o taxonomie
:3
metode metodelor lor de aprecier'e aprecier'e a pelfol'ma pelfol'manelo nelorr profesion profesionale ale (a~~ inclus numai metodele de apreciGr'~ de cal'e cal'e ne ocup m În aceast lucra:'e) ar nn ur~ toarea:
a. scale grafice, b. sr;ale de evaluar'e cu pa i mu/iipli,
Figura 3.4 sintetizeaz tipurile de scale de evaluare grafic mai des utilizate, exemplificându-se exemplificându-se i modalit ile de notare a dimensiunii calitate;::; perferrnanei profesional.".
\J. scala pe puncte. , Jisteme Jisteme de compara comparare re a pe,soan pe,soanelo,' elo,' â.
Scala . a ee;
sistemul stemul de ier2.rhiz;J;'8pe baza ordinei ele merit,
b. sistemul stemul compa comparr rii pe perechi, perechi, c. sistemul distribuirii foqate. o
caracterizeaz prin dou elemente: (a) evaluatorul uatorul nu este este antrenat În judec i cantitati cantitative ve i (b) evaluatorul are pesibilitatea pesibilitatea S2 fac o uiscriminar8 atâi de fin cât dore dore te el. Structural, aceste scale constau din atribuirea de etichete caiilciilor evaluate, scurte deTiniiiale acestor acestor etichet ri i linii continue pe care sunt trecute un anumit anumit num r de adjectiv adjectivee sau simple simple cifre (Landy, (Landy, Farr, '1980).
Liste prescaiate prescaiate G. metoda
'0
,j :r~etjj-;( 0r:l~P20 :JOz~ 12 ~8;-!~r2!3. 1~8~'!nt0tdJ?2'-!n~ !nt0tdJ?2'-!n~ ,j:r~e
P8~t:·U s :jL ~::'::· ::-:i:~ .::rc~ .:: precis se utiliz utilizeaz eaz mai multe diviziuni ziuni, care s nuan nuaneze eze tria! bine ne Îns~ Îns~ lrea evaluat uat , ca În scala scala d Uneori Uneori evalualorii ualorii marcheaz marcheaz gre it nota c:cGrdat c:cGrdat , dând " spunslJl'i ambigue (Între dou niveiuri de apreciere). ere). În acest acest caz se recomand sl~prim2re8 iiniei scalei i solicitarea adresat evaluatorului s incercuiasc nota c/;oida',8, da',8, ca la scaia: scaia:'!, '!, unde 4 nu mai ?oate fi notat cu "aproape 4". Scala Scala f iiltroduC2 o precizie precizie sporit , c~lsu8ie fiind clar delrrriitate, iar aspectul aspectul nolat fiind definit f r arnbiguit p. Scala ::j combin ancorele ancorele numerice numerice CIJ cele '/erbaI8, '/erbaI8, reu ind s m reasc valoarea disciiminativa sciiminativa a scalei. La fe!, i scala il combin procedura de ancurare numeric cu aceea verbal verbal , dQ F limiteaz posibilit ile de r spuns la opt, sarcina na evaluatoruiui uatoruiui fiind u urat . in ca:cul ca:cul scalei ei i, S'U renunat la imaginea inluitiv a acesteia, fiind mai bine structurat i evaluatorul avânrJ o oarecare oarecare libertate libertate de mi cal·e.
intarv;,i!oier ap3r2ill 8g;::.I8,
Descrieri comportamentale a. scale de evaluare cu ancore ccmpoliamentale (~)E,L\(~),
o scale de evaluare
stanu8rd stanu 8rd mixat mixatee (SESM), (SESM),
c. scale G 'c observare observare a comportam comportamentul entului ui (SOC), (SOC), d. sC21ec sC21ecompoi ompoiiamentale iamentale rezumativ rezumativee (SCR). (SCR).
Scalele de :~valuare uare figureaz printre cele mai populare ::;isteme de de apreciere a oamenilor. f
au rost IntrodUsE;de IntrodUsE;de 8G. 8G. (=3te(030;,In (=3te(030;,In afli
psihologie e g2ner81~ hl e~~p2tjrne~l9Ie de psihologi
i'J2;~,
fiiwj iarL]
L - ! cC'nl~~(~;J ics~: .... 8\t~ .~~
o problem important este aceea a num rului de trepte sau a diviziunilor pe care se face apreciere aprecierea. a. De obicei, cei, num rul de diviziuni diviziuni al unei scale scale trebuie s fie f r so, "medi "media" a" situându-se situându-se la centru centrull scalei. Se pare c num rul optim de diviziuni ziuni al unei unei scale ar fi de de cinci. Acesta este i cel utilizat lizat pe o scar mai larg . Unii cercet cercet tori consider consider c num rul maxim al diviz diviziuni iunilor lor unei scale de evalume nu trebuie s dep easc nou (Landy & Farr, 1980).
Superioar
Inferioar
(b) Calitatea: Superioar
(a) Calitatea:
Inferioar
Scala de evaluare cu pa:;! mu!t!pl!. Acest tip de scale constau din 8!c tL:irea unei liste de atribute, fiecare fiind detaliat prin câteva grade, de obicei de ia cir.ci la nou (McCormick & Tiffin (4979). De ia caz 12ccr~,În functie de:ardci.ilari;· 'iie locului de munc , se pot cO~':3trui lis t6 de dimensiuni mai r~ari s~u ;-,v"j mici.' Îi! construcia acesto~ scale este indicat s se c'dopte o procedur!i do proiectare care s util izeze p reril e unui grup de e:~p'~ri. De obicei, se COr"/02c 'Jn C yup de experi c rora ii se cere s fomîulez8 .setul de iremi C3i"e IIOi fi.iGe obiectul evalu rii. Itemii sau factorii pe care se lace nnia,sa nu trebuie "ă tic dimensiuni cOr:lportamentale. Adesea, În acest Gomext, i:Lnt folo:3ii factori curn 81" ~ ::;cntita~ea muncii, calitatea muncii, disciplina, initiativa, cooperarea, capacitatea de conducere, cuno iinele proresionale. Desigur, experii sunt selecionai cJinrandul p'3 'elTnen cadrelor cu funcii de conducere care cunosc obiectivele organizaiei scurt, mediu i lung" Iternii 'lor reflecta deci tocmai condiiile care VOI" conduce la atingerea obiectivelor respective. Odat iternii stabili(i, S8 procedeaz la o descriere succint a fiec rei trepte pe care se faca evaluarea" Figura 3.5 ilustreaz stiuctura unei scale cu itemi multipii, intr-o versiune actualizat . Eficiena aprecierii personaiului cu ajulOrui scaieior eie evaiuare cu pa I multlpu ciepinde ne gradUl de implic"re al evaluatorilor În construcia lor, adic de struc:ura grupului de
(c) Calitatea:
I Calitate excepional a muncii
De obicei execut munca la un nivel superior
Calitate medie Produsul muncii Munca este a muncii conine defecte rar frecvente satisf c toare
Nu face erori aproape niciodat
,.-'
Factori de
-
Niveluri de performan
performant Calitatea: Precizie Economie Ordine
Superior
Uneori superio(
I
Mediu
X I
1 2345678
910 1112 13 14 15
·16
(g)
i
1
171819 20 2122 23 24 ,
)(
, Slab
~
I Denumirea
15
Lucreaz acceptabil; trebuie atenionat frecvent
frecvente; nep s tor
i 998)"
Aspectul care va fi notat
Pentru fiecare aspect bifai afir rnaia mai bine pe acest angajat.
I
(i) Calita'&d oill.mcii: Evalueaz cantitateCl rebuturi lor; ia în considerare atenia i precizia cu C3re Î i face munca; este ,"eceptiv la api·ecierile controlului de calitate Slab, ·1-6;Mediu 7-18; Bun 19-25 ~
eolităjii m uncii (G U iOIl,
Data inmân rii chestionarului
(se completeaz
de
evaluatorului
Are Cuno tine IAre cuno tin e mulumicuno tine' bune. Cunoaşterea şi nemulumi- toare, inţelegerea tuturor toare dar mai fazelor acestei necesit munci şi a unor instruire.
i.::"Ori i rebutliri
i:jgum :l/-L E xer.lple Je qole r!ro lk~; fiecare linie illis ireaziî un Jilum it li,1 de ico lă utilizadilllJfllccif,reu
Numele evaluatorului
Cunoa terea muncii
13
Lucreaz În general bine; Face rar erori
Durata de activam în acest loc de munc c tre eful direct)
postului
"
Excelen_l _1
i erori
---------(Anul) ___
(Ziu a) __ - -
de munc :
<;
(h) Calitatea muncii:
Respinge.i foarte rara
Data angaj rii: (Luna) __
Numele angajatului
I
Calitate
experi.
Nesatisf c tor
munci inrudite.
I I
I
1
OGservat~~:
I I-
care îl descrie cel
! Este bine informat
I tuturor asupra
fazelor m un ci i.
I
Are cuno tine detaliate asupra acestei m un ci i a altora Înrudite.
I
I j
I
Dup ce s-a realizat disli'ibuirea, fiec,~Jeclas a rost Împ rit In doua, astfel c ÎIl l'inal eu rezultat dou lotul'i mlAti'! egz.le ca ofiden profesior,oI . Plecând ds
Ic ~ aceas'lt. SitU3ţi8 cUnGSCUl3
c2ls d o u ă
1
L1utchaze
po t )~'ccedaTn cOÎT~ill'Jar8 l c 2
c'Jrnpletarea !ocurilor vacante.
Metoda intervalelor aparent egale
Acest sistem de evaluare recurge la o li st care cuprin de un set de comportamente sau rezultate ale activit ii de munc prezentat sub form de propo_ziiiafirmative, care se presupune c ar caracteriza cel mai potrivit persoana dematoare a postului de munc respectiv. Evaluatorul seiectioneaz sau ierarhizeaz afirmaiile raportându-Ie la persoana ceiui evaluat. Deo'arece fiec rui item i s-a acordat În prealabil o anumit valoare scalar , În final se ooate obtine o c~t global ponderat care ar constitui nota de eficien pr~fesional~ a celuI eV8luat. Iat un exemplu de list de comportamente ponderate utilizat de E.B. Knauft În aprecie rea gestionarilor magazin elo r de patiserie (Tiffin , McCormlcl<, 1967) (Tabelul 32).
Î~;)elul3.2.
Pfocente:
'10%
P.epartii;3 a 1:20 ('j 2) soFeri: (6) AutobaZd 1 ••..•(6) Autobaza 2
C 40%
B 20%
A
Clase:
4
3
2
1
(24) (12)
('12)
Îii\i,;m 3 ,{ Jo D i\!riu u ifiJt! f or ta lij o 1 2 0 c on du că tor i
E x e m plu d e ite m i p o n d e ra ti p e n tru _u p re e Îe re o g estio n o rilo r m a ga zin e lo r d e p atise rie (a d o p ta t d up o T iffin si M c (o rm ie k , 1 96 7)
(48) (24) (24) lI uio ş i r ap m tiţia
U
E:
20%
'10%
(24)
(i2)
(12)
(1"\
(12)
('3)
\0 ,
a c e sto ra la < 10 U O < 1 U iO ! l( ;Z 8
Dati} fiind clltificialitatea metodei, este necesar o bun preg tire d evaluatori!c.r, 'In sensul c ()ce tia trebuie s cunoasc Întregul lot i s aib clarificat coninutui tiec rui caiific<:ltiv,
I !temi
I 'Vitrina
Pond'~ri magazinului este întotdeauna atl- g toare
I Discut cu subaitcrnii motivele deciziilor pe care le ia I ~ro~usele c zute pe jos sunt puse În vânzare
\ I i ine eViden ele la zi 't-. Este atent la respectarea preului produselor Tine leg tuoraîn. permanen CLi baza de aprovizionare Rareon Uita ce I s-a spus odat tie, s pro~oljeze un.cli~at de comP:liie Într~ subalterni I ln~:M~leaza subalternii sa dovedeasca II'1:18tiV3 Vanzanle zilnice au o cot relativ ridicat · A pus 'In circula ie una sau mai multe formule noi de vânzare Rapoart~le sa~es pt mânale i lunare sunt uneori imprecise Nu anticipeaza urgen ele probabile 1 l!ste indulgent cu personalul indisciplinat din subordine
1,0
I
49 7,6 6.8
I
7.4 G,4 4,2 2.4
__________________________
Listele prescalate sunt utilizate frecvent ca tellnic de apreciere, r spândire;,) lor fiind mai mare În actiunile de cercetare iiinific unde s-au dovedit un instrument de evaluare ad~cvat. Elaborarea lor este Îns destul de dificil d3r orocedeul. odat pus la punct, reu e te s dea satisfacie. În linii mari, cel care face notarea dispune de o list de comportamente descriptive din care va tnsbui s le selecteze pe acelea pe care le cOi1sideri3caeacteristice persoenei evalu3te. Practic, activitatea evaluatorului const mai mult În simpla 'inregistrare 2 unui COiTiportament i l11aipuin Într-o notare bazat pe o judecace estimativ a performanelor sau caracteristicilor personale (McCormicl<, Ti ffin, 'i 9i'9).
8,5
6,7 1,4 7,9
3 .-1
'1,9
.--.J
Construirea unei astfel de liste ~e comportamente ponderate presupune parcurgerea câtorva etape distincte. Inainte de toate trebuie s se colecteze Uil num r r..âtmai I",are de secvene comportamentale specifice profesiei În cauza, atât favorabile, cât !,Ii nefavorabile, >=ormu! rile sunt coiectatein scris. fiind redactate Într-o manier3 cât mai clar i reRectând compol1arnenteie Într-un mod c:"ltmai obiectiv posibil. Etapa mn toare const În Întrunirsa unui grup d p "experti" 3 c ror sarcin este s estirneze importana fiec rui compmtamer.t, aceasta prin a~a-numita meted a "intervalelor aparent egale", propus de Thurstone (1928). Conform acestei metode, fiecare "expert" face un clasament al ccmportame!lte!()r pe o scal cu 7 ;Jâns la 9 tr.3pte. de 12 extrem'=! cea n~ai I
nefavorabil la cea mai favorabil . Fiind vorba de un grup de experi, se vor obtine mai multe note, a a c ponderea este calculat f cându-se media s;.}u 1T1~dianânotelor acordate. În Tabelul 3.3 este prezentat un exemplu al modului În care 3e întocme te sinteza aprecierilor experilor pentru pcnderarea acrei itemi. Se observ C 3 itemul f.I. este piasat de toi cei zece experi în dcee3 i categorie, eliiind foarte stabil. Comportamentul Elare o dispersie C i aprecierilor mult mai mare, fiind deci considerat ca instabil. Itemu! C posed o stabilitate
iTEMI
apreciere a muncii
Defavorabile
1
1 ,t!;, •.•.•••
S.......
C.......
2
2
3 4
6
7
2
5
3
1 3
2
2.6
pretenii nerezonabile
3.0
oamenii slabi
3.4
./ Este În.clinat s fie ner bd tor cu alii 8
I
9
10 1
./ Practic favoritismul
EDiC;jeaZă ca competenţă pe cei ne,"puŞi
Favorabile .c;. . ,
1.9
./ Influeneaz
Categorii de estim ri
1
Ponderea sau valoarea scalar a fiec rui item este dat de media sau mediana categoriei În care experii au evaluat comportamentul. Paralel este calculat abaterea standard sau variana i, respectiv, abaterea semiinterquartiid, itemii ambigui fiind eliminai. Uneori, pentru a evita dislorsiunea pe care ar antrena-o utilizarea medianei, se propune operarea cu o corecie, i anume diferena dintre valoarea median i valoarea medie. Un exemplu de list de comportament ponderat Întocmit prin metoda intervalelor aparent egale este aceea din Figura 3.7. Fire te, valorile scalare i varianeie nu vor fi ar tate evaluatorului. (Pentru a evita zecimalele, valorile scalare pot fi înmulite cu 10). Procedura recomandat este ca din num rul caracteristicilar alese (În cazul nostru 6) s sc dem valoarea scalar (ponderea). Astfel, se va da o valoare negativ caracteristici lor considerate defavorabile. Cota global va fi, În acest caz, suma algebric a valorilor scalare a itemilor selecionai, desigur, dup operarea diferenei amintite.
1.4
./ Munce te cât mai puin posibil Formuleaz
T abelul 3.3. E x e m p lu d e p on de ra re d e c otre z ec e e x p e rţi a u ne i liste c om p o rta m e n tale c u tre ilei m i
I
Varianţa
Face erori costisitoare de
iT1sdie.
iTEilili
Valoarea 6-val. scalară scalară
0.33
- 4.1
1.39
-3.4
1.45
0.93
0.66
1.60
- 2.6
3.6
4.2
5.35
-1.8
Este stingher, timid, În prezena superiori lor
5.0
2.15
Este foarte sincer
5.7
3.01
ine În secret propriile necazuri
6.4
3.14
./ Nu a întârziat aproape niciodat de la serviciu
6.8
Rezist
7.4
la critic f r s se simt "r nit"
Influeneaz
bine f cut , f r a flata
bine problemele altor servicii unei probleme
r - - Este un "lider înn scut"
i_ i se poate prezice un viitor i
profesional str lucit
I
II
2.19
8.4 9.0
2.04
+3.0
2.10
o mma'cabili' cla,ilate
In soluionarea
I
1.94
7.8
Laud o munc
rDovedeşte
+0.8
cu fermitate f r a deveni
nerezonabil
~Înelege
9.4 10
10.6
1.64
1.65
0.94
S~";cr 'icta~~3.~ J .
i
H !l~m 3.7 u s ti! d e e o m p o rtn m e n ie p o naera fe p rin m e io d a intervllie:ur (a d a pta tă d u p ă U h rb m ck , 1'i5 0 )
~O O fGllt e~aic
'.
