Aluat oparit

CUPRINS Introducere……………………………………………………………………………………… 2

CAPITOLUL I CARACTERISTICA ALUATULUI OPARIT 1.1 Tehnologia aluatului oparit ……………………………………………………3 1.2 Defectele intilnite la prepararea aluatului oparit ……………………………...4 1.3 Transformarile intilnite la procesul de oparire si coacere ……………………..4 CAPITOLUL II MATERII PRIME SI AUXILIARE 2.1 Caracteristica materiilor prime ………………………………………………..5 2.2 Caracteristica materiilor auxiliare ……………………………………………..7 CAPITOLUL III PREPARATE DIN ALUAT OPARIT 3.1 Caracteristica preparatelor …………………………………………………... 3.2 Cremele utili!ate la preparatele din alut oparit ……………………………1"

ANEXE #nexa 1 $chema tehnologica de o%tinere a aluatului oparit…..................................................12 #nexa 2 $chema tehnologica a preparatelor din aluat oparit…………………………………..13 #nexa 3 &etode de ornare a preparatelor din aluat oparit….....................................................14 #nexa 4 'isa tehnologica a aluatului oparit…………………………………………………….15 #nexa 5 'isa tehnologica a cremelor …………………………………………………………..1(

1

Introducere )rodusele de cofetarie sunt preparate complexe*cu calitati nutriti+e si energetice superioare celor de patiserie. #u gust dulce pronuntat si o aroma deose%ita. )rin forma* aspectul si coloritul deserturilor*ele produc sen!atii +i!uale*olfacti+e si gustati+e placute. )rodusele de cofetarie contin cantitati mari de !ahar sau alte produse dulci cum sunt, mierea* fructo!a* gluco!a*si pre!inta delicii folosite ca desert. )rodusele o%tinute pe %a!a de amidon* gluco!a* miere* !ahar se numesc produse !aharoase sau dulciuri. #cestea sunt mult apreciate de consumatori datorita +alorii energetice ridicate si proprietatilor psiho-sen!oriale de gust* aroma si culoare. Continutul ridicat de su%stanta uscata formata in special de glucide confera produselor !aharoase o +aloare energetica ridicata. )entru 1"" g hal+a corespund 5"" calorii de!+oltate in organism* 1""g de %om%oane sticloase de!+olta in organism 34 calorii iar 1""g de ciocolata intre 5""-("" calorii. Consumate in cantitati moderate produsele !aharoase au a+anta/ul ca se digera si se asimilea!a usor fiind indicate in special in acti+itati fi!ice grele* hrana sporti+ilor si in alte categorii de munca grele . )roprietatile psiho-sen!oriale specifice produselor !aharoase constituie principalele elemente de atractii in special* pentru copii. )ra/iturile repre!inta forma cea mai complexa de asociere a intregii game de semipreparate de cofetarie in sisteme %ine determinate*sau dupa fante!ia lucratorului.)rin simetria si aspectul lor* ele indeplinesc urmatoarele functii, - +alorificarea superioara a semipreparatelor ce nu pot fi consumate ca atare0 - furni!area de factori nutriti+i intr-o forma mai usor asimila%ila decat in alimentul natural, materia prima0 - acoperirea celei mai mari parti din energia pe care organismul o pierde prin efortul muscular. )ra/iturile* ca si alte produse de cofetarie se pre!inta su% forma de %ucati mici diferite figuri geometrice* cu grama/e de 5"-12" gr* indi+iduali!ate prin forma* aspect* culoare si aroma

2

CAPITOLUL I CARACTERISTICA ALUATULUI OPARIT. 1.1 Tehnologia aluatului oarit Tehnologiile de o%inere a produselor de patiserie determin o%inerea unor multitudini de sortimente +ariate datorit aluaturilor i umpluturilor folosite*ele put6nd fi utili!ate n principal ca desert*dar i ca produse de tip aperiti+. 8nul dintre aluaturile folosite pentru produsele de cofetarie-patiserie este aluatul oparit. #luatul oprit este un aluat nedospit* o%inut prin procesul de oprire a finii ntr-un amestec de lichid* grsime* sare* n care se ncorporea! n final ou. )rin coacere se o%in  preparate crescute mult n +olum* cu o poro!itate mare* n form de fagure. #ceast caracteristic implic folosirea unei faini cu gluten puternic* elastic i a oulor foarte proaspete. In componena aluatului* fina i lichidul ap sau lapte se folosesc n cantiti egale* iar grsimea n raport de 192 fa de cantitatea de fin* ceea ce i confer o consisten le/er*  permiand modelarea prin turnare. #ceste componente* alturi de ou folosite n cantitate destul de mare* asigur aluatului o +aloare caloric de 514 cal la 1"" g produs* furni!ate de 14 g  proteine* 32g lipide i 3( g glucide. $u% aspect calitati+* proteinele de origine animal %ogate n aminoaci!i eseniali sunt n cantitate du%l fa de cele +egetale. :ipidele* furni!ate n ma/oritate de ulei %ogate n aci!i grai eseniali* asociate cu cele din ou %ogate n fosfor lecitinic* asigur produselor o +aloare %iologic mare. Coninutul glucidic se re!um numai la amidonul din fin ; ca surs lent de energie ; ceea ce nu imprim gustul dulce specific preparatelor de  patisserie cofetrie. De aceea aceste preparate se folosesc ca semipreparate* care prin asociere cu creme*frica* fructe i completea! +aloarea nutriti+ i gustati+. )repararea aluatului oprit i a co/ilor se reali!ea! dup schema dat n Ane!a 1.

3

1." De#ectele intilnite la reararea aluatului oarit Calitatea necorespun!toare a finii i nerespectarea tehnologiei aluatului sau a condiiilor de coacere pot genera unele defecte pre!entate n urmtorul ta%el.

Ta$elul 1 . De#ectele o%i$ile ale aluatului oarit&

1.' Tran%#or(arile intilnite la roce%ul de oarire %i coacere Transformrile care au loc n timpul o%inerii aluatului oprit i ale co/ilor sunt determinate de cele dou procese termice ; oprirea i coacerea ; care au ca efecte finale afanarea* formarea scheletului poros i rumenirea preparatelor.  La opărire, datorit temperaturii ridicate a apei* amidonul* prin a%sor%ia acesteia* se umfl* se

gelific* iar glutenul coagulea! parial.  La coacere* datorit temperaturii ridicate a cuptorului* au loc urmtoarele transformri,

- amidonul gelificat formea! o mas gelatinoas cu +asco!itate mare* care mpiedic cedarea intens a umiditii* /ucand rol de reglare a acesteia 0 - proteinele din al%u coagulea!* cedand o parte din cantitatea de ap 0 - apa nelegat chimic i cea cedat de proteinele din* al%u se transform n +apori* care* prin dilatare* pe msura creterii temperaturii* a/ut la formarea scheletului poros* prin care este rspandit amidonul gelificat i proteinele coagulate +olumul preparatului crete* mie!ul afanat 4

apare format din spaii goale cu structur de fagure0 - coa/a ntrit pre!int crpturi* cute i pori* prin care ies +aporii 0 - glucidele de la suprafa carameli!ea!* determinand rumenirea preparatelor.

CAPITOLUL II MATERII PRIME SI AUXILIARE ".1 Caracteri%tica (ateriilor ri(e )rin materii prime se nteleg produse *care supuse unui proces tehnologic specific se transform in produse finite sau semifa%ricate. Din categoria materiilor prime fac parte cerealele*care prin mcinare i cernere se transforma n produsul finit ' '
sunt repre!entate in urmatoarele ta%ele.

Ta$elul " )n%u*iri organoletice Cerinte organoletice 1. Culoarea

Caracteri%tica Tre%uie sa fie al%a-cenusie * cu nuante %runa deschisa  Factorii care i!"etea#a c"$oare% - gradul de extractie - pre!enta corpurilor straine - granulatia fainei )lacut*specific cerealelor* fara mirosuri de mucegai* de incins )lacut* putin dulce* caracteristic cerealelor. gustul acriu denota ca faina este +eche* iar cel acru sau amar ; faina alterata se refer la pre!ena impuritiilor mari*+i!i%ile cuochiul li%er i  pre!enei insectelor.

2. mirosul 3. gustul 4. #spectul

Ta$elul ' )n%u*iri #i+ice Cerinte #i+ice

Caracteri%tica

1. ?ranulo!itatea

repre!int mrimea particulelor de fincare este influienat de extracie i soiul de gr6u. In funtie de marimea particulelor deose%im, - faina moale - aspra grifica

2. umiditatea

Determina comportarea fainei in procesul de fa%ricare si influentea!a randamentul produsului . max 15 @ 5

Dupa continutul de apa, faina uscata su% 14 @ faina medie 14-15 @ faina umeda  peste 15 @

 )n%u*iri chi(ice %i reulologice  

Aci&itatea-toate produsele din mcini au reaciie acid datorit acidului fiticsau

acidului fosforic din fitin*aci!ii grai pro+enii din hidroli!a lipidelor su% aciunea lipa!ei*aminoaci!ii care re!ult prin hidroli!a proteinelor n pre!ena protea!elor*rolul cel mai important a+6ndu-l acidul glutamic.An ca!ul pstrrii necorespun!toare a gr6ului i finii pot a+ea loc procese %acteriene cu formare de acid lactic*malic*succinic.#ciditatea finii +aria! cugradul de extracie.'inurile al%e +or a+ea un coninut mai redus*deci aciditateamai mic* iar finurile negre +or a+ea o aciditate mai mare.:a finurile al%e aciditatea este de 1*-2 grade iar la fina neagr aciditatea este de 4 grade. Î'"(iri$e reo$o)ice  se refer la capacitatea finii de gr6u de a forma+gluten.Dintre

cereale*doar gr6ul are proprietatea de a forma gluten. $u%stanele proteice insolu%ile n ap  posed proprietate coloidal hidrofil*au proprietatea de a se umfla. Datorit acestei proprieti n timpul frm6ntrii proteinele a%sorn apa*se umfl i su% influiena aciunii mecanice de frm6ntrise lipesc ntre ele form6nd o mas coloidal*capa%il s se ntind*numit ?:8TB=. ?:8TB=8: este un gel coloidal cu o structur complex.Bl se o%ine din aluat prin splare.)rincipalele nsuiri fi!ico-reologice ale glutenuluisunt,elasticitatea*re!istena la ntindere*flua/ulcapacitatea de se lsa su%greutatea proprie.Cu c6t glutenul este mai elastic si mai re!istent*mai puinextensi%il i cu capacitate mai mic de a se li cu at6t fina este de calitatemai %un. A=$8II:B TBE=F:F?ICB I DB )#=I'IC#GIB aceste nsuiri determin n cea mai mare  parte comportementul tehnologic alfinii,capacitatea de hidratare a finii*capacitatea de a forma ga!e*putereafinii*capacitatea aluatului i a finii de a se nchide la culoare n timpul procesului tehnologic. *+Capacitatea &e i&ratare a !ăiii -este capacitatea finii de a a%sor%i apa lafrm6ntare pentru a

o%ine un aluat de consisten standard.Ba se exprim n ml ap a%sor%ii de 1"" g fin pentru o%inerea unui aluat de consistena standard5"" 8.H. sau 5""8.'..#ceast consisten a fost adoptat ca fiind standarddeoarece la aceast consisten formarea glutenului i a aluatului*acti+itateadro/diilor i %acteriilor din aluat decurg fa+ora%il. -+ Capacitatea !ăiii &e a !or.a )a#e -se caracteri!ea! prin cantitatea de ga!e care se formea!

ntr-un aluat o%inut din fin*ap i dro/die *lsat s fermente!e un anumit timp i n anumite condiii. 6

/+ P"terea !ăiii-caracteri!ea! capacitatea finii de a forma un aluat care s posede la sf6ritul

fermentrii i n timpul operaiilor de dospire i coacereanumite nsuiri reologice,consisten*elasticitate*extensi%ilitate care s-i permit o comportare optim p6n la sf6ritul procesului tehnologic.

"." Caracteri%tica (ateriilor au!iliare 1. #)#-este un component indispensa%il al aluatului. An pre!ena ei particulele de fin i componenii ei macromoleculari se hidratea!. Eidratarea proteinelor condiionea! formarea glutenului. #pa are un rol importantat n procesele %iochimice* macro%iologice i coloidale care au loc n aluat. Conform standardului apa pota%il tre%uie s conin su% 2" germeni9ml iar  %acteriile coliforme s fie a%sente. $rurile de calciu i magne!iu*care alctuiesc duritatea apei sunt dorite naceasta deoarece influienea! proprietile aluatului i procesul tehnologic.$unt  preferate apele cu duritate medie5-1" grade i cele cu duritate mare1"-2"grade. $rurile de calciu i magne!iu influienea! po!iti+ proprietile reologice ale glutenului sla%. Ble mpiedic solu%ili!area glidinei i agluteninei* mresc elasticitatea i re!istena glutenului la aciunea en!imelor. 2. $#B#-se folosete pentru gust*datorit coninutului de srurri minerale i n scop tehnologic. Deoarece influiena! o serrie de procese n aluat*este foarte important ca ea s fie complet di!ol+at. $e introduce n fa!a de aluat su% form de soluii saturate sau concentrate*dar i n stare nedi!ol+at. $area este disponi%il su% form granular sau de fulgi. $area granular poate a+ea particule de dimensiuni diferite exist6nd sare grosier p6n la sare fin i cu diferite grade de puritate. $area su% form de fulgi este cunoscut ca i sare compact* se o%ine din sarea granular prin comprimare su% form de agregate plate. 3. ?<$I&I:B a+U$ei"$ 0e)eta$ -este preferat din punct de +edere nutriional pentru coninutulmare de aci!i grai

 polinesaturai i pentru faptul c pot fi uor do!ate. $e utili!ea!a la prepararea aluatului*dar i  pentru ungerea formelor i a t+ilor decopt*ca atare sau su% form de emulsie. )entru  proprietile reologice alealuatului este important ca uleiurile +egetale s fie asociate cu unele cantiti degrsimi solide*mai ales cu punct de topire superior temperaturii aluatului 1+Ut"$ -este considerat cea mai %un grasime alimentar pentru panificaie. Datoritconinutului

su n diacetil i acetoin*su%stane de arom*untul insera! produsuluigust i arom 7

 plcut.)lasticitatea untului depinde de proporia de gliceride solide i lichide *precum i de mrimea cristalelor gliceridelor solide* care la rndul ei depinde de condiiile de rcire i de malaxare din procesul de fa%ricare a untului.

4.:#)TB:B - $e folosete laptele integralde +acce conine proteine* lacto!*grsimi ntr-o form uor asimila%il deorganism*ap*+itamine. :aptele conine circa 7@ ap*iar su%stana uscateste format n medie din 3*@ grsimi* 3.5@ proteine* 4.@ glucide* ".7@ su%staneminerale.Dintre proteine*n lapte predominca!eina care este o fosfoprotein. Ba repre!int "@ din totalul proteinelor din lapte i este pre!ent su% forma unor complec i* ce conin fosfat de calciu. Ca!eina nu coagulea! la fier%ere i are n acelai timp o aciune  protectoare asupra celorlalte proteine din lapte. Ca!eina i srurile mineralen special fosfaii i srurile de calciuale laptelui influienea! fa+ora%il umflarea glutenului.$e o%ine un aluat care este mai re!istent dec6t aluatului preparat far lapte. Bl necesit o durat mai mare de fermentare n cu+*se prelucrea! uor i este sta%il la dospire. 5. F8<:B-adugarea lor la prepararea aluatului m%untaete culoarea produsului*+olumul i textura produselor datorit coninutului de protein specifice al%umine i glo%uline*dar i datorit faptului c gl%enuul de ou se gsete lecitin care a/ut la distri%uirea uniform a grsimilor n aluat.

8

CAPITOLUL III PREPARATE DIN ALUAT OPARIT '.1 Caracteri%tica rearatelor )reparatele din aluat oprit se o%in prin asocierea co/ilor cu alte semipreparate sau a aluatului cu alte ingrediente* n +ederea completrii +alorii nutriti+e i reali!rii nsuirilor  psihosen!oriale care s stimule!e atracia si apetitul consumatorului fa+ori!and digestia. Cele mai indicate semipreparate pentru asocierea sunt cremele pe %a! de lapte cu sau fr ou* frica i fructele* iar pentru unele preparate se asocia! aluatul crud cu telemea* sau dup pr/ire cu cacao.

Sorti(entele frec+ent reali!ate sunt, - ecler cu crem de +anilie* - ecler cu mere piersici* struguri* - choux  la creme i glo%ulee.

Tehnologia rearatelor din aluat oarit  ; este pre!entat n Ane!a ". Preg,tirea co(onentelor% Include prepararea co/ilor* a cremei de +anilie* a /eleului i  pregtirea compo!iiei de frica* a fondantului i a merelor. Co2i$e* pentru toate preparatele* se prepar dup tehnologia cunoscut.

Tehnica rear,rii #mestecul de ap* ulei* sare se fier%e n c!nel pan atinge punctul de fier%ere 1"" JC* se adaug ntreaga cantitate de fin* se amestec cu paleta repede pentru a asigura amestecarea ntregii cantiti de fin* pan ce se desprinde uor de c!nel. $e retrage continuand amestecarea*manual sau mecanic la ro%ot pan scade temperatura la (" JC. $e ncorporea! oule unul cate unul prin amestecare continu* nglo%and concomitent i o mare cantitate. Turnarea aluatului se face cu poul* cu pri special n ta+a pregtit* n forme corespun!toare  preparatelor, %aton de 1"- 12 cm pentru ecler cu crem de +anilie* a+elin. rotund cu K 5 cm  pentru co/i de chou i eclere cu fructe. Coacerea se face iniial la temperatur ridicat 25"L22"cC* apoi la temperatur moderata 22"- 1" JC fr a se deschide* cuptorul primele 1"L15 min. ?radul de coacere se aprecia! dup..consistena co/ii* care tre%uie s fie tare la pipit. 9

Condi-ii de calitate #luatul s ai% consisten le/er* dar s-i menin forma la turnare. )reparatul copt s fie uor*  %ine crescut* uniform rumenit* iar n seciune s ai% poro!itate accentuat* cu aspect de fagure* goluri uscate n interior* gust i arom plcute.

T,ierea caacelor la coi Co/ile pentru eclerul cu crem de +anilie se taie numai pe o latur* pe toat lungimea* fr a detaa capacul* iar pentru chou  la creme i ecler cu mere tierea este total* la distana de 394 de la %a! pentru chou i 192 pentru ecler cu fructe.

A%a($larea *i #ini%area curind ur(,toarele #a+e & 3 U.p$erea este operaiune comun celor trei preparate i const n turnarea cremei de +anilie n

spaiul li%er al co/ilor pan la marginea co/ii tiate* cu poul cu dui la ecler prin deschiderea capacului. :a eclerul cu mere sau alte fructe se umplu am%ele capace re!ultand dou  pr/ituri. 3 G$a'area (i &ecorarea  sunt operaiuni specifice pentru fiecare preparat.

'." Cre(ele utili+ate la rearatele din alut oarit Cre.e$e sunt semifa%ricate o%inute su% form de emulsii sta%ile care suntutili!ate pentru

umplerea i finisarea produselor de cofetrie i patiserie. *+ Cre.a &e $apte c" 0ai$ie (i o"

$e separ al%uurile de gl%enuuri* dup care ultimele se amestec cu sare i se adaug 1*5 l lapte pasteuri!at n care s-a suspensionat fina amidonul. $e introduce restul de lapte fier%inte n care s-a di!ol+at o parte din !ahr. $e omogeni!ea!. Compo!iia o%inut se fier%e* amestec6nd continuu p6n c6nd amidonul gelatini!ea!. Crema se temperea! i se amestec cu al%uurile spumate cu restul de !ahr i aromati!ate cu +anilin. #mestecarea se face lent pentru a menine gradul de af6nare a cremei. )entru a prelungi durata de pstrare* oule se pot aduga ntregi* nainte de fier%ere. An acest ca! crema +a fi mai dens. Dup rcire* crema se utili!ea! imediat sau n maximum ( ore* pstrat la rece 4"C. -+ Cre.a &e 0ai$ie !ără o"

$e utili!ea! n se!onul cald. ?radul de af6nare i coninutul de grsimi este asigurat de frica  %tut care se adaug odat cu +anilina. Celelalte sortimente de crem pe %a! de lapte se reali!ea! prin nlocuirea !ahrului cu mierea* iar cafeaua cacao . 10

/+ Cre.a &e !ri'ca

'risca se raceste pina la t 2 C * se %ate in incapere rece si se foloseste in+entor racit. $e %ate pina la o%tinerea unei spume sta%ile. :a inceput se %ate la +ite!a mai mica 2-3 min.* dupa se accelerea!a. Treptat se adauga !aharul farin si +anilia. $e %ate din noi aproximati+ 2" min. In ca!ul in care nu-si mentine forma * se poate de utili!at gelatin.

G$a#"ri$e sunt semifa%ricate utili!ate pentru,

> acoperirea defectelor de aspect0 > completarea grama/ului0 > ntregirea aspectului comercial. *+ G$a#"ra &e cioco$ată

$iropul din !ahr i ap se concentrea! prin fier%ere p6n la pro%a firului mi/lociu. Ciocolata se topete n %ain-marie. C6nd siropul este suficient de legat se toarn peste ciocolat i se amestec continuu. ?la!ura tre%uie s ai% consistena unei sm6nt6ni su%iri * care curge. Dac este suficient de su%ire* nu mai este ne+oie s se adauge untul. Dac este ne+oie s se su%ie!e* se adaug 5" g unt i se amestec n continuare* tot pe %ain-marie* p6n se omogeni!ea! perfect. )rin adaos de unt gla!ura se ntrete mai repede* dar dup rcire ea de+ine mat. -+G$a#"ra &e cacao

$e prepar n mod asemntor cu gla!ura de ciocolat cu deose%irea c siropul concentrat se toarn peste pudra de cacao cernut* dup care compo!iia se amestec cu unt p6n la omogeni!area complet. /+G$a#"ra &e a$1"( 4a$1ă5

$e spumea! al%uurile. $e adaug !ahrul pudr i !eama de lm6ie. $e spumea! p6n se topete !ahrul i compo!iia de+ine ca o sm6nt6n groas care curge greu. 6+ G$a#"ra &e #aăr p"&ră

$e prepar prin amestecarea !ahrului pudr cu ap p6n la consistena unei paste moi.

11

12

13

14

#nexa 3

Metode de ornare

15

#nexa 4

/i%a tehnologica la aluatul oarit Materia ri(a :apte 8lei 'aina Fua Mahar sare

Cantitatea

U.M

25" 1"" 125 4 2 2

? ? g Huc :inguri ?

 Mo& &e preparare%

#mestecul de ap* ulei* sare se fier%e n c!nel pan atinge punctul de fier%ere 1"" JC* se adaug ntreaga cantitate de fin* se amestec cu paleta repede pentru a asigura amestecarea ntregii cantiti de fin* pan ce se desprinde uor de c!nel. $e retrage continuand amestecarea*manual sau mecanic la ro%ot pan scade temperatura la (" JC. $e ncorporea! oule unul cate unul prin amestecare continu* nglo%and concomitent i o mare cantitate. Turnarea aluatului se face cu poul* cu pri special n ta+a pregtit* n forme corespun!toare  preparatelor, %aton de 1"- 12 cm pentru ecler cu crem de +anilie* a+elin. rotund cu K 5 cm  pentru co/i de chou i eclere cu fructe. Coacerea se face iniial la temperatur ridicat 25"L22"cC* apoi la temperatur moderata 22"- 1" JC fr a se deschide* cuptorul primele 1"L15 min. ?radul de coacere se aprecia! dup..consistena co/ii* care tre%uie s fie tare la pipit. Co&i7ii &e ca$itate

#luatul s ai% consisten le/er* dar s-i menin forma la turnare. )reparatul copt s fie uor*  %ine crescut* uniform rumenit* iar n seciune s ai% poro!itate accentuat* cu aspect de fagure* goluri uscate n interior* gust i arom plcute.

#nexa 5

16

/i%e tehnologice a cre(elor *+Cre.a &e $apte c" 0ai$ie 'i o"

&aterii alimentare

8.&.

Cant.91"Ng  prod.finit

'in

Ng

1*"""

:apte

l

(."""

Fu

%uc

Mahr

Ng

2*""

$are

Ng

"."2"

Oanilin

Ng

"*""1

O.B. Pcal 9 Ng crem

1""

2

 Meto&a &e preparare%

$e separ al%uurile de gl%enuuri* dup care ultimele se amestec cu sare i se adaug 1*5 l lapte pasteuri!at n care s-a suspensionat fina amidonul. $e introduce restul de lapte fier%inte n care s-a di!ol+at o parte din !ahr. $e omogeni!ea!. Compo!iia o%inut se fier%e* amestec6nd continuu p6n c6nd amidonul gelatini!ea!. Crema se temperea! i se amestec cu al%uurile spumate cu restul de !ahr i aromati!ate cu +anilin. #mestecarea se face lent pentru a menine gradul de af6nare a cremei. )entru a prelungi durata de pstrare* oule se pot aduga ntreg de grsimi i +aloare nutriti+ ridicat. -+ Cre.a &e !ri'ca

Materia ri(a 'risca 35 @ Mahar farin +anilie

Cantitatea

U.M

1 17 3

? ? ?

 Meto&a &e preparare%

'risca se raceste pina la t 2 C * se %ate in incapere rece si se foloseste in+entor racit. $e %ate pina la o%tinerea unei spume sta%ile. :a inceput se %ate la +ite!a mai mica 2-3 min.* dupa se accelerea!a. Treptat se adauga !aharul farin si +anilia. $e %ate din noi aproximati+ 2" min. In ca!ul in care nu-si mentine forma * se poate de utili!at gelatina.

17