52 de exercitii de team building la birou.pdf

52 de exerciţii de team building la birou pentru fiecare săptămână a anului

CUPRINS:

INTRODUCERE .................................................................................................................. 3 Comunicare: ascultare şi influenţare ............................................................................... 6

I. 1.

Negocierea celor 2 lei ................................................................................................. 6

2.

Triunghiurile din cărţi ................................................................................................. 9

3.

Ascultă! .................................................................................................................... 11

4.

Eu, eu însumi şi cu mine ........................................................................................... 13

5.

Origami .................................................................................................................... 15

6.

Valori împărtăşite ..................................................................................................... 17

7.

Maşini de spălat ........................................................................................................ 19

8.

Cine va trece linia? ................................................................................................... 21

9.

Cât de mult veţi licita? .............................................................................................. 23 Conectare: Cunoaştere reciprocă ............................................................................... 25

II. 10.

O zi din viaţa... ...................................................................................................... 25

11.

Vremea pentru bârfă.............................................................................................. 27

12.

Panouri umane ...................................................................................................... 29

13.

N.U.M.E.L.E. meu ................................................................................................ 31

14.

Un ban pentru gândurile tale ................................................................................. 33

15.

Îmi place ............................................................................................................... 35

16.

Pe locuri, fiţi gata, recunoşteţi! .............................................................................. 37

17.

Asemănări şi diferenţe........................................................................................... 39

18.

Poveşti dulci ......................................................................................................... 41

19.

Bingo Uman.......................................................................................................... 43

III.

Cooperare: lucrul ca o echipă.................................................................................... 45

20.

Prinde! .................................................................................................................. 45

21.

Dă mai departe cartea ............................................................................................ 47

22.

Popcorn................................................................................................................. 49

23.

Derutat .................................................................................................................. 51

24.

Tăcerea este de aur ................................................................................................ 54

25.

Puterea stelelor...................................................................................................... 56

1|52 de exerciţii de team building la birou

26.

Legat! ................................................................................................................... 58

27.

Inimi unite ............................................................................................................ 60

IV.

Adaptare: abordarea schimbărilor ............................................................................. 63

28.

Schimbările de-a lungul timpului .......................................................................... 63

29.

Ghiceşte şi schimbă ............................................................................................... 65

30.

Construcţia turnurilor ............................................................................................ 67

31.

Maşinăria umană ................................................................................................... 69

32.

Redesign ............................................................................................................... 71

33.

Numere ................................................................................................................. 73

34.

Degete derutate ..................................................................................................... 75

35.

Imaginea inversă ................................................................................................... 78 Creativitate: rezolvarea problemelor împreună .......................................................... 80

V. 36.

Şapte mâini ........................................................................................................... 80

37.

Sculpturi în balon .................................................................................................. 82

38.

Stiva de cărţi ......................................................................................................... 84

39.

Consultanţi............................................................................................................ 87

40.

Îmbunătăţeşte asta ................................................................................................. 89

41.

Poveşti cu un singur cuvânt ................................................................................... 91

42.

Amestecarea foilor ................................................................................................ 93

VI.

Lucrul în echipă: aprecierea şi susţinerea reciprocă ................................................... 95

43.

Daţi vina pe cineva ................................................................................................ 95

44.

Nici un dar! (feedback) ......................................................................................... 97

45.

Nici un dar! (idei).................................................................................................. 99

46.

Primele impresii .................................................................................................. 101

47.

Din gunoi în nestemate........................................................................................ 103

48.

Felicitări! ............................................................................................................ 105

49.

Etichete ............................................................................................................... 108

50.

Curcubeul diversităţii .......................................................................................... 110

51.

Ce-mi place la mine ............................................................................................ 112

52.

ZYX ................................................................................................................... 114

Bibliografie ....................................................................................................................... 116 Despre Azimut Teambuilding............................................................................................ 117 2|52 de exerciţii de team building la birou

INTRODUCERE

Aceste activităţi au fost create pentru a se putea adăuga scurte exerciţii de team building la orice întâlnire săptămânală a angajaţilor unei companii. Iată la ce vă puteţi aştepta din partea activităţilor prezentate: 

Fiecare activitate durează mai puţin de 15 minute. Înţelegem faptul că în timpul unei săptămâni de lucru nu se poate lucra ore întregi la îmbunătăţirea echipei unei companii. Prin urmare, ştim că este nevoie de exerciţii rapide şi la obiect. Fiecare activitate din această carte va dura mai puţin de 15 minute, incluzând în acest timp pânăşi discuţiile de după. Vă veţi întreba probabil dacă pot fi într-adevăr obţinute rezultate în 15 minute. Răspunsul este: da, atâta timp cât aveţi aşteptări realiste. Problemele de lungă durată nu vor fi rezolvate. Personalităţile antagonice nu vor deveni brusc foarte bune prietene. Obstacolele majore nu vor dispărea. Cu toate acestea, aspecte importante legate de echipă vor ieşi la iveală. Străinii vor deveni oameni cunoscuţi. Vor fi stabilite normele grupului. Sentimentele vor fi validate. Camaraderia va fi îmbunătăţită. La final, va fi încurajat un spirit de echipă mai puternic.



Toate activităţile pot fi duse la îndeplinire cu foarte puţine materiale, sau chiar fără nici unul. Nu va fi nevoie să mergeţi la magazin cerând tot felul de materiale ciudate pentru a duce la îndeplinire aceste activităţi. Dealtfel, mai mult de jumătate dintre exerciţii nu cer nimic mai mult decât o hârtie şi un pix! Materialele de care este nevoie pentru restul exerciţiilor sunt lucruri simple deseori găsite la locul de muncă, cum ar fi agrafe de birou, markere, hârtii de notiţe, monede, reviste vechi şi aşa mai departe. Doar foarte puţine dintre exerciţii necesită materiale speciale cum ar fi un pachet de cărţi, baloane sau puzzle-uri.



Fiecare activitate are unul sau mai multe obiective specifice, concentrate pe un anumit aspect. Activităţile de team building sunt deseori distractive, iar cele din această carte sunt cu siguranţă astfel. Cu toate acestea, distracţia nu este scopul principal al nici uneia dintre activităţi. Fiecare activitate este destinată să vă ajute


grupul să devină o echipă într-un fel sau altul. Vă puteţi distra în timp ce învăţaţi şi creşteţi împreună! 

O persoană ca dumneavoastră poate organiza cu uşurinţă oricare dintre activităţile din această carte. Exerciţiile sunt uşor de înţeles şi uşor de pregătit. Unele dintre ele pot fi duse la îndeplinire cu succes la câteva momente după ce au fost citite pentru prima oară. Puteţi citi un exerciţiu din această carte pe drum spre o şedinţăşi îl puteţi aplica chiar atunci!



Paşii fiecărei activităţi sunt uşor de urmărit.Fiecare activitate este prezentatã în acelaşi format uşor de citit 

Aceasta este... explică pe scurt ce este activitatea respectivă.



Scopul este... spune care este scopul sau obiectivul activităţii.



Utilizaţi acest exerciţiu când... dă indicii legate de lucrurile ce trebuie urmărite pentru a hotărî dacă aceasta este activitatea potrivită pentru scopul pe care doriţi să îl îndepliniţi alături de echipă.



Materialele de care veţi avea nevoie... vă spune toate lucrurile de care veţi avea nevoie pentru activitate. Deseori nu este nevoie de nimic!



Iată cum se face... schiţarea, pas cu pas, a modului în care trebuie realizat exerciţiul.



De exemplu... ilustrează modul în care activitatea s-ar putea desfăşura, pentru a înţelege la ce să vă aşteptaţi.



Puneţi aceste întrebări...înşiră cele mai bune întrebări pentru fiecare activitate. Aceste întrebări sunt folosite pentru discuţia de după finalizarea exerciţiului, aceasta fiind cea mai importantă parte a oricărei activităţi de team-building. În timpul acestei sesiuni, participanţii discută despre lucrurile învăţate în urma exerciţiuluişi le leagă pe acestea de comportamentul lor la locul de muncă.



Ponturi pentru ca activitatea să fie un succes...include lucruri ce vă vor ajuta să desfăşuraţi activitatea cât mai eficient.

Relaxaţi-vă, nu veţi găsi nici unul dintre aceste tipuri de activităţi aici: 

Nici o activitate tip ,,acvariu de peşti”, în care doar câţiva participanţi sunt implicaţi activ în timp ce toţi ceilalţi îi privesc şi îi critică.




Nici o activitate cu jocuri de rol, în care participanţilor li se dau roluri fictive pe care trebuie să le joace.



Nici o demonstraţie în care liderul echipei arată o concluzie prin intermediul demonstraţiei, în timp ce toţi ceilalţi participanţi doar privesc şi discută.



Nici o activitate în aer liber, la care este nevoie de arii largi, vreme frumoasă şi participanţi apţi din punct de vedere fizic.



Nici un pliant sau fluturaş de preparat, copiat sau distribuit.



Nici o activitate ,,intimă”, în care participanţii trebuie să se atingă reciproc deseori sau să-şi împărtăşească gânduri şi sentimente intime, activităţi ce împing coordonatorul în rolul de psiholog mai degrabă decât în cel de lider al activităţii.


I.

COMUNICARE: ASCULTARE ŞI INFLUENŢARE

1.

Negocierea celor 2 lei

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii negociază unii cu alţii pentru 2 lei.

Scopul este...

... acela de a determina participanţii să găsească soluţii creative la probleme simple; ei vor vedea faptul că un vot majoritar nu este mereu cel mai eficient mod de a decide

Utilizaţi acest

 Indivizii se concentrează prea mult asupra propriilor nevoi.

exerciţiu când...

 Este nevoie ca indivizii să-şi exerseze creativitatea (în rezolvarea problemelor).  Grupul se bazează de prea multe ori pe ,,regula majorităţii” în luarea deciziilor

Materialele de care

 Două bancnote de câte 1 leu pentru fiecare echipă de câte 3 participanţi.

veţi avea nevoie...

Iată cum se face...

 Împărţiţi grupul în echipe de câte 3.  Daţi fiecărei echipe 2 bancnote de câte 1 leu.  Au la dispoziţie 5 minute pentru a decide cine va păstra bancnotele dintre cei 3.  Dacă nu reuşesc să decidă în nici un fel, se poate merge pur şi simplu pe


votul majorităţii.  După 5 minute, toate echipele care nu au luat încă o hotărâre vor trebui să înapoieze bancnotele.

De exemplu...

,,Am hotărât că Olivia va primi cei 2 lei. Avem încredere că îi va dona echipei de fotbal abăiatului său”. ,,Am căzut de acord că Robert va lua un leu iar Maria îl va lua pe celălalt. Asta deoarece mă vor lăsa să fiu primul care încheie registrul pentru restul săptămânii”. ,,Am hotărât că Mihai va lua ambele bancnote. El ne-a oferit fiecăruia în schimb câte un masaj la spate timp de 1 minut”.

Puneţi aceste întrebări...

 Ce strategii aţi folosit în timpul negocierii? Care dintre ele au fost cele mai utile?  V-aţi bazat cu toţii pe ,,regula majorităţii”? De ce sau de ce nu?  Cum a influenţat limita de timp felul în care aţi negociat? (M-am simţit grăbit; Ne-a făcut să lucrăm sub presiune; M-a făcut să cedez mai uşor; Am fost mai agresiv; etc.)  Cum ai aflat ce reprezintă pentru ceilalţi o valoare? (I-am întrebat pur şi simplu ce şi-ar dori; Am ascultat ce-mi ofereau ei mie şi am presupus că acele lucruri aveau o anumită valoare în ochii lor; etc.)  Ce implicaţii are acest exerciţiu pentru noi la locul de muncă?

Ponturi pentru ca activitatea să fie un succes...

 Subliniaţi faptul că acesta nu este un simplu exerciţiu. Persoanele care rămân cu banii îi pot păstra.  Doi participanţi pot primi fiecare câte o bancnotă sau unul dintre ei le poate primi pe amândouă.  Anunţaţi participanţii cu 2 minute înainte de sfârşitul jocului.  Majoritatea echipelor nu vor găsi soluţia care este evident cea mai simplă: doi participanţi comploteazăşi votează pentru ca fiecare dintre ei să primească câte o bancnotă. În timpul discuţiilor de după încheierea exerciţiului cercetaţi motivul pentru care acest lucru s-a întâmplat sau


nu şi comparaţi concluziile cu modul în care lucrurile se petrec la locul de muncă.  Dacă nu reuşiţi să împărţiţi grupul în echipe de câte trei, participantul sau cei doi participanţi rămaşi în afara echipelor pot participa ca observatori. Rolul observatorului este acela de a urmări în linişte ceilalţi participanţi. În timpul discuţiilor de după finalizarea exerciţiului, observatorul va împărtşi părerile pe care şi le-a făcut de-a lungul jocului. SAU puteţi crea una sau două echipe de câte 4 persoane astfel încât toată lumea să participe activ la exerciţiu. Dinamica grupului se schimbă considerabil atunci când este un număr par de participanţi ce doresc să folosească ,,regula majorităţii”.


2.

Triunghiurile din cărţi

Aceasta este...

... o activitate de negociere în care echipele fac schimb de bucăţi din cărţi de joc în speranţa de a forma cărţi de joc complete.

Scopul este...

... acela de a învăţa participanţii să vadă perspectiva celorlalţi înainte de a încerca să-i influenţeze sau să-i convingă de ceva.

Utilizaţi acest

 Indivizii se concentrează prea mult pe nevoile proprii.

exerciţiu când...

 Indivizii trebuie să-si îmbunătăţească tehnicile de vânzări.  Indivizii trebuie să-şi dezvolte aptitudinile de negociatori.

Materialele de care

 Un pachet de cărţi de joc.


 Câte un plic pentru fiecare echipă.  Tăiaţi fiecare carte în jumătate pe diagonală, apoi mai tăiaţi o dată folosing cealaltă diagonală, astfel încât fiecare carte este acum formată din patru sferturi în formă de triunghiuri.  Amestecaţi bine toate bucăţile de cărţi de jocşi puneţi un număr egal de bucăţi în fiecare plic.  Mici premii pentru câştigători (opţional).


 Împărţiţi grupul în echipe de câte 3 sau 4.  Daţi fiecărei echipe un plic ce conţine triunghiuri din cărţile de joc.  Echipele au 3 minute pentru a-şi examina şi sortabucăţile primite şi pentru a-şi planifica strategia pentru schimburi.  Deschideţi runda de negocieri şi schimburi. Această rundă durează 8 minute. Toată lumea participă negociind bucăţile de care are nevoie


echipa lor (pot negocia individual sau în echipă).  Număraţi câte cărţi complete (toate cele 4 bucăţi) are fiecare echipăşi anunţaţi echipa câştigătoare.

Puneţi aceste

 Cât de dispuse au fost celelalte echipe să facă schimb cu voi?

întrebări...

 Care au fost tacticile de negociere care au avut cel mai mare succes în cazul vostru? (Am urmărit ce cereauşi le-am oferit acel lucru; Am fost agresivi în negociere; Ne-am purtat frumos de-a lungul negocierii, etc)  Cum vi s-a schimbat strategia de-a lungul jocului? De ce?  De ce alte abilităţi a trebuit să vă folosiţi pentru a avea succes în negociere? (Ascultare; empatie; adăugarea unui element personal; rezolvarea problemelor în mod creativ, etc.)  În ce situaţii trebuie să negociem timp, informaţii sau resurse la locul de muncă?  Ce implicaţii are acest exerciţiu pentru noi la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Trebuie să aveţi cel puţin 3 echipe pentru ca această activitate să aibă

activitatea să fie un

rezultate bune. Dacă este necesar, puteţi chiar forma echipe de câte doi

succes...

participanţi.  Participanţii pot negocia şi face schimburi individual sau în echipă.  Anunţaţi participanţii cu 2 minute înainte de finalul jocului.  Observaţi dacă se unesc cumva două echipe, pentru a lucra împreună. Discutaţi acest lucru după încheierea exerciţiului.

10 | 5 2 d e e x e r c i ţ i i d e t e a m b u i l d i n g l a b i r o u

3.

Ascultă!

Aceasta este...

... o activitate discursivă în care participanţii ascultă în timp ce alţii îşi împărtăşesc viziunea asupra unui subiect controversat.

Scopul este...

... acela dea determina participanţii să-şi exerseze abilităţile de ascultare, chiar şi în momentele în care sunt nerăbdători să-şi exprime acordul sau insistă în a contesta un argument.

Utilizaţi acest

 Indivizii nu se ascultă reciproc.

exerciţiu când...

 Indivizii simt că alţii nu se arată deschişi în a le asculta părerile.  Indivizii doresc să se cunoască mai bine unii pe alţii.

Materialele de care veţi avea nevoie...


 Un set identic de 10-15 cartonaşe pentru fiecare echipă. Pe fiecare cartonaş veţi fi scris câte un subiect controversat.  Rugaţi participanţii să se grupeze pe perechi.  Oferiţi fiecărei perechi câte un set de cartonaşe dintre cele pregătite în prealabil.  Unul dintre parteneri extrage o carte şi vorbeşte timp de 3 minute despre modul în care vede el respectiva problemă.  În tot acest timp, celălalt partener nu are voie să spună nimic. Trebuie doar să asculte.  După 3 minute, celălalt partener are 1 minut pentru a recapitula cele auzite. Nu este timp pentru a respinge, dezbate sau a fi de acord – trebuie doar rezumată discuţia.  Inversaţi rolurile şi repetaţi exerciţiul cu un subiect diferit.


De exemplu...

Subiectele controversate pot include mariajul persoanelor de acelaşi sex, avortul, rugăciunea în şcoli, eutanasia, pedeapsa capitală, reforma sănătăţii, SIDA, armele nucleare, drepturile animalelor, etc.


 Cum au contribuit la mesaj tonul şi limbajul non verbal al celui ce a vorbit?  Cum v-aţi simţit atunci când aţi fost nevoiţi să ascultaţi fără a avea dreptul de a vă spune părerea? (Frustrat, neliniştit, m-a făcut să ascult mai cu atenţie, etc).  Cum v-aţi simţit atunci când vorbeaţi şi interlocutorul vostru nu spunea nimic? (Am simţit că sunt ascultat, Frustrat deoarece nu îmi puteam da seama ce părere are despre acest subiect, etc).  Cum a fost rezumatul făcut de cel ce asculta?  Când este extrem de important ca noi săascultăm la fel de atenţi ca în timpul acestui exerciţiula locul de muncă?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?


 Participanţii pot refuza până la două subiecte dacă nu se simt confortabil să le discute.  Puteţi folosi un singur set mare de cartonaşe pentru întreg grupul. Puteţi avea chiar dubluri în set. Trebuie să aveţi destule cartonaşe pentru fiecare participant (şi câteva de rezervă). Daţi câte un cartonaş fiecărei echipe. După ce a vorbit prima persoană, daţi un alt cartonaş celuilalt participant. Nu daţi ambele cartonaşe deodată, altfel cel de-al doilea participant va fi tentat să se concentreze asupra a ceea ce urmează să spună el însuşi, în loc să se concentreze asupra a ceea ce spune partenerul său.  Anunţaţi participanţii cu 30 de secunde înainte de terminarea discursului.


4.

Eu, eu însumi şi cu mine

Aceasta este...

... o activitate în care se spun istorisiri, forţând participanţii să comunice despre orice altceva decât ei înşişi.

Scopul este...

... acela de a determina participanţii să vadă cât de des îşi centrează comunicarea în jurul propriei persoane.

Utilizaţi acest exerciţiu când...

 Este nevoie ca indivizii să-şi îmbunătăţească abilităţile de comunicare astfel încât să se concentreze mai puţin pe propria persoanăşi mai mult pe cei din jur.  Este nevoie ca indivizii să se concentreze asupra abilităţilor lor de ascultare.  Este nevoie ca indivizii să-şi exerseze creativitatea (în jurul tehnicilor de comunicare).  Nu aveţi timp pentru a vă pregăti şi/ sau nu aveţi materiale pentru un alt exerciţiu mai elaborat.

Materialele de care

 Nu este nevoie de nici un material pentru acest exerciţiu.

veţi avea nevoie... Iată cum se face...

 Rugaţi participanţii să se împartă pe perechi.  Unul dintre parteneri începe prin a vorbi timp de 3 minute non stop. El trebuie să vorbească continuu, fără pauze.  El poate vorbi despre orice subiect sau despre mai multe subiecte.


 Nu are voie să folosească niciodată cuvântul ,,Eu” sau verbe la persoana I.  Partenerul care ascultă nu are voie să vorbească deloc, nici măcar pentru a pune întrebări sau pentru a aproba.  După cele 3 minute inversaţi rolurile şi repetaţi exerciţiul.


 Care rol vi s-a părut mai uşor? Cel al celui ce vorbeşte sau al celui ce ascultă? De ce?  Cum v-aţi simţit când a trebuit să ascultaţi fără a putea pune întrebări sau contribui prin opinia proprie? (Lăsat pe dinafară; mai puţin implicat; mai concentrat pe cel ce vorbeşte, etc.)  Cum v-aţi simţit în momentul în care a trebuit să vorbiţi fără a putea afla părerea celui care vă ascultă? (Am fost îngrijorat că nu înţelege ce vreau să spun sau nu-i pasă; Disconfort legat de atenţia care-mi era acordată; Mi-a plăcut atenţia acordatăşi concentrarea asupra mea; etc.)  Cât de dificil sau cât de uşor a fost vorbitul non stop? De ce?  Ce metode creative aţi găsit pentru a vorbi despre voi înşivă fără a folosi cuvântul,,Eu” sau verbe la persoana I?  Cum putem enunţa lucrurile pe care vrem să le exprimăm pentru a ne concentra într-o mai mare măsură pe cealaltă persoană?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra locului nostru de muncă?

Ponturi pentru ca

 Fiţi pregătiţi să demonstraţi un discurs de 2 minute care să nu folosească


cuvântul ,,Eu” sau verbe la persoana I, în cazul în care grupul o cere.

succes...

Cereţi grupului să încerce să vă prindă folosind vreun ,,Eu” sau vreun verb la persoana I.  Anunţaţi participanţii cu 30 de secunde înainte de terminarea discursului.


5.

Origami

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii urmează instrucţiunile de îndoire a unei bucăţi de hârtie în timp ce au ochii închişi.

Scopul este...

... acela de a determina participanţii să vadă felul în care instrucţiunile pot fi interpretate în mod diferit, şi prin urmare cât de clar trebuie să comunicămunii cu alţii.

Utilizaţi acest

 Atunci când indivizii nu comunică în mod clar sau în mod specific.

exerciţiu când...

 Indivizii fac prea multe presupuneri legate de cei ce îi ascultă.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a pregăti un exerciţiu mai elaborat.

Materialele de care

 O coală de hârtie pentru fiecare participant


 Daţi fiecărui participant câte o coală de hârtie.  Anunţaţi-i că le veţi da instrucţiuni legate de cum să îşi îndoaie coala.  Rugaţi-i să-şi închidă ochii. Trebuie să rămână cu ochii închişi, neavând voie să pună întrebări de-a lungul instrucţiunilor.  Daţi instrucţiunile legate de ruperea şi îndoirea hârtiei de mai multe ori.  Rugaţi toţi participanţii să-şi deschidă ochii, să-şi despăturească hârtiile şi să le compare între ele.


De exemplu...

 Îndoiţi-vă hârtia în jumătate.  Acum, îndoiţi-o din nou în jumătate.  Apoi, îndoiţi-o din nou în jumătate pentru o ultimă dată.  Acum, rupeţi colţul din dreapta.  Întoarceţi-vă acum hârtia şi rupeţi-i colţul de sus.

Puneţi aceste

 Are toată lumea acelaşi rezultat final? De ce sau de ce nu?

întrebări...

 Cât de diferite ar fi fost rezultatele dacă aţi fi avut ochii deschişi? (Am fi comparat şi copiat ceeace făceau ceilalţi, etc.)  Cum v-aţi simţit în timp ce vă dădeam instrucţiunile? (Confuz; vroiam să pun întrebări; frustrat, etc.)  Cum ar fi putut fi îmbunătăţite instrucţiunile date de mine?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?


 Spuneţi instrucţiunile rar şi clar. Nu încercaţi să îi pierdeţi pe parcurs sau să-i păcăliţi.Repetaţi de câte ori este nevoie.  Nu corectaţi pe nimeni în timp ce împătureşte. Nu există un singur răspuns corect la acest exerciţiu. Instrucţiunile sunt ambigue în mod intenţionat.  Urmăriţi să vedeţi dacă cineva îşi deschide ochii. Când este adecvat ca regulile să fie încălcate?


6.

Valori împărtăşite

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii cad de acord asupra celor mai importante valori împărtăşite de către grup.

Scopul este...

... acela de a determina participanţii să cadă de acord asupra celor mai importante valori pe care le împărtăşesc.


 Urmează să începeţi un proiect semnificativ sau este nevoie de un efort comun.  Indivizii simt că ceilalţi nu sunt deschişi spre a-i asculta.  Este nevoie ca indivizii să creeze o legătură.

Materialele de care

 Hârtie şi pix pentru fiecare participant.


 Câte o coală A3 pentru fiecare echipă.  Markere colorate.


 Rugaţi fiecare participant să scrie în 2 minute care consideră el că sunt cele mai importante 3 valori ale organizaţiei voastre.  Împărţiţi grupul în echipe de 4-6 participanţi.  Rugaţi fiecare participant să spună echipei cele trei valori notate.  Dintre toate valorile împărtăşite în echipă, membrii trebuie să cadă de acord asupra a trei valori pe care le consideră cele mai importante pentru organizaţie.  Daţi fiecărei echipe câte o coală A3 şi markere colorate.  Fiecare echipă va crea un afiş cu cuvinte, simboluri şi/ sau imagini ce reflectă respectivele 3 valori.


 După 10 minute, rugaţi fiecare echipă să-şi prezinte afişul grupului.

De exemplu...

Valorile includ lucruri precum angajamentul faţă de clienţi, integritatea, munca în echipă, concentrarea pe calitate, inovaţia, eficienţa, respectul, creativitatea, şi aşa mai departe.

Puneţi aceste

 Care valori apar la mai multe dintre echipe?

întrebări...

 Cum aţi rezolvat dezacordurile din cadrul echipei?  Dacă cineva care e nou în organizaţie ar vedea aceste liste cu valori, cum credeţi că s-ar aştepta să se poarte membrii organizaţiei?  Ne purtăm astfel?  Ce ne poate face să pierdem din vedere valorile? (Termene limită stresante; faptul că alţii se poartă diferit; schimbările apărute la locul de muncă, etc). Ce putem face când apar aceste probleme?  Cum ne-ar ajuta să ne îndeplinim scopurile traiul după aceste valori?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la birou?


 Încurajaţi echipele să fie creative în momentul în care reprezintă valorile pe afiş;  În cazul în care organizaţia are deja valori declarate, rugaţi totuşi echipele să încerce să identifice cele mai importante trei valori pentru departamentul lor/ filială, etc;  În cazul în care o echipă nu reuşeşte să termine, întrebaţi ce i-a împiedicat. Unii vor învăţa din problemele întâlnite. Mai apoi întrebaţi cum ar fi putut fi evitate acele bariere sau cum ar fi putut fi abordate în mod eficient.  În zilele următoare, întrebaţi periodic care dintre valori sunt demonstrate la locul de muncă.


7.

Maşini de spălat

Aceasta este...

... o activitate de vânzare creativă în care participanţii se gândesc la diferite metode de a vinde 10.000 de maşini de spălat uzate.

Scopul este...

... acela de a determina participanţii să-şi exerseze gândirea creativă pentru a găsi soluţii şi de a-i face să vadă lucrurile şi din perspectiva altora.

Utilizaţi acest


exerciţiu când...

 Gândirea creativă nu are loc foarte des în organizaţie.  Este nevoie ca indivizii să-şi exerseze aptitudinile de vânzări.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pregătirii unui exerciţiu mai elaborat.


 Nu este nevoie de nici un material pentru această activitate, decât în cazul în care doriţi să recompensaţi cu un mic premiu echipa câştigătoare.


 Împărţiţi grupul în echipe de 3-6 participanţi.  Anunţaţi faptul că fiecare echipă a primit gratuit 10.000 de maşini de spălat vechi uzate.  Echipele trebuie să se gândească la o metodă de a vinde aceste maşini de spălat şi trebuie să pregătească un discurs de vânzări (o reclamă de 30 de secunde) pentru restul grupului.  Acordaţi-le 8 minute pentru a lucra în cadrul echipelor.  Fiecare echipă îşi prezintă reclama grupului.  Rugaţi grupul să hotărască prin vot care design de marketing ar fi cel mai probabil să aibă succes în a produce vânzări.


De exemplu...

Unele dintre întrebuinţările maşinilor de spălat vechi ar fi umplerea lor cu gheaţăşi folosirea lor astfel pentru a păstra berea rece în timpul petrecerilor; folosirea lor pentru combinarea vopselelor pentru pânză; folosirea lor pentru coşuri de baschet; folosirea lor ca acvarii pentru peştii ce iubesc apele întunecate; folosirea lor pentru depozitarea jucăriilor, etc.

Puneţi aceste

 Cum a ales echipa voastră această strategie de marketing?

întrebări...

 Cât de creativi credeţi că aţi fost? De ce?  De la ce ipoteze aţi pornit pentru a vă crea planul? (Trebuia să aibă ceva de a face cu hainele; trebuie să le vindem consumatorilor şi nu altor companii; puteam vopsi sau modifica maşinile de spălat de la starea lor iniţială, etc). Cum au limitat sau lărgit creativitatea voastră aceste ipoteze?  Cum aţi identificat caracteristricile şi beneficiile produselor voastre? (subliniaţi faptul că acesta este momentul în care trebuie să ne concentrăm pe nevoile celorlalţi).  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?


 Lăsaţi fiecare echipă să determine dacă maşinile de spălat mai funcţionează sau nu.  Pentru un grup extrem de competitiv, spuneţi că participanţii nu au voie să-şi voteze propriile soluţii.  Pregătiţi câteva idei creative înainte de începerea activităţii. În cazul în care o echipă nu reuşeşte în nici un fel să găsească idei, le puteţi oferi ideile proprii pentru a le deschide gustul pentru găsirea de soluţii creative.  Subliniaţi faptul că reclama are voie să fie doar de maxim 30 de secunde şi că veţi cronometra timpul.


8.

Cine va trece linia?

Aceasta este...

... o activitate scurtă în care participanţii încearcă să se convingă reciproc să treacă o peste linie.

Scopul este...

... ca participanţii să realizeze că vor avea mai mult succes lucrând împreună decât stând deoparte şi lăsându-şi ego-ul să stea în calea colaborării.

Utilizaţi acest


exerciţiu când...

 Gândirea creativă nu are loc foarte des în organizaţie.  Este nevoie ca indivizii să-şi exerseze aptitudinile de vânzări.

Materialele de care

 Bandă izolatoare


 Puneţi bandă izolatoare pe podea pentru a împărţi camera în două.  Împărţiţi grupul în două grupuri egale.  Rugaţi grupurile să se aşeze faţă în faţă de o parte şi de alta a liniei trasate cu ajutorul benzii izolatoare.  Spuneţi-le că au la dispoziţie 30 de secunde pentru a convinge persoana aflată de cealaltă parte a liniei (faţă în faţă) să treacă linia.  Spuneţi-le că trebuie să negocieze, să mintă, să mituiască, să implore, sau să păcălească cealaltă persoană să treacă linia.  Participanţii nu au voie să se atingă între ei.



 Câţi dintre voi aţi convins cealaltă persoană să treacă linia? Cum aţi făcut-o?  Ce aţi încercat şi nu a funcţionat?  Câţi dintre voi v-aţi oferit să treceţi linia dacăşi celălalt o va face? Cine câştigă în acest caz? (Amândoi)  Cum se leagă această activitate de locul de muncă?  Cum putem lucra împreună pentru a asigura o mai bună colaborare?  Ce puteţi face la nivel personal pentru a îmbunătăţi colaborarea de la nivelul echipei?

Ponturi pentru ca activitatea să fie un

 Acest tip de exerciţiu poate stimula o foarte interesantă discuţie despre lucrurile de care este nevoie să le ofere fiecare membru într-o echipă.

succes...


9.

Cât de mult veţi licita?

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii licitează asupra unor plicuri al căror conţinut exact nu îl cunosc.

Scopul este...

... acela de a ajuta membrii echipei să recunoască competiţia care este beneficăşi care nu este benefică echipei, în special atunci când miza este mare. Ei vor putea vedea cum colaborarea poate duce la mai multe câştiguri pentru toţi.

Utilizaţi acest


exerciţiu când...

 Membrii grupului se află mai degrabă într-o competiţie reciprocă decât într-o colaborare.  Indivizii trebuie să înveţe să privească imaginea de ansamblu.


 7 plicuri, dintre care:  2 cu câte o bancnotă de 1 leu;  2 cu câte o bancnotă de 5 lei;  2 cu câte o bancnotă de 10 lei;  1 cu o bancnotă de 50 de lei;  20 de bancnote de câte 1 leu pentru fiecare participant;  În cazul în care nu folosiţi bani adevăraţi, oferiţi premii pe care oamenii le pot cumpăra la final cu acei bani (opţional);


 Daţi fiecărui participant 20 de bancnote de câte un leu.  Spuneţi participanţilor că pot păstra banii dacă doresc sau pot licita


pentru oricare dintre plicurile cu bani. Plicurile conţin fiecare câte o bancnotă ce poate fi de 1, 5, 10 sau 50 de lei, iar nici un plic nu are mai puţin de 1 leu în el.  Primul plic va fi dat celui care licitează cel mai mult, fiecare putând licita între 1 şi 20 de lei, folosind bancnotele primite la începutul jocului.  Începeţi licitaţia: ,,Cine cât oferă pentru primul plic?”  După licitaţie daţi plicul câştigătorului.  Rugaţi câştigătorul să-şi deschidă plicul imediat după ce l-a primit, arătându-le tuturor cât a câştigat.  Repetaţi acest proces pentru fiecare plic. Puneţi aceste

 Cum aţi lucrat ca echipă?

întrebări...

 Fiecare aţi început cu 20 de lei. Cu câţi bani aţi rămas la final? Cum aţi fi putut rămâne cu mai mulţi bani?  Ce s-ar fi întâmplat dacă v-aţi fi pus toţi banii împreună şi nimeni nu ar fi pariat mai mult de 1 leu?  Ce legătură găsiţi între acest exerciţiu şi locul de muncă?  Care e diferenţa între competiţia sănătoasă şi competiţia nesănătoasă?  Cum putem lucra împreună pentru a ne asigura că există mai multă competiţie sănătoasă şi mai multe câştiguri la nivelul echipei?  Ce puteţi face personal pentru a asigura mai multe rezultate de tip câştig-câştig?


 Banii folosiţi la această activitate pot fi bani de jucărie, dar exerciţiul are un mai mare impact dacă se folosesc bani reali.

succes...


II.

CONECTARE: CUNOAŞTERE RECIPROCĂ

10. O zi din viaţa...

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii îşi împărtăşesc modul în care îşi petrec o zi tipică.

Scopul este...

... acela de a face participanţii să înveţe lucruri noi şi interesante unii despre alţiişi de a-i face să creeze legături la un nivel mai personal.

Utilizaţi acest

 Indivizii nu se cunosc unii pe alţii bine.

exerciţiu când...

 Indivizii nu-şi apreciazii unii altora contribuţiile aduse.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a realiza un exerciţiu mai elaborat.

Materialele de care

 Nu este nevoie de nici un fel de materiale pentru această activitate.


 Rugaţi participanţii să se împartă pe perechi.  Unul dintre parteneri va povesti în detaliu modul în care se desfăşoară una dintre zilele sale tipice la birou.  În timp ce ascultă, celălalt partener poate spune doar ,,Şi pe urmă?” sau ,,Oh, spune-mi mai multe despre asta!”  După 5 minute, inversaţi rolurile şi repetaţi pentru alte 5 minute.



 Cum v-a făcut să vă simţiţi faptul că aţi împărtăşit aceste experienţe unul cu celălalt? (Am simţit că ne-au apropiat; am realizat că avem multe în comun; am empatizat; etc);  Ce aţi învăţat despre partenerul vostru şi despre munca lui?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care vom interacţiona la birou?

Ponturi pentru ca

 Cinci minute pot părea foarte mult. Vor fi tentaţi să termine într-un


minut- două. Dar dacă este alocat mai puţin timp nu vor avea îndeajuns

succes...

de multă vreme încât să împărtăşească detaliile de care are nevoie ascultătorul pentru a-şi face o idee cât mai clară despre cum arată ziua partenerului lui. Amintiţi-vă că obiectivul nu este acela de a oferi un rezumat şi a termina, obiectivul este acela de a înţelege mai bine munca celuilalt şi viceversa.  Dacă au probleme în a descrie o zi tipică (deoarece nu este niciodată ,,tipică”), rugaţi-i să descrie ziua de ieri.  Dacă nu urmează să participaţi, începeţi activitatea prin demonstrarea felului în care trebuie ea îndeplinită. Împărtăşiţi grupului ziua voastră tipică!  Anunţaţi cu 1 minut înainte să se termine timpul de 5 minute alocat descrierii.


11. Vremea pentru bârfă

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii îşi împărtăşesc bârfe amuzante sau laudative unii despre alţii şi mai apoi încearcă să ghicească cine ce a spus.

Scopul este...

... acela de a face participanţii să înveţe lucruri noi şi interesante unii despre ceilalţi. Acest lucru poate duce la o mai mare apreciere a celorlalţi şi la legături personale mai puternice.

Utilizaţi acest

 Indivizii se cunosc unii pe alţii destul de bine.

exerciţiu când...

 Există un grad confortabil de încredere în cadrul grupului.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a face o activitate mai elaborată.

Materialele de care

 Hârtie şi creioane pentru fiecare participant.


 O persoană se oferă (sau este propusă!) pentru a fi prima Ţintă.  Toţi ceilalţi scriu un lucru despre Ţintă pe o foaie de hârtie. Poate fi ceva laudativ sau ceva surprinzător.  Adunaţi comentariile, şi alegeţi una la întâmplare pe care să o citiţi cu voce tare.  Ţinta are o singurăşansă pentru a ghici cine a scris respectivul comentariu despre ea.  DacăŢinta nu ghiceşte, citiţi următorul comentariu. De fiecare datăcând


este citit un comentariu, Ţinta primeşte o singurăşansă pentru a ghici autorul.  Activitatea continuă până când Ţinta reuşeşte să identifice în mod corect sursa unui anumit comentariu.  Atunci când Ţinta identifică în mod corect autorul, autorul devine următoarea Ţintă, şi începe o nouă rundă.  Jucaţi oricât de multe runde vă permite timpul sau până când scade energia grupului pentru această activitate.

De exemplu...

,,Cineva spune că încă eşti îndrăgostită de Ringo Starr!” ,,Cineva spune că eşti un bun ascultător.” ,,Cineva spune că te descurci minunat la karaoke.”

Puneţi aceste

 Cât de multe aţi învăţat unii despre alţii?

întrebări...

 Cât de ruşinat(ă) sau mândru/ă ai fost în momentul în care ai fost Ţinta?  Ce a făcut să fie greu (sau uşor) pentru tine să ghiceşti cine a fost autorul comentariilor?


 Păstraţi starea de spirit la un nivel de amuzament. Protejaţi grupul de remarci răutăcioase sau nepotrivite.  Nu lăsaţi ţinta să citească comentariile. El sau ea ar putea identifica sursa lor după scris.  Puteţi ruga Ţinta să părăsească încăperea în timp ce ceilalţi scriu.  Dacă timpul este limitat, nu trebuie să aşteptaţi până când fiecare scrie ceva. Rugaţi Ţinta să părăsească camera în timp ce cei din încăpere scriu, astfel încât să nu poată vedea cine nu a dat comentariul.


12. Panouri umane

Aceasta este...

... un exerciţiu de autodezvăluire în care participanţii creează un afiş despre ei înşişi.

Scopul este...

... acela de a determina participanţii să înveţe mai multe unii despre alţii şi de a-i face să creeze legături la nivel personal.

Utilizaţi acest

 Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.

exerciţiu când...

 Unul sau mai mulţi indivizi sunt noi în echipă.  Se formează o nouă echipă.

Materialele de care

 Câte o coală A3 pentru fiecare participant.


 Markere colorate.  Foarfece.


 Daţi fiecărui participant câte o coală A3 şi câteva markere colorate.  Au la dispoziţie 6 minute pentru a folosi pe ,,panou” cuvinte, imagini sau simboluri care să-i descrie.  Decupaţi o gaură sau un X aproape de marginea superioară a hârtiei astfel încât participantul să-şi poată băga capul prin partea decupată (puteţi folosi şi bandă scotch şi sfoară pentru a lega hârtia de gât fără a mai fi nevoie să o decupaţi).


 Participanţii ,,îmbracă” panourile astfel încât partea din faţă a corpurilor să le fie acoperită de ele.  Încurajaţi-i să se plimbe unii printre alţii timp de 6 minute.  În timp ce se plimbă au voie să punădoar întrebări legate de panourile celorlalţi şi au voie să răspundă doar întrebărilor ce le sunt adresate de către ceilalţi.


 De ce consideraţi că este important să vă cunoaşteţi între voi şi în afara unui context strict legat de locul de muncă?  Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşiţi informaţii despre voi înşivă cu ceilalţi?  Cum putem afla mai multe informaţii unii despre alţii la locul de muncă?


 Asiguraţi-i pe cei reticenţi şi pe cei ce nu ştiu ce să scrie că nu trebuie să împărtăşească decât lucrurile pe care se simt confortabil să le dezvăluie.  Rugaţi-i să-şi scrie numele pe ,,panouri” şi să le pună în camera de relaxare, în sala de conferinţe sau în sala de mese astfel încât să poată reveni la ele de oricâte ori este nevoie şi să continue să înveţe cât mai multe unii despre alţii.  Puteţi folosi această activitate pentru a vă cunoaşte mai bine sau pentru a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de dupăfinalizarea activităţii)  Puteţi folosi această activitate de mai multe ori cu acelaşi grup, folosind subiecte diferite (lucruri preferate, lucruri legate doar de birou, lucruri legate doar de activităţi din afara biroului, etc.)


13. N.U.M.E.L.E. meu

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii se descriu prin prezentarea prenumelui sub forma unui acronim.

Scopul este...

... acela de a face fiecare participant să cunoască numele celorlalţi şi de a face participanţii să afle câteva lucruri interesante unii despre alţii. Informaţiile aflate pot determina conversaţii mai târziu.

Utilizaţi acest

 Numele unuia sau a mai multor indivizi nu sunt cunoscute.

exerciţiu când...

 Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru o activitate mai elaborată.

Materialele de care

 Nu este nevoie de nici un material pentru această activitate.


 Daţi 5 minute grupului pentru ca fiecare să se gândească la lucruri interesante despre sine care să corespundă cu literele prenumelui.  Rugaţi fiecare participant să împărtăşească grupului acronimul creat.

De exemplu...

,,Bună, mă numesc Laura. L vine de la Led Zepellin, una dintre formaţiile mele preferate. A vine de la Aiud, localitatea în care m-am născut. U vine de la Umberto Eco, autorul meu preferat. R vine de la respect, lucru cu care tratez pe toată lumea şi cu care doresc să fiu tratată la rândul meu. Iar


ultimul A vine de la Adriana, numele celei mai bune prietene ale mele ”.


 De ce este important să ne cunoaştem între noi şi în afara unui context strict legat de muncă?  Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşeşti informaţii despre tine cu alţii?  Cum putem afla mai multe unii despre alţii la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Dacă participanţii se împotmolesc, spuneţi-le că nu trebuie să urmeze


regulile cu exactitate. De exemplu ,,I” poate fi de la Iubesc ciocolata,

succes...

Iubesc şahul, Iubesc zăpada şi aşa mai departe.  Fiţi pregătiţi să vă împărtăşiţi propriul acronim grupului ca exemplu.  Puteţi folosi această activitate doar pentru a vă cunoaşte sau o puteţi folosi pentru a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de după finalizarea activităţii).


14. Un ban pentru gândurile tale

Aceasta este...

... o activitate foarte uşoară de prezentare ce relevărapid un fapt personal despre fiecare participant.

Scopul este...

... acela de a face fiecare participant să cunoască numele celorlalţi şi de a face participanţii să afle câteva lucruri interesante unii despre alţii. Informaţiile aflate pot determina conversaţii mai târziu.

Utilizaţi acest


exerciţiu când...


Materialele de care veţi avea nevoie... Iată cum se face...

 O monedă de un ban pentru fiecare dintre participanţi. Cele mai bune monede sunt cele care sunt cât mai recente, lucioase şi uşor de citit.  Daţi câte o monedă fiecărui participant. (În timp ce faceţi asta, întrebaţi în glumă dacă s-au gândit cumva că vor primi un „bonus în bani cash” pentru că participă la întâlnire).  Rugaţi-i să se prezinte spunându-şi numele şi orice altă informaţie despre ei pe care doresc să o împărtăşească cu grupul.  Apoi rugaţi-i să împărtăşească grupului ceva semnificativ sau interesant legat de ei înşişi, din anul în care a fost bătută moneda pe care o au în mână.  Începeţi prima dată cu un exemplu personal (la care v-aţi gândit


dinainte).

De exemplu...

,,Bună, mă numesc Irina. Lucrez la această companie de 14 ani şi în acest departament de 3. Pe banul meu scrie anul 2008, care este anul în care soţul meu m-a convins să merg la paraşutism cu el!”




 Acordaţi-le un moment pentru a se gândi la ce să spună înainte de a începe activitatea propriu-zisă.  Atunci când vreţi ca ei să împărtăşească mai multe lucruri specifice, în afară de numele lor şi activitatea făcută în anul în care a fost bătută moneda, scrieţi celelalte informaţii pe care doriţi să le enunţe pe o tablă sau un flipchart.  Dacă cineva spune că nu-şi aminteşte nimic semnificativ din acel an, rugaţi persoana să descrie ce se întâmpla în viaţa ei în acea vreme (unde locuia, ce loc de muncă avea, ce hobbiuri avea, etc.).  Această activitatea poate fi făcută cu acelaşi grup de mai multe ori (din moment ce este puţin probabil ca participanţii să aibă acelaşi an de două ori la rând).  Dacă nu aveţi monede de 1 ban, participanţii pot pur şi simplu să folosească monedele pe care le au la ei (în buzunare/ poşete, etc).  Puteţi folosi această activitate doar pentru a vă cunoaşte sau o puteţi folosi pentru a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de după finalizarea activităţii).


15. Îmi place

Aceasta este...

... o activitate uşoară de prezentare ce scoate la iveală preferinţele personale ale fiecărui participant.

Scopul este...

... ca fiecare participant să cunoască o preferinţă personală a tuturor celorlalţi participanţi. Aceste informaţii pot duce la crearea unor conversaţii mai târziu.

Utilizaţi acest


exerciţiu când...


Materialele de care



 Aşezaţi-vă, dacă este posibil, în cerc astfel încât fiecare participant să-i poată vedea pe toţi ceilalţi.  Începeţi prin a spune ceva personal ce vă place să faceţi.  Următorul participant spune din nou ceea ce a spus cel dinaintea lui, spunând ce activitate îi place să facă în locul celei spuse de cel dinaintea lui.  Următorul participant spune din nou activitatea enunţată de cel dinaintea sa şi aminteşte ce altceva îi place să facă în locul respectivei activităţi.  Continuaţi cu restul participanţilor în jurul camerei.


De exemplu...

,,Îmi place să colecţionez păpuşi din porţelan.” ,,În loc să colecţionez păpuşi din porţelan, îmi place să mănânc îngheţată.” ,,În loc să mănânc îngheţată, îmi place să fac plajă la mare.” ,, În loc să fac plajă la mare, îmi place să stau pe internet.” ,, În loc să stau pe internet, îmi place să antrenez echipa de fotbal a fiului meu.”




 Jucaţi-vă, dacă timpul vă permite, atât cât consideraţi că cei prezenţi se amuză.  Permiteţi grupului să reacţioneze scurt la comentarii dar nu rămâneţi prea mult la declaraţia cuiva (şi cu siguranţă nu o criticaţi) –oricât de bizarăşi deloc populară ar fi.  Puteţi folosi această activitate doar pentru a vă cunoaşte sau o puteţi folosi pentru a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de după finalizarea activităţii).


16. Pe locuri, fiţi gata, recunoşteţi!

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii se organizează pe baza diferitelor informaţii pe care le au.

Scopul este...

... de a determina participanţii să înveţe lucruri noi şi interesante unii despre alţii. Aceste informaţii poate duce la crearea unor conversaţii mai târziu.

Utilizaţi acest


exerciţiu când...


Materialele de care



 Împărţiţi grupul în două. Aşezaţi echipele pe douăşiruri, faţă în faţă.  Anunţaţi o categorie (de exemplu, prenumele).  Ambele echipe se reorganizează alfabetic în funcţie de prenume cât se poate de repede.  Anunţaţi o altă categorie (de exemplu, numele străzii pe care locuiţi).  Ambele echipe se reorganizează după această nouă ordine alfabetică cât se poate de repede.  Repetaţi pentru oricât de multe categorii doriţi.

De exemplu...

Alte categorii de sortare ar putea fi numele, data naşterii (cronologic), mâncare preferată, numele animalului de casă, durata de timp de la


angajarea în organizaţie (numeric), locul naşterii (alfabetic sau geografic de la est spre vest), numărul de ţări vizitate, etc. Puneţi aceste întrebări...

 De ce este important să ne cunoaştem între noi şi în afara unui context strict legat de muncă?  Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşeşti informaţii despre tine cu alţii?  Ce surprize aţi avut în momentul în care v-aţi reorganizat?  Cum putem afla mai multe unii despre alţii la locul de muncă?


 Gândiţi-vă la mai multe categorii decât credeţi că va fi nevoie. Este mai bine să aveţi prea multe decât prea puţine.  Opriţi jocul atunci când energia sau entuziasmul încep să dispară.  Acest joc poate fi jucat de mai multe ori cu categorii diferite sau poate fi repetat atunci când un nou membru se alătură echipei.  Puteţi folosi această activitate doar pentru a vă cunoaşte sau o puteţi folosi pentru a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de după finalizarea activităţii).


17. Asemănări şi diferenţe

Aceasta este...

... o activitate de prezentare în care participanţii sunt provocaţi să descopere în ce fel se aseamănăşi în ce fel se deosebesc.

Scopul este...

... de a determina participanţii să înveţe lucruri noi şi interesante unii despre alţii. Aceste informaţii poate duce la crearea unor conversaţii mai târziu.

Utilizaţi acest


exerciţiu când...


Materialele de care

 O coală de hârtie şi un pix pentru fiecare participant.


 Daţi fiecărui participant o foaie de hârtie şi un pix.  Rugaţi-i să-şi împartă foile în 3 coloane cu titlurile de Nume, Asemănare, Diferenţă.  Rugaţi-i să se plimbe prin camerăşi să vorbească unii cu alţii, încercând să completeze cât mai multe nume pe foaie.  Pentru fiecare nume trebuie să găsească ceva ce au în comun cu persoana respectivăşi ceva ce-i diferenţiază.

De exemplu...

Nume

Asemănare

1. Mihai

Ne place să călătorim.

2. Sorina

Ne place să gătim.

Diferenţă El ascultă muzică country.


Ea vorbeşte spaniolă.


 Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşeşti informaţii despre tine cu alţii?  Ce surprize aţi avut în momentul când aţi găsit asemănări şi diferenţe?  Cum putem afla mai multe unii despre alţii la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Rugaţi participanţii să nu copieze răspunsuri. Dacă găsesc o a doua


persoană cu care împărtăşesc faptul că le place ciocolata, trebuie să

succes...

încerce să găsească un alt lucru care-i aseamănă.  Rugaţi-i să aibă asemănări şi diferenţe ce nu au legătură între ele. De exemplu, dacă la asemănări au scris: ,,amândurora ne place să ascultăm muzică”, în loc să scrie la diferenţe ,,el ascultă rap iar eu ascult rock” ar trebui să încerce să găsească o altă diferenţă ce nu are nici o legătură cu muzica.  Puteţi folosi această activitate doar pentru a vă cunoaşte sau o puteţi folosi pentru a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de după finalizarea activităţii).


18. Poveşti dulci

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii împărtăşesc întâmplări pe baza culorii pe care o are bomboana ce o ţin în mână.

Scopul este...

... ca participanţii să înveţe mai multe unii despre alţii şi să aibă mai multă încredere în ceilalţi.

Utilizaţi acest


exerciţiu când...



 O pungă mare de bomboane M&M, Skittles, sau orice alte bomboane colorate.  Rugaţi fiecare participant să ia câte o bomboană.  Nu o mâncaţi încă!  Împărtăşiţi pe rând grupului întâmplări în funcţie de următorul cod (dacă nu folosiţi bomboane M&M, schimbaţicodul după culorile disponibile):  Bomboană albastră: Un moment când v-aţi simţit foarte mândru la locul de muncă.  Bomboană verde: Un şef pe care l-aţi respectat şi de ce.  Bomboană galbenă: Un motiv pentru care sunteţi mândru că faceţi parte din această organizaţie.  Bomboană maro: Un moment jenant la locul de muncă.


 Bomboană portocalie: Un moment când aţi dat greş la locul de muncă.  Bomboană mov: Un lucru amuzant ce vi s-a întâmplat la locul de muncă.  Bomboană roşie: Un moment când aţi fost speriat la locul de muncă.  Mâncaţi bomboana. Puneţi aceste întrebări...

 De ce este important să ne cunoaştem între noi şi în afara unui context strict legat de muncă?  Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşeşti informaţii despre tine cu alţii?  Ce surprize aţi avut în momentul în care v-aţi reorganizat?  Cum putem afla mai multe unii despre alţii la locul de muncă?


 Se pot folosi alte categorii care să aibă o mai mare legătură cu munca, organizaţia sau cu un anumit proiect.  Întâmplările nu trebuie să fie ,,cele mai” – cele mai amuzante, cele mai ruşinoase, etc.

Luaţi această presiune de pe umerii participanţilor.

Permiteţi-le să împărtăşească tipul de întâmplare cu care se simt confortabil.  Activitatea poate fi repetată, trebuie doar să cereţi alt tip de întâmplări. Sau puteţi începe fiecare şedinţă cu o persoană care spune o întâmplare, şi în timp veţi auzi întâmplări de la fiecare.  Limitaţi lungimea povestirii astfel încât nimeni să nu monopolizeze discuţia.  Puneţi undeva la vedere codul ce arată culoarea bomboanei şi tipul de istorisire ce trebuie spusă, astfel încât participanţii să poată vedea ce tip de întâmplare trebuie să povestească.


19. Bingo Uman

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii trebuie să joace bingo căutând caracteristici pe care cei din grup le au.

Scopul este...

... de a ajuta participanţii să comunice unii cu alţii şi să se cunoască mai bine în afara locului de muncă.

Utilizaţi acest

 Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.

exerciţiu când...

 Unul sau mai mulţi indivizi sunt noi în echipă.  Se formează o nouă echipă.

Materialele de care

 O foaie de Bingo şi un pix pentru fiecare dintre participanţi.


 Un mic premiu pentru câştigător (opţional).


 Oferiţi fiecărui participant o copie a foii pentru BINGO.  În cazul grupurilor mai mici, BINGO poate fi considerat oricare 5 pătrate ce formează o linie (verticală, orizontală sau diagonală), iar în cazul grupurilor mari, poate fi considerat BINGO atunci când unul dintre participanţi completează întreaga foaie de BINGO.  Spuneţi participanţilor că prin intermediul acestui joc pot ajunge să se cunoască mai bine între ei.  Fiecare are o foaie de BINGO şi trebuie să găsească persoanele cărora li se potrivesc afirmaţiile din căsuţe. Atunci când completează un pătrat trebuie ca persoana ce corespunde descrierii să-şi scrie numele în el.  Acordaţi 10- 20 de minute acestui exerciţiu, în funcţie de numărul de participanţi şi de tipul de BINGO jucat (linie sau întreaga foaie completată).  De cum cineva are BINGO trebuie să strige ,,BINGO!”


De exemplu...

Puteţi folosi ca exemplu foaia de BINGO de mai jos sau puteţi crea propria foaie de BINGO.

Puneţi aceste

 Ce aţi învăţat unii despre alţii?

întrebări...

 Au apărut surprize în timpul jocului?  Cum ne ajută aceste informaţii să lucrăm împreună?  Cum influenţează diversitatea echipa?  Cum ne putem folosi de asemănările şi deosebirile dintre noi pentru a întări echipa?

Ponturi pentru ca

 Acest exerciţiu este eficient în special atunci când este nevoie să fie


spartă gheaţa. De aceea el se folosi şi la începuturile şedinţelor, fără a

succes...

mai purta discuţiade după exerciţiu (fără a mai pune întrebările).  Participanţii nu au voie să-şi semneze ei înşişi nici una dintre căsuţele de BINGO.

Găsiţi pe cineva care are un hobby interesant.

Găsiţi pe cineva care poate fluiera Imnul României.

Găsiţi pe cineva care a călătorit întrun loc în care nu aţi călătorit niciodată. Găsiţi pe cineva al cărui cântec preferat este dintrun alt deceniu decât cel prezent. Găsiţi pe cineva care a călătorit undeva cu cortul.

Găsiţi pe cineva care locuieşte mai la nord de unde locuiţi în prezent. Găsiţi pe cineva care a condus o motocicletă.

Gasiţi pe cineva care este într-o relaţie de lungă durată

Găsiţi pe cineva care a locuit în mai mult de 2 localităţi. Găsiţi pe cineva care nu poartă niciodată haine de o anumită culoare.

Găsiţi pe cineva care are degetul mare de aceeaşi mărime cu al vostru. Găsiţi pe cineva care mai are cel puţin un frate.

Găsiţi pe cineva care are un animal de casă.

Găsiţi pe cineva care are copii.

Găsiţi pe cineva care vorbeşte o limbăstrăină pe care nu o vorbiţi.

Găsiţi pe cineva care a mâncat un tip de mâncare pe care nu l-aţi gustat niciodată. Găsiţi pe cineva care îşi aminteşte desenele animate preferate în copilărie. Găsiţi pe cineva căruia îi place muntele.

Gasiţi pe cineva căruia îi place să gătească.

Găsiţi pe cineva care poartă cercei.

Găsiţi pe cineva care îşi bea cafeaua sau ceaiul cu lapte. Găsiţi pe cineva care ştie să înoate.

Găsiţi pe cineva care practică un sport. Găsiţi pe cineva care preferă vanilia în locul ciocolăţii.


Găsiţi pe cineva care are o plantă în locuinţă.

III. COOPERARE: LUCRUL CA O ECHIPĂ

20. Prinde! Aceasta este...

... un joc cu ritm rapid în care participanţii sunt încurajaţi săîmbunătăţească timpul pe care îl ia grupului să paseze mingea de la unul la celălalt.

Scopul este...

... de a face grupul să vadă faptul că mereu se pot aduce îmbunătăţiri unui proces şi de a face membrii acestuia să realizeze că este nevoie de întreaga echipă pentru a lucra la îmbunătăţirea unui proces.


 Este nevoie ca grupul să caute singur (fără a apela la superiori) metode de a se îmbunătăţi.  Există un sentiment puternic de aroganţă în cadrul grupului (Nu se poate să fim mai buni de atât!).  Membrii grupului nu cooperează unii cu alţii la fel de bine cum ar trebui să o facă.

Materialele de care

 O minge uşoarăşi moale, ce este uşor de aruncat.


 Un cronometru sau un ceas cu secundar.


 Aranjaţi grupul într-un cerc în care cu toţii stau în picioare.  Daţi mingea oricui din grup.  Rugaţi-l să arunce mingea oricui aflat în cerc.  Cel care o prinde aruncă acum mingea altcuiva din cerc.  Acest lucru continuă, fiecare participant trebuind să arunce mingea unei persoane care nu a avut încă mingea.  Ultima persoană aruncă mingea înapoi participantului care a avut mingea prima dată. Grupul şi-a stabilit un tipar.  Rugaţi-i să repete acelaşi tipar, aruncând mingea aceleaşi persoane, în


aceeaşi ordine ca înainte. Cronometraţi-i.  Dacă cineva scapă mingea, ea se întoarce la primul participant şi grupul va începe din nou. Cronometrarea continuă.  Anunţaţi timpul final, şi întrebaţi-i cu cât cred că pot fi mai rapizi.  Rugaţi-i să repete acelaşi tipar şi cronometraţi-i din nou.  Daţi-le 3 minute pentru a crea o strategie care să le îmbunătăţească timpul scos.  Rugaţi-i să repete acelaşi tipar şi cronometraţi-i din nou.


 Cum v-aţi simţit prima dată când v-am cronometrat? Dar la următoarele cronometrări? (Plini de energie; competitivi; sub presiune; agitaţi, etc)  Ce strategii aţi folosit pentru a vă îmbunătăţi viteza? Cât de mult succes au avut?  Ce presupuneri sau limitări v-aţi impus? (Trebuia să rămânem în aceeaşi ordine în care am fost iniţial în cerc, Trebuia să prindem mingea cu mâinile, etc)  Cum v-aţi simţit când participantul X a scăpat mingea? (Frustrat; furios; deprimat; fără speranţă, am empatizat; etc)  Care a fost cheia succesului vostru?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?


 Ajutaţi-i să aibă succes. Dacă uită la cine trebuie să arunce bila, amintiţi-le. Aveţi grijă însă la a nu prelua controlul grupului.  Susţineţi persoana care scapă mingea dacă grupul nu o face.  Nu le oferiţi sugestii despre cum să-şi îmbunătăţească timpul! Una dintre cele mai bune metode este rearanjarea participanţilor în cerc.  Urmăriţi şi ascultaţi-le comentariile de-a lungul activităţii. Amintiţi-le comentariile relevante la discuţia de după exerciţiu.  Afişaţi într-un loc vizibil regulile astfel încât participanţii să le poată consulta în timpul jocului.


21. Dă mai departe cartea

Aceasta este...

... o activitate cu pas rapid în care participanţii îşi pasează cărţile de la unul la celălalt.

Scopul este...

... de a energiza participanţii prin intermediul lucrului în echipăşi a spiritului competitiv.


 Grupul are nevoie să se energizeze înainte sau în timpul unei şedinţe lungi sau solicitante.  Indivizilor le-ar prinde bine puţină competitivitate.  Membrii grupului nu cooperează unii cu alţii la fel de bine pe cât ar trebui să o facă.

Materialele de care

 Un pachet de cărţi de joc pentru fiecare echipă.


 Un premiu pentru cea mai rapidă echipă (opţional)


 Împărţiţi grupul în echipe de 4-8 membri.  Fiecare echipă stă pe scaune aşezate în linie unul lângă celălalt.  Puneţi un pachet de cărţi pe podea lângă scaunul aflat în capătul din dreapta al fiecărei linii de scaune.  Daţi instrucţiunile şi daţi echipelor câte 5 minute pentru a-şi planifica strategia.  Pentru a începe jocul, participantul aflat cel mai aproape de pachetul de cărţi ia o carte.  El dă mai apoi cartea din mâna sa stângă în mâna dreaptă a participantului din stânga sa.  Al doilea participant îşi trece cartea din mâna dreaptă în cea stângă,


dând-o mai apoi mai departe în mâna dreaptă a următorului participant.  Jocul continuă până când ultimul participant pune ultima carte din pachet cu mâna stângă peste teancul aflat pe podea la picioarele sale.  Nimeni nu are voie săţină mai mult de o carte o dată.  Câştigă prima echipă cu toate cărţile strânse la capătul liniei de scaune.

De exemplu...

De cum primul participant dă cartea mai departe următorului participant, el poate deja lua o a doua carte de pe podea pentru a o da şi pe aceea mai departe. El nu trebuie să aştepte pentru ca prima carte să ajungă la ultimul jucător din linie.

Puneţi aceste

 Cum v-aţi stabilit strategia? A funcţionat?

întrebări...

 Cum v-ţi simţit atunci când un participant a scăpat o carte? (Nervos; îngrijorat în ceea ce priveşte timpul; frustrat;empatic; nerăbdător; etc.).  Care strategii au funcţionat cel mai bine?  Care sunt momentele în care trebuie să ne sincronizăm atât de bine la locul de muncă?  Ce implicaţii are aceast exerciţiu asupra modului în care vom interacţiona la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Folosiţi această oportunitate pentru a amesteca grupul. Faceţi echipele


astfel încât persoane care în mod normal nu trebuie să lucreze împreună

succes...

să fie nevoite să colaboreze.  Pe cât posibil, aranjaţi echipele pe scaune astfel încât să se poată cu uşurinţă vedea între ele. Acest lucru va creşte natura competitivă a jocului şi va determina distragerea atenţiei participanţilor.  Afişaţi într-un loc vizibil regulile jocului astfel încât participanţii să le poată consulta în timpul jocului.


22. Popcorn

Aceasta este...

... o activitate distractivă în care participanţii, lucrând în perechi, îşi dau unul altuia să mănânce bucăţi de popcorn cu ajutorul unei linguri, în timp ce amândoi sunt legaţi la ochi.

Scopul este...

... acela de a determina participanţii să înveţe să coopereze unii cu alţii, să se distreze şi să-şi întărească abilităţile de comunicare.


 Este nevoie ca indivizii săabordeze problemele la rece şi să se concentreze.  Indivizii nu sunt creativi în rezolvarea problemelor.  Este nevoie ca grupul să se destindă, să se amuze şi să râdă.

Materialele de care

 Câte o eşarfă pentru a lega la ochi fiecare participant.


 Câte o lingură pentru fiecare participant.  Popcorn.


 Rugaţi participanţii să se împartă pe echipe.  Daţi eşarfe, linguri şi popcorn tuturor.  În timp ce amândoi participanţii sunt legaţi la ochi, unul dintre ei îi dă celuilalt să mănânce deodată 10 bucăţi de popcorn puse pe lingură.  După ce au reuşit, se inversează rolurile şi se repetă exerciţiul.

Puneţi aceste

 Cum v-aţi simţit când v-aţi legat la ochi cu eşarfele? (Agitaţi,


întrebări...

dezorientaţi, etc.). De ce?  Ce s-a întâmplat când încercaţi să vă hrăniţi unul pe celălalt? (Popcornul cădea de pe lingură; Mi-a lovit nasul cu lingura; A trebuit să-mi folosesc mâinile ca să găsesc direcţia spre care să duc lingura, etc.)  Ce metode de comunicare şi de cooperare aţi găsit? Care metode au avut succes? (Folosirea simţului tactil; feedbackul frecvent; auzul unei strategii folosite de altcineva; etc.)  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care vom interacţiona de acum înainte la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Pregătiţi-vă punând cantităţi mici de popcorn în pungi de plastic pentru


fiecare participant în parte. O parte din popcorn va fi scăpat pe jos, deci

succes...

puneţi mai mult de 10 bucăţi în fiecare pungă!  Oferiţi altceva decât popcorn dacăştiţi cumva că unul dintre participanţi este alergic la popcorn.  Urmăriţi să vedeţi dacă nu cumva este cineva care trişează în ce privește eşarfele legate la ochi. Când este potrivit ca regulile să fie încălcate?


23. Derutat

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii află, pe măsură ce asamblează un puzzle, faptul că alte echipe au câteva dintre bucăţile de care au nevoie iar ei au câteva bucăţi de care au nevoie alte echipe.

Scopul este...

... ca participanţii să vadă faptul că o cooperare peste limitele reale sau percepute ale echipei proprii poate aduce beneficii (uneori chiar cruciale), ducând spre succes.


 Indivizii grupului trebuie să coopereze unii cu alţii sau grupul trebuie să colaboreze cu alte grupuri pentru a avea succes.  Competitivitatea împiedică eforturile grupului.  Indivizii îi cer şefului să le rezolve problemele.


 Un puzzle pentru copii pentru fiecare grup mic, preferabil cu 20-50 de piese.  O pungă (sau o cutie/ plic) pentru bucăţile fiecărui puzzle. Asamblaţi pungile cu puzzle-urile din timp (fără ca grupurile săştie că aţi făcut acest lucru):




Puneţi piesele fiecărui puzzle în câte o pungă separată.



Aliniaţi pungile pline în faţa voastră.



Scoateţi 2 sau 3 piese din fiecare pungă.



Puneţi acele piese în alte pungi, fiecare piesă într-o pungă diferită.

 Împărţiţi grupul în echipe de 3-6 participanţi. Trebuie să aveţi la fel de


multe echipe ca numărul de puzzle-uri din pungi.  Daţi fiecărei echipe o pungă cu piese de puzzle.  Nu spuneţi nimănui că aţi modificat conţinutul puzzle-urilor.  Spuneţi-le participanţilor că obiectivul lor este acela de a face puzzle-ul în mai puţin de 5 minute.  Rugaţi-i să înceapă.

De exemplu...

 Dacă vă cer ajutorul, refuzaţi. Încurajaţi-i să folosească resursele de care dispun pentru a-şi îndeplini obiectivul. Spuneţi-le ,,Toate piesele de care aveţi nevoie pentru a vă îndeplini obiectivele sunt la voi”.  Dacă cer permisiunea de a lucra cu alte grupuri, nu vă implicaţi. Spuneţi ,,Ştiţi care este obiectivul vostru; faceţi ce consideraţi că este nevoie pentru a-l îndeplini!”.


 Ce presupuneri aţi făcut la începutul acestei activităţi? (Credeam că avemtoate bucăţile de puzzle în pungă; Consideram că suntem într-o cursă; Nu credeam că avem nevoie de ajutor din afară, etc.)  De ce aţi simţit că aceasta era o competiţie? (Eram condiţionaţi; acesta este felul meu de a fi; etc.)  Cum aţi reacţionat când v-aţi dat seama că nu aveaţi toate piesele de care aveaţi nevoie pentru a termina puzzle-ul? (Frustrat, nervos, pierdut, etc.). Cum ai abordat pe urmă problema?  Cum v-aţi simţit când alte grupuri au venit pentru a vă oferi piese sau pentru a vă cere câteva dintre piesele voastre? (Deranjat; grăbit; confuz; etc.)  Cum se aseamănă acest exerciţiu cu locul nostru de muncă? (V-am cerut ajutorul când ne-am fi putut descurca şi singuri; Vedem totul ca pe o competiţie; etc.).  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Asiguraţi-vă că nu există două puzzle-uri care sunt exact la fel, altfel


activitatea să fie un succes...

valoarea schimbului de piese poate fi pierdută.  Atunci când prima echipă va realiza că nu are toate piesele, cel mai probabil va încerca să vă ceară o explicaţie. Amintiţi-le calm de obiectivul lor (acela de a asambla puzzle-ul) şi anunţaţi-i că toate bucăţile de puzzle necesare au fost date.  Nu faceţi comentarii încurajatoare care i-ar putea determina să creadă că sunt într-o competiţie (de exemplu: Oh, această echipă se descurcă foarte bine, ar putea chiar câştiga! Restul ar trebui să vă cam grăbiţi!)


24. Tăcerea este de aur

Aceasta este...

... o activitate în care grupuri mici îşi desenează viziunea asupra unui mediu de lucru ideal fără avorbi unii cu alţii.

Scopul este...

... acela de a face participanţii să vadă cât de multe lucruri dintre cele pe care încearcă să le comunice le transpun în cuvinte.

Utilizaţi acest

 Indivizii nu comunică bine cu clienţii, furnizorii, partenerii, etc.

exerciţiu când...

 Apar conflicte minore la nivelul grupului din cauza tonului vocii sau a limbajului non verbal, nu din cauza cuvintelor care sunt folosite („tot ce am spus a fost...”).  Grupul se confruntă cu bariere legate de limba vorbită sau auzul cuvintelor .

Materialele de care

 Markere colorate pentru fiecare grup.


 O coală A3 pentru fiecare grup.  Bandă scotch pentru a afişa desenele.


 Împărţiţi grupul în echipe de 4-6 participanţi.  Daţi fiecărui grup o coală A3 şi câteva markere.  Rugaţi fiecare echipă să deseneze un plan sau o imagine a unui mediu de lucru ideal pentru grup. Banii nu reprezintă nici un impediment, deci pot fi creativi şi se pot amuza la acest exerciţiu!  Nici un participant nu are voie să vorbeascăcu nimeni în timp ce desenează sau planifică.


 După 10 minute, rugaţi fiecare echipă să-şi împărtăşească desenul cu restul grupului.

Puneţi aceste

 Ce au avut în comun desenele?

întrebări...

 Cum aţi comunicat unii cu alţii? (Am mimat, am desenat imagini mici pe ciorne, am scris notiţe, etc)  Cât de exacţi aţi fost atunci când aţi comunicat între voi, chiar dacă nu aţi putut folosi cuvinte? (Vor fi probabil surprinşi de cât de eficient au putut comunica şi lucra împreună fără a folosi cuvintele)  Ce implicaţii are această activitate asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Studiile au arătat că 7% din ceea ce se comunică se face prin


intermediul cuvintelor, 38% prin tonul vocii şi 55% prin intermediul

succes...

limbajului non verbal. În cazul convorbirilor telefonice, 18% din conţinutul mesajului este comunicat prin cuvinte şi 82% prin tonul vocii.  Decideţi înainte de a începe exerciţiul dacă veţi da voie grupului să scrie notiţe (folosind cuvinte) pentru a comunica.  În timp ce lucrează, observaţi care dintre lucrurile pe care le fac sunt eficiente şi amintiţi acele lucruri în discuţia de după exerciţiu.  Anunţaţi-i cu 1 minut înainte de terminarea timpului.


25. Puterea stelelor

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii formează o formă de stea cu ajutorul unei bucăţi lungi de frânghie.

Scopul este...

... acela de a învăţa participanţii să coopereze unii cu ceilalţi, să se distreze şi să-şi întărească abilităţile de comunicare.

Utilizaţi acest

 Indivizii nu cooperează bine unii cu alţii.

exerciţiu când...

 Se formează un nou grup şi este nevoie ca membrii să fie uniţi.  Grupul are nevoie să se relaxeze, să se distreze şi să râdă.

Materialele de care

 O bucată de frânghie de 12-15 metri.


 Rugaţi toţi participanţii să ridice frânghia.  Au voie să-şi mute mâinile de-a lungul frânghiei, dar nu au voie să facă schimb de locuri unii cu alţii.  Trebuie să formeze o formă de stea cu 5 colţuri cu ajutorul frânghiei în 10 minute, fără a le rămâne frânghie la nici unul dintre capete.  Pentru a creşte dificultatea, puteţi să legaţi la ochi participanţii sau puteţi alege un lider şi să-l legaţi la ochi doar pe acesta, urmând ca el să dea indicaţii echipei.


De exemplu...

Steaua poate fi doar conturul unei stele sau poate fi genul de stea în care liniile se suprapun, ca în cazul stelelor desenate fără a lua creionul de pe hârtie.


 Cum asociaţi această activitate muncii în echipă? (A fost nevoie să cooperăm; A trebuit să cădem de acord asupra unor lucruri; A trebuit să susţinem rezultatul final; A trebuit să ne ascultăm unii pe alţii; etc.).  Ce aţi făcut pentru a asculta ideile tuturor legate de modul în care trebuie procedat?  A apărut vreun lider? Cum au organizat echipa?  Cum aţi tratat dezacordurile?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Puteţi afişa un desen al stelei pentru ca echipa să poată să-l consulte.


Amintiţi-vă, acest lucru va ajuta echipa (şi s-ar putea să nu vreţi să

succes...

faceţi asta).  Pentru grupuri mai mari, formaţi două echipe şi daţi-le fiecăreia câte o bucată de frânghie, Sau pur şi simplu folosiţi o frânghie mai lungă. Ar trebui să aveţi minim 60-100 de centimetri de frânghie pentru fiecare participant, pentru a nu crea înghesuială.


26. Legat!

Aceasta este...

... o activitate simplă în care participanţii încearcă să treacă linia de sosire în exact acelaşi moment.

Scopul este...

... acela de a determina participanţii să vadă faptul că deşi o activitate poate părea simplă, în momentul în care implică coordonarea altora, ea rareori este uşoară.


 Indivizii trec cu uşurinţă peste sarcinile pe care le au de făcut, subestimând ceea ce au de făcut.  Indivizii trebuie să gândească la rece şi să se concentreze.  Indivizii nu cooperează bine unii cu alţii.


 O frânghie lungă sau o bandă de scotch care să reprezinte linia de pornire şi linia de sosire (opţional – o dungă extrem de vizibilă de pe covor sau de pe podea poate fi de asemenea folosită în acest caz).


 Liniaţi grupul în spatele liniei de start.  La semnalul vostru trebuie să înainteze către linia de sosire.  Ei trebuie să treacă cu toţii linia de sosire în exact acelaşi moment.  Dacă nu o fac cu toţii deodată, trebuie să se întoarcă la linia de pornire şi să înceapă din nou.


 Trebuie să continue să încerce până când reuşesc.

De exemplu...

Participanţii ar putea folosi un pas milităresc, o numărătoare inversă, se pot ţine de mâini sau pot folosi orice altă tehnică de coordonare, dar de obicei fac asta abia după ce primele lor eforturi eşuează.

Puneţi aceste

 Cât de uşor vi s-a părut acest exerciţiu la început? (Simplu; banal; etc.)

întrebări...

 Cât de uşor a fost? (Mai greu de coordonat decât credeam; etc.)  Când am crezut că un anumit lucru pe care îl aveam de făcut la locul de muncă era uşor la prima vedere şi am descoperit mai apoi că de fapt era mult mai greu de coordonat (în special când implica efortul altor persoane)?  Ce implicaţii are această activitate asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Odată ce activitatea este începută, nici un participant nu se poate opri


din mişcare (acest lucru eliminăşiretlicul conform căruia toată lumea se

succes...

opreşte înaintea liniei de final şi apoi fac un singur pas împreună!).  Acest exerciţiu este mai greu decât pare. În funcţie de mărimea grupului, este în general nevoie de 5-10 încercări pentru a reuşi.  Puteţi îngreuna exerciţiul cerându-le participanţilor să privească doar înainte sau la tavan.


27. Inimi unite

Acesta este...

... un joc de cărţi cu ritm alert în care echipele simt nevoia să concureze pentru puncte când, de fapt, ar putea câştiga cu toţii prin intermediul cooperării.

Scopul este...

... ca participanţii să vadă faptul că competitivitatea poate fi în detrimentul lor, iar flexibilitatea este decisivă pentru a avea succes.


 Membrii grupului trebuie să coopereze unii cu alţii sau cu alte grupuri pentru a avea succes.  Competitivitatea împiedică eforturile de echipă.  Indivizii trebuie să înţeleagă valoarea flexibilităţii în planuri şi strategii.

Materialele de care

 Un pachet de cărţi de joc pentru fiecare 15 participanţi.


 Împărţiţi grupul în trei echipe de 2-5 jucători. Nu este important ca toate echipele să aibă un număr egal de membri.  Păstraţi cărţile de inimă roşie şi daţi fiecărei echipe câte o suită de cărţi (de exemplu, o echipă primeşte suita de inimă neagă, o alta suita de romb, etc.). Vor avea voie să se uite la cărţile proprii în timpul jocului.  Obiectivul fiecărei echipe este acela de a câştiga 30 de puncte. Dealerul (cel care are cărţile de inimă roşie) nu joacă pentru puncte.  Fiecare echipă trebuie să-şi aleagă un membru drept lider.  Explicaţi regulile de mai jos şi daţi-le 3 minute pentru a-şi planifica o strategie.  Vor fi 13 runde (una pentru fiecare carte din suită). Pentru fiecare rundă,


dealerul va juca o carte, pe care o va pune cu faţa în sus pe masă. Mai apoi fiecare lider din fiecare echipă va alege o carte pe care o va plasa cu faţa în jos pe masă.  După ce toţi liderii şi-au pus cărţile cu faţa în jos, acestea pot fi întoarse. Cartea care are cea mai mare valoare (în afara cărţii de inimă roşie date de dealer) câştigă „punctele inimii” pentru echipa sa. De exemplu, dacă cea mai mare carte jucată este 8 de inimă neagră, iar cartea de inimă roşie este 10, echipa de inimă neagră câştigă 10 puncte.  Cărţile cu numere valorează numărul pe care îl au pe ele, valeţii valorează 11 puncte, reginele 12, regii 13 şi aşii 1 punct.  Dacă doi dintre lideri au cartea cea mai mare (remiză), punctele sunt pierdute în acea rundă.  Pe măsură ce cărţile sunt jucate, ele sunt scoase din joc până la final.  Odată ce jocul începe, nimeni nu are voie să vorbească.  După 5 runde, şi din nou după a noua rundă, daţi echipelor 2 minute să se regrupeze şi să-şi discute strategia.  Stabiliţi care echipe au câştigat 30 de puncte.

De exemplu...

Dacă 4 de inimă neagră, 5 de treflăşi 9 de romb sunt jucate pentru valetul de inimă roşie, echipa rombului ia 11 puncte. Dacă 4 de inimă neagră, 9 de treflăşi 9 de romb sunt jucate pentru valetul de inimă roşie, nici una dintre echipe nu va primi cele 11 puncte, acestea fiind pierdute pentru totdeauna. Dacă 4 de inimă neagră, 4 de treflăşi 9 de romb sunt jucate pentru valetul de inimă roşie, echipa romburilor primeşte 11 puncte.

Puneţi aceste

 Ce s-a întâmplat?

întrebări...

 Cum aţi hotărât cine va fi liderul?  Ce strategie aţi folosit? Cum aţi hotărât această strategie?  (Dacă nimeni nu a spus încă asta până atunci) câte puncte se puteau obţine per total? (91 de puncte). Prin urmare, toate cele 3 echipe ar fi putut avea succes într-o soluţie câştig – câştig – câştig, nu-i aşa?


(Aşteptaţi-vă să vedeţi priviri surprinse şi zâmbete, atunci când participanţii realizează faptul că au concurat unii cu alţii chiar dacă nu era nevoie să o facă).  De ce aţi concurat unii cu alţii? (Am presupus că era o competiţie; Nu am vrut să avem încredere unii în alţii; Suntem condiţionaţi să concurăm unii cu alţii; etc.)  Ce implicaţii are acest exerciţiu pentru echipa noastră la locul de muncă? (Nu lăsaţi ca echipa de vânzări sau vreun grup similar să piardă morala acestui exerciţiu. Pânăşi ei trebuie să realizeze faptul că, la nivel intern, nu se află într-o competiţie cu alţii pentru resurse sau susţinere, etc.).

Ponturi pentru ca

 Dacă sunt mai mult de 15 participanţi, participanţii suplimentari pot


participa ca Observatori, sau se pot juca două (sau mai multe) jocuri

succes...

separate simultan. Desemnaţi câte un dealer pentru fiecare masă, dealer ce va urma instrucţiunile date de voi. Reamintiţi dealerilor faptul că ei nu vor juca pentru puncte.  Dacă echipele întreabă dacă pot colabora împreună, daţi-le voie să o facă! Chiar dacă vor reuşi să-şi dea seama de faptul că trebuie să lucreze împreună, va fi nevoi de cooperare şi încredere pentru ca fiecare să-şi realizeze obiectivul.  Regula spune că nu au voie să vorbească; nu există nici o regulă în legătură cu expresiile faciale, scrisul, mormăitul sau orice altă tehnică non-verbală de comunicare.  Fiţi atenţi să nu sugeraţi că prima echipă care face 30 de puncte este mai bună decât celelalte.  Fiţi atenţi să nu sugeraţi faptul că punctele făcute peste cele 30 de care este nevoie pentru atingerea obiectivului ar avea vreo valoare.  Afişaţi regulile astfel încât participanţii să le poată consulta în timpul jocului.


IV.

ADAPTARE: ABORDAREA SCHIMBĂRILOR

28. Schimbările de-a lungul timpului

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii învaţă din schimbările majore prin care au trecut.

Scopul este...

... acela de a face participanţii să vadă faptul căpânăşi atunci când schimbările par să creeze probleme, pot să găsească metode de a depăşi acele probleme şi de a avea succes. Vor ajunge de asemenea să se cunoască unii pe alţii mai bine.

Utilizaţi acest

 Grupul face faţă multor schimbări la locul de muncă.

exerciţiu când...

 Grupului îi lipseşte încrederea că va reuşi să ducă la îndeplinire un anumit obiectiv.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru un exerciţiu mai elaborat.

Materialele de care

 Hârtie şi pixuri pentru fiecare participant.


 Daţi câte un pix şi o foaie fiecărui participant.  Rugaţi-i pe fiecare să-şi amintească 5 schimbări majore prin care au trecut de-a lungul vieţii.  Participanţii vor desena linia timpului pentru viaţa lor, notând mai apoi cu X pe aceasta momentul în care s-a petrecut fiecare schimbare.


 Rugaţi participanţii să se împartă pe perechi.  Rugaţi-i pe fiecare să-i împărtăşească partenerului una dintre schimbările majore.  Afişaţi aceste întrebări, la care ei vor trebui să răspundă pe măsură ce împărtăşesc:  Ce a făcut ca schimbarea să fie dificilă?  Care a fost cheia succesului în confruntarea cu problema?  Cum v-aţi simţit înaintea schimbării, în timpul ei, şi după schimbare?  Cum v-au afectat celelalte schimbări care s-au petrecut în vremea aceea (consultaţi-vă linia timpului) abilitatea de a face faţă acestei schimbări? Puneţi aceste întrebări...

 Cum v-aţi simţit împărtăşind aceste experienţe unii cu alţii? (Ne-au apropiat; Am realizat faptul că avem mai multe în comun; Am empatizat; etc.)  Ce aţi învăţat din modul în care partenerul vostru a făcut faţă schimbării?  Ce aţi învăţat despre modul în care se influenţează reciproc schimbările care se petrec relativ una după cealaltă? (Dacă ar apărea una câte una ar fi mai uşor, dar atunci când apar deodată, sunt copleşitoare; Modul în care am făcut faţă uneia a afectat modul în care am reacţionat la cealaltă; etc.)  Ce implicaţii are acest exerciţiu pentru locul nostru de muncă?

Ponturi pentru ca

 Spuneţi-le participanţilor că vor fi rugaţi să împărtăşească doar una


dintre schimbările majore prin care au trecut de-a lungul vieţii, nu pe

succes...

toate. Ei pot împărtăşi doar ceea ce se simt confortabil să spună.


29. Ghiceşte şi schimbă

Acesta este...

...un joc de ghicit în care participanţii îşi schimbă deseori echipele.

Scopul este...

... ca participanţii să ajungă să se simtă confortabil cu a-şi schimba deseori echipa şi alianţele; de asemenea, vor putea observa cât de ineficiente sunt întrebările de tipul da/ nu.

Utilizaţi acest

 Componenţa grupului se schimbă frecvent.

exerciţiu când...

 Indivizii se bazează prea mult pe întrebările cu răspunsuri închise (de tipul da/ nu).  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a realiza un exerciţiu mai elaborat.

Materialele de care

 Nu este nevoie de nici un material pentru această activitate.


 Împărţiţi grupul în două. Echipele se vor aduna în colţuri opuse ale camerei.  Câte un participant de la fiecare echipă va părăsi camera. Împreună, vor trebui să aleagă cu rapiditate orice obiect din lume.  Se vor întoarce mai apoi fiecare la echipele adverse (nu la echipele de la care au plecat).  Fiecare echipă va pune mai apoi întrebări participantului pentru a determina care este acel obiect. Se pot pune doar întrebări la care se poate răspunde numai cu da sau nu.  Atunci când o echipă ghiceşte obiectul, trebuie să bată din palme pentru


a câştiga runda.  Ambii participanţi care au părăsit iniţial camera se vor alătura acum echipei câştigătoare.  Fiecare echipă alege acum un nou participant pentru a părăsi camera pentru o nouă rundă.  Jocul continuă până când una dintre echipe are toţi membrii sau până când se sfârşeşte o perioadă de timp limită.

De exemplu...

Obiectul poate fi orice – o greblă, un fier, nisip, ulei pentru bebeluşi, o panteră, un trandafir şi aşa mai departe.


 Cum v-aţi simţit atunci când numărul membrilor echipei voastre au început să scadă? (Ameninţaţi; Mai competitivi; Frustraţi; etc);  Cum v-aţi simţit când numărul membrilor echipei voastre a început să crească? (Energizat; Încântat; Încrezător; Superior;Încântat să fac parte din echipa câştigătoare; etc.)  Cum v-aţi simţit atunci când a trebuit să vă alăturaţi unei alte echipe? (Sceptic; Fericit să fac parte din echipa câştigătoare; etc.)  Aţi găsit un anumit tipar după care să puneţi întrebările pentru a avea succes?  Ce fel de întrebări am fi putut pune pentru a ghici obiectul mai repede? (Cum este folosit acest obiect?; Cât de mare este obiectul?; Care este forma obiectului?; şi alte întrebări deschise)  Ce implicaţii are această activitate asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?


 Nu lăsaţi prea mult timp echipelor pentru a alege participantul ce urmează să iasă. Faceţi jocul să se desfăşoare cât mai rapid.  Întrebărilor trebuie să li se răspundă pe un ton jos, altfel cealaltă echipă va auzi şi va avea mai multe indicii.


30. Construcţia turnurilor

Aceasta este...

... o activitate de construire în care participanţii folosesc hârtie pentru notiţe pentru a crea un turn.

Scopul este...

... acela de a determina grupul să găsească metode creative de a trece peste probleme şi a avea succes, chiar şi atunci când schimbările par să producă probleme.

Utilizaţi acest

 Grupul trece prin multe schimbări la locul de muncă.

exerciţiu când...

 Indivizii trebuie să fie creativi în găsirea de soluţii eficiente în ciuda schimbărilor constante.  Indivizilor le-ar prinde bine competitivitatea.

Materialele de care

 Un etalon, un liniar, o ruletă sau orice alt tip de instrument de măsurat.


 50 de hârtii pentru notiţe (hârtiile pătrate de mărimea unui post-it folosite la birou) pentru fiecare echipă.  O rolă de scotch pentru fiecare echipă.  Mici premii pentru echipa câştigătoare (opţional).


 Împărţiţi grupul în echipe de 3-5 membri.  Daţi fiecărei echipe 25 de hârtii pentru notiţe şi o bandă de scotch.  Fiecare echipă are la dispoziţie 5 minute pentru a construi cea mai înaltă construcţie de sine stătătoare posibilă, folosind doar materialele care leau fost date.  Structura trebuie să stea în picioare îndeajuns de mult încât să poată fi măsurată la final.


 După măsurarea tuturor turnurilor, rugaţi echipele să le distrugă.  Anunţaţi faptul că aţi descoperit că banda de scotch încalcă legile referitoare la sănătate şi nu mai poate fi folosită (luaţi echipelor banda de scotch).  Acum daţi fiecărei echipe încă 25 de hârtii pentru notiţe.  Fiecare echipă are 5 minute pentru a construi cea mai înaltă structură de sine stătătoare folosind doar materialele primite (cele 25 de hârtii).  Măsuraţi structura şi stabiliţi care este cea mai înaltă.

Puneţi aceste

 Cum aţi decis ce fel de structură să construiţi în fiecare dintre cazuri?

întrebări...

 Cum v-aţi simţit atunci când v-am luat banda de scotch? (Disperaţi; frustraţi;puşi la încercare; etc.)  Ce metode aţi găsit pentru a avea succes în a doua rundă? (Am cooperat mai mult; am găsit metode mai bune de a aranja hârtiile; etc.)  Ce implicaţii are această activitate asupra modului în care interacţionăm la birou?

Ponturi pentru ca

 Cele mai multe echipe vor găsi o metodă de a construi un turn şi mai


înalt atunci când li se va lua scotch-ul. Dacă nu o fac, întrebaţi-i dacă

succes...

sunt de părere că într-un final ar reuşi să facă acest lucru (dându-li-se mai mult timp pentru a se organiza şi a crea strategii).  Hârtiile de notiţe colorate invită echipele săţină cont nu doar de funcţionalitate, ci şi de estetică.  Apropiaţi-vă cu foarte mare atenţie de structuri atunci când le măsuraţi. Nu vreţi să creaţi un curent de aer care le va dărâma întreaga muncă!


31. Maşinăria umană

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii creează o maşinărie umanăşi mai apoi trebuie să modifice această maşinărie după cerinţele clientului.

Scopul este...

... acela de a învăţa participanţii faptul că schimbările pot crea oportunitatea de a îmbunătăţi un produs sau un proces.

Utilizaţi acest


exerciţiu când...

 Indivizii trebuie să fie creativi în găsirea soluţiilor în timpul schimbărilor.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a face un exerciţiu mai elaborat.

Materialele de care

 Nici un material nu este necesar pentru această activitate.


 Împărţiţi grupul în echipe de 6-10 membri.  Daţi fiecărei echipe 6 minute pentru a face planul unei maşinării umane. Toţi participanţii trebuie să facă parte din această maşinărie.  Urmăriţi fiecare echipă în timp ce îşi demonstrează maşinăria.  Mai apoi, alegeţi câte un participant din fiecare maşinărie.  Anunţaţi că aceste părţi ale maşinăriilor sunt scoase din uz.  Echipele au acum alte 3 minute pentru a-şi ajusta sau reinventa maşinăria folosind participantul selectat într-un nou mod.


Puneţi aceste

 Cum aţi decis designul maşinăriei?

întrebări...

 Cum aţi tratat dezacordurile apărute la nivelul echipei?  Cum v-aţi simţit când am refuzat desingul original? (Frustraţi şi nervoşi; supărat că am fost considerat piesa nefolositoare; nerăbdători pentru a îmbunătăţi designul; etc.).  Cum reacţionăm în mod tipic la schimbările survenite la propriul loc de muncă?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?


 Încurajaţi echipele să fie cât mai creative în eforturile lor, să folosească efecte sonore şi aşa mai departe.  Atunci când alegeţi participantul din fiecare maşinărie care să fie considerat piesa nefolositoare, alegeţi acel participant care are rolul cel mai important în toată maşinăria. Acest lucru va forța echipa să lucreze cât mai mult la redesignul conceptului.  Anunţaţi echipele cu 1 minut înainte să li se scurgă timpul pentru pregătiri.


32. Redesign

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii taie o imagine în bucăţi, rearanjând apoi acele bucăţi într-o nouă imagine.

Scopul este...

... acela ca participanţii să poată observa cum pot apărea lucruri noi şi bune prin schimbarea lucrurilor iniţiale.

Utilizaţi acest


exerciţiu când...

 Indivizii trebuie să fie creativi în găsirea de soluţii în perioada schimbărilor.  Indivizii văd doar aspectele negative ale schimbării.

Materialele de care

 Cel puţin câte o imagine dintr-o revistă pentru fiecare dintre participanţi.


 Foarfecăşi lipici pentru fiecare participant.  O coală A3 sau orice altă hârtie pentru a fi folosită ca bază pentru imagine.


 Daţi voie fiecărui participant să-şi aleagă câte o imagine.  Rugaţi-i să-şi taie imaginea în bucăţi mici. Bucăţile ar trebui să fie îndeajuns de mici încât imaginea originală să nu mai fie evidentă.  Fiecare participant va folosi propriile bucăţi de hârtie pentru a crea o nouă imagine. Bucăţile vor fi lipite într-un colaj pe coala de hârtie A3.  După 10 minute rugaţi fiecare participant să-şi împărtăşească colajul şi să spună ce reprezenta imaginea care a fost mai apoi tăiată pentru a crea colajul.


Puneţi aceste

 Cum aţi hotărât ce fel de colaj să creaţi?

întrebări...

 Cum v-aţi simţit când v-am spus că aveţi sarcina de a crea un colaj? (Agitat, deoarece nu sunt creativ; Nerăbdător să încep; Îngrijorat că nu voi avea un colaj îndeajuns de bun; etc.).  Cum se compară aceste sentimente cu sentimentele avute atunci când ne confruntăm cu schimbări la locul de muncă?  Care a fost cheia finalizării cu succes a sarcinii?  Ce implicaţii are această activitate asupra modului în care abordăm problemele la locul de muncă?


 Este bine să aveţi cât mai multe imagini. Cu cât sunt mai mari, cu atât mai bine.  Nu daţi idei participanţilor despre ce colaje să facă. S–ar putea să le fie greu la început, dar propriile lor idei vor fi mai potrivite pentru ei decât orice sugestie pe care le-aţi putea-o da.  Anunţaţi participanţii cu 1 minut înainte de încheierea timpului destinat realizării colajelor.


33. Numere

Aceasta este...

... un joc cu numere cu ritm alert în care participanţii sau spun cu rapiditate numere cu voce tare, sau sunt trimişi la capătul liniei.

Scopul este...

... ca participanţii să înveţe să facă faţă schimbărilor ce au loc într-un ritm alert.

Utilizaţi acest


exerciţiu când...

 Indivizii trebuie să realizeze faptul că micile greşeli sunt într-adevăr minore.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a realiza o activitate mai elaborată.

Materialele de care

 Această activitate nu necesită nici un material.


 Aranjaţi grupul în formă de ,,U”.  Rugaţi-i săînceapă numărătoarea de la 1 dintr-un capăt şi fiecare dintre ei să spună numărul consecutiv, astfel încât la final fiecare să aibă câte un număr.  Mai apoi, primul participant va începe strigând numărul oricărui alt participant. Pentru a face jocul mai dificil, puteţi cere participanților să nu strige numere consecutive numerelor lor, pentru a evita ca ei să se strige în ordine crescătoare sau descrescătoare.


 Imediat, acea persoană trebuie să spună numărul unei alte persoane.  Jocul continuă astfel până când cineva ezită sau strigă un număr incorect (fie numărul propriu, fie un număr care nu se află în grup ).  Pentru a întări faptul că grupul trebuie să susţină participanţii chiar dacă greşesc, puteţi ruga persoanele care greşesc să facă o plecăciune înainte de a merge la capătul liniei, grupul trebuind să-i aplaude.  Acel participant va merge la capătul liniei. Elşi toţi cei care erau după el au acum un nou număr (în funcţie de ordinea din şir).  Reluaţi jocul.


 Cum v-aţi simţit atunci când aţi greşit? (Ca un ratat; Am simţit că am dezamăgit echipa; Dezamăgit; Ruşinat; etc.).  Cum v-aţi simţit când aţi văzut pe altcineva făcând o greşeală? (Empatic; M-am bucurat că nu am greşit eu; Nervos şi frustrat; Dezamăgit; etc.).  Care este reacţia noastră tipică atunci când facem greşeli minore la locul de muncă? (Subliniaţi faptul că schimbările aduc cu sine apariţia unor greşeli minore şi că nu trebuie să ne concentrăm pe acestea).  Cum v-aţi simţit atunci când numărul vostru se tot schimba?  Cum v-aţi simţit urmărind presiunea sub care se aflau ceilalţi, dar pe care voi nu o resimţeaţi?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care ne purtăm şi interacţionăm la birou?

Ponturi pentru ca

 Rugaţi grupul să creeze un ritm bătând din palme la un anumit interval.


 Grăbiţi exerciţiul astfel încât săse greşească des şi numerele să se

succes...

schimbe frecvent.  Urmăriţi să vedeţi dacă cineva încearcă în mod intenţionat să-i încurce pe cei de la începutul liniei. Întrebaţi-i de ce au făcut acel lucru în timpul discuţiilor de după finalizarea exerciţiului. Nu ne place să vedem faptul că alţii au succes?


34. Degete derutate

Aceasta este...

... o activitate de tip puzzle în care regulile de asamblare a puzzle-ului se schimbă la jumătatea exerciţiului.

Scopul este...

... acela de a face participanţii să trăiască experienţa valorii pe care o are informaţia atunci când se confruntă cu schimbarea. Participanţii vor vedea de asemenea că propriile reacţii la schimbare sunt normale şi gestionabile.

Utilizaţi acest

 Grupul se confruntă cu schimbări la locul de muncă.

exerciţiu când...

 Indivizii trebuie să fie creativi în eficientizare în ciuda schimbărilor constante.  Indivizii trebuie să înţeleagă că majoritatea reacţiilor la schimbare sunt normale şi că de obicei acomodarea durează o perioadă.  Grupul se opune schimbării.


 Un puzzle pentru copii pentru fiecare grup. Cele mai bune puzzle-uri sunt cele care au o margine solidă, având 15-25 de piese de asamblat în interiorul acestei margini.  Un cronometru sau un ceas cu secundar.


 Împărţiţi grupul în echipe mai mici de 2-4 membri.  Daţi fiecărei echipe câte un puzzle. Rugaţi-i să separe toate piesele şi să le aşeze cu faţa în sus pe masă. Pentru a începe, nici o piesă de puzzle de pe masă nu are voie să se atingă cu o altă piesă.  Cronometraţi timpul de care au nevoie echipele pentru a asambla puzzle-ul.


 Repetaţi asamblarea puzzle-ului de încă două ori, echipele trebuind să încerce să-şi îmbunătăţească timpul.  Acum, anunţaţi-i că nu mai au voie să-şi folosească degetele mari de la mâini pentru asamblarea puzzle-urilor. De fiecare dată când unul dintre degetele mari atinge o piesă de puzzle, va fi adăugat câte un minut la timpul final de asamblare a puzzle-ului.  Cronometraţi timpul de care au nevoie echipele pentru a asambla puzzle-ul.  Repetaţi acest tip de asamblare de încă două ori; echipele ar trebui să încerce să-şi îmbunătăţească timpul de asamblare.  După toate cele 6 runde, comparaţi timpurile şi discutaţi.


 Cum v-aţi simţit în legătură cu primele 3 runde? (Plini de energie; Competitivi; Bucuroşi; etc.).  Cum v-aţi simţit în timpul ultimelor 3 runde? (Mai puţin încântaţi; Nervoşi

pentru

că

nu aveam voie

să

ne folosim

degetele

mari;Descurajaţi; Frustraţi deoarece ne lua mai mult timp să facem puzzle-ul; etc.).  Cum aţi reacţionat atunci când v-am spus că nu mai aveţi voie să vă folosiţi degetele mari? (Demotivaţi; Încântaţi în legătură cu proba; Descurajaţi; etc.)  Dar dacă v-aş fi explicat că nu aveaţi voie să vă folosiţi degetele mari deoarece am găsit o bacterie pe piesele de puzzle, bacterie ce afecta oamenii doar atunci când atingeau piesele cu degetele mari? (Aş fi fost mai puţin furios; Aş fi fost fericit că aveaţi grijă de noi; Nervos deoarece fuseserăm deja expuşi; etc.).  Cum vă ajută faptul că aveţi anumite informaţii să faceţi faţă schimbărilor de la locul de muncă?  Ce aţi fi putut face pentru a face ultimele 3 runde mai productive? (Să folosim o pensetă sau alte instrumente; etc. )  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra felului în care abordăm problemele la locul de muncă? 76 | 5 2 d e e x e r c i ţ i i d e t e a m b u i l d i n g l a b i r o u

Ponturi pentru ca

 Pe măsură ce urmăriţi cronometrul, spuneţi cu voce tare timpurile în


care termină echipele. Echipele îşi pot urmări singure progresul. Sau

succes...

rugaţi echipele să se cronometreze singure.  După ce anunţaţi regula legată de degetele mari, ascultaţi-le comentariile. Vor spune deseori lucruri precum ,,Ce regulă stupidă. Acest lucru ne va încetini...”. Aceste remarci duc la discuţii foarte interesante mai târziu!


35. Imaginea inversă

Aceasta este...

... o activitate de desenare în care participanţii folosesc mâna pe care nu o folosesc în mod normal la scris.

Scopul este...

... participanţii înţeleg felul în care reacţionează la schimbareşi învaţă faptul că propriile reacţii la schimbare sunt tipice sau normale.

Utilizaţi acest

 Grupul se confruntă cu multe schimbări la locul de muncă.

exerciţiu când...

 Indivizii trebuie să înţeleagă faptul că majoritatea reacţiilor la schimbare sunt normale şi deseori este nevoie de timp pentru adaptare.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a realiza o activitate mai elaborată.

Materialele de care

 O coală de hârtie şi un pix pentru fiecare participant.


 Daţi câte o coală de hârtie şi un pix fiecărui participant.  Acordaţi participanţilor 6 minutepentru a desena o imagine a unui lucru din biroul lor sau de la locul lor de muncă.  Participanţii trebuie să deseneze acest obiect cu mâna pe care nu o folosesc în mod normal la scris.  Rugaţi participanţii să-şi schimbe desenele cu a unei alte persoane din grup.


 Participanţii care primesc desenele le vor eticheta în funcţie de ceea ce cred ei că reprezintăşi le vor înapoia persoanei care le-a desenat.

Puneţi aceste

 Câte dintre obiecte au fost ghicite corect?

întrebări...

 Ce sentiment aţi avut atunci când a trebuit să vă folosiţi cealaltă mână? (M-am simţit ciudat; Confuz; Nu a fost chiar atât de rău; etc.).  Cum au afectat acele sentimente desenul vostru? (L-am desenat mai tremurat; M-am implicat mai puţin în a-l desena; etc.)  Cum aţi trecut peste acele sentimente? (Prin hotărâre; Am cerut ajutor; etc.)  Cum se compară acele sentimente cu sentimentele pe care le avem în legătură cu schimbările de la locul de muncă?  Ce implicaţii are această activitatea asupra modului în care abordăm problemele la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Afişaţi imaginile în sala de mese, sala de conferinţe sau în camera de


relaxare din cadrul firmei, astfel încât participanţii să le poată consulta

succes...

şi să-şi reamintească cele învăţate în cadrul acestui exerciţiu.  Nu puneţi accentul pe a face artă, astfel încât participanţillor să nu le fie ruşine să deseneze;  În cazul participanţilor ce refuză cu tot dinadinsul să deseneze, rugaţi-i să scrie o propoziţie sau două despre un anumit obiect cu mâna cu care nu scriu de obicei. Scrisul rezultat va ajuta la fel de mult la a învăţa din acest exerciţiu pe cât ar fi ajutat desenul.  Anunţaţi participanţii cu 1 minut înainte de scurgerea timpului acordat desenului.


V.

CREATIVITATE: REZOLVAREA PROBLEMELOR ÎMPREUNĂ

36. Şapte mâini Aceasta este...

... o activitate în care participanţii rezolvă o problemă antică de stivuire.

Scopul este...

... de a învăţa participanţii să lucreze împreună pentru a ajunge la o soluţie.

Utilizaţi acest

 Grupul are dificultăţi în a face faţă conflictelor legate de procese sau

exerciţiu când...

metode.  Indivizii nu au răbdare în ceea ce priveşte întârzierile ce-i încetinesc de la a avansa rapid.  Indivizii au nevoie de ajutor în a vedea apariţia tiparelor în probleme.

Materialele de care

 Markere a căror urmă poate fi spălată sau pixuri.


 Trei coli de hârtie pentru fiecare echipă.


 Împărţiţi grupul în echipe de 4-7 participanţi.În fiecare echipă, toţi participanţii îşi scriu pe mână (nu în palmă) un număr de la 1 la 7 (dacă echipa are mai puţin de 7 participanţi, unii dintre ei vor trebui să-şi scrie câte un număr pe ambele mâini).  Puneţi trei coli de hârtie în faţa fiecărei echipe.  Participanţii îşi pun mâinile una peste alta în ordine pe una dintre hârtii începând cu mâna numărul 7 (mâna de pe hârtie)şi terminând cu mâna numărul 1 (cea mai de sus). Aceasta este poziţia de ,,Start”.  Fiecare echipă trebuie să-şi pună din nou mâinile în exact aceeaşi poziţie (cu „7” cel mai josşi ,,1” cel mai sus) pe o altă coală de hârtie, folosind doar aceste mişcări:  Nu pot muta mai multe mâini deodată.  Se poate muta sau o mână peste o altă mână (sau mâini) sau o


mânăpeste o coală de hârtie goală.  Se poate muta doar mâna care se află cea mai sus în stivă.  Nu se poate muta niciodată o mână peste o altă mână ce are scris pe ea un număr mai mic.

De exemplu...

,,3” nu poate fi niciodată pus peste ,,1” sau ,,2”.,,3” poate fi mutat peste ,,4” , ,,5” , ,,6” sau ,,7” sau peste o coală goală. ,,5” nu poate fi pus peste ,,1” sau ,,2” sau ,,3” sau ,,4”.,,5” nu poate fi scos de sub nici un alt număr de mâini, el poate fi mutat doar atunci când se află în vârf.

Puneţi aceste

 Ce strategie aţi folosit pentru a avea succes?

întrebări...

 Cum aţi rezolvat diferenţele de opinie de la nivelul echipei legate de modul în care trebuiau mutate mâinile?  Aţi avut un lider? Cum l-aţi ales?  Atunci când cineva din echipă a crezut căştie soluţia sau următoarea mutare cum s-a purtat acea persoană? Cum aţi răspuns?  V-aţi simţit cumva că repetaţi mişcări pentru a ajunge înapoi de unde aţi pornit? Cum v-aţi simţit atunci? (Frustraţi; De parcă pierdeam timpul; Simţeam că am greşit; etc.)  Când repetăm mişcări pentru a reveni la starea iniţială în organizaţia noastră?  Ce implicaţii are această activitate pentru noi la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Această soluţie poate fi realizată în 127 de mişcări.Puteţi înţelege soluţia


încercând să rezolvaţi puzzle-ul înainte de acest exerciţiu (puteţi folosi 7

succes...

hârtii de notiţe numerotate).  Urmăriţi şi ascultaţi comentariile făcute de-a lungul activităţii. Le puteţi aminti pe cele relevante în discuţia de după încheierea jocului.  Folosiţi această oportunitate pentru a amesteca participanţii astfel încât cei care nu lucrează în mod normal împreună să fie nevoiţi să colaboreze.


37. Sculpturi în balon

Aceasta este...

... o activitate amuzantă în care participanţii creează o sculptură în balon ce reflectă echipa.

Scopul este...

... acela de a face membrii grupului să-şi exprime în mod deschis angajamentul faţă de echipă.

Utilizaţi acest

 Se formează o nouă echipă ce trebuie să fie unită.

exerciţiu când...

 Gândirea creativă nu prea are loc.  Indivizii nu cooperează prea bine unii cu alţii.  Grupul are nevoie de mai mult spirit de echipă.


 Un balon lung (ca cel folosit de clovni) pentru fiecare participant şi câteva de rezervă.  O pompă de umflat baloanele (opţională, dar extrem de recomandată, de obicei vânzându-se cu baloanele).


 Daţi fiecărui participant un balon.  Rugaţi întreaga echipă să creeze o structură din baloane care să reflecte angajamentul faţă de echipă.

De exemplu...

Baloanele legate unele de altele pot sugera interdependenţă, baloanele care se ating pot reprezenta conectarea, baloanele din parte de jos pot reprezenta susţinerea acordată celorlalţi şi aşa mai departe.

Puneţi aceste

 Ce legătură are acest exerciţiu cu munca în echipă? (A trebuit să lucrăm


întrebări...

împreună; A trebuit să cădem de acord asupra anumitor lucruri; A trebuit să susţinem rezultatul final; Fiecare balon reprezenta contribuţia fiecăruia; etc.)  Cum aţi procesat ideile fiecăruia despre cum ar trebui să arate structura?  Cum aţi făcut faţă disputelor?  Ce implicaţie are acest exerciţiu pentru cum interacţionăm la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Umflaţi baloanele înaintea activităţii dacă este posibil.


 Pregătiţi baloane în plus pentru baloanele care se vor sparge.

succes...

 Nu umflaţi baloanele complet. Lăsaţi 2-3 centimetri neumflaţi pentru a face posibilă îndoirea şi rotirea.  Urmăriţi comportamentele la nivelul echipei pentru a putea eventual vorbi despre ele în discuţia de după finalizarea exerciţiului.


38. Stiva de cărţi

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii organizează o anumită grămadă de cărţi de joc în cel mai bun aranjament posibil.

Scopul este...

... ca participanţii să înveţe să coopereze unii cu alţii, să se amuze şi să-şi întărească abilităţile de comunicare.


 Indivizii trebuie să înţeleagă importanţa flexibilităţii în cadrul planurilor şi a strategiilor.  Rezolvarea problemelor nu prea are loc în mod creativ.  Indivizii nu cooperează bine unii cu alţii.

Materialele de care

 Un set de (oricare) 16 cărţi de joc pentru fiecare echipă.


 Împărţiţi grupul în echipe de 3-5 membri.  Daţi fiecărei echipe câte un set de 16 cărţi de joc.  Rugaţi echipele să-şi organizeze cărţile sub forma unei matrici (câte 4 pe coloanăşi câte patru pe linie), cu faţa în sus.  Obiectivul este acela de a reduce cele 16 cărţi la o singură grămadă sau la cel mai mic număr de grămezi posibile.  Explicaţi aceste reguli:  O carte (sau o grămadă) poate fi mutată orice distanţă orizontal sau vertical (dar niciodată pe diagonală).  Fiecare carte trebuie mutată peste o altă carte (sau grămadă) ce are acelaşi număr sau culoare. Cărţile nu pot fi mutate peste un spaţiu gol.


 Odată ce o carte a fost pusă peste o altă carte, grămada rezultată va fi mutată ca o singură unitate în funcţie de cartea care este vizibilă (cartea cea mai de sus), toate celelalte cărţi din grămadă devenind irelevante pentru restul jocului.  Lăsaţi echipelor 10 minute pentru a termina jocul.

De exemplu...

2-ul de romb poate fi mutat orizontal un spaţiu pentru a acoperi o grămadă în a cărei vârf este 4 de romb (aceeaşi culoare) sau vertical 3 spaţii pentru a acoperi un 2 de treflă (acelaşi număr). Cartea nu poate fi mutată pe diagonală din nici un motiv. Odată ce 2-ul acoperă 4 de romb, 4 devine irelevant. Noua grămadă, formată din 2, 4 şi cărţile de sub 4 este acum mutată ca o singură unitate, în baza cărţii care este vizibilă (2 de romb). Sau ar fi putut fi făcutăşi mişcarea inversă, 4 de romb acoperind 2-ul de romb, grămada rezultată fiind mutată în acest caz în funcţie de cartea de deasupra: 4 de romb.


 Cât de aproape aţi fost de a îndeplini obiectivul de a avea o singură grămadă finală?  Ce a afectat rezultatul vostru final? Din moment ce fiecare grup de 16 cărţi era diferit, cum credeţi că au afectat resursele disponibile rezultatul jocului? Se întâmplă acest lucru şi la locul de muncă?  Cum v-aţi ocupat de ideile fiecăruia de a realiza exerciţiul?  Ce legătură are acest exerciţiu cu munca în echipă? (A fost nevoie să cooperăm; A trebuit să cădem de acord asupra procesului; A trebuit să ne ascultăm unii pe alţii; etc.)  Aţi avut vreun lider? Ce a făcut el?  Cum aţi făcut faţă dezacordurilor?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?


 Afişaţi regulile jocului astfel încât participanţii să le poată consulta în timpul jocului.


succes...

 Amintiţi echipelor faptul că în momentul în care este mutată o carte deasupra unei grămezi, doar cartea aflată deasupra mai este relevantă pentru joc.  Grămezile pot fi mutate peste alte grămezi. Din nou, doar cartea aflată deasupra rămâne relevantă pentru joc.  Jucaţi-vă cu un set de cărţi înainte de a face aceste exerciţiu, pentru a înţelege mai bine modul în care activitatea se desfăşoară.


39. Consultanţi

Aceasta este...

... o activitate ce permite participanţilor să-şi ofere sfaturi unii altora în ceea ce priveşte tratarea problemelor de la locul de muncă.

Scopul este...

... de a determina participanţii să se ajute între ei pentru a rezolva problemele de la locul de muncă sau de a-i face să primească idei creative legate de situaţiile cu care se confruntă la muncă.

Utilizaţi acest

 Indivizii nu se ajută sau nu se sprijină între ei foarte bine.

exerciţiu când...

 Indivizii trebuie să vadă valoarea ideilor şi ajutorului celorlalţi.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a realiza un exerciţiu mai elaborat.

Materialele de care

 Hârtie şi pixuri pentru fiecare participant.


 Fiecare participant scrie o problemă sau o îngrijorare pe care o are în prezent în partea de sus a unei coli de hârtie. Daţi grupului 2 minute pentru a face acest lucru.  Rugaţi toţi membrii grupului să-şi dea mai departe hârtia pe care au scris persoanei aflate în stânga lor.  Fiecare participant are 1 minut pentru a citi problema pe care a primit-o şi pentru a scrie un sfat.  Hârtiile sunt date din nou în stânga, repetând această acţiune de atât de multe ori de câte ori o permite timpul disponibil.  Returnaţi hârtiile proprietarilor lor originali.


De exemplu...

Problema:  Găsesc dificil să mă uit în ochii celuilalt în momentul în care ofer un feedback negativ. Soluţii:  Încearcă să repeţi în oglindă.  Încearcă să repeţi cu un prieten.  Urmăreşte felul în care Marius face acest lucru, el se pricepe foarte bine la asta!


 Câţi dintre voi au primit cel puţin o idee care îi va ajuta cu adevărat să rezolve problema?  Cum v-aţi simţit în postura de a da sfaturi? (onorat şi respectat; obligat să găsesc un sfat bun; etc.)  De ce nu ne cerem ajutorul unii altora mai des? (nu vreau să fiu o povară; cred că trebuie săştiu singur răspunsul; nu cred că alţii vor avea idei bune; etc.)  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra felului în care interacţionăm la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Încurajaţi pânăşi sfaturile parţiale. Dacă cineva nu se poate gândi la un


sfat, el sau ea poate scrie câteva cuvinte de încurajare sau poate sugera

succes...

alte surse care ar putea ajuta.  Sfatul nu trebuie să fie unul revoluţionar sau complet. De obicei primul gând care vine în minte este cel mai potrivit. Chiar dacă nu este un sfat foarte bun, el poate ajuta pe altcineva să vină cu o soluţie mai bună!


40. Îmbunătăţeşte asta

Aceasta este...

... o activitate extrem de rapidă în care participanţii încearcă să îmbunătăţească modul în care le sunt aranjate scaunele fără a avea vreun obiectiv precis.

Scopul este...

... ca participanţii să înveţe faptul că obiectivele sau scopurile trebuie să fie specifice; că presupunerile ce nu sunt verificate pot sabota efortul depus.

Utilizaţi acest

 Indivizii trebuie să vadă valoarea stabilirii unor obiective clare.

exerciţiu când...

 Indivizii fac presupuneri/ nu pun întrebări pentru a clarifica probleme.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a realiza un exerciţiu mai elaborat.

Materialele de care

 Nici un material nu este necesar pentru această activitate.


 Anunţaţi grupul că au exact 60 de secunde pentru a îmbunătăţi modul în care sunt aranjate scaunele pe care stau.  Nu daţi nici o altă instrucţiune. Uitaţi-vă la cronometru/ la ceas şi spuneţi-le să înceapă... acum!  Dacă cer instrucţiuni mai specifice, repetaţi pur şi simplu instrucţiunile de la început.  Opriţi activitatea după 60 de secunde şi discutaţi.

Puneţi aceste

 V-aţi îndeplinit obiectivul? (Da, deoarece sunt mai aproape de


întrebări...

fereastră; Nu, pentru că nu ştiu exact care era obiectivul; etc.)  Care era obiectivul vostru? Era un obiectiv clar? (dacă sunt de părere căera clar, rugaţi-i să definească ,,a îmbunătăţi” şi apoi arătaţi cum acest lucru ar fi putut însemna să fie mai mulţi oameni cât mai în faţă, sau să formeze un cerc, sau să fie aşezaţi bărbat – femeie – bărbat, etc.).  Aţi încercat să obţineţi lămuriri? De ce nu? Sau ce s-a întâmplat atunci când aţi încercat?  Cum se leagă această situaţie de cea de la locul de muncă? (deseori ne grăbim să facem lucruri de care nu suntem siguri cum trebuie făcute; deseori nu cerem lămuriri; etc.)  Ce putem face pentru a preveni ca acest lucru să se mai întâmple la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 După ce daţi instrucţiunile nu întrebaţi dacă mai există întrebări. Uitaţi-


vă la ceas pentru a le descuraja întrebările. Este incredibil cât de repede

succes...

vor renunţa cei care au întrebări dacă persoana pe care vor să o întrebe este evazivă. De obicei, presiunea grupului va descuraja pe oricine de la a nu se mişca repede pentru a aranja scaunele.  Dacă cer lămuriri în mod direct, spuneţi ,,hotărâţi singuri ce înseamnăa îmbunătăţi. Sunteţi cu toţii adulţi. Pare destul de clar.”. În timpul discuţiilor de după exerciţiu, subliniaţi cât de similar a fost răspunsul dat cu răspunsurile primite la locul de muncă.  Nu fiţi surprinşi (şi nu îi opriţi!) dacă încep să mute mese şi scaune pentru ,,a-şi îmbunătăţi” modul în care sunt aşezaţi.  În timpul discuţiilor, nu îi certaţi pentru comportamentul lor. Amintiţivă că instrucţiunile au fost date de aşa natură încât să determine comportamentul lor. Scopul este acela de a le arăta cât de des mediul de lucru este de o aşa natură încât declanşează răspunsuri tipice.  În timp ce aranjează scaunele, ascultaţi-le comentariile. Vor spune lucruri de genul: ,,nu ştiu exact ce vrea, dar hai să încercăm aşa...”. Amintiţi-le aceste comentarii (fără a spune cine le-a făcut) în timpul discuţiilor purtate după finalizarea exerciţiului.


41. Poveşti cu un singur cuvânt

Aceasta este...

... o activitate de spus poveşti în care participanţii construiesc împreună o poveste contribuind fiecare pe rând cu câte un cuvânt.

Scopul este...

... ca participanţii să exerseze cooperarea şi ajutorul reciproc.

Utilizaţi acest

 Indivizii nu cooperează bine unii cu alţii.

exerciţiu când...

 Indivizii se concentrează prea mult pe ei înşişi.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru pregătirea unui alt exerciţiu mai elaborat.

Materialele de care



 Explicaţi faptul că grupul va crea o poveste împreună, adăugând de fiecare dată câte un cuvânt.  Cuvintele folosite trebuie să fie cât se poate de interesante şi trebuie să facă cuvântul participantului anterior să se potrivească cât mai bine posibil.  Alegeţi un participant pentru a arăta cum ,,A fost o dată ca niciodată” ar ieşi dacă fiecare dintre voi aţi spune câte un cuvânt.  După finalizarea poveştii, încercaţi o alta (grupul va deveni mai bun la asta).

De exemplu...

Participantul 1: A Participantul 2: fost Participantul 3: o Participantul 4: dată


Participantul 5: ca Participantul 6: niciodată Participantul 7: o Participantul 8: vulpe Participantul 9: săracă


 Câţi dintre voi aţi simţit că persoana de după voi a spus cuvântul ,,greşit”, deoarece nu era cuvântul la care v-aţi gândit că o să vă urmeze cuvântul vostru?

Cum v-a făcut să vă simţiţi acest lucru? (furios,

frustrat, critic, etc.).  Cum aţi compara povestirea colectivă a grupului cu ceea ce aţi fi povestit singuri? (A fost mai creativăşi originală; era mai puţin logică; a fost mai amuzantă; etc).  Cui nu i-a plăcut unde ducea povestea? De ce nu? Ce aţi fi putut face dacă aceasta ar fi fost o situaţie la locul de muncă?  Care poveste a fost cea mai bună? De ce?  Ce implicaţii are acest lucru asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă, în special atunci când cineva nu înţelege ce aţi intenţionat?


 Încercați să păstraţi ritmul sau fluenţa poveştii deoarece acestea se vor pierde în mod repetat.  Sfârşiţi povestea când simţiţi căacţiunea s-a desfăşurat deja sau nivelul energiei sau al entuziasmului a scăzut.  Încurajaţi participanţii să vorbească clar şi răspicat.


42. Amestecarea foilor

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii pun un ziar în ordinea numerică a paginilor după ce acestea au fost amestecate.

Scopul este...

... de a învăţa participanţii să coopereze unii cu alţii, să se amuze şi să-şi întărească abilităţile de comunicare.

Utilizaţi acest

 Indivizii nu cooperează bine unii cu alţii.

exerciţiu când...

 Se formează un nou grup şi este nevoie ca el să fie unit.  Grupul are nevoie să se relaxeze, să se distreze şi să râdă.


 Câte un ziar cu paginile complet amestecate şi deloc în ordine pentru fiecare echipă.  Mici premii pentru echipa câştigătoare (opţional).


 Împărţiţi grupul în echipe de 4-6 membri.  Daţi fiecărei echipe câte un ziar cu paginile complet amestecate.  Rugaţi echipele să sorteze şi organizeze ziarul astfel încât să-l aducă înapoi la ordinea sa iniţială.


 Ce legătură are această activitate cu munca în echipă? (A fost nevoie să cooperăm; a trebuit să cădem de acord asupra procesului; a trebuit să ne ascultăm unii pe alţii; etc.)


 Cum v-aţi ocupat de ideile tuturor legate de felul în care să abordaţi activitatea?  A apărut vreun lider al grupului? Ce a făcut el?  Cum aţi făcut faţă dezacorduruilor din echipă?  Ce implicaţii are acest lucru asupra modului în care interacţionm la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Folosiţi un ziar identic pentru fiecare echipă. Dacă folosiţi alte


materiale, asiguraţi-vă că numărul de hârtii date fiecărei echipe este

succes...

egal.  Nu daţi nici o sugestie sau sfat înaintea sau în timpul testului. Lăsaţi membrii echipei să se descurce singuri.


VI.

LUCRUL ÎN ECHIPĂ: APRECIEREA ŞI SUSŢINEREA RECIPROCĂ

43. Daţi vina pe cineva

Aceasta este...

... o activitate scurtăşi statică în care participanţii încearcă să determine cine s-a mişcat primul şi mai apoi să atribuie vina.

Scopul este...

... ca participanţii să vadă faptul că toată lumea este responsabilă pentru comportamentul grupului.


 Indivizii dau vina pe alţii pentru probleme ale grupului pe care la rândul lor le influenţează.  Se iroseşte energie căutând persoane pe care să se dea vina.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a realiza o activitate mai elaborată.

Materialele de care

 Nu este necesar nici un material pentru această activitate.


 Aranjaţi membrii grupului în cerc, cu toţi stând în picioare.  Găsiţi-văIdolul:  Începeţi prin a arăta cu degetul pe cineva din cerc. Continuaţi să arătaţi acea persoană.  Acel participant arată acum spre altcineva şi continuă să arate cu degetul spre acea persoană.


 Continuaţi până când fiecare participant arată cu degetul spre un alt participant, ultimul participant arătându-l pe primul.  Încetaţi să mai arătaţi cu degetul (lăsaţi mâinile jos) şi fixaţi-vă ochii pe participantul pe care îl arătaţi mai devreme cu degetul.  Explicaţi faptul că obiectivul jocului este acela ca participanţii să-şi urmăreascăIdolul şi să-i imite fiecare mişcare.  Acum rugaţi grupul să stea perfect nemişcat. Nimeni nu are voie să se mişte decât în cazul în care o face şi idolul lor. Iar în cazul în care idolul lui se mişcă (clipeşte, tuşeşte, etc.), participantul trebuie să mimeze mişcarea exact şi mai apoi să stea din nou nemişcat.  Începeţi jocul şi jucaţi-l pentru câteva minute.


 Trebuia să stăm nemişcaţi – ce s-a întâmplat? (Aşteptaţi-vă ca unii participanţi să înceapă imediat să-şi învinuiască Idolul pentru că s-a mişcat).  Cine ştie cine a început mişcarea? (Permiteţi câteva acuze; inevitabil va fi dificil sau imposibil de stabilit cine a început fiecare mişcare).  Cât de mult contează cine a început mişcarea, odată ce a fost începută?  Câtă energie consumăm pe găsirea unor persoane pe care să dăm vina?  Cum suntem noi de vină pentru perpetuarea anumitor comportamente care devin mai târziu norme ale echipei? Ce astfel de exemple avem la locul de muncă?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Mici mişcări vor avea loc inevitabil. Atunci când acestea se vor


întâmpla, mişcarea va fi repetată la infinit în cercul participanţilor. De

succes...

obicei mișcarea va fi exagerată de către fiecare participant care o imită.  Dacă mişcarea scapă de sub control, opriţi jocul, reconcentraţi eforturile tuturor şi reîncepeţi.


44. Nici un dar! (feedback)

Aceasta este...

... o activitate verbală rapidă în care participanţii îşi dau unii altora feedback folosind ,,dar...”.

Scopul este...

... ca participanţii să înveţe cât de uşor ,,dar...” poate interveni în oferirea de feedback constructiv,ducând la comportamente defensive chiar şi atunci când comentariile sunt bine intenţionate. Participanţii vor învăţa, de asemenea, să înlocuiască ,,dar...” cu ,,şi...”.

Utilizaţi acest

 Feedback-ul nu este primit bine.

exerciţiu când...

 Indivizii simt faptul că alţii nu sunt dispuşi să asculte în mod deschis.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru un alt exerciţiu mai elaborat.

Materialele de care



 Rugaţi participanţii să se împartă pe perechi.  Fiecare participant are 30 de secunde pentru a se gândi la un lucru care îi place în legătură cu îmbrăcămintea celuilalt şi un lucru ce poate fi îmbunătăţit la aceasta.  Primul participant începe prin a-i spune celuilalt, continuând mai apoi


cu ,,dar...”, şi terminând propoziţia cu modul în care vestimentaţia ar putea fi îmbunătăţită.  Acum rugaţi fiecare participant să repete propoziţia spusă, înlocuind ,,dar” cu ,,şi”.

De exemplu...

,,Îmi place cravata, dar ţi-ar scoate mai tare în evidenţă ochii albaștri dacăar fi de culoare roşie.” ,,Îmi place cravata şi ţi-ar scoate mai tare în evidenţă ochii albaştri dacă ar fi de culoare roşie.” ,,Este o rochie minunată, dar ai avea un aer mai profesionist dacă ai purta şi cercei.” ,,Este o rochie minunată, şi ai avea un aer mai profesionist dacă ai purta şi cercei.”


 Cum v-aţi simţit când aţi auzit ,,dar”? (enervaţi, defensivi, minţiţi, etc.) Cum v-aţi simţit când aţi auzit ,,şi”? (ajutaţi, susţinuţi, respectaţi, etc.)  Ce înseamnă ,,dar” de obicei? (Dezacord cu propoziţia iniţială, urmând să fie spus adevărul gândit de fapt).  De ce spunem ,,dar” atât de des atunci când oferim sugestii sau feedback?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Împărtăşiţi un exemplu înainte de a începe exerciţiul, pentru a le oferi


participanţilor o idee legată de modul în care ar trebui să sune

succes...

afirmaţiile.  Asiguraţi-vă că toţi particuipanţii au terminat afirmaţiile cu ,,dar” înainte de a le da indicaţia legată de afirmaţiile cu ,,şi”.  Subliniaţi faptul că ,,dar” neagă de obicei tot ceea ce-l precede.


45. Nici un dar! (idei)

Aceasta este...

... o activitate verbală rapidă în care participanţii îşi dau unii altora feedback în ceea ce priveşte ideile folosind ,,da, dar...”.

Scopul este...

... ca participanţii să înveţe cât de uşor ,,da, dar...” poate opri conversaţia şi creativitatea, chiar şi atunci când este folosit cu bune intenţii. Ei vor învăţa să înlocuiască ,,da, dar...” cu ,,da, şi...”.

Utilizaţi acest

 Ideile sunt refuzate frecvent; creativitatea este sufocată.

exerciţiu când...

 Indivizii simt că ceilalţi nu îi ascultă în mod deschis.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a realiza o activitate mai elaborată.

Materialele de care

 Nu este necesar nici un material pentru această activitate.


 Rugaţi participanţii să se împartă pe perechi.  Fiecare pereche trebuie să plănuiască o vacanţă împreună (banii nu sunt o problemă).  Unul dintre parteneri începe prin a sugera ceva celuilalt.  Celălalt partener răspunde spunând: ,,Da, dar...” şi îi termină primului propoziţia.  Primul partener răspunde mai apoi spunând ,,Da, dar...” şi termină propoziţia.  Conversaţia trece de la un partener la celălalt în acest fel timp de 2 minute.  Mai apoi, cereţi aceloraşi perechi să facă acelaşi lucru făcând o


singurăschimbare – fiecare propoziţie trebuie să înceapă cu ,,Da, şi...”  Conversaţia continuă astfel timp de 2 minute.

De exemplu...

,,Vreau să merg undeva unde e cald.” ,,Da, dar hai să ne asigurăm că acel loc nu e Florida.” ,,Da, dar Puerto Rico ar putea fi frumos.” ,,Da, dar sper că măcar unul dintre noi vorbeşte spaniolă.” ,,Da, dar am putea lua cu noi un dicţionar dacă e nevoie.” ,,Vreau să merg undeva unde e clad.” ,,Da, şi hai să ne asigurăm că acel loc nu e Florida.” ,,Da, şi Puerto Rico ar putea fi frumos.” ,,Da, şi sper că măcar unul dintre noi vorbeşte spaniolă.” ,,Da, şi am putea lua cu noi un dicţionar dacă e nevoie.”


 Cum v-aţi simţit când aţi auzit ,,dar”? (enervaţi, defensivi, minţiţi, etc.) Cum v-aţi simţit când aţi auzit ,,şi”? (ajutaţi, susţinuţi, respectaţi, etc.)  Aţi reuşit să ajungeţi mai departe cu planificarea atunci când aţi folosit ,,şi” în loc de ,,dar”? De ce?  De ce spunem ,,da, dar...” atât de des? (Aşa suntem obişnuiţi; ,,Dar”-ul ne permite să nu fim de acord cu o idee fără a fi dezagreabili; etc.)  Când este ,,da, dar...” util şi potrivit?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?


 Citiţi exemplele de mai sus pentru a face participanţii să înţeleagă cum ar putea decurge conversaţia.  Încurajaţi-i să aibă o conversaţie lină, cu replici ce se urmează una pe alta imediat. Nu planifică o vacanţă reală, prin urmare nu trebuie să fie corecţi, precişi sau realişti.  Al doilea dialog nu trebuie să copieze exact, cuvânt cu cuvânt, primul dialog.


46. Primele impresii

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii îşi stabilesc primele impresii legate de oameni aleşi la întâmplare din reviste.

Scopul este...

... acela de a face participanţii să vadă cât de puternice şi importante pot fi primele impresii pe care şi le fac alţii despre ei.

Utilizaţi acest

 Indivizii interacţionează cu clienţii într-o foarte mare măsură.

exerciţiu când...

 Prima impresie legată de grup este extrem de importantă pentru ca acesta să aibă succes.  Indivizii se opun uniformelor sau altor aspecte ale imaginii pe care o doriţi.


 Pentru fiecare echipă - câte un plic care conţine 4-5 imagini ale unor oameni apăruţi în reviste. Evitaţi oamenii faimoşi şi uşor de recunoscut din reviste. Evitaţi decorurile şi fundalele ce nu sunt neutre.


 Împărţiţi grupul în echipe de 4-6 membri.  Daţi fiecărui grup câte un plic ce conţine imagini ale diferitor oameni.  Daţi-le 6 minute pentru a discuta primele impresii pe care le au despre oameni bazându-se doar pe ceea ce văd în imagini.  Rugaţi-i să împărtăşească grupului părerile despre una dintre imaginile faţă de care echipa lor a avut dintre cele mai puternice prime impresii.


De exemplu...

,,Această femeie este foarte probabil o persoană de profesie. Priviţi-i ţinuta. Este foarte probabil o persoană extrem de asertivăşi foarte sigură pe sine. Oh, şi priviţi acel lanţ. Nu vă spune pur şi simplu ,,succes”?” ,,Nu, cred că acel lanţ cerşeşte atenţie! Sunt de acord cu faptul că persoana arată destul de asertivă, totuşi. Pare de asemenea...”


 Cât de uşor a fost să cădeţi de acord asupra primelor impresii legate de aceşti oameni?  Care au fost câteva dintre motivele pentru care au avut loc dezacorduri? (am fost crescuţi diferit; am avut experienţe diferite legate de un anumit fel de a arăta, etc.)  Ce judecăţi sunt făcute despre noi şi despre felul în care ne prezentăm?  Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Evitaţi ca discuţiile de după activitate să alunece spre comentarii ce


vorbesc despre cât de corect este ca oamenii să fie judecaţi după primele

succes...

impresii. Acceptaţi faptul că aceste lucruri se întâmplăşi concentraţi-vă asupra modului în care puteţi folosi acest fapt în interesul organizaţiei.  Luaţi imaginile din diferite reviste. Încercaţi să aveţi o combinaţie de imagini cât mai diversă în fiecare plic.  Fiţi sensibili la influenţele legate de rasăşi de gen din cadrul grupului atunci când alegeţi imaginile.  Anunţaţi echipele cu 1 minut înainte ca discuţiile să se sfârşească.


47. Din gunoi în nestemate

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii iau obiecte legate de mediul de lucru şi arată cum acestea reflectă contribuţia fiecărui participant la tăria echipei.

Scopul este...

... acela de a face participanţii să aprecieze contribuţia proprie şi a celorlalţi la succesul echipei.

Utilizaţi acest

 Urmează să înceapă un proiect sau o muncă semnificativă.

exerciţiu când...

 Indivizii nu se simt siguri pe ei în ceea ce priveşte abilitatea lor de a-şi face treaba.  Indivizii trebuie să creeze legături.


 Un număr de obiecte pe care le găsiţi în mod normal în mediul de lucru – agrafe de birou, pixuri, radiere, calculatoare de buzunar, căni de cafea, capsatoare, post-it-uri, elastice şi aşa mai departe.


 Rugaţi fiecare participant să aleagă câte un obiect ce reprezintă cel mai bine lucrul cu care el sau ea simte că trebuie să contribuie la succesul echipei.  Rugaţi fiecare participant să împărtăşească grupului motivul pentru care a ales respectivul obiect.  Daţi mai apoi echipei 5 minute pentru a crea o sculptură folosindu-şi obiectele. Sculptura finală ar trebui să arate felul în care părţile


individuale s-ar putea îmbina pentru a face echipa mai puternicăşi a-i asigura succesul.

De exemplu...

,,Am ales un calculator deoarece tind să fiu o persoană extrem de analitică. Îmi place să găsesc soluţii. Mă încântă mai mult să caut răspunsul decât să-l găsesc.” ,,Eu am ales calculatorul de asemenea, dar eu am făcut-o deoarece sunt o persoană extrem de orientată către detalii. Aproximările nu sunt îndeajuns de bune pentru mine. Prin urmare voi contribui prin detalii la acest grup.”

Puneţi aceste

 De ce acelaşi obiect a însemnat lucruri diferite pentru oameni diferiţi?

întrebări...

 La ce vă gândeaţi atunci când încercaţi să încorporaţi totul într-o sculptură? (Nu eram sigur cum puteam include capsatorul; doream ca pixul să aibă un rol mai central; unii erau mai îngrijoraţi de produsul final decât alţii; etc.)  Ce implicaţii are acest lucru pentru noi la locul de muncă?


 Dacă grupul este unul mare (mai mult de 15 oameni), împărţiţi grupul în echipe ce reprezintă grupuri de lucru separate.  Puneţi mai multe obiecte de acelaşi fel pe masă astfel încât mai mulţi dintre participanţi să poată alege acelaşi lucru (pentru motive diferite?).  S-ar putea să nu fie nevoie să purtaţi o discuţie formală după încheierea exerciţiului dacă discutaţi pe măsură ce participanţii îşi împărtăşesc punctele tari.


48. Felicitări!

Aceasta este...

... o activitate în care nu superiorii, ci cei aflaţi pe poziţie de egalitate, apreciază meritele participanţilor.

Scopul este...

... ca participanţii să primească recunoaştere şi apreciere unii de la alţii şi această recunoaştere să fie întărită de întreaga echipă.


 A fost finalizat un important proiect sau efort de lucru – pentru a sărbători succesul.  Indivizii sunt dezamăgiţi sau ma puţin încrezători în sine.  Indivizii trebuie să recunoascăşi să aprecieze lucrurile care merg bine în cadrul echipei.  Indivizii trebuie să creeze legături în cadrul grupului.

Materialele de care

 O cutie sau două de ciocolată ,,Merci”.


 Arătaţi grupului o cutie de ciocolată Merci.  Explicaţi-le faptul că trebuie să folosescă ciocolata pentru a-şi mulţumi unii altora pentru lucrurile realizate şi pentru a-şi recunoaşte unii altora eforturile.  Oricine poate da oricui altcuiva o ciocolată. Pot da chiar mai mult de o ciocolată dacă doresc.  Singura dispoziţie este aceea că de fiecare dată când este oferită o ciocolată, oferta trebuie să fie însoţită de o scurtăşi specifică explicaţie a motivului pentru care este făcută.  Nu faceţi această activitate în nici o ordine. Nu cereţi nimănui să dea o


ciocolată. Lăsaţi ca acest lucru să fie făcut complet voluntar.  Faceţi primul pas. Daţi o ciocolată Merci unui participant. Atunci când o faceţi, explicaţi ce a făcut acea persoană pentru a primi ciocolata.  Încurajaţi participanţii să vă urmeze – cineva (oricine) poate acum da o ciocolată altcuiva.  Iniţiaţi de fiecare datăo scurtă rundă de aplauze pentru cel care primeşte ciocolata.  Continuaţi până când scade entuziasmul sau până când rămâneţi fără ciocolată.

De exemplu...

,,Mulţumesc Dianei pentru că m-a ajutat să găsesc acea problemă din registru de joia trecută. M-a ajutat să caut posibilele cauze ale problemei. Am reuşit să răspund astfel clientului mult mai repede decât aş fi făcut-o dacă aş fi lucrat singură.”


 Cât de dificil (sau uşor) a fost să vă recunoaşteţi meritele unii altora? De ce?  Cu ce este diferită recunoaşterea primită de la colegi faţă de recunoaşterea primită de la superiori?  Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă am oferi astfel de feedback şi colegilor noştri din afara grupului (furnizori, clienţi, colaboratori, etc)?

Ponturi pentru ca

 Prima încercare de a da o ciocolată ar putea fi doar de probă, însă odată


ce lumea prinde conceptul, participanţii ajung deseori să,,se lupte” între

succes...

ei pentru a fi următorii care recunosc meritele cuiva (şi nu este acest tip de ,,luptă” una minunată?).  Nu se aşteaptă niciodată ca cel care a primit bomboana să dea una mai departe altcuiva. Lăsaţi pe oricine doreşte să dea o ciocolată să o facă. Nu vă faceţi griji legate de al cui este rândul sau de o anumită ordine.  S-ar putea să doriţi să-i spuneţi unui participant despre această activitate din timp şi să-l rugaţi să fie pregătit să ofere o ciocolată după voi, pentru a creşte entuziasmul grupului şi a începe exerciţiul cu o mai mare


uşurinţă.  Puteţi folosi această activitate în mod regulat la şedinţele membrilor organizaţiei.

Activitatea

nu

devine

plictisitoare

niciodată,

iar

participanţilor nu le vor lipsi niciodată lucrurile pentru care să se recunoascăşi aprecieze unii pe alţii.  Faceţi ca motivul pentru care i se recunosc meritele cuiva să fie echivalent cu premiul primit. Dacă cineva face ceva cu adevărat extraordinar, poate ar trebui să-i daţi un premiu mai mare decât o ciocolată.  Nu vă faceţi probleme legate de faptul că fiecare ar trebui să primească câte o ciocolată. Această activitate nu se bazează pe corectitudine în acest sens. (Poate cei care nu primesc ciocolată de data aceasta se vor gândi la motivele pentru care nu li s-au recunoscut meritele şi se vor schimba). Acest lucru este extrem de potrivit în special dacă hotărâţi să faceţi această activitate regulat sau semiregulat.  Dacă cineva oferă o ciocolatăşi nu este foarte specific în legătură cu motivul pentru care a făcut-o, rugaţi-l să împărtăşească un exemplu (nu pentru a-l ,,testa”, ci pentru a oferi restului grupului o idee legată de fapta care este recunoscută)


49. Etichete

Aceasta este...

... o activitate de planificare în care participanţii se tratează unii pe alţii diferit pe baza unor etichete scrise pe care le poartă pe frunte.

Scopul este...

... acela de a învăţa participanţii care este sentimentul de a fi tratat într-un anumit fel din cauza generalizărilor şi a prejudecăţilor. Ei vor învăţa cum acest lucru poate împiedica o bună comunicare.

Utilizaţi acest

 Grupul trebuie să aprecieze mai mult diversitatea propriilor membri.

exerciţiu când...

 Indivizii se abordează unii pe alţii sau abordează clienţii, partenerii, etc pe baza unor noţiuni preconcepute.  Etichetările şi prejudecăţile stau în calea comunicării şi a colaborării.


 Un set de câte 6 etichete pentru fiecare grup. Etichetele trebuie să fie îndeajuns de mari încât participanţii să le poată citi de la câţiva metri distanţă.  Etichetele pot oferi indicaţii, gen ,,nu fi de acord cu mine”, ,,ignorămă”, ,,tratează-mă ca pe lider”, ,,râde de mine”, ,,respectă-mi opiniile”, ,,găseşte-mi o vină”, ,,ceartă-te cu mine”, ,,fii de acord cu mine”, ,,întrerupe-mă” şi aşa mai departe. Sau pot fi etichete simple, cum ar fi: ,,arogant”; ,,serviabil”, ,,cooperant”, ,,linguşitor”, ,,defensiv”, ,,lider”, etc.


 Împărţiţi grupul în echipe de câte 6.  Distribuiţi câte un set de 6 etichete fiecărei echipe, cu faţa în jos.  Fiecare membru al echipei lipeşte o etichetă pe fruntea persoanei de lângă el sau ea.


 Toţi participanţii pot citi ce scrie pe etichetele celorlalţi dar nu şi pe eticheta proprie.  Daţi echipelor câte o sarcină de planificare (planificarea unui picnic cu departamentul, planificarea unui eveniment de caritate, etc). Vor avea 7 minute pentru a face acest lucru.  Pe măsură ce discută, trebuie să respecte etichetele purtate de fiecare, reacţionând şi răspunzând corespunzător etichetei.  După 7 minute, chiar dacă sarcina nu este completă, opriţi echipele şi discutaţi activitatea. Puneţi aceste

 Ce s-a întâmplat? Aţi realizat sarcina? De ce sau de ce nu?

întrebări...

 Cât de satisfăcuţi sunteţi de rezultat? De ce?  Cum v-aţi simţit când a trebuit să vă purtaţi cu oamenii într-un anumit fel în funcţie de etichete? (Nu simţeam că sunt eu; M-am simţuit forţat; A fost amuzant; etc.) Vi s-a părut mai uşor să o faceţi cu timpul? (Ceilalţi au întărit respectiva etichetare; M-am obişnuit să-l tratez astfel; etc.)  Cum v-aţi simţit în legătură cu modul în care eraţi trataţi? (Frustrat; furios; nedumerit; enervat; etc). Care a fost reacţia voastră mai apoi? (M-am luptat mai mult; M-am purtat şi mai rău cu ceilalţi; Am fost dezamăgit; etc.)  Ce implicaţii are această activitate asupra felului în care interacţionăm la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Adaptaţi-vă împărţirii echipelor după cum consideraţi că este necesar.


De exemplu, dacă aveţi 11 participanţi, scoateţi o etichetă dintr-unul

succes...

dintre seturi şi creaţi 2 echipe: una de 6 membri şi una de 5, astfel încât toată lumea să poată trăi acea experienţă. Dacă aveţi 13 participanţi, pregătiţi-vă din timp o a 7-a etichetă.  Unii oameni ar putea să aibă reţineri în a adera la lucrurile scrise pe etichete. Pe măsură ce urmăriţi activitatea, încurajaţi participanţii să ia în calcul etichetele pe care le văd şi să se poarte în consecinţă.


50. Curcubeul diversităţii

Aceasta este...

... o activitate în care participanţii folosesc creioane colorate ca metaforă pentru propria diveristate.

Scopul este...

... ca participanţii să ajungă să aprecieze asemănările şi deosebirile din cadrul grupului.


 Indivizii trebuie să recunoascăşi să aprecieze lucrurile bune care se întâmplă în cadrul grupului.  Indivizii nu se apreciază reciproc îndeajuns.  Indivizii trebuie să creeze legături unii cu alţii.


 Câte un creion colorat de culoare diferită pentru fiecare participant (pentru un grup mare, cumpăraţi o cutie mare de 64 de creioane!).  Daţi câte un creion fiecărui participant.  Rugaţi-i să formeze o pereche cu cineva care are o culoare apropiată de culoarea creionului propriu.  Au la dispoziţie 2 minute pentru a descoperi toate felurile în care ei, ca indivizi, se aseamănă unul altuia.  Rugaţi-i să se organizeze din nou pe perechi, de data aceasta cu cineva al cărui creion are o culoare total diferită de culoarea creionului propriu.  Au la dispoziţie 2 minute pentru a descoperi toate felurile în care ei, ca indivizi, sunt diferiţi unul de celălalt.  Rugaţi participanţii să stea în cerc, fiecare aşezându-se lângă o culoare care este cât mai asemănătoare culorii proprii. Acest lucru va determina


un fel de curcubeu rotund. Purtaţi discuţia de după în timp ce ei stau în acest cerc. Puneţi aceste

 Ce aţi aflat despre participantul cu o culoare similară cu a voastră?

întrebări...

 Ce aţi aflat despre participantul cu o culoare diferită de a voastră?  Ce spune acest cerc despre echipa noastră? (Chiar dacă stau lângă cineva care-mi este asemănător, eu sunt în cele din urmă legat de persoana foarte diferită aflată de cealaltă parte a cercului; Suntem cu toţii un mare ansamblu; etc.)  Ce implicaţii are această activitate asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Nu-i lăsaţi să devină prea preocupaţi de ,,cea mai corectă” culoare


apropiată sau diferită. Da, verdele este culoarea opusă roşului, dar este

succes...

de asemenea destul de diferit de negru, argintiu, portocaliu, roz şi de multe alte culori.


51. Ce-mi place la mine

Aceasta este...

... o activitate bazată pe discuţii în care participanţii îşi spun unii altora care le sunt propriile puncte tari.

Scopul este...

... acela de a face participanţii să-şi dea seama de cât de multe lucruri au de oferit, cât de valoroşi sunt pentru echipă, şi pentru a-i face să realizeze că este bine să-şi recunoască propriile realizări.

Utilizaţi acest

 Indivizii au nevoie să-şi crească stima de sine.

exerciţiu când...

 Indivizii nu sunt încrezători că vor reuşi să ducă la îndeplinire o sarcină.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru un exerciţiu mai elaborat.

Materialele de care



 Rugaţi participanţii să se împartă pe perechi.  Unul dintre parteneri îi va spune celuilalt timp de 3 minute fără oprire despre lucrurile pe care le-au realizat în ultima vreme la locul de muncă.  Dacă cel care vorbeşte spune orice care să-i reducă sau minimizeze realizările, ascultătorul va spune ,,Obiectez!”. Vorbitorul va trebui mai apoi să-şi retragă comentariul.  În afară de acesta, cel care ascultă nu are voie să spună nimic altceva.  După 3 minute, inversaţi rolurile şi repetaţi.

De exemplu...

Vorbitorul: ,,Am făcut o treabă bună la contul XYZ. Când m-au sunat sămă


întrebe acele întrebări grele, la început nu am ştiut ce să spun. Mai apoi lam rugat pe Mihai să mă ajute, şi m-am simţit mai confortabil să le răspund. Bineînţeles, Mihai s-ar fi putut descurca mai bine fără mine, dar cel puţin am putut...” Ascultătorul: ,,Obiectez!” Vorbitorul: ,,Ok, ignoră ce am spus mai devreme. Am putut să răspund întrebărilor cu ajutorul lui Mihai. Punct. Şi un alt lucru pe care l-am făcut a fost faptul că...” Puneţi aceste întrebări...

 Care a fost rolul pe care l-aţi considerat mai uşor? Cel de vorbitor sau cel de ascultător? (Majoritatea vor spune că cel de ascultător).  Cum v-aţi simţit în legătură cu faptul că aţi fost nevoiţi să ascultaţi fără a putea contribui cu propriile opinii? (Am simţit că nu fac parte din conversaţie; Nu eram sigur dacă înţeleg tot;Plictisit; etc.)  Cum v-aţi simţit atunci când a trebuit să vorbiţi fără a vă putea consulta cu ascultătorul? (Egoist; Nu eram sigur dacă mă ascultă; Nesigur; etc.)  Ce ai învăţat în legătură cu felul în care te priveşti? (Am nevoie de confirmare; Nu mă simt confortabil recunoscându-mi propriile puncte tari; Pun prea mult/puţin accent pe felul în care mă privesc ceilalţi; etc.)  Cum credeţi că afectează acest lucru modul în care vă faceţi treaba la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Cel mai dificil pentru vorbitori va fi faptul că vor trebui să vorbească


continuu. Ar putea ezita să-şi recunoască propriile contribuţii. Ar putea

succes...

părea că fac pauze pentru a se ,,gândi la ceva bun”. Încurajaţi vorbitorii să continue să vorbească. Dacă nu mai au despre ce vorbi, spuneţi-le să se întoarcă în timp şi să continue să povestească evenimente trecute, chiar dacă ajung să vorbească despre lucruri pe care le-au făcut cu 15 ani înainte. Scopul este ca ei să-şi realizeze şi recunoască propriile valori şi contribuţii fără a se cenzura sau a edita ce au de spus.


52. ZYX

Aceasta este...

... o activitate verbală în care participanţii învaţă să spună alfabetul invers la fel de repede pe cât îl pot spune în mod normal.

Scopul este...

... de a face participanţii să realizeze faptul că au stiluri de învăţare diferite, şi că ar trebui săţină cont de stilul pe care îl preferă atunci când învaţă noi abilităţi la locul de muncă. Această activitate creşte de asemenea încrederea în sine.

Utilizaţi acest

 Indivizii se află înaintea unei activităţi grele de învăţare.

exerciţiu când...

 Grupului îi lipseşte încrederea că va putea îndeplini anumite activităţi.  Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru ceva mai elaborat.

Materialele de care



 Rugaţi grupul să recite alfabetul împreună. Faceţi acest lucru la o viteză decentă, nu îl spuneţi prea rapid.  Spuneţi-le faptul că obiectivul este ca ei să poată recita (lucru care înseamnă că cititul este interzis) alfabetul invers la fel de repede pe cât au făcut-o recitându-l în mod normal.  Participanţii pot folosi orice resurse disponibile în cameră (hârtie, colegii, etc) pentru a se pregăti.  Au la dispoziţie 12 minute pentru a se pregăti şi pentru a repeta.  Îndrumaţi grupul pentru a recita alfabetul invers la aceeaşi viteză la care


l-au recitat la început.

De exemplu...

Z, Y, X, W, V, U, T, S, R, Q, P, O, N, M, L, K, J, I, H, G, F, E, D, C, B, A.

Puneţi aceste

 Cum v-aţi simţit când aţi auzit pentru prima oară obiectivul? (Acest

întrebări...

lucru este imposibil; Nu pot face asta; etc.)  Care strategie v-a ajutat cel mai mult să vă pregătiţi? (Căutaţi indicaţii ale diferitelor metode de învăţare). Aţi observat cumva faptul că trebuia să împărţiţi sarcina în sarcini mai mici?  Aţi oferit sau aţi cerut ajutorul altora care încercau să înveţe acelaşi lucru? De ce sau de ce nu?  Ce alte metode creative am fi putut folosi pentru a putea învăţa împreună cu o mai mare uşurinţă?  Ce implicaţii are această activitate asupra modului în care interacţionăm la locul de muncă?

Ponturi pentru ca

 Oamenii au metode diferite de învăţare: unii sunt vizuali (prin vederea


sarcinii), alţii sunt auditivi (spunând sau cântând ceea ce au de învăţat),

succes...

şi alţii sunt kinestezici (mişcându-se). Cei vizuali se vor descurca cel mai bine scriind alfabetul invers şi uitându-se la el iar şi iar. Cei auditivi se vor descurca cel mai bine încercând să spună, cânte sau pur şi simplu să citească cu voce tare alfabetul iar şi iar. Cei kinestezici se vor descurca cel mai bine mişcându-se în timp ce repetă sau făcând desene pe hârtie. Urmăriţi indicii legate de ce stil este adoptat cu succes şi de către cine.  Dacă alegeţi ca participanţii să recite alfabetul invers individual, trebuie să fiţi deschişi faţă de soluţiile creative. De exemplu, atunci când este rândul Cristinei să recite, ar putea avea un partener care să-i şoptească alfabetul invers în ureche, ea repetând cu voce tare cele auzite.


BIBLIOGRAFIE 1.http://www.scribd.com/doc/20555572/Quick-Team-Building-Activities-forBusyManagers 2.http://relay.acsevents.org/site/DocServer/Games_and_Icebreakers.pdf?docID=10 8024


DESPRE AZIMUT TEAMBUILDING Credem că echipele eficiente produc bani, nu cheltuie. Din experiența noastră de 7 ani în domeniu, îți spunem că investiția în echipă este cea mai eficientă alegere a unui lider. Îți punem demonstra cum fiecare ban investit într-un team building îți economisește alți minim doi. "Azimut Teambuilding" există din noiembrie 2010 și a fost fondat de un împătimit al educației experiențiale, Alex Moldovan. Acesta are o experiență de peste 1000 de ore de teambuilding livrate în peste 100 de programe din 2004 până în prezent. La Azimut oferim programe de teambuilding care dincolo de latura distractivă vă vor aduce „aha-uri” importante despre felul în care lucraţi ca echipă şi învăţăminte utile pe care le veţi putea aplica în viaţa profesională de zi cu zi.

Alex Moldovan “Mereu am căutat să creez contexte prin care cei din jurul meu să se dezvolte ca personalitate și caracter. De la mica trupă de cercetași, la cluburi de tineret, până la ONG-uri naționale sau turnee de squash, am fost mereu motivat de a vedea oameni bucuroși în timp ce participau la activitățile imaginate și apoi puse în practică de mine sau echipa mea. Am început să fac team building din joacă, iar apoi ca job. Când a ajuns să fie pasiune s-a transformat într-o afacere. Am păstrat joaca, seriozitatea și pasiunea, adăugând garanția serviciilor și parteneriate pe termen lung. Deja caut următorul nivel, iar pentru asta sunt dispus să mai învăț încă 13 ani în acest domeniu.” Date de contact Alex Moldovan +40(0)744-708091 [email protected] http://www.azimut-teambuilding.ro/ Facebook


LinkedIn

Twitter

52 de exercitii de team building la birou.pdf

Recommend Documents