Adam si Eva (rezumat)
Adam si Eva este un roman de dragoste, cu temei filosofic, plecând de la o teza filosofica spiritualista: aspiratia de realizare in absolut a fiintei umane trece prin iubire, dar iubirea autentica nu poate fi dobandita in intr-o singura viata, ci dupa migrarea sufletului prin sapte vieti succesive. Cuprinsul romanului este astfel alcatuit din evocarea celor 7 vieti prin care trece personaul principal, !oma "ovac. Inceputul romanului romanului incearca incearca sa dea o e#plicatie despre urmatoarele 7 capitole si povestile celor 7 vieti pe care !oma "ovac le retraieste intr-o singura rasfulgerare, pe patul de spital. Aceasta consta in discutiile cu profesorul !udor Aleman si faptul ca "ovac isi aminteste principiul pe care profesorul il sustine: $A saptea moarte, a unuia si aceluiasi suflet, dupa ce a ratacit in cautarea termenului complementar, gasindu-l, inseamna cucerirea vietii eterne si aduce cu sine recapitularea, intr-o clipita, a tuturor celor sapte vieti trecute.% &iecare capitol sta sub influenta metapsi'ozei. &iecare viata este descrisa in cate un capitol care incepe cu sfortarea sufletului de a prinde viata, de a lua nastere intr-un nou trup, odata cu stingerea vec'ii constiinte si incercarea de a-si gasi un nou destin iminent. Acest proces este imaginat de ebreanu ca o calatorie debusolanta, compusa din $inaltari%, coborari%, zigzaguri neintelese%, spatiu fara inceput si sfarsit%. Astfel, odata cu renasterea constiintei lui "ovac, acesta se reincarneaza in timpuri, locatii si culturi diferite : pastor in vec'e *ndie, nomar' in Egiptul Antic, scrib in +abilon, cavaler pe vremea imparatului !iberiu, calugar in Evul ediu german, medic in perioada revolutiei franceze, profesor universitar la +ucuresti. !oate e#istentele sunt influetate de perioadele istorico-sociale propriu zise si in special de intalnirile neprevazute cu iubirea adevarata, ivita ca printr-o strafulgerare, dar pierduta la fel de repede. esi personaul principal, si femeile de care se indragosteste sunt infatisate diferit, insa ramanand un simbol a feminitatii frumusetii ideatice. Eroul nu reuseste sa-si implineasca dragostea si sfarseste de fiecare data intr-un mod tragic si c'inuri odioase, aruncandu-se orbit in g'earele destinului pentru a aunge cat mai aproape de femeia iubita, c'iar si pentru o secunda, inainte de a-si da du'ul. Capitolele aduc, fiecare, cate un accent specific, o manifestare aparte a iubirii, in conte#te diferite. *n primul capitol, din clipa in care a'avira o zareste pe "avamalia, gratioasa fecioara care urmeaza sa fie predata drept ofranda regelui, el este impins ca intr-un destin orb sa o rapeasca. *n urmatorul capitol, /namonu aseamana iubirea cu eternitatea, considerand ca fara ea (*sit) viata lui nu poate avea inteles nici aici, nici in alta lume%. *n cel de-al 0-lea capitol, dragostea este concentrata pe asteptarea de catre tanarul scrib 1ungunum, calauzit timp de 23 ani de speranta regasirii fetei cu oc'ii albastri, 4amma. Cavalerul A#ius incearca sa-si oprime manifestarea fata de sortita lui, iubirea fiind impratita intre atractierespingere fata de aceasta. *n capitolul 5, personaul principal aunge sa iubeasca infatisarea dintr-o icoana, incercand sa aleaga intre a renunta la obiect sau a-l pastra, in ambele situatii nereusid sa scape de tentatiile iavolului. *n ultimele doua capitole, personaele sunt influentate de sentimentul dea-vu%, de vaga constiinta de a se fi cunoscut in trecut, care ii face pe cele doua umatati sa se recunoasca imediat ca facand parte din acelasi intreg, inca de la primul contact vizual. Eroul aunge totusi sa-si imparta dragostea cu sortita, in ultima viata, traind cu *leana pentru o scurta perioada. Ca si in celelalte vieti, acesta sfarseste tragic. Sfarsitul romanului readuce in prim plan imaginea lui "ovac pe punctul de moarte. upa retrairea vietilor anterioare, personaul inca se confruta cu ideile stiute de la Aleman,
incercand sa realizeze con#iunea intre *leana si celelalte iubiri din vietile anterioare. *leana este, in concluzie, reincarnarea aceleiasi femei pe care o intalnise de-a lungul intregii e#istentei spirituale. 6apte nu este numai numarul e#istentelor din roman si cel al capitolelor, ci si al partilor in care sunt structurate capitolele. oartea personaului are loc intotdeauna la sfarsitul celui de-al 7-lea pasa din viata, iar ultima c'iar in luna si ziua a 7-a. C'iar si calatoriile si activitatile personaului sunt puse sub semnul aceluiasi numar divin.
enisa !oma
