YUMEIHO Precizari suplimentare la tehnica de baza (cerinte la nivelul doi de pregatire)
.
.
1. POZITIA PREGATITOARE 2. MASAREA MUSCHILOR TRAPEZI . 3. MASAREA REGIUNII CERVICALE POSTERIOARE SI POSTEROLATERALE, stg. + dr. Se maseaza prin presare ferma a muschilor cu policele si tragere inspre vertebre (apofizele spinoase). Miscarea se executa in limita elasticitatii tesutului, pe 3 linii, in cate 5 puncte, incepand din imediata vecinatate a spinelor vertebrale cervicale (prima linie). Se repeta de cate 3 ori pe fiecare linie. Se va insista asupra muschilor tensionati, in detrimentul celorlalti. Primul punct al fiecarei linii se afla imediat sub osul occipital ultimul fiind, cu aproximatie, in dreptul vertebrei C-7. Dupa caz, se poate aplica acelasi procedeu la nivelul ligamentelor dintre apofizele spinoase (ligamentum nuchae). Incepand de la C-2 pana la C-7, 5 puncte de 2 ori. 4. MANIPULAREA VERTEBRELOR CERVICALE (procedee pregatitoare) Dat fiind gradul de complexitate al acestor procedee ele vor fi descrise de instructor. 5. MANIPULAREA ARTICULATIILOR INTERVERTEBRALE TORACALE SUPERIOARE Pacientul isi aseaza palmele pe ceafa cu degetele impletite. Practicantul isi va introduce mainile pe sub axilele pacientului si va cuprinde antebratele acestuia cat mai aproape de articulatiile mainilor. Apoi va executa o miscare de tragere spre sine concomitent cu una de ridicare, in timpul efecuarii acestora practicantul trebuie sa-si indrepte talia si cu pieptul sa impinga spatele pacientului. Se repeta de 2 ori, miscarea finala va fi efectuata ferm, si mai ales viguros, se va considera bine executata numai cand se vor auzi, simultan, circa cinci sunete (clacmente) anuntand desprinderea articulatiilor intervertebrale dorsale!. Atentie, a nu se traumatiza cu antebratul partea interna a bratului pacientului. 6. INTINDEREA COLOANEI VERTEBRALE LOMBARE SUPERIOARE SI INDREPTAREA ZONEI TORACALE INFERIOARE (cu genunchii) Pacientul trebuie sa se aseze pe calcaie, iar practicantul sa stea ghemuit in spatele lui, cu genunchii apropiati, asezati simetric fata de coloana vertebrala a pacientului, sa intinda bratele pe sub axilele pacientului acrosand usor umerii acestuia cu mainile si sa traga spre el. Apoi practicantul isi aseaza fruntea pe marginea inferioara a osului occipital al pacientului. Se extinde la maxim spatele pacientului, fixand ferm genunchii deasupra crestelor
1
iliace, si tragand de umeri. In tot acest timp practicantul trebuie sa apese mereu fruntea sa de ceafa pacientului, tensionand astfel la maximum posibil c. v. acestuia, iar acesta trebuie sa-si relaxeze corpul cu bratele lasate pe langa corp. Cand se realizeaza tensionarea la maximum a spatelui pacientului se executa o tragere scurta si ferma (energica) a umerilor acestuia, in plan orizontal. Se executa in 3 – 5 puncte incepand de la creasta iliaca pana in dreptul unghiului inferior al omoplatilor. Sunetele produse de manipulare anunta succesul acesteia. Tehnica se va efectua relaxat, urmarind respiratia pacientului, si aplicarea ei (recomandat) pe timpul expiratiei. 7. MANIPULAREA ARTICULATIILOR VERTEBRELOR LOMBARE INFERIOARE Practicantul va pune genunchiul sau drept pe femurul drept al pacientului, cu partea interna a genunchiului stag ii va fixa osul coxal stang, apoi va intinde mana sa stanga pe sub axila stanga; punind mana dreapta a pacientului pe umarul stang si prinzandu-l de art. mainii. Apoi va impinge umarul drept al acestuia spre inainte cu mana dreapta si cu mana stanga va trage pentru a roti corpul pacientului spre stanga. Daca se intampina o rezistenta semnificativa, atunci practicantul va mari forta uzand de propria greutate. Se va urmari mentinerea verticalitatii trunchiului pe tot parcursul miscarii. De asemenea se va fixa ferm intre coapse bazinul pacientului. In momentul maririi fortei se pot auzi cracmente in regiunea coloanei vertebrale, acestea arata reusita procedeului. Se repeta de 2 ori spre fiecare parte (stg. – dr.). 8. FLEXIA ARTICULATIILOR GLEZNEI SI ALE GENUNCHILOR Se va urmari obtinerea sunetului de eliberare -“indreptare” a art. gleznei, fara a forta insa semnificativ manipularea! 9. FLEXIA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR Sunetul produs de desprinderea suprafetelor articulare ale falangelor anunta succesul executiei tehnicii! Atentie, intrebati pacientul cu privire la existenta unor suferinte acute sau/si cronice ale degetelor si actionati in consecinta. 10. MASAREA REGIUNII SACRALE Se va suplimenta nr. de repetari in cazul “impastarii” regiunii sau/si in cazul unor suferinte cronice locale (ex. Sacroileita). De asemenea se va adapta intensitatea aplicarii procedeului functie de cerinte si constitutia pacientului (regula cu caracter general in privinta aplicarii procedeelor!!!). 11. MASAREA MUSCHILOR FESIERI STANGI CU PALMA Se va aplica presiunea graduat functie de rezistenta intampinata din partea tesutului muscular, insistand asupra zonelor simtite ca fiind tensionate. De asemenea se va insista asupra musculaturii soldului suferind de dislocarea art. sacro-iliace.
2
12. MASAREA MUSCHIULUI TENSOR AL FASCIEI LATA SI A MUSCHILOR FESIERI STANGI, CU POLICELE Se va aplica presiunea graduat functie de rezistenta intampinata din partea tesutului muscular, insistand asupra zonelor simtite ca fiind tensionate. 13. MASAREA PLIULUI FESIER STANG Se va masa suplimentar, schimband si aria de masaj (2, 3 puncte pe tendon) in cazul muschilor masivi cu tendon foarte bine reprezentat. 14. MASAREA FETEI POSTERIOARE A COAPSEI STANGI Se va dubla nr. de repetari functie de tonusul muscular, diferentiat si apreciat fata de membrul inferior drept. 15. MASAREA ZONEI POPLITEE STANGI Se va efectua masaj prin procedeul de apasare tragere, cu prudenta, in cele 3 puncte inferioare liniilor (ultimelor puncte ale fiecarei linii) masate la nivelul coapsei si in cele 3 puncte superioare punctelor (primelor puncte) care vor fi masate la nivelul gambei. Total 6 puncte, cu policele lipite unul de celalat (paralele)! 16. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI STANGI Vezi recomandarea de la masajul coapsei. 17. MASAREA MUSCHILOR FESIERI DREPTI CU PALMA Se repeta procedeul nr. 11 pe partea dreapta. 18. MASAREA MUSCHIULUI TENSOR AL FASCIEI LATA SI A MUSCHILOR FESIERI DREPTI, CU POLICELE Se repeta procedeul nr. 12 pe partea dreapta. 19. MASAREA PLIULUI FESIER DREPT Se repeta procedeul nr. 13 pe partea dreapta. 20. MASAREA FETEI POSTERIOARE A COAPSEI DREPTE Se repeta procedeul nr. 14 pe partea dreapta. 21. MASAREA ZONEI POPLITEE DREPTE Se repeta procedeul nr. 15 pe partea dreapta. 22. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI DREPTE Se repeta procedeul nr. 16 pe partea dreapta. 23. INTINDEREA ARTICULATIILOR GLEZNELOR (prin presare in lateral) Se va urmari obtinerea sunetului care anunta desprinderea suprafetelor articulare dintre calcaneu si astragal, si dintre astragal si tibie. Miscarea de manipulare trebuie sa fie scurta si viguroasa, avand in vedere totusi starea si gradul de mobilitate ale articulatiilor mentionate. 3
24. MASAREA SIMULTANA A TENDOANELOR ACHILIENE STG +DR Nr de repetari si intensitatea vor fi ajustate dupa cerinte, ca varianta suplimentara, se vor masa tendoanele cu policele si aratatorul (in “cleste”) prin tragere spre calcaneu de circa 10 ori. 25. MASAREA SIMULTANA A MUSCHILOR TRICEPSI SURALI . In cazul muschilor foarte tensionati si/sau obositi se poate aplica si un masaj suplimentar prin rularea antebratului pe toata suprafata lor precedata sau urmata de un masaj prin apasare rotire (spre linia mediana) a punctelor de pe liniile laterale, cu policele si palma celeilalte maini asezata deasupra, pentru dozarea intensitatii apasarii. 26. MASAREA TALPILOR Acestea se pot masa, suplimentar, prin neteziri efectuate cu cotul, urmate de un masaj in puncte, cu policele, asezand palma deasupra lui. Masajul va fi efectuat asupra fiecarui picior in parte. Functie de gradul de tensionare al muschilor flexori ai halucelui si al aponevrozelor plantare se vor efectua combinatii de procedee indicate de instructor de la caz la caz. Masajul in puncte se va efectua asupra a circa 30 de puncte, asezate pe trei linii a cate 10. Se va insista asupra zoelor tensionate si/sau dureroase in detrimentul celorlalte. 27. INTINDEREA CONCOMITENTA A MUSCHILOR ANTERIORI AI COAPSELOR Procedeul va fi precedat de un masaj efectuat cu talpa practicantului in 3 puncte de 2 ori la nivelul fiecarei coapse gamba fiind ridicata la 90*. Apasarea cu talpa va fi suficient de intensa incat sa genereze un usor disconfort pacientului. 28. MASAREA MUSCHILOR TRAPEZI SUPERIORI (in pozitia culcat) Nr de repetari se va adapta functie de nivelul de contractura musculara intalnit. Nu se va insista mai mult de 20 – 30 ori. Adica aplicarea tehnicii de baza de 2, 3, ori. 29. MASAREA TUTUROR MUSCHILOR SACROSPINALI Se va repeta de circa 5 ori. Apasati perpendicular uzand de propria greutate atunci cand este cazul. Prudenta la cei cu fracturi costale in antecedente!. Memorati starea musculaturii situata simetric fata de c.v. Actionati in consecinta la procedeul nr. 33. 30. MASAREA REGIUNII LOMBARE Se va insista suplimentar la nivelul vertebrei L-5, de circa 5 ori, la cei cu suferinte lombare cronice. 30
31. MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATULUI STANG Policele va urmari conturul omoplatului apasand ferm asupra tesuturilor masate. 32. MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATULUI DREPT Se repeta procedeul 31 pe partea dreapta.
4
33. MASAREA MUSCHILOR DORSOLOMBARI (PARAVERTEBRALI) STANGI Se va dubla numarul de repetari la partea mai tensionata fata de cealalta. De exemplu, 2 ori dr. + 2 ori stg. + 2 ori dr. 34. MASAREA MUSCHILOR DORSOLOMBARI (PARAVERTEBRALI) DREPTI Se repeta pe partea dreapta tehnica de la punctul 33, inversand mainile. 35. MASAREA MUSCHILOR UMERILOR 36. MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI OMOPLATILOR 37. MASAREA REGIUNII DIN DREPTUL BULBULUI RAHIDIAN SI A INSERTIILOR MUSCHILOR GATULUI PE OSUL OCCIPITAL Se va dubla nr. de repetari atunci cand pacientul nu resimte apasarea ca fiind semnificativa. 38. MASAREA MUSCHILOR GATULUI (in decubit ventral) stg + dr Se vor masa numai liile 1 si 2 daca la masajul efectuat la pct. 3. 39. EXTENSIA ARTICULATIILOR INTERVERTEBRALE CERVICALE La finalul miscarii, efectuand o miscare ferma si viguroasa se va obtine desprinderea suprafetelor articulare ale apofizelor vertebrale cervicale (C-6; C-7) si dorsale ( D-1; D-2), succesul va fi anuntat de un sunet specific. Atentie la corectitudinea pozitiei capului pacientului (flexia posterioara maxima a gatului, adica barbia cat mai inainte), si la coordonarea apasarii concomitente asupra osului parietal si a regiunii suprascapulare. 40. MASAREA ARTICULATIILOR MAINILOR SI A DEGETELOR 41. MASAREA CONCOMITENTA ANTEBRATELOR SI A BRATELOR 42. MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI CU GENUNCHII Se va mari nr. de repetari la persoanele masive, cu musculatura proeminenta si cu tonus crescut. 43. MASAREA REGIUNII MUSCHILOR FESIERI CU GENUNCHII Vezi recomandarea de mai sus. 44. MANIPULAREA ARTICULATIILOR SACRO-ILIACE IN DECUBIT LATERAL. Centrul de greutate al executantului va fi cat mai aproape de punctul de sprijin al antebratului pe fesierii pacientului. Se va folosi propria greutate, lasata brusc asupra antebratului pentru a desprinde art. dintre osul sacru si osul iliac. Nu se va impinge de umar. Sunetul produs de desprinderea suprafetelor articulare certifica succesul procedeului. 45. FLEXIA COAPSELOR PE ABDOMEN 5
Procedeul se va efectua pe parcursul expiratiei pacientului. Distribuiti-va greutatea asupra partii anterioare a genunchilor pacientului pentru a optimiza extensia fesierilor si aplatizarea curburii zonei lombare. 46. EXTENSIA MUSCHILOR ADDUCTORI AI COAPSELOR Pentru optimizarea procedeului efectuati-l la inceput prin fixarea unui membru la sol si presiune moderata asupra celuilalt. Repetati de 2-3 ori. 47. INTINDEREA SI TRAGEREA ARTICULATIILOR COXO-FEMURALE Se va urmari deplasarea capului femural astfel incat sa se departeze de acetabulum. Adica extensia ligamentului capului femural. In cazul executiei corecte se va simti culisarea capului femural. 48. MOBILIZARI ALE ARTICULATIEI COXALE STANGI (prin rotiri, flexii, si extensii) La flexia coapsei pe abdomen si a gambei pe coapsa se vor putea auzi sunete care anunta desprinderea suprafetelor articulare ale genunchiului si ale gleznei (prin hiperflexie plantara dorsala). Insa nu acesta este obiectivul procedeului. Efectuati miscarile de rotatie si extensiile la maximul amplitudinii articulare, relativ lent (mai putin extensiile). Constientizati miscarea. Urmariti ca pacientul sa nu participe la miscare, acesta trebuie sa fie complet relaxat. 49. MASAREA REGIUNII INGHINALE STANGI 50. MASAREA FETEI INTERNE A COAPSEI STANGI Se vor masa tendoanele muschilor in apropierea genunchiului, de pe liniile 1 si 2, in 3 puncte. Cu policele, transversal tendolui, cu aplicarea palmei asupra policelui. 51. MASAREA FETEI EXTERNE A COAPSEI SI A LIGAMENTELOR PATELARE STANGI 52. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI (prin rulare) SI A MUSCHILOR TIBIALI ANTERIORI STANGI Se va insista asupra musculaturii contracturate adaptand tehnica la cerinte. De ex. se va aseza palma deasupra policelui care efectueaza procedeul. 53. ROTIREA ARTICULATIEI GLEZNEI STANGI 54. FLEXIA PLANTARA A ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI STANG La finele miscarii de flexie se va efectua o manipulare putin peste limita uzuala fiziologica a articulatiilor in vederea desprinderii suprafetelor articulare ale falangelor. Succesul va fi anuntat printr-un sunet caracteristic. 55. EXTENSIA MUSCULATURII FETEI POSTERIOARE A GAMBEI STANGI
6
56. PERCUTIA TALPII STANGI 57. MOBILIZARI ALE ARTICULATIEI COXALE DREPTE (prin rotiri, flexii, si extensii) Se repeta procedeul 48 pe partea dreapta. 58. MASAREA REGIUNII INGHINALE DREPTE Se repeta procedeul 49 pe dreapta. 59. MASAREA FETEI INTERNE A COAPSEI DREPTE Se repeta procedeul 50 pe dreapta. 60. MASAREA FETEI EXTERNE A COAPSEI SI A LIGAMENTELOR PATELARE DREPTE Se repeta procedeul 51 pe dreapta. 61. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI (prin rulare) SI A MUSCHILOR TIBIALI ANTERIORI DREPTI Se repeta procedeul 52 pe dreapta. 62. ROTATIA ARTICULATIEI GLEZNEI DREPTE Se repeta procedeul 53 pe dreapta. 63. FLEXIA PLANTARA A ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI DREPT Se repeta procedeul 54 pe dreapta. 64. EXTENSIA MUSCULATURII FETEI POSTERIOARE A GAMBEI DREPTE Se repeta procedeul 55 pe dreapta. 65. PERCUTIA TALPII DREPTE Se repeta procedeul 56 pe dreapta. 66. MASAREA LIGAMENTELOR INGHINALE (cu palmele) 67. MASAREA MUSCHILOR DREPTI ABDOMINALI Se va mari nr. de repetari functie de tonusul musculaturii. De asemenea se va adapta tehnica la cerinte, dupa caz putandu-se aplica procedeul preponderent asupra unuia din cei doi muschi drepti abdominali (rectus abdomini). 68. MASAREA ABDOMENULUI Inainte de a efectua procedeele de baza (niv. Gr 1), se va masa circular abdomenul, pe traseul intestinului gros, in 8 puncte prin rotiri ale policelui drept pe punct de circa 5 – 10 ori. Punctele sunt localizate astfel: 1. Ansa sigmoida, 2. colon descendent –portiune inferioara, 3. colon descendent portiunea superioara, 4. Colon transvers portiune terminala stg. 5. colon 7
transvers portiune incipienta dr. 6. Colon ascendent, portiune terminala, 7. Colon ascendent portiune incipienta, 8. Ceccum. Rotirea punctelor se va efectua in sens orar, mobilizand tesutul cat mai in profunzime posibil. In cazul producerii unor senzatii dezagreabile sau dureri semnificative se recomanda efectuarea procedeului la nivel superficial. Practicantul va fi asezat in partea dreapta a pacientului (paralel cu acesta), incepand astfel din stanga masajul punctelor, cu policele mainii drepte. Urmariti ca pacientul sa fie complet relaxat, cu genunchii flectati si cu membrele superioare pe langa corp, pentru a relaxa musculatura abdomenului. 69. MASAREA MUSCHILOR PECTORAL SI DORSAL IN REGIUNEA PERIAXILARA STANGA Inaintea aplicarii procedeelor de baza se va apasa umarul pacientului spre sol, fixandu-l de acesta. Se realizeaza astfel extensia muschilor pectorali. Se va mentine umarul pe sol circa 3 –5 secunde. Se repeta de circa 3 ori. Dupa caz se poate masa cu policele in cca. 3 puncte, pe 2 – 3 linii muschiul pectoral (atunci cand acesta opune rezistenta la intindere sau/si cand umarul sta ridicat de pe sol). 70. MASAREA BRATULUI STANG Se va aplica, dupa caz (persoane cu o constitutie slaba) si procedeul de masaj transversal la nivelul punctelor. Prin apasare – rotire. 71. MASAREA ANTEBRATULUI STANG Vezi recomandarea de mai sus. 72. ROTIREA SI EXTENSIA ARTICULATIEI COTULUI STANG Se va realiza extensia completa a articulatiei cotului, obtinandu-se astfel sunetul caracteristic. Cotul se va manipula cu prudenta. Se recomanda exersarea indelungata a procedeului inaintea executiei propriu zise. 73. MASAREA SI MOBILIZAREA ARTICULATIEI MAINII STANGI Articulatia mainii va fi “scuturata” si apoi extinsala maximum cautand sa se realizeze departarea suprafetelor articulare ale oaselor carpiene, eveniment anuntat de sunete caracteristice. 74. INTINDEREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII STANGI Sunete caracteristice vor anunta succesul procedeului. Degetele vor fi trase axial, ferm si energic. 75. MASAREA FETEI PALMARE A MAINII STANGI 76. MASAREA MUSCHIULUI ADDUCTOR AL POLICELUI STANG Masajul prin apasare – tragere poate fi inlocuit cu circa 3 – 5 presiuni timp de circa 10 secunde asupra punctului delta. 77. EXTENSIA ARTICULATIEI UMARULUI STANG 8
Se va trage concomitent de antebratul si de mana pacientului, modificand unghiul in functie de constitutia si tonusul musculaturii pacientului. 78. MASAREA MUSCHILOR PECTORAL SI DORSAL IN REGIUNEA PERIAXILARA DREAPTA Se repeta procedeul 69 pe partea dreapta. 79. MASAREA BRATULUI DREPT Se repeta procedeul 70 pe partea dreapta. 80. MASAREA ANTEBRATULUI DREPT Se repeta procedeul 71 pe partea dreapta 81. ROTIREA SI EXTENSIA ARTICULATIEI COTULUI DREPT Se repeta procedeul 72 pe partea dreapta. 82. MASAREA SI MOBILIZAREA ARTICULATIEI MAINII DREPTE Se repeta procedeul 73 pe partea dreapta. 83. INTINDEREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII DREPTE Se repeta procedeul 74 pe partea dreapta. 84. MASAREA FETEI PALMARE A MAINII DREPTE Se repeta procedeul 75 pe partea dreapta. 85. MASAREA MUSCHIULUI ADDUCTOR AL POLICELUI MAINII DREPTE Se repeta procedeul 76 pe partea dreapta. 86. EXTENSIA ARTICULATIEI UMARULUI DREPT Se repeta procedeul 77 pe partea dreapta. 87. EXTENSIA ARTICULATIILOR INTERVERTEBRALE CERVICALE Dupa o prealabila pregatire prin masaj si asigurarea ca am efectuat o priza corecta se va reliza o tragere brusca a capului, paralela cu solul, scurta si energica. Sunetele care apar anunta succesul procedeului (desprinderea suprafetelor articulare interapofizare cervicale). ATENTIE: nu se va apasa asupra partii anterioare a gatului sub nici o forma. Dupa extensie gatul va fi eliberat imediat. Nu repetati procedeul mai mult de 3 ori. 88. MASAREA ARIPILOR NASULUI 89. MASAREA ORBITELOR SI TAMPLELOR Punctele supra si sub orbitare se vor masa prin presare timp de circa 3 secunde. La nevoie se va repeta de circa 3 asupra fiecarui punct.In total 10 puncte: 4 sus; 4 jos; 2 in unghiurile orbitei.
9
90. APASAREA GLOBILOR OCULARI Se recomanda palmingul si aplicarea palmelor asupra ochilor (inchisi, bineinteles!) 91. MASAREA MUSCHILOR FACIALI Muschii faciali tensionati vor fi masati cu degetele 2,3,4, prin mobilizari circulare, centripete, ale tesuturilor fetei. 92. MASAREA LINIEI MEDIANE A FRUNTII Masajul asupra scalpului se poate efectua dupa necesitate (cefalee, calvitie, etc.) la nivelul a 7 linii, din care 3 dispuse simetric fata de axa mediana antero-posterioara a capului, si una situata chiar pe aceasta. Procedeul de masaj este cel de baza. Se va repeta de 3 – 5 ori. 93. EXTENSIA REGIUNII DORSALE A TRUNCHIULUI (prin arcuire) Se va impinge cu genunchii in spinele iliace si se va lasa corpul sa atarne pe genunchi pentru a se realiza o intindere libera a coloanei vertebrale. Atunci cand este cazul, genunchii vor sustine diferentiat greutatea (“impingand cu o forta asimetrica oasele coxale), functie de osul coxal dislocat posterior (retroflexia coxalului)! 94. EXTENSIA POSTERIOARA SI INTINDEREA ARTICULATIILOR UMERILOR Se va efectua energic parte finala a procedeului. La nivelul articulatiilor costo-condrale se vor auzi sunete caracteristice eliberarii acestora. Nu se repeta mai mult de 2 ori. Se aplica cu prudenta la persoanele cu elasticitate redusa. 95. INTINDEREA POSTERIOARA A BRATELOR Se va efectua in trei trepte de intensitate, astfel amplitudinea maxima a miscarii va fi relizata graduat. 96. MASAREA REGIUNII SUPERIOARE A UMERILOR 97. RELAXAREA ARTICULATIILOR UMERILOR 98. EXTENSIA MUSCHILOR PECTORALI PRIN APROPIEREA OMOPLATILOR 99. PERCUTIA UMERILOR SI A REGIUNII DORSALE SUPERIOARE A SPATELUI 100. PROCEDEELE FINALE ………………………………………………………………………………………………… NOTA: Aceste procedee reprezinta un minim de cerinte, suplimentare celor de la nivelul unu de pregatire. Detaliile de tehnica, precum si acele procedee cu un grad sporit de risc sau dificultate se vor preda de catre instructor, fiind imposibila sau nerecomandata descrierea acestora. Sorin Iga; 05.06.2003; S.R.Y.
10
*** Aceste informatii sunt suplimentare tehnicilor de baza si se adreseaza acelor practicanti care au experienta in aplicarea acestora. Se recomanda prudenta si discernamant in aplicarea acestor procedee asupra persoanelor cu afectiuni semnificative, asupra persoanelor in varsta, a copiilor, gravidelor, astenici, obezi etc. Gradul 2 de pregatire in terapia yumeiho este pentru initiere in profilaxia imbolnavirii si nu pentru scopuri curative. 01.05.2003; Societatea Romana de Yumeiho Presed.
Sorin Iga – yumeiho
terapeut gr. 5
11
