Chimia si Tehnologia Cosmeticelor Cosmetologia -stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special a pielii sanatoase; “Kosmein”- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti;
- are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomo-fiziologiei, biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei; Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice
Istoria cosmeticelor -utilizarea cremelor si uleiurilor in diferite ritualuri -10000 i.e.n. –uleiuri parfumate si alifii, pentru ingrijirea pielii si mascarea mirosurile neplacute ale pielii Egiptul antic -primele consemnari- 4000 ani i.e.n - scop estetic si terapeutic; -foloseau produse cosmetice pe baza de mercur, plumb, cupru - se utilizau machiaje de culoare alba, neagra, verde, rujuri, Kohl (creion de ochi,), henna; -se foloseau remedii antirid -creme, extracte; -vopsirea parului; -remedii impotriva caderii parului; -curatenia personala era foarte importanta - preoti; -Parfumurile egipetene erau foarte raspandite in zone mediteraniana;
Kohl(creion de ochi)
Machiaj
Vase cu unguente gasite in mormantul lui Tutankamon din Teba
(Muzeul Egiptian din Cairo)
O doamna stregandu-si fata.Relicva de provenienta necunoscuta. 11th Dynasty (British Museum, 1658)
- Mormintele antice conţineau vase cu produse cosmetice (vase kohl) şi aplicatoare (linguri cosmetice).
Romani
-Ingrijirea pielii si a corpului- obsesie -Se obtineau rujuri, diferite farduri pentru ochii, parfumuri, fonduri de ten , pudre pe baza de stibiu, funingina, farduri pe baza de malachit si azurit, rujuri cu coloranti din dude si alge si alte substante(unele foarte toxice), pasta de dinti, sapun, -Unt pe obraji; isi faceau unghiile cu sange de oaie; -Bai de namol suplimentat cu excremente de crocodil; -Se foloseau sclave numite "Cosmetae." -Impotriva imbatranirii- masti cu ingrediente vegetale( linte, miere)-corn de caprioara, excremente de peste, soarece sau crocodil, placenta, maduva, organe genitale, bila, urina de vaca, taur sau catar- superstitii - parfumuri- baza de parfum-substante uleioase obtinute din macerarea maslinelor sau din suc de grepruit;
Grecia - sec 7 i.e.n – centru de comert; - grecii dominau piata de parfumuri -vopsirea fetei in alb; purtarea perucilor;machiaj;
Evul Mediu:
- cruciaţii aduc din Orient uleiuri şi parfumuri. - cosmetice pe baza de plumb
Secolul XIV: - cosmeticele erau văzute ca un adevărat pericol pentru sănătate - foloseau cotlete de vitel si albus de ou pentru intinerire - În Anglia părul roşu era la modă; Secolele XV-XVI: -în Europa, cosmeticele erau folosite numai de către aristocraţi. - Italia şi Franţa au devenit centrele industriei cosmetice. - masca de fata pe baza de plumb - cosmeticele- arma mortala-arsenic Secolele XVII-XVIII: -cosmeticele sunt folosite pe scară largă, - apar cosmeticienii profesionişti - se dezvolta tehniciile de obtinere a uleiurilor esentiale Secolul XIX: - in Franţa se dezvoltă procesele chimice de înlocuire a aromelor obţinute prin metode naturale cu produse de frumuseţe bazate pe cercetarea ştiinţifică. - Oxidul de zinc începe a fi folosit în pudra facială înlocuind în mare parte mortalele mixturi de plumb şi cupru, utilizate anterior. - se folosesc inca substante otravitoare in machiaj - machiajul era considerat indecent
Secolul XX - produsele cosmetice erau deja folosite în mod curent în ţările occidentale - s-au cautat noi produse chimice si plante care ar putea avea o actiune benefica asupra corpului uman - cosmeticele şi restul machiajelor să ajute împreună la formarea unei uriaşe industrii cu vînzări de peste 20 de miliarde de dolari anual - O miscare importanta in industria cosmetica este de a folosi componentii din produsele cosmetice exclusiv naturale - dupa 1950 incepe era moderna a cosmeticelor -1966 - introducerea etichetelor pe produsele cosmetice(SUA) -1976- primul amendanent- “Cosmetic Directive”(Europa) - 1991 – imbunatatirea legislatiei- se interzice testare ingredientelor pe animale
Legislatie: -Produsele cosmetice puse pe piaţă nu trebuie să pericliteze sănătatea umană atunci când sunt folosite în condiţii normale sau raţional previzibile de folosire, ţinându-se seama în special de prezentarea produselor, etichetarea, instrucţiunile privind conservarea, depozitarea, utilizarea şi îndepărtarea acestora, precum şi de orice altă indicaţie prevăzută de producător, de reprezentantul său autorizat sau de orice altă persoană responsabilă pentru punerea pe piaţă a produsului.
-Producătorul sau persoana responsabilă pentru punerea pe piaţă a unui produs este responsabil cu urmatoarele date si după caz, este obligat să asigure accesul reprezentatiilor imputerniciti la date: a)compoziţia calitativă şi cantitativă a produsului; informaţiile privind compoziţia parfumantă şi parfumurile sunt limitate la numele şi la numărul de cod ale compoziţiei, precum şi la identitatea furnizorului; b)detaliile fizico-chimice şi microbiologice pentru materiile prime şi produsul finit şi criteriile de control de puritate şi microbiologic pentru produsul cosmetic; c)metoda de fabricare conform normelor de bună practică de fabricaţie a produselor cosmetice în vigoare;
d)numele persoanei responsabile cu fabricarea sau importul unui produs cosmetic; aceasta trebuie să aibă o pregătire adecvată sau experienţă în domeniu; e)evaluarea riscului pentru sănătatea umană al produsului cosmetic, care se face pe baza profilului toxicologic general al ingredientelor folosite şi/sau prin evaluarea într-un laborator, cu respectarea principiilor de bună practică de laborator, şi se prezintă sub forma documentului de evaluare a riscului pentru sănătatea umană, semnat de persoana răspunzătoare care a evaluat produsul cosmetic din acest punct de vedere; f)denumirea şi adresa laboratorului şi/sau ale persoanelor responsabile de evaluarea produsului cosmetic din punct de vedere al securităţii pentru sănătatea umană; persoanele responsabile de evaluare trebuie să aibă diplomă de studii superioare de specialitate în farmacie, toxicologie, medicină, chimie, biologie sau o disciplină similară; g)datele existente cu privire la efectele nedorite pentru sănătatea umană, provocate de produsele cosmetice ca urmare a utilizării; h)dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic, în cazul în care natura acestuia o justifică.
-diversificarea produselor cosmetice – produse cu o multitudine de actiuni biologice -materii prime- obtinute dfin natura si purificate, sintetizate specific, produse prin manipularea genetica a microorganismelor -rolul agentului purtator este foarte important -rolul chimistului cosmetician -Dezvoltarea de noi stiinte - tehnicile biometrice- investigarea proprietatilor pielii - se poate masura elasticiatea pielii, topografia, hidratarea pielii; - pentru orice efect promis al unui produs cosmetic trebuie sa gaseasca o noua tehnica pentru a demonstra efectul respectiv
Clasificarea preparatelor cosmetice: Dupa unii autori (W.A Poucher) ele se clasifica in trei grupe : -Preparate de machiaj( asigura aspectul exterior, decoratia) - Preparate de ingrijire a pielii -Preparate pentru scopuri multiple( au rol de a imbunatatii conditia si starea de sanatatea pielii, pentru a prelungi cat mai mult aspectul tanar) Dupa H. Janistyn preparatele cosmetice se clasifica in :
-Preparate cu rol de intretinere, curatire si protectie a pielii -Preparate utilizate in retusarea aspectului exterior -Preparate farmaco-cosmetice, care contin in compozitia lor o serie de substante din grupa hormonilor, vitaminelor, enzimelor, antbioticelor, antisepticelor, fotoprotectoarelor, etc.
Cosmetica • Etimologie: gr kosmetos, impodobit, aranjat sau kosmos: ordine armonie • Definiţie: produs cosmetic - orice substanţă sau preparat care urmează să fie pus în contact cu diverse părţi externe ale corpului uman, precum piele, păr, unghii, buze, organe genitale externe sau cu dinţii şi mucoasa bucală, cu scopul exclusiv sau principal de a le curăţa, a le parfuma, a le modifica aspectul şi/sau a le corecta mirosurile corporale şi/sau a le proteja ori a le menţine în bună stare – LEGEA Nr. 178 din 18 octombrie 2000 privind produsele cosmetice
-
produs cosmetic - orice substanta sau preparat care vine i contact cu diverse parti externe ale corpului uman (piele, ochi, unghii, buze, organe genitale externe, par de pe cap si de pe corp etc.) sau cu dintii si mucoasa bucala, pentru a le curata, a le parfuma, a le modifica aspectul si/sau a le corecta mirosurile corporale si/sau a le proteja ori a le mentine i buna stare;
-
ingredient cosmetic - orice substanta chimica sau preparat de origine sintetica ori naturala, cu exceptia compozitiilor aromatice sau parfumante, care intra i compozitia unui produs cosmetic;
-
coloranti cosmetici - substante care se adauga i produse cosmetice i scopul colorarii produsului si/sau a unor parti ale corpului uman
-
conservanti - substante care se adauga in produsele cosmetice in scopul principal de a inhiba dezvoltarea microorganismelor i aceste produse;
-
-
-
-
-
filtre ultraviolete - substante care se adauga i produsele cosmetice pentru a filtra anumite radiatii ultraviolete, in scopul protejarii pielii de efectele nedorite ale acestor radiatii; lot de fabricatie - o cantitate definita in materie prima, material de ambalare sau produs finit, fabricata in conditii identice printr-un proces sau o serie de procese, astfel incat sa poata fi considerata omogena; numar de lot de fabricatie - o combinatie distinctiva de numere si/sau de litere, care in mod specific identifica un lot; termen de valabilitate - data stabilita de producator pana la care produsul conservat in conditiile impuse isi mentine caracteristicile prescrise si poate fi utilizat; eticheta - orice material scris care contine elemente de identificare a produsului si, dupa caz, instructiuni de utilizare pentru consumator; ambalaj primar - material care vine in contact direct cu produsul cosmetic, folosit la mentinerea caracteristicilor prescrise ale produsului pe toata perioada de valabilitate; ambalaj secundar - material folosit la protejarea ambalajului primar.
Cosmetologia -stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special a pielii sanatoase; “Kosmein”- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti; - are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomofiziologiei, biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei; Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice
Funcţii ale produselor cosmetice –curățire –parfumare –schimbarea aparenţei –protejare –menţinere în bune condiţii –Corectarea mirosurilor corpului
Locuri de aplicare –epidermă –păr –unghii –buze –organe genitale externe –dinţi –membranele mucoasei cavităţii orale
Produse cosmetice •
- Creme, emulsii, loţiuni, geluri şi uleiuri pentru piele (mâini, faţă, picioare etc.) • - Măşti pentru faţă (cu excepţia produselor care acţionează ca abrazive superficiale ale pielii pe cale chimică) • - Baze nuanţatoare (lichide, paste, pudre etc.) • - Pudre de machiaj, pudre după baie, pudre igienice etc. •
• - Săpunuri de toaletă, săpunuri deodorante etc. • - Parfumuri, ape de toaletă, ape de colonie etc. • - Preparate pentru baie şi duş (săruri, spume, uleiuri, geluri etc.) • - Depilatoare • - Deodorante şi antiperspirante
Produse cosmetice (cont.) •
• • •
• • • •
- Produse pentru îngrijirea
părului: - nuanţatoare şi decolorante; - produse pentru ondulare, îndreptare şi fixare; - produse pentru aranjare (decorare); - produse pentru curăţare (loţiuni, pudre, şampoane etc.); - produse de condiţionare (loţiuni, creme, uleiuri etc.); - produse de coafare (loţiuni, lacuri, briantine etc.) - Produse pentru ras (creme, spume, loţiuni etc.)
•
• • • • • • • •
- Produse pentru machiaj şi îndepărtarea acestuia de pe faţă şi ochi - Produse destinate aplicării pe buze - Produse pentru îngrijirea dinţilor şi a gurii - Produse pentru îngrijirea unghiilor şi decorarea lor - Produse pentru igiena intimă externă - Produse pentru băi de soare (plajă) - Produse pentru bronzare fără soare - Produse de albire a pielii - Produse antirid.
Luciu de buze Lip gloss
Contur de buze Lip liner
Modelator de buze Lip plumper
Ruj de buze Lipstick
Tus ploape Eye liner
Fard ploape Eye shadow
Mari companii producătoare de cosmetice • Almay • American Beauty • Artistry • Aveda • Avon • Bath & Body Works • Biotherm • Bobbi Brown • The Body Shop • Bonne Bell • Burt's Bees • Cargo • Carol's Daughter • Clarins • Clinique • CoverGirl • Elizabeth Arden • Estée Lauder • Fabergé • Hard Candy • Helena Rubinstein • Kevyn Aucoin • Kiehl's • Lancôme • Laneige • Laura Mercier • Lise Watier • L'Oréal • Love Cosmetics • MAC Cosmetics • Mary Kay • Max Factor • Maybelline • Nars • Natural Wonder • Neutrogena • Nivea • Oriflame • Origins • Revlon • Rimmel • Sephora • Shiseido • Shu Uemura • SK-II • Stila • Ulta • Urban Decay • Vichy • Victoria's Secret • Wella
Biotechnology in Personal Care- Raj Lad, 2006 by Taylor & Francis Group, LLC; Poucher's Perfumes,Cosmetics and Soaps- Hilda Butler, 2000 Kluwer Academic Publishers; Cosmeceuticals, Drugs vs. Cosmetics- Peter Elsner, Howard I. Maibach, 2000 by Marcel Dekker, Inc.;
Handbook of Cosmetic Science and Technology- André O. Barel, Marc Paye, Howard I. Maibach, 2009 by Informa Healthcare USA, Inc.; Dermofarmacie si Cosmetologie - Gheorghe Suciu, 1997, UMF. ClujNapoca;
PIELEA -1,5- 2 m2 neteda, catifelata, usor umeda
Caracteristici: •Grosimea- 1-4 mm •Greutatea- 6% din greutatea totala •Elasticitatea •Culoarea
Rol •Protejeaza mediul intern al organismului
Structura pielii: •Epidermul •Dermul •Hipodermul
Pielea
Epiderma: -stratul cornos (stratum corneum aflat la exterior) -stratul lucid (stratum lucidum) -stratul granulos (stratum granulosum) -stratul filamentos (spinos, stratum spinosum) -stratul bazal sau germinativ (stratum basale, germinativum) Celulele din epiderma: Melanocitele Keratinocitele Celulele Langerhans-imunitatea Celule Merkel-receptia atingerii
Dermul (corium, corion, cutis) –tesut conjunctiv •Fibre proteice- colagen, elastina, reticulina •Elemente celulare –fibroblasti, mastocite, celule pigmentare, plasmocite •Substanta fundamentala- mucopolizaharide(proteoglicani) -este format din doua straturi - Stratul papilar-papile - Stratul (dermul) reticular- fibre conjunctive, fibre reticulare, fibre elastice; Hipodermul(tella subcutanea)- tesut conjunctiv lax •Adipocite •Glomerulii glandelor sudoripare •Foliculii pilosi
Fiziologia pielii •Functii elementare( keratinogeneza, melanogeneza) •Functii de ansamblu( secretorie, de termoreglare, termoreceptoare, rolul pielii in procesele imunologice)
Keratinogeneza- procesul de formare al keratinei - keratinocite Melanogeneza- procesul de formare al melaninei - melanocite - melanogeneza
Factori care influenteaza melanogeneza: - sistemul nervos - glandele endocrine- hormonul melanostimulator (HMS) - radiatiile solare, razele X; - lipsa unor vitamine: A, C, PP provoaca o hiperpigmentare; - unele metale As, Cu, Ca, Mg- stimuleaza pigmentogeneza Mo, Hg, Au- inhiba pigmentogeneza
Sinteza melaninei( melanogeneza)
Functia secretorie a pielii: •Secretia sudorala •Secretia a sebumului Glandele pielii: -glande de tip sudoripar -glande ecrine si apocrine -glande de tip sebaceu – glande holocrine
Glanda ecrina -Secretie inodora si incolora -Transpiratia ecrina este continuua si imperceptibila -Compozitia sudorala ecrina: pH 3.9-5.6 -Secretia sudorala este corelata cu temperatura corpului, mediul ambiant, stresul emotional, lumina ultravioleta, febra;
Glanda apocrina -Sunt mai mari si mai putin numeroase -Secretia se varsa printr-un canal excretor care se deschide intr-un folicul pilos sebaceu; -Se gasesc la axilele si pliurile inghinale, zona genitala, anus -Secretia apocrina: pH 6.9
Glandele sebacee- functie de secretie a sebumului - glande cu secretie externa, holocrine
Sebum- formeaza majoritatea stratului gras ce acopera pielea si parul -amestec de lipide(fosfolipide, trigliceride, ceruri, colesterol, acizi grasi liberi, squalen) - in comedoane si filamente seboreice- Corynebacterium acnes - protejeaza pielea si parul(deshidratare, inhiba cresterea microorganismelor)
Factorii care influenteaza secretia sebacee: -factori interni -factori externi
Factorii interni: •Sistemul endocrin - testosteronul - estrogenii - tiroida -hormonii corticoizi •Sistemul nervos- stresul - anxietatea - boli(parkinson, encefalite, epilepsie, afectiuni paralitice, nevrite) •Aparatul digestiv
Factorii externi: • Temperatura- influenteaza vascozitatea sebumului • Alimentatia Functiile sebumului: - contribuie la formarea stratul hidrolipidic si a mantalei acide - are actiune fungistatica Filmul hidrolipidic cutanat - zona de protectie a pielii -stratul hidrolipidic(secretia sebacee, sudorala, epiderm, apa)
Mantaua acida- actiune antimicrobiana -stratul hidrolipidic -stratul cornos - pH 5-6 creeaza mediu nefavorabil devoltarii microbilor - descumarea stratului cornos duce la eliminarea florei microbiene
Biochimia pielii In compozitia chimica a pielii intra: •Apa •Substante anorganice •Proteine •Glucide •Lipide •Vitamine •Enzime
Apa - 58-66% in organismul uman - variaza in functie de sex, varsta - lichidele din organism- 96-99% apa - tesuturile 70-83% - scheletul 22%
Organul, tesutul
% din apa totala a organismului
Pancreasul
0.6
Intestinul
3
Muschii
50
Pielea
7-11
Ficatul
3-5
Grasimile
12
Scheletul
10
Dentina
0.5
Smaltul
0.1
Substante anorganice: -sodiul(tesutul conjunctiv), potasiu(epiderm), calciu(tesutul conjunctiv), magneziu, cupru, zinc, fier, sulf(aminoacizi), fosfor, clor(32%), flor;
Substante organice: proteine, glucide, lipide
Proteine - subst. macromoleculare formate din aa - clasificare- dupa omogenitate - dupa solubilitate -dupa numarul de aminoacizi
- keratina, colagenul, elastina
Structura sec. a keratinei
Structura colagen
elastina
Keratina- epiderm -aa cu S(cistina, cisteina, histidina, triptofan, leucina, tirozina) - punti disulfurice - keratohialina - α-helix, β- foi pliate
Colagen- se gaseste in derm, ligamente, tendoane, cartilaje - glicocoli(30%), prolina, hidroxiprolina; - colagen – solubil (tropocolagen) - insolubil(colastromin) - 3 lanturi polipeptidice inmanunchiate( helix)
Elastina - intra in componenta fibrelor elastice -alanina, valina, prolina, hidroxiprolina, desmozina, izodesmozina( cross linking)
desmozina si izodesmozina
Glucide( hidratii de carbon) •Monozaharide: glucoza, fructoza;
β D-glucoza
fructoza
•Polizaharide: •Glicogenul( stratul lucid, foliculi pilosi) •acidul hialuronic, condroitin sulfatii( A, B, C)( substanta fundamentala, tesutul conjunctiv, derm); •Hialuronidaza-scade gradul de polimerizare - gel-----solutie •Condroitinaza
dermatansulfat acid hialuronic
Lipide: trigliceride ( 15-37%), fosfolipide( 1.8-7.1%), acizi grasi liberi ( 30%), ceride( 30%), squalen(18%), steroli( 1.5-3.5%) -sintetizate in epiderm si in glandele sebacee; -mentin functia de bariera; Vitamine: - epiderm- vitaminele A, D(provitamine) - derm – B1, B2, B6, C, B5, PP, biotina; Enzime: -Oxidoreductaze: - dehidrogenaze, peroxidaze, citrocomoxidaze, catalaze; -Transferaze: -transaminaze, acetilcolinesteraze; - Hidrolaze: - proteaze, amilaze, glucozidaze, lipaze, esteraze; - Liaze: - aldolaze, decarboxilaze; - Izomeraze
Vitamina B5
Vitamina C
Hidratarea dermului -procesul de hidratare al dermului este strans legat de substanta fundamentala din derm( suspensie coloidala, gel, contine: apa, ioni, substante proteice, polizaharide) -Capacitatea de hidratare a dermului creste odata cu scaderea gradului de polimerizare al acidului hialuronic -Continutul in apa al pielii se exprima prin factorul natural de hidratare (NMF) - caracterizeaza starea normala de hidratare a pielii -apa-80% -schimburi hidrice -20%-apa fixata
Imbatranirea tesutului conjuctiv al pielii •Un complex de reactii chimice de oxido-reducere, de aminari si dezaminari, modificare turnoverului metabolic al compusilor biochimici •Imbatranirea macromoleculei de colagen- scade colagenul solubil •Scade cantitate de acid hialuronic •Razele solare Ridurile- modificarea suprafetei pielii, datorate schimbarilor ce au loc in fiziologia si biochimismul pielii, traduse prin pierderea elasticitatii, tonicitatii muschilor, cresterea sensibilitatii la diferiti agenti externi, aparitia aspectului pliat al pielii;
Riduri: •Riduri de plisare( incretire) •Riduri de lasare
Factori care contribuie la aparitia ridurilor: •Contractura repetata a muschilor fetei- riduri de expresie •Slabirea accentuata •Tulburari generale ale organismului •Expunerea nerationala la soare •Lumina puternica •Factorii de mediu: vantul caldura excesiva, uscaciunea, poluarea atmosferica •Lipsa ingrijirii tenului, ingrijirea neadecvata •Modul defectuos de viata •Starea sufleteasca
Principalele tipuri de ten Criterii de clasificare: -dupa continutul in lipide: ten normal, uscat, gras, mixt -dupa continutul in apa: ten normal hidratat, hiperhidratat si deshidratat -dupa unele tulburari fiziologice sau afectiuni: ten casectio , cuperozic, pletoric, acneic, ridat, imbatranit; Ten normal( eudermic): piele neteda, supla, catifelata, pori foarte mici, circulatie buna Ten uscat( piele sebostatica): pori mici, epiderma subtire, fragil, iritabil, sensibil •Ten alipic- ten uscat din lipsa de lipide •Ten deshidratat- factori interni- predispozitia congenitala, tulburari ale glandei tiroide, tulburari de circulatie, tulburari nervoase; - factori externi; Ten gras: secretie crescuta a glandelor sebacee, pori dilatati, aspect lucios, unsuros •Ten gras uleios •Ten gras asfixic: piele ingrosata, porii opturati de surplusul de grasime, de celulele cornoase si excesul de secretie sudoripara- duce la aparitia comedoanelor si cosurilor Ten mixt( combinat)
Tipurile de ten dupa continutul de apa: Ten normal hidratat: pielea supla, elastica, fina Ten hiperhidratat: usor deformat, cu pungi sun ochi Ten deshidratat: lipsa vitaminel A, F, factori externi, tulburari nervoase Tipurile de ten dupa unele tulburari fiziologice: Ten casectic: hranirea insuficienta a pielii, lipsita de elasticitate, uscata, subtire, se descumeaza usor, se datoreaza unor tulburari nervoase si cardiace; Ten cuperozic: roseata a pometilor si a nasului, apar vinisoare rosiatice, apare datorita dilatarii vaselor capilare ale fetei; Ten pletoric: piele groasa, aspect carnos, pilozitate crescuta, pori dilatati, apare in boli metabolice; Ten senil: uscaciune exagerata, aparitia ridurilor, apare datorita ereditatii, tulburari ale glandelor cu secretie interna, abuzul de factori, tratamente cosmetice neadecvate;
Operatiuni principale pentru intretinerea igieno-cosmetica •Demachierea •Ten normal: emulsie A/U sau U/A, sau lotiune cu maxim 10-20% alcool •Ten uscat: emulsie nutritiva, lapte demachiant cu lanolina •Ten gras: emulsii spumoase, apa si sapun, lotiuni cu stearati •Gomajul •Peeling: creme cu rezorcinol, acid salicilic, acid glicolic, acid tricloroacetic, fenol; •Dezincrustarea electrica: -galvanodermului - diminiueaza edemele, mareste capacitatea de regenerare a pielii si a tesuturilor •Tonifierea: lotiuni tonice; •Hranirea pielii: creme nutritive, emulsii nutritive; •Protejarea •Masajul facial:- efect de curatire - stimuleaza activitatea glandelor sebacee si sudoripare -mentine tonusul pielii si elasticitatea - favorizeaza respiratia cutanata
Emulsii
Emulsii: distributii intime a doua lichide nemiscibile, care formeaza un sistem coerent; - faza externa( continua), - faza interna (dispersa) Emulsii cosmetice: -faza uleioasa( uleiuri grase, minerale, ceruri, alcooli grasi, acizi grasi, esteri ai acizilor grasi) - faza apoasa( apa, glicerina, glicoli) - emulgatori: sapunuri( sodiu, potasiu, trietanolamine) sulfati de alcooli grasi, esteri, polietilenglicoli Tipuri de emulsii: - emulsii ulei/apa( U/A): creme de zi, lapte demachiant - emulsii apa/ulei( A/U):actioneaza lubrefiant, creme de noapte, creme grase, creme pentru copii, “cold crems” - emulsii polifaze
A. Two immiscible liquids, not yet emulsified. B. An emulsion of Phase II dispersed in Phase I. C. The unstable emulsion progressively separates. D. The surfactant (purple outline around particles) positions itself on the interfaces between Phase II and Phase I, stabilizing the emulsion
Tipul de emulsie (apă/ulei sau ulei/apă) depinde de un număr de factori, incluzând surfactantul, raportul de ulei-apă, temperatura, concentrația de sare și prezența unor cosurfactanți și alți cosoluți
O emulsie poate fi obținută utilizând diferite procese, precum: -auto-emulsifierea, -omogenizarea, -dispersia mecanică (metodă în una sau două etape)
-În general, o dată preparate, emulsiile ar trebui să fie stabile pentru cel puțin 2 ani de stocare la temperatura camerei, fără o creștere considerabilă a mărimii particulelor sau formarea de particule mari
Instabilitatea unei emulsii:- coalescenta( a fuziona) - floculatie ( coagulare) - creaming( migrarea substantelor la suprafata) - dezintegrare( separare)
Cerinte practice pentru fabricarea unor emulsii stabile -faza premergatoare - 60-75 grade C -faza de adaugat – cu 2 grade mai mult - adugare inceata - amestecare statornica, nu prea puternica - racire treptata - omogenizare optima - alegerea emulgatorilor adecvati( combinarea emulgatorilor) - dozarea emulgatorului- cantitatea reglata cu restul componentilor - rapoarte intre faza interna si faza externa – minim 1% faza interna - minim 26% faza externa
Preparate cosmetice pentru ingrijirea fetei -Emulsii cosmetice (demachiante si de intretinere) -Lotiuni cosmetice -Creme cosmetice -Unguente Emulsii cosmetice Emulsii demachiante sau de curatire -Aspect laptos obtinut prin emulsionarea in apa a unor grasimi -U/A si A/U -Emulgatori naturali si sintetici( trietanolamina, sapunuri, laurilsulfat de sodiu, tween, span, etc) -Substante medicamentoase: acid salicilic, rezorcinol; -Substante cu rol de catifelare: glicerol, sorbitol, alcool cetilic, cetaceu; Dupa natura substantelor si a emulgatorilor: - emulsii cu ulei de migdale, emulsii pe baza de trietanolamine, sapunuri, etc.;
Emulsii cu trietanolamine- usor alcaline, stabile Ulei de parafina 10.0 g Alcool cetilic 0.50g Acid stearic 3.0 g Trietanolamina 1.8 g Propilenglicol 2.0g Apa la 100g
Ulei de parafina 10.0 g Stearina 4.0g Trietanolamina 1.8 g Cetaceu 12.0g Unt de cacao 6.0g Apa la 100g
-emulsii pentru tenuri uscate si normale:- emulsii cu lanolina Ulei de parafina Lanolina Unt de cacao Vaselina Colesterol Apa la
40.0g
Ulei de parafina 80.0g Vaselina 15.0 g 1.0 g Lanolina 8.0 g Unt de cacao 5.0 g 0.7g Colesterol 1.5 g 100g Borax 0.3g Apa la 100g -Emulgatori: -laurilsulfatul de sodiu se aduga la faza apoasa - tween, span se aduga la faza grasa
Ulei de parafina 30g Alcool cetilic 1.5g Laurilsulfatul de sodiu 1.0 g Monostearat de glicerina 0.5g Apa la 100g
Stearina Lanolina Span 80 Tween Apa la
7g 0.5 g 2.5g 100g
Emulsii pentru intretinerea tenului
-Preparate lichide U/A si A/U care exercita asupra pielii un efect emolient hidratant, revitalizant -Pot contine extracte din plante, sucuri de fructe, suc de castraveti, etc. -Se pot asocia cu vitamine, hormoni, enzime, etc. -Emulsii hidratante
Ulei de parafina Cetaceu Laurilsulfat de sodiu Apa la
3.0 g 1.0 g 100g
-Emulsii emoliente
Unt de cacao Cetaceu Acid stearic Hidroxid de sodiu Glicerina Apa la Parfum
2.0 g 3.0 g 4.0 g 0.40g 7.0 g 100g
Lotiuni cosmetice -preparate lichide cu rol de a activa circulatia sanguina si de a stimula functiile biologice ale pielii -Solventii de baza a lotiunilor: -solutii hidroalcoolice -solutii slab acide ( citric, lactic, acetic) -sucuri de fructe - substante medicamentoase Clasificare: - lotiuni astringente - lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate - lotiuni modificatoare de pH - lotiuni tonice - ten gras - inchiderea porilor Materii prime: saruri de aluminiu, zinc, tincturi, extracte din produse vegetale cu efecte astringente, substante antiseptice( acis salicilic, camfor, spirt camforat), apa distilata, ape aromatice, infuzii de plante; Lotiuni astringente
Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun) Acid salicilic Camfor 1.0 g Alcool 45.0 g Apa la 100 g
Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun) 1.0g Suc de lamaie 35g Alcool 15.0 g Apa la 100 g
Lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate
- produse vegetale, flori de portocal, flori de trandafir, flori de soc, etc. - sucul de castraveti, miere; Apa de roze Apa de flori de portocal Apa de soc 50g Camfor 0.5g Acid boric 2.0g Tinctura de benzoe Lotiuni modificatoare de pH - regleaza pH-ul pielii
Materii prime: acid boric, salicilic, citric, acetic, sucuri naturale de citrice borax, bicarbonat de sodiu Acid acetic glacial Acid lactic Acid citric 0.5g Alcool 10g Apa la 100g
sau
Acid salicilic Mentol Alcool Apa la
1g 10.3g 20g 100g
-Pentru tenurile seboreice Borax 2.0g Alcool 30 g Apa la 100g Lotiuni tonice `- preparate lichide, hidroalcoolice, slab astringente, racoritoare;
- contin substante astringente( saruri de aluminiu sau de zinc), - contin substante cu efect racoritor( mentol, camfor 1:1000) - pentru tenurile normal gresate Sulfat de zinc 0.10g Glicerina 10,0 g Camfor 0.05g Apa de roze 40.0g Apa la 100g
Unguente si creme cosmetice Unguentele- sunt preparate farmaceutice de consistenta moale, destinate
aplicarii pe piele sau mucoase, in scop terapeutic sau de protectie creme- unguente in care faza apoasa emulsionata depaseste 10 % Creme- emulsii semisolide
Prin utilizarea cremelor se urmareste: -mentinerea in limite normale a unor parametri fiziologici( secretia naturala a pielii, umiditatea, elasticitatea) -suplinirea lipsei secretiei naturale de grasime a pielii -refacerea elasticitatii pielii -hidratarea -intarzierea formarii ridurilor prin actiunea de revitalizare si emolienta -efecte de curatire a pielii
Conditii: -Utilizarea materiilor prime de calitate corespunzatoare, care sa fie aduse intr-o stare fina de diviziune -Materii prime inofensive, neiritante -Substantele incorporate sa aiba capacitatea de penetrare in straturile superficiale ale epidermuui sau in tesuturile mai profunde in vederea hranirii si vitalizarii lor -Sa fie utilizate in concordanta cu tipul de ten -Sa fie conservabile in timp Materii prime folosite la prepararea cremelor cosmetice -substante grase de:- origine animala( ceara, lanolina, cetaceu, alcooli de lana) - origine vegetala( unt de cacao, uleiuri de floarea soarelui, masline, arahide, germeni de cereale( vit A, B1 B2,B6, E, F, provit D, ulei de ricin) - origine minerala( ulei de parafina, vaselina, parafina solida) - stearina, alcool cetilic, etc. -emulgatori: lanolina, span, tween, saruri ale acizilor grasi cu amine( trietanolamine) -substante biologic active: vitamine, hormoni, aminoacizi, extracte de plante, hidrolizate de proteine, lectine, fermenti, enzime care influenteaza favorabil procesele vitale ale pielii; -parfumuri: parfumul de roze, lavanda, etc
Clasificare: -dupa scopul utilizarii: -creme de curatire( demachiante), emoliente, de masaj, creme nutritive, de zi de noapte, foroprotectoare, contra ridurilor,creme de ochii, antirid, hidratante, astringente, terapeutice,creme de corp, creme de maini, creme de picioare, creme de calcaie; -dupa compozitie: creme pe baza de ceara( coldcreme), creme pe baza de lanolina, vaselina, creme pe baza de stearati, creme cu substante bioactive; -dupa modul de preparare: creme obtinute prin simpla amestecare si omogenizare, creme emulsii A/U si U/A; -dupa continutul de faza grasa:- creme cu continut ridicat de grasime (peste 90%) - continut mediu( 25-50%) - scazut( sub 25%)
Coldcreme -sunt unguente emulsii, pe baza de ceara de albina, cu un continut ridicat de apa; -ten normal si uscat -Componente principale: - ceara de albina( 18-20%) - uleiuri vegetale ( 56-60%) sau minerale - borax (0.5- 1%) - apa ( 20-30%) -Componente asociate: -cetaceu ( pana la 5%)- creste emolienta si stralucirea - alcool cetilic( 1%)-creste emolienta - parafina- mareste consistenta - ceruri amorfe- mareste consistenta - lanolina- mareste emolienta, fluidifica crema
Compozitie ceara: - esteri ai acizilor din ceara - esteri colesterolici ai acizilor grasi - materii colorate - alcooli liberi - alcooli cerotici liberi - alcoli cerotici saturati -alcooli cerotici nesaturati -hidrocarburi
71% 1% 0.3% 1.0-1.25% 13.5-14.5% 12-13% 1.5% 10.5-13.5%
Ceara alba Ulei de migdale Borax Apa de roze Ulei de roze
Ceara alba Ulei mineral Lanolina Span80 Borax Apa la Parfum
18g 61.0g 1.0g 20.0g 0.1g
Ceara alba Ulei mineral Borax Apa la Parfum
16g 45.0g 1.0g 100.0g 0.3-0.5 g
10g 50.0g 3.0g 1.0g 0.7 g 100.0g 0.3-0.5 g
-Coldcreme- modificare texturii: stearina, vaselina(15%), monostearat de gliceril; -Pentru cresterea vascozitatii: bentonita purificata, alginat de sodiu -Utilizarea de stearat de trietanolamina ca inlocuitor pentru ceara
Creme de curatire sau demachiante: -indeparteaza de pe suprafat pielii a produselor de secretie, a impuritatilor mecanice, fardurilor, etc. - ten uscat si ten normal - In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A
Conditii: -sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide -sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile -sa produca o destindere, sa invioreze piele -sa fie discret parfumata - pelicula lasata pe piele sa fie nici prea grasa, dar suficient de emolienta
-coldcreme- ceara de albina-borax -creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale;
Creme de curatire sau demachiante: -indeparteaza de pe suprafata pielii a produsilor de secretie, a impuritatilor mecanice, fardurilor, etc. - ten uscat si ten normal - In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A Conditii: -sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide; -sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile; -sa produca o destindere, sa invioreze piele, sa ramana moale si supla; -sa fie discret parfumata; - pelicula lasata pe piele sa nu fie prea grasa, dar suficient de emolienta pentru a preveni uscarea -coldcreme- ceara de albina-borax -creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale( pana la 60%); -se asociaza cu substante emoliente ca alcool cetilic, unt de cacao, ulei vegetal(1:2), cetaceu, lanolina -actioneaza diferit-unele includ in mod mecanic impuritatile, reziduurile de machiaj - altele care contin sapunuri formeaza micele in prezenta apei care emulsioneaza grasimile
-Ulei mineral 40 g -Ceara de albine 16g -Miristat de izopropil 5 g -Borax 1g -Apa la 100g
-Ulei mineral -Ceara de albine -Parafina -Alcool cetilic -Borax -Apa la -Parfum
49 g 8g 7g 1g 0,4g 100g
-Creme demachiante lichefiabile- stearatul de trietanolamina- emulgator
-Ulei mineral -Acid stearic -Lanolina -Trietanolamina -Apa la
50g 10g 5g 1,5g 100g
-Creme demachiante care nu contin apa- se lichefiaza usor in contact cu pielea -Ulei de vaselina -Vaselina -Alcool cetilic -Cetaceu -Ozocherita -Parfum
42g 18g 5g 1,5g 14g 0,2-0,3g
Unguente cu stearati( Creme cu stearati) -vanishing creams -creme de zi -1892 –prima crema comerciala cu stearat -Burroughs and Wellcome -Hazeline Snow -Ozozo -Witch-hazel (Hamamelis)
-preparate obtinute prin saponificarea acidului stearic cu substante alcaline -trebuie sa se aplice usor, sa patrunda usor in piele, sa lase pielii un aspect mat, acoperit de o pelicula luminoasa, aproape invizibila; -emulsii U/A- emulgatorul- stearatii -Materii prime: -stearina(amestec de acid palmitic, stearic si acid oleic) -substante alcaline, -glicerina -emulsii U/A- emulgatorul- stearatii -se mai pot utiliza: trietanolamina, bicarbonatul de potasiu( spumeaza)
C17H35-COOH
+ NaOH
CH2OH
CH2OCOC17H35 C17H35OCOHC
C17H35-COONa + NaOH
+ 3 NaOH CH2OCOC17H35
C17H35-CHOONa + HOHC CH2OH
stearina
Pot fi unguente: - neutre( saponificare totala), -acide( saponificare partiala) Acizi si bazele utilizate la prepararea cremelor cu stearina: -Hidroxid de potasiu -Hidroxid de sodiu -Hidroxid de amoniu -Borax -Trietanolamina -Izo-propanolamina -Acidul stearic -Stearina
Calitatea cremelor cu stearina este influentata de: -Natura alcalilor -Emulgator -Tehnologia de preparare
Natura substantei alcaline:-folosirea hidroxizilor alcalini in defavoarea carbonatilor - hidroxidul de sodiu-creme mai tari - hidroxidul de potasiu- creme mai moi si mai stralucitoare -hidroxidul de amoniu are tendinta de a decolora produsul finit - boraxul da creme albe dar preparatul are tendinta de granulare - trietanolamina formeaza creme foarte bune cu luciu excelent, dar sunt moi- se asociaza cu folosirea hidroxidului de sodiu Agentii umectanti: glicerina( pana la 10%), propilenglicolul, sorbitolul - previn uscarea cremelor Substante grase: - alcool cetilic(1-2%), lanolina
Tehnologia de preparare - se utilizeaza numai vase emailate - se evita contactul cu fierul - se evita expunerea prelungita la lumina - exista doua variante de preparare a cremelor cu stearina In functie de continutul de substante grase: - creme usor grase ( 5-10% grasime) - creme semigrase( 16-20% grasime) -creme grase (peste 20% grasime)- contin multa apa -creme mixte
Schema de operatii
Exemple creme cu stearati Creme cu hidroxizi Acid stearic 15g Hidroxid de potasiu 0.7g Glicerina 8g Apa la 100g Parfum
Stearina 10g Glicerina 15g Borax 0.5g Hidroxid de amoniu(sol) 4g Apa la 100g Parfum
Lanolina 2g Alcool cetilic 0.6g Stearina 12g Hidroxid de potasiu Propilenglicol Apa la Parfum
0.6g 10g 100g
Crema cu trietanolamina Stearina 20g Trietanolamina 12g Alcool cetilic 0.5g Glicerina 8g Apa la 100g Parfum
Crema semigrasa 20-33% grasime Stearina Ceara Ulei de parafina Vaselina 12.5g Unt de cacao 5g Alcool cetilic 5.5g Lanolina 2.5g Borax 1g Apa la 100g Parfum
Crema usor grasa cu 5-16% grasime Stearina 15g Ceara alba 1g Ulei de vaselina 2g Unt de cacao 0.5g Alcool cetilic 0.5g Vaselina alba 1.5g Carbonat de potasiu 5g Borax 1g Apa la 100g Parfum Creme mixte Acid stearic 20g Alcool cetilic 0.5g Hidroxid de sodiu 0.36g Trietanolamina 1.2g Glicerina 8g Apa la 100g Parfum
Creme de fond-au capacitate de intindere buna - sa nu fie grase si nici prea uscate -creme cu stearina -se adauga lanolina(diminuaza stralucirea, creste capacitatea de retentie) Lanolina 2g Alcool cetilic 0.5g Acid stearic 10g Hidroxid de potasiu 0.4g Glicerina(propilenglicol) 8g Apa la 100g Conservant, parfum
Creme de fond colorate:-creme de fond asociate cu coloranti - se folosesc agenti de suspensie(derivati de celuloza, bentonita, silicat de magneziu hidratat) -contin dioxid de titan(2-5%), caolin, talc, monostearat de gliceril, propilenglicol, alcool cetilic, coloranti( amestecuri de substante); Lanolina hidratata Vaselina Ulei de masline Oxid de zinc Dioxid de titan Caolin Colorant Parfum
35g 20g 15g 10g 10g 5g 1g
Crema de stearina Lanolina Ulei de parafina Colorant Conservant
100g 1.5g 3g 2g 0.15g
Creme emoliente - au rol de a corecta diminuarea flexibilitatii pielii determinata de diferiti factori -deshidratarea stratului cornos al pielii- pielea devine uscata, aspra si mai putin flexibila Emolientii -sunt substante care produc inmuierea pielii prin cresterea continutului in apa a stratului cornos si mentinerea elasticitatii; - au efect maxim cand sunt asociate cu un agent oclusiv, de exemplu o substanta hidrofoba care actioneaza ca o bariera a evaporarii apei; -Substante emoliente solubile in apa: glicerina, sorbitolul, poliolii (propilenglicolul, polietilenglicolul) - datorita proprietatilor umectante, alimenteaza epiderma cu apa - intarzie evaporarea apei din faza externa a emulsiilor U/A - se folosesc in concentratii de 1-5% -Substante emoliente solubile in ulei: lanolina si derivatii, colesterolul, alcooli grasi superiori(lauric, stearilic, cetilic), uleiuri vegetale si minerale, lecitine etc.
Lanolina - produsul natural purificat al grasimilor de pe lana oilor -in limba latina lano inseamna lana si oleum ulei - este o substanta semisolida de culoare galbena, gras-ceroasa, secretata de glandele sebacee din pielea oilor si prezenta pe firele de lana fiind cunoscuta si sub numele de "grasimea lanei". - “woolwax” - este extrasa dupa prelucrarea lanii - anumite rase de oi produc foarte multa lanolina care se obtine storcand lana obtinuta dupa tunderea lor in compresor. - are capacitatea de a incorpora apa - emulgator emulsii W/O - compozitie: esteri, acizi, alcooli (cu rest hidrocarbonat mare) -prin saponificare si extractie se obtin alcoolii de lana -lanolina anhidra-cosmetice - lanolina nepurificata poate contine pesticide - poate provoca alergii
lanolina
Derivati de lanolina
eucerina
alcooli de lana
-preparate industriale obtinute din saponificarea si extractia lanolieni( Cerolan, Hartolan, Dusolan, Fluilan, Lantrol, Wiscolan, Lanocerina, Hidrolan, Waxolan, Albala, Lanolin wax) -5% alcoolii de lana in asociere cu vaselina- baze alb-galbuie -eucerina( cu 200% mai multa apa incorporata) -amestecuri de steroli cu lanolina( Cerolan, Alcolan 40) -derivati ai acizilor grasi din lanolina(Amerchol)si esterii acestuia cu propilenglicol, glicerol, sorbitol( Solulan, Etholan, Atlas G-1790) -amestecuri de colesterol cu vaselina, tip eucerina( Abracol, ProteginX, Eucerina, Almecerin) -derivati etoxilati solubili de lanolina( polioxoetilan sorbitol lanolina cunoscuti sub deumirea de substante Atlas G-1425, G-1415 etc.)
Uleiuri vegetale- ulei de masline, ulei de floarea soarelui, ricin, susan, ulei de avocado( Persea gratissima) bogat in vitaminele A, D, E, (tocoferol)( hidratant si contine antioxidanti) Lecitina, Colesterolul - componente normale ale pielii - stimuleaza secretia glandelor si joaca un rol important in metabolismul celular
lecitina
Unguente emoliente cu lanolina -pentru tenurile uscate si normale -se aplica seara- creme de noapte -au efect hidratant
Lanolina anhidra Unt de cacao Cetaceu Ulei de parafina Borax Apa la Parfum
25g 50g 5g 10g 0.3g 100g
Lanolina Vaselina Ceara Ulei de parafina Alcool cetilic Eucerina Glicerina Apa la Parfum
5g 2g 3g 5g 40g 3g 100g
Creme nutritive si revitalizante -pentru prevenirea pierderii elasticitatii, atrofierii tesutului subcutanat -se utilizeaza pentru tratamentul pielii uscate -conservarea pielii -contin cantitati mari de uleiuri, substante grase, emoliente -trebuie sa aiba o buna capacitate de intindere, iar filmul oclusiv pe care il formeaza sa nu fie nici prea gras nici prea uscat -creme de noapte de tip U/A, A/U, sau mixte -pot fi creme cu lanolina sau coldcreme la care se asociaza substante biologic active cum sunt vitamine, hormoni, fitohormoni, proteine, aminoacizi, fosfatide, lecitine, fermenti, gerovital, colagen solubil, produse apicole, extracte de placenta etc.
Vitamine A, B, C, D, F, E, H -deficienta locala de vitamine poate fi ameliorata prin aplicare de crème care sa asigure o concentratie locala ridicata
Vitamina A- mentinerea capacitatii de aparare a pielii - piele neteda, catifelata - ingredient antirid -Surse de vit A- uleiuri de peste, de arahide -concentrate de vit A si D care se adauga in faza uleioasa a emulsiei( 1g concentrat la 100g crema)
Vitaminele din grupul B- asigura integritatea pielii, regenerarea si revitalizarea ei - lipsa lor duce la tulburari ale functiilor pielii( caderea parului, incaruntire, dermatite)
Vitamina F- amestec de acizi grasi nesaturati(linoleic acid (LA) (omega-6) alpha- linoleic acid (LNA) , (omega-3)) - contribuie la regenerarea pielii, avand o actiune trofica asupra pielii - se utilizeaza in creme de noapte si de maini - se gaseste in uleiuri vegetale de floarea-soarelui, arahide, soia, grasimi animale
Vitaminele D si E- sunt active impotriva ridurilor din jurul ochilor - activeaza circulatia in tesuturile periferice -favorizeaza regenerarea tesuturilor - se gaseste in germenii de grau, ulei -vit E se foloseste in tratamentul pielii cuperozice, e recomnadat in psoriazis, caderea parului, acneea vulgara
Vitamina H(Biotina)- absenta acestei vitamine duce la formarea matretii, albirea parului, dermatite
Vitamina C- participa la formarea substantei numita colagen, protejeaza tenul de cuperoza, acnee, infectii, imbatranire; - se oxideaza usor; -ascorbyl palmitate
Hormonii- joaca un rol important in proliferarea celulelor epiteliale, maresc elasticitatea pielii, imbunatatesc circulatia - trebuie dozati corect pentru un efect favorabil - prezinta interes pentru cosmetica-hormonii sexuali - estrogenii- micsoreaza cantitatea de lipide sintetizata de glangele sebacee - testosterona- exercita efect antagonist -amelioreaza structura morfohistologica a pielii, prin cresterea mitozei in epiderm - tratamente indelungate cu un unguent hidrofil de 1% propionat de testosterona, semnaleaza efecte favorabile asupra cresterii firului de par si pigmentarea lui, ameliorandu-se sau intarzaind formarea cheliei;
Fitohormonii- accelereaza formarea celulelor, imbunatatesc tonicitatea tesuturilor - se utilizeaza extracte de plante care contin fitohormoni - ulei de germeni de grau sau porumb ( 5-10%), extract de morcovi, ulei de avocado; -Auxina, Cytokinina, Ethylen, Acid Abszisin, AcidGibberellin, Brassinosteroid, Acid Jasmon, Acid Salicilic Produse apicole- laptisor de matca –produsul glandular salivar secretat de alibine –are efecte bune in tratamentul tenurilor deshidratate -bogat in complexul de vitamine B - respectiv B1, B2, B3, B5, B6, B8, B12 , lizina, valina, leucina, izoleucina, metionina, fenilalanina, treonina, saruri minerale, oligoelemente, glucide, lipide - polen- revitalizarea celulelor tesutului conjunctiv - aminoacizi, acizi grasi, vitamin A( de 20 de ori mai multa decat morcovii), vitamina E;
Colesterolul, lecitina- factori principali in prepararea cremelor nutritive - regenerarea celulelor si glandelor sebacee, regenerator al stratului de grasime -0.5-1% - lecitina este un bun emulgator, si are proprietati emoliente(1-5%) Colagenul - reprezinta 30-35% din cantitatea totala de proteine din organism Extracte de namoluri terapeutice- complexe biologice care furnizeaza substante organice , biostimulente, hormoni, vitamine, elemente cu clor, potasiu, sulf - favorizeaza metabolismul celular si regenerarea celulelor -reda supletea, tonicitatea pielii, regleaza fluxul sebaceu, regenereaza foliculul pilos, reduce comedoanele, cicatrizeaza microabscesele Extractele de placenta – contin un complex de substante cu activitate biologica (hormoni, vitamine, aminoacizi, oligoelemente, enzime) - se incorporeaza in preparatele cosmetice in conc de 3-5%
Creme cu vitamine- creme grase, de noapte - contin lanolina, ceara, uleiuri vegetale sau minerale, colesterol, unt de cacao, vaselina, alcooli superiori, in care se asociaza vitamine in special liposolubile( A, D, E, F) Creme pentru ten uscat si normal
Creme pentru ten gras Stearina 10g Ceara alba 10g Cetaceu 6g Ulei de masline 30g Ulei de germeni de cereale Lecitina Trietanolamina Borax Apa Ulei odorant
10g 1g 1g 0.5g 25g
Ceara alba Lanolina Ulei de parafina Colesterol Cetaceu Vitamina A Borax Apa Parfum
Crema cu hormoni Ceara alba 9g Stearina 14g Miristat de izopropil 46g Hormoni estrogeni 1.5g Borax 1g Trietanolamina 1.20g Apa 27.30g
12g 2g 23g 1g 5g 5ml 0.3g 20g
Creme hidratante -au scop de a mentine continutul de apa al pielii si de a preveni uscarea ei prin prin absorbtia ei - agenti umectantii: glicerina, etilenglicolul, propilenglicolul, sorbitolul -Starea de hidratare a pielii se exprima prin Factorul Normal de Hidratare(NMF), care este din punct de vedere chimicun complex mucoproteic si lipomucopolizaharidic Compozitia chimica a FNH Acid 2-pirolidon carboxilic Aminoacizi liberi Uree Amoniac Acid uric Glucozamina Creatinina Sodiu Calciu Potasiu Magneziu Fosfati Cloruri Lactati Citrati si formiati
12 % 40% 4% 1.5% 1.5% 1.5% 1.5% 5% 4% 4% 1.5% 0.5% 6% 12% 0.5%
La retinerea apei in piele participa: -proteine -prin constituientii hidrosolubili -hidratii de carbon din stratul cornos -lipidele cutanate din stratul cornos
Preparatele hidratante: -apa (60-80%) incorporata sub forma de emulsii U/A si A/U -emulgatori ionogeni si neionogeni -ceruri autoemulgatoare - agenti umectanti Creme cu emulgator neionogen Alcool cetilic Tween 80 Vaselina Glicerol Apa la
17g 7g 25g 15g 100g
Creme cu emulgator ionogen Alcool cetilic 8g Unt de cacao 6.5g Vaselina 20g Laurilsulfatul de sodiu 0.5g Apa la 65g
Lotiuni hidratante pentru fata, maini si corp - sunt emoliente fara sa fie uleioase sau grase
Palmitat de izopropil Monostearat de propilenglicol Polietilenglicol monostearat Trietanolamina Glicerina Propilenglicol Apa Parfum
7.5g 6g 5g 0.5g 2.5g 2.5g 76g 0.3-0.5g
Gerovital (procaine hydrochloride)
procaina
Seboreea -Este o stare patalogica datorata unor tulburari functionale a glandelor sebacee, caracterizata printr-un flux de grasime la suprafata parului si a pielii - seboreea grasa-acumularea in canalul osteofolicular a unei materii alcatuite din sebum si celule ale stratului cornos -seboreea fluenta-aspectul lucios al pielii - Nu este o afectiune microbiana , dar pe fondul seboreic se po dezvolta frecvent germeni microbieni (stafilococi, streptococi), care pot produce infectii cutanate Cauze -Ereditatea -Tulburari generale ale organismului -Tulburari endocrine- glandele sexuale( hormonii androgeni, estrogeni) - hipofiza - tiroida(hipotiroidism-creste lipemia) -Sistemul nervos central- sindromul Parkinson, maniaco-depresiv, nevroza astenica, emotiile, efortul si surmenajul intelectual -Se localizeaza pe fata(nas, frunte, pometi si barbie), pielea capului(alopecia seboreica), trunchi(torace, umeri, abdomen, regiunea cervicala)
Tratamentul seboreei -tratament profilactic- pentru tinerii ai caror parinti au seboree simpla sau complicata –regim alimentar corespunzator, igiena adecvata, utilizarea rationala a sapunurilor de toaleta; -tratament local- are ca scop micsorarea cantitatii de sebum de pe suprafata pielii, pentru a da tenului un aspect cat mai aproape de normal, pentru a evita aparitia acneei-produse cosmetice antiseboreice, tratament individualizat; Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul antiseboreic -Tratamentul formelor usoare-folosirea sapunurilor acide, sau sapun de sulf, gudron sau Ichtiol, a lotiunilor astringente care contin acid salicilic, borax, ectracte de plante, creme uscate, comprese cu infuzii de plante, masti faciale astringente(albus de ou, drojdie de bere, miere), Stearina 6g bai cu aburi; Alcool cetostearilic 12g Carbonat de potasiu 0.8g Lotiune astringenta: Glicerina 6g Acid salicilic 1g Borax 1g Alaun 0.5g Nipagin 0.025g Alcool 70o Apa la 100g Apa la 100g
Acneea- afectiune larg raspandita, datorata unei inflamatii cronice a folicului pilosebaceu, asociata cu o retentie sebaceee care insoteste seboreea. - apare de obicei pe fondul seboreic, prin producerea exagerata de sebum, asociata cu obstruarea conductului sebaceu; - termenul de acnee este utilizat in general pentru a defini eruptii cutanate, caracterizate printr-o inflamatie a folicului pilosebaceu; - exista o relatie intre compozitia sebumului si acnee - componentele sebumului- squalenii, acizi grasi, gliceride- potential acneigen Leziuni caracteristice acneei: Comedoanele- leziuni incipiente ale acneei Comedonul - filament seboreic imbatranit, inchistat intr-un invelis cornos care contine Corynebacterium acnes si stafilococi - comedoane deschise:-puncte negre- dop de sebum si celule cornoase - comedoane inchise:-puncte albe- nu produc o leziune inflamatorie Papule- mici proeminente, tari, putin dureroase, inconjurate sau nu de o zona eritematoasa - provin din comedonul inchis, care isi mareste progresiv diametrul determinand o rupere a foliculului, celulele keratinizate patrund in grosimea pielii unde se comporta ca un corp strain; Pustule- mici cavitati purulente situate in centru papulelor- papulopustule - apar in urma unei infectii cand celulele din jurul comedonului mor si se transforma in puroi; - pot aparea cicatricii hipocrome
Noduli - nodozitati situate profund in derm si hipoderm, de culoare roz-violacee - provin din doua sau mai multe comedoane care deseori se rup si fuzioneaza - persista mai multe saptamani, dupa care se resorb spontan sau pot evolua spre supuratie, lasand prin vindecare o cicatrice
Forme de manifestare ale acneei: - Acneea polimorfa juvenila( vulgara)- complicatie majora a seboreei - comedoane, papule foliculare, papulo-pustule, pustule-foliculare, noduli; -Acneea comedoniana( acneea punctata)- comedoane - Acneea papuloasa si pustuloasa- pot forma cicatrice -Acneea rozacee- forma particulara, se intalneste la adulti; - eritroza, seboree, elemente papulopustuloase - cauze: afectiuni gastrointestinale, tulburari tiroidiene; -Acnee cheloidiana( foliculita cheloidiana)- inflamatie cronica a foliculului pilosebaceu din regiunea cefei -Acneea infantila- apare in primii doi ani de viata -Acneea profesionala si medicamentoasa: iodurile, bromurile, cortizonul;
Factorii care determina aparitia acneei: -Predispozitia genetica -Factori endocrini- glandele sexuale- modificarea raportului androgeni/estrogeni -hipofiza- prolactina favorizeaza actiune androgenilor -corticosuprarenala- corticoizii pot determina o acnee vulgara -Factori digestivi si alimentari- consumul mare de grasimi, dulciuri, alimentatie saraca in proteine, vitamine -Factori nervosi- socurile emotionale, stari de tensiune psihica- maresc secretia glandelor sebacee -Factori microbieni- germeni ca Staphylococcus albus, Staphylococcus aureus, Bacterium acnes - Corynebacterium acnes- nu este patogen- sintetizeaza esterazehidroliza trigliceridelor
Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul local al acneei -tratament local :-respectarea igienei riguroase, lotiuni astringente si antiseptice, baia de aburi -tratament general: substante cu actiune topica, antiseptica, antiinflamatoare: sulful, acidul salicilic, acidul retinoic, benzoil peroxidul, antibiotice;
Sulful – cel mai comun ingredient, are proprietati keratolitice si keratoplastice -precipitat, sublimat sau coloidal - conc 3-12% - compusi cu sulf- cisteina, cistamina Rezorcinolul- conc 2-4% - are efect keratoplastic si keratolitic - solutie de rezorcinol 0.50% Acid salicilic - are efect keratoplastic si keratolitic - este mai putin iritant decat rezorcinolul si are actiune keratolitica mai pronuntata Peroxid de benzoil- se conditioneaza in lotiuni, unguente, emulsii U/A - conc de 5-10% - se recomanda utilizarea concomitenta cu acidul retinoic - actioneaza ca un bactericid fata de stafilococi Vitamina A acida( acid retinoic, tretinoina)- puternic exfoliant - tratament individualizat - impiedica formarea comedoanelor Estrogeni- folositi in tratament local in acnee -1% estrogeni Antibiotice- tratamente locale - tetraciclina, eritromicina, cloramfenicolul, neomicina sulfat, clindamicina - actioneaza prin diminuarea continutului de acizi grasi liberi din sebum - conc 2-4% - se asociaza cu alte substante antiacneice
Săpunuri Definiţie: substante tensioactive destinate curatirii General: Săruri ale acizilor graşi Cosmetică: Săruri solubile ale acizilor graşi Na+, K+, NH4+ Istoric: Vechiul testament (extract apos al cenuşii – lesie) Pliniu cel Bătrân menţiona săpunul ca produs de fenicieni din grăsime de capră şi cenuşă de fag Romanii foloseau o argilă de la muntele Sapo, impregnată cu amestec de grăsime topită şi cenuşă. La muntele Sapo exista un loc destinat sacrificiilor rituale de animale Celţii produceau un “săpun” din grăsime şi cenuşă “Saipo” Galen (130 -200 AD) menţionează utilizarea săpunului la spălarea corpului Priscianus (385 AD) menţionează meseria de săpunar “saponarius” Tehnologia nu s-a schimbat semnificativ până in sec XX Epoca sapunului s-a deschis cu descoperirea fabricarii sodei la nivel industrial: Leblanc, şi apoi Solvay: Fabricarea sodei
-pentru spalare, curatare -lubrefianti- agenti de ingrosare -Saruri de aluminiu, litiu, calciu
-rol spalare- surfactanti
Materii prime: C12-C18 Grăsimi -Grăsimea animală -Grasimi vegetale: Uleiul de palmier, Uleiul de cocos, Uleiul de miez de Palmier C12 - C14 -NaOH, KOH Amestecuri comerciale de grăsimi 80% C16–C18 : 20% C12–C14, 75% C12–C18 : 25% C12–C14, 70% C16–C18 : 30 %C12–C14. Grăsimile cu C12–C14 dau o consistenţă moale săpunului Grăsimile cu C16–C18 contribuie la puterea de spălare şi calitatea spumei (stabilă, consistentă).
Caracteristici ale grasimilor Grăsimi şi uleiuri
Proprietăţi Indice saponificare
Indice de iod
Ps oC
Pt. oC
Glicerină %
Ulei de cocos
250-264
7-12
20-24
23,0
13
Grăsime animală
192-202
48-52
40-47
40,0-47,0
10
Ulei miez palmier
245-255
14-19
20-28
24,0-26,0
12
Oleina miez palmier
231-244
25-31
-
21,8-26,0
-
Ulei palmier
196-202
50-55
40-47
27,0-50,0
10
Stearina palmier
193-206
48 (max)
20-26
24,0-26,0
-
Distribuţia acizilor graşi şi caracteristicile maselor de bază de săpun
Acizi graşi distilaţi
Aditivi folositi in fabricarea sapunului : •Compoziţia de parfumare: -amestecuri de substante volatile din diferite clase chimicei într-un solvent(dipropilenglicol, dietilftalat). Alti solvenţi pot interactiona cu masa sapunului si ii modifica modifica proprietăţile •Acizi graşi liberi (superfatting) -folositi pentru neutralizarea alcalinităţii(acizi graşi din ulei cocos, miez de palmier, acid stearic sau acid citric ori fosforic) •Glicerina -folosita pentru abilităţile hidratante -scade puterea de spalare a unui sapun •Coloranţi, pigmenţi - se înglobeaza in masa de bază alături de agenţi de opacifiere ZnO, TiO2
Aditivi (continuare): Conservanţi -agenti chelatanti (EDTA, DTPA dietilentriaminopentaacetat) -agenti antioxidanti (BHT(butilhidroxitoluen E321) Agenți de condiţionare pentru piele -Vitamina E -ulei de jojoba -lanolină- puternic hidrofoba -glicerilstearat- aspect sidefat -esteri izopropilici, -siliconi -ceară de albine Agenţi antimicrobieni (antiseptici); triclorocarbanilida, triclorsan(irgasan) Surfactanţi sintetici- se folosesc cei anionici Alți aditivi aditivi tehnologici, agenti de umplere, exfolianţi
Procedee de fabricare: 1. Discontinuu 1. Fierbere grăsime cu NaOH 2. Adăugare de sare. Se separă săpunul (masă cu cca 65% apă cu conţinut de glicerină şi sare). 3. Se poate continua fierberea după adaos de NaOH pentru consumarea tuturor resturilor de grăsime 4. Separarea fazelor, îndepărtarea apelor glicerinoase 5. Spălare săpun. 6. Condiţionare sub formă de masă de bază sau săpun finit 2. Continuu- mai ieftin, se poate automatiza, sarjele sunt mai mici 1. Saponificare -Grăsimi şi leșie 2. Neutralizare - Acizi graşi şi leșie
1. 20mL of a 20% weight per volume NaOH solution is mixed with 5mL of any oil. 2. 10mL ethanol is added to aid in the mixing of the reactants. 3. the mixture is boiled using a hot plate on water bath for 30 minutes. 4. water is added periodicaaly to maintain a constant volume. 5. a curd of soap forms on top of the mixture. 6. 5g of solid salt NaCl is added and boiled for a few more minutes. 7. the salt precipitates the soap which floats on top oh the solution as a solid. 8. filter,wash and test the soap.
Diagrama flux generală pentru fabricarea săpunului
Procedeul Lever Rexona
Procedeul Colgate
Sistem de dublu extruder pentru săpun
Differences between soaps and detergents: -formation formation of soap is by animal fats and vegetable oils which come from renewable resources detergent is make by hydrocarbons which come from the petrochemical industry,it is non renewable resources. -structure soaps are ionic on polar head with a long,non-polar hydrocarbon tail. soap are anionic. detergents have same structure to soap ionic head and non polar tail,but detergent can be anionic,cationic or non-ionic. -manufacture soaps are manufacture by saponification,heating fats or oils which are esters with NaOH or KOH, then precipitate with NaCl one example of detergent is propene from petrochemical industry polymerises into polyprope,it also adding of a benzene ring.detergent also reacting with H2SO4 and also reacting with NaOH to form sodium sulfate. -reaction with hard water soap do not lather well in hard water,soaps will form scum with calcium and magnesium this will cause the clothes dull and grey detergent will lather in hard water,detergents do not precipitate mineral salt in hard water. -biodegradability soaps are biodegradeble detergents are biodegradable if hydrocarbon chain is straignt, while non-biodegradable if is branched chain. -phosphates soaps do not contain phosphates detergents may be mixed with phosphates which pollute the enviroment
Sapunuri si creme de ras -un amestec de sapunuri de sodiu si de potasiu
Produse care fac rasul mai agreabil sau mai suportabil si care se prezintă sub mai multe forme: • batoane de săpun • paste de ras în tuburi • creme de ras nespumante • spume de ras in aerosoli
Cerinţe: • Neiritant pentru faţă • Menţinerea in formă umedă tot timpul rasului • Înmuierea bărbii şi menţinerea acestei stări tot timpul rasului • Sa aibă efect de lubrifiere pentru ca aparatul de ras sa lunece uşor • Sa aibă vâscozitate suficientă pentru a menţine părul drept • Stabil termic • Noncoroziv • Uşor de îndepărtat după ras
Agenţi de înmuiere, sunt esenţiali pentru săpunuri de ras şi creme de ras spumante -glicerol -alchilolamine(monoetanolamine, dietanolamine, trietanolamine) -laurilsulfati Cremele de ras nespumante, necesită înmuiere prealabilă- apa cu săpun ţin firul umed furnizează un lubrifiant
Diferențe de formulare: Creme de ras Conținut umectați pH:
spumante redus ≈ 10
pH-alcalin –grad de inmuiere al pielii mare
nespumante ridicat ≈8
Săpunuri solide -tind sa fie inlocuite cu geluri, sapunuri lichide; -materii prime:- grasimi - KOH, NaOH; -antioxidanti (BHA, BHT)(se evita rancezirea) Spre deosebire de săpunurile de toaletă în săpunurile solide de ras: KOH Spumă mai consistentă și mai rapid formată KOH pur (liber de sulfați, Fex+ și Cl-1)
R1
R2
Componenți
%
Săpun de toaletă
50,00
Acid stearic
50
5,00
Ulei cocos
12
Ulei de cocos
Componenți
%
Acid stearic
10,00
KOH
20
Untură
20,00
NaOH
4
NaOH
2,30
Apă
14
KOH
10,00
Antioxidant
0,05
Apa
2,65
Grăsimile și hidroxizii se vor adăuga peste săpunul inițial; o parte din glicerina formată rămâne în masă, contribuind la creșterea calității spumei și la puterea emolientă a săpunului
Creme de ras spumante Inițial în borcane (anii 1880 SUA), ulterior in tuburi In concurență cu cremele nespumante, loțiunile pentru rasul electric, spumele de ras, gelurile aerosol Cel mai eficient produs pentru ras; Unul dintre produsele cel mai dificil de obținut datorită problemelor de stabilitate termică Similar cu săpunurile solide. Diferența apare în consistență( controlata de aditivi) Stabilitatea cremelor spumante este dată de electroliți care trebuie să mențină în echilibru în limite largi de temperatură sistemul coloidal. Electroliții trebuie testați pentru activitate corozivă asupra tuburilor de Al (Cl- este cunoscut – activitatea sa este contracarată de Na2SiO3 inhibitor de coroziune) Materii prime: KOH este important atât ca puritate (lipsă de Fe, sulfati) cât și ca raport cu NaOH Acidul stearic comercial folosit in fapt amestec acid stearic/palmitic. Important: culoarea și mirosul, care pot fi parametri de reject pentru materii prime. Pentru stabilitatea culorii sau mirosului neplacut importanți sunt antioxidanții. Trietanolamina este obligatorie la cremele nespumante și la spumele de ras (aerosol) - reduce calitatea spumei
Uleiul de cocos influențează calitatea spumei si caracterul iritant al acesteia. In plus, uleiul de cocos poate produce problemele de miros si de culoare similare cu ale acidului stearic. Acizii grași mai nesaturați decât acidul oleic trebuie evitați deoarece tind să se oxideze.
Caracteristicile spumei în funcție de acizii grași care formează săpunurile
Acid
Spumă săpun Na+
Spumă săpun K+
Stearic
Aproape inexistentă; săpun foarte solubil
Lunecoasă, densă nu abundentă
Palmitic
Modestă
Densă dar nu abundentă
Miristic
Destul de abundentă
Foarte bună, abundentă
Lauric
Abundentă
Ușoară, instabilă
Oleic
Se formează ușor, consistentă
Se formează ușor, instabilă
Creme de ras spumante (continuare) Ingredienți • îmbunătățesc calitatea spumei • creează senzație de confort • înmuiere barbă • reținere umiditate Superfatting (adaos de acizi grași liberi) evită alcalinitatea stabilizează spuma, reținând umiditatea Agenți hidratanți glicerol lanolină (și ca emolient) Carbowax (PEG) Conservanți (parabeni, imidazolidiniluree, sorbati, fenoxietanol) Antiseptic (acid boric, borax) Antioxidanti (BHT, BHA) Mentol (agent răcorire) Parfum
Creme de ras spumante (continuare) Formulări de principiu: A
B
C
D
Acid stearic
35,0
21,0
20,0
38,8
Ulei de cocos
10,0
10,5
6,0
9,7
KOH
6,1
6,6
7,5
8,0
NaOH
2,0
0,4
0,5
1,6
Glicerol
8,0
7,0
12,0
11,6
37,4
53,2
37,5
30,3
1,5
1,3
1,0
-
Acid boric
-
-
0,5
-
Stearină
-
-
15,0
-
Apă Aditiv
Antioxidant
q.s.
q.s.
q.s.
q.s.
Conservant
q.s.
q.s.
q.s.
q.s.
Parfum
q.s
q.s.
q.s.
q.s
Protocol: •După saponificarea acidului stearic si a uleiului de cocos se adăugă surplusul de acid stearic •Se adaugă ingredientele speciale (lanolina si antioxidantul) •Se încălzește glicerolul, acidul boric si jumătate din cantitatea de apă la 65°C, se amestecă cu masa principală •Omogenizare lentă •Apa rămasă, se încălzește la 44°C și se adaugă încet
Creme de ras nespumante • Sunt destinate aplicării pe față fără pensulă • Necesita inmuierea prealabila cu apă caldă și săpun • Emulsii de tip O/W care conțin stearați de amoniu, trietanolamină, acid stearic liber, ingredienți higroscopici • Ingredienți • TEA(emolient) • Lanolina • Materiale polimerice (metil celuloza, polivinilpirolidona, CMC (agenti de ingrosare pentru fixarea firului de păr) • Conservanți • Stearat de glicerina(agent de sidefare) • Emulgatori( Span 20, Tween 20)
Creme de ras nespumante Formulări de principiu:
Se topesc uleiurile si se introduc in malaxor încălzit. TEA se amestecă cu 1/3 din apă la 65°C si se introduce in malaxor la 10 rot/min. Se adaugă restul de apă la 44°C și se agită la turație ridicată până la emulsionare. După răcire se adaugă compoziția de parfumare.
Produse de preras si Produse dupa ras Rasul provoaca o stare de disconfort locala datorita: -iritatiilor -leziunilor fizice Micsorarea discomfortului prin: -alegerea aparatului de ras -produselor de ras -produselor de preras -produselor dupa ras Produse de preras -sunt folosite pentru pregatirea barbii si a fetei pentru ras 1. Produse pentru inmuierea barbii -au rol de protectie a pielii Componenti: -Substante tensioactive -Emolientii -Lubrifianti- pentru a reduce frecarea dintre lame si piele(uleiuri siliconice)
Produse de preras Produse pentru inmuierea barbii(continut) O O
Laurilsulftat de TEA (Dupanol WAT) 20g (3) Aerosil OT( sulfosuccinat de bis 2 etilhexil) 0.1g (2) Etilcarbitol(dietilenglicoeter) 3 g (1) Alcool denaturat 1 g (1) Apa demineralizata pana la 100g (1)
Acizi grasi din cocos Acid oleic( cu acid linoleic) Propilenglicol TEA MEA Tergitol NPX(nonilfenoxietanol) Apa demineralalizata
4.2g(1) 5.6g(1) 5.0g(1) 2.85g(2) 1.26g(2) 2 g(3) pana la 100g(3)
O-Na+ O S O
O O
H3C
O
OH O
Se pot adauga: -coloranti -pigmenti -mentol -conservanti -agenti antiseptici O
OH O
2. Produse pentru pregatirea pielii inainte de ras -Sunt produse profesionale -Se folosesc inanintea aplicarii cremei de ras -Functioneaza ca interfata intre piele si cremele de ras •Maresc capacitatea de lubrefiere a pastei de ras •Reduc sensibilitatea pielii la actiunea mecanica, respectiv la actiunea chimica Compozitie de principiu I Acid stearic 20.6g Stearat de dietilenglicol 2.5g Ulei mineral 4g Ulei de ricin sulfonat 1.0g II TEA 1.3g Borax 0.9g Apa 14g Propilenglicol 4.0g Alginat de sodiu 2% 50g III Mentol 0.1g Camfor 0.1g Parfum 0.5g
I se incalzeste la 70oC sub agitare pana la omogenizare. In solutia coloidala de alginat se introduc ceilalti Ingredienti din II si se incalzeste la 70oC. Se adauga I in II sub agitare si se raceste pana la 45oC, cand se adauga componentii III.
3. Produse pentru pregatirea pielii inainte de rasul electric
Asigura : -Indepartarea umiditatii pielii- solutii alcoolice( efect deshidratant) -Mentinerea firelor de par in stare dreapta si ferma- agenti astringenti(acidul lactic, fenolsulfonatul de Zn, clorhidrat de aluminiu)
Compozitie de principiu: Fenolsulfonatul de Zn Alcool denaturat Mentol Camfor Extract de hamamelis
1.8g 40g 0.1g 0.1g 58g
(1) (1) (1) (1) (2)
Produse de dupa ras(after shave)
-Indeparteaza senzatia de tensiune, disconfort de dupa ras -Calmeaza iritatiile minore -Efect cicatrizant -Confera senzatia de racoare -Protejeaza pielea de agenti bacterieni Forme: -Lotiuni dupa ras -Gel dupa ras -Spuma dupa ras -Balsam dupa ras -Pudra dupa ras
Lotiuni dupa ras -cele mai uzuale Materii prime: -contin 40-50% alcool- agent antiseptic -agent umectanti-propilen glicol -agenti astringenti -agenti emolienti -agenti cicatrizanti Continut de principiu Etanol denaturat 55g (2) Dipropilenglicol 2g(1) Ulei de ricin polietoxilat 1g(2) Alantoina 0.1g(1) Extract de aloe (2) Agent germicid (Irgasan) (2) Apa pana la 100g(1) Absorbant UV (2) Parfum (2)
Gel dupa ras - Se obtine combinand polimer de carboxivinil si o baza Continut de principiu Carbomer 934 1g Mentol 0.1g Etanol denaturat 48g Trietanolamina 1g Apa pana la 100g Parfum Colorant
Se dizolva Carbomerul in o treime din cantitatea de apa, cu agitare puternica. (A) Se dizolva TEA, mentolul si parfumul in etanol. (B) Se adauga solutia B la solutia A, in cantitati mici si sub agitare. Se dizolva colorantul in restul de apa si se aduga amestecului.
Spuma dupa ras -este dispersata de aerosol sub forma de spuma si cand ajunge in contact cu piele “se distruge” Nonionic emulgator(Polawax) 3.34g Etanol (denaturat) 95.34g Mentol 0.06g A Triclosan1 0.06 Allantoin 0.10g Di-isopropyl Adipate(Crodamol) 1.10g Parfum q.s B
Butan
92% 8%
Se amesteca ingerdientele A si se incalzesc la 60-65oC. Se raceste amestecul la 40oC cand se aduga parfumul. Dupa racire se umple tubul cu amestecul si se aduga butanul sub presiune.
Balsam dupa ras -produse destinate pentru barbatii cu piele sensibila -sunt emulsii de tip U/A, similare cu cremele de zi sau cremele hidratante Carbomer 934 (3%) (Carbopol 934) Apa demineralizata Metil Gluceth-20-Distearat (Glucam E 20) Cetearyl Alcool (and) Cetearat 20 Isopropyl Palmitat Trietanolamina (10% sol) Apa Etanol denaturat Conservant Parfum
6.6g 20.0g A 2.0g 2.5g B 1.5g 2.0g 50.4g C 15.0g D
Se disperseaza Carbomerul 435 in apa de la faza A, cu agitare continua. Apoi se lasa in repaus pana ce bulele de aer ies din amestec. Se incalzeste amestecul B pana la 80oC. Se incalzeste C pana la 80oC. Se adauga amestecul A la C sub agitare si se mentine temperatura la 75oC. La amestecul format se adauga B si dupa agitare se raceste la 45oC. Se dizolva conservantul Si parfumul in alcoolul din D, si se aduga amestecului cand temperatura ajunge la 30oC.
Pudra dupa ras: - nu se foloseste prea des - este destinata celor acre au o piele cu probleme( acnee) Materii prime: - pudra de talc, - aditivi cum ar fi: mentol, colorant. bactericid
Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului Parul -Este o formatie epiteliala cornoasa, filiforma care ia nastere in corionul profund- papila -Este o anexa a pielii -Are rol de protectie si decorativ Aspecte morfohistologice ale parului -diametrul parului capului 30-100 µm -culoarea parului- melanina - caracteristica ereditara -forma parului- drept, ondulat -firul de par-firul de par propriu-zis - foliculul pilos( 5 milioane de foliculi) -radacina firului de par -regiunea bulbara -tija firului de par
- foliculul pilos -radacina firului de par -regiunea bulbara -tija firului de par -cuticula(epiderma) -zona corticala -zona medulara Anexe ale firului de par -muschiul erector -glande sebacee
Cresterea parului -120000 fire de par - viteza de crestere 0.1-0.4mm/zi Influenta hormonilor: -hormonii androgeni-stimuleaza cresterea parului -hormonii estrogeni- diminueaza cresterea parului
Culoarea parului: -melanina-sintetizata in melanocite - eumelanina(brunet) -feomelanina(blond, roscat) -ticosiderin-pigmentul rosu al parului(complecsi de fier) Modificarea culorii parului(canitia) -incaruntire-diluarea pigmentului - incapacitatea melanocitelor din bulbul pilos de-a sintetiza pigment melanic -acid pantotenic- impiedica incaruntirea Canitia - fiziologica- incepe progresiv pe la 35 de ani - precoce –este rara- incepe pe la 20-30 de ani -poate fi ereditara - precoce patologica- epilepsie, boli endocrine, hipertensiune arteriala Gresarea parului- parul este lubrefiat de sebum-glandele sebacee de tip holocrin -componenti ai sebumului-determina aparitia alopeciei Compozitia parului:- keratina(85%), apa(7%), lipide(3%), pigment(2%) -substante hidrosolubile: pentoze, fenoli, acid uric, glicogen; -cisteina, cistina, acid glutamic, serina, lizina, histidina, arginina, acid aspartic, metionina, prolina, alanina, glicina; -constiutuienti minerali: Ca, Mg, Sr, B, Al, Sn, Na, K, Zn, Mn, Fe, Pb;
Sinteza melaninei( melanogeneza)
Afectiuni ale parului: -sindromul seboreic- cresterea fluxului seboreic -seboreea simpla(uscata)- matreata- Pityriasis capitis -descumarea pielii capului -provocata de Pityrosporum ovale Alopecia(caderea parului)- specifica barbatilor Cauze:- boli ale pielii, boli infectioase, tulburari ale sistemului nervos, tulburari endocrine, tulburari de nutritie, de digestie, predispozitie genetica, microorganisme, imbatranire timpurie, intoxicatii(medicamente), actiunea razelor X, abuzul de tutun, alcool; -Alopecia difuza- caderea parului pe tot cuprinsul capului -acuta- 1-2 luni -cronica-afecteaza in special femeile -difuza progresiva- se regenereaza in parte Tipuri de par: -par normal- mladios, stralucitor -par uscat- fragil, se rupe usor, nu are luciu -par gras- excees de sebum, fir lucios, lipicios
Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului •Sampoane •Produse de conditionare •Lotiuni de par •Masti de par Preparate cosmetice pentru aranjarea parului •Geluri de par •Spume de coafat •Fixativ de par •Coloranti de par •Solutii pentru permanent
Sampoane • Definiţie: produse destinate spălării părului şi scalpului • Producția lor a început în anii ’30 iar evoluţia lor a urmat evoluția detergenţilor sintetici • Caracteristici: – Sensibilitate redusă la duritatea apei; de aceea clătirea este extrem de eficientă, neexistând mâzga săpunurilor de Ca-Mg – parul spălat este lucios şi neîncâlcit
Cerinţe pentru un bun şampon • Să asigure îndepărtarea eficientă a sebumului • Să asigure îndepărtarea poluanţilor atmosferici din păr şi de pe scalp • Îndepărtarea resturilor substanţelor utilizate la tratamente anterioare • Eliberarea unei cantităţi de spumă în acord cu dorinţa consumatorului • Părul spălat să fie în bună condiţie astfel încât să poată fi pieptănat uşor atât în stare uscată cât şi umedă, să aibă volum. • Să poată fi utilizat ca vector pentru diferite substanţe • Să fie netoxic şi neiritant pentru păr şi scalp • Să nu fie agresiv pentru ochi
• Clasificarea şampoanelor(după criteriul funcţiei) – Antimătreaţă – Medicinale – Şampoane 2 în 1 – Şampoane blânde pentru copii – Şampoane de înfrumuţesare
Componentii murdariei parului -Sebum, secretia grasa a glandelor sebacee -Materie proteica, formata din resturile straturilor cornoase ale scalpului si continutul proteic al transpiratiei - Poluanti atmosferici si reziduuri din alte produse de ingrijire a parului Componentii sebumului Componenti
% masa
Colesterol
8.5
Acizi grasi liberi
22.0
Triacilgliceroli
35.0
Ceruri
18.6
Squalene
11.3
Hidrocarburi
4.6
Dupa caracteristici functionale -murdarie grasa(sebum) -murdarie solubila -particule de murdarie insolubile
Mecanismul Chan de eliminare a murdariei
Caracterizarea sampoanelor -pH-ul -spuma samponului -capacitatea de spumare -stabilitatea spumei -densitatea spumei -procentul de substante solide -vascozitatea -capacitatea de a indeparta impuritatile
Ingrediente pentru sampoane -Detergenti principali -Formatori si stabilizatori de spuma -Agenti opacifianti, sidefanti -Agenti hidrotropi -Modificatori de vascozitatea inclusiv hidrocoloizi si electroliti -Aditivi speciali pentru conditionarea parului -Aditivi speciali pentru sanatatea scalpului, inclusiv aditivi antimatreata -Agenti de chelatizare
Detergenti principali: -detergenti anionici -detergenti neionici -detergenti amfoteri -detergenti cationici- nu se folosesc in sampoane
Detergenti anionici: -Sulfati de alchil
ROSO 3X
-Alchil eter sulfati
R(OCH2CH2)nOSO 3X
-Sulfosuccinati -Izotionati
R-COOCH2-CH2SO 3X
-
+
X= Na, NH4, TEA, MEA R= C6-C18 -
+
-
R= C12-C18 X= Na, NH4, TEA, MEA +
Detergenti neionici: -folositi ca co-surfactanti, la solubilizarea componentilor insolubili, modificatori reologici; Alcanolamide ale acizilor grasi Amine grase N-oxidate Alchilpoliglucozide
RCONHC2H4OH R(CH3)2N-O
R= C12-C18 R= C12-C18
Detergenti amfoteri- efecte benefice asupra spumei, vascozitatii - compatibili cu toate clasele de surfactanti -Imidazolin derivati- folositi in sampoane pentru copii -Alchilamidobetaine-co-surfactant
Aditivi folositi in sampoane
Agenti de ingrosare: •NaCl •Polietilenglicol(PEG) – detergenti sulfosuccinati •Alcool polivinilic •Derivati de celuloza •Glucozoesteri OCO(CH2)16CH3
Agenti de sidefare si opacizare - confera un aspect cremos, perlat •Distearat de etilenglicol •Concentrat preparat de perle COOR •Latex
H3C(H2C)16OCO
O
Conservanti: -izotiazoline -parabeni
N
CH3 O
S
OH
OH
2-metil-isotiazol-3(2H)-ona
parabeni HO
Modificatori de pH -pH optim al firului de par 5.6-6.2 -acid citric
OH
HO O O
citric acid
Aditivi functionali
-sunt aceei aditivi care confera o stare(conditie) buna parului • Polimeri policationici (Polyquaterniums) • Aditivi siliconici • Proteine si aminoacizi • Ceramide • Pantenol • Derivati de acid glutamic Polimeri policationici (Polyquaterniums) -Ingredienti cosmetici ce contin un centru de N cuaternar -Se cunosc 47 de polimeri diferiti -Ajuta parul sa stea drept -Unii au proprietati anti bacteriene
Aditivi siliconici -dimeticon copolioli- proprietati antistatice -amodimeticone -polimeri de dimethyl siloxane -polimeri de etilenoxid
H3Si
O
SiH
dimethyl siloxane
O ethylene oxide
Proteine si aminoacizi -Proveniti din surse vegetale: grau , soia, porumb, migdale -Imbunatatesc rezistenta mecanica a firului de par
Ceramide -Ajuta la refacerea parului degradat mecanic -Ofera protectie UV si pierderea de apa
Pantenol -Este esential pentru cresterea parului -Imbunatateste aspectul si textura parului -Contribuie la hidratarea firului de par
HO
HN HO
O
OH
Panthenol
Derivati de acid glutamic - Sunt sursa de energie necesara cresterii parului- pot stimula cresterea parului
Agenti anti-matreata
-zinc piritiona (ZPT) -piroctoneolamina(PO) -triclosan-agent antibacterian
N O
S Zn O
Cl
S N
N O
O
H3N piritiona de Zn
O
Cl
Cl HO triclosan
OH
piroctoneolamina
Metode de obtinere a samponului
I. 1. Se amesteca detergentul principal cu spumantul auxiliar, cu ceilalti aditivi functionali si cu apa, la turatie mica pentru a se evita spumarea. 2. Se adauga acidul citric pentru a ajusta pH-ul in jurul valorii 5.6-6.2 3. Se adauga agentul de ingrosare, cum ar fii N-alchil-betaina, si se amesteca mai puternic pana se ajunge ca consistenta dorita.
II. 1. Se amesteca detergentul principal cu apa 2. Se adauga sub agitare spumantul auxiliar si ceilalti aditivi cum ar fi agentul de opacizare si alti agenti functionali cu probleme de dispersie 3. Se adauga acidul citric pentru a ajusta pH-ul in jurul valorii 5.6-6.2 4. Se ajusteaza vascozitatea folosind un agent de ingrosare(ex. NaCl)
III. 1. Se amesteca cu agitare agentul spumant si ceilalti agenti functionali 2. Folosind aceelasi regim de agitare se adauga detergentul principal la jumatate din cantitatea de apa 3. Se adauga solutia (2) la solutia (1) 4. Se adauga ingredientii greu solubili la restul de apa si se agita cu incalzire pana se dizolva complet. 5. Se adauga solutia (4) la solutia obtinuta la (3) 6. Se ajusteaza pH-ul solutiei la 5.6-6.2 prin adaugare de acidul citric
Formulari de sampoane
Sampon de uz frecvent -contine o concentratie mai mica de detergent, deoarece trebuie mentinut nivelul sebumului pe par la un nivel de echilibru
Sampon 2 in 1 cu balsam -pe langa spalare, se si conditioneaza parul, parul fiin moale, starlucitor, usor de pieptanat -retetele sunt complexe folosind aditivi siliconici si polimeri policationici (Polyquaterniums) -necesita atentie in preparare pentru a nu incarca parul prea tare, si pentru a se elibera aditivi siliconici doar in momentul clatirii parului
Sampoane de infrumusetare -sunt cele care pretind ca ingroasa firul de par, creeaza volum parului, dau stralucire; -la obtinerea lor se utilizeaza o cantitate mai mare de detregenti si contin ingredienti de conditionare, de hidratare( ex. aditivi siliconici modificati, proteine, pantenol, extracte naturale de plante)
Sampoane anti-matreata -destinate pentru a imbunatatii scalpul cu matreata - zinc piritiona (ZPT) - piroctoneolamina(PO)(Octopirox)- mai eficient -Ketokonazol -Triclosan- sampoane medicinale
Sampoane de copii( baby shampoo) -necesita o reteta speciala, care sa nu contina ingrediente iritante -se recomanda folosirea unui detergent neionic-polisorbat 20
Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului Produse de conditionare a parului Obiective: -Sa elimine tendinta de incalcire (prin lubrifiere) -Sa lase parul moale si usor de pieptanat, coafat -Sa reduca sarcinile statice -Sa imbunatateasca textura parului si sa-I confere volum -Sa repare textura parului degradat chimic sau termic -Sa imbunantateasca luciu si stalucirea Balsam de par -Cu clatire(crema, limpede, spuma) -Fara clatire(leave-on type)
Ingredienti Agenti umectanti -Asigura cresterea elasticitatii parului, prin cresterea gradului de hidratare -Glicerina, propilenglicol, sorbitol, xilitol, manitol Agenti de reconstructie -Patrund in interiorul parului si il intaresc -hidrolizate proteice, ceramide; Acidifianti -Asigura parului un pH acid, necesar intariri legaturilor de hidrogen din keratina -Acid citric Alti ingredienti: -clorura de cetil trimetil amonium (CTAC)- agent tensioactiv, emulsificator -pantenol- agent de volum -Dimeticone copoliol- agent de netezire, de inmuiere -Alcool cetilic- agenti de ingrosare
Tehnologie de fabricatie: Se adauga 90% din apa la CTAC si se incalzeste la 70-75o C. Se topeste alcoolul cetearilic separat si se incalzeste la 70-75o C. Cand ambele solutii ajung la aceeasi temperatura, se adauga faza grasa peste faza apoasa si se amesteca pana la formarea unei emulsii. Dupa formarea emulsiei se agita in continuare si se lasa sa se raceasca pana la 40o C, cand se aduaga conservantul dizolvat in restul de apa. In continuare se adauga sub agitare continua, colorantul, parfumul si acidul citric si se continua racirea.
Tehnologie de fabricatie: Se adauga 90% din apa la CTAC, clorura de benzalchilamonium, dimeticon copoliolul si glicerina, in vasul principal si se incalzesc la 70-75o C. Se topeste alcoolul cetearilic si cocamide MEA separat si se incalzeste la 70-75o C. Cand ambele solutii ajung la aceeasi temperatura, se adauga faza grasa peste faza apoasa si se amesteca pana la formarea unei emulsii. Dupa formarea emulsiei se agita in continuare si se lasa sa se raceasca pana la 40o C, cand se aduaga conservantul dizolvat in restul de apa. In continuare se adauga sub agitare continua, colorantul, parfumul si acidul citric si se continua racirea.
Lotiuni de par -Preparate cosmetice care servesc pentru ingrijirea parului, hranirea si stimularea circulatiei la nivelul scalpului -Au efecte tonice, dezinfectante, terapeutice fiind folosite impotriva matretii, seboreei, alopeciei
Substante utilizate: -rezorcinol- efect antiseptic -beta-naftolul- antiseptic, germicid -alcoolul izopropilic- antiseboreic -chinina-stimulator -capsicum- stimulator -pilocarpina- stimulator -derivati de sulf- aminoacizi cu S -derivati ai acidului nicotinic -vitamine(F, E, A) -acizi nesaturati -alcool-degresant
Lotiuni tonice -au rol de activare a circulatiei sanguine si de a stimula cresterea parului Compozitie
Cantitate
Clorhidrat de chinina
0.10g
Tanin
0.05g
Tinctura de arnica
10g
Alcool
60g
Apa la
100g
Parfum
q.s.
Lotiuni contra caderii parului
Lotiuni contra matretii
Compozitie
Cantitate
Compozitie
Cantitate
Rezorcinol
5.0g
Beta naftol
0.5-2g
Tinctura capsici
3.0g
Alcool
50.0g
Ulei de ricin
5.0g
Apa
38.g
Alcool
85.0g
Glicerina
10g
Parfum
q.s
Parfum
q.s
Preparate cosmetice pentru aranjarea parului •Spume de coafat •Geluri de par •Fixativ de par •Coloranti de par •Solutii pentru permanent Produse de coafat -lotiunile traditonale contin amestec etanol/apa in care se dizolva materiale polimerice -materiale polimerice -asigura flexibiliatatea parului(in conditii umede sa nu devina imbacsit) -prin uscarea parului se formeaza o pelicula -sa confere o anumita ridigitate -sa asigure maleabilitate la coafare si stabilitatea aranjamentului -sa aiba o anumita rezistenta la apa( putin solubili) -copolimeri de vinil acetat -ftalati( esteri ai acidului o-ftalic) -polivinil pirolidone - aditivi: lanolina, polimeri siliconici
Spume de coafat -sunt folosite pentru a imbunatatii textura firului de par, pentru a ingrosa firul de par -se poate controla coafarea parului
Indredienti
Masa%
Functie
Polyquaternium-11
1.4
Agent de styling
Polyquaternium-4
0.6
Formator de film
Lauramide DEA
0.2
Stabilizator de spuma
Isostearat-10
0.2
Stabilizator de spuma
Dimethicone copolyol
0.15
Agent de styling
Fragrance
0.2
Parfum
DMDH hydantoin
0.2
Conservant
Methyl paraben
0.1
Conservant
Isobutan/propane blend
7.0
Agent propulsant
Water
to 100
Solvent
Geluri de par -sunt derivate din lotiuni de coafat la care se adauga aditivi de structura -pot fi obtinuti sub o varietate de forme de tarie -se pot obtine cu diferite calitati: aspect umed, stralucitor, hidratant Materii prime: -carbomer( dispersia carbomerului e foarte importanta) -materiale polimerice -hidroxid de sodiu -neutralizeaza carbomerul - obtinerea vascozitatii dorite -polipropilen glicol( aspect umed) -silicon( aspect stralucitor si conditionare) -pantenol( hidratare)
Fixativ de par -preparate cosmetice utilizate pentru fixarea si mentinerea aranjamentului parului - pot fi sub forma de aerosol si non-aerosol -pot fi obtinute sub diferite forme de tarie- de la normal la maxim - performanta poate fi influentata de marimea tubului si de marimea orificiului( de ex. O sprayere mai fina se obtine cu un tub mare si un orificiu mic) Materii prime: -substanta formatoare de film: polivinilpirolidona, carbopoli, derivati de celuloza, gelatina -solvent -parfum Conditii: -sa contina materii prime de calitate corespunzatoare -sa nu lipeasca parul -sa nu dauneze parului -dupa aplicare parul sa ramana suplu -sa nu fie higroscopic -sa se elimine usor de pe par
Obtinere: 1.Alcoolul se adauga in vasul de mixare. 2. Se adauga rasina la alcool si se amesteca pana se dizolva tot solidul. 3. Neutralizatorul aminometil propanolul se aduga in vasul de amestecare si se amesteca timp de 10 minute. 4. Dimeticone copoliol, parfumul si alti aditivi sunt adugati si produsul este amestecat pana devine omogen si limpede.
- dezavantaj: granulatia particulelor
Ingredient
Cantitate(%)
Functie
Ethylester of PVM/MA copolimer
2.5
Formator de film
Dimethicone copolyol
0.3
Agent de styling
Isopropyl alcohol
5.0
Solvent
Fragrance
0.3
Parfum
Ethanol
45.0
Solvent
Water
to 100
Solvent
Coloranti de par -colorarea parului se practica din antichitate Un bun colorant trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati: -sa coloreze parul, fara sa afecteze structura si luciul parului, sa nu distruga tija parului -sa nu aiba efecte toxice asupra parului si pielii -sa nu posede o actiune irtanta primara si sa nu manifeste o actiune de sensibilizare -sa fie stabil la aer, lumina solara si la apa sarata -sa nu-si schimbe culoarea la aplicarea preparatelor de toaleta -sa nu se decolorezecand parul este tratat cu substante alcaline, reducatoare, oxidante, sau in decursul procesului de ondulare permananta
Coloranti pentru par: -coloranti vegetali -coloranti metalici -coloranti sintetici organici
Coloranti de provenienta vegetala -Henna - pulbere uscata obtinuta din frunzele arbustului Lawsonia, recoltate inainte de inflorire - colorantul: 2 hidroxi-1,4 naftochinona - pasta obtinuta din pulbere si apa calda, acidificata cu acid citric pH 5.5 - nu este iritanta - nu produce sensibilizari - domeniul de colorare este limitat la nuanta roscata -Henna compusa – pentru a obtine un spectru mai larg de colorare se asociaza cu pirogalol si sulfat de cupru Maron deschis
Maron inchis
Negru
Henna pulvere
90
83
86
Pirogalol
5
10
8
Sulfat de cupru
5
7
6
-Musetelul – se utilizeaza flori proaspete de Matricaria chamomillae - se utilizeaza sub forma de extract apos(infuzie) sau pasta preparata din flori -Indigoul – obtinut din frunze de Indigofera - se pot realiza culori variind fe la negru-albastrui pana la rosu aprins
Coloranti metalici -Compusi de argint, cupru, fier, nichel, cobalt -Formeaza sulfuri cu S din keratina Coloranti de plumb:-acetatul de plumb - se asociaza cu S pulbere, glicerina si apa - utilizarea frecventa duce la intoxicatii Coloranti de argint:- azotatul de argint( diferite concentrati) - se folosesc in solutie apoasa amoniacala Saruri de Cu, Ni si Co –se utilizeaza singure sau in asociere cu saruri de argint Coloranti organici sintetici- se utilizeaza in preparatele moderne - domeniul de colorare cuprinde o paleta mai larga - peste 1900 de compusi organici care acopera toate nuantele de la blond la maron inchis - coloranti de anilina, para-toluendiamine -coloranti temporari -coloranti permanenti -decoloranti
Coloranti temporari- asocieri de coloranti cu un acid organic -coloranti pulbere- amestecul unui colorant cu acid tartric sau acid citric - se dizolva in apa calda - coloranti lichizi- se asociaza colorantul cu un acid si un solvent( alcool, apa) - se utilizeaza si in sampoane( colorantul este solubil in apa) - se utilizeaza in spray-uri colorante Coloranti permanenti- coloranti de provenienta organica Ingrediente
Cantitate
4,4-diaminodifenilamina
0.7g
2,6-diaminopiridina
0.7g
Amoniac 25%
4.0g
Apa la
100 g
Decoloranti- peroxidul de hidrogen, in mediu alcalin de amoniac - se intalnesc sub mai multe forme: paste, creme, pudre, emulsii
Coafarea permanenta -o prelucrare la nivel de forma si o prelucrare chimica a parului -Este un proces in doua etape: -are loc o desfacere a puntilor disulfurice sau reducerea puntilor disulfurice -neutralizarea sau oxidarea cu formarea puntilor disulfurice intr-o alta forma(configuratie)
-Desfacerea puntilor disulfurice implica utilizarea structurilor tiolice: - acid tioglicolic - acid tiolactic - acid β-tiopropionic
Oxidarea gruparilor tiolice libere se face cu: - apa oxigenata - perborati - peroxizi
-emulsia de desfacere(reducere) a puntilor disulfurice
- solutia de neutralizare(oxidare)
Indreptarea parului -Intinderea parului prin mecanisme chimice -Are loc in special in saloanele de coafura
-Este un proces in doua etape: -are loc o desfacere legaturilor din interiorul proteinelor parului(mediu alcalin) -reformarea legaturilor sub o alta forma(folosirea unui sampon acid)
-folosirea tioglicolatului e un tratament mai putin agresiv
Preparate deodorante si antiperspirante -preparate destinate igienei personale -utilizarea acestor preparate are ca scop:-reducerea numarului total de microrganisme de pe suprafata cutanata - reducerea cantitativa a secretiei sudorale - inlaturarea substantelor mirositoare - intretinerea igienei corpului -1888 a aparut primul preparat sub forma de crema cu oxid de zinc ca compus antimicrobian -la inceputul sec XX au aparut primele preparatele antiperspirante cu clorhidrat de aluminiu solutie;
Varietate de formulari: creme, pudre, deodorante solide, roll-ons, batoane solide, aerosoli, spray cu pompa, roll-ons suspensii solide, roll-ons geluri, etc. -deodorante:-preparate care nu influenteaza secretia sudorala, dar reduc descompunerea bactereologica a secretiei sudorale prin prezenta unui agent antimicrobian si mascheaza mirosul neplacut prin folosirea unui parfum; -antiperspirante:- preparate care reduc secretia glandelor secretorii, datorita efectelor lor astringente si obturarii porilor canalelor secretorii de pe suprafata pielii;
Functia secretorie a pielii: •Secretia sudorala Glandele pielii: -glande ecrine -glande apocrine- sudoripare
Glanda ecrina -Secretie inodora si incolora -Transpiratia ecrina este continuua si imperceptibila -Compozitia sudorala ecrina: pH 3.9-5.6 -Secretia sudorala este corelata cu temperatura corpului, mediul ambiant, stresul emotional, lumina ultravioleta, febra
Glanda apocrina -Sunt mai mari si mai putin numeroase -Secretia se varsa printr-un canal excretor care se deschide intr-un folicul pilos sebaceu; -Se gasesc la axilele si pliurile inghinale, zona genitala, anus -Secretia apocrina: pH 6.9
Secretia sudorala ecrina: -lichid limpede, incolor, inodor -contine 99% apa, NaCl(protectie antimicrobiana), uree, aminoacizi, acid lactic, citric, ascorbic, uric - pH acid Secretia sudorala apocrina: -lichid alb-galbui, initial inodora, vascos - apa, uree, amoniac, acizi aminati, compusi organici -pH bazic-permite dezvoltarea microorganismelor
-stres, emotii, teama, furie, stare de excitatie -temperatura mediului ambiant, febra
Preparate deodorante -pudre, solutii apoase sau hidro-alcoolice, creme, aerosoli; -preparate cu rol de a controla cursul perspiratiei -contin substante bactericide sau antiseptice, care distrug flora bacteriana sau previn descompunerea bacteriologica a secretiei sudorale apocrine -contin substante parfumante care indeparteaza( mascheaza) mirosul neplacut Substante active antiseptice: -hexaclorfenul-are actiune asupra florei bacteriene -triclosan - fenolsulfonat de zinc -clorhexidina -cloranilida -dimetilhidantoina -acid salicilic -acid boric -urotropina Substante active antibacteriene: -hexaclorfenul -tetrametil thiuran disulfura(TMTD) -antibiotice:-neomicina -rasini schimbatoare de ioni -compusi de amoniu cuaternar( clorura de cetilpiridiu, clorura de trimetilacetil amoniu)
Antiseptice utilizate in cosmetice
Pudra Ingrediente
Masa(g)
Acid salicilic
3.0
Acid boric
5.0
Amidon
50.0
Talc
42.0
Parfum
q.s.
Spray Ingrediente
Masa(g)
Hexaclorfen
1.0
Miristat de izopropil
3.0
Izopropanol
47.5
Etanol
47.5
Parfum
1.0
-compozitia 30% in asociere cu gaz propulsor 70%
Preparate antiperspirante -au rol de a controla, de a limita, de a reduce fluxul secretiei sudoripare si nu de a suprima -mecanismul de actiune se bazeaza pe difuzia substantelor active in ductul sudoripar si formarea unor geluri(polimeri) insolubile care obtureaza partial orificiul glandei sudoripare;
Substante antisudorifice: -saruri de aluminiu ( Al2(OH)aClb a+b= 6)- efect astringent, bacteriostatic - Clorohidrat de aluminiu- cel mai utilizat - Aluminiu diclorohidrat - Aluminiu Sesquiclorohidrat - Aluminum Chlorohydrex PG - Aluminum Zirconium Trichlorohydrate - Aluminum Zirconium Tetrachlorohydrate - Aluminum Zirconium Pentachlorohydrate
Tipuri de formulare a deodorantilor si a antiperspirantilor: -Creme -Aerosol -Stick(baton- deodorant solid) -Roll-on -Pulverizator cu pompa -Pulverizator prin presare -Pudre Crema antiperspiranta -emulsie O/W
Se incalzesc fazele A si B separat la 70oC. Se adauga incet sub agitare faza B la faza A. Se raceste amestecul la 40oC se aduga parfumul si se omogenizeaza.
Se amesteca A cu E si se incalzesc la 70oC. Se adauga B, C, D. Se raceste amestecul la 40oC se aduga parfumul(F) si se omogenizeaza.
Deodorante stick -stearatul de sodiu (gelifiant) -substante antiseptice -etanol sau propilenglicol
Se amesteca A cu C si se incalzesc la 70oC. Se adauga D si se amesteca timp de 5 minute. Se adauga B si E si se amesteca pana devine limpede. Se raceste amestecul la 65oC se aduga parfumul(F), se omogenizeaza si se aduga in recipiente la temperatura de 60oC.
-deodorant-antiperspirant
Se amesteca A cu C si se incalzesc la 70oC. Se adauga B si D si se amesteca pana devine limpede. Se raceste amestecul la 65oC se aduga parfumul(E), se omogenizeaza si se aduga in recipiente la temperatura de 60oC.
Stickuri antiperspirante moderne antiperspiranti solizi 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Siliconi volatili – agenţi de transport Alcool stearilic – agent de gelificare Emolienţi Talc / silice - agenţi de suspendare TiO2 – agent de opacifiere Alantoină – agent antiiritant Exemplu de formulare
-stick transparent -gel
Produse de tip Roll-on -cele mai versatile si populare antiperspirante -exista mai multe formulari de baza:- apa, alcool, sisteme hidroalcoolice, esteri si siliconi
I. Emulsii O/W Ingredienţii activi se găsesc în faza uleioasă alături de: • emulgatori Exemplu de formulare • agenți de transport • parfum
Produse de tip Roll-on
II. Produse Roll-on alcoolice sau hidroalcoolice Avantajul acestor produse este evaporarea rapidă a solventului Ingredienţii activi se găsesc în fază omogenă alături de: • agenţi de control ai viscozităţii • agenți de transport • parfum Dezavantaj: alcoolul iritant Soluţii alcoolice
Soluţii hidroalcoolice
III. Produse Roll-on suspensii -Formulările sunt suspensii ale antiperspiranţilor in siliconi volatili -Marimea particulelor ingredientilor trebuie sa fie superfina Exemplu de formulare:
IV. Produse Roll-on apoase •Sunt produse relativ noi pe piata •Aceste produse au un aspect estetic superior si plăcut •Nu lasă reziduuri •Claritatea soluţiei se obţine prin adăugarea ingredientelor la temperatura camerei in ordinea specificată Exemplu de formulare:
AEROSOLI -1965- primul aerosol fara apa- suspensie 2% ACH in ulei -prima generatie de aerosoli– agenti antiperspiranti, polimer sintetic, agent de baza, agent propulsor -1970 - a doua generatie de aerosoli
-1980- a treia generatie de aerosoli
-aerosol concentrat
-antiperspirante solide moi- soft solids -au fost introduse in 1993- de Procter & Gamble -sunt creme anhidre -sunt produse care nu lasa reziduuri, nu sunt lipicioase si agentul antiperspirant este raspandit in cantitate mare pe piele
Geluri transparente -1993 –Gillette -emulsii W/O -surfactant siliconic- asigura stabilitatea
Parfumuri in antiperspiranti si deodoranti - Ofera produsului un caracter unic
-Uleiuri esentiale, extracte de plante; -Trebuie sa fie stabile in mediu acid si cationic :- fenolii, uleiuri naturale, alcoolii si aldehidele nesaturate- sunt instabile - cetone, nitrili, esteri, aldehide saturate, alcooli primari si secundari- sunt stabile
www.bartleby.com/images/A4imags/A4a erosl.jpg
Produse pentru igiena dentara Anatomia dintelui -20 dinti de lapte -32 dinti permanent
-smalt- contine hidroxiapatita -dentina- tesut mineralizat -cimentul-invelisul extern al radacinii dintelui -pulpa dintelui-tesut conjunctiv unde se gaseste radacina si vase de sange -radacina dintelui -gingia
Probleme de sanatate ale dintilor -carii dentare- distrugerea tesutului dur al dintelui prin demineralizare -bacterii, mancare si bauturi cu potential de producere a cariilor, sensibilitatea dintilor -boli ale gingiilor- distrugerea tesutului suport al dintilor -gingivita- inflamarea gingiilor -parodontoza- distrugerea paradontiului dentar- pierderea dintilor
Cauze:- pelicula- depozit de proteine salivare - placa microbiana - tartru- reprezintă un complex organomineral aderent de suprafaţa dentară
Pasta de dinti
Cerinte: -cand se foloseste cu o perie de dinti eficienta trebuie sa curate, sa mentina estetica si sanatatea dintilor si a gingiilor -trebuie sa indeparteze placa dentara microbiana si resturile de alimente - sa elimine/mascheze mirosul gurii si sa lase gura cu o senzatie curata si proaspata -sa asigure albirea si lustruirea dintilor -sa aiba actiune impotriva cariilor si impotriva gingivitelor -nu trebuie sa fie toxica, sa fie placuta la gust si usor de folosit
Materii prime: 1. Agenti de curatare si agenti abrazivi 2. Surfactanti (pentru curatare si spumare) 3. Umectanti 4. Agenti de ingrosare( de gelificare) 5. Indulcitori 6. Agenti de aroma 7. Ingredienti minori (coloranti, agenti de albire, conservanti)
1. Agenti de curatare si agenti abrazivi -silicati de calitate dentara (SiO2)n - 1970-silicati abrazivi amorfi si precipitati - au devenit foarte folositi datorita flexibilitatii si compatibilitatii lor cu aditivii terapeutici - se pot folosi sub diferite forme de granulatii - au si proprietati de ingrosare( agenti de ingrosare) -10-30% -fosfati de dicalciu dihidratati (DCPD) CaHPO4 x2H2O - unul dintre cei mai folositi agenti abrazivi, datorita stabilitatii aromei - este si agent de albire - dezavantajul major al folosirii lui este faptul ca este compatibil doar cu monofluorofosfatul de sodiu ca si sursa de fluor -40-50% -carbonat de calciu CaCO3 - este un agent folosit des in obtinerea pastei de dinti - poate fi obtinut sub diferite forme de granulatii - este incompatibil cu fluorura de sodiu, dar compatibil cu monofluorofosfatul de sodiu - 30-50%
-bicarbonat de sodiu (NaHCO3) -a reinceput sa fie folosit la inceputul anilor 1990 -folosirea lui lasa un gust sarat gurii -se foloseste si ca agent de curatare si deodorizant -este un abraziv mai bland -se foloseste impreuna cu alti agenti abrazivi -5-30% -alumina hidratata Al2O3 • 3H2O sau Al(OH)3 -folosirea acesteia a scazut semnificativ in anii 80 -este compatibil cu monofluorofosfatul de sodiu si cu alti aditivi terapeutici -40-50% -alti agenti abrazivi: -sodiu metafosfat (IMP) (NaPO3)x, -calcium pirofosfat (CPP), Ca2P2O7,
2. Surfactanti (agenti pentru curatare si spumare) -sunt folositi in pasta de dinti pentru a ajuta la penetrarea filmului superficial al dintilor prin micsorarea tensiunii superficiale -formeaza spuma folosita la indepartarea reziduurilor de pe dinti -desi au actiune agresiva surfactantii trebuie sa nu fie toxici si neiritanti pentru mucoasa bucala -in general sunt folositi intr-o concentratie de 1-2% intr-o pasta de dinti -Sodium lauril sulfat (SLS) ROSO3Na (R=C12- C14) - este surfactantul principal folosit in pasta de dinti
3. Umectanti -sunt folositi pentru a preveni uscarea si intarirea pastei de dinti -ofera produsului si un aspect stralucitor si plastifiant -In general sunt folositi doi agenti de umectare principali, adesea in combinatie cu agenti de umectare aditionali, folositi in cantitate mai mica -Glicerina CH2OHCHOHCH2OH - este agentul umectant folosit in cantitatea cea mai mare - este unul dintre cei mai buni agenti de umectare - este stabil, non-toxic si se gaseste atat de sinteza cat si din surse naturale - ofera produsului un gust dulce
-Sorbitol CH2OH(CHOH)4CH2OH - se foloseste adesea, uneori mai mult decat glicerina( in functie de formularea pastei) - este si agent de indulcire - este stabil, non-toxic
-Propilene Glicol CH3CHOHCH2OH si Polietilen Glicol CH2OH(CHOH)nCH2OH -nu sunt folositi ca agenti de umectare singuri, in general se folosesc in cantitate mica in combinatie cu umectantii principali ca si glicerina si sorbitolul - sunt mai scumpi
-Xilitol (CH2OH(CHOH) 3CH2OH) - echivalentul sorbitolului - folosirea lui amplifica efectul anti-carie al fluorurilor - provine din surse naturale
4. Agenti de ingrosare( de gelificare) -sunt coloizi hidrofilici -sunt necesari pentru a mentine stabilitatea produsului( pentru a preveni separarea pe faze a componentilor) -alegerea agentului de gelificare poate influenta dispersibilitatea pastei de dinti in gura, formarea spumei si eliberarea aromelor -0.5-2% - Sodiu Carboximetil Celuloza CMC - este cel mai utilizat agent de gelificare - se poate obtine intr-o stare inalta de purificare - prin variatia gradului de polimerizare al celulozei se poate varia vascozitatea, solubilitatea, elasticitatea, stabilitatea in prezenta electrolitilor
-Caragenan -polizaharid natural obtinut din alge (Chrondrus crispus) -obtinerea gelurilor se face prin folosirea caragenanului la diferite dilutii -folosirea lui a scazut in favoarea derivatilor de celuloza
-Alti agenti de gelificare: -Xantan- polizaharid obtinut prin fermentatie - se obtine un gel foarte bine structurat insensibil la electroliti si incalzire - este incompatibil cu derivatii de celuloza datorita impurificarii cu enzime care pot hidroliza derivatii de celuloza -Hidroxietil celuloza HEC- este ocazional folosit in locul CMC -Polimeri sintetici- polimeri ai acidului acrilic- se folosesc datorita stabilitatii la caldura si imbatranirii -Cleiuri- cleiuri coloidale- bentonite naturale sau cleiuri sintetice -se folosesc datorita proprietatilor lor tixotropice
5. Indulcitori – produsul final trebuie sa fie nici prea dulce dar nici prea amar - sunt folositi in combinatie cu compusii de aroma - zaharina de sodiu- 0.05-05%
6. Compusi de aroma -sunt importanti pentru ca consumatori apreciaza o pasta de dinti dupa aroma -este unul dintre cei mai scumpi ingredienti( pana la 25% din totalul costurilor pentru materiile prime -Pepermint, spermint- componenti majoritari -anethole, menthol (to give a pleasant cooling effect),eugenol (clove oil), cinnamon, eucalyptol, anisol -0.5-1.5%
7. Ingredienti minori (ingredienti aditionali) -Ingredienti adaugati pentru obtinerea unui aspect comercial -Dioxid de titan TiO2- pentru stralucirea si albirea aditionala a produsului -Coloranti- influenteaza aspectul produsului si aprecierea consumatorului -Regulatori de pH -Agenti de stralucire -Fluoruri si alti ingredienti activi Sodiu Monofluorofosfati (Na2PO3F) Floruri de sodiu (NaF) Organo (amine) fluoruri Fluoruri de staniu (SnF2) - se gasesc intr-o concentratie intre 1000-1500ppm
Obtinerea pastei de dinti -doua metode de obtinere- fiecare cu 3 etape -diferite variante continue sau semi-continue ale acestor procese sunt folosite de diferiti fabricanti Metoda generala A de obtinere a pastei de dinti: Etapa I- Se amesteca agentii solizi Agenti abrazivi Agenti de gelificare Agenti terapeutici solizi Indulcitori Agenti de albire/de colorare Etapa II- Mixtura obtinuta se amesteca cu agenti lichizi Agenti umectanti Apa Etapa III- Pasta omogena obtinuta se amesteca cu surfactantul si cu aromele sub vid Agenti de curatare si agenti abrazivi Agenti de aroma
Metoda generala B de obtinere a pastei de dinti Etapa I-Se amesteca agentul de gelificare cu suficienta apa si se incalzeste daca este cazul Agenti umectanti Agenti de gelificare Agenti terapeutici Apa Etapa II-Se amesteca gelul obtinut cu ceilalti ingredienti solizi Agenti abrazivi Indulcitori Agenti de albire/de colorare III- Pasta omogena obtinuta se amesteca cu surfactantul si cu aromele sub vid Agenti de curatare si agenti abrazivi Agenti de aroma
Formulari de paste de dinti
Pasta de dinti anti-carie -contine fluoruri
Pasta de dinti anti-tartru -se adauga inhibitori de crestere a cristalelor(de mineralizare) Tetrasodium pirofosfat (TSPP) Tetrapotasiu pirofosfat (TKPP) Disodium dihdrogen pirofosfat
Pasta de dinti impotriva placi dentare microbiene si a gingivitei -au fost testati compusi cu activitate antimicrobiana- clorhexidina, triclosan, 2,4,4'-tricloro-2'-hidroxidifenil eter, citrat de zinc
Pasta de dinti pentru albirea dintilor
-bicarbonatul de sodiu
-2 componenti intr-un ambalaj cu doua camere (dual-chamber packiging) -bicarbonat de sodiu + peroxid de hidrogen(0.1-0.5%)
-a doua generatie de pasta de dinti cu bicarbonat de sodiu + peroxid de hidrogen intr-un singur tub
-pasta de dinti anti-tartru+albire
Pasta de dinti pentru dinti sensibili -Strontium Cloride -Strontium Acetate - Formaldehyde - Hydroxyapatite -saruri de potasiu - Azotat de potasiu - Clorura de potasiu - Citrat de potasiu
Metode de determinare a calitatii si stabilitatii produselor cosmetice Metode analitice -Metode de analiza clasice -gravimetria- analitul este determinat prin schimbarea( determinarea umiditatii prin incalzirea in cuptor) -tehnici electrochimice- se bazeaza pe proprietatile eletrice ale solutiilor, masurarea curentului electric, al rezistentei sau conductantei solutiilor(ex. masurarea pH-ului) -analize volumetrice- metode de determinare a calitatii grasimilor si uleiurilor, a acizilor si bazelor -Metode instrumentale de analiza- ofera informatii calitative si cantitative
Metode cromatografice
Metode spectrofotometrice -ne ofera informatii calitative si cantitative -pot fii combinate cu metodele cromatografice - spectrofotometrie UV/vis - spectrofotometrie IR
- RMN(rezonanta magnetica nuclera)
Screening test -se aplica atat materiilor prime cat si produsului finit - Examinarea vizuala- examinarea cu un microscop - se poate identifica uniformitatea particulelor, prezenta contaminantilor fizici in produs, distributia relativa a fazelor in produs; - Spot test – consta in adaugarea de compusi chimici specifici la probe mici de material, pe lama microscopului, care formeaza complecsi colorati, pentru a detecta prezenta sau absenta aditivilor sau a contaminantilor - Punctul de topire - Absorbtiometrie- este o tehnica instrumentala pentru testarea materiilor prime - spectrul de absorbtie poate indica prezenta contaminantilor
Metode generale Determinarea umiditatii, a volatilelor totale si materialelor non-volatile prin uscare -se aplica pentru pasta de dinti, creme, lotiuni si materii prime Principiu:- o masa cantarita de proba se mentine la temperatura de 105o C, pana ajunge la o masa constanta. Pierderea in masa reprezinta cantitatea de substante volatile, iar reziduu uscat ramas reprezinta masa de nevolatile -pentru materialele cu continut mare de volatile, se efectueaza o distilare a apei cu un solvent nemiscibil si cu punct de fierbere mare(distilare azeotropa), astfel se detrmina si cantitatea de apa din proba - probele trebuie analizate in duplicat Determinarea pH-ului -se aplica atat pentru materii prime cat si pentru produse( geluri, creme, paste, sampoane) -se masoara cu pH-metru Determinarea ionilor metalici prin absorbtie atomica -pudre, paste, geluri si materii prime -nu se aplica pentru produse cu continut in lipide mai mare de 50% -probele se usuca si apoi se carbonizeaza la 550o C, si apoi se analizeaza prin spectroscopie de absorbtie atomica
Determinarea materialelor lipidice prin extractie cu solvent -prin materiale lipidice se intelege, grasimi animale, vegetale, acizi grasi, glicerol, lanolina, terpene, steride si alte materii prime solubile in solventi organici Principiu:- materialele lipidice sunt extrase din proba uscata in prealabil, prin reflux continuu cu un solvent potrivit.(depinde de natura probei). La sfarsitul extractiei solventul este evaporat si masa uscata se cantareste.
Evaluarea produselor destinate pielii Metode de evaluarea a efectelor de hidratare a pielii - Studierea morfologiei pielii- evaluarea modificarilor mari si mici in aparentei fizice a pielii( vizula si tactil)( fotografierea pielii si analiza imaginilor) - Studierea proprietatilor mecanice ale pielii- evaluarea texturi si a finetei pielii, prin masurarea unor parametri ca frecare si elasticitate - Studierea proprietatilor electrice ale pielii - Studierea vitezei de evaporare a apei din piele, inainte si dupa diferite tratamente (TEWL)
Testarea conditiei pielii pe maini si fata
Masurarea proprietatilor mecanice ale pielii Metode de masurare: -masurarea gradului de frecare, pentru a evalua netezire, finetea si grasimea pielii -masurarea gradului de elasticitate, pentru a evalua supletea si fermitatea pielii -masurarea adanciturii intr-un punct pentru a evalua moliciunea pielii
Masurarea proprietatilor electrice ale pielii -atunci cand pilelea e hidratata, conductivitatea pileii creste -masurarea impedantei, conductantei si a capacitatii electrice a pielii, ne ofera informatii despre gradul de hidratare al pielii -exista cateva aparate de masurare a proprietatilor electrice ale pielii (Courage & Khazaka's Corneometer, Skicon-200 Hygrometer, Nova DPM9003, sistemul Dermalab de la Cortex Technology. Primele masoara capacitatea electrica si ultimele doua masoara impedanta) -cresterea hidratarii pielii este indicata de cresterea conductantei si a capacitatii electrice sau de scaderea impedantei Transepidermal water loss(TEWL) - presupune masurarea vitezei de pierdere a apei din piele
