00. SUPORT de CURS M1.C7 - Protectia Muncii

SUPORT DE CURS 2014

ELECTR ELEC TRIC ICI IIAN AN CONS NSTR TRU UC ȚII ICIA N ÎN CO II Cod COR: 71701

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 1 din 112

i ng.Gheor gheBucăt ar u F o r ma t o r :

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 2 din 112

i ng.Gheor gheBucăt ar u F o r ma t o r :

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 2 din 112

Noţiuni generale despre protecţia muncii şi a mediului

Pag.03

Factorii de risc şi regulile de igienă individuală la locl de muncă

Pag.20

Norme de securitate la locul de muncă

Pag.48

Primul ajutor în ca de accident

Pag.!4

"omunicarea la locul de muncă

Pag.#3

$ucrul în ec%ipă

Pag.80

&rganiarea ergonomică a locului de muncă

Pag.8'

(nterviul pentru angajare

Pag.)00

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 3 din 112

Noţiuni generale despre protecţia muncii şi a mediului ).Protectia muncii 1.1 Notiuni generale . Legislația în domeniul protecției muncii cuprinde măsuri ce vizează îmbunătățirea securității și a sănătății în muncă ( sănătatea și securitatea ocupațională) a lucrătorilor. Definitorii in acest sens sunt : 

Legea securității și sănătății în muncă nr. 319 din 14 iulie 2006



HG nr. 1425 din 11 ctm!rie 2006" #rme metdlgice de a$licare a  $re%ederilr Legii securității și sănătății în muncă nr. 319&2006

 A.Terminologie specifică  Ptri%it legislatiei" termenii și e'$resiile s$eci(ice dmeniului sunt de(inite ast(el)

a) lucrător  *  $ersana anga+ată de către un anga+atr" $tri%it legii" inclusi% studenții" ele%ii în $eriada e(ectuării stagiului de  $ractică" $recum și ucenicii și alți $artici$anți  la $rcesul de muncă" cu e'ce$tia  $ersanelr care $restea,ă acti%ități casnice-

b) angajator  *  $ersana (i,ica sau +uridica ce se a(la în ra$rturi de munca ri de ser%iciu cu lucratrul res$ecti% si care are res$nsa!ilitatea între$rinderii si&sau unitatii-

c) alți participanți la procesul de muncă  * $ersane a(late în între$rindere" cu  $ermisiunea anga+atrului" în $eriada de %eri(icare $reala!ilă a a$titudinilr $r(esinale în %ederea anga+ării" $ersane care $restea,ă acti%ități în (lsul cmunității sau acti%ități în regim de %luntariat" $recum și șmeri $e durata $artici$ării la  (rma de $regătire $r(esinală și   $ersane care nu au cntract indi%idual de muncă înceiat în (rma scris si $entru care se  $ate (ace d%ada $re%ederilr cntractuale și a $restațiilr e(ectuate $rin rice alt mi+lc de  $r!ăINOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag  din 112

d) repre!entant al lucrătorilor   cu răs$underi s$eci(ice în dmeniul securității și sănătății  lucrătrilr * $ersana aleasă" selectată sau desemnată de lucrătri" în cn(rmitate cu  $re%ederile legale" să îi re$re,inte $e aceștia în ceea ce $ri%ește  $r!lemele re(eritare la  $rtecția securității și sănătății lucrătrilr în muncă-

e) pre"enire  * ansam!lul de dis$,itii sau masuri luate ri $re%a,ute în tate eta$ele  $rcesului de munca" în sc$ul e%itarii sau diminuarii riscurilr $r(esinale-

f) e"eniment  * accidentul care a antrenat decesul sau %atamari ale rganismului" $rdus în tim$ul $rcesului de munca ri în înde$linirea îndatririlr de ser%iciu" situatia de $ersana data dis$aruta sau accidentul de traseu ri de circulatie" în cnditiile în care au (st im$licate  $ersane anga+ate" incidentul $ericuls" $recum si ca,ul susce$ti!il de !ala $r(esinala sau legata de $r(esiune-

 g) accident de muncă   * %ătămarea %ilentă a rganismului" $recum si int'icatia acuta  $r(esinala" care au lc în tim$ul $rcesului de munca sau în înde$linirea îndatririlr de ser%iciu si care $r%aca inca$acitate tem$rara de munca de cel $utin 3 ,ile calendaristice" in%aliditate ri deces-

#) boală profesională  * a(ectiunea care se $rduce ca urmare a e'ercitarii unei meserii sau  $r(esii" cau,ata de agenti nci%i (i,ici" cimici ri !ilgici  caracteristici lcului de munca" $recum si de su$raslicitarea di(eritelr rgane sau sisteme ale rganismului" în $rcesul de munca-

i) ec#ipament de muncă  * rice masina" a$arat" unealta sau instalatie (lsita în munca j) ec#ipament indi"idual de protecție * rice eci$ament destinat a (i $urtat sau m/nuit de un lucrătr $entru a*l $rte+a îm$tri%a unuia ri mai multr riscuri care ar $utea sa îi $una în $ericl securitatea si  sanatatea la lcul de munca" $recum si rice su$liment sau accesriu  $riectat $entru a înde$lini acest !iecti%-

$) loc de muncă  * lcul destinat sa cu$rinda $sturi  de lucru" situat în cladirile între$rinderii si&sau unitatii" inclusi% rice alt lc din aria între$rinderii si&sau unitatii  la care lucratrul are acces în cadrul des(asurarii  acti%itatii-

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag %  din 112

l) pericol gra" si iminent de accidentare * situatia cncreta" reala si actuala careia îi li$seste dar $rile+ul declansatr $entru a $rduce un accident în rice mmentm) stagiu de practică   * instruirea cu caracter a$licati%" s$eci(ica meseriei sau s$ecialitatii în care se $regatesc ele%ii" studentii" ucenicii" $recum si smerii în $eriada de recn%ersie  $r(esinalan) securitate si sănătate în muncă   * ansam!lul de acti%itati institutinali,ate a%/nd ca sc$ asigurarea celr mai !une cnditii în des(asurarea $rcesului de munca" a$ararea %ietii" integritatii (i,ice si $siice" sanatatii lucratrilr si a altr $ersane $artici$ante la $rcesul de munca-

o) incident periculos   * e%enimentul identi(ica!il" cum ar (i e'$l,ia" incendiul" a%aria" accidentul tenic" emisiile ma+re de n'e" re,ultat din dis(unctinalitatea unei acti%itati sau a unui eci$ament de munca sau&si din cm$rtamentul neadec%at al (actrului uman care nu a a(ectat lucratrii" dar ar (i (st $si!il sa ai!a asemenea urmari si&sau a cau,at ri ar (i (st   $si!il sa $rduca $agu!e materiale-

 p) ser"icii e&terne * $ersane +uridice sau (i,ice din a(ara între$rinderii&unitatii" a!ilitate sa $reste,e ser%icii de  $rtectie si $re%enire în dmeniul securitatii si sanatatii în munca" cn(rm legii') accident usor   * e%eniment care are dre$t cnsecinta le,iuni su$er(iciale care necesita numai acrdarea $rimelr  îngri+iri medicale si a antrenat inca$acitate de munca cu  durata mai mica de 3 ,iler) boala legata de profesiune  * !ala cu determinare multi(actriala" la care unii (actri determinanti sunt de natura $r(esinală.

(. istemul de muncă  cti%itatea de $re%enire si $rtectie are ca sc$ asigurarea celr mai  !une cnditii de munca" $re%enirea accidentelr de munca si a !lilr   $r(esinale in randul lucratrilr si  ada$tarea la $rgresul stiintei si  tenicii. ndi(erent de natura $rcesului de munca" la reali,area ricarei  INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag * din 112

acti%itati $rducti%e este necesar sa e'iste 4 elemente) e'ecutantul" sarcina de munca" mi+lacele de $rductie si mediul de muncă lementele $rcesului de munca si interactiunea lr)

+rocesul de munca re$re,inta succesiunea în tim$ si în s$atiu a acti%itatilr e'ecutantului si  mi+lacelr de $rductie în sistemul de munca. ,&ecutantul este lucratrul im$licat nemi+lcit în reali,area sarcinii de munca. arcina de munca re$re,inta ttalitatea actiunilr $e care tre!uie sa le e(ectue,e e'ecutantul" $rin intermediul  mi+lacelr de $rductie" $entru reali,area sc$ului $r$us" in anumite cnditii ale mediului de munca. -ijloacele de munca  re$re,inta ttalitatea mi+lacelr de  $rductie cladiri" instalatii" masini" unelte" mi+lace de trans$rt etc. si a !iectelr muncii materiile $rime $e care lucratrii le (lsesc în $rcesul de $rductie. ediul de munca re$re,inta ttalitatea cnditiilr (i,ice" cimice" !ilgice si $silgice în care e'ecutantul îsi  des(asara acti%itatea isi reali,ea,a sarcina de munca. Pentru ca un $rces de muncă să se des(ășare" aceste elemente tre!uie sa intre in relatii unele cu altele.  %and ca sc$ cmun reali,area $rcesului de munca si (iind  intercnectate (unctinal" se $ate s$une ca aceste elemente alcatuiesc un sistem" sistemul de muncă.

istemul de muncă  re$re,inta ttalitatea actiunilr $e care tre!uie sa le e(ectue,e e'ecutantul $rin intermediul mi+lacelr  INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag   din 112

de $rductie" $entru reali,area sc$ului sistemului de munca si a cnditiilr im$use de reali,are a acestra.

/. 0egea securității și sănătății în muncă Legea securității și sănătății în muncă nr. 31 2* are ca sc$ instituirea de masuri $ri%ind $rm%area îm!unatatirii securitatii si sanatatii în munca a lucratrilr. a sta!ileste $rinci$ii generale re(eritare la)  !ligatiile anga+atrilr"   $re%enirea riscurilr $r(esinale"   $rtectia sanatatii si securitatea lucratrilr"  eliminarea (actrilr de risc si accidentare"  in(rmarea" cnsultarea" $artici$area ecili!rata  $tri%it legii"   instruirea lucratrilr si a re$re,entantilr lr"  direcțiile generale $entru im$lementarea acestr $rinci$ii dul de a$licare a $re%ederilr  0egii securitatii si sanatatii în munca nr. 312* este sta!ilit $rin 45 nr. 12% din 11 octombrie 2* 6 Norme metodologice.

*lectricieni + protec,ia muncii N&-* /P*"(F("* * P-&1*"( N"(( P*N1- *$*"1-("(*N( Prevederi generale Coninutul normelor specifice de protecia muncii se referă la activitatea care se desfă!oară în instalaiile de utilizare a energiei electrice !i asupra acestora indiferent de forma de proprietate asupra lor sau apartenea personalului care le proiectează" e#ecută" e#ploatează sau repară. $ceste norme au caracter naional !i trebuie aplicate de către toate persoanele %uridice !i fizice implicate în proiectarea" e#ecutarea" utilizare sau repararea instalaiilor electrice de %oasă tensiune situate în aval de : & punctul de măsură al energiei electrice furnizate de către distribuitor & punctul de separare electrică faă de instalaiile distribuitorului INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 7 din 112

P-&1*"( (P&1-(5 *$*"1-&"16-(( 7N -**$* s( (N/1$(( *$*"1-("* * &/6 1*N/(N* "&N/(*-(( 9*N*-$*.  'n toate domeniile de activitate" electricitatea a devenit un a%utor indispensabil pentru om.  'n afara avanta%elor deosebite pe care le ofera" electricitatea prezinta însa si pericolul electrocutarii (soc electric fatal *)" daca nu se aplica masurile corespunzatoare de protectie. +rimul accident mortal prin electrocutare înregistrat de statistici a avut loc în ,-" pe /ac0tul rusesc 1Livadia1 c2nd un foc0ist a atins dulia aflata sub tensiune a unui corp de iluminat 3-*. De atunci" mii de oameni au cazut victime ating2nd elemente care se aflau normal sub tensiune sau care au intrat accidental în legatura cu astfel de elemente datorita unor defecte de izolatie" datorate efectului patofiziologic ( șoc electric) care apare la trecerea unui curent electric prin corpul omului sau prin corpul unui animal. Din nefericire" nici un organ senzorial al omului nu poate sa detecteze o tensiune electrica si sa puna omul în garda împotriva atingerii elementelor aflate sub tensiune. +entru a întelege mai bine efectul curentului electric se impun c2teva precizari. 'n cazul în care un musc0i oarecare al unei fiinte vii este parcurs în sens longitudinal de un curent" el tinde sa se contracte" daca curentul depaseste o anumita valoare si o anumita panta (di4dt). $ceasta constatare este valabila si pentru musc0iul cardiac" care însa" se deosebeste foarte mult de ceilalti musc0i" prin faptul ca în el se induce permanent o tensiune necesara pentru functionarea normala a cordului. /ordul constituie deci un dipol electric" a carui tensiune are drept consecinta" în mod natural" producerea unui c2mp electric în corp. Diferenta de potential între doua puncte ale corpului omenesc" alese în mod arbitrar" se poate ilustra în mod intuitiv prin intermediul electrocardiogramei5 marimea absoluta a acestei diferente de potential variaza între , si ,"6m7" iar frecventa variaza între ,", si ,"8 9z. Daca cordului i se aplica o tensiune e#terioara" sistemul de comanda si de propagare a e#citatiilor" poate fi perturbat astfel înc2t functionarea normala a diferitelor zone ale cordului sa fie perturbată.

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag  din 112

"* /* 7N1:P$6 ":N 1* *$*"1-&"1*;(< amenii sunt (ragili. 7r$urile nastre $t (i cu u8urină mutilate de $r$riile nastre creaii) sunt   ,dr!ite" ciu$ite" mucegăiesc. :ar (ra (i,ică este sla!ă 8i ine(icientă în cm$araie cu !ine* cunscuta electrcutare" care nu mară în (elul în care credeai. :acă ai a(lat cum te mară electrcutarea din desene animate ; te $ră+e8ti" cr$ul tău trans(rm/ndu*se în arti(icii 8i asele de%enindu*i %i,i!ile ; ei !ine" te în8eli. ,lectricitatea nu te  prăje8te ; $entru aceasta ar (i ne%ie de mult mai multă dec/t este necesar $entru a te mrî" care e înspăim9ntător de pu:in.  :ar înainte să trecem la $artea în(ric8ătare" să re,l%ăm cu $artea tenică. 'istă mai multe unităi  de măsură ce descriu electricitatea) voltul" care măsară %lta+ul" amperul intensitatea curentului  electric" attul $uterea 8i o0mul re,istena. ; analogie destul de !ună se $ate (ace între curentul electric cntinuu și curgerea a$ei" e'ist/nd  ttuși di(erene ma+re dintre ele) "oltajul este ca !i  presiunea apei " curentul (măsurat în amperi) precum debitul " iar re!isten:a (în o0mi) ca !i dimensiunea grsimea conductei.

 7re8terea %lta+ului duce la un curent mai  mare mai muli am$eri ; cnsider/nd că re,istena este cnstantă ; dearece în md lgic cre8terea $resiunii aduce cu sine cre8terea de!itului. Puterea măsurată în 10 1? electrni trec/nd $rintr* secțiune unitară $e secundă. ar un
  ;e c9te electricitate este ne"oie pentru a omorî o  persoană<

*=ectele curentului electric asupra omului Cu toate ca fenomenele electrice referitoare la INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 1 din 112

organismele vii sunt cunoscute înca din anii din %urul lui ," cunostintele privind pericolul curentului electric sunt incomplete si nici în prezent problema nu este pe deplin elucidata.

functionarea fara întrerupere" la parametri normali și asigurarea protectiei personalului împotriva efectelor periculoase ce însotesc trecerea curentului electric prin corpul omului



(nstala,iile electrice nu preintă nici un pericol at>t timp c>t curentul electric circulă prin căi special destinate acestui scop ? conductoare iolate între ele @i =a,ă de păm>nt. +robabilitatea producerii unor  pericole apare atunci c9nd apar curenti de scurgere" adica curenti care circula pe alte cai dec2t cele special destinate. >arimea curentilor de scurgere si în consecinta si gradul de pericol depinde de starea izolatiei electrice a instalatiei.



+rotectia personalului se reali!ea!a printr6un comple& de masuri care limitea!a tensiunile de atingere la "alori nepericuloase sau deconectea!a rapid sursa generatoare de astfel de tensiuni.  2. ,>,/T,0, T?,/,?@@ /?,NT0@ ,0,/T?@/ +?@N B?5AN@-,0, C@@  =recerea curentului electric prin corpul omului" care este un conductor electrobiologic" este  însotita de fenomene al caror efecte se manifesta sub forme multiple si comple#e. ?fectele curentului electric pot fi:  @ termice" mani(estate (ie $rin arsuri ale unr $arti ale cr$ului" (ie $rin încal,irea e'cesi%a a unr rgane interne urmata de dereglarea lr (unctinala @ electrcimice cnst/nd în descm$unerea licidului rganic" inclusi% a s/ngelui" si la alternarea cm$,itiei sale @ !ilgice cnst/nd în dereglarea $rceselr electrice interne" caracteristice materiei %ii" a%/nd  dre$t re,ultat cntractia muscilr $arcursi în sens lngitudinal de curentul electric cu  anumita  $anta di&dt.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 11 din 112



  Acțiunea curentului  electric poate fi pri"ita sub două aspecteD @ actiune directa asupra tesuturilor pe care le parcurge5 @ actiune reflectata" prin intermediul sistemului nervos central" care afecteaza si tesuturile neparcurse de curent electric. Armarile acestor efecte sunt producerea socurilor electrice" arsurile electrice si metalizarea pieii" care nu sunt altceva dec2t modificari functionale superficiale sau profunde ale organismului. $ceste modificari se produc atunci c2nd intensitatea curentului electric ce trece prin corp depaseste o anumita valoare limita tolerata de organism. Benomenele ce apar în organism" ca urmare a trecerii curentului electric si care în general pot fi grupate în afectiuni ale sistemului nervos central" tulburari cardiace si respiratorii definesc conceptul de soc electric. +roducerea unui soc electric fatal poarta denumirea de electrocutare. Leziunile superficiale locale" arsurile" metalizarea pieii prin patrunderea în tegument a stropilor de metal" fenomene produse tot de trecerea curentului electric" definesc conceptul de traumatism electric.



;e c9tă electricitate este ne"oie pentru a omorî o persoană < Eapte miliamperi. Timp de trei secunde. :ar de at/t este ne%ie. lectricitatea te mară întreru$/ndu*i ritmul inimii . :acă A miliam$eri a+ung la inima ta cntinuu $entru trei secunde" inima ta este a(ectată de aritmie. ar atunci tate celelalte rgane înce$ să cede,e. i $utea u8r mrî $e cine%a cu  !aterie de 9 %li sau ciar cu una " cnectată direct la inimă. ti%ul $entru care electricitatea nu mară miliane de ameni $e ,i cu 8curi e'trem de mici  este că nu ajunge direct la inimă " cr$urile nastre a%/nd re!isten:ă naturală la electricitate.



?e!isten:a pielii se încadrea!ă unde"a între %. 8i 1%. de o#mi . ste (arte (arte greu de cuanti(icat e'act de c/tă electricitate e ne%ie $entru a trece $rin $iele" dearece e'istă (arte multe %aria!ile" $recum ainele $urtate. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 12 din 112



 :e asemenea" Bcum cuanti(ici că cine%a ciar a muritCD  :ar" dacă %ă cnslea,ă" 8ocul static $e care ciar îl simi are în +ur de 20.000 de %li ; %lta+  înalt" dar $uini am$eri.  8adar cntea,ă  puterea electrică   care să treacă $rin $ielea 8i ainele 8i $a$ucii n8tri de  $lastic pentru a lo"i inima.



>ulgerulD 7/nd %ine %r!a de (ulgere" Bceea ce am discutat nu se mai a$licăD. =n (ulger $ate atinge $este un miliard de %li. Ee,istena aerului este at/t de mare înc/t $ermite dar la a$r'imati% 10.000 de %li sarcinilr electrice să se de$lase,e un centimetru  st(el" $entru a se de$lasa măcar 10 cm $rin aer" (ulgerul tre!uie să ai!ă 100.000 de %li .  $aratele ar $utea genera (ulgere în md arti(icial ; un ti$ $e nume 7arles Fteinmet, a cnstruit  ma8ină de (ulgere în 1916 ce genera $este 10.000 de am$eri 8i 100.000 de %li. ti%ul $entru care unii ameni su$ra%ieuiesc este că au nrc la drumul $arcurs de (ulger $rin cr$ul lr ; ast(el sunt DdarD ar8i dacă (ulgerul tra%ersea,ă $artea e'teriară a cr$ului" cum se înt/m$lă c/nd e8ti ud" dar dacă inima nu este atinsă" $t su$ra%ieui.  ceasta este e%ident (arte ne$ractic ; e(rtul 8i energia necesare $entru  ma8ină de (ulgere ar $utea (i mai u8r utili,ate $entru !m!e atmice" du$ă cum arată 8i tate (ilmele a$cali$tice. n $lus" sunt ma8inării mult mai sim$le ce (ac  trea!ă similară c/nd %ine %r!a de electrcutat ameni. $arate $recum Taserele de+a mară ameni ca,inal. 7u tate acestea aserele sunt create în cun8tină de cau,ă ; ma+ritatea im$ulsurilr sunt la inter%ale mult mai  scurte de 3 secunde 3 secunde (iind  necesare $entru a mrî" $entru a nu (i (atale.



Totu8i= a"em probabil pu:ine moti"e să ne temem de moarte prin electrocutare. /u e&cep:ia scaunului electric nu prea îndem9natic= nimeni  nu a omor9t oameni sistematic prin intermediul electricită:ii. @ar ma8inile= dacă ar fi să fie lo"ite de o dorin:ă de a ucide= ar folosi probabil toate celelalte moduri.



P-&1*"A( *($( B( "-*N1$ *$*"1-(" I. NOŢIUNEA DE PROTECŢIA MEDIULUI



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 13 din 112



  În 1969 – U. Thant - secretar O.N.U. – a ţinut o dare de seamă în faţa Consiliului O.N.U. desre situaţia mediului !i ro"lematicile acesteia rin care a su"liniat conturarea unei cri#e de roorţii mondiale. U. Thant su"linia#ă în discurs $dacă tendinţele în de#%oltarea economică !i în consumul materiilor rime %a continua& utem fi si'uri că %a fi ericlitată  însă!i %iaţa de e (ăm)nt$. Conferinţa internaţională or'ani#ată de O.N.U. la *toc+holm în 19, a eus rima dată ro"lemele eistente în domeniul mediului în comleitatea ei& "a#ată e un %olum de date 'lo"ale sisteti#ate. Conferinţa a fost de#"ătută în re#enţa rere#entanţilor a 11/ ţări. I.1. DEFINIREA NOŢIUNII DE MEDIU SI PROTECŢIA MEDIULUI



0ste o activitate interdisciplinar la "a#a căreia stau& în rimul r)nd& %olumul de cuno!tinţe !i date ro%enite din cadrul !tiinţelor naturii. (rotecţia mediului se "a#ea#ă e rinciiile ecolo'iei !i s-a de#%oltat din cadrul acestei !tiinţe& a%)nd în centrul atenţiei omul. (rotecţia mediului se ocuă cu • • • •



re%enirea& com"aterea& re)nt)minarea a'u"elor2  înlăturarea oluanţilor& care ericlitea#ă nemi3locit sănătatea oamenilor !i mediul încon3urător& resecti% lichidarea& amorti#area efectelor oluărilor2 de#%oltarea am"ianţei umane& a mediului antroic& o mai "ună 'osodărire a resurselor naturale.



(arte comonentă a rotecţiei mediului este rotecţia naturii& rotecţia eisa'istică a #onelor. 4n acela!i tim se ocuă de rotecţia mediilor artificiale 5ale a!e#ărilor umane. Termenul de mediu   (enviroment, umwheinat, milieu) a fost folosit începând din secolul al XIX-lea, în sens biologic, de ambianţă naturală a vieţuitoarelor !lterior în domeniul geografiei este definit ca spaţul locuit "i influenţat de om #dată cu apariţia "i amplificarea problemelor ecologice, mai ales în a doua  $umătate a secolului XX se afirmă o concepţie holistică privind mediul ca obiect de interes "i de acţiune publică, ce s-a reflectat cu termenii actelor normativelor adoptate în unele ţări europene, la sfâr"itul anilor %& ('recum ational nvironmental 'olic* +ct !+ .%.), precum "i în documentele primei /onferinţe a aţiunilor !nite privind mediul  (toc0holm, iunie .12) In acela"i timp, acţiunile concrete 3 de natură economică, $uridică, instituţională 3 în vederea prevenirii "i combaterii poluării au reclamat circumscrierea "i definirea mai precisă a conceptului de mediu "i a elementelor sale componente  +stfel, potrivit /onsiliului Internaţional de limbă france4ă al colocviului internaţional  (+i5, 'rovence, .12) mediul repre4intă 6ansamblul, e5istent la un moment dat, al aspectelor  fi4ice, chimice, biologice "i sociale, susceptibile de a crea un efect direct sau indirect, imediat sau ulterior, asupra vieţuitoarelor, asupra omului "i activităţilor umane78 In cadrul  aceluia"i colocviu, comisia pentru limba engle4ă formulea4ă o definiţie în care consideră mediu 7ansamblul tuturor fiinţelor "i lucrurilor care compun spaţiul apropiat "i îndepârtat al  '



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 1 din 112



 omului, care îi poate determina sau schimba e5istenţa "i poate influenţa total sau parţial  modul său de viaţă8 Intr-o asemenea perspectivă, orice poate intra în conceptul de mediu9 se poate include atât învăţământul, petrecerea, timpului liber, sporturile, problema sporturilor, sistemul  de comunicaţii în ansamblul său, artele, medicina, criminologia, etc :efinirea mediului în raport direct cu condiţia naturală a omului a condus la formularea termenului de mediu uman (;uman nvironment) care a făcut tran4iţia spre conceptul comple5 care se afirmă astă4i 


















Dezvoltarea societatii precum si dezvoltarea industriala impun o utilizare din ce in ce mai intensa a energiei electrice si deci o e#tindere larga a instalatiilor de transport" distributie si utilizare a energiei electrice. Deosebitele avanta%e determinate de folosirea energiei electrice sunt insotite insa si de unele efecte negative asupra organismelor vii si asupora mediului ambiant. Cunoasterea acestor efecte si adoptarea de masuri pentru limitarea influentelor negative reprezinta una dintre preocuparile importante ala specialistilor in domeniu" dar si a societatii in general. n prezent e#ista solutii concrete pentru limitarea efectelor negative ale prezentei instalatiilor electrice de transport" distributie si utilizare a energiei electrice la un nivel acceptat pentru organismele vii si mediul incon%urator.



,. ?B?C=?L? CA?E=ALA ?L?C=C $?DALA ?nergia electrică în mare parte este consumată prin arderea combustibililor fosili. $ceasta are ca efect emisia C;3 care este eliberat în atmosferă. ?l contribuie la intensificarea efectului de seră si încălzirii globale. Deasemenea" se emit dio#id de sulf" dio#id de azot !i fum. +rincipalele tipuri de poluări pe care reelele electrice le generează asupra mediului  încon%urător sunt: •



+oluarea electromagnetică: efecte sonore" perturbaii radio !i ale emisiunilor de televiziune5



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 1%  din 112



 •



influene ale c2mpului electric !i magnetic asupra organismelor vii5



3. ?=?L? ?L?C=C? < >+$C=AL L; $?DALA +oluarea vizuală: Fenereaza deteriorarea peisa%ului proportional cu tensiunea nominala" cele mai poluante fiind liniile electrice aeriene(L.?.$.) de inalta si foiarte inalta tensiune" precum si statiile de transformare.  ncercari si propuneri de limitare a efectelor negative s&au facut si se cauta in continuare" ele vizand designul stalpilor cat si a traseelor prin ascunderea liniilor electrice in spatele unor elemente naturale. Contradictia apare intre (actrul ecnmic si cel natural  Poluarea sonorăC  Fenereaza multiple efecte asupra organismului" in functie de 8 parametrii: intensitate" inaltime" durata.  +oluarea sonora produsa de centralele si retelele electrice poate sa aiba caracter intermitent sau permanent. Depasirea anumitor valori poate deveni nociva pentru om.  GF;>;=?L? CA C$$C=? E=?>=?E=: sunt produse in centralele si retelele electrice de catre ec0ipamente in unele etape ale functionarii lor.  GF;>;=?L? CA C$$C=? +?>$E?E=: se produc in centralele si retelele electrice pe toata durata functionarii instalatiilor. 



Poluarea electromagneticăC 











Descarcarea corona apare in instalatiile de inalta si foarte inalta tensiune si este insotita de aparitia a unei succesiuni de impulsuri de curent de scurta durata. +erturbatiile generate de aceasta se manifesta atat in instalatiile radio cat si in cele de televiziune si de telefonie de inalta frecventa prin curenti purtatori. +rezenta descarcarii corona in instalatiile de inalta tensiune conduce si la pierderi de energie electrica" care sunt dependente de o serie de factori constanti si variabili. +ierderile prin descarcarea corona nu depind de puterea transmisa in instalatie si reprezinta cateva procente din capacitatea de transport a liniei.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 1* din 112



  



+?B/,, ,0,/T?@/, /A?A/T,?@T@/, B?5AN@-,0B? C@@D Celula" considerata ca un organism elementar" vegetala sau animala" at2ta timp c2t este vie" produce curent electric. Ca rezultat al sc0imburilor energetice si metabolice între organismul viu si mediu se produc reactii c0imice si procese electrice care caracterizeaza viata.



 



An organism viu este alcatuit dintr&o multitudine de celule" care din punct de vedere electric constituie medii conductoare de natura electrolitica" marginite de membrane ce pot fi considerate surse electrice independente cu anizotropie electrica" care se interfereaza spatio&temporal în mod variabil. 'ntr&un mediu electrolitic principalii purtatori de sarcina sunt ionii. Difuzia inegala a anionilor si cationilor printr&o membrana creeaza diferente de potential. +otentialele electrice ale tesuturilor animalelor si plantelor INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 1  din 112



 pluricelulare depind de caracterul polar sau nepolar al celulelor si de distributia lor spatiala.  







+roprietatile electrice si magnetice ale materiei vii ca permitiviHtatea" conductivitatea si susceptivitatea depind de tipul de legaturi atomice si moleculare care determina efecte de orientare a dipolilor" efecte de inductie a moleculelor polarizate si efecte de dispersie de natura cuantica. De asemenea" depind de forma macromoleculelor organice si de e#istenta impuritatilor în spatiile libere ale substantei. nteractiunea organismului viu cu mediul încon%urator ca si functiile sale interne sunt legate de caracteristicile c2mpului electromagnetic e#terior. C2mpurile electrice e#terioare de frecvente %oase" I&, 9z" au efecte asupra sistemului nervos neutral" iar cele cu frecvente înalte de ,&I >9z au efecte asupra sistemului circulator. De asemenea" c2mpurile electrice de %oasa frecventa modifica structura si comportamentul celular" prin sc0imbarea proprietatilor dielectrice ale membranei celulare si duce la o crestere a temperaturii" proportional cu durata actiunii c2mpului asupra organismului. Cresterea temperaturii corpului duce la cresterea transpiratiei si în consecinta la o scadere a rezistentei electrice cutanate. 



?fectele fiziologice" ca urmare a cumularii modificarilor electrolitice si bioc0imice produse de actiunea c2mpurilor electrice de frecventa industriala" se datoreaza curentilor indusi  în organismul uman. +arametrii care determina aceste modificari sunt intensitatea c2mpului electric si timpul de e#punere în c2mp. 



 



$supra organismelor vii actioneaza si electricitatea atmosferica" prin intermediul ionilor din aer" rezultati ca urmare a ionizarii atmosferei datorita actiunii v2ntului" caderilor de apa" fulgerelor" radiatiilor naturale sau artificiale etc. onii negativi mici au o actiune biopozitiva asupra organismelor vii" fac ca membranele celulelor la organismele în v2rsta sa fie la fel de permeabile la o#igen ca în tinerete" ceea ce determina o prelungire a vietii.  'n ceea ce priveste ionii pozitivi mari e#perientele pun în evidenta unele tulburari functionale" accelerarea ritmului respirator" somnolenta" cefalee" cresterea temperaturii cutanate" ce dau senzatia de oboseala si indispozitie.



Poluarea psi%ica. -iscuri de accidenteC



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 17 din 112



  







+oluarea psi0ica rezida in sentimentul de teama pe care il provoaca instalatiile electrice asupra factorului uman. nfluenta curentului electric produs de catre instalatiile electrice asupra organismelor vii formeaza obiectul unor cercetari din ce in ce mai ample si mai profunde" o data cu cresterea tensiunilor utilizate in retelele electrice. 


Poluarea ecologicăC $. nfluentele liniilor electrice aeriene asupra terenurilor agricole mpactul retelelor electrice cu elementele naturale ale mediului incon%urator se refera in principal la gradul de ocupare a terenurilor" defrisarea padurilor pentru culoarul liniilor electrice aeriene" protectia naturii si a avifaunei ocrotite" influenta instalatiilor si constructiilor.  educerea suprafetelor ocupate de statiile de transformare este o preocupare permanenta a proiectantilor. Atilizarea cat mai buna a spatiului se defineste prin gradul de ocupare a terenului statiei cu instalatii te0nologice. 



J. nfluențele liniilor electrice asupra pădurilor 



+adurile" ca si terenurile agricole" reprezinta zone constitutive ale naturii" ale caror degradari pot determina modificari ireversibile ale mediului.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 1 din 112



 Liniile electrice aeriene se construiesc" de regula" paralel cu traseul drumurilor forestiere" asigurandu&se" prin taierea eventuala a unor arbori sau crengi" o distanta de siguranta de un metru intre conductoarele deviate de vant si coronamentul copacilor C. =raversarile si apropierile fata de caile ferate ale L.?.$. $propierile si intersectiile cu caile ferate fac obiectul unor masuri deosebite care se adopta la constructia liniilor electrice si sunt in functie de categria caii (erate si de tensiunea nminala a liniei electrice aeriene. =raversarile cu L.?.$ peste cai ferate in zona statiilor cailor ferate" a depourilor de locomotive si a atelierelor de material rulant nu se admit decat in cazuri e#ceptionale si numai cu acordul organelor competente ale cailor ferate. 



D. =raversarile si apropierile fata de drumuri si fata de cladiri 







 



ntersectiile cu drumuri si apropierile de cladiri impun restrictii in constructia L.?.$ de medii si inalta tensiune in functie de categoria acestora si in functie de faptul daca drumul se afla in afara sau in interiorul localitatii. Distantele fata de cladiri sunt normate" fiind diferite in functie de locul de plasare a cladirii si tipul activitatii desfasurate. 


8. EBLA?E=?L? E<=$L$=L; ?L?C=C? $AEC$= CA B electrice magnetice rezistive  influențe electrice INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 2 din 112



  






1 n instalatiile electrice o



o o o o



inter,icerea utili,arii $amantului dre$t cnductr de intarcere in retelele de trans$rt si  distri!utia energiei electricealegerea unui traseu cat mai inde$artat de linia de telecmunicatii reducerea re,istentei $ri,elr la $amantreducerea $uterilr si a curentilr de scurtcircuit trecerea in ca!lu su!teran a liniilr electrice .



 2 n instalatiile de telecmunicatii  * inter,icerea instalarii in circuite de(initi%e de telecmunicatii (ir*$amant* $rte+area a$aratelr tele(nice cu dis$,iti%e cntra scului acustic* trans$unerea circuitelr tele(nice su! 1.6 Im* sectinarea circuitelr de telecmunicatii cu !!ine translatare* sectinarea liniilr de telecmunicatii cu sigurante (u,i!ile* legarea la $amant a unui $unct median al circuitelr de telecmunicatii* utili,area de eci$amente $entru reducerea $ertur!atiilr.



nfluențe magnetice nfluențe rezistive  



nfluentele magnetice apar ca efect al inductiei determinat de curentul care parcurge instalatia electrica. Cupla%ur rezistiv rezulta ca efect al trecerii curentului electric prin prizele de pamant al instalatiilor electrice.



Factorii de risc şi regulile de igienă individuală la locl de muncă Factorii de risc



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 21 din 112



 "-*NA(( * /"-9*-*  'n orice conductor care are un potențial mai ridicat dec2t potențialul +ăm2ntului (considerat ca referință" respectiv zero volți)" pot e#ista curenți care să curgă de la conductor la +ăm2nt. $cești curenți de scurgere apar c0iar și în conductoare care sunt bine izolate față de +ăm2nt" deoarece nu e#istă niciun lucru cu izolarea perfectă sau impedanța infinită. 'n general" numim curent de scurgere (leaKage current) acel curent care trece prin conductorul de împăm2ntare de protecție legat la +ăm2nt.  'n absența unei cone#iuni de împăm2ntare" acesta este curentul care ar putea rezulta din orice parte conductoare sau din suprafața pieselor neconductoare spre păm2nt" dacă o cale conductoare este disponibilă (cum ar fi corpul uman). $cest curent este nedorit" apăr2nd suplimentar față de curenții utili într&o sc0emă electrică.



Cantitatea de curent care se scurge depinde de: (,) +otențialul de pe conductor" (3) eactanța capacitivă dintre conductor și păm2nt" (8) ezistența între conductor și păm2nt. Curenții care curg prin conductoare care sunt izolate față de +ăm2nt și4sau izolate între ele" numiți curenți  de scurgere sunt în md nrmal mici . Dar" curenții mici   pot produce efecte fi!iologice nedorite. Deci" acești curenți trebuie limitați la nivele sigure" prin proiectarea ec0ipamentelor" funcție de domeniul de aplicație. ?c0ipamentele ;acă prin corpul umed= a"9nd re!istența 3Fo#m= curg *mA= tensiunea pe carcasă ajunge la 17C= iar curentul de scurtcircuit spre păm9nt poate atinge A= prin re!istența bornei de împăm9ntare ?gG.2 o#m.



electrice medicale" impun nivele diferite de curent de scurgere" definite în funcție de căile pe care pot curge curenții. Eoțiunea de curent de scurgere" în electronică" se referă și la alte tipuri de procese. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 22 din 112



 a 7urent de scurgere se $ate re(eri la  $ierdere tre$tată de energie dintr*un cndensatr  încărcat" datrită scurgerii $rin dielectricul care nu este un i,latr $er(ect și în $rinci$al datrită dis$,iti%elr electrnice atașate" $recum tran,istare sau dide care cnduc  cantitate mică de curent ciar și atunci c/nd sunt !lcate. ! =n alt ti$ de curent de scurgere se $rduce atunci c/nd un curent care circula $e  cale de(inită de circuit" se a!ate $rin altă cale alternati%ă datrită i,lației degradate în tim$ și cndiții  de mediu.  ast(el de scurgere este nedrită" dearece curentul $ate $r%ca daune" incendii"  ,gmt EJ sau electrcutare.  scurgere de acest ti$ $ate (i de$istată $rin măsurarea (lu'ului  de curent într*un circuit" care la un mment dat nu se $tri%ește cu (lu'ul de la un alt circuit. Fcurgerea într*un sistem cu înaltă tensiune $ate (i letală $entru un m a(lat în cntact cu  $ăm/ntul" atunci c/nd se atinge accidental  linie de înaltă tensiune. c Printr*un trans(er nedrit de energie de la un circuit la altul $ate a$are un curent în alt  circuit. Liniile de (lu' magnetic care nu sunt încise în întregime în mie,ul unui trans(rmatr $t  (ace ca un alt circuit sau cnductare din a$r$iere să se cu$le,e la trans(rmatr. Fcurgeri de energie dintr*un trans(rmatr $t induce curenți de scurgere în cnductare" care se $t  mani(esta uneri" $rin !rum audi!il în ca,ul scemelr audi. d 7urent de scurgere se cnsideră și curentul care $ate curge în ansam!lurile electrnice de,acti%ate" dar alimentate și rămase în aște$tare sau în mdul KadrmitD. ceste dis$,iti%e $t  cnsuma c/ți%a micram$eri din sursa de alimentare în starea de re$aus" deși cnsumă sute sau mii de m în tim$ul c/nd sunt acti%e. cești curenți de scurgere de%in un (actr im$rtant   $entru $rducătrii de dis$,iti%e $rta!ile" (iindcă determină tim$ul de (uncținare al unui  dis$,iti% alimentat de la  !aterie.



(P&-1NA P-&1*"A(*( Dispozitivele și ec0ipamentele electrice includ de obicei un sistem de împăm2ntare pentru a asigura protecție împotriva unui pericol" dacă e#istă un defect de izolație. =rebuie respectată obligația ca ec0ipamentul să fie conectat la păm2nt dacă este prevăzută o bornă dedicată (?F). Dacă apare un defect catastrofal de izolație între linia de putere și alte conductoare sau piese" tensiunea este șuntată la masă. Curentul rezultat va determina arderea unei siguranțe sau desc0iderea unui întrerupător de circuit" prevenind pericolul de electrocutare. ?vident" e#istă un posibil pericol de electrocutare în cazul în care cone#iunea de împăm2ntare este întreruptă" în mod intenționat sau accidental. +ericolul poate fi mai mare dec2t ar trebui" din cauza curenților de scurgere. C0iar dacă nu e#istă niciun defect de izolație" întreruperea curenților de scurgere care au calea prin conductorul de păm2nt ar putea reprezenta un pericol pentru cineva care atinge ec0ipamentele nelegate la păm2nt. $ceastă posibilitate trebuie evitată total în aplicații medicale" caz în care un pacient poate fi victima unui șoc letal prin curentul de scurgere ce este aplicat la organele interne" mai ales dacă pacientul este într&o condiție proastă sau inconștient. ?c0ipamentul care nu este legat la păm2nt oferă protecția prin utilizarea a două straturi separate INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 23 din 112



 de izolație" pentru că este puțin probabil să se defecteze ambele straturi de izolație. Cu toate acestea" condițiile care produc curenții de scurgere sunt încă prezente" și trebuie să fie luate în considerare. Eotă. E;<9 (Eational nstitute for ;ccupational 


,fectul mortal al șocului electric depinde de:  a curent " ! durată" c calea curentului   $rin cr$ $rin inimă .



Cauzele scurgerilor de curent ?#istă două tipuri de scurgeri de curent: scurgere $C și scurgere DC. Curentul de scurgere DC" de obicei" se verifică numai la produsul final" nu la sursa de alimentare.



c#ema tipică a filtrului ,-/,-@.



Curentul de scurgere $C este cauzat de o combinație în paralel de capacitate și rezistență DC  între o sursă de tensiune (linia $C) și părțile conductoare la păm2nt ale ec0ipamentului. C4?>) sau neintenționată. ?#emple de capacități accidentale sunt distanțele pe cabla%e imprimate" izolații între semiconductoare de putere și radiatoare" capacitatea parazită dintre primar&secundar în transformatoarele de izolare din sursa de alimentare.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 2 din 112



 /el mai mare contribuitor la curentul de scurgere este capacitatea /H din filtrul antiperturbati" ,-/,-@ I,lectro -agnetic /ompatibilitJ@nterference) din sursa de alimentare= conectată între fa!ă I0) și neutru IN) și păm9nt I,5).



; valoare mare asigură un nivel mic ?>" dar duce la creșterea curentului de scurgere. ?stimarea valorii ma#ime a capacității CN se face cu e#presia: CN(ma#)OleaK(ma#)4(7ac(ma#) P 3Qf) adică" .3Im$4(3R37 P 8,R)O 8.3nB La un curent de scurgere de .3Im$" rezultă CNO8.3nB.



ăsurarea scurgerilor de curent 


Fluke 360 Leakage Current Clamp Meter 



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 2%  din 112



 la păm2nt este măsurat (,) prin conectarea aparatului în serie cu cone#iune de împăm2ntare sau (3) detectarea c2mpului magnetic produs de curenții de scurgere prin cabluri singure sau multiple folosind un clamp meter (e#. BluKe 86 LeaKage Current Clamp >eter) proiectat pentru testare non&invazivă a curentului de scurgere prin izolații fără a opri alimentarea sau a deconecta ec0ipamentul. +entru ec0ipamente de prelucrare a informațiilor" cone#iunea la păm2nt este desc0isă și se măsoară curentul pe firul neutru al liniei de alimentare. +entru ec0ipamentele medicale" se măsoară curentul care curge în păm2nt. >ăsurarea poate fi făcută" de asemenea" între ieșirile sursei de alimentare și păm2nt. Condițiile de testare includ intersc0imbarea liniei de fază cu linia neutră" și măsurarea curentului de scurgere cu sursa de putere oprită. =estul se efectuează cu ec0ipamentul aflat la temperatura normală de funcționare sau temperaturi mai ridicate pentru a identifica și măsura curentul de scurgere în cel mai rău caz. +entru curenți de scurgere foarte mici" aparatul de măsură a curentului de scurgere este înlocuit cu un rezistor sau un rezistor combinat cu un condensator. Căderea de tensiune pe aceste componente se măsoară folosind un voltmetru $C sensibil. ?c0ipamentele fără împăm2ntare sau dublu izolate se verifică prin conectarea aparatului de măsură între o parte conductoare tangibilă și păm2nt. 'n cazul carcaselor neconductive" o folie de cupru de dimensiune adecvată este plasată pe carcasă" iar curentul care curge de la acesta la păm2nt este măsurat.



educerea curentului de scurgere >ulte dintre sursele de alimentare de astăzi au cerințe pentru valorile de curent de scurgere mai mici din cauza interacțiunii umane cu produsele alimentate. +rin urmare" producătorii de surse de alimentare cer eliminarea sau reducerea mărimii condensatoarelor N pe care le folosesc pentru a satisface cerințele ?>C4?>. +rin folosirea transformator cu ecranări între înfășurări" valorile condensatoarelor N pot fi semnificativ reduse sau eliminate" pentru a scădea curentul de scurgere în timp ce încă este realizată încadrarea în limitele ?> cu mar%ă adecvată. Biltrul se montează astfel ca să e#iste un contact pe arie c2t mai mare cu partea care se leagă la păm2nt.



>iltrele ,-/,-@ ,+/B permit noi aplicații datorită curenților de scurgere foarte mici  Creșterea numărului de aparate electronice și interacțiunea lor înseamnă că filtrele ?>C adecvate sunt mai importante dec2t oric2nd înainte. ?le sunt necesare pentru a respecta limitele impuse la ec0ipamente pentru interferențe radiate și pentru a asigura o funcționare sigură a ec0ipamentului în condiții dificile. =rebuie asigurată și protecția împotriva interferențelor provenind de la alte ec0ipamente și la perturbații de la linia de alimentare. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 2* din 112



  'n filtre se folosesc capacitoare tip S și tip N. Capacitoarele tip S sunt conectate între faze" respectiv între faze și conductorul neutru" pentru a suprima interferențele diferențiale. Capacitoarele tip N conectate între fază și păm2nt" respectiv nul și păm2nt" suprimă perturbațiile de mod comun. Buncție de calitatea și toleranța valorilor" capacitoarele 0otărăsc caracteristicile de filtrare și curenții de scurgere. Biltrele din noua serie <BT de la ?+C;< sunt acum folosite cu succes în cele mai diverse aplicații. Datorită materialelor inovatoare" dimensiunile noii serii <B au fost reduse și mai mult în comparație cu tipurile precedente" păstr2nd aceeași capabilitate de curent. 'n plus" îmbunătățirile constructive au condus" de asemenea" la creșterea fiabilității și la reducerea prețurilor. F0id de selecție pentru filtre & ?>C ?+C;< din familiile <BT ?+C;< oferă în prezent trei familii de filtre <B: <B&B (JR,,,B)" <B&F (JR,,3F) și <B&9 (JR,,89). ?le au fost dezvoltate ca filtre modulare standard pentru sistemele monofazate (3 linii)" cu diferite caracteristici de atenuare. F0idul de selecție a%ută la alegerea corectă a filtrelor ?>C ca proprietăți și dimensiuni" pentru a găsi o soluție eficientă în c2țiva pași. Eoile familii de <B diferă în principal în proprietățile lor de atenuare și dimensiuni. <B&B (JR,,,B) are cele mai mici dimensiuni și acoperă întreaga gamă de cerințe normale de antiparazitare. <B&B are versiunea ,&$" care are amprenta de numai 6 mm P 6 mm" inclusiv terminalele și clipsurile de fi#are. 'n cazul cerințelor mai mari de atenuare" este recomandat <B&F (JR,,3F). La frecvențe mai mici de , >9z" acesta oferă o caracteristici de frecvență îmbunătățite la filtrarea de mod comun" comparativ cu <B&B. Dacă filtrul <B&F nu este suficient de eficient" atunci <B&9 (JR,,89) ar trebui utilizat. $cest filtru cu două eta%e reduce fiabil tensiunile de interferență conduse simetrice și asimetrice" între apro#. ", >9z p2nă la circa I >9z.



Toate filtrele din cele 3 familii au curentul de scurgere redus p9nă  la .2mA= pentru aplicații  medicale.



Tabel 1. tandard de siguranță dispo!iti"e non6medicale @,/,N*% INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 2  din 112



 Tabel 2. tandarde de siguranță dispo!iti"e medicale @,/,N**161



+entru ec0ipamente non&medicale și respectiv cele medicale" nivelele de siguranță au fost stabilite de ?C (nternational ?lectrotec0nical Commission) în standardele de siguranță ?C6UI" ?C66,&,. 


N(5*$* * /(9-NA6 


$a valori de peste D0m Ecurent continuu sau alternativ se poate produce  încetarea =unctiilor vitaleG prin a=ectarea sistemului nervos sau datorita =iHrilatiei inimii. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 27 din 112



 "onceptul de curent nepericulos este utiliat pentru a de=ini acel curent de suH actiunea caruia omul se poate eliHera prin =orte proprii. eprezentarea grafica a variatiei curentilor ce trec prin om în functie de durata de actiune a acestora" pune în evidenta faptul ca intensitatea curentului nu poate fi considerata ca singura marime fizica raspunzatoare de producerea fibrilatiei inimii" nici c0iar în faza sensibila a inimii. n aceeasi masura" de declansarea fenomenelor specifice trecerii curentului prin organism" este raspunzator si timpul. Armarind curbele care separa valorile curentilor se definesc urmatoarele domenii: I domeniul nepericulosG (J I domeniul valorilor la care poate avea loc oprirea respira,iei @i c%iar apari,ia =iHrila,iei inimiiG dacă timpul de trecere este mareG ((J & domeniul valorilor de curen,i mortaliG (((. ?elația curent6timp= efecte  globale= este redată în tabelul de mai jos Ipri"ind efectele curentului  electric asupra organismului uman Categori  a



Timpul de Curentul  trecere a curentului 



Efectele produse



Creșterea ușoară a resiunii s)n'elui& ușoară tetani#are a mușchilor resiratori. Nu se semnalea#ă urmări %ătămătoare entru sistemul circulator și inimă. Creșterea resiunii s)n'elui. ;ere'larea resirației. Orirea momentană a inimii a%)nd ca urmare o funcționare nere'ulată a inimii. Trecerea la fi"rila)ia inimii.



I



7m8



nedefinit



II



7-:m8



7-/: s



III



!"#A$%A "&1$"&' s



Fi(rilaț ia ireversi(il a ini#ii.



/-8



Orirea circulatiei s)n'elui si a inimii cu nere'ularitati. Orirea circulatiei s)n'elui si a inimii cu nere'ularitati consecuti%e în functionarea inimii e durate lun'i ca în ca#ul cate'oriei a 44-a2 cresterea resiunii s)n'elui în timul trecerii curentului2 îm"olna%irea muschilor  resiratori& arsuri.



I)



nedefinit



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 2 din 112



 /ompar9nd sensibilitatea omului la curent continuu cu cea la curent alternati" " se constată ca la curent continuu nu apar con"ulsii  si ca pot fi suportati curenti a"9nd o "aloare de 3 ori  mai mare dec2t în cazul curentului alternativ.  >ibrilatia "entriculara re$re,inta  tul!urare (arte gra%a a ritmului nrmal al inimii care  $une adesea $r!leme %itale. Fe caracteri,ea,a $rin a!sența crdnarii cntractiei (i!relr  micardice %entriculare. n (i!rilatia %entriculara micardul  nu se misca uni(rm intr* miscare unica care sa im$rime clanei de sange directie si  %ite,a ci mai degra!a tremura. :aca aceasta tul!urare de ritm aritmie se mentine mai mult  de cate%a minute" $acientul   $ate muri dearece circulatia sang%ina de%ine inca$a!ila sa asigure ne%ile de 'igen ale rganismului. F$ecialistii  descriu aceasta tul!urare ca  acti%itate segmentata" atica si asincrna a inimii. Ji!rilatia %entriculara este  urgenta medicala  T,TAN@KA?,A este de(inita ca  cntractie ma'ima si cntinua a (i!relr musculare Ln conclu!ie= marimea electrică ce pro"oaca electrocutarea este curentul electric.



*$*"1-&"1-* 7N "-*N1 $1*-N1(5  'n figura M$1K este prezentata variatia valorilor de prag ale curentilor alternativi sinusoidali în functie de frecventă. -inimul intensității de prag este apropiat Fig.K$1K de frecvența uzuală de I 9z. $șadar" corespunde cu constatarea că" frecvențele industriale sunt cele mai periculoase în ceea ce priveste producerea de e#citatii . De fapt" minimul este mult mai larg , W6 9z. $daug2nd la aceasta constatare faptul ca în domeniul 6&, 9z" intensitatea de prag nu depaseste cu mai mult de IV valoarea intensității de prag în domeniul frecventelor ,&6 9z" se poate considera ca periculos" din punct de vedere al producerii de e#citații" domeniul de frec"enMe %61 4!. +ericolul de electrocutare scade cu cresterea frec"entei curentului. An curent de I X9z provoacY arsuri" dar nu paralizeazY inima sau aparatul respirator. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 3 din 112



 n ceea ce priveste tensiunea" la valori mai mari ale de 4D0 5" urmrmăile acțiunii curentului electric determinat de aceste tensiuni pentru organismul uman sunt la fel de grave indiferent de natura curentului. $a aceasta tensiune are loc strapungerea pielii si ca urmare" rezistența conductorului intercalat în circuit Z omul & este aceeași si pentru curentul continuu si pentru curentul alternativ" ceea ce determină o aceeași valoare a curentului și deci același grad de pericol. 


1



-



'



Curent continuu& < Curent alternati%& <



= 1



1: /6



1: =



Gradul de $ericl este ntat cu 1"2"3". $entru un anume $ericl 1"  retea de curent cntinuu de 42 M  este eci%alenta din acest $unct de %edere cu  retea de curent alternati% de 12 M.



-egulile de igienă individuală la locl de muncă Conditiile în care se desfasoara procesele de munca" comple#itatea ec0ipamentelor de munca" intensitatea efortului mental" volumul din ce în ce mai mare si comple#itatea informatiilor necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor social&administrative pe baza noilor principii de cunoastere" întelegere si aplicare a standardelor si normelor de securitate si sanatate a muncii. Conceptul de sanatate si securitate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate av2nd ca scop asigurarea celor mai bune conditii în desfasurarea procesului de munca" apararea vietii" integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca. Eormele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. $ctivitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca" prevenirea accidentelor si a îmbolnavirilor profesionale în r2ndul lucratorilor si adaptarea la progresul stiintei si te0nicii. n conformitate cu aceste reglementari" obligatia de a asigura securitatea si sanatatea" în toate aspectele referitoare la munca" revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu afecteaza principiul responsabilitatii anga%atorului. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 31 din 112



 Bbiecti"ele securitatii si sanatatii  & armonizarea legislatiei nationale cu cea a Aniunii ?uropene pe probleme privind calitatea vietii" protectia mediului încon%urator" asigurarea vietii" securitatii si sanatatii anga%atilor5 & constientizarea lucratorilor în cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate si sanatate a muncii în amena%area" dotarea locurilor de munca" e#ploatarea în conditii de siguranta a ec0ipamentelor de munca în scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a  îmbolnavirilor profesionale5 & eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si4sau îmbolnavire profesionala e#istenti în sistemul de munca (e#ecutant & sarcina de munca & mi%loace de productie & mediul de munca)" informarea" consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora5 & aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de munca si îmbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala. (nstruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca nstruirea în domeniul securitatii si sanatatii în munca are ca scop însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate în munca. nstruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca la nivelul întreprinderii si4sau al unitatii se efectueaza în timpul programului de lucru. nstruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca cuprinde 8 faze: a) instruirea introductiv&generala5 b) instruirea la locul de munca5 c) instruirea periodica. ezultatul instruirii lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca se consemneaza în mod obligatoriu în fisa de instruire individuala" cu indicarea materialului predat" a duratei si datei instruirii. Bisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi însotita de o copie a fisei de aptitudini" completata de catre medicul de medicina muncii în urma e#amenului medical la anga%are.



(nstruirea introductivIgenerala nstruirea introductiv&generala se face: a) la anga%area lucratorilor definiti conform art. I lit. a) din Lege$ 8,U4365 b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si4sau unitate la alta5 c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si4sau unitate la alta5 INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 32 din 112



 d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. nstruirea introductiv&generala se face de catre: a) anga%atorul care si&a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca5 sau b) lucratorul desemnat5 sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie5 sau d) serviciul e#tern de prevenire si protectie. $nga%atorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv&generale5 aceasta nu va fi mai mica de  ore.  'n cadrul instruirii introductiv&generale se vor e#pune" în principal" urmatoarele probleme: a) legislatia de securitate si sanatate în munca5 b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate în munca5 c) riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice unitatii5 d) masuri la nivelul întreprinderii si4sau unitatii privind acordarea primului a%utor" stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor. Continutul instruirii introductiv&generale trebuie sa fie în conformitate cu tematica aprobata de catre anga%ator. nstruirea introductiv&generala se va finaliza cu verificarea însusirii cunostintelor pe baza de teste.



(nstruirea la locul de munca nstruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv&generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate în munca" precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca" post de lucru si4sau fiecarei functii e#ercitate. nstruirea la locul de munca se face: a) la anga%area lucratorilor definiti conform art. I lit. a) din Lege$ 8,U4365 b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si4sau unitate la alta5 c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si4sau unitate la alta5 d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar" inclusiv la sc0imbarea locului de munca în cadrul întreprinderii si4sau al unitatii. nstruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca" în grupe de ma#imum 3 de persoane. Bisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 33 din 112



 Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de  ore si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv" împreuna cu: a) anga%atorul care si&a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca5 sau b) lucratorul desemnat5 sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie5 sau d) serviciul e#tern de prevenire si protectie. nstruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor întocmite de catre anga%atorul care si&a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca4lucratorul desemnat4serviciul intern de prevenire si protectie4serviciul e#tern de prevenire si protectie si aprobate de catre anga%ator" care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.



nstruirea la lcul de munca %a cu$rinde) a) informatii privind riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice locului de munca si4sau postului de lucru5 b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si4sau postul de lucru5 c) masuri la nivelul locului de munca si4sau postului de lucru privind acordarea primului a%utor" stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor5 d) prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate în munca privind activitati specifice ale locului de munca si4sau postului de lucru5 e) instruirea la locul de munca va include în mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si e#ercitii practice privind utilizarea ec0ipamentului individual de protectie" a mi%loacelor de alarmare" interventie" evacuare si de prim a%utor.



(nstruirea periodica nstruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti mai sussi are drept scop reîmprospatarea si actualizarea cunostintelor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. nstruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca. ntervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii" în functie de conditiile locului de munca si4sau postului de lucru" si nu va fi mai mare de 6 luni. +entru personalul te0nico&administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult ,3 luni. nstruirea periodica se va completa în mod obligatoriu si cu demonstratii practice. nstruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor întocmite de catre anga%atorul care si&a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca4lucratorul desemnat4serviciul intern de de prevenire si protectie4serviciul e#tern de prevenire si protectie si aprobate de catre anga%ator" care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.



nstruirea $eridica se (ace su$limentar celei $rgramate în urmatarele ca,uri : a) c2nd un lucrator a lipsit peste 8 de zile lucratoare5 INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 3 din 112



 b) c2nd au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate în munca privind activitati specifice ale locului de munca si4sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii" inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri în unitate5 c) la reluarea activitatii dupa accident de munca5 d) la e#ecutarea unor lucrari speciale5 e) la introducerea unui ec0ipament de munca sau a unor modificari ale ec0ipamentului e#istent5 f) la modificarea te0nologiilor e#istente sau procedurilor de lucru5 g) la introducerea oricarei noi te0nologii sau a unor proceduri de lucru. Durata instruirii periodice prevazute mai sus nu va fi mai mica de  ore si se stabileste în instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv" împreuna cu: a) anga%atorul care si&a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca5 sau b) lucratorul desemnat5 sau c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire5 sau d) serviciul e#tern de protectie si prevenire. nstruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor întocmite de catre anga%atorul care si&a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca4lucratorul desemnat4serviciul intern de prevenire si protectie4serviciul e#tern de prevenire si protectie si aprobate de catre anga%ator" care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.



0ucratorii au urmatoarele sarcini si obligatiiD & sa&si însuseasca si sa respecte normele" instructiunile si reglementarile în domeniul sanatatii si securitatii în munca si masurile de aplicare a acestora5 & sa utilizeze corect ec0ipamentele de munca" substantele periculoase si celelalte mi%loace de productie5 & sa nu procedeze la deconectarea" sc0imbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de securitate ale ec0ipamentelor de munca si ale cladirilor" precum si sa utilizeze corect aceste dispozitive5 & sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune te0nica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnavire profesionala5 & sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca în cel mai scurt timp posibil accidentele de munca suferite de persoana proprie" de alti participanti la procesul de munca5 & sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de îndata conducatorul locului de munca5 & sa utilizeze ec0ipamentul individual de protectie din dotare" corespunzator scopului pentru care a fost acordat5 & sa coopereze cu anga%atorul si4sau cu anga%atii cu atributii specifice în domeniul securitatii si sanatatii în munca" at2ta timp c2t este necesar" pentru a da anga%atorului posibilitatea sa se asigure ca toate conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru securitate si sanatate la locul sau de munca5 & sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si de cercetare în domeniu securitatii muncii. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 3%  din 112



 *c%ipamentul individual de protectie reprezinta orice dispozitiv sau mi%loc destinat purtarii de catre fiecare participant la procesul de munca pentru a&l prote%a împotriva unuia sau mai multor factori de risc de accidentare sau îmbolnavire profesionala. ?l se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor" precum si altor categorii participante la procesul muncii" în conformitate cu Eormativul cadru de acordare si utilizare a ec0ipamentului individual de protectie" elaborat de >inisterul >uncii" 


 (nstrument de masura pentru controlul rapid al igienei alimentare Preentare Luminometer $IP20 este un luminometru de dimensiuni mici "portabil" care a%uta la evaluarea contaminarii biologice si la monitorizarea igienei" functionand pe principiul bioluminescentei $=+ $denozin trifosfat). Combina sensibilitatea e#trema" utilizarea usoara si pretul accesibil pentru o ultra rapida evaluare a starii de igiena. Luminometer $IP20 masoara rapid si cu usurinta valoarea $=+" care furnizeaza informatii cu privire la gradul de curatenie in spatiile de productie si asupra reziduurilor biologice. Luminometrul masoara nivelul de luminiscenta pe baza unei reactii bioc0imice dintre L1P($denozina trifosfat) si enzima Luciferase. Licuricii genereaza lumina printr&o reactie interna intre $=+&ul propriu si enzima denumita Luciferase. $naliza luminiscentei permite masurarea cu un inalt grad de sensibilitate comparativ cu alte metode" ceea ce permite detectarea celor mai slabe urme de emisie luminoasa. Luminometrul furnizeaza aproape instantaneu e#presia numerica a gradului de curatenie al obiectului testat. Lucipac Z sab pentru prelevare mostre" contine reactiv enzimatic tolerant la solutii de spalare (detergenti)" ceea ce inseamna ca procesul de masurare nu este afectat de eventuale resturi de detergenti.



Protectia personalului M protectia =iica o gama larga de ustensile si ec0ipamente corporale autoclavabile si de unica folosinta: INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 3* din 112



 [ imbracaminte de protectie [ incaltaminte de protectie [ casti de protectie [ oc0elari de protectie [ manusi de protectie [ masti de protectie



us de urgenta si de decontaminare si de spalare pentru oc%ii si =ata



usuri de urgenta pentru decontaminare si spalare pentru unitati industriale si spatii de productie



"&N/*"(N1* $* N*-*/P*"1-(( -*9$($&- * (9(*N (N(5($ $ $&"$ * N" ,.Consecinte ale nerespectarii regulilor de igiena corporala giena deficitara poate determina formarea la nivelul pielii a unor elemente de foliculita sau de piodermita (mici colectii purulente pe tegumente" situate mai ales la radacina firului de par) sau c0iar a unor leziuni mai intinse cauzate de infectii de natura stafilococa (furuncule) prin dezvoltarea unui proces infectios local. $paritia anumitor boli este strans legata de o igiena deficitara a mainilor. $stfel deosebit de frecvente sunt bolile mainilor murdare precum dizenteria" 0epatita parazitozele intestinale. =rebuie interzisa utilizarea unui singur prosop de catre mai multe personae pentru inlaturarea pericolului transmiterii bolilor (con%unctivita). 


Pag 3  din 112



 +entru eliminarea unor consecinte neplacute cauzate de nerespectarea regulilor de igiena a vestimentatiei trebuie respectate urmatoarele indicatii: &in locurile de munca in care e#ista pericol de incendiu nu se vor purta 0aine din fibre sintetice. &rufaria de corp care se murdareste mult mai repede decat salopetele trebuie sc0imbata mai des pentru a se inlatura posibilitatea aparitiei bacilului difteric"si a bacilului tuberculozei . &incaltamintea nu trebuie sa fie stramta deoarece produce deformari ale piciorului si aparitia piciorului plat.



plicarea regulilor de igienă corporală giena corporală asigură starea de curăenie a întregului corp (piele" mucoase" păr" ung0ii) prin spălare cu săpun" !ampon" geluri" etc. 


decvarea ţinutei capilare şi respectarea igienei speci=ice +ărul" din cauza microorganismelor aflate pe firul de păr !i a mătreei" poate reprezenta o sursă de contaminare a alimentelor !i a preparatelor culinare (zilnic cad circa , de fire de păr). +entru prevenirea contaminării alimentelor" părul trebuie să fie: spălat c2t mai des !i mai bine" cu apă caldă !i săpun sau !ampon5 - c2t mai bine str2ns !i complet acoperit cu bonete" basmale5 - pieptănat numai în afara zonelor de lucru5  neatins cu m2na în timpul muncii" iar dacă se atinge este obligatorie spălare pe m2ini.



-espectarea igienei m>inilor şi ung%iilor >2inile vin cel mai frecvent în contact cu alimentele. De aceea" pentru a evita contaminarea produselor alimentare cu microorganisme" m2inile trebuie să fie:  în permanenă curate" nelăcuite" tăiate scurt (nu roase cu dinii)5 spălate !i dezinfectate obligatoriu la începerea lucrului5 spălarea corectă este realizată cu apă caldă" săpun !i peria de ung0ii" iar uscarea acestora se va face cu aer cald sau prosoape de unică folosină5 lipsite de bi%uterii sau ceas în timpul lucrului5 INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 37 din 112



 este obligatoriu să se anune !efului orice infecie sau rănire la nivelul m2inilor !i să se acopere rănile cu pansamente dezinfectante !i etan!e. >2inile se spală: la începerea activităii5 la sc0imbarea operaiei de lucru sau din , în , minute în cadrul aceleia!i operaii5 după atingerea părului" nasului" urec0ilor" gurii" pielii5 după manipularea materiilor prime sau a ambala%elor5 după fiecare pauză5 după ie!irea de la c5 după curăenia !i dezinfecia la locul de muncă. -



-



Principalele Holi transmise prin intermediul m>inilor nespălateC -



0epatită epidemică5 to#iinfecii alimentare5 poliomelita5 viermii intestinali.



9uraG nasul şi urec%ileC 


-espectarea ţinutei de serviciu: ?c0ipamentul de protecie este ansamblul de piese de îmbrăcăminte !i încăăminte pe care le folose!te lucrătorul în timpul muncii. 


Pag 3 din 112



 protecia alimentelor (ec0ipament de lucru) atunci c2nd lucrătorul" prin încărcătura microbiană de pe 0ainele" încălamintea sau organismul său (păr" g0ură" nas" urec0i" piele)" poate contamina alimentul. ?c0ipamentul trebuie: să fie complet !i curat5 să acopere în întregime suprafeele corpului !i părul5 să fie u!or utilizabil" le%er5 să se igienizeze u!or5 să fie curăat în unitate5 să fie puratat de toate persoanle care intră în bucătărie sau carmangerie5 să fie sc0imbat la intervale scurte" ori de c2te ori este nevoie (0alatele !i bonetele5 să nu se păstreze în dulap împreună cu 0ainele de stradă sau în condiii insalubre5 să nu se dezbrace la părăsirea mediului de lucru !i să nu se reîmbace dec2t după spălarea m2inilor. •



Factorii de risc de la locul de muncă Factorii de risc de accidentare !i îmbolnăvire includ o serie de însu!iri " procese" stări" comportamente proprii elementelor sistemului de muncă ce pot provoca în anumite condiii accidente de muncă sau boli profesionale. Bactorii de risc pot fi grupati în: factori de risc proprii e#ecutantului5 factori de risc proprii sarcinii de muncă5 factori de risc proprii mi%loacelor de muncă5 factori de risc proprii mediului de muncă. Factorii de risc proprii eecutantului au o incidenă mai mare deoarece" cu mici e#cepii" ei reprezintă sursa celorlalte categorii de factori de risc. De aceea" lucrătorii trebuie să aibă un comportament normal din punctul de vedere al securităii muncii5 acestea includ două componente:  evitarea riscului prin respectarea prescripiilor te0nice !i a normelor de protecia muncii referitoare la modul în care trebuie îndeplinită sarcina de muncă5  neutralizarea situaiilor de risc create" ceea ce implică sesizarea rapidă sau c0iar anticiparea acestora. An comportament riscant se manifestă prin condiii nesigure sau necorespunzătoare de muncă const2nd într&o omisiune" aciune gre!ită sau eroare. Factorii de risc proprii sarcinii de muncă pot rezulta din:  coninutul sau structura necorespunzătoare în raport cu cerinele impuse de situaiile de risc (operaii" reguli" procedee de lucru gre!ite)5 rezultă din cunoa!terea insuficientă a te0nologiilor !i metodelor de muncă5 INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag  din 112



 supradimensionarea cerinelor impuse e#ecutanilor" de e#emplu" o criză de discopatie lombară în cazu! ridicării unei greutăi mai mari dec2t cea normală. Bactorii de risc proprii mi%loacelor de muncă: (actrii de risc (i,ic Z de e#mplu" generai de pronirea bruscă a robotului de bucătărie"  mi!cări periculoase" e#istena unor suprafee sau corpuri ascuite" tăioase" riscul de e#plozie5 (actrii de risc termic Z atingerea plitei încinse sau a utila%elor termice5  (actrii de risc electric Zpericol de electrocuatare la manipularea robotului de bucătărie5  (actrii de risc cimic Z la manipularea substanelor folosite pentru efectuarea operaiilor  de curăenie !i dezinfectare5 (actrii de risc !ilgic Z ca urmare a contactului cu alimente infestate" rozătoare.  Factorii de risc proprii mediului de muncă apar din cauza depă!irii intensităii nivelului funcional al parametrilor specifici" ceea ce duce la apariia unor condiii de muncă inadecvate. Jactrii de risc cimic Z prezena unor gaze to#ice în atmosfera mediului de lucru5  Jactrii de risc mecanici  Z zgomot e#cesiv" temperatură foarte ridicată5   Jactrii de risc !ilgici  Z prezena unor spori sau viru!i în atmosfera mediului de lucru5 Jactrii de risc de su$raslicitare $si*(i,ică a e'ecutantului  Z aglomeraie" ture  prelungite.  'n vederea reducerii riscurilor producerii unor accidente" lucrătorii din unităile de alimentaie trebuie să respecte normele de protecie a muncii. 



Norme de protecţie a muncii Eormele de protecie a muncii au ca scop asigurarea celor mai bune condiii de muncă" prevenirea accidentelor !i a îmbolnăvirii profesionale. Lucrătorii din orice unitate de alimentaie publică trebuie să respecte normele de te0nica securităii muncii în fiecare departament" să !i le însu!ească" să participe la instructa%e !i să semneze fi!a de instructa% individual.  'nainte de începerea lucrului se va verifica dacă: • >a!inile" utila%ele !i ustensilele sunt în perfectă stare de funcionare5 • $u fost luate măsuri de sigurană conform prescripiilor5 • Dispozitivele de sigurană au fost instalate la utila%ele !i instalaiile din procesul de producie. La terminarea lucrului" lucrătorii trebuie: • <ă a!eze mărfurile pe rafturi" ustensilele în sertare5 • <ă introducă alimentele u!or perisabile în spaii frigorifice5 • <ă curee utila%ele !i motoarele după ce acestea au fost oprite !i decuplate de la sursă5 • <ă înc0idă robinetele de presiune !i să scoată de sub tensiune utila%ele" întrerup2nd curentul5 • <ă str2ngă de!eurile" să le transporte !i să le depoziteze la locurile special amena%ate5 • <ă efectueze curăenia la locul de muncă. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 1 din 112



  'n timpul desfa!urării activităii la locul de muncă" la folosirea ma!inilor !i utila%elor se va ine seama de normele de protecia muncii pentru fiecare ma!ină. =otodată trebuie respectate următoarele reguli:  La utilizarea diferitelor utila%e (mala#or" laminor pentru cocă" etc)" muncitorii vor purta ec0ipamnetul de lucru specific" 0alatul înc0eiat la toi nasturii" părul str2ns sub bonetă sau batic5  +ardoseala trebuie să fie uscată !i degresată" pentru a se evita alunecarea !i accidentarea5  


"onsecinţele nerespectării normelor privind igiena şi protecţia muncii  'n asigurarea condiiilor de igienă personală !i la locul de muncă" primul loc îl ocupă educaia sanitară a personalului. +ersonalul trebuie să cunoască sursele de infecie !i microorganismele !i căile prin care acestea pot fi transmise !i trebuie convins că" prin nerespectarea măsurilor de igienă de către fiecare salariat" pericolul de contaminare este mult redus. ?pidemiile izbucnescde obicei în sezonul cald" apariia lor fiind favorizată de nerespectarea regulilor de igienă alimentară. Eerespectarea regulilor de igienă are drept consecină inocuitatea alimentelor. $ceasta poate fi de mai multe feluri:  mpurificarea alimentelor Z constă în prezena în alimente sau în preparate a unor corpuri străine care nu au efect nociv direct" dar determină reacii de respingere5  $lterarea: rezultat al putrefaciei" fermentării" r2ncezirii5 are ca efect modificarea caracteristicilor organoleptice !i respingerea m2ncărurilor5 consumul de m2ncăruri alterate produce îmbolnăviri5  Contaminarea alimentelor cu: o Jacterii !i&sau to#inele acestora" c2nd apar to#iinfeciile alimentare5 o +arazii intestinali de tipul: tenie" tric0inella spiralis" giardia intestinalis5 INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 2 din 112



 


Nerespectarea normelor privind protecţia muncii se poate asocia cuC $lterarea aspectului fizic: m2ini crăpate colorate (ca urmare a prelucrării primare a unor legume" fructe)5  Dermatoze5  $ccidente: tăieturi ca urmare a manipulării necorespunzătoare a utila%elor5 alunecări pe pardoseala umedă5 electrocutare ca urmare a utilizării aparaturii electrice improvizate" în mediu foarte umed" fără a respecta regulile de protecie a muncii5  $rsuri" ca urmare a contactului direct cu flacăra" cu metale încinse" opărire la manipularea preparatelor culinare fierbini" a apei calde" etc5  n0alarea prafului" aburilor" fumului în cazul în care ventilaia nu este corespunzătoare" ceea ce poate duce la afeciuni respiratorii5  eumatism din cauza mediului umed !i a contactului îndelungat cu apa rece5 



ateriale şi suHstanţe =olosite pentru întreţinerea igienei $sigurarea !i întreinerea unei igiene corespunzătoare se realizează cu a%utorul anumitor materiale igienico&sanitare" în cazul spaiilor de alimentaie" !i cu a%utorul produselor de igienă !i  întreinere cosmetică" în cazul personalului. >aterialele !i substanele folosite pentru întreinerea igienei sunt:  $pa potabilă: o Caldă Z asigur2nd temperaturile necesare efectuării diferitelor operaii:  8 Z R grade C pentru spălarea mîinilor5  6I grade C pentru spălarea ambala%elor" utila%elor" pardoselilor5   Z I grade C pentru dezinfecie. o 


Pag 3 din 112



 o o o o o



Eu fie corozive5 


Produsele =olosite pentru întreţinerea igienei corporale a lucrătorilor din unităţile de alimentaţie  'n această categorie se încadrează produsele utilizate pentru igiena corpului" a feei" a gurii !i a dinilor:  <ăpunul Z poate fi lic0id sau solid5 unele pot con!ine adaosuri speciale: balsam" uleiuri" parfum" ingredieni farmaceutici5  ]amponul Z folosit pentru îngri%irea părului5 trebuie să fie de buună calitate"  +roduse de bărbierit: produse folosite înainte de bărbierit: săpun&cremă&gel de ras precum !i produse folosite după bărbierit: loiuni" creme.  +roduse pentru îngri%irea dinilor !i a gurii: includ pasta de dini" praful de din!i" apa de gură. ?le au rolul de a aurăa !i de a întreine starea de igienă a dinilor !i a gurii" av2nd totodată !i o aciune antiseptică" bactericidă !i curativă în unele afeciuni ale dinilor5  Deodorantele !i alte produse odorizante !i antidusoripare pentru reducerea cantităii de transpiraie !i surprinderea mirosului acesteia. -eguli de igienă individuală  'n sectorul alimentar" pornind de la aprovizionarea" transportul" depozitarea preparatelor culinare !i continu2nd cu prelucrarea" ambalarea" conservarea !i distribuia acestora. ?ste necesar ca personalul care îndepine!te diverse activităi saă fie corect instruit" at2t în ceea ce prive!te igiena individuală" c2t !i în ceea ce prive!te igiena locului de muncă" pentru a se evita contaminarea alimentelor cu diver!i ageni patogeni !i producerea unor îmbolnăviri în r2ndul persoanelor care consumă aceste alimente. espectarea normelor igienico&sanitare constituie un element de bază în asigurarea unui  înalt nivel de servire. giena individuală reprezintă totalitatea regulilor ce trebuie respectate pentru meninerea curăeniei corporale individuale. egulile de igienă individuală se referă la:  întreinerea corpului5 meninerea 0ainelor !i  îmbrăcămintei în perfectă stare de curăenie. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag  din 112



 ;rganismul uman" prin activitatea sa" e#cretă permanent diferite substane: transpiraie" celule moarte care: sunt suport nutritiv pentru microorganisme" dega%ă mirosuri neplăcute" pot contribui la alterarea alimentelor !i elimină microorganisme pe diverse căi care pot contribui la contaminarea alimentelor. =ocmai de aceea este necesară o igienă corporală perfectă care presupune: meninerea igienei e#terioare a corpului" adică a pielii" părului !i ung0iilor5 aplicarea unor reguli !i deprinderi menite să prevină îmbolnările !i să menină sănătatea. De aceea" este necesar ca pielea să fie întreiută permanent în condiii corespunzătoare" prin spălarea cu apă caldă !i săpun. 


giena muncii urmarește îm!unatatirea cnditiilr de munca și masurilr de înlaturare a tuturr  (actrilr care cntri!uie la $rducerea accidentelr și îm!lnă%irilr $r(esinale. asurile luate în sc$ul $rte+arii %ietii și sanatatii anga+atilr sunt urmatarele) INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag %  din 112



 a însușirea și res$ectarea nrmelr de securitate în munca! inter,icerea cnsumului de !auturi alclicec inter,icerea (umatului în lcurile $u!lice și în s$atiile interiared nsușirea instructiunilr de $rim a+utr în ca, de accident de muncae asigurarea de truse sanitare de $rim a+utr" la tate ni%elurile institutiei dtate cn(rm FJ  nr. 42A&14.06.2002( res$ectarea nrmelr de igiena $ersnalăg ntretinerea curateniei și igienei la lcul de munca (lsirea ratinala a tim$ului de dinai asigurarea în $ermanenta a %entilatiei cres$un,atare și a iluminarii uni(rme și su(iciente la lcul de munca + $re,entarea la %i,ita medicala la anga+are și la e'amenul medical   $eridic. 2 asurile sta!ilite la alineatul 1 nu $t sa determine în nici un ca, !ligatii (inanciare $entru anga+ati. n sc$ul $re%enirii accidentelr și  m!lna%irilr $r(esinale" anga+atrul are urmatarele !ligatiia sa $lateasca $entru tti anga+atii cntri!utia sta!ilita de lege în cadrul asigurarii $entru risc de accidente de munca și !li $r(esinale! sa asigure e%aluarea riscurilr de m!lna%ire $r(esinala la tate lcurile de muncac sa ia în cnsiderare ca$acitatea anga+atilr de a e'ecuta sarcini de ser%iciu în ra$rt cu sanatatea și securitatea în muncad sa $re,inte dcumentele și sa dea relatii ins$ectrilr de munca în ca,ul unr cntrale e(ectuate de aceștia- e sa asigure su$ra%egerea medicala cres$un,atare riscurilr $entru sanatate la care anga+atii s*ar su$une în tim$ul acti%itatii.  nga+atrul %a asigura instruirea și transmiterea tuturr in(rmatiilr necesare în %ederea utili,arii  în cnditii de risc minim a eci$amentelr de lucru și a altar dtari $e care e utili,ea,a  $ersnalul din institutie.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag * din 112



  nga+atrul %a asigura a$licarea tuturr masurilr $re%a,ute de legislatia în %igare $entru  $rtectia $ersnalulu $ersnaluluii în $eriadele în care" datrita cnditiilr meterlgice ne(a%ra!ile" se nregistrea,a tem$eraturi e'treme. Falariatii (iciului de cadastru și $u!licitate im!iliara au !ligatia) a sa își însușeasca și sa res$ecte instructiunile de utili,are a eci$amentelr de lucru din dtare! sa des(așare acti%itatea în așa tel încat sa nu e'$una la $ericl de accidentare sau îm!lna%ire atat $r$ria $ersana" cat și $e ceilalti clegic sa aduca la cunștinta anga+atrului rice de(ectiune tenica sau alta situatie care cnstituie un $ericl de accidentare sau de îm!lna%ired sa încete,e acti%itatea la a$aritia unui $ericl iminent de $rducere a unui accident sau  $agu!e și sa in(rme,e in(rme,e cnducerea cnducerea institutiei. e sa dea relații rganelr de cntrl in dmeniul sanatații și securitții în muncă.  cti%itatea $ri%ind $rtecția și igiena muncii sunt crdnate in (iciul de cadastru și $u!licitate im!iliara de 7mitetul de securitate și sanatate in munca" care are urmatarele atri!uții) a a$r!area $rgramului anual de acti%itate in dmeniul $rtecției muncii! urmarirea mdului in care se a$lică reglementarile legislati%e $ri%ind $rtecția munciic anali,a (actrilr de risc de accidentare și im!lna%ire $r(esinala e'istenti la lcurile de muncad cla!rarea cu medicul de medicina a muncii și cu rgani,ația de sindicat in %ederea im!unatatirii cndițiilr de muncăe $rm%area unr initiati%e $r$rii sau ale celrlalti anga+ați %i,and $re%enirea accidentelr de munca și a im!lna%irilr $r(esinale" $recum și $e cele $ri%ind im!unatățirea cnditiilr de munca2 7mitetul de securitate și sanatate in munca este rgani,at și (unctinea,a in !a,a deci,iei  directrului (iciului de cadastru și $u!licitate im!iliara. 3 nga+atrul are !ligația de a instrui salariatii la anga+area lr in instituție" $recum și $eridic" in dmeniul securitatii și sanatatii in munca. Ees$nsa!ilul cu $rtectia muncii in cn(rmitate cu Legea 90&1996 re$u!licata" cu mdi(icarile ulteriare" are urmatarele atri!utii) a e(ectuarea instructa+ului general de $rtectia muncii" din 6 in 6 luni și $entru (iecare $ersana nua anga+ata sau care a intreru$t acti%itatea mai mull de 6 luni" la data reluarii acti%itatii. Pentru ș(eri instructa+ul se (ace in (iecare luna. nstructa+ul %a (i cnsemna cnsemnatt in Jișa indi%iduala de $rtectia muncii. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag   din  din 112



 ! identi(icarea" e%aluarea" sta!ilirea masurilr și regulilr de $rtectia muncii" igiena muncii și   $rtectia și stingerea stingerea incendiilr" incendiilr" in cla!rare cu directrul&șe( directrul&șe( ser%iciuc cntrlul $eridic" cel $utin  dată $e an $ri%ind res$ectarea $re%ederilr legale re(eritare la  $rtectia muncii" igiena igiena muncii și $rtectia șiși stingerea incendiilrincendiilrd ra$rtarea neregulilr semnalate și a $r$unerilr de inlaturare a acestra" $recum și daca este ca,ul" $r$unerea de sanc1inare a celr %in%ați. Eegulile sta!ilite in $re,entul ca$itl se cm$letea,ă cu dis$,itiile legale in dmeniu" $recum și  cu nrmele și nrmati%ele de $rtectia muncii care %cr (i sta!ilite $rin gri+a :irectiei de Eesurse =mane din cadrul gentiei gentiei #atinale de 7adastru și Pu!licitate m!iliara in termen de 30 de ,ile de la data a$r!arii regulament" in cn(rmitate cu $re%ederile Legii 53&2003 * 7dul muncii" cu mdi(icarile și cm$letarile ulteriare.



-eguli de igiena individuala si colectiva ). -eguli de igiena individuala egulile de igiena individuala" a caror respectare este strict necesara pastrarii sanatatii" au fost intuite de oameni de foarte multa vreme" dar o data cu aparitia multitudinii de medicamente si a substantelor pentru curatenia corpului" a aparut si tendinta generala de minimalizare a masurilor de igiena. giena indi%iduala cu$rinde : a) igiena corporala5 b) igiena ec0ipamentu ec0ipamentului5 lui5 c) igiena incaltamintei5 a) giena cr$rala ; buna igiena corporala se realizeaza in primul rand prin mentinerea curateniei pielii. +ielea,* +ielea ,*   are rolul de a apara corpul de actiunile daunatoare ale frigului" caldurii" umezelii" vantului" loviturilor etc. et c. de as asem emen enea ea"" pi piel elea ea ne neva vata tama mata ta"" fa fara ra ra rani ni sa sauu zgarieturi" reprezinta o bariera in calea patrunderii microbilor in organism. Datorita secretiei unor acide" pielea reuseste sa distruga in mare parte microbii depusi pe suprafata ei. +e pielea murdara se inmultesc cu mare repeziciune microorganismele" datorita si unor produsi alcalini favorizanti" prezenti in impuritatile de pe piele. $pa calda" la temperatura de 8&8^" curata pielea de impuritati" indepartand praful" transpiratia" grasimea si microbii. >ainile" prin contactul pe care&l au zilnic cu nenumarate obiecte" pot purta pe suprafata lor multi microbi patogeni" precum si oua de viermi intestinali. De aceea" pentru a evita imbolnavirile" trebuie sa se spele cat mai des mainile cu apa si sapun.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 7 din 112



 +arul si pielea capului vor fi spalate cu apa calda si sapun" deoarece murdaria si praful" patrunzand intre firele de par" se amesteca cu grasimea de pe pielea capului" favorizand inmultirea microbilor microbilor.. b) @giena ec#ipamentului  mbracamintea are rolul de a mentine constanta si normala temperatura corpului si de a prote%a corpul fata de actiunile daunatoare ale frigului" vantului" umezelii" caldurii" prafului etc. mbracamintea igienica trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: & sa fie rea conducato conducatoare are de caldura5 & sa fie permeabila" pentru a asigura respiratia pielii prin porii tesaturii5 & sa fie colo colorata rata in rapo raportrt cu ano anotimpu timpul.l. n anot anotimpu impull rece se poar poarta ta 0ain 0ainee de culo culoare are inc0isa" deoarece acestea absorb razele solare si asigura mai multa caldura organismului. 7ara" 7ara" 0ainele trebuie sa aiba culori desc0ise" deoarece absorb mai putina caldura" reflectand cea mai mare parte din radiatiile calorice5 & sa fie adaptata dimensiunilor corpului" sa fie usoara" moale si elastica5 & sa fie curata.



c) @giena incaltamintei  +entru a fi igienica" incaltamintea trebuie sa se potriveasca la dimensiunile piciorului" sa nu fie prea larga" dar nici prea stramta. ncaltamintea trebuie sa fie adaptata anotimpului si intretinuta corespunzator. +rincipalele reguli de respectat in igiena incaltamintei tin de pastrarea acesteia uscata Z in special" prin ungerea zilnica cu crema" dar si de remedierea la atelierele de specialitate a oricaror probleme ce pot apare la talpa sau carambul acestora. Daca este cazul incaltamintea se sc0imba. @giena muncii  amura a igienei" igiena muncii se ocupa cu studierea conditiilor de munca si influenta acestora asupra organismului organismului uman. 


Pag  din 112



 vreme stand pe loc" pozitia culcat" cu corpul aplecat intr&o parte) pot duce la deformari ale corpului" la tulburari nervoase" circulatorii etc. ! Pre%enirea e(ectelr ,gmtului si ale %i!ratiilr industriale Ggomotul si vibratiile sunt provocate in general de diversele agregate" masini&unelte" utila%e si scule folosite in procesul te0nologic sau instructiv educativ (de e#: tragerea cu armamentul in poligon).   $tunci cand depasesc anumite limite" pot avea efecte nedorite asupra organismului uman" daca nu se iau masuri adecvate de protectie. c Pre%enirea e(ectelr radiatiilr  Atilizarea tot mai larga a energiei radiante in radiote0nica" radioelectronica si in medicina face posibila e#punerea profesionala la radiatii a unor grupe numeroase si foarte diferite de muncitori" atat in aer liber" cat si in spatii inc0ise. d icrundele. Atilizate cu precadere la instalatiile radar sau in industria lemnului si a maselor plastice" impun mi%loace preventive care vizeaza evitarea e#punerii profesionale si inlaturarea pericolului iradierii colectivitatii. e Pentru $re%enirea iradierii $r(esinale ;peratorii instalatiilor radar au obligatia de a respecta intocmai limita de e#punere legal admisa. Eu le este permisa punerea in functiune a instalatiilor care nu sunt prevazute cu blinda%ul sau ecranele absorbante necesare. ?i vor evita de asemenea e#punerea intregului corp sau e#aminarea vizuala a materialelor in perioada de transmitere5 ( Laserul Z care in ultimul timp cunoaste o tot mai e#tinsa utilizare atat in cercetarea stiintifica" cat si in industrie (taierea metalelor" sudura etc.)" in medicina (c0irurgie" oftalmologie)" in telecomunicatii etc. Z pretinde mi%loace profilactice a#ate pe o regula esentiala" si anume: evitarea radiatiei principale si a reflectiei acesteia. g) Eadiatiile ultra%ilete au efecte variate in raport cu natura radiatiilor si cu durata e#punerii. n cazul unei e#puneri rationale" radiatiile ultraviolete cu anumite lungimi de unda constituie un e#celent mi%loc de calire a organismului" de tonificare generala" de marire a rezistentei nespecifice" de prevenire si combatere a ra0itismului.



Norme de securitate la locul de muncă ($&"* * P-&1*"A(* +e seama e#istenței riscurilor de electrocutare" în cadrul acestui subcapitol se prezintă mi%loacele individuale care permit evitarea unei electrocutari" evidentiindu&se de la caz la caz" aspectele de principiu care permit acest lucru. Deoarece riscurile de electrocutare s&au grupat în doua categorii principale : I atingerea directa si INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag % din 112



 & atingerea indirecta" în continuare si mi%loacele de protectie vor fi prezentate în conformitate cu aceeasi grupare.



a. -ijloace de protectie împotri"a electrocutarii prin atingcre directa. +rotectia împotriva electrocutarii prin atingere directa se asigura cu mi%loace te0nice" iar de la caz la caz si cu masuri organizatorice. >ăsurile organizatorice pentru protecția împotriva electrocut2rii prin atingere direct2" sunt urmatoarele: a) inscripționarea de avertizare a instalațiilor și ec0ipamentelor electrice" sau prevederea cu placute avertizoare5 b) întocmirea formelor de lucru" conform reglementarilor5 c) organizarea locurilor de munca si eșalonarea operatiilor în timpul lucrarilor5 d) vopsirea în diverse culori a căilor de curent pentru usurarea identificarii polilor" a fazelor" a conductoarelor de protectie. >i%loace te0nice folosite pentru protectia împotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele : a) acoperirile cu materiale izolante a partilor active (izolatia de lucru) ale instalatiilor si ec0ipamentelor 5 b) înc0ideri în carcase sau acoperiri cu învelisuri e#terioare. Fradul de protectie minim admis pentru aparate si ec0ipamente electrice se stabileste în conformitate cu specificul locului de montare. $sa cum se cunoaste materialele si aparatele electrice sunt caracterizate si prin gradele de protectie5  c) îngradiri fi#e5 d) îngradiri mobile5 e) protectia prin amplasare (distante mimme de protectie)5 f) scoaterea de sub tensiune în vederea efectuării lucrărilor de întreținere si reparații5 g) legari la pam2nt si în scurtcircmt direct sau prin eclatoare sau descarcatoare5 0) folosirea mi%loacelor de protecție electroizolante" at2t în cazul lucrului cu instalația sub tensiune" c2t si c2nd este scoasa de sub tensiune. i) alimentarea la tensiune redusă5 INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag %1 din 112



  %) egalizarea potentialelor și izolarea față de păm2nt a platformei de lucru.



=ltimile dua mi+lace de $rtectie se $t a$lica si $entru $rtectia îm$tri%a electrocutarii prin atingere indirecta.



*$*"1-&/*"-(11* +rin ec%ipamente de electrosecuritate înelegem orice ec0ipament individual de protecie" dispozitiv de protecie sau accesoriu al acestora care au ca principal scop evitarea accidentării utilizatorilor în cazul lucrărilor desfă!urate în reelele electrice de %oasă" medie !i înaltă tensiune" unde apar riscuri de natură electrică" cel mai cunoscut fiind riscul de electrocutare. +entru a preveni acest fenomen de electrocutare & care poate în cele mai multe cazuri cauza decesul lucrătorului & au fost dezvoltate diverse ec0ipamente care asigură protecia lucrătorului prin diverse metode de la izolarea suplimentară temporară a ec0ipamentului sau instalaiei electrice aflate sub tensiune" p2nă la realizarea legării la păm2nt a instalaiilor din zona de lucru prin intermediul scurtcircuitoarelor. ?L?C=;nt şi în scurtcircuit care define!te ansamblul mecanic utilizat pentru a realiza legarea la păm2nt !i în scurtcircuit a conductoarelor unei instalaii electrice. Atilizarea scurtcircuitoarelor reprezintă principala măsură de protecie preventivă a personalului împotriva riscului electric" la apariia accidentală a tensiunii în zona de lucru. $ceastă montare trebuie să se realizeze obligatoriu de către doi electricieni în următoarea succesiune de operaii a) Legarea la păm2nt a scurtcircuitorului" care se realizează prin fi#area fermă a clemei de legare la păm2nt a acestuia la priza artificială 4 naturală a instalaiei electrice sau la ăru!ul scurtcircuitorului (numit !i electrod de legare la păm2nt) introdus în prealabil în păm2nt. b) 7erificarea lipsei tensiunii pe conductoarele ce urmează a fi legate la p2mănt !i eventual în scurtcircuit prin intermediul unui detector de tensiune (montat în v2rful unei pră%ini electroizolante în cazul aplicării scurtcircuitorului în instalaii electrice de medie 4 înaltă tensiune) c) >ontarea clemelor de legare la fază ale scurtcircuitorului" ce determină realizarea concretă a cone#iunii electrice temporare între conductorul de fază !i priza de legare la păm2nt" prin intermediul elementelor constitutive ale scurtcircuitorului. >ontarea clemelor de legare la fază ale scurtcircuitorului pe conductorii instalaiei electrice trebuie să se e#ecute cu a%utorul INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag %2 din 112



 pră%inilor 4 bastoanelor 4 m2nerelor electroizolante destinate special acestei operaii" în funcie de tipul scurtcircuitorului !i tensiunea instalaiei. Demontarea scurtcircuitorului se e#ecută în ordine inversă montării. 


oasă 1ensiune 


/curtcircuitorul moHil poli=aat pentru linii electrice aeriene de joasă tensiune cu conductoare neiolate este prevăzut cu cleme de legare la fază cu autostr2ngere (realizate prin turnare din alia% de aluminiu). Corpul clemei de legare la fază este asamblat nedemontabil cu bastonul electroizolant" realizat dintr&o ti%ă izolantă (din ră!ină poliesterică armată cu fibră de



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag %3 din 112



 sticlă)" la capătul căreia este fi#at un m2ner. 'n m2nerul bastonului electrizolant se poate monta" prin în!urubare" un baston prelungitor. *curtcircuitor olifa#at entru >08 ?T cu conductoare nei#olate



/curtcircuitorul universal poli=aat pentru $* 1 poate fi utilizat la legarea la păm2nt !i în scurtcircuit a tuturor tipurilor de linii electrice aeriene de joasă tensiune din -om>nia. 'n cazul lucrărilor pe linii electrice aeriene cu conductoare torsadate prevăute cu conectori de tensiune "&1 )0I'D  E-omind 1O9 se utilizează subansamblul de scurtcircuitare ale cărui fi!e sunt astfel e#ecutate înc2t permit cuplarea la conectorii C;= ,&UI$" subansamblul de legare la păm2nt !i electrodul de împăm2ntare. 'n cazul lucrărilor pe linii electrice aeriene cu conductoare torsadate prevăute cu conectori de tensiune tip P/ E*improd se utilizează subansamblul de scurtcircuitare în ale cărui fi!e se cuplează adaptoarele de cuplare la conectori D<+ (din set)" subansamblul de legare la păm2nt !i electrodul de împăm2ntare.  'n cazul lucrărilor pe linii electrice aeriene cu conductoare neiolate se utilizează subansamblul de scurtcircuitare ale cărui fi!e se cuplează la clemele de legare la fază cu m2ner nedemontabil (din set)" subansamblul de legare la păm2nt !i electrodul de împăm2ntare. +entru  îmbunătăirea condiiilor de aplicare se poate utiliza bastonul prelungitor electroizolant care poate fi cuplat la clemele de legare la fază cu m2ner nedemontabil.






/curtcircuitor pentru taHlouri electrice si cutii de distriHutie 1 /curtcircuitorul moHil pentru taHlouri electrice şi cutii de distriHuţie de joasă tensiune este realizat în două variante constructive: monofazat sau trifazat. Clemele de legare la



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag % din 112



 fază tip baretă sunt realizate în două variante" astfel dimensionate înc2t să poată fi fi#ate în soclurile siguranelor >+ (!isturi) cu mărimea " respectiv mărimile " ," 3" 8. $ceste cleme sunt manevrate (sunt fi#ate sau sunt e#trase din soclurile siguranelor >+) utiliz2nd obligatoriu un dispozitiv cu man!on de protecie a braului pentru manevrarea siguranelor cu mare putere de rupere. "lema şunt pentru socluri de siguranţe P-  este utilizată în e#ploatarea instalaiilor electrice de %oasă tensiune pentru întregirea circuitelor din punctele de separare. Clemele !unt sunt astfel dimensionate înc2t să poată fi fi#ate în oricare din soclurile siguranelor >+ cu mărimile " ," 3 !i 8 .



ijloace de protectie împotriva electrocutării prin atingere indirectă. +rotectia împotriva electrocutării pnn atingere indirectă se realizeaza numai prm urmatoarele mi%loace te0nice 5 a) alimentarea la tensiune redusă5 b) izolarea suplimentara de protectie a ec0ipamentului sau a amplasamentului5 c) separarea de protectie5 d) egalizarea (uniformizarea) potentialelor5 e) legarea la pam2nt (priza de pam2nt)5 f) legarea la nul (conductorul de nul)



g) deconectarea automată a sectorului defect5 0) controlul permanent al izolatiei5 i)



folosirea mi%loacelor de protectie electroizolante.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag %%  din 112



  Alimentarea la tensiune redusă  


@!olarea suplimentară. +rotectia prin izolare suplimentara se bazeaza pe faptul ca intensitatea curentului ce strabate corpul omenesc scade atunci c2nd impedanta electrica a circuitului electric (%  M;% creșteC An efect identic se obtine daca în serie cu corpul omului" se introduc elemente izolatoare de protecție" cu rezisțente electrice de valoare ridicată. zolarea de protectie are scop e#clusiv de protectie împotriva electrocutarilor prin atingere indirecta si se aplica suplimentar fata de izolarea de lucru la utila%ul electric sau la amplasamentul omului. +rin iolare de lucru se întelege izolarea prevazuta pentru buna functionare a utila%ului" corespunzatoare treptei de tensiune nominale.



@!olarea suplimentară de protecție se poate realiza prin : & izolarea suplimentara a ec0ipamentului electric 5 & izolarea amplasamentului în care omul îsi desfasoara munca. 1) i!olarea suplimentara a ec#ipamentului electric se poate e&ecuta D a) sub forma unui învelis izolator care acopera toate elementele metalice accesibile unei atingeri si care pot fi puse accidental sub tensiune ( e#emplu &e#ecutarea carcaselor din material izolator sau acoperirea acestora cu material izolator)5 INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag %* din 112



 b) sub forma unei izolatii intermediare între elementele accesibile unei atingeri indirecte si elementele care ar putea a%unge sub tensiune" de e#emplu:



piese de separare si piese intermediare izolatoare" care întrerup continuitatea electrica a arborilor. p2rg0iilor" carcaselor" pereti despartitori 5 c) sub forma unei izolatii întărite" care este ec0ivalentă cu o izolație de protecție  suprapusă peste cea de lucru.



2 iolarea amplasamentului omului se realizeaza introduc2nd elemente izolatoare între corpul omului si pam2nt si între corpul omului si elementele bune conducatoare de electricitate care se gasesc în legatura cu pam2ntul situate în raza de manipulare. n acest scop" at2t pardoseala c2t si toate elementele metalice din zona de manipulare. care sunt în legătură cu pam2ntul" se acoperă cu material izolant. 7aloarea re!istentei i!olarii  amplasamentului I?s) rezultă din unde :  în care : & A este tensiunea fata de pam2nt la locul atingerii 5 & i0 curentul considerat nepericulos 5 & 0 rezistenta corpului omenesc. ?s G ?#I #61) Dar 0 O A0 4 0 rezultă : iar condiția pentru asigurarea protecției devine: ?s  ?#I #61) +entru A0 O Aa O 6I7" pentru 0 O 8 `" rezulta  s  -`. mpun2nd pentru  0 valoarea de I m$ din aceeasi relatie rezulta  s  I `. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag %  din 112



 covoras iolant care impiedica electrocutarea muncitorilor si le asigura protectie in cazurile de soc electric. +entru securitate optima" acest covoras treHuie inlocuit odata la )2 luni 


Pag %7 din 112



 separare cu raport de transformare unitar. $cesta are înf2surarea primara racordata la reteaua electrica trifazata cu neutrul legat la pam2nt (neutrul accesibil) iar secundarul sau este cu neutrul izolat si ca urmare" reteaua electrica ce o va alimenta va fi cu neutrul izolat. Daca nivelul de izolatie al acestei retele va fi corespunzator" atunci atingerea directa sau indirecta" va fi nepericuloasa. 


-e,ele cu neutrul iolat =ata de păm>nt >a atin'erea unei fa#e a retelei i#olate& curentul se inchide rin om& rin amant si rin re#istentele de i#olatie fata de amant. 4ntr-o retea trifa#ata cu neutrul i#olat fata de amant sarcinile e cele trei fa#e sunt echili"rate& iar diferenta de otential intre unctul neutru si amant este e'ala cu #ero. ;aca un om %a atin'e o fa#a intr-o ortiune nei#olata & reteaua se %a de#echili"ra si unctul neutru se %a afla la un otential U: fata de amant.



Curentul rezultant care se inc0ide prin rezistentele de izolatie va fi: Cons de



iderand ca limita curentului nepericulos este  0 O ",$" pentru a fi evitat pericolul de electrocutare trebuie ca rezistenta de izolatie fata pamant a fiecarei faze sa fie iz  68Ω.






eterminarea curentului electric ce trece prin corp 7aloarea curentului electric care trece prin corp la atingerea unui element aflat sub tensiune depinde de tipul retelei la care este racordat elementul respectiv. 7aloarea ma#ima a curentului se obtine atunci cand se ating concomitent doua elemente cu tensiuni diferite" deoarece atunci intervine doar rezistenta corpului . INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag % din 112



 La atingerea unui singur element aflat sub tensiune pe de o parte apare tensiunea fata de pamant" care este mai mica decat tensiunea intre faze" iar pe de alta parte intervine si rezistenta de punere la pamant. >ăsurile de protectie sunt diferite pentru retelele de %oasa tensiune si de inalta tensiune. 


-etelele cu neutrul legat la pamant etelele trifazate legate la pamant au punctul neutru al sursei de alimentare legat la pamant printr&o priza de pamant de e#ploatare. +unctul neutru legat la pamant se numeste punct de nul sau nulul retelei. La atingerea unei faze" curentul care se scurge prin om" prin pamant si prin priza rezistentei de e#ploatare o este:



Dar o  RΩ" iar 0 O ,Ω rezulta că



Deci c0iar daca tensiunea este mica" curentul care se stabileste poate fi mortal. Din aceasta cauza este necesar sa se foloseasca ec0ipamente de protectie.



/arcina de muncă • >ăsurile te0nice pentru realizarea unor lucrări la instalaiile electrice cu scoatere de sub tensiune sunt: 


Pag * din 112



 •



zona de lucru. Delimitarea materială se face prin îngrădiri provizorii mobile" care să evidenieze clar zona de lucru. >ăsuri organizatorice de protecia muncii la e#ecutarea lucrărilor în instalaiile electrice cu scoatere de sub tensiune" sunt următoarele: &  Autori!a:ia de lucru" este emisă de către emitent (anga%ator) pentru e#ecutarea unei singure lucrări într&o singură instalaie electrică. $dmiterea la lucru trebuie să se facă după realizarea efectivă a tuturor măsurilor te0nice de protecia muncii. 'nceperea !i desfă!urarea lucrării trebuie să aibă loc după ce !eful de lucrare  împreună cu un membru al formaiei de lucru realizează zona de lucru iar membrii formaiei au fost instruii. La terminarea lucrării !eful de lucrare trebuie să asigure sr2ngerea sculelor" a meterialelor" e#ecutarea curăeniei !i demontarea mi%loacelor de protecia muncii. $poi lucrarea se va preda admitentului la lucrare (beneficiarului)" e#ecut2nd împreună cu acesta probele funcionale.



& @nstruc:iuni te#nice interne de protec:ia muncii   care se aprobă de conducătorul unităii. $ceste instruciuni vor conine categoria de lucrări ce se pot e#ecuta c2t !i lista cu personalul care are dreptul să le e#ecute. & $tribuiuni de serviciu & Dispoziii verbale & +rocese verbale & ;bligaiuni de serviciu & +ropria răspundere



ediul de muncă Din punct de vedere al proteciei muncii mediul de muncă trebuie să îndeplinească următoarele condiii te0nice: & construciile metalice nu trebuie să fie folosite drept nul de lucru pentru alimentarea receptoarelor de energie electrică & realizarea proteciei împotriva atingerii directe prin: acoperirea cu materiale electroizolante a părilor active" înc0ideri în carcase" îngrădiri fi#e"  îngrădiri mobile" scoaterea de sub tensiune a instalaiei la care urmează să se lucreze" legarea la păm2nt !i în scurtcircuit prin dispozitive speciale" alimentarea la tensiune redusă" egalizarea potenialelor.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag *1 din 112



 & pentru realizarea proteciei împotriva atingerii indirecte trebuie adoptate următoarele măsuri: alimentarea cu tensiune redusă" legarea la păm2nt" legarea la nul" egalizarea potenialelor" izolarea suplimentară de protecie" protecie prin separare" folosirea mi%loacelor de protecie electroizolantă" controlul permanent al izolaiei & pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două măsuri de protecie: o măsură principală" care să asigure protecia în orice condiii !i o măsură de protecie suplimentară care să asigure protecia în cazul deteriorării proteciei principale & montarea ec0ipamentelor !i realizarea instalaiilor electrice trebuie să se e#ecute conform proiectului de e#ecuie & verificarea ec0ipamentelor electrice din punct de vedere te0nic se face prin măsurători. $stfe trbuie să e#iste următoarele valori: rezistena de izolaie trebuie să fie mai mare de 3> Ω pentru izolaia simplă !i mai mare de ->Ω pentru izolaia întărită iar tensiunea de încercare 3An  ,7 pentru izolaia simplă !i R7 pentru izolaia întărită



"ondiţii te%nice pe care treHuie să le îndeplinească instalaţiile şi mijloacele de protecţie împotriva electrocutării Protecţia prin legare la nul +rotecia prin legare la nul este permisă numai în cazul reelelor de %oasă tensiune cu nulul legat la păm2nt. Dacă protecia prin legare la nul se aplică ca metodă principală atunci se aplică ca metodă suplimentară de protecie una din următoarele: INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag *2 din 112



 & legarea suplimentară a carcaselor !i elementelor de susinere a ec0ipamentelor electrice la instalaia de legare la păm2ntde protecie" dimensionată astfel înc2t rezistena de dispersie faă de păm2nt măsurată din orice punct al reelei de nul să fie de cel mult R o0mi. 


Pag *3 din 112



 =oate tablourile electrice trebuie să aibă o bară de nul racordată la instalaia de legare la păm2nt din incinta unde este montat tabloul. 'n cazul tablourilor cin carcasă metalică bara de nul se leagă la carcasă" iar carcasa se leagă vizibil la instalaia de păm2ntare. Jara de nul trebuie să aibă at2tea borne c2te conductoare se leagă la ea" nu se admit mai multe conductoare legate la o singură bornă.



"ondiţii pentru conductoarele circuitelor 1F/ sau 1FP 


Pag * din 112



 Bi!ele circuitelor =B_< !i =B_+ trebuie realizate astfel înc2t să nu poată fi introduse în prizele circuitelor de alte tensiuni.



Protecţia circuitelor electrice



Protecţia împotriva supracurenţilor Conductoarele electrice trebuie prote%ate împotriva supracurenilor prin unul sau mai multe dispozitive de protecie automată. $ceastă protecie poate fi: & împotriva curenilor de suprasarcină !i4sau & împotriva curenilor de scurtcircuit.



Protecţia la suprasarcină Dispozitivele de protecie la suprasarcină" pentru a asigura protecia unei distribuii" trebuie să  îndeplinească următoarele condiii generale C  E  adm 3  ,"RIadm  în care: C" curentul de calcul al distribuiei5 E" curentul nominal al dispozitivului de protecie5 adm" curentul admisibil în conductorul distribuiei5 3" curentul convenional (curent care asigură efectiv declan!area dispozitivului de protecie stabilit în norme sau în documentaia de referină a produsului).



Protecţia la scurtcircuit



Dispozitivele de protecie la scurtcircuit trebuie să îndeplinească condiiile normativului .- privind capacitatea de rupere !i timpul de rupere. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag *%  din 112



 Primul ajutor în ca de accident PrimulIajutorG stingerea incendiilorG evacuarea lucratorilorG pericol grav si iminent  nga+atrul are urmatarele !ligatii : a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului&a%utor" stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor" adaptate naturii activitatilor si marimii întreprinderii si4sau unitatii" tin2nd seama de alte persoane prezente5 b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate" îndeosebi în ceea ce priveste primul&a%utor" serviciul medical de urgenta" salvare si pompieri. $nga%atorul are urmatoarele obligatii:



a sa informeze" c2t mai cur2nd posibil" toti lucratorii care sunt sau pot fi e#pusi unui pericol grav si iminent" despre riscurile implicate de acest pericol" precum si despre masurile luate sau care trebuie sa fie luate pentru protectia lor5 H sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si4sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se îndrepte spre o zona sigura" în caz de pericol grav si iminent5 c sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului în situatia în care înca e#ista un pericol grav si iminent" în afara cazurilor e#ceptionale si pentru motive %ustificate. Lucratorii care" în cazul unui pericol grav si iminent" parasesc locul de munca si4sau o zona periculoasa" nu trebuie sa fie pre%udiciati si trebuie sa fie prote%ati împotriva oricaror consecinte negative si ne%ustificate pentru acestia . $nga%atorul trebuie sa se asigure ca" în cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor persoane atunci c2nd seful ierar0ic imediat superior nu poate fi contactat" toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare" în conformitate cu cunostintele lor si cu mi%loacele te0nice de care dispun" pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.



>ăsuri de prim a%utor in accidentele provocate de curentul  electric. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag ** din 112



 n caz de electrocutare" in primul r2nd se vor lua masuri de pentru scoaterea -3-d8,-0 accidentatului de sub actiunea curentului. +entru aceasta trebuie ca imediat sa se separe partea de instalatie in contact cu accidentatul. Dupa aceasta trebuie sa se aiba in vedere ca instalatia scoasa din circuit poate sa pastreze sarcina permanenta periculoasa si de aceea trebuie pusa a pamant. Daca accidentatul se afla la inaltime" si daca e#ista posibilitatea ca la intreruperea curentului electric sa cada in gol se vor lua toate masurile organizatorice prevenirii caderii in gol. Daca întreruperea curentului nu se poate face imediat" se va asigura in primul r2nd izolarea m2inilor si a picioarelor salvatorului fata de accidentat" fata de pamant si fata de sursa de current in felul urmator: a. La curentii de %oasa tensiune: izoleaza m2inile folosind manusi de cauciuc" o sapca de postav" întinderea m2necii 0ainei proprii sau înfasurarea intr&o 0aina cu conditia ca toate acestea sa fie uscate" se izoleaza picioarele folosind cizme de cauciuc" galosi sau o sc2ndura cu conditia ca acestea sa fie uscate. $poi" dupa caz" se vor taia firele electrice" cu unelte speciale cu m2ner electroizolant sau se vat rage accidentatul " apucandu&, de acele parti ale 0ainelor care sunt in contact mai mic cu corpul" ca de e#emplu poalele 0ainei av2nd gri%a sa nu i se atinga incaltamintea. b. La curentul de inaita tensiune nu trebuie sa atingem electrocutatul" dec2t numai dupa ce curentul a fost intrerupt.Eu trebuie sa ne grabim. Fraba " neatentia si necunoasterea in astfel de cazuri poate produce o noua victima. Daca nu putem actiona imediat sa intrerupem curentul" se recomanda taierea conductorului imediat cu un cleste cu manet izolat sau cu un topor cu coada de lemn uscata" insa pentru aceasta trebuie sa folosim manusi si cizme electroizolante speciale pentru inaîta tensiune. La liniile aeriene unde desprinderea rapida si sigura nu se poate face astfel" se vor scurtcircuita conductoarele liniei " arunc2nd peste ele un conductor pus ia pamant+entru aceasta manevra trebuie pus la pamant mai intaî un capat al conductorului si apoi dupa aceea se va arunca celalalt capat peste conductoarele liniei cu care este in contact accidentatul. Dupa dega%area accidentatului" se procedeaza imediat la acordarea primului a%utor c0iar pe locul accidentului" deoarece electrocutarea poate provoca moartea aparenta si rapiditatea cu care se incep îngri%irile este una din conditiile principale pentru salvarea accidentatului. n acest caz se acorda primul a%utor vara a mai astepta un medic. 7ictima va fi culcata pe un loc uscat si se recomanda sa fie asezata pe 0aine " se vor desface gulerul" cureaua" sireturile" eventual se vor scoate 0ainele" se vor pune sticle cu apa calda la picioare si in %urul corpului  se va curate gura de s2nge si daca are dinti artificiali mobili se vor scoate . =oate aceste operatiuni vor fi effectuate in cea mai mare graba pentru a se putea incepe respiratia artificiala. +revederi privind instalatiile electrice din unitate. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag *  din 112



 ,. nstalatiile electrice trebuie sa corespunda normelor in vigoare. 3. +ersonalul de deservire si întretinere trebuie sa respecte instructiunile de utilizare in momentul in care deservesc sau manipuleaza ec0ipamente de munca alimentate cu energie electrica. 8. =oate elementele aflate sub tensiune" se vor prote%a contra atingerii directe" prin izolare" carcasare" îngradire sau plasare la inaltimi inaccesibile. R. ?ste interzis alimentarea cu energie electrica a utila%elor daca e#ista posibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune. I. =oate instalatiile" ec0ipamentele si utila%ele electrice trebuie sa fie prote%ate impotriva electrocutarii prin atingere indirecta. n acest caz se vor lua urmatoarele masuri: a. legarea la nul ca protectie principala si legarea a pamant ca protectie suplimentara" pentru utila%ele fi#e alimentate cu tensiune %oasa dintr&o retea cu neutral legat la pamant. b. Legarea la pamant ca protectie principala " suplimentata prin supraveg0erea permanenta a izolatiei si deconectarea ia prima punere la pamant pentru utila%ele fi#e alimentate cu tensiune  %oasa dintr&o retea legata la pamant. 6. Lucratorii care deservesc un utila% electric au obligatia ca inainte de punerea lui in functiune sa verifice visual imposibilitatea atingerii pieselor sub tensiune si daca utila%ul este racordat ia centura de impamantare. -. odul de dispunere a cablurilor care alimenteaza ec0ipamentul et0nic cu energie electrica. 0.Continuitatea legaturii la centura de impamantare. i. 7erificarea ine#istentei improvizatiilor la instalatia electrica.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag *7 din 112



 U. n locurile cu pericol de e#plozie sau incendiu se vor lua masuri de protectie împotriva descarcarilor electrice datorate acumularilor de particule electrizante ( legarea la pamant a elementelor metalice). ,. odificarile vor fî efectuate de personal calificat cu acordul proiectantului. ,8. +ersoanele care deservesc instalatiile electrice trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa nu se afle in stare de ebrietate" sa fie sanatoase din punct de vedere psi0ic" san u sufere de boli sau sa nu aiba infirmitati care ar putea st2n%enii activitatea lor. 


6/-( * P-( 1&- 7N "; * *$*"1-&"1-* ?ste esential de retinut ca accidentele prin electrocutare pot avea loc numai in cazul nerespectarii normelor de electrosecuritate. e impune deci respectarea acestor norme cu toata serio!itatea= c#iar daca uneori ele par elementare. $vandu&se totusi in vedere eventualitatea unor negli%ente" trebuie cunoscute temeinic masurile primului a%utor care se da unui accidentat prin electrocutare .



(ectele curentului electric asupra unui accidentat pot fi: INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag * din 112



 



oprirea respiratiei sau a batailor inimii (uneori si cu pierderea totala a cunostintei)" ceea ce nu&i permite accidentatului sa se salveze singur5  arsuri ale pielii5  fenomene de orbire. +relungirea efectului de electrocutare poate conduce la pierderea vietii. De aceea un accidentat   prin electrocutare trebuie in primul rand scos cat mai repede de sub actiunea curentului  electric. $ceasta se poate realiza in mai multe moduri:  prin intreruperea alimentarii cu a%utorul aparatelor de deconectare din imediata apropiere de accidentatului5 de e#emplu" laboratorul poate fi scos total de sub tensiune cu a%utorul intreruptorului de alimentare generala de la tabloul , (fig.,.3) care poate fi deconectat de la fata locului sau & mai operativ & cu un buton special situat pe pupitrul de comanda P02  in cazul in care dispozitivul de deconectare automata se afla la o distanta prea mare de locul accidentului" se poate provoca actionarea acestuia prin realizarea unui scurtcircuit cu a%utorul unui conductor sau cu un alt obiect metalic5  in cazul unei alimentari radiale de %oasa tensiune" daca se dispune de un topor cu maner de lemn uscat sau de o alta scula corespunzatoare" se poate trece fara ezitare la distrugerea circuitului amonte de locul in care s&a produs accidentul5  daca metodele de mai sus nu pot fi folosite" scoaterea accidentatului de sub tensiune se va incerca prin tragere" folosind pentru aceasta carlige sau scule cu manere corespunzator izolate" asociate la nevoie cu suprafete izolantesi ec0ipament individual de protectie. =rebuie subliniat in mod special ca la aplicarea metodelor de mai sus se va proceda cu multa atentie si discernamant" asa fel incat salvatorul sa nu fie la randul sau electrocutat.  mediat dupa ce accidentatul a fost scos de sub actiunea curentului electric" in cazul in care acesta si&a pierdut cunostinta" i se "a face respiratie artificiala= care se "a continua fara intrerupere pana la re"enirea la normal sau pana la "enirea medicului. nainte de a recurge la respiratie artificiala este necesar:  sa se elibereze accidentatul cat mai repede de imbracamintea care i&ar putea sting0eri respiratia5  sa se desclesteze dintii accidentatului" introducandu&i&se intre masele o scandurica" o placa metalica" o coada de lingura etc.5  sa se elibereze gura accidentatului de obiecte straine" de e#emplu de proteze dentare5  numai daca este necesar" sa se transporte accidentatul intr&un loc apropiat" corespunzator efectuarii respiratiei artificiale (uscat" umbrit)5 pentru ca limba accidentatului sa nu impiedice accesul aerului in acest sens" de preferinta cu fata in %os. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag  din 112



 ?espiratie artificiala se poate efectua folosind diverse metode: metode de respiratie artificiala prin insuflare (gura la gura sau gura la nas)" metode de respiratie artificiala manuala (


Pag 1 din 112



   Eumarand unu" di" trei" corpul salvatorului se va apleca treptat inainte" apasand coastele accidentatului (e#piratie). Bara a ridica mainile de pe spinarea accidentatului" salvatorul revine brusc in pozitia initiala (inspiratie). Dupa ce a numarat $atru" cinci" sase" salvatorul se va apleca cu greutatea corpului sau pe mainile intinse" numarand din nou unu" di" trei  etc. O. etda Fl%ester*Orsc. $ccidentatul este asezat pe spate cu un sul de 0aine sub omoplati. Luand aceleasi masuri de supraveg0ere a cailor respiratorii ca si la metoda 


salvatorul se aseaza la capul accidentatului" in pozitia g0emuit si apucand mainile accidentatului langa coate" le apasa incet pe partile laterale ale pieptului acestuia (e#piratie). Eumarand unu" di" trei " ridica mainile accidentatului si i le da peste cap (inspiratie)5 numarand apoi  $atru" cinci" sase" apasa din nou mainile pe piept etc. (fig.8.3).



-etode de respiratie artificiala cu aparat special  +rintre deficientele metodelor prezentate mai sus" este de mentionat in mod special efortul fizic deosebit" care poate fi necesar uneori mai multe ore in sir. ?ste deci mai avanta%os de a se face respiratia artificiala cu un aparat special" desigur cu conditia de a dispune in momentul respectiv de un astfel de aparat si de a i se cunoaste bine modul de folosire" pentru a se putea interveni prompt. Dintre numeroasele tipuri e#istente" in cele ce urmeaza se va descrie un tip de aparat portativ e#istent in dotarea laboratorului. n principiu" aparatul consta dintr&un dispozitiv de insuflat aer in forma de armonica" la care se racordeaza un tub gofrat de cauciuc" prevazut cu un bloc de supape din material plastic" cu stut pentru o#igen si dispozitiv de semnalizare fonica. De asemenea" trusa mai este prevazuta cu: trei masti de marimi diferite pentru aplicat pe figura (barbat" femeie" copil)" o bareta de cauciuc pentru fi#area mastii" trei pipe de marimi diferite din material plastic pentru mentinerea gurii desc0ise" un desc0izator de gura din metal acoperit cu plastic si trei piese pentru conectarea aparatului la sonde tra0eale (fig.8.8). INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 2 din 112



 +rin pompare cu a%utorul burdufului se insufla aerul atmosferic sau aerul imbogatit cu o#igen" direct in plamanii accidentatului" intr&o cadenta de ,I&3 ori pe minut. n cele ce urmeaza se prezinta cateva variante de folosire a aparatului. nsu(lare directa (ara !urdu(   . 






Pm$are directa cu !urdu(ul . 






Pm$are cu !urdu(ul $rin (urtun . +e durata transportarii accidentatului la spital sau atunci cand este necesaraefectuarea respiratiei artificiale timp indelungat" se foloseste pomparea INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 3 din 112



 prin burduf fi#at de centura salvatorului cu a%utorul carligului sau metalic si legat la blocul de supape prin intermediul unui furtun de cauciuc (fig"8.6).



O area



+rote!



respiratiei . $cest mod poate fi practicat doar de medic. ?l consta in intubarea accidentatului cu sondaendotra0eala si conectarea aparatului prin intermediul unei piese speciale prevazute la blocul de supape. ;intre procedeele complementare de reanimare" care pot fi aplicate doar de personalul medical de specialitate" se aminteste in%ectarea de tonice cardiace" folosirea o#igenului etc. Dupa recapatarea cunostintei" accidentatul trebuie in continuare supraveg0eat. n cazul in care respiratia seinrautateste" operatia de reanimare trebuie reluata imediat. Dupa recapatarea cunostintei si dupa ce respiratia a devenit normala" la intervale de o ora" se va da accidentatului sa bea o solutie alcalina (8 g apa si I g bicarbonat de sodiu)" pana la sosirea medicului sau in timpul transportului pana la cel mai apropiat medic. +ot e#ista cazuri in care respiratia accidentatului sa fie practic imperceptibila si totusi acesta sa poata fi salvat" facandu&i&se neintrerupt respiratia artificiala" uneori c0iar mai multe ore in sir (6& ore). C0iar atunci cand masurile de prim a%utor par sa nu dea tre!uie rezultate" nicidata nu a!andnata actiunea de reanimare a accidentatului inainte de a& l incredinta ingri%irilor unui medic. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag  din 112



 "omunicarea la locul de muncă



Competena necesară electricianului in constructii de a comunica utiliz2nd un limba% de specialitate !i te0nici de comunicare adecvate conte#tului



). Primeşte şi transmite in=ormaţii ,.,. 


2. Participă la discuţii INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag %  din 112



 3.,. +roblemele profesionale sunt rezolvate prin discuii acceptate de toi membrii grupului. 3.3. 'n discuiile cu ceilali membri ai ec0ipei este utilizată terminologia specifică locului de muncă. 3.8. +articiparea la discuii se realizează respect2nd punctul de vedere al interlocutorului. 3.R. Discuiile sunt orientate cu abilitate în sensul concentrării pe subiectul de interes.



$ fi un membru eficient al ec0ipei incepe si se termina cu  procesul de comunicare. ?ste crucial sa fiti capabili sa comunicati desc0is si sincer cu idei" recomandari" si preocupari in fata altor membri ai ec0ipei. ?ste doar la fel de important sa fiti capabili sa ascultati atent si sa raspundeti obiectiv cu reactii utile. 0ista un moment in care sa %or"iti si un moment in care sa ascultati iar momentele in care ascultati sunt de doua ori mai dese decat momentele in care %or"iti. ;e multe ori ne uteam in'ri3ora atat de mult in ri%inta a ceea ce tre"uie sa sunem& incat nu au#im nimic din ceea ce sune interlocutorul. 4n loc sa ne concentram asura a ceea ce INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag * din 112



 incearca sa transmita& ne 'andim la ceea ce urmea#a sa sunem& tim in care am ratat intrea'a idee. 0ste atat de imortant sa a%eti un o"icei sta"ilit de a %or"i cu ton ridicat. ;aca sunteti umilitor sau dominator sau insultator& acest lucru %a face ca echia sa scartaie& ana %a a3un'e la un moment de rascruce. Oamenii %or %rea in continuare sa se sacrifice& sa imartaseasca si sa discute& doar ca nu cu fiecare mem"ru al echiei.



La locul de muncă electricianul poate intra în relații de comunicare cu colegii (în cazul în care lucrează ca anga%at într&o organizație) cu alte categorii de lucrători care participă la realizarea unui proiect comun pe șantier " sau direct cu clientul (în cazul în care desfășoară activități pe cont propriu)  'n relația cu clientul 4 care îi este de fapt anga%ator" electricianul este recomandat sa tină cont de cateva aspecte. Cu putin efort" poti depasi problemele de comunicare care apar uneori. Boloseste argumente concrete" intr&un limba% accesibil" pentru a castiga increderea clientului. $stfel" te poate solicita si a doua oara" recomandandu&te si prietenilor. +rezinta calificarile tale de electrician in relatie cu situatia actuala Cand o persoana cauta un electrician" acel om vrea sa stie concret ce poti face pentru el. $sadar" nu&ti pierde vremea e#punandu&i toate atestatele si calificarile tale in domeniul electric" deoarece domeniul este e#trem de vast. +recizeaza care sunt specializarile tale in situatia actuala a clientului. De e#emplu" daca anga%atorul s&a mutat in casa noua" evita sa&i spui ca poti face automatizari pentru motoare. >ai bine pune&i direct ca in calitate de electrician montezi prize" intrerupatoare" corpuri de iluminat si ca realizezi circuite separate pentru diversi consumatori precum aerul conditionat" masina de spalat sau plita electrica. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag   din 112



 Daca este nevoie" prezinta atestatele si recomandarile pe care le ai ca electrician. Clientul va sti astfel ca are in fata o persoana competenta" care nu practica meseria de electrician ca pe un 0obb/. Ca electrician" este recomandat sa folosesti un limba% accesibil Cand stai de vorba cu clientul tau despre situatia pe care o intampina" nu uita ca ai in fata" cel mai probabil" un neinitiat. Eu&i spune niciodata lucruri de genul bransament trifazic cu siguranta diferentialaM" pentru ca vei ingreuna comunicarea dintre voi. De e#emplu" ii poti e#plica ceea ce faci cand lucrezi cu sigurante" spunandu&i diferenta dintre o siguranta de ,6$ fata de una de 3$. Ca electrician" tu detii un vocabular de specialitate pe care restul lumii nu&l stapaneste. 7ei castiga increderea clientului daca ii vei povesti pe limba lui ce se petrece si ce este de facut. Ca electrician" prezinta riscurile intr&o maniera ec0ilibrata. C0iar daca tu stii ca e#ista pericol de incendiu din cauza prizelor" stec0erelor sau prelungitoarelor de slaba calitate" spune&i clientului acest lucru pe un ton normal" ec0ilibrat. Ca electrician" nu trebuie sa prezinti lucrurile intr&un mod negativ" deoarece risti sa panic0ezi oamenii" tu fiind specialistul. ?#pune problema si propune solutii" in calitate de electrician. +oti castiga increderea anga%atorului daca" de e#emplu" intr&o situatie concreta" prezinti modul de a face corect o instalatie electrica" mentionezi ce este de evitat si ce masuri de sigurante se iau. Lucruri pe care nu trebuie sa le faci ca electrician Ca electrician" ai mereu in vedere ca %obul tau este unul te0nic" dar ca lucrarile e#ecutate sunt pentru un om in carne si oase. De aceea" nu este recomandata o atitudine infle#ibila sau una nepasatoare. Eu trebuie sa mergi niciodata pe principiul lasa ca merge si asaM. De asemenea" fii pregatit pentru probleme de comunicare. Anii anga%atori ar putea sa spuna lucruri de genul inainte sa veniti dvs" mergea aparatulM. Daca vrei sa&ti pastrezi clientii" trebuie sa fii calm si sa e#plici rational ce s&a intamplat. ; alta situatie des intalnita este sa primesti reprosuri sau plangeri legate de pret. ; cearta poate fi evitata prin e#plicarea pretului practicat de tine. Boloseste argumente in favoarea ta: tabloul electric a costat atat deoarece pretul se calculeaza in functie de tipul aparatului" ingropat in zidarie sau nu" ec0ipare cu gama completa de protectii" pret de resigilare etc. Ca electrician poti e#plica anga%atorului ca un lucru bun este uneori costisitor" dar ca avanta%ele %ustifica acest tarif. "omunicare scrisă şi comunicare orală  'n funcie de natura" scopul !i coninutul mesa%elor" forma de prezentare poate fi scrisă sau orală. 17orbele zboară" scrisul răm2ne1 spune un proverb. >odalităile de comunicare organizaională (faă în faă" scrisă" etc.) sunt alese în funcie de natura sarcinii" coninutul INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 7 din 112



 mesa%ului" specificul receptorului. Comunicarea orală este mai rapidă !i produce o satisfacie crescută" dar în cazul unor mesa%e standard (instruciuni" reglementări" norme" rapoarte) este mai potrivită cea scrisă" at2t pentru posibilitatea de difuzare mai rapidă !i mai uniformă" c2t !i pentru că poate fi mai utilă în stabilirea responsabilităilor în situaii de litigiu.  'n comunicarea orală" gradul de acuratee al transmiterii mesa%ului este mai mic dec2t în comunicarea scrisă" datorită faptului că înelegerea de ansamblu a mesa%ului este dependentă de calităile mnezice ale receptorului: acesta va înelege în funcie de capacitatea de a evoca c2t mai multe unităi de informaie stocate în memoria de scurtă durată. Cu c2t mesa%ul a fost mai lung" cu at2t el va uita mai multe unităi de informaie !i va înelege în mai mică măsură mesa%ul. Comunicarea scrisă previne acest nea%uns prin faptul că forma !i coninutul mesa%ului sunt consemnate !i păstrate intacte pe un suport e#terior (02rtie sau format electronic)" pot fi recitite de mai multe ori" în ritmul optim de înelegere al receptorului" permi2nd o mai mare acuratee a transmiterii coninutului mesa%ului. An alt factor care influenează acurateea este diferena dintre repertoriile de semnificaii ale emiătorului !i ale receptorului: cu c2t această diferenă este mai mare" cu at2t înelegerea mesa%ului de către receptor este mai scăzută" deci acurateea este mai mică. Desc0iderea spre comunicare este o variabilă individuală legată de emiător: unii participani sunt mai desc0i!i" au mesa%e mai directe !i lasă să transpară mai multă informaie despre ei în!i!i" alii sunt mai înc0i!i" mai prudeni. Diplomaii de e#emplu" sunt foarte înc0i!i" mesa%ele lor trebuiesc traduse& $vem tendina de a fi mai prudeni în comunicarea cu persoanele necunoscute !i cu cele cu statut social diferit" dar frecvena contactelor favorizează desc0iderea. 'n comunicarea interpersonală e#istă o tendină spre simetrie în atitudinea faă de comunicare în sensul că avem tendine de a reduce sc0imburile de informaii cu persoane percepute ca înc0ise& !i invers& Comunicarea înc0isă& are rolul de a menine diferenele de statut !i este iniiată !i meninut de regulă de cel favorizat. Eu toate aspectele comunicării contribuie egal la performană" aceleia!i frecvene a comunicării ascendente a doi anga%ai fiindu&le asociate coninuturi diferite: unul furnizează informaii utile deciziei" celălalt cere permanent îndrumări. 


Pag  din 112



 5reseala nr 1D $ %udeca in loc de a ne concentra. _udecarea celorlalti este de evitat in momentul in care se doreste o conversatie onesta si fructuoasa. ?ste ideal sa ne concentram pe ceea ce transmite cel din fata noastra" nu pe 0ainele" accentul sau fizicul lui. De asemenea" atunci cand un coleg isi sustine punctul de vedere in legatura cu o situatie sau prezinta un proiect" sa renuntam sa ne gandim la tiparul de discurs pe care il abordeaza" la accentul lui sau la manierele sale deoarece toate aceste lucruri ne vor indeparta de la mesa%ul pe care vrea sa ni&l transmita. enuntarea la %udecata pentru un timp foarte scurt ne poate a%uta sa invatam ceva folositor si important.



5reseala nr 2D $ face presupuneri. ntotdeauna stiti mai mult decat vorbitorulh ntotdeauna incepeti sau continuati o conversatie cu anumite preconceptiih Bolositi fraze de tipul ""De%a stiu astaM inainte de a auzi intreaga propozitieh n cazul in care faceti aceste lucruri" mesa%ul pe care il transmiteti este: ""


5reseala nr 3D $ corecta si a nu fi de acord. n comunicare" este important sa lasam vorbitorul sa spuna ceea ce are de transmis inainte de a sari sa&i transmitem ceea ce este incorect. Eu fiti un ""spargator al conversatieiM" ci dati&i celuilalt posibilitatea de a spune ceea ce are de spus. Daca va grabiti sa trageti concluziile" puteti pierde o perspectiva care v&ar putea fi de folos.



5reseala nr D An comportamnet nerabdator $cesta este un EA 0otarat. Eu lasati interlocutorul sa simta ca va pierde timpul in timp ce conversati. $veti rabdare si lasati&l sa&si faca treaba inainte de a sari la concluzii. Daca aveti tendinta de a va pierde intr&o conversatie" scuzati&va daca acest fapt se potriveste conte#tului sau sc0imbati pur si simplu directia conversatiei prin a pune intrebari. Eu uitati ca limba%ul nonverbal este unul destul de zgomotos" asadar daca bateti din picioare sau va miscati umerii va aratati nerabdarea c0iar daca nu rostiti nici macar un cuvant. C0iar daca cineva are o prezentare plictisitoare" sc0imbati directia perspectivei pe care o aveti si veti fi surprinsi ca poate veti invata ceva.



5reseala nr. %D Freseala de a nu asculta intreg mesa%ul. Ceea ce nu trebuie sa trecem cu vederea este sa avem nevoie sa intelegem mesa%ul in totalitate inainte de a trece la concluzii. Eu va lasati prinsi intr&un singur punct al conversatiei deoarece puteti pierde imaginea de ansamblu. Eu reactionati emotional la o singura idee si nu&i lasati pe ceilalti deoparte. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 7 din 112



 "omunicarea e=icientă 


"omportamente care demonstreaă aceasta competenta [ 


"um devolti aceasta competenta "itesteQ Cititul nu trebuie sa fie" evident" o ocupatie placuta si folositoare doar pe timpul instruirii. Dar incearca sa profiti de momentele libere pe care le ai pentru a&ti dezvolta vocabularul si a&ti imbogati ideile. ncearca sa citesti din domenii diferite pentru a te familiariza cu limba%ul si pentru a deprinde moduri de gandire si abordare care nu iti sunt proprii. •



Fa preentari in =ata colegilorQ



Dupa prezentarea unui proiect de lucrare in fata ec0ipei de lucru din care faci parte" cere colegilor tai sa&ti dea un feedbacK cu privire la stilul tau de prezentare si la modul cum ai transmis mesa%ul: ce le&a placut" care au fost punctele neclare" ce cred ei ca ar trebui sc0imbat. 7ei avea astfel ocazia sa observi ca felul in care au receptat mesa%ul nu este de fiecare data in concordanta cu ceea ce ai fi vrut sa transmiti. $sculta activ sugestiile si ia&le in considerare cand iti construiesti urmatoarea prezentare. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 71 din 112



 •



"auta diversitatea in comunicareQ



mplica&te in cat mai multe activitati care iti ofera oportunitatea sa intri in contact cu persoane din medii diverse: din companii similare sau cu domenii de activitate complementare c0iarr si cu persoane care apartin altor culturi. $bilitatea de a comunica eficient in ciuda diferentelor culturale iti poate oferi un avanta% in cariera.



"um devolti aceasta competenta la serviciuG în timpul derulării unei lucrări [ Comunicarea eficienta la serviciu inseamna intelegerea corectă a responsabilitatilor. ?ste foarte important sa cunosti atat audienta si asteptarile ei" cat si cel mai bun mod de a prezenta informatia. EotaM nu tine atat de continut" ci de cat de bine a fost primit mesa%ul de audienta. [ Luarea notitelor la serviciu este diferita de luarea notitelor la cursurile de formare profesională. Eimeni nu se va astepta sa redai cuvant cu cuvant fraze ca la un e#amen. Bocusul ar trebui sa fie pe intelegerea elementelor esentiale care sunt legate de responsabilitatile tale si traducerea acestora in actiuni. ?ste important sa&ti notezi intrebarile fara raspuns si sa nu t reci peste ele. Eu pleca de la intalnire inainte sa pui aceste intrebari. [ $sigura&te ca limba%ul tau este pe intelesul tuturor. Codarea mesa%elor se face diferit in functie de educatie si e#perientele care te&au influentat. >odalitatea de decodare este iar proprie fiecarei persoane. n consecinta" trebuie sa ne asiguram ca interlocutorul decodeaza mesa%ul nostru intr&un mod corespunzator" fiind constienti de barierele care ne despart. +une intrebari pentru a fi sigur ca interlocutorul a inteles sau foloseste analogii care stii ca sunt proprii mediului din care vine.



$ucrul în ec%ipă ). unca în ec%ipă + delimitări conceptuale



?c0ipa este locul unde se înt2lnesc !i interacionează grupuri diferite care î!i împărtă!esc speranele despre scopuri !i roluri într&o atmosferă armonioasă. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 72 din 112



 ?#istă muli termeni care descriu munca în grup în cadrul organizaiilor !i modul în care î!i defă!oară activitatea. Frupul de lucru reprezintă colectivul de persoane implicate în organizaii" ce îndeplinesc sarcini în vederea realizării obiectivelor organizaiei din care fac parte. ?le au acelea!i obiective globale de lucru" autoritatea necesară" autonomia !i resursele cerute de scopurile propuse . >unca este e#ercitarea efortului !i aplicarea cuno!tinelor !i aptitudinilor în vederea realizării unui scop. =ermenul \relaie de muncăM descrie raporturile care e#istă între anga%atori !i anga%ai la locul de muncă. $ceste raporturi pot fi formale (de e#." acorduri de procedură" contracte de muncă) sau informale Z sub forma contractului psi0ologic" care e#primă anumite presupuneri !i a!teptări în legătură cu ce au de oferit !i sunt doritori să dea efectiv anga%atul !i anga%atorul >unca în ec0ipă este capacitatea de a munci împreună pentru a realiza o idee comună" capacitatea de a direciona realizările individuale spre obiectivele organizaionale" este sursa ce le permite oamenilor obi!nuii să atingă rezultate neobi!nuite ($. Carnegie).



1.1. ;iferen:a dintre grupuri 8i ec#ipe =oate ec0ipele sunt" prin definiie" grupuri" dar nu este necesar ca reciproca să fie adevărată" adică toate grupurile să fie ec0ipe. 'n literatură e#istă tendina de a folosi termenii de grup !i ec0ipă unul în locul celuilalt !i nu este u!or să se facă o distincie între aceste noiuni. ?c0ipele apar c2nd un număr de persoane au un obiectiv comun !i recunosc că succesul lor personal depinde de succesul altora. $cele persoane sunt interdependente. 'n practică" aceasta înseamnă că în cele mai multe ec0ipe oamenii vor contribui cu abilităi diferite. De asemenea" înseamnă că tensiunile !i comportamentele contradictorii vor fi demonstrate în ec0ipă. +e măsură ce munca în ec0ipă devine un termen la modă" a început să înlocuiască tot mai mult referirea la grupuri !i orice activitate este descrisă acum ca \muncă în ec0ipăM 


.



+rin munca în ec0ipă se înelege un număr restr2ns de persoane cu abilităi complementare care urmăresc un scop" obiective de realizat !i o abordare comună" pentru care se consideră reciproc responsabile (_.. Xatzenbac0  D.X. 


INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 73 din 112



 urmărirea unor obiective comune de realizat5 urmărirea unei abordări comune5 se consideră reciproc responsabile. ?c0ipa Z ca structură socioprofesională Z se caracterizează prin: obiective comune definite cu rigoare" realism !i credibilitate5 sistem de norme" valori etice !i principii împărtă!ite de toi membrii5 responsabilităi precise" atribuii clare" statut !i roluri bine determinate !i distribuite celor cu calităi adecvate5 participare directă la adoptarea !i aplicarea deciziilor5  încredere" respect reciproc !i cooperare activă5 comunicare desc0isă !i onestă5 climat psi0osocial prielnic colaborării !i spri%inului reciproc5 preuire !i recunoa!tere a muncii !i rezultatelor obinute de către membrii ec0ipei5 recompensarea succeselor individuale !i de ec0ipă. ?c0ipele: sunt cele mai indicate pentru a rezolva probleme comple#e care necesită opinii !i cuno!tine diferite5 reprezintă un e#celent mediu de învăare5 sunt mult mai orientate spre obiective dec2t organizaia în ansamblu" î!i stabilesc mult mai u!or o viziune !i un scop propriu5 valorifică mai bine resursele fiecărui membru5 sunt mai fle#ibile dec2t grupurile organizaionale deoarece pot fi mult mai u!or formate" dizolvate" reorganizate sau redimensionate5 cultivă loialitatea !i funcionează pe principiul \toi pentru unul !i unu pentru toiM favorizează delegarea de responsabilităi pentru că oferă garania de a controla comportamentul membrilor săi prin norme proprii. >unca în ec0ipă presupune colaborarea mai multor persoane care împart acela!i spaiu de lucru" în vederea atingerii unui el comun. 'n concepia lui 9. ;en" 7. 9odgson" 9. Fazzarg" indiferent de locul în care se lucrează" trebuie obinut următorul acronim: *fortul "on%ugat Rolist (ncită la Performane preciabile 


  



   











 



 



 



 



completivitate Z sarcini complete5 cerine variate Z sarcina presupune multiple competene stăp2nite de diver!i indivizi5



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 7 din 112



 necesitatea interdependenei !i interaciunii Z sarcina presupune cooperarea" comunicarea" sc0imbul de informaii !i dezbaterea deciziilor cu privire la metoda cea mai eficientă de lucru5 semnificaia sarcinii Z contribuia importantă a sarcinii la atingerea scopurilor organizaionale sau la dezvoltarea societăii în general5 oportunitatea de a acumula noi cuno!tine Z asigură membrilor !ansa de a&!i  îmbunătăi sau e#tinde deprinderile !i cuno!tinele5 posibilităi de e#ecutare a sarcinii Z sarcina poate fi e#ecutată astfel înc2t să constituie o provocare pentru membri" cer2ndu&le mai multă responsabilitate !i deprinderea unor noi aptitudini pe parcurs5 autonomie Z gradul de libertate pe care îl au ec0ipele cu privire la felul în care î!i fac treaba" de la ceva neînsemnat precum momentul pauzelor de lucru" la luarea deciziilor privitoare la noi produse sau alt personal. 



















+rocesul modern de productie devine mai comple# si cere diversitatea abilitatilor si capacitati ce pot fi furnizate doar de ec0ipe formate din muncitori diferiti. $stfel" ma%oritatea oamenilor lucreaza in grupuri sau ec0ipe. Desi a lucra impreuna cu alti oameni este ceva comun" reprezinta o cerinta ce solicita tipuri speciale de abilitati" in acelasi timp ocupationale si sociale. >unca in ec0ipa este o abilitatea necesara in aproape orice slu%ba" si in special in viata. n afara de abilitatile ocupationale speciale (precum instalator" metalurgistj)" munca in ec0ipa cere bune abilitati sociale. Cea mai importanta abilitate a muncii de ec0ipa este capacitatea de a comunica eficient. $cest lucru include atat vorbirea in cunostinta de cauza si cu tact" cat si ascultarea activa cu o minte desc0isa. $lte abilitati ale muncii in ec0ipa" importante pentru obtinerea unui rezultat4tel final comun" este anga%amentul fata de ec0ipa: luarea deciziilor cu obiectivitate5 disciplina5 capacitatea de a sustine opiniile altor membri ai ec0ipei" si" cel mai important" a fi pregatit sa se implice.



B abilitate esentiala a muncii de ec#ipa este capacitatea si dorinta de a6si lua angajamenul fata de o misiune comuna a ec#ipei . La prima vedere pare simplu. =otusi" oamenii au tendinta mai mult sa obtina teluri personale limitate. De e#emplu" o ec0ipa de electricieni au sarcina de a instala electricitate in casa. Anul dintre ei" un electrician calificat" a terminat munca de instalare la eta%ul al doilea (sarcina pentru care era responsabil personal). n acelasi timp" o problema neasteptata apare la parter" astfel incat electricitatea nu mai functioneaza in toata casa. n acest caz" munca personala indeplinita (instalarea la eta%ul al doilea) este nefolositoare pentru ca rezultatul final (procesul de INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 7%  din 112



 a face ca electricitatea sa mearga in toata casa) nu este obtinut si ec0ipa de muncitori nu va fi platita decat daca misiunea finala este realizata. >uncitorul abilitat si implicat din ec0ipa ar trebui sa se implice imediat in rezolvarea problemelor de instalare care au aparut la parter si sa a%ute alti membri ai ec0ipei sa rezolve problema cat mai repede posibil.



Nu uitatiQ  $lte abilitati ale muncii in ec0ipa sunt nefolositoare fără anga%amentul față de misiunea comuna. $nga%amentul fata de ec0ipa inseamna ca membrii ar trebui sa doreasca sa accepte orice rol necesar pentru indeplinirea cerintelor solicitate" fie ca este un rol de conducere sau un rol de subaltern. •



 Abilitatea muncii în ec#ipa de luare a unei deci!ii responsabile si eficiente este cruciala" intrucat ma%oritatea conflictelor de grup apar in timpul procesului de luare a unei decizii. ?c0ipele eficiente au membri care pot lua decizii in mod obiectiv dupa discutia de grup. Dacă un grup ia o decizie slaba pe care ma%oritatea" daca nu toti" membrilor nu ar fi luat& o singuri" atunci membrii ec0ipei vor incerca sa se implice si sa evite responsabilitatea pe cat posibil. n e#emplul nostru cu ec0ipa de electricieni ce lucreaza intr&o casa" seful de ec0ipa" o personalitate autoritara" a luat decizia de a incepe instalarea simultan in intreaga casa" in loc sa verifice posibilele probleme ale materialului mai înt2i. ntre timp" problemele care ar putea aparea in material pot periclita intreaga munca si pot solicita multa munca neplanificata. Eu a discutat despres decizia lui cu alti membri ai ec0ipei si acestia au \acceptatM aceasta decizie sunt \presiunea conduceriiM. n acest caz" electricianul care si&a indeplinit munca la eta%ul al doilea" poate avea reticente in a se implica in celelalte munci" in ciuda faptului ca rezultatul nu este obtinut si ca nu va fi platit. $cest gen de ec0ipă devine o ec0ipa de rivali. Biecare memebru al ec0ipei trebuie sa evalueze ceea ce sunt dispusi cu adevarat sa sacrifice si apoi sa continuie sa fie dispusi cand vine momentul sa li se ceara sa sacrifice. +oate fi orice" de la timp la resurse" la pozitii de putere.



Nu uitatiQ >unca în ec0ipa presupune munca individuală pentru un bun colectiv care sporeste în cele din urma bunul pe care fiecare il primeste.



0ucrul în ec#ipă trebuie să se supună unor reguli  INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 7* din 112



 Finergia eci$ei $tduce e(ecte mai !une cm$arati% cu lucrul indi%idual" se$arat. tuși n realitate" sinergia (acilitata de lucrul in eci$a se d%edeste a (i un as de multe ri. :e aceea regulile im$lementate și res$ectate de mem!rii eci$ei $t ctrea  eci$a c/t mai !ună. rice eci$ă se crea,ă în +urul unui lider sau este creată de un lider care tre!uie să țină cnt de următarele as$ecte))



). &=eră ec%ipei Esau dăIle sarcina să creee o viiune sau un reultat de propor,ii. Dacă obiectivul nu depaseste ca dimensiune personalitatile membrilor ec0ipei" eficacitatea ec0ipei va fi mediocra" datorita orgoliilor. 2. (n=ormeaăIi pe memHrii ec%ipei cu privire la standardele de comportament legate de comunicareG raspuns si interactiune. $ceste reguli de baza sunt facute pentru a mentine comunicarea intre membrii ec0ipei clara si pentru a da sens apartenentei la ec0ipa. $titudinile nepoliticoase" vorbaria" barfa si raspunsurile intarziate sunt motive intemeiate pentru eliminarea unui membru din ec0ipa. 3. aIle posiHilitatea memHrilor ec%ipei saIsi aleaga un conducator. Conducerea este necesara in cadrul unei ec0ipe. ?ste nevoie de un lider al ec0ipei" nu de un manager. An lider al ec0ipei ar trebui sa se bucure de increderea tuturor si sa nu&si creeze doar imaginea celui care se ocupa de anga%ari si concedieri" cu e#ceptia cazului cand membrilor ec0ipei le&ar conveni o astfel de situatie. 4. /taHileste reguli ca sa poti ajuta ec%ipa sa =unctionee apoartele zilnice sau saptamanale" afisarea in public a obiectivelor4 rezultatelor ec0ipei" etc. ii a%uta pe toti membrii sa simta ca B$C +$=? dintr&o ec0ipa care realizeaza ceva. D. *c%ipele au nevoie ca o persoana din ec%ipa M un manager sa se ocupe de detalii si de circulatia ideilor. n ec0ipa" ar trebui sa e#iste un membru care are gri%a ca t oate ideile sa fie catalogate" intelegerile respectate" promisiunile facute" si impulsurile primite de la membrii ec0ipei receptionate. !. &rganieaa sedinte periodice al caror suHiect sa =ie in eclusivitate imHunatatirea modului de lucru al ec%ipei. ?ste esential sa e#iste urmatoarele doua conditii" altfel eficacitatea sedintelor poate scadea" acestea devenind sedinte cu caracter personal" de rela#are sau de critica neconstructiva. & n primul rand stabileste regula ca orice problema nerezolvata sau necomunicata intre membrii ec0ipei trebuie sa fie rezolvata inainte de urmatoarea sedinta. $stfel" sedintele vor avea un INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 7  din 112



 caracter pozitiv si vor duce la un progres sanatos" fara sa devina sedinte bazate pe critica. & n al doilea rand" stimuleaza fiecare membru al ec0ipei sa dea sugestii privind imbunatatirea eficacitatii ec0ipei" inainte de sedinta" pentru a fi propuse in timpul sedintei.



#. &Hserva cand aHordarea ec%ipei este Huna si cand lasa de dorit. 8. -ecunoasterea continuaG =recventa si adecvata a meritelor An rol important in functionarea ec0ipei ca intreg il are recunoasterea publica a contributiei fiecarui membru in cadrul ec0ipei si4sau pentru grabirea atingerii rezultatelor4 obiectivelor. =otusi" trebuie sa fii atent ca laudele sa fie adecvate si sa nu sune a e#agerari manipulative. '. /edintele de ec%ipa ar treHui sa repreinte momente de creativitate si nu sedinte de raport. +une o problema sau o intrebare importanta in centrul sedintei" nu o lasa sa se transforme intr&o sedinta de raport plicticoasa & de aceea a inventat Dumnezeu e&mail&ul si copiatoarele. Daca sunt informatii de raportat" fa in asa fel incat raportarea lor sa nu ocupe mult timp si sa se refere doar la reusite si progrese. )0. *c%ipele =unctioneaa cel mai Hine atunci cand oamenii se simt Hine unii cu altii. L+cr+l n ec2ip



Kunca in eci$a este ca$acitatea de a munci  im$reuna $entru a reali,a  idee cmuna" ca$acitatea de a directina reali,arile indi%iduale s$re !iecti%ele rgani,atinale. ste sursa ce le  $ermite amenilr !isnuiti sa atinga re,ultate ne!isnuite.D $ndre Carnegie Z cel mai bogat om din lume in ,U,



"e este munca in ec%ipa< >unca in ec0ipa este o competenta care se regaseste in cerintele pentru aproape fiecare post disponibil intr&o companie. 


Pag 77 din 112



 "omportamente care demonstreaa aceasta competenta [ >anifesti interes pentru stabilirea contactelor cu colegii5 [ nteractionezi in mod eficient cu anga%atii in diferite situatii5 [ ntelegi rolul fiecarei persoane in grup5 [ =e concentrezi pe obiectivele ec0ipei" nu doar pe obiectivele personale5 [ especti drepturile si convingerile altora5 [ ?sti empatic: asculti si intelegi nevoile si sentimentele celor din %ur5 [ $preciezi si recunosti participarea activa la realizarea unei actiuni5 [ ncura%ezi discutiile desc0ise" impartasesti idei si sugestii cu colegii.



"um devolti lucrul in ec%ipa< (nvata din lucrări MproiecteG la eecu,ia cărora participiQ +articipa la orice formă de instruire 4 perfecționare4 formare profesională continuă care este disponibilă și la care ai acces (LLL). +articipă la c2t mai multe lucrări (nu te limita la un program restr2ns de lucru) Cauta sa inveti din fiecare e#perienta de grup. $nalizeaza si evalueaza impreuna cu coordonatorul de ec0ipa4formatorul gradul tau de implicare in ec0ipa" reflecteaza asupra feedbacK&ului pe care il privesti.



evoltaIte progresivQ Constientizeaza ce ai dobandit" accepta noi provocari si responsabilitati care sa&ti permita sa&ti imbunatatesti activitatile prin forte proprii. Daca ai inceput ca un simplu membru intr&o ec0ipa de lucrare 4 proiect" incearca sa tintesti ca la urmatoarea oportunitate sa detii un rol care sa includa si coordonarea altora din %urul tau. Lucrările pot fi de la cele foarte simple" legate doar de trasarea unor rute 4 trasee de cabluri" pana la a realiza o instalație electrică integrală în casa ta sau a unora din cercul tau de prieteni. ?#perienta de lucru in ec0ipa se construieste mai ales prin e#periente în care oferi mai mult spri%in celor din ec0ipa decat astepti sa Zti acorde ei ție.



"um devol,i lucrul in ec%ipa la serviciu< •



(mplicaIte



+articipa activ în cadrul ec0ipei" sc0imba informații" asculta si intelege punctele de vedere ale celorlalti membri ai ec0ipei. ncearca sa dezvolti idei noi pe baza celor spuse de ceilalti. ?vita&l pe nu așa" stiu eu mai bineM și încearcă să înțelegi și perspectiva colegilor. •



/olicita =eedHacS permanent



 'ncearcă să te raportezi la părerea celor din %ur. $sta nu înseamnă că trebuie să te faci plăcut cu orice pret" dar este important sa afli ce g2ndesc colegii tăi despre acțiunile tale. 'mpărtășește INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 7 din 112



 sugestiile și ideile celorlalti" manifestă fle#ibilitate în fața punctelor de vedere diferite ale membrilor ec0ipei. •



*valueaăIte



$nalizeaza activitatea desfășurată în cadrul ec0ipei: cum te&ai simțit" care a fost contributia ta in cadrul ec0ipeih Daca ai avut parte de rezultate foarte bune" care au fost factorii de succesh Dacă ai eșuat în alte aspecte" care a fost cauzah Cu lectiile invatate intra in urmatoarea interactiune cu cei din %ur" mai pregatit să contribui și să&i a%uți să obțină rezultate mai bune.



tudiu de ca!D 


Pag  din 112



  m sciat un scenariu (icti% $entru a %alri(ica acest e%eniment)  înt/lnire de 20 de minute a dua ,i" (elicitarea tuturr celr care s*au im$licat Q un %ucer cadu" $re,entarea unui md de aciune $entru situaii similare a+ută la rgani,area e(rturilr eci$ei 8i mderea,ă e'cesul de  ,el" $re,entarea unei (erte de instruire $r(esinală tematică din care cei interesai $t alege cursuri $entru electricieni" acrdarea $rimului a+utr sau ciar managementul stresului la lcul  de muncă. tu8i" lucrurile nu sunt ciar at/t de sim$le. Fituaiile di(icile sau cn(lictuale $t cre8te ce,iunea între mem!rii unei eci$e de lucru însă aceasta $ate (i de mment ri cu mti%aii   $ur su!iecti%e nu se are în %edere !inele !iecti% al anga+atrului.



&rganiarea ergonomică a locului de muncă *-9&N&( $&"$( * N" ?rgonomia locului de munca are" in principal" rolul de a armoniza intr&un tot unitar elementele locului de munca (mi%loacele de munca" obiectele muncii si forta de munca)" in vederea asigurarii conditiilor care sa permita e#ecutantului desfasurarea unei activitati bune cu un consum minim de energie si cu senzatie de buna stare fiziologica. ;rganizarea locului de munca sta la baza organizarii atelierelor" sectiilor si intreprinderii" intrucat de acesta depinde in cea mai mare masura consumul de timp de munca" pe fiecare operatie" reper sau produs" marimea acestuia avand un rol determinant asupra elementelor necesare organizarii in timp si spatiu a proceselor de productie. +rin loc de munca se intelege suprafata sau spatiul in care muncitorul sau o formatie de muncitori actioneaza cu a%utorul uneltelor de munca asupra obiectelor muncii" in vederea e#tragerii sau transformarii lor" potrivit scopului urmarit. Dupa ti$ul de rgani,are a $rductiei" locurile de munca se clasifica in: locuri de munca pentru productia de unicate si de serie mica5 locuri de munca pentru productia de serie mi%locie5 locuri de munca pentru productia de serie mare si de masa. Dupa gradul de mecani,are si de autmati,are a $rductiei" sunt: locuri de munca cu procese manuale5 locuri de munca cu procese manual&mecanice5 locuri de munca cu procese automate si locuri de munca cu procese de aparatura. Dupa numarul muncitrilr" locurile de munca sunt individuale si colective. Dupa numarul de utila+e" locurile de munca pot fi cu un singur utila% sau cu mai multe utila%e. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 1 din 112



 Dupa natura acti%itatii" locurile de munca se pot clasifica in: locuri de munca unde se desfasoara activitati de baza si locuri de munca din activitatea de deservire. Dupa $,itia lr in s$atiu" locurile de munca pot fi fi#e sau mobile. ;rganizarea activitatii se va face in functie de categoria din care face parte fiecare loc de munca.



). *tapele organiarii ergonomice a locului de munca ;rganizarea ergonomica a locului de munca impune parcurgerea unor eta$e succesive" bine delimtate. +rima etapa este dcumentarea si inregistrarea datelr necesare proiectarii unui nou loc de munca. &nregistrarea datelr necesare studiului consta in obtinerea de informatii privind organizarea locului de munca (suprafata" mi%loacele de munca" forta de munca" obiectul muncii si conditiile de mediu). &'aminarea critica a situatiei e'istente cu a%utorul metodei interogative. n aceasta etapa se urmareste eliminarea deficientelor constatate si stabilirea solutiilor imbunatatite. &Priectarea rgani,arii ergnmice a lcului de munca consta in proiectarea unor noi variante pe principii si reguli ergonomice" dintre care se alege varianta ce prezinta cele mai multe avanta%e. n cazul acestei etape se disting urmatoarele faze: proiectarea variantelor de organizare a locului de munca" calculul eficientei si alegerea variantei optime



* la!rarea nrmati%elr sau nrmelr de munca" etapa care are drept scop stabilirea consumului de munca pentru realizarea elementelor procesului de munca si a acestuia in totalitate.



2. "onceptia constructiva a locului de munca +entru a e#ecuta o anumita activitate in cadrul locului de munca" e#ecutantul (pe baza informatiilor) actioneaza asupra mi%loacelor de munca si obiectelor muncii intr&o ambianta fizica si psi0ica. n aceasta actiune e#ista un permanent sc0imb de informatii. olul ergonomiei este de a asigura ca acest sc0imb de informatii sa se faca cat mai rapid" cu cat mai putine erori" in deplina securitate si in conditii de confort. +entru aceasta este necesar a se cunoaste: functiile indeplinite de e#ecutant si de mi%locul de munca" cum sunt e#ecutate aceste functii" precum si conditiile in care aceste functii sunt efectuate cu ma#imum de randament.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 2 din 112



 ?#ecutantul" cu a%utorul organelor de simt" receptioneaza informatiile provenite din zona sa de activitate. +e baza acestor informatii" precum si a unor informatii stocate in memorie" ia o anumita decizie" care este e#ecutata de organele efectorii. ;rganele efectorii transmit decizia mi%locului de munca prin intermediul dispozitivelor de actionare ale acestuia. Dispozitivele de actionare transmit comenzile mi%locului de munca" care le e#ecuta actionand asupra obiectului muncii. >i%locul de munca este acela care in permanenta" prin intermediul unor aparate" prezinta e#ecutantului informatii privind modul cum au fost e#ecutate comenzile. Bunctiile indeplinite in cazul relatiei e#ecutant&mi%loc de munca" de fiecare element al relatiei sunt: [ Juncțiile inde$linite de e'ecutant sunt: & Eece$tinarea in(rmatiei de catre factorul uman poate fi facuta mai rapid sau mai lent" mai precis sau mai putin precis" ea depinzand de modul de prezentare a informatiei. $ceasta informatie de intrare provine din e#teriorul sau interiorul sistemului. ?rgonomia precizeaza modalitatile de intrare a informatiilor in componenta umana și regulile de construcție a de prezentare a informatiilor" pentru ca receptionarea sa poata fi facuta cat mai precis si cat mai repede. & Ftcarea" $relucrarea in(rmației si deci,ia sunt functii care depind foarte mult de fiecare individ in parte" dar e#ecutia lor poate fi facilitata prin asigurarea unui volum de informatii optime ce poate fi prelucrat intr&un interval minim de timp. & ctinarea este legata de functia de receptionare si transmitere a comenzilor. $plicandu&se regulile ergonomiei se poate face o distributie %udicioasa a actionarilor intre membrele superioare si inferioare. De asemenea" se asigura conceptia constructiva a mi%loacelor de actionare" care conduce la consumuri minime de energie fizica si nervoasa pentru e#ecutant. [ Junctiile inde$linite de mi+lcul de munca sunt: & 'ecutia cmen,ilr este functia indeplinita in totalitate de mi%locul de munca si depinde de asemenea in totalitate de solutiile te0nice adoptate de proiectant. & Pre,entarea in(rmatiei din interiorul sistemului se face cu a%utorul aparatelor de masura si control cu care este ec0ipat mi%locul de munca. Conceptia constructiva ergonomica a acestor aparate asigura elementului uman o receptionare corespunzatoare a informatiilor" deci o conditie care confera sistemului stabilitate si fiabilitate. ?#ecutantul si mi%locul de munca evolueaza intr&un anumit mediu fizic si social" fapt ce impune si influenta acestor factori.



;onele de lucru  Rna de lucru este suprafata rezervata unui e#ecutant" individual sau colectiv" care realizeaza aceeasi lucrare" pentru a&si indeplini sarcinile de munca. ?a trebuie corect dimensionata" astfel incat sa permita asezarea mi%loacelor de munca si a obiectelor muncii necesare e#ecutantului pentru desfasurarea activitatii cu miscari cat mai putin obositoare. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 3 din 112



 


Gona de lucru normala" in plan orizontal" se obtine prin rotirea palmei si antebratului" in %urul cotului" pe suprafata mesei de lucru. Gona de lucru ma#ima" in plan orizontal" se obtine prin rotirea bratului intins" in  %urul umarului pe suprafata mesei de lucru. Gona de lucru normala" in plan vertical" se obtine prin rotirea palmei si antebratului inainte sau lateral" in %urul cotului aflat putin depanat de corp. Gona de lucru ma#ima" in plan vertical" se obtine prin rotirea bratului intins inainte sau lateral" avand ca pivot umarul. ntre zona de lucru si comple#itatea miscarilor e#ista o legatura directa. n zona normala se e#ecuta miscari din categoriile " a &a si a &a" de comple#itate mai redusa si putin obositoare pentru e#ecutant. Desfasurarea activitatii in zona ma#ima implica efectuarea de miscari din categoriile a 7&a si INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag  din 112



 a 7&a" deosebit de comple#e" care impun un consum mare de energie si care trebuie evitate in cadrul procesului de munca. ndiferent daca munca se desfasoara in plan orizontal sau vertical" este recomandabil sa tindem ca miscarile de munca sa fie efectuate in sfera normala. n acest scop" materialele" piesele" butoanele spre care se intind mainile" este recomandabil sa fie plasate in interiorul sferei normale de munca" dupa criteriul frecventei de utilizare. +entru o amplasare rationala a dispozitivelor de actionare" a surselor de informatii vizuale" pentru dimensionarea suprafetelor de lucru" se va tine seama pe langa zonele de munca si de posibilitatile de rotire a oc0ilor si a capului" pentru amplasarea surselor de informatii vizuale (figurile).



>ișcarea ma#ima posibila a capului in plan orizontal și vertical



Gonele optime și ma#ime cand informația este recepționata numai cu a%utorul mișcarii oc0ilor



D."riterii de proiectare ergonomica a moHilierului locului de munca n activitatea desfasurata la locul de munca" e#ecutantul utilizeaza un anumit tip de mobilier. n conceptia ergonomica a mobilierului se va tine seama de: $,itia e'ecutantului (in picioare sau asezat)" genul de acti%itati si se'ul e'ecutantilr. Poitia eecutantului in timpul activitatii $doptarea unei pozitii corecte de munca inseamna luarea unei pozitii cat mai aproape posibil de pozitia naturala a corpului in repaus" adica atunci cand planul longitudinal" sargital si transversal formeaza intersectii de U^.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag %  din 112



 +ozitia normala a corpului se caracterizeaza prin mentinerea ec0ilibrului natural si prin efectuarea celor mai avanta%oase miscari" respectiv miscarile simetrice si cele prin care sunt antrenate mase musculare mici. Criteriul determinant in stabilirea pozitiei de lucru este in ma%oritatea cazurilor greutatea obiectului muncii. Cand acesta este relativ usor" pana la I&6 Kg" muncitorul putand sa&l manuiasca in timpul prelucrarii" pozitia sezand este cea mai indicata. +este aceasta limita" fiind necesara o forta mai mare" la care participa masele musculare dorsale" se impune pozitia ortostatica. $ceasta pozitie este mult mai obositoare decat pozitia sezand. Lucrul in picioare ingreuiaza circulatia sangelui in tot organismul si in special in membrele inferioare" greutatea corpului fiind repartizata pe o suprafata mica" iar mentinerea ec0ilibrului provoaca o tensiune musculara constanta si un efort static care creste in functie de gradul de inclinatie si de ec0ilibrul corpului. =otodata" aceasta pozitie reduce indemanarea mainilor si precizia miscarilor.



imensionarea locului de munca naltimea de lucru" la bancuri sau la masini" trebuie sa fie corect adaptata dimensiunilor antropometrice ale fiecarui muncitor (tabelul si figura) tinand seama de gradul de precizie al muncii si de categoria efortului pe care il face. Dimensiunile optime ale locului de munca pentru lucru in pozitia sezand



Er. 


Condiția



Dimensiuni Jarbați Bemei



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag * din 112



 ,. 3. 8. R. I. 6. -. . U. ,. ,,. ,3. ,8.



naltimea de la sol la suprafata superioara a ;ptima - mesei de lucru >inima 66 naltimea de la sol la suprafata interioara o >inima ,- mesei de lucru ;ptima 36 naltimea de la suprafata de sezut ascaunului >inima RI la suprafata inferioara a mesei de lucru eglabila 8&R naltimea de la scaun la suprafata superioara intre RI a mesei de lucru ;ptima 8U $dancirea spatiului de dega%are a picioarelor >inima 6 sub masa" la inaltimea genunc0iului ;ptima (in,3"I naltimea de la suprafata de sezut a scaunului grade) ,-I la sol sau la suportul pentru picioare ;ptima 8 $dancimea suprafetei de sezut >arginea ,8. Latimea suprafetei de sezut inferioara nclinarea suprafetei de sezut ;ptima naltimea spatarului Gona utila idicarea spatarului deasupra scaunului Latimea spatarului nclinarea spatarului



6- 63 ,- 36 R8 86&R6 R R, - j.,-"I 3 83I j38



+rincipalele dimensiuni ale locului de munca in pozitia sedentara INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag   din 112



 Eatura lucrarilor este un factor determinant pentru organizarea locului de munca. Dupa cum lucrarile sunt mai putin precise dar necesita eforturi importante" sau invers" eforturile sunt negli%abile dar precizia determina o concentrare deosebita a e#ecutantului" impun anumite caracteristici dimensionale si de dotare ale locului de munca" menite sa asigure in toate cazurile o pozitie de lucru corecta" adica acea pozitie in care corpul este putin aplecat in fata. +entru a se reduce solicitarile e#ecutantului se impune evitarea pozitiei foarte fle#ata sau nenaturala a corpului" prin gasirea unor solutii menite sa asigure pozitia corecta. n ca,ul muncilr manuale e(ectuate in $,itie rtstatica" inalțimea optima de lucru la banc se situeaza de la I pana la , cm sub nivelul coatelor. Dupa cum rezulta din figura " la muncile usoare" cu oarecare efort muscular" inalțimea suprafetei de lucru este cu circa I cm sub nivelul coatelor" iar in cazul muncilor grele" cu efort muscular important" pana aproape de ,I&3 cm sub nivelul coatelor.



nalțimea planurilor de munca in ortostatism



n ca,ul lucrarilr manuale e(ectuate in $,itie se,and" inaltimea optima a planelor de lucru este" de asemenea" cu cativa centrimetri sub nivelul coatelor. La pozitia de lucru sezand se recomanda ca actiunile de comanda care necesita eforturi importante sa fie efectuate cu dispozitive actionate cu a%utorul picioarelor (pedale). Borta de apasare dezvoltata de membrele inferioare depinde si ea de pozitia gambei" de ung0iul de desc0idere a articulatiei genunc0iului si de directia f ortei. =rebuie sa mai mentionam ca" in dimensionarea planului de lucru" este necesara asigurarea distantei optime de vedere" si anume: cu cat distanta optima de vedere este mai mica (lucrari de precizie)" cu atat planul de lucru trebuie sa fie mai inalt.



Proiectarea meselor EHancurilorG pupitrelor si a scaunelor 7riteriile care se folosesc in $riectarea meselr de lucru sunt: INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 7 din 112



 & inaltimea planului de lucru" despre care s&a vorbit5 &  lungimea si adancimea planului de lucru depind de dimensiunile obiectelor muncii care urmeaza sa fie asezate si prelucrate pe suprafata de lucru" precum si de cantitatea de materiale si unelte cu care se lucreaza. $stfel" bancul de lucru pentru montarea unor mecanisme fi#e" masa unei dactilografe" sau suprafata masinii de cusut sunt mult mai mici decat bancul unui tamplar5 & cand se proiecteaza pentru lucru in pozitia sezand" trebuie sa se asigure inaltimea si adancimea spatiului pentru picioare care sa se poata misca fara sa apara senzatia de %ena5 & modul cel mai convenabil de tinere a picioarelor in cazurile in care se lucreaza cu corpul aplecat inainte" ec0ilibrul se mentine prin fle#area genunc0ilor spre scaun" atat cat este nevoie. Daca e#ecutantul se spri%ina pe varful picioarelor se creeaza un efort static in musc0ii gambei" ceea ce este foarte obositor. n cazurile in care e#ecutantul lucreaza cu corpul drept ceea ce este recomandabil" este necesar sa se foloseasca suport pentru picioare. Ca si in cazul meselor de lucru" la  $u$itre se poate lucra in pozitie ortostatica" in pozitie sezand sau alternativ" in ambele pozitii. La pupitru de comanda nu se folosesc materiale si unelte" ci numai organe de comanda prin care operatorul transmite deciziile sale" ca urmare a mesa%elor primite prin mi%loacele de semnalizare plasate pe panoul aflat in fata sa. $ceste organe de comanda sunt uneltele sale" iar locul pe suprafata pupitrului nu depinde de operator" ci este 0otarat de proiectant. ?fortul operatorului la astfel de locuri de munca este prin e#celenta nervos" fiind necesara o incordare continua a atentiei. Brecventa interventiei operatorului nu este aceeasi prin toate organele de comanda de pe pupitru" corespunzatoare semnalelor de pe panou. Criteriul frecventei interventiilor necesare devine astfel criteriul de baza al proiectarii acestor obiecte de ec0ipament. ndiferent de pozitia operatorului" este necesar ca a#a vederii sale sa fie perpendiculara pe suprafata pupitrului tinuta sub observatie. Ca urmare" daca lucreaza in pozitie ortostatica" inaltimea pupitrului trebuie sa fie mai mare" iar inclinția suprafetei sa fie de 8^. n pozitia sezand scade inaltimea"dar creste inclinatia suprafetei pupitrului la 6^. +entru evitarea solicitarilor statice in timpul lucrului in pozitia ortostatica" locurile de munca tre& buie dotate cu scaune care sa corespunda unor cerinte ergnmice. $ceste cerințe sunt: INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag  din 112



 & inaltimea platformei de sezut de la sol sa poata varia intre 86 si R mm" cu posibilitati de reglare in functie de inaltimea persoanei care il utilizeaza si de inaltimea planului de lucru5 & latimea medie a platformei de sezut sa fie de R mm" iar adancimea de R3 mm pentru femei si de RI mm pentru barbati5 & platforma de sezut sa fie usor ondulata pentru a se mula pe fese" sporind senzatia de confort & spatarul sa fie curbat pentru a adera la forma spatelui" dand senzatia de stabilitate si siguranta" sa nu fie mai lat de circa 83 mm pentru a nu limita libertatea miscarii" iar inaltimea sa fie de ,3I ,-I mm" sa fie inclinat spre fata si rabatabil din fata spre spate" precum si reglabil pe verticala pentru a putea fi pozitionat in dreptul regiunii lombare5



Nivelurile partiale de risc pe =actori de risc  Bactori de risc electric 



Curent electric electrocutare prin atingere directa: defecte de izolatie" defecte de protectie" ingradire si avertizare" etc.



 



B, B3



Curent electric: electrocutare prin atingere indirecta: defectiuni la instalatia de impamantare si nelegare la nulul de protectie" lipsa unor circuite de protectie" lucrul in incinte cu umiditate si scurgeri de apa" aparitia tensiunii de pas



Lovire de catre mi%loacele de transport auto sau utila%e din incinta societatii5 $utodeclansarea miscarii functionale a unor ec0ipamente te0nice neasigurate la oprire5 INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 1 din 112



 B8 BR BI B6 BB BU B, B,,



B,3 B,8



B,R B,I B,6 B,B, B,U B3 B3, B33 B38 B3R B3I



Cadere de scule si materiale de la inaltime (lucrul pe aceeasi verticala)5 


Pag 11 din 112



 B36 B3B3 B3U B8 B8, B83 B88 B8R B8I B86 B8B8 B8U BR BR, BR3 BR8 BRR BRI BR6 BRBR BRU



>icroorganisme in suspensie in apropierea punctelor de colectare gunoi din vecinatatea locurilor de munca5 Contact cu animale periculoase: sobolani" caini" viespi" albine5 Eeprecizarea in sarcina de munca a sarcinilor suplimentare5 Eeefectuarea testarii si autorizarii interne +> anuale5 Eeverificarea periodica a mi%loacelor de protectie5 +ozitii de lucru vicioase sau fortate: lucru in spatii inguste" greu accesibile5 anevre gresite (neidentificarea corecta a partilor din instalatii)5 Comenzi gresite5 Atilizarea gresita a mi%loacelor de protectie5 >ontarea scurtcircuitoarelor mobile fara verificarea prealabila a lipsei tensiunii5 Eeintreruperea tensiunii in cazul lucrarilor ce necesita acest lucru5 Eesincronizarea lucrului intre membrii formatiei5 $propierea de instalatiile aflate sub tensiune la o distanta mai mica decat cea admisa prin norme5 Eerespectarea succesiunii operatiunilor la efectuarea manevrelor la instalatia electrica5 ?#ecutarea de manevre in afara dispozitiilor primite5 


(nterviul pentru angajare $nga%area la un MclientM individual INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 12 din 112



 La fel cum uneltele unui electrician il prote%eaza de accidente" calitatea componentelor folosite in slu%ba clientului este importanta. Anii electricieni sustin ca face parte din munca lor sa convinga clientul sa opteze pentru solutiile mai scumpe" dar mai sigure.



/omponentele de calitate= in"estitie importanta Cand vorbim de instalatia electrica dintr&o locuinta" componentele de calitate folosite la crearea sau repararea ei sunt o investitie importanta. >ulti clienti aleg sa c0eltuiasca sume mari pentru a&si mobila casa" insa uita de instalatia electrica care alimenteaza toate electrocasnicele. Ca electrician" este important sa aduci aminte clientului ca de aceasta investitie depinde siguranta si functionarea pe termen lung a instalatiei electrice.



?iscurile folosirii componentelor de proasta calitate De cele mai multe ori" o economie temporara de bani nu este %ustificata de riscurile sau c0eltuielile suplimentare pe termen lung. Cand clientul insista ca electricianul sa foloseasca componente de calitate indoielnica" isi e#pune toata familia unor riscuri. >aterialele izolante foarte ieftine nu dispun de multe ori de eficacitatea unora care sunt mai scumpe dar mai sigure. Cand inlocuieste parti dintr&un circuit" asigura&te ca folosesti componente care respecta toate reglementarile in domeniu si care asigura siguranta pe termen lung. An scurt circuit poate fi uneori cauza unui incendiu care cauzeaza daune mari ce ar fi putut fi prevenite cu un fir sau cu o izolatie de o calitate mai buna. ,conomia pe termen lung An alt motiv pentru care poti incerca sa&ti convingi clientul sa accepte folosirea unor componente de calitatea este eficienta energetica a acestora. >aterialele ieftine permit pierderi mai mari ca cele create special pentru a asigura eficienta si o factura electrica mai mica pe termen lung. ?conomiile cauzate de un consum mai redus prin pierderi mai mici compenseaza de cele mai multe ori investitia in circuite electrice si piese de calitate. 5arantia lucrarii  Ana dintre cele mai simple modalitati de a&l face pe client sa inteleaga importanta componentelor de calitate este garantia lucrarii. +iesele si circuitele ieftine au o durata de viata mai scurta si astfel necesita sa fie inlocuite mai des. +oate parea ciudat sa&i oferi clientului o solutie care sa&l faca sa aiba nevoie mai rar de un electrician" insa aceasta optiune se reflecta puternic asupra imaginii tale. An client impresionat de sinceritatea si amabilitatea ta nu te va uita si iti va recomanda serviciile tuturor cunostintelor. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 13 din 112



 nelte de calitate +entru a&l incura%a pe client sa aleaga componente de calitate pentru instalatiile electrice si aparatele electrocasnice" electrocasnice" este important sa&i oferi un e#emplu bun. $sigura&te ca lucrezi cu unelte de calitate" care au fost verificate in prealabil pentru a&ti oferi protectie indiferent de situatie. Aneltele de calitate ofera si garantia unei slu%be finisate mai rapid si mai bine. Cu un ec0ipament de protectie standard standard si cu o trusa de unelte de calitate" vei inspira mai multa incredere clientului atunci cand ii recomanzi componente de calitate" mai sigure si mai durabile. ?c0ipamentul corect pentru un electrician se limiteaza rareori la o perec0e de manusi de protectie. De la siguranta pana la impresia lasata clientului" ec0ipamentul poate avea un rol important pentru un electrician.



>unctiile ec#ipamentului  ?c0ipamentul de protectie special iti asigura siguranta atunci cand lucrezi cu instalatii aflate sub tensiune. De la manusi pana la oc0elari speciali si costume care iti prote%eaza intregul corp" ec0ipamentul de protectie iti poate salva viata. An ec0ipament potrivit poate limita ranile produse in cazul unui accident. n cazul producerii unui incendiu" ec0ipamentul dintr&un material neinflamabil te va prote%a de flacari" in timp ce imbracamintea obisnuita obisnuita din fibre naturale sau sintetice poate fi combustibil pentru foc.



 Alegerea ec#ipamentului corect  Cand alegi ec0ipamentul corect" tine cont de doi factori: conductibilitatea electrica si conductibilitatea termica. Eu este suficient ca ec0ipamentul sa&ti asigure un risc scazut de electrocutare. +rotectia impotriva temperaturilor ridicate provocate de descarcari electrice este la fel de importanta. Daca lucrezi in e#terior in temperaturi scazute" ai nevoie de manusi care sa iti asigure si incalzirea mainilor. >anusile calduroase previn amorteala degetelor degetelor si iti asigura de#teritatea in conditii dificile de lucru.



@ncaltamintea potri"ita $tunci cand lucrezi cu o linie de inalta tensiune in curent continuu" incaltamintea %oaca %oaca un rol important in protectia ta. $sigura&te ca porti o incaltaminte cu izolare buna" cu talpi speciale antiderapante. antiderapante. Daca este necesar sa lucrezi intr&o zona umeda" sunt recomandate cizmele de cauciuc. INOVAREA ȘI REVITALIZAREA REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 1 din 112



 +arul si accesoriile Daca ai parul lung" asigura&te ca este prins in mod corespunzator pentru a nu te impiedica sa observi fiecare detaliu si sa iei decizia corecta la momentul potrivit. $ccesoriile $ccesoriile metalice nu sunt recomandate recomandate pentru un electrician in timpul serviciului. $urul si argintul sunt metale cu proprietati conductoare ridicate ridicate si iti pot pune viata in pericol in cazul electrocutarii. enunta la inele" cercei" bratari si lanturi metalice cand lucrezi" pentru siguranta ta.



iguranta falsa asigurata de ec#ipament  Cand porti ec0ipamentul corect" nu trebuie sa uiti insa de regulile de siguranta. 


/"$* (N(/P*N/T($* (N 1-/ N( *$*"1-("(N Ca sa porti onorabil titlul de electrician profesionist" trusa ta de scule trebuie sa contina uneltele indispensabile indispensabile pentru lucrarile cu circuitele electrice.



@mportanta trusei de scule C0iar daca poate fi dificil pentru un electrician incepator sa investeasca mult intr&o trusa de scule" unele unelte sunt pur si simplu indispensabile. Calitatea acestora %oaca un rol important" iar o scula bine izolata te poate a%uta sa eviti accidente neplacute.



/entura pentru scule Centura pentru scule este o optiune buna pentru un electrician care vrea sa aiba totul la indemana. ; centura prea incarcata poate deveni insa o povara pentru coloana" iar bretelele pot INOVAREA ȘI REVITALIZAREA REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 1%  din  din 112



 distribui mai bine greutatea acesteia. ?vita centurile care au prea multe buzunare. Daca o incarci prea mult" centura poate deveni un obstacol in munca ta. urubelnite n trusa de scule" nu este recomandat sa fie mai putin de sase surubelnite: trei in cruce de marimi diferite si trei drepte de marimi diferite. n absenta acestora" poti descoperi ca nu ai acces la instalatia electrica. $lege surubelnitele speciale pentru electricieni electricieni"" care au fost testate la tensiuni mari si care au capul magnetic" ce iti poate usura munca in spatiile stramte.



/reionul de tensiune si becul de control  C0iar daca poate fi folosit doar pentru masurarea fazei" nu si a nulului" creionul de tensiune este o unealta importanta in trusa ta de scule. 7erifica de fiecare data cu creionul partile neizolate ale instalatiei electrice inainte de a incepe lucrul. 


;i"erse accesorii  Cutitul de dezizolat cu lama reglabila este o unealta foarte utila" la fel ca si cutter&ul. Janda izolatoare nu trebuie sa lipseasca din trusa ta de scule" la fel ca si clemele pipa" pinii terminali si papucii de dimensiuni diferite. =ubul termocontractabil termocontractabil te poate a%uta sa izolezi usor un conductor cu probleme: aseaza&l pe zona cu probleme si incalzeste&l pentru o izolare buna. $lte scule utile in orice trusa de electrician sunt c0eia reglabila si ciocanul.



/alitatea sculelor de electrician Calitatea sculelor este importanta mai ales pentru siguranta ta. Aneori sigurantele automate pot avea contactele lipite" astfel incat instalatia electrica ramane sub tensiune c0iar dupa ce pare a fost inc0isa. $semenea $semenea incidente sunt rare" insa sculele de calitate iti pot salva viata itnr&o situatie e#trema. $sigura&te $sigura&te ca surubelnitele si clestii au fost testati la , 7. $cest $cest lucru este de obicei evident prin marca%ul special de pe ambala%. ?c0ipeaza&te corect cu trusa de scule potrivita pentru specialitatea ta si vei fi un electrician apreciat.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 1* din 112



 Ca electrician" este recomandat sa tii cont de cateva aspecte" in relatia ta cu anga%atorul. Cu putin efort" poti depasi problemele de comunicare care apar uneori. Boloseste argumente concrete" intr&un limba% accesibil" pentru a castiga increderea clientului. $stfel" te poate solicita si a doua oara" recomandandu&te si prietenilor.



+re!inta calificarile tale de electrician in relatie cu situatia actuala Cand o persoana cauta un electrician" acel om vrea sa stie concret ce poti face pentru el. $sadar" nu&ti pierde vremea e#punandu&i toate atestatele si calificarile tale in domeniul electric" deoarece domeniul este e#trem de vast. +recizeaza care sunt specializarile tale in situatia actuala a clientului. De e#emplu" daca anga%atorul s&a mutat in casa noua" evita sa&i spui ca poti face automatizari pentru motoare. >ai bine pune&i direct ca in calitate de electrician montezi prize" intrerupatoare" corpuri de iluminat si ca realizezi circuite separate pentru diversi consumatori precum aerul conditionat" masina de spalat sau plita electrica. Daca este nevoie" prezinta atestatele si recomandarile pe care le ai ca electrician. Clientul va sti astfel ca are in fata o persoana competenta" care nu practica meseria de electrician ca pe un 0obb/. /a electrician= este recomandat sa folosesti un limbaj accesibil  Cand stai de vorba cu clientul tau despre situatia pe care o intampina" nu uita ca ai in fata" cel mai probabil" un neinitiat. Eu&i spune niciodata lucruri de genul bransament trifazic cu siguranta diferentialaM" pentru ca vei ingreuna comunicarea dintre voi. De e#emplu" ii poti e#plica ceea ce faci cand lucrezi cu sigurante" spunandu&i diferenta dintre o siguranta de ,6$ fata de una de 3$. Ca electrician" tu detii un vocabular de specialitate pe care restul lumii nu&l stapaneste. 7ei castiga increderea clientului daca ii vei povesti pe limba lui ce se petrece si ce este de facut. /a electrician= pre!inta riscurile intr6o maniera ec#ilibrata C0iar daca tu stii ca e#ista pericol de incendiu din cauza prizelor" stec0erelor sau prelungitoarelor de slaba calitate" spune&i clientului acest lucru pe un ton normal" ec0ilibrat. Ca electrician" nu trebuie sa prezinti lucrurile intr&un mod negativ" deoarece risti sa panic0ezi oamenii" tu fiind specialistul. ?#pune problema si propune solutii" in calitate de electrician. +oti castiga increderea anga%atorului daca" de e#emplu" intr&o situatie concreta" prezinti modul de a face corect o instalatie electrica" mentionezi ce este de evitat si ce masuri de sigurante se iau.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 1  din 112



 0ucruri pe care nu trebuie sa le faci ca electrician Ca electrician" ai mereu in vedere ca %obul tau este unul te0nic" dar ca lucrarile e#ecutate sunt pentru un om in carne si oase. De aceea" nu este recomandata o atitudine infle#ibila sau una nepasatoare. Eu trebuie sa mergi niciodata pe principiul lasa ca merge si asaM. De asemenea" fii pregatit pentru probleme de comunicare. Anii anga%atori ar putea sa spuna lucruri de genul inainte sa veniti dvs" mergea aparatulM. Daca vrei sa&ti pastrezi clientii" trebuie sa fii calm si sa e#plici rational ce s&a intamplat. ; alta situatie des intalnita este sa primesti reprosuri sau plangeri legate de pret. ; cearta poate fi evitata prin e#plicarea pretului practicat de tine. Boloseste argumente in favoarea ta: tabloul electric a costat atat deoarece pretul se calculeaza in functie de tipul aparatului" ingropat in zidarie sau nu" ec0ipare cu gama completa de protectii" pret de resigilare etc. Ca electrician poti e#plica anga%atorului ca un lucru bun este uneori costisitor" dar ca avanta%ele %ustifica acest tarif.



ngajarea întrIo nouă organia,ie Cum sa abordati interviul de anga%are



(nterviul de angajare este o etapa importanta in procesul de recrutare care permite angajatorului saIsi =aca o imagine despre voiG despre personalitatea voastra si sa se asigure ca sunteti persoana potrivita pentru joHul propus. nterviul este momentul unic in care puteti demonstra ca dispuneti de competentele si de personalitatea adecvata pentru post" dar si pentru a verifica daca postul corespunde cu asteptarilor voastre. >ai %os incercam sa va prezentam cateva sfaturi esentiale pentru un interviu reusit : UU *ste Hine sa aveti tot timpul la voi trei lucruri cand mergeti la un interviu C & un bilet pe care sa aveti notate toate detaliile despre interviu" adresa" numar de telefon" numele persoanei cu care urmeaza sa va intalniti 5 & un telefon mobil pentru a fi disponibil in orice moment 5 & un plan cu adresa. UU Nici sa nu va ganditi sa intariati la interviu Q Eu este bine sa va %ucati cu viitorul vostru profesional Baptul ca intarziati la un interviu risca sa aiba consecinte care pot fi penalizate : ,) $nga%atorul va considera ca nu sunteti o persoana responsabila si punctuala. 3) iscati sa aveti o respiratie rapida. nainte de a intra in biroul anga%atorului izolati&va cateva minute la baie pentru a va reveni. 8) iscati sa va pierdeti concentrarea. Cum am spus si mai sus puteti sa va retrageti cateva INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 17 din 112



 minute pentru a putea sa va concentrati din nou. R) iscati sa transpirati. $veti gri%a sa va stergeti mainile si fata inainte de a va intalni cu anga%atorul. I) Daca" totusi" stiti ca o sa intarziati cinci minute" este indicat sa telefonati la secretariat sau la asistenta persoanei care trebuie sa va primeasca si sa anuntati intarzierea. Daca se intampla sa intarziati la un interviu" este de preferat sa intarziati ,I minute anuntand in prealabil" decat sa intarziati R minute fara sa anuntati



UU ngajatorii elimina persoanele careC & dau dovada de lipsa de interes si entuziasm (care se manifesta prin lipsa intrebarilor) 5 & nu sunt discrete 5 & nu&si controleaza timpul de vorbire (fraze si interventii prea lungi) 5 & nu asculta. & UU Nu uitati caC n timpul intalnirii trebuie sa aveti gri%a sa vorbiti despre ceea ce&l intereseaza pe anga%ator si sa nu vorbiti foarte mult timp fara intrerupere. De e#emplu" prezentarea unei realizari nu trebuie sa dureze mai mult de 3 de secunde. ncercati sa prezentati esentialul iar daca anga%atorul este interesat de mai multe detalii" el va cere acest lucru. upa ce sIa terminat intalnirea si ajungeti acasaG incercati sa =aceti o analia a interviului pentru a oHserva punctele =orte si punctele slaHe. -eultatele acestei analie pot sa va ajute la viitoarele intalniri Q Ce anume vor anga%atoriih +ersoanele cele mai in masura in a&ti da sfaturi cu privire la cautarea %oburilor sunt c0iar cei care ofera %oburile respective. Din nefericire" studiile recrutorilor si managerilor 9 pe care le gasesti sunt" de cele mai multe ori" rare si vec0i de cativa ani. $vand in vedere necesitatea acestor studii pe piata" editorii ?_;J< au decis sa intervieveze recrutorii si managerii departamentelor de 9 ale companiilor care utilizeaza e_obs. $m aflat pentru voi care sunt preferintele de trimitere a C7&ului" formatul si dimensiunile. ata rezultatele:



ajoritatea -ecrutorilor vor sa primeasca "5Iurile prin eImail Destul de rar se intampla ca 8V dintre persoane sa fie de acord asupra unui lucru. $ceasta informatie este utila in special acelora dintre candidati care trimit C7&uri companiilor" fara legatura cu vreo oferta de %ob. =otusi" daca vreti sa va inscrieti la un anumit %ob" cea mai buna cale de a trimite C7&ul este" de cele mai multe ori" trecuta in descrierea %obului" in anunt" asa ca urmati instructiunile de acolo. -ecrutorii pre=era "5Iurile completate in ordine cronologica Cand vine vorba despre formatul C7&urilor" RV dintre anga%atorii pe care i&am intervievat INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 1 din 112



 prefera C7&urile completate cu datele cronologice. $ceste C7&uri prezinta e#perienta profesionala de la cel mai recent %ob pana la primul (trebuie completat in ordine invers cronologica) cu datele de inceput si de sfarsit ale acestora. ; posibilitate de a nu&si dezvalui varsta pentru candidatii care doresc acest lucru" este de a imparti sectiunea ?#perienta profesionalak in doua: k *perienta -elevanta k in cadrul careia sunt listate doar e#perienta si realizarile care au legatura cu %obul pentru care trimit C7&ul5 k (storicul locurilor de munca k in cadrul careia sunt listate datele de anga%are" titlurile %oburilor" numele anga%atorilor si adresele. $ceasta te0nica iti permite sa incluzi datele %oburilor anterioare in partea a doua a C7&ului.



ngajatorii pre=eraG de regulaG "5Iurile de o singura pagina Din studiul e_obs a reiesit ca I8V dintre anga%atori au fost de parere ca C7&ul poate avea mai mult de o pagina" R,V au afirmat ca C7&ul poate avea mai mult de o pagina doar daca e#perienta profesionala este mai comple#a si doar 6V dintre anga%atori au spus ca nu este de dorit ca C7&ul sa depaseasca o pagina. n concluzie" un C7 de doua pagini" atunci cand e#perienta profesionala a candidatului este relevanta" nu poate diminua sansele de a fi c0emat la un interviu. $nga%atorii sunt de parere ca lungimea C7&ului trebuie sa reflecte" in anumite limite" e#perienta candidatului.



"e =ac angajatorii cu "5Iurile nesolicitate< An C7 nesolicitat se refera la C7&ul trimis fara referinta la o anumita oferta de %ob. >a%oritatea anga%atorilor pastreaza si indosariaza C7&urile primite" c0iar daca in perioada respectiva nu recruteaza. 8V dintre anga%atorii c0estionati au afirmat ca iau in considerare C7&urile primite" in general" pentru posturile disponibile in cadrul companiei in acel moment. Daca aceste C7&uri nu se potrivesc %oburilor disponibile" de obicei sunt pastrate in baza de date a firmei. Doar ,-V dintre anga%atori sterg C7&urile de care nu au nevoie in momentul respectiv. >ulti e#perti in domeniul esurselor Amane sunt de acord ca inscrierea on&line poate fi cea mai buna cale de a&ti e#prima interesul de a lucra pentru o companie" c0iar atunci cand nu sunt oferte de munca disponibile. C7&ul: cum prezentati valoarea voastra reala Cea mai mare parte a anga%atorilor citesc C7&ul inainte de a citi scrisoarea voastra de intentie. n consecinta" acestia trebuie sa gaseasca in C7 informatiile cele mai importante despre voi si cariera voastra.



INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaț ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20! "O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07



Pag 11 din 112



 +rezentarea" structura si continutul C7&ului sunt elemente carora trebuie sa le acordati toata atentia voastra. C7&ul vostru trebuie sa contina elemente care sa va puna in valoare candidatura pentru %ob&ul dorit" dar trebuie sa raspunda si asteptarilor companiei. An C7 bun nu trebuie sa includa in mod obligatoriu o descriere detaliata a e#perientei voastre profesionale. >entionati doar e#perientele cele mai importante si incercati sa puneti accentul pe cuvinte c0eie. n timpul primului interviu veti avea sansa sa prezentati cat mai multe detalii despre e#perienta voastra profesionala. C7&ul vostru contine multe elemente importante. $cesta este motivul pentru care este esential ca acesta sa fie usor de citit" structurat si atractiv. Lungimea C7&ului vostru depinde de e#perienta" dar cele mai importante aspecte sunt pertinenta continutului si claritatea informatiilor prezentate in C7. 


Trei întrebări care spun totul despre candidați la interviul de angajare nterviul de anga%are este poate cea mai grea parte din procesul de recrutare pentru un candidat. $cesta este momentul în care" în discuția unu la unu" trebuie să demonstreze că este persoana potrivită pentru %obul respectiv și va încerca să se prezinte într&o lumină favorabilă. Dacă ești un anga%ator și vrei să găsești persoana potrivită pentru afacerea ta" iată trei întrebări care îl vor face pe candidat să îți ofere toate informațiile de care ai nevoie.



"um ai a=lat despre acest joH< 


Pag 111 din 112