Arhitectura Dacilor

ARHITECTURA DACILOR – DACILOR – IOAN GLODARIU -civilă și militarămilitară(sec. II î.e.n.  – I e.n)

1

Scurtă introducere

Construcțiile geto-dacilor,constituie cele mai semnificative capitole ale creației acestui indicii pentru posibilitățile mateiale mateiale si  popor.Toate monumentele monumentele arhitectonice arhitectonice ,reprezintă indicii tehnicile existente in antichitate in spațiul carpato-dunarean,pentru dunarean,pentru concepția arhitectonică ce a stat la baza ridicarii lor și pentru cadrul in care s -a desfașurat viața de toate zilele. zil ele. Lucrarea vizează construcțiile civile și militare,fără a include monumentele religioase,pentru religioase,pentru ca acestea din urmă sunt mai potrivit de tratat împreună și in fireasca f ireasca lor lor corelare cu religia dacilor. Autorul,în prima parte a lucrarii,va avea in vedere în primul rand construcțiile de locuit,apoi

amenajările gospodărești gospodărești necesare si complementarealocuințelor complementarealocuințelor propriu propriu -zise,construcțiile destinate practicării diferitelor meșteșuguri,sistemele de captare,de transportare și de păstrare a apei,căile de acces,amenajările speciale ale unor terenuri destinate așezărilor și organizarea internă a acestora din urmă. Partea a doua si partea a treia tratează arhitectura militară de pe teritoriul Daciei,adică Daciei,adică așezările fortificate,cetățile fortificate,cetățile și celelalte categorii categorii de fortificații. Atît la construcțiile construcțiile civile cât și la cele militare s-a încercat precizarea elementelor comune ale arhitecturii dacice dacice tradiționale și ale altor civilizații europene ,domeniile și intensitatea intensitatea de manifestarea unor influențe externe,direcțiile din care s-au propagat propagat ,adaptarea ,adaptarea și integrarea lor în ansamblul arhitecturii locale,precum si desprinderea acestor caracteristici specifice

conturează originalitatea arhitecturii daco-gete. teritoriilor carpato-dunărene ce conturează

Partea I – Construcții  – Construcții civile Locuințe Clădirile destinate locuirii sunt,cele mai numeroase descoperite până acum în așezări.Ele reprezintă indicii semnificative semnificative pentru conturarea cadrului cadrului vieții cotidiene,pentru modul modul în care a fost rezolvată una dintre condițiile elementare de viețuire a comunităților  omenești,anume asigurarea asigurarea adăpostului permanent și durabil ,caracteristic ,caracteristic populațiilor  2

sedentare.Mai mult aceleași contrucții oferă parțial sau integral elementele pe baza cărora pot

fi apreciate modul de soluționare a problemelor problemelor de ordin tehnic,de construcție construcție propriu zise,felul și spațiul destinat locuirii,uneori chiar particularitățile în măsură să denote pretenții de confort și de lux în raport cu nivelul general de dezvoltare al arhitecturii civile din zonele europene situate în afara fruntariilor lumii l umii greco-romane.

 Nu dispunem de de informații privitoare la forma si si aspectul locuințelor din Dacia din scrierile autorilor antici,doar mențiuni mențiuni lapidare ce le întalnim la Stabo si Ovidiu.Geograful Ovidiu.Geograful antic  bali,misi,crobizi si pe troglodiți troglodiți care locuiau in regiunea regiunea situată „mai sus de aminteste de tri bali,misi,crobizi Callatis,Tomis și Histria”.Prin troglodiți ,Vasile Pârvan credea că trebuie tr ebuie să-i intelegem pe

geții din zona Dobrogei de astăzi ale căror bordeie erau sub - decât suprapămanten e.Ovidiu,in referirile invaziilor abătute asupra zonei dobrogene,mentionează case ce puteau fi atât la suprafață cât si locuințe adâncite în pamânt. Singurele izvoare certe sunt,așadar,cele sunt,așadar,cele arheologice.Pe baza baza constatărilor de detaliu si generale făcute în timpul săpăturilor arheologice,locuințe arheologice,locuințe din ținuturile carpato-dunărene pot fi împartite in dăoa categorii principale:adâncite in pământ și construite pe sol,fiecare cu mai multe tipuri si variante.

Locuintele adâncite în pămant , diferă nu atât prin plan și materialele întrebuințate întrebuințate la durarea lor cât mai ales prin adâncimea cavității săpate în raport cu nivelul de călcare antic. La unele  pereții se aflau în sol sol aproape integral integral sau pe cea mai mai mare parte din înaltimea înaltimea lor,deasupra lor,deasupra rămâne doar o mică porțiune din ei si acoperișul.Astfel de construcții sunt cunoscute sub denunirea de bordeie.În principal,acestea sunt destinate locuirii ,adâncite în pământ mai mult de 0,80 – 1 m.

Bordeiele sunt în general puține in așezările dacice și se întalnescu cu pre cadere în zonele de câmpie.Câteva câmpie.Câteva astfel de locuințe l ocuințe s -au descoperit în asezarea dacica de la Cățelu C ățelu Nou ,pe teritoriul Bucureștilor.Una dintre ele ,de formă patrulateră neregulată cu laturile curbate ,era lungă de 6,87 m,lată de 2,20/3,45 m și se adâncea ,în raport cu nivelul de călcare antic până la 2,75 m.Pe axul lung se afla intrarea ,mai puțin adâncită ,și de la ea coborau câteva trepte cruțate în pământ spre încăpere destinată locuirii.Acesta locuirii.Acesta avea podina lipită cu lut si o laviță cruțată în pământ.Pereții bordeiului erau susținuți de pari înfipti in pământ,între ei aflându-se o împletitură de nuiele lipită cu lut ,iar învelitoarea consta din trestie sau papură.

3

Toate bordeiele de la Cățelu Nou provin provin din primul nivel dacic datat în secolele III-II î.e.n.,și ele reprezintă,între altele,ul element caracteristic nivelului vechi. Construcții semilare ,patrulatere,poligonale,ovale,sunt ,patrulatere,poligonale,ovale,sunt cunoscute în așezările de l a Tînganu,tot  pe teritoriul Bucureștilor,Popești,pe Bucureștilor,Popești,pe Argeșul Argeșul inferior,Giurgiu și Crăsani,toate Crăsani,toate în Muntenia,Galați-Barboși și Răcătău,în Moldova ,Sălașuri și Pecica în Transilvania. încăpere de dimensiuni diferite diferite dar cu media de 3,50 X Bordeiele constau într-o singura încăpere 3,mai rar 4,50X 3,50m.Spațiul de locuit era relativ mare.

Semibordeiele sunt ma i numeroase și sunt nelipsite din așezările dacice din zonele de câmpie

și deluroase.Prin aria lor largă de răspândire reprezintă tipul de locuință cel mai frecvent întâlnit.Ele se pot grupa în trei tipuri principale:cvasirotunde principale:cvasirotunde sau ovale,patrulatere sau

 poligonale neregulate neregulate și patrulatere. Semibordeiele cvasirotunde sau ovale(tipul I) ,avem examplele din așezările de la Șercaia și

Comana de Jos.Primul de formă formă aproximativ ovală,cu diametrele diametrele de 4,05 și 3,85 m adâncit fată de nivele de călcare antic,cu 0,35-0,50 m,avea in interior doi stâlpi cu diametrele de 0,27 și 0,35 m,se datează in secolele I î.e.n. – I –  I e.n.Al doilea ,cu diametrele de 4,05 și 3,20 m se adâncea față de nivelul de călcare antic cu 0,30 -0,45 m .Se datează in secolul I e.n..Materialele de constructie sunt aceleași ca la bordeie,la fel cum aproape identic este

sistemyl de construcție. Semibordeiele patrulatere ș i poligonale neregulate(tipul II) vor fi ilustrate de locuințele descoperite la Cățelu Nou și Tășad.Prima,de Tășad.Prima,de formă unui pentagon cu laturi și colțuri rotunjite,era lungă de 3,65,lată de 3,24 și adâncita cu 0,26 m sub nivelul de călcare;pe latura de nord-vest se afla intrarea cu doua trepte cruțate in pămant,iar în interior se deschidea o

groapă de provizii;acoperișul,în două ape ,era susținut de soi stâlpi plantați în interiorul i nteriorul locuinței.Se datează în secolele III -II î.e.n..A doua ,cvasitrapezoidală,cu ,cvasitrapezoidală,cu colțuri rotunjite,era lungă de 4 m,lată de 3,12 m, se adâncea față de nivelul de călcare cu 0,20 -0,30 m și avea traseul pereților perfect conturat de pari. Semibordeiele patrulatere regulate se încarează în tipul III. Rotunjirea colțurilor majorității acestor locuințe povine de la parii de susținere existenți acolo și mai,rar,de la surpările  parțiale.Una din locuințele patrulatere avea avea măsura de 3,75 3,75 x 3,10 m și se adâncea cu 0,55 m 4

sub nivelul de călcare antic.În interior s -au găsit bucati de lipitura li pitura de perete arse,groase de 3 -5 cm.Se datează din secolul I î.e.n. Așadar,sistemul Așadar,sistemul de construire al semibordeielor se bazează pe acelasi p rincipiu al adâncirii în sol,dar cavitatea săpată depășește rareori cu puțtin 0,50 m.Cea mai mare parte din înalțimea î nalțimea  pereților locuinței se ridicau deasupra solului,iar solului,iar accesul în ea ea era înlesnit de una una -două trepte.Se utilizau aceleași materiale și se co ntruia la fel :pe scheletul de pari se fixa fix a împletitura de nuiele si se lipea cu lut.Locuințele se compunea dintr -o singură încăpere,cu un plan ,de cele mai multe ori,regulat.

Locuințele de suprafață. Construcțiile destinate locuirii ridicate direct pe suprafața solului sunt caracteristicile marilor așezări situate în zonele montane.În majoritatea cazurilor locuintele de suprafață se aflau la mică adâncime față de nivelul actual al solului,din care pricină adesea au fost distruse parțial sau integral de lucrarile moderne agricole și de înbunatațiri funciare.Locuințele funciare.Locuințele de suprafață se împart î mpart în doua categorii:locuințe permanente și locuințe sezoniere,fiecare sezoniere,fiecare dintre ele fiind împărțite în alte tipuri distincte. Locuințele permanente,în permanente,în funcție funcție de planul lor ,pot fi grupate în trei tipuri principale: I rectangulare,indiferent rectangulare,indiferent de numarul încăperilor, II construcții absidale cu o singura încăpere și III construcții poligonale șo circulare cu una sau mai multe încăperi.Locuințele de tipul I se împart la randul lor în două categorii:1 cu o singura încăpere și 2 cu două sau mai multe

încăperi. Locuințele cu o singura încăpere sunt construite în două sisteme diferite,cu pereți ce au un schelet de pari înfupți în pământ și cu pereții așezați pe o bază,rar pe o temel t emel ie de  piatră.Autorul ne relatează relatează că acelea acelea cu baza de piatră se întâlnesc întâlnesc cu precădere precădere în regiunile montane,unde nivelul ridicat al stâncii nu permitea înfigerea parilor..Locuințele cu pereții susținuți de un schelet de pari înfipți în pământ s unt semnalate în majoritatea așezărilor  dacice,de exemplu:Galați -Barboși, Brad, Câțelu Nou, Crăsani, Grădiștea Muncelului, Zimcea.Locuințele erau simple,derivate din Mânastioara, Ocnița, Pecica,Popești, Zimcea.Locuințele semibordei,sistemul semibordei,sistemul de construcție fiind același,la fel și materialele întrebuințate,deose într ebuințate,deosebirea birea esențiala constând în ridicarea lor pe sol. Locuințe cu mai multe încaperi.Au încaperi.Au fost contruite tot după cele două sisteme sisteme tradiționale:cu  pari înfipți în pământ și cu temelia de piatră.

5

Pentru prima categorie,autorul ne aminteste de locuințele de la Pecina ,una dintre ele cu doua

încăperi,depășea încăperi,depășea 8,60 m ; iar drept construcție intermediară de tranziție într cele două categorii,o locuință cu trei încăperi de la Popești,cu baza pereților din lemn și parțial din lut.Ea măsura peste 11 m lungime și 4,90 m lățime,iar încăperile 4,90 x 5,10,4,90 x1,50 și 4,90 x 4,70 m.Înafara clădirii exista o pripă lată de 1,70 m,cu acoperișul susținut de stâlpi.Învelitoarea era făcută din stuf sau paie,dar pe culmea ei se aflau olane și parțial țigle.  Numeroase erau erau locuințele cu două două-trei încăperi ce aveau pereți din lemn așezați pe o bază de  piatră,dimensiunile contrucțiilor contrucțiilor erau în general general mari,pentru aceasta aceasta categorie avem avem două locuințe descoperite la Grădiștea Muncelului. Pentru construcțiile destinate locuirii permanente,avem si locuințele absidale,care au fost

descoperite în așezările de la Pecica și de la Luncani –  Piatra Roșie. Locuințele cu plan poligonal și curcular,cu una sau mai multe încăperi.Acestea au fost împarțite în două categorii.Prima cuprinde cuprinde construcțiile cu două sau trei încăperi încăperi concentrice,dintre care aceea centrală,destinată locuirii propriu -zise ,are plan absidal,de

exempli:clădirile de la Fețele Albe.A doua categorie cuprinde locuințe cu o încăpere circulară când pereții erau din lut și poligonală cand erau din lemn.Construcțiile de tipul acesta au fost descoperite pe terasele a II-a si a V-a ale platoului cu șase terase de la Grădiștea Muncelului (Sarmizegetusa).

Locuințele sezoniere.Acestea sezoniere.Acestea nu sunt prea numerose și au planuri asemanatoare,uneori identice cu ale locuințelor permanente,principala deosebire fiind,absența lipiturii de perete la toate încăperile.Acestea au fost concepute ca adăposturi de timp limitat,ridicate,fie în zone cu altitudini mari,fie în interiorul cetăților. Cele mai cunoscute locuințe sezoniere sunte cele de

 pe munții Rudele si si Meleia,din apropierea apropierea Sarmizegetusei Sarmizegetusei .

Palatele Palatele din așezările și fortificațiile dacilor sunt împarțite în două categorii:construcții categorii:construcții mari,într-o așezare sau fortificație și turnuri -locuință,caracteristice numai cetăților.În prima

categorie pot fi incluse clădirile de la Bănița și Piatra Neamț - Bâtca Doamnei,Popești Doamnei,Popești ,iar în a – Cetățuie,Costești-Blidaru,Tilișca și Breaza. doua categorie,turnurile-locuință de la Costești – Cetățuie,Costești

6

La Popești,în zona de sud -vest se conturează existența unui adevarat complex de construcții,complexul construcții,complexul datează la sfarșitul secolului II-începutul secolului I î.e.n.Sistemul de contrucție este cel tradițional,întalnit și la locuințele simple,modeste,tot așa cum rareori materialele întrebuințate erau net deosebite. Turnurile-locuință,ceracteristice cetăților propriu-zise ar putea fi incluse în arhitectur a militară

a dacilor.Sistemul de contrucție este relativ unitar,la fec ca amplasarea lor în interiorul fortifocațiilor.Deosebirile,privesc fortifocațiilor.Deosebirile,prive sc dimensiunile și anumite amenajări particulare.Turnurile erau construite din piatră de calcar și cărămidă slab arsă.Sistemul de construcție al tuturor  î ntrebuințate în arhitectura turnurilor-locuință face nota discordantă cu tehnicile obișnuit întrebuințate civilă a dacilor.Zidurile de piatră ridicate în aceeași manieră se întalnesc aprape la toate cetățile dacice din Munții Oraștiei.Tehnica zidului a fost inspirată din tehnica elenistică din cetățile pontice,mai mult chiar ,tipurile de țigle,olane și carămizi sunt preluate din acceași lume grecească. Turnurile-locuință din cetați au o dubla menire: aceea de a servi drept locuință com andantilor 

și totoodată ca elemte defensive ale fortificațiilor forti ficațiilor respective.

Alte categorii de construcții Una din esentialele încăperi contruite de daci,au fost gropile de provizii.Acestea erau săpate

 pentru păstrarea proviziilor,extragerea lutului și a pământului de lipit straturile inferioare,apoi transformate în locuri de depozitare a resturilor menajere.Pe teritoriul Daciei,gropile au forma

de căldare,de pâlnie așezată cu guta în jos sau de pară și se întâlnesc aproape pretutindeni. Hambarele și magaziile,sunt magaziile,sunt în general puțin frecvente în așezări așezări ,acestea sunt prezente prezente în regiunile de câmpie și de deal.Când hambarul sau magazia era dependența une gospodării,dimensiunile gospodării,dimensiunile lor erau modeste.Majoritatea hambarelor erau ridicate din lemn ,acoperita cu șindrilă și asezate pe blocuri de calcar.

Atelierele,în antichitatea dacică producerea obiectelor și ustensilelor necesare activității cotidiene se realiza în doua moduri:o parte dintre ele,alea mai putin prețioase,se realizau în gospodărie,iar pe de -o alta parte,de meșteri specializați în diferite domenii.

7

În așezarea de la Șercaia,avem ateliere specializate în reducerea minereului de fier,iar la București – Cățelu – Cățelu Nou,avem ateliere pentru prelucrarea pr elucrarea bronzului. Scările monumentale,din piatră,aparțin arhitecturii civile,iar cele din lemn ,existente desigur   peste tot unde era necesar.

Drumurile din Dacia.În cea mai mare parte a lor au fost naturale,și urmau fără amenajări speciale,firul apei.În zona de munte,traseul trebuia ales încît să asigure urcușul mai domol al carelor și săniilor care nu carau numai provizii,ci și materiale de construcție în cantități impresionante.La Sarmisegetusa,în Sarmisegetusa,în unele portiuni drumul a fost pavat cu piatră din stanca locală a drumului principal. Cisternele de apă,sunt cele mai frecvente în așezări și adesea amenajarea lor este atât de simplă încât abia cu îngăduință pot fi definite ca atare.Cisternele simple,cu amenajare rudimentară,s-au desoperit la Costești,Luncani,Popești Costești,Luncani,Popești și Tilișca. Apeductele.Conductele Apeductele.Conductele de apă s -au construit mai modeste,însă fară amenajări costisitoare care să se impuna din punct de verere arhitectonic.Ele erau necesare din motive militare sau erau cerute de necesitățile necesitățile si posibilotățile unei societăto aflate pe pe o treaptă de civilizație superioară.Deocamdată,aseme superioară.Deocamdată,asemenea nea construcții se cunisc doar în cetățile din Munții Orăștiei .Ele sunt construite din tuburi de lut ars prevăzute la unul dintre capete cu o îngustare și la celălalt cu o șențuire interioară,menită să primească capătul îngust al tubului următor.La îmbinarea tuburilor s-a folosit lutul.Ca dimensiuni și formă se apropie de tuburile conductelor din

orașele pontice. Canalele. În toate timpurile a fost nevoie să se împiedice pătrunderea apei din precipitații abundente în locuințe și în construcții gospodărești.Canalele gospodărești.Canalele propriu -zise ,cioplite în piatră s au descoperit la Căpâlna,Costești,Fețele Albe și Sarmizegetusa.Cele Sarmizegetusa.Cele mai multe mult e au fost dezvelitela Sarmizegetusa.Din Sarmizegetusa.Din punct de vedere constructiv ele se împart în 2 categorii: unele

săpate în blocuri lungi de calcar calcar cu secțiunea șănțuirii șănțuirii în semicerc,dar continuat cu îndreptarea pe verticală a scorburii acoperite cu lespezi l espezi de calcar sau cu blocuri cioplite indentic.

8

Partea a II-a

Așezări fortificate Apariția fortificațiilor în spațiu spațiu geografic geografic locuit de de daco-geți este mult mai veche decât cea de a doua vârstă a fierului.Elementele principale ale fortificațiilor f ortificațiilor hallsstattiene constau fie din valuri de pământ,fie din valuri de pământ cu miez de piatră,mai rar ziduri,aproape totdeauna șanțuri în combinație cu valuri.Elementele componente ale fortificațiilor sunt traditionale cu rare excepții(zidul de lemn și pământ,zidul de piatră),dar și acestea din urmă niciodata singure,ci în combinație cu șanțurile și valurile.În Dacia secolelor II î.e.n. cea mai mare parte a așezărilor nu au fost fortificate și au înfătișarea î nfătișarea unor modeste,rurale, asemenea asemenea acelora din alte zone europene locuite de diferite popoare.Alături de eleau ființat așezări fortificate integral sau parțial și alteori așezări extinse,nefortificate,au avut în prejmă cetăti puternice. Autorul ne spune ca așezarea fortificată este acel tip de fortificație în interiorul căreia locuiește permanent fie întreaga populație a unei așezări,fie numai o porte a populației ei,așezarea extinzându -se și în afara spațiului fortificat,indiferent dacă extinderea așezării s -a întamplat după ridicarea fortificației sau daca s -a avut în vedere de la început fortificarea a unei părți a așezării.

Repertoriu și tipuri de fortificații Zona de est a Daciei cuprinde ținuturile de la răsărit de Carpați,unde s -au cercetat șese așezări fortificate. Brad. Așezarea aflată pe un promontoriu din stanga Siretului,locuit în mai multe

epoci.Fortificatia apăra o parte a așezării și consta dintr -un șanț,care nu respectă integral traseul celui hallstattian,un val cu pantă dinspre așezare în doua trepte și pe coama lui,o

 palisadă dublă.Fortificația dublă.Fortificația pare ase data numai în timpul lui Burebista. Burebista. Cândești . Așezare fortificată cu val și șanț,de tip promontoriu barat.Fortificația apară doar o  parte a așezării.

Galați-Barboși.O parte a așezării a fost separată de restul printr -un șanț în spatele caruia se ridica o palisadădublă umplută cu pământ.Acesta din urmă,constituie de fapt un zid de lemn și  pământ gros de 4.50 m,prelungit și pe celelalte celelalte laturi ale promontoriului.Datează promontoriului.Datează din secolul secolul I î.e.n. 9

Piatra Șoimului.Așezare locuită în mai multe epoci,prima fortufucare ,constând ,constând dintr -un -un șanț,datează din epoca bronzului.În spatele șanțului,s -a ridicat un val placat cu piatră si pe este de tip promontoriu,și promontoriu,și apară doau o parte a așezării. coama lui,o palisadă.Fortificația este Poiana.Așezare Poiana.Așezare situată pe un promontoriu de pe malul stând al Siretului.Elementele fortificației constau dintr -un șanț mare,în spatele caruia se înalță un val cu palisada și s unt dispuse pe latura de est a așezării.Fortificașia apără doar o parte importantă a așezării. Răcătău.Așezare Răcătău.Așezare situata pe un promontoriu în î n stânga Siretului,locuit în mai multe epoci.o Parte a așezării a fost fortificată cu un șanț de mari dimensiuni în spatele căruia se înalta un val și o palisadă triplă.La cea din urmă stâlpii par a fi așezați la distanțe mult mai mici unul de celălalt.

Zona de sud a Daciei cuprinde ținuturile dintre Carpații meridionali și Dunăre. București – Radu –  Radu Vodă.Așezare situată pe terenum manastirii Radu Vodă,spre capătul terasei este apărata de un șanț deranjat de locuirea feudală,fortificație de tip promontoriu barat. Crăsani.Situata pe un promontoriu în apropierea Ialomiței,așezarea este fortificată cu un șanț,val și palisadă lipită cu lut,toate barând accesul disprea restul terasei Mărgăritești.Fortificașie de același tip cu șanț și val. Milcov.Capăt de terasă terasă cu pante naturale,foarte abrupte,posibil abrupte,posibil parțial amenajate în epoca dacică tarzie. Orbeasca de Sus.Știm despre ea doar ca așezarea se află pe un promontoriu ce are pe doua dintre laturile sale șanțuri de apărare și valuri de pământ. Popești.Este situată pe terasa înaltă a Argeșului,locuită în mai multe epoci.Prima fortificate a  botului terasei datează din epoca hallstattiană,când s -a săpat șanșul si s -au ridicat valul si  palisada în spatele lui.Reutilizarea in epoca Latene este redată de al treilea rând de pietriș care

acoperă valul hallstattian.De tip promontoriu barat,fortificașia apără doar o parte a cetătii. Radovanu.În punctul Gorgana Gorgana II,de fapt o terasă a Argeșului Argeșului se semnalează o așezare așezare fortificată.

10

Roșiorii de Vede.În punctul „Cetatea cazacilor” se semnalează o fortificație cu șanț și val ,necercetată Sprâncenata.Fortificașie Sprâncenata.Fortificașie de tip promontoriu barat,cu șanț și val. Tinosu.Promontoriu fortifcat cu șanț spre vest și cu val pe celelalte două laturi,toate l aturi,toate reutilizate de daci.

Vâlcele.Așezare Vâlcele.Așezare cu fortificație f ortificație de pământ,elementele sale componente nu sunt precizate. Zimnicea.Așezarea se află pe botul unui promon toriu care domina împrejurimile.Aproape trapezoidală ca formă extremitatea amintitului promontoriu a fost fortificată pe trei laturi cu șant și cu val,în rest pantele abrupte suplineau lipsa lucrărilor faotificate.

Zona de sud-vest a Daciei.Teritoriu avut în vedere este cuprins între Mureș la nord,Tisa la

vest ,Dunărea la sud și Munții Carpați la est. Liubcova.Așezarea se află între Liubcova și Berzeasca,pe un promontoriu stâncos,cunoscut sub numele de Stenca Liubcovei.A fost locuită în epocile:bronziului,Latene și prefeudală timpurie.În epoca bronzului promontoriu a fost separat de restul masivului deluros,cu șanț,val ,probabil și palisada,toate așezate pe latura de nord.Fortificația apartinând epocii Latene,are doua faze.Prima ,valul mai vechi a fost înal țat,iar șanțul ce-i apartinea a fost integral

astupat.În a doua fază,pe coama valului s -au înfipt două șiruri de stâlpi groși,iar spațiuș dintre ei a fost implut cu piatră. Pescari.Așezare dacică,peste care s -au suprapus locurile din epoca feudală,se afla  pe un  promontoriu situat în imediata apropiere a Dunării,cunoscut Dunării,cunoscut sub denumiere de ”Culă”.În  prima fază s-a săpat șanțul și în spatele lui s -a ridicat o palisadă dublă.Distrugerea palidadei,sa facut printr-un incendiu,intr-o epocă neprecizată.Peste acest nivel de distrugere ,s-a mai

construit încă o palisadă care a sfarșit tot printr -n incendiu..Peste ruinele fortificașiei dacice s au ridicat altele în epoca feudală si prefeudală.Distrugerea palisadei din faza a doua ,este datată fie ăn timpul expedițiilo r din vremea lui Augustus,fie în anii razboaielor daco-romane de la începutul secolui II e.n.

11

Zidovar.Așezarea se află pe un tell ce se înalță în apropierea Carașului.Toate laturile au pante  bronzului.Locuirea dacică intensă nu abrupte,iar pe culme exista un platou locuit din epoca  bronzului.Locuirea  pare a fi anterioară celei de-a doua jumătăți a secolului II î.e.n.

Zona intracarpatică a Daciei Arpașu de Sus.Așezarea se află în marginea sudică a localitătii,la capătul de nord al întinsului  platou Tinosu.Fortificația închide accesul dinspre platou.S -a constatat existența a două faze de

fortificare,prima în fața gîtuirii platoului,s-a săpat un șanț și în spatele lui s -a ridicat un val,a doua fază,șanțul a fost adâncit,valul înalțat,iar pe culmea celui din urmă s -a ridicat un zid din  pământ și lemn.Suprafața lemn.Suprafața apărată apărată de fortificații ,de forma unui triunghi triunghi este relativ restransă,lungimea restransă,lungimea ei maxima ajunge la 66 m,iar lățimea la 56 m,aria așezării fiind de 0,2326 ha.

Bernadea.Așezarea Bernadea.Așezarea este situată ăn stân ga Târnavei Mici,pe un un promontoriu promontoriu care care reprezintă  prelungirea înspre înspre lunca a terasei terasei înalte a râului.În faza dacică de locuire,sanțul locuire,sanțul din epoca epoca  bronzului a fost adâncit adâncit și lărgit pe panta dinspre terasă terasă a șanșului există există altul mai mic ,menit sa colecteze apa din precipitații,iar în spatele șanțului a fost ridicat un val ,lar la bază de 15

m.Construcția datează de ca sfarșitul secolului doi până la cucerire romană. Bicsad.Pe promontoriu unde se află cetatea medievală,a existat o așezare dacică,cu fortificaț ie de tip promontoriu barat,șanșul si valul închideau accesul accesul dinspre restul promontoriului. Bretea Mureșană.Pe înalțimea Măgura ,sitiată pe malul drept al Mureșului,se află p așezare î ntregime de exploatarea modernă a pietrei. dacică distrusă aprope în întregime r estul Cucuiș.În dreapta vaii Cucuișului se înalță dealul Golu,al cărui bot este separat de restul necercetată masivului printr-o fortificație de pămant,vizibilă,încă necercetată Dumitrița.Pe dealul ”Cetate”,s -au descoperit urmele unei locuiri dacice și ale une fortificații de tip promontoriu barat,care care constă din șanț și var.Datarea locuirii si mai ales a

fortificației este încă incertă. Râșnov.Pe mamolonul ”Cetate” ,unde se află si fortificația medievală,au fost cercetate mai multe terase ce urcă în trepte până la cota maximă,toate locuite în î n epoca Latene.Acolo,în două

12

etape s-au contruit elemente de fortificație.În faza I .șaua a fost tăiată de două șanțuri și două valuri,iar în faza aII-a s- au mai adăugat un șanț și un val

Sighișoara.Promontoriul Sighișoara.Promontoriul Dealului Turcului care se înalță în apropierea Târnavei Mari a fost locuit în epoca bronzului,în cea de a doua vârstă a fierului și în epoca romană.Pantele abrupte faceau aprope inutile ridicarea unei fortificații.cea din urmă,existentă totuși,constă totuși,constă dintr -un -un zid de piatră legată cu pământ Stârciu. Așezarea este situată pe un promontoriu,taiat la est și la nord -vest de un val de  pământ amestecat amestecat cu multă piatră. Tusa.Locuirea Tusa.Locuirea dacică,descoperită prin cercetări de suprafață,se află pe un promontoriu barat  pe una dintre laturi cu patru,cinci șanțuri,celelalte șanțuri,celelalte sunt abrupte.Suprafața abrupte.Suprafața aparține aparține secolelor I î.e.n. – I e.n. Zalha.Pe promontoriul Burzuor au fost descoperite prin cercetări de suprafață urmele unei

 – I e.n.Înconjurat din trei părți de pante abrupte,promontoriu locuiri dacice din secolele I î.e.n. – I se leagă de restul înalțimii printr -o șa în partea de sud.Capătul lui a fost barat de un val perfe ct vizibil la suprafață.În el se vedeau,două blocuri mari de piatră care pot proveni fie dintr -un zid de lemn și piatră ridicat pe coama valului, fie mai de grabă din miezul lui.

Zona de vest a Daciei cuprinde șinuturile situate la nord de cursul inferior al Mureșului și la vest de Munții Apuseni.

Berindia.Pe platoul dealului Șindrioara,care domină lunca Crișului Alb,a fost parțial cercetată o întinsă așezare dacică.Pantele dacică.Pantele abrupte făceau aproape inutilă inutil ă fortificarea lor.Datarea așezării încă nu este certă.Ea pare să înceapă în secolul II î.e.n.. Pecica.Așezarea Pecica.Așezarea se află în punctul „Șanțul Mare”, un promontoriu care reprezintă de fapt capătul terasei a doua a Mureșului.În vechime un braț al râului taia în două botul de terasă.de formă ovală,acesta din urmă avea diametrele de 120 și 60 -70 m. Locul a fost ales pentru condițiile de apărare naturală pe care le oferea încă din epoca bronzului. Săvârșin .Cercetările .Cercetările de supafață au identificat așezarea așezarea cu două niveluri,fortificată cu val val și șanț.Ultimul nivel de locuire pare să aparțină secolelor I î.e.n. –  I e.n. Alte așezări fortificate,au fost descoperite descoperite în asezările de la Vărădia,Zemplin Vărădia,Zemplin și Tășad .

13

Tipuri de Fortificații Clasificarea așezărilor dacice fortificate poate fi făcută după criterii deosebite,care să aiba în vedere relația dintre configurația terenului terenului și fortificația.O clasificare clasificare a așezărilo fortificate sau stabilit trei criterii principale:așe pri ncipale:așezări zări care reutilizează fortificațiile hallstattiene sau sunt aparate de fortificații de tradiție hallstattiană,așezări fortificate natural,așezări fortificate cu șanț ,val,palisadă,zid ,val,palisadă,zid sec și zid ce are drept liant lutul .

Alegerea locului pentru așezare au prevalat considerentele de ordin militar și nu acelea acelea de de mediu necesar unei existențe obișnuite.Clasificarea așezărilor așezărilor fortificate se face după două criterii,și anume,dispunerea fortificației și elementele de fortificare. După dispunerea fortificației. Fortificații de tip promontoriu barat.Mare parte a așezărilor fortificate,au fost fie locuite în epoci mai vechi,fie că nu nu au în mod obișnuit o singură porțiune pe unde accesul era era  posibil.Ea a fost barată prin lucrări de fortificație,indiferent de numarul,amploarea numarul,amploarea și felul elementelor de fortificare.În acest tip intră urmatoarele fortificații: Arpașul de Sus, Bernadea, Bicsad,Brad,București-Radu Vodă, Cândești, Crasani, Cucuiș, Dumitrița, Poiana, Pecica, Pescari, Piatra Șoimului, Răcătău,Tinosu,Tusa, Sighișoara, Râșnov, Zalha, Galați-Barboși. Fortificații de tip circular,sunt cir cular,sunt acelea unde elementele de fortificare înconjoară de jur imprejur  zona destinată fortificării,În această categorie intră, Galași -Barboși,Roșiorii de Vede,Zemplin și Zidovar.

După elementele de fortif icare. icare. Fortificații cu șanț,sunt toate acelea unde calea de acces a fost barată,cu unul sau mai multe șanțuri,de exemplu,așezările exemplu,așezările de la București -Radu Vodă (un șanț) și Tusa (cinci șanțuri) Fortificația cu șanț și palisadă,contrucție palisadă,contrucție din lemn și pământ ,întâlnim la l a așezarea Galați Barboși. Fortificațiile cu șant și val,sunt cele mai mai numeroase,pământul numeroase,pământul așezat în val provine integral integral excavarea șanțului.În acestă categorie avem:Arpașu de Sus,Bernadea,Bicsad,Brad,Cuc Sus,Bernadea,Bicsad,Brad,Cucuiș,Cândești,Dumitrița uiș,Cândești,Dumitrița Râșnov,Tășad,Tinosu. Râșnov,Tășad,Tinosu. Fortificații cu val,șanț și palisadă,au aceste aceste ememte dispuse în ordinea:șanț la exterior,valul în spatele lui și pe coama valuluo înfipți stalpii palisadei.Din aceasta categorie fac parte: Tinosu, Răcătău, Popești, Poiana, Piatra Șoimului, Crăsani. icațiile cu val sau zid de piatră,specifice pentru așezările din Sighișoara, Zalha, Zemplin Fortif icațiile și Zidovar.

14

Organizarea și caracterul așezărilor fortificate La o categorie de așezări așezări se constată concentrarea concentrarea tuturor locuințelor și a amenajărilor  gospodărești gospodărești existente în spațiile dintre ele numai în aria fortificată,la altă categorie de așezări,locuințele așezări,locuințele și amenajările gospodărești se extind și dincolo de aria fortificată,fie f ortificată,fie pe  platoul promontoriului al carui capăt a fost fost barat de fortificație,fie chiar pe terase anume amenajate pe pantele înalțimii .la altitudine inferioară fortificației. În categoria așezărilor aflate integral în spațiul fortificat intră cele de la Ar pașu de Sus, Berindia, Bicsad, Cucuiș, Pescari, Râșnov, Sighișoara, Tășad, Vărădia, Zidovar, Zimnicea, Orbeasca de Sus, Stârciu și Tusa.A doua categorie ,reprezentată de așezările extinse dincolo de spațiul apărat de fortificație fortifi cație ,le cuprinde pe acelea de la Bernadea, Brad, Bretea Mureșană, Crăsani, Cândești, Galați -Barboși,Liubcova, Barboși,Liubcova, Pecica, Piatra Șoimului, Poiana, Popești și Zemplin.Este de adăugat însă că uneori se întâlnesc și situații care prezintă unele  particularități.Autorul se referă referă la Asezările de la Cucuiș,aparținând Cucuiș,aparținând primei categorii și Bretea Bretea Mureșeană,din cea de -a doua categorie.La Cucuiș,la poalele înalțimii pe care se afla așezarea situată în imediata apropiere,nu s-au semnalat urme de așezări,dar pe Valea Cucuișului se semnalează mai multe grupuri de locuințe ce aparțineau,unei aparțineau,unei așezări risipite,caracter risipit e,caracteristică istică Mureșeană ,așezarea ,așezarea nu se putea extinde de zona presufusa presufusa a fi zonei montane.La Bretea Mureșeană fortificată,pentru ca aceasta a cuprins tot platoul muntos,urme de așezare se semnaleaza în singurul loc unde era posibilă extindere ei ,este Valea Mureșului. ,dar și cu particularități de altă măsură,spre exemplu,așeză exemplu,așezăile ile Lista de exce ptii poate continua ,dar de la Bernadea și Liubcova,ambele sunt incluse în a doua categorie,având categorie,având locuințele și amenajările gosporărești în afara spațiului fortificat,dar intensitatea locuirii este extrem de redusă în raport cu Așezările de la Brad -Galați Barboși,Poiana,Popești,așa Barboși,Poiana,Popești,așa încât,din acest  punct de vedere vedere tind mai mult spre încadrarea încadrarea în prima categorie. categorie. Construirea fortifcațiilor ,indiferent de caracterul acestora ,dintr -o epocă relativ scurtă,ce coincide cu profunde transformări petrecute în dezvoltarea economica,socială economica,socială și politică a ținuturilor carpato-dunărene este deosebit de semnificatovă,fiind expresia pe plan militar a apariției condițiilor condițiilor propice unificării tuturor triburilor daco-gete,într-o formațiune politică de tip statal,a creșterii puterii economice,militare și politice a populației din Carpați și de la Dunărea de Jos.

Partea a III- a

Cetăți și fortificații „independente” Cetățile și fortificațiile ,aveau rosturi în primul rând militare,cu deosebirea că unele unele fuseseră contruite în zonele unde unde în imediata imediata apropiere se aflau una sau mai multe așezări așezări civile,iar  15

altele cu menirea evidentă de a bara accesul într -o zonă sau de a supraveghea din punct de vedere militar.Toate militar.Toate în ansamblu,constituie ansamblu,constituie un sistem de apărare ale ale cărui linii generale generale pot fi conturate îndeajuns de clar.

Repertoriul cetăților și al fortificațiilor  fortificațiilor  Zona de est a Daciei ,include ,include ținuturile ce se află situate la răsărit de lanțul Carpașilor  Orientali,unde s-au cercetat câteva cetăți. Mânăstioara,se afla pe terasa superioară a prîului Zăbrăuți ,un martor de eroziune fortificat natural.Accesul natural.Accesul spre cetate a fost taiat de un șanț de 4,50 m,în spatele caruia se ridica un zid ce putea șă aiba 2,50 m.Locuirea dacică dacică datează în sec, I î.e.n. –  I e.n. Orlovka.Pe malul stâng al Dunării,se ridică p colină înaltă de aproximativ 40 de m,cu numele de Kamenaia Gora.Aceasta Gora.Aceasta este separată separată de de platoul satului Orlovka,de un șanț șanț larg,iar pe ea a fost ridicat un val de pământ care continua în colțul de nord -vest cu un zid de piatră cu două paramente,emplecton paramente,emplecton șo mortar.Peste nivelul dacic s -a construit un cstellum roman.Locuirea dacică a luat sfârșit printr -un -un incendiu,care pe baza ultimelor monede descoperite,a fost datat la expediția lui Tiberius Plautius Silvanus Aelianus. Piatra Neamț - Bâtca Doamnei.Locuirea Doamnei.Locuirea dacică se datează datează de la sfarșitul secolului al II -lea î.e.n. pâna la începutul secolului al II-lea e .n.Acesta a avut două faze de fortificare,ambele au fost distruse de incendii. Alte cetăți:Piatra Neamț- Cozla, Târgul Ocna – Tisești.  – Tisești.

Zona de sud a Daciei cuprinde teritoriile aflate între lanțul Carpaților meridionali,Dunăre și râul Buzău,unde s -au descoperit câteva cetăți. Celei,antica Sucidava.Pe Sucidava.Pe malul Dunării de ridică un platou de 40 m,separat de un șanț natural rezultat din eroziunea apelor.Platoul a fost locuit în mai multe epoci,între care și cea dacică,unde se presupune presupune ca se afla centrul administrativ și miltar  mil tar -politic -politic al tribului sucilor.Locuirea dacică se încheie printr -un -un incendiu ,petrecut în sec. I e.n. Ocnița,antica Buridava.Pe Buridava.Pe înălțimi se întâlnesc fortificații cu valuri,șanțuri valuri,șanțuri și palisade.Cetatea I ,de forma unui mamelon prelung terasat pe unele laturi,urcând de pe botul de deal inferior  spre platoul din vârf,accesul este barat de un șant săpat în stâncă,în spatele căruia se ridică o  palisadă puternică puternică.S-au descoperit gropi de provizii și o cinsternă mare,patrulateră,toate săpate în stâncă. Alte cetăți:Polovragi și Cetățeni.

16

Zona intracarpatică a Daciei,cuprinde ținuturile dintre Someșuri,lamțul Carpaților  orientali,meridionali și apuseni Ardeu.La sud de seat seat se înalță mamelonul „Cetățeaua”,din „Cetățeaua”,din calcar ,având ,având pe toate laturile  pante abrupte.Eroziunea rocii a distrus aproape integral stratul de cultură.O posibilă fortificație putea să existe pe marginea platoului superior ,nivelat artificial.Autorul ne relatează ca la poalele mamelonului mamelonului s-au descoperit descoperit materiale arheologice.Datarea arheologice.Datarea probabilă: sec. I î.e.n. – I e.n.. În județul Brașov,la 5 km de Breaza,se ridică o coamă îngustă a Dealului Cetății cu pantele de est și de vest inaccesibile.Fortificația inaccesibile.Fortificația medievală a distrus aprope integral ruinele celei dacice.Astăzi se văd relativ bine doar elementele componente ale cetății medievale: două șanțuri spre nord,alte două spre sud,între ele incinta cu zid de piatră și turnuri,iar de la al doilea șanț dinspre sud,în aceeași direcție,anume în punctul de întălnire cu poiana La Rugă,un al cincelea șanț.Configurația terenului ar impune existența tot în epoca dacică a altui șanț în capătul de nord al crestei înguste de 5 -8 m,menit a bara accesul din acestă direcțiune înspre descoperite în cursul săpăturii sunt databile în secolele turnul-locuință.Materialele arheologice descoperite I î.e.n. sau numai în secolul secolul I e.n..La poatele poatele cetății se întindea întindea așezarea civilă,astăzi integral integral distrusă de lucrprile de plantare a livezii Ocolului Silvic. Cioclovina.Începând Cioclovina.Începând de pe Dealul Mesteacănului se văd urme de fortificații de pământ.Astăzi are aspectul unui val lat de baza de 10 m, cu câte o adâncitură pe fiecare latură.Cea de pe latura de nord are lărgimea de 10 -14 m,iar cealaltă de 5 -6.La intervale intervale de 18-35 m,de pe tatura de sud pornesc perpendicular valuri paralele,l argi la bază de 6 m și lungi de 36 de m.Pe latura de sud- est,se află un bastion semirotund,larg la întâlnirea cu valul de 74 m cu raza de circa 60m.După al doilea grup de cinci valuri perpendiculare se află alt bastion larg la bază de circa 200 m și cu raz a de aprope 50 m. Grădiștea Muncelului -Dealul Grădiștii,antica Sarmizegetusa.Cetatea Sarmizegetusa.Cetatea de pe Dealul Dealul Grădiștii a fost construită între „incinta sacră” sacră” și așezarea civilă . Traseul Traseul zidului de incintă urmează  panta terenului terenului și coborând, de unde planul neregulat al cetății.Axul lung se află pe direcția măsoară 240 m,lățimea maximă maximă de 152 m ,iar ,iar suprafața de aproximativ aproximativ 3 nord –sud și măsoară ha.După primul razboi cu Traian,zidul cetății a fost parțial demantelat,refăcut în grabă în ajunul celui de-al doilea război, distrus parțial în cursul războiului și refăcut,de astă data de o garnizonă romană instalată în ea.În forma actuală cetatea cetatea are trei părți la vest,în capatul de est al laturii de sud și pe latura de est.La poarta de vest a cetății ajunge capătul drum ului antic  pavat cu piatră piatră de micașist care pornea de la poalele poalele Dealului Grădiștii,la Grădiștii,la poarta de sud sud o ramificație a lui, iar de la poarta de est pornea spre „incinta sacră” sacră” alt drum,pavat cu lespezi lespezi de calcar și mărginit de balustrade din blocuri tăiate în aceeași piatră.De la cetate în jos se întindea mare așezare civilă,iar spre est incinta sacră și o parte a așezării civile. civil e. Cetatea era doar una de refugiu,nelocuită permanent,loc de adăpostire a luptătorilor de ultimă ult imă rezistență.Capitala ,era aparată de un întreg sistem de fortificații. Alte cetăți ce aparțin zonei intracarpatice:Bănița, Casinu Nou, Căpâlna, Câmpuri -Surduc, Costești, Costești – Blidaru, – Blidaru, Covasna, Covasna, Craiva, Deva, Ghindari,Grădiștea Ghindari,Grădiștea Muncelului Muncelului – Vârful lui Hulpe, Porumbeii Mari, Racu, Racoș,teleiu, Șeica Mică, Tilișca,Zetea. 17

Zona de vest a Daciei ,cuprinde toate ținutuile care sunt situate la apus de Carpații Orientali,în Banat,Crișana unde s -au descoperit urmatoareale cetăți:Bratislava -Devin (Slovacia), Clit (Jud. Arad),Marca (jud.Sălaj), Șimleul Silvanei (jud.Sălaj),Șoimi ( jud.Bihor),Șușturogi jud.Bihor),Șușturogi (  jud.Bihor)

Tipuri de Fortificații și organizare internă Cetătile și fortificațiile independente independente se vor clasifica dupa dispunerea elementelor de fortificare și în functie de natura acestora. A.După dispunerea fortificațiilor,avem fortificații de tip promontoriu barat,este cel mai simplu dintre toate și se întălnește fie pe capete de promontorii ,fie pe coline scunde,cu pante abrupte.Acestă abrupte.Acestă categorie cuprinde fortificațiile fortifi cațiile uratoare:Breaza, Celei,Cetățeni,Mânastioara, Celei,Cetățeni,Mânastioara, Ocnița,Șoimi, Șușturogi, Teliu.

Fortificații de tip circular.Se întâlnesc de obicei pe mameloanele proeminente,întotdeauna pe  pante abrupte și înconjurate ,fie pe marginea platoului ,fie ceva ceva mai jos pe pantă de unul unul sau mai multe elemente fortificate.Din acest tip avem Bănița, Casinu Nou,Capâlna, Costești Cetățuie, Covasna,Craiva, Dealul Grădiștii, Luncani –Piarea Roșie, Polovragi- Cetățuie, Sărățel și Zetea Fortificații de tip liniar,frecvente pe teritoriul Romaniei,reprezentate de o singura construcție, și anume,zidul de la Cioclovina. B.După elementele componente ale fortificației. Fortificații cu șanț,cele mai rar întalnite,anume cele de la Celei,Cernatu și Sacalasău. Fortificații cu șanț și val,sunt mai numeroase,le include pe acelea de la Breaza, Clit, Cli t, Marca, Odorhei,Orlovka, Odorhei,Orlovka, Tilișca,Zetea. Fortificațiile cu șanț și zid sunt extrem de rar întalnite.Cele î ntalnite.Cele cunoscute cunoscute de în țara noastra sunt Mânastioara și Polovragi. Fortificații cu zid de piatră,aunt piatră,aunt aceala care în principal au un zid de grosimi variabile ridicat din piatra fasonată sau nefasonată legată cu pământ ce conținea lut în proporții variabile. Fortificații cu ziduri din blocuri de piatră fasonate,ne referim la fortificațiil e de la Banița, Căpâlna, Craiva, Dealul Grădiștii,Luncani- Piatra Roșie.

Organizarea internă Cetățile și fortificațiile independente independente se împart în două categorii:utilizate permanent și utilizate doar sporadic.În ariile fortificate s-au descoperit de obicei două - trei edificii mai  prețioase,urme de barăci și alte amenajări amenajări gospodărești.Clădirile gospodărești.Clădirile mari cu baza de poatră și și 18

 pereți din lemn sunt sunt destinate comandantului comandantului cetății si ajutoarelor ajutoarelor sale.Altele au pe platourile superioare,turnuri-locuință în jurur cărora uneori se gasesc turnurile de veghe.Proviziile se  păstrau in magazii magazii de lemn,dar s-au gasit si construcții din piatră destinate aceluiași scop.Descoperirea scop.Descoperirea uneltelor,presupune funcționarea unor ateliere în vederea confecșionării și a reparării armelor de luptă.Toate fortificațiile fortificațiile se află fie în puncte strategice,fie ca elemente elemente conponente să apere Sarmizegetusa.

Fortificații neutilizate permanent Fortificații neutilizate permanent sau fortificații de refugiu se constata a fi fost destul de numeroase dar cu straturi de cultură subțiri.Sereduc la urmele unor barăci de lemn,adesea nelipite cu lut și la fragmente fr agmente nu prea numeroase de lipitură de perete arsă.Nu se cunosc cunosc cisterne,magazii,resturile cisterne,magazii,resturile altor constricții indispensabile existenței de lungă durată.Utilizarea acestira se facea doar sporadic și probabil numai de luptători.Fac parte din această categorie fortificațiile de la Piatra Neamț -Bâtca Doamnei,Polovragi- Crucea lui Ursache, Ardeu, Grădiștea Muncelului – Dealul  – Dealul Grădiștii, Odorhei, Racu,Sărățel, Zetea,Clit, Marca, Șoimi, Șușturogi.

Considerații finale La cetățile și fortificațiile fortifi cațiile independente se constată întâi , perpetuarea unor elemente tradiționale chiar dacă ele eu fuferit transpofmări transpofmări cerute de noile reguli ale epocii,apoi apariția altora,adesea necunoscute necunoscute înainte ,care se deosebesc nu numai în raport cu fortificațiile hallstattiene ci și cu cu acelea acelea contemporane contemporane ale așezărilor așezărilor fortificate.Preferințele cvasiidentice se observă în funcție de locurile alese în vederea construirii fortificației.Uneori au fost fortificate aceleași locuri datorită calitătii evidente a locului din punct de vedere militar,fie ca urmare a existenței acolo a unei unei fortificații mai vechi încă bine păstrate. mameloanele În privința formelor de relief,pe primul loc ca frecvență de utilizare se situează mameloanele de celelalte înalțimi.Toate cetățile izolate de jur-împrejur sau legate doar cu câte o șa scundă de și fortificațiile sunt sunt constrruite de a rezista unor atacuri de scurtă durată,acestea durată,acestea se remarcă prin înzestrarea lor cu elemente de fortificație noi sau mai rar întalnite curtină,o altă caracteristică caracteristică ale fortificațiilor,precum turnurile-locuință și înainte.Turnurile de curtină,o  platformele de luptă luptă integral sprijinite pe zidurile perpendiculare.Da perpendiculare.Datarea tarea cetăților si fortificațiilor independente independente a fost facuta pe pe durata secolelor secolelor I î.e.n – I e.n.

Incheiere În domeniul locuinței propriu-zise evoluția a fost aproape aproape aceeași aceeași peste tot,de la construcțiile construcțiile adâncite în pămant,spre acelea ridicate la suprafața solului,ceea ce explică construirea unora dintre locuințele adâncite,integral sau parțial după sistemele urmate la locuințele adâncite.Treptele adâncite.Treptele următoare pe linia evoluției sunt reprezentate reprezentate de apariția a două sau sau mai 19

multe încăperi ,mai ,mai întâi dispuse în linie,apoi grupat grupat și a locuințelor locuințelor cu două niveluri,parter niveluri,parter și etaj.Caracteristica principală a locuințelor din Dacia,o constituie modestia spațiului și a amenajării sale.În privința fortificațiilor dacice,principala caracteristică constă în construirea lor în conformitate cu concepția ce o aveau despre luptă.Puterea luptă.Puterea militară bazandu bazandu -se pe  posibilitatea descalșării descalșării și organizării unor atacuri repentine repentine și pe ridicarea fortificațiilor  fortificațiilor  concepute să reziste atacurilor. Comune cu ale altor popoare europene sunt elementele de fortificare,dar fortifi care,dar în Dacia,acestea sunt autohtone,în sensul moștenirii acestora din epocile precedente.Zidurile elenistice,precum elenistice,precum si inspirarea zidului dacic dacic din ele se fac dovada existenței unei unei influențe externe în arhitectura dacilor.Construcțiile dacice,au dacice,au profunde profunde semnificații sociale și politice.

Arhitectura civilă și militară descoperită până acum oferă istoricului posibilitatea de a reconstitui viața politică,socială,cât politică,socială,cât cea militară , tradițiile si modurile de viată ale dacilor.

20