Proiect Statistica MTC

Proiect statistica: Analiza statistică a activității a ctivității turistice turisti ce în Nume prenume : Precup [ Proiect județul Alba în Alba în perioada peri oada 2000-2013] Corina grupa 16

Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir Facultatea Management Management Turistic și Comercial

Proiect STATISTCĂ TEMA

ANALIZA STATISTICĂ A ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN JUDEȚUL ”ALBA” ÎN PERIOADA 2000-2013 Numele şi prenumele

Precup Corina

Anul I – IF/IFR IF/IFR

Grupa 16 Anul I Zi

Grupa: Cuprins

1.1 Introducere ........................................................................................................ 2 1.2 Definirea şi organizareaactivităţilorproiectului ............... ............................... ............................. ............. 2 1.3 Realizarea proiectului ...................................................................................... 3 1.4 Cerințele proiectului ......................................................................................... 3 1.5 Prezentarea rezultatelor .......... ................... ................... ................... ................... ................... ................... ................... ............... ...... 3 1.6 Exemplu proiect ................................................................................................ 3 1.7 Bibliografie: Bibliografie:..................................................................................................... ..................................................................................................... 17

1

[ Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16

1.1 Introducere Potrivit Fișei Disciplinei obiectivele acestei discipline vizează : 1. Însuşirea principalelor concepte de statistică, a metodelor şi tehnicilor de analiză a indicatorilor statistici, de fundamentare statistică a calculelor de prognoză. 2. Formarea gândirii statistice şi însuşirea limbajului statistic, 3. Formarea abilităţii de a folosi sursele de informaţii din băncile de date statistice şi din publicaţiile oficiale dedate statistice. Prin disciplina de statistică se urmărește dezvoltarea următoarelor competenţe: 1. Cunoaştere şi înţelegere 

Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor şi conceptelor cu care operează statistica;  Folosirea corectă a termenilor de specialitate din domeniul statistică;  Cunoaşterea şi însuşirea metodologiei de calcul şi intrepretare a indicatorilor statistici economico-sociali  Folosirea competentă a publicaţiilor naţionale şi internaţionale de date statistice.

2. Explicare şi interpretare 

Ut ilizarea cu discernământ a corelaţiilor dintre statistică şi celelalte ştiinţe pentru analiza cantitativă şi calitativă a diferitelor domenii de activitate;  Realizarea unui studiu de caz folosind statistica;  Organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional statistic; -o viziune sistemică;  Organi zarea procesului de cercetare statistică într  Asigurarea comparabilităţii datelor statistice pe plan naţional şi internaţional.

3. Insrumental aplicative 

Capacitatea de a transpune în practică a cunoştinţelor obţinute la cursuri, seminarii și proiecte;  Abilităţi de cercetare, creativitate, competenţe în rezolvarea studiilor de caz şi a proiectelor de statistică;  Cunoaşterea modului de organizare instituţionala a statistici pe plan naţional şi internaţional;  Particularităţi ale aplicării statistice în comerţ şi turism.

În acest sens, pentru realizarea acestor obiective fiecare student va elaborarea unui proiect obligatoriu, care va fi depus la titularul de curs sau de seminarcu min. 5 zile inainte de examen. În procesul de evaluare a rezultatelor proiectului, este de aşteptat să stăpâniţifoartebinenoţiunile, conceptele debaz ă alestatisticii şi să metodele de analiză statisică .Scopul principal al proiectuluifiind analiza descriptivă, interpretarea rezultatelor şi a concluziilor. Înfinal,nu uitaţi: l ucrările plagiate,subi ectele copiatenu vor pri mi notedetrecereaexamenuluiladisciplinele „St a tistic ă” .

1.2 Definirea şi organizareaactivităţilorproiectului Proiectulare drept scop imbinarea teoriei cu practica statistic ă. El include planificarea, realizarea şiprezentarea rezultatelor uneicercet ări statistice realizate independent de c ătre fiecare student. Sunt apreciateprelucrările generate automat (pe calculator). Tematica proiectului urmărește o analiză reală a activității turistice la nivelul unei județ din Romania într-o preioadă determinată.

2


1.3 Realizarea proiectului Proiectulconstă din mai multe etape: Etapa 1. Se alege un județ. Pentru evitarea multiplelor suprapuneri, alegerea unei județ este în funcție de prima inițială a numelui personal (Ex. Bucur Crina - jud. Brașov) Etapa 2. Extragerea din baza de date a indicatorilor privind oferta și cererea turistică în județul

ales.

Din ”Baza de date proi ect statisti ca M TC - Cererea si oferta turisti ca 2000-2013 ” se preiau datele de la o regiune sau un județ pentru întreaga perioadă privind următorii indicatori:  Capacitatea de cazare existentă în județul ”X”  Capacitatea de cazare în funcțiune în județul ”X”  Numărul de turisti sosiți în județul ”X”  Nivelul înnoptărilor în județul ”X”  Populația în regiunea/județul X Etapa 3. Prelucrareadatelorşi construirea indicatorilor statistici (tabele, grafice, relații statistice) în baza cerinețelor și a modelului prezentat mai jos ; Etapa 4. Analiza datelor şi formularea concluziilor.

1.4 Cerințele proiectului 2.2 Analiza ofertei turistice ......................................................................................................... 4 2.2.1 Structura de primire turistică ........................................................................................... 4 2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune .......................................... 5 2.3 Analiza cererii turistice în România .................................................................................... 8 2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor ........................................................................................... 9 2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor .................................................................................... 10 2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor .......................................... 12 2.4 Durata medie a sejurului .................................................................................................... 14 2.5 Densitatea turistică .............................................................................................................. 15 2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică .......................................................................... 16

1.5 Prezentarea rezultatelor

Întregul proiect va trebuiprezentat sub formă de raport scris, de preferinţă editat în MS Word, pentru evaluarea paşilorurmaţi în obţinerearezultatelorşi evidenţierea eforturilorpersonaleÎn general, studenţii găsesc realizarea proiectului ca o sarcin ă grea, dar el este i mportant pentru dezvoltarea abilităţilor de cunoaștere și înțelegere a unor metode tehnice. De obicei, tocmai studenţii cu mai puţine rezultate la clasă depun mai mult efort în realizarea proiectului.

1.6 Exemplu proiect În cele ce urmează este expus un model de proiect. ” Analiza în dinamică a ofertei şi ”. cererii turistice în Români a în per ioada 2000-2009 Atenție! Perioada proiectului este 2000-2013 Vă dorim mult succes!

Cu stimă, Conf.univ. dr. Emilia Gogu Lector univ.drd. Diana Coconoiu

3


Model proiect: 2

ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2000-2009

2.1 Note metodologice Pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunile turistice organizate, datele provin din rapoartele statistice completate de agenţiile de turism şi de către direcţiile de protecţie şi asigurări sociale, oficiile de pensii, administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şi alte instituţii care comercializează acţiuni turistice. Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Politiei de Frontiera. Activitatea de ca zare turistică Numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică cuprinde toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au domiciliu stabil, pentru o perioada mai mica d e 12 luni şi stau cel puţin o noapte într -o structura de primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate. Înnoptarea reprezintă fiecare noapt e pentru care o persoana este înregistrata într- o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nu în camera. Înregistrarea turistului străin care este cazat într -o structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se face după tara sau zona geografică de reşedinţăa acestuia. Indicii de utilizare neta a capacităţii de cazare turistică în funcţiunese calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.

2.2 Analiza ofertei turistice Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de muncă din activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic şi a. Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

tructura de primire turistică 2.2.1 S Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se inţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii speci fice pentru turişti. Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică: structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai mare de un 4

[ Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16 an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare pe perioada anului şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în mod exclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturile şi refugiile montane şi similare; barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii. In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt cuprinse structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp, în vederea realizării unor reparaţii capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi a categoriei de încadrare. Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de primire în România este variată formată din:  Hoteluri  Hoteluri pentru tineret  Hosteluri  Hoteluri apartament  Hanuri si moteluri din care:  Moteluri  Vile turistice  Cabane de vanatoare  Bungalouri  Popasuri turistice  Casute turistice  Tabere de elevi si prescolari  Pensiuni turistice urbane  Pensiuni turistice rurale  Alte unități de primire Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizeaza în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi alte servicii pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în parte chiar dacă au o recepţie comună. 2.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în

funcţiune

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de caz are puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turisti, pentru reparaţii sau alte motive. Relevant în caracterizarea ofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică în funcţiune. Pentru o prezentare obiectivă a ofertei este necesar să analizăm capacitatea de cazare în funcţiune. Nivelul şi dinamica acestora este considerat ca fiind oferta efectiva de locuri de cazare de care dispun structurile de cazare turistică. Pentru o analiză în dinamică a acestui indicator apelăm la indicatorii seriei cronologice.

5

[ Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16 Tabelul 1 Modif icările absolute şi relative ale capacităţii de cazare în funcţiune în perioada 2000-2013

Ani

Capacitatea în funcţiune (mii locuri-zile)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total

Modificările absolute  t / 1

485 505 419 401 377 362 489 489 589 628 620 759 1024 1139

20 -66 -84 -108 -123 5 5 104 143 135 274 540 654

8286

-

 t / t 1

Indicii de dinamică % I t

Ritmul de dinamică %

I t / t 1

Rt / 1

Rt / t 1

104.2 86.4 82.7 77.7 74.6 100.9 100.9 121.4 129.5 127.8 156.5 211.3 234.8

104.2 82.9 95.7 94.0 96.0 135.2 100.0 120.3 106.7 98.7 122.5 135.0 111.1

4.2 -13.6 -17.3 -22.3 -25.4 0.9 0.9 21.4 29.5 27.8 56.5 111.3 134.8

4.2 -17.1 -4.3 -6.0 -4.0 35.2 0.0 20.3 6.7 -1.3 22.5 35.0 11.1

-

-

-

-

I t / 1/ 1

-

20 -86 -18 -24 -15 127 0 99 39 -8 139 266 114 654

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010 , INS Bucureşti

Analizând dinamica absolută şi relativă a capacităţii în funcţiune, din tabelul de mai sus putem observa că numărul de mii locuri-zile a crescut considerabil în 20013 faţă de 2000 (cu aproximativ 650 mii. locuri-zile) Cele mai mari creşteri faţă de anul de bază an s-au înregistrat în anii 2012 cu 11.3% şi 2013 cu 34.8%. Faţă de anul precedent în 2002 avem descreşteri de 17,1%,si in anii 2003 si 2005 de 4 % iar în restul p erioadei creşteri de până la 35 % (2006 si 2012). Indicatori absoluţi Reprezintă forma de baza a seriilor dinamice. Pebaza lor se potobţine indicatorii generalizatori pe întreaga perioada. I ndicatori i de ni vel sunt chiar termenii unei serii formate din indicatori absoluţi ( y1 , ...y ,t ..., yt. ).  n  Ni velu l totali zat al termenilor   yt  , numai pentru seriile de intervale de timp de mărimi  t   absolute. Modificările absolute cu bază fixă( t/1):  unde, t  2, n t/1=yt - y1  cu bază în lanţ (bază mobilă sau variabilă) ( t/t-1): unde, t  2, n t/t-1=yt - yt-1 1

6

[ Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16 Indicatori relativi Constituie un mod de prezentare de regula procentual. În aceasta situaţie este obligatoriu ca în titlu sau în afara tabelului sa se specifice care este baza de raportare, pentru ca interpretarea datelor să se facă corect.

Indice de dinamică 

cu bază fixă ( It/1):

y t

I t / 1(% )  

y1

 100

cu bază în lanţ (It/t-1) :

I t / t 1(% ) 

y t y t 1

 100

Ritmul de dinamică 

cu bază fixă (R t/1 ) :

Rt / 1 



I t / 1(%)  100 %

cu bază în lanţ (R t/t-1) : Rt / t 1



I t / t 1(%)

 100 %

t  2, n

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii: Nivelul mediu al capacităţii în funcţiune n

 yt y 

t 

n



8286  591.857 mii locuri  zile / ani 14

Modificarea medie absolută al capacităţii în funcţiune 

yn  y1 n 1



1139  485 14  1

 50.30 mii locuri  zile / an

Indicele mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune I 

n 1

y n y1





√  1.067 sau 106,78

Ritmul mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune R  I  100 =1.0678-100=6,78% Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare în funcţiune în România în perioada 2000-20013 a fost de 591.857mii locuri/an, cu o creştere medie absolută de aproximativ un milion locuri-zile/an respectiv o creştere relativă de 6,78%. Dacă comparăm dinamica medie a capacităţii de cazare în funcţiune (106,78 %), se poate observa că prima o devansează pe a doua, ceea ce semnifică faptul că a sporit eficienţa ofertei de cazare prin procesul renovării sau a creşterii cererii turistice.

7


1200

Evolutia capacitatii in functiune in Romania in perioada 2000-2013

1000 y = 45.725x + 253.84 e 800 l i z i r u 600 c o l i i m 400

200 0 20002001200220032004200520062007200820092010201120122013

Figura 1

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcţiune în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y =45,725x + 253,84 , obţinută prin metoda grafică. Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentăpentru perioada 2009-2013

Ani

t (x)

Valori ajustate după funcţia y =45,725x + 253,84

2014 2015 2016

15 16 17

939,715 985,44 1031,165

În condiţiile în care factorii de influenţă în activitatea turistică vor menţine acelaşi ritm şi în următorii cinci ani, în anul 2013 în judetul Alba capacitatea de cazare în funcţiune va fi de aproximativ 100de milioane de locuri-zile.

2.3 Analiza cererii turistice în România Potrivit noţiunilor, metodologiilor de calcul şi a surselor de date 1 ale Institutului Naţional de Statistică indicatorii activităţii turistice cuprind următoarele elemente: Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind cererea turistică, putem analiza nivelul şi dinamica următorilor indicatori:  nivelul sosirilor totale;  nivelul înnoptărilor totale;  durata medie a sejurului;  densitatea turistică. Aceşti indicatori vor fi caracterizaţi atât în dinamică cât şi în structură astfel: pe total ţară; pe regiuni de dezvoltare; pe principalele destinaţii; pe categorii de unităţi de cazare şi după provenienţa turiştilor. 1

https://statistici.insse.ro/shop

8

[ Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16 2.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor Modificările absolute şi relative ale sosirilor în perioada 2000-2013

Total sosiri (mii persoane)

Ani

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total


49 60 49 52 48 49 51 54 51 44 48 78 96 102

11 -1 3 -1 0 1 5 2 -5 -1 29 47 53

832

-

Indicii de dinamică %

I t / I 1 / 1

 t / t 1


t

I t / t 1

Rt / 1

Rt / t 1

121.5 98.6 106.3 97.7 99.3 102.6 109.6 103.9 89.8 97.0 159.2 194.5 206.6

121.5 81.2 107.8 91.9 101.7 103.4 106.8 94.8 86.4 108.1 164.1 122.2 106.2

21.5 -1.4 6.3 -2.3 -0.7 2.6 9.6 3.9 -10.2 -3.0 59.2 94.5 106.6

21.5 -18.8 7.8 -8.1 1.7 3.4 6.8 -5.2 -13.6 8.1 64.1 22.2 6.2

-

-

-

-

-

11 -11 4 -4 1 2 3 -3 -7 4 31 17 6 53

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti

Analizand nivelul si dinamica sosirilor, din tabelul de mai sus putem observa ca numarul de mii de persoane a crescut considerabil in anul 2013 fata de anul de baza 2000( cu aproximativ 50 de mii de persoane). Cele mai mari cresteri fata de anul de baza s-au inregistrat in anii 2013 cu 106,6% si 2012 cu 94,5%. Fata de anul precedent in 2002 avem descresteri de aproximativ 18.8 % si in anul 2009 de 13.6%, iar in restul perioadei cresteri de pana la 64% (2011).

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii: Ni velu l mediu al sosir il or n

 yt y 

t 

n



832 14

 59.42 mii

persoane

Modificarea medie absolută al sosirilor yn  y1 102  49   4.07 mii persoane n 1 13 Indicele mediu de dinamică al sosir il or 

I 

n 1

y n y1





√ = 1,058 sau105,8%

Ritmul mediu de dinamică al sosirilor R  I  100 = 105,8-100=5,8 Pe ansamblu nivelul mediu sosirilor in Alba in perioada 2000-2013 a fost de 59,42 mii persoane, cu o crestere relativa de 5,8% si o dinamica medie a sosirilor de 105,8%. 9


Dinamica sosirilor in regiunea Alba in perioada 20002013 120 100 e 80 n a o s r 60 e p i i M 40

y = 2,8725x + 37,864

20 0

Figura

Pentru a estima nivelul sosirilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia d e ajustare y=2,8725x+37,864 obţinută prin metoda grafică. Tabelul 2. Estimarea sosirlor pentru perioada 2009-2013

Ani

t (x)

Valori ajustate după funcţia Y=2,8725x+37,864

2014 15 80,9515 2015 16 83,824 2016 17 86,6965 In conditiile in care factorii de influenta in activitatea turistica vor mentine acelasi ritm si in urmatorii cinci ani, in anul 2016 in judetul Alba dinamica sosirilor va fi de aproximatuv 87 milioane locuri-zile 2.3.2 Nivelul și dinamica înnoptărilor Modificările absolute şi relative ale înnoptărilorîn perioada 2000-2013

Ani

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total înnoptări (mii zile)

86 96 95 98 90 95 103 118


 t / t 1


I t / I 1 / 1


t

I t / t 1

Rt / 1

Rt / t 1

111.0 110.6 114.2 104.6 109.8 119.7 136.5

111.0 99.6 103.3 91.5 105.0 109.0 114.0

11.0 10.6 14.2 4.6 9.8 19.7 36.5

11.0 -0.4 3.3 -8.5 5.0 9.0 14.0

-

10 9 12 4 8 17 31

10 0 3 -8 4 9 14

10


Ani

Modificările absolute




 t / 1

 t / t 1

I t / 1

I t / t 1

Rt / 1

Rt / t 1

111 101 101 156 206 213

25 15 15 70 120 127

128.9 117.0 117.3 180.7 239.4 247.1

94.4 90.8 100.2 154.0 132.5 103.2

28.9 17.0 17.3 80.7 139.4 147.1

-5.6 -9.2 0.2 54.0 32.5 3.2

1669

-

-7 -10 0 55 51 7 127

-

-

-

-

2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti

Analizand nivelul si dinamica innoptarilor, din tabelul de mai sus putem observa ca numarul mii zile a crescut considerabil in 2013 fata de anul 200( aproximativ 127 mii zile). Cele mai mari cresteri fata de anul de baza s-au inregistrat in anii 2013 cu 47,1% si 2012 cu 39,4%. Fata de anul precedent avem descresteri de aproximativ 9% in anul 2009 si 8,4% in anul 2004, iar in restul perioadei cresteri de pana la 54% in anul 2011.

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii: Ni velu l mediu al înnoptari lor n

 yt y 

t 



n

1669 14

 119.21 mii zile

Modificarea medie absolută al înn optar ilor yn  y1 1669  86   121.79 mii zile n 1 13 Indicele mediu de dinamică al înn optari lor 

I 

n 1

y n y1





√  = 1,256 sau 125,6%

Ritmul mediu de dinamică al înnoptarilor R  I  100 = 125,6-100=25,6% Pe ansamblul nivelului mediu al innoptarilor in judetul Alba in perioada 2000-2013 a fost de 119,21 mii zile, cu o crestere relativa de 25,6% si o dinamica a sosirilor de 125,6%.

11

[ Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16 Dinamica innoptarilor in judetul Alba in perioada 2000-2013 250

200 y = 7.791x + 60.813 e 150 l i z i i M 100

50

0

Figura

Pentru a estima nivelul înnoptarilor în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y =7,791x + 60,813, obţinută prin metoda grafică. Tabelul 2. Estimarea înnoptarilor pentru perioada 2009-2013

Ani

t (x)

2014 2015 2016

15 16 17

Valori ajustate după funcţia Y=7,791x+60,813 177,678 185,469 193,26

2.3.3 Analiza comparativă a dinamicii sosirilor și a înnoptărilor Tabelul. Nivelul şi dinamica sosirilor, înnoptărilor înjudetul Alba în perioada 2000-2013

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012



49 60 49 52 48 49 51 54 51 44 48 78 96

86 96 95 98 90 95 103 118 111 101 101 156 206

Modificarea absolută faţă de 2000 Sosiri

11 -11 4 -4 1 2 3 -3 -7 4 31 17

12

înnoptări

10 0 3 -8 4 9 14 -7 -10 0 55 51

Dinamica faţă de 2000% sosiri

înnoptări

-

-

121.5 81.2 107.8 91.9 101.7 103.4 106.8 94.8 86.4 108.1 164.1 122.2

111.0 99.6 103.3 91.5 105.0 109.0 114.0 94.4 90.8 100.2 154.0 132.5

[ Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16 Ani 2013 Total



102

213

832

1669

Modificarea absolută faţă de 2000

Dinamica faţă de 2000%

Sosiri

înnoptări

sosiri

înnoptări

6 53

7 127

106.2

103.2

-

-

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2010 . INS Bucureşti 2010

Nivelul cel mai scăzut al sosirilor în perioada analizată, s -a înregistrat în anul 2009 (4847,5 mii sosiri) astfel, faţă de a nul 2000. Începând cu 2003 numărul total de sosiri şi înnoptări înregistrează creşteri succesive până în 2008, iar în anul 2009 faţă de 2000, nivelul turiştilor a sporit cu 64,1%, iar cel al înnoptărilor cu 54%. Evolutia sosirilor si a innoptarilor in Romania in perioada 2000-2013 250

200 m o e l i z 150 i i m / i t s 100 i r u t i i m 50

y = 7.8x + 60.714

y = 2.8725x + 37.813

0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Figura

Evoluţia circulaţiei turistice este determinată de acţiunea diferitelor categorii de factori care alcătuiesc componentele seriei cronologice date. Una din problemele principale ale analizei acestor serii o reprezintă tocmai separarea componentelor şi evaluarea lor statistică. Pentru determinarea trendului sau a tendinţei centrale am utilizat metode analitice. Metodele analitice de trend se bazează pe cronograma seriei ce permite alegerea funcţiei matematice care estimează cel mai bine tendinţa generală a circulaţiei turistice ( Figura.).. Din analiza evoluţiei şi din reprezentarea grafică . putem concluziona că dinamica sosirilor cât şi cea a înnoptărilor avut o evoluţie crescătoare de la un an la altul. Pentru a estima numărul de sosiri şi înnoptări pentru următorii ani, vom utiliza funcţia liniară rezultată din graficul2. Analiza comparativă a sosirilor şi înnoptărilor în România evidenţiază un trend asemănător. Potrivit funcţiei de ajustare termenul liber al ecua ţiei este de 17366mii zile-omşi reflectă influenţa factorilor esenţiali, iar viteza de schimbare a innoptăţrilor atunci când timpul se schimba cu o unitate este egală cu 213 mii zile -om.

13


2.4 Durata medie a sejurului R aportând nivelul înnoptărilor la nivelul sosirilor obținem dur ata medie a seju rlui . Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total



49 60 49 52 48 49 51 54 51 44 48 78 96 102

86 96 95 98 90 95 103 118 111 101 101 156 206 213

832

1669

Durata sejurului (zile/turist) 1,75 1,06 1,09 1,88 1,87 1,93 2,01 2,18 2,17 2,29 2,10 2 2,14 2,08 2

Evolutia duratei sejurului in perioada 2000-2013 2.5 2 t s 1.5 i r u t e l i 1 Z

y = 0.0427x + 1.6027

0.5 0 20002001200220032004200520062007200820092010201120122013

În anul 2013 durata medie a sejurului a fost de 2,08 zile/turist, cea mai mică înregistrată în ultimii zece ani. Durata cea mai mare a sejurului în această perioadă s -a înregistrat în 2009 de 2,29 zile/turist. Figura 3

Corelând nivelul sosirilor cu durata medie a sejurului, se poate afirma că, deşi numărul persoanelor care practică turismul în România este în creştere, durata sejurului este în continuă scădere, aceasta putând fi cauzată de tarifele prea mari în neconcordanţă cu calitatea serviciilor oferite. Astfel potrivit ecuaţiei de ajustare în medie durata sejurului se diminuează cu 0,1 zile/an. 14


2.5 Densitatea turistică Un alt indicator important în analiza cererii este densitatea turistică. Dacă dinamica duratei sejurului este în scădere continuă, densitatea turistică a înregistrat creşteri semnificative astfel: dacă în 2000 la fiecare al cincilea lo cuitor exista un turist, în 2013 raportul este de 3:1. Acest fapt derivă din creşterea numărului de turişti cât şi a scăderii numărului populaţiei României. Densitatea turistică în raport cu populaţia din judetul Alba (turist/ la 100 loc.) Dt pop 

total _ turisti _ sositi total _ populatie

 100 

831717 5319824

 15,63turisti la 100 locuitor

Densitatea turistică în raport cu suprafaţa din judetul Alba Dt sup r 

total _ turi şur _ sositi suprafata



831717 6242

 133 ,24 turi şur / km

2

Tabelul . Sosirile, înnoptările, durata medie a sejurului şi densitateaturistică în judetul Alba

Ani

0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total


Populaţia judetului (mii pers.)

Densitatea turistică (la 100 pers.)

Densitatea turistică în raport cu suprafaţa din zona

1

2

49319

396,909

59901

395,653

48628

386,680

52409

386,435

48168

384,410

48963

380,091

50619

380,539

54054

376,747

51264

374,727

44271

374,535

47838

373,134

78496

371,520

95918

370,083

101869

368,361

3=1/2 0,12 0,15 0,12 0,13 0,12 0,12 0,13 0,14 0,13 0,11 0,12 0,21 0,25 0,27

6 1,92 2,40 1,92 2,08 1,92 1,92 2,08 2,42 2,08 1,76 1,92 3,36 4,00 4,32

831717

5319.824

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000 -2010 . INS Bucureşti 2011

15


2.6 Corelația dintre cerere și ofertă turistică Capacitatea Total în funcţiune înnoptări (mii locuri(mii zile) zile)

Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total

2

x

Y xi=

x y i i



485 505 419 400 377 361 489 558 588 627 619 758 102 113

861 957 953 984 901 946 103 117 111 100 101 155 206 213

235225 255025 175561 160000 142129 239121 239121 311364 345744 393129 383161 574564 10404 12769

417585 483285 399307 393600 339677 341506 50367 65286 65268 62700 62519 117490 21012 24069

322306 335597 278446 265819 250534 239902 324964 370818 390755 416672 411356 503728 67783 75093

741321 915849 908209 968256 811801 894916 10609 13689 12321 10000 24025 24025 42436 45369

6401

6708

3477317

2843671

8507546

5422826

Sursa: INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ - aprilie 2014

Se cere: 1. Să se stabilească variabila factorială și variabila rezultativă 2. Să se reprezinte grafic corelația dintre cei doi indicatori 3. Să se stabilească forma, direcția legăturii și funcția de regresie prin metode parametrice simple 4. Să se studieze legatura variabilelor prin metode parametrice analitice 5. Interpretarea rezultatelor obținute.

yi  xi   xi yi  xi  a n  xi2  (  xi ) 2 2

b

n xi yi   xi  yi n x  ( xi ) 2 i

2



  =  = 664,55 



14 * 2843671 6401* 6708 7709637

Funcţia de regresie este: Yxi = a + b * xi=664,55*xi -0,40 16



- 3126514 7709637

 0,40

[ Proiect statistica: Analiza statistică a activității turistice în Nume prenume : Precup județul Alba în perioada 2000-2013] Corina grupa 16 Valorile funcţie de regresie se obţin înlocuind x i cu valorile empirice. Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul de corelaţie (r y/x). r y / x 

n x i y i   x i  y i

n x

2 i

 ( x i )

2

 n y

2 i

 ( y i )

2





 3126514





(7709637) * (14 * 5422826 - 29407041826276)

 3126514

7709637* 29406965906712

2.7 Bibliografie 1. INS Tempo online https://statistici.insse.ro/shop/ 2. Anuarul Statistic al României, INS Bucureşti 3. Gogu E. Statistica în turism şi comerţ Editura Oscar Print, 2009

17



Proiect Statistica MTC

Recommend Documents