Analiza Bioenergetica Lowen Mitrofan

Lowen Analiza bioenergetică - Alexander Lowen Iolanda Mitrofan - coordonator Anca Nicolae, Ana Maria Dinişoae, Cătăilin Că tăilin Nedelcea, Laurenţiu Mitrofan, Adrian Nuţii, Adrian Luca, Ovidiu Alexandru Alexand ru o!, Doru "uzducea

ORI ENTAREA EXPERENTIALA IN PSIHOTERAPIE Dezvoltare personala, interpersonala, transpersonala Editura #$$%$&$, ucuresti, !"""

#APITOL$L %

ANALIZA BIOENERGETICĂ Incursiune terapeutică în universul psiho - corporal Ana - &'ria Dinişoae

1. Ce este Analiza Bioenerqetică ? Analiza ioener(etic', )ondat' de Ale*ander Lo+en, este un studiu teorie al .personalit'/ii u0ane 1n ter0enii proceselor ener(etice ale corpului2 3i o terapie orientat' corporal4 "bioenergetica este o tehnică terapeutică care ajută persoana să fie din nou împreună cu corpul său şl să se bucure în cel mai înalt grad posibil de vi aţa corpului său" (Alexander Loen! "ioenergetics"! #e $or%! &')*+

1.1. Cine este Alexander Lowen ? Ale*ander Lo+en a )'cut pri0ii pa3i 1n psi5oterapie su6 1ndru0area lui ,ilhelm -eich! at.t ca discipol (&'/0 1 &')2*! c.t şi ca pacient (&'/2 1 &'/)*+ 3reocupările lui -eich despre identitatea funcţională dintre caracterul unei persoane şi atitudinea sa corporală (sau "armura musculară"! cum a mai fost numită* au st.rnit un profund ecou în Loen! el însuşi preocupat de relaţia minte 1 corp+ Loen fusese director sportiv în c.teva tabere de vară! în timpul anului &'40! şi remarcase că un program program regulat de activitate fi5ică are un efect benefic nu numai asupra stării fi5ice! ci şl asupra celei psihice+ Luase cunoştinţă de ideile lui Dalcrose despre "euritmie"! despre "relaxarea progresivă" a lui 6acobson şi despre 7oga dar niciuna nu l1a satisfăcut pe deplin+ De aceea înt.lnirea cu -eich a fost revelatoare şi marcantă pentru Loen+

1.2. Apariţia şi evoluţia bioenergeticii Dup' ter0inarea terapiei 1n 789:, Lo+en a lucrat un ti0p ca terapeut reic5ian; #o5n Pierra?os -, 10preun' cu care a pus 6azele Institutului pentru Analiz' ioener(etic'; @n aceast' a doua etap' terap terapeut eutic' ic',, accen accentul tul s-a deplas deplasat at c'tre c'tre lucrul lucrul cu corpul corpul pentru pentru eli6er eli6erare areaa tensiu tensiunil nilor or 0usculare, spre deose6ire de pri0a etap', cu Reic5, c
& 3re5entul capitol despre Anali5a ioenergetica este conceput într1o manieră complementară cu cea din prima ediţie a "3sihoterapiei 9xperienţiale" (coord+ lolanda :itrofan! 9ditura lnfomedica!&''! ediţia a li1a! &'''* cu ;ntenţia declarată de a detalia concepţia şi sistemul terapeutic elaborat de Al+ Loen! excelent sinteti5ate în ediţiile anterioare ale tratatului+

&

Analiza bioenergetică - Alexander Lowen

Lo+en consider' c' )iin/a u0an' are dou' naturi4 cea !ri'ară este desc5iderea c'tre via/' 3i dra(oste, li6ertatea interioar' 3i )lu*ul de senti0enteC a doua natură este închiderea! neîncrederea! apărările! armurile 1 toate acestea apar ca un mijloc de supravieţuire într1o cultură care neagă valorile corporale în favoarea puterii! prestigiului şi posesiunii+
2. Principalele concepte si principii bioenerqetice 2.1. Energia - încărcare, descărcare, f!", #i$care Orice lucru, viu sau neviu, pentru a se 0i3ca are nevoie de

energie. 9nergia este implicată în toate procesele

vieţii8 mişcare! sentiment! g.ndire etc! iar aceste procese pot ajunge la un <=>3 dacă aprovi5ionarea cu energie a fost întreruptă profund+ în teoriile actuale ale personalităţii se admite faptul că indivi5ii diferă din punctul de vedere al cantităţii de energie de care dispun şi al modului cum o folosesc! de exemplu atunci c.nd se discută despre temperament+ 3unctul de vedere bioenergetic al lui Loen anticipă exact ceea ce se acceptă acum ca fiind de ia sine înţeles+ 9l îşi exemplifica ideea amintind de indivizii impulsivi care nu pot reţine nici o creştere de energie (sau a nivelului de excitare! cu alte cuvinte*! ei trebuie să o descarce imediat? indivizii compuisivi, pe de altă parte! îşi descarcă şi ei energia@ excitarea dar în patternuri rigide de mişcare şi comportament+ -elaţia dintre energie şi personalitate reiese cel mai clar la individul depresiv. ;ndividul deprimat este deprimat şi energetic? studiile cinematice arată că el reali5ea5ă aproape jumătate dintre mişcările spontane obişnuite la individul nedepresiv+ 9l resimte lipsa energiei necesare mişcării8 el nu are energie să respire profund! să măn.nce! să răspundă îndemnărilor interioare sau exterioare! nu are energie nici să de5volte un interes+ De aceea! în demersurile terapeutice de tip bioenergetic! primul obiectiv este ridicarea nivelului energetic şi calea cea mai la îndem.nă de a face aceasta este creşterea aportului de oxigen, ceea ce implică o respiraţie profundă şi completă+

%ncărcarea $i descărcarea energe&ică alc'tuiesc un ciclu )unc/ionalC dac' el nu este ec5ili6rat, or(anis0ul nu poate )unc/iona; @n general! cantitatea de energie încărcată este egală cu cea descărcată? excepţie fac perioadele de creştere! c.nd cantitatea de energie preluată este mai mare dec.t cea descărcată! cantitatea suplimentară fiind folosită pentru creştere+ anale de încărcare@ descărcare energetică sunt8 respiraţia! mişcarea (chiar şi cea mai simplă mişcare*! acţiuni şi activităţi! exprimarea de sine+ .nd un astfel de canal este blocat! atunci persoana trebuie să1şi reducă aportul de energie pentru a păstra echilibrul energetic al corpului său+ De exemplu! c.nd exprimarea de sine este blocată de forţe interne (inhibiţii! complexe! tensiuni musculare cronice etc+*! automat este redusă şi capacitatea pentru plăcere! dar şi aportul de energie+ Bioenergetica lucrează simultan cu cele două părţi el ecuaţiei descărcare pentru a ridica nivelul energiei persoanei, a deschide exprimarea de sine a acesteia şi de a restaura luxul de sentimente şi senzaţii din corp. ;n lucrul propriu15is! acesta se înt.mplă corel.nd respiraţia! sen5aţia şi mişcarea (deci funcţionarea energetică din pre5ent* cu istoria vieţii individului (prin lucrul analitic*+ #ivelul energetic al unei persoane va creşte cu fiecare conflict inconştient (marii "hoţi" de energie* care este re5olvat şi integrat conştient în personalitate+ 9nergia astfel eliberată va putea fi canali5ată spre activităţi creative! plăcute şi satisfăcătoare+

'!"! energe&ic este o 0i3care 1n or(anis0C cel 0ai 6un e*e0plu este 2cur(erea s 5i luminoasă! o scenă plăcută! o persoană bucuroasă au un efect stimulativ+ > 5i întunecată! mi5eria şi oamenii deprimaţi sau agresivi au un impact negativ asupra energiilor noastre! exercit.nd o influenţă depresivă+ #oi toţi suntem sen5itivi la forţele sau energiile care ne înconjoară! dar impactul lor nu este acelaşi pentru toţi+ > persoană mai încărcată energetic este mai re5istentă în faţa influenţelor negative şi! în acelaşi timp! este o influenţă po5itivă pentru ceilalţi+

2.2. Tu eşti corpul tău Aceast' a)ir0a/ie caracteristic' 6ioener(eticii dese0neaz' )aptul c' nici o !er(oană nu exi(tă (e!arai de cor!ul (ău, cu a)utorul căruia (e ex!ri'ă !e (ine şi se relaţionează cu lu'ea$ u alte cuvinte! pe corp sunt imprimate şi pot fi citite atitudinile persoanei faţă de lume şi viaţă! faţă de persoana cu care stă faţă în faţă! faţă de un eveniment etc+ u c.t corpul este mai viu B mai încărcat energetic! cu at.t el va fi mai mult în lume+ u toţii avem 5ile c.nd suntem radianţi! plini de energie şi ni se pare că lumea este a noastră! precum şi 5ile c.nd suntem lipsiţi de vitalitate! obosiţi sau bolnavi sau depresaţi şi lumea ni se pare departe! vedem lucrurile ca prin ceaţă+ Atitudinea persoanei în faţa vieţii sau stilul său personal este reflectat de postură şi de modul cum se mişcă+ Loen exemplifică acest fapt amintind că individul cu o ţinută nobilă sau regală se distinge de individul căruia spatele îndoit! umerii lăsaţi sau capul uşor înclinat îi trădea5ă demisia sau resemnarea în faţa poverilor vieţii+ :ai mult! Loen citea5ă ca5ul unui t.năr pe care1l tratase el şi care avea un corp mare! gras şi deformat+
2

Analiza bioenergetică - Alexander Lowen pe care înainte era incapabil să1l accepte8 o parte a sa se identifica cu un pl.ngăcios mare şi gras ! mai mult un bebeluş dec.t un bărbat+ A mai conştienti5at şi faptul că a fi un bebeluş mare ! gras şi pl.ngăcios era o atitudine inconştientă pe care o adoptase pentru a re5ista în faţa solicitării continue a părinţilor săi de a creşte! de a fi bărbat şi de a fi remarcabil+ onflictele sale actuale erau mai profunde dec.t indica afirmaţia sa! însă toate erau simboli5ate în atitudinea sa corporală+ :ulţi oameni sunt handicapaţi în mod similar de către un conflict inconştient între diferite aspecte ale personalităţii lor+ el mai comun este cel între nevoile neîmplinite şi solicitarea satisfacerii lor de către copilul din noi! pe de o parte! şi îndemnurile şi eforturile adultului din noi! pe de altă parte+

2.(. Inima vieţii - inima materiei Li06a=ul corpului sau li06a=ul corporal are dou' p'r/i4 una se lea(' de se0nele 3i de e*presiile corporale care trans0it in)or0a/ii despre o persoan'C a doua parte se lea(' de e*presiile ver6ale care se re)er', 1n 1n/elesul lor, la )unc/iile corporale; Sandor Rado a su(erat c' li06a=ul 13i are r'd'cinile 1n senza/iile proprioceptive - de aceea 6aza tuturor li06a=elor este li06a=ul corporal; Lo+en este de p'rere c' aceasta este o propozi/ie valid' din 0o0ent ce co0unicarea este 1n pri0ul r tehnică mai nouă este anali5a vocii pentru a face distincţia respectivă+ =onul şl re5onanţa sa reflectă orice sentiment pe care îl încearcă persoana+

@n concepţia autorului Anali5ei ioenergetice! omul comunică prin 4 canale de comunicare? mai exact spus! inima! care este închisă în cuşca sa toracică! este conectată cu lumea prin aceste 4canale8 gură! m.ini şi organe sexuale? la femei mai apare unul! în special în relaţia cu copilul 1 s.nii+

Primul canal de comunicare

pentru inimă@om este prin g.t şi gură+ 9ste primul canaC al nou1născutului! prin care ajunge cu bu5ele şi gura la s.nul mamei+ Dar un copil nu ajunge doar cu bu5ele şi gura! ci şi cu inima+ în sărut noi am păstrat conştiinţa acestei mişcări ca pe o expresie a iubirii+ Dar un sărut poate fi un gest de dragoste sau o expresie a dragostei? diferenţa constă în faptul dacă inima persoanei este sau nu în sărut şi depinde dacă canalul comunicării dintre inimă şi gură este deschis sau închis+ n g.t contractat sau unul încordat poate bloca efectiv orice sentiment de a trece prin el+ în astfel de ca5uri! inima este relativ i5olată! închisă+

Al doilea canal de comunicare

este prin braţe şl palme? ele se întind în mediu pentru a atinge+ în acest ca5 imaginea iubirii este

atingerea gentilă! tandră şi m.ng.ietoare a m.inii mamei+ Ei aici! dacă acţiunea este o expresie a iubirii! sentimentul trebuie să vină din inimă şi să curgă prin braţe+ :.inile cu adevărat ;ubitoare sunt puternic încărcate cu energie+ Asemenea m.ini au o atingere vindecătoare+ urgerea energiei sau sentimentului prin m.ini poate fi blocată de tensiunile din umeri sau de spasticitatea muşchilor m.inii+ =ensiunile din umeri se de5voltă atunci c.nd cuiva îl este frică să se întindă după+++ sau să se lase să iasă în exterior+ =ensiunile din muşchii fini ai m.inii sunt re5ultatul reprimării impulsurilor de a apuca sau de a captura! de a 5g.ria sau de a strangula+ > posibilă implicaţie a acestor tensiuni ar fi artrita reumatoidă a m.inilor+

Al treilea canal de comunicare dinspre ini0' 1nspre lu0e co6oar' prin talie 3i pelvis c'tre or(anele (enitale; Se*ul este un act de iu6ire, dar dac' este un si0plu (est sau o e*presie a unui senti0ent sincer este, de ase0enea, o c5estiune de prezen/' a ini0ii 1n el; #

0ai 1nt
I; Ar tre6ui s' 1ncepe0 cu a!a din 0o0ent ce ea este partea corpului care este prezentat' 1n 0od desc5is lu0ii; Este, de ase0enea, pri0a parte e*a0inat' c persoană cu un 9u puternic "face faţă" situaţiilor! în timp ce o persoană slabă "întoarce faţa"+ >rice organ şi trăsătură a feţei are propriul limbaj corporal+
 O spr#nceană ridicat' denot' o persoan' ra)inat' 3i intelectual'; Opusul, sprbrajii săi sunt realmente ieşiţi în afară pe măsură ce sunt inundaţi cu s.nge şl emoţii+ G Huncţi a vederii este at.t de importantă pentru conştiinţă înc.t echivalăm verbul "a vedea" cu "a înţelege"+ 3ersoana clarvă5ătoare nu numai că vede departe! dar şi g.ndeşte înainte+ >chii strălucitori sunt at.t un semn c.t şi un simbol al exuberanţei+ a organe expresive! ochii joacă un rol mare în limbajul corpului+ At.t de multe înţelesuri pot fi transmise printr1o privire! înc.t adesea noi apreciem exact răspunsurile oamenilor după ochi+

 Re)erindu-ne la %ură& noi )olosi0 ase0enea e*presii ca "%ură 6o(at'2, 2(ur' dulce2, le%at la %ură" etc; unc/ia din/ilor este 6o(at' 1n 0eta)ore; A 2 mu'ca o bucată bună din cineva" este o e*presie 0ai puternic' dec
 Huncţia umerilor, braţelor şi a m.inilor contribuie şi ea ia limbajul corporal! > persoană I #şi poartă responsa$ilităţile pe umeri" dacă şi le asumă!
II; (#na este instru0entul principal al atin(erii; Ea con/ine 0ai 0ul/i corpusculi tactiii dec

contact e0o/ional cu o alt' persoan'; Ast)el, e*presia 2 m-ai atins2 este un ait 0od de a spune 2ai evocat un răspuns emo!ionai în mine 2 - 3i este o 0odalitate 0al pl'cut' de a spune acest lucru, 1ntruc
III+ A treia mare 5onă de interacţiune este în relaţia persoanei cu păm.ntul+ >rice po5iţie luăm! orice pas facem ;mplică această relaţie+

Opusul ver6ului 2a sta în picioare 2 nu este 2a sta jos2, care este un alt tip de ac/iune, ci 2 a se %#rbovi2, 2a se prăbu'i 2, sau 2a se schimba"+ > persoană "schimbătoare" nu ia o po5iţie! o persoană care se prăbuşeşte nu poate menţine o postură! iar o persoană care se g.rboveşte renunţă la postură+ Aceşti termeni sunt metafore c.nd îi folosim pentru a descrie comportamentul? totuşi! c.nd sunt aplicaţi personalităţii! ei au o semnificaţie literală+
2.*. +ăcerea - o orientare primară. rincipiul plăcerii Orientarea pri0ar' a vie/ii este spre pl'cere 3i departe de durere; Aceasta este o orientare 6iolo(ic' pentru c' la nivelul corpului pl'cerea asi(ur' via/a 3i starea de 6ine a or(anis0ului; Durerea este tr'it' ca a0enin/are a inte(rit'/ii or(anis0ului; Ne desc5ide0 3i ne 1ndrept'0 1n 0od spontan c'tre pl'cere 3i ne contract'0 3i ne retra(e0, la )el de spontan, din )a/a durerii; Atunci, 1ns', c

caracterul este structurat su6 )or0a unor tensiuni 0usculare cronice, incon3tiente 1n (eneral, care 6loc5eaz' sau li0iteaz' posi6ilitatea i0pulsurilor de a se e*pri0a; La nivel psi5ic, caracterul apare su6 )or0a 0ecanis0elor de ap'rare ale Eului; Lo+en ne aduce la cuno3tin/' o scurt' teorie despre pl'cere, care spore3te 1n/ele(erea conceptelor de 2pri0a natur'2 3i 2a doua natur'2 a o0ului; Pl'cerea poate )i descris' 1n 0ulte 0oduri; unc/ionarea nor0al' a or(anis0ului d' na3tere unei st'ri de pl'cere, la )el cu0 an*ietatea sau su)erin/a sunt tr'ite atunci c
M

Analiza bioenergetică - Alexander Lowen poate atunci să fie învestită în aite acţiuni! care sunt acceptabile? un proces care ridică imaginea de sine (stima de sine*+

*iecare ten(iune 'u(culară bloc+ează de'er(ul direct al individului (!re lu'e$ *iind (u!u( unor a(tfel de re(tricţii, eul va 'ani!ula 'ediul !entru a (ati(face nevoia cor!ului !entru contact şi !lăcere$ Atunci el va justifica această manipulare ca fiind necesară şi normală pentru că a pierdut contactul cu conflictul emoţional care l1a forţat în această po5iţie+ Acest conflict a devenit structural în organism şi este dincolo de puterea eului+

@ntre/in
tensiunea musculară cronică! care blochea5ă curgerea impulsurilor şi sentimentelor! nu numai că se limitea5ă eficacitatea personală! dar şi contactele! interacţiunea cu lumea+ 9le reduc sensul apartenenţei la lume şi limitea5ă gradul de expresivitate+

2.3. Reai&a&ea -  rien&are sec!ndară. Reai&a&e $i i!0ie Pri0ul aspect care tre6uie s' ne re/in' aten/ia, ca terapeu/i , este orientarea persoanei 1n realitate; Acest o6iectiv nu este niciodat' a6andonat de-a lun(ul terapiei, dar este 1n 0od constant l'r(it pe 0'sur' ce tot 0ai 0ulte aspecte ale vie/ii 3i istoriei pacientului sunt supuse aten/iei; De3i o6iectivul ini/ial este REALITATEA, Lo+en o consider' o orientare secundar'; Dar este secundar' nu0ai din perspectiv' te0poral'4 adic' orientarea persoanei 1n realitate se dezvolt' (radual, pe 0'sur' ce se 1nainteaz' c'tre v

din prezent, iar persoana care tr'ie3te 1n Iluzie este, prin de)ini/ie, incapa6il' s' solicite pl'cerea; 1n disperarea iui, individul este dispus s' se lipseasc' de pl'cere 3i s'-3i /in' via/a 1n a3teptare, cu speran/a c' iluzia- lui-care- se- va- realiza 1i va alun(a disperarea;2 Su6iectul scopurilor nerealiste e revenit 1n studiul pe care autorul l-a e)ectuat despre depresie; O descoperire esen/ial' a )ost aceea c' )iecare persoan' depresat' are iluzii care intercaleaz' o not' de nerealis0 1n ac/iunile 3i co0porta0entul ei; De aici a devenit clar cK o reac!ie depresivă urmea$ă invariabil colapsului unei ilu$ii ; @n cartea sa, 2Depresia 3i corpul2 e*ist' un para(ra) se0ni)icativ4 2#ricare ar fi energia deviată în ilu5ie sau în scopul nerealist! ea nu este disponibilă pentru viaţa cotidiană din pre5ent+ ;ndividul este deci handicapat în abilitatea sa de a da piept cu realitatea situaţiei sale+ Hiecare ilu5ie sau 9ul ideal este la fel de unic precum personalitatea sa+ 3entru a spori înţelegerea noastră putem descrie! totuşi! pe larg! tipul de ilu5ii sau 9urile ideale tipice pentru fiecare structură caracterială+

*Caracterul schizoid' Individul sc5izoid s-a si0/it re=ectat ca )iin/' u0an'; R'spunsul lui la aceast' respin(ere a )ost s' se vad' pe sine ca )iind superior; El este un prin/ de(5izat 3i nu se si0te ca apar/in
*Caracterul psihopat' O ase0enea persoan' are iluzii le(ate de P$TERE - o putere pe care o posed' 1n 0od secret 3i care este de 0a*i0' i0portan/'; Aceast' iluzie este co0pensarea lui )a/' de e*perien/a de a )i nea=utorat 3i neputincios 1n 0

Orice caracter masochist se simte inferior+ 9l@ ea a fost umilit! acoperit de ruşine în copilărie dar în sinea lui se crede superior celorlalţi+ eea ce sprijină această imagine sunt sentimentele reprimate de dispreţ faţă de terapeut! şef sau oricine se află într1o po5iţie superioară+

*Caracterul rigid' Aceast' structur' apare din re=ec/ia iu6irii copilului de c'tre un p'rinte; #opilul a e*peri0entat senti0entul de tr'dare 3i decep/ie; 1n auto-ap'rare el s-a )orti)icat, adic' 13i ridic' (arda auto0at c
2.4. )!sendărie Se spune c' cineva a r'0as suspendat+ a%ă!at c

con)er'; #ineva este a('/at 1n orice situa/ie 1n care senti0entele contradictorii 10piedic' des)'3urarea unei 0i3c'ri e)iciente; A('/'rile pot )i con3tiente sau incon3tiente; Dac' o persoan' este con3tient' de con)lict dar nu-l poate rezolva se va si0/i suspendat 1n con)ilct; Dar o persoan' poate r'0rice suspendare! conştientă sau inconştientă! limitea5ă libertatea unui individ de a se mişca în toate sferele vieţii! nu numai în cea a conflictului+ > fată agăţată de un băiat va reali5a că şi studiile sau munca el suferă! relaţiile cu familia şi prietenii de asemenea+ Acelaşi lucru este adevărat ! într1o măsură mai mică! şi în ca5ul suspendărilor inconştiente care! ca toate conflictele emoţionale nere5olvate! se structurea5ă în corp sub forma unor tensiuni musculare cronice+ Aceste tensiuni musculare suspendă realmente corpul în moduri pe care ie voi descrie pe scurt+

Dac' nu pute0 dezv'lui cu u3urin/' iluziile unui pacient, de3i unele sunt u3or de dezv'luit, pute0 presupune c' persoana este suspendat' 3i-i pute0 vedea 0ecanis0ele; Pute0 )ace asta deoarece suspendarea este relevat' 1n e*presia )izic' a corpului; %'z
@n final! există o suspendară vă5ută oca5ionaC la schi5ofrenii borderiine! numită "rucea"+ Dacă cineva îi cere unei asemenea persoane să1şi ţină braţele întinse în lateral! el poate fi surprins uneori de impresia foarte puternică a unei posturi ce seamănă cu imaginile care îi arată pe hristos crucificat sau după ce a fost dat jos după cruce+ :ulţi schi5ofreni se identifică puternic cu hristos şi unii chiar delirea5ă că ar fi isus+ <ă ve5i această identificare impregnată pe corp este surprin5ător+

2.!. Anixetstea de cădere Acest tip de an*ietate este deose6it de intens la )iin/a u0an' pentru c' este str

un pericol de c'dereC ei a0e/esc 3i-3i pierd ec5ili6rul, Din punct de vedere 6ioener(etic, )rica de c'dere este un stadiu de tranzi/ie 1ntre suspendare 3i a avea picioarele ad posibilă explicaţie ar fi plasată în copilăria mică! c.nd copilul este ţinut în braţe? dacă acest suport este redus brusc! el devine anxios şi speriat+ au5a efectivă a anxietăţii este lipsa unei susţineri suficiente şi a contactului fi5ic cu mama+ Loen relatea5ă un ca5 observat şl descris de -eich în legătură cu anxietatea de cădere la un copil de 4 săptăm.ni8 "La sf.rşitul celei de1a treia săptăm.ni a apărut brusc o anxietate acută a căderii+ A apărut c.nd a fost scos din baie şi pus pe spate! pe masă+ #u era clar dacă mişcarea de a1l aşe5a pe masă a fost prea rapidă sau dacă răcirea pielii a precipitai anxietatea+ în orice ca5! copilul a început să pl.ngă violent! şi1a tras braţele înapoi ca şi cum ar fi căutat suport! a încercat să1şi împingă capul înainte! a arătat o anxietate intensă în privire şi nu a putut fi calmat+" A fost necesar să fie luat în braţe 1 era singura po5iţie în care era calm+ ăut.nd explicaţia reacţiei! -eich a observat că era o lipsă de contact între mamă şi copii+ .nd bab7 1 sitter lipsea! copilul era ţinut în pătuţ! l.ngă mama care scria la maşină+ 3entru a împiedica fixarea anxietăţii! -eich a sfătuit mama să ia copilul în braţe ori de c.te ori pl.ngea şi! pentru a di5olva reacţia deja instalată! a învăţat copilul să "se joace de1a căderea" pentru a se obişnui cu sen5aţia de cădere+ :anevra a fost făcută uşor! tip joc! iar copilul a învăţat să o aprecie5e ca pe un joc!

@n e*perien/a u0an' e*ist' dou' situa/ii care se asea0'n' )oarte tare cu senza/ia de c'dere4 a aluneca te cu)unda 1n so0n en(l; 2)allin( asleep2 3i a te 1ndr'(osti en(l; 2)allin( in love2; #ineva ar putea o6iecta c' acestea sunt doar e*presii-literare; Dar, 1n acest caz, cu0 ar putea e*plica di)icult'/ile de ador0ire 3i cantitatea de sedative care sunt luate pentru reducerea an*iet'/ii ast)el 1nc
Din perspectiv'

bioenergOtica! anxietatea nevrotică se datorea5ă unui conflict intern între o mişcare energetică în corp şi un control inconştient sau blocaj! care limitea5ă sau opreşte această mişcare+
Dar nu to/i nevroticii su)er' de an*ietate de c'dere - nu to/i nevroticii au di)icult'/i de a ador0i; #u0 se 1nt<0pl' aceasta 1n concep/ia lui Lo+en, senza/iile sunt 6locate 3l ast)el an*ietatea nu 0ai este resi0/it'C cu alte cuvinte, nu e*ist' nici o senza/ie le(at' de tranzi/ia de ia ve(5e la so0n, deci an*ietatea nu apare; Investi0 at
Dac' i0a(ina/ia se de5voltă at.t de muit înc.t persoana ajunge la iună"! apare pericolul de a deveni "lunatic" adică pericolul unei forme de &&

Analiza bioenergetică - Alexander Lowen nebunie sau i5olare şi sen5aţia psihică de gol+ 9fectul salutar al gravitaţiei 1 de a împinge spre păm.nt corpurile noastre 1 este pierdut iar individul devine uşor de5orientat+ -eiese ciar din acest fragment necesitatea înrădăcinării în lucrul cu orice pacient nevrotic! şi nu numai+

2.5. )&res $i )e" - )&res! Le('tura stres - se* se justifică prin faptul că descărcarea sexuală este una din modalităţile naturale cele mal performante de descărcare a tensiunii+ :ai înt.i! să vedem cum stau lucrurile cu stresul+ (tresul rezultă din impunerea unei orţe sau presiuni asupra unui organism, care răspunde prin mo$ilizarea energiei69xistă două mari categorii de stresuri8 )cele naturale, pentru care organismul este echipat să le facă faţă! şi )cele socio culturaie (includem aici şi cele emoţionale re5ultate din relaţiile interpersonale! dar şi cele re5ultate din autoconstr.ngeri*+

Dintre )or/ele naturale care creeaz' stres, cea 0ai i0portant' este gra/i&aia. ravita/ia este o )or/' care ne tra(e 1n =os; Pute0 sc'pa de ea dac' ne 1ntinde0 la orizontal', dar de 1ndat' ce ne 0i3c'0 sau ne ridic'0, deveni0 su6iec/ii ei; Căderea sau colapsul vezi sec/iunea anterioar' este 0odalitatea natural' de contracarare a pericolului stresului per0anent; Pozi/ia ortostatic' 3i 0i3carea cer 0o6ilizarea ener(iei pentru a contracara )or/a (ravita/ieiC de3i siste0ul osos ne a=ut' )oarte 0ult, 20usculatura tre6uie s' depun' un e)ort considera6il pentru a 0en/ine postura; Din acest 0otiv, atunci c
&2




C

Analiz
!; Al doilea set de e*erci/ii vizeaz' eli6erarea pelvlsului 3i desc5iderea si0/urilor se*uale; ; rmătorul pas este acela de a obţine vibraţii în picioare! pentru a le reduce rigiditatea+ ibraţia este modalitatea prin care natura relaxea5ă tensiunea musculară+ 9xerciţiul cel mai folosit în bioenergetică este aplecarea înainte şi înapoi! alternativ? persoana stă cu genunchii îndoiţi şi cu m.inile pe sol+ > altă modalitate de a obţine vibraţii în picioare este po5iţia întins pe pat! cu picioarele ridicate! cu călc.iele sprijinite de perete! orientate în sus? întinderea muşchilor de pe partea posterioară a picioarelor va produce vibraţii+ ibraţia mai are o funcţie importantă! pe l.ngă cea de eliberare a tensiunii musculare+ 9a permite persoanei să experimente5e în mod conştient şi controlat! să savure5e mişcările involuntare ale corpului+ 9le sunt expresia forţei vibrante! a vieţii corpului+ *n corp viu vi$rează. ătaia ;nimii! ciclul

&4

Analiza bioenergetică - Alexander Lowen respirator! mişcările peristaltice ale intestinelor! tresărirea de bucurie! tremuratul furiei! pl.nsul! r.sul! 5.mbetul 1 toate sunt acţiuni care ne mişcă profund+ Dar cel mai aducător de satisfacţie! împlinire şi sens dintre toate răspunsurile involuntare ale corpului este orgasmul+

2.6. "liberarea sexuală O desc'rcare se*ual' satis)'c'toare va eli6era e*cita/ia 1n e*ces din corp 3i va reduce 0ult tensiunea, 1n se*, e*cita/ia 1n e*ces se concentreaz' 1n aparatul (enital 3i se va desc'rca prin or(as0; Lo+en ale(e s' )oloseasc' ter0enul 2or(as02 pentru a descrie o desc'rcare se*ual' 1n care e*ist' 0i3c'ri involuntare, convulsive, spontane ale corpului 3i pelvisuiui, 3i care este resi0/it' ca satis)'c'toare; # persoană se exprimă pe sine în fiecare acţiune pe care o face sau prin fiecare mişcare a corpului său+ -eiese de aici că exprimarea de sine nu este în mod obişnuit o activitate conştientă+ 3utem fi conştienţi de propria exprimare! dar indiferent dacă suntem sau nu conştienţi de asta! noi ne exprimăm pe noi înşine în fiecare moment+ De aici decurg două elemente foarte importante8 &+ că sinele nu este limitat la şinele conştient şi nu este identic cu ego1ul? 2+ nu trebuie să facem nimic pentru a ne exprima pe noi înşine+ ;mpresionăm oamenii doar fiind pre5enţi şi! uneori! impresionăm mai mult nefăc.nd nimic+

@n opinia Iul Lo+en, calitatea principal' a e*pri0'rii de sine este spontaneitatea. Din perspectiva lui, spontaneitatea se de)ine3te 1n ter0eni ne(ativi4 prin a6sen/a str'daniei, lipsa inter)eren/ei, inocen/'; Spontaneitatea nu poate )i 1nv'/at'; #ineva nu poate 1nv'/a s' )ie spontan 3i terapia, ca ur0are, nu-l poate 1nv'/a; Devre0e ce scopul terapiei este s' 1nve/e &/


persoana s' devin' spontan' 3i autoe*presiv', aceasta duce la cre3terea senti0entului de sine; De0ersul terapeutic ar tre6ui s' )ie conceput ast)el 1nc
@ns' asemenea explo5ii trebuie încurajate în cadrul terapeutic pentru a putea fi înlăturate blocajele structurale profunde sau luate sub control conştient+

Indicatorul principal al e*pri0'rii de sine este P/0CA. Ori de c
3pontaneitatea

este o uncţie a motilităţii corpului+ n corp viu nu este niciodată complet pasiv+ :otilitatea corpului este direct corelată cu nivelul ei energetic+ 3entru mişcare trebuie energie+ Acolo unde nivelul energetic este scă5ut sau deprimai! motilitatea în mod necesar descreşte+ > linie directă conectea5ă energia cu exprimarea de sine+ +nergie  otilitaie  (imţire 1 (pontaneitate  +xprimare de sine. Această secvenţă operea5ă şi în sens invers+ Dacă exprimarea de sine a unul individ este blocată! spontaneitatea sa este redusă+ Această diminuare a spontaneităţii duce ia scăderea tonusului afectiv! care la r.ndul ei face să scadă motllitatea corpului şi! implicit! nivelul energetic+

4. 5eclara!ia drepturilor omului din perspectivă bioenerqetică &aturizarea 3i dezvoltarea personalit'/ii este un proces 1n care copilul, respectiv clientul care vine la terapie devine pro(resiv con3tient de drepturile o0ului; Acestea sunt4 G am dreptul să exist8 adică a fi în lume ca un organism individual! Acest drept este! în general! stabilit de1a lungul primelor luni de viaţă+ Dacă nu este bine stabilit! eşecul creea5ă o predispo5iţie către structura schi5oidă+ =otuşi! oric.nd acest drept este serios ameninţai! p.nă la punctul în care persoana se simte nesigură de dreptul său de a exista! va re5ulta o tendinţă schi5oidă+

G dreptul de a i sigur de propria nevoie8 derivă din funcţia de susţinere şi hrănire a mamei pe parcursul primelor luni+ > ;nsecuritate de ba5ă! la acest nivel! conduce la o structură orală+

G dreptul de a i autonom şi independent 8 adică de a nu fi supus nevoilor altora+ Acest drept este pierdut sau eşuea5ă în a fi stabilit dacă un părinte de sex opus este seductiv+
G dreptul de a i independent& pe care copilul 1l sta6ile3te prin autoa)ir0are 3i 1n opozi/ie cu

p'rintele; Dac' autoa)ir0area 3i opozi/ia sunt zdro6ite, individul dezvolt' o personalitate 0asoc5ist'; Autoa)ir0area 1ncepe, 1n (eneral, de la 7 luni, c

deprinderilor de i(ien' 3i pro6le0ele create prin 1nv'/area acesteia 1n 0od )or/at devine asociat' cu pro6le0a autoa)ir0'rii 3l a opozi/iei, G

dreptul de a dori şi de a se #ndrepta spre satisacerea dorinţelor direct şi deschis- Acest drept se referă în special la 9u! şi este ultimul drept naturaC care se stabileşte+ Aş vrea să leg apariţia şi de5voltarea sa aproximativ de perioada între 41M ani+ 9ste puternic legată de sentimentele sexuale timpurii ale copiilor+ 9şecul în a fi stabilite aceste drepturi esenţiale provine dintr1o fixaţie la v.rsta şl situaţia care cau5ea5ă oprirea de5voltării depline+

6. (ini  ghid de expresii şi semniicaţii $ioenerqetice G a .atin(e2 pe cineva G a provoca un r'spuns e0o/ional 1n acea persoan'C G a .atin(e2 ini0a cuiva G a-l atin(e e0o/ional, a avea un i0pact e0o/ional asupra persoaneiC G a avea un (
posi6ilitatea I0pulsurilor de a se e*pri0a G a sta pe propriile picioare G a )i independent? G a se str.nge inima în tine B extremă de5amăgire? G a ţi se face inima c.t un purice B anxietate puternică! frică? G a ţine cu dinţii de ceva@ cineva B disperare? G a /ine 6'r6ia sus G a -/i 0en/ine cura=ul 1n )a/a adversit'/ilorC G a - /i pierde vocea - a-/i pierde pozi/ia  statutul 1ntr-o situa/ie  (rupC G a-/i purta responsa6ilit'/ile pe u0eri G asu0area lorC G 6loca= G patern structurat de co0porta0ent care reprezint' o rezolvare nesatls)'c'toare a

con)lictelor din copil'rieC G caracter sc5izoid G individ 1n a c'rui personalitate e*ist' tendin/e ale st'rii sc5izo)renice4 de$inte%rarea unit'/ii )unc/ionale a personalit'/ii de e*e0plu4 (
G caracter oral B ;ndivid care pre5intă mai multe trăsături tipice stadiului oral de de5voltare al copilăriei8 dependenţa! tendinţa de a se agăţa de ceilalţi! agresivitate scă5ută! nevoia ca ceilalţi să1l sprijine şi să1i poarte de grijă?

G caracterul psihopat B specifică îi este negarea sentimentelor? la personalitatea psihopată! mintea se apleacă asupra corpului şi sentimentelor! în special a celor sexuale! dar nu pentru a obţine plăcerea! ci pentru a le manipula şi a le subordona în favoarea unei imagini a 9ului?

G caracterul 0asoc5ist - descrie o persoan' care su)er' 3i se pl
tendin/a esen/ial' a structurii 0asoc5iste este su60lsivitateaC G caracterul ri(id G reprezint' o ap'rare 10potriva unei tendin/e 0asoc5iste de )ondC ri(idului 1i este tea0' s' cedeze, ceea ce este ec5ivalent cu su60isia 3i cu colapsulC G durere G tensiune, contrac/ia 0u3c5ilor voluntari sau netezi, poate rezulta din presiunea creat' de ener(ia unui i0puls care a 1nt

sale, 1ncearc' s' inverseze o realitate ne)avora6il' 3i inaccepta6il' prin crearea unor i0a(ini 3i viseC G 1nr'd'cinare G "A i înrădăcinat" este opusul lui "a i suspendat". A avea picioarele pe păm.nt este mesajul corporal care semnifică un bun contact cu realitatea? înseamnă că persoana nu operea5ă cu nici o ilu5ie conştientă sau inconştientă+ Dacă energia persoanei nu curge puternic în picioare! contactul său energetic cu păm.ntul este limitat?

G limbaj corporal B sistem de semne şi expresii corporale şi verbale care transmit informaţii despre o persoană sau despre funcţiile sale corporale? G mi1ai rupt ;nima B traumă emoţională care întrerupe conexiunea inimii cu periferia corpului? G mintea B instanţă psihică perceptivă şi reflexivă! care simte şi defineşte starea! sentimentele şi dorinţele cuiva? G piept rigid! umflat! stern protuberant B "nu te las să1mi atingi inima"? G plăcere B percepţie în corp a unei mişcări expansive8 deschidere! îndreptare către! intrare în contact! exprimare? G principiu B din punct de vedere bioenergetic! este un flux de energie care uneşte ;nima! mintea! organele genitale şi picioarele printr1o mişcare neîntreruptă? sentimentul care re5ultă este unul po5itiv! persoana simţindu1se conectată! unificată?

G realitatea B imaginea ei! pe care noi o purtăm în minte? G spirit B forţa vitală din i nteriorul organismului care se relevă în exprimarea de sine a individului? G structură de caracter B patern fixat de comportament sau strategia tipică pe care o de5voltă un individ în situaţii care implică obţinerea plăcerii? G suflet B sentimentul sau sen5aţia unei persoane de a fi o parte a unei ordini mai mari sau universale? G suspendare B cineva este suspendat  agăţat c.nd este prins într1un conflict emoţional care îl imobili5ea5ă sau împiedică orice acţiune eficientă de schimbare a situaţiei?

2Principiul su6iacent ai 6loener(eticii este dualitatea 3i unitatea si0ultan' a personalit'/ii u0ane; O0ul este o 0inte ra/ional' 3l un corp non-ra/ional; Tre6uie s' tr'iasc' si0ultan la toate nivelele, iar aceasta nu este o sarcin' u3oar'; Pentru a )i un individ inte(rat, el tre6uie s' se identi)ice cu corpul s'u 3i cu cuvmul trebuie să sf.rşească prin a fi cuv.ntul său+ /u eşti cuv%ntul tău. Dar cuv.ntul trebuie să vină din inimă+"

Al; Lo+en, 78:

&

&N

Analiza Bioenergetica Lowen Mitrofan

Recommend Documents