3 SISTEMUL NERVOS.docx

. Neuronul nu prezintǎ: A. nucleu; B. neuroplasmǎ; C. neurilemǎ; D. celule $liale" . corpusculi Nissl. /. 0n structura sistemului nervos central nu se regǎseşte: A. $an$lionul nervos" B. maduva spinarii; C. cerebelul; D. puntea lui arolio; . dience(alul. 2. Nevra$ul este (ormat din: A. encefal şi mǎ#uva spinǎrii" B. maduva spinǎrii şi nervii spinali; C. trunc'iul cerebral şi nervii cranieni; D. ganglioni nervoşi şi nervi; . maduva spinǎrii şi ganglionii nervoşi. 3. 4e (aţa medianǎ a emis(erei cerebrale nu se regǎseşte: A. girusul corpului calos; B. bulbul ol(activ; C. şantul calcarin; D şantul central Rolan#o" . trigonul cerebral. 15. "e mai numeşte 6creier vegetativ7: A. cerebelul; B. trunc'iul cerebral; C. neocorte$ul; D. paleocorte$ul; . %ipotalamusul 11. 0n alcǎtuirea dience(alului intrǎ: A. mǎduva spinǎrii; B. mezence(alul; C. cerebelul; D. talamusul" . emis(erele cerebrale.

. Neuronul nu prezintǎ: A. nucleu; B. neuroplasmǎ; C. neurilemǎ; D. celule $liale" . corpusculi Nissl. /. 0n structura sistemului nervos central nu se regǎseşte: A. $an$lionul nervos" B. maduva spinarii; C. cerebelul; D. puntea lui arolio; . dience(alul. 2. Nevra$ul este (ormat din: A. encefal şi mǎ#uva spinǎrii" B. maduva spinǎrii şi nervii spinali; C. trunc'iul cerebral şi nervii cranieni; D. ganglioni nervoşi şi nervi; . maduva spinǎrii şi ganglionii nervoşi. 3. 4e (aţa medianǎ a emis(erei cerebrale nu se regǎseşte: A. girusul corpului calos; B. bulbul ol(activ; C. şantul calcarin; D şantul central Rolan#o" . trigonul cerebral. 15. "e mai numeşte 6creier vegetativ7: A. cerebelul; B. trunc'iul cerebral; C. neocorte$ul; D. paleocorte$ul; . %ipotalamusul 11. 0n alcǎtuirea dience(alului intrǎ: A. mǎduva spinǎrii; B. mezence(alul; C. cerebelul; D. talamusul" . emis(erele cerebrale.

1!. Nervii spinali sunt 8n numǎr de: A. + perec'i cervicali; B. 2 perec'i dorsali; C. & perec%i lom'ari" D. 2 perec'i sacrali; . % perec'i coccigieni. 1%. Nucleii talamici prezintǎ cone$iuni: A. talamo9spinale; B. talamo9pontine; C talamo(cere'eloase" D. talamo9epi(izare; . talamo9mezence(alice. 1). Cerebelul este conectat la trunc'iul cerebral prin: A. corpii striaţi; B pe#unculii cere'eloşi" C. ganglionii spinali ; D. corpii geniculaţi; . coliculii cvadrigemeni. 1+. Condiţionarea operantǎ: A. este un mo# #e )nvǎţare 'azat pe recompensǎ şi pe#eapsǎ" B. nu este valabilǎ# 8n cazul 8nvǎţǎrii umane; C. se mai numeşte condiţionare pavlovistǎ; D. este este un mecan ecanis ism m elem elemen enta tarr al 8nvǎ 8nvǎţǎ ţǎri riii ba baza zatt pe (orm (ormar area ea de re(l re(le$ e$ee condiţionate; . se mai numeşte condiţionare clasicǎ. 1. Dermatoamele sunt: A. terminaţiile nervoase libere ale neuronilor senzitivi; B. (ibrele nervoase care conduc impulsurile de la maduvǎ la corte$; C. zonele prin care intrǎ 8n trunc'iul cerebral (ibrele senzitive ale nervilor cranieni; p erec%ile #e nervi spinali" D. zonele te$umentului inervate #e perec%ile

. (ibrele scurte# de asociaţie care (ac legǎtura 8ntre di(eritele segmente ale mǎduvei. 1/. "ensibilitatea termicǎ şi dureroasǎ este condusǎ prin: A. (asciculul spinotalamic anterior; B. fasciculul spinotalamic lateral" C. (asciculele spinobulbare oll şi Burdac'; D. (asciculul spinocerebelos direct; . (asciculul spinocerebelos incrucişat.

12. "ubstratul anatomic pentru (uncţia de conducere a mǎduvei spinǎrii este: A. substanţa cenuşie ; B. su'stanţa al'ǎ" C. ganglionul spinal; D. canalul ependimar; . nervul spinal. 13. asciculul spinotalamic lateral conduce sensibilitatea: A. tactilǎ grosierǎ9protopaticǎ; B. tactilǎ (inǎ; C. termicǎ şi #ureroasǎ" D. proprioceptivǎ inconştientǎ; . proprioceptivǎ conştientǎ. !5. "timularea sistemului nervos simpatic are ca e(ect: A. micşorarea pupilei ; B. bron'oconstricţie; C vasoconstricţie" D. contracţia muşc'iului vezicii urinare; . secreţie abundentǎ de salivǎ apoasǎ. !1. "timularea sistemului nervos parasimpatic are e(ect: A. bron'odilatator; * coronaro#ilatator; C. diminuarea tonusului şi motilitǎţii la nivelul stomacului şi intestinului; D. in'ibarea secreţiei glandelor gastrice şi intestinale; . secreţie redusǎ de salivǎ v
!). uncţia de coordonare a alternanţei stǎrilor de veg'e şi somn revine: A. emis(erelor cerebrale; B. cerebelului; C. mezence(alului; D %ipotalamusului" . mǎduvei spinǎrii. !+. 0n care dintre urmǎtoarele structuri sunt descrise sinapse electrice= A. miocar#" B. muşc'i striaţi sc'eletici; C. glande endocrine; D. glande e$ocrine; . ţesut con-unctiv. !. Nervi cranieni micşti sunt nervii: A. oculomotori; B. tro'leari; C. tri$emeni" D. abducens; . vestibulo9co'leari. !/. Nervi cranieni senzitivi sunt nervii: A. (aciali; B. vesti'ulo(co%leari" C. gloso(aringieni; D. vagi; . 'ipogloşi. !2. Nervi cranieni motori sunt nervii: A. ol(activi; B. optici; C. oculomotori" D. trigemeni; . (aciali. !3. 0n cordoanele laterale ale substanţei albe medulare nu se gǎsesc urmǎtoarele (ascicule descendente: A. pirami#ale #irecte" B. piramidale incrucişate; C. rubrospinale; D. vestibulospinale laterale; . reticulospinale.

%5. Care dintre urmǎtoarele re(le$e vegetative se 8nc'ide 8n trunc'iului cerebral= A. #e #e$lutiţie" B. de sudoraţie; C. de micţiune; D. de de(ecaţie; . de salivaţie. %1. asciculele spinotalamice conduc urmǎtoarele tipuri de sensibilitate# cu e$cepţia: A interoceptivǎ" B. termicǎ; C. dureroasǎ; D. tactilǎ (inǎ; . tactilǎ grosierǎ. %!. 4olarizarea electricǎ a membranei >potenţialul de membranǎ? 9 selectaţi enunţul greşit: A. anionii +l( pre#ominǎ la e!terior" B. cationii Na@ predominǎ la e$terior; C. cationii  @ predominǎ la e$terior; D. supra(aţa e$ternǎ a membranei este 8ncǎrcatǎ pozitiv; . anionii proteici predominǎ 8n interior. %%. Depolarizarea se datoreşte creşterii permeabilitǎţii membranei pentru unul dintre urmǎtorii ioni: A Na," B.  @; C. Cl9; D. Ca!@; . anioni proteici. %). ntensitatea minimǎ a unui e$citant necesarǎ pentru a produce un rǎspuns  poartǎ numele de : A. stimul subliminal; B. pra$" C. potenţial de membranǎ; D. crona$ie; . potenţial de acţiune.

%+. Ar'icerebelul: A. (ormaţiune nouǎ (ilogenetic; B. are rol 8n menţinerea tonusului muscular; C. este constituit din emis(erele cerebeloase şi nucleul dinţat; D. asigurǎ coordonarea mişcǎrilor (ine comandate de scoarţa cerebralǎ; . se mai numeşte lo'ul floculono#ular %. Neocerebelul: A. 8ndeplineşte (uncţia de reglare a ec'ilibrului; B. primeşte a(erenţe vestibulare şi proprioceptive inconştiente; C. este caracterizat prin prezenţa corte!ului cere'elos format #in trei straturi celulare; D. e$tirparea sa este incompatibilǎ cu viaţa; . acţioneazǎ prin intermediul (asciculelor vestibulospinale şi rubrospinale medulare. %/. Astenia de(ineşte: A. lipsa tonusului muscular; B. lipsa durerii 8n prezenţa stimulilor dureroşi; C. incapacitatea de a pǎstra poziţia verticalǎ; D. #iminuarea capacitǎţii #e efort fizic" . 8ncetinirea 8n g
)1. asciculul lec'sig este: A. spinocere'elos #irect" B. spinotalamic anterior; C. spinocerebelos 8ncrucişat ; D. spinobulbar;. . spinotalamic lateral )!. asciculele oll şi Burdac' sunt: A. spinotalamice; B. spinocerebeloase; C. spino'ul'are" D.corticospinale; . reticulospinale. )%. 0n componenţa nervului spinal nu intrǎ: A. rǎ#ǎcina anterioarǎ- senzitivǎ" B. trunc'iul; C. ramura meningialǎ; D. ramura comunicantǎ cenuşie; . ramura dorsalǎ. )). 0n mezence(al se gǎsesc urmǎtorii centri nervoşi# cu e$cepţia: A. substanţa neagrǎ; B. nucleul roşu; C. coliculii cvadrigemeni superiori; D. coliculii cvadrigemeni in(eriori; . corpii $eniculaţi )+. nce(alita: A. poate fi #e cauzǎ infecţioasǎ" B. reprezintǎ in(lamaţia meningelor; C. se poate preveni prin evitarea consumului de alcool şi ca(ea; D. are urmǎtoarele simptome: paloare# 'ipotensiune şi senzaţie de sete; . este cunoscutǎ sub denumirea de accident vascular cerebral. ). *e(le$ele pupilar (otomotor şi de acomodare la distanţǎ se 8nc'id: A. 8n mǎduvǎ; B. 8n bulbul ra'idian; C. 8n puntea lui arolio; D. )n mezencefal; . 8n 'ipotalamus.

)/. Din ple$ul bra'ial se desprind nervii: A. cervicali; B. mem'relor superioare" C. toracici ; D. a$ilari; . ruşinoşi. )2. eziculele sinaptice sunt dispuse 8n: A. neuroplasmǎ; B. dendrite; C. 'utonii terminali ai a!onilor " D. teaca de mielinǎ; . nucleul celulei "c'ann. )3. 4arasimpaticul cranian nu (oloseşte calea nervului: A. ; * V"

C. ; D. E; . E. +5. 4arasimpaticul nu are e(ect asupra: A. organelor genitale; B. rectului; C. vezicii urinare; D. rinic'ilor; . me#ulosuprarenalei +1. nce(alul cuprinde urmFtoarele structuri# cu e$cepţia : A. dience(al; B. nevra!; C. emis(ere cerebrale; D. trunc'i cerebral; . cerebel. +!. "istemul nervos peri(eric este (ormat din : A. ence(al şi dience(al; B. ence(al şi mFduva spinFrii; C. ganglioni nervoşi şi nervi; D. $an$lioni nervoşi şi nevra!" . emis(erele cerebrale.

+%. Componentele sistemului nervos sunt urmFtoarele# cu e$cepţia: A. craniu" B. mFduva spinFrii; C. ganglioni nervoşi; D. nervi; . ence(al. +). "istemul nervos al vieţii de relaţie: A. se mai numeşte sistem nervos vegetativ; B. coordoneazF activitatea organelor interne; C. regleazF activitatea organelor interne; D. asi$ur. le$.tura #intre or$anism şi me#iul e!tern" . trans(ormF senzaţiile 8n e$citaţii. ++. nce(alul şi mFduva spinFrii (ormeazF: A. sistemul nervos peri(eric; B. a!ul cere'rospinal" C. emis(erele cerebrale; D. trunc'iul cerebral; . dience(alul. +. "istemul nervos al vieţii vegetative : A. asigurF legFtura dintre organism şi mediul e$terior; B. se mai numeşte sistem nervos somatic; C. trans(ormF e$citaţiile 8n senzaţii; D. cuprinde sistemul nervos central ; . coor#oneaz. activitatea or$anelor interne +/. Gna dintre (uncţiile esenţiale ale sistemului nervos este : A. reproducerea; B. e$creţia ; C. inte$rarea or$anismului )n me#iul )ncon/ur.tor" D. respiraţia; . circulaţia. +2. 0n componenţa neuronului se regFsesc urmFtoarele structuri# cu e$cepţia: A. corpusculi Nissl; B. dendrite; C. a$on; D. 'ul' ra%i#ian" . butoni terminali.

+3. Neuronii senzitivi: A. sunt neuroni multipolari; B. realizeazF legFtura 8ntre neuronii vegetativi şi cei motori; C. au a$on lung; D. trimit impulsuri pentru sensi'ilitatea visceroceptiv." . se mai numesc intercalari. 5. Neuronii motori: A. sunt neuronii pseudounipolari din ganglionii spinali; B. sunt #e #imensiuni mari; C. au dendrita lungF; D. realizeazF legatura 8ntre neuronii senzitivi şi cei vegetativi; . se mai numesc receptori. 1. Neuronii de asociaţie: A. sunt neuroni #e #imensiuni mici" B. sunt neuroni cu a$on lung; C. trimit impulsuri de la receptorii speci(ici; D. sunt neuroni pseudounipolari; . determinF contracţia musculaturii netede. !. Htrangulaţiile *anvier se a(lF: A. )ntre celulele Sc%0ann" B. 8ntre tecile Ienle; C. 8ntre teaca "c'ann şi teaca de mielinF; D. 8ntre teaca de mielinF și teaca Ienle; . 8ntre a$oni şi butonii terminali. %. Jeaca Ienle 9 alegeţi varianta (alsF: A. acoperF la e$terior (ibra nervoasF 8n 8ntregime; B. este de naturF con-unctivF; C. are rol de apFrare; D. este una dintre tecile (ibrelor mielinice; . este format. #in celule $liale r.sucite )n /urul fi'rei ). 4otenţialul de repaus 8n (ibra muscularF striatF sc'eleticF este de : A. %5 9 )5 m; B. 5 9 155 m; C. 9 +5 ... 9 5 m; D. %+ m; . ( 12  ( 32 mV

+. 4otenţialul de acţiune 8n (ibra muscularF striatF sc'eleticF este de: A. 9 /5 ... 9 35 m; B. 42 ( 52 mV" C. 9 35 m; D. 9 +5 ... 9 5 m; . 5 9 155 m. . *eobaza este: A. timpul necesar unui stimul pentru a produce un rFspuns; B. propagarea undei de depolarizare de9a lungul membranei; C intensitatea minim. a unui curent electric pentru a pro#uce un r.spuns" D. inversarea stFrii de polaritate electricF; . starea membranei 8n repaus. /. Jeaca de mielinF 9 alegeţi a(irmaţia (alsF: A. este (ormatF dintr9o suprapunere de membrane; B. are rol izolator; C. permite con#ucerea #in aproape )n aproape" D. are rol tro(ic; . are rol de protecţie. 2. "timularea repetatF cu e$citanţi subliminali: A. nu poate sF producF e$citaţie deoarece stimulii sunt sub valoarea prag; B. poate sF producF e$citaţie# datoritF 8nsumFrii modi(icFrilor repetate de repolarizare; C. poate sF producF e$citaţie# con(orm legii ##tot sau nimic7; D poate pro#uce totuşi e!citaţie- #atorit. procesului #e sumaţie" . poate produce totuşi e$citaţie# datoritF reobazei. 3. 0n (ibrele nervoase amielinice conducerea in(lu$ului nervos este: A. saltatorie; B. rapidF; C #in aproape )n aproape" D. circularF; . 8ntreruptF. /5. 4rintre etapele transmiterii sinaptice nu (igureazF: A. sinteza mediatorului c'imic; B. stocarea me#iatorului )n fanta sinaptic." C. acţiunea mediatorului asupra membranei postsinaptice; D. apariţia potenţialului postsinaptic; . inactivarea enzimaticF a mediatorului.

/1. anta sinapticF este: A. reprezentatF de veziculele cu mediator c'imic; B. reprezentatF de butonul terminal al a$onului; C. membrana di(erenţiatF a unei dendrite; D. membrana di(erenţiatF a unei (ibre musculare; . spaţiul cuprins )ntre mem'rana presinaptic. a 'utonului terminal şi cea postsinaptic.

/!. Arcul re(le$ nu are 8n componenţǎ: A. e!citantul" B. receptorul; C. centrul re(le$; D. calea e(erentF; . e(ectorul. /%. *e(le$ele polisinaptice: A. se mai numesc re(le$e miotatice; B. arcul lor re(le$ este constituit din doi neuroni; C. se mai numesc re(le$e de e$tensie; D. sunt refle!e #e r.spuns la acţiunea unui stimul nociv" . se mai numesc re(le$e osteotendinoase. /). Centrul re(le$ este reprezentat de urmFtoarele structuri# cu e$cepţia: A. neuroni motori medulari; B. centri nervoşi din trunc'iul cerebral; C. prelun$iri ale neuronilor senzitivi #in $an$lionii spinali" D. centri nervoşi din cerebel; . centri nervoşi din corte$. /+. GrmFtoarele re(le$e somatice se 8nc'id 8n bulbul ra'idian# cu e$cepţia: A. de tuse; B. #e clipire" C. strFnut; D. deglutiţie; . vomF. /. a nivelul punţii se 8nc'ide urmFtorul re(le$: A. deglutiţie; B masticaţie" C. vomF; D. de orientare a capului 8n (uncţie de sursa de luminF; . de orientare a capului 8n (uncţie de sursa de zgomot.

//. 0n nucleul roşu din mezence(al se 8nc'ide urmFtorul re(le$: A. de supt; B. de clipire; C. de masticaţie; D. #e #iminuare a tonusului muscular" . de reglare a mişcFrilor. /2. 0n cazul (ibrelor nervoase mielinice: A. teaca de mielinF determinF depolarizarea numai la nivelul celulelor "c'ann; B. teaca de mielinF acoperF la e$terior (ibra nervoasF şi are rol de apFrare; C. teaca de mielinF este (ormatF din celule gliale rFsucite 8n -urul (ibrei; D #eplasarea un#ei #e #epolarizare se numeşte con#ucere saltatorie; . teaca de mielinF nu se comportF ca un izolator. /3. 4aleocerebelul: A. este constituit din emis(erele cerebeloase şi nucleul dinţat; B. este (ormat din nucleul roşu şi substanţa reticulatF; C este format #in nucleii cere'eloşi; D. este (ormat din emis(erele cerebeloase şi scoarţa cerebralF; . este (ormat din nucleul roşu# substanţa reticulatF şi scoarţa cerebralF. 25. $tirparea paleocerebelului determinF: A. creşterea tonusului muscular; B pier#erea capacit.tii #e e!ecuţie a mişc.rilor fine" C. tulburFri 8n mers; D. scFderea tonusului muscular; . atonie. 21. Neocerebelul asigurF: A. (ormarea di(eritelor grupe musculare; B. coordonarea mişcFrilor grosiere comandate de scoarţa cerebralF; C. coor#onarea mişc.rilor fine coman#ate #e scoarţa cere'ral." D. armonizarea activitFţii di(eritelor glande; . (uncţia de reglare a ec'ilibrului. 2!. ,rganele nervoase sunt (ormate din urmǎtoarele structuri# cu e$cepţia: A. neuroni; B. celule gliale; ; C. tesut con-unctiv D. $irusuri" . vase sangvine.

2%. ncapacitatea de a pFstra poziţia verticalF se numeşte: A. atonie; B. astenie; C. a(azie; D. apra$ie; . astazie 2). *e(le$ele necondiţionate 9 alegeţi varianta greşitF: A. sunt 8nnFscute; B. sunt comune tuturor indivizilor; C se formeaz. pe 'aza celor con#iţionate" D. sunt constante şi invariabile; . arcurile lor re(le$e e$istF de la naşterev 2+. *e(le$ele condiţionate 9 alegeţi varianta (alsF: A. arcurile lor re(le$e se 8nc'id la nivelul corte$ului; B. se (ormeazF prin coincidenţa repetatF 8n timp a doi e$citanţi; C. sunt dob
23. "ensibilitatea tactilF (inF este condusF la corte$ prin: A. fasciculele spino'ul'are 6oll şi *ur#ac%" B. (asciculul spinotalamic lateral; C. (asciculul spinotalamic anterior; D. (asciculul spinotalamic posterior; . (asciculele lecsig şi oers. 35. CFile sensibilitFţii interoceptive: A. sunt cFi speci(ice# lungi# cu proiecţie corticalF; B. sunt c.i nespecifice; C. sunt cFi speci(ice# scurte# cu proiecţie medularF; D. sunt cFi speci(ice# lungi# cu proiecţie subcorticalF; . sunt cFi speci(ice scurte# cu proiecţie bulbarF. 31. &otilitatea voluntarF este condusF prin: A. cFile e$trapiramidale cu originea 8n trunc'iul cerebral; B. (asciculul spinocerebelos direct; C. (asciculul spinocerebelos 8ncrucişat; D. fasciculele pirami#ale 7 #irect şi )ncrucişat" . (asciculul spinobulbar. 3!. &otilitatea automatF are urmFtoarele roluri# cu e$cepţia: A. 8n menţinerea ec'ilibrului; B. 8n coordonarea mişcFrilor; C. )n contracţia muscular. conştient." D. 8n activitatea re(le$F medularF; . 8n menţinerea tonusului muscular. 3%. 4edunculii cerebeloşi: A. conecteazF cerebelul la corte$ul cerebral; B. pedunculii cerebeloşi in(eriori leagF cerebelul de mezence(al; C. pedunculii cerebeloşi superiori leagF cerebelul de bulb; D. pe#unculii cere'eloşi mi/locii lea$. cere'elul #e punte" . sunt constituiţi din (ascicule directe şi 8ncrucişate. 3). Jalamusul: A. este (ormat din corpii geniculaţi; B. reprezintF o staţie de releu pe calea (ibrelor optice; C. constituie o staţie #e releu pentru fi'rele ascen#ente provenite #e la m.#uv.- 'ul' şi cere'el )n #rumul lor spre corte!"

D. reprezintF o staţie de releu pe calea (ibrelor auditive; . reprezintF o staţie de releu pe calea (ibrelor ol(active.

3+. "ubstanţa albF din interiorul emis(erelor cerebrale este constituitF din urmFtoarele tipuri de (ibre# cu e$cepţia: A. (ibre senzitive; B fi're ve$etative" C. (ibre motorii; D. (ibre de asociaţie; . (ibre comisurale. 3. Nervii spinali se desprind din: A. corte$ul cerebral; B. cerebel; C. trunc'iul cerebral; D. m.#uva spin.rii" . ganglionii spinali. 3/. 0n constituţia nervilor spinali intrF: A. ţesut con/unctiv" B. ţesut epitelial; C. ţesut adipos; D. ţesut muscular; . ţesut osos. 32. Nervii spinali prezintF urmFtoarele elemente# cu e$cepţia: A. rFdFcinF anterioarF; B. r.#.cin. me#ian." C. rFdFcinF posterioarF; D. trunc'i; . ramuri. 33. *FdFcina posterioarF a nervilor spinali: A. este motorie; B. este constituitF din a$onii neuronilor motori medulari; C. este format. #in #en#ritele şi a!onii neuronilor #in $an$lionul spinal aflat pe traiectul ei; D. (ibrele visceromotorii transmit impulsuri musculaturii viscerale; . (ibrele somatomotorii transmit impulsuri musculaturii sc'eletice.

155. *amurile nervilor spinali sunt urmFtoarele# cu e$cepţia: A. lon$itu#inal." B. dorsalF; C. ventralF; D. comunicanta albF; . meningialF. 151. Nervii spinali 9 gFsiţi varianta (alsF: A. e$istF %1 de perec'i; B. 1 perec%i sunt cervicali" C. + perec'i sunt lombari; D. 1! perec'i sunt dorsali; . + perec'i sunt sacrali. 15!. Nervii spinali (ormeazF ple$uri# cu e$cepţia nervilor: A. coccigieni; B. sacrali; C. lombari; D. toracali" . cervicali. 15%. Konele tegumentului inervate de perec'ile de nervi spinali poartF denumirea de: A. zone senzitive; B. zone senzoriale" C. zone spinotegumentare; D. neurinoame; . dermatoame. 15). Nervii toracali se distribuie intercostal: A. monomeric; B. dimeric; C. tetrameric D. metameric" . pentameric. 15+. "electaţi varianta neadevFratF: A. din ple$ul bra'ial se desprind nervii membrelor superioare; B. #in ple!ul toracal se #esprin# nervii intercostali" C. din ple$ul lombar se desprind nervii (emurali; D. din ple$ul sacrat se desprind nervii ruşinoşi; . din ple$ul sacrat se desprind nervii sciatici.

15. Nervii cranieni sunt 8n numǎr de: A. 2 perec'i; B. 89 perec%i" C. 1+ perec'i; D. !1 perec'i; . %1 perec'i; 15/. Nervii cranieni constituiţi numai din (ibre senzitive sunt urmFtorii: A. I- II- VIII" B. # # ; C. # E# E; D. E# E# E; . # # E. 152. Nervul  este nervul: A. tro'lear; B. trigemen; C. a'#ucens" D. (acial; . co'lear. 153. Nervii E sunt: A. vestibulari; B. gloso(aringieni; C. vagi ; D. 'ipogloşi; . accesori. 115. Nu se numFrF printre nervii cranieni motori: A. nervul ; B. nervul ; C. nervul ; D nervul VIII"  nervul E 111. Nervii cranieni micşti sunt urmFtorii# cu e$cepţia: A. ; B. ; C. E; D. E;  :I

11!. Nervii optici senzitivi inerveazF: A. muşc'ii e$trinseci ai globului ocular; B. muşc'ii intrinseci ai globului ocular; C. retina $lo'ului ocular; D. muşc'iul oblic al globului ocular; . muşc'iul drept e$tern al globului ocular. 11%. Nervii (aciali micşti nu inerveazF: A. muşc'ii mimicii; B. muşc%ii masticatori" C. glandele salivare sublinguale; D. glandele salivare submandibulare; . glandele lacrimale. 11). Nervii vagi inerveazF: A. tegumentul (eţei; B. papilele gustative; C. ma/oritatea viscerelor toracice şi a'#ominale" D. unii muşc'i ai (aringelui; . muşc'ii mimicii. 11+. Nervii gloso(aringieni nu inerveazF: A. muşc%ii lim'ii" B. unii muşc'i ai (aringelui; C. glandele salivare parotide; D. mucoasa (aringianF; . mucoasa de la baza limbii. 11. Nervii cranieni  sunt: A. oculomotori; B. optici; C olfactivi" D. ma$ilari; . mandibulari.

11/. Nervii trigemeni inerveazF muşc'ii masticatori prin: A. ramura senzitivF o(talmicF; B. ramura motorie o(talmicF; C. (ibrele senzitive ale ramurii mandibulare; D. fi'rele motorii ale ramurii man#i'ulare" . ramura senzitivF mandibularF. 112. ,riginea aparentF a nervilor cranieni reprezintF zona: A. prin care pFrFsesc trunc'iul cerebral (ibrele senzitive; B. prin care intr. )n trunc%iul cere'ral fi'rele senzitive" C. prin care (ibrele nervilor motori intrF 8n trunc'iul cerebral; D. prin care (ibrele nervilor vegetativi intrF 8n trunc'iul cerebral; . prin care (ibrele nervilor micşti intrF 8n trunc'iul cerebral. 113. ,riginea realF a nervilor cranieni pentru (ibrele motorii somatice şi vegetative se a(lF 8n: A. ganglionii de pe traiectul lor; B. 'ipo(izF; C. 'ipotalamus; D. nucleii #in trunc%iul cere'ral" . mFduva spinFrii.

1!5. 4erec'ile urmFtoare de nervi cranieni nu aparţin trunc'iului cerebral: A I şi II" B.  şi ; C.  şi ; D.  şi ; . E şi E. 1!1. "istemul nervos vegetativ: A. asigurF legFtura dintre organism şi mediul e$tern; B. trans(ormF e$citaţiile 8n senzaţii; C. trans(ormF e$citaţiile 8n reacţii de apFrare; D. trans(ormF e$citaţiile 8n reacţii de adaptare; . coor#oneaz. şi re$leaz. funcţiile or$anelor interne 1!!. "N simpatic şi "N parasimpatic 9 alegeţi enunţul greşit: A. ambele inerveazF aceleaşi organe; B. sunt componentele sistemului nervos al vieţii #e relaţie" C. au de cele mai multe ori e(ecte antagonice; D. "N simpatic se distribuie di(uz 8n pereţii organelor; . "N parasimpatic se distribuie 8n teritorii limitate. 1!%. Componenta centralF a sistemului nervos simpatic este reprezentatF de: A. centrii nervoşi a(laţi 8n coarnele posterioare medulare; B. centrii nervoşi a(laţi 8n coarnele anterioare medulare; C centrii nervoşi aflaţi )n coarnele laterale me#ulare" D. centrii nervoşi a(laţi 8n substanţa albF medularF ; . centrii nervoşi a(laţi 8n ganglionii paravertebrali. 1!). Componenta peri(ericF a "N simpatic este reprezentatF de ple$urile viscerale# din care se e$clud: A. ple$ul mezenteric superior; B. ple$ul mezenteric in(erior; C. ple$ul 'ipogastric; D. ple!urile intramurale" . ple$ul celiac. 1!+. CFile e(erente ale "N simpatic sunt constituite din: A. un singur neuron; B. #oi neuroni" C. patru neuroni; D. doi neuroni preganglionari şi unul postganglionar; . un neuron preganglionar şi doi neuroni postganglionari.

1!. 0n trunc'iul cerebral se a(lF urmFtorii nuclei# cu e$cepţia: A. nucleul salivator superior; B. nucleul accesor al oculomotorului; C. nucleul dorsal al vagului; D. nucleul ventral al va$ului" . nucleul salivator in(erior. 1!/. Componenta peri(ericF a "N simpatic este reprezentatF de lanţurile ganglionare  paravertebrale:

A. 1! 9 1+ perec'i de ganglioni; B. ! 9 + perec'i de ganglioni; C 99 ( 9& #e perec%i #e $an$lioni" D. %! 9 %+ de perec'i de ganglioni;. . )! 9 )+ de perec'i de ganglioni 1!2. 4arasimpaticul sacrat 8şi are originea 8n segmentele medulare: A. "1 9 "!; B. S9 ( S5" C. ") 9 "+; D. "+ 9 "; . "/ 9 "2. 1!3. 0n cazul "N parasimpatic# neuronul preganglionar (ace sinapsF cu cel  postganglionar: A. 8n lanţurile ganglionare paravertebrale; B. )n pereţii or$anelor inervate sau )n apropierea acestora" C. 8n ple$urile intramurale; D. 8n ple$urile viscerale; . c
1%!. Centrii nervoşi vegetativi nu realizeazF: A inte$rarea somato(motorie" B. integrarea somato9vegetativF; C. integrarea neuro9endocrinF; D. integrarea vegetativF propriu9zisF; . integrarea simpatico9parasimpaticF. 1%%. 4rincipalii centri nervoşi vegetativi au urmFtoarele localizFri# cu e$cepţia: A. )n $an$lionii spinali; B. 8n mFduva spinFrii; C. 8n trunc'iul cerebral; D. 8n 'ipotalamus; . 8n sistemul limbic. 1%). (ectul sistemului nervos parasimpatic la nivelul muşc'ilor circulari ai irisului este urmFtorul: A. contracţie 9 dilatarea pupilei; B. contracţie ( micşorarea pupilei" C. rela$are 9 vedere la distantF; D. contracţie 9 vedere de aproape; . rela$are 9 vedere normalF. 1%+. (ectul "N simpatic asupra urmFtorilor e(ectori este: A. bron'ii 9 bron'oconstricţie; B. stomac şi intestin 9 rela$area s(incterelor; C vase #in te$ument ( vasoconstricţie" D. vase din creier 9 vasodilataţie; . vezica urinarF 9 contracţia muşc'iului vezical. 1%. (ectul "N parasimpatic asupra urmFtorilor e(ectori este: A. vase coronare 9 coronaroconstricţie; B stomac şi intestin ( creşterea tonusului şi motilit.ţii" C. vezica urinarF 9 contracţia s(incterului vezical intern; D. muşc'ii radiari ai irisului 9 dilatarea pupilei; . glande salivare 9 secreţie redusF de salivF v
1%2. *e(le$ele vegetative care se 8nc'id 8n trunc'iul cerebral sunt urmFtoarele# cu e$cepţia: A. re(le$ul de salivaţie; B. re(le$ele pupilare (otomotorii; C. re(le$ul de acomodare la distanţa; D. refle!ul pilomotor" . re(le$ele lacrimale. 1%3. CFile e(erente ale "N parasimpatic sunt: A. neuroni pseudounipolari din ganglionii spinali; B. (asciculele spinotalamice; C. substanţa reticulatF medularF; D. (ibrele visceromotorii ale nervilor cranieni # # E# E; . neuroni #in $an$lionii nervilor cranieni VII- I:- :

1)5. CFile e(erente ale "N simpatic 9 selectaţi enunţul eronat: A. sunt (ibre visceromotorii din nervii spinali; B. sunt constituite #intr(un neuron pre$an$lionar scurt şi un neuron post$an$lionar lun$"

C. sunt constituite dintr9un neuron preganglionar lung şi un neuron postganglionar  scurt; D. sinapsa se (ace 8n ganglionii paravertebrali sau viscerali; . mediatorii c'imici sunt adrenalina şi noradrenalina. 1)1. (ectorii arcului re(le$ la nivelul "N simpatic sunt: A. muşc'ii striaţi ai membrelor; B. muşc'ii striaţi abdominali; C. muşc%ii netezi viscerali" D. muşc'ii circulari ai irisului; . glandele lacrimale. 1)!. &ediatorul c'imic al "N parasimpatic este: A. adrenalina; B. e(edrina; C. serotonina; D. acetilcolina"

. noradrenalina. 1)%. *e(le$ul osteotendinos rotulian este un re(le$ medular: A. senzitiv polisinaptic; B. motor monosinaptic; C. motor polisinaptic; D. proprioceptiv monosinaptic" . proprioceptiv polisinaptic. 1)). *e(le$ul ostendinos a'ilian: A. poate (i demonstrat prin lovirea tendonului sub rotulF; B. lovirea tendonului se (ace din poziţia picior peste picior; C. se produce e$tensia bruscF a gambei; D. se mani(estF prin contracţia muşc'ilor coapsei; . se manifest. prin e!tensia la'ei piciorului 1)+. 0n substanţa cenuşie a mFduvei nu e$istF urmFtoarele tipuri de neuroni: A. somatomotori; B. visceromotori; C. viscerosenzitivi; D somatoviscerali" . somatosenzitivi. 1). ermisul este o structurF care aparţine: A. mFduvei spinFrii; B. trunc'iului cerebral; C. cere'elului" D. talamusului ; . emis(erelor cerebrale. 1)/. 4e (aţa medianF a emis(erelor cerebrale se descriu urmFtoarele arii: A. auditive; B. olfactive" C. vizuale; D. somestezice primare; . motorii. 1)2. *egiunile mFduvei spinFrii sunt urmatoarele# cu e$cepţia: A. cervicalF; B. toracicF; C visceral." D. lombarF; . sacralF.

1)3. *e(eritor la polarizarea electricF a membranei nu este adevFrat cF: A. anionii organici# macromoleculele proteice# se a(lF 8n citoplasmF; B. cationii  @ sunt repartizaţi predominant la interior; C. Na, acumulat la e!terior )ncarc. ne$ativ suprafaţa e!tern. a mem'ranei" D. 8n repaus# anionii Cl  9 predominF la e$terior# respinşi de cei proteici; . repartiţia cationilor Na@ şi  @ se datoreazF pompei ionice. 1+5. Depolarizarea: A. reprezintF 8ncetarea stFrii de polarizare electricF; B. se datoreşte scFderii permeabilitFţii membranei pentru Na @ la locul acţiunii stimulului; C. pFtrunderea Na@ 8n celulǎ genereazF potenţialul de repaus; D. pFtrunderea Na@ 8n celulǎ nu modi(icF dispunerea sarcinilor electrice; . reprezint. inversarea st.rii #e polarizare electric. 1+1. egile lui 4(lLger sunt urmFtoarele# cu e$cepţia: A. legea localizFrii; B. le$ea coor#on.rii" C. legea simetriei; D. legea unilateralitFţii; . legea iradierii. 1+!. $citaţia: A. este un proces cortical pasiv; B. are un e(ect negativ asupra organismului; C. in'ibF activitatea nervoasF; D. diminuF activitatea corticalF; . se poate transforma )n in%i'iţie 1+%. 0n cadrul dinamicii corticale se deosebeşte urmFtorul proces: A. e$citaţia; B. in'ibiţia; C. simetria; D. concentrarea" . condiţionarea. 1+). Condiţionarea operantF: A. se mai numeşte pavlovistF; B. este un mo# #e )nv.ţare 'azat pe recompens. şi pe#eaps." C. este un mecanism elementar al 8nvFţFrii bazat pe (ormarea de re(le$e condiţionate; D. are la bazF asocierea cunoştinţelor cu stimularea unor centri din dience(al; . are la bazF asocierea unor deprinderi cu stimularea unor centri din sistemul

limbic. 1++. uncţia de conducere a mFduvei spinFrii are ca substrat anatomic: A su'stanţa al'." B. substanţa cenuşie; C. canalul ependimar; D. bulbul ra'idian; . puntea lui arolio. 1+. "ubstanţa albF medularǎ 9 gǎsiţi varianta (alsF: A. este constituitF 8n (ascicule ascendente şi descendente; B. se a(lF la e$teriorul mFduvei; C. este (ormatF din (ibre nervoase mielinice; D )n su'stanţa al'. se #elimiteaz. trei perec%i #e coarne" . 8n substanţa albF medularF e$istF şi (ibre scurte# de asociaţie.

1+/. Jracturile ascendente ale substanţei albe medulare nu conţin urmFtorul (ascicul: A. spinotalamic anterior; B. spinotalamic lateral; C spinotalamic posterior" D. spinocerebelos direct; . spinocerebelos 8ncrucişat; 1+2. asciculele substanţei albe medulare 9 selectaţi varianta greşitF: A. (asciculele lungi sunt ascendente şi descendente; B. tracturile ascendente şi descendente se delimiteazF 8n interiorul cordoanelor; C. (asciculele intersegmentare (ac legFtura 8ntre di(erite segmente ale mFduvei; D. (asciculele scurte sunt intersegmentare; . fasciculele ascen#ente sunt motorii 1+3. CFile sensibilitFtii e$teroceptive 9 alegeţi enunţul corect: A. sensibilitatea protopaticF este condusF prin (asciculul spinotalamic lateral; B. sensi'ilitatea tactil. fin. se mai numeşte epicritic." C. sensibilitatea epicriticF este condusF prin (asciculul spinotalamic anterior; D. sensibilitatea tactilF grosierF este condusF prin (asciculul spinobulbar; . sensibilitatea termicF şi dureroasF se mai numeşte protopaticF.

15. CFile sensibilitFtii proprioceptive 9 selectaţi varianta incorectF: A. sunt cFi speci(ice cu proiecţie corticalF sau subcorticalF; B. sensibilitatea inconştientF pentru partea in(erioarF a corpului este condusF prin (asciculul lec'sig; C. sensi'ilitatea inconştient. pentru partea superioar. a trunc%iului este con#us. prin fasciculele 6oll şi *ur#ac%"

D. sensibilitatea conştientF este condusF prin (asciculele spinobulbare; . sunt cFi ascendente medulare. 11. CFile motilitFţii voluntare 9 gFsiţi varianta corectF: A. sunt cFi ascendente medulare; B. motilitatea voluntarF este condusF prin (asciculele e$trapiramidale; C. motilitatea voluntar. este con#us. prin fasciculele corticospinale7 #irect şi  )ncrucişat"

D. ambele cFi pornesc din mFduvF şi a-ung 8n trunc'iul cerebral; . in(lu$ul nervos se distribuie la musculatura netedF# determin
1!. Controlul corte$ului asupra nucleilor de origine ai cFilor  e$trapiramidale se realizeazF prin intermediul: A. corpului calos; B. ventriculilor cerebrali; C. trunc'iului cerebral; D corpilor striaţi" . sistemului limbic. 1%. 0n interiorul cordoanelor laterale medulare se delimiteazF urmFtoarele tracturi ascendente: A. spinocere'eloase ;lec%si$ şi 6o0ers" B. spinobulbare oll şi Burdac'; C. vestibulospinale laterale; D. rubrospinale; . reticulospinale. 1). uncţia de conducere a trunc'iului cerebral se realizeazF prin urmFtoarele tipuri de (ibre# cu e$cepţia: A. (ibrele ascendente medulare; B. (ibrele descendente medulare; C. (ibrele transversale din punte;

D. fi'rele comisurale #in 'ul'" . (ibrele proprii care leagF 8ntre ei di(eriţi nuclei. 1+. Nucleii talamici prezintF urmFtoarele tipuri de cone$iuni# cu e$cepţia: A. talamo9corticale; B. talamo9cerebeloase; C. talamo9'ipotalamice; D. talamo9bulbare;  talamo(spinale 1. &etatalamusul 9alegeţi enunţul eronat: A. este (ormat din corpii geniculaţi; B. intrF 8n alcFtuirea dience(alului; C. reprezintF o staţie de releu pe calea (ibrelor optice; D. reprezintF o staţie de releu pe calea (ibrelor auditive; . #atorit. multiplelor cone!iuni- reprezint. un centru #e inte$rare a impulsurilor nervoase ascen#ente.

1/. anglionul spinal se a(lF# la nivelul nervului spinal# pe traiectul: A r.#.cinii senzitive" B. rFdFcinii motorii; C. trunc'iului; D. ramurii dorsale; . ramurii ventrale. 12. Nervii cranieni 9 alegeţi enunţul greşit: A. sunt analogi nervilor spinali; B formeaz. )mpreun. cu nervii spinali sistemul nervos central" C. pot (i senzitivi; D. pot (i motori; . pot (i micşti. 13. Nervii cranieni senzitivi 9 gFsiţi enunţul eronat: A. sunt constituiţi numai din (ibre senzitive; B. sunt constituiţi numai din (ibre a(erente ; C. sunt nervii #  şi ; D. conduc e$citaţiile de la telereceptori la centri nervoşi corespunzFtori din scoarţa cerebralF; . telereceptorii pentru nervii senzitivi sunt7 pielea- oc%ii şi urec%ea e!tern.

1/5. Nervii cranieni motori 9 recunoaşteţi a(irmaţia greşitF: A. sunt constituiţi numai din (ibre motorii; B. sunt constituiţi din a$oni ai neuronilor din nucleii motori ai trunc'iului cerebral; C. sunt nervii V-VII-I: şi :" D. determinF motilitatea involuntarF la nivelul musculaturii netede; . determinF motilitatea voluntarF la nivelul musculaturii somatice a capului. 1/1. Nervii cranieni  sunt: A. ol(activi; B. optici" C. oculomotori; D. tro'leari; . trigemeni. 1/!. Nervii cranieni  sunt: A. tro'leari; B. oculomotori" C. (aciali; D. abducens; . vagi. 1/%. Nervii cranieni  sunt: A. ol(activi; B. oculomotori; C. tro%leari" D. trigemeni; . (aciali. 1/). Nervii cranieni  sunt: A. tro'leari; B. abducens; C. tri$emeni" D. (aciali; . accesori. 1/+. Nervii cranieni E sunt: A. trigemeni; B. (aciali; C. accesori; D va$i" . gloso(aringieni.

1/. Nervii cranieni E sunt: A. (aciali; B. gloso(aringieni; C. vagi; D accesori" . 'ipogloşi. 1//. Nervii cranieni E sunt: A. abducens; B. vestibuloco'leari; C. vagi; D. accesori; . %ipo$loşi 1/2. 4e (aţa anterioarF a punţii lui arolio se a(lF originea aparentF a urmFtorilor  nervi cranieni: A. optici; B. tri$emeni" C. gloso(aringieni; D. vagi; . accesori. 1/3. 4rin (ibrele motorii somatice# nervii BBB inerveazF urmFtorii muşc'i e$trinseci ai globului ocular# cu e$cepţia: A muşc%iul o'lic superior"

B. muşc'iul oblic in(erior; C. muşc'iul drept superior; D. muşc'iul drept in(erior; . muş'iul drept intern. 125. Nervii 'ipogloşi inerveazF: A. muşc'ii (aringelui; B. muşc'ii laringelui; C. muşc%ii lim'ii" D. muşc'iul sternocleidomastoidian; . muşc'iul trapez. 121. Nervul abducens inerveazF: A. muşc'ii circulari ai irisului; B. muşc'ii corpului ciliar; C. muşc'iul oblic superior al globului ocular; D. muşc%iul #rept e!tern al $lo'ului ocular" . muşc'iul drept intern al globului ocular.