CUPRINS:
INTRODUCERE.......................................................................................................................................5 CAPITOLUL I. FENOMENUL FENO MENUL DE FALSIFICARE A BANILOR: ISTORIE, ACTUALITATE ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVE.........................................................................................................................................8 I.1. Noţiuni generale privind banii ..................... ................................ ..................... ..................... ..................... ................................ ...................... 8 I.2. Evoluţia istorică fenomenului de falsificare a banilor ..................... ................................ ..................... ...................... ............ 17 1.3. Reglementări naţionale şi internaţionale cu privire la falsul de monedă ................................25
CAPITOLUL CAPITOLUL II. FALSIFICAR FALSIFICAREA EA DE MONEDĂ -INFRACŢIUNE -INFRACŢIUNE ECONOMICĂ..................... ECONOMICĂ.......................31 ..31 2.1 Consideraţii privind falsificarea şi contrafacerea..................... ............................... ..................... ..................... ...................31 .........31 2.2. nali!a "uridică a componenţei de infracţiune ..................... ............................... ..................... ................................35 .....................35 2.3. ctivităţi de cercetare desfaşurate pentru descoperirea falsului de bancnote ..........................42
CAPITOLUL CAPITOLUL III. METODE DE PREVENIRE A FALS FALSIFICĂRII IFICĂRII DE BANCNOTE................. BANCNOTE.......... ............. ......58 58 3.1. #recedente legislative şi elemente de drept comparat ......................................................58 3.2. $etode de identificarea a banilor faşi .........................................................................65
CONCLUZII............................................................................................................................................80 BIBLIORAFIE.....................................................................................................................................8! ANE"E.....................................................................................................................................................85
INTRODUCERE
2
A#$%&' A#$%&'($& ($&$)& $)& $)*)(. $)*)(. Criminalitatea ca fenomen social% structură% cau!ele şi condiţiile e&istenţei ei sunt adecvate stării social'politice şi economice a statului. Republica $oldova este (ncă (n proces de construire a unui stat democratic ba!at pe drept şi de trecere la economia de piaţă. )e regulă% c(nd societatea e !guduită de mari reforme proprii etapelor de trecere% sau de cri!e politice% economice% se face simţită o (nviorare (n activitatea ilicită a lumii criminale% ce are drept consecinţă creşterea criminalităţii. ceastă situaţie este caracteristică şi pentru Republica $oldova. *n activitatea comple&ă a organelor de drept ce are drept scop prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional% descoperirea infracţiunilor şi identificarea infractorilor% se face tot mai simţită nevoia unor mi"loace şi metode mult mai perfecţionate şi eficiente. +alsificarea de monedă a repre!entat mereu o ,activitate- atrăgătoare nu numai pentru particulari% ci şi pentru guverne. *ncep/nd cu practica iniţială a acestora de a altera propria monedă% apoi falsificarea de monede pentru state vecine (n Evul $ediu 0ca!urile pre!entate anterior (n care au fost implicaţi france!ii% engle!ii% suede!ii% polone!ii% italienii etc.% c/nd se urmărea (n special profitul de pe urma cetăţenilor altor state 0cel mai grav ca! este cel al Imperiului toman% unde datorită corupţiei autorităţilor% aceste tentative reuşeau relativ uşor şi termin/nd cu falsificarea monedelor inamicilor% pentru subminarea economiei acestora% falsul a (nsoţit (ndeaproape istoria monedei. Cele mai mari falsuri% cu privire la calitate şi cantitate% au fost făcute de guverne. u e&istat şi particulari care au avut succese importante (n acest domeniu% dar (n general aceste falsuri au fost de mică amploare% comparativ cu cele ale statelor% lucru normal dacă se ţine cont de mi"loacele care stăteau la (ndem/na statelor. statelor.
F&'+((#&)& mi"loa mi"loace celor lor băneşt băneştii repre! repre!int intăă un gen de infrac infracţiu ţiune ne 4laten 4latentă4 tă4 şi este este caracteristică pentru ţările cu o piaţă economică slabă. părută odată cu banii% &'+((#&)& de monede este o maladie din aria inec5ităţii sociale şi a violenţei. +iind deosebit de nocivă% &'+((#&)& de monedă a fost (ntotdeauna sancţionată de lege. *n lumea contemporană infracţiunile legate de falsul mi"loacelor băneşti devin tot mai frecvente. nual (n circulaţia financiară globală se introduc p/nă la un miliard de bancnote falsificate% iar din ele a !ecea parte se scurge prin intermediul 4filtrelor4 bancare. 6a 27 aprilie anul 1828% la 9eneva% mai multe ţări din lume au semnat Convenţia privind urmărirea penală a falsului mi"loacelor băneşti. Ea determină introducerea (n dreptul penal al ţărilor aderate la Convenţie a răspunderii penale pentru fabricarea şi punerea (n circulaţie a
&/#/$)' false% utili!ate oficial (n calitate de mi"loace băneşti. #roblema falsificării a fost şi răm/ne o problemă importantă care a luat amploare (n condiţiile societăţii moderne% (n care noţiunea de act repre!intă orice (nscris tipărit% dactilografiat% 3
A#$%&' A#$%&'($& ($&$)& $)& $)*)(. $)*)(. Criminalitatea ca fenomen social% structură% cau!ele şi condiţiile e&istenţei ei sunt adecvate stării social'politice şi economice a statului. Republica $oldova este (ncă (n proces de construire a unui stat democratic ba!at pe drept şi de trecere la economia de piaţă. )e regulă% c(nd societatea e !guduită de mari reforme proprii etapelor de trecere% sau de cri!e politice% economice% se face simţită o (nviorare (n activitatea ilicită a lumii criminale% ce are drept consecinţă creşterea criminalităţii. ceastă situaţie este caracteristică şi pentru Republica $oldova. *n activitatea comple&ă a organelor de drept ce are drept scop prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional% descoperirea infracţiunilor şi identificarea infractorilor% se face tot mai simţită nevoia unor mi"loace şi metode mult mai perfecţionate şi eficiente. +alsificarea de monedă a repre!entat mereu o ,activitate- atrăgătoare nu numai pentru particulari% ci şi pentru guverne. *ncep/nd cu practica iniţială a acestora de a altera propria monedă% apoi falsificarea de monede pentru state vecine (n Evul $ediu 0ca!urile pre!entate anterior (n care au fost implicaţi france!ii% engle!ii% suede!ii% polone!ii% italienii etc.% c/nd se urmărea (n special profitul de pe urma cetăţenilor altor state 0cel mai grav ca! este cel al Imperiului toman% unde datorită corupţiei autorităţilor% aceste tentative reuşeau relativ uşor şi termin/nd cu falsificarea monedelor inamicilor% pentru subminarea economiei acestora% falsul a (nsoţit (ndeaproape istoria monedei. Cele mai mari falsuri% cu privire la calitate şi cantitate% au fost făcute de guverne. u e&istat şi particulari care au avut succese importante (n acest domeniu% dar (n general aceste falsuri au fost de mică amploare% comparativ cu cele ale statelor% lucru normal dacă se ţine cont de mi"loacele care stăteau la (ndem/na statelor. statelor.
F&'+((#&)& mi"loa mi"loace celor lor băneşt băneştii repre! repre!int intăă un gen de infrac infracţiu ţiune ne 4laten 4latentă4 tă4 şi este este caracteristică pentru ţările cu o piaţă economică slabă. părută odată cu banii% &'+((#&)& de monede este o maladie din aria inec5ităţii sociale şi a violenţei. +iind deosebit de nocivă% &'+((#&)& de monedă a fost (ntotdeauna sancţionată de lege. *n lumea contemporană infracţiunile legate de falsul mi"loacelor băneşti devin tot mai frecvente. nual (n circulaţia financiară globală se introduc p/nă la un miliard de bancnote falsificate% iar din ele a !ecea parte se scurge prin intermediul 4filtrelor4 bancare. 6a 27 aprilie anul 1828% la 9eneva% mai multe ţări din lume au semnat Convenţia privind urmărirea penală a falsului mi"loacelor băneşti. Ea determină introducerea (n dreptul penal al ţărilor aderate la Convenţie a răspunderii penale pentru fabricarea şi punerea (n circulaţie a
&/#/$)' false% utili!ate oficial (n calitate de mi"loace băneşti. #roblema falsificării a fost şi răm/ne o problemă importantă care a luat amploare (n condiţiile societăţii moderne% (n care noţiunea de act repre!intă orice (nscris tipărit% dactilografiat% 3
manuscris% desenat% imprimat (n diverse moduri 0&ero&% laser% etc. prin intermediul căruia se atestă o stare% identitate% profesie sau o valoare 0cărţile de credit% cartelele telefonice% documente bancare% vi!e turistice. turistice. )acă p/nă (n 1887 modalităţile de falsificare constau doar (n metode clasice 0ştergere mecan me canică ică sau sau c5imi c5imică că a (nscri (nscrisur surilo ilor% r% dup dupăă 188 1887% 7% datori datorită tă condiţ condiţiilo iilorr socio socio : econo economic micee 0infiltrarea trusturilor crimei organi!ate şi a po!iţiei geostrategice 0tran!itarea ţării noastre de către imigranţi a fost (nregistrată o evoluţie semnificativă a documentelor 0documente bancare% acte de tran!it comunitar% cărţi de credit etc şi bancnotelor falsificate sau contrafăcute care servesc acestor scopuri. *n scopul scopul reli!ă reli!ării rii unor unor copii copii c/t c/t ma maii fidele fidele origin originalu alului lui%% forme formele le de contra contrafac facere ere şi falsificare sunt acum mult mai ingenioase datorită sistemelor avansate de care dispun infractorii 0imprimant 0imprimante% e% scanere% scanere% programe programe computeri! computeri!ate ate performant performante. e. )in acest acest motiv% motiv% e&aminare e&aminareaa criminalistică a documentelor are un rol deosebit de important dar totodată anevoios% av/nd rolul de a depăşi ingenio!itatea şi te5nologia de ultimă oră de care dispun falsificatorii pentru a identifica modul de reali!are a falsurilor 0stabilirea tipului suportului şi a materialelor scripturale utili!ate% modul de reali!are. Obiectu Obiectull de cercetare cercetare il constituie anali!a comparativă a infracţiunii de falsificare a
banilor (n legislaţia naţională şi internaţională% precum şi anali!a "uridico'penală a infracţiunii de falsificare a banilor prevă!uta (n legislaţia Republicii $oldova. Scopul si obiectivele tezei. ;copul te!ei de faţă se e&primă (n anali!a istorico' "uridică a
fenomenului de falsificare a banilor% (n determinarea esenţei "uridice a infracţiunilor legate de falsificare şi punerea (n circulaţie a banilor falşi şi a conţinutului lor "uridico'penal. Intru atingerea scopului preconi!at% (n calitate de finalităţi immediate au fost stabilite următoarele sarcini< •
interpretarea termenilor de ,fals% ,f als% ,bani sau ,monedă%
•
deter determin minare areaa aspec aspectel telor or istori istorice ce cu privir priviree la combat combatere ereaa fenome fenomenul nului ui de falsificare şi contrafacere a banilor% lu/nd (n calcul faptul ca actele internaţionale lasă la discreţia statelor'părţi preci!area acestor noţiuni=
•
stabilirea modalităţilor de (ncadrare "uridico' penală a infracţiunilor de falsificare% contrafacere şiplasare a banilor falşi=
•
specificarea metodelor de reali!are a a falsificării şi contrafacerii banilor=
•
studiul studiul comparativ comparativ al infracţiun infracţiunii ii de falsificar falsificaree şi plasare plasare a banilor banilor falşior% falşior% adică evidentierea particularitatilor "uridico'penale ale acestei infracţiuni prin prisma 4
legislaţiilor penale ale altor state% cu at/t mai mult ca aceasta infracţiune a fost preluata din alte sisteme sisteme de drept% in special din cel de common la>= •
studierea conceptiilor stiintifice ale doctrinarilor at/t naţionali% c/t% indeosebi% ale celor străini= or% anume doctrina (ncearcă să elucide!e unele probleme si sa sugere!e soluţii de re!olvare a acestora=
M)$'2 M)$'2(& (& ) #)#)$& #)#)$&): ): In vederea studierii problemelor propuse% au fost aplicate unele metode de lucru% inclusiv< studiul tezelor doctrinare : tratarile temei in monografiile de specialitate sau studierea e&punerilor in domeniile adiacente% 0de e&emplu% in dreptul bancar% dreptul civil% de procedura penala etc.= metoda comparativa : s'a studiat reglementarea penala a spalarii spalarii banilor in legislatiil legislatiilee altor altor state prin prisma dreptului dreptului comparat= comparat= studiul normelor de blanchet blancheta a si al celor celor de trimitere trimitere :
au fost tratate si evidentiate stipularile actelor normative
nationale care au tangenta cu norma "uridica penala a spalarii banilor% in special legislatia civila% bancara% fiscala% iar drept procedee s'au folosit comparatia% e&emplul% anali!a% generali!area% metoda istorica istorica : a fost studiata originea activitatii spalarea banilor confrunta confruntarea% rea% sinte!a sinte!a etc.= etc.= metoda
atat in plan national% cat si international= metoda metoda logica : normele au fost cercetate sub toate aspectele% fiind utili!ate categoriile si legile l egile logicii.
5
CAPITOLUL I. FENOMENUL DE FALSIFICARE A BANILOR: ISTORIE, ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVE I.1. Noţiuni generale privind banii
#entru a a"unge la formele pe care le (mbracă astă!i% banii au trecut de'a lungul istoriei prin mai multe stadii de de!voltare1% desprin!/ndu'se din sfera celorlalte mărfuri şi lu/ndu'şi rolul de ec5ivalent general. +orma ,bani a valorii nu a fost cunoscută% (n comuna primitivă 2. $i"loacele de producţie şi produsele muncii erau (n proprietatea comună a obştii ar5aice% fără să fie transformate (n mărfuri3 care să facă obiectul troc'ului cum s'a (nt/mplat odată cu descompunerea comunei primitive ca efect al divi!iunii muncii şi al apariţiei surplusului şi al deficitului de anumite bunuri. ?rocul şi'a pierdut din utilitate% (nsă nu a dispărut cu totul niciodată% el răm/n/nd forma de sc5imb cea mai larg cunoscută şi practicată fiind şi astă!i un mi"loc de sc5imb destul de frecvent utili!at. Banii repre!intă un acord% o convenţie socială prin care se convine asupra instrumentelor
general acceptate% de mi"locire a sc5imburilor şi de stingere a datoriilor persoanelor fi!ice şi "uridice. Clasicii economiei politice au arătat că banii sunt o marfă care s'a desprins din lumea mărfurilor% mai apoi pentru a (ndeplini un rol deosebit% respectiv cel de ec5ivalent general al valorii tuturor mărfurilor şi de instrument de sc5imb. #entru alţi specialişti banii sunt consideraţi a fi produsul a unei convenţii la care oamenii ar fi a"uns pentru (nlesnirea sc5imbului. )eci% banii sunt consideraţi ca produs al sc5imbului de mărfuri% investiţii cu (ncrederea tuturor posesorilor lor. Numai (n aceste condiţii banii sunt acceptaţi de societate. )eşi natura banilor răm(ne a fi o problemă% cert este că toţi specialiştii sublinia!ă importanţa banilor (n societate. Natura banilor poate fi uşor (nţeleasă pe ba!a trăsăturilor esenţiale ale evoluţiilor lor şi anume< a caracterul obiectiv;
1
$aria $ureşean% )umitru $ureşean% Istoria economiei% ed. Economică% @ucureşti% 2773 Ion Aoc5escu% Aasile @erec5eşan% @ancnota şi falsificatorii de bancnote% ed. ,Bansa% @ucureşti% 188% pag. 2 3 Ion 6umperdean% $i5aela ;alanţă% Istoria economiei% Clu"'Napoca% 2773% pag. D'D8 2
6
b natura banilor ca instrument social nu este dependenta de corpul lor material% ci de funcţiile sociale (ndeplinite de ei= c Dematerializarea banilor şi trecerea de la un instrument monetar la altul a facilitat desfăşurarea tran!acţiilor de piaţă% a flu&urilor economice (n general= d realizarea funcţiilor banilor, deţinerea% transferarea sau conversarea puterii lor de cumpărare se ba!ea!ă pe (ncrederea pe care o au faţă de ei posesorii efectivi sau potenţiali. ceastă (ncredere se manifestă (n cadrul unei comunităţi monetare care este naţiunea= totuşi unele instrumente monetare pot fi utili!ate şi (n afară frontierelor% devenind bani universali% 0aur% dolari% lire sterline diverse alte valute. e instrumentele monetare au un caracter< '
nedeterminat% pentru că permit ac5itarea oricărei datorii=
'
general% sunt acceptate (n orice loc şi (n orice moment (n comunitatea europeană=
'
imediat% deoarece transferarea lor permite reglarea instantanee şi definitivă a v(n!ării' cumpărării şi datoriilor. *n ceea ce priveşte caracteristica banilor putem spune că atunci c(nd ei au apărut se fi&au
pe metale preţioase av(nd forma de inele% brăţări etc. Flterior au luat forma de monede care erau tot metale preţioase% adică aur sau argint. Bi deoarece monedele din metale preţioase (n procesul circulării se u!au% se a"unge la conclu!ia că banii (şi pierdeau valoarea nominală şi nu mai corespundeau lor (n aur% iar monedele de aur cu acelaşi nume puteau să aibă valori diferite. )eci% aşa s'a trecut la (nlocuirea banilor din metal preţios cu monede din metal obişnuit. dată cu de!voltarea societăţii banii iau formă şi de 5(rtie. stfel &/(( ) 4$() după natura lor economică sunt de 2 feluri< a (')$) ) &/# 0bancnote% bani de credit= b &/( ) 4$() 66(%-7(+ . @ancnotele sunt semne ale valorii% care Gn procesul circulaţiei (nlocuiesc banii cu valoare deplină.
B&/#/$)') au o dublă garanţie< a efecte comerciale= b stocul de metal preţios al băncii de emisiune. Cambia este un instrument de credit sub formă scrisă% prin care subscriitorul sau trasul ori accentantul se obligă necondiţionat a plăti beneficiarului% la scadenţa indicată% o sumă determinată de bani.
7
B&/(( ) 4$() : semne ale valorii emişi de stat% fără drept de convertibilitate av(nd un curs forţat. Ei (nlocuiesc banii cu valoare deplină (n procesul circulaţiei. *n afară de &/#/$) ( &/( ) 4$() % mai deosebim şi */))') (9(7(/&) (/
*)$&') ()$(/). )epo!it la vedere : depuneri (n bănci sau valori succeptibile de a fi transformate (n bani 0cecuri% cambii etc. care pot fi retrase (n orice moment pe cale de virament sau cec% (n bancnote sau monede. ?re!oreria o formea!ă operaţiunile băneşti de (ncasări şi plăţi% operaţiunile financiar' bancare% !onă (n care se (nregistrea!ă cu mare intensitate finanţele şi contabilitatea unităţilor patrimoniale. nume (n această !onă sunt diri"ate şi se controlea!ă flu&urile băneşti (ntre partenerii de afaceri% sunt derulate şi finali!ate operaţiunile financiar'bancare% se reali!ea!ă circulaţia capitalului financiar. ;c5imbul monetar D pe actualulH teritoriu al ţării noastre apare la sf/rşitul epocii bron!ului. #rocesul de adoptare a monedei metalice a fost destul de rapid şi a fost stimulat de contactul puternic cu oraşele elene de la $area Neagră )ra5ma de la Istros 0cca. D7 (.Cr. este cea mai vec5e emisiune monetară din spaţiul rom/nesc. $ai circulă< stateri şi tetradra5me% osoni J% denari imperiali romani 0sec. al II'lea (.Cr etc. #ătrunderea monedei romane continuă (n spaţiul fostei provincii )acia şi (n !onele e&tracarpatice adiacente şi după retragerea administraţiei şi armatei romane de la nord de )unăre 02J1 d.Cr.. $oneda bi!antină% la (ceputul evului mediu% preia funcţia de instrument de sc5imb (n ţinuturile rom/neşti% rol (ndeplinit p/nă (n secolul al KIA'lea. )upă anul 1777% tot aici au (nceput să circule şi monedele statelor suverane vecine. #rimele8 monede ale Lării Rom/neşti 013D'13JJ% erau de argint şi se numeau ducaţi : cele mai mari% dinari : cele mi"locii şi bani : cele mărunte. *n $oldova% primele monede : groşii de
argint : au circulat intre anii 13J'138D. $onetăria transilvăneană funcţionea!ă de la
(nceputul secolului al KIA'lea% dar ?ransilvania a emis monedă proprie ca #rincipat autonom sub su!eranitate otomană (ntre anii 1HH1'187% apoi sub su!eranitate austriacă% (ntre 187'1J7. >>>.bnro.roMroM$useumMistoria banilor @istriceanu 95% op.cit.% pag. H2 6 C. #reda% *n legătură cu circulaţia staterilor din C!ic la )unărea de Oos% (n #ontica% J% 18JD% pp. 138'1DJ J #etolescu Carmen'$aria% Comoara regelui Poson% @ucureşti% 188% pp. 1'23= @aida )oru% $onedele )acilor% >>>.colect!ii.ro Costin C. Piritescu% ;istemul bănesc al leului si precursorii lui% @ucuresti% 188J 9 @ogdan $urgescu% Circulatia monetara (n tarile Rom/ne (n secolul al KAI'lea% @ucuresti% 188. 4 5
8
*n secolul al KAII'lea% circulaţia monetară (n Lările Rom/ne a fost dominată de talerulleu10 al
Lărilor de Oos% monedă care pătrunde rapid şi ad/nc (n economia #rincipatelor% dar şi (n
mentalitatea colectivă. Considerat precursorul viitoarei unităţi monetare rom/neşti% av/nd o mare popularitate (n epocă şi succes pe piata europeana a vremii% talerul a fost falsificat masiv (n ateliere clandestine% dar si (n ateliere oficiale. stfel de falsuri au a"uns si (n tarile Rom/ne 6a sf/rşitul secolului al KAIII'lea% după dispariţia lui din circulaţie% talerul'leu a devenit monedă de calcul. )enumirea s'a (ncetăţenit (ntr'at/t (nc/t% la 1J a devenit unitatea monetară a #rincipatelor Fnite 0Lara Rom/nească şi $oldova. 6eul a devenit moneda naţională la 3 martie 1J7% fiind (mpărţit (n 177 de bani 11. Fnirea #rincipatelor a determinat instituirea sistemului monetar unic la nivel naţional% cu o monedă purt/nd denumirea de romanat % cu subdivi!iunile< banul 01M17 01M17 şi centima 01M177. #rimele bancnote rom/neşti : biletele ipotecare 0emisiunea lor a fost garantată prin valoarea moşiilor la data respectivă a generat o adevărată revoluţie (n toate domeniile de activitate% av/nd rolul de a fi impulsionat preocupările băncilor% circulaţia mărfurilor şi a sc5imburilor comerciale. Ele au circulat p/nă (n 1812. #rimul ră!boi mondial a fost cel care a desfiinţat emisiunile de monedă din metale preţioase 0aur şi argint% acestea devenind e&cepţii şi fiind practicate numai cu oca!ia unor evenimente cu totul deosebite din viaţa ţării.12 v/nd (n vedere că fenomenul infracţional al falsului de monedă priveşte şi afectea!ă (ntreaga comunitate internaţională şi că numeroasele abu!uri şi falsuri monetare produse at/t (n timpul% c/t şi după primul ră!boi mondial (n scopul fraudării 13 şi al destabili!ării unor state% (n 1828 la 9eneva% (n cadrul unei conferinţe% a peste 37 de state a fost adoptată Convenţia asupra falsificărilor de monedă1D% acesta intr/nd (n vigoare (n februarie 1831. l doilea ră!boi mondial% pe l/ngă toate ororile pe care le'a produs% a (nsemnat de asemenea şi un cataclism economic% o sărăcire a populaţiei (n toată Europa. cest de!astru şi'a pus amprenta şi asupra circulaţiei monetare din Republ Republica ica $oldov $oldova. a. Inflaţ Inflaţia% ia% preţur preţurile ile e&orbitante şi posibilităţile cu totul limitate ale populaţiei au dus la o creştere considerabilă a infracţiona infracţionalităţii lităţii monetare. monetare. ?otuşi% ?otuşi% această această perioadă perioadă a fost marcată marcată de num numeroa eroase se reforme reforme
17
>>>.colectionarul'roman.roMştiriM1H3Mistoria'monedei'0introduce >>>.colectionarul'roman.roMştiriM1H3Mistoria'monedei'0introducere'(n'numismatică re'(n'numismatică 9uvernul 9uvernul rom/n din vremea respectiva respectiva a comandat comandat baterea baterea monedelor% monedelor% (n valoare valoare totala de D 777 777 de lei% la fabricile Qatt Qatt Co. si Seaton din @irming5am 0nglia 12 Aaleriu Aaleriu )ornescu% )e la sc5imburile intertribale la denominarea leului% ultima moneda nationala a rom/nilor % Iasi% 277H% apud >>>.leulgreu.roMistoricTmonetar. >>>.leulgreu.roMistoricTmonetar. 13 Ion Aoc5escu% Aasile @erec5eşan% op.cit.% pag. DH 1D >>>.eurole&.ro% >>>.eurole&.ro% Convenţia de la 9eneva privind stoparea falsificării de moneda din 27 aprilie 1828 11
9
monetare% (nsă necunoaşterea de către populaţie a caracteristicilor noilor monede a favori!at (ncă o dată falsul. *n ţările comuniste% deci şi (n Republica $oldova% a fost mult diminuată circulaţia bancnotelor străine% at/t de restr/nsă (nc/t operaţiunile cu mi"loace de plată străine sau deţinerea acestora era pedepsită de lege. #e de altă parte era imposibilă folosirea lor c5iar şi pe plan e&tern. ceastă situaţie a făcut ca (n menţionata perioadă contrafacerea sau falsificarea de bancnote străine să nu pre!inte aproape aproape deloc interes. interes. Fnitatea monetară a Republicii $oldova este leul moldovenesc% care este unicul mi"loc legal de plată pe teritoriul Republicii $oldova. @anca Naţională are dreptul e&clusiv de a emite (n circulaţie bancnote şi monede metalice de lei moldoveneşti.
L)%' L)%' *'9)/)+# 0codul I; I; D21J D21J $)6 est este moneda naţi naţion onaală a Republicii $oldova. $oldova. Fn leu este subdivi!at (n 177 bani 0singular< ban. *nainte de 18D7% 18D7% c/nd $oldova era o provincie a Republicii $oldova% leul rom/nesc circula (n această !onă. 6eul moldovenesc a fost stabilit (n 1882 1882%% după crearea statului independent $oldova. fost denumit leu după moneda din această !onă (n 18D7. ;ub dominatia FR;; moneda @asarabiei era rubla. )upă obţinerea independenţei independenţei leul a devenit moneda naţională. )esenele de pe bancnotele leului moldovenesc sunt opera artistului plastic 95eorg5e Arabie. Arabie. Economia de sc5imb% (n condiţiile actuale% este de neconceput fără e&istenţa banilor. @anii% ca măsură a valorii şi ca instrument de circulaţie% de plată şi de economisire% mi"locesc evaluarea producţiei şi consumului% precum şi circuitul valorilor materiale% asigur/nd evidenţa generală a avuţiei naţionale% a producţiei materiale şi a valorii nou create. #entru a a"unge la forma actuală de de!voltare banii au parcurs mai multe etape% desprin!/ndu'se din r/ndul celorlalte mărfuri şi (ndeplinind rolul de ec5ivalent general al valorii tuturor mărfurilor şi de instrument de sc5imb. Istoria banilor a (nceput (n procesul trecerii de la economia naturală la economia de sc5imb. Iniţial% sc5imbul s'a manifestat sub forma sc5imbului direct de produse% cunoscut sub denumirea de troc% respective un bun se sc5imba pe un alt bun sau pe alte bunuri. ?rocul este o formă a sc5imbului de mărfuri% caracteristic pentru societăţile neevoluate% (n care speciali!area producătorilor este (n stare incipientă. bia (ntr'un stadiu mai avansat al evoluţiei societăţii s'a a"uns ca o marfă% care constituia obiectul de sc5imb cel mai răsp/ndit prin partea locului% să fie recunoscută drept măsură a valorii celorlalte% adică să repre!inte un ec5ivalent general pentru 10
toate celelalte mărfuri. *n funcţie de mai mulţi factori% rolul de ec5ivalent general a fost deţinut de o varietate de obiecte% scoici% pietre% blănuri% arme% obiecte casnice% obiecte de ceramică etc. Cu timpul% rolul de ec5ivalent general a fost preluat de metale% (ncep/nd cu arama şi termin/nd cu aurul1H. @anii de metal au avut la (nceput forma de lingouri% inele% brăţări% pumnale% săgeţi. Flterior% ei au luat forma de monedă% care conţinea o anumită cantitate de aur sau de argint% emisă 0bătută de autoritatea statului% pe ba!ă de monopol% av/nd o anumită denumire. $onedele de aur sau de argint mi"loceau sc5imbul de mărfuri% fiind folosite nu numai (n ţara emitentă% dar şi (n alte ţări% deoarece conta cantitatea de aur conţinută. *n procesul circulaţiei% monedele de aur cunosc un proces de u!ură% a"ung/ndu'se ca valoarea nominală a monedei să nu mai corespundă cu conţinutul ei (n aur% iar monedele de aur cu acelaşi nume să aibă valori diferite. pare% astfel% posibilitatea ca (n rolul de monedă 1% banii din metal preţios să poată fi (nlocuiţi prin bani fără valoare intrinsecă. #e acest drum sinuos vor apărea primii bani din 5/rtie. vanta"ele lor au fost de necontestat deoarece emiterea lor se putea face (n cantităţi ce ţin pasul cu ritmul valorilor societăţii% iar (nlocuirea lor% (n ca!ul degradării% este mult mai uşoară. *n decursul ultimelor trei veacuri se poate observa creşterea circulaţiei semnelor monetare din 5/rtie< cecuri% viramente etc. ultimă etapă a evoluţiei banilor% (ncepută cu 3'D decenii (n urmă% este repre!entată de introducerea masivă a instalaţiilor electronice şi operaţiunilor de plată. ;altul% de la o monedă metalică% bătută (n monetăria unui rege grec% la transferurile electronice% nu a sc5imbat esenţa banilor% caracterul lor de instrument socialmente necesar. influenţă puternică asupra relaţiilor sociale a e&ercitat'o% mai ales% funcţia ce au căpătat'o banii ca mi"loc de acumulare% banii devenind (ntruc5iparea bogăţiei şi a puterii. )atorită acestui fapt% banii au constituit din totdeauna o tentaţie pentru răufăcători. #rocedeul cel mai des folosit pentru (nsuşirea lor este furtul. $ai periculos dec/t furtul% deoarece poate avea consecinţe grave asupra ec5ivalentului financiar al ţării% este procedeul falsificării de monedă. +aptele de fals% (n general% aduc o gravă atingere adevărului şi (ncrederii care trebuie să determine formarea şi desfăşurarea relaţiilor dintre oameni. stă! stă!i%i% terme termenul nul de mon monedă edă a fost fost e&tins e&tins pentr pentruu denumi denumirea rea orică oricărui rui semn semn bănesc bănesc%% indiferent dacă sunt bani din metal1J 0moneda metalică sau bani de 5/rtie 0bancnota.
9.. Po!lov : #rimele trepte ale de!voltării producţiei de mărfuri% Ed. Btiinţifică% @ucureşti% 18J8% pag. 1 Negrea R : $oneda% de la scoicile moneda la cecurile electronice% Editura lbatros @ucureşti% 18 17 ;tudii şi cercetări de numismatică% III% 187% pag. 3J= A. Oinga : $oneda şi problemele ei contemporane% vol. I% Editura )acia% Clu"'Napoca% 181% pag DJ. 15 16
11
?ermenii de bani şi de monedă 1, nu sunt% (nsă% sinonimi% deşi (n vorbirea curentă nu se mai face distincţie (ntre ei. *n practică% banii de 5/rtie şi moneda divi!ionară poartă denumirea generică de numerar. lături de ei funcţionea!ă% cu pondere din ce (n ce mai mare% banii scripturali sau banii de cont. #entru orice societate circulaţia banilor este importantă% orice bloca"e put/nd determina puternice revolte sociale şi politice. Ca atare% statul este interesat (n asigurarea unei circulaţii monetare corecte şi fidele. #entru aceasta% un prim element al prevenirii pătrunderii (n circulaţia bănească a unor unor (nsemne monetare monetare falsificate (l repre!intă securitatea procesului procesului de fabricaţie. #e de altă parte% trebuie asigurată şi protecţia protecţia circulaţiei circulaţiei propriu'!i propriu'!ise se a banilor% banilor% (n acest acest sens fiind folosite numeroase procedee şi mi"loace pentru depistarea şi constatarea falsurilor. lenticulare care are formă de Revoluţia monetară a fost (nsă marcată de apariţia monedei lenticulare
disc% plată şi bătută. Ea cumulea!ă pentru prima dată mai multe funcţii< măsură a valorii% mi"loc de circulaţie% postura de mi"loc de plată% şi% tot ea este cea care stabileşte identitatea etnică şi teritorială% po!iţia economică% politică% militară şi bla!onul emitentului (n sistemul politico' economic al timpului% cre/nd o po!iţie privilegiată (n societate celor care o deţineau% inclusiv persoanelor speciali!ate (n confecţionarea18 sau fabricarea acesteia. ?otodată permite o activitate mult simplificată a celor care o intermedia!ă sau o te!auri!ea!ă. E&istenţa (n circulaţie a acestui nou etalon monetar favori!ea!ă şi apariţia infractorilor speciali!aţi in furt şi fals. )reptul de a bate 0emite monedă a fost% de la (nceputul secolului al KIA'lea% odată cu formarea statelor moderne% un atribut e&clusiv al conducătorilor% iar% ulterior% (n puterea statului% ca unică autoritate (n stare să emită monedă. cumu cumulăr lările ile de capita capitalur luri%i% ma marile rile desco descoper periri iri geogra geografic fice% e% de!vol de!voltar tarea ea contin continuă uă a comerţului şi mondiali!area relaţiilor economico'sociale au generat un nou suflu (n materie de circulaţie a banilor : (n marile oraşe% 0Aeneţia% +lorenţa% Aiena% #aris% 6ondra etc% puternice centre comerciale% apar şi se de!voltă treptat băncile 27. Cele mai temerare euforii financiare% dar şi momentele de panica monetară sunt atribuite secolului al KAI'lea% c/nd utili!area monedelor de metal% lovită de 5andicapuri diverse 0u!area e&cesivă% conţinutul dubios de metale preţioase% falsificarea acestora% a indus apariţia sistemelor organi!ate% organi!ate% responsabile% pentru coordonarea şi controlarea circulaţiei banilor% a emiterii lor% care să ţină (n acelaşi timp şi fr/iele sistemului financiar. financiar.21 Piritescu C şi )obre E : $oneda% mica enciclopedie% Editura Enciclopedica @ucureşti% 188 ?ransmiterea cunoştinţelor cu privire la fabricarea monedei lenticulare se făcea unui număr restr/ns de persoane% repre!ent/nd un secret păstrat din generaţie (n ( n generaţie 20 Este vorba de oraşe ale căror bănci a"ung (n situaţia de a credita marile case regale ale Europei. #rintre Casele de @anc5eri europene amintim< +uggare% Coeur% @landeron% bănci care devin finanţatoare sau intră (n puterea dinastiilor aflate la guvernare (n Europa. 21 @istriceanu 95eorg5e% $ica enciclopedie de finanţe% moneda% asigurări : Aol. 1% Ed. Fniversitara% 277 18
19
12
Epoca banilor de metal preţios (ncepe să apună odată cu apariţia şi intrarea (n circulaţie banilor de 5/rtie : bancnota - bani care se bucura de anumite avanta"e incontestabile. )upă părerea cercetătorilor% cele dint/i emisiuni de bani de 5/rtie au vă!ut lumina tiparului 0daca putem spune aşa (n C5ina% fiind consemnate de $arco #olo la sf/rşitul secolului al KIII'lea. #rima emisiune de astfel de bani de 5/rtie a fost reali!ata pe teritoriul ;.F.. (n anul 182% (n timpul ră!boiului (mpotriva Canadei% bani de 5/rtie fiind puşi (n circulaţie si (n cursul ră!boiului pentru independenta 01JJH'1JJ8. *n +ranţa% (n 1J1% bani de 5/rtie au devenit biletele de banca emise de Oo5n 6a>% prin suspendarea convertibilităţii lor (n momentul (n care afacerile bancare ale acestuia se apropiaseră de faliment. *n Rusia% emisiunea de bani de 5/rtie a avut loc (n 1J8% iar (n 1J8% tot (n +ranţa% apăreau (n circulaţie banii de 5/rtie cu curs forţat. @ancnotele @ăncii ngliei si'au pierdut convertibilitatea (n timpul ră!boaielor napoleoniene% devenind bani de 5/rtie22. #rintre avanta"ele banilor de 5/rtie se pot aminti< emiterea lor in cantităţi care să e&prime destul de clar şi la obiect cantitatea şi calitatea de valori create de o societate= posibilitatea uşoară de a fi (nlocuiţi atunci c/nd au a"uns (ntr'o situaţie materială precară. Aite!a cu care s'au de!voltat relaţiile comerciale precum şi av/ntul raporturilor băneşti (ntre diverşi agenţi economici au impus o reală diversificare a mi"loacelor de plată 23% dar odată cu acestea şi o simplificare a acestora. ;pre e&emplu < moneda scripturală de o mare utili!are şi la fel de mare varietate de forme sub care se pre!intă 0titluri de credit% cecuri% cambii% banii electronici ( cunoscuti
ca e'gold% e'mone% electronic cas5% electronic currenc% digital mone%
digital cas5 sau digital currenc. *n continuare vom (ncerca o generali!are a e&plicaţiei unor termeni u!uali legată de bani şi monedă. #entru a (nţelege anumiţi termeni ce vor fi des folosiţi pe parcursul acestei lucrări este necesar să oferim o e&plicaţie mai largă a lor% astfel< #rin ,ban cu pluralul ,bani se (nţelege (n general denumirea generică pentru orice instrument monetar 2D. Cu o semnificaţie mai restr/nsă dec/t cuv/ntul ,ban este noţiunea de ,monedă% care la (nceput a fost folosită numai pentru a desemna acele piese din metal care se pre!intă sub forma unui disc plat şi serveşte ca mi"loc de plată ori de te!auri!are. ceste piese au forma% dimensiunile% greutatea% inscripţiile stabilite prin legea statului ce le'a emis. Contemporan% această noţiune de ,monedă a fost e&tinsă asupra oricărui semn bănesc% aşadar astă!i se vorbeşte de monedă metalică% bancnote sau monedă electronică 0cărţi de credit. C.C. Piritescu : ;istemul bănesc al leului si precursorii lui% vol. I'III% 18D% 18J% 18J1 @istriceanu 95eorg5e% op.cit.% pag. 3D 24 )icţionarul limbii rom/ne moderne% Editura cademiei Rom/ne 18H. 22
23
13
#e de altă parte şi noţiunea de ,bancnotă (nglobea!ă mai multe sensuri% cum ar fi< acela de ban de credit% ban de 5/rtie emis de o bancă sau pe acela de etalon al definirii valorii paritare a monedei naţionale. Revenind la tema acestei lucrări putem spune (n final că prin fals% sau falsificarea (n sens general% se (nţelege orice denaturare a adevărului% orice manoperă sau procedeu folosit de o persoană pentru a induce (n eroare o altă persoană. *n general termenul (nglobea!ă (n conţinut ideea de alterare a adevărului% de (nşelare a (ncrederii. *n sens restr/ns% cu referire la bani% prin fals se (nţelege orice acţiune% manoperă de contrafacere sau falsificare a acestora. stfel (n legea penală este prevă!ut generic că ,falsificarea de monedă metalică% monedă de 5/rtie 0... se pedepseşte 0... *nsă (ntr'un conte&t (n care se face referire la bani (n general se foloseşte termenul de monedă= aşadar prin fals de monedă se (nţelege falsificarea banilor de orice fel. #entru această acţiune de ,falsificare (n practica "udiciară se face distincţie (ntre două modalităţi sau termeni cu care vom ve5icula pe parcursul acestei lucrări şi anume< contrafacere şi falsificare2H. C5iar dacă (n sens strict "uridic contrafacerea desemnea!ă tot o acţiune de falsificare a banilor% (n interesul muncii operative şi din punct de vedere criminalistic distincţia (ntre cele două acţiuni este semnificativă. *n primul r/nd prin ,falsificare se (nţelege acea acţiune ce are ca re!ultat modificarea valorii unei bancnote prin ma"orarea cupiurii acesteia. ceastă practică se poate e&emplifica uşor (n ca!ul bancnotelor americane (n cupiură de 1U% care (n multe ca!uri concrete% prin această acţiune de falsificare% indicau valoarea sau aveau cupiura de 17 sau c5iar 177 dolari. *n sc5imb% prin ,contrafacere se reali!ea!ă de fapt o altă bancnotă sau o altă monedă% (n afara legii% prin diverse mi"loace folosite% cum ar fi< fotocopierea% copierea color% tipărirea sau (n ca!ul monedelor metalice prin te5nici de turnare sau poansonare. Bi pe plan internaţional (n practica "udiciară aceste două noţiuni e&plicate anterior sunt abordate (n mod distinct e&act sub aceeaşi denumire ' falsificare şi contrafacere. ;c5imbarea banilor aflaţi (n circulaţie a fost (ntotdeauna un factor favori!ant al creşterii activităţii falsificatorilor de monedă% fie ea metalică sau de 5(rtie. cum (nsa vom asista la cele mai mari presc5imbari de monedă din istorie şi e de aşteptat ca şi reacţia falsificatorilor să fie pe măsură.
+. nau : rta falsificatorilor% falsificatorii artei
25
14
I.2. Evoluţia istorică fenomenului de falsificare a banilor
biceiul falsificării banilor datea!ă (nca din antic5itate% printre cei mai prestigioşi falsificatori numar(ndu'se (mparatii 0Nero% ctavian ugustus% ?eodosiu cel $are% Napoleon etc.% regii 0+ilip cel +rumos şi 6udovic al KIA'lea ai +ranţei% Carol I al ngliei% care din diferite motive au micşorat conţinutul (n metal preţios al monedelor din ţările lor% şi c5iar un filosof% )iogene cunoscut că locuia (ntr'un butoi. stfel% cunoscutul filo!of grec al ntic5ităţii% )iogene 0D12'323 (.e.n.% (n tinereţe% afl(ndu'se alături de tatăl său% Iesios% la conducerea treburilor monetăriei din ;inope% a recurs la batere de monedă cu mari oscilaţii de greutate şi cu inci!ii ad(nci% după obiceiul timpului. )upă unele surse% tatăl său ar fi fost c5iar e&ecutat pentru contrafacerile săv(rşite% iar fiul a putut scăpa doar cu fuga% mai (nt(i la tena% unde a intrat (n memoria contemporanilor prin (nvăţăturile sale= apoi% (n Corint% ca (nvăţător al copiilor stăp(nului care l'a cumpărat ca sclav de la piraţii ce l'au #&6$%&$ (n timpul unei călătorii. )upă moartea sa% compatrioţii au revenit asupra sentinţei şi c5iar i'au ridicat o statuie ca omagiu acestui g(nditor% socotit ca model de (nţelepciune. Bi% ca o ironie a sorţii% pe timpul stăp(nirii romane vor fi bătute monede la ;inope av/nd (n efigie pe )iogene% cel condamnat c(ndva pentru falsificare de bani. ;e cunosc (nsă şi ca!uri de falsificare de monedă acceptate şi altele doar criticate. )intre falsurile acceptate% amintim fapta grecului #olicrates% care% potrivit (nsemnărilor lui Serodot% a trimis spartanilor ce'i (ncon"uraseră cetatea% o mare sumă alcătuită din monede valoroase doar la (nfăţişare% fiind bătute din plumb poleit cu un subţire strat de aur= apoi% fapta (mpăratului ?eodosiu cel $are% care a bătut oficial piese false la monetăria din Constantinopol% anume pentru a fi date (n folosinţă popoarelor migratoare ce pătrunseseră p(nă (n ;ciţia inferioară şi ?racia. )e la fapte mai mărunte sau mai mari de contrafacere de monedă de către supuşi s'au molipsit mai toţi c/rmuitorii de ieri şi de a!i% numai rareori (ntr'un scop precum cel amintit. #e vremea (mpăratului ugustus ctavianus 02J (.e.n. ' 1D e.n.% de e&emplu% au fost emişi dinari romani falşi care au fost plasaţi% prin negustori egipteni% pe piaţa din India% unde aveau mare trecere% deoarece localnicii nu se pricepeau (n a distinge piesele autentice de cele trucate. Numeroasele falsuri şi contrafaceri% precum şi mulţimea celor (nşelaţi% au condus la primele reglementări oficiale 09recia% Roma şi rientul ntic care acordau numai statului dreptul de a bate monedă% precum şi la apariţia a numeroase legi prin care cei deprinşi cu , arta contrafacerilor monetare erau drastic pedepsiţi% cum ar fi ,6e& Cornelia de +alsis 2. 6e& Cornelia pe fals% altfel numit statut de testamente% inflicts toate sancţiunile pe care se scrie% sigiliu% sau va citi un fals sau un alt document% sau va (nlocui (n acelasi pentru real original% sau care se face cunoştinţa de cau!a si criminala% grava% sau de a folosi o falsa sigiliu. 26
15
Interesant este faptul că multe din marile fraude monetare au fost promovate c5iar de către emitenţi2J. *n această situaţie s'a aflat conducătorul tenei% Sippias% care a domnit intre H2J : H17 (. Sr. şi care a fost autorul retragerii de pe piaţă a monedelor aflate (n circulaţie 2. )upă opinia noastră acesta poate fi considerat precursorul practicilor legate de abu!urile monetare% de acoperire a deficitelor de producţie a mărfurilor prin creşterea masei banilor sau a volumului de numerar (n circulaţie% procedee% care alături de alţi factori duc la inflaţie şi depreciere monetară. Circulaţia unor monede false a fost atestată at/t (n )acia28 din perioada de dinaintea ocupaţiei romane% 0fapt dovedit de descoperirea a patru ştanţe cu care se băteau monede romane c/t şi (n timpul dintre domnia lui @urebista şi cea a lui )ecebal 0monede geto : dacice% care imitau aproape perfect monedele romanice. $odalităţile de falsificare continuă să e&iste (n timpul Imperiului Roman% precum şi (n perioada feudalismului37 c/nd circulau (n concomitant 0această operaţiune era interpretată ca o falsificare oficială a monedelor puse (n circulaţie spre a face faţă anumitor dificultăţi de ordin economico : financiar monede de argint şi bron! 0bilon31% av/nd aceeaşi valoare% mărime şi c5iar tipologie% metalul fiind (nsă cel care era diferit. Ftili!area generali!ată a monedei şi mai t/r!iu a bancnotei 32% aduce după sine (n ma"oritatea statelor lumii o creştere a fenomenului infracţional% manifest/ndu'se c5iar o internaţionali!are al falsificărilor 0punerea (n circulaţie de monedă contrafăcută% metodele evolu/nd tot mai mult% falsificatorii pun/ndu'şi la punct te5nici de imitare şi contrafacere din ce (n ce mai performante. Ruperea ec5ilibrelor monetare% la (nceputul anilor -27 c/nd economia mondială a suferit o severă cri!ă de reconversiune reflect/nd dificultatea de a readapta economia de ră!boi condiţiilor de pace% a favori!at apariţia falsurilor (n masă ce au afectat si au provocat 5aos (n multe state 0landa% #ortugalia% 9ermania% Republica $oldova. ceste catastrofe care au afectat at/t de puternic sistemele monetare% politico'economice din at/t de multe ţări au dus la (nc5eierea mai multor tratate şi convenţii privitoare la stoparea acestui flagel% tocmai pentru adoptarea unei legislaţii uniforme cu sancţiuni pe măsură. 2J
Alăduţ';everian Iacob% #rotecţia şi siguranţa bancnotelor şi e&perti!a criminalistica a falsurilor de monedă. Evoluţii şi conţinut% 6ucrare de 6icenţă% F9@ @rasov% 2778 2 @aida )oru% )espre +alsuri din ntic5itate% revista Colecţionarul Rom/n% nr. 8M277J% p. 28 #reda Constantin% Istoria monedei (n )acia preromană% @ucureşti% 188 30 Ion Aoc5escu% Aasile @erec5eşan% op. cit% pag. 38 31 @illon< este un alia" de cupru cu foarte puţin argint. mare cantitate de monede de bilon au fost batute in Imperiul Roman. ;ub aceeaşi denumire% de billon% este cunoscut si alia"ul de plumb cu argint folosit pentru unele monede bi!antine din secolul KI'KII. 32 +rederic ?eulon% ;istemul monetar internaţional% Institutul European% Iaşi% 188J% pag. 21 16
;f/rşitul celui de'al doilea ră!boi mondial nu evidenţia!ă o situaţie mai bună (n privinţa infracţiunilor de fals. Europa postbelică% secătuită de ororile ră!boiului% se confrunta cu probleme e&trem de serioase (n privinţa falsificărilor din domeniul monetar. $onede ca lira engle!ă% dolarul american% pesetas'ul spaniol% moneda elveţiana% belgiana% olande!ă% germană% cunosc o recrudesceţă a falsificării. ;ituaţia a"unsese cu at/t mai acută cu c/t falsul a fost ridicat la nivel de politică de stat33 tocmai pentru a t/r( (n mi!erie economiile naţionale ale unor ţări importante ca putere din Europa 0regimul 5itlerist a tipărit 1H7 milioane de lire sterline urmărind ruinarea economiei $arii @ritanii% şi c5iar din alte !one ale lumii 0ca!ul ;paniei pe al cărei teritoriu afacerile cu falsuri de bancnote prospera% găsindu'şi aici un mediu propice. Frm/nd evoluţia generală a omenirii% odată cu perfecţionarea decontărilor fără numerar% 5oţia (n domeniu a a"uns de la ,diligenţe şi te!aure atacate la fraudele electronice 0persoane numite 5ac'eri% interceptea!ă tran!acţii comerciale şi decontări ori pur şi simplu sparg protecţii la calculatoarele băncilor. Instrumentele de plată au st/rnit% la fel ca banii palpabili% tangibili% tentaţia măsluirii şi (nşelăciunii (ncă de la (nceputul folosirii lor. Celebrele urmăriri de convoaie monetare şi spargeri de bănci au rămas de domeniul trecutului şi al filmului de suspans. stă!i% rareori 5oţii de ,clasă se mai luptă cu grila"e% blinda"e% sisteme de alarmă şi ec5ipa"e umane de pa!ă şi protecţie. $ai marii lumii interlope au trecut la sustragerea din conturile bancare prin intermediul card'urilor contrafăcut 3De şi plasate (n diferite părţi ale lumii% prefaţ/nd tendinţa de globali!are oficială a falsurilor% contrafacerilor şi furturilor. $ai nou% (n ţările (n care internet 'ul este la modă% furtul electronic este şi mai ,acasă.
F&'+((#&)& banilor repre!inta un risc permanent pe care cetatenii nu il percep in masura in care ar trebui. #rintre falsificatorii nostri se gasesc atat copii de scoala generala% unii dintre ei c5iar premianti care folosesc imprimanta de acasa pentru a produce bani% dar si retele complicate care se intind in mai multe tari. Numerosi tineri au fost luati de val de performantele deosebite ale computerelor si imprimantelor e&istente pe piata. Fn student la drept si'a platit ta&a de facultate cu banii produsi cu a"utorul calculatorului si imprimantei unui prieten. 6a Craiova% anii trecuti au fost descoperiti sase elevi la varsta ma"oratului% organi!ati ca o retea de producere si plasare de lei falsi. data introduse bancnotele de plastic% &'+((#&)& leilor a devenit neinteresanta. Introducerea banilor de plastic sau% cum li se spune in mod oficial% pe 4suport polimer4% a dus la reducerea &/#/$)' false . #entru a se apropia de cele reale% ma"oritatea acestor falsuri a fost imprimata pe 5artie cerata. 33
Ileana Răducanu şi Btefan ;tanciu% +alsificarea monedei şi posibilităţile de recunoaştere a falsurilor% (n ,?ribuna Economică% nr. 8% 188.% p. 21 3D 9abriel @urlacu% $afia cardurilor contrafăcute a stors din conturi p/nă acum două milioane de dolari% 2771% p. 1 17
F&'+((#&)& de moneda metalica% moneda de 5artie% titluri de credit public% cecuri% titluri de orice fel pentru efectuarea platilor% emise de institutia bancara ori de alte institutii de credit competente% sau &'+((#&)& oricaror alte titluri ori valori asemanatoare se pedepseste cu inc5isoare de la 3 la 12 ani si inter!icerea unor drepturi. Cu aceeasi pedeapsa se sanctionea!ă punerea in circulatie% in orice mod% a valorilor falsificate sau detinerea lor in vederea punerii in circulatie.
F&'+((#&)& &/#/$)' presupune modificarea elementelor caracteristice ale &/#/$)' autentice =modificandu'se o bancnota cu valoare mai mica pentru a se obtine o bancnota cu valoare mai mare.)e obicei &'+((#&)& se intalneste la bancnotele i!olate sau la cantitati mici de bancnote.#entru reali!area falsificării nu este nevoie de te5nologie avansata% acest proces putandu'se reali!a si individual. ;pre deosebire de falsificare%contrafacerea presupune folosirea unor te5nici performante si o calificare in domeniu % reali!andu'se astfel un numar mare de bancnote contrafacute intr'un timp relativ scurt. In limba"ul de specialitate % &'+((#&)& este un fals partial deoarece ea presupune modificarea unei bancnote autentice %iar contrafacerea repre!inta un fals total%presupunand reali!area unei bancnote noi. #rimele contrafaceri de bancnote se reali!au prin desenare si fotografiere : aceste metode nu mai pot fi folosite datorita elementelor de securitate ale &/#/$)'. buna falsificare se poate reali!a prin tiparire sau cu a"utorul multiplicatoarelor color de ultima generatie. data cu evolutia te5nologiei au evoluat si metodele de falsificare a banilor.tunci cand te5nologia nu putea reali!a un fals credibil %aceasta era completata de mintea falsificatorilor ' de e&emplu contrafacerea unor bancnote de H777 lei cu a"utorul unui copiator alb'negru si colorate cu tus si carioca. Copiatorul color a re!olvat problema culorilor si nuantelor de culoare ale
&/#/$)'%astfel ca acesta a devenit principalul mi"loc te5nic de contrafacere a acestora.cest mi"loc nu reuseste decat sa dea o imagine aproape perfecta a bancnotei%celelalte elemente de securitate neputand fi contrafacute. #rin contrafacere se obtin bancnote cu acelasi prefi& si aceeasi serie% falsificatorii orientandu'se spre bancnote cu cupiura mare si putere circulatorie ridicata0euro%dolar%lira. +alsificatorii lucrea!ă in grup% iar cel care se ocupa de contrafacere nu reali!ea!ă si plasarea
&/#/$)'= acestea sunt puse in circulatie in acelasi timp %in locatii diferite. Nu e&ista bancnote inimitabile %dar emitentul poate sa reali!e!e elemente de siguranta din ce in ce mai greu de contrafacut. 18
v/ndu'se (n vedere istoria falsificării banilor% evoluţia ştiinţei şi te5nicii a pus la dispo!iţia emitentului de monedă mi"loace te5nice de reali!are a acesteia ce o fac pe !i ce trece tot mai greu de falsificat. )eşi s'a recunoscut că nu e&istă şi probabil nici nu vor e&ista bancnote sau monede ce să nu poată fi falsificate% pentru a asigura protecţia banilor% (n special a bancnotelor% se introduc diverse elemente de dificultate (n confecţionarea lor% astfel (nc/t un posibil falsificator să (nt/mpine c/t mai multe obstacole (n (ncercarea sa de a reali!a un fals sau o contrafacere. *n general% orice emitent oficial de bancnotă are (n vedere ca aceste elemente de protecţie să (ndeplinească două condiţii aparent contradictorii< bancnota să fie clară% simplă şi uşor de identificat= să poată fi c/t mai greu de reprodus. #entru aceasta% emitentul trebuie să acţione!e (n doua planuri< conceperea 0proiectarea bancnotei şi e&ecuţia acesteia. *ncă din fa!a de concepere a bancnotei% pentru fiecare cupiură (n parte% se au (n vedere at/t elemente generale c/t şi elemente speciale de protecţie şi siguranţă. Elementele generale se referă la ansamblul general al bancnotei şi la coloraţia acesteia% astfel (nc/t un anumit fel de bancnotă să poată fi uşor de recunoscut (n raport cu alte bancnote. Elementele speciale se referă la 5/rtia pe care se tipăreşte bancnota 0cu tot ceea ce se include (n masa acesteia sau se aplică la suprafaţă% cernelurile special folosite pentru tipărire% modul de tipărire% (nserierea bancnotelor etc 3H. Ca elemente principale de protecţie a bancnotei (mpotriva falsificării sau contrafacerii sunt recunoscute următoarele< a S/rtia ' care se numeşte 5/rtie fiduciară% este o 5/rtie cu calităţi şi proprietăţi speciale. ceste calităţi sunt conferite (ntr'un proces de fabricaţie diferit de cel al 5/rtiei care se găseşte (n comerţ% proces ce se derulea!ă (n secţii speciale% securi!ate% ale unor fabrici de 5/rtie. ceastă 5/rtie are o compo!iţie c5imică diferită% ce conferă bancnotei proprietăţi fi!ico'c5imice diferite cum ar fi< o anumită greutate% o anumită sonoritate acustică% structură de suprafaţă şi re!istenţă la agenţi fi!ico'c5imici% de u!ură sau distructivi cum ar fi< apa% aci!i% solvenţi etc. 6egat de posibilitatea de a imita 5/rtia de bancnotă% aceasta este posibilă şi la (ndem/na falsificatorului atunci c/nd banca nu retrage din circulaţie bancnote vec5i şi u!ate% astfel (nc/t se dă posibilitatea falsificatorului de a pune (n circulaţie falsuri sau contrafaceri ce au fost (nvec5ite sau u!ate artificial% astfel (nc/t pot crea impresia unei bancnote autentice. #entru aceste motive unele state din lume au impus măsuri severe ce prevăd retragerea ritmică din circulaţie a bancnotelor care nu sunt (n perfectă stare şi tipărirea (n loc a necesarului de bancnote. I. Aoc5escu% A. @erc5eşan : @ancnota şi falsificatorii de bancnote% Casa de editură şi presă ,Bansa% @ucureşti% 188% pag H 35
19
supra 5/rtiei folosite pentru confecţionarea bancnotei se acţionea!ă (n două etape diferite pentru a asigura protecţia ma&imă a acesteia< •
(n procesul de fabricaţie% c/nd (n masa acesteia reali!ea!ă filigranul% se introduce firul de siguranţă şi se adaugă fibre colorate sau fluorescente=
•
(n procesul de tipărire% c/nd se foloseşte o (ntreagă gamă de substanţe% cu a"utorul cărora se reali!ea!ă linii% figuri% desene sesi!abile cu oc5iul liber% cu a"utorul unor instrumente de mărit sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete sau de către surse de detecţie a proprietăţilor magnetice< microte&tul% cernelurile anticopiere% elementele optice variabile% imaginea latentă% elementele de suprapunere etc.
ultima operaţiune la care este supusă bancnota este (nscrierea. Combinaţiile de litere şi cifre constituie un secret al emitentului şi permite descoperirea falsului cu oca!ia unui control bancar. Este adevărat că seria bancnotei nu constituie o măsură de protecţie pentru nici o persoană fi!ică primitoare atunci c/nd intră (n posesia unei singure bancnote% dar c/nd primeşte mai multe bancnote cu aceeaşi serie nici nu mai trebuie căutate alte elemente pentru demonstrarea falsului. b +iligranul ' repre!intă marca transparentă ce este imprimată (n structura 5/rtiei (n procesul de fabricaţie al acesteia. cesta poate fi imprimat (n toată suprafaţa 5/rtiei sau numai (n anumite !one ale acesteia. +iligranul are (n ma"oritatea ca!urilor semnificaţia unor portrete% de regulă identice cu cele tipărite pe ansamblul bancnotei (nsă poate repre!enta şi diferite motive şi forme geometrice sau florale. ;'a constatat că acest element de siguranţă este relativ greu de imitat şi (ncercările falsificatorilor de a'l imita au constat (n diferite imprimări sau matriţe pe suprafaţa 5/rtiei% sau au folosit substanţe uleioase sau grase% vopseluri de culoare foarte desc5isă% dar mate şi nu transparente% care (ntotdeauna au demascat imitaţia nereuşită. )e asemenea% filigranul nu poate fi &erocopiat% fotografiat şi nici imitat cu fidelitate. *n general% (n ultimii ani s'a (ncercat cu succes reali!area filigranului pe suport polimeric din plastic% (nlocuind 5/rtia clasică pentru bancnote. c +irul de siguranţă ' poate fi considerat tot un element intrinsec al 5/rtiei pe care urmea!ă a se tipări banii. cesta a fost introdus ca urmare a apariţiei te5nologiilor de fotocopiere destul de avansate. cest fir poate fi metalic şi e&istenţa lui (n structura bancnotei se poate pune (n evidenţă cu un dispo!itiv electromagnetic% sau poate fi din poliester şi acesta se poate pune (n evidenţă prin suprapunere pe o sursă luminoasă. )e asemenea se constată că acest fir poate avea dimensiuni de doar c/ţiva milimetri şi traversa bancnota (n !one şi lungimi diferite sau poate traversa bancnota pe (ntreaga lăţime a acesteia.
20
cesta se sesi!ea!ă (n transparenţa bancnotei şi nu poate fi imitat pe bancnotă dec/t prin desenare sau lipire ulterioară% (nsă imitaţia (n acest ca! este grosolană şi c5iar dacă nu este observat falsul la o privire de către o persoană neavi!ată% acesta este depistat la bancă. d Cernelurile sau tuşurile tipografice şi cernelurile anticopiere se folosesc la reali!area cadrului general desenat şi la coloraţia cu diverse nuanţe a bancnotei. u o compo!iţie c5imică specială de cele ce se găsesc (n comerţ. #ractic cu aceste cerneluri se acoperă (ntreaga suprafaţă a 5/rtiei şi au proprietăţi fi!ico'c5imice aparte% cum ar fi< insolubilitate (n apă% alcool sau alte lic5ide% re!istenţă sporită la diferiţi agenţi fi!ico'c5imici. ceste cerneluri conferă 5/rtiei bancnotei o anumită elasticitate% iar desenelor de pe suprafaţa acesteia claritate% contrast sporit şi durabilitate. 6a fabricaţia bancnotelor se urmăreşte coloraţia acesteia (nc/t mai multe nuanţe şi tonalităţi pentru a (ngreuna (ncercările de imitaţie a cernelurilor. lături de cernelurile clasice folosite (n fabricarea bancnotelor au (nceput să se folosească şi cerneluri ce au o proprietate deosebită şi anume aceea de a nu putea fi reproduse prin te5nici de copiere. e Elementele fluorescente ' repre!intă suprafeţe desenate% folosind substanţe fluorescente% care sunt dispuse fie circular% fie punctiform% fie av/nd aspectul unor linii% segmente sau filamente pe diverse !one ale cadrului general al bancnotei. Nu sunt sesi!abile cu oc5iul liber ci numai prin e&punerea bancnotei la o sursă de lumină ultraviolet. )e asemenea aceste elemente nu pot fi reproduse sau imitate prin fotocopiere sau tipărire. Ca atare% făc/nd parte din structura intrinsecă a 5/rtiei şi neput/nd fi imitat sau reprodus cu fidelitate% lipsa lui demonstrea!ă% c5iar şi (n ca!ul (n care falsificatorii au avut la (ndem/nă 5/rtie autentică şi te5nici de tipărire sau fotocopiere avansate% că bancnota respectivă este un fals. ;e poate conclu!iona că elementele fluorescente pot fi considerate% alături de filigran şi firul de siguranţă% ca făc/nd parte din categoria elementelor aproape certe de autentificare a bancnotelor. f )esenele sau ansamblul tipărit ' constituie% de asemenea% element de securi!are a bancnotei ce reali!ea!ă unul dintre cele mai serioase obstacole pentru falsificatori% at/t (n ceea ce priveşte reproducerea pe falsul creat al desenelor% c/t şi (n ceea ce priveşte perfecta reparti!are pe imitaţie a tuturor detaliilor ce le (nglobea!ă desenul unei bancnote autentice. stfel% pentru ca un falsificator să poată reali!a o contrafacere considerată reuşită prin tipărire% el trebuie să confecţione!e un număr de clişee de imprimare egal cu numărul de culori ce le (nglobea!ă desenul de pe bancnota autentică supusă contrafacerii% pentru că un singur desen parţial ine&act (n desenul general modifică ansamblul tipărit al bancnotei şi scoate (n evidenţă falsul creat.
21
#entru e&emplificare% dacă bancnota autentică are dispuse (n desenul tipărit un număr de şapte culori distincte pe fiecare faţă% falsificatorul trebuie să reali!e!e paispre!ece clişee diferite. +iecare clişeu redă doar o parte din ansamblul general tipărit al desenului bancnotei şi acestuia (i corespunde o singură culoare. stfel pentru a reuşi o corectă şi logică (mbinare a desenelor şi distribuţiei e&acte a culorilor pe fiecare faţă a bancnotei% falsificatorul va trebui să reali!e!e o corectă suprapunere a clişeelor% iar aceasta necesită o pregătire de specialitate (n domeniu (i (n al doilea r/nd un grad ridicat de fineţe (n e&ecuţia falsului. stfel un număr mare culori distribuit pe ansamblul tipărit al bancnotei% foarte apropiate ca nuanţe vor fi cu siguranţă un obstacol greu de trecut din punct de vedere te5nic. g ?e5nica de tipărire constituie un alt element de securitate al bancnotelor. ceastă te5nică (nglobea!ă următoarele detalii ce se au (n vedere (n procesul modern de fabricare a bancnotelor 5 microte&tul sau microtipărirea este menită să contribuie la demascarea falsului şi constă (n imprimarea (n procesul de tipărire a desenului bancnotelor% a unor te&te sau (nşiruiri de litere sau cifre de dimensiuni microscopice% care pot fi citite cu a"utorul unor instrumente de mărit. cest detaliu te5nic de tipărire are avanta"ul că nu poate fi reprodus sau imitat cu nici unul dintre mi"loacele moderne şi performante de copiere şi fotocopiere 0scaner% copiator3. ?e&tul (n undă care poate e&ista concomitent cu microte&tul sau independent de acesta% constă (ntr'un te&t liniar tipărit pe desenul bancnotei şi av/nd dimensiunile de 1 ' 2 mm% te&t ce poate fi observat la o privire atentă (n condiţii bune de iluminare. 6iniatura autocopiere ' este un detaliu te5nic (n str/nsă legătură cu cele două elemente enunţate anterior şi constă (n imprimarea (n desenul bancnotei (n unele !one ale acesteia a unor linii de o anumită lungime% foarte subţiri% ce nu pot fi reproduse prin copiere pe un fals. )e asemenea% (n ultima perioadă% la tipărirea unor bancnote se folosesc te5nici cu ar fi< Imaginea latentă ' detaliu te5nic de tipărire ' ce constă (n imprimarea unor elemente (n desenul tipărit ce conţin anumite substanţe ce fac ca respectivele elemente să'şi sc5imbe po!iţia sau imaginea% (n funcţie de ung5iul din care este privită o anumită !onă a desenului tipărit pe feţele bancnotei. Elementul optic variabil ' care constă (n sc5imbarea culorii unor detalii din ansamblul tipărit% (n funcţie de ung5iul sub care sunt privite% datorită unor substanţe ce'şi sc5imbă culoarea (n funcţie de cantitatea de lumină ce cade pe ele.
I. Aoc5escu% A. @erc5eşan% op cit% pag D
36
22
6a finalul procesului de fabricaţie bancnotele sunt supuse unui ultim proces% care se numeşte (nscrierea sau (nserierea. stfel% printr'un sistem codificat cunoscut doar de emitent% pe fiecare bancnotă dintr'o emisiune monetară este trecută c/te o combinaţie de litere şi cifre= fiecărei litere din alfabet (i corespund un anumit număr de bancnote dintr'o emisiune% iar prin numerotarea bancnotelor se aplică şi un număr de ordine general ce indică totalitatea bancnotelor dintr'o emisiune. ceastă combinaţie logică creea!ă seria bancnotei. ceastă (nscriere nu (mpiedică efectiv falsificarea bancnotelor% dar constituie un mi"loc sigur de demascare a falsului pentru că pe de o parte nu pot e&ista două bancnote cu aceeaşi serie% iar pe de altă parte necunosc/ndu'se sistemul de (nseriere% o serie tipărită arbitrar pe bancnotă demască un fals% c5iar reali!at (n condiţii deosebite. lături de aceste elemente principale de siguranţă cunoscute şi de care se ţine cont şi se regăsesc (n fiecare bancnotă autentică% mai e&istă şi elemente secrete cunoscute doar de emitent pe care acesta le inserea!ă (n procesul de fabricaţie a 5/rtiei% a cernelurilor folosite sau cu oca!ia tipăririi desenului pe cele două feţe ale unei bancnote. ?oate acestea fac posibilă depistarea unui fals la un control bancar% c5iar (n condiţiile reali!ării acestuia aproape de perfecţiune. 1.. !eglementări naţionale "i internaţionale cu privire la falsul de monedă
;ub aspectul reglementării "uridice% at/t (n plan naţional% c/t şi internaţional% se (nscrie ca un model viabil de combatere a crimei organi!ate% (n acest domeniu vital% dar şi vulnerabil al finanţelor statelor. In susţinerea acestei idei de armoni!are a legislatiei din Republica $oldova la cea internaţională% pionierat (n materie% considerăm ca fiind utila trecerea succinta (n revistă a problematicii legate de acest gen de infracţiune% cu un pericol social e&trem% (n plan economic şi social. #ericolul deosebit pe care (l repre!intă pentru orice stat falsificarea monedei şi amploarea pe care au avut'o cu mulţi ani (n urma contrafacerile de moneda metalică şi bilete de bancă au determinat ca la 2J aprilie 1828% la 9eneva% să aibă loc o conferinţă internaţională% cu participarea a 2 de state. In cadrul acestei conferinte a fost adoptată , onventiunea internaţionala pentru represiunea falsificărilor de monede% intrata in vigoare (n februarie 1831.
Convenţia a fost ratificată şi de Rom/nia interbelică% din a cărei componenţă a fost şi teritoriul actual al Republicii $oldova : ţara initiatoare : prin 6egea nr. 8M37 aprilie 1837. In corelare cu alte tratate% acorduri şi (nţelegeri ulterioare% convenţia din 1828 constituie un ansamblu de documente (nc5eiate (n scopul combaterii infracţiunilor considerate ca fiind
23
(ndreptate contra dreptului internaţional ,delicta !uris gentium : trafic de stupefiante% pornografie% trafic de sclavi% piraterie% terorism% fals monetar. Este de remarcat faptul că% at/t proiectul de convenţie% c/t şi raportul (nsoţitor de pre!entare% au fost elaborate de către profesorul universitar rom/n Aespasian #ella% penalist de renume internaţional% recunoscut ca , părinte"# in acest domeniu% (n tratatele si convenţiile actuale. Oustificarea necesităţii unirii eforturilor pe plan internaţional este magistral argumentata (n raport% pornind de la realitatea cotidiană a acelor vremuri% cu care se confruntă şi a!i toate statele lumii. doptarea convenţiei asupra falsificării de monedă a fost necesară şi datorită diferenţelor ce persistau (ntre legislaţiile naţionale% (n principiile de drept penal care permiteau% (n unele ca!uri% sustragerea de la raspundere a falsificatorilor şi plasatorilor de moneda falsă% precum şi datorită ineficienţei colaborării (ntre organele "udiciare. Convenţia stabileşte un principiu de o importanţă cu totul deosebită şi primordială in lupta antiinfractională% av/nd conotaţie transfrontalieră% (n sensul că falsificarea monedei% indiferent de locul comiterii 0locul propriu'!is al contrafacerii% a imitării integrale a insemnelor băneşti% precum şi al actelor de punere a falsurilor (n circuitul bănesc trebuie pedepsită% fără diferenţiere (ntre monedele statelor de emisiune. Ca atare% orice monedă străină este asimilată monedei naţionale% indiferent de raportul de sc5imb dintre acestea% ori dacă (ntre state e&istă sau nu instituţia reciprocităţii tratamentului. Convenţia nu face distincţie (ntre mi"loacele te5nice folosite pentru falsificare 0logica solidă la acea vreme% c/nd nu se putea anticipa apariţia calculatoarelor color% a scanării (nsemnelor băneşti pe computer% sau a altor te5nici moderne de reproducere color% dar defineste clar faptele pentru care infractorii trebuie traşi la răspundere% indiferent de numarul lor. 6a acea vreme s'a recunoscut ca acest tip de criminalitate nu poate fi decat apana"ul unor specialişti (n arta grafică% aceştia dispun/nd de mi"loace te5nice adecvate şi de o reţea de plasatori ai produsului infracţiunii% ceea ce presupune o activitate infracţională organi!ată. Convenţia prevede tragerea la răspundere penală a infractorilor pentru urmatoarele fapte antisociale< V contrafacerea monedelor şi biletelor de bancă. +apta este pedepsită c5iar dacă moneda fabricată ilegal are titlul si greutatea egală cu cea autentică sau c5iar superioară acesteia= V diminuarea valorii intrinseci a monedelor metalice autentice% prin modificarea substanţei sau a greutăţii=
24
V colorarea pieselor din metal autentic% ca si orice alta operatiune menita sa marească valoarea monedei metalice sau a bancnotei% prin modificări de cifre sau semne% indic/nd valoarea lor nominală= V modificarea de orice fel a unor monede sau bancnote% cu intentia de a le da aparenta valorilor monetare in circulatie= V punerea in circulatie a insemnelor monetare falsificate% potrivit uneia dintre modalitatile pre!entate mai sus= V emiterea de către cei abilitaţi să diri"e!e fabricarea (nsemnelor monetare a unor cantităţi care nu corespund titlului sau greutăţii autori!ate prin lege% sau care depăşesc limitele legal stabilite= V confecţionarea de imitaţii de orice natură% ce pot fi confundate cu monedele sau bancnotele autentice= V asocierea in scopul comiterii faptelor de mai sus= V acţiunile frauduloase de a fabrica% primi sau procura instrumente sau alte obiecte destinate fabricării monedei false% prin natura lor. ;tatele semnatare s'au obligat să supuna urmăririi penale pe falsificatorii si traficanţii de monedă falsă% indiferent daca monedele (n cau!ă aparţin sau nu acestor tariMstate. #otrivit Convenţiei% autorii infracţiunilor internaţionale de fals monetar pot fi e&tradaţi% indiferent dacă (ntre ţările contractante e&istă sau nu tratate de e&trădare% in virtutea principiilor represiunii universale. In articolele 12 si 13 ale Convenţiei s'a preva!ut obligaţia infiinţării de organe centrale% la nivelul fiecarui stat% care sa aibă drept sarcină stabilirea de legături str/nse cu instituţiile emitente de monedă% cu poliţia din propria ţară şi cu organele centrale speciali!ate ale celorlalte ţări. Conform art. 1H din Convenţie% ;ecretariatul 9eneral al rgani!aţiei Internaţionale de #oliţie Criminală : Interpol este desemnat drept @irou Central Internaţional pentru lupta (mpotriva falsului% contrafacerii monetare şi altor titluri de valoare. In ba!a acestui atribut% biroul respectiv are sarcina de a coopera cu @irourile Centrale Naţionale Interpol% pentru prevenirea şi reprimarea acestor infracţiuni. In acest scop% Interpol a tipărit% (ncep/nd cu anul 1823% o documentatie privind falsul monetar şi a editat revista , ontrafaceri si falsificări% (n scopul de a spri"ini agenţiile şi organele naţionale poliţienesti speciali!ate% cu privire la caracteristicile monedelor autentice şi false% care circula pe plan internaţional. In cadrul ;ecretariatului 9eneral .I.#.C. : Interpol e&istă o subdivi!ie speciali!ata (n falsuri de moneda şi alte titluri de valoare% care coordonea!ă şi monitori!ea!ă (ntreaga activitate 25
de documentare a faptelor infractorilor internaţionali% asigur/nd% totodată% informarea operativă a @irourilor Centrale Naţionale : Interpol% interesate at/t (n ca!urile de contrafacere şi falsificări descoperite% c/t şi (n noile tipuri de falsuri apărute (n circuitul bănesc internaţional. ;e observă că (n practica "udiciară şi relaţiile politieneşti se utili!ea!ă termenii $falsificare"
şi $contrafacere"% C5iar daca (n sens strict "uridic contrafacerea este o modalitate
de falsificare a banilor% (n sens practic% spre interesul muncii operative şi criminalistice% aceşti termeni trebuie abordaţi distinct. stfel% prin falsificare se (nţelege modificarea valorii nominale a unei monede% urmărindu'se ma"orarea valorii falsului respectiv. #entru reali!area falsului se foloseşte o bancnotă autentică% pe c/nd contrafacerea presupune reali!area unui bilet de bancă absolut nou% prin reproducerea unui bilet autentic. E&cept/nd situaţiile (n care pentru confecţionarea bancnotelor sunt folosite materiale 05/rtie% cerneală sustrase de la autoritatea emitentă% bancnota contrafacută nu are nimic autentic. In timp ce falsificarea poate fi considerate (n limba"ul te5nico'criminalistic un fals parţial% contrafacerea este un fals total. Contrafacerea este o activitate comple&ă% care% (n principiu% nu este la (ndem/na oricui= presupune o anumită calificare (n domeniul artei grafice% c/t şi mi"loace te5nice adecvate. ceastă preci!are apare av/nd (n vedere aspectele practice ale problemei% deoarece% din punct de vedere teoretic% legea nu are un subiect special. ?eoretic% contrafacerea poate fi comisă de oricine% (nsă practic la apariţia (n circulaţie a bancnotelor contrafăcute% organele de urmărire penală% (n raport cu metoda de contrafacere utili!ata 0tipar adanc% plan% offset% copiator color% scaner% (şi indreaptă căutările spre anumite persoane cu $poziţie specială". #rin fals se (nţeleg mai multe lucruri% şi anume< ,ceva contrar adevărului% mincinos% ne(ntemeiat% care are numai aparenţa adevărului% neautentic% artificial 3J= ,denaturareM denaturat% (nşelareM (nşelător% contrafacereM contrafăcut% plăsmuire% deformare% escamotare% neautentic% artificial% neadevărat% fabricat% sc5imbat% alterat% prefăcut% simulat% mincinos% făţarnic% ipocrit% (nşelător% perfid% viclean% şiret3= ,ceva care se pretinde a fi altceva dec/t este el (n realitate %*n Comuna #rimitivă şi ulterior (n ntic5itate% falsificarea era o modalitate frecvent utili!ată de anumite persoane pentru a avea acces la bunurile economice. $otivele< lipsa reglementărilor (n domeniu% a unor instrumente adecvate şi mai ales a instituţiilor care să acţione!e% să controle!e şi să sancţione!e pe numeroşii falsificatori şi escroci. 3J
)icţionarul E&plicativ al 6imbii Rom/ne% Ed. cademiei% 277 ?eofil @olc5iş şi 6uminiţa ;/mbotin:Emba% $oneda Euro şi implicaţiile ei pe pieţele financiar'monetare% (n ,+inanţe% Credit% Contabilitate% nr. D% 1888% p. 2J 3
26
Intermediarii (n procesul de sc5imb% obiectele premonetare% cum au fost argila% ceramica% scoicile şi altele% puteau fi foarte uşor modificate prin diverse modalităţi de fasonare% vopsire% şlefuire. pariţia monedei lenticulare nu a redus (ncercările de falsificare% de contrafacere% ci% dimpotrivă% falsurile s'au (nmulţit şi perfecţionat% primii autori de bani falşi fiind persoane fi!ice% care operau i!olat şi arti!anal% cu mi"loace rudimentare şi pe o scară restr/nsă% cu motivaţii diferite şi consecinţe diferite. cestora le'au urmat autorii de mari falsur i&'. ;'a demonstrat (n nenumărate ca!uri că oric/t de multe şi eficiente elemente de siguranţă ar avea (nglobată o monedă sau bancnotă% o contrafacere c/t de c/t reuşită face oric/nd posibilă plasarea ei% adică punerea (n circulaţia monetară a unei ţări şi astfel se pune problema că protecţia ce o conferă circuitului financiar legal aceste elemente de siguranţă este insuficientăD7. #ornind de la aceste considerente s'a demonstrat că activitatea unui falsificator are finalitate (n ca!ul (n care re!ultatul faptelor sale de falsificare sau contrafacere intră (n circulaţia bănească. cest lucru se reali!ea!ă prin plasarea banilor falşi. #utem afirma aşadar că plasarea% ca activitate ilicită% repre!intă introducerea (n circulaţia monetară a unor falsuri sau contrafaceri de monedă 0(n general% care (n ca!ul reuşitei are consecinţe grave pentru activitatea financiară a statului. stfel% pe teritoriul statului rom/n s'au luat o serie de măsuri pentru depistarea cu operativitate a oricăror introduceri (n circulaţia bănească de monedă falsă% fie ea naţională sau străină şi vi!ea!ă două aspecte principale< a Instruirea casierilor ce primesc masă monetară% activitate care reali!ată (n condiţii bune şi de ma&imă serio!itate duce la depistarea monedei falsificate (ncă din fa!a de tentativă a activităţii de plasare. ceastă instruire priveşte următoarele aspecte< 1. Cunoaşterea caracteristicilor generale ale monedei aflate (n circulaţie% cu referire la principalele elemente de protecţie. *n principal această instruire se reali!ea!ă de către emitent prin mi"loace mass'media cu oca!ia lansării (n circuitul monetar a unei monede sau bancnote noi şi se adresea!ă publicului larg% (ntregii populaţii. 2. #osibilitatea de a identifica o bancnotă contrafăcută ceastă activitate se reali!ea!ă (n momentul (n care (n circulaţia monetară% (n anumite !one sau locuri din ţară% sunt identificate (n circulaţie bancnote contrafăcute ce pre!intă aceleaşi caracteristici ce le deosebesc de cele autentice. 3. Conlucrarea cu organele de #oliţie speciali!ate pentru identificarea plasatorului. stfel% (n ba!a unei instruiri anterioare% (n momentul (n care casierul primeşte o bancnotă falsă +ran rnan% rta falsificatorilor : falsificatorii artei% Ed. ,$eridiane% @ucureşti% 18J7% pag. H #liante şi documentari @anca Naţională a Rom/niei şi @ăncile comerciale
39 40
27
procedea!ă de aşa manieră (nc/t să reţină pe c/t posibil sub un divers prete&t plasatorul% p/nă la anunţarea şi sosirea organelor de #oliţie. )acă acest lucru nu este posibil% casierul va (ncerca să reţină c/t mai e&act semnalmentele plasatorului% eventual şi ale mi"locului de transport cu care se deplasea!ă% sau% atunci c/nd este ca!ul% şi semnalmentele persoanelor care'l (nsoţesc şi orice alte date care să permită identificarea ulterioară a acestuia. @ancnota identificată a fi falsă sau suspectă de acest fapt se predă pe ba!ă de proces'verbal organelor de #oliţie (n vederea continuării cercetărilor. b Retragerea din circulaţie a bancnotelor vec5i% u!ate sau deteriorate ctivitatea pre!intă o importanţă deosebită din considerentele arătate anterior şi anume< lăsarea (n circulaţie a unor bancnote care sunt u!ate sau deteriorate face posibilă activitatea de plasare a unor bancnote false sau contrafăcute% (nvec5ite voit pentru a crea impresia că au fost rulate mult timp (n circulaţie. stfel orice persoană sau c5iar casier c/nd primeşte o asemenea bancnotă tinde să creadă că este autentică dar u!ată% fără a o mai verifica. ceastă metodă% deşi implică costuri suplimentare din partea emitentului de a (nlocui periodic bancnotele u!ate prin noi emisiuni monetare% asigură o protecţie (n plus a masei monetare (n circulaţie (mpotriva penetrării de falsuri.
CAPITOLUL II. FALSIFICAREA DE MONEDĂ -INFRACŢIUNE ECONOMICĂ. 2.1 #onsideraţii privind falsificarea "i contrafacerea
28
+alsificare (nseamnă obţinerea unui produs asemănător cu altul 0reproducere% imitaţie% de"a e&istent (n comerţ M pe piaţă% (n scop de (nşelăciune şi de obţinere a unor venituri ilicite. +alsul este un termen "uridic (nsemn/nd infracţiunea săv/rşită prin alterarea adevărului (ntr'un act scris% prin adaosuri sau ştersături făcute cu rea'credinţă% prin imitarea semnăturii% denaturarea conţinutului% substituirea de persoane etc. sau produsul unei acţiuni de falsificare1. Referindu'ne la mărfuri%
falsificarea este o operaţiune frauduloasă care constă (n
modificarea raportului ponderal (ntre componentele unui produs% fără a efectua vreo aditivare cu alte substanţe. Notiunea de fals in acte sau documente nu este preci!ata printr'o definitie legala. In ma"oritatea legislatiilor se face insa o enumerare a diferitelor feluri de fals in documente% dar fara a se da o definitie generala si completa care sa delimite!e caracteristicile acestei infractiuni. In intelesul cel mai larg% falsul consta in alterarea sau denaturarea adevarului< astfel este fals ceea ce nu corespunde adevarului% are numai aparenta de adevar% este ceea ce este neadevarat% neautentic% artificial% contrafacut. 6iteratura "uridica si "urisprudenta au relevat elementele esentiale ale infractiunii de fals in documente% aratand ca aceasta pre!inta trei caracteristici principale% si anume< alterarea adevarului continut intr'un document 0act% producerea sau posibilitatea producerii unor consecinte "uridice% savarsirea faptei cu intentie. In acest sens% . ;toica consemnea!ă ca prin infracţiunea de fals in acte urmea!ă a se intelege orice alterare a adevarului privitor la forma sau continutul unui act scris% oficial sau neoficial% savarsita cu intentie si susceptibila a produce consecinte socialmente periculoase . Nu orice fals este insa un fals penal. Aom aborda (n cadrul acestui capitol problema contrafacerii şi falsificării bancnotelor (ntruc/t valorile care interesea!ă (n acest ca! sunt mult mai mari dec/t (n ca!ul monedelor metalice şi un alt considerent (l constituie faptul că (n multe situaţii s'au depistat contrafaceri masive de bancnote străine cu o putere foarte mare de cumpărare.
$alsificarea bancnotei
şadar% (n practică prin falsificarea bancnotei se (nţelege intervenţia făcută prin diverse metode asupra unei bancnote autentice% prin mărirea cupiurii acesteia% pentru a i se mări valoarea.
a falsifica W a confecţiona un lucru asemănător cu altul% cu scopul de a (nşela ' )EK 188
41
29
ceastă modalitate se (nt/lneşte (n practica "udiciară (n materie% cel mai des asupra bancnotei americane% care s'a dovedit% conform statisticilor reali!ate de organisme internaţionale% a fi cea mai falsificată monedă din lume. ceastă modalitate s'a dovedit a avea succes (n afara teritoriului statului unde bancnota circulă (n mod curent% ca monedă naţională a statului respectiv. )in punct de vedere practic% av/nd (n vedere ce presupune această ,falsificare% s'a demonstrat că numai bancnota se poate falsifica nu şi moneda D2. )in practica investigării şi cercetării acestor falsificări statistic şi te5nic se pot formula anumite conclu!ii cu privire la această primă modalitate distinctă a falsificării banilor% astfel< •
s'a constatat că infractorii acţionea!ă (ntotdeauna asupra unei bancnote cu o cupiură mică% din care să obţină (n urma modificării cupiurii o bancnotă de valoare mai mare=
•
(n practică posibilitatea de a fi identificată o bancnotă (n cupiură mică este foarte scă!ută% (n sc5imb aceasta creşte proporţional cu creşterea cupiurii (nscrise pe bancnotă% ce ridică valoarea acesteia=
•
(n general% această modalitate nu este generali!ată% ci se referă la bancnote i!olate sau la cantităţi mici% nesemnificative de bancnote=
•
această modalitate pre!intă avanta"ul relativei simplistă% pentru că nu necesită din partea falsificatorului mi"loace te5nice comple&e sau sofisticate (nsă presupune pentru reuşită un talent deosebit=
•
din punct de vedere al participaţiei la comiterea faptei de falsificare (n această modalitate% de regulă poate fi reali!ată individual% nefiind necesară constituirea unui grup=
•
cu privire la clasarea sau punerea (n circulaţie a unei bancnote astfel falsificate% de regulă autorul falsului este şi plasator.
)in punct de vedere al luptei duse pentru prevenirea falsificării (n această modalitate% putem spune că este foarte grea% (n marea ma"oritate a ca!urilor aproape imposibilă% (ntruc/t această activitate ilicită% după cum se poate observa% nu necesită pregătiri sau alte activităţi de lungă durată care să tre!ească suspiciune sau să dea de bănuit. #ontrafacerea bancnotei
)eşi (n practică s'au (nt/lnit ca!uri frecvente de confecţionare prin diverse metode şi de monede metalice false% ne vom referi (n principal la contrafacerea ,bancnotei% pentru că aceasta ocupă prin proporţii şi cantităţile astfel falsificate locul principal (ntre modalităţile de falsificare a banilor. lbu #% $ircea l : op. cit. pag J8
42
30
şadar% dacă la reali!area ,falsificării se foloseşte o bancnotă autentică% prin contrafacere re!ultă o bancnotă care nu mai are nimic autentic% cu e&cepţia faptului c/nd 5/rtia sau cernelurile folosite (n reali!area contrafacerii au fost sustrase c5iar de la emitentul bancnotelor autentice. v/nd (n vedere aceste considerente% (n limba"ul de specialitate (ntre ,contrafacere şi ,falsificare se mai face şi distincţia fals total şi fals parţial. ?eoretic această activitate infracţională poate fi reali!ată de orice persoană% (nsă din punct de vedere practic% av/nd (n vedere te5nicitatea% gradul de comple&itate şi de complicaţie al metodei% contrafacerea presupune o anume speciali!are şi o logistică specifică% nu la (ndem/na oricui. )e fapt% prin această activitate de contrafacere% răufăcătorul urmăreşte obţinerea% (n vederea punerii (n circulaţie% a unei bancnote care să imite c/t mai reuşit cu putinţă o bancnotă autentică. Raportat la metodele ce au fost folosite la reali!area contrafacerii% la (nceputul apariţiei banilor de 5/rtie cel mai des erau folosite metode de desenare şi ulterior% odată cu apariţia te5nicii foto% s'a folosit fotografierea bancnotei autentice D3. *nsă av/nd (n vedere securi!area bancnotelor% (n perioada modernă şi contemporană se poate considera că astă!i aceste două metode de contrafacerea bancnotelor sunt grosolane şi nu mai pot fi folosite (n practică. )ar o bancnotă falsă de o calitate bună se poate obţine prin tipărire% mai ales av/nd la (ndem/nă 5/rtie şi cerneluri autentice% (nsă dacă ne raportăm la te5nica e&istentă (n lume (n materie de fotocopiere şi printare 0copiatoare% scanere% imprimante de mare fidelitate% calitate şi re!oluţie a imaginilor putem spune că aceste mi"loace folosite (n activitatea de contrafacere pot duce la obţinerea unor falsuri foarte bune sau c5iar e&celente din punct de vedere al imitaţiei bancnotei autentice. 6a Conferinţa Internaţională Interpol din luna octombrie 1881 s'a recunoscut că copiatoarele sunt folosite pe plan mondial ca principal mod de operare (n contrafacerea bancnotelor. Bi acest lucru ' procurarea unui copiator c5iar foarte performant ' este la (ndem/na oricărei persoane ce dispune de o anumită sumă de bani% av/nd (n vedere faptul că banii investiţi sunt recuperaţi ulterior prin punerea (n circulaţie a bancnotelor contrafăcute. )e asemenea folosirea unui astfel de copiator nu necesită cunoştinţe te5nice şi o pregătire deosebită% fiind la (ndem/na oricărei persoane care citeşte e&plicaţiile fabricantului privind modul de folosire.
Aoc5escu I% @erc5eşan A : op. cit.% pag 8
43
31
*nsă c5iar folosind acest mi"loc te5nic şi reali!/nd o imagine falsă aproape perfectă a desenului autentic de pe cele două feţe ale bancnotei% prin contrafacere% c5iar şi cu copiatorul% nu se pot reproduce elementele de siguranţă ale bancnotei autentice şi acest lucru conduce după o e&aminare mai atentă a bancnotei la depistarea falsului. v/nd (n vedere cele e&puse mai sus se poate face o comparaţie (ntre aceste două modalităţi< contrafacerea şi falsificarea. stfel% dacă falsificarea se reali!ea!ă (n mod i!olat şi cu privire la cantităţi mici de bancnote la intervale mari de timp% prin contrafacere se reali!ea!ă (ntr'un timp foarte scurt o cantitate mare de bancnote false ce vor fi puse (n circulaţie. altă diferenţă o repre!intă faptul că (n ca!ul contrafacerii% bancnotele ce sunt reali!ate (n fals au toate aceeaşi serie şi pentru că prin contrafacere se reali!ea!ă% de regulă% cantităţi mari de bancnote false% infractorii nu mai acţionea!ă solitar ci constituiţi (n grupuri% pentru plasarea c/t mai rapidă a bancnotelor false re!ultate (n procesul contrafacerii. v/nd (n vedere constituirea (n grup% falsificatorul nu se mai ocupă personal de punerea (n circulaţie a falsurilor% ci această sarcină revine altor membri ai grupului infracţional% care plasea!ă% de regulă% (n alte localităţi dec/t (n cea (n care au fost contrafăcute bancnotele şi această activitate de plasare se e&ecută de obicei concomitent sau la scurt timp de la un loc la altul. ceastă activitate poate angrena (nsă o (ntreagă reţea de plasatori% căpăt/nd c5iar caracter transfrontalier (n ca!ul unor bancnote cu putere circulatorie mare 0dolari americani% euro sau a unor cantităţi foarte mari de bancnote contrafăcute. Este important de menţionat şi faptul că de regulă activitatea de contrafacere vi!ea!ă bancnotele autentice cu cupiuri mari. v/nd (n vedere că această metodă presupune o te5nică aparte% un spaţiu adecvat şi deci o multitudine de activităţi pregătitoare% (n munca operativă aceste aspecte pot conduce informativ la descoperirea grupului şi a scopurilor acestuia precum şi la destrămarea lui% prevenind astfel o activitate viitoare de contrafacere. ceastă pre!entare comparativă a contrafacerii şi a falsificăriiDD poate conduce la organi!area muncii poliţieneşti specifice% pentru identificarea falsificatorilor şi plasatorilor şi prevenirea comiterii acestor fapte c/t şi a introducerii (n circulaţia monetară de monedă falsă. 2.2. %naliza &uridică a componenţei de infracţiune
Aoc5escu I% @erc5eşan A : op. cit.% pag 171% lbu #% $ircea l% op. cit.% pag
44
32
rt. 23 al Codului penal al Republicii $oldova stabileşte< 4+abricarea (n scopul punerii (n circulaţie sau punerea (n circulaţie a biletelor @ăncii Naţionale a $oldovei% a monedelor% a valutei străine% a valorilor mobiliare de stat sau a altor titluri de valoare false% utili!ate pentru efectuarea plăţilor ' se pedepseşte cu (nc5isoare de la H la 17 ani% iar persoana "uridică se pedepseşte cu amendă (n mărime de la 1.777 la 3.777 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a e&ercita o anumită activitate. celeaşi acţiuni% săv/rşite < b de un grup criminal organi!at sau de o organi!aţie criminală = c (n proporţii deosebit de mari% se pedepsesc cu (nc5isoare de la J la 1H ani% iar persoana "uridică se pedepseşte cu amendă (n mărime de la 3.777 la .777 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a e&ercita o anumită activitate sau lic5idarea persoanei "uridice.4 Infracţiunea de falsificare de monede sau de alte valori are ca obiect !uridic generic al ocrotirii penale relatiile sociale ba!ate pe %%increderea publica4 considerate ca si reala valoare sociala% incredere privind% in ca!ul acestei infractiuni% monedele si valorile aflate legal in circulatie publica. )aca aceasta incredere publica nu ar fi penal ocrotita% monedele si valorile ar constitui mi"loace nesigure in formarea si desfasurarea relatiilor sociale% iar circulatia lor ar deveni daca nu imposibila% in orice ca! grav stan"enita. biectul !uridic special al acestei incriminari
consta in ocrotirea acestor relatii sociale in
formarea si desfasurarea carora "oaca un rol important e&istenta monedelor si titlurilor de valoare% adica acele relatii sociale in care increderea publica priveste monedele si alte valori. crotirea penala a acestor relatii sociale implica apararea increderii publice in raport cu adevarul pe care trebuie sa fie socotit ca il e&prima% in mod real% monedele si titlurile de valoare. biectul material%
$oneda falsificata prin plasmuire 0contrafacere% ca si titlul de
valoare falsificat in acelasi fel sunt produsul infractiunii de falsificare de monede sau alte valori% iar nu obiectul material al acestei infractiuni1782. Cand falsificarea se efectuea!ă prin contrafacere% obiect material al infractiunii sunt materialele din care se confectionea!ă moneda sau titlul de valoare contrafacut. In ca!ul falsificării prin alterare insa% moneda sau titlul de valoare adevarat asupra caruia s' a efectuat operatia de alterare constituie in acelasi timp si produsul si obiectul material al infractiunii. In ceea ce priveste infractiunile derivate de punere in circulatie sau de detinere a monedelor sau valorilor falsificate% monedele sau valorile puse in circulatie sau detinute constituie obiectul material al infracţiunilor. 33
Intre obiectul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori si produsul acestei infractiuni e&ists deosebirea care% in genere% se face intre materia prima si produsul obtinut din aceasta. biectul material priveste fa!a de e&ecutare a activităţii infractionale% pe cand produsul repre!inta re!ultatul acestei activitati. $oneda sau titlul de valoare falsificat va avea o aptitudine mai mare sau mai mica de a surprinde increderea publica% dupa calitatea materialului folosit% adica dupa insusirile obiectului material al falsificării. biectul material al infractiunii de falsificare si produsul acesteia constituie intotdeauna utile si relevante mi"loace materiale de proba in constatarea "udiciara a infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori.
S%()#$(( (/&#$(%/(( )ubiectul activ nemi!locit 0autor al
infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori
poate fi oricine% nefiind nevoie "uridic de vreo calitate speciala. #ractic insa% nu orice persoana poate deveni falsificator de monede sau de valori% savarsirea acestei infractiuni reclamand utili!area ilicita a unor munci de specialitate. In marea ma"oritate a ca!urilor% falsificarea de monede sau de alte valori se reali!ea!ă prin contributia mai multor faptuitori% deci de catre o pluralitate de subiecti activi 0coautori% instigatori% complici. Contributia participantilor% c5iar atunci cand apartin aceleiasi categorii 0de e&. coautori% poate varia% operatia de falsificare implicand de cele mai multe ori o e&ecutare comple&a% pentru efectuarea careia este nevoie de concursul unor specialisti 0desenatori% graficieni% filigranisti% c5imisti% tipografi% imprimeuri etc.. Este autor% deci subiect activ nemi"locit% participantul care a efectuat% c5iar si numai o operatie in cadrul activităţii de e&ecutare. ;unt subiecti activi nemi"lociti 0autori ai infracţiunilor derivate cei care pun in circulatie monede sau valori falsificate sau care detin produsul falsificării in vederea punerii in circulatie. Cand aceeasi persoana este subiect activ si al faptei principale de falsificare de monede sau de alte valori si al faptei derivate de punere in circulatie a produsului falsificării% va e&ista un concurs de infractiuni% f;ptuitorul fiind subiect activ atat al infractiunii de falsificare% cat si al faptei derivate de punere in circulatie 1788. )impotriva% in ca!ul detinerii monedelor sau valorilor falsificate% nu va e&ista concurs cand detinatorul este insusi falsificatorul sau alt participant la falsificare% fiindca detinerea incriminata in C. pen. nu este decat un ca! special de tainuire sau de favori!are% ori autorul sau oricare participant la o infracţiune nu poate fi considerat tainuitor sau favori!ator la propria sa infracţiune.
34
)aca detinerea monedelor falsificate in vederea punerii lor in circulatie si punerea in circulatie a acestora se reali!ea!ă de catre aceeasi persoana% vor fi aplicabile regulile de la concursul de infractiuni% deoarece luarea in considerare a scopului special ce califica intentia in ca!ul modalităţii detinerii face ca aceasta sa nu se absoarba in mod natural in cea a punerii in circulatie 6egat de aceasta s'a sustinut ca nu este ca!ul sa se dea vreun efect "uridic po!itiei subiective a faptuitorului din momentul primirii valorilor% 5otaratoare fiind po!itia subiecti va din momentul punerii in circulatie. sadar% pe cand la infracţiunea de falsificare si la cea de punere in circulatie pot fi subiecti activi orice persoane% la infracţiunea de detinere de monede sau alte valori falsificate nu pot fi subiecti activi cei care au participat ca autori% complici sau instigatori la savarsirea infractiunii de falsificare. ;ubiectul activ al infractiunii e&aminate poate fi si o persoana "uridica cu limitarile si in conditiile preva!ute in C. pen. )ubiectul pasiv% Infracţiunea
de falsificare de monede sau de alte valori are ca subiect
pasiv eventual pe acela care a fost indus in eroare primind ca valabila moneda sau titlul de valoare falsificat. ceasta persoana este material pre"udicial. ;ubiectul pasiv cert al infractiunii este institutul sau institutia care a emis moneda sau titlul de valoare falsificat% care este nevoit sa retraga toate monedele sau titlurile falsificate care au a"uns in circuitul serviciilor sale% pier!and astfel contravaloarea acestora si care mai este daunat si prin pierderea increderii publice in valabilitatea monedelor sau titlurilor% de felul celor falsificate. E suficient sa se raspandească stirea ca se gasesc in circulatie anumite monede sau titluri de valoare falsificate% pentru ca neincrederea in monedele sau titlurile de acelasi gen valabile% sa devina generala. Increderea publica fiind o valoare sociala% atingerea acesteia le!ea!ă intreaga colectivitate% stan"enind relatiile dintre oameni% asa ca nicaieri mai mult ca in ca!ul falsificării de monede sau de valori nu apare mai evident ca% in orice fapta penala% subiect pasiv generic este societatea 1173. *lemental material
al incriminarii principale consta in acţiunea de falsificare a unei
monede sau alte valori. ?ermenul de falsificare inseamna alterarea adevarului in una din cele doua operatiuni posibile si anume< ' contrafacere 0plasmuire% adica% confectionare de monede sau de valori false prin imitarea monedei sau valorii adevarate sau ' alterare
0prefacere
adica
modificarea 35
continutului
sau
aspectului
unei
monede sau valori adevarate in scopul de a crea o aparenta necorespun!atoare adevarului117H. +iecare dintre aceste operatii poate fi efectuata printr'o varietate de procedee% incepand de la cele mai simple X0mai rudimentare si sfarsind cu cele mai complicate 0mai perfectionate. In ca!ul celor dintai falsificarea poate fi descoperita de orice persoana mai atenta% pe cand in ca!ul celor din urma este nevoie mai totdeauna de parerea specialistilor. $i"loacele de falsificare sunt de asemenea e&trem de variate si felurit adaptate in raport cu procedeele de falsificare folosite. Nu este necesar ca imitarea sa fie perfects. Este suficient ca imitarea sa fie astfel facuta incat moneda sau valoarea contrafacuta% datorita aparentei de autenticitate% sa poata fi luata in considerare drept o moneda sau valoare autentica. +rmarea imediata
0tipica a actiunii de falsificare 0contrafacere sau alterare consta in
crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite% prin obtinerea unei monede sau a unui titlu de valoare aparent asemanator cu moneda sau cu titlul a carui falsificare s'a urmarit. Frmarea imediata nu se considera insa ca fiind reali!ata atunci cand produsul falsificării este atat de nereusit 0fals grosolan incat nimeni nu 1'ar confunda cu moneda sau cu valoarea adevarata117. Nu interesea!ă% sub raportul e&istentei infractiunii% daca urmarea imediata deriva din reali!area unui produs unic sau dintr'o productie in serie. In varianta agravata preva!uta in alin. 03% urmarea imediata consta in posibilitatea producerii unei pagube importante sistemului financiar 0te!a I sau in producerea effective a unei pagube importante sistemului financiar 0te!a II. egatura de cauzalitate%
E&istenta unei monede sau a unei valori care numai aparent poate
fi luata drept o moneda sau o valoare adevarata% nu creea!ă starea de pericol si nu constituie deci urmarea imediata a unei actiuni de falsificare decat daca e&ista o legatura de cau!alitate intre aceasta acţiune si e&istenta monedei sau valorii aparent veridica. ;e poate de pilda ca o moneda sau o valoare aparent veridica sa fie produsul unei greseli savarsite cu oca!ia baterii monedei adevarate sau imprimarii titlului de valoare adevarat% iar nu al unei actiuni de falsificare. In genere% in practica legatura de cau!alitate este mai totdeauna vadita si nu are nevoie de probatorii speciale. In varianta agravata preva!uta in alin. 03 te!a II% legatura de cau!alitate va trebui sa fie dovedita in toate ca!urile.
L&$%& +%()#$(9& & (/&#$(%/(( 6(/#(6&')
36
orma de vinovatie%
cţiunea de falsificare a unei monede sau a unei valori nu este
relevanta penal decat daca este savarsita cu vinovatie% adica cu vointa si intentie. 6atura subiectiva este alcatuita deci din vointa faptuitorului de a efectua acţiunea de falsificare 0de contrafacere sau alterare si intentia acestuia de a reali!a prin acea acţiune o moneda sau o valoare care aparent sa corespunda unei monede sau valori adevarate% astfel incat daca ar patrunde in circulatia obisnuita va putea fi primita ca atare. #ropriu'!is% nu se cere ca falsificatorul sa fi urmarit anume punerea in circulatie a monedei sau valorii falsificate (intentie directa., fiind suficient ca el si'a dat seama 0a preva!ut ca acest re!ultat este posibil si a acceptat producerea lui /intentie indirecta. obilul
determinant si scopul urmarit de faptuitor nu interesea!ă pentru e&istenta laturii
subiective si implicit a infractiunii insasi% dar de acestea se va tine seama la stabilirea gradului de pericol social concret si deci la individuali!area pedepsei. In doctrina% s'a mai sustinut si parerea% ramasa i!olata% conform careia infracţiunea anali!ata nu se poate comite decat cu intentie directa% Infracţiunea de falsificare de monede sau de alte valori nu poate fi savarsita din culpa.
L&$%& ()#$(9& & (/&#;(%/(' )(9&$) In ca!ul infracţiunilor de fals de monede sau de alte valori% sub aceeasi denumire 0monomica si in cuprinsul aceluiasi articol din cod 0C. pen. sunt preva!ute si infractiunile derivate privind %%punerea in circulatie4 si %%detinerea in vederea punerii in circulatie4 a monedelor sau valorilor falsificate. %%#unerea in circulatie4 inseamna introducerea monedelor sau valorilor falsificate in sfera 0circuital in care in mod normal isi indeplinesc functiunea lor si valorile adevarate. #unerea in circulatie poate fi reali!ata prin orice mi"loace obisnuite 0plati% depuneri% sc5imburi% e&pedieri postale etc. sau prin acte ilicite 0de e&. substituirea de catre un gestionar sau mandatar a monedelor ori valorilor falsificate in locul unora adevarate. #unerea in circulatie se efectuea!ă% in genere% prin acte succesive% repetate% capatand mai totdeauna caracterul de infracţiune continuata. %%)etinerea4 monedelor sau valorilor falsificate inseamna primirea si pastrarea acestora% indiferent daca detinatorul a dobandit acele monede sau valori si le define pentru el ori daca i'au fost incredintate spre pastrare si le detine pentru altul. )etinerea% ca si punerea in circulatie% este un mod de a tainui sau de a favori!a% special incriminat in materia falsificării de monede sau de alte valori.
37
Nu importa pentru e&istenta laturii obiective daca detinerea a durat pana la punerea in circulatie a monedelor sau valorilor sau a avut loc numai intr'un anumit interval de timp% e&act ca si in ca!ul tainuirii si favori!arii. erinte esentiale
1. #entru ca actiunile de %%punere in circulatie4 sau de %%detinere4 sa
intregească latura obiectiva a infractiunii derivate respective% trebuie sa fie indeplinita o cerinta esentiala comuna ambelor actiuni. #rin urmare% monedele sau valorile falsificate% puse in circulatie sau detinute. ceasta cerinta este o consecinta firească a caracterului derivat al acestor infractiuni. Infractiunile derivate% dupa cum arata calificativul lor% sunt infractiuni subsecvente% care presupun o alta infracţiune antecedents% asa incat calificarea ca fapta penala a infracţiunilor derivate de punere in circulatie sau de detinere de monede sau valori falsificate depinde de pree&istenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori. Cata vreme nu s'a savarsit o infracţiune de falsificare de monede sau de alte valori% nu se poate concepe savarsirea faptei de punere in circulatie sau a faptei de detinere de monede sau de alte valori falsificate. 2. cţiunea de %%detinere4 trebuie sa fie savarsita %%in vederea punerii in circulatie4. Neindeplinirea acestei cerinte inlatura caracterul infractional al faptei de detinere. Raspunderea penala a detinatorului ia fiinta din momentul in care si'a dat seama de natura monedelor sau valorilor primite ori incredintate pentru a le detine si de scopul detinerii. In lipsa cerintei esentiale% detinerea va putea constitui insa infracţiunea de favori!are% daca sunt intrunite elementele acesteia. )etinerea de moneda% cu stiinta ca este falsificata% in vederea punerii in circulatie% constituie infracţiunea preva!uta in C. pen.% c5iar daca aceasta nu a fost pusa in circulatie. Inainte de a incerca sa vanda moneda falsificata% faptuitorii nu au comis tentativa la infracţiunea de inselaciune% deoarece lipseste actul de punere in e&ecutare a 5otararii de a savarsi infracţiunea. +rmarea imediata% In ca!ul
infractiunii de punere in circulatie a monedelor sau valorilor
falsificate% urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite% decurgand din patrunderea efectiva a produselor falsificării in sfera 0circuitul operatiilor normale de credit sau de efectuare de plati. Nu este nevoie pentru e&istenfa urmarii imediate ca toate monedele sau valorile falsificate sa fi fost puse in circulatie% fiind suficienta c5iar o singura acfiune de punere in circulatie cu obiect limitat. Fneori% falsificarea este descoperita c5iar de la primele monede sau valori false puse in circulatie% alteori insa numai dupa ce importante cantitati de monede sau valori false au intrat in circulatie. 38
In ca!ul detinerii monedelor sau valorilor false% in vederea punerii lor in circulatie% urmarea imediata consta in starea specials de pericol pe care aceasta definere o creea!ă si o intretine% constituind o ameninfare pentru relafiile sociale ocrotite de legea penala prin incriminarea falsificării de monede sau de alte valori. #rin %%sistem financiar4 se intelege ansamblul operafiilor privind finantele statului% astfel cum sunt reglementate% in continutul% functiunea si mecanismul lor% prin diverse acte normative. gravantele se aplica atat falsificatorilor% cat si celor care pun in circulatie sau detin monede ori valori falsificate% si indiferent daca monedele sau valorile false sunt moldovenesti sau straine. gravanta privitoare la situatia potentialităţii virtuale se aplica si in ca! de tentativa daca se constata ca in ipote!a ca fapta s'ar fi consumat aceasta ar fi putut cau!a p paguba importanta sistemului financiar. In lipsa unei norme e&plicative% importanta pagubei ' potentiate sau efective ' cau!ate sistemului financiar este o c5estiune de fapt% care urmea!ă a fi determinate de la ca! la ca!% in raport cu particularitatile fiecarei pricini. In formularea unei aprecieri este necesar sa se tina seama de natura produsului ori obiectului material al infractiunii% de numarul si valoarea acestora% de conditiile si circumstantele savarsirii faptei% de implicatiile ei de ordin financiar in tara sau peste 5otare% precum si orice alte elemente care% in impre"urarile ca!ului concret% s'ar putea dovedi relevante. egatura de cauzalitate intre acţiunea incriminata si
urmarea imediata trebuie sa e&iste si sa
fie dovedita.
L&$%& +%()#$(9& & (/&#;(%/(' )(9&$) orma de vinovatie%
+apta de punere in circulatie a unor monede sau valori falsificate% ca si
fapta de a define astfel de monede sau valori% nu constituie o infracţiune decat daca este savarsita cu vinovatie. +orma de vinovatie necesara pentru e&istenta laturii subiective este intentia, adica
stiinta faptuitorului ca monedele sau valorile pe care le pune in circulatie sau pe
care le define pentru a fi puse in circulafie sunt falsificate% si deci prevederea ca prin savarsirea acestor acfiuni se creea!ă o stare de pericol pentru menfinerea increderii publice% re!ultat pe care il urmareste sau il accepts. obilul
determinant si scopul urmarit de faptuitor nu interesea!ă pentru e&istenta laturii
subiective si implicit a infractiunii insasi% dar de acestea se va tine seama la stabilirea gradului de pericol social concret si deci la individuali!area pedepsei.
39
+apta savarsita din culpa nu constituie infracţiune. Cel care a primit o moneda falsa si fara a cunoaste falsitatea acesteia o repune in circulatie nu savarseste o infracţiune% iar daca si'a dat seama ca moneda este falsa si totusi o repune in circulatie savarseste o contravenfie 111. lti autor% considers ca infracfiunile derivate nu se pot comite decat cu intentie directa% In aceasta conceptie% sintagma %%in vederea punerii in circulatie4 repre!inta o cerinta esentiala care afectea!ă latura subiectiva a infractiunii anali!ate% avand astfel sens de finalitate si nu de destinatie. 2.. %ctivităţi de cercetare desfa"urate pentru descoperirea falsului de bancnote
+ăc/nd parte din grupul faptelor incriminate sub denumirea generică de ,infracţiuni de fals% falsificarea de bancnote constituie o categorie bine individuali!ată şi particulari!ată% at/t sub aspectul structurii şi conţinutului "uridic% c/t şi a modalităţilor faptice de comitere. #rin incriminarea acestei fapte legea penală prote"ea!ă relaţiile sociale a căror formare% de!voltare şi desfăşurare normală implică (ncrederea (n autenticitatea bancnotelor. ?otodată% legea penală apără interesele civile at/t ale persoanelor fi!ice c/t şi ale instituţiilor statului abilitate (n emiterea bancnotelor şi asigurarea circulaţiei băneşti. Competenţa de cercetare şi alte aspecte de ordin procesual penal. )espre săv/rşirea infracţiunii de falsificare de monedă organele de urmărire penală pot fi sesi!ate prin toate modurile de sesi!are cunoscute< pl/ngere% denunţ sau din oficiu. #otrivit Codului de procedură penală% (n ca!ul unei astfel de fapte urmărirea penală se efectuea!ă de către organele de cercetare penală ale poliţiei. cţiunea penală se pune (n mişcare din oficiu. 6egea penală se aplică oricărei persoane dacă aceasta a săv/rşit un act de e&ecutare a infracţiunii sau dacă numai re!ultatul acesteia s'a produs pe teritoriul statului. E&istă situaţii c/nd falsificarea bancnotelor sau numai o parte a operaţiilor de contrafacere sau alterare s'au efectuat (n străinătate% punerea (n circulaţie% implicit deţinerea fiind făcute pe teritoriul ţării. *n această situaţie competenţa de cercetare aparţine organelor "udiciare. )acă infracţiunea s'a comis (n străinătate% dar autorul este cetăţean rom/n sau persoană fără cetăţenie cu domiciliul (n Republica $oldova% organele de urmărire penală trebuie să facă aplicarea prevederilor referitoare la personalitatea legii penale 0art. D din Codul penal. 6egea penală se aplică şi faptelor săv/rşite (n străinătate de către un cetăţean din Republica $oldova sau de o persoană fără cetăţenie domiciliată pe teritoriul statului% dacă aceste fapte sunt incriminate ca infracţiuni şi de legea
40
noastră şi e&istă un tratat de asistenţă "uridică cu statul pe teritoriul căruia s'a consumat activitatea infracţională. #ractica organelor "udiciare cunoaşte situaţii c/nd primul organ sesi!at despre comiterea unor astfel de fapte nu este organul de cercetare penală al poliţiei ci alte organe. cestea din urmă pot fi sesi!ate fie cu prile"ul prinderii (n flagrant a făptuitorului% fie cu oca!ia desfăşurării diverselor activităţi de urmărire penală< perc5e!iţii% ascultări de persoane% e&tinderea cercetărilor% etc. ;esi!ate despre e&istenţa unor fapte de această natură% organele de cercetare penală ale poliţiei sunt obligate să trimită cau!a de (ndată organului de cercetare penală al poliţiei. tunci c/nd actele de cercetare nu suferă am/nare 0din raţiuni de timp% posibilitatea dispariţiei făp' tuitorului% distrugerea mi"loacelor materiale de probă% etc.% acestor organe le revine obligaţia de a interveni% lucrările efectuate cu această oca!ie fiind% de asemenea% trimise de urgenţă organului competent. #entru reali!area conţinutului acestei infracţiuni nu e&istă nici o condiţie de loc şi timp (n raport cu care să sub!iste sau nu fapta ori care să'i confere anumite elemente de circumstanţiere. ;tabilirea locului şi timpului săv/rşirii infracţiunii repre!intă importanţă deosebită din punct de vedere al tacticii criminalistice% respectiv al descoperirii urmelor şi mi"loacelor materiale de probă% desfăşurării unor activităţi specifice% verificării şi interpretării unor probe administrate. Ca şi (n ca!ul cercetării altor infracţiuni% şi (n ca!ul falsificării de bancnote locul şi timpul săv/rşirii pre!intă importanţă din mai multe considerente< a locul unde au fost falsificate bancnotele ori unde au fost ţinute (n vederea punerii lor (n circulaţie permite descoperirea% relevarea% fi&area şi ridicarea tuturor urmelor şi mi"loacelor materiale de probă ce au legătură cu activitatea infracţională = b cunoaşterea locului şi timpului c/nd s'a comis falsificarea permite formarea corectă a cercului de bănuiţi = c constituie principalul indiciu pentru identificarea martorilor. ceştia ar putea fi identificaţi din r/ndul vecinilor făptuitorului% din cercul de prieteni sau din antura"ul acestuia% din r/ndul colegilor de serviciu% etc. d odată stabilit locul şi timpul comiterii faptelor e&istă posibilitatea reală de limitare a consecinţelor activităţilor ilicite. *n general această activitate infracţională parcurge toate etapele% (ncep/nd cu actele pregătitoare% continu/nd cu fa!a de e&ecutare şi sf/rşind cu cele de consumare şi epui!are. ;pecific activităţii de falsificare de bancnote este faptul că aceasta necesită o pregătire atentă şi 41
deosebit de comple&ă% autorul fiind obligat să găsească fondurile necesare% să'şi procure materiale şi instrumente% să obţină colaborarea unor specialişti% inclusiv a celor care urmea!ă să plase!e produsul final. )eşi nu sunt incriminate actele preparatorii% legea penală prevede ca infracţiuni de sine stătătoare unele fapte care au un vădit caracter de pregătire (n raport cu infracţiunea de falsificare de bancnote. Este ca!ul infracţiunii de deţinere de instrumente (n vederea falsificări de valori. rganul de urmărire penală trebuie să stabilească dacă acţiunile menite să (ntregească conţinutul constitutiv al infracţiunii au fost duse p/nă la capăt% ori au rămas (n faţa tentativei. E&istă tentativă dacă acţiunea de alterare sau contrafacere a fost (ntrerupta din motive independente de voinţa făptuitorului. ?ot astfel% e&istă tentativă şi (n ca!ul (n care acţiunea de falsificare a fost dusă p/nă la capăt% dar această nu a avut re!ultatul scontat de făptuitor. utor al infracţiunii de falsificare de bancnote poate fi orice persoană% legea necondiţion/nd e&istenţa faptei de vreo calitate specială a acesteia. +ără a avea relevanţă sub aspectul (ncadrării "uridice% calitatea făptuitorului trebuie avută (n vedere% fie şi numai din considerentul că nu oricine poate deveni falsificator de bancnote. #entru a concepe şi% mai ales% pentru a trece la reali!area faptei% infractorul trebuie să posede cunoştinţe solide de specialitate (n mai multe domenii% cum ar fi< tipografie% grafică% c5imie% etc. ?ocmai datorită acestui fapt% rareori se (nt/lnesc ca!uri c/nd (ntreaga activitate infracţională este reali!ată de o singură persoană. )e regulă% falsificarea de bancnote este re!ultatul contribuţiei unei pluralităţi de subiecţi activi% fie (n calitate de coautori% fie (n calitate de complici sau instigatori. #ersoanele păgubite prin activitatea ilicită a făptuitorului pot fi% după ca!% at/t persoane fi!ice c/t şi persoane "uridice. #lec/nd de la pericolul social deosebit al acestor fapte pentru relaţiile sociale ocrotite de legea penală% organele de urmărire penală trebuie să facă propuneri corespun!ătoare de modificare a legislaţiei% (n aşa fel (nc/t politica penală să fie pusă de acord cu dinamica criminalităţii (n acest domeniu. Constatarea infracţiunii flagrante capătă o importanţă cu totul aparte atunci c/nd produsul infracţiunii (l constituie bancnotele falsificate. Este flagrantă infracţiunea descoperită (n momentul săv/rşirii ori imediat după săv/rşire% adică prinderea făptuitorului (n timpul şi la locul comiterii sau c/t mai aproape de acest loc. Importanţa constatării infracţiunii flagrante re!idă din faptul că se (mpiedică consumarea activităţii ilicite şi implicit se limitea!ă pagubele care ar putea fi provocate.
42
#e de altă parte% prinderea (n flagrant contribuie decisiv la apropierea momentului tragerii la răspundere penală a infractorului% aceasta fiind de natură să reali!e!e şi latura preventivă şi totodată să sporească rolul educativ al pedepselor aplicate. #rivită din punctul de vedere al locului şi al timpului săv/rşirii faptei% constatarea infracţiunii flagrante face ca acestea să fie cunoscute (ncă din fa!a iniţială a cercetărilor% nemaifiind necesare alte activităţi pentru stabilirea acestora. )acă infracţiunile au fost săv/rşite (n participaţie% prinderea unuia din făptuitori (n flagrant constituie premi!a identificării operative a tuturor celor care au conlucrat la reali!area activităţii infracţionale. Importanţa constatării infracţiunii flagrante (n ca!ul infracţiunii de falsificare de bancnote (şi găseşte e&presia (n dispo!iţiile derogatorii de la dreptul comun% şi anume< Y posibilitatea efectuării perc5e!iţiei fără autori!aţia procurorului= Y posibilitatea luării măsurii reţinerii şi arestării preventive fără (ndeplinirea altor formalităţi= Y dreptul oricărei persoane de a prinde pe făptuitor şi a'l conduce (n faţa autorităţilor. E&cept/nd ca!urile (n care punerea (n circulaţie a bancnotelor contrafăcute sau alterate se constată spontan% constatarea infracţiunii flagrante presupune o temeinică pregătire prealabilă% merg/nd p/nă la cele mai mici detalii. rice omisiune sau tratare cu superficialitate poate avea drept consecinţă eşuarea acţiunii şi compromiterea şanselor identificării infractorilor şi probării activităţii ilicite. rganele de urmărire penală trebuie să cunoască o serie de date precum< modul de operare a făptuitorilor% timpul c/nd sunt puse (n circulaţie bancnotele falsificate şi locurile vi!ate de făptuitor pentru plasarea produsului infracţiunii% locul unde se intenţionea!ă ascunderea bancnotelor falsificate (n aşteptarea momentului prielnic valorificării% dacă cei (n cau!ă sunt (narmaţi ori folosesc substanţe parali!ante% iritante pentru scăpare etc. legerea momentului intervenţiei repre!intă condiţia de ba!ă pentru reuşita (ntregii acţiuni. $omentul ales pentru surprinderea făptuitorului diferă de la ca! la ca!% (n funcţie de specificul acţiunilor pe care le va desfăşura cel (n cau!ă. #ractica "udiciară şi tactica criminalistică recomandă ca (n ca!ul v/n!ării de bancnote străine falsificate intervenţia organelor de urmărire penală să se facă după (nc5eierea tran!acţiei% (n momentul imediat următor (nm/nării valutei şi (ncasării preţului. tunci c/nd e&istă date că făptuitorii vor transporta bancnotele falsificate (ntr'un anumit loc% constatarea infracţiunii flagrante poate fi reali!ată fie pe traseu% fie după a"ungerea la destinaţie% fie după deplasarea mărfii destinatarului sau altui intermediar% (n acest mod e&ist/nd posibilitatea identificării mai multor participanţi şi descoperirii (ntregii filiere. 43
şa cum am arătat% modalităţile faptice de comitere a acestor infracţiuni sunt e&trem de diversificate% fapt pentru care nu se poate preci!a cu e&actitate care este momentul (n care trebuie să intervină organele de urmărire penală pentru surprinderea făptuitorului. )upă intervenţie şi identificarea făptuitorului% prima activitate obligatorie este perc5e!iţia corporală% urmată de controlul baga"elor şi al mi"loacelor de transport folosite% acestea din urmă oferind nenumărate şi imprevi!ibile locuri de ascundere% necesit/nd astfel demontarea pieselor şi a subansamblelor. ?otodată trebuie desfăşurate activităţi de identificare a martorilor oculari% (n ca! contrar pier!/ndu'se o sursă preţioasă de informaţii utile (n cau!a respectivă. Flterior prinderii infractorului% identificării acestuia% efectuării perc5e!iţiei% ascultării martorilor% efectuării fotografiilor "udiciare organul de urmărire penală trebuie să (ntocmească cu lu& de amănunte procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante. )in cuprinsul procesului verbal de constatare a infracţiunii flagrante trebuie să re!ulte% (n principal următoarele< •
data şi locul unde s'a făcut constatarea=
•
calitatea% numele şi prenumele celor care au făcut constatarea şi unitatea din care fac parte=
•
numele şi prenumele specialiştilor care au făcut parte din ec5ipă şi unitatea din care provin=
• •
temeiul de fapt al intervenţiei= ba!a legală a constatării infracţiunii flagrante=
•
numele% prenumele şi celelalte date de identificare ale martorilor asistenţi=
•
activitatea desfăşurată de făptuitor (n momentul premergător intervenţiei=
•
identitatea făptuitorului% cu preci!area actului (n ba!a căruia s'a făcut identificarea=
• •
bunurile% (nscrisurile sau valorile găsite asupra făptuitorului= re!ultatul perc5e!iţiilor asupra baga"elor şi mi"locului de transport folosit de făptuitor=
•
e&plicaţiile făptuitorului referitoare la activităţile pe care le desfăşura (n momentul prinderii sale şi cu privire la bunurile şi valorile descoperite asupra sa=
•
declaraţiile martorilor=
•
menţiune despre bunurile% valorile şi (nscrisurile ridicate de la făptuitor=
•
menţiune despre fotografiile "udiciare efectuate cu prile"ul constatării infracţiunii flagrante= 44
•
observaţiile martorilor asistenţi% ale martorilor oculari% precum şi obiecţiile făptuitorului at/t cu privire la modul (n care s'a efectuat constatarea% c/t şi cu privire la cele consemnate (n procesul verbal.
tunci c/nd este ca!ul% după prinderea infractorului şi efectuarea activităţilor menţionate se va proceda la cercetarea la faţa locului% re!ultatul acesteia consemn/ndu'se (n acelaşi act de constatare. Ca la orice infracţiune% şi (n ca!ul falsificării de bancnote cercetarea la faţa locului se (nscrie printre activităţile ce contribuie (n mod substanţial la reali!area scopului procesului penal. *n accepţiunea de ,loc al faptei intră locurile unde s'a reali!at% (n tot sau (n parte% operaţiile necesare falsificării bancnotelor% unde se află depo!itate materialele şi instrumentele folosite la falsificare% precum şi locul unde se află produsul infracţiunii (n diferite fa!e de falsificare. Lin/nd cont de modalităţile faptice de comitere a unor astfel de fapte% de persoanele implicate şi profilul moral al acestora şi această activitate trebuie pregătită (n cele mai mici detalii% orice scăpare duc/nd inevitabil% la eşecul acţiunii% şi% de multe ori% la ratarea (ntregii cau!e. Cercetarea la faţa locului se face după regulile cunoscute% respect/ndu'se normele procesuale penale şi cele de tactică criminalistică. *n afară de bancnotele falsificate% la locul faptei mai pot fi descoperite următoarele< bancnote aflate (n diferite fa!e de falsificare% probele făcute de infractor pentru obţinerea modelului dorit de bancnotă% 5/rtie% cerneluri% tuşuri tipografice% instrumente ori aparate folosite sau susceptibile de a fi folosite la falsificarea de bancnote 0matriţe% aparate şi clişee foto' grafice % aparate de copiat% etc.. Re!ultatele cercetării la faţa locului se consemnea!ă intr'un proces'verbal după regulile cunoscute. )in cuprinsul procesului verbal trebuie să re!ulte următoarele< •
data şi locul desfăşurării activităţii =
•
calitatea% numele şi prenumele% unitatea din care fac parte membrii ec5ipei de cercetare=
•
numele% prenumele% calitatea celorlalţi participanţi 0specialişti% interpreţi% etc. şi unităţile din care fac parte=
•
temeiul de fapt şi de drept care au impus deplasarea ec5ipei la faţa locului=
•
numele% prenumele şi celelalte date de identificare ale martorilor asistenţi=
•
amplasarea locului faptei din punct de vedere topografic şi criminalistic=
•
persoanele găsite la faţa locului% cu preci!area tuturor datelor de identificare=
45
•
categoriile de urme şi mi"loace materiale de probă descoperite% fi&ate şi ambalate% cu descrierea naturii acestora% a locurilor unde au fost găsite% a modului de ridicare etc=
•
menţiune despre modul (n care au fost ambalate% etic5etate şi sigilate=
•
măsurile ce au fost luate cu privire la făptuitor=
•
fotografiile "udiciare efectuate cu indicarea mărcii aparatului de fotografiat folosit% a filmului şi sensibilităţii acestuia=
•
menţiune despre (ntocmirea sc5iţei locului faptei şi scara la care a fost e&ecutată=
•
ora (nceperii şi ora (ncetării cercetării la faţa locului% cu evidenţierea condiţiilor de vi!ibilitate (n care s'a desfăşurat activitatea=
•
observaţiile martorilor asistenţi şi ale celorlalţi participanţi% precum şi obiecţiile făptuitorului at/t cu privire la modul (n care s'a efectuat cercetarea la faţa locului% c/t şi cu privire la cele consemnate (n procesul'verbal=
•
numărul de e&emplare (n care s'a (ntocmit procesul'verbal şi destinaţia acestora.
lături de procesul'verbal% fotografia "udiciară e&ecutată la faţa locului se numără printre cele mai importante mi"loace de fi&are a re!ultatelor cercetării% aceasta pre!ent/nd multiple avanta"e< rapiditatea cu care se (nregistrea!ă imaginea% fidelitatea% e&actitatea şi pre!entarea sugestivă a celor mai semnificative momente ale cercetării la faţa locului. 6a r/ndul ei% sc5iţa locului faptei constituie o modalitate de repre!entare grafică a situaţiei de la faţa locului şi a"ută la (nţelegerea mai e&actă a tabloului real al locului infracţiunii% av/nd menirea de a ilustra constatările din procesul verbal şi de a (ntregi celelalte mi"loace de fi&are. *n practica "udiciară se constată că% (n marea ma"oritate a ca!urilor% organele de urmărire penală recurg la această activitate pentru descoperirea de obiecte% (nscrisuri sau valori necesare probării activităţii infracţionale şi% implicit% a vinovăţiei făptuitorului. #erc5e!iţia va fi făcută numai (n ba!a autori!aţiei "udecătorului competent% e&cept/nd ca!urile c/nd ea se face ca urmare a constatării infracţiunii flagrante. )acă această activitate apare ca necesară şi oportună% ea trebuie efectuată cu ma&imă operativitate% orice (nt/r!iere put/nd duce la pierderea momentului prielnic% la ratarea elementului surpri!ă% de multe ori% decisiv (n astfel de situaţii. Cunoaşterea persoanei ce urmea!ă a fi perc5e!iţionată este obligatorie şi ea presupune% pe l/ngă nume% prenume% profesie şi obţinerea unor date referitoare la modul de viaţă% locurile pe
46
care le frecventea!ă% persoanele (n compania cărora este semnalată% pasiuni% vicii etc. )e aceeaşi atenţie trebuie să se bucure cunoaşterea locurilor ce urmea!ă a fi perc5e!iţionate. $omentul declanşării acţiunii trebuie ales cu multă gri"ă şi el trebuie situat (n acea fa!ă a cercetărilor c/nd s'a putut forma convingerea că se vor putea obţine ma&imum de probe. #ractica "udiciară recomandă că trecerea la efectuarea acestei activităţi să se facă numai atunci c/nd scopul perc5e!iţiei nu poate fi reali!at prin alte mi"loace mai eficiente. Efectuarea perc5e!iţiei vi!ea!ă (n principal < • •
găsirea de bancnote falsificate= probele reali!ate de făptuitor (nainte de trecerea la falsificarea propriu'!isă=
•
descoperirea de bancnote (n curs de falsificare=
•
descoperirea de instrumente şi materiale folosite la falsificare=
•
prinderea altor participanţi la săv/rşirea infracţiunii şi care se sustrag de la urmărirea penală=
•
identificarea şi ridicarea unor (nscrisuri privitoare la modul de procurare a materialelor şi instrumentelor utili!ate de infractori (n e&ecutarea operaţiilor de falsificare=
•
descoperirea unor bunuri sau valori deţinute contrar dispo!iţiilor legale (n vigoare < arme% muniţii% materiale e&plo!ive% produse sau substanţe to&ice sau stupefiante.
+otografia bancnotelor false descoperite% a locurilor de ascundere precum şi a instrumentelor folosite (n acest scop este utilă nu numai pentru documentarea activităţii infracţionale (n cau!a aflată (n lucru% dar şi pentru instruirea practică a organelor de urmărire penală. tunci c/nd perc5e!iţia se efectuea!ă la domiciliul sau locul de reşedinţă al cetăţenilor străini este necesară asigurarea interpreţilor care să mi"locească comunicarea dintre organele de urmărire penală şi aceştia. *n orice situaţie% trebuie luate măsuri pentru asigurarea pre!enţei apărătorului la data şi ora fi&ată pentru efectuarea perc5e!iţiei. #erc5e!iţia se desfăşoară după regulile cunoscute% re!ultatul acesteia fiind consemnat (ntr'un proces verbal care trebuie să cuprindă următoarele< •
anul% luna% !iua şi localitatea unde s'a desfăşurat perc5e!iţia=
47
•
numele% prenumele% calitatea şi unitatea din care fac parte cei care au desfăşurat activitatea% inclusiv numele% prenumele şi unitatea din care provin ceilalţi participanţi =
•
ba!a legală a perc5e!iţiei% respectiv numărul şi data autori!aţiei şi a parc5etului care a emis'o= .
•
numele% prenumele şi celelalte date de identificare ale martorilor asistenţi =
•
adresa unde se găseşte locul care a fost perc5e!iţionat=
•
persoanele găsite la locul perc5e!iţiei% datele lor de identificare şi% după ca!% calitatea lor faţă de proprietarul imobilului=
•
menţiune despre faptul că organele de urmărire penală s'au legitimat% au arătat scopul sosirii (n locuinţă şi au pre!entat autori!aţia de perc5e!iţie=
•
menţiune despre solicitarea e&presă făcută perc5e!iţionatului de a pre!enta obiectele% (nscrisurile sau valorile ce interesea!ă cau!a% precum şi pe cele deţinute contrar dispo!iţiilor legale=
•
configuraţia imobilului% cu preci!area numărului de (ncăperi şi a destinaţiilor acestora% a dependinţelor şi ane&elor% precum şi a persoanelor care le folosesc= .
• •
locurile care au fost perc5e!iţionate şi activităţile de căutare desfăşurate= bancnotele descoperite% cu preci!area felului acestora% a numărului de bucăţi% a valorii nominale a fiecărei bancnote% precum şi datele (nscrise pe avers sau pe revers=
•
materialele% instrumentele ori aparatele descoperite şi care par a avea legătură cu activitatea de falsificare de bancnote=
•
menţiune despre faptul că bancnotele descoperite au fost pre!entate perc5e!iţionatului şi persoanelor pre!ente% după care au fost etic5etate şi sigilate =
•
menţiune despre faptul că (n afara obiectelor% (nscrisurilor sau valorilor menţionate nu s'a mai ridicat nimic altceva din locuinţa perc5e!iţionatului =
•
fotografiile "udiciare efectuate şi ce repre!intă acestea% cu menţiunea că urmea!ă să fie (ntocmită o planşă fotografică ce va fi ane&ată la procesul verbal=
•
ora (nceperii% ora terminării şi condiţiile de lumino!itate (n care s'a efectuat perc5e!iţia=
•
observaţiile martorilor asistenţi şi ale celorlalţi participanţi şi obiecţiile persoanei perc5e!iţionate% at/t cu privire la modul (n care s'a efectuat perc5e!iţia% c/t şi cu privire la cele consemnate (n procesul verbal= 48
•
numărul de e&emplare (n care s'a (ntocmit procesul verbal şi destinaţia acestora.
#ornind de la principiul de ba!ă (n cercetarea criminalistică potrivit căruia orice activitate ilicită se consumă (n timp şi spaţiu şi lasă urme% constatările te5nico'ştiinţifice şi e&perti!ele criminalistice "oacă un rol de prim ordin (n stabilirea falsurilor de bancnote şi% implicit% (n stabilirea vinovăţiei făptuitorului. E&aminarea criminalistică a bancnotelor presupuse false se face prin metodele generale folosite la cercetarea (nscrisurilor. @ancnotele vor fi e&aminate sub mai multe aspecte< al 5/rtiei% al tuşului sau cernelei% al filigranului% al desenelor e&istente pe bancnota (n litigiu% al modului de imprimare% etc. stfel% 5/rtia bancnotelor diferă calitativ de cea e&istentă pe piaţă% sub aspectul grosimii% al elasticităţii% re!istenţei la ruptură şi (n special al filigranului. Ea trebuie să fie c/t mai subţire şi să aibă o compo!iţie specială. 6a fel diferă tuşurile şi cernelurile folosite la imprimarea bancnotelor% compo!iţia lor specifică asigur/nd% pe l/ngă stabilitatea imprimării% şi o re!istenţă sporită la tratarea cu aci!i. 6a r/ndul lor desenele e&istente pe bancnote% reali!ate (n culori diferite şi forme variate% presupun folosirea mai multor clişee% c/te unul pentru fiecare culoare% intr'o anumită ordine. Referitor la modul de imprimare% trebuie reţinut că la bancnotele veritabile se foloseşte% de regulă% o combinaţie de metode de tipărire de genul< tipar plan'offset sau litografie% tipar (nalt' foto!incografie% fotogravură şi procedeul intaglio. *n ca!ul falsului de bancnote specialiştii vor fi solicitaţi să răspundă la (ntrebări de genul< • •
dacă bancnota pre!entată spre e&aminare este sau nu autentică= prin ce metodă a fost reali!at falsul=
•
cu ce fel de instrumente s'a reali!at falsul=
•
dacă cerneala cu care s'a făcut falsificarea are aceeaşi compo!iţie c5imică cu cerneala ridicată de la faţa locului=
•
dacă falsul a putut fi reali!at cu instrumentele găsite cu prile"ul cercetării locului faptei.
)upă efectuarea e&perti!ei% e&pertul (ntocmeşte un raport scris. Raportul de e&perti!ă cuprinde< •
partea introductivă (n care se arata organul de urmărire penala sau instanţa de "udecată care a dispus efectuarea e&perti!ei% data c/nd s'a dispus efectuarea acesteia% numele şi prenumele e&pertului% data şi locul (n care a fost efectuata% data (ntocmirii raportului de e&perti!a% obiectul acesteia şi (ntrebările la care 49
e&pertul urma să răspundă% materialul pe ba!a căruia e&perti!a a fost efectuata şi daca părţile care au participat la aceasta au dat e&plicaţii (n cursul e&perti!ei = •
descrierea (n amănunt a operaţiilor de efectuare a e&perti!ei% obiecţiile sau e&plicaţiile părţilor% precum şi anali!a acestor obiecţii sau e&plicaţii (n lumina celor constatate de e&pert =
•
conclu!iile% care cuprind răspunsurile la (ntrebările puse şi părerea e&pertului asupra obiectului e&perti!ei.
Frgenţa impusă de necesitatea identificării rapide a infractorilor şi limitarea efectelor activităţii ilicite fac din pre!entarea pentru recunoaştere o activitate cu pondere deosebită (n activitatea organelor de urmărire penală. #re!entarea pentru recunoaştere este activitatea de tactică criminalistică efectuată (n vederea identificării persoanelor% lucrurilor etc. de către persoanele ce le'au perceput anterior şi le'au reţinut semnalmentele% trăsăturile e&terioare şi caracteristicile acestora. #re!entarea pentru recunoaştere a persoanelor se efectuea!ă (n fa!a iniţială a cercetării% printre primele activităţi desfăşurate de organele de urmărire penală. )esfăşurarea pre!entării pentru recunoaştere a persoanei parcurge mai multe fa!e care trebuie să se regăsească (n cuprinsul procesului'verbal% astfel< •
(n pre!enţa martorilor asistenţi sunt introduşi (n (ncăpere membrii grupului constituit% acestora li se aduce la cunoştinţă despre activitatea ce urmea!ă să se desfăşoare% atrăg/ndu'li'se atenţia că% pentru asigurarea unei depline obiectivităţi% nu au voie să'şi facă semne% să vorbească sau să gesticule!e=
•
a doua fa!ă constă (n introducerea (n (ncăpere a celui ce urmea!ă a fi pre!entat pentru recunoaştere. cestuia i se atrage atenţia asupra comportamentului pe care trebuie să'1 aibă pe toată durata pre!entării pentru recunoaştere şi i se va solicita să ocupe locul pe care il doreşte (n grupul de persoane =
•
fa!a a treia debutea!ă cu introducerea persoanei care urmea!ă să facă recunoaşterea=
•
(n ultima fa!ă% organul de urmărire penală solicită persoanei care urmea!ă sa facă recunoaşterea să privească cu atenţie grupul şi să indice dacă recunoaşte vreo persoană% preci!/nd totodată şi (mpre"urările (n care a cunoscut'o. )acă aceasta recunoaşte pe cineva se procedea!ă (n continuare la identificarea celui recunoscut şi la consemnarea declaraţiilor% at/t a celui care a făcut recunoaşterea% c/t şi a celui recunoscut.
*n afara celor de mai sus% (n procesul verbal se vor menţiona şi alte date% cum ar fi< 50
•
data şi locul unde s'a efectuat pre!entarea pentru recunoaştere=
•
numele% prenumele% calitatea şi unitatea din care provine organul de urmărire penala =
•
temeiul de fapt al recurgerii la pre!entarea pentru recunoaştere =
•
numele şi prenumele altor persoane participante 0aparator% interpret şi unitatea de unde provine =
•
locul pe care l'a ocupat (n grup cel care urmea!ă a fi recunoscut =
•
menţiune despre modul (n care a făcut recunoaşterea persoana c5emata (n acest scop=
•
fotografiile "udiciare efectuate cu preci!area ca urmea!ă sa se (ntocmească o planşă fotografica ce se va ane&a la procesul'verbal=
•
condiţiile de lumino!itate (n care s'a efectuat pre!entarea pentru recunoaştere=
•
observaţiile martorilor asistenţi% ale persoanelor din grup şi ale celorlalţi participanţi% precum şi ale celui (n cau!a.
#e timpul cat se desfăşoară pre!entarea pentru recunoaştere% organele de urmărire penala nu au voie sa paraseasca (ncaperea% at/t cel care face recunoasterea% cat şi cel pre!entat pentru recunoastere. 6a r/ndul ei% confruntarea este o activitate de cercetare penală% şi un procedeu probatoriu suplimentar ce are menirea să elimine contra!icerile esentiale e&istente intre declaraţiile unor persoane ascultate anterior (n cau!ă 0martori% (nvinuiţi% persoană vătămată etc.% să ducă la obţinerea unor probe noi ori să (ntărească declaraţiile anterioare% sporind valoarea lor probatorie. ceastă activitate constă (n ascultarea unei persoane (n pre!enţa celeilalte cu privire la faptele% problemele sau impre"urările (n legătură cu care au apărut contra!icerile de esenţă. Confruntarea trebuie făcută către finalul cercetării% de regulă% atunci c/nd contra!icerile esenţiale nu au putut fi inlăturate prin alte probe sau mi"loace de probă. )eclaraţiile martorilor constituie mi"locul de probă cel mai frecvent folosit (n procesul penal. Ca şi (n ca!ul celorlalte mi"loace de probă% declaraţiile martorilor au valoare probatorie numai (n măsura (n care se coroborea!ă cu celelalte probe şi mi"loace de probă administrate (n cau!ă. #roblemele care pot fi elucidate prin ascultarea martorilor sunt< •
impre"urarile (n care a fost savarsita infractiunea sau numai un episod al acesteia=
•
metodele şi mi"loacele folosite de infractori=
51
•
persoanele implicate (n activitatea infracţională şi gradul de participatie a fiecaruia =
•
cantitatea de bancnote falsificate% natura acestora şi valoarea nominală a acestora=
•
modul de organi!are a infractorilor=
•
sursele de aprovi!ionare cu materiale% instrumente sau aparate folosite la falsificare=
•
locurile de depo!itare sau de ascundere a produsului infractiunii=
•
locurile frecventate de infractorii cercetaţi şi alţi posibili participanţi la infracţiune% (n calitate de instigatori% tăinuitori sau complici=
•
legăturile infractorilor cu cetăţeni străini şi natura acestor legături=
•
persoanele care au tras foloase de pe urma infracţiunii=
•
persoanele care mai cunosc despre impre"urările comiterii faptei.
#roblematica enunţată este orientativă% ea urm/nd a fi concreti!ată potrivit particularităţii fiecărui ca! (n parte şi (n raport cu volumul datelor şi informaţiilor pe care le poate furni!a martorul. ceastă activitate trebuie să fie o luptă psi5ologică (ntre repre!entantul legii% pe de o parte% şi cel ce a incălcat legea% pe de altă parte. *nvinuitul sau inculpatul trăieşte efectiv disconfortul psi5ic intern (n contact cu autoritatea. rganului de urmărire penală nu trebuie să'i scape din vedere reacţiile involuntare care nu pot fi nici mascate nici provocate< (nroşirea sau paloarea feţei% tremurul vocii% sudoraţia% frăm/ntatul m/inilor etc. )in discuţiile introductive şi observarea atentă a (nvinuitului sau inculpatului% organul de urmărire penală decide ce procedee tactice va folosi (n continuare la ascultare. *n ca!ul infracţiunilor de falsificare de bancnote re!ultate bune dau următoarele procedee de ascultare< ascultarea sistematică% folosirea (ntrebărilor detaliu% folosirea probelor de vinovăţie şi ascultarea unui invinuit sau inculpat despre activitatea celorlalţi participanţi la săv/rşirea infracţiunii. )in declaratia invinuitului sau inculpatului% autor al falsificarii% trebuie să re!ulte următoarele< •
perioada pe care s'a (ntins activitatea infracţională=
•
provenienţa materialelor necesare falsificării de bancnote 05/rtie% cerneluri =
• • •
metodele şi procedeele folosite la falsificare= persoanele care l'au a"utat (n diferite operaţii de falsificare şi (n ce a constat a"utorul dat = cantitatea de bancnote falsificate% cu indicarea felului şi a valorii nominale = 52
• • • •
locul unde au fost tinute bancnotele falsificate inainte de introducerea lor (n circulatie = persoanele prin intermediul cărora a valorificat produsul infracţiunii= sumele de bani obţiunute din valorificarea produsului infracţiunii şi destinatia acestora = persoanele care cunosc despre faptele comise şi (mpre"urările (n care acestea au luat la cunoştinţă despre acestea. +iecare invinuit este ascultat separat. $ai (nt/i acesta este lăsat să declare tot ceea ce stie
(n cau!a respectivă% după care i se pot pune intrebări cu privire la fapta care formea!ă obiectul cau!ei. )eclaraţiile (nvinuitului sau inculpatului se consemnea!ă (n scris. Reconstituirea este menită să ducă la verificarea declaraţiilor invinuitului sau inculpatului şi a celorlalte probe administrate (n instanţă% la verificarea versiunilor elaborate pe parcursul cercetării% precum şi la obţinerea de noi probe. Reconstituirea este o activitate procedurală şi de tactică criminalistică ce constă (n reproducerea artificială a condiţiilor şi a impre"urărilor (n care s'a săv/rşit infracţiunea sau orice fapt care pre!intă importanţă pentru cau!ă% pentru a stabili dacă fapta s'a comis sau se putea comite (n impre"urările date. Cu oca!ia cercetării infracţiunii de falsificare de bancnote% reconstituirea vi!ea!ă reproducerea artificială a operaţiei de contrafacere% fie (n totalitate% fie numai un segment al acesteia. Efectuarea acestei activităţi urmăreşte evidenţierea priceperilor% deprinderilor şi abilităţilor invinuitului sau inculpatului de a putea falsifica o bancnotă cu a"utorul mi"loacelor şi procedeelor pe care pretinde că le'a folosit (n punerea (n practică a re!oluţiei infracţiuonale. Reconstituirea trebuie sa fie una dintre ultimele activitati de urmărire penală. Efectuarea acestei activităţi (l are (n prim plan pe inculpat sau pe invinuit% el fiind cel (n măsură să demonstre!e cum a acţionat (n momentul săv/rşirii infracţiunii. $odul de desfasurare a reconstituirii (n ca!ul infractiunii de falsificare de bancnote presupune% (n general% următoarele< 'după asigurarea materialelor% instrumentelor şi aparatelor folosite (n pre!enţa martorilor asistenţi% a apărătorului% interpretului% invinuitului sau inculpatului va fi solicitat să declare şi să e&ecute toate activităţile pe care le'a desfăşurat cu oca!ia comiterii infractiunii= 'desfăşurarea activităţilor trebuie să se facă intr'un ritm care să permită observarea corectă a acestora= 'fiecare activitate desfăşurată de invinuit sau de inculpat va fi fotografiată=
53
'activitatile cu un grad sporit de dificultate vor fi efectuate de cel putin trei ori% pentru a crea convingerea ca invinuitul sau inculpatul poate efectua astfel de acţiuni frecvent şi nu int/mplător. #rocesul verbal de reconstituire trebuie să cuprindă următoarele< •
data şi locul intocmirii=
•
numele% prenumele% calitatea şi organul din care face parte organul de urmărire penală=
•
numele% prenumele şi calitatea celorlalţi participanţi=
•
temeiul de fapt şi de drept al recurgerii la această activitate=
•
numele% prenumele şi celelalte date de identificare ale martorilor asistenti =
•
mentiune despre faptul ca invinuitului sau inculpatului i s'au pus la dispo!itie instrumentele şi materialele necesare şi acesta s'a declarat de acord cu calitatea şi cantitate acestora=
•
modul (n care invinuitul sau inculpatul a e&ecutat bancnota% metodele şi procedeele folosite şi timpul (n care a fost e&ecutată activitatea solicitată =
•
condiţiile de vi!ibilitate (n care s'a desfăşurat reconstituirea=
•
menţiune despre efectuarea fotografiilor "udiciare şi preci!area că planşa fotografică urmea!ă a fi ane&ată la procesul verbal=
•
menţiunea e&presă că se ane&ea!ă la procesul verbal şi bancnota e&ecutată de invinuit sau inculpat (n timpul reconstituirii =
•
ora inceperii şi ora terminării reconstituirii=
•
observatiile martorilor asistenti şi ale celorlalti participanti şi obiecţiile (nvinuitului sau inculpatului=
•
numărul de e&emplare (n care s'a (ntocmit procesul verbal. #rocesul verbal trebuie intocmit imediat dupa finali!area activitatii şi semnat de către toţi
cei pre!enţi. #e parcursul cercetării infractiunii pot fi dispuse şi efectuate şi alte activităţi de urmărire penală< e&ecutarea unor activităţi prin comisie rogatorie şi delegarea% dispunerea reţinerii şi a arestării preventive% punerea (n mişcare a acţiunii penale% cone&area şi dis"ungerea. *n situaţia (n care s'a produs faptul de plasare de bancnote false% poliţia% (n general% şi compartimentele speciali!ate% (n special% vor lua următoarele măsuri< •
elucidarea (mpre"urărilor (n care a fost plasată bancnota falsă% audiindu'se detaliat toate persoanele ce au venit (n contact cu presupusul falsificator sau plasator=
•
lucrătorii de poliţie care se deplasea!ă la faţa locului% sesi!aţi despre reţinerea unui plasator% vor (ntreprinde următoarele măsuri< 54
•
ridică% pe ba!ă de proces verbal de constatare% bancnota falsificată=
•
efectuea!ă perc5e!iţia corporală şi domiciliară amănunţită a plasatorului şi a celorlalte persoane ce l'au insoţit% cu respectarea prevederilor legale=
•
conduc la sediul poliţiei persoanele suspecte=
•
invită martorii şi celelalte persoane pre!ente la faţa locului la sediul
•
organului de poliţie pentru audieri=
•
la sediul poliţiei% se procedea!ă la cercetarea plasatorilor şi a celorlalte persoane care (i (nsoţesc% lu/nd măsurile impuse de (mpre"urări pentru a se preveni ascunderea% sustragerea sau distrugerea probelor=
•
după e&perti!are% se va proceda la instruirea% directă sau prin mi"loace mass'media a m/nuitorilor de valori cu caracteristicile bancnotelor falsificate% insist/ndu'se pe descrierea defecţiunilor şi a elementelor după care pot fi identificate cel mai uşor=
•
(n situaţiile (n care falsul este reuşit şi pre!intă pericol de a penetra cu uşurinţă circuitul monetar% cau!a va fi lucrată prin dosar de urmărire informativă=
•
stabilirea unui sistem de legătură eficient (ntre poliţie% organele bancare% casele de sc5imb valutar etc. care să asigure o intervenţie operativă (n ca!ul apariţiei unor persoane care deţin bancnote falsificate=
•
difu!area către unităţile interesate a caracteristicilor valutei false=
•
impreună cu specialiştii din cadrul @ăncii Naţionale se reali!ea!ă instruirea temeinică şi permanentă a m/nuitorilor de valută pentru a cunoaşte valorile străine falsificate şi modalitatea de acţiune (n situaţia (n care descoperă asemenea falsuri. *n situaţia (n care plasatorul de bancnote falsificate este cetăţean străin cercetarea acestuia
se desfăşoară ca (n ca!ul cetăţenilor noştri% efectu/ndu'se perc5e!iţia corporală a acestuia% a autoturismului şi a spaţiului unde este ca!at. )e asemenea% va fi amprentat şi fotografiat. *n situaţia (n care fapta a fost reclamată ulterior% se va acţiona pentru stabilirea persoanei sau grupului de persoane care au efectuat sc5imbul valutar sau au făcut diverse operaţiuni de plată (n cursul aceleiaşi !ile% cercul de bănuiţi form/ndu'se (n funcţie de datele re!ultate. ;e vor efectua concomitent verificări la celelalte case de sc5imb pentru a stabili dacă (n !iua respectivă% aceeaşi persoană a efectuat asemenea operaţiuni ori dacă s'au (ncasat bancnote cu aceleaşi caracteristici de contrafacere. +iecare ca! va fi cercetat temeinic% stabilindu'se impre"urările (n care s'a reali!at plasarea% legăturile plasatorilor% datele de stare civilă ale acestora etc.
55
CAPITOLUL III. METODE DE PREVENIRE A FALSIFICĂRII DE BANCNOTE .1. 'recedente legislative "i elemente de drept comparat
Infracţiunile de fals le găsim% 0private% monede% sigilii% dar sunt şi legiuiri care prevăd separat aceste infracţiuni 0e&emplu< falsul monetar este separat de falsul (n (nscrisuri pre!ente (n toate legislaţiile% cu nuanţări determinate de evoluţia socială şi economică a statelor% precum şi cu regimuri de sancţionare diferite impuse de politica penală a fiecărei ţări DH. +aptele de fals au fost socotite ca activităţi ilicite (n toate timpurile şi (n toate or/nduirile şi au fost sancţionate% după gravitatea lor% (n raport cu epoca respectivă% fie ca infracţiuni% fie ca abateri de ordin civil. *n ceea ce priveşte falsul (n (nscrisuri regimul lor a fost variat (n raport cu natura şi importanţa (nscrisuluiD. Incep/nd cu cele din antic5itate legile penale prevedeau sanctiuni foarte severe pentru astfel de fapte. stfel% falsificarea unui (nscris emanat sau pretins ca fiind emanat de la şeful statului era sancţionată (n epoca feudală prin aplicarea de pedepse corporale 0arderea% sp/n!urarea% tăierea m/inii% marcarea. )e asemenea% falsul testamentar a cunoscut un regim sancţionator foarte sever. +alsul (n (nscrisuri private era sancţionat pecuniar% de regulă cu (ndoitul pre"udiciului produs sau pe care 1'ar fi putut produceDJ. Aec5ile noastre legiuiri penale 0pravile conţineau reglementări interesante privind incriminarea faptelor de fals. stfel% (n prima"umătate a secolului al KIK'lea% #ravila Caragea (n $untenia% (n vigoare (n 11J care% deşi nu era o legiuire penală conţmea unele dispo!itii penale (n cuprinsul cărora era prevă!ută ,tăierea m/inii4 pentm ,plastografi4 (n ca!ul falsificării ,iscăliturii sau pecetei domneşti4 şi ,os/nda la ocnă4 pentru falsificarea (nscrisurilor domneşti. In $oldova% pentru aceleaşi fapte Condica criminală a lui ;andu ;tur!a din 12 prevedea nediferenţiat doar pedepse privative de libertate. 6egislaţiile moderne au adoptat% sub (nr/urirea părerilor cuprinse (n lucrările de doctrină penală% diferite concepţii şi sistemati!ări (n reglementarea infracţiunilor de falsD. 6egislaţiile respective au cuprins (ntr'o grupare separată infracţiunile de fals propriu'!ise 0(nscrisuri publice.
)rept #enal'partea speciala. Editura Europa NouZ% @ucureşti 181J% pag. D2 A. )ongoro!% op. cit. pag. 3J'3 47 Idem 48 A. )ongoro! si colectiv% op. cit. pag.3 45 46
56
)e asemenea% (n diverse Coduri #enale infracţiunile de fals sunt socotite diferenţiat ca infracţiuni 4contra intereselor publice4% 4contra (ncrederii publice4% 4crime şi delicte contra intereselor publice4% sau 4de fals4% regimul de sancţionare diferit. ?oate codurile penale moderne prevăd ca infracţiuni derivate punerea (n circulaţie sau folosirea produsului falsificăriiD8. ceste concepţii au pătruns şi (n legislaţia noastră penală. stfel% Codul #enal Btirbei de la 1H7 a grupat infracţiunile de fals (n departamentul referitor la 4Crimele şi delictele contra intereselor publice4. Flterior% (n 1D% Codul #enal al lui Cu!a% păstr/nd trăsături tradiţionale ale legiuirilor rom/neşti% dar şi sub influenţa principală a Codului #enal napoleonian a grupat% de asemenea% infracţiunile de fals (n departamentul referitor la 4Crimele şi delictele contra intereselor publice4% iar o (ntreagă secţiune era consacrată falsificării de (nscrisuri publice sau autentice% (ncep/nd cu falsul s/v/rşit de un functionar 0art.123% falsul săv/rşit de un particular 0art. 12H% falsificarea de paşapoarte 0art. 128% falsificarea de certificate 0art. 13H% falsificarea de atestate 0art. 138% precum şi infracţiunea de servire de (nscrisuri publice false 0art. 12% infracţiunea de servire de (nscrisuri private false 0art. 12J sau abu!ul de semnătură (n alb 0art. 12. ceeaşi concepţie şi sistemati!are a fost păstrată şi (n Codul #enal 4Carol al II'lea4 din 183 care a grupat infracţiunile de fals (n ?itlul IK al #ărţii ;peciale% intitulat 4Crime şi delicte contra intereselor publice4 de la art. 3H p/nă la art.D1. In acest mod% unele incriminZri erau formulate similar celor din codul anterior% altele repre!entau reglementări noi% cum ar fi art. D13 care incrimina folosirea unui certificat medical fals (n scopul de a induce (n eroare o autoritate sau o societate de asigurare. ctualul Cod #enal% intrat (n vigoare la 1 ianuarie 188% a grupat infracţiunile de fals (n ?itlul AII al #ărtii ;peciale% iar Capitolul III a fost consacrat infracţiunilor de ,+alsuri (n (nscrisuri4. ?rec/nd peste unele modificări neesenţiale care au fost aduse prin 6egea nr.M18J3 articolele 2J alin. 2% 287 alin.l% 281% 282 şi 28J Cod #enal% este necesar să preci!ăm că 6egea nr.1D7M18 pe5tru modificarea şi completatrea Codului #enal include şi unele dispo!itii referitoare la infracţiunile de fals% fie modific/nd regimul actual de sancţionare 0art.22 alin.l% fie introduc/nd unele nuanţări determinate de reconsiderarea termenului ,public 0art.282 şi art.283 alin.l c.p.. #e l/ngă incriminările referitoare la diferitele fapte de fals 0 pe care le denumim fals propriu'!is% sunt prevă!ute şi unele incriminări cone&e privitoare la fapte care au o str/nsă legătură cu infracţiunile de fals. ceste fapte nu numai că (mprumută caracterul lor ilicit de la Idem
49
57
infracţiunea de fals dar la r/ndul lor contnbuie (n mod esenţial la crearea sau agravarea pericolului social pe care (l pre!intă aceste infracţiuni. Incriminările cone&e privesc faptele derivate şi anume< faptele de punere (n circulaţie sau de deţinere (n vederea punerii (n circulaţie a monedelor sau materialelor destinate a servi la falsificarea de monede sau valori% fapte de folosire a instrumentelor de autetitificare sau marcare falsificate ori de folosire a (nscrisurilor falsificate şi fapta de a face declaraţii mincinoase% producătoare de consecinţe "uridice% (n faţa organelor competente. )atorită acestei str/nse cone&iuni% (ntre fapta principală 0falsul şi faptele derivate 0cone&e% incriminarea faptelor derivate (n cadrul infracţiunilor de fals apare ca deplin "ustificată.)ispo!iţiile cuprinse (n ?itlul Infracţiunilor de fals (şi găsesc e&plicaţie at/t timp c/t nu e&istă vreo dispo!iţie derogatorie% fie (n cuprinsul Codului #enal% fie vreo lege specială% prin care se incriminea!ă (n mod diferit vreo faptă care (n lipsa acelei dispo!iţii ar fi intrat (n cadrul infracţiunilor de fals. )e e&emplu< efectuat asupra unui (nscris (n care sunt stabilite drepturi ale statului rom/n% fapta se va (ncadra (n dispo!iţia privitoare la ,compromiterea unor interese de stat 0art.1 = declaraţia mincinoasă producătoare de consecinţe "uridice făcută (n faţa organului competent costituie o infracţiune de fals 0art.282% dacă declaraţia este făcută (nsă de un martor% (ntr'o cau!ă "udiciară% faptă ce se va (ncadra (n dispo!iţia privitoare la mărturia mincinoasă 0art.27% declaraţiile făcute de e&emplu (n materie vamală% (n materia mi"loacelor de plată străine% (n materia fiscală% sunt anume sancţionate prin legile speciale care reglementea!ă materiile respective. ;unt semnificative şi merită a fi cunoscute unele reglementări (n materie din legislaţia străină. Codul penal france!% intrat (n vigoare la 1 septembrie 1883% cuprinde infracţiunea de fals (n Capitolul 1 at ?itlului IA consacrat ,+aptele care aduc atingere (ncrederii publice4. )e la art.DD1'1 la art.DDD'D sunt (ncriminate infracţiunile de fals (n (nscrisuri% u!ul de fals% deţinerea frauduloasă a unui document fals% falsul comis (ntr'un (nscris public sau autentic% procurarea frauduloasă altei persoane a unui document elaborat de administraţia publică% contrafacerea sau falsificarea de monedă sau de bilete de bancă cu curs legal (n +ranţa sau emise de instituţii străine sau internaţionale abilitate (n acest scop% transportul% punerea (n circulaţie sau deţinerea (n vederea punerii (n circulaţie de semne monetare contrafăcute sau falsificate% contrafacerea sau falsif(carea de monede sau bilete de bancă france!e sau străine care n'au curs legal sau nu mai sunt autori!ate% punerea (n circulaţie a oricărui semn monetar neautori!at av/nd ca obiect (nlocuirea mone!ilor sau biletelor de bancă av/nd curs legal (n +ranţa% (ntrebuinţarea sau 58
deţinerea fără autori!aţie de materiale şi instrumente special destinate la fabricarea de monede sau de bilete de bancă% contrafacerea sau falsificarea timbrelor poştale sau a altor valori poştale% inclusiv a acelor care sunt emise de serviciile de poştă ale unei ţări străine% contrafacerea sau falsificarea sigiliului statului sau a timbrelor naţionale sau a instrumentelor de marcare a obiectelor de aur% argint şi platină% u!ul acestora% precum şi alte reglementări cu semnificaţii mai reduse. Codul #enal german din 1H mai 1J1% cu modificările pănă la 8 iunie 188% cuprinde incriminările referitoare la falsul (n (nscrieri (n Capitolul 23 al #ărţii ;peciale intitulat ,+alsuri (n (nscrisuri paragrafele 2J'21. *n alte capitole ale Codului sunt cuprinse (n dispo!iţii referitoare şi la alte forme ale falsului% cum sunt< falsificarea de monedă 0paragraful 1D% punerea (n circulaţie de monede false 0paragraf 1DJ% falsificarea de bancnote oficiale 0paragraf 1D% acte de pregătire (n vederea falsificării de monede şi bilete de bancă 0paragraf 1D8 sau atestarea falsă (n timpul serviciului 0paragraful 3D. #aragraful 1H1 prevede că sunt asimilate monedelor% 5/rtiile de valoare stabilite de lege% iar paragraful 1H2 e&tinde apticarea dispo!iţiilor privitoare la falsificarea de monede% bilete de bancă% 5/rtii de valoare şi la valute străine. Codul german re!ervă un articol separat 1H2 a falsificării de imprimate pentru eurocecuri. #arcurg/nd conţinutul şi al altor coduri europene vom semnala% de asemenea% c/teva dintre cele mai interesante dispo!iţii referitoare la falsuri.
*n Codul #enal elveţian din 21
decembrie 183J ?itlul K este consacrat falsificării banilor% timbrelor oficiale de valoare% a mărfurilor oficiale% a măsurilor şi greutăţilor% fiind incriminate% prin articole separate următoarele fapte< fabricarea banilor falşi art .2D7% falsificarea banilor% art 2D1% punerea (n circulaţie a banilor falşi% art.2D2% deprecierea banilor art.2D3 . 6a r/ndul său Codul #enal italian din 1837 conţine o serie de prevederi vi!/nd falsul de monedă% timbre sau alte valori0art.DH3'DHD'DH8'D7'D1'DD% falsificarea sigiliului de stat şi u!ul sigiliului contrafăcut% art.DJ contrafacerea altor sigilii publice sau instrumente destinate autentificării adevărate art.DJ1% precum şi falsurile (n (nscrisuri 0art.DJ'DJ8'D2'D3'DD'DH' D8. C/teva referiri vom face şi asupra Codului #enal spaniol din 1D septembrie 18J3 cu modific/rile p/nă (n anul 1882. ?itlul 2 al Cărţii a doua prevede (ncep/nd cu articolul 28 şi următoarele< falsificarea semnăturii sau ştampilei statului sau semnăturii miniştrilor% falsificarea sigiliului statului% falsificarea sigiliilor autorităţilor. +alsurile de monedă sau de valori sunt pedepsite potrivit articolelor 23'2D'281 şi falsurile (n (nscrisuri sunt incriminate (n art. 372'
59
373'37D'37H'37'37J% art. 37 prevede infracţiunea de deţinere de instrumente şi materiale (n vederea falsificării. 7 altZ legislaţie iberică şi anume Codul #enal portug5e! intrat (n vigoare la 23 septembrie 182 cuprinde un număr important de dispo!iţii referitoare la falsuri după cum urmea!ă< falsul (n documente art.22% contrafacerea şi falsificarea datelor şi planurilor te5nice% art.237% falsul săv/rşit de un funcţionar (n e&ercitarea atribuţiilor de serviciu% art. 233% eliberarea de certificate false% art.23D% u!ul de documente de identificare ale altei persoane% art. 23H% contrafacerea de monedă art. 23% falsificarea sau alterarea valorii monedei% naţionale art.23J. $enţionăm c/teva din orientările cuprinse (n Codul #enal model american% ediţia 18H (n materia infracţiunilor de fals şi anume< falsul (n declaraţii şi u!ul de fals% secţiunea 2D1.3.% falsul (n (nscrisuri oficiale secţiunile 2D1.J şi 2D1 .% falsul (n (nscrisuri private şi falsul de monede% efecte publice% timbre% sigilii% cărti de credit% mărci de fabrică 0secţiunea 22D.1 Bi Codul #enal al +ederaţiei Ruse cuprinde reglementări (n ceea ce priveşte falsul material (n (nscrisuri oficiale. Ceea ce (n codul nostru penal este cuprins (ntr'un singur articol şi anume art. 2% (n Codul #enal rus sunt afectate mai multe articole pentru abordarea acestei probleme. ceste articole la care mă voi referi privesc c5estiunea referitoare la falsul material% dar e&istă referiri şi la unele infracţiuni derivate. )e e&emplu% (n art. 32J este incriminată falsificarea% producerea sau v/n!area de documente false% decoraţii% ştampile% sigilii% formulare. Codul nostru penal cuprinde un articol distinct referitor la falsificarea sigiliilor şi ştampilelor şi anume art. 2. #rin formular (n sensul art. 32J se (nţelege o coală de 5/rtie pe care sunt imprimate ştampile şi te&te care folosesc la reali!area unui anumit document 0formular pentru licenţă% paşaport% legitimatie% anc5etă% cerere şi altele. $ai pot fi unele formulare de evidenţă strictă care conţin numere ori serii av/nd un regim special. Ceea ce se apropie cel mai mult de art. 2 Codul #enal rom/n este menţiunea referitoare la documente. #rin document oficial (n sensul acestui articol se (nţelege (nscrisul publicat de organele legislative% e&ecutive sau "udecătoreşti% av/nd un caracter normativ% informaţional sau deci!ional. *n practica "udecătorească a +ederaţiei Ruse noţiunea de document oficial repre!intă un document care se află (n circuitul organelor de stat% organi!aţii care (ndeplinesc anumite condiţii. cest articol priveşte şi falsificarea de legitimaţii. 6egitimaţia este un document care arată un drept% un statut sau o stare civilă% 0permis de conducere% paşaport% livret militar. Este
60
incriminată falsificarea legitimaţiei sau a altui document oficial care repre!intă un anumit drept sau e&onerea!ă de o anumită obligaţie (n scopul folosirii sau v/n!ării. rticolul 2 referitor la falsul material (n (nscrisuri oficiale consideră (nscrisuri oficiale biletele% tic5etele şi orice alte imprimate producătoare de consecinţe "uridice. Codul nostru penal nu face nici o referire la această noţiune. )in acest motiv norma ar putea fi considerată una desc5isă pentru că lasă la latitudinea organului "udiciar de a considera dacă falsificarea unui imprimat oarecare constituie sau nu infracţiunea de fals material (n (nscrisuri oficiale. stfel% la art. 32 este incriminată falsificarea sau distrugerea numărului de identificare a mi"locului de transport. +alsificarea sau distrugerea numărului de identificare al caroseriei% al şasiului% al motorului precum şi falsificarea numărului de (nregistrare al mi"locului de transport (n scopul folosirii sau v/n!ării se pedepseşte. biectul material al acestei infracţiuni este constituit (n primul r/nd din numărul de identificare al mi"locului de transport. cesta este numărul ataşat la mi"locul de transport de către producător. ;e foloseşte pentru marcarea unora dintre părţile mi"locului de transport. Numărul de (nregistrare al mi"locului de transport este un mi"loc special de identificare aplicat pe autove5icul prin deci!ia organelor de inspectie pentru automobile din $inisterul dministraţiei şi Internelor. ;ub raportul elementului material această infracţiune se pre!intă sub forma falsificării sau distrugerii numărului de identificare a caroseriei% a şasiului% motorului precum şi a numărului de (nregistrare al mi"locului de transport. #rin falsificarea numărului de identificare a caroseriei şasiului% motorului se (nţelege modificarea prin orice metodă 0batere% fre!are a unei părţi din materialul pe care este inscripţionat numărul sau a (ntregului număr original sau e&ecutarea unui număr fictiv 0(n ca!ul (n care numărul lipsea. semenea infracţiuni se (nt/lnesc deseori şi (n practica "udiciară rom/nă. )e aceea se impune reglementarea (n mod distinct (n codul penal a unor asemenea fapte de fals. *n lipsa unor reglementări speciale% astfel de fapte vor forma conţinutul infracţiunii de fals material (n (nscrisuri oficiale. cestă infracţiune se mai poate comite şi (n varianta falsificării numărului de (nregistrare. ceasta se reali!ea!ă prin modificarea prin orice metodă a componentelor numărului de (nmatriculare 0număr% seria% numele regiunii% (nsemnul statului pe teritoriul căruia a fost (nregistrat mi"locul de transport. *n legislatia rom/nească prin )ecretul 32M18 este sancţionată punerea (n circulaţie a unui autove5icul cu număr de (nmatriculare fals. *n ca!ul (n care numărul este falsificat de o persoană şi tot ea (l aplică unui autoturism după care circulă cu acesta pe drumurile publice% va 61
răspunde pentru concurs de infracţiuni (ntre fals material (n (nscrisuri oficiale şi conducerea pe drumurile publice a unui mi"loc de transport cu număr de (nmatriculare fals. *n art. 32 din C. #en. rus este incriminată fapta de falsificare a numărului de (nmatriculare (n scopul folosirii. )e aceea% sub aspectul laturii subiective vom avea intenţie directă calificată prin scop. Codul #enal rus foloseşte e&primarea 4intenţie directă cu finalitate specială 0folosirea sau vinderea mi"loacelor de transport4. )intre *+%(') ) )'(*(/&) & &#;(%/(' ) &'+((#&) a bancnotei% pot fi reţinute următoarele< •
utili!area unei 5/rtii speciale=
•
semnarea bancnotei de către emitent=
•
(nserierea bancnotelor=
•
filigranarea 5/rtiei.
Cele mai intense acţiuni de falsificare a bancnotelor s'au constatat (n ca!ul dolarului american% fapt e&plicat prin aceea că toate cupiurile de dolari au aceeaşi mărime şi culoare. #rincipalul efect pe care (l provoacă falsul de monedă este creşterea masei monetare din care decurge inflaţia% unul dintre cele mai perverse de!ec5ilibre marcoeconomice actuale. #e parcursul evoluţiei fenomenului monetar% inflaţia s'a manifestat (nt/i sub forma devalori!ării voite 0falsificării banilor metale preţioase 0separarea conţinutului nominal al monedelor metalice% mai mare% de conţinutul lor real% mai mic% diminuat prin falsificări repetate şi pe căi diverse. urmat inflaţia banilor de 5/rtie convertibili sau nu (n aur% a"ung/nd (n forma cunoscută la această dată. *n plan social inflaţia erodea!ă puternic economiile populaţiei% (n conte&tul (n care acestea nu sunt prote"ate prin dob/n!i real po!itive% afect/nd mai grav categoriile de populaţie cu venituri fi&e 0pensionarii% bursierii% beneficiarii a"utoarelor sociale% comparativ cu alte categorii 0salariaţi%% acţionari% proprietari% ale căror venituri evoluea!ă (n acelaşi sens cu inflaţia% dar de regula mai lent dec/t aceasta. genţii economici% sistemul bancar% investiţiile% po!iţia financiara a statului% (ntr'un cuv/nt (ntreaga societate este puternic afectata (n sens negativ de fenomenul inflatiei care erodea!ă puterea de cumparare a monedei descura"/nd investitiile si cresterea economica. *n Republica $oldova% lupta (mpotriva inflaţiei repre!intă obiectivul principal pentru o creştere economica sustenabila pentru bunăstarea cetăţenilor% @.N.$ fiind instituţia (nsărcinata prin lege (n această direcţie. @.N.$. si'a propus ţintirea directa a inflaţiei% care este privita drept o etapa superioara (n stăp/nirea fenomenului inflaţionist si parte integranta a procesului de convergenta economica cu 62
tarile Fniunii Europene. Fn rol esenţial (n funcţionarea acestui regim revine ancorării anticipaţiilor inflaţioniste la nivelul obiectivului de inflaţie stabilit de banca centrala% şi stae5olders 0guvern% sindicate% patronate% public. Evoluţia fenomenului criminalităţii economico'financiare se află (n str/nsă corelaţie cu dinamica (ntregului ansamblu economico'social% constituind o reflectare indirectă a disfuncţionalităţii acestuia. ctivitatea de prevenire şi combatere a criminalităţii a impus reali!area unei strategii globale care include măsuri economice% sociale% te5nico'organi!atorice şi legislative referitoare la toate sferele economico'sociale. *n lupta (mpotriva criminalităţii organi!ate şi a corupţiei sunt angrenate instituţiile statului de drept cu responsabilităţi (n reali!area% prote"area şi afirmarea intereselor fundamentale ale Republicii $oldova. $..I% pilonul principal (ntre instituţiile statului implicate (n combaterea criminalităţii organi!ate% prin atribuţiile sale specifice are rolul de conducere şi coordonare a (ntregii activităţi de cercetare penală efectuată (n scopul reprimării acestui fenomen infracţional. .2. (etode de identificarea a banilor fa"i
$etodele% procedeele şi mi"loacele de care se folosesc falsificatorii (n activitatea de contrafacere% falsificare şi ulterior de plasare a bancnotelor astfel confecţionate depind (ntotdeauna şi de pregătirea% cunoştinţele (n domeniu% dotarea te5nico'materială şi interesul infractorilor (n cau!ă. stfel e&istă ca!uri (n care contrafacerea sau falsificarea s'au reali!at prin mi"loace simple şi de multe ori aproape arti!anale% acestea fiind uşor de depistat la o e&aminare atentă c5iar de către o persoană fără a avea minime cunoştinţe de specialitate (n domeniu. )ar e&istă şi ca!uri c/nd datorită te5nicii şi materialelor folosite (n această activitate infracţională% contrafacerile sunt at/t de reuşite şi creea!ă o aparenţă de autenticitate (nc/t depistarea lor şi identificarea celorlalte elemente ce probea!ă e&istenţa (n cau!ă a unor bancnote false necesită o e&aminare aprofundată. Fna din principalele metode folosite de infractori la contrafacerea bancnotelor o repre!intă ,tipărirea. *n acest ca! se folosesc te5nici de tipărire foarte variate şi diferite% (ncep/nd de la cele mai simple% cunoscute 0folosirea plăcii tipografice şi a"ung/nd (n unele ca!uri la folosirea unor maşini de tipărit complicate programabile şi asistate de calculator% care reuşesc o suprapunere fină a clişeelor tipografice% astfel (nc/t elementele imprimate pe cele două feţe ale unei bancnote să pară autentice şi să permită o plasare mai puţin riscantă din punct de vedere al depistării contrafacerii pe moment.
63
*n ca!ul reali!ării contrafacerilor de bancnote false prin te5nici de tipărire% elementul esenţial (n efectuarea acestora (l constituie reali!area clişeelor. *n ultimi ani (nsă% bancnotele moderne lansate (n circulaţie pre!intă elemente de protecţie multiple şi destul de sigure% inclusiv (n domeniul cadrului general desenat al bancnotei 0microte&te% 5olograme% scriere ,(n undă% nuanţe de culori multiple şi foarte apropiate% astfel (nc/t reali!area clişeelor de către infractori pre!intă şi ea un grad ridicat de dificultate% iar clişeele reali!ate ilicit nu mai redau la imprimare un cadrul fidel% (nsă pot crea la prima vedere o aparenţă de autenticitate. *nsă referitor la identificarea contrafacerilor c/nd sunt folosite te5nici de tipărire trebuie avute (n vedere o serie de caracteristici sau detalii care indică neautenticitatea. )intre aceste cel mai des (nt/lnite p/nă (n pre!ent sunt următoarele< •
lipsa unor detalii grafice sau de te&t e&istente pe bancnotele autentice=
•
apariţia pe bancnotele contrafăcute de suprapuneri% falsuri% urme de retuş (n !one de ma&imă fineţe a cadrului general desenat=
•
serie şi prefi& unic (n numerotarea mai multor bancnote sau care nu respectă o logică codificată e&istentă (n ca!ul bancnotelor autentice=
•
contururi (ngroşate sau neuniforme (n grosime şi inegale (n dimensiuni.
)e asemenea% 5/rtia folosită de infractori (n cadrul acestor operaţii de tipărire este% de regulă% o 5/rtie obişnuită ce nu pre!intă aspectul caracteristic al 5/rtiei autentice 0elasticitate% grosime% foşnet. #e de altă parte% unele elemente pe protecţie specifice 5/rtiei autentice% care sunt vi!ibile cu oc5iul liber sun (n acest ca! improvi!ate şi uşor de depistat. stfel% ,filigranul este imitat prin aplicarea unor substanţe ,grase care dau o anumită sen!aţie de transparenţă sau prin folosirea unor contururi de cerneală desc5isă la culoare. +irul de siguranţă este imitat prin aplicarea unui desen liniar (n !ona şi de dimensiunea specifică bancnotei autentice. *nsă nu pot fi imitate elementele fluorescente% elementele magnetice 0deşi au e&istat tentative prin folosirea unei pilituri de fier foarte fine şi microte&tul. Bi cernelurile folosite la tipărire sunt (n aceste ca!uri tuşuri tipografice obişnuite% care supuse unei e&aminări de ordin c5imic poate stabili generic sursa de provenienţă. altă metodă frecvent (nt/lnită (n ,falsificarea bancnotelor o repre!intă modificarea cupiurii bancnotei. ceastă metodă constă (n modificarea valorii (nscrise pe o bancnotă autentică. ;e opinea!ă (n practica "udiciară că acest mod de operare constituie adevărata falsificare pentru că% spre deosebire de contrafacere ' unde bancnota este (n totalitate falsă% (n acest ca! 5/rtia şi cea mai mare parte a elementelor bancnotei sunt autentice% ceea ce se falsifică fiind doar valoarea (nscrisă pe bancnota respectivă autentică% pentru a crea aparenţa unei bancnote de 64
valoare mult mai mare. *n fapt% falsificatorii operea!ă prin ştergerea valorii iniţiale (nscrise pe bancnotă şi scrierea (n locul acesteia a unei valori mai mari 0e&emplu< (n loc de 1 dolar se scrie 17 dolari sau 177 dolari% ori (n loc de 17 dolari se scrie 177 dolari. *n general s'a constatat că acest procedeu se aplică mai mult sau (n ma"oritatea ca!urilor bancnotelor americane% deoarece acestea au dimensiuni identice% iar culorile folosite şi cadrul general desenat sunt asemănătoare. ;'a constatat (nsă că falsificatorii modifică şi valoarea bancnotei (nscrise (n litere. v/nd (n vedere faptul că portretul tipărit pe bancnote este specific unei anumite valori a bancnotei şi modificarea acestuia nu se poate reali!a% acesta răm/ne un element sigur de incertitudine cu privire la neautenticitatea bancnotei şi poate conduce la prima vedere la depistarea falsului. )e regulă% acest tip de fals este considerat nereuşit şi se plasea!ă pe piaţa valutară ilegală% pentru că (n ca!ul m/nuitorilor de valută% al casierilor c/t de c/t avi!aţi şi obişnuiţi sau familiari!aţi cu (nsemnele monetare americane acest tip de fals este depistat fără probleme. altă metodă des (nt/lnită (n ultimii ani (n reali!area contrafacerilor de bancnotă o repre!intă copierea. *n fapt% la reali!area contrafacerilor se foloseşte un copiator color sau un copiator alb'negru% ca! (n care se aplică ulterior culorile. )acă (n urmă cu apro&imativ 27 de ani copiile se făceau% de regulă% folosind copiatoare alb'negru% pentru că la vremea aceea copiatoarele color e&istente cereau folosirea unei 5/rtii speciale% astă!i te5nica evoluată permite copierea pe orice tip de 5/rtie şi mai ales pe orice tip de copiator. 6a (nceput calitatea copiilor era foarte slabă şi de aceea multe contrafaceri erau sesi!ate cu ,oc5iul liber% (nsă perfecţionarea continuă a acestor copiatoare H7 a făcut ca performanţele te5nice ale acestora să crească enorm% a"ung/nd la posibilitatea de a putea reproduce 2H7 ' 377 nuanţe de culoare pe 1 mm 2% astfel (nc/t% (n multe ca!uri% detectarea contrafacerii reali!ată prin această metodă devine foarte greoaie şi pentru un specialist sau pentru o persoană ce lucrea!ă ritmic cu valori monetare. ;'a stabilit că atracţia falsificatorilor pentru folosirea acestei metode de contrafacere a bancnotelor este determinată (n principal de următoarele avanta"e pe care le conferă< a calitatea contrafacerii stfel (nalta calitate a copiilor reali!ate astă!i este greu de detectat (n ca!ul unei contrafaceri de către acele persoane care nu sunt familiari!ate cu caracteristicile acestui produs. b costul redus
)O Ed>ards% #ort 6td verton : op. cit% pag J3
50
65
*n pre!ent un copiator color este accesibil din punct de vedere al costului şi al consumabilelor folosite% astfel (nc/t o astfel de investiţie va putea fi amorti!ată rapid (n conte&tul săv/rşirii unei astfel de infracţiuni de mare amploare. c uşurinţa de operare $a"oritatea acestor aparate cuprind automate de lucru şi utili!area lor a fost simplificată de constructor pentru a putea fi utili!ate de orice persoană şi fără a avea cunoştinţe te5nice de specialitate. )e asemenea% la ma"oritatea acestor copiatoarelor şi suprapunerea recto ' verso se reali!ea!ă şi se corectea!ă automat% astfel (nc/t% (n aceste condiţii% orice persoană av/nd la (ndem/nă un astfel de copiator şi re!oluţia infracţională de a contraface bancnote (n vederea plasării lor (n circulaţia monetară va putea reali!a cu efort minim nişte bancnote e&celent contrafăcute. d rata scă!ută a detecţiilor v/nd (n vederea calitatea (naltă a acestor contrafaceri% (n ma"oritatea ca!urilor acestea nu sunt depistate nici de masa largă a publicului şi% de multe ori% nici de casieri sau persoane ce rulea!ă sau lucrea!ă cu valori monetare% aceste contrafaceri fiind identificate abia la unităţile bancare cu oca!ia depunerii unor sume de bani de către persoane fi!ice sau diferiţi agenţi economici. *nsă oric/t de bună calitate ar avea o asemenea contrafacere% o astfel de fotocopie se deosebeşte de bancnota autentică prin mai multe elemente% cele mai frecvent identificate (n detecţia contrafacerii fiind următoarele< a 5/rtiaH1 ' bancnota autentică este tipărită pe 5/rtie specială% fabricată numai pentru bancnote% 5/rtie ce are inserate elementele intrinseci specifice de siguranţă (n timp ce falsul este tipărit pe 5/rtie obişnuită% de regulă cea folosită la copiatoare% şi poate fi detectată prin e&punerea la o sursă de lumină ultravioletă% c/nd se va constata lipsa fluorescenţei şi a elementelor de autocopiere. b firul de siguranţă ' fiind elemente din structura 5/rtiei va fi imitat prin desenare sau va fi lipit% lucru care poate fi (nsă observat cel mai uşor. c filigranul ' lipseşte complet (n acest ca!. d inconsecvenţa culorii ' pentru că la o copie culoarea sau nuanţa unei culori se reali!ea!ă prin descompunerea şi recombinarea a patru culori fundamentale 0galben% negru% roşu şi albastru% ea poate varia (n intensitate pe !one diferite ale unei copii% c5iar dacă (n general% la prima vedere% cadrul general pare identic cu originalul.
51
5ttp>>.5istorofF;#aper$one.5tml 66
e lipsa re!oluţiei (n imaginile fine ' (n ca!ul contrafacerilor% imaginile complicate% de mare fineţe din diverse linii şi cercuri concentrice sau intersectate (n anumite !one ale bancnotei% precum şi microte&tul de pe bancnota originală vor fi redate apro&imativ% (nsă mai puţin precis dec/t pe bancnota autentică şi de multe ori imaginea imprimată a acelor !one din bancnota autentică nu va mai avea aceeaşi re!oluţie (n bancnota contrafăcută. f pre!enţa unui tipar de baleia" ' din punct de vedere te5nic% procesul de copiere se reali!ea!ă cu a"utorul unui fascicol care ,citeşte imaginea pe care urmea!ă a o transpune pe 5/rtie 0suport. Imaginea originală este astfel descompusă (n puncte şi recompusă pe un suport (ntr'o succesiune de puncte foarte fine ce se derulea!ă (n plan ori!ontal. cest proces lasă anumite urme pe 5/rtie% adică o anumită aparenţă de microspaţii ce se observă regulat (n plan ori!ontal ca nişte linii. ?oate aceste linii creea!ă ele (nsele o amprentă şi repre!intă o particularitate a tonerului acelui aparatH2 şi% (n consecinţă% evidenţia!ă contrafacerea. Cu privire la aceste aspecte se poate conclu!iona faptul că p/nă (n pre!ent nu a fost posibilă reali!area (n lume a unei bancnote care să nu poată fi falsificată sau imitată% astfel problema ce se pune (n cau!ă este să se acţione!e (n aşa manieră (nc/t imitarea unei bancnote să fie c/t mai greu de reali!at. *n acest sens sarcina principală revine instituţiei emitente a bancnotei% care trebuie să'şi perfecţione!e continuu măsurile de securi!are a bancnotei. Cercetarea criminalistică a documentelor se deosebeşte de alte genuri de e&aminări criminalistice prin scopul pe care (l urmăreşte< '
identificarea autorului unui (nscris 0grafoscopie "udiciară=
'
e&amenul te5nic al documentelor=
'
e&amenul fi!ico : c5imic al documentelor 0anali!a suportului şi a materialului scriptural. E&aminarea fi!ico ' c5imică a suportului de 5/rtie (n ca!ul documentelor% bancnotelor
suspecte de a fi falsificate sau contrafăcute precum şi al unor fragmente prelevate cu oca!ia cercetării locului faptei% fragmente care aparent nu pre!intă nici o relevanţă% furni!ea!ă informaţii utile soluţionării cau!ei investigate= prin anali!a comparativă se crea!ă cone&iuni (ntre autor şi probele (n litigiu. Cea mai simpla varianta de falsificare este multiplicarea bancnotei originale cu un copiator color. 4 5artie de 17 6EI ma costa cel mult D'H 6EI% cu toate c5eltuielile4% e&plica un tanar% strigat de cei din tagma lui cu apelativul 4$oneda4% din cau!a 4e&perientei4 acumulate prin inc5isori. alta modalitate este prelucrarea pe calculator. )otarea minima este alcatuita dintr'un computer% la mana a doua% deci ieftin. Important este ca pe #C'ul folosit sa poata rula programe )O Ed>ards% #ort 6td verton : op. cit% pag 1
52
67
de grafica. #entru un fals reusit este nevoie de o imprimanta laser% al carei pret a"unge si la 1777' 1277 6EI. )esigur% second' 5and. 6a acestea se mai adauga costurile cu 5artia si cerneala. 6asand 4amatorii4 la o parte% in aceasta bransa intalnim si profesionistii% care folosesc tipografii% matrite% dispun de cerneala si 5artie speciala si% de cele mai multe ori% reproduc si cateva elemente de siguranta pe bancnotele false. #utem spune ca acestia sunt crema falsificatorilor si doar cativa au fost retinuti de #olitie. Ca!ul cel mai impresionant este al unei bande de 17 insi% care si'au facut in !ona de est a Republicii $oldova o adevarata fabrica de bani si de acte false. Ei reali!au cinci milioane de lei falsi in apro&imativ trei'patru ore de munca. +aptul cel mai strigator la cer este ca% in peste 87 la suta din ca!uri% infractorii sunt repusi in libertate. ;unt arestati% dar la putin timp% ei umbla liberi pe strada% sfidand politia. *n ca!ul falsurilor sau contrafacerilor (nscrisurilor oficiale sau bancnotelor% principalul suport pe care acestea sunt reali!ate este 5/rtia. *n acest sens vor fi anali!ate proprietăţile fi!ico : c5imice ale 5/rtiei< •
grosimea 5/rtiei=
•
greutatea specifică=
•
densitatea aparentă=
•
culoarea 5/rtiei% dată de natura coloranţilor utili!aţi precum şi materialele de umplutură care sunt caracteristice fiecărui sort de 5/rtie=
•
identificarea materialului sau a amestecului de materiale din care este fabricată 5/rtia.
Este important de menţionat pentru comparaţie cu leul moldovenesc că moneda actuală rom/nească are suport din material plastic% polimeric% iar valuta 0euro% dolari etc. are suport de 5/rtie% suport care pre!intă caracteristici proprii de fabricaţie% fibre scurte cu fluorescenţă (n FA răsp/ndite neuniform (n compo!iţia fibroasă precum şi fibre de bumbac% care nu se regăsesc (n componenţa 5/rtiilor comerciale folosite la falsificare sau contrafacere. ceste elemente de securitate sunt relevante deoarece comple&itatea te5nicilor de reali!are a bancnotelor contrafăcute 0ingenio!itatea şi te5nologia avansată de care dispun falsificatorii fac uneori dificilă identificarea metodei de contrafacere. stfel rolul e&aminării fi!ico : c5imice este acela de a confirma sau infirma pre!enţa elementelor de securitate intrinseci ale suportului de 5/rtie. #ompoziţia fibroasă a )*rtiei este caracteristică fiecărui sortiment de 5/rtie. 6a
fabricarea 5/rtiei se folosesc paste de lemn% fibre te&tile% vegetale rare% păioase% bumbac% mătase% precum şi amestecuri ale acestora. @umbacul% mătasea şi fibrele te&tile sunt folosite frecvent la reali!area 5/rtiilor suport ale bancnotelor autentice. #e l/ngă aceste paste% (n compo!iţia 5/rtiei% 68
vor mai fi identificate materiale de umplutură+ care asigură rolul de liant al fibrelor componente% ,nălbitori % uneori uleiuri speciale sau paste plastice speciale.
*nălbitorii sunt substanţe c5imice utili!ate (n procesul de fabricaţie pentru a conferi 5/rtiei gradul de alb necesar. #entru a obţine o 5/rtie lucioasă% transparentă se folosesc uleiurile speciale% iar pentru reali!area unei re!istenţe deosebite% diferite de cea a 5/rtiilor normale se folosesc paste speciale 0spume plastice speciale% care acoperă 5/rtia sau pot fi componentă a masei de 5/rtie. *n cadrul e&aminării fi!ico : c5imice a unui document sau bancnote suspecte de a fi falsificate sau contrafăcute va fi urmărită pre!enţa sau absenţa proprietăţilor compo!iţionale% calitative% grosimii şi densităţii aparente a acestora. *ntotdeauna aceste e&aminări sunt efectuate comparativ cu un document autentic sau bancnotă specimen de comparaţie faţă de care să se stabilească aceste proprietăţi fi!ico : c5imice. *n pre!ent% (n lume se fabrică apro&imativ 77 sorturi de 5/rtie% plec/nd de la un număr mic de semifabricate foioase% ma"oritare fiind fibrele celulo!ice şi minoritare 0doar (n ca!uri speciale fibrele de bumbac% fibrele sintetice. +abricarea unui anumit tip de 5/rtie se reali!ea!ă din mai multe compo!iţii fibroase aleg/nd adecvat te5nologia de preparare a pastei din care se fabrică 5/rtia.
C'&+((#&)& $(6%(' ) <$() %7%&' 4/$<'/($): a 5/rtie de scris 05/rtie concept ;?; 2D'H1% 5/rtie semivelină ;?; D71'H1% 5/rtie velină ;?; 388'H1% 5/rtie pentru corespondenţă ;?; DJ12'HH% 5/rtie pelur ;?; 13D' HH% 5/rtie velină pentru registre ;?; D77'D8% 5/rtie pentru acte ;?; DH2'HD= b 5/rtie pentru tipar 05/rtie de !iar ;?; 27'H% 5/rtie pentru cărţi ;?; 2H'H% 5/rtie semipelur ;?; 18JJ'H1% 5/rtie pentru ofset ;?; 22'H% 5/rtie pentru timbre : cu filigran% fără filigran : ;?; D37D'HD= c 5/rtie mătase= d 5/rtie de calc.
E=&*(/&)& #*67(;()( (&+) & <$()( nali!a morfologică a documentelor şi bancnotelor suspecte de a fi falsificate% contrafăcute% se efectuea!ă cu oc5iul liber% (n lumină naturală% apoi la stereomicroscop 0tip Carl [eiss Oena cu oc.17&% ob.2%H& (n lumină naturală. #entru stabilirea compo!iţiei materialului fibros din care sunt fabricate 5/rtiile care constituie suportul probelor% porţiuni prelevate din acestea se prepară sub formă de suspensii fibroase şi tratate cu reactivi de culoare 0reactiv 9raff C% soluţie acidă verde malac5it şi anali!ate
69
la stereomicroscop 0tip Carl [eiss Oena cu oc.17&% ob.2%H&% at/t (n lumină naturală c/t şi (n lumină artificială 0Nion 7i cu oc.17&% ob.17&% 27&% utili!/nd programul 6ucia +orensic : foto nr. 1.
+oto nr. 1 ?ratarea suspensiilor fibroase cu soluţie acidă verde malac5it pune (n evidenţă% prin coloraţii distincte% tipul de pastă ' mecanică 0pasta de celulo!ă prelucrată mecanic% netratată c5imic sau c5imică 0pasta de celulo!ă tratată c5imic cu (nălbitori% pentru a conferi gradul de alb necesar 5/rtiei% utili!at la fabricarea 5/rtei. #asta c5imică (nălbită poate avea (n componenţă fibre celulo!ice din lemn de răşinoase% foioase% păioase% fibre vegetale% fibre de bumbac% toate3 aceste fibre put/nd fi diferenţiate prin studiul la stereomicroscop după tratarea (n prealabil cu reactivul de culoare 9raff 9. *n imaginile de mai "os 0foto nr. 2 ' D sunt pre!entate etaloane ale pastei mecanice şi pastei c5imice<
F$ /. ! - P&+$ *)#&/(#
F$ /.3 - P&+$ #(*(# (/ ')*/
F$ /.
- P&+$ #(*(# (/ ) (/&+)
')*/ ) (+)
E=)*6'% ) #&7 ) #/$&&#)) #robele (n litigu sunt repre!entate de J bancnote suspecte de a fi falsificate sau contrafăcute< -
D 0patru bancnote (n cupiură de H7 euro% toate cu aceeaşi serie= 70
-
3 0trei bancnote (n cupiură de 177 6EI% toate cu aceeaşi serie.
*n vederea efectuării e&aminărilor comparative (n lumină ultravioletă dar şi pentru studiul traseelor grafice% au fost folosite o bancnotă ;#ECI$EN (n cupiură de H7 euro cu seria K77777777772 şi o bancnotă ;#ECI$EN (n cupiură de 177 6EI cu seria K77777777771% din colecţia de documente a Institutului de Criminalistică.
E=&*(/&)& 4/ '%*(/ %'$&9(')$: )eşi bancnotele (n litigiu pre!intă te&te% (nsemne şi desene reali!ate şi plasate asemănător cu cele ale bancnotelor autentice% acestea pre!intă diferenţe at/t (n privinţa fidelităţii grafice% a modului de reali!are% c/t şi a elementelor de siguranţă% repre!entative. 6a e&aminarea (n lumină ultravioletă a celor D 0patru bancnote (n cupiură de H7 euro% folosind lampa FA 0la lungimea de undă de 3 nm% prin fluorescenţă% nu au fost puse (n evidenţă elementele grafice fluorescente specifice cupiurii ;#ECI$EN 0de comparaţie< ' fibre scurte de culoare albastră% verde şi roşie% răsp/ndite neuniform (n compo!iţia fibroasă a 5/rtiei= ' drapelul Fniunii Europene şi cele 12 stele ale Fniunii Europene= ' firul de siguranţă şi filigranul. 6a e&aminarea (n lumină ultravioletă a celor 3 0trei bancnote (n cupiură de 177 6EI nu au fost puse (n evidenţă elementele grafice fluorescente specifice cupiurii ;#ECI$EN 0de comparaţie< ' seria bancnotelor= ' imprimarea valorii nominale ,177 de culoare ocru de pe reversul bancnotei. •
D)$)*(/&)& #*67(;()( (&+) & <$()(
nali!a morfologică a bancnotelor (n litigiu s'a efectuat cu oc5iul liber% (n lumină naturală% apoi la stereomicroscop 0tip Carl [eiss Oena cu oc.17&% ob.2%H& (n lumină naturală. E&aminările au evidenţiat că suportul bancnotei ;#ECI$EN de 177 6EI este constituit din material plastic% iar cel al bancnotelor (n litigiu este din 5/rtie. #entru stabilirea compo!iţiei materialului fibros din care sunt fabricate 5/rtiile ce constituie suportul probelor (n litigiu% porţiuni prelevate din acestea au fost preparate sub formă de suspensii fibroase şi tratate cu reactivi de culoare 0reactiv 9raff C% soluţie acidă verde malac5it şi anali!ate la stereomicroscop 0tip Carl [eiss Oena at/t (n lumină naturală c/t şi (n lumină artificială 0Nion. spectul morfologic al fibrelor din compo!iţia 5/rtiei care repre!intă suportul bancnotelor (n litigiu sunt pre!entate (n fotografiile nr. 12 : 1 după cum urmea!ă< 71
+oto nr. 12 : #roba nr. 1
+oto nr. 13 : #roba nr. 2
+oto nr. 1D : #roba nr. 3 +oto nr. 1H : #roba nr. D
+oto nr. 1 : #roba nr. H
+oto nr. 1J : #roba nr.
72
+oto nr. 1 : #roba nr. J #roprietăţile fi!ico : c5imice 0compo!iţie fibroasă% material de umplutură% grosime% grama" ale suportului de 5/rtie ale probelor (n litigiu sunt pre!entate (n următorul tabel< Nr. Crt. 2 3 D H J
#robele (n litigiu
Compo!iţie fibroasă
bancnota H7 euro seria bancnota H7 euro seria bancnota H7 euro seria bancnota H7 euro seria bancnota 177 6EI bancnota 177 6EI bancnota 177 6EI
#C*+1 $ \ #C*R 2 #C*+ $ \ #C*R #C*+ $ \ #C*R #C*+ $ \ #C*R #C*+ $ \ #C*R #C*+ $ \ #C*R #C*+ $ \ #C*R
$aterial umplutură 3 Ca C3 Ca C3 Ca C3 Ca C3 Ca C3 Ca C3 Ca C3
de 9rosimea µm
1%1 1%1 1%1 1%1 1%1 1%1 1%1
9rama" gMm2 H ]3 H ]3 H ]3 H ]3 H ]3 H ] 3 H ] 3
#C*+1 : pastă c5imică (nălbită din lemn de foioase= #C*R 2 : pastă c5imică (nălbită din lemn de răşinoase= $
: ma"oritar= 3
: $aterialul de umplutură a fost anali!at prin spectrometrie de absorbţie (n infraroşu
pe un aparat +?IR tip #aragon 1777% (n domeniul D777'D77 cm'1% re!oluţie D cm'1.
E=&*(/
)in punct de vedere al anali!ei proprietăţilor fi!ico : c5imice ale suportului de 5/rtie 0compo!iţie fibroasă% material de umplere şi grosime ale probelor (n litigiu se constată că toate sunt fabricate din acelaşi tip de 5/rtie 0pre!intă aceleaşi caracteristici fi!ico : c5imice.
•
Corobor/nd re!ultatele anali!elor fi!ico : c5imice a suportului de 5/rtie cu cele ale materialelor scripturale folosite (n procesul reproducerii bancnotelor suspecte se conclu!ionea!ă că cele D 0patru bancnote (n cupiură de H7 euro% toate cu aceeaşi serie şi cele 3 0trei bancnote (n cupiură de 177 6EI% toate cu aceeaşi serie%
+%/$ #/$&#%$) '+(/ &#)'&( +%6$ ) <$() . E=&*(/&)& %/ #%*)/$) &+) 4/ 9))& ()/$((#(( 69)/()/;)( @anca Centrala Europeana 0@CE a coordonat o campanie publicitara privind elementele de securitate ale &/#/$)' si monedelor euro lansate la 1 ianuarie 2772. In forma fi!ica moneda unica europeana a aparut pe piata sub forma de bancnote de H% 17% 27% H7% 177% 277 si 73
H77 si monede de 1% 2% H% 17% 27% H7 de eurocenti si 1 si 2 euro. ;pecialistii afirma ca bancnotele euro% preva!ute cu multiple elemente de siguranta% sunt foarte greu de falsificat. ?oate cele sapte bancnote au portiuni filigranate care sunt vi!ibile pe ambele parti in momentul in care bancnota este privita in lumina. Fn alt element de siguranta este firul metalic inserat in te&tura bancnotei% vi!ibil% de asemenea% in lumina. cest fir se pre!inta sub forma unei linii intunecate% vi!ibila pe latimea bancnotei% care privita in lumina infatisea!ă cifra care repre!inta valoarea nominala a bancnotei. In plus% pe fata &/#/$)' europene se afla o 5olograma care% privita din ung5iuri diferite infatisea!ă intr'o culoare stralucitoare cifra care repre!inta valoarea &/#/$)'. #e spatele bancnotei% valoarea acesteia este scrisa cu cerneala care isi sc5imba culoarea in lumina in functie de ung5iul din care este privita. #e multe dintre portiunile &/#/$)' sunt utili!ate mini'litere si micro'litere% primele fiind vi!ibile cu oc5iul liber in timp ce micro'literele apar ca o simpla linie subtire si pot fi citite numai cu a"utorul unei lupe. In lumina ultravioleta 5artia &/#/$)' euro nu devine florescenta. In sc5imb% steagul Fniunii Europene si semnatura presedintelui @ancii Central Europene% aflate pe fata bancnotei% isi sc5imba culoarea din albastru in verde fluorescent% iar stelele de pe steag devin din galben% orange fluorescent. Sarta Europei% podul si valoarea nominala a &/#/$)'% aflate pe spatele acestora% se vad galben fluorescent in lumina ultravioletelor. 4 fereastra4 aflata in coltul &/#/$)'% care% privita in lumina infatisea!ă cifra care repre!inta valoarea nominala a bancnotei% constituie un alt element de siguranta. ?oate cele sapte bancnote pre!inta elemente speciale de siguranta pentru neva!atori. @ancnotele Euro sunt tiparite pe o 5artie speciala datorita careia au o te&tura unica. Fnele !one de pe fata &/#/$)' sunt tiparite in relief astfel incat sa poata fi recunoscute prin atingere. ;i monedele euro sunt preva!ute cu elemente de siguranta% astfel incat reproducerea acestora sa fie e&trem de dificila si usor de detectat. ;'a acordat o atentie deosebita monedelor de 1 si 2 euro. cestea sunt fabricate dintr'un alia" bi'metal sofisticat foarte greu de fabricat. In plus% monedele euro contin elemente de siguranta care permit utili!area lor la automatele folosite pentru distribuirea unor produse in intreaga !ona euro. #entru producerea bancnotelor euro se foloseşte o te5nologie de imprimare elaborată. )e asemenea% bancnotele beneficia!ă de o serie de elemente de siguranţă uşor de identificat% cu a"utorul cărora pot fi diferenţiate cu uşurinţă de bancnotele false% fără a fi necesară utili!area unor dispo!itive speciale% menite să descura"e!e falsificatorii.
C)/$%' ) &/&'(7 & #/$&&#)(' 74
@CE monitori!ea!ă cu atenţie progresele reali!ate (n domeniul te5nologiilor de imprimare şi reproducere% precum şi evoluţia numărului de bancnote contrafăcute confiscate. cestea sunt anali!ate (n cadrul băncilor centrale din !ona euro şi la Centrul de anali!ă a contrafacerilor din cadrul @CE% care coordonea!ă informaţiile te5nice şi statistice privind contrafacerea bancnotelor. +orţele naţionale de poliţie şi alte organisme implicate (n lupta (mpotriva contrafacerii bancnotelor au acces la informaţiile stocate (n ba!a de date a centrului. )e asemenea% @CE lucrea!ă (n str/nsă colaborare cu ficiul European de #oliţie 0Europol% care a fost desemnat ca oficiu central de coordonare a măsurilor de protecţie a euro% precum şi cu rgani!aţia Internaţională a #oliţiei Criminale 0Interpol şi Comisia Europeană.
P)9)/()& %$('(7(( (')2&') & (*&2(/(' (2($&') &') &/#/$)' ?e5nologiile utili!ate pentru prevenirea contrafacerii bancnotelor% promovate de Central @an Counterfeit )eterrence 9roup 0C@C)9% organism format din 17 dintre cele mai importante autorităţi emitente de bancnote din lume% descura"ea!ă falsificarea digitală şi% prin combaterea producerii de bancnote contrafăcute% reduc pierderile cau!ate cetăţenilor sau (ntreprinderilor care ar putea primi bancnotele respective. ;istemul de prevenire a contrafacerilor se ba!ea!ă pe te5nologii utili!ate (mpotriva falsificării bancnotelor% care nu permit capturarea şi reproducerea imaginii unei bancnote prote"ate prin intermediul computerelor personale şi al instrumentelor de prelucrare a imaginilor digitale. cesta (mpiedică reproducerea neautori!ată a bancnotelor. ?otuşi% pentru utili!area (n scopuri legitime% @CE pune la dispo!iţie imagini cu re!oluţie mare ale bancnotelor . #entru a păstra şi a consolida integritatea euro ca monedă internaţională% @CE administrea!ă% coordonea!ă şi finanţea!ă activităţi de cercetare şi de!voltare (n domeniul bancnotelor .
I*&2(/( #% )7'%;() *&) &') &/#/$)' 6)/$% %$('(7&$(( 6)+(/($( Creşterea gradului de utili!are a computerelor personale şi a programelor informatice de prelucrare a imaginilor digitale (n falsificarea bancnotelor constituie o ameninţare pentru moneda de 5/rtie. *n acest sens% 9rupul de descura"are a falsificării 0C@C)9% un grup internaţional alcătuit din 2J de bănci centrale% a creat sistemul de prevenire a falsurilor 0C);% care (mpiedică computerele personale şi programele informatice de prelucrare a imaginilor digitale să capture!e şi să reproducă imaginile bancnotelor prote"ate. )iverşi producători de ec5ipamente şi programe informatice au implementat (n mod voluntar acest sistem% cresc/nd astfel posibilitatea ca utili!atorii legitimi ai imaginilor bancnotelor să (l utili!e!e (n cursul activităţii lor.
75
#entru utili!atorii interesaţi (n mod legitim de reproducerea imaginilor bancnotelor euro% @CE a reali!at imagini digitale 0re!oluţie 377 dpi% (n format ?I++ şi marcate cu te&tul ,;pecimen% care nu activea!ă sistemul C);. #entru a obţine astfel de imagini% utili!atorul trebuie< ' să solicite imaginile (n scopuri profesionale ' să deţină un computer personal sau un program informatic de prelucrare a imaginilor digitale care include sistemul C); ' să semne!e o declaraţie de confidenţialitate
M)/;(/))& +(2%&/;)( &/#/$)' )% 6a fel ca toate băncile centrale% @CE are datoria de a prote"a siguranţa deplină a bancnotelor sale. #rin urmare% bancnotele euro trebuie să includă elemente de siguranţă eficiente şi uşor de recunoscut de către public. *n plus% @CE trebuie să (mbunătăţească permanent aceste elemente% integrate at/t (n bancnotele euro actuale% c/t şi (n cele viitoare% menţin/ndu'se% din punct de vedere te5nologic% la un nivel avansat faţă de falsificatori. şadar% @CE administrea!ă% coordonea!ă şi finanţea!ă o gamă largă de proiecte de cercetare% reali!ate (n sectorul public şi (n cel privat. #robele puse la dispo!iţie (n vederea identificării provenienţei constau (n 2 0două lamele din sticlă% care conţin fragmente de 5/rtie arsă. E&aminarea (n lumină FA a lamelelor a pus (n evidenţă că pe una dintre cele 2 0două lamele puse la dispo!iţie% care conţin resturi de 5/rtie carboni!ată% se remarcă pre!enţa% (n spot de lumină ultravioletă de 312 nm% a unor elemente grafice din emblema Fniunii Europene. *n mod normal% aceste elemente fluorescente% pot fi observate la o bancnotă autentică (ntr'un spot de lumină ultravioletă de 3H nm. *nsă% datorită arderii% deşi o parte din proprietăţile cernelii cu care aceste elemente au fost reali!ate s'au păstrat% pentru punerea lor (n evidenţă a fost necesară utili!area unui spot de lumină ultravioletă mult mai intens% respectiv 312 nm. #rin aceeaşi metodă au fost evidenţiate şi cifrele 1 şi 0 0foto nr. 18'22.
76
+oto nr. 18
+oto nr. 27
+oto nr. 21
+oto nr. 22 ceste re!ultate% coroborate cu re!ultatele e&aminărilor comparative ale traseelor grafice şi ale elementelor ar5itecturale ale bancnotelor autentice şi ale fragmentelor arse (n litigiu% conduc la conclu!ia că fragmentele de 5/rtie arsă provin de la una sau două bancnote (n cupiură de 177 Euro.
77
CONCLUZII In conte&tul cresterii si diversificării criminalităţii internaţionale% falsul de bani si alte titluri de valoare% precum si traficul cu astfel de mi"loace de plata contrafacute cunosc o recrudescenta ingri"oratoare% motiv pentru care toate politiile din lume si alte servicii speciali!ate din sfera bancara sunt in alerta continua% cautand permanent noi modalitati de contracarare a acestui fenomen. nali!a datelor si informatiilor e&istente in acest domeniu atesta faptul ca si in Republica $oldova s'au organi!at si actionea!ă retele de traficanti care au ca activitate principala procurarea si plasarea de valuta falsa. tentia plasatorilor interni si straini a fost si este indreptata cu precadere asupra persoanelor fi!ice din sfera economica privata% intrucat acestea nu cunosc corespun!ator elementele de siguranta ale bancnotelor. In cursul anilor 1881 si 1882% indeosebi dupa desfiintarea maga!inelor profilate cu plata in valuta% atentia plasatorilor straini si din ţară s'a indreptat cu precadere spre persoanele particulare% amatoare fie de calatorii in strainatate% fie de ac5i!itionarea valutei in scop de te!auri!are. E&aminarea criminalistică a documentelor stabileşte formele de falsificare sau contrafacere a documentelor originale% rolul şi condiţionarea lor fiind (n str/nsă legătură cu structura şi evoluţia societăţii. #roblema falsificării actelor a fost şi răm/ne o problemă importantă care a luat amploare (n condiţiile societăţii moderne% (n care noţiunea de act repre!intă orice (nscris tipărit% dactilografiat% manuscris% desenat% imprimat (n diverse moduri 0&ero&% laser% etc. prin intermediul căruia se atestă o stare% identitate% profesie sau o valoare 0cărţile de credit% cartelele telefonice% documente bancare% vi!e turistice. )acă p/nă (n 188 modalităţile de falsificare constau doar (n metode clasice 0ştergere mecanică sau c5imică a (nscrisurilor% după 188% datorită condiţiilor socio : economice 0infiltrarea trusturilor crimei organi!ate şi a po!iţiei geostrategice 0tran!itarea ţării noastre de 78
către imigranţi a fost (nregistrată o evoluţie semnificativă a documentelor 0acte de identitate% paşapoarte% vi!e turistice% documente bancare% acte de tran!it comunitar% cărţi de credit etc şi bancnotelor falsificate sau contrafăcute care servesc acestor scopuri. *n scopul reli!ării unor copii c/t mai fidele originalului% formele de contrafacere şi falsificare sunt acum mult mai ingenioase datorită sistemelor avansate de care dispun infractorii 0imprimante% scanere% programe computeri!ate performante. )in acest motiv% e&aminarea criminalistică a documentelor are un rol deosebit de important dar totodată anevoios% av/nd rolul de a depăşi ingenio!itatea şi te5nologia de ultimă oră de care dispun falsificatorii pentru a identifica modul de reali!are a falsurilor 0stabilirea tipului suportului şi a materialelor scripturale utili!ate% modul de reali!are. Cercetarea criminalistică a documentelor se deosebeşte de alte genuri de e&aminări criminalistice prin scopul pe care (l urmăreşte< '
identificarea autorului unui (nscris 0grafoscopie "udiciară=
'
e&amenul te5nic al documentelor=
'
e&amenul fi!ico : c5imic al documentelor 0anali!a suportului şi a materialului scriptural. *n lucrarea de faţă va fi pre!entată importanţa e&aminării fi!ico : c5imice a suportului de
5/rtie al documentelor şi bancnotelor suspecte de a fi falsificate sau contrafăcute. Fn alt aspect important care trebuie menţionat este acela că% (n re!oluţiile motivate sau ordonanţe se dispune efectuarea unei e&perti!e sau constatări te5nico : ştiinţifice a documentelor sau bancnotelor falsificate sau contrafăcute% menţiune ne"ustificată deoarece această conclu!ie este fondată doar de re!ultatul e&perti!ării probelor (n litigiu= p/nă (n momentul stabilirii falsificării sau contrafacerii este mult mai corectă utili!area termenului de document suspect de a fi falsificat sau contrafăcut.
79
BIBLIORAFIE 1. onstituţia 2epublicii oldova, adoptată la 28.7J.188D% (n vigoare din 2J.7.188D MM$onitorul ficial al Republicii $oldova nr. 1 din 12.7.188D 2. odul civil al 2epublicii oldova nr. 117J'KA din 7.7.2772 MM $onitorul ficial al Republicii $oldova nr. 2'M1 din 22.7.2772 3. odul de e3ecutare al 2epublicii oldova nr. DD3'KA din 2D.12.277D MM $onitorul ficial al Republicii $oldova nr. 3D'3HM112 din 73.73.277H D. odul penal al 2epublicii oldova nr. 8H'KA din 1.7D.2772 MM $onitorul ficial al Republicii $oldova nr. 12'128M1712 din 13.78.2772 H. . @arbăneagră% A. @erliba% C. 9ursc5i% A. Solban% ?.#opovici% 9. Flianovsc5i% K. Flianovsc5i% N. Frsu% odul penal comentat şi adnotat, C5işinău% Edit. Cartier "uridic% 277H% p.J8. . Comentariu C# al R$. @arbăneagră . ş.a. autori. C5işinău. Ed. Centrul de drept al avocaţilor% 2773. J. A. )ongoro!% (n colab.% ,Noul Cod de procedură penală şi Codul de procedură penală anterior : . Emilian ;tancu% ,Criminalistica% Ed. )idactica si #edagogica% @ucuresti% 188D. 8. Emilian ;tancu% ,Criminalistica% Aol. I% Editura ctami% @ucuresti% 1888. 17. Emilian ;tancu% ,?ratat de Criminalistica% Editura Fniversul Ouridic% @ucuresti% 2772. 11. Camil ;uciu% Criminalistica% Ed. )idactica si #edagogica% @ucuresti% 18J2. 12. 6ucian Ionescu% ,E&perti!a criminalistica a scrisului% Editura Ounimea% Iasi% 18J3. 13. )umitru ;andu% ,+alsul (n acte. )escoperire si combatere prin mi"loace criminalistice% Editura 6umina 6e&% @ucuresti% 188D. 1D. Radu Constantin% #ompil )rag5ici% $ircea Ionita% ,E&perti!ele : mi"loc de proba (n procesul penal% Editura ?e5nica% @ucuresti%2777.
80
1H. +ratila% 95. #asescu% ,E&perti!a criminalistica a semnaturii% Editura National% @ucuresti% 188J. 1. Ion rgeseanu% ,Criminalistica si medicina legala (n slu"ba "ustitiei% vol. I%. Editura 6umina 6e&% 188. 1J. 6ucian Ionescu% )umitru ;andu% ,Identificarea criminalistica% Editura ;tiintifica% @ucuresti% 1887. 1. ;. . 9olunsi% ,Criminalistica% Editura ;tiintifica% @ucuresti% 181. 18. I. $ircea% Criminalistica% Ed. )idactica si #edagogica% @ucuresti% 1887. 27. drian +ratila% ndreea')iana Aasilescu% ,Conclu!ia raportului de e&perti!a criminalistica% Editura Continent KKI% @ucuresti% 2771. 21. $ircea Constantinescu% Consideratii privind conceptul de identificare (n e&perti!a criminalistica% editata de $inisterul Oustitiei% @ucuresti% 18J8. 22. Nicolae )an% ?ratat practic de Criminalistica% vol.II% Ed. $inisterului de Interne% @ucuresti% 18J8. 23. Aintila )ongoro!% ;iegfried Pa5ane% 9eorge ntoniu% Costica @ulai% Nicoleta Iliescu% Rodica $i5aela ;tanoiu : E&plicatii teoretice ale codului penal rom/n% Ed. cademiei% @ucuresti% 18JH. 2D. Aintila )ongoro!% ;iegfried Pa5ane% 9eorge ntoniu% Costica @ulai% Nicoleta Iliescu% Rodica $i5aela ;tanoiu : E&plicatii teoretice ale codului de procedura penala rom/n% Ed. cademiei% @ucuresti% 18JH. 2H. Nicolae Aolonciu : ?ratat de drept procesual penal. #artea generala% Ed. #aideia% @ucuresti% 1888% vol. II. I. Neagu% ,?ratat de procedura penala% Editura #ro% @ucuresti% 188J. 2. 95eorg5e $ateut% ,#rocedura penala% partea generala% Aol. II% Editura +undatiei C5emarea% Iasi% 188J. 2J. $. @asarab% 6. $oldovan% A. ;uian% ,)rept penal. #artea speciala% Aol. I% Clu"'Napoca% 18H. 2. $. Costin% I. 6es% $. $inea% ). Radu% ,)ictionar de drept procesual civil% Editura ;tiintifica si Enciclopedica% @ucuresti% 183. 28. #. Senr : )e l-intime convinction% Ed. Oeune @arreau de 6iege% 18H. 81
37. #aul 6. PIr- Crime lnvestigation% #5sical Evidence and t5e #olice 6abo'rator--% Interscience #ubiis5ers% Ne>^or% 18. 31. 6alande% Aocabulaire tec5ni_ue et criti_ue de #5ilosop5ie% #resses Fniversitaire de +rance% #aris% 18JD. 32. Oo5n I.?5oroiiton% ,6a doctrine de la dissimilitude uni_ue dans l`identification dactloscopi_ue% R.I.#.C. nr. 37% martie 18JJ. 33. Patona 9e!a% Cercetarea de identificare a urmelor (n procedura penala% @udapesta% 18H. 3D. ;. $. #otapov% Introducere (n criminalistica% $oscova% 18D8. 3H. E5renfried ;tel!er% Criminalistica% vol.I% ?eoria si metodologia criminalistica generala% Ed. ;tiintifica germana% 18JJ. 3. A. I. Peldin% Identificarea si rolul ei (n stabilirea adevarului (n cau!ele penale% Ed. Fniversitatii din $oscova% 188. 3J. +. Engels% ,)ialectica naturii% Ed. ;tiintifica% @ucuresti% 18D. 3. Ilie ;toenescu% ;avell [ilberstein% ,)rept procesual civil% Editura )idactica si #edagogica% @ucuresti% 183. 38. Emil $i5uleac% ,E&perti!a "udiciara% Editura ;tiintifica% @ucuresti% 18J1. D7. A. $an!ini% ,?rattato di diritto processuale penale% Aol. III% ?orino% 1831'1832. D1. ).A. $i5ailescu% ,E&perti!a "udiciara (n procesul penal% (n RR) nr. 3M18. D2. Constantin ?urai% ,Elemente de criminalistica si te5nica criminala% @ucuresti% 18DJ. D3. Constantin ?urai% Constantin I. 6eonida% ,)ermatoglifia. mprente palmoplantare% Editura $edicala% @ucuresti% 18J1. DD. Emilian ;tancu% Criminalistica : stiinta investigarii infractiunilor% vol. I% Ed. ?empus ;R6% @ucuresti% 1882. DH. ndrei t5anasiu% ;cris si personalitate% Editura ;tiintifica% @ucuresti% 18J7. D. Qilson R. Sarison% )escoperirea falsurilor% Ed. ;>eet and $a&>ell% 6ondra% 18D. DJ. C.I. ?eodosiu% Cu privire la rolul tipului activitatii nervoase superioare (n diferentierea individuala a scrisului% (n Revista #robleme de medicina legala si de criminalistica% vol. DM18H. 82
