Arta Greciei Antice
1. Arhitectura 2. Sculptura 3. Pictura
Arhitectura minoic Const Construc rucia ia pala palate telo lorr rega regale le ±la ±labi biririntu ntull Ce Cell mai renumi renumitt este este pala palatu tull de la Knossos Knossos Seamn Seamn cz cel celee din din Orie Orient, nt, dar dar se deose deosebe besc sc prin mai multe m ulte trsturi: - sunt sunt cons constr trui uite te din din pia piatr tr, ,le lega gate te cu cu pmân pmânt,t, acoperite cu planee din grinzi; Cu Curi rile le inte interio rioare are au au mai multe multe fun funcii cii:: s rezol rezolve ve circulaia interioar, s soluioneze problema iluminatului i erau i spaii ceremoniale
Arhitectura minoic Const Construc rucia ia pala palate telo lorr rega regale le ±la ±labi biririntu ntull Ce Cell mai renumi renumitt este este pala palatu tull de la Knossos Knossos Seamn Seamn cz cel celee din din Orie Orient, nt, dar dar se deose deosebe besc sc prin mai multe m ulte trsturi: - sunt sunt cons constr trui uite te din din pia piatr tr, ,le lega gate te cu cu pmân pmânt,t, acoperite cu planee din grinzi; Cu Curi rile le inte interio rioare are au au mai multe multe fun funcii cii:: s rezol rezolve ve circulaia interioar, s soluioneze problema iluminatului i erau i spaii ceremoniale
Palatul din Knossos. Reconstrucie.
abirintul lui Minos.
L
Sala tronului din palatul din Knossos.
Arhitectura micenian
Continu pe cea minoic; Oraele miceniene sun orae cu Acropole, fortificate cu ziduri masive (ziduri ciclopice) aici se afla palatul regal, care cuprindea un megaron (sala tronului, specific culturii miceniene) fortificaiile Acropolisului i ale oraului au fost construite într--un stil cunoscut sub numele de "ciclopic", crezându într crezându-se c pietrele ar fi fost aduse i prelucrate de ctre nite uriai fabuloi, cu un singur ochi (Ciclopi ( Ciclopi). ). Sunt cunoscute palatele de la Tyrinth, Pylos, Micene etc. Arhitectura micenian este mult mai srac i mai dur decât cea minoic;
Acropola din Micene. Ruine.
Poarta Leilor.Msura 90 cm. în înlime i era principala cale de acces în cetate i avea sculptai doi lei în lateral.
Arhitectura arhaic i clasic
Arhitectura greac urmrete realizarea unor construcii funcionale ce particip la organizarea oraelor-oraelor cetate. Pentru greci arhitectura exprim spiritul raionalist al artei i se adreseaz unor fiine raionale convingând prin ordine, echilibru i armonie. Grecii au realizat construcii simple cu linii clare, simplitate ce se impune pentru c grecii au un sim accentuat al ordinii. Construciile dau impresia de durabil, calm, stabiltate i de echilibru. Pentru realizarea acestor edificii, grecii au folosit matematica, calculând precis raporturi dintre verticale i orizontale, plin i gol, structur i decoraie. În În arhitectur exist o armonie matematic între întreg i prile lui componente.
Sarcina principal a arhitecturii greceti antice era înlarea templelor. Templele grecilor erau mult diferite de cele ale egiptenilor sau ale altor popoare orientale;Ele nu sunt masive i impuntoare Ordinul exprim aezarea într într--un raport armonios a platformei, coloanei, antablamentului i frontonului, raportânduraportându -se în permanen la dimensiunile omului. Sunt trei ordine: doricul ,ionicul , i corinticul . Aceste ordine au aprut în perioade diferite, în locuri diferite i au trsturi diferite.
Monumentele arhitecturii greceti sunt:
Agora ± ± piaa public a oraului, sediul activitilor comerciale i al celor judectoreti, sediul întregii viei publice; Acropola ± ± ³cetuia din vârf´, sediul simbolic al cetii, aici se înlau templele zeitilor protectoare, se afla tezaurul i era un loc de refugiu al populaiei oraului în caz de restrite; Templul ±± locuina zeului; Teatrul ± ± locul reprezentrilor teatrale.
Agora sau piaa piaa public
cel mai vechi complex civic din antichitate. Aceasta era numit i "zona urban central", fiind centrul spiritual, juridic, politic i comercial al comunitii. Agora îndeplinea mai multe funcii - era considerat loc public pentru adunrile cetenilor, loc sacru pentru desfurarea ritualulilor de cult, loc de depozitare i schimb de mrfuri, dar i loc de recreere i plimbare. Avea A vea diverse forme în funcie de configuraia terenului, dar obligatoriu avea temple portice(suit de coloane unite între ele prin antablamente sau arcade), casa sfatului, teatre, altare etc..
Agora din Thessaloniki
Acropola
Acropola ±± ³cetuia din vârful dealului´ Acropola Atenei trezeste admiratia tuturor. In anul 447 i.e.n., Fidias a fost insarcinat de Pericle sa coordoneze un mare numar de arhitecti, sculptori, mestesugari, in calitate de arhitectarhitect -sef. Intr--o perioda de 40 de ani ss--au construit: Intr Parthenonul (447(447-432i.e.n.), Propileele(437 Propileele(437--432 i.e.n) si Erehteionul (430(430 -418 418--410 i.e.n.). Propileele,, constructie conceputa de Mnesicles, Propileele marca delimitatarea lumii profane de lumea sacra.
Acropola din Athena.
Templul(sau casa zeului)
cea mai important construcie din arhitectura greac.Fa de templul egiptean care era plin de mister i în care statuia zeului nu putea fi vzut de credincioi, templul grec este deschis acestora având statuia zeului la vedere, pentru aa-i aduce ofrande. Templul grec nu are secrete, sanctuarul unde se pstreaz statuia zeului este o camer luminoas i uor de gsit. Fiind un loc public important pentru orauloraul-cetate, oamenii se adunau în faa sau în jurul acestuia pentru a participa la diverse ritualuri religioase sau adunri, din cetate cu diverse prilejuri. Pentru fiecare oraora-cetate, exista cel puin un templu dedicat unui zeu. Templul putea fi în dou planuri: dreptunghiular(perioada arhaic), dar cel mai adesea fiind construit în plan circular sau tholos(clasicismul târziu).
Templul în plan dreptunghiular este alctuit dintrdintr -o singur camer sau 3 camere, pronausul(sau vestibulul), naosul(cella), i opistodomul(sau camera tezaurului). Camera statuii zeului numit cella se desprinde dintre vechiul megaron micenian(sala central a palatului).
Templul lui Apolo
Templul lui Apolo. Templu circular.
Elementul care da particularitate templului este coloana. In interiorul edificiului, ea susinea grinzile acoperiului , iar in exterior forma galeriile acoperite (porticul ). Proporiile si dimensiunile coloanei determina stilul arhitectonic al templului. Coloana este compusa din 3 pari : baza , corp (fus) si partea superioara (capitel). Pentru evitarea monotoniei coloana prezint caneluri , in timp ce, prin forma, capitelul diferentiaza stilurile artei grecesti : doric, ionic si corintic.
Ordinul doric
Ordinul doric a aprut în perioada arhaic i ss-a -a dezvoltat în Peloponez i în sudul Italiei(Sicilia Italiei(Sicilia Sicilia). ). Acesta exprim robusteete, prin forme puternice, profile i decoraii sobre. exemple de temple dorice: Templul zeiei Demeter i zeul Poseidon Poseidon--Paestum(Italia), -Paestum(Italia), Templul lui ZeusZeus-Olimpia, -Olimpia, Panthenonul Panthenonul- Arcropole Atena;
coloana doric st direct pe stylobat, neexistând între aceste ace steaa nici nici o treapt treapt intermediar. Coloana se subiaz în sens ascendent i este prevzut, în seciune transversal, cu nite adâncituri concave semirotunde, numite caneluri .
Parthenonul
un monument important aflat în Arcropole, Atena. Acesta este un templu doric închinat zeiei Athena, protectoarea cetii, devenind reprezentativ prin arhitectura greac i fiind un simbol al încrederii în zei i virtui morale. Acest templu este celebru datorit proporiilor lui perfecte dar i sculpturilor realizate de Fidias la metopele i frontoanele de la exterior i de la friza ionic la interior.
Parthenonul din Athena. Ruine.
Autorul ridicrii Parthenonului a fost Pericle, la iniiativa sa, edificiul a fost construit între anii 447 î.Hr. i 438 î.Hr. Conform specialitilor, lucrrile au fost conduse de unul dintre cei mai importani arhiteci ai Greciei antice - Fidias, iar acesta a fost asistat de arhitecii Ictinos i Callicrate, de sculptorii Agoracritos i Alcamene. Concepia lor arhitectonic i dorinele lui Pericle au fcut din Parthenon un monument al efervescenei Atenei din acea epoc. Dincolo de acest fapt, Parthenonul a fost ofranda atenienilor pentru protectoarea lui, zeia Atena. Numele edificiului a fost descifrat în acest sens: Parthenon înseamn ³casa zeiei necstorite´. În interiorul templului a existat o statuie imens a zeiei Atena, o statuie care a fost sculptat în filde i aur de Fidias. Era un colos de 12 metri i nu a fost legat de vreun cult, iar aici nu existau nici preotese, nici vreun altar, aa c statuia era considerat o min de aur al crei metal preios putea fi refolosit pentru monede. Se pare c statuia ar fi fost realizat în jurul anului 444 î. Hr. i era îmbrcat în 1.100 kilograme de aur. În anul 296 î.Hr, lachares a îndeprtat foia de aur pentru a-i plti soldaii. Un incendiu a afectat statuia în anul 165 î.Hr, dar a fost reparat. A fost definitiv pierdut în secolul al V-lea într-un alt incendiu.
Parthenonul
Templul lui Poseidon din Paestum. Italia.
Templul din Delhos
Ordinul ionic
Ordinul ionic este al doilea ordin, în ordine cronologic aprut în perioada arhaic dezvoltândudezvoltându -se în coloniile din Asia din Asia Mic i în insulele din Marea Egee. Egee. Fa de doric, ionicul este mai bogat decorat i are proporii mai elegante. exemple de temple ionice: Templul zeiei Arthemis--Efes, Erechteion i Templul Arthemis zeiei Nike AptherosAptheros- Arcropole Arcropole Atena.
ofer un aspect suplu, punând accent pe elementele decorative. Spre deosebire de ordinul doric, la cel ionic coloana este susinut de baz, care separ fusul coloanei de stylobat. sistemul de caneluri al coloanei ionice difer de cel doric. Dac stilul doric prevede canelurile de forma unor muchii ascuite, în cadrul celui ionic muchiile sunt teite având, în seciune transversal, forma unui trapez isoscel. Abaca ionic este mai redus fa de cea doric.
Coloana ionic.
Erehteionul. De pe Acropola Athenian.
Templul Afroditei din Asia Minor.
Palatul din Cnososs
Templul Artemidei din Efes.
Ordinul corintian
Ordinul corintian apare la sfâritul perioadei clasice, în Asia Mic, i este caracterizat ca fiind o expresie a bogiei decorative i a eleganei. El se aseamn în mare parte cu ionicul, doar doar coloana este mai zvelt i are capitelul ornat cu frunze de acant. acant. Exemple de temple în stil corinthic sunt: Olympieion-ul din din Atena Atena (174 - 164 î.Hr.). Templul lui olosul din Apollo din Bassai (c. 400 î.Hr.). Tholosul
Delphi, Tholos din Epidauros, Atenei din T egea), sau doar detalii T emplul Atenei din ornamentale ( Monumentul lui Lysicrate, Ptolemaion din Samotrace, Mausoleul din Belevi ). ).
Coloan corintic. Capitel.
Templu corinthic. Templul lui Zeus Olimpicul din Atena
Teatrul
construit pentru prezentarea spectacolelor sau a serbrilor în cinstea diverilor zei. Este un loc public, în aer liber. Acesta este construit pe panta natural a unui deal, urmrind configuraia terenului i este format din: locul pentru spectatori(tribune sau gradene din piatr) i scri de circulaie, avanscena i scena(având altare de rugciune i spaii funcionale pentru desfurarea spectacolelor. Vizibilitatea i acustica erau foarte bune datorit pantei dar, pentru a se auzi mai bine se folosea un sistem de amplificare a sunetului cu ajutorul unor vase de arame, de form special, amplasate la baza gradenelor.
Teatrul din Epidaur
Teatrullui Dionisos la Athena
Sculptura greac
are origini legate de obiceiul reprezentrii chipului uman, acesta înfiând fie defunci pe stelele funerare, fie învingtori în concursurile sau întrecerile sportive ori, reprezentând zeiti divinizate decorând templele. sculptura exprim emoia colectiv, civil i religioas a cetiilor greceti preamarind omul. Punctul culminant al interesului pentru om este atins de Sofocle ce spune c omul este "cea mai mare minune".
ouroi i Kore
K
realizate în perioada arhaic i reprezint biei i fete înfiai nud cu o arhitectur a corpului bine proporionat i dezvoltat, dar cu o atitudine înc încremenit în majoritatea cazurilor. Faa este uor expresiv prin schiarea unui surâs, "surâsul arhaic". Bieii sunt numii Kouroi iar fetele Korele. Fetele tinere sunt înfiate cu siluete zvelte, dar de data aceasta toate sunt îmbrcate în veminte bogate.
Statuie curos. Sec. VI î. Hr.
Sculptura monumental i reliefurile decorative Sculptura monumental i reliefurile decorative, fac parte din decoraiunile arhitecturale astfel, sculptura monumental se întâlnete pe frontoanele templelor iar reliefurile decorative le gsim pe frize, metope, socruri de statui, stele funerare i altare. Pentru realizarea acestora este necesar respectarea anumitor reguli. Prima regul important se numete legea cadrului i const în adaptarea compoziiei la forma i dimensiunile cadrului. A doua regul important pentru a realiza monumentul arhitectural trebuie s in seam de realizarea unitii compoziionale, în aa fel încât în ansamblu compoziia s fie echilibrat. Temele alese reprezint aspecte din legendele mitologice, în cazul templelor sau a altarelor, i din viaa defunctului în cazul stelelor funerare.
Cariatidele din porticul de la Erehteion.
Apoxiomenos de Lisip
Akropolis Kore 682, Acropolis Museum, Athens
Phidias (Fidias) (greac ) (circa 500 î.e.n. - circa 432 î.e.n.) a fost un sculptor grec din epoca lui Pericle, unul dintre cei mai importani reprezentani ai perioadei clasice din cultura greac. Plutarh relata c Phidias fost insrcinat de Pericle s conduca lucrrile de construcie a Acropolei Ateniene. A îndrumat realizarea i decorarea Partenonului. Opera sa cea mai important au fost statuia lui Zeus din Olimp, din aur i filde, care avea o înlime de 12 m i era considerat una dintre cele apte minuni ale lumii antice. Alte lucrri celebre au fost "Athena Promachos" i "Athena Parthenos". Datele biografice ale sculptorului sunt puin cunoscute, exist numai presupuneri despre tendina spre perfeciune a sculptorului grec care ar fi distrus operele sale originale, astfel c astazi nu se mai pstreaz decât copii ale lor.
Amazoan rnit. Fidias. Copie.
Athena Parthenos. Fidias. Copie.
Zeus din Olimpia. Fidias.
Miron. Discobolul.
Scopas.
Menada
Praxsiteles.
Hermes i Dionisos.
Praxiteles.
Afrodita.
Praxiteles.
Appolo
Ik tinos . . , , , , , , 16 438 . .. .. . , , , , ( 1986 1986 ), , , , , ( 430 . . ). ). . .
K alik ratos . .--. , . . 470 .., 420 ..) ³ ³ V V . ., ., .. . . ( 437 437 ³ 438 438 . . ). ). (427 (427³ ³ 424 . .). ( 1778 ) . , 443³ 443 ³442 442 . . , , . . . .
Doriforul lui Policlet
Discoforul lui Policlet
Pictura
În lumea greac s-a dezvoltat îndeajuns i pictura, dei nu ne-au rmas multe creaii ale acestei arte.Interioarele se decorau cu picturi .Se fceau i tablouri portabile, care se expuneau într-o sal cu iruri lungi de coloane, numita "Pynacles". De aici vine denumirea de pinacoteca, folosit în toat lumea (o cldire cu sli mari unde se expun tablouri spre a fi vazute de public).
In pictura decorativ decorativ, aderent aderent la zidurile interioare i exterioare, grecii antici au reprezentat figuri omene omeneti, plante, animale ori motive geometrice. Ca i în î n sculptur sculptur, în î n pictur s-a tinut seama de aspectele pictur vieii, ale realit vie realit iiii înconjur î nconjurtoare, care au fost observate cu mult mult intensitate intensitate de c ctre arti artiti.
Grecii au lucrat i "mozaic"- un gen de pictur care const în fixarea unor bucti de piatr sau sticl foarte mici, de diferite culori, într-o past special care se întrete. Ei nu au aplicat mozaicuri pe perei, ci numai pe pardoseal (mozaic pareimentar). De aceea, nu au reprezentat în mozaic decât prea puine portrete, mai mult plante i animale foarte stilizate sau elemente decorative geometrice, dar i unele scene din viata sociala, mai ales in epoca târzie elenistica .
Ceramica este specific atei greceti, i se regsete în viaa de zi cu zi. Grecii fiind foarte buni meteugari realizau obiecte de ceramnic în numr foarte mare, de bun calitate dar i ieftine determinând înflorirea negoului. Ceramnica era folosit în gospodrie dar, oricare ar fi fost destinaia ei aceasta era întotdeauna pictat. Datorit faptului c picturile monumentale realizate de greci nu s-au pstrat pân în prezent, ceramnica pictat constituie singura dovad a picturii greceti prezentând asemnri de tehnic i tematic cu pictura. Atelierele de pictur i ceramnic erau foarte numeroase iar vasele erau decorate de pictori renumii. Întâlnim diverse forme de vase cu destinaii multiple fiind folositoare în gospodrie(Phitos, Hidra, Crater , Riton, Cupe etc.).. În funcie de perioada în care sunt realizate vasele au anumite caracteristici astfel, în perioada arhaic acestea sunt pictate cu figuri negre pe fond rou sau invers, în perioada clasic întâlnim cele dou stiluri, sever i liber iar în perioada elenistic se practic stilul înflorat. Exemple pot fi:ÄVasele Dypilon´, ÄVasul François´, ÄAmfora lui Exekias´, ÄCraterul de la Luvru´, ÄCraterul din Orvieto´ etc. .
Vas Dypilon
Vas Hidra
³Prinul crinilor´ sau RegelePreot din Palatul din Knossos
uptele cu taurii. Fresc din Palatul din Knossos.
L
