Aci sosi pe vremuri De Ion Pillat Poezia “Aci sosi pe vremuri” de Ion Pillat a aparut in anul 1923 in volumul “Pe Arges in sus” si prin tema sa, abordarea autorului, stilistica si modul de alcatuire a o perei se incadreaza in curentul traditionalist. Tema poeziei abordeaza mai multe aspecte precum universul rural, natura si efemeritatea omului in raport cu timpul. Cadrul rural este ales dre pt ocrotitor al iubirii pure. Acest sentiment de iubire este trait din doua perspective: cea a iubirii din trecut (bunicii) si cea a iubirii actuale. Deasemenea cadrul rural este concretizat prin e lemente specifice precum satul, casa, hornul, berlina etc. Motivul principal al operei este constituit din plopi, elemente naturale pe care Ion Pillat le vede asemeni fiintei umane, umane, anume vulnerabili in fata timpului “In drumul lor spre zare imbatranira plopii”. Incadrandu-se plopii”. Incadrandu-se in traditionalism, poezia lui Ion Pillat propune in mod evident o viziune traditionalista . Universul rural este privit cu nostalgie , ne fiind perce put ca un spatiu intim de traire in prezent, ci ca spatiu al recuperarii traditiei. A iubi in viziunea lui Pillat inseamna a retrai ceea ce sa trait deja, ambele iubiri fiind reflectari ale iubirilor din carti. Titlul coincide cu primul vers al operei si fixeaza c adrul temporal si spatial al acesteia si totodata se afla intr-o intr-o stransa legatura cu tema operei, anume trecerea ireversibila a timpului (“aci” si “pe vremuri”). Textul este structurat in trei se cvente principale. Prima prezinta cadrul rural, cea de -a doua iubirea bunicilor, iar cea de-a treia iubirea din prezent a autorului. Prima secventa descrie, cu mijloace obiective, intalnirea bunicilor, proiectata pe fundalul unui peisaj rural . Se utilizeaza motivul bibliotecii si alte trimiteri temporale pentru a plasa intalnirea la jumatatea secolului XIX: „Pe„Pe-atunci nu erau trenuri ca azi” si „o fata in larga crinolina”. Atmosfera descrisa este romantica, iar cei doi indragostiti simt ca iubirea lor va fi vesnica: „iar ei in clipa asta simteau c-o c-o sa ramana”. Cea de-a doua secventa este intrerupta brusc si brutal prin conturarea diferentei majore de timp “de mult e mort bunicul si bunica e batrana”.In batrana”. In aceasta este dezvoltat planul trecutului, cu evocarea iubirii dintre bunici. Prima intalnire a celor doi decurge pre cum o ceremonie specifica. Astfel acestia devin simboluri ale epocii trecute. Sunt prezente anumite elemente care redau autenticitatea acestor vremuri precum: berlina, lectura – lectura – Zburatorul, Le lac). Deasemenea numele bunicii “Calyopi este semnificativ incadrand-o in mitologia greaca, drept model al artistului, al artei. Eul liric reflecteaza asupra trecerii ireversibile a timpului si constata nostalgic efecte le acesteia. Acest sentiment de melancolie si tristete este redat prin metafora “te vezi aievea numai in stersele stersele portrete”. A treia secventa devine cu mult mai m ai personala pentru autor, fapt exemplificat prin marcile lexico-gramaticale ale eului liric (verbele si pronumele la per soana I). Pentru a crea planul prezentului in comparatie cu cel al ttrecutului, recutului, acesta foloseste acelasi plan ceremonial si il aduce intr-o alta epoca prin modificarea elementelor literare. Ultimele versuri ale operei reprezinta concluzia acesteia ce accentuează trecerea iremediabilă a t impului. Simbolismul clopotului, clopotului, asociat ritualurilor ritualurilor de trecere, susţine tema poeziei.
Elementele prozodice: ritm iambic, rima imperecheata si masura de 13-14 silabe confera versurilor o tonalitate melancolica si sustine mesajul poeziei si lupta iubirii cu tre cerea ireversibila a timpului. Din punct de vedere morfosintactic timpurile verbale au rolul de a sugera planul tre-cut şi planul prezent evocate în poezie. Deasemenea pe ntru a incadra textul in curentul traditionalist autorul se foloseste de cuvinte din campul semantic al iubirii si totodata d e cuvinte cu tenta arhaica sau regionala. Astfel prin aceste argumente, poezia “Aci sosi pe vremuri” de Ion Pillat se incadreaza si reprezinta curentul traditionalist.
