Ministerul Agriculturii Agriculturii şi Industriei Alimentare din R.Moldova Colegiul Tehnic Agricol Soroca
„Referat” “Tema: Adevarul si falsul in comunicare”
Elev:Dorogan Cristi Profesoara:
Soroca! "#
%$Dorogan Cristian
Adevarul si falsul in comunicare 1. Adevarul
Aristotel afrma ca o enuntare este adevarata atunci cand „spui ca este ceea ce este si ca nu este ceea ce nu este“. Aceasta este defnitia adevarului, corespondenta ormulata de flosofi medievali ca adecvare intre lucruri si are len. Oamenii isi ormeaza diverse opinii despre lucruri, evenimente, actiunile si conceptiile altor oameni s.a. Valoarea de adevar a acestora se modifca pe masura ce traiesc si cunosc. In flosofe, se ridica mereu problema distinctiei dintre opinie si cunoastere, dintre adevarul are le si adevarul are le, precum si caile de parcurs pentru a junge la adevar. Cea mai importanta caracteristica a adevarului este corespondenta dintre enunturile despre lume si lumea ca atare. unt, insa, flosof care sustin ca aceasta nu poate constitui un criteriu are lent in determinarea adevarului unei propozitii. !e aceea, propun drept un criteriu adecvat coerenta, dupa care o propozitie este adevarata daca se a"a in concordanta cu celelalte propozitii din are l. #ragmatistii afrma ca adevarul unei opinii este dat atat de utilitatea, cat si unctionalitatea acesteia. In lucrarea Problemele flosofei, $ertrand %ussell&$', preocupat de defnirea adevarului, releva limitele criteriilor corespondentei si coerentei. „Trebuie sa observam ca adevarul sau alsitatea unei opinii are l, intotdeauna, de ceva care se aa in aara opiniei insasiAstel, adevarul si alsitatea sunt proprietati ale opiniilor, ele are l de relatiile opiniilor cu alte lucruri si nu de vreo calitate interna a acestora“. Aceasta este, de apt, ormularea teoriei corespondentei, careia %ussell i&a identifcat o limita importanta' necesitatea de a conrunta, totdeauna, gandirea cu ceva din aara ei( asrel, nu avem niciodata certitudinea ca am atins adevarul. )nii flosof, pentru a depasi insufcientele teoriei corespondentei, au cautat o noua defnitie a adevarului, care sa nu mai reprezinte o relatie cu ceva e*terior ideii. %ezultatul a ost teoria dupa care adevarul consta in coerenta. „Ea spune ca semnul alsitatii unei opinii este dezacordul ei cu ansamblul opiniilor noastre, ca esenta adevarului e aceea de a ace parte dintr-un are l complet inchegat, care este Adevarul“. +iind vorba despre un are le care se desasoara numai in interiorul gandirii noastre, acum putem f siguri ca am ajuns la adevar. !ar $ertrand %ussell a identifcat, si in cazul coerentei, doua limite importante. In primul are, aptul ca e*ista mai multe ansambluri coerente de idei. „Cu sufcienta imaginatie, un romancier ar putea sa inventeze un trecut al lumii care sa se potriveasca perect cu ceea ce stim, dar care sa fe, totusi, dierit de trecutul real. n chestiuni mai stiintifce, e sigur ca, adesea, e!ista doua sau mai multe ipoteze, care dau seama in toate aptele cunoscute despre un obiect “. Aceste ansambluri coerente de idei pot f, deci, in raporturi contradictorii, astel incat o are poate f coerenta cu restul ideilor dintr&un ansamblu si, deci, adevarata, dar aceeasi are poate f alsa in alt ansamblu, prin incoerenta sa cu celelalte idei. #rin urmare, coerenta nu reuseste, nici ea, sa fe o defnitie acceptabila a adevarului, intrucat „ nu se poate dovedi ca poate sa e!iste un singur ansamblu coerent “. O a doua obiectie russelliana porneste de la aptul ca, pentru a f coerente, propozitiile trebuie sa respecte legile undamentale ale logicii' identitate, noncontradictie, tertul e*clus si ratiunea sufcienta. „"oua propozitii sunt coerente atunci cand ambele pot f adevarate si sunt incoerente atunci cand una dintre ele trebuie sa fe alsa “. Aceasta asertiune, insa, incalca principiul noncontradictiei, dupa care doua propozitii, # si #, dintre care una afrma ce neaga cealalta, nu pot f ambele adevarate in acelasi timp si sub acelasi raport, dar pot f ambele alse. #rin urmare, legile logicii reprezinta temeiuri pentru coerenta, are le insele nu pot f demonstrate prin testul coerentei. „"in aceste motive, coerenta nu poate urniza intelesul adevarului, desi ea este, adesea, cel mai important test al adevarului, dupa ce o suma de adevaruri au ost cunoscute“. !esi utila in cunoastere, coerenta, singura, este
Dorogan Cristian
insufcienta in a"area adevarului. !e aceea $. %ussell propune revenirea la abordarea clasica a adevarului, conorma cu teoria corespondentei. 2. Minciuna
prijinandu&se pe limbaj si ingloband, obligatoriu, actul de vointa al subiectului emitator sub orma intentionalitatii, minciuna conecteaza canoanele deontologice ale mijloacelor de comunicare la optiunea teleologica asupra valorilor vizate. inciuna este un enomen autonom si pur relational, care nu se lasa supus e*clusive determinarilor deontologice sau teleologice. Vasile -ran propune un model care evidentiaza o serie de cone*iuni, pozitionari si interpretari ale dinamicii conceptuale din campul eticii comunicarii, dupa cum urmeaza &"'' .
pozitioneaza minciuna in raport cu planul lumii reale, plasand&o in aria comunicationala a proiectiei cunoasterii in discurs(
/.
arata ca nu toata realitatea poate f cunoscuta si comunicata rational, asertiunile din aceasta zona nesuprapunandu&se conceptului de minciuna(
0.
sesizeaza ca minciuna poate f atat o actiune de denaturare a adevarului, cat si a alsului(
1.
denota ca minciuna se sprijina pe doua elemente indispensabile' limbajul si intentia de a induce receptorul in eroare(
2.
e*plica, pe de o parte, concentrarea conceptiilor etice deontologice asupra mijloacelor utilizate pentru atingerea scopurilor comunicationale, iar pe de alta parte, ocalizarea teoriilor morale teleologice asupra valorilor urmarite de catre emitator(
3.
indica mecanismul prin care balanta minciunii uneste, prin intentie, mijlocul de scop(
4.
demonstreaza ca minciuna poate f considerata atat morala, cat si imorala, prin glisarea limbajului pe scala deontologica(
5.
etaleaza aptul ca minciuna, considerata intentional neetica, poate urmari un tel bun sau ca, dimpotriva, minciuna, considerata un instrument moral in anumite circumstante, poate viza un scop rau(
6.
surprinde realitatea in care limbajul se structureaza multicompozit si tensiunea dintre straturile sale interne poate destabilize intentia initiala a mesajului(
7. precizeaza ca, atat mediul comunicarii, cat si receptorul, ca parti ale realitatii, predispun si orienteaza intentia emitatorului si modelarea limbajului disimulativ. 8a nivel conceptual, se imagineaza, aplicandu&se, apoi, cele mai sop9isticate orme de minciuna, cele mai rafnate solutii comunicationale persuasive si manipulative. inciunile de acest gen sunt utilizate pentru in"uentarea a ceea ce se concepe, se proiecteaza, se gandeste nou, orientand elul de a vedea realitatea, ansamblurile de opinii, de idei, cu privire la problemele flosofce, stiintifce, politice, sociale, economice, artistice etc., in"uentand, intr&un cadru mai general, conceptia despre lume si viata. +ormarea cetateanului dezirabil, tel supreme al minciunii in sera conceptelor, se realizeaza, pe langa controlul educational, prin sustinerea si promovarea persuasiva a ideologiei cu ajutorul mitului si prin convergenta mentalitatilor individuale in imaginarul colectiv.
Dorogan Cristian
%elatiile publice actioneaza in zona comunicarii umane mai mult decat aproape in oricare proesie. Comunicatorii se a"a permanent in contact cu potentialitatea transmiterii de inormatii alse, iar atunci cand aceasta are loc in mod voit, se patrunde pe teritoriul minciunii. In ceea ce priveste sectorul publicitar, minciuna are motivatia ma*imizarii proftului, prin crearea, implementarea si sustinerea imaginii de marca' cresterea notorietatii produsului :serviciului, a preerintei consumatorului pentru produsul respective, a increderii in marca si fdelizarea consumatorilor. Apartinand comunicarii de masa, minciuna jurnalistica, in special cea f*ata prin repetitie in atentia si in memoria publica, se prezinta ca un mijloc deosebit de nociv, mai ales, daca este pusa in serviciul unor interese arbitrare sau ilicite
Dorogan Cristian
