lobalizarea unul dintre cele mai contro4ersate ,enomene ale prezentului a condus 5i 4a a4ea "n continuare un impact poziti4 asupra cre5terii economice ec6ită7ii securit securită7i ă7iii educa7 educa7iei iei re-nd re-ndiri iriii cadru cadrului lui institu institu7io 7ional nal intern interna7i a7iona onall transp transpare aren7e n7eii protec7iei mediului o mai bună -u4ernare -lobală care să asi-ure o mai lar-ă distribuire a oportunită7ilor un mediu propice cre5terii economice ec6ilibrate 5i includerea celor mar-inaliza7i. 8n prezenta lucrare am a4ut "n 4edere o analiză comparati4ă din punct de 4edere economic a trei dintre actorii de necontestat ai scenei mondiale: #tatele $nite ale Americii $niunea Europeană 5i %aponia care nu au ,ost ocoli7i de ,enomenul căruia nu i se poate atribui o de,ini7ie concretă -lobalizarea. Am ales spre analiză cele trei state "ntruct consider că "n prezent lupta pentru suprema7ie se poartă "ntre #tatele $nite ale Americii $niunea Europeană 5i %aponia. Ast,el "n primul capitol am "ncercat să surprind care este pozi7ia celor trei "n lume la "nceput de secol 99& "ntruct "n ciuda unui sistem economic unic răspndit la ni4el mondial "ncă mai există concuren7a pentru suprema7ia interna7ională iar pie7ele celor trei puteri analizate interac7ioneaza "n permanen7ă. Cel de(al doilea capitol "ncercă o analiză pur economică a unor indicatori considera7i "n opinia mea a ,i cei mai reprezentati4i: produsul intern brut importurile 5i exporturile rata 5omajului precum 5i raportul dintre cele trei monezi ce ,ormează a5a( numita pia7ă tridimensională: dolar euro 5i !en "n condi7iile economice actuale 5i nu "n ultimul rnd cum au in,luen7at in4esti7iile străine directe economiile celor trei puteri 5i ce anume a determinat apari7ia societă7ilor transna7ionale considerate a ,i principalii piloni "n men7inerea tendin7ei de -lobalizare care se mani,estă "n domeniul produc7iei 5i ser4iciilor. Capitolul: Economia subterană are "n 4edere o parte dintre promotorii acestui tip de economie 5i anume: tra,icul de dro-uri ;marijuanna< porno-ra,ia munca la ne-ru 5i cum anume anume au ,ost ,ost in,lue in,luen7a n7ate te #tatel #tatelee $n $nite ite $niune $niune European Europeanăă 5i %aponi %aponiaa de econom economia ia in,orm in,ormală ală reprez reprezen entat tatăă de cele cele trei trei compo compone nente nte preze prezenta ntate te anteri anterior or.. 'e
3
lobalizarea unul dintre cele mai contro4ersate ,enomene ale prezentului a condus 5i 4a a4ea "n continuare un impact poziti4 asupra cre5terii economice ec6ită7ii securit securită7i ă7iii educa7 educa7iei iei re-nd re-ndiri iriii cadru cadrului lui institu institu7io 7ional nal intern interna7i a7iona onall transp transpare aren7e n7eii protec7iei mediului o mai bună -u4ernare -lobală care să asi-ure o mai lar-ă distribuire a oportunită7ilor un mediu propice cre5terii economice ec6ilibrate 5i includerea celor mar-inaliza7i. 8n prezenta lucrare am a4ut "n 4edere o analiză comparati4ă din punct de 4edere economic a trei dintre actorii de necontestat ai scenei mondiale: #tatele $nite ale Americii $niunea Europeană 5i %aponia care nu au ,ost ocoli7i de ,enomenul căruia nu i se poate atribui o de,ini7ie concretă -lobalizarea. Am ales spre analiză cele trei state "ntruct consider că "n prezent lupta pentru suprema7ie se poartă "ntre #tatele $nite ale Americii $niunea Europeană 5i %aponia. Ast,el "n primul capitol am "ncercat să surprind care este pozi7ia celor trei "n lume la "nceput de secol 99& "ntruct "n ciuda unui sistem economic unic răspndit la ni4el mondial "ncă mai există concuren7a pentru suprema7ia interna7ională iar pie7ele celor trei puteri analizate interac7ioneaza "n permanen7ă. Cel de(al doilea capitol "ncercă o analiză pur economică a unor indicatori considera7i "n opinia mea a ,i cei mai reprezentati4i: produsul intern brut importurile 5i exporturile rata 5omajului precum 5i raportul dintre cele trei monezi ce ,ormează a5a( numita pia7ă tridimensională: dolar euro 5i !en "n condi7iile economice actuale 5i nu "n ultimul rnd cum au in,luen7at in4esti7iile străine directe economiile celor trei puteri 5i ce anume a determinat apari7ia societă7ilor transna7ionale considerate a ,i principalii piloni "n men7inerea tendin7ei de -lobalizare care se mani,estă "n domeniul produc7iei 5i ser4iciilor. Capitolul: Economia subterană are "n 4edere o parte dintre promotorii acestui tip de economie 5i anume: tra,icul de dro-uri ;marijuanna< porno-ra,ia munca la ne-ru 5i cum anume anume au ,ost ,ost in,lue in,luen7a n7ate te #tatel #tatelee $n $nite ite $niune $niune European Europeanăă 5i %aponi %aponiaa de econom economia ia in,orm in,ormală ală reprez reprezen entat tatăă de cele cele trei trei compo compone nente nte preze prezenta ntate te anteri anterior or.. 'e
3
asemenea tot "n acest capitol 4a ,i interesant să a,lăm justi,icarea existen7ei economiei subterane "n condi7iile actuale de criză ,inanciară. $ltimul capitol redă starea actuală a economiei: criza economică ,inanciară 5i anume: cum 5i de unde a pornit ideea de criză economică ,inanciară 5i dacă aceasta "ntr( ade4ăr există care sunt 7ările a,ectate de criză 5i ce măsuri au adoptat pentru a reu5i să o depă5e depă5easc ască ă care care sunt sunt c5tic5ti-ăto ătorii rii 5i perda perdan7i n7iii ,enome ,enomenul nului ui 5i cum anume anume a ,ost ,ost in,luen7ată ierar6ia economică la ni4el mondial a celor trei puteri a4ute "n 4edere: #tatele $nite ale Americii $niunea Europeană 5i %aponia.
Cap.1 Pozi+ia Statelor Unite ale Americii, Americii, a Uniunii Europene i a Japoniei în ierarhia economică mondială
&ne-alitatea de ,or7ă economică dintre 7ări determină ine-alită7i "n sc6imburile intern interna7i a7iona onale. le. Există Există o strns strnsăă corela corela7ie 7ie "ntre "ntre poten7 poten7ial ialul ul econo economic mic al unei unei 7ări 7ări 5i participarea ei la circuitul economic mondial 5i "ntre ni4elul dez4oltării economice 5i intensitate intensitateaa antrenării antrenării economice economice na7ionale na7ionale "n sc6imburile sc6imburile cu străinătat străinătatea. ea. Economia Economia mondială cuprinde o mare 4arietate de economii na7ionale a,late "n stadii di,erite ale e4olu7iei lor .1 $nele 7ări sunt puternic dez4oltate din punct de 4edere economic 5i de7in o pondere importantă "n P&=(ul mondial ;#$A ermania %aponia An-lia &talia Canada etc< altele sunt 7ări "n curs de dez4oltare 5i ,oarte multe alte 7ări sunt slab dez4oltate. 'acă ar trebui să analizăm continentul american cu si-uran7ă prima 7ară care ne 4a trece prin -nd 4or ,i #tatele $nite 7ară care nu poate să nu impresioneze prin imensitatea sa a4nd ie5ire 5i la cele două mari oceane ale planetei ; Paci,ic 5i Atlantic< 5i cu bo-ate resurse de sol 5i subsol menite parcă( după cum s(au exprimat 5i unele personalită7i americane americane "n decursul timpului( timpului( să domine lumea. lumea. 'acă spunem Asia atunci cu si-uran7a %aponia a doua putere economică a lumii la "nceput de mileniu &&& nu are cum să nu atra-ă aten7ia prin ,aptul că dintr(o 7ară "n,rntă 5i cu o economie distrusă a ajuns "n prezent la o putere economică ce depă5e5te 0area =ritanie 5i >ran7a la un loc 5i reprezintă reprezintă )? din ,or7a #$A. 8n ceea ceea ce pri4 pri4e5 e5te te Euro Europa pa $n $niu iune neaa Euro Europe pean anăă a dob dobnd ndit it un pote poten7i n7ial al consiberabil ,iind "n prezent cea mai mare putere comercială a lumii 5i a doua mare putere industrială 5i ca 4olum total al P&=(ului după după #$A. Cele trei reprezentante ale puterii economice 5i nu numai "n lume ,iecare lideră "n continentul de care apar7ine au cunoscut o e4olu7ie impresionantă de(a lun-ul timpului 5i au reu5it să se men7ină printre principalii lideri mondiali. Ast,el dacă %aponia reprezintă una din cele mai 4ec6i na7iuni ,iind un ar6ipelaizolat "n Extremul rient care s(a a,lat pnă la mijlocul secolului al 9&9( lea "n a,ara 1 6ttp://@@@.businessdictionar!.com/de,inition/economic(
[email protected] *
,luxului istoriei re,unznd "n mod deliberat timp de mai bine de două secole orice contact cu lumea exterioara #$A sunt o 7ară ce se a,lă la polul opus "ntruct 5i(a sărbătorit destul de recent 2)) de ani de existen7ă statală ,iind o na7iune constituită ca nici o alta de pe -lob exclusi4 din emi-ran7i care domină astăzi umea. 'upă cum a,irma 5i B. =rzezinsi:DF 8n decursul unui sin-ur secol America s(a trans,ormat( 5i a ,ost trans,ormată de către dinamica interna7ională( dintr(o 7ară relati4 izolată "n emis,era 4estică "ntr(o putere de o bo-ă7ie 5i ,or7ă de domina7ie ,ără precedent "n istoria omenirii.2 $niunea Europeană supranumită de speciali5ti: bloc economic a apărut ca o adaptare a statelor membre la o nouă realitate: acceptarea punerii "n comun a su4eranită7ii pentru a atin-e la un ni4el superior( cel al $niunii( o mai mare independen7ă 5i o marjă mai lar-ă de ac7iune. Aceasta nu des,iin7ează statul(na7iune dar cere din partea lui o examinare "n pro,unzime a statului 5i a rolului său. $niunea Europeană reprezintă o pro4ocare pentru statele membre deoarece pune "n discu7ie toate ec6ilibrele: "ntre exterior 5i interior "ntre centru 5i peri,erie "ntre stat 5i societate. 8n prezent 7ările dez4oltate cu economie de pia7ă domină economia mondială. Ele au ponderea cea mai mare "n produsul brut mondial "n exporturi 5i "n i4esti7iile externe de capital. 8nceputul secolului al 99&(lea a -ăsit "n ,runtea acestora economia #tatelor $nite ale Americii considerată a ,i sin-ura superputere a lumii ocupnd prin supra,a7ă locul iar prin popula7ie locul 3 pe -lob 5i cu cel mai mare P&= din lume ;cca. 11 ))) miliarde.$#'< deci prima putere economică mondială. 3 'e5i reprezintă mai pu7in de *? din popula7ia mondială americanii consumă G din resursele planetei alcătuind cea mai importantă pia7ă de des,acere a -lobului ceea ce trans,ormă #tatele $nite "ntr(o 7ară importatoare 5i "n ,elul acesta cresc de,icitele comerciale 5i de cont curent atin-nd ni4eluri record. >aptul că #$A nu au cunoscut ,eudalismul 5i au a4ut o trecere directă spre capitalism a reprezentat principalul a4antaj ce le(a permis ca de la "nceput societatea americană să se dez4olte ca o societate ci4ilă desc6isă. He-el considera că #tatele $nite reprezentau: I pămntul 4iitoruluipămnt dorit de către cei care nu mai 4or depozitul de istorie al bătrnei Europe. A5adar #$A sunt si-ura 7ară capabilă să ,olosescă cel mai subtil instrument de putere in,luen7area comportamentului socio(politic 5i cultural prin exportul propriului mod de 4ia7ă 5i al propriilor 4alori morale. America o,eră 2 Bbie-nie@ =rzezinsi 2))) cit . pa-. 13. 3 #. Je-u7 Introducere în geopolitică Editura 0eteor Press =ucure5ti 2))K pa-. 1)+ 6ttp://@@@.Luotationspa-e.com/Luotes/eor-MN.MHe-el/ O
milioanelor de imi-ran7i posibilitatea reală de a bene,icia de o 4ia7ă mai bună 5i de a ,i tratat ca o ,iin7ă umană nu "ntr(un 4iitor "ndepărtat. 'e peste un secol #$A se consideră "n4estite cu misiunea de propa-are a idealurilor de libertate a principiilor proprietă7ii indi4iduale 5i a celor ale democra7iei reprezentati4e. Aceste 4alori uni4ersale au de4enit baza ideolo-ică a na7ionalismului american 5i codi7ionarea morală a tuturor inter4en7iilor externe ale statului. * 8ntr(un timp destul de scurt a ,ost creată o pia7ă uria5ă care a ajutat la stimularea cre5terii economice. #tandardizarea 5i produc7ia de serie mare au apărut ast,el de timpuriu 5i au ,ost impuse de talia pie7ei americane. 'upă ce au cumpărat o parte din statele componente astăzi precum: ouisana de la Japoloen; "n 1K) < re-on de la An-lia "n 1KO Cali,ornia de la 0exic "n 1KK Alasa de la Rusia 7aristă "n 1KO America a intrat pe scena istoriei mondiale reu5ind să suprindă prin ,aptul că spre deosebire de celelalte mari puteri de pe parcursul istoriei care după ce au cunoscut o peroiadă de -lorie au intrat "n declin 5i apoi au dispărut #$A s(au men7inut "n topul celor mai dez4oltate 7ări de4enind 5i sin-ura superputere a lumii. O iderii politici americani au "ncurajat de(a lun-ul timpului sentimentul că #$A se "ncadrează "n rndul excep7ionalului. #istemul 5i modul de 4ia7ă american exercită o puternică in,luen7ă asupra noilor -enera7ii din "ntrea-a lume. 'in acest punct de 4edere modelul american nu poate să aibă contracandida7i. #$A mani,estă un interes deosebit 5i "n dez4oltarea rela7iilor de tip re-ional. 'incolo de JA>A America "5i "ndreaptă aten7ia către crearea unei zone de lar- sc6imb care să cuprindă ambele continente americane 5i "n lăr-irea cooperării "n cadrul APEC. Atitudinea #$A ,a7ă de ,enomenul inte-ra7ionist este di,erită comparati4 cu $E lucru do4edit de ,aptul că att JA>A ct 5i APEC sunt dez4oltări pe orizontală 5i nu pe 4erticală ale inte-rării. $niunea Europeană ;$E< este o entitate politică socială 5i economică dez4oltată "n Europa ce este compusă din 2 state. Este considerată a ,i o construc7ie sui -eneris situndu(se "ntre ,edera7ie 5i con,edera7ie. K 8n prezent 7ările membre sunt: =el-ia >ran7a ermania &talia uxembur- landa 'anemarca &rlanda Re-atul $nit recia Portu-alia #pania Austria >inlanda #uedia Cipru Estonia etonia ituania 0alta Polonia Republica Ce6ă #lo4acia #lo4enia $n-aria Romnia 5i =ul-aria. Cu o * #. Je-u7 Introducere în geopolitică Editura 0eteor Press =ucure5ti 2))K pa-. 112 O 6ttp://en.@iipedia.or-/@ii/Histor!Mo,Mt6eM$nitedM#tates 6ttp://@@@.ustr.-o4/trade(a-reements/,ree(trade(a-reements/nort6(american(,ree( trade(a-reement(na,ta K 6ttp://europa.eu/abc/europeanMcountries/indexMen.6tm
popula7ie de circa 2) de milioane de locuitori $niunea Europeană de7ine peste 2)? din comer7ul mondial exportă cu O)? mai mult dect #$A 5i de două ori mai mult dect %aponia. &mportul se situează la acela5i ni4el cu #$A 5i este de trei ori mai mare dect al %aponiei.+ Cu toate că trece printr(o criză economică puternică 5i nu s(au -ăsit "ncă solu7ii asupra multor probleme de natură economică 5i socială sau "n materie de apărare politică externă 5i de securitate comună $E poate ,i considerată un model de cooperare "ntre state o or-aniza7ie "n care interesul na7ional se "mbină armonios cu interesul comunitar un model de sistem democratic interna7ional un model economic 5i politic desc6is care 5i(a demonstrat capacitatea de a ,urniza stabilitate social(politică 5i resurse pentru a asi-ura cetă7enilor europeni un standard de 4ia7ă ci4ilizat. ratatul de la 0aastric6t a instituit principiul subsidiarită7ii con,orm căruia $niunea Europeană ac7ionează la ni4el comunitar numai "n măsura "n care obiecti4ele propuse nu pot ,i mai bine realizate la acest ni4el. #ubsidiaritatea permite nu numai o apropiere de cetă7eni "n rezol4area problemelor acestora ci 5i o mai e,icientă solu7ionare 5i păstrare a speci,icului 5i identită7ii na7ionale. 1) 8n ceea ce pri4e5te %aponia aceasta este de asemenea un reprezentant de bază al puterilor economice situndu(se pe a doua pozi7ie "n această ierar6ie la o distan7ă considerabilă de celelalte 7ări industrializate. 'acă #tatele $nite nu au mai parcurs perioada ,eudală %aponia a sim7it(o din plin "ntruct 5i "n prezent at"t economia ct 5i "ntrea-a 4ia7ă socială de aici poartă o puternică amprentă a 4ec6ilor cutume. Aici ,eudalismul s(a contopit "n timp cu capitalismul 5i s(a ajuns la o simbioză care s(a do4edit a ,i pro,itabilă pentru toată lumea. 'e5i nu a dispus de resurse naturale bo-ate ,iind o 7ară relati4 mică muntoasă "n propor7ie de +)? situată "ntr(una din cele mai acti4e zone 4ulcanice 5i seismice ale Paci,icului %aponia a mizat pe resursele umane pe disciplina seculară a popula7iei pe un or-oliu na7ional deosebit care a -enerat un asemenea spirit de sacri,iciu. Rolul statului este esen7ial "n modelul japonez. ra4 a,ectată de bombardamentele celui de(al 'oilea Război 0ondial ,iindu(i distrusă cea mai mare parte a capacită7ii industriale s(au pus bazele unei cooperări ,oarte strnse "ntre stat 5i "ntreprinderi "n scopul "ncercării de relansare pe scena mondială. 0inisterul &ndustriei 5i Comer7ului &nterna7ional; 0&& < s(a dotat cu instrumente le-islati4e ,oarte puternice pentru a controla orientarea capitalului spre sectoarele prioritare 5i pentru a ,iltra o,erta 5i cererea de te6nolo-ii străine. El a contribuit din plin la realizarea unei noi + #. Je-u7 Introducere în geopolitică Editura 0eteor Press =ucure5ti 2))K pa-. 1+) 1) 6ttp://ec.europa.eu/romania/documents/euMromania/temaM21.pd, K
industrii.11 0ai mult dintr(o 7ară "n,rntă cu o economie distrusă a ajuns la "nceputul mileniului &&& la o putere economică ce depă5e5te 0area =ritanie 5i >ran7a la un loc. %aponia a ,ost pentru o perioadă "ndelun-ată de timp o pia7ă ,oarte -reu accesibilă in4estitorilor străini. &n4esti7iile străine directe japoneze "n a,ara -rani7elor proprii au ,ost sus7inute de măsurile de protec7ie adoptate de către 7ările occidentale ;"n special #$A 5i $E< care au determinat ,irmele japoneze să(5i desc6idă propriile ,iliale "n străinătate bene,iciind "n ,elul acesta de protec7ia de care bene,iciau 5i companiile auto6tone precum 5i de 4aloarea ridicată a !enului japonez ceea ce a ,ăcut ,oarte rentabile in4esti7iile "n special "n zona asiatică unde costurile erau mult mai reduse. 12 Pe măsură ce "n economia japoneză dere-lementarea ,inanciară a pro-resat puterea 0&& s(a redus "n ,a4oarea sectorului pri4at. Reculul statului a "nsemnat o alocare a capitalului care a pri4ile-iat sectoarele imediat rentabile "n detrimentul celor cu rezultate 4izibile pe termen lun-. Capacitatea "ntreprinderilor de a pre4edea 5i de a se pre-ăti pentru e4olu7iile pe termen mediu 5i lun- 5i care constituia un a4antaj comparati4 esen7ial s(a diminuat. e-ăturile pri4ile-iate cu subcontractan7ii auto6toni au cedat pasul "n ,a4oarea ,urnizorilor străini mai competiti4i13. 8n opinia mea toate cele trei reprezentante ale puterii mondiale #$A $E 5i %aponia sunt rezultatele unor procese e4oluti4e ale dez4oltării sc6imburilor reciproce de acti4ită7i de la ,orme in,erioare la ,orme superioare de la simplu la complex. Cele trei alături de alte 7ări dez4oltate sau "n dez4oltare sunt constituien7ii ,undamentali ai economiei mondiale "n ciuda ,aptului că "n prezent sunt tot mai multe 4oci care consideră că sub impactul -lobalizării statul na7iune 5i economiile na7ionale "n ,orma actuală nu mai au un 4iitor "ndelun-at este pu7in cam improbabil să dispară. 'e asemenea dacă ne re,erim la puterea de in,luen7ă ea exprimă capacitatea de a exercita presiuni asupra unui stat altele dect cele le-ate de utilizarea "n mod implicit sau explicit a ,or7ei sau a sanc7iunilor economice iar #$A reprezintă dupa părerea mea cel mai in,luent stat la ni4el mondial. 'irect sau indirect #$A se implică "n toate problemele de orice natură care au loc pe plan interna7ional. 'e5i nici $E 5i %aponia nu sunt ni5te state ce trebuiesc uitate puterea 5i supreama7ia celor dinti "ncă răsună.
Cap. Economiile SUA, UE i Japonia la început de mileniu III
11 6ttp://en.@iipedia.or-/@ii/%apanQo4ernmentMandMpolitics 12 R. 0. Ba6aria Economie mondială, Editura A#E =ucurești 2)) 13 6ttp://@@@.japans6ipcentre.or-.u/
[email protected] +
.1 Analiza indicatorilor economici .1.1 Produ"ul intern #rut
#tatele $nite ale Americii este considerată 5i "n prezent ca ,iind de7inătoarea celei mai mari economii mondiale. Produsul intern brut "n anul 2)) a ,ost de 13K trilioane $#'. Această 4aloare a ,ost de trei ori mai mare dect cea a 7ării care se a,la pe pozi7ia secundă "n acest clasament din punct de 4edere al indicatorului men7ionat mai sus %aponia al cărei produs intern brut a ,ost de trilioane $#'. 'omina7ia la ni4el interna7ional a #tatelor $nite ale Americii a "nceput să se erodeze o dată cu introducerea Pie7ei Comune "n $niunea Europeană care de7ine un P&= de peste 13 trilioane $#'. otu5i dacă această cre5tere a produsului intern brut a ,ost de aproximati4 22? "n anul 2)) "n perioada următoare "n 2))K această cre5tere nu s(a ridicat dect la o 4aloare de )+? cea mai mică a ultimilor zece ani a căror cre5teri "n medie au ,ost de aproximati4 2K?1 ,apt ce se poate obser4a 5i "n -ra,icul prezentat mai jos:
Sursa: Biroul de Analiză Economică SUA, 2009
1 6ttp://@@@.bea.-o4/national/xls/-dple4.xls 1)
Cererea 5i o,erta in,luen7ează "n mod direct ni4elul pre7urilor bunurilor 5i ser4iciilor. Ce se produce 5i "n ce cantitate depinde de pre7ul ,ixat "n urma interac7iunii cu cererea 5i o,erta. Rolul -u4ernului "n economia #tatelor $nite este unul primordial "n ceea ce pri4e5te politicile monetare 5i cele ,iscale ce trebuiesc adoptate. u4ernul ,ederal "5i ia toate măsurile necesare pentru a reu5i asi-urarea unei cre5teri 5i stabilită7i din punct de 4edere economic a #tatelor $nite. u4ernul utilizează "n totalitate instrumentele economice care "i sunt la "ndemnă pentru a ajusta rata cre5terii economice.1* a "nceputul anului 2))K datoriile statului erau "n 4aloare de +2 trilioane $#' ceea ce reprezenta O? din 4aloare P&=. 'e5i aceste datorii ,ederale sunt cele mai mari din lume "n termeni absolu7i ca procentaj din P&= este in,erior celui din %aponia 5i similar cu o parte a celor din 7ările europene. 0ajoritatea acestor datorii sunt rezultatul băncilor centrale ,ondurilor străine pentru sănătate din Asia Europa 5i rientul 0ijlociu.1O Economia #$A a a4ansat "n ultimii ani mai rapid dect economiile altor 7ări industrializate dar această cre5tere a condus "n mod paradoxal la un declin al dolarului "n ultimii *(O ani după cum consideră anali5tii de pe pie7ele ,inanciare de5i această monedă rămne( "n ciuda concuren7ei euro(ului 5i a !uan(ului( principala 4alută de sc6imb din lume. 'e,icitul bu-etar al #$A a atins "n anul ,iscal 2))O 12 miliarde $#' reprezentnd 3K ? din P&= iar "n anul 2)) a ajuns pnă la 4aloarea de 2* miliarde $#' iar "n anul ,iscal 2))K de,icitul bu-etar al #tatelor $nite ale Americii a atins un record de ** miliarde $#' "n contextul "n care "ncetinirea economică a redus 4eniturile "n timp ce c6eltuielile pentru războaie sus7inerea băncilor 5i ajutoare de 5omaj s(au majorat. 'e,icitul anului ,iscal "nc6eiat la 3) septembrie a depă5it cele mai recente estimări ,ăcute "n iulie de Casa Albă de 3K+ miliarde $#' 5i aproape s(a triplat ,a7ă de de,icitul bu-etar din anul precedent de 1O2 miliarde $#'.1 $nii economi5ti sunt de părere că "n situa7ia "n care de,icitul de cont curent al unei 7ări depă5este procentul de cinci la sută din 4aloarea produsului intern brut atunci acest de,icit este de nesus7inut 5i necesită o depreciere a monedei respecti4ei 7ări pentru a putea ,acilita ,inan7area respecti4ei 7ări de către exterior. Acest lucru ar conduce deci la o depreciere a dolarului. Ca "n majoritatea 7ărilor dez4oltate 5i "n #tatele $nite sectorul ser4iciilor reprezintă c6eia economiei. 8n anul 2))K contribu7ia ser4iciilor la P&= a ,ost de K*? sectorul industrial 2)*? iar a-ricultura a reprezentat mai putin de 1?. Aproximati4
1* 6ttp://@@@
[email protected]/-dp(-ro@t6/@orld(-dp(-ro@t6/usa.6tml 1O 6ttp://,orecasts.or-/-dp.6tm 1 6ttp://@@@.bloomber-.com/apps/ne@spidSne@sarc6i4eTsidSat-pN1E2KMs 11
2/3 din produc7ia totală a 7ării se datorează consumurilor indi4iduale. 1K 'e5i cnd se ,ace re,erire la pia7a #$A aceasta este considerată a ,i una desc6isă se poate obser4a că nu poate ,i de,inită "n totalitate ast,el "ntrucat sunt re-ulamente emise de către -u4ern cu pri4ire la protejarea anumitor sectoare "n special ener-ia 5i a-ricultura sectoare mai slab dez4oltate pe această pia7ă. 'e aceea pia7a poate ,i descrisă ca o economie de consum mai mult dect una de produc7ie. 1+ 8n ceea ce pri4e5te produsul intern brut al %aponiei după o rată de cre5tere anuală de 2? "nre-istrată "n 2))* P&=(ul acestei 7ări a "nceput să scadă treptat. Ast,el "n 2))O "nre-istra o 4aloare de 22? iar "n 2)) 23 ?. Con,orm &0> "n 2))K %aponia a cunoscut cea mai scăzută rată a P&=(ului din ultimii 3) de ani de )*? esitmndu(se că "n 2))+ această 4aloare 4a ,i 5i mai mică ne-ati4ă c6iar 5i asteptndu(se pentru 2)1) o 4aloare apropiată de ). Comer7ul este "nca una din ramurile economice care sus7ine cresterea economică a %aponiei. &mporturile bene,iciază de pe urma aprecierii !en(ului "n 4reme ce exporturile su,eră din cauza mediului ne,a4orabil a,acerilor din #tatele $nite principalul importator al %aponiei. A,ectate de criza ,ianciară interna7ională consumurile de uz casnic au contribuit de asemenea la o scădere bruscă a pre7urilor.
2)
=alan7a -u4ernului -eneral din %aponia a "nre-istrat un de,icit destul de ridicat iar ni4elul brut al datoriilor este destul de semni,icati4. Acesta este moti4ul pentru care -u4ernul a anun7at o restric7ie "n ceea ce pri4e5te politicile bu-etare 5i monetare.
Sursa: IM ! "orld Economic #utloo$ %ata&ase, 200'
1K 6ttp://@@@.epa.-o4/oecaert6/assistance/sectors/a-riculture.6tml 1+ 6ttp://@@@.maretoracle.co.u/Article+3.6tml 2) 6ttp://@@@.esri.cao.-o.jp/en/sna/61+(au/1+a1Men.xls 12
'atorită unor rate de impozitare scăzute economia %aponiei este una ,oarte competiti4ă la ni4el mondial ,apt determinat de libertatea economică precum 5i de un sistem dominat de secorul pri4at. %aponia utilizează "n acest sens o dez4oltare plani,icată bazată pe 5tiin7ă 5i te6nolo-ie cu o cultură a muncii deosebită. 'e asemenea statul "ncurajează o rela7ie de "n7ele-ere "ntre sectorul industrial 5i -u4ern.21 Con,orm C&A Norld >actboo produsul intern brut estimat( paritatea de cumparare in %aponia( "n 2)) era de 2+ trilioane $#' 5i produsul inten brut pe cap de locuitor era de 33O $#'. Pentru a sus7ine cre5terea ratelor 5i stabilită7ii economice "n %aponia -u4ernul a propus o serie de idei care să stimuleze protejarea in,la7iei cre5terea sectorului produc7iei de ser4icii prin consolidarea ,iscală re,ormele re,eritoare la impozite 5i la ,or7a de muncă de pe această pia7ă. %aponia este una din 7ările care de7ine printre cele mai pu7ine resurse naturale dar cantită7i mari de aur ma-neziu cărbune 5i ar-int sunt ,oarte des "ntalnite "n cererile industriale curente. Pescuitul estede asemnea una dintre cele mai importante acti4ită7i economice. 'oar 1*? din supra,a7a %aponiei este propice a-riculturii. Produc7iile de ceai 5i orez sunt două dintre principalele culturi. A-ricultura este unul dintre cele mai protejate sectoare economice din această 7ară "ntruct contribu7ia sa la produsul intern brut este una nesemni,icati4ă 5i mai pu7in de *? din popula7ia acti4ă lucrează "n acest domeniu. 8n sc6imb sectorul industrial este unul ,oarte di4ersi,icat. >irmele japoneze se ocupă cu ,abricarea att a prodselor de bază ;o7el 6rtie< ct 5i a celor mai a4ansate produse te6nolo-ice. Ju trebuie uitat ,aptul că "n prezent %aponia reprezintă a doua producatoare "n industria automobilelor 5i bărcilor. #ectorul industrial contribuie cu aproximati4 3)? la produsul intern brut al 7ării. #ectoare precum cele ale automobilelor robo7ilor sau micro(te6onolo-iei sunt ,oarte competiti4e la ni4el interna7ioanal principalii ad4ersari pe acestă pia7ă ,iind #$A iar la ni4elul $niunii Europene( ermania. #ectorul de ser4icii reprezintă 2/3 din P&=(ul %aponiei.22 8n timp ce Europa este o zona lar-ă 5i di4ersi,icată ce cuprinde aproximati4 *) de 7ări 5i mai mult de 31 milioane de locuitori acest continent are un sistem economic 5i comercial remarcabil cel al $niunii Europene sau $E. 8n 1+* Comunitatea Economică Europeană era ,ormată din doar O 7ări 4est( europene care 4isau la o pia7ă comună 5i o politică economică uni,icată. 21 6ttp://@@@.tradin-economics.com/Economics/'P(
[email protected]#!mbolS%PU 22 6ttp://siteresources.@orldban.or-/'AA#A&C#/Resources/'PMPPP.pd, 13
Bece ani mai trziu Comunitatea Europeană pentru Cărbune 5i 7el 5i Euratom( ul ,ormau Comunitatea Europeană care a de4enit "n cele din urmă $niunea Europeană "n 1++3. 8n anul 1+++ a ,ost introdusă moneda unică europeană euro iar $E este ,ormată de asemenea dintr(un parlament o bancă centrală 5i o curte de jus7ie. 23 Europa este o putere economică masi4ă cu un P&= extraordinar care a reu5it să(l depă5ească 5i pe ce al #tatelor $nite. Produsul intern brut nominal "n 2))K a ,ost de 1+ 1+* trilioane $#' 5i se asteaptă ca 4aloarea acestuia să atin-ă suma de 1+ 33+ trilioane $#' "n 2))+. Vările membre ale $niunii Europene precum &talia #pania 5i mai recent 0area =ritanie par să "ntmpine probleme ,inanciare "n condi7iile actuale de criză economică. 'anemarca a intrat o,icial "ntr(o ,ază de recesiune urmată mai apoi de 0area =ritanie. Cea mai mare economie a Europei ermania experimentează de asemenea di,icultă7i din punct de 4edere economic.2 'upă cum se poate obser4a 5i din Anexa nr.1 "n >ran7a #pania &talia recia 5i Cipru produsul intern brut pe cap de locuitor a ,ost de 1)? din media $E 2. Austria #uedia 'anemarca 0area =ritanie >inalanda ermania 5i =el-ia au a4ut "ntre 1) 5i 3)? peste medie pe cnd cele mai mari 4alori ale produsului intern brut pe cap de locuitor "n $E 2 au ,ost "nre-istrate de către uxembour- &rlanda 5i landa. #lo4enia Republica Ce6ă 0alta Portu-alia 5i #lo4acia au "nre-istrat un P&= pe cap de locuitor cu 1)(3)? mai scăzut dect media $niunii Europene. Estonia $n-aria ituania Polonia 5i etonia au a4ut cu 3)(*)? mai pu7in dect media "n timp ce Romnia 5i =ul-aria au ,ost cu *)(O)? sub medie. 2* Waloarea produsulu intern brut a scăzut cu 2*? "n zona euro 5i cu 2? "n cadrul $niunii Europene "n prima parte a anului 2))+ comparati4 cu aceea5i perioadă analizată a anului precedent. 8n al patrulea trimestru al anului 2))K rata de cre5tere a ,ost una ne-ati4ă 5i anume de (1K? "n zona euro de (1? "n $E. Comparati4 cu primul trimestru al anului 2))K P&=(ul ajustat sezonier a scăzut cu K? "n zona euro 5i cu *? "n $E 2 după (1? 5i respecti4 (1O? pentru trimestrul anterior.2O
236ttp://en.@iipedia.or-/@ii/Histor!Mo,Mt6eMEuropeanM$nion 2 6ttp://@@@.eustat.es/elem/ele))))))/not))))OMi.pd, 2* 6ttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/cac6e/&UMP$=&C/2()3)O2))+(=P/EJ/2( )3)O2))+(=P(EJ.P'> 2O 6ttp://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.dore,erenceS0E0/)/2 1
8n #tatele $nite produsul intern brut a scăzut cu 1* ? "n primul trimestru al anului 2))+ după o 4aloare de (1O? "n ultimul trimestru al anului precedent. 8n %aponia P&=(ul a depă5it ? "n primul trimestru al lui 2))+ după (3K? "n trimestrul anterior. Comparati4 cu prima parte a anului 2))K produsul intern brut a scăzut cu 2*? "n #tatele $nite 5i cu +1? "n %aponia. 2
Sursa: (relucrare proprie .
.1. E*porturile-Importurile
$niunea Europeană exportă di4erse bunuri printre care cele mai ,rec4ent "ntlnite sunt: (
automobile ;0area =ritanie >ran7a #pania ermania Republica Ce6ă
(
articole 4estimentare ;Europa de West "n special &talia 5i >ran7a
(
aerona4e ;>ran7a 5i ermania
(
utilaje te6nice ;7ări din toată $niunea Europeană
(
electronice ;landa &talia ermania
(
produse alimentare( 4in bere brnză ciocolată paste produse a-ricole ;7ări din Europa de West 5i de Jord
(
ec6ipament militar ;0area =ritanie ermania >ran7a &talia
(
industria c6imică ;mare parte a 7ărilor membre $E<
2 6ttp://dataser4ice.eea.europa.eu/atlas/4ie@data/
[email protected]idS2+2 1*
ermania este 7ara care exportă cel mai mult din cadrul celor membre ale $niunii Europene 5i este recunoscută pentru standardele "nalte "n in-inerie precum 5i "n manu,actură. Acest lucru determină o industrie a4iatică ,oarte acti4ă "n cadrul ermaniei. &talia este renumită pentru produse alimentare articole 4estimentare "n ton cu moda 5i ma5ini toate cele trei reprezentnd sectoarele cele mai importante "n ceea ce pri4e5te exporturile. >ran7a este o 7ară cu o produc7ie importantă "n ceea ce pri4e5te 4inurile 5i brnza. 'e asemenea se "ntlne5te aici 5i o industrie auto ecolo-ică iar domeniul 4estimentar este un alt sector prezent "n exporturile realizate de acest stat. 0area =ritanie are numeroase exporturi "n industria auto ca 5i "n ceea ce pri4e5te ser4iciile ,inanciare a-ricultură sau măr,uri. 'e asemenea $niunea Europeană este un important partener comercial pentru ,oarte multe 7ări de pe -lob. Europenii consumă o -amă lar-ă de produse. Există o mare di4ersitate a culturilor climatului -usturilor ceea ce presupune ca nu putem 4orbi despre omo-enitate "n obiceiurile de consum determinnd o necesitate a importurilor.2K Automobilele ener-ia electrică utilajele industriale măr,urile produsele alimentare sunt o parte dintre cele mai mari sectoare de import din cadrul $niunii Europene. 'e asemenea nu trebuiesc omise nici produsele electronice cele de so,t@are sau metalele pre7ioase care se re-ăsesc 5i ele "n topul pre,erin7elor de import. extilele 5i articolele 4estimentare sunt un alt sector semni,icati4 al produselor importate "n Europa "n ,iecare an. 0ajoritatea textilelor pro4in din 7ări precum C6ina sau altele de pe continentul asiatic. 8n iunie 2))* C6ina 5i $niunea Europeană au căzut de acord cu pri4ire la cotele de import a zece cate-orii de articole 4estimentare. Acest lucru s(a datorat dorin7ei $niunii Europene de a proteja producătorii care nu pot să concureze costurile scăzute ale ,or7ei de muncă din Asia.2+ 'aca ne re,erim la #$A =iroul de Analiză Economică prin intermediul 'epartamentului de Comer7 a declarat că exporturile "n luna aprilie au atins 4aloarea de 1211 miliarde $#' iar importurile 1*)3 miliarde $#' rezultate "n urma unui de,icit de bunuri 5i ser4icii "n 4aloare de 2+2 miliarde $#' "n cre5tere ,a7ă de luna martie cnd de,icitul "nre-istrat era de 2K* miliarde $#'.
2K 6ttp://@@@
[email protected]/@orldMeconom!/europe/export(import.6tml 2+ 6ttp://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.dore,erenceS0E0/)/2
1O
Sursa: Biroul de Analiză Economică SUA, 2009
#căderea "nre-istrată "n domeniul exporturilor "n #tatele $nite din aprilie 2))K "n compara7ie cu aceea5i lună dar "n anul următor a ,ost determinată de o scădere a exporturilor cu pri4ire la materiale industriale 5i accesorii ;12.) miliarde $#'< bunuri de capital ;K3 miliarde $#'< 4e6icule auto piese 5i motoare ; miliarde $#'< produse alimentare 5i băuturi ;1+ miliarde $#'< bunuri de consum ;)+ miliarde $#'<. #căderea "n ceea ce pri4e5te importurile din aceea5i perioadă analizată ;aprilie 2))KY aprilie 2))+< se datorează unei scăderi a 4alorii importurilor "n: materiale industriale 5i accesorii ;32 miliarde $#'< 4e6icule auto piese 5i motoare ;1) miliarde $#'< bunuri de capital ;1) miliarde $#'< bunuri de consum ;+ miliarde $#'< alte bunuri ;12 miliarde $#'
4amale "n următorii 1) ani. Cei mai importan7i parteneri comerciali ai %aponiei sunt #tatele $nite C6ina 5i 7ările din Asia de #ud(Est. 8n 2))K %aponia a "nre-istrat un surplus comercial care ar trebui să păstreze o balan7ă comercială poziti4ă "n următorii ani ;Anexa nr.2<.
Principalii parteneri ai Japoniei
Sursa: )omtrade, 200'
Principalele produ"e importate-e*portate în Japonia
Sursa: )omtrade, 200'
1K
.1.3 ata oma/ului
Prin amploarea "n-rijorătoare prin structurile complexe dar mai ales prin dinamicile ce "5i sc6imbă ritmurile 5i sensurile 5omajul a de4enit o problemă macroeconomică ce ,ace obiectul unor apri-e dispute teoretice metodolo-ice 5i politico(ideolo-ice. Ast,el această problemă pare să nu ,i ocolit nici cele trei state analizate "ntruct att #$A ct 5i $E 5i %aponia se con,runtă cu o rată a 5omajului care pare să crească din ce "n ce mai mult "n ultimile luni ale acestui an mai ales din cauza crizei economice. Rata 5omajului "n #tatele $nite re,lectă procentajul de persoane considerate 5omere "n #$A. Zomajul este cea mai utilizată ci,ră ,olosită pentru a ilustra condi7iile de pe pia7a de muncă americană. 'eoarece rezer4ele ,ederale ,ac presiuni asupra men7inerii sub control a 5omajului un ni4el ridicat al 5omajului presează rata dobnzii ast,el "nct primele "ncearcă remedierea situa7iei ocupării ,or7ei de muncă31. Zomajul este indicatorul produc7iei economice consumurilor pri4ate ca5ti-urilor lucrătorilor 5i dorin7ele consumatorilor. rată ridicată a 5omajului presupune 4enituri mai scăzute c6eltuieli mai mici 5i o sta-nare din punct de 4edere economic. A5adar numarul 5omerilor din #tatele $nite ;1 milioane< 5i rata 5omajului ;+*?< au cunoscut mici modi,icări "ncepnd cu luna iunie anul precedent. 'e la "nceputul recesiunii din decembrie 2)) numărul 5omerilor a crescut cu 2 milioane iar rata 5omajului cu O?.
Sursa: IM ! "orld Economic #utloo$ %ata&ase, 2009
Jumărul celor care 5i(au pierdut locul de muncă sau au locuri de muncă temporare ;+O milioane< s(a sc6imbat "n luna iunie a anului curent după o cre5tere cu o medie de O1*))) pe lună.
31 6ttp://en.@iipedia.or-/@ii/$nemplo!ment 1+
Jumărul persoanelor an-ajate pe termen lun- a crescut pnă la milioane iar "n iunie 3 din 1) 5omeri erau din cadrul celor an-aja7i pe termen lun-. radul de salarizare 5i de ocupare al ,or7ei de muncă a continuat să scadă "n iunie ;(O)))<. 0edia celor care 5i(au pierdut locurile de muncă din aprilie pnă "n iunie este de 3O))) pe lună comparati4 cu aceea5i indicatori din luna noiembrie pnă "n martie. 'e la "nceputul recesiunii din decembrie 2)) -radul de salarizare 5i ocupare al ,or7ei de muncă a scăzut cu O* milioane. 8n iunie numărul celor care 5i(au pierdut locul de muncă a continuat să crească indi,erent de sectoarele industriale. 32 8n ceea ce pri4e5te %aponia rata somajului a crescut la *2? "n compara7ie cu luna aprilie ;*?<. C6eltuielile de uz casnic au crescut cu )3 ?. Economi5tii se a5teaptă la o scădere a c6eltuielilor de 1*?. Cre5terea c6eltuielilor nu a ,ost su,icientă pentru re4i-orarea a,acerilor din comer7ul cu amănuntul. 33
Sursa: Ministerul A*acerilor Interne +aponia, 2009
'upă cum se poate obser4a 5i din -ra,icul prezentat mai sus "n luna aprilie a anului precedent rata 5omajului a cunoscut una dintre cele mai scăzute 4alori ceea ce a ,ost ec6i4alent cu un ni4el de trai ridicat "n %aponia. 8n sc6imb "n aceea5i lună a anului următor această rată a atins 4aloarea maximă din ultima perioadă de *2? dacă 7inem cont de ,aptul că "n %aponia există un cult aparte pentru muncă. 'e asemenea se obser4ă că ascensiunea ratei 5omajului a ,ost una -radată "ncepnd cu luna ,ebruarie 2))+ reu5ind să ajun-ă de la 1? la o 4aloare de *2?. 'acă statisticile anului trecut "i ,ăceau pe economi5ti să creadă "ntr(o posbilă diminuare a ratei 5omajului ec6i4alentul unei pie7e de muncă stabile 4alorile "nre-istrate pnă "n luna aprilie "n 2))+ au adus semne de "ntrebare 5i c6iar "n-rijorare "n rndul niponilor. Pe măsură ce tot mai multe companii din $niunea Europeană ,ac restructurări rata 5omajului cre5te atin-nd cel mai "nalt ni4el din ultimii doi ani. Rata 5omajului din 32 6ttp://@@@.bls.-o4/
[email protected]/pd,/empsit.pd, 336ttp://@@@.tradin-economics.com/Economics/$nemplo!ment(rate.aspxs!mbolS%PU
2)
7ările membre $E a atins cea mai ridicată 4aloare de K1? "n decembrie peste cea "nre-istrată "n luna ianuarie de 3?. $ltimile date cu pri4ire la rata 5omajului 5i cea a in,la7iei au "nceput să apese tot mai tare asupra =ăncii Europene Centrale pentru a determina o scădere a ratelor dobnzilor 5i a "ncercat "n ,elul acesta să pună capăt "ntr(o anumită măsură acestei situa7ii. ata 0oma/ului în UE
Sursa: )omisia Europeană de A*aceri Economice i inanciare, 2009
A5adar nici Europa nu a ,ost ,erită de criza economică mondială 5i acest lucru s( a re,lectat 5i "n cre5terea ratei 5omajului. 8n 2)) 2 de 7ări din $niunea Europeană au "nre-istrat o rată a 5omajului "ncadrata "n cursul anului respecti4 lucru notabil pentru Europa de Est. Apoi "n 2))K 7ări cu o cre5tere puternică precum &rlanda au su,erit o cre5tere a ratei 5omajului "n timp ce 7ări precum ermania sau >ran7a au bene,iciat de 4olatilitatea limitată a ratei 5omajului.3 #itua7ia pie7ei ,or7ei de muncă a "nceput să se "nrăută7ească 5i "n statele membre după cum se poate obser4a 5i "n -ra,icul prezentat. 8n acest an speciali5tii a5teaptă o 4aloare ridicată a ratei 5omajului dacă se au "n 4edere sc6imbările "n 4alorile produsului intern brut. #e preconizează o rată a 5omajului de K3? "n 2))+ cu o cre5tere 5i mai mare pentru 2)1).3* 8n concluzie rata 5omajului "n #tatele $nite pare să ,i depă5it cu pu7in media europeană. 'acă "n luna martie a acestui an rata 5omajului pentru #tatele $nite era de K*? aproximati4 aceea5i 4aloare se "nre-istra 5i "n 1* dintre statele membre ale $niunii 3 6ttp://@@@.n!times.com/2))K/)*/23/business/econom!/23c6arts.6tm 3* 6ttp://@@@.4isualizin-economics.com/2))+/)*/2K/us(unemplo!ment(4erses(europe( marc6(2))+/ 21
Europene "n sc6imb "n %aponia acest indicator de5i crescuse comparati4 cu anii anteriori se a,lă totu5i "ncă la o 4aloare mult in,erioară celorlate doar *3?. . Pia+a tridimen"ională dolar, euro, 2en în condițiile economice actuale
8n ultimul secol 6e-emonia monetară a unei 7ări "n cadrul economiei interna7ionale a ,ost asociată cu stabilitatea monetară cu liberalizarea comer7ului 5i cu o cre5tere economică rapidă. 'e aceea unii recomandă asumarea de către o 7ară a rolului de lider ca ,iind cea mai bună solu7ie la problema instabilită7ii monetare iar #tatele $nite par să ,ie candidatul cel mai probabil. %aponia este cu si-uran7ă incapabilă sau lipsită de dorin7a de a(5i asuma o asemenea responsabilitate 5i de5i euro 4a juca "n mod cert un rol din ce "n ce mai important "n economia -lobală nu sunt 5anse cel pu7in "n 4iitorul apropiat ca acesta sa(5i asume rolul pe care l(a a4ut dolarul de(a lun-ul ultimei jumătă7i de secol. Cu toate acestea re4enirea la 6e-emonia americană pare pu7in probabilă. 'olarul este "n competi7ie acum cu alte 4alute iar euro "i ,ace o concuren7ă tot mai mare. Practic la ni4el mondial se poate 4orbi de o lume tri(monetară( compusă din principalii ri4ali ai secolului al 99&(lea: euro dolar !en( a cărei supra4ie7uire depinde de mărimea relati4ă a pie7ei. dată cu ,ormarea "ncrederii "n euro mai multe 7ări au dorit să sc6imbe euro pe dolar men7innd sc6imbul major "n cursul euro(dolar unele dintre acestea adoptnd euro ca 5i monedă na7ională. 3O Raportul euro ( dolar a de4enit o c6estiune importantă pentru Europa #$A 5i restul lumii. recerea de la dolar la euro a creat amenin7ări unui euro "n cre5tere 5i un dezastru cu implica7ii considerabile asupra competiti4ita7ii 5i 5omajului "n Europa. Alternati4a unui euro "n scădere 4a produce izbucnirea in,la7iei. Jatura apropiată a celor trei blocuri nu ,ace cursul de sc6imb mai pu7in important ori ca raportul dolar ( euro să poată ,i i-norat.3 A5adar "n cadrul unui re-im de cursuri de sc6imb mobile existent ca urmare a unor acorduri "ntre marile re-iuni industrializate ( #$A %aponia 5i $E ( cursurile de sc6imb se mi5că endo-en ca răspuns la celelalte sc6imbări din economie. Cnd ne re,erim la #$A %aponia sau $E 7ări mari puternice din punct de 4edere economic rata dobnzii mondiale nu poate ,i luată "n considerare ca ,iind dată. Cnd o 3O 6ttp://@@@.,inzoom.ro/&n,o/>inancialJe@s/last(commented/p-(12/ 36ttp://@@@.dail!,x.com/stor!/strate-!Mpieces/,xcmMspeculati4eMsentimentMindex/$# M'ollarM>orecastM=earis6MA-ainstM12*3323*1+3.6tml 22
ast,el de economie mare 5i puternică realizează o politică ,iscală expansionistă rata dobnzii mondiale cre5te caz "n care e,ectul expansionist al politicii ,iscale nu este "n "ntre-ime rezultatul unei aprecieri a monedei. expansiune monetară "n una din cele trei 7ări men7ionate mai sus reduce rata dobnzii interne 5i interna7ionale.
a s,r5itul anului trecut cnd conceptul de criză "5i conturase deja prezen7a la ni4el mondial pe pia7a 4alutară existau de luni de zile două tabere clar conturate: pe de( o parte dolarul american 5i !enul japonez care s(au apreciat puternic "n condi7iile crizei ,inanciare de cealaltă parte cea a perdan7ilor a,lndu(se euro 5i mai ales lira sterlină. 'upă o maximă de 1O) dolari pentru un euro la "nceputul anului precedent euro a pierdut "n raport cu moneda americană 2)? din 4aloare un euro ,iind cotat la 12* dolari "n raport cu !enul japonez acesta ie,tinindu(se de la 1) la 12) de !eni pentru un euro. 8n sc6imb "n raport cu lira sterlină cursul de sc6imb al monedei europene de )K* lire pentru un euro se a,lă aproape de ni4elul record de )KOO2. Potri4it estimărilor cel putin K*? din ,ondurile 6ed-e au dolarul ca 4alută de bază mai mult de *)? din acti4ele la ni4el mondial datorndu(se in4estitorilor care se bazează pe dolar. 'at ,iind că "n condi7iile crizei ace5ti in4estitori se retra- "n stil mare din in4esti7ii riscante de peste tot din lume sau sunt ne4oi7i să le 4ndă pentru a putea plăti clien7ii "nspre zona dolarului cur- acum sume enorme.3K otodată există pe pia7ă a5teptări con,orm cărora economia #$A ar urma să se re,acă cel mai repede din această 3K 6ttp://@@@.-ocurrenc!.com/outloo(eur(usd.6tm 23
criză ceea ce constituie un sprijin pentru dolar. 'in punct de 4edere al exper7ilor nu se poate "ncă pre4edea "n ce măsură de,icitele bu-etare a,late par7ial "n cre5tere accentuată "n urma pro-ramelor de sal4are a băncilor 5i a celor conjuncturale 4or in,luen7a cursul 4alutar. #tatele $nite pre,eră politica monetară independentă 5i libera circula7ie a ,luxurilor de capital "n dauna stabilită7ii cursurilor de sc6imbX 7ările membre ale $niunii Europene pre,eră "n sc6imb cursuri relati4 ,ixe. 'upă război %aponia a acordat "ntietate stabilită7ii pre7urilor 5i a implementat politici puternic antiin,la7ioniste "n timp ce #$A au aplicat politici u5or spre puternic in,la7ioniste.3+ 8n prezent aprecierile accidentale ale !enului japonez au ,ost puse de către media interna7ională pe seama statutului de [monedă de re,u-iu[ al monedei nipone. Cursul teribil ascendent al !enului care a debutat la mijlocul anului 2)) a a4ut la bază pe de(o parte implozia spectaculoasă a opera7iunilor speculati4e tip [carr! trade[ 5i pe de altă parte reec6ilibrarea dobnzilor de re,erin7ă la ni4el -lobal. Uenul japonez nu a ,ost "n nici un moment o [monedă de re,u-iu[ un [,ranc el4e7ian al Asiei[ ;de alt,el la rndul sau aprecierea ,rancului el4e7ian nu a a4ut 4reo le-ătură cu postura tradi7ională de [monedă de re,u-iu[ a acestuia<. Rolul important al acesteia deri4ă din ,aptul că "n această zonă puterea de cumpărare este mare ,iind depă5ită doar de #$A. C6iar 5i după introducerea euro Europa rămne cel mai mare exportator al lumii 1*O? din exportul mondial ,a7ă de 12O? #$A 5i ? %aponia. A4antajele cetă7enilor din zona euro se 4or ,ace resim7ite mai trziu. 'eocamdată 5omajul "n $E este de 1)K? ,a7ă de #$A si %aponia cu ?. Pentru depă5irea crizei ocupării ,or7ei de muncă =CE recomandă o politică solidă bazată pe o politică ,inanciară a pactelor de stabilitate 5i cre5tere economică 5i pe re,ormele structurale ale ,or7ei de muncă.) 'olarul a a4ut o diminuare accentuată "n ultimul timp a4nd "n 4edere că starea economiei americane nu este tocmai roză. 8n opinia mea "n prezent criza economică ce a luat amploare "n mai toate col7urile lumii poate duce la o "nlăturare a dolarului de către moneda unică euro dar 7innd totu5i cont de ,aptul că această criză se ,ace sim7ită 5i "n Europa la ,el de mult sau poate c6iar mai mult dect "n #$A acest lucru 4a ,i pu7in cam improbabil de realizat "n ciuda ,aptului că 4aloarea dolarului este in,erioară celei euro. #tabilitatea monedei ,ie euro ,ie dolar este deosebit de importantă pentru că o monedă instabilă "ntăre5te dependen7a economiilor de comer7 distru- in4esti7iile 5i 3+ 6ttp://@@@.,rbs,.or-/publications/,ederalreser4e/monetar!/index.6tml ) 6ttp://useconom!.about.com/od/tradepolic!/p/'ollarMWalue.6tm 2
scindează mediile de a,aceri. Atunci cnd persistă instabilitatea monedei a ratei de sc6imb acest lucru nu numai că reduce consumul 5i in4esti7iile dar 5i precipită 6aosul industrial nemul7umirile sociale 5i c6iar e4entuale răsturnări "n plan politic. oate acestea trebuie pri4ite 5i "n condi7iile actuale ale crizei ,inanciare mondiale. Jici Europa nici %aponia 5i nici #$A nu sunt "ntr(o ,ormă bună sau ,oarte bună 5i de asemena este posibil ca toate cele trei puteri ce domină lumea să aibă de pierdut de pe urma acestei crize. 'in acest punct de 4edere nu se poate aprecia cu exactitate care dintre cele trei monezi de7in controlul la ni4el mondial care se 4a deprecia cel mai mult 5i "n ,a7a cui. .3 Politica economică în cadrul SUA, UE i Japonia intrări-ieiri de IS
Cooperarea "ntre principalele puteri economice mondiale este esen7ială. 0ul7i anali5ti consideră că "n cele din urmă 4a "n4in-e interesul economic mutual asi-urnd men7inerea unei economii -lobale desc6ise. Principalele puteri economice sunt interesate din punct de 4edere politic 5i economic "n men7inerea -lobalizării. amenii de a,aceri americani au perceput mi5carea spre unitatea europeană mai de-rabă ca pe o oportunitate dect ca pe o amenin7areX pia7a europeană imensă pentru bunuri 5i ser4icii 5i o pia7ă de capital europeană inte-rată pot o,eri oportunită7i serioase exporturilor 5i &E'. iderii americani consideră că Europa unită politic este un partener puternic 5i de "ncredere.1 Ct pri4e5te %aponia 5i ini7iati4ele ei re-ionale asiatice americanii au "ncetat să mai ,ie in-rijora7i dar temerile se 4or relua pe măsură ce economia japoneză "5i recapătă puterile. Pe de altă parte interesele economice mutuale ale celor trei puteri economice dominante ar putea să asi-ure o bază solidă pentru o economie -lobală stabilă.2 8n -eneral statele sunt interesate nu numai "n a crea condi7ii de a pătrunde liber in4esti7iile străine "n economiile lor ci 5i de a crea ,acilită7i pentru a atra-e ct mai multe in4esti7ii. 'e asemenea in4estitorul nu 4ine numai cu capitalul sau bani aduce totodată te6nici 5i te6nolo-ii noi ;bre4ete< ino4a7iile proceselor de produc7ie care sunt demarate 5i mana-ementul presti-iul sau pe plan interna7ional ;marca<. 8n ultimii ani "ncepnd cu 2))3 pe ansamblul 7ărilor dez4oltate intrările de in4esti7ii au scăzut cu o pătrime iar "n cazul #$A cu jumătate ;de la cca O3 miliarde dolari "n 2))2 la 3) miliarde dolari "n 2))3<. 0oti4ul principal rezidă "n slabă re,acere după recesiunea 1 6ttp://@@@.unctad.or-/en/docs/@ir2))KMen.pd, 2 6ttp://@@@.unctad.or-/sections/press/docs/pr)12rom.pd, 2*
mondială iar "n cazul $E "n costurile ridicate pe care le implică construc7ia europeană. 8n ceea ce pri4e5te ie5irile de in4esti7ii din aceste 7ări #$A a rede4enit cel mai mare in4estitor al lumii ceea ce combinat cu intrări reduse de in4esti7ii determină un de,icit de 122 miliarde dolari.3 0arile ,irme pri4esc cu "ncredere climatul in4esti7ional din 7ările dez4oltate iar pro-nozele situează "n continuare aceste 7ări printre loca7iile cele mai atracti4e. #$A rămne cea mai tentantă destina7ie urmată de 0area =ritanie 5i Canada. 'in spa7iul euro ermania se situează pe primul loc iar pozi7ia %aponiei pe locul * al celor mai atracti4e destina7ii pentru in4esti7iile directe arată o re4enire a acestei 7ări după un deceniu de sta-nare economică. 8n ceea ce pri4e5te %aponia a,luxul de in4esti7ii străine directe nete a atins un nou record pentru a doua oară consecuti4 "n 2))K cu o 4aloare de 2**) milioane $#' mai mult cu 1)? "n compara7ie cu anul anterior. &ntrările brute de capital au atins o 4aloare record de 32 miliarde $#' "n timp ce ie5irile brute de capital au crescut semni,icati4 pnă la KO miliarde $#' o 4aloare ,oarte apropiată de cea record "nre-istrată "n anul 2))O de *2* miliarde $#'. Ji4elul ridicat al ie5irilor de capital este pus pe seama condi7iilor economice din 7ările industrializate. Cea mai mare parte a ,luxurilor de capital pro4in din in4esti7iile adi7ionale realizate de institu7iile ,inanciare 5i companiile care "ncearcă să stimuleze cre5terea de capital "n ,ilialele nipone. * Con,orm =ăncii japoneze K2*? din in4esti7iile străine directe au ,ost clasi,icate ca I in4esti7ii adi7ionale >TA ;>uziuni si Ac6izi7ii<. Acest procent a ,ost mult mai ridicat dect cele "nre-istrate "n anii anteriori. Ast,el "n 2))* procentul era de 3*? "n 2))O de *3K? iar "n 2)) de *1?. 8n ciuda ,luxurilor nete record "nre-istrate "n 2))K "n anul 2))+ se a5teaptă o scădere substan7ială a ac6izi7iilor 5i ,uziunilor. Pri4ind la scăderea ce a a4ut loc "n ultimile luni "n domeniul in4esti7iilor străine directe America de Jord rămne re-iunea cu cele mai mari in4esti7ii 12 miliarde $#' sumă comparabilă cu cea din anul 2)). Cea mai mare parte din capital s(a "ndreptat către partea de ,inan7e 5i asi-urări 1) miliarde $#'. &n4esti7iile directe din Asia "n %aponia s(au dublat ajun-nd la 3 miliarde $#' capitalul majoritar ,iind in4estit "n imobiliare. Cele din Europa de West au crescut 5i ele cu 1O? atin-nd 5i acestea 4aloarea de + miliarde $#'. Principalii in4estitori pro4in 3 6ttp://@@@.unctad.or-/en/docs/@ir2))KMen.pd, 6ttp://@@@.docstoc.com/docs/*+212/Norld(&n4estment(Report(2))K * 6ttp://@@@.jetro.-o.jp/en/in4est/ne@sroom/ot6er/pd,/o2))+))*.pd, 2O
din El4e7ia landa. &rlanda ermania. $n ,lux de capital de 21 miliarde $#' 4enit din El4e7ia a ,ost alocat "n sectorul comer7ului cu ridicata 5i cu amănuntul cel din landa "n industria petroliera precum 5i "n sectoarele c6imic 5i ,armaceutic.O Pe de altă parte a existat 5i o importantă scur-ere de capital dinspre %aponia către Europa de West "n a doua jumătate a anului 2))K. %aponia a "nre-istrat o scur-ere de capital net de 11 miliarde $#' cu 0area =ritanie din cauza marilor retra-eri ale ,irmelor din sectoarele c6imic ,armaceutic 5i al comer7ului cu ridicata 5i amănuntul. 8n $niunea Europeană 7ările care au "nre-istrat un trend poziti4 5i stabil "n ceea ce pri4e5te '(urile sunt &rlanda ermania #uedia 5i &talia. Cre5terea de 2K? din ermania s(a datorat pie7elor Europei de Est precum 5i noului sediu re-ional -erman precum 5i cererii pentru ser4icii 5i so,t@are.K &ndustriile sunt mai mult sau mai pu7in a,ectate de recesiunea actuală. Ast,el cea a ma5inilor 5i uneltelor a cunoscut o cre5tere de 1+? "n proiectele in4esti7iilor străine directe datorate unei cereri mari "n ,urnizarea de turbine de 4nt componente solare combustibil. 8n 0area =ritanie sectoarele de & 5i cele ,inanciare au a4ut de su,erit din cauza recesiunii la ,el ca 5i "n #pania sau >ran7a. 'e asemenea există a5teptări con,orm cărora in4esti7iile străine directe europene 4or scădea 5i mai mult pnă la s,r5itul acestui an. Ast,el se pre4ede o scădere de K? "n ceea ce pri4e5te proiectele in4esti7ionale "n compara7ie cu anul 2))K. Cu toate acestea "n condi7iile economice actuale pia7a europeană este considerată de mul7i in4estitori ca ,iind una dintre cele mai si-ure "n această perioadă. 8n urma unui sondaj de opinie e,ectuat "n ,ebruarie anul curent prin care au ,ost inter4ie4a7i K)+ in4estitori străini Europa de West "n propor7ie de )? 5i Europa centrală 5i de Est ;3+?< au ,ost re-iunile cele mai si-ure 5i mai atracti4e pentru posibilii in4estitori care doresc să(5i extindă acti4ită7ile.
O 6ttp://@@@.meti.-o.jp/en-lis6/polic!/indexM>'&MintoM%apan.6tml 6ttp://@@@.rieti.-o.jp/jp/publications/dp/)1e))2.pd, K 6ttp://@@@.e!.com/&E/en/Je@sroom/Je@s(releases/Press(release(2))+(((European( attracti4eness(sur4e!(2))+ 2
Sursa: U-).A%, "orld In/estment eport 200'
A5adar in4esti7iile străine directe att "n marea parte a 7ărilor din cadrul $niunii Europene ct 5i "n cele din %aponia sau #tatele $nite au scăzut cu *)? "n primul semestru al anului 2))+ "n compara7ie cu 2))K "n con,ormitate cu estimările ,ăcute de de exper7ii EC'. 'acă acest ritm de scădere se men7ine "n tot anul 2))+ economi5tii EC' pre4ăd că '(urile "n 3) dintre 7ările membre EC' 4or scădea la *)) de miliarde $#' de la un total de 1)2 trilioane $#' "n 2))K. Această scădere abruptă a '(urilor este "n mare parte cauzată de reducerea dramatică ,uziunilor 5i ac6izi7iilor pre4ăzute să se diminueze cu O)? "n 2))+ pnă la 3+ miliarde $#' "n 2))+ de la peste un trilion $#' "n 2))K.+ Cap.3 Economia "u#terană
+ 6ttp://@@@.unctad.or-/en/docs/@ips2))Men.pd, 2K
3.1 Economia "u#terană în interiorul celor trei "tate tra&icul de dro)uri, porno)ra&ia, munca la ne)ru
Apari7ia economiei subterane coincide cu apari7ia statului 5i impunerea unor re-uli norme 5i le-i iar dez4oltarea ,enomenului este corelată cu etapele istorice ale dez4oltării statului. Ast,el aceasta poate ,i de,inită ca reprezentnd ansamblul acti4ită7ilor economice des,ă5urate or-anizat cu "ncălcarea normelor sociale 5i ale le-ilor economice a4nd drept scop ob7inerea unor 4enituri ce nu pot ,i controlate de stat.*) 8n s,era de cuprindere a economiei subterane au ,ost incluse practici ,oarte 4ariate respecti4: ,rauda 5i e4aziunea ,iscală munca clandestină tra,icul de dro-uri tra,icul de arme corup7ia prostitu7ia dar 5i o serie de acti4ită7i casnice care sunt aducătoare de 4enituri ne"nre-istrate. Cauzele economiei subterane pot ,i considerate: impozitarea excesi4ă re-lementările ,oarte dure pentru unele tipuri de acti4ită7i teama de a pierde unele bene,icii sociale acordate de stat ,lexibilitate prea mare "n utilizarea ,or7ei de muncă interzicerea unor tipuri de acti4ită7i crizele economice etc. $nul din principalele e,ecte ne-ati4e ale acesteia "l reprezintă modul "n care economia subterană poate a,ecta sănătatea ,iscală a unui stat. 8n le-ătură cu acest e,ect ne-ati4 "n plan ,inanciar există teorii care sus7in că dacă -u4ernele ar ,i capabile să controleze ,ormele de mani,estare ale economiei subterane multe probleme ,iscale ale sectorului public cum ar ,i datoria publică de exemplu ar putea ,i reduse.*1 *) 6ttp://en.@iipedia.or-/@ii/$nder-roundMeconom! *1 6ttp://@@@.capital.ro/dictionar/Economie?2)subterana(*1K.6tml 2+
'ez4oltarea acti4ită7ilor economice ne,iscalizate de5i pri4ează de 4enituri bu-etele -u4ernamentale au calitatea de a limita dimensiunile recesiunii mondiale iar "nmul7irea slujbelor \la ne-ru ,ace ca e,ectele sociale ale escaladării 5omajului o,icial să poată ,i "ncă 7inute sub control. 'e5i #tatele $nite %aponia 5i Europa se con,runtă cu prima recesiune simultană de la al doilea Război 0ondial "ncoace anumite tipuri de acti4ită7i economice sunt "n plină expansiune pe "ntre- mapamondul c6iar dacă ele scapă \radarelor -u4ernamentale. Ponderea produc7iei de bunuri 5i ser4icii care de5i nu contra4ine le-ii nu este declarată o,icial la or-anele ,iscale ale statelor ca procent "n totalul acti4ită7ii economice mondiale ar putea cre5te anul acesta cel mai mult din anul 2))) "ncoace potri4it unor cercetari recente. Această majorare a 4olumului economiei subterane măsurată de economi5tii 5i anali5tii ,iscali prin intermediul sondajelor in,orma7iilor cu pri4ire la masa monetară a,lată "n circula7ie 5i \e4iden7ei anectodice este determinată de retra-erea "n zonele \-ri 5i \nea-ră a a,acerilor derulate de multe "ntreprinderi "n scopul reducerii costurilor. A doua cauză este aceea că din ce "n ce mai mul7i lucrători "5i iau slujbe in,ormale din punct de 4edere ,iscal pe ,ondul cre5terii ratei 5omajului. 0arijuana porno-ra,ia 5i munca la ne-ru au creat o pia7ă ascunsă "n #tatele $nite care contribuie "n prezent cu 1)? la economia americană potri4it unui studiu recent. Cultura de marijuana a depă5it(o pe cea de porumb iar 4eniturile din porno-ra,ie sunt e-ale cu cele din industria cinemato-ra,ică de la Holl!@ood. *2 'e5i cultura de marijuana este pedepsită mai strict c6iar 5i dect o crimă "n unele state americanii c6eltuiesc mai mul7i bani pe dro-urile ile-ale dect pe 7i-ari. 8n timp ce produc7ia porno "nre-istrează 4alori de 1+ miliarde $#' 4eniturile pro4enite din cultura de marijuana atin- pnă la 2* miliarde $#'. $nii speciali5ti apreciază că "n prezent dro-urile reprezintă cea mai mare cultură a #tatelor $nite. *3 8n cazul %aponiei canabisul a ,ost o perioadă "ndelun-ată de timp o parte a culturii japoneze. Canabisul este considerat o iarba sacra "n reli-ia #6into utilizat 5i lăudat de poe7ii antici din dinastia Ben precum 5i de călu-ării budi5ti. Cultura de canabis a ,ost suprimată 5i interzisă de ,or7ele americane care au ocupat %aponia dupa cel de(al doilea Război 0ondial iar "n prezent o mare parte dintre
*2 6ttp://@@@.allbusiness.com/,inance/OK)+*(1.6tml *3 6ttp://
[email protected]/content.p6polSeconom!/united(states/us(econom!(pot(porn( o4er(corn.txt 3)
japonezi nu realizează ,aptul că marijuana este de ,apt aceea5i plantă ca 5i canabisul care a ,ost o dată parte a culturii lor ca 5i orezul.* 8n timp ce marijuana nu este la ,el de răspndită "n %aponia precum "n Canada sau #$A cultura de canabis japoneză este cu si-uran7a "nca ,oarte des "ntlnită. Cele mai populare Idro-uri "n dez4oltarea rapidă a societă7ii nipone sunt nicotina alcoolul 5i co,eina urmate de am,etamine. 8n cadrul $niunii Europene sunt 7ări care se -ndesc la posibilitatea de a le-aliza consumul de marijuana asa cum s(a intamplat "n landa. Ast,el "n prezent marijuana reprezintă pentru acest stat o mare a,acere. u4ernului olandez "i re4in "n medie aproximati4 )) milioane euro pe an din cele 3) de ca,enele ce se ocupă cu 4nzarea marijuanei. Cele mai costisitoare culturi de marijuana sunt cele crescute "n casă. 8n ceea ce pri4e5te numărul celor care "nc6iriază casete 4ideo porno "n #$A sau accesează site(uri porno-ra,ice a crescut de aproximati4 1)) de ori "n compara7ie cu ultimii ani ai secolului trecut. Porno-ra,ia 6ardcore este distrbuita sub di4erse ,orme: casete 4ideo internet acte sexuale reale tele4iziunea prin cablu 5i -enerează "n prezent 4enituri de peste 1) miliarde $#'. Americanii c6eltuiesc mai mul7i bani "n cluburile de stripteasse dect "n teatre opere muzee etc. la un loc. #e produc săptamnal aproximati4 211 ast,el de ,ilme. os An-eles(ul este centrul acestor ,ilme 5i mul7i dintre producătorii 5i consumatorii acestei industrii sunt oameni respectabili ai societă7ii.** >enomenul a cunoscut o amploare din ce "n ce mai mare 5i "n 7ările din cadrul $niunii Europene "ntruct 5i statele membre se con,rună cu aceea5i serie de probleme "ntalnite 5i "n #$A. #e pare că porno-ra,ia a de4enit 5i aici parte a economiei subterane "ntruct este cel pu7in la ,el de pro,itabilă ca cea din #tatele $nite. %aponia a a4ut la s,r5itul anului 2))K 4enituri din porno-ra,ie de aproximati4 21++ miliarde $#' mai mult c6iar 5i dect #$A care de7inea un csti- de 1KO miliarde $#'.*O Jumărul total de imi-ran7i "n #$A este de aproximati4 + milioane 5i majoritatea dintre ace5tia sunt plăti7i la ne-ru ,iind o altă ,ormă a economiei subterane de aici. Ca 5i "n %aponia 5i $E 5i "n #tatele $nite imi-ran7ii "n mare parte trăiesc "n condi7ii primiti4e. $n sondaj realizat "n #oledad "n inima statului Cali,ornia pe pămnturile arabile a arătat că aici trăiau 1*)) de imi-ran7i 1/K din popula7ia totală a * 6ttp://@@@.cannabisculture.com/articles/1)1.6tml ** 6ttp://@@@.-uardian.co.u/@orld/2))K/ma!/)2/usa.duncancampbell1 *O 6ttp://@@@.time.com/time/@orld/article/)K*++1K1**)+)).6tml 31
ora5ului 5i locuiau "n -araje ma-azii etc. 0unca la ne-ru aduce bene,icii economice reciproce. A4antajele an-ajatorului sunt e4idente. 8n cele douăzeci 5i 5apte de 7ări membre ale $niunii Europene milioane de europeni lucrează ile-al pentru a e4ita plata contribu7iilor la stat. 8n ,a7a acestei realită7i comisarul european pentru ocuparea ,or7ei de muncă a,aceri sociale 5i e-alitate de 5anse a propus o serie de măsuri pentru combaterea muncii la ne-ru. Potri4it unui recent studiu 11? dintre europeni recunosc că au an-ajat pe cine4a ile-al in ultimul an. #tudiul mai rele4ă că cele mai mari rate ale an-ajării la ne-ru sunt in 'anemarca landa 5i #uedia "nsă este posibil ca acest rezultat să se datoreze ,aptului că persoanele inter4ie4ate din aceste 7ări să ,i ,ost mai sincere dect cele din alte state. Pe ansamblu munca la ne-ru este o practică mai lar- răspăndită "n Europa de Est 5i de #ud I4ictimele[ an-ajării ile-ale ,iind de cele mai multe ori studen7ii 5omerii sau persoanele ,izice prestatoare de ser4icii. 0ajoritatea aranjamentelor in,ormale sunt "n sectorul construc7iilor sau "n -ospodării. Este di,icil de apreciat ni4elul pierderilor economice su,erite de un stat din cauza muncii la ne-ru. 8n ermania a5a(numita Ieconomie subterană[ se estimează că ar reprezenta 1*? din produsul intern brut sau aproximati4 3*) de miliarde de euro. Cea mai mare problemă reprezentată de munca la ne-ru este aceea că subminează sistemul asi-urărilor sociale 5i poate duce la Idumpin- salarial[ care determină o scădere a 4eniturilor tuturor muncitorilor dintr(un anumit sector.* A5adar economia subterană 4a continua să supra4ie7uiască att timp ct marijuana porno-ra,ia si munca la ne-ru raman ilicite. #ocietatea poate să pedepsească acest tip de in,rac7iuni dar pia7a nea-ră 4a ,i mereu prezentă "n economie. Economia subterană este un bun instrument de măsură a pro-resului 5i sănătă7ii unui stat. 3. Economia "u#terană 4 mi/loc de înlăturare al crizei &inanciare
\Economia subterană creează un tampon de protec7ie ,a7ă de e,ectele de4astatoare ale crizei 5i ar putea ,i o explica7ie pentru ,aptul că de5i problemele economiei se a-ra4ează nu au a4ut loc pnă acum mi5cări sociale 4iolente semni,icati4e*K comentează =lomber-. A5adar economia subterană ar putea reprezenta de ce nu "n opinia unor speciali5ti o modalitate la "ndemana de ie5ire din acest impas numit criză ,inanciară. 'acă se analizează mediul "nconjurator se obser4ă * 6ttp://@@@.capital.ro/articol/europa(a(ajuns(raiul(muncii(la(ne-ru(2KO.6tml *K 6ttp://@@@.bloomber-.com/apps/ne@spidS2)O)11)) 32
ca deja o mare parte a ,irmelor 5i nu numai au apelat la această solu7ie pentru a "ncerca să "ndepărteze pe ct posibil e,ectele ne-ati4e ale recesiunii. und "n calcul 5i economia neo,icială se poate spune că recesiunea nu este c6iar att de -ra4ă pe ct o arată statisticile o,iciale. 8n opinia mea economia subterană 4a reprezenta "ntotdeauna o parte in,ormală a economiei unui stat 5i "n ciuda măsurilor de precau7ie luate de către acesta ea nu 4a "nceta să existe att timp ct unii au bene,icii de pe urma sa. 8n condi7iile actuale de criză se poate constata la ni4el interna7ional că tot mai multe ,irme mici 5i mijlocii apelează la acest tip de economie prin ,aptul că "ncurajează munca la ne-ru "ntruct "n ,elul acesta att ei ct 5i salaria7ii nu mai trebuie să contribuie la anumite taxe obli-atorii. #ă ,ie acesta un mijloc de a sal4a "ntreprinderea de la ,aliment pe timp de criză 0ul7i consideră că da dar 5i mai mul7i s(au con,runtat cu ,alimentul "n ciuda utilizării unui instrument de pe pia7a nea-ră.
Cap.% Criza economică &inanciară de la începutul "ecolului ''I
33
%.1 ri)inea crizei &inanciare
a s,r5itul anului 2))O "n #tatele $nite pia7a ipotecară a pornit pe o pantă descendentă. 0ilioane de americani contractaseră credite ie,tine atra5i de broerii care "n -oana după pro,it ar ,i "mprumutat pe oricine de dra-ul comisionului. Punctul culminant a ,ost atins pe + au-ust 2)) cnd pia7a "mprumuturilor pe termen scurt a "n-6e7at. =anca ,ranceză =JP Paribas a decis să suspende trei dintre ,ondurile sale de in4esti7ii. >rancezii au ,ost primii care au con5tientizat iminen7a unei crize 5i au tras semnalul de alarmă iar "n următoarele luni nume mari din lumea bancară au admis că au probleme cu aceste credite subprime. *+ 8n acest sens au ,ost luate măsuri pentru ca acti4ită7ile băncilor să re4ină la normal. 'e exemplu =anca Centrală Europeană a pompat +* de miliarde de euro >ed 5i =anca %aponiei au luat măsuri similare "nsă băncile pretindeau spor de risc a5a că ratele dobnzilor au urcat 4erti-inos. Prima problemă "n zona $niunii Europene s(a consemnat "n 0area =ritanie "n au-ust 2)) cnd Jort6ern Roc cel mai mare ,urnizor de credite ipotecare din 0area =ritanie a "nceput să se prăbu5ească. Nall #treet(ul a ,ost z-uduit "n luna septembrie 2))K de noi prăbu5iri. A patra mare bancă de in4esti7ii americană e6man =rot6ers solicita protec7ie sub le-ea ,alimentului. A& cel mai mare asi-urator din #$A care se con,runta cu mari probleme de lic6iditate a ,ost sal4at "n ultimul moment de Rezer4a >ederală printr(o in,uzie de capital de K* mld. dolari. O) Prin urmare sistemul ,inanciar american a trecut la jumătatea lui septembrie 2))K prin cea mai -rea săptămnă din istoria sa. Putem compara că tot ceea ce s(a "ntmplat se aseamănă cu un război "n urma lui rămnnd mor7i răni7i 5i desi-ur supra4ie7uitori care 4or ,i ne4oi7i să trăiască "ntr(o lume nouă necunoscută. *+ 6ttp://clear,
[email protected]/2))K/1)/)2/t6e(start(o,(t6e(,inancial(crisis/ O) 6ttp://@@@.scottis6socialistpart!.or-/economic(crisis/nort6ern(roc(crisis.6tml 3
Reprezentan7ii celor mai puternice trei institu7ii ,inanciare din %aponia au anun7at o,icial că au ,ost a,ectate de criza ,inanciară. Acestea au ,ost ne4oite să reducă drastic pro,iturile nete pre4ăzute pentru anul 2))K(2))+. %. 6ă"uri adoptate de "tatele analizate pentru a ie și din acea"tă "itua ție
0itsubis6i $>% >inancial au ac6izi7ionat o parte din -i-antul 0or-an #tanle! a anun7at că(5i 4a reduce pro,itul anual pre4ăzut cu două treimi "n timp ce 0izu6o >inancial roup institu7ia ,inanciară situată pe locul doi "n %aponia a anun7at că 4a reduce pro,iturile pre4ăzute cu peste *)? pe ,ondul crizei ,inanciare. O1 &nstitu7iile ,inanciare japoneze care 5i(au re4enit cu doar c7i4a ani "n urmă dintr( o altă criză a creditelor au ,olosit instabilitatea economică pe plan mondial ca pe o oportunitate de a se extinde "ncercnd să in4estească "n companii străine. =anca %aponiei a anun7at mic5orarea ratei dobnzii de la )*? la )3? aceasta ,iind prima reducere de acest -en din ultimii 5apte ani. 'ecizia 4ine după un lun- 5ir de reduceri la rate pe plan mondial aplicate pentru a controla criza ,inanciară. O2 0area =ritanie a ,ăcut primii pa5i "n implementarea celui mai costisitor plan de sal4are a sistemului ,inanciar. Waloarea totală a acestuia este de *)) miliarde lire sterline. parte din ,onduri 4or ,i ,olosite pentru a -aranta creditele "ntre bănci 5i pentru a asi-ura lic6iditatea băncii centrale din An-lia. Ast,el banca britanică lo!ds #= a preluat concurentul său H=# amenin7at de ,aliment. Autorită7ile britanice au in4estitt 12 miliarde lire sterline "n banca ipotecară H=# 5i * miliarde "n lo!ds.O3 ermania a alocat ,onduri de K) miliarde euro pentru re,acerea sistemului bancar prin crearea unui ,ond de recapitalizare care 4a injecta lic6iditate "n bănci. 'e asemenea statul -erman 4a "ncerca să readucă "ncrederea "n sistemul ,inanciar prin -arantarea creditelor. Autorită7ile "mpreună cu bănci 5i asi-uratori au pompat *) miliarde euro pentru a sal4a H!po Real Estate al doilea mare creditor al sectorului ipotecar din ermania.O O1 6ttp://@@@.c6ica-otribune.com/topic/econom!(business(,inance/mitsubis6i(u,j(,inancial(-roup( incorporated(RCRP)1)12).topic
O2 6ttp://emsne@
[email protected]/2))+/)O/1/anal!zin-(t6e(ban(o,(japan(2))+(carr!( trade(report/ O3 6ttp://business.timesonline.co.u/tol/business/industr!Msectors/banin-MandM,inance/arti cle23)3).ece O 6ttp://@@@.credit@
[email protected]/2))+/)2/6!po(real(estate(O))(billion(in(o,,( balance(s6eet(assets.6tml 3*
>ran7a este o altă 7ară care 4a aloca o sumă care 4a -aranta "mprumuturile cu scopul de a dez-6e7a sistemul de creditare interbancar 5i creditarea -ospodăriilor 5i a,acerilor. 'exia o bancă specializată mai ales "n ,ina7area colecti4ită7ilor locale a primit un ajutor din partea =el-iei >ran7ei 5i uxembur-ului pentru a(5i mări capitalul. 8n #pania există un plan de -arantare a creditelor interbancare de 1)) miliarde euro prin care se urmăre5te să se reinstaureze "ncrederea "n interiorul sistemului bancar 5i să o,ere băncilor o mai mare lic6iditate. 8n ceea ce pri4e5te Austria -u4ernul 4a ,urniza 1)) miliarde euro pentru "ntărirea băncilor 7ării din care circa K* miliarde 4or ,i ,olosite pentru -arantarea "mprumuturilor dintre bănci. 8n &slanda pia7a monedei străine a "n-6e7at după căderea celor mai mari trei bănci locale 5i a planului abandonat de -u4ern de a a4ea o rată de sc6imb ,ixă. 8n acest moment autorită7ile locale au ru-at deja băncile să ,olosească rezer4ele de 4alută "n tranzac7ii esen7iale cum ar ,i cele pentru mncare medicamente sau petrol. 8n =el-ia >ortis este cel mai mare an-ajator din sectorul pri4at 5i aproximati4 jumătate din locuitorii 7ării sunt clien7i ai băncii. rupul ,inanciar bel-iano(olandez >ortis a ,ost na7ionalizat de autorită7ile bel-iene olandeze 5i luxembur-6eze.
Băncile din Europa Centrală şi de Est au fost afecate de criză împreună cu băncile din Europa de Vest şi Statele Unite, însă câştigurile lor au rămas relativ stabile!" #n ceea ce priveşte Ungaria, $ondul %onetar &nterna'ional şi Uniunea Europeană s(au declarat dispuse să a)ute guvernul ungar să facă fa'ă crizei interna'ionale, inclusiv pe plan *nanciar, în condi'iile în care moneda na'ională s(a depreciat puternic +reşedin'ia franceză a UE şi Comisia Europeană au anun'at că au primit favorabil disponibilitatea $%& de a acorda asisten'ă tenică şi *nanciară, în func'ie de nevoile Ungariei, pentru a sus'ine încrederea şi stabilitatea -ceasta este una din primele măsuri de asisten'ă *nanciară pe care $ondul le(a luat de când a început criza *nanciară Ca principală ac'iune a guvernului bulgar este aceea de ma)orare a plafonului minim de garantare a depozitelor la ".... euro!! O* 6ttp://@@@.european4oice.com/article/2))K/)+/,inancial(crisis(6its(,ortis/O2K*.aspx OO 6ttp://@@@.reuters.com/article/CA(CreditCrisis/id$#RE+R32))K1)2+ 3O
#n ceea ce priveşte /omânia, guvernul a luat otărârea de ridicare a plafonului de garantare din bănci de la 0.... euro la ".... euro Bancile centrale mondiale înceie un acord ce prevede ac'iuni concertate ale băncilor din 1aponia, Canada, -nglia, Elve'ia, Statele Unite şi Uniunea Europeană -cordul permite bancilor centrale să se împrumute reciproc cu licidită'i pe termen scurt, necesare pentru stabilizarea sistemului *nanciar intern -c'iunea concertată a băncilor centrale are ca scop stoparea panicii care a cuprins pie'ele *nanciare interna'ionale 4.3 Câștigătorii și perdanții acestui fenomen
Criza *nanciară care a dus la prăbuşirea 2all Street(ului a lăsat zeci de mii de specialişti americani din sistemul *nanciar fără un loc de muncă Specialiştii în recrutare spun că tot mai mul'i profesionişti americani, în special cei din *nan'e, s(au interesat de)a despre oportunită'ile de anga)are din afara Statelor Unite 3e asemenea, anga)atorii din Europa apelează la cei americani care iau în considerare această mişcare, ciar dacă marile metropole din Europa au fost afectate de criza creditelor ipotecare &ndustria auto a fost lovită în plin de criza *nanciară /enault, $ord, 4eneral %otors, 5o6ota, Vol7s8agen, B%2 sunt doar câ'iva dintre marii )ucători prinşi nepregăti'i!9 Bursele europene au fost afectate de un nou val de scăderi, principalii indici bursieri au inregistrat corectii de peste :; 3e e
",00;? la -msterdam ac'iunile &@4 au pierdut >",A; din valoare? la Viena, ac'iunile /aieisen &nternational Ban7 au pierdut >,0> ;, în vreme ce ac'iunile Erste Ban7 au scăzut cu >0,:>;? ac'iunile băncii DBC au scăzut cu >,.; pe bursa belgiană? la $ran7furt, ac'iunile 6po /eal Estate au scăzut cu F,".;, în vreme ce ac'iunile 3eutsce Ban7 au O 6ttp://en.@iipedia.or-/@ii/Automoti4eMindustr!McrisisMo,M2))K?E2?K)?+32))+ 3
coborât cu ",!;? la %ilano, titlurile băncii &ntesa Sanpaolo s(au depreciat cu >0,.F;, iar ac'iunile UniCredit au scăzut cu A,!9; +e bursa londoneză, ac'iunile bancare au suferit noi corec'ii, astfel tilurile SBC au pierdut >!,F:;, iar ac'iunile Barcla6s au coborât >F; -c'iunile /o6al Ban7 of Scotland au scăzut cu :,A!;, în timp ce titlurile băncii BGS au pierdut >.,.;!: +e lângă marii perdan'i, e
OK 6ttp://eudirect.ro/pd,s/re,M2.pd, O+ 6ttp://@@@.bano,america.com/merrill/ 3K
-şadar, criza *nanciară s(a declanşat în Statele Unite, dar a facut numeroase ravagii şi în Europa, precum şi pe continentul asiatic, în special în 1aponia ceea ce le(a determinat pe statele afectate să ia măsuri pentru spri)inirea băncilor aKate în di*cultate S(a încercat coordonarea eforturilor na'ionale pentru a spri)ini sistemul bancar, pentru a(i prote)a pe deponen'i şi pentru a creşte Ku
Concluzii
I Puterea este unica modalitate e,icace cunoscut ă de societatea omeneasc ă apt ă să(i asi-ure perpetuarea şi supra4ie7uirea. 8n societatea concuren7ial ă din ultimile şase milenii puterea reprezintă "ncununarea altor două mari aspira7ii ale ,iin7ei umane:
3+
bo-a7ia şi presti-iul. =o-a7ia puterea şi presti-iul străbat timpurile "mpreună. $nde se a,lă una dintre ele 4or apărea ine4itabil şi celelalte două.) 8n opinia mea cei trei piloni ai economiei mondiale #tatele $nite al Americi $niunea Europeană şi %aponia pot ,i descrişi succinct prin intermediul celor trei caracteristice identi,icate de %ose Ji4aldo %unior bo-ă7ia presti-iul şi puterea. 8n urma analizei comparati4e din punc t de 4edere economic e,ectuate pe parcursul acestei lucr ări reiese ,aptul c ă cele trei ocup ă locuri importante "n ierar6ia economic ă mondială. Ast,el "n ciuda condi7iilor actuale mai pu7in ,a4orabile ;criza economic ă ,inanciar ă< #tatele $nite "ncă reu5esc să se men7ină "n ,runtea clasamentului interna7ional ca sin-ura super(putere a lumii dar este urmată "ndeaproape de c ătre $niunea Europeană 5i %aponia. 'eşi "n ultimul an cele trei au resim7it mai mult sau mai pu7in ,enomenul ce a luat amploare la ni4el -lobal şi au "nre-istrat 4alori mai scazute ai indicatorilor economici masurile adoptate pentru "ncercarea de ie5ire a statelor din starea de criză se 4or do4edi cu si-uran7ă a ,i printre cele mai e,icace 5i "n ,elul acesta 4or reu5i să depasească această barieră. 'upă cum se poate obser4a 5i "n capitolul al doilea al lucrării "n ceea ce pri4e5te produsul intern brut $E se pare că a preluat conducerea depă5ind P&=(ul #tatelor $nite din punct de 4edere al 4olumului dar toate cele teri puteri economice ale lumii sunt a,ectate de criza ,inanciară ceea ce a determinat -u4ernele să reducă semni,icati4 c6eltuielile bu-etare. 'e asemenea in4esti7iile companiilor s(au redus cu un ni4el record de aproximati4 )? iar exporturile sunt 5i ele "n decădere. 'olarul de5i s(a depreciat "n ,a7a euro(ului a reu5it să se "ntărească ,a7ă de acesta din urmă. 'acă a4em "n 4edere capitolul al treilea I Economia subterana se poate obser4a că nici una dintre cele trei puteri nu au ,ost ocolite de trend(urile ce par să capete o amploare din ce "n ce mai mare la "nceput de mileniu &&&. =a c6iar mai mult o parte dintre aceste state justi,ică economia subterană ca posibilă solu7ie a crizei ,inanciare deoarece aceasta poate să creeze un tampon de protec7ie "n ,a7a e,ectelor de4astatoare ale acestui ,enomen ,ără ,oarte multe riscuri. Aşa cum s(a putut obser4a şi "n ultima parte a lucrării deşi criza economica a "nceput "n #tatele $nite se pare că nu sunt cele mai a,ectate de consecin7e "ntruct 5i %aponia dar 5i $niunea Europeană se con,runtă cu aceea5i problemă ,apt ce le(a determinat pe statele men7ionate să ia măsuri pentru sprijunirea băncilor a,late "n di,icultate. ) %os] Ji4aldo %unior 0ac6ia4elli (uterea1 Istorie si Mar$eting Editura Economică =ucure5ti 2))1 )
Ast,el nu trebuie i-norat ,aptul că %aponia este prima putere exportatoare un lider de necontestat "n lumea te6nolo-iilor de 4r,X $niunea Europeana a dobndit un poten7ial considerabil reuşind să depă şească "n ultimii ani #tatele $nite ale Americii din punct de 4edere al 4olumului produsului intern brut ,iind cea mai mare putere comercială a lumii. otuşi #tatele $nite: a 2)) de ani după re4olta coloniilor dintr(o "ndepărtată colonie britanică nici o na7iune a lumii nu poate ,ace abstrac7ie de existen7a
şi in,luen7a #tatelor $nite. 8ntr(un mod direct sau nu lumea a intrat "ntr(un sistem de -ra4ita7ie "n jurul #tatelor $nite care constituie acum sin-ura putere ce dispune de 4oin7a şi de capacitatea de a se amesteca "n ansamblul re-iunilor planetei. 1 8ntrebarea care se na şte "n primii ani ai noului mileniu şi care de alt,el mi(a dat şi mie de -ndit rezultatul ,iind "ncercarea acestei analize comparati4e este: 4or reu şi #tatele $nite să se men7ina "n ,runtea clasamentului mondial sau 4a ,i ea detronată de $niunea Europeană care "n ultimii ani a cunoscut o dez4oltare deosebita ri %aponia 4a ,i cea care 4a de4eni liderul acestei lumi Cu si-uran7ă "n primii ani ai mileniului al &&&( lea ne(am apropiat tot mai mult de o lume multipolară ai cărei actori de necontestat au ,ost şi continuă să ,ie #tatele $nite $niunea Europeană 5i %aponia. 'eşi #tatele $nite continuă să creadă "n miturile ,ondatoare ale societă7ii americane au de "n,runtat concuren7a $niunii Europene ;care se străduie şte să adau-e dimensiunii economice şi una politică<. %aponia este "ncă marcată de instabilitatea -u4ernamentală a ultimilor 1*(2) de ani dar cu si-uran7ă reprezintă o amenin7are "n lupta
pentru
suprema7ie a statelor.
=iblio-ra,ie 1. =al A. 'umitrescu #. Economie mondială Editura A#E =ucurești2))O 2. Je-u7 #. Introducere în geopolitică Editura 0eteor Press =ucure5ti 2))K 3. Ji4aldo %. %. (uterea1 Istorie și Mar$eting Editura Economică =ucurești 2))1 . Ba6aria R. 0. Economie mondială Editura A#E =ucurești 2)) . 6ttp://data.bls.-o4/P'^/ser4let/#ur4e!utput#er4letreLuestMactionS@6T-rap6Mna meSJMcpsbre,3 *. 6ttp://dataser4ice.eea.europa.eu/atlas/4ie@data/[email protected]idS2+2 O. 6ttp://ec.europa.eu/econom!M,inance/t6ematicMarticles/article132Men.6tm 1 Azmeric C6auprade >ran_ois 6ual , op1 cit . pa-. 31 1
. 6ttp://en.@iipedia.or-/@ii/Histor!Mo,Mt6eM$nitedM#tates K. 6ttp://en.@iipedia.or-/@ii/Automoti4eMindustr!McrisisMo,M2))K?E2?K)?+32))+ +.6ttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/cac6e/&UMP$=&C/2()3)O2))+(=P/EJ/2()3)O2))+( =P(EJ.P'> 1). 6ttp://no@[email protected]/article.c,marticleidS2212 11. 6ttp://[email protected]/1/6i/business/+**+31.stm 12. 6ttp://us,orei-npolic!.about.com/od/europe/EuropeMandM$#M>orei-nMPolic!.6tm 13.6ttp://us,orei-npolic!.about.com/od/unitednations/$nitedMJationsMandMRelatedM&nte rnationalMr-anizations.6tm 1. 6ttp://@@@.+am.ro/stiri(re4ista(presei/=usiness/2+3O2/'e,icitul(de(cont(curent(al(
#$A(ameninta(economia(-lobala.6tml
1*. 6ttp://@@@.ade4arul.ro/articole/recesiunea(din(japonia(se(tempereaza.6tml 1O. 6ttp://@@@.a-ir.ro/uni4ersin-ineresc/crizaMrestructurareaMsiMdez4oltareaMdurabilaM2 *)2.6tml 1. 6ttp://@@@.bano,america.com/merrill 1K. 6ttp://@@@.bea.-o4/national/xls/-dple4.xls 1+. 6ttp://@@@.bea.-o4/re-ional/RE0'c6art/de,ault.c,mQc6artMtop 2). 6ttp://@@@.bls.-o4/[email protected]/pd,/empsit.pd, 21. 6ttp://@@@.business@ee.com/bsc6ools/mbainsider/sc6oolsMb!Mspecialt!.6tmlQ
,inance
22. 6ttp://@@@.businessdictionar!.com/de,inition/economic([email protected] 23. 6ttp://@@@.cannabisculture.com/articles/1)1.6tml 2. 6ttp://@@@.census.-o4/,orei-n(trade/Press(Release/currentMpressMrelease/,t+)).pd, 2*. 6ttp://@@@.csnmeridian.ro/,iles/docs/N&R?2)2))(R.pd, 2O. 6ttp://@@@.european4oice.com/article/2))K/)+/,inancial(crisis(6its(
,ortis/O2K*.aspx
2. 6ttp://@@@.docstoc.com/docs/*+212/Norld(&n4estment(Report(2))K 2K. 6ttp://@@@.ectap.ro/articole/++.pd, 2+.6ttp://@@@.euratlas.com/Atlasp6!s/countries.6tm-clidSC%4lu,N'K*-C>U`=3-od R@HH)@ 3). 6ttp://@@@.euroeonom.com/-rap6s(data.p6pt!peSunemplo!ment(eu 31. 6ttp://@@@.euroeonom.com/-rap6s(data.p6pt!peSunemplo!ment(japan 32. 6ttp://@@@.eustat.es/elem/ele))))))/not))))OMi.pd, 33.6ttp://@@@.e!.com/&E/en/Je@sroom/Je@s(releases/Press(release(2))+(((European(
2
attracti4eness(sur4e!(2))+ 3. 6ttp://@@@.-lobal(c6allen-es.or-/ 3*. 6ttp://@@@.idsa.in/publications/stratcomments/RajaramPanda)+)3)+.6tm 3O. 6ttp://@@@.ieej.or.jp/e-eda/-eneral/in,o/pd,/$#A.pd, 3. 6ttp://@@@.iie.com/publications/papers/paper.c,mResearc6&'S2)K 3K. 6ttp://@@@.indexmundi.com/-/-.aspxcSjaT4S 3+. 6ttp://@@@.jetro.-o.jp/en/in4est/ne@sroom/ot6er/pd,/o2))+))*.pd, ). 6ttp://@@@.millennium(project.or-/millennium/c6allen-.6tml 1. 6ttp://@@@.mo,a.-o.jp/P&CU/econom!/japan/indicator2.pd, 2. 6ttp://@@@.nationsenc!clopedia.com/economies/Asia(and(t6e(Paci,ic/%apan( WERW&EN(>(ECJ0U.6tml 3. 6ttp://@@@.n!times.com/2))+/)*/23/business/econom!/23c6arts.6tml . 6ttp://@@@.onuin,o.ro/massMmedia/buletineMin,ormati4e/))/ *. 6ttp://@@@.onuin,o.ro/do@nload/)K)+2OM)K*+22MOO.pd, O. 6ttp://@@@.reuters.com/article/CA(CreditCrisis/id$#RE+R32))K1)2+ .6ttp://@@@.s,in.ro/articolM1*/economiaMsubteranaMMsal4areaMpeMtimpMdeMcriza.6 tml K.6ttp://@@@.standard.ro/articolM1O/proeminentaMdolaruluiMcaMmonedaM-lobalaMam enintataMdeMeuro.6tml +. 6ttp://@@@.tradin-economics.com/Economics/$nemplo!ment(rate.aspx s!mbolS%PU *). 6ttp://@@@.unctad.or-/sections/press/docs/pr)12rom.pd, *1. 6ttp://@@@.unctad.or-/en/docs/@ir2))KMen.pd, *2. 6ttp://@@@.uniuneaeuropeana.ro/euro.6tml *3. 6ttp://@@@.usatoda!.com/mone!/econom!/2))K()1(21(japan(parallelsMJ.6tm *. 6ttp://@@@.u44-.ro/studia/economice/index.p6pcate-or!idS1Tp2MarticleidS1K2 **. 6ttp://@@@.4isualizin-economics.com/2))+/)*/2K/us(unemplo!ment(4erses(europe( marc6(2))+/ *O. 6ttp://@@@.@all(street.ro/articol/&nternational/2OOO*/#$A('e,icit(record(de(cont(
curent(de(K*O(mld(dolari(in(2))O.6tml
*. 6ttp://@@@.@all(street.ro/articol/&nternational/*33K3/Economia(%aponiei(a(intrat(in( recesiune.6tml *K. 6ttp://@@@.@all(street.ro/articol/&nternational/O3KO/%aponia('e,latie(si(o(rata(a( somajului(record.6tml
3
S7A7E8E 6E6(E
PUSU8 I97E9 (U7 PE CAP E 8CUI7:;<
8U'E6(U= I8A9A 8A9A AUS7IA SUEIA A9E6ACA 6AEA (I7A9IE >I98A9A =E6A9IA (E8=IA >A97A SPA9IA I7A8IA
2*3 1) 13* 123 121 11+ 11 11O 11O 11* 1) 1) 1))
=ECIA
+*
+* +) K) O * 2 O O3 O1 * *O O )
CIPU S8?E9IA EPU(8ICA CE@A 6A87A P7U=A8IA S8?ACIA ES79IA U9=AIA 8I7UA9IA P89IA 8E79IA 6A9IA (U8=AIA
AJE9A JR.1: PR'$#$ &JERJ =R$ PE CAP 'E C$&R &J CA'R$ $J&$J&& E$RPEJE ;?<
Sursa: prelucrare proprie
AJE9A JR. 2: E9PR$/&0PR$ 8J %APJ&A; 2)) ( 2))K< Indicatorii comertului e*tern :mil US<
!!%
!!5
!!
!!B
!!
Importuri #unuri :mil US<
3223
)OKOO
3O1
*3*)+
*333
E*porturi #unuri :mil US<
+11+
*3K+++
*O*2
O1*K13
OK)+)
*
Importuri de "erDicii :mil US<
111*2K
13**1
132*O
13***O
1*)3O
E*porturi de "erDicii :mil US<
O21
+O11
11)21)
112+K
12+11
Importuri de #unuri "i "erDicii :"chim#ari anuale ;<
3+
K1
*K
(
(
E*porturi de #unuri "i "erDicii :"chim#ari anuale ;
+2
13+
)
(
(
Importuri de #unuri "i "erDicii :; PI(<
1)
11
13)
(
(
E*porturi de #unuri "i "erDicii :; PI(<
12)
133
13
(
(
(alanta comerciala :mil US<
1)O3+O
13213
+3+*K
K13)3
1)*2
(alanta comerciala :inclu"iD "erDicii< :mil US<
2KK
+231
O++12
O3)O
K3*)2
Comertul e*tern : ; PI(<
22.
2
23
(
(
Sursa: "orld Ban$ "orld %e/elopment Indicators
O