Anatomia gleznei ntroducere I ntroducere
Articulatia gleznei este ca o balama. Dar este mult mai mult decat o simpla balama, glezna glezna este este formata din mai multe structuri importante. importante. Modelul unic al gleznei face articulatia foarte stabila. Articulatia trebuie sa fie stabila pentru a sustine greutatea corporala de 1,5 ori cand persoana merge si de opt ori cand persoana alearga. Functionarea normala a gleznei este necesara pentru un mers usor si fara efort. Muschii, tendoanele si ligamentele care ligamentele care sprijina articulatia gleznei functioneaza impreuna pentru a propulsa corpul. Conditiile care tulbura functionarea functionar ea normala a gleznei pot face dificila desfasurarea lor fara durere sau alte probleme. Anatomie Se mai numeste si articulatia talocrurala, participand oasele gambei si talusul. Privita anterior
are aspectul unei “chei engleze formata din extremitatile inferioare ale tibiei si fibulei ce se muleaza pe o suprafata situata pe fata posterioara a astragalului ( trohleea talusului ). Privita din profil se observa ca cele doua suprafete articulare au o forma cilindrica (superior un cilindru gol, inferior un cilindru plin). Aceste suprafete sunt acoperite de cartilaj. Corespondenta dintre suprafetele articulare este destul de precisa ! trohleea talusului este prelungita lateral de cele doua fetisoare maleolare ce se vor articula cu cele doua maleole. !in partea interna (tibiala) suprafetele sunt aproape verticale. ! in partea externa (fibulara) suprafetele sunt mai curbate, oblice si coboara mai jos. "in punct de vedere al formei osoase singurele miscari posibile se realizeaza spre anterior si posterior si sunt flexia plantara si dorsala. #a acest nivel aceste miscari sunt cele mai importante pentru piciorul privit ca intreg. Axa miscarilor trece prin cele doua maleole. $n ceea ce priveste stabilitatea osoasa, pentru flexia dorsala glezna prezinta o stabilitate crescuta% pentru flexia plantara este mai putin stabila. Pentru contracararea acestei
1
instabilitati exista ligamente si muschi stabilizatori in timpul flexiei dorsale active. Articulatia este intarita mai ales prin ligamente laterale. "ispozitia lor este relativ simetrica, de fiecare parte de la nivelul maleolei pleaca & fascicule ligamentare, coborand spre oasele tarsului.
! #igamentul colateral extern ! fasciculele anterior si posterior se termina la nivelul astragalului pe care il leaga direct de oasele gambei% fasciculul mijlociu se termina pe calcaneu, antrnandu!l in miscarile de la nivelul gleznei.
!"igamentul colateral intern ! cele & fascicule sunt dispuse in doua plane ! un plan superficial ce contine un fascicul ce se termina pe scafoid, ligamentul glenoidian si sustenaculum tali ! un plan profund ce contine un fascicul anterior ce se termina pe astragal si un fascicul posterior ce se termina posterior de astragal. $n ceea ce priveste stabilitatea articulatiei gleznei datorita ligamentelor, tensiunea ligamentelor variaza in functie de pozitia gleznei% ! in flexie dorsala fasciculele posterioare sunt tensionate, cele anterioare destinse% ! in flexie plantara situatia este inversa, si ansamblul osos, asa cum s!a aratat anterior, este mai stabil. 'asciculele anterioare sunt solicitate mai ales extern, existand o tendinta puternica la supinatie. "e fapt acest ligament este cel mai frecvent lezat in entorsele gleznei. Stabilitatea gleznei este completata de jocul actiunilor musculare care intrevin in miscarile active ale gleznei.
Articulatia gleznei este alcatuita din epifiza distala a tibiei, epifiza distala a peroneulu#m peroneulu#maleola aleola peroniera$ si talus. talus. %tabilitatea gleznei se datoreaza datoreaza atat conformatiei conformatiei osoase cat si structurilor structurilor ligamentare ce formeaza capsula articulara. &'ista ( grupe de ligamente) 1$ ligamentele sindesmotice, sindesmoti ce, *$ ligamentele colaterale laterale, ($ ligamentele colaterale mediale. "igamentele sindesmotice sindesmoti ce sunt alcatuite de ligamentul tibiofibular tibiofibular anterior inferior, ligamentul tibiofibular posterior si ligamentul interosos. interosos. "igamentele "igamentele colaterale laterale includ ligamentul ligamentul talofibular talofibular anterior, ligamentul calcaneofibular si talofibular posterior. "igamentul deltoid ofera stabilitate in partea mediala a gleznei. Acesta este compus compus din fibre fibre superficiale ce posrnesc posrnesc de la ni+elul maleolei tibiale si se insera pe na+icular, pe colul c olul talusului, talusului, pe sustentaculum tali si pe tuberculul
*
talar posteromedial. Dintre acestea ligamnetul tibiocalcanean este cel mai puternic. Fibrele profunde sunt sunt considerate considerate principalele stabilizatoare stabilizatoare ale fetei mediale a gleznei.
Oasele si articulatiile
Articulatia gleznei este formata din cone'iunea a trei oase) -sul gleznei poarta numele de talus fata superioara a talusului se potri+est potri+estee intrun locas format din capetele inferioare ale tibiei tibiei si si fibulei #osul subtire al gambei$ fata inferioara a talusului sta pe osul calcaiului numit calcaneu calcaneu.. /alusul /alusul functionaza functionaza ca o balama in locasul sau pentru a permite piciorului sa se miste in sus #dorsifle'ie$ si in jos #fle'ie plantara$. (
"ucratorii in lemn si artizanii sunt familiarizati cu modul de functionare functionare al acestei articulatii. &i folosesc o constructie similara pentru a crea structuri stabile. &ste folosita de rutina pentru realizarea unor obiecte robuste, cum ar fi mobila sau constructii. 0n interiorul articulatiei, oasele sunt acoperite cu un material alunecos numit cartilaj articular. Acesta este un material c are permite oaselor sa se miste miste usor unul unul pe langa altul in orice orice articulatie articulatie a a corpului. rosimea cartilajului este de apro'imati+ 2,3 cm in majoritatea articulatiilor care suporta greutati, cum ar fi glezna, soldul soldul sau sau genunchiul. &ste suficient de moale pentru a permite absorbtia socurilor socurilor si destul de puternic pentru a rezista toata +iata, atata timp cat nu este lezat. Ligamentele si tendoanele
"igamentele sunt tesuturi moi care leaga oasele intre ele. Acestea sunt asemanatoare tendoanelor, tendoanelor, doar ca acestea din urma unesc muschii de oase. "igamentele si tendoanele sunt tendoanele sunt structuri formate din fibre mici dintrun material numit colagen colagen.. Fibrele de colagen sunt unite intre ele pentru a forma o structura asemanatoare unei franghii. "igamentele si tendoanele au marimi diferite, si la fel ca franghia, sunt formate din multe fibre de dimensiuni mici. Cu cat ligamentul sau tendonul este mai gros cu atat acesta este mai puternic. "igamentele de ambele parti ale gleznei ajuta la mentinerea oaselor impreuna. /rei ligamente realizeaza ligamentul lateral comple', pe partea laterala a gleznei, la distanta cea mai mare fata de cealalta glezna #lateral inseamna mai departe decat centrul corpului$. Acestea includ ligamentul talofibular anterior, ligamentul calcaneofibular si ligamentul talofibular posterior. 4n ligament gros, numit ligamentul ligamentul deltoid sustine glezna medial #pe fata cea mai apropiata de cealalta glezna$. "igamentele sustin, de asemeni, capatul inferior al gambei unde se formeaza balamaua gleznei. Aceasta serie de ligamente sustin sindesmoza #sinartroza$ gleznei, o portiune a gleznei unde capatul inferior al fibulei se uneste cu tibia tibia.. Cele trei ligamente principale sustin aceasta zona. "igamentul care trece prin fata gleznei si leaga tibia de fibula este numit ligament tibiofibular tibiofib ular anteroinferior. "igamentul fibular posterior posterior are insertiile pe fata posterioara a tibiei si a fibulei. Aceste ligamente includ ligamentul tibiofibular inferoposterior inferoposterior si ligamentul trans+ers. "igamentul interosos interosos se gaseste intre tibie si fibula #interosos inseamana intre oase$. "igamentul interosos reprezinta tesutul conjuncti+ care conjuncti+ care uneste tibia si fibula pe intreaga lungime a acestora, de la genunchi pana la glezna. "igamentele care inconjoara glezna ajuta la formarea capsulei articulare. - capsula articulara
este un sac impermeabil care se formeaza in jurul oricarei articulatii. &ste formata din ligamentele din jurul articulatiei si din tesutul moale aflat intre ligamentele, care umple spatiile lasate de acestea si formeaza un sac. Articulatia gleznei, este sustinuta, de asemeni, de tendoanele din jur. /endonul Achile este cel mai important tendon pentru mers, alergat si sarit. %e ataseaza de muschii gambei si apoi de calcaneu, mergand pana la ni+elul degetelor. /endonul tibial posterior ataseaza unul dintre muschii mici ai gambei de fata inferioara a piciorului. Acest tendon ajuta la sprijinirea arcului si permite intoarcerea piciorului spre interior. /endonul tibial anterior permite ridicarea piciorului. Clasificare
Fracturile gleznei pot fi clasificate prin descrierea leziunii si anume prin localizarea liniei de fractura la ni+elul maleolei peroniere, maleolei tibiale sau maleolei posterioare. 0n cazul interesarii a mai mult de 1 maleola, acestea se numesc bimaleolare sau trimaleolare. Descrierea leziunilor ar trebui sa includa starea partilor moi, si anume echimoze, edeme sau flictene la ni+elul gleznei. Clasificarea "auge6ansen imparte fracturile gleznei in functie de mecanismul de producere. Acesta a demonstrat ca majoritatea fracturilor maleolare pot fi reproduse prin pozitionarea piciorului in una din * pozitii si aplicarea unor forte de deformare in una din cele ( directii. 7entru o pozitie si o directie a fortei de actiune cunoscute, sec+enta structurilor lezate pe masura ce forta creste este similara. /ipul fracturii ce rezulta depinde de * factori) 1$ pozitia piciorului) supinatie sau pronatie, *$ directia fortei de deformare) rotatie e'terna, adductie sau abductie. Astfel se pot obser+a mecanisme) supinatieadductie, supinatierotatie e'terna, pronatie abductie si pronatie rotatie e'terna.
5
Clasificarea 8eber imparte fracturile gleznei in functie de localizarea liniei de fractura a peroneului. Astfel in tipul A fractura se afla distal de sindesmoza tibiofibulara, in tipul 9 fractura se afla la ni+elul sindesmozei, in tipul C fractura se afla pro'imal de sindesmoza.
Diagnostic
Deobicei aceste fracturi apar ca rezultat a unor accidente sporti+e sau alunecarii. &'amenul clinic trebuie sa includa inspectia gleznei si e+identierea unei posibile lu'atii, e'aminarea gleznei din punct de +edere neuro+ascular. "eziunile partilor moi pot include edem local, echimoze si flictene.
3
ipuri de orteze ale articulatiei gleznei
rteze pentru glezna!picior !fi'e !mobile rteza de glezn* +alleo riStep
52%: este destinat; e'clusi+ utiliz;rii in tratamentul ortetic al gleznei. &a este conceput; pentru a fi aplicat; numai pe piele intact;.
1.* 0ndica
articula
afec articula acti+area, cu solicitarea controlat; a articula
:
@
rteza de glezana -S& +alleo Sprint
&ste un tip nou de orteza care prezinta cate+a caracteristici mecanice e'ceptionale, incluzand imbunatatiri speciale ale e'oscheletului din plastic care sunt integrate direct in orteza. Datorita constructiei sale, Malleo %print seadapteaza e'celent conditiilor anatomice ale gleznei, iar atunci cand este potri+ita si inchisa corespunzator,restrictioneaza miscarea piciorului oferind astfel un support stabil. 7entru mai mult confort sa folosit o imbracaminte interioara dintrun material special, %pace/e' .
&ste indicat; n) instabilitatea ligamentelor tratamentul postoperati+ sau posttraumatic dup; ruptura ligamentelor
12
11
/. Aplica0ii
7rodusul 52%( Malleo %print pentru glezn; poate fi folosit doar pentru ortezarea membrelor inferioare. 1. $ndica0ii 2i efecte
"igamente sl;bite, postoperatorii cauzate de rupturi de ligamente, contorsiuni ale gleznei =i pentru tratarea traditional;, func
Alegerea dimensiunii ortezei se bazeaz; pe masurarea circumferintei c;lcEiului, gleznei =i scobiturii piciorului n condi
Deschideti toate curele si slabiti sireturile. /rageti orteza pe picior #fig. 1$ si legati sireturile asemenea incaltamintei #fig.*$. 7entru o inchidere mai rapida puteti folosi si carligele #fig.($.Apoi, aplicati curelele de stabilizare dupa cum urmeaza) asezati cureaua e'terioara peste scobitura piciorului si trecetio din partea interioara #mediala$ sub picior #fig. $, apoi prindeti carligul de orificiul corespunzator pentru inchidere in jurul gleznei. Apoi, asezati cureaua interioara peste scobitura piciorului si trecetio din partea e'terioara #laterala$ sub picior dupa care prindeti carligul de orificiul corespunzator pentru inchidere in jurul gleznei #fig. 5$. Daca medicul a permis suportarea greutatii totale pe un picior, atunci curele de stabilizare pot fi restranse #fig. 3$. -. 4fecte Secundare
AtentieG /oate dispoziti+ele, de support si orteze, aplicate prea strans pe corp pot cauza presiune locala, si in cazuri izolate chiar restrictiona circulatia sangelui sau ner+ii. AtentieG -rteza nu rezista la foc. 7acientii trebuie sfatuiti sa fereasca produsul de foc deschis sau alte surse de caldura. 5. $nstruc0iuni de utilizare 2i 6ngrijire
1*
0nainte de fiecare folosire inspectati cu grija e+entuala prezenta a partilor uzate sau deteriorate. Hu utilizati proteza daca o curea, sau orice alta componenta e uzata e'cesi+ sau rupta. %ireturile pot fi inlocuite la cerere. %palati orteza cu apa si un sapun delicat. "asati orteza sa se usuce la aer. rteza de glezna 17'/ 8eel elief rthosis
7rodusul *:F12 6eel elief -rthosis, conceput de Dr. %ettner> MInch , poate fi folosit doar pentru ortezarea membrelor inferioare.
$ndica0ii 2i 'unc0ii
/ratamentul temporar functional al fracturilorl unilaterale si blaterale ale calcaneului, indifferent de tipul fracturii si cursul tratamentului initial. 0ndicatiile speciale trebuie oferite de medic. &liberarea greutatii ce pune presiune asupra calcaneului se realizeaza prin sustinerea arcului longitudinal din partea posterioara a metatarsianului 5 #baza$.-rteza permite o miscare aproape naturala o piciorului afectat. 7ermiterea miscarii reduce la minim simptomele atrofierii, cum ar fi demineralizarea oaselor si contractiile musculotendinoase. 7ompa functionala musculara a membrului inferior poate de asemenea contribui la profila'ia trombozei.
1(
1
ratament 2i Plan erapeutic #indifferent de tipul fracturii si conceptul de tratament$
Dupa mic=orarea umfl;turii> scoaterea copcilor, ortezei) A :a pana in a 1*a zi) %ustinerea greutatii totale fara carja %aptamana a a) primul control radiologic #articulatia talocrurala laterala, calcaneu, articulatia talocrurala sub greutatea totala> radiografie 6almgrimsson$ %aptamana a 3a) prima pernita pentru presiune %aptamana a :a ) al *lea control radiologic A *a pernita pentru presiune
15
%aptamana a 12a) a (a pernita pentru presiune %aptamana a 11a) %canarea piciorului si pregatirea pantofilor ortopedici in 53 zile %aptamana a 1*a) Concluziile tratamentului #0nter+alele de timp mentionate sunt indicate de 9 4nfallJliniJ, Duisburg, ermania si sunt calculate de la data accidentului$ &. +*rimi
-rteza este disponibila in ( marimi, pt calcaiul stang si drept, si este selectata in functie de marimea piciorului. 3. Construc0ia
-rteza 6eel elief este confectionata din materialul thermoplastic /hermo"KnL C6 522 #6D7&$. Forma in+elisului #shell$ ofera suport dorsal gambei si arcului longitudinal permitand pozitionarea fara suspensie a calcaneului in orteza. 7artea arcului longitudinal, facuta dupa forma piciorului, si partea compensatoare ofera support plantar piciorului. 7ozitia piciorului in orteza e doar cu 1 cm mai sus decat piciorul contralateral. Din acest moti+ nu este necesara construirea unei inaltari in pantoful contralateral. 7entru a facilita controlul medical si circulatia aerului, orteza are o deschizatura in zona din spatele calcaiului. %etul de pernite pentru calcai #$, care include o pernita plantara #a$ si pernite pentru presiune #b$ este folosit in conformitate cu planul therapeutic si ajuta la inaltarea treptata a calcaneuluii. 7iciorul este protejat de curelele ce se inchid prin metoda hooJloop #:$ si in+elisul pentru partea anterioara a piciorului #5$. Metoda de inchidere a in+elsului, prin fermoar, face ca orteza sa se aplice cu usurinta, si de asemenea protejeaza degetele. 0n plus, pernitele pentru glezna #3$ facute din 7edilin pot fi lipite pentru a fi la acelasi ni+el cu partea cea mai lata a gleznei. Capsele #?$ oferite sunt folosite pentru a prinde curelele de tip hooJ loop #:$ de orteza. 7entru a asigura mersull in siguranta fara pantof, talpa antiderapaj trebuie atasata la baza ortezei. 7ernita #12$ este facuta din spuma polietilenica fle'ibila si joaca rolul unei captuseli partiale a in+elisului ortezei. -. Ajustarea si aplicarea ortezei
7entru a pozitiona correct partea aferenta plantara in orteza, glisatio inainte si inapoi sub picior#fig. *$, Dupa ce orteza a fost ajustata pentru pacient, aceasta parte trebuie lipita. 0ntroduceti partea rigida a piesei in locul indicat si lipiti folosind 3(3H@ -tto 9ocJ NuicJDrKing ubber Cement. Oerificati orteza cu partea lipita cand pacientul este asezat #fig. ($.
13
Oerificati latimile M" pe membrul inferior si talpa interioara #fig. $. -rteza 6eel elief poate fi adaptata anatomiei fiecarui indi+id prin modelare termica #fig. 5$. & recomandata folosirea pistolului cu aer cald ?53&*. Dupa ajustarea lungimii, o potri+ire initiala trebuie facuta cat timp pacientul suporta greutate. %trecurati un creion sau un deget in deschizatura ortezei aferenta calcaiului pentru a +erifica remitenta suportului greutatii. Daca e ne+oie, largiti orificiul cu ajutorul unui glaspapir. 7entru a obtine o ridicare mai pronuntata a arcului longitudinal, inserati piesa compensatorK #($. 7ozitionati pernita aferenta plantara in zona calcaiului, indepartati folia protectoare a benzii adezi+e, si apoi lipiti pernita. 7ernita plantara trebuie sa fie in intotdeauna in contact cu calcaiul pernitele pentru presiune +or fi introduse sub pernita plantara mai tarziu #fig. 3$. Marcati lungimea partii anterioare a piciorului #fig. :$.Marcati curbele indi+iduale ale gleznei. Modificari substantiale pot fi obtinute prin polizare #?@P: %anding Drum, ?@P@ Conical %anding Drum$. 7rodusele mai sus mentionate +or fi folosite pentru netezirea marginilor. 0dentificati si marcati punctele de atasare a curelor si legatile de orteza folosind niturile furnizate #fig. 11$. -data orteza aplicata ajustati protectia zonei anterioare a piciorului cu ajutorul sitemului de inchidere pe baza de fermoar. Asigurati+a ca degetele au sufficient spatiu #fig. 1*$. Marcati si taiati zonele de surplus din jurul talpii. Apro'imati+ 1215 mm din latimea indoita sunt sificienti pentru lipirea protectiei de talpa ortezei #fig. 1($. Aplicati produsul 3(3H@ -tto 9ocJ NuicJ DrKing rubber cement pe partile ce +or fi lipite si lasati sa se usuce la aer o perioada, dupa care lipiptile. 7olizati orice deni+elare pentru a obtine o suprafata lina, ce +a fi atasata talpii interioare #fig. 1$. Materialul de protectie poate fi modelat termic intro anumita masura. Daca se formeaza puncte de presiune asupra degetelor, modificari usoare sunt posibile folosind pistolul cu aer cald la :2C>1?3F. 7otri+iti pernitele pentru glezna, aplicati produsul 3(3H@ -tto 9ocJ NuicJDrKing ubber Cement pe partile ce trebuie lipite, lasati sa se usuce la aer o perioada, dupa care lipitile. 7ernitele de glezna sunt mai usor de adaptat formei ortezei daca se foloseste pistolul cu aer cald pentru incalzire #fig. 15$. Marcati marginile talpii interioare, aplicati produsul 3(3H@ -tto 9ocJ NuicJDrKing ubber Cement pe partile ce trebuie lipite, lasati sa se usuce la aer o perioada, dupa care lipitile #fig. 13$.
1?
Daca e necesar, talpica #12$ poate fi lipita de orteza) inlaturati folia protectoare de pep e membrane adezi+a si lipiti talpica la locul ei. 7entru a aplica orteza desfaceti curelele si fermoarul. 7uneti pacientul sa incalte orteza #fig. 1?$. /rageti fermoarul si inchideti curele asigurandu+a ca isi pastreaza in mod egal elasticitatea #fig. 1:$. AtentieG /oate produsele de sprijin si ortezele aplicate prea strans pe suprafata corpului pot rezulta in puncte de presiune locala si, in unele cazuri chiar a ingreuna circulatia +aselor sang+ine adiacente si ner+ii. 5. Contraindica0ii
AtentieG 0n cazul urmatoarelor tablouri clinice, folosiea si aplicarea acestui tip de produs este indicata doar dupa consultarea medicului) 1. Afectiuni ale pielii> rani ale partilor corpului ortezate, in special in cazul simptomelor inflamatorii. %e aplica si in cazul cicatricelor proeminente inflamate, inrosite si care emana caldura e'cesi+a la atingere. *. Afectiuni ale sistemului limfatic, de asemenea inflamatii ale tesutului moale ce nu intra in contact cu orteza. (. /ulburari senzoriale ale membrului inferior. rteza de glezn* +alleo Sensa -S-
9tilizare
-rteza de glezn; Malleo %ensa 52%5 se utilizeaz; e'clusi+ sunt 1:
destinate e'clusi+ utiliz;rii n tratamentul ortetic al zonei piciorglezn; $ndica0ie 2i efect
7entru func
Bnainte de prima prob; de ajustare ata=ati perni
1@
$ndica0ii
tratament conser+ati+e al fracturilor de ligamente calcaneofibular si talofibular anterior la ni+elul gleznei protejare postoperati+a in urma repararii sau reconstructiei de ligamente. 4fecte
pozitioneaza piciorul in pronatie si dorsifle'ie moderata restrictia dimamica limiteaza continuu fle'ia plantara si supinatia limiteaza rotatia Caracteristici) stabilitatea dorsomediala /. Aplica0ie
-rteza functionala pentru glezna 52%1 DKna AnJle este conceputa e'clusi+ pentru tratarea lu'atiilor la ni+elul gleznei si a rupturilor ligamentului lateral, colateral. 1. $ndica0ii 2i func0ii
"u'atiile acute si rupturile ligamentului lateral colateral. Medicul este cel care face indicatiile. -rteza DKna AnJle aseaza piciorul intro pronatie si dorsifle'ie moderata. 7iedica
*2
functionala limiteaza fle'ia si supinatia plantara, dar pastreaza libertatea miscarii in pronatie si dorsifle'ie. 7ozitionarea ortezei, prin cureaua functionala ajuta la destinderea ligamentului talofibular anterion. "iniile de echilibru #/rimlines$ si curelele sunt pozitionate astfel incat sa lase zona periferica a gleznei libera, e+itand punctele de presiune, fiind astfel posibila aplicareaortezei imediat dupa leziune. Comprese calde sau reci pot fi folosite cu orteza e'istenta. Aceasta are initial rol imobilizator post chirurgical, pentru primele * saptamani. Apoi, dupa aprobarea medicului, orteza poate fi purtata # cu incaltaminte$ in timpul acti+itatilor ce presupun sustinerea greutatii. -rteza DKna AnJle trebuie purtata in general pentru stabilitate, atat ziua, cat si noaptea timp de 3 saptamani si este scoasa doar in timpul spalarii. 7rodusul e rezistet la apa si e usor de curatat si ingrijit. Construc0ie 2i materiale
-rteza functionala pentru glezna 52%1 este confectionata din polipropilena si este disponibila pentru testare imediata. - curea elastica traseaza median piciorul din marginea laterala spre gamba si peste partea superioara a piciorului. estarea, aplicarea 2i livrarea ortezei
Aplicati orteza dupa cum urmeaza) Asezati piciorul in carcasa de plastic impingand calcaiul pana in capat. /rageti cureaua cu inchidere hooJloop dinspre partea interioara a piciorului deasupra partii superioare, peste indicatorul e'terior din plastic, apoi strangeti cureaua astfel incat calcaiul de+ine suficient de comod. /rageti cureaua cu inchidere hooJloop peste orificiul din plastic si strangetio. Fi'ati cureaua de partea anterioara a piciorului. 0ntindeti usor cureaua elastica functionala si inchidetio. Atentie< "a sfatul medicului orteza poate fi purtata cu incaltaminte in timpul acti+itatilor de
sustinere a greutatii. A+ertizati pacientul de pericolul alunecarii in cazul purtarii ortezei fara incaltaminte, in special pe suprafete netede. Cauciucul anti derapaj este inclus si poate fi montat la ne+oie. Adaptarea se face de catre tehnicianul orthopedic. %tatul de polipropilena modelat prin injectie poate fi modificat moderat #nu incalziti pana la mai mult de 1@ F > @2 C$. Daca e necesar ca liniile de echilibru sa fie modificate #trimlines$, atunci marginile trebuie netezite cu grija pentru ca materialul are minima rezistenta la rupere atunci cand este taiat. Curelele furnizate sunt foarte lungi si trebuie scurtate in timpul ajustarii.
*1
Daca se e'ercita presiune asupra gleznei sau pielii, pernitele furnizate cu orteza pot fi lipite de curele. Daca e ne+oie, proprietatile de anti derapare pot fi obtinute prin atasarea cauciucului inclus de talpa ortezei. 7entru asta, curatati zona de aderenta cu un glaspapir cu granulatie fina si atasati cauciucul antiderapant cu banda adezi+a dubla inclusa. 7entru a asigura eficienta ortezei, aceasta trebuie purtata strans pe picior. 7e langa aplicarea corecta si controalele regulate, cooperarea pacientului are un rol deosebit de important.-rteza trebuie purtata dupa cum a fost prescrisa. 7entru ca orteza e rezistenta la apa, aceasta poate fi purtata in timpul spalarii. &ste foarte important ca pacientul sa inteleaga importanta restrictiilor dinamice #motorii$. Fisa pacientului #33D(3$ este disponibila pentru mai multe detalii in acest sens. 4fecte Secundare Aten0ie< /oate produsele de sprijin si ortezele aplicate prea strans pe suprafata corpului pot
rezulta in puncte de presiune locala si, in unele cazuri chiar a ingreuna circulatia +aselor sang+ine adiacente si ner+ii. Contraindica0ii
0n cazul pacientilor cu un istoric de tromboza +enoasa a membrelor inferioare, consultarea medicului specialist este absolut necesara. Din moment ce musculatura gambei nu functioneaza din cauza prezentei ortezei, a medicamentous thrombosis prophKla'is maK be reQuired. AtentieG 0n cazul urmatoarelor panouri clinice, folosirea acestui produs este indicate doar dupa consultarea medicului.
Studiul la zi
Schutte și #ou=erens (17 $ a raportat rezultate pe termen scurt de @ de plasamente
%/A din ? de pacienti urmariti timp de o medie de *: de luni, de raportare care (1 au prezentat do+ezi radiologice de linii radiotransparente, osteoliz;, și malposition de componente. Șaisprezece proceduri au fost complicate de fracturi sau leziuni neurologice temporare. 7atru dintre artroplastii de glezn;, nu au reu șit n perioada de folloRup pe termen scurt a acestui studiu. '>vang et al (1?) au descoperit rata de re+izuire cu proteza necimentata %/A și
cimentat /7 protez; pentru a fi comparabil cu alte rapoarte, dar signifantlK mai mari decEt ratele de re+izuire, cu inlocuire totala a genunchiului și /A. Anchetatorii au raportat date **
pri+ind utilizarea /A, iar rata de re+izuire n populația Hor+egiei pe o perioad; de 1* ani, folosind registrul nor+egian de artroplastie. Au e'istat *5? de nlocuiri glezna primare, dintre care (* erau proteze cimentate /7 și *1* din care au fost cimentate proteze %/A. /otal; de 5 ani și 12 ani supra+ie țuirea a fost de :@S și respecti+ ?3S. Anchetatorii au raportat c;
supra+ie țuirea proteza a fost la fel de protez; necimentate %/A și cimentat /7 proteza. Autorii au gasit nici o influen ț; semnificati+; de +Erst;, se', tip de proteze, diagnostic, sau an de func ționare cu pri+ire la riscul de re+izuire. 0ncidenta nlocuitori glezna din cauza osteoartritei, dar nu din cauza artrita inflamatorie, a crescut dea lungul anilor. 8enricson et al (1? $ a constatat ca ratele de re+izuire similare cu proteza %/A de la o
analiz; a suedez Artroplastie egistrul. Autorii au constatat ca rata generala de supra+ietuire la 5 ani a fost de 2,?: #@5S C0) 2.?2.:*$. 7entru ( chirurgi care au introdus majoritatea gleznelor %/A, ratele de supra+ietuire au de+enit semnificati+ mai mare dup; primele (2 de cazuri. Cercetatori au descoperit ca pacientii mai tineri au a+ut un risc mai mare de re+izuire, n timp ce cu nici o +ariație n risc de re+izuire de se' sau de diagnostic. Autorii au ajuns la concluzia c; supra+iețuirea protezei %/A Tnu este comparabil; cu cea de la șold sau de genunchi.T @alderrabano et al (13) a raportat rezultatele pe termen mediu, de 3: /A cu proteza
%/A, care s; ateste c; au ntElnit mai multe complicații și potențiale probleme decEt raportate anterior. Cele 35 de pacien ți au fost e+alua ți clinic și radiologic, dup; o medie de (,? ani. Aproape jum;tate dintre subiec ți #3S$ au continuat s; aib; dureri. Formarea periarticular osos hipertrofic; a fost +azut in aproape *>( #3(S, * de subiecti$, asociat; cu o sc;dere a dorsifle'ion și fle'ie plantara. /rei pacien ți au prezentat o liz; osoas; balon pe partea tibial;.Complet o treime din subiecti necesare inter+entii chirurgicale suplimentare de termen intermediar de urmarire) @ glezne a+ut o inter+entie chirurgicala de re+izuire din cauza unor probleme cu componentele și 1 glezne au a+ut opera țiuni secundare sau suplimentare. +carve: et al (13) a gasit nici diferente semnificati+e in ratele de fractura maleolar;
dup; /AA cu %/A sau de perspicacitate proteze, cele dou; proteze glezna cele mai comune utilizate n %tatele 4nite ale Americii. 0n+estigatorii au declarat c; nlocuirea protetic; a glezna este asociat cu numeroase complicatii, inclusi+ fracturi maleolar;. Anchetatorii retroacti+ comparat primul *2 %/A cu primele *5 de perspicacitate artroplastiilor totale de glezna efectuate de * chirurgi. Bn grupul de AgilitK, 5 fracturi a a+ut loc, tot intraoperatorie. 7atru
*(
implicat maleola medial și un implicat maleolei laterale. /oate fracturile au fost stabilite ca stabilitate implant a fost compromis;. 0n grupul %/A, au e'istat fracturi. Dou; laterale maleolelor fracturat intraoperatorie și sau fi'at. Dou; fracturi maleolelor medial a a+ut loc post operatorie si au fost tratati nonoperatorie. A e'istat o pseudartroz; medial maleolar; n fiecare grup. 0nciden ța fracturilor maleolar; a fost de *2S n fiecare grup, comparabile cu rezultatele raportate n literatur; de specialitate. Benedetti et al (17 $, a declarat c; cele mai multe studii clinice de gudron raportat
e+alu;ri bazate pe scoruri tradi ționale clinice sau analize radiographical. Doar cEte+a studii au folosit instrumente moderne de analiza func țional; cantitati+; n timpul e'ecut;rii acti+it; ților de zi cu zi. %copul acestui studiu a fost de a utiliza analiza mersului pentru a compara performan ța funcțional; de pacienti care au suferit /A faț; de o popula ție de control. - analiza retrospecti+a a fost efectuat de la 12 de pacienti consecuti+e, care au suferit /A meniscal bearing.&+alu;ri clinice și funcționale au fost efectuate la o medie de urmarire de ( luni, cu un sistem modificat
Mazur notare și analiza mersului de statoftheart. &+aluarea
analiza mersului a /A, pe termen mediu, folloRup au a+ut rezultate satisf;c;toare pentru to ți pacienții, cu recuperarea adec+at; a -M. Deoarece literatura de specialitate raporteaz; rezultate nesatisf;c;toare pe termen lung, este important s; se e+alueze acesti pacienti pe o perioada mai lunga de urmarire. Autorii au concluzionat ca acest studiu a aratat ca /A dat satisf;c;toare, dar nu restante, rezultate funcționale generale la aproape ( ani de folloRup. Aceste rezultate de analiz; mers sublinia importan ța integr;rii m;sur;tori n+i+o cu e+alu;rile clinice standard de pacienti care au suferit /A n timp ce efectua acti+itatile de zi cu zi. Aceste rezultate au subliniat, de asemenea, importan ța e+alu;rii rezultatul func țional de /Aa lungul timpului. Bntrun studiu de cazserie, Haal et al #*22@$ a e+aluat presi postoperatorie participarea la acti+it;ți de recreere de 121 de pacienti de sport și de la o medie de (,? ani de la /AA.Hi+elurile de acti+itate au fost determinate cu utilizarea de la 4ni+ersitatea din California la "os Angeles #4C"A$, scara de acti+itate. 0nternational acti+itate fizic; Chestionarul #07AN$ a fost folosit; pentru a cuantifica ni+elul de acti+itate fizic; obi șnuit; și pentru a calcula procentul de pacienti care ndeplinesc orient;rile actuale pri+ind acti+itatea fizic; menite s; mbun;t; țeasc; s;n;tatea. %corul retropiciorului A-FA% a fost folosit ca masura rezultatul clinic. adiografiile au fost studiate pentru tibial și radiolucencies /alar, precum și orice asociere ntre
*
radiolucencies, ni+elurile de acti+itate, precum și participarea sport a fost determinat;. 7re operatorie, 3*,S dintre pacienti au fost acti+i n sport, 33,(S au fost acti+e dup; o inter+en ție chirurgical; #p U 2,53$. 7acientii au fost acti+e n (,2 V > 1,: diferite sporturi și acti+it;ți de recreere de pre operatorie și n (,2 V > 1.3 acti+it; ți dup; o inter+en ție chirurgical; #p U 1,2$. Frec+en ța de sport a r;mas neschimbat;, cu *,2 V > 1.3 sedinte pe saptamana inainte de /AA și *,( V > 1,? sedinte pe saptamana dupa operatie #p U 2,1@$. Bn general, pacientii au fost acti+i n sport și de recreere de (,@ V > (.: or; pe s;pt;mEn; de preoperatorie, iar pentru ,? V > (.@ or; pe s;pt;mEn; de la operație #p U 2,1$. Cele mai frec+ente discipline dup; /AA au fost de not, ciclism, și de formare de fitness > greutate. %aizeci si cinci la suta dintre pacienti au declarat ca inter+entia chirurgicala a mbun;t; țit capacitatea lor de sport. Hi+elurile de acti+itate 4C"A crescut semnificati+ de la ,( V > *.* 3.* V > 1,3 #p W2,221$ rezultate A-FA% asemenea mbun;t; țit n mod semnificati+ de la 5,5 V > 13.3 :.( V > 1(,( #p W2,221$. 7acientii care sufera de osteoartrita glezna posttraumatic au fost mai pu țin mulțumiți de inter+entii chirurgicale decat cei cu osteoartrita glezna primar sau inflamatorii. 4n total de ?@S dintre pacienti intalnit liniile directoare actuale pentru acti+itatea fizic; menite s; mbun;t; țeasc; s;n;tatea n funcție de i7AN. Hici participarea sport, nici ni+elurile de acti+itate a fost asociat cu prezența radiolucencies periprotetice. Autorii au concluzionat ca *>( din pacienti au fost acti+i n sport, dup; /AA #dar nu diferit de prechirurgie$, iar majoritatea pacien ților ntElnit actuale recomand;rile de acti+itate fizic; menite s; mbun;t; țeasc; s;n;tatea. ezultatul clinic determinat prin scorurile A-FA% și satisfacția pacientului au fost fa+prable. Autorii au declarat c; studiul de fa ț; au descoperit nici o asociere intre participare sport, cre șterea ni+elului de acti+itate fizic;, și apariția de periprotetice radiolucencies (.? ani dup; /AA. Cu toate acestea, aceste rezultate trebuie s; fie confirmat; dup; mai mult de urmarire, n special de acei pacienti care participa cu regularitate la sporturi cu impact mai mare.
arantana și asociații (1/) a remarcat c; glezna artroplastie este tot mai mult utilizate
pentru a trata artrita glezna a+ansat. 7roteze anterioare au dat modalitate de a implanturilor a doua generație, pe care acesti cercetatori sunt acumularea de date pe termen mediu. Xarantana et al #*212$ a re+izuit retrospecti+ 5 de pacien ți #5* glezne$, care au a+ut /A primar folosind proteza %/A, n scopul de a e+alua urmas. Minime de urm;rire a fost de 32 luni #inter+al de 32 pEn; la 112 luni$. ezultatele clinice au fost determinate utilizEnd scorul A-FA%. Acesti
*5
cercetatori au determinat rata de sl;bire radiographical și complicații nregistrate și ne+oia de inter+entii chirurgicale suplimentare. %upra+ie țuire a fost de @2S #@5S C0) ?3.: @5.5$, la 5 ani, iar :S #@5S C0) 3:.@ @*.*$, la opt ani. Șase din 5* glezne #11S$ au a+ut re+izuire component; și * au fost con+ertite n fuziune. Media scorului postoperatorie A-FA% a fost de ?:. ata de
complicatie a fost de *1S. 0nter+entii chirurgicale ulterioare, cu e'cep ția re+izuire component, a fost efectuat n @ din 5* #1?S$ de glezne. Bntrun studiu finantat de produc;tor, %altzman et al #*22@$ a raportat rezultatele de ( cohorte separate de pacienti) un grup de pacienti %/A și un grup de control de pacienti glezna de fuziune #grupurile de studiu pi+ot$ și un alt grup de %/A totalul de pacienti glezna #grupul de acces Continuare$ a c;rui inter+en ție chirurgical; a fost efectuat; dup; finalizarea inscriere in studiul pi+ot. Designul studiului pi+ot a fost un studiu de noninferioritate, folosind glezna fuziune ca de control. A fost folosit un design multicentrat nonrandomizat, cu controale de fuziune concurente. Au fost raportate Constatarile initiale perioperati+e de pEn; la * de luni dupa o inter+entie chirurgicala. 7entru un pacient s; fie considerat; un succes global, toate din urm;toarele criterii necesare pentru a fi ndeplinite) #i$ o mbun;t; țire de 2 puncte n total, 9uechel7appas #97$, scor glezna, eșecuri #ii$ nici un dispoziti+, re+izii, sau mut;ri, #iii$ succesul radiographical, și #i+$ nu prezint; complicații. Bn studiul pi+ot, au fost efectuate 15: de inlocuire a gleznei și 33 de proceduri de artrodeza, mai mult de 1>5 din studiului pi+ot subiecte glezna de fuziune nu au date complete la * luni de urmarire. Bn continuare %tudiul de acces, sau efectuat : artroplastii de glezn;, din care 13 au fost la minimum * luni postchirurgie la momentul nchiderii bazei de date. Dintre acesti pacienti accesul continuu, *5S nu au a+ut un set complet de date la scar; 97, și 1>( nu au a+ut un set complet de date de siguran ț; la finalul folloRup. Hum;rul total de e+enimente ad+erse raportate la locul operati+e de * de luni de urmarire n studiul pi+ot a fost mai frec+ente n grupul de artroplastie, comparati+ cu grupul de fuziune. Complicatii majore si au ne+oie de inter+en ții chirurgicale secundare au fost, de asemenea, mai frec+ente n grupul 7i+otal artroplastie de studiu decEt grupul de glezna de fuziune. Desi nu a e'istat nici o diferenta semnificati+a in ratele de complicatii majore ntre studiu pi+ot de grup artroplastie și grupul de acces continuare, au fost pe jum;tate la fel de multe proceduri secundare efectuate n grupul de acces continuare, comparati+ cu grupul de artroplastie pi+ot de studiu. Atunci cEnd au fost comparate grupurile de pi+ot, scorurile 97 de ameliorarea
*3
durerii, satisfac ția pacientului, mersul pe jos și șchiop;tEnd au fost echi+alente ntre fuziune și de pacienți de schimb, urcatul scarilor a fost marginal mai bine #p U 2,$, n grupul de artroplastie pi+ot, precum și alte scoruri 97 #deformare , func ția, n picioare, suport, precum și gama de mișcare$ au fost mai mari pentru grupul de artroplastie pi+ot. Autorii au concluzionat ca ipoteza de noninferioritate de glezna nlocuire a fost ndeplinit; pentru toate domeniile de eficacitate e+aluate, cu toate acestea, noninferioritate de glezna siguranț; nlocuire nu a fost ntElnit cu analiza ini țial;. Autorii a e'plicat ca un a+antaj major al studiului a fost de design prospecti+, dar un deza+antaj a fost un design nonrandomizate, astfel ca pacientii artroplastie și artrodeza au fost inrolati in centre diferite, iar grupurile au fost oarecum diferite. - alt; sl;biciune a remarcat de c;tre autori este c; criteriile 97 utilizate ca obiecti+ul primar nu este un instrument +alidat, astfel c; o schimbare semnificati+; clinic n eficacitate, masurata prin criterii 97 este necunoscut. 97 atribuie la credit 15S pentru mi șcare glezna, astfel, o protez; care men ține sau restabile ște mișcare este fa+orizat de scara peste fuziune. Autorii subliniaza ca, de și o propor ție mai mare de pacienti %/A #5:,5S$ decat pacientii de fuziune #1,@S$ au fost considerate un succes bazat pe o schimbare de 2 de puncte pe scara 97, nu ar trebui s; ncheie c; aceast; definește ade+;rat succes chirurgiei, ca propor ție la fel de ridicat de pacienti artroplastie și de fuziune #mai mare sau egal cu :5S$ au fost ntr ade+;r mulțumiți și satisf;cuți, și ndep;rtarea mișcare ca un criteriu de succes diminueaz; diferențele obser+ate n ratele relati+e de eficacitate. Autorii au declarat c; este necesar; pe termen lung folloRup pentru a stabili durabilitatea și longe+itatea func țional; a nlocuirii %/A glezna n acest grup. Autorii a e'plicat c; efectele pe termen lung ale glezna nlocuire, inclusi+ beneficiile sustinut functionale, op țiuni de re+izuire, și impactul asupra incidenta artritei retropiciorului secundar, nu au fost e+aluate n acest studiu. oivu et al (1D) a constatat c; ntre *22* și *22:, 1(2 de glezne consecuti+e au fost
nlocuite cu un hidro'iapatita #6A$ și titan6Aacoperite glezn; &+oluti+e %Kstem total; proteza de glezna. adiografiile au fost analizate de doi obser+atori independen ți. "eziunile osteolitice au fost clasificate n func ție de m;rimea și localizarea lor, cu ca+it; ți mai mare de 12 mm n diametru considerate a fi TmarcatT. /omografia computerizata a fost efectuat; la toți pacienții cu osteoliz; marcat; obser+at pe radiografii simple. "eziunile osteolitice au fost +;zute pe radiografii la : #(?S$ și leziuni n *? #*1S$ glezne marcat. iscul de osteoliz; a fost g;sit a fi (,1 #@5S C0) 1.35.@$ ori mai mare cu implanturi cu /i6A strat poros. Autorii au ajuns la
*?
concluzia c; trebuie a+ut grij; cu glezna artroplastie pEn; se știe mai multe despre moti+ele pentru care aceste osteolKses se+ere. Ealamanchili et al (1D $, a declarat c; /AA este un domeniu n e+oluție de ortopedie
moderne, care cEștig; interes rennoit dup; e șecuri timpurii. Design de implant sa mbun;t;țit cu o mai bun; n țelegere a biomecanicii comple'e ale gleznei. 7roteze moderne glezna format din ( componente, inclusi+ fie o polietilen; de rulment fi' sau mobil. Doar o mEn; de implanturi sunt FDAeliminate pentru utilizare in %tatele 4nite, precum și e'periența cu unele dintre aceste implanturi este limitat;. De și este dificil de a atrage un consens din studiile limitate disponibile, tendin ța a fost c;tre complicatii mai mici și eșecuri decEt cu implanturi timpurii. De asemenea, mai multe studii recente pretinde mai mers și funcția cu /AA. &chi+alența cu glezna artrodeza a fost sugerat, dar nu a fost nc; do+edit; n mod concludent. Bn ciuda acestui entuziasm rennoit, medicii ar trebui s; fie con știenți de faptul c; nc; mai e'ist; complicații și poate fi de+astatoare, chiar n mEini cu e'perien ț;. Bn prezent, glezna artroplastie pare a fi o alternati+; +iabil; la glezna artrodeza la pacien ți selectați. &i, de asemenea remarcat c;, deși studiile recente au fost promi ț;toare, e'ist; nc; o ne+oie pentru rezultatele date pe termen lung și studii clinice randomizate controlate. olul final pentru glezna artroplastie a fost nc; s; fie definite. Bonnin et al (1D $ a e+aluat func ție și a re+eni la sport dup; /AA. 4n total de 1?@ %alto
/AA #1?2 de pacienți$ au fost implantate intre 1@@? si *225. 4n chestionar autoadministrat, inclusi+ 0ndicele Foot Function #FF0$ și piciorul și glezna Abilitatea Masurarea #FAAM$ a fost trimis la toti pacientii. "a ultima folloRup, 3 au decedat, ** nu au fost disponibile pentru e+aluare, și de 3 chestionare au fost incomplete. 4n total de 15 de chestionare au fost disponibile. Oarsta medie a fost 32.@ ani si medie de urmarire a fost 5(.: luni. 7rincipalele indica ții pentru /AA au osteoartrita, n 122 de cazuri si artrita reumatoida, n 2 de cazuri. Bn ansamblu, 15,*S dintre pacien ți a spus c; glezna lor operat a fost TnormalYY, 32,?ST aproape normaleYY, *2S TanormalYY și ,1ST foarte anormalYY. %corurile FF0 au fost 1(,? V > 1? de Tlimit;ri de acti+itateYY, (1,? V > *( deT dizabilitateYY și 13,@ V > . 1@ pentru TdurereYY %corurile FAAM au fost de ?,@ V > 1: de acti+it; ți de de +ia ț;
de zi cu zi și :,@ V > . *: pentru acti+it;ți sporti+e pe o scala +izuala analogica #2 la 122, unde 122 este Tni+elul prepatologieYY$ ata medie a fost de ?2,* V > 1@,3 pentru acti+it; țile de zi cu zi de +iaț; și de 5(,? V > *: pentru acti+it; ți sporti+e. "a pacientii cu osteoartrita, (: mers regulat cu bicicleta, *1 efectua gimnastic; de agrement, 5: de not, 52 acas; gr;din;rit, *? de dans, și (
*:
drume ții. %apte pacienti practica regulat de tenis, @ schi crosscountrK, 1? schi alpin, și 3 circul; n mod regulat mai mult de 522 m. Autorii au concluzionat ca aceste constatari au aratat ca /AA mbun;t;țit calitatea +ieții și c; ntoarcerea la acti+it;ți de agrement Ras posibil, n general, dar re+enirea la un impact sport
rar a fost posibil. Acesta a fost un studiu cu rezultate pe termen mediu și apro'imati+ *2S dintre pacienți nu au fost disponibile pentru e+aluare, care ar fi putut p;rtinitoare rezultatele. +an den 6eu+el si colegii sai #*212$ au declarat c; articulația gleznei are caracteristici unice anatomice, biomecanice și cartilaginoase structurale care permit comun pentru a rezista solicit;rilor mecanice foarte mari și tulpini dea lungul anilor. -rice modific;ri minore la oricare dintre aceste caracteristici predispun comun a osteoartritei. 0nlocuire totala glezna e+olueaz; ca o alternati+; la glezna artrodeza pentru tratamentul in stadiu terminal osteoartritei glezna. Modele initiale implant de la nceputul anilor 1@?2 au a+ut e șec inacceptabil de mare și ratele de complicatie. Ca urmare, mulți chirurgi ortopedice au limitat utilizarea de /A n fa+oarea glezna artrodeza. %tudii de urm;rire pe termen lung, urm;toarele glezna arthrodesis prezint; riscuri de a dez+olta osteoartrita comune adiacente. Astfel, de cercetare spre o glezna nlocuire de succes continu;. Modele mai noi și studii de rezultat pe termen lung au rennoit interesul pentru inlocuire in comun glezna. Popel;a et al (1/ $ au prezentat e'periența lor cu glezna %Kstem e+oluti+; #A&%$ protez;
și a atras atenția asupra unor neajunsuri ale acestui tratament chirurgical. Din septembrie *22(
pEn; n iunie *22:, 51 de A&% artroplastii de glezn;, sau efectuat la 51 de pacienti #(( femei și 1: b;rbați$. Oarsta lor medie la momentul inter+entiei chirurgicale a fost de 5(.: ani. Cel mai tanar pacient a fost de *( și cel mai +echi a fost de :: de ani. 0ndicatia de operatie a fost poliartrita reumatoida n 12, artrita primar n 3, și artrita glezna posttraumatic la (5 de pacienți. %ubiectii au fost e+aluate n *22:, și de folloRup a +ariat de la luni la 5 ani. %ubiecții au fost e'aminate pentru glezna mobilitate și dureri articulare. adiografiile au fost e'aminate pentru semne potențiale ale sl;birii componente. ezultatele prezentate aici au fost cele pe termen scurt. %corul de preoperatorie A-FA% de ((,? a crescut la :*.( puncte de post operatorie. -Mul a fost n medie de *2 de grade de fle'ie plantara și de la 5 la 12 grade de dorsifle'ie. 4n total de (5 de pacien ți #3:,?S$ au fost libere de durere, 11 #*1,5S$ au prezentat durere ușoar; n timp ce mersul pe jos, iar 5 #@,:S$ pacien ți au raportat durere mai intens; n
*@
comun tratat. Complica țiile intraoperati+e a inclus o fractura de maleola medial n * #(,@S$ pacienți tratați ulterior cu osteosintez; șurub. 7ostoperatorie, ? #1(,?S$ de pacien ți au prezentat +indecarea lenta a pl;gii operatorii. 4n pacient a a+ut dislocare a stratului de polietilen; la ( luni dupa inter+entia chirurgicala. Chirurgie de re+izuire a fost efectuat; n ? #1(,?S$ pacien ți. Doi pacienti care sufera de dureri de creștere n jurul +alorii de maleola medial suferit re+izuirea și ndep;rtarea ossifications. 4n pacient a dez+oltat necroz; a talusului la 1 an dupa inter+entia chirurgicala. &a a suferit de e'trac ție a protezei si glezna artrodez; cu un cui de blocare retrograd introdus prin c;lcEi. 4n efect osos mare care rezult; din cauza de e'trac ție a talusului necrotic a fost reparat folosind gref; osoas;. /rei #5,:S$ pacien ți au dez+oltat instabilitate postoperatorie a glezna care a necesitat o inter+enție chirurgical; de re+izuire. adiografiile de nc; ( #5,:S$ pacienti au aratat chisturi osoase si semne de tibial componente rela'are. Dintre acestea, un pacient a suferit re+izia chirurgical; cu nlocuirea c;ptu șelii polietilen;. Carii au fost elibera ți din granulom induse de uzur; polietilen; moloz, și a umplut cu gref; osoas; din creasta iliac;. Autorii au declarat c; /A este o procedur; chirurgical; complicat;, care poate duce la di+erse probleme tehnice si complicatii. Acestea sunt in+ers propor ționale cu e'perienta chirurgului, a șa cum se arat;, de asemenea, de datele din literatur;. &i au ajuns la concluzia ca durata de +iata a unui /A depinde, mult mai mult decEt n alte inlocuiri in comun, pe o tehnica de implantare corect; și indicarea corect;. +organ et al (1/) a prezentat rezultatele la (: de pacienti consecuti+e, care au a+ut /A
folosind proteza A&% cu un minim de folloRup de patru ani. Durere si functia au fost e+aluate folosind scorul A-FA% și regulat standardizate anteroposterior și sau ob ținut radiografiile de susținere a greut;ții laterale. %atisfactia pacientului si complicatii au fost inregistrate si supra+ie țuirea implanturilor a fost demonstrat prin metoda XaplanMeier. 7erioada medie de urmarire a fost de 5?.: luni #inter+al de ::2$. ata de supra+ietuire cumulat la 3 ani a fost de @,?S #@5S C0) :2.( @:.?$. Oaloarea medie scorul total A-FA% a fost de ::,1 #inter+al de 5( 122$. %corul mediu pentru durerea a fost de (5,: #inter+al de la *2 la 2$. Pece pacienti au prezentat cu margineanc;rcare din care @ au a+ut inter+entii chirurgicale corecti+e. Dou; gleznele au fost re+izuite, 1 la o artrodeza iar cel;lalt pentru a nlocui componentei tibiale.Hou; pacienți au prezentat do+ezi radiologice de osteoliz;. &i au a+ut simptome minime non progresi+e si inter+entii chirurgicale suplimentare care nu a fost realizat. Cu toate acestea, preocup;rile legate de osteoliz; a dus la implantul fiind retras; de c;tre produc;tor. ezultatele
(2
pe termen mediu ale nlocuire glezna A&% sunt satisf;c;toare, cu satisfactie mare pacientului, dar rata de osteoliz; este de o anumit; ngrijorare. 9eneficiul pe termen lung al acestei proceduri a fost nc; s; fie stabilit;. O revizuire de către Agen ția canadiană pentru Droguri și Tehnologiei în Sănătate (Cimon și Cunningham, 2008 a concluzionat că !rezultatele de inlocuire totala glezna au "o#t compara$ile și, în unele cazuri, #uperioare celor de glezna artrodeza% Cu toate ace#tea, ma&oritatea autorilor declarat că $ine de calitate, #tudiile comparative #unt nece#are pentru a con"irma concluziile lor% !
Slobogean et al (1/ $ a constatat mbun;t;țiri egale n +alori de stat de sanatate, sau utilit; ți
raportate de c;tre un grup multicentru de subiec ți cu stadiu terminal artrita glezna trata ți cu artrodeza gleznei sau /AA. 4n total de 12? de subiecți cu stadiu terminal artrita glezna au fost inrolati intrun multicentru de studiu de cohorta prospecti+. /oti subiectii au primit fie glezna arthrodesis sau /AA. 7articipantii completat de baz; %F(3 e+alu;ri rezultat preoperatorie și la 1 an folloRup. Calitate pe baz; de preferinț; +ieții a fost e+aluat; utilizEnd +alori de stat de s;n;tate #6%Os$, deri+ate din %F(3 #transformarea %F3D$. Anchetatorii au raportat o medie similar; de baz; %F3D +aloarea st;rii de s;n;tate pentru grupul de /AA și grupul artrodeza. De baz; medie Z %D %F3D +aloarea st;rii de s;n;tate pentru grupul de /AA a fost de 2,3? #@5S C0) 2.3 2.3@$ și 2,33 #@5S C0) .3( 2.3:$ pentru grupul de artrodeza. "a 1 an de urmarire, media a raportat +aloarea st;rii de s;n;tate a fost echi+alent pentru grupul /AA și grupul artrodeza. Oaloarea medie a st;rii de s;n;tate a fost de 2,?( #@5S C0) 2.?12.?3$ pentru grupul de /AA și 2,?( #@5S C0) 2.?22.?3$ pentru grupul de artrodeza glezn;. Autorii au remarcat faptul ca aceste rezultate urm;rire de 1 an se apropie de +arsta si normele popula ție potri+ire de gen pentru %tatele 4nite ale Americii. Autorii au remarcat faptul ca aceste +alori de stat de sanatate slab corelat cu +arsta, cu toate acestea, au fost constatate diferențe semnificati+e ntre se'e. Autorii au concluzionat ca aceste date demonstreaz; mbun;t; țirea calit;țiipreferinț; pe baz; de +iaț; urm;toarele atat artroplastia de glezna sau artrodeza. ougoulais et al #*212$ a raportat cu pri+ire la rezultatele de o analiza sistematica do+ezi de diferite tipuri de artroplastii de glezn; #%/A, perspicacitate, 9uechel7appas, 6integra, %alto, /HX și mobilitate$. ougoulias et al (1/) a afirmat c; /AA ofera o alternati+a la artrodeza de management
de artrita glezna. Aceste cercetatorii au efectuat o cautare sistematica literatura de specialitate de studii de raportare cu pri+ire la rezultatul de /AA. Acestea au inclus studii peerre+izuite de (1
raportare la cel pu țin *2 de /AA cu implanturi utilizate in prezent, cu un minim de folloRup de * ani. Coleman Metodologia %corul a fost utilizat pentru a e+alua calitatea studiilor. Au fost incluse un total de 1( de studii de ni+el 0O de raportare general; bun; calitate pe 1125 /AA #*( de perspicacitate, ( %/A, 15( 9uechel7appas, 15* 60H/&A ##$$, @: %alto, ?2 /HX, 5 Mobilitate$. Durere rezidual; a fost frec+ent; #inter+al de la *?S la 32S$, Complica țiile pl;gilor superficiale au ap;rut la 2S pEn; la 1,?S, infecțiile profunde au ap;rut la 2S la ,3S din glezne, și funcția glezna mbun;t; țit dup; /AA. ata globala de esec a fost de apro'imati+ 12S la 5 ani, cu o gam; larg; #2S la (*S$ ntre centre diferite. Autorii analizei probelor sistematic #ougoulais et al, *212$ a constatat c; Tsuperioritate a unui design de implant peste alta nu poate fi sus ținut; de datele disponibile.T De asemenea, din cauza eterogenitatea de proiectare și rezultatul m;surilor de studiu, nu a fost posibil pentru a compara /A cu artrodeza sau alte alternati+e. Autorii au raportat c; durere rezidual; dup; artroplastia total; de glezn; a fost relati+ frec+ent #inter+al de la *?S la 32S$, n timp ce Tdefecte metodologice n e+aluarea satisfac ției pacienților n studiile indi+iduale ridic; preocup;ri cu pri+ire la ratele ridicate de satisfactie raportate.T Autorii au gasit o gama larga de rate de e șec glezna printre studii, cu rate de e șec de pEn; la 1>( la 5 ani, au fost raportate #medie rata de esec la 5 ani de 12S$. ata de alte complicatii, de asemenea, a +ariat semnificati+ ntre studii) Complica țiile pl;gilor superficiale a a+ut loc n 2S la 1,?S, iar infecțiile profunde au a+ut loc n 2S la ,3S din glezne. Autorii au raportat c; mbun;t; țirea -M glezna cu /AA a fost relati+ mic #2 grade la 1 de grade$. &i au declarat ca Tpacientii, prin urmare, ar trebui s; fie informat preoperator, mbun;t; țirea n mișcare glezna nu este unul dintre beneficiile a șteptate de la /AA.T Autorii acestui analiza sistematica do+ezi #ougoulais et al, *212$ a men ționat Tnumeroase limit;riT, n literatura de specialitate re+izuite pe /A. Hi+elul de e'perien ț; și de +ariabilitate la pacientii cu medicii de selecție poate fi influen țat rezultatele n studiile indi+iduale. &terogenitatea in proiectarea de studiu si masuri de rezultat Tnu permite compara ții directe de mare de date.T "ungimea de folloRup a +ariat intre studii, a raportat astfel rezultatele nu sunt direct comparabile. Diferite sc;ri și metodologii de e+aluare #de recrutare pacient, chestionare, e'aminator independent sau nu$ au fost folosite n diferite studii. ComparEnd rezultatele funcționale ale diferitelor implanturi necesit; pruden ț;, din cauza diferitelor metodologii utilizate.Autorii au remarcat faptul ca Tmasurile de rezultatul clinice frec+ent nu au fost +alidate,
(*
n timp ce unele /AA implant designeri sau produs propriile scale de rezultateT, rezultatele raportate n studiile indi+iduale, prin urmare, ar putea fi p;rtinitoare. %atisfactia pacientului nu a fost e+aluat; folosind metode riguroase +alidate. Defini ții ale +ariabilelor radiographical folosite n e+aluarea nu erau identice n diferite studii, precum și e'amin;rile radiographical nu au fost standardizate ntotdeauna. Autorii au remarcat faptul ca rezultatele de la in+entatori proteza Tpoate fi p;rtinitoare și poate reflecta familiaritatea mai mare cu implantul. Bn special, inter+entii chirurgicale efectuate de c;tre proiectant a protezei AgilitK a raportat o rat; de supra+ie țuire de @5S la 3 ani, n timp ce altele atins doar 3?S. Bn mod similar, proiectantul a %/A a raportat o rat; de supra+ie țuire de @5S la 12 ani, n timp ce un chirurg independent de mare +olum a fost raportat de a a+ea o rat; de supra+iețuire de :2S la 12 ani. 7roiectantul a protezei 9uechel 7appas a raportat o rat; de supra+iețuire de @*S la 1* ani n ?5 /AA cu noi, implantul șanțul adEnc. Aceste rezultate au fost reproduse de c;tre un chirurg independent, cu toate acestea, la pacienții cu artrit; reumatoid; #cererea sc;zut;$. TDiferen țele de aceea poate fi simptomatic și reflect; familiaritatea chirurgului cu procedura, sau selec ția pacienților, mai degrab; decEt efectul inter+enției și implantulT #ougoulais et al, *212$. ai;in (1/ $ a afirmat c; candidatul ideal pentru /AA este un indi+id cerere redus; cu un
indice scazut de masa corporala #0MC$, care are o bun; șans; de+ie n nlocuirea lui sau a ei.aiJin a declarat c; aceasta este probabil o persoan; de 32 de ani, cu un 0MC mai mic de *? thann și greutate mai mic; de *22 Jg a c;ror ocupa ție > stil de +iata este relati+ sedentar #de e'emplu, nici o ridicare grele, scara e'cesi+ alpinism, sau s;rituri$. aiJin a declarat c; candidatul ideal pentru /AA ar trebui s; aib; aliniere bun la ni+elul membrelor, stoc osos adec+at pentru a sprijini o artroplastie, și un plic bun țesutului moale n jurul gleznei. aiJin #*212$ a afirmat c; /AA a longe+itate limitat;, n prezent, o medie de apro'imati+ :2S de 12 ani de supra+ietuire. Bn special, un /AA f;r; stabilitate ligament și alinierea adec+at; este predispus la defectarea prematur;. Cu toate acestea, autorul a e'plicat, /AA ofer; biomecanica mbun;t;țite și stres diminuat pe alte domenii, comparati+ cu glezna artrodeza. 7acientii cu artrita concomitent
comun subtalar; #care ar necesita o fuziune tibiotalarcalcaneal$ sau artrita glezna contralateral sau de fuziune #care se poate termina cu fuziuni bilaterale glezna$ sunt candida ții ideali pentru /AA, ca morbiditatea a alternati+elor de fuziune este semnificati+ mai mare decEt o glezn; izolat fuziune.
((
Fhao et al (1//) a furnizat date cumulate despre intermediar pentru rezultatele pe termen
lung a %/A n literatura de specialitate și un rezumat de rata de supra+ietuire, rata de esec implant și moti+e. - c;utare cuprinz;toare pentru toate articolele rele+ante publicate n limbile englez; și german; din ianuarie 1@@5mai *211 a fost realizat. Dou; comentatorii e+aluat fiecare studiu pentru a determina dac; acesta a fost eligibil; pentru includerea și, dac; da, de date de interes colectate. 0ntermediarul a rezultatelor pe termen lung au fost determinate.9azate pe do+ezi metaanalitic n comun a rezultatelor din studii a fost efectuat pentru a determina de supra+ietuire si ratele de eșec. Au fost identificate un total de 13 de studii primare cu *2:: implanturi. %corul mediu A-FA% a fost de ??.: puncte, iar scorul mediu glezna Xofoed a fost de ?3. puncte. Medie de 5 ani rata de supra+ietuire globala a fost de :5,@S [@5S C0) :2.@@2.(\, și medie de 12 ani rata de supra+ietuire globala a fost de ?1,1S #@5S C0) 32.@ :1.5$. ata de esec cumulate a fost de 11,1S #@5S C0) ?.3 1.@$, cu un timp mediu de urmarire de 5* luni, 1S nu au termen de 1 an de funcționare inițial;. 7rimele ( moti+e asociate cu insuficienta implant au fost pierderea aseptic; #5,*S$, malaliniere #1,?S$ și infecție profund; #1,2S$. Autorii au concluzionat ca %/A protez; ob ținut rezultate ncurajatoare n ceea ce pri+e ște intermediar pentru rezultatele pe termen lung. 5 atele si 12 ani de supra+ietuire au fost acceptabile. Cu toate acestea, rata de esec a fost mai mare. Cele mai importante moti+e pentru eșecul implantului au fost mobilizare aseptic; și malaliniere. &i au afirmat c;, poate, creșterea e'perienței chirurgi Tși selectarea pacient ar putea imbunatati rezultatele si reduce rata de esec.
"e@ries și colaboratori(1// $ au afirmat c; rolul /A se e'tinde n %tatele 4nite. 7e
m;sur; ce num;rul de glezne implantat cre ște, f;r; ndoial;, num;rul de defec țiuni +a crește. Mai multe rapoarte in literatura de specialitate sau ocupat de sal+are a /A nu a reușit, prin diferite metode. Aceste cercetatorii au efectuat o diagram; retrospecti+; și re+izuire radiographical pe toti pacientii care au a+ut de con+ersie dintro nu a reu șit Agilitate /A la un /A 0H9-H& la * centre și au fost efectuate cu cel puțin 1* luni nainte de studiu. Criterii de e'cludere a inclus orice pacient con+ertit de la un tip diferit de /A, /A primar, pacientii au urmat mai puțin de 1* luni, și de abordare chirurgicala, altele decEt incizia anterior standard. Cinci pacienti au indeplinit criteriile de includere. OErsta medie a fost de 35.3 V > 1(.3 ani #inter+al de 5?@$. Complic; comorbidit; ți au fost g;site cu pacienti. Medie de urmarire a fost de 1?.* V > 3.3 luni #inter+al de ?*5$. Cauza e șecului de original AgilitK /A a fost deformare plan coronal la ( pacien ți, iar 1 pacient fiecare eșuat de la
(
osificarea heterotopic; e'tinse sau infec ție. /oti pacientii au prezentat cu dureri. Bn cazuri, a e'istat surpare component; la talus, tibia, sau ambele. /oti pacientii au a+ut proceduri de adju+anta la momentul re+izuirii, inclusi+ plasarea șurub maleolar; la pacienti si artrodeza retropiciorului la * pacienti. /oti pacientii au a+ut fie de sau 5 componente stem tibial plasat. Bn timpul perioadei de folloRup, ( pacienti au necesitat inter+entii chirurgicale suplimentare, inclusi+ * pacien ții clasifica ți ca eșecuri #amputare 1 transtibial și 1 tibiotalocalcaneal artrodeza$. Autorii au ajuns la concluzia c; aceast; op țiune de sal+are este e'igent punct de +edere tehnic. &i au a+ertizat mpotri+a re+izuirii /A de con+ersie n locul unei infecții anterioare și n glezna dezechilibru nu cedat la reconstruc ție. Bn toate cazurile, deformarea inițial; a fost corectat;. 7rimele rezultate, cu toate acestea, a demonstrat cu risc ridicat de eșec timpuriu și schimb;ri de pozi ție. 8intermann et al (1//) a remarcat c; n ultimii *2 de ani /A a de+enit o alternati+;
+iabil; la artrodeza pentru stadiu terminal osteoartritei de glezna. Humeroase modele lezna protez; au ap;rut pe piaț; n trecut, și a atras de incurajatoare rezultatele intermediare raportate n literatura de specialitate, mul ți chirurgi au nceput pentru a efectua aceast; procedur;.Cu disponibilitate sporit; pe pia ța indicațiile pentru /A au crescut, de asemenea, n ultimii ani. Bn special, /A poate fi considerat acum chiar si la pacientii mai tineri. Astfel, n ciuda progreselor n /AA num;rul de defec țiuni ar putea cre ște. 7En; n prezent, artrodeza a fost considerat a fi standardul de aur pentru sal+are de proteze glezna nu a reu șit. Din cauza pierderii osoase e'tinse pe latura astragaliene, n cele mai multe cazuri cea tibiocalcanean; este singura soluție fiabil;. alternati+; la astfel de fuziuni e'tinse hindfoot ar fi re+izuirea artroplastia. 7En; n prezent, cu toate acestea, nu e'ist; rezultate raportate de re+izie artroplastia de sal+are a unui nlocuitor glezna eșuat. 7e baza e'perienței autorilor, componente protetice, cu un apartament n suprafa ț; sunt cele mai susceptibile de a fi n stare s; g;seasc; un sprijin solid pe stoc osos restant. 7rimele :( de cazuri #?@ pacienti, 3 de b;rba ți, (( de femei, cu +arsta medie de 5:.@ ani, gama de (2.3 la :2.? ani$, cu o medie de urmarire de 5. ani #inter+al de la * la 11 ani$ au ar;tatbunlae'celent rezultate n 3@ de cazuri #:(S$, un rezultat satisf;c;tor n 1* cazuri #15S$ și un rezultat echitabil, n * cazuri #*S$ și ? de pacienți #53S$ au fost f;r; durere. ela'are primar a fost obser+at n ( cazuri și din aceste dou; cazuri au fost re+izuite cu succes de c;tre un alt /A și n 1 caz cu artrodeza. 4n alt caz cu infecție hematogen; a fost, de asemenea, re+izuit; de artrodeza. "a
(5
ultimul control folloR up * componente au fost considerate a fi liber, iar rata global; de rela'are a fost, astfel, 3S. Autorii au ajuns la concluzia c; aceast; serie a do+edit c; artroplastia de re+izie poate fi o optiune promitatoare pentru pacientii cu proteza totala glezna nu a reușit. 7roblema cea mai dificil; este ancorarea solid de componente disponibile pe os rezidual. &ste ne+oie de mai mult; e'perien ț;, cu toate acestea, pentru a defini mai bine posibilit; țile și limitele de re+izuire artroplastia.
Solutia optima Atunci cEnd o glezn; a fost r;nit;, tratamentul este de a ncheia ce+a n jurul ei pentru a sprijini comun, da compresie pentru a reduce umflarea și mișcare limita. Acest tratament a fost n jur de la primul egiptean legat unor benzi de lenjerie din ntreaga sandala s;u dup; ce a mpiedicat de o piatr;.#Hu, ntrade+;r au g;sit do+ezi imagine de aschiere +echi amestecate cu hieroglifele din mormEntul unele faraonului$. Ade+arul este ca, aceasta tehnologie de tratament nu are ntrade+;r schimbat mult dea lungul anilor. %porti+ii moderni au glezne lor sl;bite sau r;nite inregistrat de Formatori Athletic. 9anda pEnz; sprijin; glezna și nt;reștel, limitarea mișc;rii glezna ntro ncercare de a reduce durerea si riscul de reprejudiciu. Acest lucru func ționeaz; foarte bine pentru sporti+ii care au un personal de formatori atletice pentru a a+ea grij; de ei. Dar e'ist; o mul țime de situa ții, atunci cEnd glezna inregistrari este impracticabil;. De e'emplu) Bn cazul n care prejudiciul este de gEnd s; ne+oie de tratament pe termen lung, sau n cazul n care persoana nu are acces la cine+a care poate band; glezne. Dantel;up bretele glezna lucra foarte bine pentru a apro'ima același tip de suport lear ob ține de la un loc de munc; band;. Cel mai faimos brand de dantel;up glezna bretele este suedezulo bretele. %e pare ca acest lucru)
(3
http)>>RRR.sRedeo.com>anJleproducts.htm Bn cazul n care de baz; suedezulo bretele nu ofer; suficient sprijin pentru tine, eu recomand A%-bretele #sau ce+a cu un concept similar$. Acest tip de bretele are bretele suplimentare care pot fi nf; șurate n jurul gleznei de a ad;uga un ni+el suplimentar de stabilizare.
http)>>RRR.asoanJle.com Aceste dou; tipuri de glezna bretele sunt robust, profil sc;zut și funcțional. &le se potri+esc cu ușurinț; n pantofi de sport și poate fi purtat n timp ce joc de sport sau n timpul acti+it; ților de zi cu zi. 4n egalspate de o glezna bretele stil dantel;up este faptul c;, de obicei, ne+oie de un pic de timp pentru a le pune pe, care, cu toate leg;turile și curele. AtEt stilul A%- și simplu stil dantel;up acolade glezna con ține mici sejururi de plastic detașabile de pe fiecare parte a gleznei. Atunci cEnd este purtat cu o pereche de pantofi bine dantelato combina ție de material dur și buc;ți subțiri de plastic n aceste bretele ofer; suficient; rigiditate pentru a sprijini cele mai multe glezne.
(?
Hot; 0am spus Tcele mai multe glezneT. &u, probabil, ar fi spus Tglezne mediiT. 7entru c; așa cum știm cu toții, e'ist; ntotdeauna acei oameni care nu sunt și nu +a fi niciodat; medie. Bn acest caz, eu +orbesc despre oameni care fie au aliniere glezna foarte RhacJK sau care au ne+oie de mare de control gra+e, mi șcare liga. Dar nu te teme, dantel;up categoria glezna bretele are un frate mai mare ... la propriu. 9retele Arizona.
http)>>RRR.arizonaafo.com 9retele Arizona lucreaz; pe aceleași principii ca și celelalte acoladeup dantel;, multiplica doar tot de 12. Bn loc de, sejururi mici de plastic deta șabile, Arizona are un miez de plastic solid care este personalizat modelat pentru a se potri+i glezna pacientului. Astai drept. 0 (:
am spus personalizate turnate. Și pentru c; nu poți decora plastic topit peste picior cui+a #bine, poți , dar nu este foarte mult de dorit$, +a trebui s; ia o distributie de picior lor și de a face un model de la care turnat și apoipute ți face bretele. Da. & complicat. &u sunt sigur c; +oi scrie un post pe blog despre procesul de luare a bretele personalizate una dintre aceste zile. 7entru moment, tot ce trebuie s; știți este c; este ne+oie de o mulțime de for ț; de munc; calificat; pentru a face o protez; personalizat. Și for ț; de munc; calificat; U ] ] ] ]. 9retele Arizona sunt foarte scumpe. Dar ele sunt dure si puternice și b;iatul nu au de lucru. %tilul tradi țional acolade Arizona au o acoperire piele peste plastic, care permite bretele de a fi mpletite ca un portbagaj de logare sau o ghea ț;patina. 9retele Arizona este un pic cam mare, dar cei mai mulți oameni pot s; se ncadreze n continuare n pantofii lor regulate. Deoarece pielea este destul de +echitech și pot obține brut si mirositor, unele companii au nceput s; fac; bretele Arizona stil de toate materialele sintetice. Cred c; aceasta este calea de a merge. 0at; o imagine a ceea ce arata ca la fel ca, n cazul n care sunteți curioși.
http)>>loRere'tremitKre+ieR.com>products>dKnamicresponsegauntlet Acum, nui toate flori și fluturi cu o glezna bretele stil dantel;up. &'ist; cEte+a alte lucruri care trebuie luate n considerare. 9retele Arizona destul de mult face glezna imobil. & ca o fuziune glezna, f;r; o inter+en ție chirurgical;. Chiar și acolade cu șireturi Rimpier o+erthe counter limita sus și n jos mișc;ri ale piciorului și gleznei. 9locarea glezna poate fi un lucru r;u. "a urma urmei, a fost proiectat pentru a muta pentru un moti+.7entru un singur lucru, glezna se adapteaz; la unghiurile de teren accidentat pentru a face mai ușor de mers pe jos. Mișcare glezna, de asemenea, permite piciorului pentru a absorbi șocul cu fiecare pas.Dac; acest lucru nu se ntEmpl;, zdruncina de fiecare pasi este transmis; n sus a piciorului, pEn; cEnd efecte genunchi, solduri si spate. (@
Bibiliografie
http)>>RRR.sfatulmedicului.ro>Afectiunilegenunchiului>ligamentelesitendoanele^135 http)>>RRR.umfiasi.ro>%coalaDoctorala>/ezeDoctorat>/ezeS*2Doctorat>ezumatS*2746A S*29-DAHS*2F"-0H.pdf http)>>RRR.ortopedieclinica.ro>articole>afectiuni^acute^traumatice>membru^inferior>fracturile^gl eznei>135 http)>>RRR.ottobocJ.ro>docs>documente>ortezegleznapicior.pdf RRR.ncbi.nlm.nih.go+ http)>>RRR.aetna.com>cpb>medical>data>322^3@@>235.html http)>>loRere'tremitKre+ieR.com>products>dKnamicresponsegauntlet
2