Razboi si pace - roman al scriitorului rus Lev Nikolaevici Tolstoi publicat intre anii 1863 -1869.
Initial, Tolstoi a dorit sa realizeze o evocare a rascoalei decembristilor (1825. !poi, lar"ind mereu cadrul in timp si in spatiu, a realizat o adevarata epopee a #usiei, de-a lun"ul unui deceniu si $umatate (18%5-18 (18%5-182%, 2%, una din perioadel perioadelee cele mai dramatic dramaticee si mai eroice ale istoriei sale. &venimentele istorice care constituie subiectul acestui roman sunt razboaiele purtate impotriva lui 'apoleon, de la campania premer"atoare bataliei de la !usterlitz (18%5 pana la invadarea #usiei de catr ca tree r ran ance cezi zi (1 (181 812 2,, in ince cend ndie iere reaa )o )osc scov ovei ei si de deza zast stru ruoa oasa sa re retr tra" a"er eree a in inva vada dato tori rilo lorr. *e de o parte, sunt prezentate realitatile razboiului, iar pe de alta parte, cele ale perioadei de pace ce++ lum umea ea saloa oane nellor din *eters rsb bur ur" " si )o )osc sco ova va,, in inttri ri" "i, iubir irii, dezam amaa"i "iri ri etc tc.. intre cele peste 5%% de persona$e care apar in roman, un loc aparte este ocupat de printul ol o lon ons si, i, co cont ntel elee e e-z -zu/ u/ov ov si co cont ntel elee #o #ost stov ov - re repr prez ezen enta tant ntii ai a ami mili liil ilor or ar aris isto tocr crat ate. e. *rintul !ndrei olonsi, un om inteli"ent si cult, "eneros si sincer, dar sceptic, constient de declinul clasei careia ii apartine, traieste ara a avea un sens precis al e0istentei, in aara sentimentului dator da torie iei, i, pa pana na in mom moment entul ul in car care, e, ran ranit it la !us !uster terlit litz, z, ar aree rev revel elati atiaa ad adeva evarat ratulu uluii sen senss al vi vieti etii. i. #amas vaduv si nemai"asindu-si un alt tel in viata, !ndrei !ndrei olonsi se va simti re"enera re"eneratt prin iubirea pe care i-o poarta 'atasei #ostov. !manarea casatoriei celor doi cu un an (lucru impus de tatallui !ndrei va ace ca ata sa se indra"osteasca de !natoli ura"/in u"a lor este zadarnicita, dar !ndre !nd reii ol olo ons nsii n-o va ie ierta rta dec decat at pe pa patul tul de moa moarte rte.. #an #anit it la or orodi odino no,, !nd !ndrei rei,, in" in"ri$ ri$it it cu devotament de 'atasa, va muri cu seninatate, re"asindu-si sensul vietii in iubire. *ierre ezu/ov este un persona$ total dierit de !ndrei olonsi+ mostenitor al unei mari averi, voinic, miop, ara simt practic, aplecat spre visare, preocupat de dreptatea sociala si incapabil de compromisuri. ilit sa se casatoreasca cu rumoasa si usuratica 4elene, *ierre va sueri numeroase deceptii in plan amilial. #amas in )oscova ocupata cu intentia de a-1 asasina pe 'apoleon, *ierre ezu/ov este arestat de rancezi si il cunoaste in captivitate pe soldatul *laton arataev - simbol al intelepciunii si vointei poporului rus. Impacarea lui *ierre cu sine insusi se realizeaza, pe de o parte, datorita inluentei lui *laton arataev si pe de alta parte, datorita dra"ostei pe care i-o poarta 'atasei, care ii va deveni sotie, imediat dupa moartea lui !ndrei olonsi. impatia scriitorului pentru nobilimea rurala, care duce o viata patriar/ala, in mi$locul taranimii, se intrevede prin intermediul persona$ului #ostov. #ostov intruc/ipeaza o serie de virtuti, precum+ simplita simp litatea tea,, ospi ospital talitate itatea, a, "en "eneroz erozitat itatea ea ata de tara tarani. ni. Tolst olstoi oi il prez prezinta inta pe ace acest st repr repreze ezentan ntantt al nobilimii in opozitie cu aristocratia petersbur"/eza. 'atasa reprezinta idealul eminin tolstoian -emeia aectuoasa si devotata amiliei. In paralel, ratele 'atasei, 'iolai, se dovedeste a i cavaleru cavalerull din poveste care o salveaza pe printesa )aria (sora
lui !ndrei. ra"ostea dintre ei este pe cat de puternica, pe atat de induiesatoare. acriiciul pe care il ac in mod tacit pentru a le permite ratilor lor sa ie ericiti, creste si mai mult tensiunea emotionala a relatiei lor. a ȋn orice ildun"sroman, pentru a se descoperi pe sine, pentru a putea distin"e ȋntre bine i r7u, *ierre parcur"e cteva sta"ii, de la nep7sarea ȋn aa r7zboiului la implicarea direct7, stn"ace i inantil7, ȋntr-una dintre b7t7lii i captivitatea acestuia, de la o c7s7torie oarecum impus7, la dueluri 7r7 rost, la indierena ȋn aa 4elenei, de la intrarea ȋn rancmasonerie pn7 la respin"erea misticismului. Treptat, ericirea oerit7 de "randoarea r7zboiului, a "loriei, a victoriei se diminueaz7 ȋn aa simplit7ii vieii i a morii. :eniul lui 'apoleon, iubirea pentru !le0andru, toate acestea sunt uitate ȋn lumea de basm a balurilor - unde primul vals are o importan7 ma$or7 - ȋn aa vieii la moie, ȋn mi$locul amiliei. ;ericirea adev7rat7, pentru toate aceste persona$e, se traduce prin lucrurile simple din vieile lor, ȋnainte i dup7 r7zboi. Toate persona$ele, ca toi oamenii, se caut7 pe sine, caut7 un umnezeu, un ȋneles sau o raiune, caut7 o iubire, o identitate, o naţiune. a oricare rus, ca oricare rancez. iaa personal7, constucia psi/olo"ic7 a iec7rui persona$ este un domino pentru evoluia istoriei, iecare contribuind indirect prin viaa proprie, ce nu ar putea e0ista dac7 ar i scoas7 din ȋntre"+ ,,!ar viaţa lui, aşa cum o vedea el, nu avea nici un sens ca viaţă luată aparte "a avea sens numai ca parte a unui ȋntreg, pe care el o simţea ne ȋ ncetat” (p.535, v.2 pre e0emplu, 'ataa s-ar i c7s7torit cu !ndrei dac7 nu ar i intervenit tat7l acestuia, !ndrei nu ar i plecat pe ront dac7 'ataa ar i avut un caracter mai statornic i mai matur, oamenii de pe ront, cei care au acionat conorm unor ordine, dar care au inut armele, au avut propriile poveti, sentimente, care i-au 7cut s7 acioneze ȋntr-un anumit el. In Război şi pace, Tolstoi scrie mai mult dect o cronic7 am7nunit7 a unui r7zboi ce a sc/imbat cursul istoriei. &l surprinde ȋn parcursul anilor descrii psi/olo"ia mulimii, a relaiei dintre mam7 i iic7, so i soie, intensitatea iubirii i sritul acesteia. )ai mult dect att, Tolstoi surprinde att tumultul vieii, ct i linitea, calmul omului ȋn aa propriului srit. !a cum ocrate spunea c7 pereciunea uman7 poate i "7sit7 dac7 punem laolalt7 ȋntrea"a omenire, aa i Tolstoi surprinde ericirea i caracterul uman din iecare dintre noi, punnd laolalt7 povetile intime i sociale ale oamenilor secolului al ?I?-lea.
