Chimia Si Igiena Mediului, 2010-2011, Sem 1 (No PW)

TEMATICA 1 FACTORI DE MEDIU - AER, AP Ă, SOL

• • • • •

Importanţa pentru viaţă Compoziţia chimică şi proprietăţi Surse şi factori de poluare Metode de puririficare/autopurificare Acţiunea poluării asupra sănătăţii populaţiei GRILE COMPLEMENT SIMPLU

1. Concentraţia oxigenului din aer poate suferi modificări, cum ar fi: A. Scăderi de pânǎ la 18% f ǎr ǎ tulbur ǎri evidente B. Creşteri de pânǎ la 18% f ǎr ǎ tulbur ǎri evidente C. Creşteri de pânǎ la 18% cu tulbur ǎri evidente D. Indiferent de altitudine şi gradul de rarefiere, rarefiere, concentraţia este aceeaşi E. Scăderi de până 10% f ăr ă manifestări majore R ăspuns A. 2. Concentraţia oxigenului din aer la care se pot înregistra manifestǎri minore, este modificat ǎ astfel (raportatǎ la valoarea normalǎ): A. frecvent creşte peste 30% B. scade până la 18 % - 15 % C. creşte până la 18 % - 15 %Ờ D. scade până la 15 % - 10 % E. creşte până la 15 % - 10 % R ăspuns B 3. Concentraţia oxigenului din aer la care c are nu se înregistrază tulbur ări evidente, este: A. frecvent creşteri peste 30% faţǎ de concentraţia normalǎ B. scăderi de până la 18 % - 15 % faţǎ de concentraţia normalǎ C. creşteri de până la 18 % - 15 % fa ţǎ de concentraţia normalǎ D. scăderi de până la 18% faţǎ de concentraţia normalǎ E. creşteri de până la 15 % - 10 % faţǎ de concentraţia normalǎ R ăspuns D 4. Concentraţia oxigenului din aer la care se pot înregistra modific ări majore, este: A. frecvent creşteri peste 10% B. scăderi de până la 18 % - 15 % C. creşteri de până la 18 % - 15 % D. scăderi de până la 15 % - 10 % E. creşteri de până la 15 % - 10 % R ăspuns D 2

5. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, care din următoarele afirmaţii sunt false: A. scăderi de până la 18-15% produc accelerarea ritmului cardiac B. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale C. scăderi de până la 18-15% produc scăderea presiunii arteriale D. scăderi de până la 18-15% produc creşterea numărului de hematii în sânge periferic E. scăderi de până la 18-15% produc local vasodilataţie R ăspuns C 6. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii: 1. scăderi de până la 18-15% produc accelerarea ritmului cardiac 2. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale 3. scăderi de până la 18-15% produc scăderea presiunii arteriale 4. scăderi de până la 18-15% produc creşterea numărului de hematii în sânge periferic 5. scăderi de până la 18-15% produc local vasodilataţie Câte sunt false şi câte adevărate? A. 1, respectiv 4 B. 2, respectiv 3 C. 4, respectiv1 D. toate sunt adevărate E. toate sunt false R ăspuns A 7. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii: 1. creşteri de până la 18-15% produc accelerarea ritmului cardiac 2. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale 3. scăderi de până la 18-15% produc scăderea presiunii arteriale 4. scăderi de până la 18-15% produc creşterea numărului de hematii în sânge periferic 5. scăderi de până la 18-15% produc local vasodilataţie Care sunt adevărate şi care sunt false? A. 1, respectiv 2 B. 2,4,5 respectiv 1,3 C. 1,3,4, respectiv2 D. toate sunt adevărate E. toate sunt false R ăspuns B 8. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii: 1. scăderi de până la 15-10% produc alcaloze 2. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale 3. creşteri de peste 18% produc manifestări nervoase 4. scăderi de până la 15-10% produc manifestări nervoase 5. scăderi de până la 18-15% produc local vasodilataţie Câte sunt false şi câte adevărate. A. toate sunt adevărate B. toate sunt false 3

C. 1, respectiv 4 D. 2, respectiv 3 E. 4, respectiv1 R ăspuns C 9. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, care din următoarele afirmaţii este falsǎ: A. scăderi de până la 15-10% produc alcaloze B. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale C. creşteri de peste 18% produc manifestări nervoase D. scăderi de până la 15-10% produc manifestări nervoase E. scăderi de până la 18-15% produc local vasodilataţie R ăspuns C 10. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii: 1. scăderi de până la 15-10% produc acidoze 2. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale 3. creşteri de până la 15-10% produc dispnee 4. scăderi de până la 15-10% produc dispnee 5. scăderi sub 10% produc local vasodilataţie Care sunt adevărate şi care sunt false? A. toate sunt adevărate B. toate sunt false C. 1, respectiv 4 D. 2, 4 respectiv 1,3,5 E. 4, respectiv1 R ăspuns D 11. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii: 1. scăderi de până la 15-10% produc acidoze 2. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale 3. creşteri de până la 15-10% produc dispnee 4. scăderi de până la 15-10% produc dispnee 5. scăderi sub 10% produc local vasodilataţie Care sunt adevărate? A. toate sunt adevărate B. toate sunt false C. 1, 4 D. 2, 4 E. 1,3,5 R ăspuns D 12. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii: 1. scăderi de până la 15-10% produc acidoze 2. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale 3. creşteri de până la 15-10% produc dispnee 4. scăderi de până la 15-10% produc dispnee 5. scăderi sub 10% produc local vasodilataţie 4

Care sunt false? A. 2,5 B. toate sunt adevărate C. toate sunt false D. numai 1,3 E. 1,3,5 R ăspuns E 13. Prezenţa CO2 în aer, se datorează următoarelor fenomene: 1. transformările bicarbonaţilor în carbonaţi la suprafaţa apelor  2. respiraţia umană şi animală 3. arderile combustibililor  4. activitatea vulcanică 5. activitatea industrială Care din aceste fenomene reflectă realitatea? A. nici una B. toate C. numai 1,3,5 D. numai 2,4 E. numai 1 R ăspuns B 14. Prezenţa CO2 în aer, se datorează următoarelor fenomene: 1. transformările bicarbonaţilor în carbonaţi la suprafaţa apelor  2. respiraţia umană şi animală 3. arderile combustibililor  4. activitatea vulcanică 5. activitatea industrială Care din aceste afirmaţii infirmă adevărul? A. nici una B. toate C. numai 1,3,5 D. numai 2,4 E. numai 1 R ăspuns A 15. Cum trebuie să se modifice concentratia de CO2 din aer pentru ca organismul să fie afectat? A. să scadă în aceleaşi procente ca şi O2 B. să crească în aceleaşi procente ca şi O2 C. indiferent de sens (crescător sau descrescător), se manifestǎ aceleaşi efecte D. să crească, dar în procente diferite ca O2 E. să scadă, dar în procente diferite ca O2 R ăspuns D

5

16. Referitor la poluanţii de combustie ai aerului se fac unele preciz ări, cum ar fi: 1. rezultă din erodarea straturilor adânci de sol 2. sunt cei folosiţi în arderile industriale la obţinerea energiei electrice 3. din arderile lor rezultă elemente calorigene nutritive pentru organism 4. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce nu afectează organismul 5. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce afectează organismul Care din afirmaţiile de mai sus sunt reale ? A. 2,5 B. 1,2,3 C. 4,5 D. toate E. nici una R ăspuns A 17. Scǎderile concentraţiei de oxigen din aer de pânǎ la 15-10% faţǎ de valoarea normalǎ, pot avea asupra organismului uman, urmǎtoarea consecinţǎ: A.  perturbarea homeostaziei (pH, glicemie, temperatur ǎ) B.  perturbarea glicemiei C.  perturbarea echilibrului acido-bazic D.  perturbarea homeostaziei (pH, presiune, colesterolemie) E.  perturbarea dislipidemiilor  R ăspuns C 18. Referitor la poluanţii de combustie ai aerului se fac unele preciz ări, cum ar fi: 1. rezultă din erodarea straturilor adânci de sol 2. sunt cei folosiţi în arderile industriale la obţinerea energiei electrice 3. din arderile lor rezultă elemente calorigene nutritive pentru organism 4. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce nu afectează organismul 5. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce afectează organismul Care din afirmaţiile de mai sus sunt false ? A. 2,5 B. 1,2,3 C. 1,3,4 D. toate E. nici una R ăspuns C 19. Referitor la poluanţii de combustie ai aerului se fac unele preciz ări, cum ar fi: 1. rezultă din erodarea straturilor adânci de sol 2. sunt cei folosiţi în arderile industriale la obţinerea energiei electrice 3. din arderile lor rezultă elemente calorigene nutritive pentru organism 4. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce nu afectează organismul 5. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce afectează organismul Câte din afirmaţiile de mai sus sunt adev ǎrate şi câte sunt false ? 6

A.1, respectiv 4 B. 2, respectiv 3 C. 4, respectiv 1 D. 0, respectiv 5 E. 3, respectiv 2 R ăspuns B 20. In analiza igienico-sanitar ǎ a aerului dintr-o încǎ pere, care este cel mai important indicator chimic urmǎrit: A. determinarea concentraţiei de O2 B. determinarea concentraţiei de N2 C. determinarea concentraţiei de CO2 D. determinarea concentraţiei vaporilor de apǎ E. determinarea concentraţiei de O3 R ăspuns C 21. Un adult are nevoie zilnic de un necesar fiziologic maxim de apă egal cu: A. 1.2 l B. 0.5 l C. 2.5 l D. 5l E. 4 l R ăspuns C 22. La ce concentraţie a iodului din apă, se instalează guşa endemică: A. între 0.5 -1.5 mg/L B. între 0.5 – 1.5 μg/L C. sub 5 μg /L D.  peste 5 μg /L E. între 1.5 – 5 mg/L R ăspuns C 23.La ce concentraţie a fluorului din apă apare caria dentar ă: A. 1 mg / L B. < 0.5 mg/L C. > 5 mg/L D. 0.5 – 1.5 mg/L E. egală cu concentraţia iodului R ăspuns B 24. Fluorizarea apei este o metodă profilactică a cariei dentare. Ce concentraţie de fluor trebuie să fie în apă pentru această profilaxie: A. 1 mg / L B. < 0.5 mg/L C. > 5 mg/L D.0.5 – 1.5 mg/L 7

E. egală cu concentraţia iodului R ăspuns A 25. Când concentraţia de fluor din apă, este între 1.5 mg/L – 5 mg/L, apare boala, numită: A. carie dentar ă B. fluoroza dentar ă C. osteofloroză D. osteomalacie E. osteoporoza R ăspuns B 26. Cu ce este echivalent un grad german de duritate: A. cu 1 mg CaO/L apă B. cu 10 mg CaO/L apă C. cu 10 mg CaO/100 ml apă D. cu 10 mg CaCO3 /L apă E. cu 10 ml NaOH 0.1 N R ăspuns B 27. Cu ce este echivalent un grad francez de duritate: A. cu 10 mg CaO/L apă B. cu 10 mg CaCO3/L apă C. cu 10 mg CaO/100 ml apă D. cu un grad german de duritate E. cu 10 ml HCl 0.1 N R ăspuns B 28. Când la clorizarea apei se foloseşte o cantitate mai mare de clor, acesta r ămâne în apă şi se numeşte: A. clor mineral B. clor legat C. clor combinat D. clor rezidual E. clor liber  R ăspuns D 29. Care este cantitatea admisă de clor rezidual în apa potabilă, conform legii apelor 458/02.07.2008: A. 1 mg/L B. 0.1 -0.25 g /L C. 0.1 – 0.25 mg /L D. > 0.5 mg/L E. < 0.1 g /L R ăspuns C 30. Referitor la fluoroza dentar ǎ, câte din următoarele afirmaţii sunt false şi/sau câte adevărate: 1. fluoroza dentar ă este similar ă cu maladia dinţilor pǎtaţi 8

2. se datorează unui exces de fluor în apă 3. se datorează excesului de fluor în carne 4. se datorează lipsei de fluor în apă 5. se datorează lipsei de fluor în lapte A. toate sunt false B. toate sunt adevărate C. 2 sunt adevărate şi 3 false D. 3 adevărate şi 2 false E. 2 false şi 3 adevărate R ăspuns C 31. Referitor la fluoroza dentar ǎ, câte din următoarele afirmaţii sunt false şi/sau câte adevărate 1. fluoroza dentar ă este similar ă cu caria dentar ǎ 2. se datorează unui exces de fluor în apă de 1.5-5 mg/L 3. se datorează excesului de fluor în carne 4. se datorează lipsei de fluor din apa 5. afecteazǎ tiroida A. nici una nu este falsă B. nici una nu este adevărată C. toate sunt adevărate D. 3 false şi 2 adevarate E. toate sunt false R ăspuns D 32. Referitor la fluoroza dentar ǎ, care din următoarele afirmaţii sunt false şi/sau care adevărate 1. fluoroza dentar ă este similar ă cu caria dentar ǎ 2. se datorează unui exces de fluor în apă de 1.5-5 mg/L 3. se datorează excesului de fluor în carne 4. se datorează lipsei de fluor din apa 5. afecteazǎ tiroida A. 1,2; respectiv 3,4,5 B. toate sunt false C. toate sunt adevărate D. 1,3,4; respectiv 2, 5 E. 2,4,5; respectiv 1,3 R ăspuns D 33. Cu cât trebuie sǎ scadǎ concentraţia de apǎ în organism, pentru a se instala senzaţia de “sete”: A. cu 5% B. cu 50% C. cu 10-15% D. cu 15-25% E. cu 25-50% R ăspuns C 34. Cum trebuie sǎ se modifice concentraţia apei in organism, pentru ase instala senzaţia de “sete”: 9

A. sǎ scadǎ foarte mult B. sǎ creascǎ foarte mult C. sǎ creascǎ cu 10-15% D. sǎ scadǎ cu 10-15% E. sǎ scadǎ cu 15-25% R ăspuns D 35. Permeabilitatea solului pentru aer variază în funcţie de anumiţi factori, cum ar fi: A. mărimea porilor solului şi volumul acestora B. intensitatea proceselor fizice şi mecanice C. mărimea porilor solului D. volumul porilor solului E. aerul teluric, atmosferic şi subacvatic R ăspuns C 36. Permeabilitatea solului faţă de apă depinde de mai mulţi factori, cum ar fi: A.  pietrişul, nisipul, argila B. mărimea porilor şi volumul total al acestora C. mărimea porilor, f ăr ă să se ţină cont de volumul total al acestora D. volumul total al porilor, f ăr ă să se ţină cont de mărimea porilor  E. numai de volumul porilor  R ăspuns B 37. Între porozitatea solului şi cantitatea de apă reţinută există o relaţie? Care este aceasta: A. da; un sol cu porozitate mică va reţine mai uşor apa B. nu; un sol cu porozitate mică va reţine mai uşor apa C. nu; un sol cu porozitate mare va reţine mai uşor apa D. da; un sol cu porozitate mare va reţine mai uşor apa E. da; solurile permeabile ‘’în mare’’ reţin uşor apa R ăspuns D 38. Între porozitatea solului şi cantitatea de apă reţinută există o relaţie? Care este aceasta: A. B. C. D. E.

da; un sol cu porozitate mare va reţine apa mai uşor, fiind uşor de str ă bătut da; un sol cu porozitate mare va reţine apa mai uşor, fiind greu de str ă bătut nu; un sol cu porozitate mare nu reţine deloc nu, solurile permeabile ‘’în mic’’ reţin apa mai greu da, solurile permeabile ‘’în mic’’ reţin apa mai uşor, fiind uşor de str ă bătut

R ăspuns B 39. Referitor la capilaritatea şi permeabilitatea solului faţă de apǎ, se fac următoarele afirmaţii: 1. capilaritatea este invers propor ţională cu permeabilitatea 2. solul cu capilaritate mare, are un timp de ascensiune al apei mic, încât nivelul apei este mare 3. capilaritatea este direct propor ţională cu permeabilitatea Care dintre afirmaţiile de mai sus, sunt reale şi care false: 10

A. B. C. D. E.

1 şi 2 ; respectiv 3 1 şi 3; respectiv 2 2; respectiv 1, 3 nici una nu e reală nici una nu e falsă

R ăspuns corect B 40. Disponibilitatea elementelor minerale din sol depinde în cea mai mare măsur ă de: A. temperatura aerului B. temperatura solului şi a apei subterane C. apa din sol D. pH-ul solului E. pH-ul apei R ăspuns D 41. Disponibilitatea fierului din sol în plantă este favorizată de: A. mediul alcalin şi calcaros B. mediul acid necesar reducerii Fe2+ → Fe3+ C. mediul acid necesar reducerii Fe3+ → Fe2+ D. valori mari şi mici ale pH-ului E. de creşterea alcalinităţii, inclusiv a pH-ului R ăspuns C 42. Disponibilitatea molibdenului şi a manganului este dependentă de pH-ul solului. În ce constă această dependenţă? A. pH-urile acide cresc disponibilitatea ambelor elemente minerale B. pH-urile alcaline scad disponibilitatea ambelor elemente minerale C. pH-urile acide scad disponibilitatea Mo dar cresc pe cea a manganului D. indiferent dacă pH-ul este acid sau alcalin, disponibilitatea este aceeaşi E. indiferent de elementul mineral, pH-urile acide scad disponibilitatea R ăspuns C 43. Disponibilitatea molibdenului şi a magneziului este dependentă de pH-ul solului. În ce constă această dependenţă? A. pH-urile acide cresc disponibilitatea ambelor elemente minerale B. pH-urile alcaline scad disponibilitatea ambelor elemente minerale C. pH-urile acide scad disponibilitatea Mo dar cresc pe cea a magneziului D. indiferent dacă pH-ul este acid sau alcalin, disponibilitatea este aceeaşi E. indiferent de elementul mineral, pH-urile acide scad disponibilitatea R ăspuns E

44. În ce propor ţie se găseşte apa şi aerul teluric în sol? A. apa → 25 %; aerul teluric 25 % 11

B. apa → 40 %; aerul teluric 25 % C. apa → 45 %; aerul teluric 15 % D. în propor ţii inegale E. într-o propor ţie mai mare este apa R ăspuns A

GRILE COMPLEMENT MULTIPLU

1. Aerul poate conţine umătorii compuşi chimici: A. compuşi chimici structuraţi în 3 faze: lichidă, gazoasă şi solidă B. compuşi chimici structuraţi în 2 faze: lichidă şi gazoasă C. O2 , CO2, N2 , O3 , cloruri, fosfaţi, sulfuri, apă D. O2 , CO2, N2, gaze rare, vapori de apă E. O2 , CO2, N2 , O3 , H2 R ăspuns B, D, E 2. Compoziţia chimică completă a aerului constă în: A. O2, CO2, N2, O3, H2, gaze rare, vapori de apă; predomină azotul B.compuşi chimici structuraţi în 2 faze: lichidă şi gazoasă C. O2, CO2, N2 , O3 ,Cloruri, fosfaţi, sulfuri, apă D. O2 , CO2, N2, H2, gaze rare, vapori de apă E. O2, CO2, N2, O3, H2, gaze rare, vapori de apă R ăspuns A, B, E 3. Compoziţia chimică completă a aerului constă în: A. O2, CO2, N2, O3, H2, gaze rare, vapori de apă; predomină azotul B. O2, CO2, N2, O3, H2, gaze rare, vapori de apă; predomină oxigenul C. O2, CO2, N2 , cloruri, fosfaţi,sulfuri, apă; predomină oxigenul 12

D. O2 , CO2, N2, H2, gaze rare, vapori de apă E. O2, CO2, N2, O3, H2, gaze rare,vapori de apă R ăspuns A, E 4. In cazul în care concentraţia oxigenului din aer scade, se produc modificări minore, cum ar fi: A. accelerarea ritmului cardiac B. creşterea presiunii arteriale C. scăderea presiunii arteriale D. creşterea numarului de hematii în sânge periferic E. local se produce vasodilataţie R ăspuns A, B, D, E 5. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. scăderi de până la 18-15% produc accelerarea ritmului cardiac B. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale C. scăderi de până la 18-15% produc scăderea presiunii arteriale D. scăderi de până la 18-15% produc creşterea numărului de hematii în sânge periferic E. scăderi de până la 18-15% produc local vasodilataţie R ăspuns A, B, D, E

6. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, care din adevărate: A. scăderi de până la 15-10% produc alcaloze B. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale C. creşteri de peste 18% produc manifestări nervoase D. scăderi de până la 15-10% produc manifestări nervoase E. scăderi de până la 18-15% produc local vasodilataţie

următoarele afirmaţii sunt

R ăspuns A,B,D,E 7. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii. 1. scăderi de până la 15-10% produc acidoze 2. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale 3. creşteri de până la 15-10% produc dispnee 4. scăderi de până la 15-10% produc dispnee 5. scăderi sub 10% produc local vasodilataţie Care sunt adevărate? A. 1,2,4 B. toate C. 4 D. 2 E. 1,3,5 R ăspuns C,D 13

8. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii. 1. scăderi de până la 15-10% produc acidoze 2. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale 3. creşteri de până la 15-10% produc dispnee 4. scăderi de până la 15-10% produc dispnee 5. scăderi sub 10% produc local vasodilataţie Care sunt false? A. 5 B. toate C. 1,3 D. 1,2,3 E. 1,3,5 R ăspuns A, C, E 9. Cum trebuie să se modifice concentraţia de CO2 din aer pentru ca organismul să fie afectat? A. să crească, dar în procente diferite ca O2 B. să crească în aceleaşi procente ca şi O2 C. indiferent, se manifestă aceleaşi efecte D. să crească pâna la 20% E. să crească în spaţiile închise R ăspuns A, D, E 10. Care sunt manifestările organismului uman ca urmare a creşterii concentraţiei de CO2 din aer? A. dispneea + manifestări digestive B. cefalee + ameţeli C. stop cardiovascular  D. leucopenie E. creşterea hematiilor  R ăspuns A,B,C 11. Ce elemente din aer nu au implicaţie fiziologică în actul respirator? A. oxigenul B. carbonul C. gazele rare D. azotul E. ozonul R ăspuns C,D,E 12. Poluanţii artificiali ai aerului sunt reprezentaţi de: A. poluanţii de combustie B. poluanţi industriali C. poluanţii mobili D. pulberi desprinse prin erodarea straturilor superficiale ale solului şi ridicate de vânt erupţii vulcanice, emanaţii de gaze E. polen, puf  14

R ăspuns A, B, C 13. Poluanţii naturali ai aerului sunt reprezentaţi de: A. poluanţii de combustie B. poluanţii industriali C. poluanţii mobili D. pulberi desprinse prin erodarea straturilor superficiale ale solului şi ridicate de vânt erupţii vulcanice, emanaţii de gaze E. polen, puf  R ăspuns D, E 14. Poluanţii mobili din aer sunt reprezentaţi de: A. poluanţii ce provin de la mijloacele de transport rutiere, feroviare, aeriene şi maritime B. gazele de eşapament C. substanţele ce se adaugă în benzină pentru îmbunătăţirea calităţii D. poluanţii de combustie E. poluanţii industriali R ăspuns A,B,C 15. Dintre poluanţii mobili din aer o toxicitate deosebită o reprezintă unii compuşi ce se adaugă în  benzină. La ce fel de compuşi facem referire ? A. oxizi de S, de N, de C B. plumb adăugat sub formă de tetraetilplumb C. plumb ce se elimină prin ţevile de eşapament sub formă de halogenur ă de plumb D. plumb ce se elimină prin ţevile de eşapament sub formă de oxizi de plumb E. tetraetilplumb ce se elimină prin ţevile de eşapament sub formă de halogenur ă de plumb şi ca atare R ăspuns B,C,E 16. Poluanţii mobili din aer prezintă unele dezavantaje, cum ar fi : A. fiind mobili, r ămân mai mult timp suspendaţi în aer  B. se elimină aproape de sol C. contribuie la poluarea aerului şi solului D. afectează îndeosebi anumite categorii de populaţie (agenţi de ciculaţie, vânzătorii ambulanţi) E. sunt concentraţi în intersecţii stradale R ăspuns B,C,D,E 17. În ce scopuri este folosit ă apa potabilă de către un individ ca persoană ‘’fizică’’: A. în scop patologic B. în scop fiziologic C. în scop menajer şi gospodăresc D. în scop industrial E. în scop agricol R ăspuns B, C 18. Printre bolile neinfecţioase transmise prin intermediul apei, se enumer ă: 15

A. guşa endemică B. fluoroza endemică C. hepatita virală D. tuberculoza E. antraxul R ăspuns A, B 19. Printre bolile neinfecţioase ale apei, se enumer ă: A. methemoglobinemia infantilă B. intoxicaţiile cu plumb, cadmiu şi poluanţi organici C. leptospirozele D. bolile parazitare E. fluoroza endemică R ăspuns corect A, B, E 20. Printre bolile infecţioase ale apei, se enumer ă: A. methemoglobinemia infantilă B. intoxicaţiile cu plumb, cadmiu şi poluanţi organici C. leptospirozele D. bolile parazitare E. conjunctivita de bazin R ăspuns C, D, E 21. Când concentraţia de fluor din apă, este > 5 mg /L, apare: A. carie dentar ă B. fluoroza dentar ă C. osteofluoroza D. osteomalacie E. osteoporoza R ăspuns C, D, E 22. La ce risc sunt supuşi copiii mici alimentaţi artificial, când apa potabilă este poluată cu nitraţi: A. intoxicaţii cu nitraţi şi nitriţi B. apariţia methemoglobinemiei infantile C. la dezvoltarea gigantică a corpului D. la creşterea rezistenţei organismului E. la sufocare R ăspuns A, B, E 23. La ce risc sunt supuşi copiii mici alimentaţi artificial, când apa potabilă este poluată cu nitraţi: A. insuficienţa oxigenării corpului prin blocarea hemoglobinei sub formă de methemoglobină B. nedezvoltarea fizică şi intelectuală C. la dezvoltarea gigantică a corpului D. la creşterea rezistenţei organismului E. apariţia methemoglobinemiei infantile 16

R ăspuns A, B, E 24. Cei mai frecvenţi poluanţi organici ai apei potabile sunt: A. plumbul, cadmiu B. fluorul, iodul C. pesticidele organoclorurate D. detergenţii anionici E. acizii graşi polinesaturaţi R ăspuns C, D 25. Cei mai frecvenţi poluanţi cancerigeni ai apei potabile sunt: A. HPA, THM B. hidrocarburile anorganice, hidrocarburile organice C. pesticidele organoclorurate, detergenţii anionici D. nitrozaminele E. BTH şi BHA R ăspuns A, D 26. Care dintre următoarele boli transmise prin apă, sunt de ‘’tip bacterian’’: A. giardioza sau lambiaza B. conjunctivita de bazin, poliomielita C. holera, dizenteria D. febra tifoidă E. antraxul R ăspuns C, D 27. Care dintre următoarele boli transmise prin apă, sunt virale: A. hepatita B. conjunctivita de bazin, poliomielita C. holera, dizenteria D. febra tifoidă E. tuberculoza R ăspuns A, B 28. Dintre bolile parazitare care sunt transmise de regulă, prin intermediul apei: A. lambiaza B. giardioza C. holera D. guşa endemică E. amilaza R ăspuns A, B 29. Poluanţii chimici ce fac ca apa potabilă să nu fie’’consumabilă’’ sunt: A. nitraţii, nitriţii B. clorura de sodiu C. NH3, H2S 17

D. CO2, O2 E. pesticidele R ăspuns A, C, E 30. În ce se măsoar ă duritatea apei: A. mg/L B. mg % C. grade germane D. grade franceze E. ml alcalii(acizi) / 10 ml ap ă R ăspuns C, D 31. În ce se măsoar ă duritatea apei: A. mg CaO/L apă B. mg CaCO3 /L apă C. grade celsius D. grade Thorner  E. grade germane şi franceze R ăspuns A, B, E 32. Ce indică poluarea cu nitriţi ai apei: A. descompunerea substanţelor organice ce nu conţin azot B. descompunerea substanţelor organice ce conţin azot C. o poluare mai ‘’veche’’ a apei D. o poluare şi cu nitraţi E. o metodă de analiză R ăspuns B, C, D 33. Urmele de fosfaţi în apa potabilă provin din: A. substanţe cu azot B. apele industriale C. apele reziduale cu îngr ăşăminte pe bază de fosfor  D. descompunerea gr ăsimilor  E. sistemul tampon NaH2PO4/ Na2HPO4 R ăspuns B, C 34. Hidrogenul sulfurat din apa potabilă, în cazul impurificării, poate să fie de natur ă: A. biologică B. organică C. telurică D. minerală E. mecanică R ăspuns A, B, C, D 18

35. Azotul total din apă este reprezentat de: A. azotul provenit din descompunerea proteinelor  B. azotul organic C. azotul mineral D. amoniac, nitraţi, nitriţi E. azotul gazos r ămas la dezinfecţie R ăspuns A, B, C, D 36. Azotul organic din apă este reprezentat de compuşii: A. creatinina B. cisteina C. proteine D. aminoacizi E. nitraţi R ăspuns C, D 37. Azotul mineral din apă este reprezentat: A. proteine B. aminoacizi C. nitraţi D. nitriţi E. H2S R ăspuns corect C, D 38. Care din compuşii enumeraţi mai jos, reprezintă ”clorul rezidual din apă”? A. clorul gazos, hipocloritul, acidul hipocloros B. clorul liber sau legat sub form ă de cloramine C. clorbenzenul D. cloraminele E. radicalii gazoşi R ăspuns A, B, D 39. Prin intermediul apei se pot transmite unele boli neinfecţioase. În acest context, care din următoarele afirmaţii sunt false: A. apa potabilă ne protejează de caria dentar ă B. apa potabilă nu ne protejează de caria dentar ă C. caria dentar ă apare la concentraţii mai mari ale fluorului de 5 mg/L D. deficienţa fluorului din apă împiedică fixarea iodului în tiroidă E. guşa endemică se manifestă la concentraţii mult mai mari ale iodului de 5 μg/L R ăspuns B, C, D, E 40. Prin intermediul apei se pot transmite unele boli neinfecţioase. În acest context, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. apa potabilă ne protejează de caria dentar ă 19

B. apa potabilă nu ne protejează de caria dentar ă C. caria dentar ă nu apare la concentraţii mai mari ale fluorului de 5 mg/L D. excesul fluorului din apă împiedică fixarea iodului în tiroidă E. guşa endemică se manifestă la concentraţii mult mai mici ale iodului de 5 μg/L R ăspuns A,C, D, E 41. Prin intermediul apei se pot transmite unele boli neinfecţioase. În acest context, care din următoarele afirmaţii sunt false: A. guşa endemică, caria dentar ă şi fluoroza dentar ă sunt boli determinate de excesul de iod din tiroidă B. guşa endemică, caria dentar ă şi fluoroza dentar ă sunt boli determinate de excesul de iod din apă C. caria dentar ă este determinată de o lipsă a fluorului din apă D. fluoroza dentar ă nu este similar ă cu boala dinţilor pătaţi E. fluoroza dentar ă este similar ă cu boala dinţilor pătaţi R ăspuns A, B, D 42. Prin intermediul apei se pot transmite unele boli neinfecţioase. În acest context, care din următoarele afirmaţii sunt false: A. fluorul nu are rol cariopreventiv B. fluorul are rol cariopreventiv C. fluorul este cariogen D. fluorul nu este cariogen E. lipsa de fluor din apă nu este asociată cu prevenirea cariei dentare R ăspuns A, C, E 43. Prin intermediul apei se pot transmite unele boli neinfecţioase. În acest context, care din urmatoarele afirmaţii sunt adevărate: A. fluorul nu are rol cariopreventiv B. fluorul are rol cariopreventiv C. fluorul este cariogen D. fluorul nu este cariogen E. lipsa de flour din apă este asociată cu prevenirea cariei dentare R ăspuns B, D, E 44. Prin intermediul apei potabile se pot transmite diferite boli. Ce afirmaţii din cele prezentate mai jos sunt adevărate, respectiv sunt false: 1. dintre bolile bacteriene se pot transmite: holera, dizenteria şi febra tifoidă 2. dintre bolile bacteriene se pot transmite: caria dentar ă, holera şi febra tifoidă 3. dintre bolile bacteriene se enumer ă şi bolile parazitare 4. dintre bolile virale se pot enumera: hepatita, conjunctivita şi poliomielita A. adevărate sunt: 1, 2, 3 B. false sunt: 2, 3 C. adevărate sunt: 1 şi 4 D. false sunt toate E. toate sunt adevărate 20

R ăspuns B, C 45. Prin intermediul apei potabile se pot transmite diverse boli. Ce afirmaţii din cele prezentate mai jos  pot fi adevărate/false: 1. dintre bolile bacteriene se pot transmite: holera, dizenteria şi febra tifoidă 2. dintre bolile bacteriene se pot transmite: caria dentar ă, holera şi febra tifoidă 3. dintre bolile parazitare se enumer ă şi giardiozele 4. dintre bolile virale se poate transmite hepatita A. false sunt: 1, 3, 4 B. false sunt: 1, 3 C. falsă este numai: 2 D. adevărate pot fi: 1, 4 E. adevărate sunt: 1, 3 şi 4 R ăspuns C, D, E 46. Despre indicatorii chimici de poluare ai apei precizăm următoarele aspecte: 1. unii dintre indicatori ne informează cât de recentă este poluarea apei 2. toţii indicatorii ce se analizează măresc gradul de purificarea al apei 3. nitraţii si nitri ţii – sunt doi indicatori din totalul indicatorilor analiza ţi 4. indicatorii de poluare ce se analizează sunt numai NH3 şi H2S Care dintre aceste aspecte sunt reale şi care sunt false: A. sunt reale: 1 şi 3 B. sunt false: 2 şi 4 C. toate sunt false D. toate sunt reale E. sunt reale 2 şi 4; sunt false 1 şi 3 R ăspuns A, B 47. Necesarul energetic legat de stările patologice, este modificat comparativ cu starea normală, astfel: A. este mai mic decât necesarul bazal B. este mai mare decât necesarul bazal C. este în funcţie de necesarul bazal şi de tipul bolii D. creşte cu gravitatea bolii E.  poate ajunge pâna la 150% din cel bazal R ăspuns B, C, D, E 48. Cheltuielile energetice legate de activitatea fizică sau/şi intelectuală se calculează dacă se cunoaşte valoarea metabolismului bazal. Ce elemente mai trebuie cunoscute pentru a calcula valoarea acestei energii de activitate. A. sexul, vârsta, greutatea B. “factorul de activitate” C. tipul de activitate desf ăşurată D. energia de boală E. energia calorică 21

R ăspuns A,B,C 49. Cheltuielile energetice legate de activitatea fizică sau/şi intelectuală se calculează dacă se cunosc obligat unele elemente, cum ar fi: A. B. C. D. E.

sexul, vârsta, greutatea “factorul de activitate” tipul de activitate desf ăşurată valoarea metabolismului bazal valoarea energiei necesare digestiei

R ăspuns A, B,C,D 50. Necesarul energetic total (N.E.T.) pentru organism se calculează prin însumarea mai multor tipuri de energii. Precizaţi care sunt acestea: A. energia calorică B. energia macroergică C. energia bazală D. energia legată de boală E. energia de activitate R ăspuns. C, D, E 51. La baza purificării apei stau mai multe procese: A. fizice B. chimice C. biologice D. electrochimice E. optice R ăspuns A, B, C, D 52. După epurare, pentru obţinerea apei potabile, apa poluată este supusă mai multor operaţii: A. dedurizare, demanganizare, deferizare B. declorurare C. îndepărtarea gazelor dizolvate D. dezinfecţiei E. mineralizării R ăspuns A, C, D 53. Dezinfecţia apei se face, folosind metode: A. biologice B. chimice C. fizice D. mecanice E. fizico-chimice R ăspuns B, C 22

54. Metodele chimice mult mai eficiente ca cele fizice, se folosesc tot mai mult la dezinfec ţia apei. Despre ce metode este vorba: A. demanganizarea B. clorizarea C. ozonizarea D. ionizarea E. deferizarea R ăspuns B, C 55. Metodele chimice mult mai eficiente ca cele fizice, se folosesc tot mai mult la dezinfec ţia apei. Despre ce metode este vorba: A. clorizarea B. utilizarea efectului ionilor de Ag+ C. deferizarea D. ultrasunetele E. demanganizarea R ăspuns A, B 56. Apa, pentru a fi potabilă se supune clorizării folosind: A. clor gazos B. hipoclorit de sodiu C. cloramine D. acid clorhidric E. clorura de sodiu R ăspuns A, B, C 57. Metodele fizice folosite la dezinfecţia apei: A. decantarea B. filtrarea C. radiaţiile ultraviolete D. distilarea E. fierberea R ăspuns C, D,E 58. Printre proprietăţile fizice ale solului se enumer ă: A. culoarea, pH-ul, turbiditatea B. culoarea, temperatura, pH-ul C.  permeabilitatea, capilaritatea, pH-ul D.  permeabilitatea, capilaritatea, pH-ul, temperatura şi textura E. culoarea, mirosul, limpezimea, pH-ul R ăspuns B, C, D 59. În ce constă importanţa sanitar ă a capilarităţii solului? A. în amplasarea corectă a materialelor farmaceutice în depozitul farmaceutic 23

B. C. D. E.

în amplasarea corectă a unei clădiri în amplasarea corectă a grupurilor sanitare în amplasarea corectă a platformelor de depozitare a gunoaielor  în cunoaşterea riscului ca s ănătatea populaţiei să fie afectată de ‘’igrasie’’

R ăspuns B, C, D, E 60. Temperatura solului este influenţată de anumiţi factori. Care sunt aceşti factori şi ce ar putea influenţa modificarea temperaturii? A. temperatura influenţează climatul şi indirect dezvoltarea vegetaţiei B. temperatura este influenţată de natura şi compoziţia solului C. temperatura este influenţată de structura mecanică şi compoziţia solului D. temperatura influenţează transmiterea inductanţei E. temperatura nu influenţează încălzirea solului R ăspuns A, B, C 61. Azotul atmosferic este preluat în sol prin participarea unor bacterii. Cum se numesc aceste bacterii şi sub ce forme se găseşte azotul în sol? A. bacterii Nitrobacter  B. bacterii Rhpsobium C. azotul se găseşte sub formă anorganică şi sub formă gazoasă D. azotul se găseşte sub formă anorganică şi organică la un anumit raport C: N E. azotul se găseşte sub formă predominantă de azot organic la un raport C: N > 20 R ăspuns B, D, E 62. In sol, convertirea azotului dintr-o formă în alta (organică/anorganică şi anorganică/organică) se face  prin anumite procese chimice, cum ar fi: A. mineralizarea, ce înseamnă trecerea N2 organic în N2 anorganic B. imobilizarea, ce înseamnă trecerea N2 anorganic în N2 organic C. mineralizarea, ce presupune imobilizare, nitrificare şi denitrificare D. nitrificarea prin care ionii NH 4+ sunt transformaţi în ioni NO3E. denitrificarea în care ionii NO3- sunt transformaţi în final în N 2 ce se pierde prin evaporare R ăspuns A, B, D,E 63. Fosforul, element mineral al solului, este necesar dezvoltării plantelor, pentru că intr ă în constituţia: A. unor compuşi macroergici B. ATP-ului, ADP-ului şi membranelor celulare C. fosfolipidelor, esenţiale pentru membranele celulare D. acizilor nucleici E. acizilor organici R ăspuns A, B, C, D 64. Ionii fosfat se pot irosi în sol dac ă: A. reacţionează cu ionii de Na+ sau K + B. reacţionează cu ionii de Fe3+ şi Al3_ , formând compuşi insolubili C. reacţionează cu ionii de Fe3+ şi Al3_ , formând compuşi insolubili ce sunt mult utilizaţi de  plante 24

D. formează compuşi insolubili neutilizaţi de plante E. solul are pH acid R ăspuns B, D, E 1.

Bibliografie Rodica Cuciureanu, 2007- Elemente de igiena mediului, Editura Junimea,

Iaşi

Cap.1, 2, 3 2. Denisa Mihele, 2004 - Nutriţie, Dietoterapie şi Compoziţia alimentelor, alimentelor, Multi Press International Cap. 7 3. *** Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.552/29.07.2002 •

•

TEMATICA 2 NECESARUL ENERGETIC ŞI DE TROFINE •

Necesarul energetic al organismului

Cheltuielile de energie, formule de calcul al aportului de energie, aportul neadecvat de energie, antitrofine •

Necesarul de trofine

Apa, glucide, lipide, proteine, vitamine, săruri minerale GRILE COMPLEMENT SIMPLU

1. Factorii nutritivi, care prin ardere în organism generează calorii sunt: A.  protidele, glucidele, lipidele B. vitaminele şi sărurile minerale C. enzimele D. coenzimele E. hormonii R ăspuns A 2. Prin arderea unui gram de glucide se eliberează cantitatea de energie, egală cu: A. 4,1 kcal B. 6,0 kcal C. 12,60 kcal D. 7 kcal/ min E. 18 moli de ATP R ăspuns A 3. Prin arderea unui gram de proteine se eliberează cantitatea de energie, egală cu: A. 4,3 kcal B. 6,0 kcal C. 12,60 kcal D. 7 kcal/ min 25

E. 6 g% R ăspuns A 4. Prin arderea unui gram de lipide se eliberează cantitatea de energie, egală cu: A. 9.3 kcal B. 6,0 kcal C. 12,60 kcal D. 7 kcal/ min E. 50 moli ATP R ăspuns A 5. De câte kilocalorii are nevoie un adult de talie standard pentru asigurarea metabolismului bazal: A. o kcal / corp / 24 h B. 3 kcal / kg corp / 24 h C. 1 kcal / kg corp / 24 h D. 1 kcal / kg corp / h E. 1 kcal % R ăspuns corect D 6. Clima influienţează metabolismul bazal astfel: A. la frig nu se modifică B. la cald nu se modifică C. la frig este mai mare decât la cald D. la frig este egal cu zero E. primăvara şi iarna este mai mare decât vara şi toamna R ăspuns C 7. Energia consumată pentru ingestia alimentelor se numeşte: A. energia de activare B. energia de metabolizare C. acţiunea dinamică D. acţiunea statică E. metabolism bazal R ăspuns C 8. Bolile de nutriţie sunt stări patologice ce apar în următoarele situaţii: A. când organismul se alimentează echilibrat B. când organismul se alimentează sănătos C. când sufer ă dezechilibru alimentar  D. când sufer ă dezechilibru acido -bazic E. când organismul este în repaus R ăspuns C 9. Denutriţia primar ă constă în: A. reducerea aportului alimentar  26

B. reducerea aportului alimentar datorită lipsei hranei (indisponsabilităţii) C. creşterea aportului caloric D. creşterea aportului glucidic E. aport crescut de alimente R ăspuns B 10. Ingestia de cantităţi mari de alimente într-un mod necontrolat poartă denumirea de: A. bulimie B. anorexie nervoasă C. denutriţie D. slabul constituţional E. diabet R ăspuns A 11. Obezitatea reprezintă: A. scăderea greutăţii corporale cu 10 % faţă de cea ideală B. creşterea greutăţii corporale cu 10 % faţă de cea ideală C. normogreutatea corporală D. creşterea greutăţii corporale cu 5 % faţă de cea ideală E. creşterea greutǎţii corporale cu 20% faţă de cea ideală R ăspuns E 12. Hipernutriţia reprezintă: A. scăderea greutăţii corporale cu 10 % faţă de cea ideală B. creşterea greutăţii corporale cu 1 % faţă de cea ideală C. homeostazia organismului D. creşterea greutǎţii corporale cu 20% faţă de cea ideală E. dezechilibrul acido-bazic R ăspuns D 13. Hipernutriţia reprezintă: A. scăderea greutăţii corporale cu 10 % faţă de cea ideală B. scăderea greutăţii corporale cu 1 % faţă de cea ideală C. homeostazia organismului D. dezechilibrul între aportul alimentar şi consumul de energie E. dezechilibrul acido-bazic R ăspuns D 14. Necesarul energetic total (N.E.T.) pentru organism se calculează prin însumarea mai multor tipuri de energii. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos este corectă: A. N.E.T.= metabolism bazal + energia de activitate+energia dinamică + energia de boală B. N.E.T.= metabolism intens+ energia mecanică+energia dinamică + energia de boală C. N.E.T.= metabolism bazal + energia de activitate+energia calorică + energia de boală D. N.E.T.= metabolism biochimic + catabolism + anabolism E. N.E.T.= nici una din afirmaţii nu este corectă 27

R ăspuns. A 15. Cheltuielile energetice legate de activitatea fizică sau/şi intelectuală se calculează dacă se cunoaşte obligat valoarea unei anume energii. La ce fel de energie facem referire: A. B. C. D. E.

energia dinamică energia calorigenǎ energia factorialǎ de activitate energia bazală energia mecanică

R ăspuns D 16. In stările patologice necesarul energetic este modificat comparativ cu starea normală, astfel: A. este mai mic decât necesarul bazal B. este egal cu necesarul bazal C. este în funcţie de necesarul bazal şi de tipul bolii D. scade cu gravitatea bolii E.  poate ajunge pâna la 50% din cel bazal R ăspuns C 17. Colagenul şi zeina din punct de vedere al conţinutului în aminoacizii esenţiali, sunt proteine de tipul: A. proteine complete B. proteine par ţial complete C. proteine incomplete D. proteine ionice E. hemoglobinice R ăspuns C 18. În anaclorhidrie ce se întâmplă cu absorbţia calciului: A. poate să crească B. poate să scadă până la zero C. este stimulată D. stimulează şi absorbţia altor elemnete minerale E. r ămâne neschimbată R ăspuns B 19. Raţia zilnică de seleniu într-o alimentaţie sănătoasă este de ordinul: A. grame/kg corp B. grame/h C. µg/24 h D. mg /h E. ppm/Kg corp R ăspuns C 20. Alimentele în care conţinutul de seleniu este crescut sunt: A. usturoiul, ciuperci, fructe de mare 28

B. varza, salata, ceapa C. lapte, ouă D. produse zaharoase E. pastele f ăinoase R ăspuns A 21. Cele mai bogate produse alimentare în iod sunt: A. peştele, scoicile, algele B. varza C. spanacul D. laptele, ouăle E. carnea de vânat R ăspuns A 22. Sursele naturale predominante pentru acizii graşi esenţiali sunt : A. de origine vegetală B. de origine animală C. de origine marină D. uleiuri vegetale: măsline, soia, flaoarea soarelui E. uleiurile minerale R ăspuns corect C 23. Dintre vitaminele hidrosolubile din produsele alimentare, fac parte: A. vitaminele A, D, E B. vitaminele A, B, C, D C. vitaminele B, C D. acidul folic, biotina, acidul pantutenic, carotenii, tocoferolii E. vitaminele A, D, E, K  R ăspuns C 24. Care sunt principalele surse pentru aportul vitaminei C: A. sursele endogene B. legumele şi fructele C. gr ăsimile D. carnea şi mezelurile E. laptele R ăspuns B 25. Care sunt principalele surse pentru aportul vitaminei C: A. legumele şi fructele B. laptele şi derivatele C. gr ăsimile D. carnea şi mezelurile E. băuturile alcoolice R ăspuns A 29

26. Formula prin care se calculează coeficientul de utilizare digestivă este: A. C.U.D % = B. C.U.D. % = C. C.U.D % =

F  − R F  T  − E   E   I  −  f 

 x100  I   I  D. C.U.D % =  x100

7

E. C.U.D. % =

VxI   x100  f 

R ăspuns C 27. C.U.D.-ul unei trofine este influienţat de: A. cantitatea de alimente ingerate B. cantitatea de alimente eliminate prin urină C. cantitatea de trofină ingerată D. cantitatea de antitrofină eliminată prin urină E. indicele de iod R ăspuns C 28. Care dintre elementele minerale au valoarea C.U.D.-ului mai mare: A. elementele monovalente: Ca2+, Mg2+, Fe2+ B. elemnete monovalente: Na+, K +, ClC. elemnetele: Ca2+, Fe2+ Mg2+, D. elementele metalelor grele E. elementele vitaminice R ăspuns B 29. Cele mai afectate vitamine hidrosolubile în ceea ce priveşte absorbtivitatea lor sunt: A. Vitamina A, D B. Vitamina E, K  C. Vitaminele B şi C D. Vitamina K  E. Vitamina F R ăspuns C 30. Vitaminele hidrosolubile sunt absorbite cel mai bine dacă este prezent: A. acidul clorhidric în sucul gastric B. acidul clorhidric în sucul intestinal C. acidul clorhidric în sucul pancreatic D. acidul clorhidric în anaclorhidrie E. colesterolul în bilă R ăspuns A 30

31. Dintre antitrofinele ce împiedică utilizarea proteinelor se enumer ă: A. albuşul crud B. antitriptaza C. biotina D. tripsina E. amilaza R ăspuns B 32. În cereale, care din antitrofine predomină: A. acidul oxalic B. antitriptaza C. acidul fitic D. acidul oxalic E. fluorul R ăspuns C 33. Glucozizii ce pot substitui iodul din tiroidă, se găsesc predominanţi în: A. salata, spanac, măceş B. varza, gulii, conopidă C. carne, mezeluri D. lapte, brânzeturi E. nuci, alune, arahide R ăspuns B 34. Glucozizii din legumele de tip Brasicacae au următoarele efecte asupra organismului: A. diminuează absorbţia Ca2+ şi Mg2+ B. împiedică acumularea iodului în tiroidă C. stimulează acumularea iodului în tiroidă D. stimulează acumularea Ca2+ şi Fe2+ E. păstrează homeostazia R ăspuns B 35. În ce condiţii legumele: soia, fasolea albă, lintea, au efect guşogen: A. când sunt proaspete B. când sunt tratate enzimatic C. când sunt tratate insuficient termic D. indiferent de situaţie E. în stare uscată R ăspuns C 36. De ce acidul oxalic şi acidul fitic sunt antritrofine: A. pentru că măresc absorbţia alimentelor  B. pentru că măresc absorbţia calciului, fierului, zincului C. pentru că micşorează absorbţia calciului, fierului, zincului D. pentru că nu se găsesc în alimente 31

E. pentru că se găsesc în lapte R ăspuns C 37. Ciocolata e un aliment ce împiedică absorbţia unui element mineral. Care este acesta? A. fluorul B. calciul C. acidul oxalic D. acidul fitic E. fosforul R ăspuns B 38. Cacaua e un aliment ce împiedică absorbţia unui element mineral. Care este acesta? A. clorul B. calciul C. acidul oxalic D. acidul fitic E. acidul oleic R ăspuns B 39. Care tip de pâine conţine mai mult acid fitic: A. cea albă B. cea intermediar ă C. cea neagr ă D. indiferent E. cea dietetică R ăspuns C 40. În anaclorhidrie ce se întâmplă cu absorbţia ionilor de fier: A. poate să crească B. poate să scadă până la zero C. este stimulată D. stimulează şi absorbţia altor elemente minerale E. r ămâne neschimbată R ăspuns B GRILE COMPLEMENT MULTIPLU

1. Energia necesar ă organismului pentru desf ăşurarea metabolismului propriu este furnizată de substanţe denumite: A. coenzime B. enzime C. trofine D. factori nutritivi E. elemente minerale 32

R ăspuns C, D 2. Zilnic, organismul uman are nevoie de cheltuieli energetice şi anume: A. cheltuieli energetice bazale B. cheltuieli energetice legate de activitate C. cheltuieli energetice legate de dietă D. cheltuieli energetice legate de boală E. cheltuieli energetice legate de consumul de elemente minerale R ăspuns A, B, C, D 3. Metabolismul bazal reprezintă un anumit tip de energie pentru organism. La ce serveşte această energie: A. la desf ăşurarea funcţiilor vitale în eforturi fizice intense B. la desf ăşurarea funcţiilor vitale în eforturi fizice reduse C. la desf ăşurarea funcţiilor vitale în stare de repaus absolut D.  pentru desf ăşurarea printe altele şi a funcţiei de respiraţie şi circulaţie sanguină E. la deşf ăşurarea proceselor de digestie şi absorbţie R ăspuns C, D 4. Cheltuiala energetică pentru asigurarea metabolismului bazal depinde de mai mulţi factori: A. greutate corporală B. vârstă, sex C. climă D. cheltuielile energetice legate de dietă E. dezvoltare muscular ă R ăspuns A, B, C, E 5. Metabolismul bazal este influienţat de sex, astfel: A. în nici un fel B. la bărbati este mai mare C. corelat cu consumul de vitamine D. la femei este mai mic cu 6 – 10 % decât la barbaţi E. la femei este mai mare cu 6 – 10 % decât la bărbaţi R ăspuns B, D 6. Greutatea corporală ideală a unui individ depinde de mai mulţi factori, peintre care enumer ăm: A. talia B. vârsta C. conformaţia D. indicele masei corporale E. metabolismul bazal R ăspuns A, B, C 7. Funcţie de valoarea indicelui masei corporale, indivizii pot fi: A. supraponderali, când IMC > 25 33

B. C. D. E.

subponderali, când IMC > 40 obezi, când IMC <24 obezi, când IMC atinge variabile, cuprinse între 30-40 normali când IMC este cuprins între 18,5 ~25

R ăspuns corect A, D, E 8. Funcţie de valoarea indicelui masei corporale, indivizii pot fi: A. cu obezitate avansată, când IMC > 40 B. cu obezitate avansată, când IMC < 40 C. supraponderali, când IMC este cuprins între 25 – 30 D. subponderali, când IMC > 30 E. normali când IMC = 32 R ăspuns A, C 9. Denutriţia reprezintă: A. un anumit tip de boală de nutriţie B. dezechilibrul între aport şi cheltuieli calorice C. un deficit ponderal mai mare de 15 % D. un deficit ponderal mai mare de 30 % E. dezechilibrul hidric şi al sărurilor minerale R ăspuns A, B, C 10. Denutriţia se clasifică în mai multe categorii. Care sunt acestea: A. primar ă B. secundar ă C. mixtă D. fiziologică E. patologică R ăspuns A, B 11. Cauzele denutriţiei sunt: A. indisponibilitatea hranei B. tulbur ări de masticaţie şi de glutiţie C. tulbur ări ale metabolismului glucidic D. tulbur ări ale metabolismului bazal E. tulbur ări de energie solar ă R ăspuns A, B 12. Cauzele denutriţiei sunt: A. refuzul de a se alimenta B. indisponibilitatea hranei C. tulbur ări ale metabolismului glucidic D. tulbur ări ale metabolismului bazal E. tulbur ări de energie termică R ăspuns A, B 34

13. Denutriţia, ca boală de nutriţie, are următoarele consecinţe biologice: A. creşterea în greutate B. pierderea în greutate C. hipoglicemia funcţională D. dezechilibrul acido-bazic E. afectarea sintezei hepatice a proteinelor  R ăspuns B, C, E 14. Denutriţia, ca boală de nutriţie, are următoarele consecinţe biologice: A. creşterea glicemiei B. creşterea concentraţiei serice de lipide şi cholesterol C. hipoglicemia funcţională D. creşterea homeostaziei E. afectarea sintezei hepatice a proteinelor  R ăspuns C, E 15. Denutriţia, ca boală de nutriţie, are următoarele consecinţe biologice: A. scăderea lipidelor totale B. scăderea proteinelor serice sub 6 g % C. creşterea proteinelor serice peste 8 g % D. creşterea rezistenţei imunitare E. hipoglicemia funcţională R ăspuns A, B, E 16. Denutriţia, ca boală de nutriţie, are următoarele consecinţe biologice: A. metabolismul hidroelectrolitic scade B. scăderea sistemului imunitar  C. reducerea numărului de limfocite D. creşterea rezistenţei imunitare E. hipoglicemia funcţională R ăspuns A, B, C, E 17. Denutriţia, ca boală de nutriţie, are următoarele consecinţe biologice: A. se instalează hipoalbuminemia B. scade hematopoeza C. creşte numărul de limfocite D. greutatea corporală nu se modifică E. se intensifică sedentarismul R ăspuns A, B 18. Denutriţia se manifestă clinic prin următoarele: A. astenie fizică, ce va reduce capacitatea de muncă B. creşterea marcantă, peste 10 % a greutăţii corporale C. intensificarea metabolismului bazal 35

D. tulbur ări digestive E. tulbur ări psihice R ăspuns A, D, E 19. Denutriţia se manifestă clinic prin următoarele: A. tulbur ări digestive ce dau senzaţia de foame dureroasă B. capacitate redusă de muncă C. menţinerea constantă a greutăţii corporale D. tulbur ări psihice, ce se manifestă prin apatie, indiferenţă E. creşterea în înălţime R ăspuns A, B, D 20. Referitor la slabul constituţional sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. este diferit de denutriţie B. poate fi menţinut de-a lungul vieţii C. este acelaşi cu denutriţia D. este o dereglare metabolică E. sufer ă 50 % din populaţie R ăspuns A, B 21. Referitor la slabul constituţional sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. este o dereglare metabolică B. constă în existenţa unui număr redus de celule adipoase la persoanele respective C. constă în existenţa unui număr crescut de celule adipoase la persoanele respective D. poate fi menţinut de-a lungul vieţii E. sufer ă 50 % din populaţie R ăspuns B, D 22. Predominant la femeile tinere se instalează unele boli de nutriţie. Cum se numesc? A. hipernutriţie B. bulimia C. anorexie nervoasă D. hiperglicemia E. diabetul juvenil R ăspuns B, C 23. Comportamentul tinerelor ce sufer ă de anorexie nervoasă constă în: A. teama de a nu se îngr ăşa B. refuzul senzaţiei de foame, oboseală, slă biciune C. indiferenţa faţă de greutatea corporală D. indiferenţa la aportul energetic. E. o preocupare excesivă faţă de greutatea corporală R ăspuns A, B, E 24. Anorexia nervoasă are următoarele consencinţe biologice: 36

A. creşterea leucocitelor şi a albuminelor  B. anemia C. leucopenia D. hipoglicemie E. creşterea numărului de eritrocite R ăspuns B, C 25. Ingestia de cantităţi mari de alimente în paralel (dar nu întotdeauna) cu reducerea cheltuielilor de energie, duce la instalarea: A. bolilor de nutriţie B. hipernutriţiei C. bolilor de copilărie D. bolilor de piele E. anevrismului R ăspuns A, B 26. Printre factorii de risc ai obezit ăţii se înscriu: A. factorii geografici B. factorii genetici C. vârsta şi sexul D. sedentarismul E. factorii alimentari R ăspuns B, C, D, E 27. Printre factorii de risc ai obezit ăţii se înscriu: A. vârsta şi sexul B. activităţile dinamice, cu cheltuieli energetice C. sedentarismul D. consumul de alcool (asociat cu consum excesiv de alimente) E. factori geografici R ăspuns A, C, D 28. Necesarul de proteine pentru organismul uman este diferenţiat. Astfel: A. la copii este mai mic decât la adulţi (raportat la 1 g greutate corporal ă) B. la copii este mai mare decât la adulţi (raportat la 1 g greutate corporală) C. este crescut în perioada de convalescenţă, după o boală gravă D. este scăzut în perioada de convalescenţă, după o boală gravă E. este influienţat de apă R ăspuns B, C 29. Necesarul de proteine pentru organismul uman este diferenţiat. Astfel: A. scade pe măsur ă ce organismul înaintează în vârstă B. creşte pe măsur ă ce organismul înaintează în vârstă C. la copii în perioada de creştere este mai mare decât la adulţi (raportat la 1 g greutatea corporală) 37

D. la copii în perioada de creştere este mai mic decât la adulţi (raportat la 1 g greutatea corporală) E. se micşorează în activităţile fizice R ăspuns A, C, E 30. Organismul uman are nevoie de un aport proteic reprezentând: A. la adulţi 10 -18 % din totalul de energie care se cheltuie B. 1.5 – 2 g/kg corp/zi pentru copii C. 1.5 – 2 g/kg corp/zi pentru adulţi D. 3-4 g/kg corp/zi pentru adulţi E. aceeaşi valoare ca şi aportul glucidic R ăspuns A, C 31. Proteinele alimentare se clasifică în funcţie de calitatea lor în: A. proteine esenţiale B. proteine complete C. proteine par ţial complete D. proteine incomplete E. proteine bogate în aminoacizi R ăspuns B, C, D 32. Proteinele complete se caracterizează astfel: A. au o valoare biologică scăzută B. au o valoare biologică crescută, conţinând toţi aminoacizii esenţiali C. sunt de origine animală, cum ar fi cele din carne, ouă, lapte D. sunt de origine vegetală, cum ar fi cele din cereale, soia, legume E. au o valoare nutritivă nesemnificativă R ăspuns B, C 33. Proteinele par ţial complete se caracterizează astfel: A. au o valoare biologică neglijabilă B. au o valoare biologică crescută, dar aportul lor este dublu faţă de proteinele complete C. conţin aminoacizi esenţiali în cantităţi mai mici faţă de proteinele complete D. nu conţin toţi aminoacizii esenţiali E. au o labilitate termică deosebită R ăspuns B, C 34. Proteinele incomplete se caracterizează prin: A. o valoare biologică scăzută B. o valoare biologică crescută, dar aportul lor este dublu C. labilitate termică deosebită D. lipsa unor aminoacizi esenţiali E. prezenţa unor aminoacizi esenţiali în propor ţii reduse R ăspuns A, D, E 38

35. Necesarul glucidic pentru funcţionarea normală a unui organism uman este: A. 70-120 mg% B. minim de 100 g/zi C. minim de 180 mg % D. mediu de 300-400 g/zi E. astfel calculat, încât să reprezinte 50% (minim pentru un adult) din totalul necesarului energetic R ăspuns B, D, E 36. Ce este indicat să facă o persoană când desf ăşoar ă o activitate fizică intensă pe o durată scurtă de timp: A. să consume lipide B. să consume anumite glucide C. să consume glucide simple D. să consume glucide sub formă de amidon E. să consume glicogen R ăspuns B, C 37. Proteinele par ţial complete se caracterizează astfel: A. au valoare nutritivă mare B. au valoare nutritivă foarte mică, încât se consumă zilnic C. conţin aminoacizi esenţiali în cantităţi mai mici faţă de proteinele complete D. conţin toţi aminoacizii esenţiali în aceleaşi cantităţi ca şi proteinele complete E. conţin toţi aminoacizii esenţiali R ăspuns A, C, E 38 . Proteinele incomplete se caracterizează astfel : A. au valoare biologică mare B. au conţinutul mare de aminoacizi esenţiali şi neesenţiali C. au o valoare redusă a aminoacizilor esenţiali atât d.p.d.v calitativ, cât şi cantitativ D. lipsesc unii aminoacizi esenţiali E. acoper ă 25% din necesarul total energetic R ăspuns C, D 39. Pentru menţinerea echilibrului caloric, organismul are nevoie de următorul necesar lipidic: A. 0.8 – 1 g/kg corp/zi pentru un adult B. astfel calculat, încât să asigure 20-35 % din energia totală C. 2-4 g/kg corp/24 ore D. 2-4 g/kg corp/or ă E. mai redus în obezitate, afecţiuni cardiovasculare, sedentarism R ăspuns A, B, E 40. Valoarea nutritivă a gr ăsimilor este asigurat ă de: A. acizii graşi polinesaturaţi B. acizii graşi esenţiali C. glicerol 39

D. colesterol E. vitaminele F R ăspuns A, B, E 41. Sodiu şi potasiu sunt două elemente de o mare importanţă pentru organism. În ce constă această importanţă biochimică: A. ionul Na+ este ionul intracelular; iar K +extracelular  B.ionul Na+ este ionul extracelular; iar K +e intracelular  C. participă la reglarea echilibrului acido-bazic D. participă la menţinerea izoioniei E. sunt oligoelemnte indispensabile organismului R ăspuns B, C, D 42. Necesarul unei diete echilibrate zilnice a ionilor de sodiu se asigur ă din: A. aportul egal cu al ionilor de potasiu B. pâine, lapte, produse lactate C. din adăugarea sării în alimente D. prin extragerea sării din alimente E. suplimentarea dietei cu oligoelemente R ăspuns B, C 43. Excesul de sare consumat trebuie evitat în anumite afecţiuni, cum ar fi: A. gută B. ateroscleroză C. ciroză cu ascită D. infarctul miocardic E. afecţiune cardiacă R ăspuns C, D, E 44. Care din afirmaţiile de mai jos, sunt adevărate : A. ionul de sodiu stimulează diureza B. ionul de sodiu reţine apa C. ionul de potasiu stimulează diureza D. ionul de potasiu reţine apa E. sodiu esta extracelular, potasiu este ion intracelular  R ăspuns B, C, E 45. Care din afirmaţiile de mai jos, reflectă realitatea: A. ionul de sodiu afectează aparatul cardiovascular  B. ionul de potasiu stimulează ritmul cardiac C. ionul de potasiu micşorează ritmul cardiac D. ionul de potasiu reţine apa E. ionul de sodiu reţine apa R ăspuns A, B, E 40

46. Surse alimentare pentru potasiu sunt: A. carne, peşte B. cartofi, roşii C. pâine albă D. gr ăsimi E. banane R ăspuns A, B, E 47. Importantele surse de produse alimentare pentru aportul de potasiu sunt: A. carne, cartofi, banane B. pâine albă C. gr ăsimi D. cafeaua instant E. apa R ăspuns A, D 48. Calciu, element esenţial pentru sistemul osos al organismului uman, este recomandat să fie consumat astfel: A. zilnic, la copii – 0.5 – 0.6 g B. zilnic, la adolescenţi – 0.6 -0.7g C. să ptămânal, la copii - 0.5 – 0.6 g D. să ptămânal la adolescenţi - 0.6 -0.7g E. echilibrat cu fosforul R ăspuns A, B, E 49. Referitor la aportul de fosfor în dieta unui adult, exper ţii recomandă: A. un consum echilibrat de lapte şi derivate lactate, ouă, peşte B. un consum de alimente lactate, ce conţine şi calciu, încât aportul Ca/P să se menţină subunitar  C. un consum de alimente lactate, ce conţine şi calciu, încât aportul Ca/P să se menţină supraunitar  D. neglijarea acestui element mineral E. consumul unui pahar de vin roşu R ăspuns A, B 50. Aborbţia şi fixarea calciului este favorizată de consumul produselor alimentare: A. laptele B. cerealele C. cacaua D. brânzeturile E. alimentele bogate în lactoză şi vitamina D R ăspuns A, D, E 51. Aborbţia şi fixarea calciului este inhibată de consumul produselor alimentare: A. laptele B. cerealele C. cacaua 41

D. brânzeturile E. alimentele bogate în lactoză şi vitamina D R ăspuns B, C 52. Căror compuşi se explică absorbţia redusă a calciului, fierului şi magneziului: A. acidului fitic B. acidului fitic din cereale C. acidului malic D. acidului acetic E. antitrofinelor specifice R ăspuns A, B, E 53. Traversarea barierei digestive a fierului este condiţionată de numeroşi factori, cum ar fi: A. aciditatea intestinală B. aciditatea gastrică C. aportul exogen al vitaminei C D. acidul acetic, propionic, lactic E. prezenţa unor proteine specifice de transport R ăspuns B, C, E 54. Traversarea barierei digestive a fierului este periclitată de consumul unor produse alimentare ce conţin: A. cantităţi mari de acizi B. acid fitic, acid oxalic C. taninuri, celuloză D. cantităţi mari de glucide E. methemoglobina R ăspuns B, C 55. Aportul de fier îl asigur ăm consumând: A. lapte B. produse zaharoase C. carne, viscere, peşte D. pâine neagr ă E. organe de porc şi pasăre R ăspuns C,D, E 56. Carenţa în fier conduce la: A. obezitate B. diabet C. anemie hipocromă D. scăderea rezistenţei organismului E. anemie feriprivă R ăspuns C, D, E 42

57. Seleniu este important pentru organism, deoarece îndeplineşte următoarele roluri biochimice: A. este component al hemoglobinei B. este unul dintre antioxidanţi endogeni C. previne apariţia cancerelor  D. produce forme diverse de cancer  E. participă la formarea hemoglobinei R ăspuns B, C 58. Cuprul este necesar organismului, încât, carenţa lui duce la instalarea unor deficienţe, cum ar fi: A. anemia hipocromă B. pigmentarea părului C. pigmentarea pielii D. depigmentare părului şi pielii E. deficienţe ale fierului R ăspuns A, D, E 59. Cobaltul deşi e necesar în cantităţi foarte mici (µg), are importanţa sa dosebită. Deoarece: A. intr ă în structura vitaminei A B. este o coenzimă C. intr ă în structura vitaminei B12 D. influenţează activitatea hormonilor  E. este necesar în formarea eritrocitelor  R ăspuns C, E 60. Carenţa de iod în organism, determină ca: A. populaţia să sufere de diabet B. populaţia să sufere de gută C. populaţia să sufere de guşă endemică D. populaţia să sufere de insuficienţă tiroidiană E. populaţia să sufere de ateroscleroză R ăspuns C, D 61. Cum influenţează antitrofinele acumularea iodului în organism: A. favorabil B. împiedică acumularea iodului în glanda tiroidiană C. nici un fel D. în aceeaşi măsur ă ca şi fluorul din apă sau alimente E. în aceeaşi măsur ă ca şi calciul R ăspuns B, D 62. Fluorul şi iodul se pot substitui relativ u şor unul pe altul, astfel se explică următoarele fenomene: A. în cazul acumulării în exces a unei cantităţi de fluor, acesta înlocuieşte iodul din glanda corticosuprarenală B. iodul poate fi înlocuit de fluor în glanda tiroidian ă C. excesul de fluor din apă poate influenza la sinteza hormonilor tiroidieni D. existenţa guşei endemice 43

E. existenţa diabetului R ăspuns B, C,D 63. Sursele pentru vitamina A sunt: A. sursele de origine vegetală B. sursele de origine animală C. peştele, untul, ouăle, laptele D. salata, spanacul, ceapa, usturoi E. uleiurile vegetale R ăspuns B, C 64. Provitamina A se află numai în produsele: A. de natur ă vegetală B. de natur ă animală C. peşte, unt, ouă, lapte D. morcov spanac, caise, banane E. în carne R ăspuns A, D 65. Vitamina A este necesar ă organismului pentru desf ăşurarea următoarelor procese fiziologice: A. respiraţie B. circulaţia sanguină C. vedere D. vindecarea r ănilor cutanate E. formarea urinii R ăspuns C, D 66. Vitamina D3, una dintre vitaminele liposolubile se mai numeşte: A. niacina B. calciferol C. vitamina antirahitică D. ergocalciferol E. acidul ascorbic R ăspuns B, C 67. Provitaminele D se găsesc în diferite surse naturale. Care din afirma ţiile următoare sunt adevărate: A. provitaminele D sunt forme activate în plante şi produse animale B. formele active ale vitaminei D se formează în organism prin fotoliză C. ergosterolul, provitamina D2 este de origine vegetală D. ergosterolul, provitamina D2 este de origine animală E. au acţiune enzimatică R ăspuns B, C 68. Provitaminele D se găsesc în diferite surse naturale. Care din afirma ţiile următoare sunt adevărate: 44

A. provitaminele D sunt forme inactive în plante şi produse animale B. formele active ale vitaminei D se formează în organism prin fotoliză C. ergosterolul, provitamina D2 este de origine vegetală D. 7-dehidrocolesterolul este provitamina D3 de origine animală E. provitaminele D sunt forme activate în plante şi produse animale R ăspuns A, B, C, D 69. Necesarul de vitamina D îl asigur ăm dacă consumăm alimentele: A. untura de peşte, ficat de peşte B. gălbenuş de ou, unt, smântână C. cacao, ciocolată D. salată, roşii, vinete E. ulei mineral R ăspuns A, B, C 70. Cantitatea de vitamine ce intr ă în constituţia unui produs alimentar se poate exprima în: A. µg/100 g produs B. UI/100g produs C. număr de vitamine/ml D. mg/100 g produs E. ppb/ mL ser  R ăspuns A, B, D 71. Referitor la vitamina E sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se mai numeşte şi vitamina antiscorbutică B. se mai numeşte şi vitamina fertilităţii C. se găseşte sub mai multe forme: alfa, beta, gama, tocoferol D. este o vitamină hidrosolubilă E. este o vitamină liposolubilă R ăspuns B, C, E 72. Referitor la vitamina E sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se mai numeşte şi vitamina antiscorbutică B. se mai numeşte şi vitamina fertilităţii C. α-tocoferolul este forma naturală de vitamină D. este un puternic antioxidant E. uleiul de floarea soarelui e o sursă importantă R ăspuns B, C, D, E 73. Aportul natural de vitamină E se asigur ă din: A. carne, mezeluri B. gr ăsimi vegetale C. germeni de plante D. fructe şi legume E. preparate îmbogăţite în vitamina E 45

R ăspuns B, C, E 74. Vitamina necesar ă coagulării sângelui este: A. vitamina A B. una dintre vitaminele hidrosolubile existente C. una din vitaminele liposolubile existente D. vitamina K  E. vitamina P R ăspuns C, D 75. Acizii graşi polinesaturaţi (AGPN) datorită rolului biochimic se mai numesc: A. acizi graşi neesenţilai B. acizi graşi esenţiali C. vitamina F D. vitamina E E. hormoni tisulari R ăspuns B, C 76. Dintre acizii graşi enumeraţi mai jos, care sunt esen ţiali: A. acidul palmitic, stearic B. acidul oleic, miristic C. acidul linoleic, linolenic D. acidul arahidonic E. prostaglandinele R ăspuns corect C, D 77. Acizii graşi esenţiali sunt: A. acidul palmitic, stearic B. acidul oleic, linoleic, linolenic C. acidul arahidonic D. acizi de tip W-3 şi W-6 E. acizii organici inferiori R ăspuns C, D 78. Importanţa AGPN constă în: A. protecţia organismului împotriva aterosclerozei B. protecţia organismului împotriva creşterii LDL – colesterolului C. protecţia organismului împotriva creşterii HDL – colesterolului D. scăderea HDL – colesterolului E. protecţia împotriva radicalilor liberi R ăspuns A, B, E 79. Necesarul de vitamina B1 (tiamina) este acoperit în totalitate prin consumul de: A. pâine B. cereale C. drojdia de bere 46

D. fructe şi legume E. morcov R ăspuns A, B, C 80. Riboflavina, necesar ă în acoperirea echipamentului vitaminic se găseşte în: A. drojdia de bere B. viscere (ficat) C. uleiuri vegetale D. unt, smântână E. produse dulci R ăspuns A, B 81. Pentru sinteza hemoglobinei este nevoie şi de intervenţia unei vitamine. Care este aceasta? A. vitamina A B. vitamina C C. vitamina B12 D. ciancobalamina E. vitamina K  R ăspuns C, D 82. Surse importante pentru vitamina B12 sunt: A. ficat, rinichi B. peşte C. fructe D. legume E. vinul roşu R ăspuns corect A, B 83. Rolul fiziologic al vitaminei C constă în: A. proprietăţi antioxidante B. creşterea rezistenţei la infecţii, intoxicaţii C. reglarea secreţiilor hormonale D. reglarea secreţiei intestinale E. reglarea proceselor de oxido-reducere R ăspuns A, B, E 84. Rolul fiziologic al vitaminei C constă în: A. proprietăţi antioxidante B. sinteza acizilor nucleici şi a colagenului C. reglarea secreţiilor hormonale D. reglarea secreţiei intestinale E. reglarea proceselor de oxido-reducere R ăspuns A, B, E 85. Stabilitatea vitaminei C este influenţată de diferiţi factori: 47

A. lumină B. tratare termică C. pH D. temperatur ă E. vitamina A R ăspuns A, B, C, D 86. Stabilitatea vitaminei C este influentată de diferiţi factori: A. lumină şi temperatur ă B. modul de conservare C. forma ambalajului D. sursa din care provine E. vitamina A R ăspuns A, B 87. Inactivarea vitaminei C din preparatele alimentare se datorează unor condiţii: A. prezenţa enzimei ascorbicoxidaza B. mediului neutru C. tratării termice D. conservărilor prin încălzire E. mediului acid R ăspuns A, C, D 88. Vitamina C se conservă bine în preparate, în anumite codiţii: A. dacă conservarea s-a f ăcut la cald B. dacă conservarea s-a f ăcut la rece C. dacă conservarea s-a f ăcut prin acidifiere D. la pH homeostazic E. la pH neutru R ăspuns B, C 89. Raţia alimentar ă se poate stabili corect, dacă se ţine seama de anumiţi indici: A. coeficientul de transport B. coeficient de utilizare digestivă C. C.U.D D. coeficientul de eliminare renală E. indicele de aciditate R ăspuns B, C 90. C.U.D.-ul unei trofine este influenţat de: A. cantitatea de alimente ingerate B. cantitatea de alimente eliminate prin urină C. cantitatea de trofină ingerată D. cantitatea de sare consumată E. cantitatea de rofină eliminată prin fecale 48

R ăspuns C, E 91. Cum variază C.U.D.-ul proteinelor: A. sunt egale, indiferent de natura acestora B. la cele animale este mai mic decât la cele vegetale C. la cele animale este mai mare decât la cele vegetale D. funcţie de ansamblul trofinelor din preparatul alimentar respectiv E. invers propor ţional cu talia individului R ăspuns C, D 92. Lipidele vor fi mai bine absorbite dacă sunt îndeplinite anumite condiţii: A. sunt asociate cu proteinele B.ficatul secretă o bilă cu conţinut mare de săruri biliare C. sunt mai fin emulsionate D. sunt mai puţin dispersate E. dacă organismul nu prezintă afecţiuni hepato-biliare R ăspuns B, C, E 93. Absorbţia şi digestia proteinelor depinde de prezenţa în preparatul alimentar respectiv, şi a altor  substanţe. Care sunt acestea? A. vitaminele B. unele antitrofine C. substanţe ce micşorează valoarea CUD-ului D. sucurile minerale E. prezenţa antitriptazei R ăspuns B, C, E 94. Absorbţia glucidelor se face astfel: A. într-o propor ţie mai mică, dacă sunt cu moleculă mică B. într-o propor ţie mai mică, dacă sunt cu moleculă mare C. într-o propor ţie mai mare, dacă sunt cu moleculă mică D. indiferent de molecula lor, absorbţia este egală E. mai rapid într-un efort fizic decât în sedentarism R ăspuns B, C, E 95. Valoarea C.U.D.-ului pentru calciu este mărită dacă în alimentaţie sunt prezente şi alte substanţe cum ar fi: A. vitamina A B. vitamnia D C. lactoza D. glucoza E. acidul fitic R ăspuns B, C 96. Utilizarea digestivă a fierului creşte, uneori, chiar de două ori, dacă în alimente/stomac sunt prezente şi alte substanţe, cum ar fi: 49

A. vitamina A B. vitamina C C. hidroxidul de sodiu D. acidul clorhidric E. acidul ascorbic R ăspuns B, D, E 97. Absorbţia vitaminelor liposolubile este influenţată de: A. gradul de dispersie B. gradul de emulsionare C. prezenţa unor emulgatori D. prezenţa lecitinei E. vitaminele hidrosolubile R ăspuns A, B, C, D 98. Absorbţia vitaminelor liposolubile este cu atât mai mare dacă sunt îndeplinite condiţiile: A. nu sunt emulsionate B. sunt fin emulsionate C. sunt în prezenţa unui emulgator  D. sunt associate cu vitaminele hidrosolubile E. nu se mai asociază cu gr ăsimile R ăspuns B, C, E 99. Substanţele ce inhibă asimilarea totală sau par ţială a alimentelor se numesc: A. antitrofine B. antioxidante C. antinutrimente D. antiabsorbante E. sisteme tampon R ăspuns A, C 100. Dintre antitrofinele ce împiedică utilizarea proteinelor se enumer ă: A. albuşul crud B. antitriptaza C. avidina D. albuşul de ou E. lecitina R ăspuns B, C 101. Antriptaza are următoarele calităţi: A. este o enzimă B. este o antitrofină C. micşorează acţiunea tripsinei D. se combină cu biotina E. se combină cu factorul intrinsec 50

R ăspuns B, C 102. Avidina din albuşul de ou are următoarele calităţi: A. este o enzimă B. este o antitrofină C. se combină cu vitamina H, formând un complex nedisociabil D. se combină cu vitamina H, formând un complex rezistent E. este un antinutriment R ăspuns B, C, D, E 103. Antitriptaza, una dintre antitrofinele ce împiedică absorbţia proteinelor se găseşte în: A. carne B. albuşul crud C. lapte D. legume E. zahăr  R ăspuns B, C 104. Ce împiedică asimilarea unor substanţe minerale: A. acidul fitic B. acidul clorhidric C. acidul oxalic D. glucozizii E. fluorul R ăspuns A, C, D, E 105. Dintre alimentele ce conţin antitrofine se enumer ă: A. pâinea B. laptele C. carnea D. untul E. zahărul R ăspuns A, B 106. Dintre alimentele ce conţin antitrofine se enumer ă: A. cacaua, ciocolata B. laptele C. albuşul de ou D. cerealele E. apa R ăspuns A, B, C, D 107. Acidul oxalic, ca antitrofină predomină în: A. măceş, spanac, salată B. ciocolata, cacaua C. carne, mezeluri 51

D. lapte, brânzeturi E. ulei, unt R ăspuns A,B 108. Ce înseamnă efect guşogen? A. acumlarea iodului în oase B. acumularea iodului în tiroidă C. lipsa iodului în tiroidă D. insuficienţa hormonilor tiroidieni E. lipsa fluorului din tiroidă R ăspuns C, D 109. Ce înseamnă efect guşogen? A. acumlarea iodului în oase B. acumularea iodului în tiroidă C. acumularea fluorului în tiroidă D. lipsa sărurilor biliare E. insuficienţa hormonilor tiroidieni R ăspuns C, E 110. Hemaglutininele sunt compuşi cu caracter: A. nutritiv B. vitaminic C. antagonist trofinelor  D. similar acidului fitic E. similar antitriptazei R ăspuns C, D, E 111. De ce acidul oxalic şi acidul fitic sunt antritrofine: A. pentru că măresc absorbţia alimentelor  B. pentru că măresc absorbţia calciului, fierului, zincului C. pentru că micşorează absorbţia calciului, fierului, zincului D. pentru că formează compuşi insolubili de calciu, magneziu, fier, zinc, ce nu se pot absorbi E. pentru că se găsesc în lapte R ăspuns C, D Bibliografie

1. Florica Buşuricu, 2008 – Chimia şi Igiena Alimentului, Ed. Muntenia, Constanţa Cap.1, 2, 4 2. Denisa Mihele, 2004 - Nutriţie, Dietoterapie şi Compoziţia alimentelor, Multi Press International Cap. 1, 2 3. Rodica Cuciureanu, 2005 - Elemente de Igiena Alimentaţiei, Ed. “Gr.T.Popa”, UMF. Iaşi Cap.1 •

•

•

52

TEMATICA 3 ABSORBŢIA ŞI DIGESTIA ALIMENTELOR 

•

• •

Importanţa sucurilor digestive (salivă, suc gastric, suc intestinal, secre ţie pancreatică şi biliar ă) în procesele de absorbţie şi digestie Absor ţia factorilor nutritivi Tulbur ări de absorbţie şi digestie GRILE COMPLEMENT SIMPLU

1. Stomacul r ăspunzător în cea mai mare de digestia alimentelor, are următoarea funcţie: A. de eliminare finală a alimentelor, din organism B. de alimentare cu alimente C. secretorie D. de lipoliză E. de glicozidază R ăspuns C 2. Funcţia secretorie a stomacului constă în : A. elaborarea sucului gastric de către mucoasa gastrică B. elaborarea sucului pancreatic de către mucoasa gastrică C. mişcări peristaltice şi tonice de către pereţii stomacului, prin care se amestecă alimentele cu formare de chim gastric D. mişcări ale pereţilor stomacului care evacuază chimul gastric în duoden E. digestia proteinelor şi a lipidelor  R ăspuns A 3. Funcţia motorie a stomacului constă în : A. elaborarea sucului gastric de către mucoasa gastrică B. elaborarea sucului pancreatic de către mucoasa gastrică 53

C. mişcări peristaltice şi tonice de către pereţii stomacului, prin care se amestecă alimentele cu formare de chim gastric D. mişcări ale pereţilor stomacului care neutralizează chimul gastric în duoden E. amestecul sucului gastric cu cel pancreatic şi duodenal R ăspuns C 4. Cum intervine gastrina în reglarea secreţiei gastrice: A. la nivelul mucoasei gastrice stimulează secreţia de acid clorhidric B. la nivelul mucoasei gastrice inhibă secreţia de acid clorhidric C. stimulează sinteza de suc intestinal ce protejează mucoasa gastrică D. creşte secreţia de prostaglandine E. scade secreţia hormonilor - prostaglandine R ă puns A 5. Dintre substanţele anorganice predominante ce intr ă în compoziţia sucului gastric, se înscrie : A. HCl B. H2SO4 C. HCO3D.  Na2CO3 E.  prostagladinele R ă puns A 6. Enzimele r ăspunzătoare de digestia gastrică sunt : A.  pepsina B.  pepsinogenul C. lipaza gastrică D. tripsina şi tripsinogenul E. colagenaza R ă puns A 7. Bila este un produs secretat de către : A. căile biliare B. căile urinare C. ficat D. vezica biliar ă E. colecist R ă puns C 8. De către ce organ e secretată bila şi unde este acumulată în perioada interdigestivă : A. Ficat, respectiv în duoden B. Ficat, respectiv în vezicula biliar ă C. Duoden, respectiv în duoden D. Intestin, respectiv în colon E. Ficat, respectiv în jejun R ăspuns B 54

9. In timpul perioadelor interdigestive, respectiv în cele digestive, bila se află în : A. vezicula biliar ă, respectiv în duoden B. duoden, respectiv în vezicula biliar ă C. duoden, respectiv în colon D. stomac, respectiv în duoden E. colon, respectiv în colecist R ă puns A 10. Referitor la acizii biliari, se fac câteva din urm ătoarele afirmaţii. Care sunt reale şi care sunt false. 1. sunt constituenţi principali ai bilei, îndeosebi sub formă de săruri biliare 2. au rolul de a solubiliza acizii graşi, colesterolul, fosfolipidele 3. au rolul important în digestia şi absorbţia lipidelor  4. acizii biliari au ca precursori acizii minerali A. 1, 2, 3 ; respectiv 4 B. 4, respectiv 1, 2, 3 C. 1,2 : respectiv 3,4 D. 3, 4 ; respectiv 1,2 E. toate sunt reale R ă puns A 11. Referitor la acizii biliari, se fac câteva din urm ătoarele afirmaţii. Câte sunt reale şi câte sunt false. 1.sunt constituenţi principali ai bilei, îndeosebi sub formă de săruri biliare 2.au rolul de a solubiliza acizii graşi, colesterolul, fosfolipidele 3.au rolul important în digestia şi absorbţia lipidelor  4.acizii biliari au ca precursori acizii minerali A.1 ; respectiv 3 B. 3 respectiv 1 C. toate sunt reale D. toate sunt false E. 2, respectiv 2 R ăspuns B 12. Steatoreea constă în : A. depunerea de trigliceride în ţesutul adipos B. eliminarea gr ăsimilor în fecale C. depunerea de glucide în citoplasma hepatocitar ă D. eliminarea de vitamine în citoplasma hepatocitar ă E. eliminarea mineralelor în fecale R ăspuns B 13. Ce compuşi biochimici sunt eliminaţi în azotoree prin fecale: A. fosfataza alcalină B. glutamil transferaza C.  bilirubina directă D. colesterolul 55

E.  proteinele R ăspuns E 14. Care tip de pancreas, secretă suc pancreatic: A. endocrin B. exocrin C. mezocrin D. secretină E. gastric R ăspuns B 15. În cadrul compoziţiei electrolitice a sucului gastric, predomină un anion. Care este acesta : A. Ca2+ B. ClC. HCO3D. Na+ E. H+ R ăspuns B 16. Care sunt enzimele caracteristice sucului pancreatic: A. sintetazele B. transaminazele: AST, ALT C. hidrolazele: proteaze, lipaze, glicozidaze D. oxidoreductazele: LDH, catalaza, peroxidaza E. lizozimul R ăspuns C 17. Activitatea enzimelor la nivelul intestinului subţire se datorează pH-ului: A. izotonic B. alcalin C. acid D. izotermic E. homeostatic R ăspuns B 18. La nivelul intestinului gros se desf ăşoar ă următoarele procese: A. de finalizare a digestiei resturilor alimentare nedigerate şi neabsorbite la nivelul intestinului subţire B. degradarea compuşilor alimentari până la produşi simpli ce se elimină prin fecale sau se absorb C. degradarea compuşilor alimentari până la produşi simpli ce se elimină prin urină D. sinteza compuşilor alimentari E. degradarea şi catabolizarea factorilor nutritivi R ăspuns A 56

19. Culoarea fecalelor este dată predominant, de: A. compuşii glucidici B. compuşii lipidici C. pigmenţii biliari D. tipul urinii E. tipul proteinelor  R ăspuns C 20. Maldigestia este una dintre tulbur ările digestive. Ea se produce la nivelul: A. pancreasului B. intestinului subţire C. bilei hepatice D. ficatului E. steatozei R ăspuns B 21. Cauza principală a maldigestiei o constituie: A. supraalimentaţia B. alcoolul C. fumatul D. inactivarea enzimelor digestive din lumenul intestinului subţire E. creşterea secreţiei salivare R ăspuns D 22. Cauza principală a maldigestiei o constituie: A. supraalimentaţia B. alcoolul C. fumatul D. lipsa stimulării pancreatice şi biliare E. formarea de urobilinogen R ăspuns D 23. Cauza principală a maldigestiei o constituie: A. supraalimentaţia B. alcoolul C. fumatul D. blocarea scurgerii secreţiei biliare şi pancreatice în duoden E. reabsorbţia intestinală a urobilinogenului R ăspuns D 24. Malabsorbţia reprezintă: A. o metodă de absorbţie a alimentelor  B. o parte din traiectul gastrointestinal C. o tulburare de absorbţie a produşilor de digestie D. o tulburare de digestie la nivelul intestinului subţire 57

E. o tulburare de catabolizare de la nivelul colonului R ăspuns C 25. Malabsorbţia reprezintă: A. o metodă de absorbţie a alimentelor  B. o parte din traiectul gastrointestinal C. o tulburare de absorbţie a produşilor de digestie D. o tulburare de digestie la nivelul intestinului gros E. o tulburare de digestie de la nivelul colonului R ăspuns C GRILE COMPLEMENT MULTIPLU

1. Principalii agenţi biochimici ce reglează secreţia şi motilitatea gastric ă sunt: A. glucoza B. gastrina C. histamina D. acetilcolina E.  prostaglandinele R ăspuns B,C,D, E 2. Printre agenţii biochimici ce reglează secreţia şi motilitatea gastric ă se enumer ă şi : A. gastrina, histamina B. mediatorul chimic al parasimpaticului (colina) C. mediatorul chimic al parasimpaticului (acetil colina) D.  prostagladinele- hormoni pancreatici endocrini E. mucusul şi bicarbonatul de sodiu R ăspuns A, C, E 3. Cum intervin prostaglandinele în reglarea secreţiei gastrice : A. la nivelul mucoasei gastrice stimulează secreţia de acid clorhidric B. la nivelul mucoasei gastrice inhibă secreţia de acid clorhidric C. stimulează sinteza mucusului ce protejează mucoasa gastrică D. stimulează sinteza substanţelor alcaline – mucusul şi bicarbonatul de sodiu E. stimulează sinteza substanţelor acide, ce măresc pH-ul R ăspuns B, C, D 4. Sucul gastric este: A. un lichid roşu, opalescent, cu un pH cuprins între 7.35-7.45 B. un lichid incolor, opalescent, cu o mare aciditate C. în cea mai mare parte este constituit din apă D. în cea mai mare parte este constituit din substanţe organice şi anorganice E. acid, datorită componentei principale - HCl R ăspuns B, C, E 58

5. Lipsa totală a bilei din intestin afectează : A. digestia şi absorbţia trigliceridelor  B. digestia şi absorbţia vitaminelor liposolubile C. metabolismul calciului, ca urmare a tulbur ărilor absorbţiei vitaminei D D.  procesul de coagulare datorat malabsorbţiei vitaminei K  E. digestia şi absorbţia vitaminelor hidrosolubile R ăspuns A,B,C,D 6. Lipsa totală a bilei din intestin afectează : A.  pH-ul plasmei B. homeostazia plasmei C. metabolismul calciului, ca urmare a tulbur ărilor absorbţiei vitaminei D D.  procesul de coagulare datorat mlabsorbţiei vitaminei K  E. digestia glucidelor  R ăspuns C, D 7. Ce tip de pancreas secretă insulină: A. endocrin B. exocrin C. acelaşi care secretă şi glucagonul D. endocrin şi mai exact de către celulele β E. endocrin şi mai exact de celulele μ R ăspuns A, C, D 8. Rolul esenţial al compoziţiei electrolitice al sucului pancreatic este : A. de a menţine aciditatea în duoden B. de a contribui la neutralizarea acidităţii sucului gastric, când acesta ajunge în duoden C. de neutralizant a acidităţii gastrice, datorită anionului HCO3D. de a uşura digestia gr ăsimilor  E. de a digera proteinele R ăspuns B, C 9. Care sunt endopeptidazele sucului pancreatic şi unde acţionează ele: A. exoamilazele, exopeptidazele B. tripsina, elastaza, colagenaza C. acţionează în interiorul lanţului polipeptidic D. acţionează în exteriorul lanţului polipeptidic E. fosfatazele alcaline şi acide R ăspuns B, C 10. Care sunt exopeptidazele sucului pancreatic şi unde acţioneză ele: A. carboxipeptidaze şi aminopeptidaze B. tripsina, elastaze, calagenaza C. acţionează în interiorul lanţului polipeptidic D. acţionează în exteriorul lanţului polipeptidic 59

E. acţionează în exteriorul lanţului poliglucidic R ăspuns A, D 11. Structura peretelui intestinal este adaptată integral funcţiei majore pe care le asigur ă. Care este această funcţie: A. de respiraţie B. de oxigenare C. digestie D. transport E. de golire a stomacului R ăspuns C, E 12. Digestia de la nivelul intestinului subţire este asigurată de unele enzime, cum ar fi: A. enzimele colonului B. enzimele pancreatice C. enzimele pancreasului endocrin D. enzimele pancreasului exocrin E. enzimele proteolitice R ăspuns B, D, E 13. Ce enzime activează în intestinul gros: A. enzime digestive proprii celulelor colonului B. enzime digestive proprii intestinului subţire C. enzimele bacteriene gastrice D. enzimele florei bacteriene intestinale E. enzimele florei intestinale de putrefacţie şi de fermentaţie R ăspuns D, E 14. La ce nivel a tractului gastro-intestinal predomină flora de fermentaţie aerobă (în condiţii fiziologice): A. la nivelul colonului stâng B. la nivelul colonului drept C. la nivelul intestinului subţire D. la nivelul intestinului gros E. la nivelul colonului R ăspuns B, D, E 15. La ce nivel a tractului gastro-intestinal predomină flora de fermentaţie anaerobă (în condiţii fiziologice): A. la nivelul colonului stâng B. la nivelul colonului drept C. la nivelul intestinului subţire D. la nivelul intestinului gros E. la nivelul colonului R ăspuns A, D, E 60

16. Ce se diger ă de către flora de fermentaţie aerobă: A. resturi glucidice neatacate de enzimele digestive B. resturi glucidice, formând acizi, CO2, ceea ce explică reacţia acidă a fecalelor  C. resturi glucidice, formând acizi, CO2, ceea ce explică reacţia acidă a urinii D. resturi proteice prin decarboxilare E. resturi proteice prin dezaminare R ăspuns D, E 17. În colonul stâng flora de fermenta ţie anaerobă exercită acţiune digestiv ă asupra: A. asupra glucidelor nedigerate B. proteinelor nedigerate C. proteinelor nedigerate ob ţinându-se aminoacizi prin decarboxilare şi dezaminare D. amidonului E. proteinelor necatabolizate R ăspuns A, B

18. Aminoacizii se degradează prin decarboxilare şi dezaminare, conducând la o serie de substanţe toxice pentru organism, cum ar fi: A. glucoza B. indolul, scatol C. cadaverina, putresceina D. NH3, H2S E. fenol R ăspuns B, C, E 19. Când un organism prezintă tulbur ări de utilizare a produşilor alimentari, sufer ă de: A. malabsorbţie B. maldigestie C. diabet D. litiază renala E. ciroză alcoolică R ă puns A,B 20. Ce fel de compuşi ajung în condiţii fiziologice în colon: A. poliglucidele simple B. celuloza C. lignina D. fibrele E. compuşi de hidroliză a vitaminelor  R ăspuns B,C, D 21. Prin decarboxilarea aminoacizilor, la nivelul colonului se obţin amine biogene. Care sunt acestea: A. putresceina B. cadaverina C. fenolul D. indolul E. scatolul R ăspuns A, B 61

22. Anaclorhidria reprezintă o stare patologică, ce are următoarele consecinţe: A. creşte aciditatea sucului gastric B. modifică aciditatea sucului gastric C. scade absorbţia fierului D. modifică cantitatea de carbonat de sodiu E. scade secreţia de HCl R ăspuns B, C, E Bibliografie

1. Florica Buşuricu, 2008 – Chimia şi Igiena Alimentului, Ed. Muntenia, Constanţa Cap.3 •

TEMATICA 4 ALIMENTELE ŞI DERIVATELE RESPECTIVE

•

Carne, lapte, ouă, grăsimi, f ăinoase, legume şi fructe, produse zaharoase, b ăuturi o

Compoziţie, valoare nutritivã, surse alimentre, procese biochimice normale şi anormale, modificãri ale compoziţiei chimice şi a valorii nutritive, Controlul chimico-sanitar 

GRILE COMPLEMENT SIMPLU

1. În sarcoplasma din carne se găsesc următoarele categorii de proteine: A. actina, miozina B. elastina, colagenul C. miogenul, mioglobina, mioalbumina D. nucleoproteinele E. cazeina, lactoza R ăspuns C 2. Proteina contractilă a muşchiului din carne este denumită: A. sarcolemă B. sarcoplasmă C. miozina D. mioglobina E. metionină R ăspuns C 3. Sarcolema conţine următoarele proteine: A. miozina, glucoză B. actina, glicocolul C. colagen, elastina D. lignină, amidon 62

E. hemiceluloză, celuloza R ăspuns C 4. Ce specie de carne este cea mai săracă în lipide: A. porc B. vânat C. pasăre D. bovine E. peşte R ăspuns B

5. Proteinele din carnea alterată sunt modificate biochimic, datorită: A. aminoacizilor esenţiali B. enzimelor de sinteză C. enzimelor proprii cărnii, dar şi a bacteriilor  D. glucidelor  E. amidonului R ăspuns C 6 Care din următoarele afirmaţii cu privire la valoarea nutritivă a cărnii sunt false: A. au o acţiune eritropoetică B. conţine proteine complete C. nu conţine proteine complete D. conţine aminoacizi esenţiali E. conţine fier  R ăspuns C 7.Carnea de peşte, comparativ cu celelalte tipuri de carne este recunoscută pentru unele calităţi nutritive, cum ar fi: 1. este o carne uşor digerabilă 2. conţine multă lactoză şi cazeină 3. conţine iod Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false: A. toate B. nici una C. 2 D. 1 E. 1 şi 2 R ăspuns D 8. Carnea de peşte, comparativ cu celelalte tipuri de carne este recunoscută pentru unele calităţi nutritive, cum ar fi: 1. este o carne uşor digerabilă 2. conţine multă lactoză şi cazeină 63

3. conţine iod şi fosfor  Care din afirmaţiile de mai sus sunt false: A. toate B. nici una C. 1 D. 2 E. 3 R ăspuns D 9. Carnea de vânat este cea mai rigidă din mai multe considerente, cum ar fi: 1. animalul aleargă mult înainte de sacrificare 2. se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare 3. nu se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare 4. au loc contracţii puternice îndeosebi după sacrificare Care din afirmaţiile de mai sus sunt false: A. 3 şi 4 B. 1 şi 2 C. Toate D.  Nici una E.  Numai 3 R ăspuns A 10. Carnea de vânat este cea mai rigidă din mai multe considerente, cum ar fi: 1. animalul aleargă mult înainte de sacrificare 2. se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare 3. nu se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare 4. au loc contracţii puternice îndeosebi după sacrificare Care din afirmaţiile de mai sus nu sunt false: A. toate B. nici una C. 1 şi 2 D. 3 şi 4 E. numai 3 R ăspuns C 11. Carnea de vânat este cea mai rigidă din mai multe considerente, cum ar fi: 1. animalul aleargă mult înainte de sacrificare 2. se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare 3. nu se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare 4. au loc contracţii puternice îndeosebi după sacrificare Care din afirmaţiile de mai sus nu sunt false: A. toate B. nici una C. numai 1 D. numai 4 E. 1 şi 2 64

R ăspuns E 12. Dintre compuşii chimici din carne, enumer ăm: 1. mioglobina, actina, actiomiozina 2. colagen şi elastină 3. alanina, triptofan, metionina, lisina, valina, izoleucina 4. iod şi fosfor  5. colina, ATP, valina, treonina, metionina Care dintre compuşii chimici enumeraţi reflectă în mod caracteristic valoarea nutritivă pentru carnea de  peşte: A. cei enumeraţi la punctul 1 B. cei enumeraţi la punctul 2 C. cei enumeraţi la punctul 3 D. cei enumeraţi la punctul 4 E. cei enumeraţi la punctul 5 R ăspuns D 13. Dintre compuşii chimici din carne, enumer ăm: 1. mioglobina, actina, actiomiozina 2. colagen şi elastină 3. alanina, triptofan, metionina, lisina, valina, izoleucina 4. iod şi fosfor  5. colina, ATP, valina, treonina, metionina Care dintre compuşii chimici enumeraţi constituie compuşi azotaţi neproteici: A. cei enumeraţi la puctele 1 şi 2 B. cei enumeraţi la toate punctele C. cei enumeraţi la puctul 3 D. cei enumeraţi la puctul 4 E. cei enumeraţi (par ţial) la punctul 5 R ăspuns E 14. Cum variază procentul de celuloză în f ăină: A. în funcţie de porozitatea bobului măcinat B. în funcţie de gradul de extracţie C. în funcţie de gradul de ramificare al amidonului D în funcţie de gradul de ramificare al glutenului E. în funcţie de tractul gastro- intestinal R ăspuns:B 15. În care din sortimentele de f ăină, se găsesc cele mai mari cantităţi de proteine: A. f ăina albă de grâu B. f ăina albă din porumb C. f ăina intermediar ă D. f ăina integrală E. f ăina aglutenică R ăspuns: D 65

16. În care din sortimentele de f ăină, se găsesc cele mai mari cantităţi de glucide: A. f ăina albă de grâu B. f ăina albă din porumb C. f ăina intermediar ă D. f ăina integrală E. f ăina hipoproteică R ăspuns: A 17. Ce fel de proteine se găsesc în f ăină: A. de categoria I B. de categoria II C. de categoria III D. de categoria IV E. de categoria V R ăspuns:B 18. Cum se numeşte principala proteină din f ăina de grâu: A. glicogen B. glutation C. gluten D. glutamat E. glicocol R ăspuns: C 19. În ce elemente minerale este deficitar ă f ăina de grâu: A. O2, CO2, NH3, H2S B. Cl-, Na+, Fe2+, Fe3+ C. Ca2+, Fe2+ D. CO2, gluten, gliadină E. vitaminele C, D, A, E R ăspuns: C 20. Ce fel de lipide predomină în f ăina de grâu: A. aminoacizi esenţiali B. acizi graşi esenţiali C. lecitina, esteri ai glicerolului şi acidului oleic D. esteri ai glicerolului cu acizi gra şi E. esteri ai glicerolului R ăspuns:C 21. Unde sunt concentrate proteinele, respectiv glucidele în bobul de cereale: A. în citoplasmă, respectiv în coajă B. în ribozomi, respectiv în coajă C. în germene, respectiv endosperm D. indiferent de partea structurală E. în mod egal distribuite în fiecare parte structural ă a bobului de cereale 66

R ăspuns:C 22. Ce enzime sunt active în f ăină: A. oxidoreductazele B. amilazele C. proteazele D. amidonul E. glutenul R ăspuns: B 23. Făina albă de grâu trebuie să prezinte anumite proprietăţi organoleptice, cum ar fi: 1. să fie uscată, încât la trecerea printre degete să se scurgă ca ‘’nisipul uscat’’ 2. să nu aibe miros de mucegai 3. să prezinte o culoare alb – gălbuie 4. să prezinte o culoare în funcţie de gradul de caramelizare Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false: A. toate B. nici una C. 1 D. 2 E. 4 R ăspuns: C 24. Făina albă de grâu trebuie să prezinte anumite proprietăţi organoleptice, cum ar fi: 1. să fie uscată, încât la trecerea printre degete să se scurgă ca ‘’nisipul uscat’’ 2. să nu aibe miros de mucegai 3. să prezinte o culoare alb – gălbuie 4. să prezinte o culoare în funcţie de gradul de caramelizare Câte din afirmaţiile de mai sus sunt reale: A. toate B. nici una C. 3 D. 2 E. 4 R ăspuns: C 25. Proprietăţile organoleptice ale pâinii sunt: 1. să fie bine crescută 2. să fie de culoare galben – brună 3. sa fie turtită 4. să aibe miezul filant, lipicios 5. să fie spongioasă, elastică Care din afirmaţiile de mai sus sunt false şi care sunt reale: A. 1, 2 şi 5 sunt false, 3 şi 4 sunt reale B. toate sunt reale C. toate sunt false D. 3 şi 4 sunt false şi 1, 2, 5 sunt reale 67

E. 1, 2 sunt false şi 3, 4 sunt reale R ăspuns:D 26. Proprietăţile organoleptice ale pâinii sunt: 1. să fie bine crescută 2. să fie de culoare galben – brun 3. sa fie turtită 4. să fie miezul filant, lipicios 5. să fie spongioasă, elastică Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false şi câte sunt reale A. 3 reale şi 2 false B. toate adevărate C. toate false D. nici una nu este falsă E. 1 reală şi 4 false R ăspuns: A 27. Făina de secar ă se deosebeşte de f ăina de grâu prin următoarele aspecte pozitive: A. conţine proteine cu un gluten superior  B. conţine proteine cu un conţinut egal de aminoacizi esenţiali C. conţine proteine cu un conţinut mai mare de lisină D. conţine proteine cu un conţinut mai mic de lisină E. se obţine o pâine bine crescută R ăspuns:C 28. Care din compuşii chimici, enumeraţi sunt acizii graşi esenţiali: A. acidul lactic, succinic şi tartric B. acidul stearic şi palmitic C. acidul arahidonic şi acidul linoleic D. acidul oleic şi arahidonic E. acidul fitic R ăspuns C 29. Lecitina din gălbenuşul de ou emulsionează uleiurile vegetale, încât măreşte valoarea C.U.D.-ului. La ce C.U.D. ne referim? A. la cel al gălbenuşului de ou B. la cel al lecitinei C. la cel al uleiurilor vegetale D. la cel al emulsionării E. la toate trofinele menţionate în text R ăspuns C 30. Râncezirea reprezintă una dintre frecventele modificări pe care le poate suferi o gr ăsime. De ce natur ă este această modificare: A. fizică B. ecologică C. chimică 68

D. radioactivă E. fiziologică R ăspuns C 31. Râncezirea e un proces chimic pe care-l sufer ă o gr ăsime în timpul alter ării. Ce fel de proces chimic este: A. de hidroliză B. de polimerizare C. de oxidare D. hidrogenare E. de saturare R ăspuns C 32. Prin polimerizare gr ăsimile alimentare se modific ă astfel: 1. devin mai cristaline 2. devin mai vâscoase 3. au un indice de iod mai mic 4. au un indice de iod mai mare 5. devin mai elastice Care din afirmaţiile de mai sus sunt reale? A. 2 şi 3 B. Toate C.  Nici una D. 1, 4 şi 5 E. Doar 5 R ăspuns A 33. Prin polimerizare gr ăsimile alimentare se modific ă astfel: 1. devin mai cristaline 2. devin mai vâscoase 3. au un indice de iod mai mic 4. au un indice de iod mai mare 5. devin mai elastice Care din afirmaţiile de mai sus sunt false? A. 2 şi 3 B. toate C. nici una D. 1, 4 şi 5 E. doar 5 R ăspuns D 34. Prin polimerizare gr ăsimile alimentare se modific ă astfel: 1. devin mai consistente, mărindu-se indicele de iod 2. devin mai consistente, scăzându-se indicele de iod 3. îşi micşorează gradul de nesaturare 4. îşi măresc gradul de nesaturare 5. devin acide 69

Câte din afirmaţiile de mai sus sunt reale? A. toate B. nici una C. 2 D. 5 E. 2 şi 3 R ăspuns C 35. Prin polimerizare gr ăsimile alimentare se modific ă astfel: 1. devin mai consistente, mărindu-se indicele de iod 2. devin mai consistente, scăzându-se indicele de iod 3. îşi micşorează gradul de nesaturare 4. îşi măresc gradul de nesaturare 5. devin acide Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false? A. 1, 4, 5 B. 3 C. 2 D. 2, 3 E. Toate R ăspuns B 36. Prin polimerizare gr ăsimile alimentare se modific ă astfel: 1. devin mai consistente, mărindu-se indicele de iod 2. devin mai consistente, scăzându-se indicele de iod 3. îşi micşorează gradul de nesaturare 4. îşi măresc gradul de nesaturare 5. devin acide Câte sunt false şi câte sunt reale? A. 3 respectiv 2 B. 2 respectiv 3 C. toate sunt false D. toate sunt reale E. nici una nu este reală şi nici falsă R ăspuns A 37. Alterarea gr ăsimilor este diminuată dacă-n produsele respective se adaugă: A. îndulcitori B. creme emulsionante C. antioxidanţi D. aromatizanţi E. polimeri R ăspuns C 38. Dintre antioxidantii de sinteză ce se folosesc în preparatele pe bază de gr ăsimi, cei mai utilizaţi sunt: A. toluenul, benzenul B. fenolul, hidroxitoluenul, toluenul 70

C. butilhidroxitoluenul, butilhidroxianisolul D. benzspirenul, benzantracenul E. hidrocarburi policiclice saturate R ăspuns C 39. Cea mai importantă proteină din lapte este: A. cazeina B. cazeinatul C. cazeinogenul D. colagenul E. colostrul R ăspuns A 40. Conţinutul de gr ăsime din laptele matern şi de vacă este de: A. 1 % B. 3.5 % C. 0.1 % D. 3-10 % E. sub 2 % R ăspuns corect B 41. Cheagul de lapte se formează în următoarele condiţii: A. favorabile precipitării tuturor proteinelor din lapte B. de creştere a temperaturii şi umidităţii C. de fermentaţie lactică D. de acidifiere până la precipitarea cazeinei E. de pH neutru R ăspuns D 42. Cazeina din lapte precipită în următoarele condiţii: A. la pH neutru B. la pH-ul izoelectric al proteinelor  C. la pH-ul acid al aminoacizilor  D. la pH-ul izoelectric pentru cazeină E. în prezenţa sistemelor tampon R ăspuns D 43. Prin coagularea laptelui se obţine: A. laptele pasteurizat B.  brânza proaspătă C. urda D. iaurtul E. untul R ăspuns corect B 71

44. Glucidul cel mai important din lapte: A. glucoza B. zaharoza C. lactoza D. fructoza E. cazeina R ăspuns C 45. Lactoza este: A. un diglucid format din 2 molecule de fructoză B. un diglucid format din o moleculă de glucoză şi fructoză C. un diglucid format din o moleculă de glucoză şi galactoză D. un poliglucid E. un triglucid R ăspuns C 46. Referitor la unele proprietăţi ale lactozei, sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. lactoza imprimă gust sărat laptelui B. lactoza imprimă gust amărui C. lactoza se brunifică la temperatur ă mare D. se polimerizează E. sufer ă procesul de invertire R ăspuns C 47.Gr ăsimea din lapte este un factor nutritiv de bază din urmatoarele produse alimentare: A. trigliceride şi fosfolipidele serice B. lecitina din soia C. smântâna D. zerul de lapte E. brânza R ăspuns C 48. În lapte se găsesc în cantităţi mari următoarele elemente minerale: A. fier şi cupru B. calciu şi fosfor  C. cupru şi cobalt D. azot şi fosfor  E. iod şi clor  R ăspuns B 49. Valoarea nutritivă a laptelui constă în: A. prezenţa oligoelementelor în cantitate crescută B. prezenţa vitaminei C C. prezenţa calciului şi fosforului în acelaşi raport ca şi-n oase D. absenţa lactozei şi cazeinei E. absenţa gr ăsimilor şi a vitaminelor liposolubile 72

R ăspuns C 50. Valoarea nutritivă a laptelui este argumentată de prezenţa următorilor factori nutritivi: A. proteine de categoria III, calciu, fosfor, clor, potasiu, fier, vitamina C B. calciu, fosfor, clor, fier, acid ascorbic C. aminoacizi esenţiali D. oligoelemente E. acid ascorbic R ăspuns C 51. În preparatele lactate, cum ar fi untul şi smântâna se concentrează următorii factori nutritivi din lapte: A. vitaminele hidrosolubile – vitamina C B. calciu şi fosforul C. vitaminele liposolubile: A, B, D, E D. vitaminele liposolubile: A, D, E E. vitaminele liposolubile – de tip B R ăspuns D 52. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. contribuie la definirea proprietăţilor organoleptice B. toate enzimele prezintă importanţă în analiza chimică a laptelui C. sunt într-un număr de 25 D. predomină oxidoreductazele, hidrolazele E. 10 enzime se analizează practic pentru verificarea pasteurizării R ăspuns D 53. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. contribuie la definirea proprietăţilor organoleptice B. toate enzimele prezintă importanţă în analiza chimică a laptelui C. sunt într-un număr de 25 D. predomină transaminazele E. 3 enzime se analizează practic pentru verificarea pasteurizării R ăspuns E 54. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt false: A. enzimele sunt de categoria II B. amilaza, fosfataza alcalină şi peroxidaza sunt importante C. enzimele sunt într-un număr de 19 D. predomină oxidoreductazele, hidrolazele E. 3 enzime se analizează practic pentru verificarea pasteurizării R ăspuns corect A 73

55. Care din afirmaţiile de mai jos sunt false: A. pasteurizarea se controlează punând în evidenţa prezenţa unor enzime din lapte B. densitatea laptelui se poate modifica C. contaminarea laptelui nu modifică cu nimic tabloul enzimatic D. contaminarea laptelui se controlează prin identificarea reductazei E. pasteurizarea se controlează analizând enzimele: amilaza, fosfataza alcalină şi peroxidaza R ăspuns C 56. Fixarea calciului în oase, este favorizată intens, de: A. lactoza şi vitamina D din lapte B. lactoza, vitamina D şi razele solare C. vitaminele hidrosolubile şi liposolubile D. aciditatea sucului gastric E. aligoelementele din lapte R ăspuns B 57. Care din următoarele afirmaţii sunt false: A.calciul şi fosforul sunt elemente minerale importante din lapte B. vitamina C măreşte C.U.D.-ul pentru calciu şi fosfor  C. valoarea C.U.D.-ului pentru calciu va fi mărită de lactoză şi vitamina D din lapte D. acidul oxalic nu măreşte valoarea C.U.D.-ului pentru calciu E. nu este recomandat la copii a se consuma laptele în combinaţie cu ciocolata sau cacao R ăspuns B 58. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. vitamina C fixează calciul în oase B. vitamina C măreşte C.U.D.-ul pentru calciu şi fosfor  C. lactoza şi vitamina C nu influenţează asimilarea calciului D. acidul oxalic scade valoarea C.U.D.-ului pentru calciu E. este recomandat la copii a se consuma laptele în combinaţie cu ciocolata sau cacao R ăspuns corect D 59. Avantajul laptelui de capr ă faţă de celelalte tipuri de lapte constă în: A. prezenţa aminoacizilor esenţiali B. prezenţa anticorpilor  C. prezenţa lactozei D. prezenţa lactozei în cantitate mai mică E. prezenţa lactazei R ăspuns D 60. Cui se datorează intoleranţa la lactoză: A. persoanelor ce tolerează bine lactoza B. persoanelor ce tolerează bine cazeina C. lipsei de lactază, necesar ă hidrolizei lactozei D. persoanelor ce nu pot hidroliza lactoza 74

E. lipsei de lipază din lapte R ăspuns corect C 61. Care dintre afirmaţiile de mai jos, sunt false: A. copiii sufer ă dacă sunt alergici la lactoză B. laptele de capr ă conţine lactoză în propor ţie mai redusă faţă de celelalte tipuri de lapte C. lactoza nu provoacă colici abdominali D. lactoza are rol laxativ E. lactoza are rol în fixarea calciului R ăspuns C 62. Care dintre afirmaţiile de mai jos, sunt adevărate: A. copiii sufer ă dacă sunt alergici la lactoză B. laptele de capr ă nu conţine lactoză în propor ţie mai redusă faţă de celelalte tipuri de lapte C. lactoza nu are rol laxativ D. lactoza nu are rol în fixarea calciului E. lactoza reglează secreţia sucului gastric R ăspuns A 63. Laptele poate fi insalubrizat cu: A. urme de pesticide, micotoxine B. cu clorura de sodiu C. cu apă potabilă D. cu factori nutritivi E. cu furaje R ăspuns A 64. Laptele poate fi insalubrizat cu: A. cu furaje B. cu nitraţi şi nitriţi proveniţi din apă sau furaje C. cu factori nutritivi D. cu factori lipidici E. cu apă potabilă R ăspuns B 65. Prospeţimea unui ou se poate deduce din: A. măsurarea diametrului B. numărarea porilor  C. măsurarea distanţei dintre cele două foiţe interne ale oului D. măsurarea diametrului porilor din coajă E. analiza culorii gălbenuşului R ăspuns C 66. Valoarea nutritivă a ouălelor constă în: A. prezenţa glucozei 75

B. prezenţa amidonului C. prezenţa tioaminoacizilor în propor ţie dublă faţă de alte produse vegetale D. prezenţa tioaminoacizilor în propor ţie dublă faţă de alte produse animaliere E. prezenţa vitaminei C R ăspuns D 67. Valoarea nutritivă a ouălor poate fi diminuată datorită: A. separ ării albuşului de gălbenuş B. prezenţei vitaminelor liposolubile C. prezenţei antitrofinelor ca ovidina şi antitriptaza D. prezenţei tioaminoacizilor  E. distanţei dintre cele două membrane interioare R ăspuns C 68. Prin mărirea diametrului porilor de pe coaja ouălor, este influienţată: A. pozitiv, pătrunderea agenţilor contaminaţi B. negativ, pătrunderea agenţilor contaminaţi C. cantitatea de aminoacizi D. cantitatea de vitamine liposolubile E. cantitatea de vitamine hidrosolubile R ăspuns A 69. Valoarea nutritivă a ouălelor constă în: A. prezenţa cazeinei B. prezenţa lecitinei C. prezenţa tioaminoacizilor în propor ţie dublă faţă de alte produse vegetale D. prezenţa tioaminoacizilor în propor ţie dublă faţă de alte produse animaliere E. prezenţa vitaminei C R ăspuns D 70. Indicaţi care dintre produsele dulci prezintă riscul de contaminare cel mai mare: A. produsele cu 80-100 % glucide B. produsele cu 65-75 % glucide C. mixturile D. produsele cu 20-40 % zahăr  E. produsele lactate R ăspuns C 71. Indicaţi care este componenta majoritar ă din zahăr: A. glucoza B. fructoza C. zaharoza D. amidonul E. glucidele reducătoare R ăspuns corect C 76

72. Ce îndulcitori cu capacitate mai mare de îndulcire se obţine din zahăr: A. glucidele reducătoare B. amidonul C. ciclamatul D. siropul de zahăr  E. zahărul invertit R ăspuns E 73. Care sunt diferenţele dintre zahăr şi mierea de albine? A. componentul majoritar al zahărului este zahărul invertit; în timp ce în mierea de albine  predomină zaharoza B. componentul majoritar al zahărului este zaharoza; în timp ce în mierea de albine predomină glucidele reducătoare C. componentul majoritar al zahărului este zaharoza; în timp ce în mierea de albine predomin ă zahărul invertit D. în ambele predomină glucoza E. în ambele predomină fructoza R ăspuns C 74. Indicaţi care este deosebirea dintre zahăr şi mierea de albine, în ceea ce priveşte valoarea nutritivă: A. ambele produse sunt surse energetice B. ambele produse sunt greu de asimilat C. mierea de albine se absoarbe mai rapid D. zahărul se absoarbe mai rapid E. ambele produse conţin glucoză în procent majoritar  R ăspuns C 75. Una din metodele de obţinere a zahărului invertit este – metoda enzimatică. Ce enzimă intervine în acest proces: A. glucozaminaza B. amilaza C. invertaza D. glicozidaza E. glicoliza R ăspuns C 76. Mierea de albine este un produs dulce. Din ce categorii de produse zaharoase face parte: A. din categoria produselor amidonoase B. din categoria produselor dulci cu 80-100 % glucide C. din categoria produselor dulci cu 65-75 % glucide D. din categoria produselor dulci cu 20-40 % glucide E. din categoria produselor dulci de tipul ‘’mixturi complexe’’ R ăspuns B 77. Referitor la utilizările pe care le prezintă mierea de albine, se poate afirma: 77

1. mierea este un emolient şi hidratant, drept pentru care nu se recomandă a se folosi în cosmetică 2. mierea este un emolient şi hidratant, drept pentru care se recomandă a se folosi în cosmetic ă 3. mierea are acţiunea terapeutică plantei medicinale de la care provine 4. mierea este un energizant pentru obţinerea de energie pe termen lung 5. mierea este un energizant pentru obţinerea de energie pe termen scurt Indicaţi câte din afirmaţiile de mai sus sunt reale şi câte false: A. toate sunt false B. toate sunt reale C. 3 reale, respective 2 false D. nici una nu este reală E. 1 reală şi 3 false R ăspuns C 78. Referitor la aplicaţiile practice ale mierii de albine se poate afirma: 1. mierea este un emolient şi hidratant, drept pentru care nu se recomandă a se folosi în cosmetică 2. mierea este un emolient şi hidratant, drept pentru care se recomandă a se folosi în cosmetic ă 3. mierea are acţiunea terapeutică plantei medicinale de la care provine 4. mierea este un energizant pentru obţinerea de energie pe termen lung 5. mierea este un energizant pentru obţinerea de energie pe termen scurt Indicaţi care din afirmaţiile de mai sus sunt reale: A. toate B. nici una C. 2,3 şi 5 D. 1 E. 4 R ăspuns C 79. Referitor la utilizările mierii de albine se poate afirma: 1. mierea este un emolient şi hidratant, drept pentru care nu se recomandă a se folosi în cosmetică 2. mierea este un emolient şi hidratant, drept pentru care se recomandă a se folosi în cosmetic ă 3. mierea are acţiunea terapeutică plantei medicinale de la care provine 4. mierea este un energizant pentru obţinerea de energie pe termen lung 5. mierea este un energizant pentru obţinerea de energie pe termen scurt Indicaţi care din afirmaţiile de mai sus sunt false: A. 1 şi 4 B. 2, 3, 5 C. 1 D. 2 E. Toate R ăspuns A 80. Care sunt cele mai frecvente falsificări ale mierii de albine: A. adaosul de zahăr  B. adaosul de zahăr invertit artificial C. adaosul de zaharoză 78

D. adaosul de maltoză E. adaosul de amilază R ăspuns B 81. Indicaţi care este avantajul esenţial pentru produsele zaharoase: A. sunt o sursă importantă de energie B. sunt cea mai importantă sursă pentru proteine C. prin tratare termică, asocierea lor cu vitaminele, le inactivează D. prin consum exagerat, nu există riscul de creştere a glicerinei E. prin consum exagerat, nu există riscul de creştere al glucidelor  R ăspuns A 82. Care din produsele zaharoase prezintă risc crescut pentru contaminare cu diferite microorganisme: A. gemurile B. fructele zahariste C. torturile D. compoturile E. mierea de albine R ăspuns C 83. Care dintre legume au conţinutul de apă cel mai mare, respectiv cel mai mic: A. castravetele, respectiv usturoiul B. că pşunii, respectiv castravetele C. ceapa, respectiv castravetele D. pepenele, respectiv castravetele E. roşiile, respectiv castravetele R ăspuns A 84. Care dintre fructe au conţinutul de apă cel mai mare, respectiv cel mai mic: A. că pşunii respectiv gutuile B. că pşuni, respectiv pepenele C. gutuile, respectiv că pşunii D. bananele, respectiv vişinele E. pepenele galben, respectiv perele R ăspuns A 85. Care dintre fructe au conţinutul de apă, cel mai mic, respectiv cel mai mare: A. că pşunii respectiv gutuile B. că pşunii, respectiv pepenele C. gutuile, respectiv că pşunii D. bananele, respectiv vişinele E. pepenele galben, respectiv perele R ăspuns C 86. În banane şi ananas predomină următorul glucid: 79

A. amidonul B. glucoza C. fructoza D. zaharoza E. zahărul invertit R ăspuns D 87. În struguri predomină următorul glucid: A. amidonul B. glucoza C. fructoza D. zaharoza E. zahărul invertit R ăspuns B 88. Persoanele ce sufer ă de diabet, tolerează mai bine anumite fructe. Care sunt acestea? A. fructele cu seminţe B. fructele f ăr ă seminţe C. fructele exotice D. fructele zaharisite E. strugurii R ăspuns A 89. Amidonul din banane şi/sau cartofi poate fi caracterizat astfel: 1. amidonul din banane este tolerat în stare crudă 2. amidonul din banane nu este tolerat în stare crud ă 3. amidonul din cartofi este tolerat în stare crud ă 4. amidonul din cartofi nu este tolerat în stare crudă Care din afirmaţiile de mai sus sunt reale: A.1 şi 4 B. 2 şi 3 C. toate D. nici una E. 1,2,3 R ăspuns A 90. Amidonul din banane şi/sau cartofi poate fi caracterizat astfel: 1. amidonul din banane este tolerat în stare crudă 2. amidonul din banane nu este tolerat în stare crud ă 3. amidonul din cartofi este tolerat în stare crudă 4. amidonul din cartofi nu este tolerat în stare crudă Care din afirmaţiile de mai sus sunt false: A.1 şi 4 B. 2 şi 3 C. toate D. nici una E. 1,2,3 80

R ăspuns B 91. Amidonul din banane şi/sau cartofi poate fi caracterizat astfel: 1. amidonul din banane este tolerat în stare crudă 2. amidonul din banane nu este tolerat în stare crud ă 3. amidonul din cartofi este tolerat în stare crud ă 4. amidonul din cartofi nu este tolerat în stare crud ă Câte din afirmaţiile de mai sus sunt reale? A.nici una B. toate C.1 D.2 E.3 R ăspuns D 92. Amidonul din banane şi/sau cartofi poate fi caracterizat astfel: 1. amidonul din banane este tolerat în stare crudă 2. amidonul din banane nu este tolerat în stare crud ă 3. amidonul din cartofi este tolerat în stare crud ă 4. amidonul din cartofi nu este tolerat în stare crudă Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false? A. nici una B. toate C. 1 D. 2 E. 3 R ăspuns D 93. Ce compuşi chimici din compoziţia fructelor şi legumelor intervin în reglarea tranzitului intestinal: A. poliglucidele, lipide complexe B. fibrele insolubile, solubile C. glucoza, manoza D. amidonul, glicerolul E. acizii minerali R ăspuns B 94. Ce acid predomină în struguri: A. acidul succinic B. acidul tartric C. acidul benzoic D. acidul oleic E. acidul tanic R ăspuns B 95. Ce acid predomină în prune: A. acidul succinic 81

B. acidul tartric C. acidul benzoic D. acidul oleic E. acidul tanic R ăspuns C 96. Cum se numeşte proteina din cartofi: A. tuberina B. legumina C. gluten C. gliadina E. glutenina R ăspuns A 97. În ce fel de fructe se găsesc lipidele în procent mare: A. în mere, prune, gutui B. în toate fructele C. în cele zemoase D. în cele cu coajă tare (alune, nuci) E. în cele cu coajă moale (alune, castanet, migdale, nuci) R ăspuns D 98. Prezenţa potasiului în fructe şi legume, le confer ă o anumită proprietate. Indicaţi care este această  proprietate: A. sunt indicate în enterocolite B. sunt diuretice C. sunt acidifiante D. sunt neutralizante E. sunt antidiuretice R ăspuns B 99. Prezenţa elementelor minerale alcalinizante într-o propor ţie mai mare decât elementele minerale acidifiante, în fructe şi legume, permit ca aceste produse alimentare să fie considerate: A. alimente alcalinizante B. alimente neutralizante C. alimente acidifiante D. ca soluţii tampon E. ca soluţii de echilibru dinamic R ăspuns A 100. Care dintre vitaminele hidrosolubile predomină în fructe şi legume: A. vitaminele B B. vitaminele C C. vitaminele A D. vitaminele D E. vitaminele E 82

R ăspuns B 101. Ce enzimă influenţează concentraţia de vitamina C activă în fructe şi legume: A. ascorbic oxidaza B. ascorbic reductaza C. oxidoreductaza D. gluconotranferaza E. galactaza R ăspuns A 102. Activitatea vitaminei C poate fi modificată diferit astfel: 1. poate să crească la temperaturi mari 2. poate să scadă la temperaturi mari şi-n prezenţa ascorbicoxidazei 3. poate să crească la temperaturi mari 4. poate să crească la temperaturi mari şi-n prezenţa ascorbicoxidazei 5. se menţine şi/sau creşte în mediu acid. Care din afirmaţiile de mai sus sunt reale: A.toate B.2 şi 5 C.nici una D. 1 şi 3 E.1 şi 4 R ăspuns B 103. Activitatea vitaminei C poate fi modificată diferit astfel: 1. poate să crească la temperaturi mari 2. poate să scadă la temperaturi mari şi-n prezenţa ascorbicoxidazei 3. poate să crească la temperaturi mari 4. poate să crească la temperaturi mari şi-n prezenţa ascorbicoxidazei 5. se menţine şi/sau creşte în mediu acid Câte din afirmaţiile de mai sus reale: A. 2 B. Toate C.  Nici una D. 3 E. 1 R ăspuns A 104. Activitatea vitaminei C poate fi modificată diferit astfel: 1. poate să crească la temperaturi mari 2. poate să scadă la temperaturi mari şi-n prezenţa ascorbicoxidazei 3. poate să crească la temperaturi mari 4. poate să crească la temperaturi mari şi-n prezenţa ascorbicoxidazei 5. se menţine şi/sau creşte în mediu acid Câte din afirmaţiile de mai sus false: A.toate B.nici una 83

C.2 D.1 E. 3 R ăspuns E 105. Carotenii se deosebesc de vitamina C prin unele proprietăţi. Să se indice care sunt adevărate: A. carotenii se distrug în medii acide ca şi vitamina C B. carotenii, ca şi vitamina C au proprietăţi enzimatice C. carotenii se distrug la lumină D. carotenii nu se distrug la lumină E. carotenii nu se distrug la temperaturi mari R ăspuns C 106. Precizaţi despre amigdalină: unde predomină şi ce compus se obţine din descompunerea ei: A. predomină în frunzele fructelor, iar prin descompunere se obţine acidul tartric B. predomină în legume, iar prin descompunere se obţine acidul tartric C. predomină în sâmburii fructelor, iar prin descompunere se obţine acidul cianhidric D. predomină în sâmburii fructelor, iar prin descompunere se obţine acidul oxalic E. predomină în inflorescenţele femele iar prin descompunere se obţine acidul oxalic R ăspuns C 107. Care este concentraţia CO2 în apa carbogazoasă: A. 5 % B. 1.5 % C. 50 % D. 0.48 % E. 4.8 % R ăspuns D 108. Apele minerale dizolvă în drumul lor gaze şi săruri minerale. Care este concentraţia minimă de săruri minerale: A. 1 mg/l B. 1 g/l C. 0.1 g % D. 0.1 mg/l E. 0 mg/l R ăspuns A 109. Apele minerale dizolvă în drumul lor gaze şi săruri minerale. Care este concentraţia minimă de săruri minerale: A. 10 mg/l B. 100 mg% C. 10 mg % D. 1 g/l E. 0.1 mg % 84

R ăspuns E 110. Care este concentraţia minimă de săruri minerale din apele minerale naturale: A. 1 g/mL B. 1 mg/100L C. 0.1 g/100mL D. 0.0001 g/100mL E. 0.001 g/L R ăspuns C 111. Hameiul folosit la prepararea berii este responsabil pentru: A. gustul dulce al berii B. gustul amar al berii C. gustul acru al berii D. spuma berii E valoarea nutritivă a berii R ăspuns B 112. Cum se poate recunoaşte un vin sintetic? A. după conţinutul de alcool metilic B. după conţinutul de alcool etilic C. după conţinutul de aldehide D. după conţinutul de SO2 E. după conţinutul de eter etilic R ăspuns B 113. Care este concentraţia alcoolică maximă a unui vin natural: A. 22 % B. 14 % C. 50 % D. 20 mg % E. 50 mg % R ăspuns A 114. Plantele medicinale în amestec cu vinul spumant conduc la obţinerea de: A. şampanie B. coniac C. vinuri tonice D. vin distilat E. ceaiuri medicinale R ăspuns C 115. Coniacul e o băutur ă ‘’ fină’’, obţinută prin distilarea vinului, dar numai în anumite butoaie. Din ce trebuie confecţionate aceste butoaie? A. din orice lemn B. din lemn de stejar  85

C. din lemn de cireş D. din lemn de fag E. din lemn de mahon R ăspuns B 116. Culoarea naturală a vinului este dată de: A. adăugarea de coloranţi B. adăugarea de caramel C. compuşii chimici proprii D. compuşi chimici de sinteză E. fierul din vin R ăspuns C 117. Vinul în timpul păstr ării se poate tulbura. Cum se numeşte aceste proces de tulburare a vinului? A. precipitare B. opalescenţă C. casare D. sedimentare E. schimbare de culoare R ăspuns corect C 118. Ce se recomandă să se pună în vin dacă concentraţia de fier este mai mare de 6-9 mg/ l? A. compuşi ai fierului B. compuşi ai zincului C. ferocianur ă de potasiu D. fericianura de sodiu E. clorura de potasiu R ăspuns C 119. Care sunt consecinţele în cazul adăugării în vin a unei cantităţi mari de ferocianur ă de potasiu? A. se formează un vin f ăr ă culoare B. se formează un vin f ăr ă gust C. se formează în vin fenoli D. se formează în vin compuşi toxici, cum ar fi acidul cianhidric E. se formează mai multe aldehide şi cetone R ăspuns D 120. Băuturile alcoolice distilate se obţin prin fermentarea lichidelor zaharoase, urmată de distilarea alcoolică. În ce fracţiune de distilare se obţine alcoolul etilic: A. în capul de distilare B. în fruntea de distilare C. în mijlocul distilării D. în coada de distilare E. la sfâr şitul distilării R ăspuns C 86

121. Băuturile alcoolice distilate se obţin prin fermentarea lichidelor zaharoase, urmată de distilarea alcoolică. Ce fracţiune de distilare nu se recomandă a se consuma: A. înaltă B. medie C. joasă D. mijlocul E. coada R ăspuns E GRILE COMPLEMENT MULTIPLU

1. Fibra muşchiului cărnii are structura morfologică formată din: A. sarcolemă B. o membrană fixă, ce acoper ă fibra C. citoplasmă D. nucleu E. ribozomi R ăspuns A,B,C 2. Masa fundamentală a fibrei musculare din carne este formată din: A. citoplasmă B. sarcolemă C. sarcoplasmă D. miofibrile E. ribozomi R ăspuns C,D 3. Compoziţia chimică a cărnii variază funcţie de mai mulţi factori: A. specia animalului de la care provine B. vârsta C. condiţii de hrană al animalului D. condiţii de hrană al consumatorului E. condiţii de sacrificare al animalului R ăspuns A,B,C 4. Cum variază conţinutul de apă în carne: A. nici un fel B. cu cât animalul de la care provine carnea, este mai tânăr, cu atât conţinutul este mai mare C. cu cât animalul de la care provine carnea, este mai tânăr, cu atât conţinutul este mai mic D. conţinutul de apă este mai mare cu cât animalul este mai slab E. la animalele ce consumă furaje, conţinutul nu variază R ăspuns: B,D 87

5. De ce este important miogenul, ca proteină a cărnii: A. deoarece are valoare nutritivă redusă B. deoarece are valoare nutritivă mare C. deoarece conţine toţi aminoacizi esenţiali D. deoarece conţine toţi aminoacizi indispensabili organismului E. deoarece nu precipită la incălzire R ăspuns B,C,D 6. Mioglobina, ca proteină din carne, prezintă importanţă din următoarele motive: A. asigur ă contracţia muscular ă B. asigur ă oxigenarea ţesutului muscular  C. dă culoare roşie, caracteristică cărnii D. dă gust caracteristic cărnii E. este asemănătoare hemoglobinei R ăspuns B,C, E 7. Care sunt deosebirile dintre colagen şi elastină: A. colagenul este vâscoz, iar elastiana este elastică B. colagenul prin fierbere trece în gelatină, iar elastina îşi modifică structura C. colagenul prin fierbere trece în gelatină, iar elastina nu-şi modifică structura D. colagenul este o enzimă iar elastina e inhibitorul corespondent E. sunt proteine f ăr ă valoare nutritivă deosebită R ăspuns C, E 8. Dintre substanţele neproteice azotate prezente în carne se enumer ă: A. glucoza şi colesterolul B. creatina şi creatinina C. glutationul, carnitina, carnozina, anserina D. fenilalanina, colina, valina E. uree şi acid uric R ăspuns B, C 9. Dintre substanţele neproteice azotate prezente în carne se enumer ă: A. colina, acetilcolina, valina B. glutationul, ATP C. anserina, carnozina D. purinele, tiamina şi uracilul E. urea şi acidul uric R ăspuns B, C 10. Sub influienţa propriilor enzime, carnea imediat după sacrificarea animalului sufer ă unele modificări, cum ar fi: A. modificări autolitice B. modificări ce scad digestibilitatea cărnii 88

C. modificări ce măresc digestibilitatea cărnii D. modificări de alterare avansată E. modificări de gust şi consistenţă R ăspuns: A,C, E 11. Prin autoliză, carnea imediat după sacrificarea animalului este supusă unor procese. Care sunt aceste  procese: A. fermentaţia acidă B. rigiditatea C. maturarea D. putrefacţia E. glicoliza aerobă şi anaerobă R ăspuns B, C 12. Rigiditatea cărnii, după sacrificarea animalului, constă în următoarele: A. relaxarea muşchiului B. contracţia muşchiului C. formarea acidului lactic, ce imprimă un pH alcalin D. formarea acidului lactic, ce imprimă un pH acid E. modificări ce alungesc fibra muscular ă R ăspuns: B, D, 13. Ce procese au loc în timpul matur ării cărnii: A. rigiditatea B. descompunerea proteinelor în aminoacizi liberi C. descompunerea complexului actomiozinic ce va duce la alungirea fibrei musculare D. descompunerea complexului actomiozinic ce va duce la contracţia muscular ă E. reacţii de hidroliză a proteinelor  R ăspuns B, C, E 14. Ce procese au loc în timpul matur ării cărnii: A. se modifică permebilitatea membranei celulare datorită pH-ului acid B. se modifică permebilitatea membranei celulare datorită pH-ului alcalin C. se descompune complexul actomiozinic ce determină alungirea fibrei musculare D. se descompune complexul actomiozinic ce determină contracţia muscular ă E. reacţii de hidroliză a proteinelor  R ăspuns A, C, E 15. La carnea de vânat, este de preferat ca autoliza să cuprindă fazele următoare: A. putrefacţie B. rigiditate C. maturare D. fezandare E. numai rigiditate şi fezandare 89

R ăspuns B, C, D 16. În procesul de alterare a cărnii se petrec procesele: A. fermentaţia acidă B. contracţia muscular ă C. fezandarea D. putrefacţia E. contaminarea cu diverse microorganisme R ăspuns A, D, E 17. În fermentaţia acidă, carnea prezintă următoarele caracteristici: A. organoleptic - identic ca un preparat proaspăt B. corespunde unui preparat alterat şi anume cu gust şi miros neplăcut, consistenţă moale, culoarea uşor verzuie C. chimic- un pH alcalin D. chimic - un pH acid E. corespunde unui preparat nealterat şi anume cu gust şi miros neplăcut, consistenţă moale, culoarea uşor verzuie R ăspuns B, D 18. La începutul procesului de alterare, carnea sufer ă schimbări: A. de culoare şi gust B. organoleptice, ce fac ca preparatul să fie compromis (se poate consuma) C. organoleptice, ce fac ca preparatul să fie consumabil, numai în anumite condiţii D. de natur ă bacteriană E. de pH R ăspuns A, C, E 19. În putrefacţie, carnea sufer ă următoarele modificări biochimice: A. se formează noi proteine B. se formează gr ăsimi şi glucide C. se descompun proteinele D. se formează aminoacizi liberi şi amine toxice E. se formează cadaverina şi putresceina R ăspuns C, D, E 20. Aminoacizii eliberaţi din proteinele cărnii in timpul alter ării, sufer ă la rândul lor procese biochimice, cum ar fi: A. de sinteză B. de dezaminare C. de decarboxilare D. de polimerizare E. de descompunere R ăspuns B, C, E 21. Organoleptic, carnea alterată se prezintă astfel: 90

A. cu o consistenţă moale B. pete de mucegai şi suprafaţă umedă şi lipicioasă C. culoarea este cea caracteristică D. mirosul şi gustul caracteristic preparatului proaspăt E. cu aspect mat a punctelor de gr ăsime R ăspuns A, B, E 22. Organoleptic, carnea alterată se prezintă astfel: A. bulionul este tulbure B. bulionul este limpede C. gr ăsimile şi tendoanele au aspect mat sau cenuşiu D. gr ăsimile şi tendoanele au aspect lucios E. bulionul are gust rânced R ăspuns:A, C, E 23. De ce este toxică o carne ‘’avansat’’ alterată: A. datorită conţinutului lipidic B. datorită conţinutului de aminoacizi liberi C. datorită conţinutului de amoniac D. datorită conţinutului de amine E. datorită pH –ului alcalin R ăspuns C, D, E 24. De ce este toxică o carne ‘’avansat’’ alterată: A. datorită conţinutului de amoniac B. datorită conţinutului de cadaverină şi putresceină C. datorită conţinutului de scatol, indol D. datorită conţinutului de glucide şi lipide E. datorită pH-ului alcalin R ăspuns A, B, C, E 25. O carne alterată poate fi contaminată cu diverse microorganisme. Care sunt acestea: A. bacteriile B. algele C. mucegaiurile D. paraziţii E. micotoxinele R ăspuns A, C, D 26. Ce calităţi deosebite nutritive are carnea de porc: A. conţine proteine de categoria I B. conţine aminoacizi esenţiali C. conţine vitamine liposolubile (A şi D) D. conţine vitamine liposolubile (B1, B2, B6) E. conţine colagen 91

R ăspuns A, B 27. Ce calităţi deosebite nutritive are carnea de peşte: A. conţine aminoacizi esenţiali B. conţine vitamine liposolubile (A şi D) C. conţine vitamine liposolubile (B1, B2, B6) D. conţine fosfor  E. conţine colagen R ăspuns: A, B,D 28. În ce constă valoarea nutritivă a cărnii: A. are acţiune eritropoetică B. conţine proteine complete C. nu conţine proteine complete D. conţine proteine incomplete E. conţine fier  R ăspuns A, B, E 29. Care sunt deosebirile calitative dintre carne şi brânzeturi, din punct de vedere nutritiv: A. carnea conţine mai multă metionină şi lizină B. brânzeturile sunt bogate în leucină, izoleucină şi valină C. nu există nici o deosebire D. în carne sunt vitaminele prezente chiar şi după tratamente termice E. în carne predomină cazeina, iar în brânzeturi predomină colagenul R ăspuns A, B 30. Consumul de carne grasă se recomadă limitat datorită riscurilor de genul: A. creşterea colesterolului seric B. creşterea acidităţii sângelului (creşte ureea în urină) C. instalarea aterosclerozei D. scăderea colesterolului seric E. diminuarea absorbţiei vitaminelor  R ăspuns:A, C, E 31. Consumul de carne slabă/carne grasă se recomadă limitat în anumite stări patologice, cum ar fi: A. afecţiuni dermatologice B. gută C. ateroscleroză D. afecţiuni cardiovasculare E. methemoglobinemia R ăspuns B, C, D 32. Expertiza completă sanitar ă a cărnii urmăreşte: A. determinarea speciei animalului B. determinarea falsificărilor  C. determinarea conţinutului de lactoză 92

D. determinarea conţinutului de conservanţi E. starea de sănătate a animalului R ăspuns A, B, D, E 33. Conservanţii admişi la noi în ţar ă pentru preparatele de carne sunt: A. azotaţii şi azotiţii B. clorura de sodiu C. acidul benzoic şi sărurile lui D. acidul salicilic şi sărurile lui E. aldehida formică R ăspuns:A, B 34. În ce constă avantajele consumului cărnii de peşte: A. peştele este o sursă de acizi graşi omega 3 B. asigur ă un aport crescut de vitamine liposolubile C. asigur ă un aport crescut de vitamine hidrosolubile D. conţine cea mai mică cantitate de fosfor, iod şi fluor  E. nu asigur ă un aport crescut de vitamine liposolubile R ăspuns A, B 35. Carnea de peşte prezintă unele dezavantaje, cum ar fi: A. sângele unui peşte este hemolizant B. sângele unui peşte provoacă conjunctivită C. se poate consuma f ăr ă nici o hipersensibilitate, de către orice persoană D. se poate consuma f ăr ă nici o hipersensibilitate, chiar şi de copii E. este o carne uşor perisabilă R ăspuns: A, B, E 36. Ce microorganisme se pot transmite prin consumul de carne: A. salmonelele B. antraxul C. bruceloza D. tuberculoza E. hepatita R ăspuns A, B, C, D 37. Ce microorganisme din rândul helminţilor se pot transmite prin consum de carne: A. antraxul B. botulismul C. trichinella spiralis D. taenia sagitata E. E.coli R ăspuns C, D 38. Ce măsuri se iau în cazul unei cărnii infestate cu antrax: 93

A. să nu se consume B. să se retragă de pe piaţă C. să fie arsă D. să se refrigereze E. nici o măsur ă R ăspuns A, B, C 39. Carnea şi brânzeturile prezintă unele deosebiri nutritive. Acestea sunt: 1. carnea conţine mai multă metionină şi lisină 2. brânzeturile sunt bogate în leucină, izoleucină şi valină 3. nu există nici o deosebire 4. în carne sunt vitaminele prezente chiar şi după tratament termic (fierbere, afumare) 5. în carne predomină cazeina îar în brânzeturi predomină colagenul Care din afirmaţiile de mai sus sunt adevărate şi care sunt false: A. 1 şi 2 sunt adevărate B. toate sunt adevărate C. toate sunt false D. 3,4 şi 5 sunt false E. 1 şi 2 sunt false iar 3,4 şi 5 sunt reale R ăspuns A, D 40. Carnea de peşte comparativ cu celelalte tipuri de carne este recunoscută pentru unele calităţi nutritive, cum ar fi: 1. este o carne uşor digerabilă 2. conţine multă lactoză şi cazeină 3. conţine iod şi fluor  Care din afirmaţiile de mai sus este/sunt adevărată/adevărate: A.toate B. nici una C.1 şi 3 D. 2 E.1 Raspuns C, E 41. Ce rol au glucidele fermentescibile din f ăină: A. rol plastic B. rol în procesul de preparare a pâinii C. de a trasforma glicogenul în alcool etilic D. de a contribui la formarea gazelor de fermentaţie E. de a contribui la imprimarea gustului şi aromei R ăspuns B, D, E 42. Ce fel de glucide conţine f ăina de grâu: A. numai glucide simple B. numai glucide policondensate C. glucide simple fermentescibile 94

D. amidonul E. celuloză R ăspuns C, D, E 43. Conţinutul de glucide, de proteine şi de material fibros din f ăină, este dependent de: A. gluten B. drojdiile activate C. gradul de extracţie D. cantitatea de f ăină ce se obţine din 100 kg de boabe măcinate E. cantitatea de f ăină ce se obţine din 10 kg de boabe măcinate R ăspuns: C, D 44. Ce fel de proteine se găsesc în f ăină: A. de categoria I B. de categoria II C. proteine ce au aminoacizi esenţiali în cantităţi optime organismului D. proteine ce nu au aminoacizi esenţiali în cantităţi optime organismului E. proteine fermentescibile R ăspuns B, D 45. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la gluten, sunt reale: A. glutenul participă la glicoliza glucidelor  B. glutenul este o proteină C. imprimă proprietăţi elastice şi de spongiozitate produselor de panificaţie D. reţine gazele de fermentaţie E. calitatea glutenului influenţează calitatea produsului R ăspuns: B,C, D, E 46. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la gluten, sunt reale: A. glutenul este format din amiloză şi amilopectină B. glutenul este format din gliadina şi glutenină C. glutenul din f ăina albă, trebuie să fie într-un procent minim de 26 % D. gluenul de calitate are raportul gliadină/glutenină = 3/1 E. glutenul reţine CO2 obţinut din fermentaţia propionică R ăspuns B, C, D 47. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la gluten, sunt false: A. glutenul este format din amiloză şi amilopectină B. glutenul este format din gliadina şi glutenină C. glutenul trebuie să fie într-un procent minim de 30 %, indiferent de tipul f ăinii D. pentru un gluten de calitate, raportul gliadină/glutenină poate avea orice valoare E. glutenul reţine CO2 obţinut din fermentaţia alcoolică R ăspuns A, C, D 48. Unde sunt concentrate sărurile minerale şi celuloza în bobul de cereale: 95

A. spre centru B. spre periferie C. în coajă D. în endosperm E. în germene R ăspuns:B,C 49. Făina albă de grâu trebuie să prezinte anumite proprietăţi organoleptice. Care sunt acestea: A. să fie uscată, încât la trecerea printre degete să se lipească B. să fie uscată, încât la trecerea printre degete să se scurgă ca ‘’nisipul uscat’’ C. să nu aibe miros de mucegai D. să nu aibe miros de maltoză caramelizată E. să fie de culoare închisă R ăspuns B, C 50. Făina albă de grâu trebuie să prezinte anumite proprietăţi organoleptice, cum ar fi: 1. să fie uscată, încât la trecerea printre degete să se scurgă ca ‘’nisipul uscat’’ 2. să nu aibe miros de mucegai 3. să prezinte o culoare alb – gălbuie 4. să prezinte o culoare alb – gălbuie în funcţie de gradul de caramelizare Care din afirmaţiile de mai sus pot fi reale: A. 1, 2 şi 3 B. toate C. nici una D. 2, 3 şi 4 E. 1 şi 2 R ăspuns A, E 51. În ce constă ‘’ boala filantă’’ a pâinii: A. într-o îmbunătăţire a valorii nutritive B. într-o depreciere a valorii nutritive C. în acţiunea amilazei proprii microorganismelor asupra amidonului D. în caramelizarea maltazei E. în formarea unui miez spongios, pufos ce se rupe la întindere R ăspuns B, C 52. Cum se explică acţiunea rahitizantă şi decalcificantă a f ăinii de grâu: A. pe baza dezechilibrului Ca/P B. pe baza prezenţei vitaminei D C. pe baza prezenţei calciului în propor ţie mare D. pe baza fitazei ce eliberează acid fosforic din complexul fosfocalcic E. pe baza fitazei ce eliberează acid fosforic din acidul fitic R ăspuns A, E 53. Cum se explică acţiunea rahitizantă şi decalcificantă a f ăinii de grâu: A. pe baza dezechilibrului Ca/P 96

B. pe baza lipsei de vitamine D C. pe baza lipsei de cloruri D. pe baza acidului fosforic eliberat din acidul fitic E. pe baza acidului fitic R ăspuns A, B, D, E 54. Care este cea mai potrivită remediere a lipsei de calciu şi/ sau de fier din f ăina de grâu: A. extragerea acestor elemente din f ăină B. adaosul acestor elemente în f ăină C. fortificarea prin adaos de gluconat de calciu D. îmbogăţirea cu fier  E. adăugarea acidului fitic R ăspuns B, C, D 55. Ce produse dietetice de panificaţie sunt recomandate în diabet: A. cele cu conţinut mare de glucide B. cele cu conţinut mic de glucide C. fortificate prin adaos de gluconat de calciu D. pâinea ‘’ Graham’’ E. pâinea normoglucidică R ăspuns: B, D 56. Ce produse dietetice de panificaţie sunt recomandate în afecţiuni cardiovasculare: A. pâinea ‘’ Graham’’ B. pâinea albă C. pâinea ‘’ Omega’’ D. pâinea integrală E. pâinea hiposodică R ăspuns A, C, D, E 57. Gr ăsimile alimentare se obţin prin mai multe modalităţi. Care sunt corecte? A. prin presare la rece a produselor vegetale B. prin presare la cald a produselor vegetale C. prin presarea la rece a produselor animale D. prin presarea la cald a smântânii E. prin centrifugarea laptelui R ăspuns A, B, E 58. Următoarele preparate alimentare sunt surse de lipide: A. uleiurile vegetale obţinute prin pasteurizare B. uleiurile vegetale obţinute fie prin presare la rece sau la cald C. untul D. untura de porc sau ovine E. uleiurile minerale R ăspuns B, C, D 97

59. Valoarea nutritivă a gr ăsimilor alimentare constă în următoarele: A. sunt surse de acizi graşi esenţiali B. sunt surse de acizi w-3 şi w -6 C. sunt surse de vitamine hidrosolubile D. sunt surse de vitamine liposolubile E. sunt surse de aminoacizi esenţiali R ăspuns A, B, D 60. Valoare C.U.D.-ului pentru gr ăsimile alimentare este ridicată dacă în preparatele alimentare, gr ăsimile sunt asociate cu: A. substanţe emulsionante B. lecitina C. gălbenuşul de ou D. albuşul de ou E. uleiurile vegetale R ăspuns A, B, C 61. Care din produsele alimentare, se obţin prin chimizare: A. untul B. laptele C. margarina D. uleiurile vegetale saturate E. uleiurile animale saturate R ăspuns C, D 62. În alterarea/prelucrarea termică a gr ăsimilor au loc următoarele reacţii chimice: A. de izomerizare cis-trans B. de izomerizare trans –trans C. de polimerizare D. de iodurare E. de hidroliză R ăspuns A, B, C, E 63. Care sunt deficienţele formării de izomeri trans-trans într-o gr ăsime: A. aceşti izomeri sunt precursori ai acizilor esenţiali B. aceşti izomeri vor constitui noi molecule de lipide de constitu ţie C. aceşti izomeri nu vor constitui noi molecule de lipide de constituţie D. măresc valoarea biologică a gr ăsimii E. scad valoarea biologică a gr ăsimii R ăspuns C, E 64. Antioxidanţii folosiţi pentru protejarea gr ăsimilor alimentare în timpul conservării sunt: A. cei de sinteză B. cei de anilină C. cei de culoare D. cei naturali 98

E. cei cu afinitate tinctorială mare R ăspuns A, D 65. Dintre antioxidantii de sinteză ce se folosesc în preparatele pe bază de gr ăsimi, cei mai utilizaţi sunt: A. toluenul, benzenul B. fenolul, hidroxitoluenul, toluenul C. butilhidroxitoluenul, butilhidroxianisolul D. BHT, BHA E. acidul ascorbic R ăspuns C, D 66. Laptele matern ca valoare nutritivă este asemănător/identic cu laptele: A. de mamă B. de vacă C. de bivoliţă D. ren E. cămilă R ăspuns A, B 67. Conţinutul de gr ăsime din laptele matern este A. 10 % B. asemănător laptelui de oaie C. asemănător laptelui de vacă D. 3.5 % E. sub 2 % R ăspuns C, D 68. Valoarea nutritivă a laptelui matern şi de vacă, constă în următoarele: A. ambele tipuri de lapte conţin cazeină B. ambele tipuri de lapte conţin aminoacizi graşi C. ambele tipuri de lapte conţin aminoacizi esenţiali D. ambele tipuri de lapte se recomandă în alimentaţia copilului E. ambele tipuri de lapte conţin anticorpi R ăspuns C, D, E 69. Coagularea laptelui e un proces natural cu valoare nutritivă din mai multe considerente : A. transformă laptele lichid în coagul de lapte B. coagulul format împiedică asimilarea factorilor nutritivi din lapte C. coagulul format măreşte asimilarea factorilor nutritivi din lapte D. măreşte valoarea C.U.D.-ului pentru factorii nutritivi din lapte E. stă la baza prepar ării iaurturilor  R ăspuns A,C, D 70. Cazeina din lapte, precipită “in vitro” în următoarele condiţii : A. de pH neutru 99

B. de pH acid C. de adăugare de acid acetic, sare de lămâie sau acid ascorbic în lapte D. de pH izoelectric al cazeinei E. de r ăcire R ăspuns B, C, D 71. Cazeina din lapte precipită « in vivo » în următoarele condiţii: A. de aciditate gastrică B. în prezenţa reninei sau labfermentului C. în prezenţa HCl din sucul gastric D. de pH izoelectric al cazeinei E. în prezenta sistemului tampon R ăspuns A, B, C, D 72. Prin coagularea laptelui se obţine: A. cazeina precipitată B. coagulul de lapte şi zerul C. urda D. brânza proaspătă E. renina şi labfermentul R ăspuns A, B, D 73. Cazeina din lapte se găseşte sub formă de: A. cazeinogen B. cazeinat de calciu C. acid cazeinic D. aminoacizi liberi E. proteină de categoria I R ăspuns A, B, C 74. Precizaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la lactoză sunt adevărate: A. este heteroglucidul important din lapte B. este un diglucid C. este glucidul important din lapte D. intervine în absorbţia calciului E. nu intervine în absorbţia calciului R ăspuns B, C, D 75. Precizaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la lactoză sunt adevărate: A. este formată din glucoză şi fructoză B. este formată din glucoză şi galactoză C. este unicul poliglucid din lapte D. nu este suportată de toţii copiii E. are rol laxativ R ăspuns B, D, E 100

76. Precizaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la lactoză sunt adevărate: A. este un diglucid predominant în zahăr  B. imprimă gustul dulce laptelui C. măreşte valoarea C.U.D.-ului pentru calciu şi fosfor  D. este principalul glucid din lapte E. este principalul diglucid din lapte R ăspuns B, C, D, E 77. Gr ăsimea din lapte constituie un factor nutritiv de baz ă din: A. zer  B. unt C. coagulul de lapte D. brânză E. smântâna R ăspuns B, E 78. Să se precizeze care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. în lapte se găsesc suficiente oligoelemente B. în lapte se găseşte vitamina C într-un aport nutritiv suficient C.calciu şi fosforul din lapte se găsesc într-un raport în care se g ăsesc şi-n oase D. deficitul de oligoelemente din laptele matern necesită diversificarea alimentaţiei sugarului  peste 6 luni E. laptele este sursă pentru vitamina C R ăspuns C, D 79. Să se precizeze care din următoarele afirmaţii sunt false: A. în lapte se găsesc suficiente oligoelemente B. în lapte se găseşte vitamina C într-un aport nutritiv suficient C.calciu şi fosforul din lapte se găsesc într-un raport în care se găsesc şi-n oase D. deficitul de oligoelemente din laptele matern necesită diversificarea alimentaţiei sugarului  peste 6 luni E. laptele este sursă pentru vitamina C R ăspuns A, B, E 80. În smântâna şi unt, se concentrează următorii factori nutritivi din lapte: A. fier şi cupru B. calciu şi vitamina C C. vitaminele liposolubile D. gr ăsimile E. cazeina R ăspuns C, D 81. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. enzimele laptelui contribuie la definirea proprietăţilor organoleptice 101

B. toate enzimele prezintă importanţă în analiza chimică a laptelui C. enzimele sunt într-un număr de 19 D. predomină oxidoreductazele şi hidrolazele E. trei dintre enzime, prezintă importanţă în analiza laptelui R ăspuns C, D, E 82. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt false: A. enzimele laptelui contribuie la definirea proprietăţilor organoleptice B. toate enzimele prezintă importanţă în analiza chimică a laptelui C. enzimele sunt într-un număr de 19 D. una dintre oxidoreductazele din lapte este şi reductaza E. trei dintre enzime, prezintă importanţă în analiza laptelui R ăspuns A, B, D 83. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt false: A. la falsificarea laptelui prin ad ăugare de apă, enzimele se inactivează B. la pasteurizarea laptelui, enzimele se inactivează C. enzimele sunt într-un număr de 19 D. reductaza se determină pentru a verifica pasteurizarea laptelui E. la adăugarea de bicarbonat, amilaza va hidroliza intens amidonul R ăspuns A, B, D, E 83’. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt false: A. la falsificarea laptelui prin ad ăugare de apă, enzimele se inactivează B. la pasteurizarea laptelui, 3 enzime se inactivează C. enzimele sunt într-un număr de 19 D. reductaza se determină pentru a verifica pasteurizarea laptelui E. la adăugarea de bicarbonat, amilaza va hidroliza intens amidonul R ăspuns A, D, E 84. Fixarea calciului în oase, este favorizată de: A. vitamina C B. lactoza şi vitamina D din lapte C. vitamina D şi razele solare D. aciditatea sucului gastric E. oligoelementele din lapte R ăspuns B, C 85. Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. vitamina C fixează calciul în oase B. vitamina C măreşte C.U.D.-ul pentru calciu şi fosfor  C. valoarea C.U.D-ului pentru calciu va fi mărită de lactoza şi vitamina D din lapte D. acidul oxalic măreşte valoarea C.U.D.-ului pentru calciu 102

E. este recomandat la copii a se consuma laptele în combinaţie cu ciocolată sau cacao R ăspuns A, B, D, E 86. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. vitamina C fixează calciul în oase B. vitamina C măreşte C.U.D.-ul pentru calciu şi fosfor  C. valoarea C.U.D-ului pentru calciu va fi mărită de lactoza şi vitamina D din lapte D. acidul oxalic scade C.U.D.-ului pentru calciu E. este recomandat la copii a se consuma laptele în combinaţie cu ciocolată sau cacao R ăspuns C, D 87. Care dintre afirmaţiile de mai jos, sunt adevărate: A. copii sufer ă dacă sunt alergici la lactoză B. laptele de capr ă conţine lactoză în propor ţie mai redusă faţă de celelalte tipuri de lapte C. lactoza nu provoacă colici abdominali D. lactoza are rol laxativ E. lactoza are rol în fixarea calciului R ăspuns A, B, D, E 88. Care dintre afirmaţiile de mai jos, sunt false: A. copiii sufer ă dacă sunt alergici la lactoză B. laptele de capr ă nu conţine lactoză în propor ţie mai redusă faţă de celelalte tipuri de lapte C. lactoza nu are rol laxativ D. lactoza nu influenţează absorbţia calciului exogen E. lactoza predomină în aceeaşi propor ţie în lapte ca şi-n derivatele lactate acide R ăspuns B, C, D, E 89. Care dintre afirmaţiile de mai jos, sunt false: A. copii nu sufer ă dacă sunt alergici la lactoză B. laptele de capr ă conţine lactoză în propor ţie mai crescută faţă de celelalte tipuri de lapte C. lactoza nu provoacă colici abdominali D. lactoza are rol laxativ E. lactoza are rol în fixarea calciului R ăspuns A, B, C 90. Printre procesele biochimice normale ce au loc în lapte, se enumer ă: A. fermentaţia lactică, butirică B. fermentaţia lactică, propionică C. ß-oxidarea acizilor graşi D. maturarea E. glicoliza aerobă R ăspuns A, B, D 91. Maturarea este un proces biochimic ce se desf ăşoar ă în lapte. Ce afirmaţii sunt adevărate referitor la acest proces: 103

A. e un proces normal B. e un proces anormal C. e un proces prin care se obţine untul D. e un proces prin care se obţin brânzeturile E. e un proces prin care se obţine iaurtul R ăspuns A, D 92. Maturarea este un proces biochimic ce se desf ăşoar ă în lapte. Ce afirmaţii sunt adevărate referitor la acest proces: A. e un proces normal B. stă la baza prepar ării brânzeturilor  C. se formează aminoacizii liberi, acizii organici inferiori D. au loc reacţii de hidroliză a proteinelor, glucidelor şi lipidelor  E. au loc reacţii de biosinteză şi anabolism R ăspuns A, B, C, D 93. Amoniacul influenţează proprietăţile laptelui. De unde poate proveni în lapte şi cum influenţează  proprietăţile laptelui: A. provine în urma fermentaţiilor acide şi influienţează pH-ul B. provine în urma contaminării cu E coli şi influienţează pH-ul C. provine din descompunerea normală a proteinelor din lapte şi influienţează proprietăţile cazeinei D. provine din descompunerea proteinelor de către microorganismele contaminante şi influenţează proprietăţile cazeinei E. provine din descompunerea proteinelor de către microorganismele contaminante şi influenţează coagularea laptelui R ăspuns B, D, E 94. Ce influenţează amoniacul format în laptele contaminat cu E coli: A. modifică permeabilitatea celular ă B. modifică presiunea osmotică C. modifică pH-ul laptelui D. influenţează formarea brânzeturilor  E. influenţează proprietăţile cazeinei R ăspuns C, D, E 95. Laptele este un aliment uşor perisabil şi contaminant. În acest context, care din următoarele afirmaţii sunt false: A. laptele infestat va creşte riscul de alterare a unui preparat pe bază de lapte B. în lapte nu se pot dezvolta microorganismele patogene C. în laptele de capr ă nu se dezvoltă bacilul Koch D. în laptele de capr ă se dezvoltă bacilul Koch E. în lapte nu se dezvoltă E coli R ăspuns B, D, E 104

96. Laptele este un aliment uşor perisabil şi contaminat. În acest context, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. laptele infestat va creşte riscul de alterare a unui preparat pe bază de lapte B. în lapte nu se pot dezvolta microorganismele patogene C. în laptele de capr ă nu se dezvoltă bacilul Koch D. în laptele de capr ă se dezvoltă bacilul Koch E. în lapte se dezvoltă E coli R ăspuns A, C, E 97. Laptele pune în pericol sănătatea populaţiei dacă: A. este contaminat B. prezintă urme de micotoxine, pesticide C. prezintă urme de nitraţi, nitriţi D. este pasteurizat E. este crud şi păstrat la temperaturi înalte mai mult timp R ăspuns A, B, C, E 98. Valoarea nutritivă a ouălelor constă în: A. prezenţa vitaminelor liposolubile B. absenţa tioaminoacizilor  C. prezenţa tioaminoacizilor în propor ţie dublă faţă de alte produse animaliere D. prezenţa tioaminoacizilor în propor ţie triplă faţă de alte produse animaliere E. prezenţa tioaminoacizilor în propor ţie triplă faţă de alte produse vegetale R ăspuns A, C 99. Prospeţimea unui ou se pune în evidenţă astfel: A. prin măsurarea distanţei dintre cele două foiţe ce ader ă de coajă B. prin măsurarea distanţei dintre cele două foiţe dintre gălbenuş şi albuş C. prin menţinerea integrităţii gălbenuşului la spargerea oului D. prin măsurarea porilor  E. prin măsurarea volumului R ăspuns A, C 100. Ouălele prezintă anumite dezavantaje. Care sunt acestea: A. prezenţa ovidinei B. prezenţa antitriptazei C. prin intermediul lor se pot transmite agenţi dăunători D. prin intermediul lor se pot infiltra adeseori salmonelele şi E. coli E. prezenţa calciului în coajă R ăspuns A, B, C, D 101. Indicaţi care dintre produsele dulci prezintă riscul de contaminare cel mai mare: A. produsele cu 80-100 % glucide B. produsele cu 65-75 % glucide C. mixturile 105

D. produsele cu 20-40 % glucide E. pr ă jiturile, torturile, îngheţatele R ăspuns C,D, E 102. Ce avantaje prezintă zahărul invertit faţă de zahăr: A. poate fi obţinut printr-un proces natural B. poate fi obţinut printr-un proces industrial C. are capacitate de îndulcire mai mare decât a zahărului D. se absoarbe mai lent în comparaţie cu zahărul E. se absoarbe mai rapid în comparaţie cu zahărul R ăspuns A, C, E 103. Indicaţi asemănările în ceea ce priveşte valoarea nutritivă a zahărului şi a mierii de albine: A. ambele produse sunt surse energetice B. ambele produse sunt greu de asimilat C. mierea de albine se absoarbe mai lent faţă de zahăr  D. ambele produse proteice se absorb rapid încât se asigur ă glicemia E. ambele produse conţin glucoză în procent majoritar  R ăspuns A, E 104. Indicaţi ce glucide pot determina cristalizarea mierii de albine: A. zahărul B. glucoza C. fructoza D.amilazele E. amidonul, gelatina sau f ăină R ăspuns B, C 105. Mierea de albine este un produs dulce. Din ce categorii de produse zaharoase face parte: A. din categoria produselor amidonoase B. din categoria produselor dulci cu 80-100 % glucide C. din categoria produselor dulci cu 65-75 % glucide D. din categoria produselor dulci cu 20-40 % glucide E. din categoria produselor zaharoase naturale R ăspuns B, E 106. Gemurile, dulceţurile, siropurile de fructe sunt preparate dulci, ce fac parte din categoria: A. din categoria produselor cu 65-75 % glucide B. din categoria produselor cu 20-40 % glucide C. produse dulci din zahăr şi fructe D. preparate îndulcite uneori cu îndulcitori de sinteză E. preparate îndulcite, indicate a se consuma în cantităţi nelimitate de diabetici R ăspuns A, C, D 107. Care din afirmaţiile următoarele, referitoare la acţiunile terapeutice ale mierii de albine sunt reale: 106

A. are acţiune expectorantă B. are acţiune calorică C. are acţiune antianemică D. are acţiune de apărare imunitar ă a organismului E. nu are acţiune laxativă R ăspuns A, C, D 108. Care din afirmaţiile următoarele, referitoare la acţiunile terapeutice ale mierii de albine sunt false: A. are acţiune expectorantă B. are acţiune calorică C. are acţiune antianemică D. are acţiune de apărare imunitar ă a organismului E. nu are acţiune laxativă R ăspuns B, E 109. Consumul exagerat de produse dulci poate duce la: A. obezitate B. diabet C. mărirea necesarului de vitamina B1 D. mărirea necesarului de tiamină E. o greutate normoponderală R ăspuns A, B, C, D 110. Care din produsele zaharoase nu prezintă risc foarte crescut pentru contaminare cu diferite microorganisme: A. gemurile B. fructele zahariste C. mixturile D. compoturile E. mierea de albine R ăspuns A, B, D, E 111. Care din produsele zaharoase prezintă risc crescut pentru contaminare cu diferite microorganisme: A. pr ă jiturile preparate din f ăină, zahăr, lapte şi ouă B. îngheţata C. gemul D. torturile E. compoturile R ăspuns A, B, D 112. Contaminarea produselor dulci care conţin cel mai mic procent de glucide, poate proveni: A. de la materiile prime folosite B. de la persoanle ce le prepar ă C. de la conţinutul mare de glucide pe care-l conţin D. de la ouăle infestate cu salmonele 107

E. de la glucidele infestate cu salmonele R ăspuns A, B, D 113. Poluarea produselor dulci constă în prezenţa următorilor compuşi chimici în preparatul respectiv: A. B. C. D. E.

glucidele laptele urmele de metale grele provenite de la utilaje compuşii proveniţi de la materialul de ambalat coloranţii de sinteză

R ăspuns C, D, E 114. Indicaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt reale, cu privire la prepararea produselor dulci: A. nu se admit coloranţii de anilină B. se admit coloranţii de anilină C. nu se admit aditivii pentru o colorare şi aromatizare excesivă D. se admite supracolorarea şi aromatizarea excesivă E. nu se admite folosirea zahărului în produsele pentru diabetici R ăspuns A, C, E 115. Indicaţi care din afirmaţiile de mai jos nu sunt reale, cu privire la prepararea produselor dulci: A. nu se admit coloranţii de anilină B. se admit coloranţii de anilină C. nu se admit aditivii pentru o colorare şi aromatizare excesivă D. se admite supracolorarea şi aromatizarea excesivă E. nu se admite folosirea zahărului în produsele pentru diabetici R ăspuns B, D 116. Indicaţi care din afirmaţiile de mai jos nu sunt false, cu privire la prepararea produselor dulci: A. nu se admit coloranţii de anilină B. se admit coloranţii de anilină C. nu se admit aditivii pentru o colorare şi aromatizare excesivă D. se admite supracolorarea şi aromatizarea excesivă E. nu se admite folosirea zahărului în produsele pentru diabetici R ăspuns A, C, E 117. Ce fel de glucide predomină în fructe şi legume: A. glucide simple B. poliglucide C. glucoza, fructoza, zaharoza D. glicogen E. gluten R ăspuns A, B, C 118. În care din legume conţinutul de glucide este redus: 108

A. cartofi, gulii, ceapa B. salată, spanac, varză C. tuberculi D. legumele ce se consumă sub formă de frunze E. legumele ce nu se consumă sub formă de frunze R ăspuns B, D 119. Amidonul este poliglucidul ce predomină în: A. legume ce se consumă sub formă de tuberculi B. cartofi, gulii C. legume ce se consumă sub formă de frunze D. ceapă, mure, pere E. fructe cu seminţe R ăspuns A, B 120. Care este explicaţia faptului că un ‘’diabetic’’ tolerează mai bine fructele cu seminţe? A. conţin glucoză, care este uşor asimilată B. nu conţin glucoză, care este uşor asimilată C. conţin fructoză ce stimulează acţiunea insulinei D. nu conţin fructoză ce stimulează acţiunea insulinei E. conţin poliglucide de rezervă R ăspuns B, C 121. Există unele asemănări şi deosebiri în ceea ce priveşte compoziţia bananelor şi cartofilor. Care din afirmaţiile de mai jos fac referire la acest aspect: A. conţin lipide B. conţin amidon C. amidonul din banane este tolerat chiar dacă se consumă crud D. amidonul din cartof nu este tolerat dac ă se consumă crud E. amidonul din cartof este tolerat chiar dacă se consumă crud R ăspuns B, C, D 122. Ce elemente chimice din compoziţia fructelor şi legumelor intervin în reglarea tranzitului intestinal: A. poliaminoacizii B. fibrele insolubile C. pectinele D. fibrele solubile E. acizii minerali R ăspuns B, C, D 123. Pectina, element chimic din fructe şi legume, poate fi caracterizată astfel: A. este o fibr ă insolubilă ca şi celuloza şi lignina B. este o fibr ă solubilă ca şi celuloza şi lignina C. este o fibr ă solubilă D. formează o masă gelatinoasă E. confer ă văscozitatea unor preparate farmaceutice 109

R ăspuns C, D, E 124. Care este mecanismul prin care acţionează pectinele în reglarea tranzitului intestinal: A. întârzie absorbţia alimentelor  B. favorizează absorbţia alimentelor  C. favorizează golirea stomacului, contribuind la formarea bolului fecal D. fiind insolubile nu absorb alimentele E. fiind insolubile golesc stomacul R ăspuns A, C 125. Ce avantaje prezintă dieta ce include şi ‘’pectinele’’ din fructe şi legume: A. previne apariţia cariilor  B. previne apariţia de cancere C. la diabetici scade glicemia D. scade colesterolul E. nu scade colesterolul R ăspuns B, C, D 126. Ce acizi organici se găsesc în fructe: A. acidul clorhidric, sulfuric, azotic B. acidul malic, succinic, tartric, oxalic, citric C. glicerol, acid oleic D. acid benzoic, acid tanic E. acid carbonic, bicarbonat R ăspuns B, D 127. Seminţele se dovleac sunt bogate în: A. glucide B. proteine C. lipide D. gr ăsimi E. pectine R ăspuns C, D 128. Fructele şi legumele, datorită alcalinităţii pot fi recomandate în: A. ulcere B. contracararea tendinţei de acidoză C. gută D. alcaloze E. accentuarea tendinţei de acidoză R ăspuns A, B, C 129. In produsele vegetale, concentraţia de ‘’vitamina C’’ este influenţată de mai mulţi factori. Care sunt aceşti factori: A. lumina 110

B. factori enzimatici C. factori de coagulare D. factori de accelerare a vitezei cromatice E. temperatura R ăspuns A, B, E 130. Care sunt pigmenţii din legume şi fructe: A. carotenul B. licopina C. luteina D. glutenul E. mirtilina R ăspuns A, B, C, E 131. Precizaţi care din următoarele tipuri de băuturi, sunt nealcoolice: A. cidru B. vinul C. sucul de fructe D. apa carbogazoasă E. cafeaua R ăspuns C, D, E 132. Precizaţi care din următoarele tipuri de băuturi, sunt nealcoolice: A. apa minerală B. sifonul C. ceaiul D. cafeaua E. cidrul R ăspuns A, B, C, D 133. Precizaţi care din următoarele tipuri de băuturi, sunt alcoolice: A. coniacul B. berea C. apa minerală D. vinul tonic E. cafeaua R ăspuns A, B, D 134. Care este concentraţia minimă de săruri minerale din apele minerale naturale: A. 1 g/L B. 1 mg/L C. 1000mg/L D. 0. 1 g/100mL E. 0.1 mg/100mL R ăspuns A, C, D 111

135. Ceaiul chinezesc, comparativ cu apa minerală, este o sursă importantă de: A. compuşi glucidici B. compuşi flavonici C. cofeina D. apă E. săruri minerale R ăspuns B, C 136. Cafeaua şi ceaiul chinezesc prezintă unele proprietăţi terapeutice cum ar fi: A. stimulează activitatea sistemului nervos central B. înlătur ă starea de oboseală C. ameliorează reumatismul D. ameliorează nevralgia E. menţine tensiunea constantă R ăspuns A, B 137. Ce materii prime se folosesc pentru obţinerea berii: A. fructele cum ar fi strugurii, merele, perele B. orzul C. orzoaica D. hameiul - inflorescenţele bărbăteşti E. hameiul - inflorescenţele femeile R ăspuns B, C, E 138. Vinul are o compoziţie chimică complexă. Ce fel de compuşi chimici se găsesc în vin: A. acizi graşi esenţiali B. esteri C. alcooli D. acizi organici E. aldehide şi cetone R ăspuns B, C, D, E 139. Unii compuşi chimici din vin determină proprietăţile organoleptice. În acest context care din următoarele afirmaţii sunt reale: A. acizii organici imprimă aciditate B. culoarea este dată de fenoli C. buchetul şi aroma sunt date de alcoolul etilic D. buchetul şi aroma sunt date de esteri, aldehide, cetone E. fineţea lor e dată de potasiu R ăspuns A, B, D, E 140. Vinurile roşii se deosebesc de cele albe prin următoarele aspecte: A. vinurile roşii sunt mai puţin acide decât cele albe B. vinurile roşii sunt mai acide decât cele albe C. vinurile roşii conţin mai puţine taninuri 112

D. vinurile roşii conţin mai multe taninuri E. vinurile roşii conţin mai mulţi polifenoli R ăspuns B, D, E 141. Alcoolul etilic separat prin distilarea frac ţionată, la obţinerea băuturilor alcoolice distilate poate fi impurificat cu: A. alcool metilic B. acid cianhidric C. furfurol D. acid clorhidric E. hidroxid de sodiu R ăspuns A, B, C 142. Alcoolul etilic, componentă esenţială a b ăuturilor alcoolice distilate, poate fi impurificat cu diver şi compuşi. Care sunt aceşti compuşi şi de unde pot proveni? A. acidul cianhidric, provenit din coada de distilare B. acidul cianhidric, provenit din mijlocul de distilare C. furfurolul, provenit din coada de distilare D. furfurolul, provenit din capul de distilare E. alcoolul metilic, provenit din capul de distilare R ăspuns A, C, E 143. Acidul cianhidric este un ‘toxic” pentru băuturile alcoolice distilate. Cum se explic ă prezenţa lui în aceste băuturi. A. din descompunerea fermentativă a glucidelor  B. din sâmburii fructelor folosite la fermentaţie C. din coada de distilare D. din descompunerea fierului E. din descompunerea amigdalinei R ăspuns B, C, E 144. Culoarea, aroma şi buchetul coniacului sunt date de: A. transformările chimice ce au loc în timpul p ăstr ării distilatului B. reacţiile de esterificare dintre acizii şi alcoolii din compoziţia chimică normală C. reacţiile de esterificare ce au loc între alcoolii existen ţi D. transferul de O2 prin porii lemnului de stejar din care este funcţionat butoiul E. alcoolul etilic R ăspuns A, B, D 145. Calitatea unui vin sau a unui coniac este dată de: A. multitudinea de reacţii chimice ce au loc în timpul păstr ării B. multitudinea de reacţii chimice ce au loc în timpul alter ării C. multitudinea de reacţii chimice ce au loc în timpul distil ării D. calitatea strugurilor folosiţi E. alcoolul etilic 113