STATISTICA MACROECONOMICĂ Obiective, importanţă, clasificări şi elimitare! Obiectivele şi importanţa statisticii macroeconomice! Dezvoltarea economică şi socială este o preocupare permanentă care necesită informaţii cuprinzătoare, actualizate continuu, referitoare la interdependenţele interdependenţele economice, sociale şi ecologice. Cunoaşterea datelor relevante şi a posibilităţilor de informare oferite de aceste date, crează o bază de fundamentare fundamentare a deciziilor. deciziilor. Asemenea date relevante ar putea fi, de exemplu, pentru întreaga economie: stocul stocul de capital fix, fix, stocu stocull de bun bunuri uri nedura nedurabil bile, e, num număru ărull pop popula ulaţie ţieii active active,, produs produsul ul intern intern pe locuit locuitor or,, rata rata şomaului, rata inflaţiei, ponderea sectorului privat în economie, etc. măsurarea ea variabil variabilelor elor !ta !tatist tistic icaa macro acroeeconom onomic icăă are drep rept sarc sarcin inăă prin princi cipa pală lă măsurar macroeconomice. Această măsurare trebuie să pornească de la faptul că numărul participanţilor la viaţa economică este foarte mare. "n #$$% #$$% exis exista tau, u, de exem exempl plu, u, pest pestee &#' &#' mii mii soci societ etăţ ăţii come comerci rcial ale, e, pest pestee (() (() mii mii întreprinzători independenţi şi asociaţii familiale şi peste ) milioane de menae private. *iecare dintre instituţiile menţionate participă aproape zilnic la unul sau mai multe procese de natur naturăă econom economică ică:: produc produc,, v+nd, v+nd, cumpăr cumpărăă sau consu consumă mă bun bunuri uri şi servic servicii ii încase încasează ază sau sau c-eltuiesc venituri acordă sau angaează credite,etc. C-iar şi numai o simplă descriere a unor astfel de procese este posibilă numai cu autorul statisticii. Obiect" Obiect"ll statist statisticii icii econo economice mice constă constă #n aplica aplicarea rea metoel metoelor or statist statistice ice #n veere veereaa măs"rării, pre$entării şi interpretării realităţii economice! Statistica economică se oc"pă e asemenea, c" re%"lile şi metoele ce permit c"noaşterea conţin"t"l"i faptelor economice! "n aria aria statis statistici ticiii macroe macroecon conomi omice ce intră intră mă măsur surare areaa concep conceptel telor or cu care care se operea operează ză în cunoaşterea macroeconomică şi coordonarea din punct de vedere metodologic şi ştiinţific, a tuturor lucrărilor şi datelor care exprimă fenomenele şi procesele economice, în scopul asigurării coerenţei calculelor. ăsurarea ăsurarea concepte conceptelor lor şi procesel proceselor or macroeco macroeconomic nomicee presupun presupunee definirea definirea indicatori indicatorilor lor statistici. /ndicatorii /ndicatorii statistici statistici care exprimă exprimă un anumit anumit aspect aspect al realităţii realităţii trebuie să se suprapună suprapună din punct de vedere vedere al conţinutului, cu categoria categoria economică economică ce trebuie măsurată. măsurată. Această cerinţă nu poate fi îndeplinită întotdeauna în practică, motiv pentru care una din sarcinile principale ale statisticii economice se referă la cerinţa ca, indicatorii cu care se operează, să se apropie c+t mai mult de categoria economică care se măsoară. Asigurarea concordanţei sau apropierii conţinutului indicatorului cu care se măsoară, de cel al categoriei economice 0procesului economic1 care trebuie măsurat poartă denumirea de problema aecvării! Măs"rarea statistică treb"ie prin "rmare #nţeleasă ca o estimare a realităţii! 2ste vorba despre o estimare a realităţii deoarece datele care stau la baza determinării indicatorilor macroeconomici provin, nu numai din cercetările organizate de organele de statistică 0comisia 0comisia naţională naţională de statistică şi direcţiile direcţiile udeţene1, udeţene1, numite numite şi statistici statistici primare, primare, ci ele provin provin în deosebi din statisticile secundare, organizate de alte instituţii. De multe ori metodologia de obţinere a acestor date 0definiţii, clasificări,etc.1 diferă de cea folosită de statistica oficială. 3a aceasta se adaugă faptul că foarte frecvent, în vederea obţinerii date datelo lorr, se recu recurg rgee la obse observ rvăr ării parţi parţial alee 4 sond sonda ael elee stat statis isti tice ce 4 fapt fapt ce impu impune ne estim estimar area ea indicatorilor din colectivitatea generală. 5i un ultim aspect ce trebuie amintit este că, datele prezintă unele goluri 0ex:economia subterană1, caz în care soluţia este estimarea nivelului activităţilor care s6au derulat în acest mod.
"n măsurarea măsurarea macroeconomic macroeconomicăă trebuie avute în vedere vedere şi alte o"ă aspecte cu implicaţii care nu pot fi negliate şi anume: complexitatea proceselor proceselor şi categoriilor categoriilor care trebuie măsurate determină ca indicatorii 6 complexitatea statis statistic ticii să nu poată poată exprima exprima exact, exact, ceea ceea ce trebui trebuiee măsura măsurat. t. Astfel, Astfel, de exempl exemplu, u, măsurarea evoluţiei nivelului general al preţurilor bunurilor cumpărate de populaţie, ar necesita implicarea în calcularea indicelui preţurilor, toate bunurile cumpărate, cerinţă practic nerealizabilă. Ca atare în practică, măsurarea evoluţiei nivelului general al preţurilor de consum, se se poate realiza numai numai pe baza unui sonda statistic statistic 6 agegarea directă nu este posibilă. Astfel, pentru măsurarea volumului fizic al produsului intern brut 07/81, ar însemna să se însumeze pe întreaga economie, bunurile şi serviciile finale produse în perioada pentru care se face calculul. Dar, bunurile şi serviciile nu sunt însumabile fizic, motiv pentru care determnarea 0volumului 0volumului fizic al 7/81 presupune să se calculeze un indicator în expresie bănească, ce evaluează bunurile şi serviciile finale, la preţurile unei perioade anterioare, numite preţuri preţuri constante sau comparabile. "n cadrul statisticii oficiale, statistica economică are în principal menirea de a furniza date şi inform informaţii aţii econo economic micee privin privindd derula derularea rea vieţii vieţii econom economice ice.. 9ezult 9ezultate atele le serve servesc sc instit instituţi uţiile ile din domeniul politic, administraţie, economie, ştiinţă şi deasemeni pentru informarea opiniei publice. !tatistica economică cuprinde: statis statistic ticaa macroe macroeco conom nomică ică,, statis statistic ticaa microe microecon conomi omică, că, statis statistic ticaa men menae aelor lor privat private. e. "n afara acestor componente mai există staistica finanţelor, a impozitelor, a populaţiei, sanitară, uridică şi altele. ;oate aceste statistici furnizează informaţii importante i mportante pentru fundamentarea deciziilor. Stat Statis istic ticaa macr macroe oeco cono nomi mică că repr reprez ezint intăă un milo milocc de fuda fudame ment ntar aree pent pentru ru prac practic ticaa economică. 9ezultatele ei sunt necesare în toate instituţiile şi locurile care au o tangenţă cu fundamentarea politicii economice şi cu stabilirea obiectivelor acestora. Are de asemenea rolul de a explica şi critica politica economică. !tatisticile în sens de date şi informaţii informaţii, nu spun practicianului ce trebuie să facă într6un caz sau altul, deoarece folosirea lor în domeniul economiei depinde în mare măsură de interesul utilizatorului. Astfel, de exemplu, dacă o creştere a preţurilor de consum cu #<= este de preferat unei rate de şoma de #<= este o întrebare la care nu trebuie să răspundă statistica. Ca atare, cu aceleaşi date statistice se pot fundamenta în practică măsuri foarte diferite. !tatistica !tatistica macroeco macroeconomic nomicăă trebuie trebuie astfel astfel concepută concepută înc+t, să informeze informeze utilizatorul utilizatorul asupra asupra nivelului, modificării şi interdependenţelor dintre mărimile economice relevante pentru întreaga economie. 2a constituie o bază pentru: 6 fundamenr fundamenrarea area obiect obiectivel ivelor or de politic politicăă economic economicăă şi caracte caracterizare rizareaa realizări realizăriii acestora acestora 6 analiz analizaa pote potenţi nţialu alului lui produc productiv tiv al econom economiei iei 6 măsura măsurarea rea şi caracte caracteriz rizare areaa creeri, creeri, repart repartiţie iţieii şi utiliz utilizări ăriii bunurilo bunurilorr şi a venitur veniturilo ilorr din economie 6 carac caracter teriza izarea rea nivelu nivelului lui şi struct structuri uriii finan finanţăr ţării ii 6 analiza analiza mişcă mişcării rii preţuri preţurilor lor şi şi a gradului gradului de ocupare ocupare a forţei forţei de muncă muncă 6 cunoaşterea interdep dependenţelor care se formează în derularea rea proceselor macroeconomice. 7rin constituirea diferitelor statistici, nu pot fi formulate concluzii privind cauzele anumitor stăr stării sau sau evol evoluţ uţii ii ma macr croe oeco cono nomi mice ce.. Din Din punc punctu tull de vede vedere re al teor teorie ieii econ econom omic ice, e, stat statis istic ticaa macroe macroeco conom nomică ică are rolul rolul de a sesiz sesiza, a, prin prin interm intermedi ediul ul datelo datelor, r, regularităţi regularităţi empirice care să contribuie contribuie la formularea formularea de ipoteze ipoteze sau modele modele economice economice şi deaseme deasemenea, nea, să verifice, pe cale empirică, ipotezele şi modelele elaborate teoretic.
"n măsurarea măsurarea macroeconomic macroeconomicăă trebuie avute în vedere vedere şi alte o"ă aspecte cu implicaţii care nu pot fi negliate şi anume: complexitatea proceselor proceselor şi categoriilor categoriilor care trebuie măsurate determină ca indicatorii 6 complexitatea statis statistic ticii să nu poată poată exprima exprima exact, exact, ceea ceea ce trebui trebuiee măsura măsurat. t. Astfel, Astfel, de exempl exemplu, u, măsurarea evoluţiei nivelului general al preţurilor bunurilor cumpărate de populaţie, ar necesita implicarea în calcularea indicelui preţurilor, toate bunurile cumpărate, cerinţă practic nerealizabilă. Ca atare în practică, măsurarea evoluţiei nivelului general al preţurilor de consum, se se poate realiza numai numai pe baza unui sonda statistic statistic 6 agegarea directă nu este posibilă. Astfel, pentru măsurarea volumului fizic al produsului intern brut 07/81, ar însemna să se însumeze pe întreaga economie, bunurile şi serviciile finale produse în perioada pentru care se face calculul. Dar, bunurile şi serviciile nu sunt însumabile fizic, motiv pentru care determnarea 0volumului 0volumului fizic al 7/81 presupune să se calculeze un indicator în expresie bănească, ce evaluează bunurile şi serviciile finale, la preţurile unei perioade anterioare, numite preţuri preţuri constante sau comparabile. "n cadrul statisticii oficiale, statistica economică are în principal menirea de a furniza date şi inform informaţii aţii econo economic micee privin privindd derula derularea rea vieţii vieţii econom economice ice.. 9ezult 9ezultate atele le serve servesc sc instit instituţi uţiile ile din domeniul politic, administraţie, economie, ştiinţă şi deasemeni pentru informarea opiniei publice. !tatistica economică cuprinde: statis statistic ticaa macroe macroeco conom nomică ică,, statis statistic ticaa microe microecon conomi omică, că, statis statistic ticaa men menae aelor lor privat private. e. "n afara acestor componente mai există staistica finanţelor, a impozitelor, a populaţiei, sanitară, uridică şi altele. ;oate aceste statistici furnizează informaţii importante i mportante pentru fundamentarea deciziilor. Stat Statis istic ticaa macr macroe oeco cono nomi mică că repr reprez ezint intăă un milo milocc de fuda fudame ment ntar aree pent pentru ru prac practic ticaa economică. 9ezultatele ei sunt necesare în toate instituţiile şi locurile care au o tangenţă cu fundamentarea politicii economice şi cu stabilirea obiectivelor acestora. Are de asemenea rolul de a explica şi critica politica economică. !tatisticile în sens de date şi informaţii informaţii, nu spun practicianului ce trebuie să facă într6un caz sau altul, deoarece folosirea lor în domeniul economiei depinde în mare măsură de interesul utilizatorului. Astfel, de exemplu, dacă o creştere a preţurilor de consum cu #<= este de preferat unei rate de şoma de #<= este o întrebare la care nu trebuie să răspundă statistica. Ca atare, cu aceleaşi date statistice se pot fundamenta în practică măsuri foarte diferite. !tatistica !tatistica macroeco macroeconomic nomicăă trebuie trebuie astfel astfel concepută concepută înc+t, să informeze informeze utilizatorul utilizatorul asupra asupra nivelului, modificării şi interdependenţelor dintre mărimile economice relevante pentru întreaga economie. 2a constituie o bază pentru: 6 fundamenr fundamenrarea area obiect obiectivel ivelor or de politic politicăă economic economicăă şi caracte caracterizare rizareaa realizări realizăriii acestora acestora 6 analiz analizaa pote potenţi nţialu alului lui produc productiv tiv al econom economiei iei 6 măsura măsurarea rea şi caracte caracteriz rizare areaa creeri, creeri, repart repartiţie iţieii şi utiliz utilizări ăriii bunurilo bunurilorr şi a venitur veniturilo ilorr din economie 6 carac caracter teriza izarea rea nivelu nivelului lui şi struct structuri uriii finan finanţăr ţării ii 6 analiza analiza mişcă mişcării rii preţuri preţurilor lor şi şi a gradului gradului de ocupare ocupare a forţei forţei de muncă muncă 6 cunoaşterea interdep dependenţelor care se formează în derularea rea proceselor macroeconomice. 7rin constituirea diferitelor statistici, nu pot fi formulate concluzii privind cauzele anumitor stăr stării sau sau evol evoluţ uţii ii ma macr croe oeco cono nomi mice ce.. Din Din punc punctu tull de vede vedere re al teor teorie ieii econ econom omic ice, e, stat statis istic ticaa macroe macroeco conom nomică ică are rolul rolul de a sesiz sesiza, a, prin prin interm intermedi ediul ul datelo datelor, r, regularităţi regularităţi empirice care să contribuie contribuie la formularea formularea de ipoteze ipoteze sau modele modele economice economice şi deaseme deasemenea, nea, să verifice, pe cale empirică, ipotezele şi modelele elaborate teoretic.
Complexitatea problematicii la care trebuie să răspundă statistica macroeconomică, în sens de furnizare de date, presupune cunoaşterea principalilor "tili$atori, şi anume: 6 orga organi nism smel elee ins insti tituţ tuţiil iilor or stat statul ului ui,, 6 orga organi nism smel elee inte intern rnaţ aţio iona nale le,, 6 inst institi ititu tuţi ţiile ile de de cerc cercet etar aree şi învă învăţă ţăm+ m+nt nt,, 6 orga organi nism smel elee negu neguve vern rnam amen enta tale le,, 6 org organiza nizaţi ţiil ilee pri privvate ate, 6 firmele, 6 gosp gospod odăr ării iile le pop popul ulaţ aţie iei, i, etc etc.. Aceste grupe de utilizatori au unele interese comune în domeniul informaţiei statistice, dar şi interese specifice.
Clasificări folosite #n statistica macroeconomică! >rice statistică statistică presupun presupunee agregare agregareaa cazurilor cazurilor individua individuale le asemănăto asemănătoare. are. "ncă din faza observării, este necesar să se realizeze o clasificare a cazurilor individuale care trebuie privite ca asemănătoare. !tatis !tatistic ticaa macroe macroeco conom nomică ică,, av+nd av+nd ca sarcin sarcinăă princi principal palăă determ determina inarea rea indica indicator torilo ilorr pe întreaga economie şi pe ramuri, este de neconceput fără un sistem de clasificări şi nomenclatoare, care care să asigu asigure re o concep concepţie ţie unitar unitarăă a calcul calculelo elorr şi anali analizel zelor or macroe macroecon conomi omice, ce, precum precum şi a comparaţiilor internaţionale. "n statistca macroeconomică, de cea mai mare importanţă este clasificarea instituţiilor, a bunurilor şi a activităţilor economice. economice. Clasificarea activităţilor in economie &CAEN'! Clasificarea are ca obiect stabilirea unui cadru unitar de grupare a tuturor activităţilor economice şi sociale, în raport cu natura şi funcţiile pe care le îndeplinesc în sistemul diviziunii sociale a muncii, pe categorii omogene, din punctul de vedere al activităţilor cuprinse în ele. Catego Categorii riile le de clasif clasifica icare re din CA2? CA2? au fost fost struct structura urate te prin prin alinie alinierea rea la standa standarde rdele le internaţionale >?@ şi C22. ;oate activităţile desfăşurate în economie se defalcă 0conform CA2?1 pe următoarele secţiuni: Ag Agri riccultu ultură ră !ilvic !ilvicult ultră ră şi econ economi omiaa v+nat v+natulu ului i 7isc 7iscic icul ultu tura ra şi pesc pescui uitu tul l /ndu /ndust stri riaa ext extra ract ctiv ivă ă /ndu /ndust stri riaa prel preluc ucră răto toar are e 2nergie 2nergie electric electrică, ă, termică termică,, gaze gaze natural naturalee şi apă Cons Constr truucţii ţii Comerţ o ote telu luri, ri, res resta taur uran ante te ;rans ranspo port rt şi depo depozi zita tare re 7oşt 7oştăă şi tele teleco comu muni nica caţi ţii i Activităţi Activităţi financiare financiare,, bancare bancare şi de de asigu asigurări rări ;ranz ranzac acţii ţii imo imobi bilia liare re Admini Administr straţi aţiee publi publică că şi şi apăra apărare re "nv "nvăţăm+nt !ănăta !ănătate te şi şi asist asistenţ enţăă soci socială ală Alte activităţi activităţi de servicii servicii colec colective, tive, sociale sociale Activităţi Activităţi ale ale personal personalului ului angaa angaatt în gospodă gospodării rii personal personale e Activităţi Activităţi ale organisme organismelor lor extraterito extrateritoriale riale..
Criteriile care stau la baza acestei clasificări sunt natura bunurilor produse şi a serviciilor prestate, destinaţia bunurilor şi serviciilor 0consum intermediar, consum final, formare de capital1, materia primă utilizată, procesele tehnologice tehnologic e folosite, organizarea şi finanţarea producţiei. Clasificarea serveşte la caracterizarea proceselor de producţie, la ec-ilibrarea resurselor şi a utilizărilor de bunuri şi servicii. 7rin agregarea pe tipuri de activităţi omogene se aunge la ramurile economiei naţionale. Clasificarea activităţilor se reflectă în final în clasificarea unităţilor după felul activităţii. 7entru descrierea fluxurilor de venituri, de c-eltuieli şi a fluxurilor financiare, unităţile economice se agregă în calculele macroeconomice pe sectoare, pornind de la criteriul instituţional. (n sect sector or este format din totalitatea unităţilor instituţionale care au un comportament economic analog. Comportamentul se apreciază av+nd în vedere funcţia economică principală şi sursa de provenienţă a resurselor. Sectoarele care grupează 0sintetizează1 unităţile economice sunt următoarele: )! Insti Instit" t"ţii ţii nef nefin inan anci ciar aree reunesc unităţile care produc bunuri şi servicii destinate v+nzării, iar încasările acoperă integral costurile. *! Insti Instit" t"ţii ţii fina financ ncia iare re cuprind toate instituţiile a căror funcţie principală este de a finanţa, şi ale căror resurse sunt formate din fondurile băneşti atrase şi dob+nzile încasate. +! (nit (nităţ ăţii e asi% asi%"r "răr ării. Au ca funcţie principală principală transformare transformareaa riscului riscului individual individual în risc colectiv, colectiv, iar principala sursă de finanţare o constituie primele de asigurare. ! Stat Stat"l "l sa" sa" sect sector or"l "l p"b p"blic lic reuneşte toate instituţiile al căror obiect constă în prestarea de servicii servicii pentru colectivita colectivitate, te, care se finanţează finanţează prin plăţi obligatorii obligatorii.. Acest sector se defalcă în administraţia publică şi asigurările sociale. -! Mena Mena.e .e pri priva vate te 0gospodăriile populaţiei1 reunesc toate unităţile instituţionale care apar pe piaţa forţei de muncă 0 ofertanţi de forţă de muncă1, în calitate de consumatori sau utilizatori de bunuri de consum şi ca depunători de economii. Beniturile provin din muncă, din proprietate şi din transferuri. /! Or%a Or%ani ni$a $aţi ţiii non nonpr profi ofitt cuprind următoarele tipuri de instituţii: 6 instituţiile instituţiile care produc produc bunuri bunuri şi servicii servicii care care sunt sunt puse puse la dispoz dispoziţia iţia firmelor firmelor de care sunt finanţate, fără vre6o plată specială 0camere de comerţ, asociaţii economice1 6 instituţiile instituţiile finanţate finanţate prepon prepondere derent nt de stat, stat, în special special în domeniul domeniul ştiinţe ştiinţeii şi cerce cercetării tării 6 institu instituţii ţiile le care serves servescc me mena naelo elorr privat privatee şi sunt finanţa finanţate te prepond prepondere erent nt prin contrib contribuţi uţiii benevole ale menaelor 0biserici, organizaţii de caritate, organizaţii culturale, sindicate, asociaţii sportive, etc.1. 7rimele trei sectoare se reunesc în structurarea restr+nsă în sector"l firme! !ectorizarea prezentată implică numai unităţile instituţionale rezidente. !ectoarele instituţionale stau la baza agregării fluxurilor monetare din economie şi implicit, la baza determinării indicatorilor macroeconomici, care exprimă rezultatele activităţii economice.
IN0ICATORII 1OTEN2IA3(3(I TE4NICO5MATERIA3 )! *! +! ! -! /!
1otenţial"l te6nico5material, componentă a av"ţiei naţionale! Inicatorii statistici ai fon"rilor fi7e! Inicatorii stoc"rilor e materiale! Inicatorii altor elemente ale av"ţiei naţionale! Inicatorii statistici e eval"are a eficienţei fon"rilor fi7e &8'! Inicatorii statistici e eval"are a eficienţei mi.loacelor materiale circ"lante &MMC'!
)! 1otenţial"l te6nico5material, componentă a av"ţiei naţionale! @nul dintre indicatorii principali, folosiţi pentru caracterizarea potenţialului economic al unei ţări şi pentru asigurarea desfăşurării proceselor economice este av"ţia naţională . Calculul avuţiei naţionale diferă de la o ţară la alta, în funcţie de informaţiile furnizate de sistemul informaţional propriu. Moalităţile e măs"rare a avuţiei naţionale în funcţie de componentele care se iau în calcul sunt următoarele: 6 avuţia naţională cuprinde bunurile materiale existente la un moment dat 0 av"ţie ac"m"lată sub formă de capital fix, stocuri de materiale, bunuri de folosinţă îndelungată aflate la populaţie1 6 avuţia naţională cuprinde bunurile materiale existente la un moment dat 0avuţia acumulată1, şi res"rsele nat"rale evaluate economic 0păm+nt, păduri, stocul de minereuri şi combustibil,etc.1 6 avuţia naţională cuprinde: avuţia acumulată, resursele naturale şi av"ţia spirit"ală 0stocul de cunoştinţe în producţie, cunoştinţe ştiinţifice acumulate în timp,etc1. 9ezultă că, măsurarea categoriei economice avuţia naţională, presupune determinarea a trei indicatori, care exprimă valoric sau în unităţi naturale, elementele avuţiei naţionale şi anume: indicatori ai avuţiei acumulate indicatori ai resurselor naturale indicatori ai resurselor spirituale. 2xprimarea indicatorilor se face în unităţi naturale sau valorice.
"n urma recomandărilor ce se fac în statistica internaţională cu privire la volumul, componenţa şi reproducţia avuţiei naţionale, aceasta cuprinde următoarele elemente, constituite într6 o balanţă: )' 8unuri materiale din sfera producţiei: bunuri de capital fix şi stocuri de materiale *' 8unuri durabile de consum ale menaelor +' 8unuri materiale aflate pe teritoriul ţării 0 & # ( 1 ' Distincţia dintre bunurile materiale ale ţării şi cele ale altor ţări, 6 '.#. bunuri materiale ale ţării pe teritoriul altor ţări, 6 '.(. bunuri materiale ale altor ţări pe teritoriul naţional -' 8unuri materale ale ţării 0 E & '.# 4 '.( 1 /' Active şi pasive financiare, 6 ).#. active care măresc avuţia naţională 0 rezerve de devize 4 creanţe asupra străinilor1, 6 ).(. pasive care diminuează avuţia naţională 0 rezerve de monedă naţională deţinută de alte ţări: obligaţii faţă de ţările străine1 9' Avuţia naţională acumulată a ţării 0 % E ).#.6 ).(. 1. Avuţia naţională se poate calcula av+nd la bază două principii: &a' Principiul teritorial , după care avuţia naţională cuprinde toate bunurile situate pe teritoriul ţării şi care aparţin statului, cetăţenilor ţării sau cetăţenilor altor ţări. &b' Principiul naţional , după care avuţia naţională cuprinde bunurile materiale colective şi private ale ţării şi care sunt situate pe teritoriul ţării sau în străinătate bunurile străinilor, situate pe teritoriul pe teritoriul naţional sunt deci excluse din calcul. Componentele avuţiei naţionale sunt calculate pe forme de proprietate, pe ramuri ale economiei naţionale şi pe categorii de menae. 8unurile de capital fix şi stocurile de materiale din toate sectoarele, indiferent de forma de proprietate, sunt determinate prin metode contabile şi statistice, recomand+ndu6se utilizarea mai multor surse de date. 7entru evaluarea elementelor avuţiei naţionale se folosesc trei tipuri de preţuri: 6 preţuri curente ale anului considerat, pentru exprimarea valorii avuţiei naţionale, 6 valoarea contabilă a avuţiei naţionale, 6 preţuri constante 0comparabile1 pentru exprimarea volumului fizic şi calculul dinamicii avuţiei naţionale. 9ezervele de devize, creanţele asupra străinilor, sunt calculate în moneda naţională cu autorul taxei de sc-imb în vigoare la data calculului.
*! Inicatorii statistici ai fon"rilor fi7e! *ondurile fixe sunt bunuri materiale care 0conform legii #EF$'1 au o valoare mai mare de Emilioane lei şi o durată normată de folosinţă mai mare de un an. *ondurile fixe pot fi caracterizate din punct de vedere statistic printr6un sistem de indicatori care evidenţiază volumul, structura, dinamica şi starea fizică a acestora. a1. Volumul fondurilor fixe se măsoară prin indicatori exprimaţi în unităţi fizice şi indicatori exprimaţi în unităţi valorice. /ndicatorii exprimaţi în unităţi fizice sunt utilizaţi pentru măsurarea volumului fondurilor fixe pe categorii ale acestora şi nu permit 0nu este posibil1 calculul unui indicator sintetic la nivel de ramură sau economie naţională. /ndicatorii exprimaţi valoric asigură posibilitatea determinării volumului valoric al fondurilor fixe şi corelarea cu alţi indicatori macroeconomici. *ondurile fixe pot fi exprimate la valoarea iniţială completă, valoarea rămasă şi valoarea de înlocuire.
:aloarea iniţială completă &:IC' 0valoare de inventar sau de înregistrare1 4 este formată din totalitatea c-eltuielilor făcute cu producerea sau ac-iziţionarea, transportul şi punerea în
funcţiune a fondurilor fixe. B/C răm+ne nesc-imbată între două recalculări, indiferent de starea fizică a fondurilor fixe şi serveşte la cunoaşterea volumului valoric al fondurilor fixe de care dispune o unitate economică, ramură sau economia naţională. 7e baza B/C se caracterizează dinamica şi structura fondurilor fixe, se calculează amortizarea precum şi eficienţa folosirii fondurilor fixe. :aloarea rămasă &:R' ; este partea din B/C, care nu a fost încă transferată asupra producţiei prin intermediul amortizării. Dacă se scade din B/C amortizarea, se obţine valoarea rămasă. B9 serveşte la caracterizarea stării fizice a fondurilor fixe şi la fundamentarea obiectivelor din domeniul investiţiilor. :aloarea e #nloc"ire &:I' 4 se stabileşte cu ocazia reevaluării periodice a fondurilor fixe, pentru a corela valoarea din evidenţa curentă cu preţurile existante la data reevaluării. Bolumul exprimat valoric al fondurilor fixe şi înregistrat la un moment dat, figurează sub formă de stoc. "n analizele economice este necesar ca fondurile fixe să fie corelate cu indicatorii de flux 0produsul intern brut, venitul naţional,etc1. 7entru aceasta este necesar calculul valorii medii a fondurilor fixe.
:aloarea meie an"ală e inventar a fon"rilor fi7e &8' ; se calculează ca o medie aritmetică sau pe baza unei ecuaţii de balanţă. G 6 ca medie aritmetică simplă a B/C lunare: 0 B/C * 1 #( B/C t G t # * 666666666666666 #( 6
ca ecuaţie de balanţă: G * B/Ci B/ 6 B2
în care: B/Ci valoarea de inventar a fondurilor fixe existente la începutul anului B/ valoarea medie anuală a intrărilor de fonduri fixe B2 valoarea medie anuală a ieşirilor de fonduri fixe.
:aloarea meie an"ală rămasă &8R' 6 se calculează după relaţia: G G B9# B9( *9 * 66666666666666666666 B/C# B/C( în care: B9#,B9( 6 reprezintă valoarea rămasă la începutul şi sf+rşitul anului, B/C#,B/C( 6 valoarea iniţială completă la începutul şi sf+rşitul anului.
b' Str"ct"ra şi inamica fon"rilor fi7e 6 se bazează pe mărimile relative de structură, în funcţie de gruparea lor după anumite criterii 0 de exemplu: după locul de funcţionare 4 pe ramuri ale economiei naţionale după componenţa materială 4 cele $ categorii după durata de serviciu 4 f.f. noi, în funcţiune, etc.1. 7e baza acestor grupări se calculează ponderile diferitelor grupe 0 *i 1 în totalul fondurilor fixe 0 *i1, obţin+ndu6se mărimile relative de structură 0 gi 1.
*i gi 6666666666 *i Dinamica poate fi evidenţiată cu autorul indicilor de structură: *# g# 666666666 *#
şi
*< g< 666666666 *<
g# *# *< /g#F < 6666666 6666666666 < 6666666666 g< *# *< Acest indice exprimă modificările în timp, care au intervenit în structura fondurilor fixe. c1 Starea fi$ică a fon"rilor fi7e 4 este caracterizată prin intermediul a doi indicatori: indicatorul uzurii 0 /uz 1 şi indicatorul stării de utilitate 0 /sut 1. Inicator"l "$"rii & I"$ ' 6 se calculează ca raport între valoarea uzată şi valoarea de inventar a fondurilor fixe, în procente: @z /uz 666666666 H #<< B/C
Inicator"l stării e "tilitate & Is"t ' 6 se calculează tot ca un raport între valoarea rămasă şi valoarea de inventar, astfel: B9 /sut 666666666 H #<< B/C 9ezultă că : /uz /sut #<< Aceşti doi indicatori se calculează pe categorii de fonduri fixe, pe ramuri şi pe total economie naţională, şi servesc la fundamentarea programilui de investiţii, la analiza eficienţei fondurilor fixe, etc. Dinamica acestor indicatori este caracterizată cu autorul unor indici şi este influenţată de mişcarea fondurilor fixe 0 intrări de f.f. înnoire, ieşiri de f.f. scoatere din funcţiune 1. Inicator"l #nnoirii se calculează prin raportarea fondurilor fixe puse în funcţiune în cursul anului 0 f.f. noi exprimate la valoarea de inventar1, la fondurile fixe existente la sf+rşitul anului 0 exprimate deasemenea la valoarea de inventar1. 2xprimă proporţia fondurilor fixe noi în totalul fondurilor fixe existente la sf+rşitul anului. Inicator"l scoaterii in f"ncţi"ne se determină raport+nd valoarea de inventar a fondurilor fixe scoase din funcţiune în cursul anului, la valoarea de inventar a fondurilor fixe existente la începutul anului. Bolumul valoric al fondurilor fixe puse în funcţiune este condiţionat de totalul investiţiilor efectuate, exprimate statistic prin indicatorii: investiţii brute, durata de execuţie, precum şi de
structura te-nico6materială
a acestota 0investiţii pentru utilae, lucrări de construcţii, geologie,
fora,etc1. Caracterizarea şi analiza mărimii, structurii, mişcării şi stării fizice a fondurilor fixe se realizează pe baza indicatorilor cuprinşi în balanţa fondurilor fixe. "n această balanţă indicatorii sunt exprimaţi la valoarea rămasă sau la valoarea iniţială completă. Dacă sunt exprimaţi la valoarea rămasă, din această balanţă rezultă: 6 volumul şi repartizarea fondurilor fixe pe ramuri ale economiei naţionale şi forme de proprietate 6 fluxul de fonduri fixe în cursul anului 6 formarea netă a fondurilor fixe. 8alanţa se elaborează la nivel de unitate economică, ramură, economie naţională şi în profil teritorial. 3a nivelul economiei naţionale balanţa se întocmeşte prin agregarea indicatorilor cuprinşi în balanţa elaborată la nivelul ramurilor.
+! Inicatorii stoc"rilor e materiale! !tocurile de materiale sunt formate din miloacele materiale circulante ce se găsesc în unităţile economico6sociale, gospodăriile populaţiei şi în rezervele materiale ale statului. !tatistica analizează miloacele materiale circulante din punct de vedere al volumului, structurii şi dinamicii acestora. :ol"m"l se determină pe baza datelor privind stocurile de materiale existente în momentul pentru care se face calculul, at+t în unităţi fizice c+t şi în unităţi valorice şi de asemenea, at+t la nivelul ramurilor c+t şi la nivelul economiei naţionale. Str"ct"ra miloacelor materiale circulante se determină pe baza mărimilor relative de structură. Calculul structurii este precedat de o clasificare a stocurilor de materiale în funcţie de anumite criterii 0 de exemplu: pe ramuri ale economiei după faza în care se află stocuri pentru producţie, stocuri în producţie, stocuri în sfera circulaţiei după fondul de acoperire şi conţinutul lor stocuri din activitatea curentă, stocuri pentru investiţii 1. 0inamica miloacelor materiale se determină pe baza unor indici, care exprimă modificările ce au intervenit în timp în volumul şi structura acestora.
! Inicatorii altor elemente ale av"ţiei naţionale! "n afara fondurilor fixe şi a miloacelor materiale circulante, în componenţa avuţiei naţionale mai intră: 8unurile de folosinţă îndelungată şi cu durată medie de folosinţă, iloace financiar 4 valutare, 9esursele naturale atrase în circuitul economic, 9esursele spirituale, ediul înconurăror. Bunurile de folosinţă îndelungată şi cu durată medie de folosinţă 4 cuprind acele bunuri care sunt destinate să satisfacă, pe o durată mai mare de un an, diferite cerinţe materiale şi spirituale ale populaţiei şi care sunt cumpărate din reţeaua comercială, confecţionate cu miloace proprii sau dob+ndite din alte surse, de către populaţie. Volumul acestor bunuri se determină în unităţi fizice şi valorice, pe categorii şi pe total, aceasta permiţ+nd includerea lor în indicatorul care exprimă avuţia naţională acumulată 0 locuinţe, autoturisme, televizoare, frigidere, mobilă, aparate radio, etc 1. !ursele de date care stau la baza determinării valorii bunurilor acumulate de populaţie sunt în funcţie de categoria bunurilor respective, de exemplu: 6 în cazul clădirilor şi autoturismelor există o evidenţă riguroasă privind numărul şi valoarea acestora la organele financiare
6 6
aparatele radio şi televiziune existente pentru acestea există o evidenţă la organele care încasează taxele de folosinţă a acestor bunuri 0poştă, telecom.1 pentru celelalte bunuri informaţiile se pot obţine pe baza unor cercetări selective la un eşantion reprezentativ de familii, date care sunt extinse apoi la întreaga populaţie.
Datele obţinute prin cercetarea selectivă se actualizează av+nd în vedere v+nzările prin reţeaua comercială şi durata de viaţă normală a bunurilor evaluate. 8unurile de folosinţă îndelungată şi cu durată medie de viaţă sunt evaluate la valoarea de procurare iniţială şi la valoarea rămasă finală. 7roblema includerii bunurilor de folosinţă îndelungată în calculele de avuţie naţională este practic o problemă dificilă, care nu are o rezolvare unitară în statistica internaţională. Aceste produse fiind folosite o perioadă mai mare de timp, ar trebui să fie incluse la acumulare, iar la consumul anual al populaţiei ar trebui calculată o cotă corespunzăroare uzurii anuale. Determinarea uzurii este însă dificilă şi de aceea ele sunt cuprinse în consumul populaţiei în anul c+nd au fost cumpărate. Construcţiile de locuinţe se cuprind însă în calculul acumulării, iar în consumul populaţiei intră numai mărimea uzurii anuale. /ndicatorii care exprimă bunurile acumulate de populaţie au un rol deosebit în caracterizarea nivelului de trai al populaţiei. Mijloacele financiar !alutare reprezintă soldul dintre creanţele 0drepturile1 şi angaamentele 0obligaţiile1 externe ale unei ţări faţă de alte ţări la un moment dat 0la sf+rşitul anului1. Dacă drepturile sunt mai mari dec+t obligaţiile, soldul acestora măreşte avuţia naţională 0 evident, dacă raportul este invers, diminuează avuţia naţională1. iloacele financiar valutare se determină pe baza balanţei creanţelor şi angaamentelor externe, în care sunt evidenţiate creanţele şi obligaţiile p ꗬ IJKG ꗬLGG က GG Ѐ G 乇 G 橢 橢 GGGGGGGGGKG G G G ꗬ GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGMGG ƨ GGG ƨ G ƨ GGG ƨ GGG ƨ """ ƨ """ ƨ """"""" """ ꗬ """ ꗬ """ ꗬ ꗬ """ "#" ꗬ "Ȕ " """벋 "$" ꗬ न GGG न GGG न GGG न GGG न GGG न GGG न GGG न GGG GGG GGG GGG GGG GGG
GGG
GNG
G Ǵ G
GG
G GGGGGGGGG ƨ GGG न GGGGGGGGGGG न GGG न GGG न GGG न GGG
GGG ƨ GGG ƨ GGG न GGGGGGG न GGG न GGG
田
GGG
田
GGG
GGGGGGGGGGG Ƽ G Ǹ GOG Ǹ G ƨ GGG ƨ GGG ƨ GGG ƨ GGG न GGG _ ꗬ _ ƨ ___ ƨ _______________________________
田
GGG
GGG न G 田
㓰
GG
___ न _ G "ꗬ "%"⇠
GGG 田
G ƨ GGG न GGG ƨ GGG न GGG 田
GGG
砪
_ ാ _ 개 ാ ാ ാ ാ ꗬ
GG 㓰 G 㓰 G ꗬ " ꗬ 下 ǀ """
GPGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG!;A;/!;/C A AC9>2C>?>/CQ >biective, importanţă, clasificări şi delimitare. >biectivele şi importanţa statisticii macroeconomice. Dezvoltarea economică şi socială este o preocupare permanentă care necesită informaţii cuprinzătoare, actualizate continuu, referitoare la interdependenţele economice, sociale şi ecologice. Cunoaşterea datelor relevante şi a posibilităţilor de informare oferite de aceste date, crează o bază de fundamentare a deciziilor. Asemenea date relevante ar putea fi, de exemplu, pentru întreaga economie: stocul de capital fix, stocul de bunuri nedurabile, numărul populaţiei active, produsul intern pe locuitor, rata şomaului, rata inflaţiei, ponderea sectorului priva t în economie& etc. !tatistica macroeconomică are drept sarcină principală măsurarea variabilelor macroeconomice. Această măsurare trebuie să pornească de la faptul că numărul participanţilor la viaţa economică este foarte mare."n #$$% exista u, de exemplu, peste &#' mii societăţi comercial e, peste 226 mii întreprinzători independenţi şi asociaţii familiale şi peste ) milioane de menae private. *iecare dintre instituţiile menţionate participă aproape zilnic la unul sau mai multe procese de natură economică: produc, v+nd, cump ără sau consumă bunur i şi servicii încasează sau c-eltuiesc venituri acordă sau angaează credite,etc. C-iar şi numai o simplă descriere a unor astfel de procese este posibilă numai cu autorul statisticii. >biectul statisticii economice constă în aplicarea metodelor statistice în vederea măsurăuale este stoc"l e
#nvăţăm=nt care evidenţiază patrimoniul intelectual prin studii şcolare şi universitare. !tocul de învăţăm+nt exprimă suma anilor de studii care au fost parcurşi de întreaga populaţie existentă la un moment dat. !tocul de învăţăm+nt nu oferă o imagine concludentă asupra nivelului de instruire, de aceea trebuie determinată structura pe trepte de învăţăm+nt superior, cum ar fi creşterea ponderii anilor de învăţăm+nt superior, care scoate în evidenţă sporirea calităţii resurselor spirituale. Alţi indicatori ai resurselor spirituale sunt: numărul de invenţii şi inovaţii, numărul lucrărilor ştiinţifice, artistice, etc. Mediul înconjurător cuprinde ansamblul factorilor naturali şi ai celor creaţi prin activităţi umane, care influenţează ec-ilibrul ecologic, determină condiţiile de viaţă pentru om şi condiţiile de dezvoltare ale societăţii. *actorii care definesc mediul înconurător sunt: 6 factorii naturali: aerul, apa, solul, subsolul, pădurile şi orice altă vegetaţie, fauna 6
terestră şi acvatică, rezervaţiile naturale factorii creaţi de om: aşezările umane şi alte creaţii artistice şi sociale.
/ndicatorii care evidenţiază protecţia mei"l"i sunt: indicatorii generali prin intermediul cărora caracterizăm starea generală a teritoriului 0 suprafaţa teritoriului, condiţiile naturale de climă, temperatură, regim de precipitaţii, regim eolian, etc.1 volumul şi utilizarea resurselor naturale ale mediului încon!urăror 0masa atmosferică, resursele de apă, fondul funciar, resursele de substanţe minerale utile şi resursele energetice primare1 indicatori ai poluării mediului 0activităţi economice generatoare de substanţe poluante, volumul substanţelor poluante evacuate în aer, apă, sol 1 indicatori ce exprimă normele de calitate ale mediului încon!urător 0norme de calitate privind factorii de mediu, concentraţiile efective de substanţe nocive, gradul de puritate şi de poluare al apelor, terenuri agricole erodate, gradul de poluare al aerului şi apei 1 indicatori privind măsurile de protecţie a mediului încon!urător 0dotarea unităţilor cu instalaţii de reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive, investiţii şi alte c-eltuieli curente pentru protecţia mediului1. Aceşti indicatori pot fi exprimaţi fie sub formă absolută, fie ca mărimi relative 0ponderi1.
-! Inicatorii statistici e eval"are a eficienţei fon"rilor fi7e! 2ficienţa economică a resurselor materiale se determină conform relaţiilor generale, ca raport între efort şi efect sau invers. Calculat sub formă de raport efect > efort indicatorul exprimă rezultatele obţinute pe o unitate de factor raportul efort > efect exprimă necesarul de resurse pentru obţinerea unei unităţi de producţie. 2ficienţa economică a fondurilor fixe este un indicator parţial de eficienţă. 7entru exprimarea efectului se utilizează unul din indicatorii rezultatelor activităţii economice, iar efortul se exprimă prin valoarea fondurilor fixe alocate, ocupate sau consumate. Caracterul de indicator parţial de eficienţă este dat de faptul că, întregul rezultat al activităţii economice, obţinut prin utilizarea combinată a diferiţilor factori de producţie, este atribuit numai fondurlor fixe, cea ce înseamnă acceptarea ipotezei că, producţia s6ar fi obţinut numai prin utilizarea fondurilor fixe. Calculat sub forma efect F efort indicatorul exprimă producţia obţinută la un leu sau #<<< lei fonduri fixe. Calculat ca raport efort F efect indicatorul evidenţiază necesarul de fonduri fixe pentru obţinerea unei unităţi de producţie 0un leu sau #<<< lei 1.
/ndicatorii care exprimă efectele şi eforturile trebuie să fie comparabile din punct de vedere al timpului la care se referă şi al preţurilor în care se exprimă. /ndicatorii de rezultate sunt indicatori de flux, se exprimă în preţuri curente, iar pentru caracterizarea dinamicii se recalculează în preţuri comparabile. *ondurile fixe trebuie cuprinse în calculele de eficienţă ca valoare meie an"ală, exprimate în aceleaşi preţuri ca şi indicatorii efectelor .
Inicator"l eficienţei economice la nivelul economiei naţionale se calculează cu autorul relaţiei:
e*
7/8 66666666 *
în care: 6 7/8 produsul intern brut, 6 * fondurile fixe exprimate ca valoare medie la nivelul economiei naţionale. Acelaşi indicator poate fi calculat la nivelul unei ramuri sau unităţi economice:
e*
BA8i 666666666 *i
în care: 6 BA8i valoarea adăugată brută în ramura sau unitatea economică 0i1, 6 *i fondurile fixe în ramura sau unitatea economică 0i1. 3a nivelul economiei naţionale, 7/8 este rezultatul înmulţirii indicatorului eficienţei fondurilor fixe din ramura 0i1 cu volumul fondurilor fixe din ramura 0i1, adică folosind relaţia: 7/8 e* 66666666 putem obţine: 7/8 e* H *i pentru o ramură, * iar pentru toate ramurile calculăm eficienţa fondurilor fixe ca o medie aritmetică ponderată, conform relaţiei:
e*i H *i
G
e*
666666666666666 *i
e*
sau în care:
e*i H gi
*i gi 666666666 , *i
adică structura pe ramuri a fondurilor fixe.
0inamica eficienţei fon"rilor fi7e se calculează pe baza indicilor dinamicii şi anume:
e*# /e* #F<
66666666
sau
/e* #F <
e*<
/7/8 #F < 6666666666 /* #F <
Creşterea eficienţei fondurilor fixe se exprimă prin relaţia: /7/8 #F < ? /* #F < @n rol important în analiza eficienţei fondurilor fixe la nivelul unei ramuri îl au fondurile active şi folosirea lor eficientă. Creşterea ponderii fondurilor fixe active în totalul fondurilor fixe contribuie la creşterea eficienţei economice a fondurilor fixe, astfel, eficienţa medie a fondurilor fixe la nivelul economiei naţionale se poate exprima prin următoarea relaţie: G e* e*ai H g*ai H g*i în care:
e*ai eficienţa fondurilor fixe active la nivel de ramură, g*ai ponderea fondurilor fixe active la nivel de ramur, g*i structura pe ramuri a fondurilor fixe. De aici rezultă că nivelul eficienţei tuturor fondurilor fixe este condiţionat nu numai de eficienţa fondurilor fixe active, ci şi de ponderea pe care o deţin acestea în totalul f ondurilor fixe. @n loc important în cadrul analizei eficienţei fondurilor fixe îl ocupă eficienţa fondurilor fixe noi. @nul din indicatorii sintetici care exprimă direct eficienţa fondurilor fixe noi 0 e*? 1 este sporul de 7/8 obţinut la #<<< lei fonduri fixe puse în funcţiune: 7/8 t F t 4 # e*? 66666666666666666 H #<<< *?t 4 # Dacă se porneşte de la eficienţa fondurilor fixe noi la nivelul ramurilor, indicatorul pe întreaga economie se prezintă sub forma unei medii aritmetice în care ponderea o constituie structura pe ramuri a fondurilor fixe noi:
e*?i H
e*?
*?i 6666666666666666666 H #<<< *?i
7ornind de la faptul că fondurile fixe puse în funcţiune sunt destinate pe de o parte creşterii fondurilor fixe şi pe de altă parte înlocuirii celor scoase din funcţiune, este util să se calculeze şi analizeze eficienţa fondurilor fixe pe baza modificărilor absolute şi relative, adică: 7/8 t F t 4 # 666666666666666666666 H #<<< ** t 4 #
9 7/8 t F t 4 # 66666666666666666666 H #<< 9 ** t F t 4 #
şi
/n analizele economice, în special pentru fundamentarea programului de producţie, un loc important îl ocupă şi indicatorii de eficienţă ai fondurilor fixe, calculaţi ca raport efortF efect. Astfel, la nivelul economiei naţionale necesarul de fonduri fixe pentru un leu sau #<<< lei 7/8 se determină cu autorul relaţiei: * ?* 6666666666 7/8 sau: ?*i H BA8i ?* 6666666666666666666 BA8i
sau
?* ?*i H
gBA8i
în care: 6 ?*i necesarul de fonduri fixe pentru a obţine # sau #<<< lei în ramura 0i1, 6 gBA8i structura pe ramuri a 7/8 0 BA8 1. !c-imbarea structurii pe ramuri a 7/8 în favoarea ramurilor în care ? *i este mai mic dec+t nivelul mediu, va determina reducerea necesarului de fonduri fixe pentru obţinerea unui leu sau #<<< lei 7/8 la nivelul economiei naţionale. 2vident că ? * 0necesarul de fonduri fixe pentru #<<< lei 7/81 este invers proporţional cu * 0 fondurile fixe ca valoare medie 1. Cu c+t necesarul de fonduri fixe pentru obţinerea unei unităţi de producţie este mai mic, cu at+t eficienţa cu care sunt utilizate fondurile fixe este mai mare.
/! Inicatorii statistici e eval"are a eficienţei mi.loacelor materiale circ"lante & MMC '! Caracterizarea statistică a eficienţei folosirii C se bazează pe indicatori sintetici şi analitici care evidenţiază aspecte privind nivelul consumului de materiale în raport cu producţia obţinută, nivelul stocurilor comparativ cu producţia obţinută, nivelul consumurilor de materiale efective în raport cu normativele de consum, etc. @n indicator important este cel care exprimă vol"m"l valoric al MMC consumate pentru obţinerea a #<<< lei 7/8 0 indicator de eficienţă de tipul 0efort F efect1. C CC 66666666666 H #<<< 7/8 în care: CC consumul de miloace materiale circulante pentru obţinerea a #<<< lei 7/8, C volumul valoric al miloacelor materiale circulante.
@n alt indicator de volum care exprimă acelaşi lucru, dar se calculează diferit este: CC CC H gBA8i
gBA8i
structura pe ramuri a 7/8
Aceste relaţii evidenţiază intensitatea consumului de miloace materiale. ?ivelul acestei intensităţi depinde at+t de volumul C c+t şi de structura pe ramuri a 7/8. Ca urmare, în vederea creşterii eficienţei consumurilor de la nivelul economiei naţionale trebuie acţionat at+t pentru reducerea consumurilor de materiale pe unitate de producţie, c+t şi pentru modificarea structurii pe ramuri în favoarea acelor ramuri mici consumatoare de materiale.
0inamica cons"m"l"i e MMC pentru obţinerea unei unităţi de producţie este caracterizată cu autorul indicilor, şi anume: GGGG GGG CC# /CC 666666666666666666 H #<< GGGG CC< sau: GGG /C /CC 6666666666666666 H #<< /7/8 /ndiferent de relaţia folosită, acest indice ne indică o creşterea eficienţei în condiţiile în care GG /CC R # /ndicatorul de tip efect F efort 6 exprimă produsul intern brut 0 7/81 ce revine la #<<< C consumate. /nformaţii suplimentare pentru caracterizarea eficienţei consumului de miloace materiale circulante se obţin pe baza unor indicatori de natură mixtă ce rezultă din compararea consumului de materiale în unităţi fizice sau convenţionale ce revin la o unitate 7/8 sau venit naţional. Dintre acesti indicatori o largă utilizare în analizele macroeconomice o au următorii:
ener%ointensitatea 5 exprimă consumul de energie primară ce revine la o unitate 7/8 0un leu sau #<<< lei1. Calculul acestui indicator presupune ec-ivalarea consumului de energie primară. "n ţara noastră dar şi pe plan extern, indicatorul se exprimă cel mai frecvent în ec"ivalent "uilă. Consumul de energie primară exprimat în Sg., ec-ivalent -uilă la #<<< dolari 7/8, se foloseşte frecvent în statistica internaţională pentru compararea nivelului de dezvoltare economică. 6
6 electrointensitatea 5 este exprimată prin consumul de energie electrică în ST- pentru obţinerea unei unităţi 7/8. *aptul că există deosebiri mari privind electrointensitatea ramurilor ecnomiei naţionale, impune ca la analiza dinamicii acestui indicator să se ţină seama de structura pe ramuri a consumului de energie electrică. 3a nivelul ramurilor, electrointensitatea este dată de relaţia: 22i
eei
666666666666 BA8i
în care:
eei
electrointensitatea în ramura 0i1 22i consumul de energie electrică în ramura 0i1 BA8i valoarea adăugată brută în ramura 0i1. 7entru întreaga economie naţională electrointensitatea poate fi calculată direct cu autorul relaţiei: 22 eei 6666666666 7/8 sau ca medie: GG
ee eei
H
gBA8i
Această relaţie dă posibilitatea măsurării influenţei celo doi factori 0electrointensitatea ramurilor şi ponderea valorii adăugate brute a ramurilor1. De asemenea putem exprima consumul total de energie electrică în funcţie de factorii determinanţi: GG GG 22 ee H 7/8 eei H gBA8i H BA8i Din această relaţie scoatem în evidenţă influenţa celor trei factori asupra nivelului şi dinamicii consumului total de energie electrică.
5 metalointensitatea economiei naţionale exprimă consumul integral de metale pe o unitate 7/8. Dificultăţile înt+mpinate la determinarea consumului integral de metale au condus la utilizarea unor indicatori parţiali, care implică în calcule numai anumite metale importante: oţel, cupru, alumuniu. "n practica economică, în vederea caracterizării eficienţei consumurilor de materiale la nivelul unităţilor economice se calculează mai mulţi indicatori, în cadrul cărora un loc impotant îl ocupă consumurile specifice de materiale şi c"eltuielile materiale la #$$$ lei producţie. 7entru caracterizarea consumurilor de materiale la nivelul economiei naţionale, de mare impotanţă sunt indicatorii calculaţi pe baza balanţei legăturilor dintre ramuri, respectiv, coeficienţii c"eltuielilor directe şi coeficienţii c"eltuielilor totale.
STATISTICA RES(RSE3OR 0E M(NCĂ )! 1re$entare %enerală! *! Inicatorii statistici ai mărimii, str"ct"rii şi "tili$ării res"rselor e m"ncă!
+! Anali$a n"măr"l"i, str"ct"rii şi inamicii forţei e m"ncă! ! Inicatorii "tili$ării timp"l"i e l"cr"! -! Inicatorii pro"ctivităţii m"ncii! )! 1re$entare %enerală! @n factor determinant al dezvoltării economice6sociale al unei ţări îl constituie potenţialul uman de care dispune. Analiza statistică a potenţialului uman nu se poate realiza fără o evidenţă corectă asupra resurselor de muncă, a forţei de muncă ocupate, a timpului de muncă şi a eficienţei cu care este utilizată forţa de muncă. Aceasta presupune ca statistica să dispună de un sistem corelat de indicatori care să permită analiza statică şi dinamică a acestui proces extrem de complex şi cu implicaţii asupra dezvoltării în ansamblu a economiei naţionale. 2ste de asemenea important ca aceşti indicatori să evidenţieze mutaţiile de structură care se produc în urma modernizării şi dezvoltării te-nico6materiale. !e ştie că, dezvoltarea economică depinde în mare măsură de experienţa şi gradul de pregătire a populaţiei în general şi a forţei de muncă în special. ;recerea la economia de piaţă presupune în acelaşi timp, o mare mobilitate a forţei de muncă, un grad ridicat de organizare a fiecărui loc de muncă, astfel înc+t să se asigure o productivitate a factorilor de producţie, dar mai ales a muncii, competitivă pe plan intern şi internaţional. 3a nivel macroeconomic procesul de analiză a potenţialului uman presupune deci, folosirea unui sistem de indicatori care să cuprindă ca indicatori primari următorii: 6 numărul şi structura populaţiei totale 6 numărul şi structura resurselor de muncă 6 numărul şi structura populaţiei active şi a celei ocupate 6 mărimea şi structura timpului de lucru. Aceşti indicatori sunt necesari atunci c+nd potenţialul uman este considerat ca o variabilă inepenentă, iar informaţia statistică se referă numai la dimensiunea, structura şi dinamica acestuia. Atunci c+nd potenţialul uman este este considerat ca o variabilă interepenentă, informaţia statistică trebuie în primul r+nd să fie considerată ca o variabilă factorială. "n acest caz, pe l+ngă indicatorii prezentaţi mai sus, trebuie să includem şi indicatorii de rezultate 4 producţie, costuri, beneficii şi c"iar indicatorii de progres te"nic % mecanizare, automatizare, c"imizare.
;ot ca variabilă interdependentă a potenţialului uman, trebuie să se realizeze o analiză dependentă, în cadrul căreia trebuie să se urmărească respectarea unor corelaţii obiective, care să fie urmărite în dinamică. "n acest mod se constată modul în care forţa de muncă contribuie la reducerea costurilor şi creşterea produsului intern brut.
*! Inicatorii statistici ai mărimii, str"ct"rii şi "tili$ării res"rselor e m"ncă! 7entru a putea determina mărimea, structura şi utilizarea resurselor de care dispune societatea la un moment dat sau pe o perioadă, este necesar să luăm în discuţie o serie de indicatori care se folosesc în statistici, şi anume: 1op"laţia activă 6 cuprinde toate persoanele de peste #' ani, care constituie forţa de muncă disponibilă 0utilizată sau neutilizată1 pentru producerea de bunuri şi servicii. 7opulaţia activă cuprinde populaţia ocupată şi şomerii. 1op"laţia oc"pată cuprinde toate persoanele de peste #' ani care au desfăşurat în perioada de referinţă 0pentru care se fac analizele statistice1 o activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră, în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.
?ormele internaţionale prevăd criteriul de cel puţin o oră pentru persoanele ocupate din următoarele motive 0 criterii&' 6 pentru a putea cuprinde şi activităţile cu timp redus, ocazionale sau sezoniere 6 pentru a asigura corelaţia între timpul de lucru şi volumul producţiei 6 pentru a defini şomaul ca lipsă totală a muncii 6 pentru a măsura dimensiunile reale ale nefolosirii forţei de muncă. Uin+nd seama de aceste criterii cuprinse în definiţie se pot considera persoane ocupate, următoarele: persoanele care au loc de muncă şi care în cursul perioadei de referinţă au lucrat pe baza unui contract de muncă sau independent. 7ersoanele temporar absente dar care îşi păstrează legătura formală cu locul de muncă, motivele absenţei put+nd să fie: 6 concediu de odi-nă sau fără plată 6 concediu de boală, maternitate sau îngriirea copilului 6 conflict de muncă sau grevă 6 cursuri de calificare, recalificare, specializare 6 suspendarea temporară a lucrului din cauze speciale 0meteorologice, lipsă de materii prime, incidente te-nice,etc.1. 2levii şi studenţii care lucrează în regim de timp complet sau parţial. 7ensionarii şi alţi beneficiari de autoare sociale care au desfăşurat o activitate plătită sau aducătoare de venit în gospodăria agricolă proprie, în altă unitate economică sau pe cont propriu. 7ersoanele care au un loc de muncă, dar se află în căutarea altui loc de muncă. 3ucrătorii familiali neremuneraţi. @cenicii şi stagiarii remuneraţi. embrii forţelor armate 0active şi militarii în termen1. 7ersoanele se încadrează în categoria persoane ocupate indiferent dacă sunt sau nu, înscrise la oficiile de forţă de muncă şi şoma, dacă primesc sau nu autor de şoma sau alocaţie de spriin. Salariat ; este considerată persoana care îşi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într6o unitate economică sau socială6 indiferent de forma ei de proprietate 4 în sc-imbul unei remuneraţii sub formă de salariu, plătit în bani sau în natură. 1atron 4 este persoana care îşi exercită meseria în propria sa unitate 0societate comercială, agenţie, atelier, magazin, birou, fermă,etc.1, pentru a cărei activitate are angaaţi unul sau mai mulţi salariaţi. 3"crător pe cont propri" 4 este persoana care îşi exercită activitatea în unitatea proprie sau cu un utila propriu 0 căruţă, tractor, instrument muzical1, dar nu are angaat nici un salariat, put+nd fi autat de membrii familiei, neremuneraţi. !unt încadraţi în acest statut: 6 întreprinzătorii independenţi 0v+nzători ambulanţi, meditatori, femei care îngriesc copiii, cărăuşi, taximetrişti particulari 1 6 liber profesioniştii 0muzicanţi ambulanţi, artişti plastici, avocaţi etc.1 6 zilierii ocazionali 6 colaboratorii la unităţile de stat sau private 6 agricultorii individuali.
3"crător familial nerem"nerat 4 este persoana care îşi exercită activitatea într6o unitate economică familială, dar pentru care nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură. Jospodăria ţărănească este considerată o astfel de unitate 0capul familiei este lucrător pe cont propriu, iar ceilalţi membrii ai famliei sunt lucrători familiali neremuneraţi1. 1op"laţia inactivă 4 include toate persoanele de peste #' ani care au declarat că nu au desfăşurat o activitate economică sau socială, şi care nu îndeplinesc nici cele trei condiţii pentru a fi considerate şomeri 0 nu aveau un loc de muncă, erau în căutarea unui loc de muncă, erau disponibile să înceapă lucrul1.
;ot în această categorie sunt incluse şi persoanele sub v+rsta de #' ani. *ac parte din persoanele inactive: 6 elevii şi studenţii 0c-iar dacă au burse, pensii,etc.1 6 pensionarii şi beneficiarii de autoare sociale 6 casnicele 4 desfăşoară activităţi în gospodăria proprie şi nu au sursă personală de venit 6 alte situaţii apeciale 6 persoane cu incapacitate de muncă permanentă, etc.
@omeri 5 sunt considerate persoanele de peste #' ani care în timpul perioadei de referinţă îndeplinesc urmăroarele trei condiţii: 6 nu aveau un loc de muncă, deci nu lucrau 6 erau în căutarea unui loc de muncă înscrişi la oficiul forţei de muncă sau agenţii particulare de plasare, demersuri şi apeluri la rude şi prieteni 6 erau disponibile să înceapă lucrul în urmăroarele #E zile, dacă ar găsi un loc de muncă imediat. !unt considerate şomeri, şi persoanele fără loc de muncă, care nu caută de lucru, aştept+nd să fie rec-emate la vec-iul loc de muncă, sau aşteaptă rezultatul unui concurs sau interviu pentru un loc de muncă. Ca principale surse de date pentru şomeri sunt folosite : anc-etele prin sonda privind forţa de muncă şi bugetele de familie statistica asigurărilor sociale statistica birourilor de plasare a forţei de muncă evaluările statisticii oficiale. Din prezentarea acestor categorii referitoare la potenţialul uman rezultă complexitatea în evaluarea resurselor de muncă şi a folosirii acestora în procesul economic. 7entru obţinerea de informaţii c+t mai complete se folosesc mai multe surse: 6 recensăm+ntul populaţiei 6 raportările statistice anuale ale agenţilor economici 6 bilanţurile contabile anuale ale agenţilor economici 6 registrul comerţului pentru patroni, asociaţi, etc., 6 cercetări speciale şi alte înregistrări speciale efectuate de C?! 0comisia naţională de statistică1. 3a calculul resurselor de muncă trebuie să se pornească de la urmărorii indicatori: #1 populaţia în limitele v+rstei apte de muncă, (1 populaţia cuprinsă între aceste limite, dar incapabilă de muncă, +' populaţia în afara limitelor de v+rstă, dar care lucrează. ărimea resurselor de muncă la un moment dat se poate obţine astfel:
Total res"rse isponibile ) B * ; + 7opulaţia în v+rstă aptă de muncă se determină diferenţiat în fiecare ţară, potrivit legislaţiei. "n 9omania populaţia în v+rstă aptă de muncă este cea cuprinsă între #) 4 E% 0)<1 ani pentru femei, şi #) 4 )( 0)E1 ani pentru bărbaţi. 9ezultă că aceste calcule trebuie făcute anual. "n acest scop se porneşte de la ultimul recensăm+nt, la care populaţia este structurată pe v+rste şi se recalculează p+nă la momentul care interesează. Aceste date se corectează cu mortalitatea probabilă pe fiecare v+rstă. Rata specifică e mortalitate 0 mVi 1 pe grupe de v+rstă se obţine conform relaţiei: xi mVi 66666666666 H #<<<
7xi unde:
mVi
rata de mortalitate pentru v+rsta 0xi 1 exprimată în promile, xi numărul decedaţilor de v+rstă 0xi 1, 7xi populaţia totală de v+rstă 0xi1.
Rata e s"pravieţ"ire & S7i' 6 se obţine ca valoare complementară, astfel: !xi #<<< 6 mVi Aplic+nd succesiv ratele probabile de supravieţuire la grupele respective de populaţie se actualizează prin translaţie gruparea de v+rstă p+nă la momentul de calcul. "nsum+nd apoi grupele de v+rstă actualizate se determină numărul total al acesteia la momentul de referinţă. 9esursele de muncă se calculează în funcţie de modul de structurare a informaţiei statistice. "n ţara noastră grupările se realizează în principal pe unităţi teritorial6administrative şi pe categorii socio6 profesionale. !c-ema balanţei resurselor de muncă:
/ndicatori
?umărul la începutul anului
?umărul mediu ;otal W Din care: W uncitori ţărani M
?umărul la sf+rşitul anului
)! 9esurse de muncă: )!)! 7opulaţia aptă de muncă, )!*! 7opulaţia peste limită care lucrează )!+! 7opulaţia între limite, dar invalidă *! 7opulaţia ocupată: *!)! 7opulaţia ocupată în întreprinderi şi institiţii pe ramuri ale economiei *!*! 7opulaţia ocupată în unităţi cooperatiste şi asociative *!+! 7opulaţia ocupată în sectorul privat. +! 9ezerve de muncă: +!)! 2levi şi studenţi +!*! ilitari în termen +!+! !omeri +!! Alte rezerve. Din această balanţă putem cunoaşte volumul 0numărul1 resurselor de muncă, a populaţiei ocupate şi a rezervelor de muncă. Aceste categorii sunt influenţate de mişcarea naturală 0naşteri, decese1, şi de mişcarea migratorie 0emigrări, imigrări1. 7opulaţia activă este influenţată sub aspectul structurii sale de întreaga evoluţie economică şi socială a unei ţări, deoarece este determinată în primul r+nd de nivelul general de dezvoltare
te-nică din toate domeniile vieţii sociale, de modul de organizare a procesului social al muncii. Jruparea de bază în acest caz este în funcţie de criteriile socio6profesionale, care se combină cu gruparea pe sexe şi grupe de v+rstă. 2laborarea unei astfel de grupări se poate realiza folosind ca punct de pornire, datele unui recensăm+nt al populaţiei 0ultimul1. "n acest sens se folosesc nomenclatoarele din statisticile oficiale, naţionale şi internaţionale. !istematizarea datelor sub formă de balanţă oferă posibilitatea să se efectueze o serie de calcule cu privire la relaţiile dintre indicatori 0resurse, populaţie ocupată, rezerve &, la structura acestora, la dinamica 0comparaţie cu perioada anterioară1, şi mutaţiile de structură care se produc permanent într6o economie modernă, flexibilă. 7rincipalele surse de date sunt: 6 anc-etele prin sonda asupra forţei de muncă, 6 anc-ete prin sonda despre bugatele de familie, 6 statistica asigurărilor sociale, 6 anc-ete prin sonda efectuate în unităţi economice, 6 evaluările oficiale. 9ezultatele combinării acestor surse de date sunt prezentate în serii statistice alcătuite pe ramurile economiei naţionale. @n loc important în statistica muncii îl ocupă indicatorii privind populaţia ocupată permanent şi temporar, în fiecare ţară. Dacă se porneşte de la balanţa resurselor de muncă, aici datele sunt prezentate static pentru începutul şi sf+rşitul anului, şi ca mărimi medii anuale, calculate ca o medie aritmetică simplă între valorile înregistrate la cele două momente. 7entru această analiză interesează în mod deosebit %ra"l e oc"pare al res"rselor e m"ncă & oc"p!r!m!'! Acest indicator se obţine ca un raport între numărul populaţiei ocupate 07>1, şi volumul resurselor se muncă 091, adică: 7> Xocup.r.m. 6666666666 H #<< 9 Cu c+t valoarea acestui raport creşte, cu at+t o parte mai mare a populaţiei este capabilă să6şi asigure un venit independent şi să participe la procesul de dezvoltare economică a ţării. @n indicator suplimentar este acela al ponerii re$ervelor e m"ncă #n total"l res"rselor< 9ez g9ez 6666666666666 H #<< 9 Acest indicator prezintă dezavantaul că include global categorii de resurse de forţă de muncă, care se regăsesc în programe diferite de dezvoltare economică 0exemplu: numărul elevilor, studenţilor, militarilor în termen trebuie luat în evidenţă pentru dezvoltarea învăţăm+ntului şi pentru asigurarea locurilor de muncă1. > analiză complexă asupra potenţialului uman şi a utilizării acestuia necesită calculul indicatorilor privind ratele de activitate: Rata %enerală e activitate & r a1 măsoară proporţia dintre populaţia activă 07A1 şi populaţia totală 071: 7A r a 666666666 H #<< 7
Rata e activitate a pop"laţiei #n v=rstă e m"ncă 0r apvm1 este raportul dintre populaţia activă şi populaţia în v+rstă aptă de muncă: 7A r apvm 6666666666 H #<< 7B
Rata specifică e activitate pe se7e 0r as1 este raportul dintre populaţia activă de sex 0i1 şi populaţia totală de acelaşi sex : 7A!i r as 666666666 H #<< 7!i
Rata specifică a activităţii pe %r"pe e v=rstă 0r axi1 este raportul dintre populaţia activă a grupei 0xi1 şi populaţia totală a aceleiaşi grupe: 7AVi r axi 66666666666 H #<< 7Vi "n care : 6 6 6
7B populaţia în v+rstă de muncă 7A!i populaţia activă pe sexe 7AVi poplaţia activă pe grupe de vîrstă.
"n mod analog se pot calcula astfel de indicatori pentru toate grupările folosite pentru populaţia activă. Compar+nd aceste rate cu cele din perioada anterioară se obţin inicatorii e inamică, care măsoară modificările produse în cadrul populaţiei active. De asemenea, ele se pot extrapola şi pentru calcule privind prognoza mărimii şi structurii populaţiei active în viitor. Analiz+nd populaţia activă trebuie făcute referiri şi la pop"laţia inactivă . "n acest sens se pot calcula indicatorii:
Rata e epenenţă economică 4 se calculează ca raport între populaţia din afara v+rstei de muncă şi populaţia în v+rstă de muncă Rata e intreţinere 4 este un raport între populaţia inactivă şi populaţia activă Rata e oc"pare a forţei e m"ncă 6 se calculează ca raport între populaţia care lucrează şi populaţia aptă de muncă. @n indicator deosebit pentru analiza gradului de ocupare a forţei de muncă este rata şoma."l"i care se obţine ca raport între numărul şomerilor şi populaţia activă. !e pot înt+lni mai multe variante de calcul a acestui indicator, potrivit scopului analizat, a gradului de informaţii pe careîl indică şi a posibilităţii de includere într6un sistem de indicatori cu relaţii statistice determinate.
+! Anali$a n"măr"l"i, str"ct"rii şi inamicii forţei e m"ncă!
7entru analiza forţei de muncă statistica utilizează o serie de indicatori care se regăsesc în publicaţiile oficiale naţionale şi internaţionale. "n Anuarul !tatistic se prezintă date privind populaţia activă, ocupată, numărul mediu al salariaţilor, numărul mediu al muncitorilor, numărul şomerilor, numărul mediu al pensionarilor. Aceşti indicatori ai forţei de muncă se pot calcula ca număr existent la un moment dat sau ca număr mediu pe o perioadă. E7istent"l e forţă e m"ncă la un moment dat se obţine pe baza informaţiilor culese prin sistemul rapotărilor unităţilor economice, pe baza informaţiilor obţinute de la organele fiscale sau pe baza unor anc-ete selective special organizate. 3a nivelul fiecărei unităţi economice, acest indicator exprimă potenţialul uman de care dispune şi care, împreună cu fondurile fixe dimensionează 0în fapt1 gradul de mărime a întreprinderii sau instituţiei respective. Cunoaşterea structurii forţei de muncă se determină cu autorul grupărilor statistice. Jrupările folosite pentru structurarea forţei de muncă sunt numeroase, unele av+nd caracter comun pentru toate ramurile şi activităţile existente în societate, altele av+nd caracter specific. N"măr"l pop"laţiei oc"pate la "n moment at se poate structura pe ramuri ale economiei, pe categorii socio6profesionale, pe sexe, pe v+rste, după vec-ime, pe unităţi teritoriale6 administrative, etc. (ruparea anga!aţilor necesită folosirea unor nomenclatoare elaborate pe baza experienţei din statistica naţională şi internaţională. 7e baza grupărilor statistice privind forţa de muncă existentă, se pot interpreta care sunt corelaţiile şi proporţiile pe ramuri, profesii, grad de calificare, etc.. !istematizarea datelor se poate face după un singur criteriu sau combin+nd două sau mai multe criterii de grupare. 7e baza datelor din tabele 0conţin+nd grupările1, se pot calcula în primul r+nd %re"tăţile specifice &ponerile'!
g;
;i 666666666 ;i
;i forţa de muncă ocupată. "n al doilea r+nd se pot calcula mediile condiţionate, dispersiile şi coeficienţii de variaţie pe ramuri şi pe categorii socio6 profesionale. > astfel de sistematizare a datelor permite să se aplice metoda analizei dispersionale, prin care să se verifice în ce măsură factorii sunt semnificativi sau nu. 7rin comparare cu o altă perioadă se pot obţine indicatorii de dinamică, calculaţi sub formă de indici 0 /; #F < 1 sau modificări absolute 0 ; #F < 1.
Inicele e inamică a forţei de muncă se poate calcula pe fiecare grupă şi pe total, pe baza relaţiei: /;#F <
;i# 6666666666666 ;io
în care: ;i# numărul angaaţilor din perioada curentă, pe fiecare grupă 0i1, ;i< numărul angaaţilor din perioada de bază, pe fiecare grupă 0i1.
Moificările absol"te exprimă excedentul sau deficitul forţei de muncă şi se calculează pe baza relaţiei:
;#F < ;i# 6 ;i< "n cazul comparării numai a datelor privind forţa de muncă se consideră că se face o analiză independentă. Atunci c+nd forţa de muncă se analizează dependent de dinamica producţiei sau v+nzărilor, interpretarea rezultatelor se face prin respectarea corelaţiei dintre indici şi anume: indicele dinamicii producţiei 0v+nzărilor1 trebuie să fie mai mare dec+t cel al forţei de muncă, adică: /Y#F < Z /;#F < ăsura realizării acestei corelaţii se obţine prin indicii dinamicii relative şi respectiv, a economiei sau risipei relative a forţei de muncă.
Inicele inamicii relative< / ;0Y1#F <
;i# 666666666666666666666 0 ;i< H /Y#F < 1
Economia sa" risipa relativă< ;0Y1#F <
;i# 6 0;i< H /Y#F < 1
în care: 0;i< H /Y#F < 1 se mai numeşte şi admisibilul de forţă de muncă în condiţiile productivităţii perioadei de bază. !e consideră că s6a respectat corelaţia dacă: /Y Z /; /;0Y1 #F < /;0Y1 #F <
are o valoare subunitară iar, are o valoare negativă.
7entru analizele care privesc o perioadă de timp se calculează mărimile medii.
N"măr"l mei" al an%a.aţilor 5 se calculează în funcţie de datele disponibile 0în cazul angaaţilor fişele de ponta1 şi se foloseşte relaţia: G ;i ; 6666666666 n în care:G ; 6 este numărul mediu al angaaţilor, ;i 6 este numărul total al zilelor calendaristice pentru toate fişele de ponta, n 6 numărul de zile calendaristice pentru care se face calculul. G Atunci c+nd lipsesc astfel de date 0pontaul1, se poate calcula 0;1 ca o medie între numărul de la începutul perioadei şi cel de la sf+rşitul perioadei. 7e o perioadă mai lungă, un trimestru de exemplu, se face o medie generală din medii parţiale:
G ;trim
G G G ;# ;( ;& 66666666666666666666 &
?umărul mediu al personalului se foloseşte pentru calculul productivităţii muncii, a înzestrării medii te-nice cu fonduri fixe, a consumului mediu de energie pe un angaat, etc.. Dacă se doreşte să se cunoască contribuţia unei ramuri sau unităţi administrative la formarea nivelului şi dinamicii forţei de muncă totale, se foloseşte următoarea relaţie de calcul:
g;i #
;i # /; 6666666666666666666666 g;i < ;i < iar pentru descompunerea pe cei doi factori se foloseşte relaţia:
g;i #
g;i # ;i # ;i # g;i < ;i # 666666666666666666 66666666666666666 H 66666666666666666 g;i < ;i < g;i < ;i < g;i < ;i # 0 influenţa de volum1
0influenţa de structură1
! Inicatorii "tili$ării timp"l"i e l"cr"! ărimea timpului de lucru efectiv lucrat este un indicator de măsură a gradului de organizare a procesului de muncă la nivelul micro şi macro6economic. ;impul de muncă se exprimă în ore6om, zile6om, trimestru6om, ani6om. 7rin ore5om l"crate se înţelege timpul efectiv lucrat de tot personalul prezent la lucru. Om5 $ile l"crate este numărul de zile în care personalul s6a prezentat la lucru, indiferent de numărul orelor lucrate. Acest indicator cuprinde şi timpul nelucrat din cadrul zilelor de lucru. 7entru a stabili indicatorii cu care să se aprecieze gradul de folosire a zilei şi lunii de lucru, se calculează "rata meie a $ilei şi l"nii e l"cr"D calculele trebuie să se facă pornind de la durata legală a zilei şi lunii de lucru, folosind fondul de timp lucrat. G ;-i Dz 66666666 ;zi în care: G Dz durata medie a zilei de lucru ;-i numărul total de ore6om lucrate, ;zi numărul total de om6zile lucrate.
G ;zi Dl 666666666 ; în care: G Dl durata medie a lunii de lucru, ;-i numărul total de om6zile lucrate, ; numărul mediu al muncitorilor. 7rin compararea acestor indicatori cu duratele legale se obţin coeficienţii de utilizare a zilei sau lunii de lucru: 6
coeficient"l e "tili$are a $ilei e l"cr"< G Dz Xz 6666666666666 Dlz 0durata legală a zilei de lucru1
6
coeficient"l e "tili$are a l"nii e l"cr"< G Dl Xl 6666666666666 Dll 0durata legală a lunii de lucru1
;impul de lucru este mai bine utilizat dacă se apropie de valoarea 0 ) 1. ;impul de lucru se analizează de regulă, cu autorul balanţei timp"l"i e l"cr"! "n balanţa fondului de timp se folosesc indicatorii care măsoară resursele şi indicatorii care măsoară utilizarea lor )a resurse * fondul de timp maxim posibil 0disponibil 1 se obţine prin scăderea din fondul calendaristic, a sărbătorilor legale şi zile de repaus plus concediile de odi-nă. )a utilizarea resurselor se calculează timpul efectiv lucrat şi timpul neutilizat pe cauze. 2ste de dorit ca timpul efectiv lucrat să aibă o pondere c+t mai mare în cadrul balanţei.
-! Inicatorii pro"ctivităţii m"ncii! Nivel"l pro"ctivităţii m"ncii se măsoară direct prin raportul dintre producţia obţinută şi cantitatea de timp de muncă consumată pentru producerea ei. Y [ 666666 ; în care: [ productivitatea muncii, Y volumul producţiei, ; timpul de muncă total consumat. > altă modalitate de măsurare a productivităţii muncii este metoda indirectă pornind de la consumul de timp de muncă pe unitatea de produs. ;
[ 666666 Y rezultă că: # [ 66666 t
0 t consumul de muncă individual 1
legătura dintre cele două relaţii se realizează prin relaţia: ;tHY !e poate demonstra uşor că: /T#F < Z #
dacă:
[# Z [< t# R t <
şi
9ezultă că cele două variabile [i şi ti, pot fi analizate independent, fiecare gener+nd c+te un sistem de indici sau ca două variabile interdependente invers proporţionale între ele. "n cazul în care calculăm productivitatea muncii cu relaţia : Y [ 66666666 ; metodele de calcul depind de modul de calcul al producţiei şi modul de exprimare a timpului de lucru. "n funcţie de modul de exprimare a timpului de lucru vom avea: 6 pro"ctivitatea m"ncii orare & 6 ' 4 este raportul dintre producţia obţinută şi numărul de om6ore lucrate: Y [- 6666666 ;6
pro"ctivitatea m"ncii $ilnice & $ ' 6 este raportul dintre producţia obţinută şi numărul mediu lunar al angaaţilor: Y [z 6666666 ;z
7entru caracterizarea dinamicii productivităţii muncii se folosesc inicii. /ndicele productivităţii muncii zilnice va fi egal cu indicele productivităţii muncii orare înmulţit cu indicele duratei zilei de lucru: /Tz#F <
/T-#F <
H
/dz#F <
"n funcţie de posibilităţile de agregare a producţiei avem patru metode de calcul a productivităţii muncii: 6 metoda unităţilor naturale,
6 metoda unităţilor natural6convenţionale, 6 metoda unităţilor valorice, 6 metoda unităţilor de timp de muncă. Metoa "nităţilor nat"rale 4 se foloseşte pentru producţia omogenă, însumabilă direct, şi se calculează în acest scop indicii individuali şi indicii de grup: Y# Y< T# 66666 şi T< 666666666 ;# ;< 6
indicele individual: T# Y# Y< iT#F< 666666 66666666 : 66666666 T< ;# ;<
6
indicele de grup:
G T# H ;# Y# [# 6666666666666666 sau 66666666 ;# ;#
G
T< H ;< Y< [< 66666666666666 sau 666666666 ;< ;<
şi: G [# T# H ;# T< H ;< /T#F< 666666666 6666666666666666 < 66666666666666666 [< ;# ;<
Metoa "nităţilor nat"ral5convenţionale 4 se foloseşte pentru producţii asemănătoare, care admit un coeficient de convenţionalitate &F'! 6
indicele individual: Y#HS T# 6666666 ;#
Y
T# Y#HS Y
indicele de grup: G T#H ;# Y#H S [# 6666666666666666 0 sau 1 666666666666 ;# ;#
G T
Metoa "nităţilor valorice 5 se foloseşte în cazul producţiilor eterogene, folosindu6se în acest scop preţurile perioadei de bază sau comparabile. 6 indicele individual: Y#Hp< Y
indicele de grup: G T#H ;# Y#H p< [# 6666666666666 0sau 1 6666666666666 ;# ;# G T
şi: G [# /T#F< 66666666 [<
T#H ;# T
!au: Y#H p<
Y
/T#F< 6666666666666 < 666666666666 ;# ;<
Metoa "nităţilor e timp e m"ncă 6 se foloseşte tot pentru producţia eterogenă, atunci c+nd se cunoaşte timpul normat pe unitatea de produs &tn'! 6
indicele individual: Y#H tn T# 666666666666 ;#
Y
şi: T# Y#H tn Y
indicele de grup: G T#H ;# Y#H tn [# 66666666666666 0sau 1 666666666666 ;# ;# G T
şi: G [# T#H ;# T
G [# T#H ;# T
/ndicele cu structură variabilă al productivităţii muncii se poate descompune într6un produs a doi indici factoriali: 6
inicele c" str"ct"ră fi7ă< T#H ;# T
6
inicele e variaţie a str"ct"rii & al moificărilor str"ct"rale'< T
>rice indice de grup al productivităţii muncii se poate calcula şi cu frecvenţe relative, folosind greutăţile specifice ale volumului total de muncă pe grupe. "n concluzie, analiza resurselor de muncă se bazează pe folosirea unui sistem de indicatori care împreună pot caracteriza at+t potenţialul uman, c+t şi modul de utilizare profitabilă a acestuia. 7entru unele scopuri se pot folosi indicatori izolaţi, care pot caracteriza numai un anumit aspect. "n toate cazurile, este bine să se utilizeze aceşti indicatori împreună cu indicatorii de rezultate şi eficienţă ai celolalţi factori de producţie.
STATISTICA GN CONSTR(C2II @I TRANS1ORT(RI!
)! *! +! ! -! /! 9! H!
Constr"cţiile ; ram"ră a economiei naţionale! Inicatorii potenţial"l"i e pro"cţie #n constr"cţii monta.! Inicatorii e re$"ltate ai activităţii e constr"cţii monta.! Transport"rile ; ram"ră a economiei naţionale! Inicatorii potenţial"l"i te6nic #n transport"ri! Inicatorii activităţii #n transport"l e mărf"ri! Inicatorii transport"l"i e călători! Inicatorii %lobali ai activităţii e transport!
)! Constr"cţiile ; ram"ră a economiei naţionale! Conform clasificării activităţii din economia naţională, construcţiile cuprind următoarele activităţi: 6 organizarea de şantiere 0inclusiv demolarea construcţiilor1 6 lucrări de fora şi sonda pentru construcţii 6 construcţii noi, reparaţii, întreţineri şi consolidări clădiri şi construcţii inginereşti 6 construcţii de autostrăzi, drumuri, aerodromuri şi construcţiile aferente 6 construcţiile -idrote-nice 6 lucrări de inatalaţii, izolaţii, instalări de ec-ipamente şi alte lucrări care dau funcţionalitate clădirilor 6 înc-irieri de utilae cu specific de construcţii. Din activitatea de construcţii rezultă în principal următoarele categorii de obiecte: clădiri şi construcţii industriale, construcţii agrozoote-nice, clădiri pentru transporturi, construcţii social6culturale, clădiri de locuit,
drumuri, căi ferate, reţele de transport al energiei electrice, conducte de alimentare cu apă, gaze naturale, ţiţei.
Activităţile de construcţii monta se pot realiza: în antrepriză, fapt ce înseamnă că lucrările sunt executate de unităţi specializate în regie proprie, unele unităţi economice pot efectua prin forţe proprii anumite lucrări de construcţii. 7onderea cea mai mare în activitatea ramurii o deţine lucrul în antrepriză. "n structura organizatorică actuală, unitatea de bază o reprezintă bri%aa e l"cr" complexă sau specializată, condusă de un antreprenor. /ntegrarea mai multor brigăzi constituie întreprinderile antrepriză. 2le înc-eie contracte cu beneficiarii şi coordonează activităţile brigăzilor. !istemul informaţional statistic existent cuprinde raportări statistice referitoare la: 6 investiţii şi realizarea lor 6 punerea în funcţiune a fondurilor fixe 6 darea în funcţiune a locuinţelor 6 producţia de construcţii monta realizată 6 reparaţii capitale efectuate 6 costul producţiei de construcţii monta 6 lucrările de întreţinere şi reparaţii curente 6 realizarea lucrărilor geologice 6 creşterea rezervelor de minerale utile, etc. > altă sursă de informaţii 0în afara rapoartelor statistice1 o reprezintă documentaţia te"nico+ economică, care include: 6 proiectul 0desene, sc-iţe, note explicative, calcule1, 6 devizul 0detalierea calculelor referitoare la consumul de materiale şi manoperă1. Documentul prin care se certifică înc-eierea lucrărilor este procesul * verbal de recepţie.
*! Inicatorii potenţial"l"i e pro"cţie #n constr"cţii monta.! Aceşti indicatori se referă la potenţialul uman şi cel te-nico6material. /ndicatorii potenţialului uman care permit analiza şi caracterizarea unei unităţi de construcţii sunt: 6 6 6 6
numărul personalului care se evidenţiază la sf+rşitul perioadei de analiză numărul mediu al personalului care se calculează pentru comparaţii cu indicatorii de rezultate durata medie şi durata legală a zilei de lucru 0 #< ore 4 în ind. \ ore1 timpul consumat pentru efectuarea lucrărilor, se exprimă ca timp efectiv lucrat, măsurat în ore6om.
Gnicatorii potenţial"l"i te6nico5material! "n ramura construcţiilor mai importanţi sunt: 6 numărul utilaelor în inventar, 6 capacitatea utilaelor din inventar, 6 numărul utilaelor disponibile la sf+rşitul anului. Aceşti indicatori se evidenţiază în mod distinct:
ca efectiv la sf+rşitul anului, ca valoare medie anuală, ca specificaţie pentru utilaele din parcul activ. "n definirea indicatorilor trebuie să se ţină seama de urmăroarele precizări referitoare la utilaele unităţilor de construcţii, care sunt organizate în parc"ri de inventar sau active. a' 1arc"l e inventar ; incl"e totalitatea utilaelor de natura miloacelor fixe, înscrise în inventarul unităţilor de construcţii. Din parcul de inventar nu fac parte utilaele luate cu c-irie de la alte unităţi, dar se înscriu utilaele înc-iriate la alte unităţi. b' 1arc"l activ ; incl"e utilaele care sunt în stare te-nică de funcţionare şi se află în una din următoarele situaţii: 6 în exploatare la locurile de muncă, 6 în timpul operaţiunilor de montare F demontare pentru deplasare la locurile de muncă, 6 disponibile în staţiile de utilae sau locurile de muncă. ?u se cuprind în parcul activ, utilaele care sunt în reparaţii curente şi capitale, precum şi cele care nu funcţionează, fiind în curs de scoatere din funcţiune sau transfer. c' 7entru aceste două categorii de parcuri se calculează n"măr"l mei" al "tila.elor, pe grupe de utilae omogene: G 0 ? H ]e1 ? 666666666666666 ]c @nde: G ? ? ]e ]c
numărul mediu zilnic de utilae, numărul efectiv al utilaelor din parcul de inventar sau activ, numărul zilelor calendaristice de existenţă a utilaelor în parc, numărul zilelor calendaristice ale perioadei.
' 7entru cele două categorii de parc se calculează capacitatea meie a "tila.elor deasemeni pe grupe de utilae de acelaşi tip sau aceiaşi capacitate. G 0 ? H ]e H Cg 1 C 666666666666666666666666 ]c @nde: G C capacitatea medie zilnică a utilaelor, Cg capacitatea grupei de utilae pentru care se efectuează calculul.
e' (tila.ele isponibile se consideră a fi cele care nu au lucrat consecutiv #\< zile sau mai mult 4 indiferent de cauze 4 din momentul începerii perioadei de nefolosire p+nă la sf+rşitul anului. ;oate aceste categorii de utilae se urmăresc distinct pe grupe şi tipuri de utilae , astfel: 6 excavatoare, 6 buldozere, 6 instalaţii de forat, 6 centrale de beton, 6 macarale turn, 6 automacarale şi macarale mobile. +! Inicatorii e re$"ltate ai activităţii e constr"cţii monta.! 7roducţia de construcţii monta reprezintă procesul de execuţie a lucrărilor de c.m., aferente investiţiilor şi reparaţiilor capitale la construcţii, constnd în executarea unor operaţii succesive de
construcţii, de monta al utilaelor şi instalaţiilor, conducnd în final la realizarea de capacităţi noi şi obiective productive sau social6culturale, la dezvoltarea şi modernizarea construcţiilor existente. /ndicatorii de rezultate sunt de două categorii 4 fizici şi valorici. Inicatorii fi$ici ai producţiei de c.m. Cu toate limitele legate de caracterul omogen la care se referă indicatorii fizici, aceştia au aplicabilitate şi în c.m. /ndicatorii fizici se stabilesc distinct pentru fiecare categorie de lucrări: 6 clădiri industriale, 6 construcţii agrozoote-nice, 6 socioFculturale, 6 de locuit, etc. 7entru fiecare din aceste categorii se folosesc formele cele mai potrivite de indicatori, astfel: pentru -ale m.p. suprafaţă construită, pentru depozite m.c. capacitate utilă, drumuri, căi ferate Xm lungime, lacuri de acumulare m.c., -oteluri, săli spectacole număr de locuri, locuinţe număr de apartamente sau m.p. !uprafaţă. 7entru fiecare din obiectele de construcţii există un sistem propriu de indicatori. Astfel, în construcţiile de locuinţe există distincţie după modul 0sursele1 de realizare: din fonduri publice, din fondurile populaţiei, cu spriinul statului, de către asociaţii, etc. Dintre indicatorii specifici construcţiilor de locuinţe mai importanţi sunt: numărul locuinţelor realizate numărul apartamentelor efective suprafaţa construită, utilă sau locuibilă. S"prafaţa constr"ită G reprezintă suprafaţa desfăşurată obţinută prin însumarea suprafeţelor secţiunilor orizontale ale tuturor camerelor măsurate în interiorul zidurilor înconurătoare. S"prafaţa "tilă G reprezintă suma ariilor tuturor secţiunilor orizontale ale camerelor măsurate la interior, excluz+ndu6se spaţiile destinate circulaţiei comune. S"prafaţa loc"ibilă este constituită din suma suprafeţelor desfăşurate a încăperilor de locuit, fără a se include suprafaţa dependinţelor 0băi, debarale, coridoare, bucătării1. "n domeniul construcţiilor de locuinţe se folosesc şi indicatorii natural6 conveţionali: &a' numărul fizic al apartamentelor construite se exprimă în apartamente convenţionale de ( camere, &b' pentru căminele de nefamilişti se exprimă prin număr de locuri sau apartamente convenţionale de &< m.p.suprafaţă locuibilă &c' şi alte lucrări de c.m.sunt exprimate cu autorul unităţilor natural convenţionale. "n acest scop se utilizează coeficienţii de ec"ivalare în raport cu o unitate etalon, stabilită în funcţie de un parametru esenţial, sau timpul consumat, sau costul unitar. 3ucrările de întreţinere şi reparaţii curente în construcţii se evidenţiază astfel: se evidenţiază lucrările de reparaţii curente ale clădirilor şi construcţiilor existente, executate at+t pentru agenţii economici, unităţile social culturale, c+t şi din sectorul privat 0inclusiv populaţie1. ;ot în această categorie se înscriu lucrările executate de unităţile specializate de interes naţional sau local pentru branşare şi racordare la reţelele de gaz, apă, canal, telefonie şi pentru instalaţii interioare apă, gaz, canal, electricitate, telefon. !e mai evidenţiază volumul lucrărilor de natura producţiei de construcţii 0lucrări noi de construcţii sau reparaţii clădiri existente1, care măresc valoarea miloacelor fixe existente sau executate numai pentru populaţie. 3ucrările de întreţinere şi reparaţii curente execuatate pe c-eltuiala locatarilor 4 la clădiri de locuit proprietate publică.
Completarea indicatorilor fizici din construcţiile de locuinţe se realizează cu autorul indicatorilor : 6 valoarea totală a construcţiilor, 6 valoarea medie a unui apartament, 6 valoarea medie a unui m.p. construit.
Inicatorii băneşti ai pro"cţiei e constr"cţii monta.! )' 1ro"cţia e constr"cţii monta. terminată & 1t ' exprimă valoarea lucrărilor executate într6o perioadă de timp 0 inclusiv sumele încasate pentru organizarea de şantier şi credite bancare acordate în acest scop1. 9eprezintă în fapt, suma valorii articolelor de deviz la care s6au executat toate operaţiile prevăzute în indicatoarele de norme de deviz. Acest indicator nu reflectă integral activitatea desfăşurată în unitate, o parte a activităţii fiind materializată în lucrări la care nu s6au executat toate operaţiile prevăzute în normele de deviz, nu sunt decontate, constituind producţia de c.m neterminată 0?1. ;ot în producţia neterminată se includ şi lucrările efectuate integral dar nerecepţionate de beneficiari. *' 1ro"cţia totală e constr"cţii monta. & 1Tcm' reprezintă suma dintre producţia terminată, soldul producţiei neterminate şi valoarea diferitelor prestaţii. 7roducţia de construcţii monta reprezintă sub formă materială lucrările de construcţii, instalaţii şi montare a utilaelor într6o anumită perioadă de timp. *ormula de calcul a 7;cm este: 7;cm 7t 0 ?( 6 ?# 1 7!@ @nde: 7;cm valoarea totală a producţiei de c.m., 7t producţia terminată, ?(,?# producţia neterminată la sf+rşitul şi începutul perioadei, 7!@ valoarea prestaţiilor staţiilor de utilae de transport pentru terţi.
+' :aloarea aă"%ată netă & :ANcm' se stabileşte pornind de la producţia totală prin eliminarea c-eltuielilor materiale. BA?cm 7;cm 6 C 0 C c-eltuieli materiale1. Dacă se mai adaugă şi amortizarea 0alocaţia pentru consumul de capital fix1 se obţine valoarea adăugată brută. BA8cm 7;cm 6 C A !au BA8cm BA?cm A
! Transport"rile 5 ram"ră a economiei naţionale! ;ransporturile reprezintă activitatea ce constă în deplasarea bunurilor şi persoanelor, cu autorul unor ve-icule. > particularitate a transporturilor este faptul că activitatea adaugă valoare, deşi nu crează noi utilităţi sau valori de întrebuinţare.
;ransporturile reprezintă o activitate care nu poate fi stocată 4 momentul producţiei coincide cu momentul consumului. !e caracterizează prin faptul că se desfăşoară pe spaţii desc-ise şi întinse. > altă particularitate constă în aceea că, deşi are caracter continuu, este totuşi afectată de sezonalitate. 9amura transporturilor include activităţile de transport auto, feroviar, naval 0fluvial şi maritim1, aerian şi conducte magistrale. Alte activităţi ce presupun deplasări de bunuri şi persoane nu se includ în ramura transporturilor,exemplu: 6 transportul uzinal din incinta unităţilor industriale, 6 transportul pe cabluri 0al buştenilor sau de agrement1, 6 transportul pe benzi 0minereu, cărbune1, 6 transportul populaţiei cu miloace proprii. /nformaţiile sintetice referitoare la activitatea de transport sunt conţinute într6un sistem de raportări statistice, bazate pe indicatorii specifici, şi anume: indicatori de utilizare a miloacelor de transport realizarea traficului de mărfuri prin diverse miloace autove-iculele în circulaţie indicatorii de utilizare a utilaelor pentru încărcare şi descărcare în porturi miloace de transport feroviar navele fluviale şi maritime aeronavele, aeroporturile şi liniile de transport aerian drumurile naţionale, udeţene şi comunale.
-! Inicatorii potenţial"l"i te6nic #n transport"ri! Aceşti indicatori sunt diferenţiaţi în funcţie de tipul de transport: feroviar, maritim, fluvial, aerian şi rutier. )' Gn transport"l feroviar 4 potenţialul te-nic se caracterizează cu autorul indicatorilor următori: 3"n%imea liniilor e cale ferată pe total , din care: electrificată, cu ecartament normal, linii simple, linii duble. 7arcul te-nic este caracterizat prin indicatorii: N"măr"l locomotivelor pentru activitatea de bază pe cele trei tipuri: electrice, diesel, cu abur. 3a acest indicator se precizează, at+t numărul ca unităţi fizice, c+t şi puterea. N"măr"l va%oanelor pentr"< 6 trenurile de călători cu capacitatea în număr de locuri, 6 transport de poştă şi bagae, 6 transport de marfă pe tipuri : acoperite, izoterme, frigorifere, descoperite, platforme. Total"l containerelor pe tip"ri< 6 #6& mc, 6 peste &mc
*' Transport"l maritim este caracterizat prin: 6 n"măr"l navelor maritime în funcţiune distinct pentru navele de călători şi navele de mărfuri. Navele e mărf"ri se clasifică în nave pentru transport: 6 mărfuri generale, 6 mineraliere, 6 pertoliere,
6 portcontainere. +' Transport"l fl"vial este caracterizat prin indicatorii: 6 lungimea căilor navigabile interne, pe categorii: canale 0Dunăre6 area ?, 7oarta Albă6idia, 8ega1, fluvii lacuri 08icaz, Bidraru1 6 navele fluviale în exploatare, din care: nave pentru călători remorc-ere împingătoare. ' Gn transport"l aerian, indicatorii principali sunt: 6 lungimea liniilor de transport aerian, cu detaliere pe tipurile companiilor de transport 0 rom+neşti sau străine1 6 numărul aeronavelor în funcţiune, cu precizarea capacităţii 0 locuri, Sg6util1, şi puterea de tracţiune. -' Transport"l r"tier este caracterizat prin: 6 numărul ve-iculelor pentru transportul de călători existent la sf+rşitul anului şi ca medie pe un an, cu detaliere pe categorii: motorete, motociclete, autoturisme, autocare, autobuze, microbuze, troleibuze 6 pentru transportul de mărfuri: numărul camioanelor detaliate pe grupe de capacitate :0 G 6 #,'$t #,E 6 ',$$t E,< 6 ),$$t %,< 6 $,$$t #<,< 6 #E,
/! Inicatorii activităţii #n transport"l e mărf"ri! ;ransportul de mărfuri constă at+t în deplasarea mărfurilor, c+t şi într6o serie de servicii conexe precum: expedierea, încărcarea şi descărcarea mărfurilor, exploatarea spaţiilor de depozitare în gări, porturi şi aeroporturi, întreţinerea căilor de transport, pilotaul navelor, etc. "n activitatea de transport a mărfurilor nu se includ următoarele servicii' deplasarea ve-iculelor goale deplasarea bunurilor ce se consumă pe parcursul procesului de transport 0combustibil, apă, alimente1 deplasarea bagaelor călătorilor pentru care nu se plătesc taxe speciale de transport deplasarea containerelor goale, etc. ;ransportul de mărfuri este efectuat de : 6 unităţi de transport de folosinţă generală ce aparţin in. ;ransporturilor, 6 unităţi de transport de folosinţă locală ce aparţin primăriilor, 6 unităţi de transport de folosinţă proprie ce aparţin unităţilor producătoare, 6 transportul efectuat de populaţie cu miloace proprii şi cărăuşi particulari. Analizele statistice de transport se efectuează distinct pe grupe de activităţi: transportul feroviar, auto, maritim, fluvial, aerian, conducte magistrale transporturi locale, interurbane, internaţionale
transporturi interne şi pentru terţi.
Inicatorii transport"l"i feroviar e mărf"ri! Deplasarea mărfurilor pe calea ferată impune organizarea operaţiunilor de manipulare a mărfurilor, manevrare a vagoanelor pentru formarea garniturilor, încărcarea şi descărcarea mărfurilor, deplasarea trenurilor. !ursa de informaţii în acest tip de transport o reprezintă scrisoarea de trăsură, care serveşte la calculul prestaţiilor şi veniturilor, nivelul costurilor transporturilor. /ndicatorii transportului feroviar de mărfuri cei mai reprezentativi sunt: &a' Mărf"ri e7peiate este un indicator util pentru analiza activităţii economice şi se stabileşte distinct pe staţii, regionale c.f., udeţe, etc. /ndicatorul exprimă în tone, greutatea mărfurilor, caracteriz+nd faza iniţială a activităţii de transport expedierea acestora. ărimea indicatorului include: mărfuri expediate din staţii mărfuri sosite din străinătate în staţiile de frontieră reexpediţii de mărfuri 0sosite la staţia de destinaţie şi expediate mai departe cu o scrisoare de trăsură1. "n volumul mărfurilor expediate nu se include: 6 volumul transporturilor de poştă, bagae şi mesagerii, 6 transportul efectuat cu vagoanele de serviciu, 6 manevrele efectuate în incinta staţiilor, 6 transporturile efectuate pe liniile uzinale 0platforme industriale1. &b' Mărf"ri sosite! Acest indicator caracterizează operaţiunile finale ale procesului de transport. 2l cuprinde valoarea mărfurilor descărcate în staţiile de cale ferată şi valoarea mărfurilor sosite în staţiile în staţiile de frontieră pentru a pleca în străinătate. &c' Mărf"ri transportate, cuprinde totalitatea mărfurilor transportate de o unitate feroviară. 3a nivelul întregii ţări acest indicator are conţinut identic cu indicatorul mărfuri expediate. 3a nivelul regionalelor se efectuează în plus operaţii de transport mărfuri primite de la regionalele vecine. /ndicatorul se determină pe total mărfuri şi detaliat pe principalele categorii de produse. &' :ol"m"l mărf"rilor transportate #n containere 5 include greutatea mărfurilor încărcate în containere şi transcontainere. !e poate stabili şi greutatea specifică a transporturilor containerizate în totalul transporturilor pentru a sublinia evoluţia acestui sistem modern de efectuare a transporturilor. &e' N"măr"l containerelor transportate ; include containerele şi transcontainerele încărcate cu marfă, în vagoane. &f' :a%oanele #ncărcate ; este un indicator fizic, exprimat în vagoane convenţionale de două osii, distinct pe regionale şi staţii, beneficiari şi categorii de vagoane. &%' :a%oanele escărcate ; este un indicator fizic şi în unităţi convenţionale şi cuprinde totalitatea vagoanelor aunse la staţiile de destinaţie sau staţiile de frontieră. @ltimii doi indicatori sunt utilizaţi pentru caracterizarea dimensiunilor traficului feroviar de mărfuri. &6' 1arc"rs"l mărf"rilor 5 este un indicator complet care sintatizează două dimensiuni ale activităţii de transport: tona!ul mărfurilor transportate -& şi distanţa în /m -d&. /ndicatorul este stabilit pe baza informaţiilor din scrisoarea de trăsură şi se exprimă în tone+nete+/m, deci exclusiv greutatea ve-icolului. 2ste utilizat pentru repartizarea veniturilor între regionalele de cale ferată. 1AR Y H d
&i' Timp"l mei" e r"la. al vagoanelor de mărfuri 091, exprimă durata medie a unui ciclu de transport complet al vagoanelor de mărfuri în limitele reţelei respectiv timpul mediu între două încărcări succesive, relaţia de calcul este: G 7B 9 6666666 A în care: 6 7B 6 este parcul de lucru al vagoanelor 4mf., exprimat în vagoane6zile convenţionale a două osii, 6 A 6 activitatea reţelei de cale ferată, adică numărul vagoanelor încărcate în staţii şi în staţiile de frontieră.
&.' Gncărcarea mie statică a vagoanelor de marfă 0/!1 4 exprimă în tone, încărcătura medie a unui vagon convenţional a ( osii, într6un ciclu de transport: Y H 7B /! ( 6666666666 A în care: 6 YH 7B greutatea mărfurilor încărcate în vagoane, exprimată în tone, 6 A numărul vagoanelor încărcate 0convenţionale a ( osii1. &F' :ite$a meie comercială a tren"rilor 5 exprimă distanţa parcursă în medie, într6o oră de circulaţie şi se calculează ca raport între parcursul total al trenurilor şi timpul de circulaţie între staţiile cap de secţie. "n timpul de circulaţie se include timpul de deplasare propriu6zisă şi timpul de oprire în staţiile intermediare. Inicatorii transport"l"i a"to e mărf"ri! ;ransportul auto se realizează pe distanţe relativ mai reduse comparativ cu transportul mărfurilor pe calea ferată. !ursele de informaţii pentru această activitate sunt: 6 foaia de parcurs care identifică ve-icolul, încărcătura şi beneficiarul, 6 scrisoarea de transport prin care se confirmă transportul şi se efectuează decontările între beneficiar şi unitatea de transport. 7entru transporturile externe se utilizează reglementările din Convenţia referitoare la ;ransportul /nternaţional 9utier 0;/91. 7rincipalii indicatori ai transportului rutier sunt: Mărf"rile e7peiate ; se exprimă în tone şi caracterizează volumul transporturilor efectuate cu autove-icule proprii sau înc-iriate, inclusiv transportul pentru propriile nevoi ale unităţii de transport. "n calculul indicatorului se include şi transportul de poştă. 3a stabilirea lui se ia în considerare greutatea brută a încărcăturii 0inclusiv ambalaul1. "n cazul transporturilor de colectare6distribuire, c+nd pe traseu au loc încărcări şi descărcări de mărfuri, se consideră că volumul mărfurilor expediate este egal cu încărcătura cea mai mare.
1arc"rs"l mărf"rilor ; este un indicator care se obţine prin multiplicarea greutăţii produselor transportate cu distanţele parcurse. 3a nivelul unui an parcursul se stabileşte astfel:
7^ 7/ H C H C@7 H C@; H C@7! H 7] H &)E "n care: 7^ parcursul mărfurilor în tone6Sm, 7/ numărul autove-iculelor aflate în inventar, C capacitatea medie a unui ve-icul în tone, C@7 coeficientul de utilizare a parcului auto, C@; coeficientul utilizării tonaului, C@7! coeficientul utilizării parcursuui, 7] parcursul mediu zilnic în Sm. C@7 6 este un indicator de utilizare a parcului de inventar şi se calculează ca raport între autove-iculele6 zile6 active şi autove-iculele6 zile 4 inventar. C@; 6 caracterizează gradul de utilizare a sarcinii utile a autove-iculului, stabilit ca raport între cantitatea transportată şi sarcina utilă. C@7! 6 coeficientul utilizării parcursului indică măsura în care autove-iculele au mers cu încărcătura se obţine prin raportarea parcursului cu încărcătură la parcursul total. 7] 4 indică distanţa parcursă în medie de un autove-icul pe zi, fiind calculat ca raport între distanţa parcursă de tot parcul şi numărul zilelor active.
Inicatorii transport"l"i naval e mărf"ri! "n volumul mărfurilor transportate din cadrul relaţiilor externe, transportul naval este preponderent. 7rincipalele categorii de mărfuri care fac obiectul transportului naval sunt. 6 produsele petroliere, 6 produsele c-imice, 6 minereurile, 6 cărbunii, 6 mărfurile generale. ărfurile pot fi transpotate cu nave proprii sau înc-iriate. 7unerea la dispoziţie de către armator, în sc-imbul unei sume de bani numite navlu, poartă enumirea de navlosire! !ursele de informaţii pentru calculul indicatorilor specifici acestui tip de transport sunt: 6 contractul de navlosire şi conosamentul, care certifică mărfurile încărcate pe navă. ;axele de încărcare se numesc stalii, iar sumele plătite pentru timpul depăşit la încărcare se numesc contrastalii. "n domeniul transportului naval indicatorii se diferenţiază pe ramurile sale: maritim şi fluvial, şi pe două grupe mari de activităţi: transportul propriu+zis şi activitatea portuară. /ndicatorii mai importanţi ai transport"l"i naval sunt: %re"tatea mărf"rilor #ncărcate pe nave 5 se poate stabili fie prin cntărire, fie pe baza pesca!ului navei 0adică a ad+ncimii de scufundare a navei, citită pe marcaul aplicat la bordul navei1. 7rin utilizarea unor diagrame şi tabele speciale, se stabileşte deplsamentul ca volum de apă dislocat de navă, înainte şi după încărcare. 1arc"rs"l mărf"rilor ; se stabileşte ca o sumă a produselor dintre distanţele parcurse şi tonaul transportat. !e exprimă în tone6Sm sau tone6mile 0o milă #,\E(Sm1. 7entru activitatea port"ară există un număr mare de indicatori specifici, grupaţi astfel:
6 6 6
indicatori ai activităţii de transbordare a mărfurilor de pe nave, pe uscat şi de pe uscat, pe nave indicatori ai activităţii de depozitare inicatori ai activităţilor de prelucrare, sortare, control, ambalare, îmbuteliere, etc..
/ndicatorii activităţii portuare mai importanţi sunt: N"măr"l e nave operate ; acesta depinde de capacitatea de trafic a radei 0partea portului în care navele sunt în aşteptare1. Capacitatea e trafic a raei ; se stabileşte în funcţie de perioada de navigaţie, numărul de nave ce pot fi plasate simultan în radă şi timpul mediu în zile de staţionare a navei în radă: 7n Ctr 6666666666 ?nH ;m în care: Ctr capacitatea de trafic a radei, 7n perioada de navigaţie în zile, ?n numărul de nave ce pot fi plasate simultan în radă, ;m timpul mediu în zile, de staţionare a navei în radă. Cantitatea e marfă ce tran$itea$ă prin port 5 este dependentă de capacitatea frontului de dane 0frontul de acostare şi operare a navelor1, de capacitatea depozitelor, instalaţiilor şi utilaelor, precum şi de capacitatea căilor ferate şi a drumurilor din incinta portului. Trafic"l port"ar 5 exprimă 0în tone1 cantitatea mărfurilor intrate şi ieşite în şi din porturi fluviale şi maritime, prin agregarea următoarelor elemente: 6 cantitatăţile încărcate şi descărcate 0 în şi din nave sau miloace de transport terestru, 6 cantităţile transbordate direct de la o navă la alta, 6 _ din volumul mărfurilor descărcate din nave sau miloace de transport terestru, în spaţiile de depozitare, 6 _ din cantităţile încărcate în nave sau miloace de transport terestru, din spaţiile de depozitare.
Inicatorii trafic"l"i aerian e mărf"ri! "n general, mărfurile transportate pe calea aerului au valoare mare, perisabilitate ridicată şi trebuie să aungă în timp scurt la distanţe mari. "n totalul activităţii de transport aerian, transportul de mărfuri are o pondere relativ redusă. /nfrastructura unităţilor de transport aerian cuprinde: aerodromul& aerogara& depozitele şi instalaţiile de ser!ire tehnică.
;ransportul aerian de mărfuri se efectuează prin: 6 curse regulate, 6 curse c-arter 0organizate la cererea beneficiarilor1, 6 curse utilitare 0 pentru agricultură, asistenţă sanitară, etc.1. /ndicatorii statistici mai importanţi sunt: Mărf"ri e7peiate, 1arc"rs"l mărf"rilor!
Aceştia au un conţinut similar ca la celelalte tipuri de transport. > altă categorie de indicatori sunt cei exprimaţi în unităţi băneşti 0valorici1, din care amintim: :aloarea aă"%ată din activitatea de transport a mărfurilor , :enit"rile br"te ale activităţii de transport aerian , :enit"rile nete ale activităţii de transport a mărfurilor, 1rofit"l din activitatea de transport a mărfurilor.
9! Inicatorii statistici ai transport"l"i e călători! ;ransportul de călători are rolul de a asigura deplasarea persoanelor în scopuri economice, social6culturale, recreative, etc. !tructura traficului de călători se prezintă astfel: Transport feroviar< 6 internaţional, 6 direct 0pe teritoriul mai multor regionale1, 6 local 0în limitele unei singure regionale1, 6 suburban. 6 6 6 6
Transport a"to< urban, interurban, turistic, special.
6 6
Transport"l c" metro"l Transport"l naval< fluvial, maritim.
!ursele de informaţii pentru calculul indicatorilor sunt documentele de evidenţă primară cum sunt de exemplu, legitimaţiile de călătorie.
Gn transport"l feroviar e călători principalii indicatori sunt: N"măr"l călătorilor plecaţi din staţiile c.f., din ţara noastră sau din străinătate şi intrat prin frontierele ţării. N"măr"l călătorilor sosiţi indică sf+rşitul călătoriei şi se obţine prin însumarea călătorilor sosiţi în staţiile regionalelor c.f. sau prin frontierele ţării. N"măr"l călătorilor transportaţi ; se calculează numai la nivelul regionalelor 0 pe ansamblul reţelei c.f., este egal cu numărul călătorilor plecaţi 1. 1arc"rs"l călătorilor reprezintă volumul traficului de persoane, lu+nd în calcul at+t numărul călătorilor transportaţi c+t şi distanţele de deplasare. 0istanţa meie a călătoriei ; reprezintă distanţa în Sm parcursă în medie de un călător şi se stabileşte ca raport între parcursul călătorilor şi numărul acestora. :enit"l mei" este indicatorul care exprimă suma încasată în medie de unitatea de transport, pentru un călător transportat pe distanţa de # /m. !e calculează ca raport între totalul sumelor încasate şi parcursul călătorilor. Gn transport"l naval se determină: ?umărul călătorilor transportaţi, 7arcursul călătorilor.
9eferitor la numărul călătorilor transportaţi, se include aici numărul călătorilor plecaţi cu nave proprii sau înc-iriate, indiferent de distanţa călătoriei.
H! Inicatorii %lobali ai activităţii e transport! 7entru caracterizarea activităţii de transport,
alături de indicatorii naturali' tone transportate, călători transportaţi, parcursul exprimat prin tone+/m, tone+mile, călători+/m, călători+mile, se utilizează şi o serie de indicatori natural( con!enţionali şi !alorici. @n indicator global este vol"m"l total e transport în unităţi convenţionale, care se stabileşte conform relaţiei: 7t 7Y S H 7c în care: 7t volumul total de transport, 7Y parcursul mărfurilor în tone6Sm, 7c parcursul călătorilor în călători6Sm, S coeficientul de transformare, 0 în traficul feroviar 0 în traficul auto 0 în traficul fluvial 0 în traficul maritim 0 în traficul aerian
# tonă6Sm # tonă6Sm # tonă6Sm # tonă6Sm # tonă6Sm
# călător6Sm 1 <,#\ călători6Sm 1 E,\ călători6Sm 1 ',$)) călători6Sm 1 #(,E călători6Sm 1.
Coeficientul se calculează pe baza raportului dintre costul traficului de un anumit tip şi costul traficului bază de comparaţie. @n alt indicator global este reprezentat de venit"rile br"te in transport & :b ' 4 acesta se obţine prin însumarea încasărilor din prestaţiile de transport şi din înc-irieri de ve-icule, manipulări de mărfuri, asistenţă te-nică, activitate portuară. 2xprimarea indicatorului este legată de preţurile şi tarifele practicate, pentru a se asigura comparabilitatea în timp a acestuia. ;arifele de transport se stabilesc av+nd ca punct de plecare c-eltuielile de exploatare şi întreţinere a miloacelor de transport. /ndicatorul venit"rile nete & :n ' se obţine prin eliminarea 0scăderea1 din veniturile brute a c-eltuielilor materiale 0C1: Bn Bb 6 C în care: Bn veniturile nete, Bb veniturile brute C c-eltuielile materiale. "n principiu, c-eltuielile materiale au o pondere mai mică comparativ cu alte ramuri economice. 2xistă deosebiri structurale la c-eltuielile materiale şi în funcţie de tipul transportului 0 c-eltuieli cu combustibilul mai mari în transportul auto şi aerian c-eltuieli cu salariile, mai mari în transportul feroviar c-eltuieli cu amortizarea, mai mari în transporturile navale 1.
