Yasunari Kawabata - Vuietul muntelui Language: Română Length: 90 pages Atunci când atep!i doar moartea" s-ar putea să #ină $n locul ei dragostea% Atunci când nu spui ce te &rământă" #ise'i% Atunci când #uiete muntele" se $ntâmplă $ntotdeauna lucruri neateptate% (ând $mbătrâneti po!i să descoperi $ntr-o 'i că n-ai urcat $ncă pe )u*i-Yama% i să consta!i că &ericirea nu se a&lă" poate" decât $n clipa care 'boară% +atăl nu-i $n!elege &iul" &iul $i negli*ea'ă ne#asta" nora se simte mai aproape de tatăl so!ului ei decât de to!i ceilal!i" o &iică se simte negli*ată" o amantă este" dacă #rea ,dar nu #rea" mai puternică decât o &amilie% .n copil sau doi sau nici unul% .n bărbat care se *oacă de-a bătr$nețea aude #uietul muntelui" care acoperă i stinge #uietul &amiliei% /au poate că #uietul &amiliei $i găsete ecou $n #uietul $ndepărtat al muntelui% YA/.AR1 KA2A3A+A ,4599-4967 Laureat al 8remiului obel pentru Literatură -495% YA/.AR1 KA2A3A+A V.1;+.L <.+;L.1 +raducere de 8;R1(L;
AA ?RA@><1R;/(. >+> $ 49EC" gata /hingo părea ad$ncit $n g$nduri% ?ei mai cur$nd ai &i cre'ut că e abătut" dec$t că meditea'ă% /huichi" &iul lui" $i dădea seama $ dar nu se mai alarma" $ntruc$t se obinuise cu asta $ că bătr$nul" departe de a medita" nu &ăcea dec$t să-i adune amintirile% +atăl $i scoase pălăria de pe cap i o puse pe genunchi" lăs$ndusi m$inile peste ea" dar &iul lui o luă i o ae'ă $n plasa de baga*e a #agonului ce-i ducea spre peri&erie% $ ;i" naG &ăcu /hingo"
găsindu-i cu greu cu#intele% /er#itoarea aceea" care a plecat nu de mult" cum o chema oareă $ Vorbeti de KaHoă $ Ah" da% KaHo% ($nd a plecat de la noiă $ Ioia trecutăB acum cinci 'ile% $ (inci 'ile%%% /ă nu-ti mai aduci aminte nici chipul" nici #emintele unei ser#itoare care te-a pă ră sit acum cinci 'ile%%% ?e necre'ut%%% >binuit acum cu lapsus-urile tatălui său" /huichi nu le mai lua $n seamă" dar /hingo" cu toate că i el era obinuit" simțea că-4 cuprinde un &ior de spaimă" $n ciuda strădaniilor sale" nu-i putea aminti deloc chipul &etei aceleia% Jadarnica &răm$ntare a creierului său abia dacă-i aducea $n &aă o imagine ce-4 impresionase c$nd#a" demult% La &el se $nt$mpla i acum% /er#itoarea se spri*inise cu am$ndouă palmele pe prag" $n semn de plecăciuneB apoi $i $nclinase trupul $nainte de a-i #orbi% E KaHo $l slu*ise timp de aproape ase luni" dar ea nu mai stăruia $n memoria lui dec$t printr-un gest" printr-o plecăciune pe pragul casei% Asta $l &ăcea să simtă că #iața se detaea'ă de el% 7 Yasuo" soția lui /hingo" a#ea ai'eci i doi de ani% ;ra deci cu un an mai mare ca el% A#eau un băiat" pe /huichi" i o &ată" )usao" care a#ea la r$ndul ei doi copii% Yasuo pă rea $ncă t$nă ră% Vă'$nd-o" n-ai &i cre'ut că e mai $n #$rstă dec$t bărbatul ei% i nu &iindcă acesta ar &i ară- tat chiar at$t de bătrân% Ai &i cre'ut-o mai tânără deoarece aa se cu#enea" iar aparențele acestei perechi nu de'min țeau o ast&el de supo'iție% ?e altminteri" &emeia asta" scundă i robustă" nu se pl$ngea niciodată de sănătate% Yasuo nu era &rumoasă" $n tinerețea lor se #edea c$t de colo că ea era cea mai $n #$rstă dintre am$ndoiB de aceea nici nu-i plăcea să iasă $mpreună cu bărbatul ei% /hingo putea să să spună c$nd anume pe care o o&ereau nu ei $ncetase mai de contra#ină simțimaginea ului comun" con&orm căruia soțul trebuia să &ie cel mai $n #$rstă% /ă &i &ost după ce a $mplinit el cinci'eci de aniă $n general &emeile $mbătrânesc mai repede" la ei $nsă era tocmai pe dos% Anul trecut" c$nd intrase $ntr-al ai'eci i unulea an" /hingo scuipase puțin s$nge% Asta $i #enea probabil de la plăm$ni" dar na găsit de cu#iință să &acă un eamen mai serios" ba nici măcar nu si-a $ngăduit un ră ga' de ade#ărată odihnă% u-i #orbă" de atunci sănă tatea nu 4-a mai supărat cu nimic% (eea ce nu $nsemna chiar că ar &i $mbătrânitB dimpotri#ă" obra*ii $i pă reau mai sănătoi ca oric$nd% ?upă două săptăm$ni de edere la pat" ochii i bu'ele lui recăpă taseră coloritul tinereii% /hingo nu a#usese niciodată mai $nainte #reun semn de boală care să-4 &acă să se g$ndească la tuberculo'ă% /ă scuipe s$nge" la ai'eci de ani" asta i se pă ruse destul de tristG ?e aceea" re&u'ase să &ie consultat de un medic% /huichi socotise că nu era dec$t o $ncăpă ț$nare de bătrân%
Yasuo dormea &oarte bine" desigur datorită sănătății sale 'dra#ene% /&orăiturile ei $l tre'eau uneori din somn pe /hingo% >binuia să s&oră ie de c$nd era adolescentB pă rină ii ei $ncercaseră s-o #indece de acest de&ect" dar nu i'butiseră% /căpase de meteahnă atunci c$nd se căsătorise" $nsă pe la cinci'eci de ani a $nceput să s&oră ie din nou% $n ast&el de situaii /hingo o apuca de nas pe so ția lui i o 'g$l ț$ia uor" iar dacă asta nu a*uta la nimic o str$ngea de cea&ă% Aa cel puin po#estea el $n 'ilele lui bune% $n cele rele" trupul soției" alături de care trăise at$ta amar de #reme" $i producea de'gust% >r" $n seara aceea" bătrânul era prost dispus% Aprinsese lumina" pri#ise cu coada ochiului spre &ața lui Yasuo" o apucase de g$t" o 'g$lă$ise% ;ra transpirată% /oțul nu-i mai atingea ne#asta dec$t atunci c$nd #oia s-o tre'ească din s&o- ră it $ constatare ce-i ră scolea un &el de uoară compă timire% Luă o re#istă lăsată l$ngă marginea pernei" dar căldura *ila#ă $l &ăcu să se scoaleB $mpinse ua glisantă i se ae'ă $n genunchi l$ngă ea% ;ra o noapte cu lună% > rochie era $ntinsă a&ară" la uscat" alburie la lumina lunii si de'agreabilă la #ă'ut% /e g$ndi mai $ntii că ru&a &usese ui- tată pe &r$nghie" apoi că &usese anume lăsată acolo" ca să se '#$nte de sudoare% Au'i un *$r$it $h gră dină B un $r$it de greier l$ngă trunchiul cireului" la st$nga lui% $@reiere să &ie oare 'gomotul sta at$t de lugubruM se $ntrebă el% ?a" era un greiere% $@reierii se tre'esc oare si ei din somn atunci c$nd #isea'ă ur$tM .nul intrase $n cameră i se ae'ase pe marginea cu#erturiiB /hingo $l prinse cu m$na" dar g$ngania nu tipa deloc% $; mut" $i 'ise el" nu e sta%M (a să nu mai &ie atras iară i de lumina din casă" $l aruncă cu putere spre #$r&ul cireului" dar i se pă ru că nu intise bine%
in$nd cu m$na" $i rotea pri#irile spre pom" &ără să tie dacă insectaua a*unsese la destinaie% (e ad$ncă e noaptea la lumina luniiG /imăea $n el $nsui această ad$ncime" care se $ntindea la ori'ont" p$nă departe de tot% 6 u era $ncă 'ece august" dar g$'ele de toamnă $ncepuseră să c$hte% /e au'ea de asemenea cum picăturile de rouă cădeau de pe o &run'ă pe alta% ?eodată" #uietul muntelui a*unse p$nă la urechile lui /hingo% u se simăea nici o adiere de #$nt% Luna" aproape plină" era luminoasă" noaptea puin umedă" iar conturul arborilor care desenau $n aer mici mună i era #aporos" $nsă nemicat $n #ă'duhul $ncremenit% )run'ele de &erigă" din *osul #erandei" stteau neclintite" $n unele nopă i" $n &undul #ăii Kamaura se distingea murmurul #alurilorB /hingo se $ntrebă dacă nu aude cum#a marea" dar nu" nu era dec$t #uietul muntelui% .n #uiet ca al #$ntului $ndepă rtat" $nsă un 'gomot de o &oră ă
ad$ncă" un muget pornit din măruntaiele pă m$ntului% (um lui /hingo i se pă ru că 'gomotul nu ră sună dec$t $n t$mplele lui i că s-ar putea să &ie un #$*$it al urechilor" $i scutură de c$te#a ori capul% Jgomotul $ncetă deodată% 1n aceeai clipă" /hingo &u cuprins de o mare spaimă% +remura ca i cum i s-ar &i #estit ceasul moră ii% Acest uierat de #$nt" sau acest murmur al mării" sau acest #$*$it din ureche" /hingo era con#ins că-4 au'ise de-a binelea% ?ar dacă nu ră sunase nimică +otui acest #uiet al muntelui se au'ise cu ade#ărat" ca si cum un dia#ol oarecare ar &i trecut pe acolo i 4-ar &i &ăcut să ră sune% $n &aa lui" #ersantul abrupt &orma un 'id sumbru $n lumina acestei nopă i umede% ;ra un munte mic" o colină ce pornea parcă din curtea casei% /e pro&ila $n noapte ca o *u- mătate de ou cu coa*a tare% cunotea destul de puin" totui ea $i luase cra#ata i o #$r$se $n bu'unarul hainei lui" agă ată l$ngă toonoma% Apoi se apropie de el i $ncepu să-i spună po#estea #ieii sale% (u două luni mai $nainte" $ncercase să se sinucidă $mpre- ună cu unul din dulgherii care construiseră ospă tria% ?ar $n clipa c$nd să $nghită cianura o stră bătu o $ndoialăB dacă otra#a n-are să-i ucidă $
Acum" $n timp ce $nchidea ua glisantă" $i aduse aminte de gheia aceea% /e $ntoarse să se culce" &ără a $ndră 'ni să-si tre'ească ne#asta de ai'eci i doi de ani pentru a-i spune c$t de tare se speriase că au'ise muntele #uind% 9 D /huichi lucra la aceeai societate cu tatăl săuB pe deasupra" el $l a*uta să-si aducă aminte ceea ce-i dispă ruse din memorie" &uncăiune la care $i dădea contribuia Yasuo" bine$n- eles" i chiar Kiuo% ;rau ast&el trei persoane $n &amilie care #eneau $n spri*inul bătrânului% > secretară anga*ată *uca de asemenea rolul de memento% /huichi intră $n biroul tatălui său" scoase o carte din mica bibliotecă instalată $ntr-un colă al $ncăperii i $ncepu s-o ră s&oiască% $ 1ată ce scrie aiciG &ăcu el" apropiindu-se de masa tinerei &ete" căreia $i ară tă paginile deschise% $ (e esteă $ntrebă /hingo '$mbind% /huichi $i $ntinse cartea &ără s-o $nchidă% $ u-i #orba" aici" de pierderea sentimentului de castitate% 3ărbatul nu poate suporta plictiseala de a iubi #enic aceeai &emeie" după cum &emeia nu se poate mulăumi să iubească un singur bărbat% 8entru ca am$ndoi să &ie &ericii si să poată continua să se iubească un timp c$t mai $ndelungat" ei recurg" &iecare la r$ndul său" la căutarea unui alt partener% ;ste" de &apt" un procedeu de a $ntri uniunea dintre ei%%% 1ată pasa*ul $n chestiune% $ .nde se petrec toate asteaă $ La 8aris%%% ; *urnalul de călătorie $n ;uropa al unui romancier%
egustorul de pete i &iul lui $n&ipseră #$r&ul cuitelor $n scoici" ca să le scoată carnea" iar scr$snetul lamei de oel pe cochilia de os &ăcu să-4 treacă &iori pe /hingo% Le spă lară cu apă la robinet" apoi le tiară mărunt" cu micări iui% 1ntre timp" două &emeiuti se opriseră $n &aa pră #ăliei% $ (e doritiă le $ntrebă negustorul" continu$ndu-i treaba la scoicile lui% $ Vreau nite scrumbie% $ ($teă $ .na% $ Vrei un $peteMă $ ?a% $ .nul singură $ 8e-aia% i-ară tă o scrumbie de mărime mi*locie% )emeia nu luă seama la mo*icia pescarului% Acesta $i dădu scrumbia" după ce o $mpacheta $ntr-o h$rtie% $nsoitoarea ei o str$nse uor de braă" de la spate: $ Am putea să ne lipsim% 8rima" $n timp ce lua scrumbia" trase cu ochiul la homari% $ /$mbătă o să mai a#eiă 8rietenul meu se omoară după astea% (ea din spatele ei tcea% /hingo $i aruncă o ocheadă pe &uriă" cu luare-aminte% ;ra o prostituată cu umerii de'golii" bine &ăcută" cu sandale de piele% 44 8escarul adună carnea tiată" &ăcu trei gră mă*oare pe mi*locul mesei" apoi le puse $n cele trei cochilii de scoică% $ )emei de teapa asta se gă sesc acum c$te #rei la Kama- ura" &ăcu el" ca si cum ar &i scuipat $n ce#a% +onul lui $l surprinse &oarte mult pe /hingo% $ ?ar s$nt destul de bine crescuteG ripostă el" &ără să prea tie de ce% 8escarul punea carnea $n scoici cu un gest nepă sător% /hingo urmărea un singur amănunt: carnea &iecărei molute nu mai a*ungea să umple scoica din care &usese scoasă% $A'i e *oi" g$ndi /hingo% 8$nă s$mbătă mai s$nt trei 'ile" dar acum pescarii au homari din belăug%M $(um o să prepare &ata aia homarul pentru americanul eiă >ricum" e uor" &ie că $l &ierbe" &ie că $l &rige sau $l $nă buă $n aburi% A pră *i un homar e o treabă simplă" dar aceea" barbară%M $ncerca un putu sentiment de simpatie pentru &ata $nsă3ătrânul mai pe urmă nu-si $nlătura o anumită tris- tee% Acasă la el erau patru persoaneB iar el cumpă rase doar trei scoici% (eea ce nu era un semn de delicateă &aă de Kiuo" deoarece asta do#edea că /huichi nu #a #eni la masă% (eruse trei" &ără să se g$ndească: $l omisese pur i simplu pe /huichi% $n drum se opri la negustorul de legume si mai cumpă ră nite nuci de gingo4% C /hingo #enise acasă cu un pachet de scoici" ceea ce nu era $n obiceiul lui% ici Yasuo" nici Kiuo nu se ară tară mirate" poate ca să nu se mire nici$mpreună de &aptul cu că /huichi $ntoarcă tatăl său%lipsea" dei ar &i trebuit să se ?upă ce-i dădu plasa cu t$rguieli nurorii sale" bătrânul o urmă $n bucătrie%
@ingo- arbore cu &run'ele $n e#antai" cu &ruct comestibil" culti#at i ca plantă ornamentală ,subramura gHmnospermelor% 47
$ Vrei să-mi aduci un pahar cu apă i 'ahră $ umaidec$t" ră spunse Kiuo" dar bătrânul deschise el $nsui robinetul% $n bucătrie se a&lau i cre#ei" precum i homari% (e coincidenă : bătrânul simăise" $ntr-ade#ăr" o uoară po&tă de crustacee" dar nu inuse cu tot dinadinsul să cumpere nici din unele" nici din altele% /e uita la homari" la coloritul lor #iu: $/$nt &rumoiM" 'ise el% Kiuo spă rgea o nucă cu muchea cuitului de bucătrie% $ $mi pare ră u" dar nucile astea nu-s bune de m$ncat% $ ?a% +ocmai mă g$ndeam că nu e timpul lor% $ /ă-i tele&onă m băcanului" să-i spunem% $ u merită osteneala" $n schimb" scoicile s$nt rude cu crustaceele% Am adus apă la r$uG $ A" &ac prinsoare că asta $ti amintete de ceaină riile din ;noshima% i Kiuo se linse uor cu limba pe bu'e: )iindcă scoicile de la ;noshima s$nt bune mai ales ca tsuboHai4" cre- #eii o să-i &rigem" iar homarii o să-i pră *im% <ă duc să cum- pă r nite ciuperci uscate" $ntre timp" tată" eti bun să culegi c$te#a pă tlăgele #inete din gră dină ă $ ?a%%% ră spunse /hingo% $ i c$te#a &run'e de mentă% $ ?ar ce" homarii nu ne-a*ungă Kiuo aduse numai două scoici la masă% /hingo o#ăi puin" apoi $ntrebă: $
Kiuo nu se mohor$ la chip i nici nu $ntrebă măcar unde se dusese /oțul ei% )usese cea mai tânără dintr-o &amilie cu opt copii% (eilalăi apte mai mari dec$t ea erau căsătorii i a#eau ei $nă ii multi copii% Asta $l &ăcea pe /hingo să aducă mereu #orba despre marea &ecunditate a pă rină ilor lui Kiuo% La r$ndul ei" aceasta se pl$ngea adesea că /hingo nu i'butise să rețină numele &ra ților si surorilor sale" i cu at$t mai puin pe cele ale droaiei de nepo ți i nepo țele% La naterea tinerei &emei" mama sa" care nu mai #oia să aibă copii i se credea scăpată de lehu'ie" cuprinsă de ruine $ la #$rsta eiG $ $i blestemase chiar trupul" $ncercase să a#orte'e" dar $n 'adar% aterea &usese grea i copilul a trebuit să &ie tras de cap" cu cletele% Kiuo $i po#estise lui /hingo aceste amănunte" pe care le tia de la mama eiB dar el nu $nă elegea nici ca o mamă să-i $mpă rtească asemenea lucruri &iicei sale i nici ca &iica să i le spună socrului ei% ?$hdu-si pă rul la o parte" Kiuo $i ară tase o mică cicatrice pe &runte% ?e c$nd 'ărise această cicatrice" /hingo resimăea 4C 0 uoară atracție pentru nora lui" pe care o socotea demnă de a &i iubită% 4 se pă rea anume că Kiuo &usese ră s&ă țată" ca &iind cea mai mică dintre copii" sau" mai degrabă" că a#ea darul de a se &ace iubită% ;ista $n ea un nu tiu ce plin de gingă ie% ($nd intrase $n casa lui" /hingo &usese i'bit de tinuta ei grațioasă" de &elul plăcut $n care-si mica umerii" ce-i dădea un &armec nou $n ochii lui% i apoi" Kiuo" mărună ică si albă la chip" $i amintea de sora mai mare a lui Yasuo% $n adolescenă ă /hingo simăise o puternică atracție &aă de acea &emeie% ?upă moartea ei" Yasuo" ce#a mai t$nă ră" intrase $n &amilia ei pentru a &ace mena*ul i a se $ngri*i de copilul pe care-4 lăsase sora ei" dedic$ndu-se $ntregime ar &ipe#rut s-o $ un $nlocuiască $n$ntoate pe soraacestei sa" căcisarcini% $l $ndră;agea cumnat bărbat &rumos $ dar o iubise prea mult pe sora sa" o ade#ărată &rumusețe" despre care nu s-ar &i 'is că &usese 'ămislită de aceeai mamă% 8entru Yasuo" sora i cumnatul ei erau două &iințe născute ca să &acă parte dintr-o lume ideală% Yasuo $i era de &olos cumnatului ei din cau'a copilului" dar el se pre&ăcea că nu băga de seamă ade#ăratele intenă ii ale tinerei &ete i ducea o #iaă &oarte de'ordonată% Yasuo pă rea a se mulăumi cu o eistență ă de &iină ă de#otată" c$nd /hingo $ care era la curent cu toate aceste $mpre*ură ri $ o luă $n căsătorie% Ast'i" după trei'eci de ani" el nu se mai g$ndea că această căsătorie a &ost poate o eroare% > căsătorie bună nu depinde totdeauna de un punct de pornire bun sau ră u% (u toate acestea" imaginea surorii lui Yasuo le ră măsese $n inimă i" &ără să #orbească nici unul" nici celălalt despre ea" n-o puteau uita% imic surprin'ător deci că apariția lui Kiuo re$nsu&lei" ca lumina unui &ulger" amintirile lui /hingo%
/huichi" $nsurat doar de doi ani" a#ea de*a o metresă" spre marea uimire a tatălui său% ?eosebindu-se $n această pri#ină ă de tină rul pro#incial care &usese /hingo" /huichi nu părea &răm$ntat nici de pasiunile" nici de sentimentele sale $ acestea nu puneau pentru el nici o problemă% ?e 4E c$nd data prima eperienă ă amoroasă a &iului săuă /hingo habar n-a#ea% ;l bănuia că actuala metresă a băiatului trebuie să &ie o pro&esionistă" un &el de prostituată% 8e secretarele de la $ntreprindere /huichi se mulțumea să le in#ite doar la dans" poate numai ca să-4 pă călească pe tatăl său% 8artenera lui probabil că nu era o tinerică" $i spunea /hingo" &ără #reun temei #alabil" ci numai &iindcă se g$ndea la Kiuo% ?e c$nd /huichi a#ea o metresă" #iaa con*ugală a tinerei perechi luase o $ntorsătură nouă% $nsui trupul lui Kiuo se schimbase% 1n noaptea ce urmă incidentului cu scoicile" /hingo" tre'indu-se din somn" au'i #ocea lui Kiuo $ntr-un &el cum n-o mai au'ise niciodată% $u tie nimic despre ibo#nica bărbatul ui eiM" g$ndi bătr$nul% $(u o scoică" tatăl a ceră it iertareaM" era să spună el cu glas tare% ?ar" dacă Kiuo nu bănuia ceea ce urca spre ea ca #alurile mării" de la cealaltă &emeie" /hingo" la r$ndul lui" se minuna: $(e-a &ost oareM 3ătrânul nu mai a#ea somn% /e cră pa de 'iuă% ;l se ridică din pat si se duse să ia 'iarele% Luna era sus pe cer% $i aruncă ochii peste titluri i adormi din nou% E $n gara +oHo" /huichi se urcă repede $n tren ca să ocupe un loc" spre a-4 ceda apoi tatălui său" care #enea după el% $i dădu 'iarul de seară"bu'unar% dimpreună cu o pereche ochelarilui" pe dar care-i scosese dintr-un 3ătrânul $i a#eadeochelarii cum $i uita adesea" lăsa o pereche de re- 'er#ă la /huichi" să-i pă stre'e el% Acesta" aplec$ndu-se puin $nainte" #orbea pe deasupra 'iarului% $ Ast'i" 'ise el" am rugat-o pe +ani'ai să ne aducă pe una din colegele ei de coală" o &ată care #rea să lucre'e ca ser#itoare% 4 $ >G > prietenă de-a lui +ani'aiă ?ar nu te g$ndeti că asta s-ar putea să pre'inte un incon#enientă $ (are $ > ser#itoare instruită de +ani'ai ar putea s-o in&orme'e pe ne#astă-ta% $ ;hG i ce-ar putea să-i spună ă $ <ă rog" o să #edem după ce #om cunoate persoana $n chestiune% (obor$ră $n stația Kamaura% /huichi #ru să se lămu- rească% $ +ani'ai i-a spus ce#a despre mineă $ u mi-a spus nimic% Ai aran*at $n aa &el ca să nu su&le o #orbă" nu-i aa $ (e ideeG ?acă" din $nt$mplare" ar &i ce#a $ntre secretara dumitale si mine" asta ar &i &oarte *enant pentru dumneata% Ar r$de lumea" recunoti
$ (rede ce #reiG ?ar bagă de seamă" descurcă-te cum poți" numai Kiuo să nu tie nimic% /huichi părea că nici nu a#ea de g$nd să se ascundă% $ ?e la +ani'ai ai a&lat $ >are ea dorete să se distre'e cu tine tiind că ai o prietenă $ 8robabil% ; la mi*loc un &el de gelo'ie% $ (umplitG $ ?ar am s-o rup cu &emeia aceea% ?a" da" am s-o rup% $ u pricep nimic din ce-mi spui% Va trebui să te ascult c$nd #oi &i cu mintea limpede% $ > să #orbim $n linite despre asta după ce o #oi pă ră si% $ >ricum" nu-i spune nimic lui Kiuo% $ 3ine% ?ar dacă tie /hingo mormăi ce#a" apoi tăcu" m$hnit% Acasă" bătrânul ră mase tot timpul $ncruntat% /e sculă de la masă $nainte de a termina i se retrase $n camera lui% Kiuo intră să-i aducă o &elie de pepene% $ Kiuo" ai uitat sarea" 'ise Yasuo #enind $n urma ei% (ele două &emei se ae'ară" &ără #reo treabă deosebită" $n #erandă% $ -ai au'it-o pe Kiuo strig$nd: pepenele" pepeneleă 46 $ u" n-am au'it nimic% ?ar tiam că l-a pus să se ră - cească" ră spunse bătrânul% $ Ve'i" Kiuo" n-ai strigat destul de tareG 'ise Yasuo $ntorc$ndu-se către nora ei% $ 8esemne că pe tata $l supă ră ce#a" ră spunse aceasta% /hingo tăcu un ră stimp% $ Am neca'uri cu urechile" de la o #reme $ncoace% 1eri noapte am ieit să mă ră coresc pe pragul uii i am au'it un 'gomot ca i cum muntele #uia% (u toate astea" maică-ta dormea dusă% Yasuo i Kiuo $i $ntoarseră &eele către munte% $ ; cu putină ă ca muntele să #uiascăă $ntrebă Kiuo% $ntr-o 'i" mama ne-a po#estit că dumneata ai au'it muntele #uind tocmai $nainte de moartea ei% de ?umneata nu-i aa" /hingo &usurorii cuprins groa'ă% 1ne-ai se păpo#estit" rea de neiertat că mamă uitase aa ce#a% Vuietul muntelui a*unsese p$nă la el" dar el nu-i mai aducea aminte% Kiuo pă rea si ea tulburată după ce adusese #orba despre asta% .merii ei &rumoi erau neclinti ți% 45 Aripile de greiere 4 )usao" &iica lor" #eni $n #i'ită cu cele două &etițe ale sale: cea mare era de trei ani" cea mică era $ncă ne$nățărcată% ?acă #a respecta această periodicitate" #iitorul nou-nă scut nu #a putea să apară prea repedeB totui /hingo o $ntrebă" cu un aer distrat: $ $ntinse pe cea mică pe spate" ca s-o schimbe% $ ?ar Kiuoă &ăcu ea la &el de distrată% Kiuo" care pri#ea de aproape &etița" se $ntunecă uor la &aă%
$
Yasuo puse portmoneul la loc" dar nu se dădu bătut: $ Am dreptul să mă interese' de &iica mea% (e #e'i ră u $n astaă
braele i picioarele subăiri% /hingo $i &ăcu loc să treacă" apoi $i $ndreptă pri#irile mai departe" pe drum% ($te#a case mai $ncolo" se $nă lăau alte tulpini de &loarea-soarelui% )iecare tulpină a#ea trei &lori $n #$r&" pe *umătate mai mici dec$t cele pe care le admirase adineauri% $nainte de a porni" /hingo $i mai $ntoarse o dată pri#irile spre acele mari tulpini de &loarea-soarelui% $ +atG ;ra #ocea lui Kiuo% ;a #enea $n urma lui% 8ă s- tile de soia #erde at$rnau pe marginea coniei sale% 3ine ai #enitG +e uitai la &lori /hingo resimăi o anumită s&ială" nu &iindcă &usese surprins admir$nd o &loare" ci &iindcă se $ntorsese acasă &ără /huichi% i" aproape a*uns" admira &loarea-soarelui de unul singur% $ /$nt magni&ice" nu-i aaă Ai 'ice că-s nite capete de oameni mari% 77 Kiuo ridică uor &aa% Această comparaie: $capete de oameni mariM" $i #enise deodată" pe neg$ndite" dar" după ce rosti cu#intele" greutatea &loriisoarelui $i apă ru ca un lucru &oarte concretB la &el ca i alcătuirea armonioasă" ordonată" a plantei% 8etalele &ormau o coroană" un ciucure ornamental" dar cea mai mare parte a &lorii" tot centrul ei" era plin de o mulăime de semină e alungite" $ncărcate de mie'" $nsă linitite si ae'ate la r$nd" &ără a e#oca nici de'ordine" nici $n#ră *bire% )loarea era mai mare dec$t un cap de omB această impresie de #olum organi'at putea să tre'ească o comparaie cu un creier" iar aceea a unei puteri naturale a#ea pentru el sensul unui simbol de #irilitate% u tia cum s$nt $mpă ră ite organele bărbăteti i &emeieti pe acest capitul al &lorii" dar pentru bătrân el simboli'a o &oră ă bărbătească% Amurgul se lăsa peste această 'i de #ară B era momentul c$nd se st$rnete adierea ră coroasă a serii% 8etalele ce $ncon*urau &loarea pă reau $ncă galbene" de o culoare &eminină% >are imaginaia lui se *uca acum cu d$nsul &iindcă se a&la alături de Kiuoă /hingo $i $ntoarse ochii de la &loare i $i reluă mersul pe drum% $
trei igă ri care se &umau singure" $nă irate la 7D r$nd" toate la &el de lungi" una l$ngă alta% <-am simăit &oarte $ncurcat% $ntr-ade#ăr" $n tren" ideea de a-i spă la creierul $i trecuse la un moment dat prin minte" $nsă noiunea trupului adormit $l sedusese mai mult dec$t a unui creier re$nnoit% ?e bună seamă" era obosit% A'i dimineaă" $n 'ori" a#usese două #ise i $n am$ndou $i apă ruse c$te un mort% $ -ai #rea să-i iei un concediu $n #ara astaă $l $ntrebă t$nă ra &emeie% $ 3a da" as #rea să-4 iau% <-aă duce la Kamiochi" &iindcă nimeni nu #rea să se $mpo#ăre'e cu capul meu% in#idie' pe )usao" 'ise Kiuo" dar i se pă ru că #orbele ei sunau prea &als% 3ătrânul" spun$ndu-i toate acestea tinerei &emei" sau $n- cerc$nd s-o amu'e" nu căuta oare s-o &acă să uite că el se $ntorcea acasă &ără /oțul eiă u a#usese această intenă ie" dar poate că $n inconă tientul lui%%% $ u cum#a r$'i de mineă Kiuo nu tiu ce să ră spundă% $ ?ată &iind situaia $n care se a&lă )usao" nu prea #ăd cum as putea &i numit un pă rinte bun% Kiuo" &$sr$cită" se roi p$nă $n #$r&ul urechilor% $ u e #ina dumitale" tatG 'ise ea" i $n tonul #ocii sale /hingo resimăi o oarecare consolare% Lui /hingo nu-i plăcea să bea rece nici chiar $n toiul #erii% Yasuo nu #oia să-i dea băuturi reci i" $ncetul cu $ncetul" 7C nu-i mai aducea aminte de c$nd obinuină a de a se abăine de#enise regulă% ?imineaa" la sculare" apoi seara" c$nd se $ntorcea acasă" bea mult ceai cald% ;ra o tradiie asupra căreia #eghea Kiuo% A*ung$nd acasă după ce admiraseră $mpreună &loarea- soarelui" Kiuo se gră bi să-i dea ceaiul cu#enit% 3ătrânul bău o *umătate de ceacă" apoi se de'bră că" pun$ndu-i un chimono uor" de bumbacB după aceea $i luă ceaca i iei pe #erandă" sorbind c$te o $nghiitură de ceai" din mers% Kiuo $l urmă" cu un er#et curat i igă ri" $i mai turnă o ceacă de ceai" apoi se ridică să-i aducă ochelarii i 'iarul de seară% (e neplăcutgră lucru să-ti pui ochelarii după ce ti-ai ters &aaG (ontempla dina% 8a*itea era negli*ată" $n &und" un p$lc de iarbă sălbatică i unul de tri&oi creteau ca pe c$mp%
&run'iuriB probabil că erau mai mulăi% /hingo ar &i #rut să-4 #adă ridic$hdu-se deasupra ierburilor" sau depă rt$ndu-se" dar &luturele 'bura numai $n dosul &run'elor% 8ri#indu-4 ast&el" /hingo a#ea impresia că $n dosul acestor buruieni eistă o lume mică" deosebită de cea obinuită% Aripile &luturelui" care se 'ăreau printre tri&oiuri" i se pă reau pline de graie% $i aminti deodată de stelele care licăreau printre arborii de pe colină" $n spatele casei" mai alaltseară" c$nd luna era aproape plină% Yasuo #eni l$ngă el" pe #erandă% $ /huichi o să se $ntoarcă t$r'iu ast-seară ă $ntrebă ea" &ăc$ndu-i #$nt să se ră corească% $ (red că da" &ăcu /hingo" $ntorc$ndu-i &aa spre gră dină% Ve'i &luturele acela care 'boară dincolo de tu&iă $l #e'i $ ?a% Acum &luturasii $ erau trei $ o 'bughiseră pe deasupra tri&oiului" ca i cum nu le-ar &i plăcut că &useseră #ă'ui de Yasuo% 7E $ .ite" erau trei% /$nt ochi de pă un" 'ise /hingo% u erau &luturi din aceia prea mari" iar culoarea lor i se pă ru mai cu- r$nd tearsă% Reapă rură $n dreptul pinilor de l$ngă casa #ecină" după ce descriseseră o diagonală peste gard% Jburau $n &ormaie #erticală" &ără să de#ie'e sau să modi&ice distană a dintre ei% /e $nă lăară cu #ite'ă printre pini" spre #$r&uri% 8inii aceia nu &useseră tiai niciodată" căci aa &ac bunii gră dinariB crescuseră deci &oarte $nalăi% > clipă mai t$r'iu" unul dintre &luturi $ni $ntr-o direcăie nepre#ă'ută% /tră băt$nd curtea $n 'bor *os" el se $ndreptă spre tri&oi% B $ A'i dimineaă" $i spuse /hingo lui Yasuo" $nainte de N" a mă tre'i" am$mi #isat de două ori morti% de la ceai- nă ria +atsumi o&erea soba4% $ i n-ai3ătrânelul luat $ ;h%%% n-ar &i trebuit să iau /hingo se $ntrebă: $/-ar putea să mori &iindcă ai primit" $n #is" un blid cu m$ncare de la un mortM $ (e-am &ăcută u" nu cred c-am m$ncat% ;rau tieei * de hrică pe &unduleă de bambus% B A#ea impresia că se deteptase &ără să &i m$ncat% )orma #asului era pă trată" neagră pe dina&ară" de un rou aprins $nă untru" cu lemn de bambus la &und% 3ătrânul $i amintea limpede culoarea tieeilor% Visul era cu ade#ărat $n culori" sau $l colorase el la detep- tareă u mai tia% $n orice ca'" numai hrică ră măsese precis $n amintirea lui" restul de#enise ters% /hingo sttea $n picioare" l$ngă castronelul cu m$ncare pus M*os pe tatam&-" $n timp ce moul i ai lui erau ae'ai% imeni na#ea pernă% (ă /hingo ră măsese $n picioare" asta era curios% 1ată ce reinuse el din toată scena% Visul acesta $l tre'ise din somnB la deteptare i-4 amintise
&oarte bine% Apoi adormise din nou% A doua 'i dimineaa 4 /oba $ tieei de hrică% 7 +atami $ rogo*ină% 7 amintirea #isului $i era $ncă i mai #ie" dar seara totul se tersese" a&ară de imaginea $n care se #edea hricăB restul" ceea ce &usese i ceea ce urmase" umbră% mul pă rea putin a&umat%
)aa-i roie" cu porii dilatai" precum i gesturile lui $i tră dau beia% 1ată ce reinea /hingo din #isul acesta% (asa din #is era oare aceea $n care /hingo locuia acum" sau cea $n care locuise mai de multă Aita" care lucrase la aceeai societate cu /hingo" ca director" murise la s&$ră itul anului trecut" $n urma unei hemoragii cerebraleB $n ultimii ani slăbise mult% $ 8e urmă am mai a#ut un #is" $i spuse lui Yasuo% $n acesta se &ăcea că Aita #enea la noi cu o sticlă plină% $ ?omnul Aitaă ?ar domnul Aita nu bea" e straniuG $ Aa-i% ;ra astmatic% ($nd a a#ut atacul" mucoasele 4-au $nă buit% >mul sta nu bea" a#ea totdeauna o doctorie la el% +otui" imaginea lui Aita" aa cum $i apă ruse $n #is" cu gesturi dega*ate" de mare băutor" $i struise &oarte #ie $n minte% $ i tu ai băut cu elă $ u" n-am băut deloc $mpreună" 'ise /hingo% Abia s-a apropiat de mine" că m-am i tre'it" &ără ca el să &i a#ut timp să se ae'e% $ ; groa'nicG /ă #ise'i două persoane" moarte am$n- douG $ 8oate că au #enit să mă ia" murmură /hingo% A*unsese la #$rstă c$nd mulăi dintre #echii lui prieteni muriseră% ;ra poate normal ca aceti moră i să-i apară $n #isB totui" nici Aita" nici moă +atsumi nu apă ruseră $n #isele 4 /ae$ băutură alcoolică din ore'B #in *apone'% 75 lui $n chip de moră iB ci ca oameni #ii% Vă'use bine trupul lor" &aa" mai limpede chiar dec$t $n amintirile reale pe care le pă stra despre ei% )aa aceea $mpurpurată de beie" Aita n-o a#usese niciodată $n #iaă i /hingo i-o amintea &oarte bine" p$nă $n cele mai mici amănunte: cu porii dilatai% (um se &ace atunci că chipul &etei pe care o m$ng$iase $n aceleai #isuri a putut să-i scapeă i că nici nu tia măcar cine era /e $ntrebă dacă nu cum#a #reun simăm$nt de #ino#ăie $i umbrea memoria% u" nu putea să &ie asta" deoarece nu ră măsese prea mult timp treaă ca să &ormule'e o *udecată moralăB somnul $l cuprinsese din nou" numaidec$t% 3ătrânul nu reinea din acel #is dec$t amintirea unei de- cepă ii a simăurilor% (e #is ciudat totui" #isul unei ast&el de decepă iiG (hiar $n somn /hingo nu-4 gă sise plăcut i n-a#ea de g$nd să mai #orbească despre el nimănui" nici măcar soției lui% $n bucătrie se au'eau sporo#ăind Kiuo i )usao" care pregă teau masa% 1 se pă ru că ele #orbeau puin prea tare%
C
$n &iecare seară greierii săreau din cireă i intrau $n casă% A&l$ndu-se $n gră dină" /hingo #oi să cercete'e cireul de acolo% ;l au'i un mare 'um'et de aripi: erau greierii care 'burau $n toate pă ră ile% /e miră nu at$t de numărul insectelor" c$t de #olumul etraordinar al acestui 'gomot" asemă- nă tor" i se pă rea lui" cu cel al 'b$rn$itului unui stol de #ră bii puse pe &ugă% $i $ndreptă ochii spre arborele $nalt: era" tot" un b$'$it ne$ntrerupt% orii" pe cerul cenuiu" &ugeau spre ră sărit% 3uletinul meteorologic lăsa să se spere că 'iua de a'i $ a două sute 'ecea după echinocăiul de primă#ară $ are să scape de tai&unurile de pomină% /hingo a#u totui impresia că astă seară un $nceput de &urtună ar putea să le aducă &rigul% 79 Kiuo se apropie de el: $ +ată" i s-a $nt$mplat ce#aă Am au'it greierii i m-am speriat% $$nt$mplat )ac" $ntr-ade#ăr" o larmă ca ide cum s-aral &ipă o nenorocire% /e nemaipomenită" #orbete de &onetul aripi sărilor de baltă" dar i sta mi se pare cel puin la &el de puternic% Kiuo inea $ntre degete un ac cu aă roie% $ u e at$t 'gomotul de aripi" c$t $r$itul lor" ca i cum le-ar &i &rică de ce#a% $ -am obser#at asta% /hingo se uită spre odaia de unde #enea Kiuo% +$nă ra &emeie cosea o hinuă roie" de copil" croită din sto&a unei blu'e aruncate de Yasuo% $ /atoo se mai *oacă si acum cu greieriiă $ntrebă /hingo% Kiuo ridică &aa% 3ătrânul cre'u că #ede pe bu'ele ei o $ncu#iină are ce nu putea &i au'ită cu urechile% )etia +oHoBunul greierii geau"mai dar$ht$i o iaripile speriaucu puin% #enea )usaode$iladăduse căruiao atră $i tiase &oar&ecă% ?e-atunci" de c$te ori copila prindea o ast&el de insectă" #enea cu ea la Yasuo sau la Kiuo" cer$n- du-le să-i taie aripile% Yasuo condamna acest obicei: $)usao nu &ăcea aa c$nd era micăM" 'icea ea" #r$nd să eplice prin asta reaua in&luenă ă a /oțului% 1ntr-o 'i pă li c$nd dădu de o colonie de &urnici roii care cărau un greiere mutilat% /hingo se amu'ă" deoarece Yasuo nu era &emeia care să se lase impresionată de un asemenea incident% ?ar poate că ea &usese stră punsă de un presentiment" $n cau'ă nu putea &i numai greierele acela% /atoo" de o #icleană $ncăpă $nate" continua să &acă obră 'nicii chiar după ce persoanele mari $i cedau% )u #ă'ută arunc$nd $n gră dină" cu un gest pre&ăcut" cu un aer per&id"
o insectă care &usese mutilată ast&el" tiind că cei mari o obser#au% )usao se pl$ngea $n &iecare 'i mamei de situaia ei" dar &ără să &ie'e data plecării% Asta" &iindcă nu-i $mpă rtise $n $ntregime problemele sale% D0 /eara" $n pat" Yasuo $i raporta lui /hingo pl$ngerile 'ilnice ale &iicei sale% ;l o asculta $n general cu un aer distrat" dar simăea că )usao nu spusese $ncă totul% 3ătrânul tia că e de datoria pă rină ilor să pregă tească terenul pentru destinuiri" $nsă cu o &iică de trei'eci de ani" măritată" e greu să intri $n inima subiectului% A primi $n casă o &emeie cu doi copii" asta $nseamnă de asemenea o $ncurcă- tură% (a atare" am$na mereu discuia" de pe o 'i pe alta" a- tept$nd să se i#ească o re'ol#are% $ntr-o 'i" la masă" )usao spusese de &aă cu /huichi i Kiuo: $ +ata e &oarte dră guă cu Kiuo% $ /e $nă elege" ră spunse Yasuo% i eu mă silesc să &iu dră guă cu ea% Vorbele spuse de )usao nu cereau numaidec$t un ră s- punsB Yasuo se eprimase pe un ton #esel" dar replica era totui o mustrare% $;a $nsăi nu e dră guă cu noiM Kiuo roi% Yasuo #orbea probabil &ără ocoliuri" dar cu#intele ei pă reau să conă ină un g$nd ascuns% ;le lăsau să se sub$nă e- leagă că pă rină ii o pre&erau pe noră" care pă rea &ericită" mai mult dec$t pe propria lor &iică" ce pă rea ne&ericită% 1 se putea atribui oare lui Yasuo at$ta ră utateă (eea ce $ncerca ea era un anumit de'gust de sine% (el puin aa interpreta lucrurile /hingo" care descoperea un simăm$nt analog la el $nsui% ?ar ca o &emeie" o mamă bă- tr$nă" să-4 &i putut mani&esta &aă de ne&ericita ei &iică" iată ceea ce &u neateptat pentru /hingo% $ ;u" unul" nu s$nt de pă rerea asta% Kiuo nucam e dră&als% guă/huichi" cu bărbatul ei" si" 'isebine$nă /huichi" i gluma lui sună Yasuo eles" Kiuo tiau că /hingo ară ta multă simpatie tinerei sale nurori" dar nu se #orbea niciodată despre asta" iar remarca &ăcută de )usao a#u darul de a-4 posomori deodată pe /hingo% 8entru el" nora lui era o ra'ă de lumină $n această casă sumbră" ai cărei membri nu tră iau $n sensul $n care 4-ar &i #oit el" ba nu i'buteau nici măcar să tră iască după dorină ele lor proprii% D4 Ast&el" &iină ele 'ămislite din s$ngele i carnea lui $l apă sau greu pe /hingo" $n timp ce pre'enă a nurorii sale $i adusese o uurare" o ra'ă de lumină $n singură tatea lui mohor$tă% /e lăsa $n #oia sentimentalismului său% 1n ce-o pri#ea" t$nă ra &emeie nu se g$ndea c$tui de puin la sumbrele meandre prin care se t$ră ste psihologia oamenilor bătrâni i nu se &erea deloc de el% Re&lecăia &ăcută de )usao" $i spuse /hingo" se apropiase poate prea mult de taina ascunsă $n inima lui%
1ncidentul ră bu&ni peste trei sau patru 'ile" la ora mesei% /hingo sttea sub cireă i se g$ndea la toate acestea" precum si la aripile de greiere i la /atoo% $ )usao se odihnete $ ?a" ră spunse Kiuo" ridic$nd ochii spre el% /-a dus s-o culce pe Kunio% $ (iudat copil e /atoo astaG ?e c$te ori )usao o adoarme pe cea mică" /atoo le $nsoete i se urcă $n spinarea mamei sale% Atunci de#ine cuminte% $ ; prea mică% $ 3unică-sa n-o iubete" dar probabil că #a s&oră i ca ea" c$nd o să aibă paispre'ece sau cincispre'ece ani% Kiuo" mirată" nu pă rea că $nă elege% ;a se pregă tea să se $ntoarcă $n camera unde cosea" iar el $ntr-a luiB tocmai pornise $ntr-acolo" c$nd ea $i spuse din urmă: $
.rcă pe ua cea mare si se $ndreptă spre camera lui /huichi% $ Ascultă" &ăcu el &ără să se ae'e" +ani'ai te-a pus la curent $ .n e#eniment care pri#ete &amiliaă $ .n e#enimentG 8roima dată c$nd o #ei mai duce la dans" cumpă ră -i măcar o rochie de #ară G 4 =arunobu" =o'umi Iihai" 'is /u'ui ,467E-4660" gra#or nă scut $n +oHo" presupus creator al stampei $n mai multe culori% DD $ AaG i-a &ost ruine cu ea $ +ot ce se poate%%% 3lu'a i &usta nu i se armoni'au delocG $ Are si altele% ; normal" ai luat-o pe nepregă tite% ?acă i-ai &i spus dinainte" s-ar &i $mbră cat mai bine% i $ntoarse capul% /hingo" ocolind camera unde dormea )usao $mpreună cu cele două &etie ale ei" intră $n odaia alăturată% Ridică ochii către pendulă% $; ora cinciM" murmură el" ca pentru a se uura% DC orii de &lăcări ?ei 'iarele anună aseră că a doua sute 'ecea 'i" adică 'iua c$nd se produc $n mod obinuit tai&unurile" #a &i linitită $n anul acela" un tai&un se iscă totui $n a*un% /hingo citise acele articole $ poate nu tocmai nite ade- #ărate buletine meteorologice $ cu c$te#a 'ile $n urmă% La apropierea calamitii" toată presa a publicat" se $nă elege" nenumărate in&ormaii i a#ertismente% $ Ast'i cred că ai să te $ntorci de#reme acasăG /hingo $i propunea &iului său să plece $mpreună cu el% ;io" secretara" $l a*ută pe bătrân să se pregă tească" apoi se $mbră că i ea la repe'eală" tră g$ndu-i un impermeabil alb si transparent" prin care pieptul $i apă rea $ncă si mai plat% ?e c$nd" $ntr-o seară" la dancing" obser#ase bustul ei plă- p$nd" /hingo nu se putea $mpiedica să nu-i arunce ochii spre el" $n ciuda acestui mic cusur% ;io" aproape alerg$nd" cobor$ scara după ei i-i a*unse la ieire% )iindcă ploua cu gă leata" &ata nu-i mai &ăcuse bu'ele si obra*ii% /hingo se pregă tea s-o $ntrebe: $Locuieti departeM dar se abăinu: $i mai pusese poate de dou'eci de ori această $ntrebare" &ără să reină niciodată ră spunsul% 1n staia Kamaura călătorii cobor$ră si se re&ugiară sub streini ca să se &erească de &ichiurile ploii% ($nd /hingo i /huichi a*unseră $n dreptul casei cu &loa- reasoarelui" au'iră prin uierul &urtunii o #oce care c$nta /ows 1es toits de 8aris% $ ;i nicipenu-i pasăGpusese &ăcu /huichi" @autH" care-l Kiuo%recunosc$nd un disc de LHs DE ?upă ce discul se termină" c$ntecul re$ncepu% 8e la *umă- tatea lui" se au'i 'ornă itul uii eterioare" care se $nchidea%
Acompaniind discul" #ocea tinerei &emei" care c$nta $n timp ce tră gea ua" a*unse p$nă la ei% ;a nu prinsese de #este" din pricina &urtunii si a c$ntecului" că socrul si bărbatul ei se $ntorseseră acasă% $ ; teribil" panto&ii $mi s$nt plini de apă% /huichi $i scoase ciorapii $n antreu% /hingo intră $n casă" ud leoarcă% $ lat-#ăG 3ine că ai a*unsG Kiuo" &oarte bucuroasă" le iei $nainte" /huichi $i dădu ciorapii pe care-i inea $n m$nă% $ +ată" i dumneata eti udG ?iscul se opri% Kiuo mai puse o dată placa de la $nceput" apoi se ridică" in$nd pe brae hainele din care curgea apa% /huichi $i $nnodă un obi peste chimono% $ tii că te aud #ecinii c$nt$ndă u-i pasă" pe o #reme ca asta $ Am pus discul să c$nte tocmai &iindcă mi-era &rică% ;ram $ngri*orată din pricina #oastră" nu mai puteam sta locului% (u toate acestea" t$nă ra &emeie ară ta o #eselie ner#oasă" ca i cum &urtuna ar &i surescitat-o% ($nta $ntruna" $n timp ce mergea să aducă de la bucătrie ceaiul lui /hingo% /huichi era cel care-i cumpă rase c$ntecele acestea pari'iene" care" de alt&el" $i plăceau i lui% ;l #orbea &rană u'ete" soția lui nu" $nsă o $n#ăase pronună ia% ;a se a*uta de disc si a*unsese să c$nte destul de bine% )irete" nu reda $ntocmai sa#oarea pe care LHs @autH $ o &emeie care $n $mpre*ură ri grele i'butise să iasă la liman $ o dădea acestor melodii" dar interpretarea st$ngace si simplistă a lui Kiuo nu era lipsită de &armec% ($nd se măritase" &ostele ei colege de liceu $i &ăcuseră cadou o colecăie de c$ntece de leagă n din lumea $ntreagă% La $nceput le punea adeseori la pate&on" iar c$nd era singură" c$nta ea $nsăi cu *umătate de #oce" urmărind $nregistrarea% /hingo &usese uor emoionat% /ocotea că acest cadou &eminin era &oarte &rumos% D +$nă ra &emeie" c$nd asculta c$ntece de$nmorm$ntare leagă n" pă rea ad$ncită $n amintirile sale dinacele copilărie% $ La aă #rea să-mi c$nte aceste discuri% <-aă mulăumi cu at$t% )ără predici i discursuri &unebre" $i spusese $ntr-o 'i /hingo% u era dec$t o #orbă aruncată $n #$nt" dar ochii ei se umpluseră de lacrimi% (um $nsă Kiuo nu a#ea nici un copil" probabil că se săturase de aceste c$n- tece de leagă nB de la o #reme ele nu se mai au'eau $n casă%
#acarmul #i*eliei% 7 &emeie $i schimbă coa&ura de mai multe ori $n #ia- a ei% /cria $n 'iare% @ă sesc că e destul de interesant ca idee% $ $n ce 'iară ;ra #orba" după Yasuo" de o &emeie care murise de cu- r$nd% ;a &ăcea mondene% Aa $ncepea articolul% $n realitate" tetul portrete spunea cu totul altce#a: pictoria aceea nu-si schimba niciodată coa&ura si" de la #$rsta de dou'eci de ani p$nă la moarte" la apte'eci i cinci de ani" adică timp de mai bine de *umătate de #eac" $i pă strase acelai stil: cel mai simplu" cu un pieptene $n cea&ă% Yasuo resimăea o admiraie &aă de o persoană at$t de constantă $n simplicitate" dar $n acelai timp pă rea &oarte impresionată de o &ra'ă asupra di&eritelor coa&uri care marchea'ă #iaa unei &emei% A#ea obiceiul să citească 'ilnic ga'etele" apoi să recitească mai multe ediii succesi#e% La care 'iar se re&erea $n acel mo- mentă A&ară de asta" seara" asculta cu pioenie tirile de la ora nouă" ast&el că nu rareori se $ntimpla să deschidă #orba despre subiecte cu totul nepre#ă'ute% $ )usao ar trebui să-si schimbe si ea mai des coa&ura" sugeră /hingo% $ Asta e ade#ărat pentru &emei" dar ast'i coa&urile se schimbă mai rar ca altdată" c$nd se purta conciul după #e- D5
chea modă% ?acă )usao ar &i tot aa de &rumoasă cum e Kiuo" asemenea schimbări ar &i interesante% $ ($nd a #enit aici te-ai purtat ur$t cu ea% 8robabil că a plecat supă rată% $ ?in pricina ta% /-ar 'ice că nu-i pasă dec$t de Kiuo% $ u-i ade#ărat" eti nedreaptă% $ icidecum% (hiar i $nainte n-o iubeai pe )usao" nu te ocupai dec$t de /huichi% Aa eti tu% $n timp ce nu te simăi $n stare să-4 mustri pe /huichi că are o amantă" o copleeti cu atenă ii pe Kiuo% (eea ce" la drept #orbind" e mai ră u% > $mpiedici să-i arate gelo'ia% ; dureros% Ah" mai bine ne-ar $nghii potopulG /hingo" $ncremenit de aceste cu#inte &urtunoase" ră spunse cu *umătate de glas: $ ; un tai&unG $ .n tai&un" da% )iica noastră" la #$rsta ei" i $n #remea noastră" nu este oare o laă tc$nd din gură atunci c$nd ar #rea ca pă rină ii ei s-o s&ătuiască să di#oră e'eă $ u-i chiar aa" dar se pune problema di#oră uluiă $ (ă se pune sau nu" #ăd de pe acum mutra ta conster- nată c$nd o să te pomeneti cu )usao i cu cele două &etie $n brae% $ +u eti cea care te sperii mai mult% $ )iindcă mai e i Kiuo" pre&erata ta% ?ar chiar lă- s$nd-o la o parte pe Kiuo" situaia asta nu-mi &ace plăcere% ?in c$nd $n c$nd #orbele lui Kiuo mă $n#eselesc" pe c$nd )usao mă deprimă" $nainte de a o &i măritat" nu era chiar aa% >are pă rină ii să se schimbe $ntr-at$taă >ricum" e &iica noastră" s$nt nepoelele noastre% (e gro'ă#ieG .ite cum mă in&luenă e'iG $ ;ti mai laă dec$t )usaoG $ Vorbeam $n glumă% -ai #ă'ut" pe $ntuneric" că scoteam limba $ Asta mă surprinde% tiu că ai limba scurtă" bunicoG $ $mi pare ră u pentru )usao% ie nuă D9 $ Am putea s-o lum la noi% (a i cum ar &i &ost i'bit de o amintire" /hingo continu: Alaltieri #enise cu o stambă $n care $i $mpachetase $ ?a" o stambă% ilucrurile% mi se pă$ > reastambă că am mai #ă'ut-o c$nd#a" dar nu-mi amintesc bine% u era de la noiă $ > bucată lungă de p$n'ă" nuă ($nd s-a măritat i-am $n&ăurat $n ea oglinda din trusoul ei% ;ra o oglindă mare% $ Ade#ărată ($nd am #ă'ut acea p$n'ă" nu mi-a plăcut% ?e ce să se &olosească tocmai de eaă Ar &i putut să ia #ali'a din timpul călătoriei de nuntă% $ Vali'a e grea" si mai are i doi copii% u mai e #orba să &acă impresie% $ ?ar la noi mai e i Kiuo% $ ;i bine" p$n'ă aceea o adusesem eu c$nd ne-am căsă- torit noi" ca să &ac o boccea% $ (e spuiG $ ?ar era i mai #eche% > a#eam" cred" de la sora mea" căci după moartea ei mi-a ser#it ca să $n&ăor un ghi#eci cu ară ar" c$nd mam $ntors la ade#ărata mea casă% ;ra destul de mare ca să $n#elească un ară ar pitic% $ Au'i" au'iG &ăcu /hingo $ncet% (oloritul acelui copă cel splendid $i apă ru distinct $n minte" ilumin$ndu-i tot capul% +atăl lui Yasuo se ocupa cu creterea
arborilor miniaturi'ai i $ndeosebi a ară arilor" $ntr-un oraă din pro#incie% ;l era a*utat de sora mai mare a lui Yasuo% $n această noapte de &urtună" /hingo" $n patul lui" $i amintea de ea re#ă'$nd-o $n picioare" $n &aa r$ndurilor de ară ari% Acest tată $i o&erise" &ără $ndoială" &iicei sale un arbust c$nd a pă ră sit casa" ca tânără măritatB sau poate $l ceruse eaă Apoi" după moartea ei" $ntruc$t era un ghi#eci preios i nimeni n-ar &i &ost $n stare să se $ngri*ească de el $n noua &amilie a tinerei căsătorite" a &ost adus $napoi" ori poate bătr$- nul $l ceruse Ară arul cu &run'ele #er'i care umplea acum mintea lui /hingo era chiar acela care &usese pus pe altarul &amiliei% C0 $/ora lui Yasuo a murit deci toamnaM" $i 'ise /hingo% $n regiunea /inano toamna #ine repede% ?ar #asul a &ost adus $napoi atunci" imediat după moartea tinerei căsătoriteă Ară arul $n&lorise pe altarul &amiliei% u" coincidenă a ar &i prea simbolică% 1maginaia lui să se *oace oare cu amintirileă 3ătrânul ră mase pe g$nduri% /hingo nu mai tia c$nd murise cumnat-sa" dar se abăinu s-o $ntrebe pe Yasuo" deoarece aceasta $i spusese $ntr-o 'i: $;u nu 4-am a*utat niciodată pe tata să-i culti#e copă ceii lui $n ghi#ece% 8oate că aa era &irea mea" dar a#eam impresia că el no iubea dec$t pe sora mea% ?e &apt" si eu o iubeam mult% ;ram geloasă pe ea" bine$nă eles le &ăcea pe toate mult mai bine ca mine%M i" cum nu se putea să #ie #orba de pă rtinirea lui /hingo &aă de /huichi" &ără a se duce cu g$ndul la aceea a tatălui lui Yasuo pentru sora ei mai mare" Yasuo spusese $ntr-o 'i: $i eu am &ost un &el de )usao%M /hingo se miră că stamba de care se &olosise &iica lui era o motenire de la cumnata lui" dar &iindcă era #orba despre această moartă" nu mai spuse nimic% $ /ă dormim" 'ise Yasuo% +inerii &i g$ndind că nici să bătrânilor de somn% i i adăugă #or : (um poate Kiuo r$dă aa"nupeleo arde &urtună ca astaă să pună mereu acelai c$ntecă > gă sesc *alnică% $ dată ne culcăm i noi de#reme" i uite ce pă esc cu tine% Ară arul miniatural $i struia $ncă $n minte% 1n tineree" /hingo simăise atracăie pentru cumnata lui% ?upă trei'eci de ani de căsătorie" această #eche rană să mai s$ngere'e oare i acumă Ast&el g$ndea el" $n acea parte a capului unde struia imaginea ară arului% Adormi ca la un ceas după otia lui% .n 'gomot puternic $l tre'i din somn% $ (e este Au'i paii lui Kiuo" care #enea" pe dibuitele" de la ce- lălalt capă t al coridorului% C4 $ V-ai tre'ită strigă ea% <ă tem că acoperiul de tablă
de pe mioshi4 a &ost aruncat de #$nt pe casa noastră% (el puin" aa ni s-a pă rut nouă% +oate &oile de tablă care acopereau mioshi &useseră luate de #$nt% apte sau opt dintre ele au &ost gă site $n gră dina lui /hingo% $ngri*itorul de la templu a #enit să le ia" dis-de-dimineaă% A doua 'i" linia spre Yoosua a &ost restabilită% /hingo se duse la birou% $ Ai au'it ce-a &ost ast-noapteă ici dumneata n-ai putut să dormi" nu-i aaă o $ntrebă el pe secretară $n timp ce aceasta $i ser#ea ceaiul% $ u" $ntr-ade#ăr% ;io $i descrise c$te#a stricăciuni pro#ocate de tai&un" pe care le #ă'use pe &ereastra trenului de suburbie% $ (e-ar &i să mergem ast'i la dansă 'ise /hingo după ce &umase două igă ri% ;io ridică ochii spre el i '$mbi% $ Alaltieri" a doua 'i după ce am &ost $mpreună" m-au durut rinichii% u mai s$nt dec$t un biet bătrânG 8e &aa tinerei &ete se desenă o cută ră utcioasă" de la pleoapa in&erioară p$nă la ră dăcina nasului% $ 8oate ai &ost prea $ncordat% $ 8rea $ncordată (re'i oare că spinarea mi s-a $nco#oiat de pe acumă $ Vă ineai at$t de depă rtat de mine c$nd dansai" de parcă ar &i &ost o crimă să mă atingei% $ ?aă u-mi dădeam seama%%% u-i ade#ărat% $ +otui%%% $ (ăutam să mă in dreptă > &ăceam &ără să #reau% $ Ade#ărat 4 inută po- tri#ită" orice s-ar 'ice" pentru o 'i de tai&un% (onturul păacoperit rului urma linie unduitoare $ndără tul urechilor" $n locul acela" de oobicei" negrul pă rului contrasta puternic cu albeaa pielii% )ata purta o rochie bleumarin de colăriă" din l$nă sub- ire" care nu era nouă i nu lăsa să se obser#e $ngustimea pieptului%
$ /huichi nu te-a mai in#itat din 'iua aceeaă $ u% $ ?acă &iul te negli*ea'ă din pricină că danse'i cu tatăl " n-ai noroc" să tiiG $ u #orbii aaG ;u s$nt cea care am să-4 in#it pe d$nsul% $ Văd că n-am moti#e să mă nelinitesc pentru dumneata% $ ?acă mă tachinai" n-am să mai merg să danse' cu dumnea#oastră% $ >ricum" eti la curent cu toate" el nu se poate ascunde &aă de dumneata% ;io tresări% $ > cunoti pe amanta luiă ; dansatoareă )ata tăcu " $ncurcată% $ ; mai $n #$rstă dec$t elă $
Luna" suspendată la ră sărit" aproape plină" era aureolată de acele &lăcări nebuloase" iar ra'ele sale estompau contururile norilor mai apropiai% 1n a&ară de această pulbere de &oc alb" restul cerului era curat% ?upă &urtună" $n ră stimp de o noapte" el de#enise $n $ntregime negru% 8ră #ăliile oraului tră seseră obloanele i pre'entau" după tai&unul din a*un" un aspect de'olant% La ieirea din cinema" spectatorii se ră sp$ndeau pe stră 'ile pustii% $ ?upă noaptea cumplită de ieri" să mergem să ne cul- căm mai de#reme" 'ise /hingo" simăind cum $l pă trunde un &rig" o tristee &i'ică% Ar &i #rut să aibă căldura unui alt trup% 1 se pă rea că se apropie momentul crucial al #ieii $ da" acesta era simăm$ntul ce-4 stp$neaB pă rea că dibuie $n prea*ma unui imponderabil ce trebuie determinat% CE(astanele 4 $ .ite" gingo $ncepe să dea iar muguri% $ ; $nt$ia oară că obser#i asta" Kiuoă ;u am #ă'ut de mult% $ )iindcă dumneata" tată" stai totdeauna cu &aa spre el% +$nă ra &emeie care i se ară ta din pro&il socrului ei" $ntoarse &aa spre arbore% ?e multă #reme" locul &iecăruia dintre cei patru membri ai &amiliei era &iat pentru totdeauna la masă% /hingo se ae'a cu &aa spre ră sărit" soția lui la st$nga sa" pri#ind spre sud" &iul său la dreapta" spre nord" i nora" $n &aa bătrânului deci pri#ind spre apus% @ră dina se #edea la sud i la ră sărit% 8ă rină ii ocupau locurile mai bune% (ele ale &emeilor erau" $n plus" dictate de comoditatea ser#iciului la masă% Luaseră obiceiul de a se ae'a mereu aa" chiar si atunci c$nd nu m$ncau% Kiuo sttea totdeauna cu spatele la gingo" dar &aptul că ea nu obser#ase mai cur$nd $nmugurirea arborelui $i pă - rea $ngri*oră tor lui /hingo% $ (um de n-ai obser#at c$nd deschideai ua glisantă sau c$nd măturai #eranda $ 1ntr-ade#ăr" mă mir si eu" acum" că-mi spui dumneata% $ i" ia g$ndete-te: c$nd te $ntorci acasă" pă eti drept pe sub arbore" aa că el $i sare $n ochi% ?ar tu mergi mereu cu &aa $n *os" preocupatG $ Ah" s$nt o 'ăpă citG +$nă ra &emeie &ăcu o micare din umeri% ?e-acum $ncolo am să &iu mai atentă" ca să #ăd tot ceea ce #e'i dumneata% 3ătrânul gă si că ră spunsul ei era puin melancolic% C $ -o să &ie tocmai uor% $n #iaa lui /hingo n-a#usese #reo prietenă căreia să-i &i dorit să #adă tot ceea ce #edea el% Kiuo sttea cu pri#irile aintite la gingo% $ /pre #$r&ul colinei mai e un arbore care $nmugurete% $ ?a" mă $ntreb dacă nu i-a pierdut &run'ele $n tai&un%
(olina care se ridica $n dosul casei lui /hingo se s&$ră ea la picioarele templului intoist" iar marginea ei &usese nete- 'ită pentru a se amena*a pa*itea din &aă% Acolo se $nă lăa acel gingo" $nsă #ă'ut pe &ereastră" din su&ragerie" 4-ai &i luat drept un arbore de pe colină% )usese de'golit de tai&unul de peste noapte% Acest gingo si cireul erau singurii arbori cărora #$ntul le smulsese &run'ele: ei su&eriseră mai mult dec$t ceilalăi atacurile &urtunii" poate &iindcă erau cei mai mari din prea*ma casei% >ri &run'ele lor s$nt mai puin re'istenteă (ireul pă strase la $nceput c$te#a &run'e #etede" dar acum că'useră i acelea" ast&el că ră măsese golaă% 8e colină" &run'ele de bambus se #ete*eau i ele% 8oate din cau'ă că marea era aproape i #$ntul aducea stropi de apă sărată" $n gră dină" s-au gă sit chiar c$te#a ramuri de bambus" smulse de &urtună%
$ Asta-i tot ce gă seti dumneata să ră spun'iă $ i ce #rei să ră spundă Yasuo $nchise robinetul i o chemă pe nora ei% $ Kiuo" #rei să te ocupi de &loriă ;rau &rumoase" aa de &rumoase" că nu mam putut opri să nu le culeg" dar te-aă ruga să le aran*e'i tu% $ (u plăcere" $nsă mai $nt$i #reau să i le ară t tatei% +ânără &emeie le aduse $n brae% Yasuo se spă lă pe m$ini" apoi #eni $n casă" aduc$nd o #a'ă din &aiană ă de /higarai" udă de apă% $ (oada-#ulpii din gră dina #ecinului &ace nite &lori &oarte &rumoase" 'ise ea" ae'$ndu-se% $ (reste $n aceeai curte cu &loarea-soarelui" adăugă /hingo" care $i aduse acum aminte de splendida plantă &r$ntă de &urtună si care 'ăcea la pă m$nt" de c$te#a 'ile" pe marginea potecii" cu o ti*ă de un metru i *umătate% /-ar &i spus că e un cap rete'at de pe trup% C5 8etalele &lorii se o&iliseră cele dint$i" apoi marea tulpină $i pierduse &ră ge'imea" culoarea se stinsese" de#enise pă - m$ntie% ($nd #enea" c$nd pleca" trebuia să pă ească $n &iecare 'i peste ea" $nsă nu #oia s-o mai #adă% 8artea de *os a tulpinii decapitate ră măsese $n picioare" la poartă" &ără &run'e% Alături de ea" cinci sau ase &lori de coada#ulpii" aliniate" erau de un rou stră lucitor% $ >rice s-ar 'ice" nu s$nt alte coada-#ulpii pe aici care să se compare cu ale #ecinilor" constată Yasuo% 7 (asa de#astată pe care o #isase Yasuo nu era alta dec$t #echea casă a &amiliei sale" care ră măsese pustie după moartea pă rină ilor ei% La măritiul &iicei mai mari" tatăl lor se g$ndea" desigur" să lase această locuină ă motenire lui Yasuo% ;l pă rea să procede'e $mpotri#a pre&erină elor lui" dar probabil că Yasuo $i inspira oarecare milă" $ntruc$t cealaltă" &oarte &rumoasă" a#usese mai mulăi peitori% (ea mai mică" după moartea surorii sale" se dusese să lucre'e $n &amilia unde se căsătorise aceasta i unde aproape că o $nlocuia% +atăl " ad$nc rn$hnit" era pesemne ros de remus- cări" căci dacă Yasuo putea să nutrească asemenea g$nduri" pă rină ii" &amilia ei purtau $ntr-o oarecare măsură ră spunde- rea% ?ar el pă ru să &ie mulăumit de căsătoria ei cu /hingo" ast&el că se resemna săi s&$ră ească 'ilele &ără a mai căuta motenitor pentru căsua lui% /hingo depă ise acum #$rsta pe care o a#ea socrul lui atunci c$nd se &ăcuse această căsătorie%
să plătească cheltuielile i impo'itele cu ceea ce c$tigau din #$n'area lemnelor de pe terenul muntos% Ast&el" de multă #reme" această casă nu mai $nsemna o po#ară" dar nici nu aducea #reun #enit% >dată" $n timpul ră 'boiului" se i#ise un cumpă ră tor" pe #remea c$nd se &ăcea e#acuarea populaiei de la oraă" $nsă /hingo #oi să crue ataamentul soției lui pentru casa pă - rintească% )ăcuseră nunta aici% +atăl lui Yasuo inuse ca nunta să aibă loc la el" spre a se consola de &aptul că ultima &iică $l pă ră sea% ;act $n momentul c$nd schimbau pocalele" că'use o castană din pomB /hingo nu uitase niciodată acest amă- nunt% (astana că'use pe una din acele pietre mari din gră dină" apoi se rostogolise mai departe" p$nă $n p$r$u% 8oate &iindcă supra&aa acelei pietre era $nclinată" rostogolirea castanei &usese de o &rumusee impresionantă% )usese c$t pe-aici să scoată un strigă t de uimire% Aruncase o pri#ire $n *urul lui% imeni nu pă rea să &i obser#at căderea unei banale i ne$nsemnate castane% A doua 'i dimineaa" /hingo &ăcu o plimbare p$nă la r$u% 8e malul apei 'ăcea o castană% Alte c$te#a că'useră din pom" ici i colo" ast&el că aceasta nu era neapă rat cea de ieri% +otui" /hingo o ridică i o luă cu el% $l stră bătu g$ndul de a-i #orbi despre ea lui Yasuo" $nsă g$ndul i se pă ru copilăresc% ?e alt&el" ea i cei din prea*ma ei" 4-ar &i cre'ut oareă > arun- că $ntr-un tu&iă" tem$ndu-se mai puin de $ndoiala otiei lui" dec$t de ridicolul $n &aa bărbatul ui &ostei sale cumnate% ?acă acest cumnat n-ar &i &ost acolo" /hingo ar &i putut să atragă atenă ia că" chiar $n timpul ceremoniei de nuntă" că'use o castană din pom" $nsă pre'enă a lui $i impuse o t- cere care semăna cu o umilire" $ntr-ade#ăr" atracăia pe care o simăise altdată pentru cumnata lui" chiar după căsătoria ei" $i crea un &el de mustrare de conă tiină ă" iar $nsură toarea cu Yasuo" după boala isău% moartea acelei $l &ăcea se elege" ruine'e &aă de cumnatul /ituaia luisurori" Yasuo era" sesă$nă i mai complicată" deoarece cumnatul ei o &olosise E0 oarecum ca ser#itoare" &ăc$ndu-se că nu #ede ce se petrece $n inima ei% (ă acest cumnat a &ost in#itat la nuntă" nimic mai normal" dar /hingo simăea că-i #ine ră u numai c$nd se tre'ea $n &aa lui% ;ra" ce-i drept" un bărbat de o &rumusee stră lucitoare% Lui /hingo i se pă rea că el lumina locul unde se a&la% 8erechea pe care o &ormase cu sora ei i se pă ruse totdeauna lui Yasuo că &ace parte dintr-o lume ideală% /hingo" lu$nd-o pe sora pă ră sită" se situa deci pe un plan de ireme- diabilă inegalitate $n raport cu cumnatul său" care" i se pă - rea lui" pri#ea cu ră ceală i de sus căsătoria celebrată $n 'iua aceea% Acest amănunt pe care /hingo nu $ndră 'nise să-4 dea $n #ileag" acest incident ne$nsemnat" căderea unei castane" trebuia să ră m$nă $ngropat $n istoria #ieii celor doi soi%
($nd se nă scu )usao" tatăl ei speră $n taină" &ără s-o mărturisească so ției lui" că &ata #a &i &rumoasă i că #a semăna cu mătua ei% ?ar #ai" )usao a#ea să &ie i mai ur$tă dec$t mama ei% /hingo susăinea că $n #inele celor două surori nu cursese acelai s$nge" iar $n &orul lui interior era de'amăgit de soția lui% La c$te#a 'ile după ce Yasuo #isase #echea casă pă rin- tească" o telegramă" trimisă de nite rude apropiate de la ară" le aduse #estea că )usao se instalase acolo" cu cele două &etie% Kiuo primi telegrama i ea o transmise soacrei ei% $ Visul meu a &ost deci o pre#estireG 'ise Yasuo" mai degrabă calmă" adres$ndu-se /oțului ei" care citea 'iarul% $ A" da" casa de la ară 8rimul g$nd al lui /hingo &u că &iica lui nu se #a sinucide% $ ?ar de ce nu s-a $ntors la noiă $ /-o &i temut să nu a&le Aiharaă $ ;h%%% a dat el #reun semn de #iaă $ u% $ Acum" că &aptul e consumat" de #reme ce soția lui i copilele au plecat%%% E4 $ ?ar dacă )usao i-a spus că #ine la noi" ca r$ndul tre- cută (red că lui Aihara nu i-ar #eni uor să #ină să se pl$n- gă la noi% $ >ricum" &aptul e consumat" nu-i aaă $ <ă miră că ea a putut să plece la ară% $ u putea să #ină la noi $ u putea%%% Vorbeti ca un om &ără inimă% +rebuie să recunoti că n-ar &i putut să se $ntoarcă la noi" biata )usao% $i dai seama c$tă tristee pentru pă rină i" pentru copii%%% /hingo" cu spr$ncenele $ncruntate" cu bărbia $ntinsă $nainte" $i de'lega cra#ata% $ > clipă% .nde-s hainele mele ora $i aduse lucrurile de schimb" apoi se retrase $n tcere cu costumul de oraă al bătrânului% Yasuo sttea cu capul plecat" cu ochii $ndreptai spre ua glisantă pe care ra &emeie o tră sesemur$n urma $ imic n-o #a $mpiedica pe t$nă Kiuo să plece si ea" murăei%bătrâna% $ 8ă rină ii nu pot &i responsabili la in&init de #iaa con*u- gală a &iilor lor% $ Ah" nu eti $n stare să $nă elegi su&letul &emeilor%%% $n- tr-o situaie neplăcută" o &emeie reacăionea'ă alt&el dec$t un bărbat% $ <-ar mira" totui" ca o &emeie să $nă eleagă su&letele tuturor celorlalte &emei% $ ici ast-seară /huichi nu #ine acasă% ?e ce n-ati #enit $mpreună ă u-4 aduci niciodată cu tine i-i dai hainele să i le pună bine Kiuo% (e metodeG /hingo nu ră spunse nimic% $ -ar &i bine să discutm cu /huichi despre ca'ul lui )usao $ /ă-4 trimitem la ară ă Ar trebui să se ducă s-o aducă% $ 8uin $i pasă lui de soră -saG (re'i că ea ar &i &ericită să &ie adusă de elă $ /ă nu ne pierdem $n mărună iuri% /ă-4 trimitem s$mbătă% $ (eau să spună despre noi cei de la ară ă ?ar" mă rog" tiu că noi
n-o să mai dăm pe-acolo%%% u mai a#em nici o legă tură cu ei" iar )usao nu are pe nimeni căruia să i se % E7 destinuie% (e nesocotină ă din partea ei să se ducă tocmai acoloG $ <ă $ntreb cine se ocupă de eaă $ /-ar putea să &ie singură $n toată casa goală% <ătu- să-mea nu mai e $n stare să-i poarte de gri*ă% Această mătuă trebuia să aibă acum peste opt'eci de ani" dar Yasuo nu mai inea legă tura cu #erii ei% /hingo nici nu tia măcar c$te persoane număra &amilia aceea% ?upă #isul lui Yasuo" #echea casă pă rintească era complet dără pă nată% @$ndul că &iica lui si-a gă sit re&ugiu acolo $l $ngheă pe /hingo ca o ade#ărată groa'ă% /$mbătă dimineaa cei doi bărbai porniră $mpreună de acasă pentru a trece mai $nt$i pe la birou" căci trenul nu pleca prea de#reme% /huichi intră la tatăl său% $ Las umbrela aici" 'ise el către secretară% ;io &ăcu un uor semn din cap" cu ochii pe *umătate $nchii% $ 8leci pentru #reo a&acereă $ ?a% /huichi puse #ali'a $ntr-un colă i se ae'ă pe un scaun" $n &aa lui /hingo% )ata nu-4 slăbea din pri#iri% $ /-ar putea să &ie &rig% +e rog" &ii atentG $ 8o&timG &ăcu /huichi adres$ndu-se lui /hingo" dar ui- t$ndu-se la ;io% )ăgă duisem ca ast'i să mă duc la dans cu &ata astaG $ ?a $ Roagă -4 pe tata să te ducă el% ;io se $nroi% /hingo n-a#ea che& de #orbă% ($nd /huichi iei" &ata #ru să-4 $nsoească duc$ndu-i #ali'a% $$ 1i mulăumesc" dar o să &im #ă'ui% $i smulse #ali'a din m$nă i dispă ru pe uă% ED /imăindu-se puin pă ră sită" de'amăgită" &ata &ăcu un gest imperceptibil $n &aa uii" apoi se $ntoarse la locul ei% ;ra cu ade#ărat supă rată" sau numai se pre&ăceaă /hingo nu $ncercă să desluească ade#ărul" dar simăi o uurare &aă de această reacăie &eminină de prisos% $ $mi pare ră u% Ai pierdut prile*ul de a &i cu el% $ Acum nu se mai poate conta pe el% $ Am să-i in eu locul% $ >G $ (e #e'i ră u $n asta ;io ridică ochii $n care se ghicea surprinderea% $ 8rietena lui /huichi #ine i ea la dancingul acelaă $ u% +ot ceea ce tia de la ;io era că amanta &iului său a#ea o #oce $eroticăMB nu #oise să $ntrebe mai mult% /ecretara lui o cunotea pe aceanormal &emeie" &amilia $n luilume /huichi cunotea% ;ra poate aa$n$ timp aa sece$nt$mplă $ darn-o /hingo nu era mai puin iritat din pricina asta" mai ales c$nd ;io se a&la acolo" $n &aa lui% Vă'$nd-o" nu puneai mare preă pe ea" era o mică &ăptură &ără
importană ă i" totui" $n această $mpre*urare" pă rea că se $nalăă un 'id greu peste tainele omenetiB nici nu tiai măcar ce e $n g$ndul ei% $ /pune-mi" c$nd te-a dus la dans" ai $ntilnit-o acolo pe &emeia aceeaă $ntrebă bătrânul pe un ton căruia se stră duia să-i dea un aer de nepă sare% $ ?a% $ ?e multe oriă $ u prea% $ /huichi i-a pre'entat-oă $ 8re'entat e prea mult spus" dar" $n s&$ră it%%% $ u pricep nimic% /ă te in#ite ca să-i arate pe amanta luiG Voia s-o &acă geloasă $ > persoană ne$nsemnată ca mine nu -4 interesea'ă pe el" &ăcu &ata $nă lă$nd umerii% /hingo tia că ;io nutrea o a&ecăiune pentru /huichi i că era geloasă pe el% $ 8robabil că l-ai deran*atG EC ;io pu&ni cu &aa $n *os% $ i ea #enise cu o altă persoană% $ (umă Aduce acolo un bărbată $ > prietenă" nu un bărbat% $ Ah" asta mă liniteteG ;io ridică ochii spre /hingo% $ ; o persoană care stă cu ea% $ (u eaă ?ouă &emei care locuiesc $ntr-o cameră ă $ u" $ntr-o căsuă micuă" dar &rumuică% $ AaG Ai &ost acolo ;io dădu semne de o#ăială% /hingo &u cuprins de o nouă uimire% $ .nde e acea căsuă strui el% )ata luă deodată un aer st$n*enit% $
geamul% $ ($nd mi-a lăsat umbrela" mă nelinitisem" acum mă bucur că #remea se limpe'ete" pentru călătoria lui% (redea" probabil" că /huichi plecase $n interesul $ntreprinderii% )ata ră mase o clipă $n picioare" cu m$inile spri*inite de &ereastra cu două geamuri mobile" dintre care unul era ridicat% Rochia sttea str$mbă pe eaB reda imaginea $nsăi a nehotr$rii% Re#eni la locul ei" cu capul plecat% > &uncăio- nară aduse două sau trei scrisori% ;io le luă i le puse pe biroul lui /hingo% $ 1ar o $nmorm$ntare% (e plictisealăG murmură /hingo% ?e data asta +oriHama% La două după -masă% (e-o &i cu ne#asta aia a lui )ata" obinuită să-4 #adă pe patronul ei monolog$nd" pri#ea cu un ochi calm gura lui $ntredeschisă" aerul lui absent% $ -o să putem merge a'i la dans din pricina acestei $nmorm$ntri%%% 1ată un bărbat pe care ne#ast-sa 4-a maltratat pur si simplu la bătrânee% u-4 mai hră nea" nu-i mai lăsa nimic de m$ncare% ?imineaa" doar" $i lua micul de*un acasă" apoi pleca% ;a nu-i pregă tea nimic" a#ea gri*ă numai de copiiB el m$nca ce#a repede" pe ascuns% /eara" se temea at$t de mult de ea" că nu $ndră 'nea să se mai $ntoarcă acasă% /e plimba" asculta mu'ică" se ducea la cinematogra&" ca să nu re#ină dec$t după ce ne#asta i copiii se culcau" căci i ia mici conspirau cu mama lor ca să-i &acă 'ile &ripte% $ ?e ce $ Aa%%%G 3ătrâneea lui o chinuia% ; groa'nică $mbătr$- nirea% )ata se $ntreba dacă /hingo nu-i bătea cum#a *oc de ea% $ 8oate că /oțul ei a#ea niscai#a apucături releă $ 8e #remea de care #orbesc era $nalt &uncăionar% Apoi a trecut la o societate particulară% ?upă toate aparenă ele" era un om important" &iindcă slu*ba de $nmorm$ntare i se &ace $ntr-un templu budist% ($nd lucra la stat" nu era un des- &r$nat% $ $i $ntreinea &amiliaă E $$ 3ine$nă eles% %ca$ Atunci" nu nu $năpot elegsădeloc% ?a" persoane dumneata $nă eleagă" dar s$nt domni de cinci'eci sau ai'eci de ani care se tem de ne#este" nu $ndră 'nesc să se $ntoarcă acasă i umblă haihui toată noaptea% /hingo $ncercă să-i reamintească chipul lui +oriHama" dar $n 'adar" &iindcă nu-4 mai re#ă'use de 'ece ani% /e $ntreba dacă +oriHama murise acasă la el% C La $nmorm$ntare" cre'$nd că #a $nt$lni pe #reunul dintre &otii colegi de uni#ersitate" /hingo mai ră mase puin la ua templului" după ce se aprinseră mirodeniileB dar nu recunoscu pe nimeni% ?e asemenea" nu #ă'u nici o persoană de #$rsta lui% ?e bună -seamă că #enise prea t$r'iu% ($nd $i aruncase o pri#ire $n interiorul templului" oamenii care sttuseră la r$nd $n &aa intră rii $n sanctuarul principal" unde se a&la &amilia" $ncepură să se $mpră tie% /hingo a#usese dreptate să presupună că soția lui +oriHama tră ia $ncă% ;a trebuie să &ie &ăptura aceea slabă care edea la căpă
t$iul cociugului" $i #opsea pă rul" dar probabil că acum n-o mai &ăcuse de c$t#a timp" căci albise la ră dăcină% $n momentul c$nd se $nclină $n &aa acestei doamne bă- tr$ne" /hingo se g$ndi că lunga boală a /oțului ei nu-i mai dăduse ră ga'ul să-si #opsească pă rul" dar $ntorc$ndu-se să pună o boabă de tm$ie la cociug" &u c$t pe-aci să spună cu *umătate de glas: $/ă ne &erim de ea%%%M Asta &iindcă" salut$nd &amilia după ce trecuse pragul cel mare al sanctuarului" el uitase cu totul po#estea despre &elul cum &usese tratat +oriHama de către ne#asta luiB i-o aduse $nsă aminte $n clipa c$nd se $nclină $n &aa mortului" după ce-i &ăcu $ncon*urul% Acest lucru $l $ngro'i% 1ei din sanctuar" stră duindu-se să nu dea ochii cu #ădu#a% E6 (eea ce-l speria mai mult" era uitarea asta ciudată a lui% u mai era #orba nici de +oriHama" nici de soția lui" dar simea un &el de ameeală bolnă #icioasă% 8lecă" pă ind pe cărarea pietruită% A#ea sen'aia că moartea i uitarea $l apă sau pe cretetul capului% ?oar c$te#a persoane mai cunoteau această dramă% ?upă toate aparenă ele" ea &usese dată uitrii% 8robabil că a &ost lăsată $n #oia memoriei tendenă ioase a &emeiiB nu mai eista o a treia persoană care să *udece lucrurile &ără pă rtinire% >dată" la o reuniune de &oti colegi" unde /hingo se $n- t$lnise cu cinci sau sase prieteni" #enind #orba despre +o- riHama" nimeni nu atacase subiectul alt&el dec$t ca să &acă ha'% (el ce $ncepuse să po#estească despre această dramă 0 pre'entase sub &orma unei caricaturi plină de #er#ă% ?oi dintre bătrânii care &useseră la reuniune muriseră $naintea lui +oriHama% ?e ce soția să-4 maltrate'e ast&elă (um a putut să de#ină el omul care să se lase persecutat % de ne#astă /hingo presupunea acum că nici el" nici ea nu-i dăduseră seamadusese de ceea ce se $nt$mpla% Aa că mortul $n morm$nt o taină a cărei cheie n-o a#ea nici el $nsui% ($t pentru #ădu#a lui" totul era trecut $ un trecut pe care ea $l #a retră i &ără to#ară ul ei" i #a muri &ără să cunoască ade#ărul% /e 'ice că cel ce po#estise despre nenorocirile lui +oriHama a#ea $n colecăia lui c$te#a #echi măti no4% +oriHama &ă- c$ndu-i o #i'ită $ntr-o 'i" acest prieten al lui bine#oi să i le arateB iar #i'itatorul nu se mai $ndura să plece% ;ra greu de cre'ut că acele măti" pe care le #edea pentru prima dată" 4 pasionau $n asemenea gradB mai cur$nd căuta să-i omoare timpul p$nă c$nd soția lui a#ea să se culce% (e se petrecea oare $n mintea acestui cap de &amilie cinOuagenar" care bătea stră 'ile 'iua i noapteaă /hingo $i punea deseori această $ntrebare% 4 o $ dramă lirică medie#ală *apone'ă" *ucată cu măti" combin$nd dansul" mu'ica i poe'ia%
E5 )otogra&ia lui +oriHama ae'ată pe altarul sanctuarului se pă rea că &usese &ăcută la un Anul ou" $ntr-o 'i de săr- bătoare" pe #remea c$nd era &uncăionar% A#ea redingotă i ară ta bine la chip" cu &aa rotundă pe care $ mulăumită desigur si retuurilor &otogra&ului $ nu transpă rea nici o umbră de $ncreitură% Aerul acesta satis&ăcut al unui +oriHama t$nă r contrasta cu acela al &emeii ce sttea l$ngă cociug% ?acă te-ai &i luat după aparente" ar &i trebuit să tragi conclu'ia că $mbătrânise din pricina tratamentului ră u la care o supusese bărbatul ei% )emeia era mică de statură B tocmai datorită acestui &apt" /hingo putuse să obser#e &irele albe la ră dăcină ale pă rului ei% A#ea apoi un umăr mai ridicat dec$t celălalt i pă rea tare obosită% 3ăieii i &etele ei" precum i alăii $ de bună seamă băr- baii i soiile acestora $ erau aliniai de-o parte i de alta% /hingo abia $i obser#ase% Atept$nd la ua marelui templu pe &otii lui colegi de studii" /hingo i-ar &i $ntrebat" dacă i-ar &i $nt$lnit: $?umneata cum o mai duciM Atunci i s-ar &i pus aceeai $ntrebare i lui i el ar &i ră spuns: $/la#ă ?omnului" am a*uns p$nă aici sănă tos si tea&ăr" dar" din pă cate" nici &iul meu" nici &iica mea n-o duc bine $n căsnicie%M i i-ar &i plăcut să discute despre asta% ?estinuirile nu aduc nici o uurare nimănui% ?e alt&el" rumeni nu dorete să se $mpo#ăre'e cu neca'urile altoraB #orbeti" #orbeti" p$nă a*ungi la staia de tram#ai" apoi te despară i de celălalt% +ocmai asta ar &i dorit acuma /hingo% $+oriHama e mort" nu ne-a mai ră mas nici o do#adă ma- terială că a &ost persecutat de ne#asta lui%M $?acă mena*ul &iilor si &iicelor merge bine" sta e un lucru bun ce trebuie pus la acti#ul unor soi%M $1n lumea noastră de a'i" $n ce măsură pă rină ii pot &i ră spun'ători de #iaa con*ugală a copiilor loră M Ast&el ar &i #rut să se destinuiască el #echilor săi prieteni i ecoul murmurat al acestor neateptate $nlăuntrul lui% cu#inte imaginare ră sună pe E9 .n stol de #ră bii cocoate pe acoperiul de la porticul templului ciripeau &ără $ncetare% 8ă sările 'burau pe sub streaină" descriind curbe largi" re#eneau pe acoperiă i descriau mereu alte curbe noi% E ?upă ceremonia &unebră" $ntorc$ndu-se la birou" /hingo gă si doi clienă i care $l ateptau% /coase o sticlă cu whisH dintr-un dulap ae'at la spatele lui i turnă c$te#a picături $n ceaiul din ceacă% Ast&el memoria i se mai limpe'i puin% $n timp ce #orbea cu cei doi #i'itatori" $i aduse aminte de alte #ră bii pe care le #ă'use" acasă la el" $n dimineaa din a*un% Jburau prin ierburile $nalte ce creteau la poalele colinei" $n spatele casei" i ciuguleau semină e% (ăutau boabe sau #iermisoriă /hingo le urmărea cu pri#irea i $i punea această $ntrebare" c$nd obser#ă mai multe presuri $n stolul pe care-4
cre'use la $nceput &ormat numai din #ră bii% Atunci le cercetă mai cu luare aminte% Jborul pă sărilor" din spic $n spic" &ăcea să tremure #$r&u- rile plantelor% umără printre ele trei presuri% Acestea erau mai linitite dec$t #ră biile i nu se &oiau de colo-colo ca ele" rareori treceau de la un spic la altul% Aripile lor stră lucitoare" g$turile cu pene $n culori #ii" $i ară tau că erau pă sări de anul sta" $n timp ce #ră biile pă reau murdare i pră &uite% ; de la sine $nă eles că lui /hingo presurile i se pă rură mai &rumoaseB cele două specii se deosebeau prin ciripiturile lor" iar micările li se acordau cu glasurile% 3ătrânul p$ndi c$te#a clipe" atept$nd să se producă o $ncăierare" dar #ră biile se interpelau i se $ncruciau $n 'bor" $n timp ce presurile se str$ngeau laolaltă i &ormau un grup compact% (ele două specii de pă sări ră m$neau ast&el separate unele de alteleB din c$nd $n c$nd se amestecau" dar &ără să se nască nici cea mai mică umbră de #ra*bă $ntre ele% 3ătrânul &usese $nc$ntat de acest spectacol" ieri" pe c$nd $i &ăcea toaleta de dimineaă% Vederea #ră biilor ce 'bură t- 0 ceau la poarta templului să-i &i adus oare $n memorie pe cele care 'burau" ieri" $n gră dina lui $i conduse pe cei doi clienă i p$nă la uă" o $nchise $n urma lor" apoi" $ntorc$ndu-se către secretara lui" $i 'ise: $ Ai să mă duci la locuină a amantei lui /huichi% /e g$ndise la asta tot timpul c$t durase #i'ita celor doi clienă i% ;io &u luată pe nepregă tite% > uoară umbră de $mpotri#ire trecu peste &aa tinerei &ete" dar ea se supuse numaidec$t% Ră spunse" totui" cu o #oce seacă: $ (e să &acei acoloă $ -am săi cree' nici un neca'% $ A#ei de g$nd s-o $nt$lnii /hingo nu proiecta chiar o $nt$lnire pentru 'iua aceea% $ Ar &i poate mai bine să #ă ducei cu domnul /huichi" c$nd se #a $ntoarce" &ăcudispreă ea calm%$n #ocea &etei% /hingo simăi $n tai ea pă rea si mai abătută% /hingo gă sea că e penibil s-o umilească ast&el" s-o stri#ească" dar nu era totul si mai umilitor pentru &iul său i pentru el $nsui 3ătrânul se complăcea să #ise'e că o să re'ol#e problema $n absenă a lui /huichi" d$ndu-i totui seama că planul acesta al său ră m$nea de domeniul himerelor% $ ?acă #rei să discutai" 'ise ;io" eu cred că este $n interesul dumnea#oastră să stai de #orbă cu prietena ei% $ Aceea care dumitale i se pare mai simpaticăă $ Aceea% Vrei s-o aduc la birouă $ ?a" &ăcu /hingo" &ără con#ingere% $ ?omnul /huichi bea la d$nsa% ($nd se $mbată de-a bi- nelea" de#ine brutal% Atunci o pune să c$nte% ?acă e $n #oce" doamna Kinuo pl$ngeB doamna Kinuo e bl$ndă cu prietena sa" deoarece c$ntecul ei o &ace să pl$ngă% (iudate #orbe%%% Această Kinuo trebuie să &ie amanta lui /huichi%
3ătrânul nu tia că &iul său a#ea obiceiul să se $mbete% (obor$ră din maină l$ngă uni#ersitate i apucară pe o stră duă $ngustă% 4 $ ?acă domnul /huichi o să a&le" n-o să mai $ndră 'nesc să dau ochii cu d$nsul% Va trebui să-mi dau demisia" mur- mură t$nă ra &ată% 8e /hingo cu#intele ei $l $ngheară% /e opri deodată din mers: $Acolo% ?upă colăul 'idului acela de piatră% A patra casă" aceea pe a cărei plăcuă de la uă e scris numele de 1eda% Au să mă #adă" nu #reau să merg mai departe% $ +e-am deran*at" dar pentru a'i e destul% $ (um aa" de #reme ce ai #enit p$nă aiciă ?acă &amilia dumnea#oastră i-ar gă si linitea" ai &i &ericit" nui aaă /hingo discernea un &el de ură $n $mpotri#irea lui ;io de a merge mai departe% ;a spusese: 'idul de piatră" $nsă era un 'id de ciment" $n curte se 'ărea un ară ar mare% La colă coti% A patra casă" o căsuă #eche i banală" a#ea o plăcuă cu numele 1eda% .a era orientată către nord" deci $n umbră% .ile de sticlă de la primul eta*" $nchise" nu lăsau să ră 'bată nici un 'gomot% /hingo trecu mai departe de casă" &ără să gă sească nimic deosebit la ea" i simăi o uoară decepă ie% Această casă ascundea o parte necunoscută din #iaa &iului său% 1 se pă ru cu neputină ă să dea bu'na $nă untru% 3ătrânul se $ndreptă spre altă stradăB ;io nu mai era nici $n locul unde se despă ră iseră" nici pe strada cea mare unde cobor$seră din maină% ($nd se $ntoarse seara acasă nu a#u tria s-o pri#ească pe nora lui $n &aă% $ /huichi n-a stat dec$t o clipă la birou" apoi a plecat% (e noroc că e #reme bună" 'ise el% /e simăea &oarte obositB se culcă de#reme% $ 8entru c$te 'ile a plecată $ntrebă Yasuo din su&ragerie% $ u 4-am $ntrebat% ?ouă sau trei" &ără $ndoială" căci )usao" ră spunse el din pat%n-are altă treabă dec$t s-o aducă pe $ A'i Kiuo a a#ut bună #oină a să pună bumbac $n &urcă i să toarcă" iar eu i-am dat o m$nă de a*utor% /hingo se g$ndea la neca'urile ce #or cădea pe capul lui
Kiuo după ce se #a $ntoarce )usao cu cele două &etie ale ei% ?acă /huichi s-ar muta $n altă parte%%% @$ndul acesta 7 $i aduse aminte de casa pe care o #ă'use a'i" aceea a metresei" $n cartierul =ongo% $mpotri#irea lui ;io $i re#eni" de asemenea" si ea $n minte% > #edea pe această &ată $n &iecare 'i" dar nu tia să se &i re#oltat #reodată% $8oate că si Kiuo $mi re'er#ă surpri'a unei re#olte asemănă toareM" $i 'ise el% Yasuo spunea că nora $i stp$nea gelo'ia din respect pentru socrul ei% /hingo adormi repede" dar s&oră iturile lui Yasuo $l tre- 'iră iar din somn% > ciupi de nas% ;a $ncepu să #orbească asemenea unei persoane care nici n-ar &i apucat să adoarmă% $ )usao #a #eni oare cu p$n'a aceea" drept orice baga*ă $ +ot ce se poate% i nu-i mai spuseră nimic% D Visul cu insula 4 0 căea abandonată a &ătat pe pă m$ntul gol" chiar sub #erandă% $A &ătatM spusce cam cu indi&erenă dar de &apt asta eraca starea de espirit domnea $n casă% ă" (ăeaua a &ătat &ără nimeni să bage de seamă% $
C
$ u" obi are moti#ul celor patru prină i% /e poate purta tot anul% $ (ei patru prină iă (um adică $ )lorile clasicilor: orhideea" &loarea de bambus" &loarea de prun" cri'antema" recită Kiuo" cu o #oce limpede% tii prea bine" tată" e un moti# pe care 4-ai mai #ă'ut de ar$tea ori% ;l se gă sete $n pictură si e &olosit adesea pentru chi- monouri% $ ; un moti# de om 'g$rtit" acest moti# pentru patru anotimpuri G Kiuo lăsă *os ceaca de ceai% $ ; delicios" &ăcu ea% $ /pune-mi" de la cine $l a#emă (ine#a ne-a dat acest ceai de lu ca să-mi mulăumească pentru o&randa de tm$ie" dar nu mai tiu la care $nmorm$ntare s-a $nt$mplat asta% Acum am $nceput să beau din el% Altdată a#eam mai mult" căci nu &oloseam bancha% $n dimineaa aceea /huichi plecase primul de acasă% 3ătrânul" $n timp ce se-ncălăa pe treptele de la intrare" $ncerca să-si amintească numele prietenului de&unct a cărui &amilie $i o&erise ceaiul acesta% ?acă ar strui pe l$ngă Kiuo" &ără $ndoială că ea ar putea să-4 a*ute" dar nu $ndră 'ni s-o mai $ntrebe" deoarece omul murise subit $ntr-un hotel termal" unde era $nsoit de o &emeie t$nă ră% $ $ntr-ade#ăr" +eru n-a mai dat pe aici" schimbă el #orba% $ u" ră spunse Kiuo% ici ieri" nici a'i% ?e obicei" căeaua alerga la uă de cum $l au'ea pe /hingo că ieseB uneori se inea după el p$nă $n stradă% (u c$te#a 'ile $n urmă" tânără &emeie m$ng$iase căeaua pe burtă" $n pragul casei% Acum $i aduse aminte de lucrul acesta% $ (e de'agreabil eG eclamase ea atunci $ncrunt$ndu-i spr$ncenele%
totdeauna ca să &ete la stp$nul ei% 1ată de ce" nemai#ă'$nd-o nici $n a*un" nici cu două 'ile $n urmă" Kiuo spusese că probabil s-a $ntors la stp$nul ei% /ă se ducă să &ete la un asemenea stp$n%%% /hingo socotea acest &enomen demn de milă% 1n realitate" de data asta" lucrul se produsese la el sub #erandă" dar" timp de 'ece 'ile" nimeni nu a prins de #este că +eru &ătase% $ +ată" strigă Kiuo c&nd /hingo se $ntoarse de la birou cu /huichi" +eru are căei la noi% $ (e spuiă .ndeă $ Ios" sub camera ser#itoarei% N $ Ade#ărat (um nu a#eau slu*nică" acea mică odaie ser#ea $ndeobăte de maga'ioară% $ ($nd s-a strecurat sub podea" mi-am aruncat ochii acoloB mi s-a pă rut că #ăd nite căei% $ ?aă ($i $ ; greu de spus" &iindcă e $ntuneric i s$ht tocmai $n &und% $ Atunci $nseamnă că a &ătat la noiă $ repetă" o silabisi de mai multe ori la r$nd% 1n noaptea trecută se #isase la
dintr-o călătorie de a&aceri din KHushu% Visul" din care la deteptare $i mai amintea c$te#a &r$n- turi" $l i'bi prin culorile proaspete ale pinilor si ale mării% u $ncăpea $ndoială că era #orba de
/hingo $i aduse $n s&$ră it aminte% Am &ost i eu la $nmorm$ntarea lui% moarte demnă de in#idiat" nu-i aaă $ i tu eti gras si pleu#" ai anse% $ umai că am tensiune mică% /e pare că h%%% 8oate că unu la sută% /u'umoto $i urma ideea lui:
$ 8rin compensaie" norocul lui ieiă 3ătrânul puse masca pe masă% $ ie ti le-a o&erit% (umpă ră -le" deci" tu% $ ;u am cumpă rat% (a să-i spun drept" #ădu#a mi-a adus cinci măti% ;u am pă strat două măti de &emei% Am mai luat una pentru .nno% Acum" am #enit la tine% $ Aa" atunci $nseamnă că ai adus ce-a mai ră mas% <ătile de &emei le-ai pă strat pentru tine% Ai socotit bineG $ Le pre&erai pe acelea $ ?acă le pre&eramă u" n-am nici o pre&erină ă% $ ?acă doreti"
pot să i le aduc pe ale mele% Ar &i o uurare pentru mine" dacă le-ai #rea% (unosc$nd modul cum a murit ricum" ti le las% /tudia'ă-le $n linite% ?acă nu-ti plac" poți să le o&eri altcui#a% $ u e treaba mea să-mi placă sau să-mi displacă% Am impresia că aceste măti au o anumită #aloare% Atunci" a le pă stra &ără a le &olosi" $n altă parte dec$t la no" $nseamnă să le lipseti de #iaă% $ +otui%%% $ i preulă /$nt scumpeă &ăcu /hingo ca i cum ar &i #rut să-l oprească% 67 $ ?a% 1-am spus doamnei
măti no" simăea că acestea nu s$nt &alsuri% $ (e obiect #ră *itoresc" 'ise Yasuo" care-i pusese ochelarii ca să le pri#ească% Kiuo pu&ni $n r$s% $ (um" mamă" dumneata #e'i cu ochelarii tatii 6D ?a" ră spunse /hingo $n locul soției lui" ochelarii de pre'bit s$nt ochelari de leneă" poți să-i pui pe oricare% Yasuo se ser#ea de aceia pe care /hingo $i scosese din bu'unar% $ ?e regulă" /oțul $mbătrâneste mai repede" dar la noi soioara &iind mai $n #$rstă%%% /hingo se simăea $n #er#ă" $i $ncăl'ea picioarele $n otatsu &ără să-si ridice pulpanele pardesiului% $ 8artea proastă cu aceti ochelari" continuă el" este că #edem prost m$ncarea care ni se ser#ete" mai ales c$nd bucatele s$nt tiate mărunt% ?e c$nd #ederea a $nceput să-mi slăbească" dacă apropii castronul cu ore'" uite aa" boabele $i pierd conturul" nu se mai disting unele de altele $n ochii meiB i asta e neplăcut pentru pri#ireG 1n timp ce #orbea" /hingo admira mătile% /&$ră i totui prin a obser#a că nora sa $i inea hainele $n &aă" astept$nd ca el să se schimbeB totodată constată că /huichi era i $n seara asta plecat% /hingo se ridică să se schimbe" &ără a-si lua ochii de la mătile puse pe $ncăl'itor" &erindu-se ast&el să $nt$lnească pri#irile lui Kiuo% Aceasta aran*a costumul ca i cum nu se #orbise de nimic" &ără măcar să se uite la măti% $ ?a" s$nt obiecte #ră *itoreti" repetă Yasuo% 8arcă ar &i nite capete tiate% /hingo se $ntoarse l$ngă otatsu% $ (are este" după pă rerea ta" cea mai &rumoasăă $ Asta" ră spunse &ără o#ăire Yasuo" lu$nd masca lui Kasshii% Ai 'ice că-i un om #iu% $ @ă seti ?e'amăgit de *udecata super&icială a lui Yasuo" /hingo eplică: $ Am$ndouă datea'ă din aceeai epocă" &ără să &ie &ăcute de aceeai m$nă% /$nt contemporane cu +oHotomi =ideHoshi% $i aplecă &aa tocmai deasupra lui Iido% Kasshii a#ea tră sături #irile" spr$ncene stu&oase" $n timp ce Iido" mai aseuat" $i arcuia $n sus spr$ncenele $n &ormă de semilună" spr$ncene de &ată% 6C /hingo apropie din ce $n ce mai mult masca $n dreptul ochilor% 8ielea" netedă ca a unei adolescente" apă rea moale la pri#it si căpă ta" pe măsură ce distană a se micăora" căldura unei epiderme omeneti% ?eodată" $nsu&leindu-se" masca $i '$mbi" galeă% $ =aG /hingo era c$t pe-aci să leine% La 'ece centimetri de &aa lui" o &emeie #ie $i '$mbea" cu un sur$s senin i &rumos% >chii" gura" tră iau aidoma" $n gă urile goale ale pupilelor se inseraseră iriii negri% 3u'ele #opsite pă reau uor ume'ite%
$n timp ce /hingo" cu ră su&larea tiată" apropia masca" aduc$nd-o p$nă l$ngă #$r&ul nasului" pupilele negre se $ndreptau către el" carnea bu'ei in&erioare se um&la% Ar &i #rut parcă să o sărute% /coase un suspin lung $nainte de a-i retrage &aa din prea*ma ei% ?e la distană ă" tot ceea ce se petrecuse nu pă rea dec$t o amăgireB totui" continua să pri#ească masca" g$&$ind% 8osomorit" /hingo băgă la loc masca lui Iido" $n punga de p$n'ă roie cu &ire aurite" i $ntinse cutiua lui Kasshii soției sale: $$mpachetea'-oGM /hingo a#u impresia că 'ărete &undul bu'ei in&erioare" partea unde roul pronună at se atenuea'ă% @ura $ntredes- chisă era &ără dină i% 8e masca pictată $n alb" bu'ele ieeau $n e#idenă ă ca nite &lori roii pe 'ăpadă% u era prea cu#iincios" o per#ersiune de neiertat" să pri#eti o mască no #$r$nd-o sub nas% u acesta era modul de a o eamina pe care-4 pre#ă'use autorul ei% /hingo simăi emoia secretă a artistului care &ăcuse masca" aa $nc$t" pri- #ită de la distană ă" pe scenă" să pară $nsu&leită" si totui să &ie i mai tulbură toare c$nd o apropii p$nă la atingere% ;moia pe care o simăise" acea tresărire ca sub impulsul unei pri#iri &atale" $l &ăcu să presupună că descoperise taina iubirii ce-4 stp$nise pe sculptor% ?e altminteri" masca era mai tulbură toare dec$t o &emeie reală% $ncercă să r$dă i să pună această impresie pe seama #ederii lui slabe% 8o&tim" str$nsese o &emeie $n brae" $n #is" o gă sise pe secretara lui &rumoasă cu o mască pe &aă" era 6E c$t pe-aci să sărute bu'ele lui Iido% (e de bi'arerii%%% /e $ntrebă dacă nu se clatină ce#a $n el% ?e c$nd $i slăbise #ederea" /hingo nu mai atinsese cu obra'ul său &aa unei &ete% Asta să producă oare o plăcere $nduiotoare unui pre'bit /hingo po#esti soției lui că această mască i$i $n apară inuse lui
$nsorită se puteau număra cinci $n colăul unde /hingo #ă'use stolul de presuri 'bur$nd printre #ră bii% iarbă moale crescuse deasupra ei% 3ătr$nul &u micat #ă'$nd că +eru" $n $nă elepciunea ei" alesese tocmai colăul acesta% 6 $nainte de scularea celor din casă" sau chiar după aceea" $n timp ce ei $i &ăceau de lucru cu pregă tirile de dimineaă" căeaua $i aducea aici puii spre a-i alăpta la soare% /e bucura de momentul acesta matinal" c$nd nu era stingherită de nimeni% /hingo sur$se pri#ind acest tablou ce amintea re$nnoirea" căci" dei mai erau trei 'ile p$nă la s&$ră itul anului" soarele din Kamaura pă rea de pe acum primă#ăratic% +otui" el obser#ă cum căeii" supun$ndu-se asprei legi a naturii" se $mbr$nceau $ntre ei ca să apuce o $ă" apoi apă - sau cu #$r&ul labelor ca să sugă laptele% 1ar +eru" poate &iindcă puii erau acum mari" căci se cărau pe mo#ilă" $i ră sucea uneori trupul sau se $ntindea pe burtă" ca i cum ar &i &ost obosită de at$ta alăptat% $ele ei a#eau urme roii" &ăcute de ghearele i dină ii celor mici% $n s&$ră it" căeaua se ridică" se descotorosi de pui i cobor$ $n &ugă de pe mo#ilă% .nul negricios" care se $ncăpă $na să se ină după ea" că'u pe spinare" rostogolindu-se p$nă la capă tul panteiB asta $nsemna o pră #ălire de circa un metru% 3ătrânul tresări% (ăeluul se ridică cu greuB ră mase c$te#a clipe ca buimă- cit" apoi $ncepu să alerge deodată"atitudine mai multa micului t$r$ndu-se pe pă dei m$nt%o /hingo se miră" căci această animal" #edea &ără $ndoială pentru prima dată" tre'ea totui $n el impresia că o mai #ă'use c$nd#a% $ A" tabloul lui /otatsuG b$igui el după ce re&lectă c$te#a clipe" $n mărime naturalăG Arunc$ndu-i odată pri#irea asupra unei reproduceri ce repre'enta un căel pictat de /otatsu" el cre'use că #ede un &el de *ucărie stili'ată% ;ra $nsă un realism #iuB această constatare $l i'bise atunci% ?acă s-ar adăuga puină demnitate" puină elegană ă siluetei căelului" el ar pă rea eact cel din tablou% /hingo $i anună i că si masca lui Kasshii i se pă ruse reală i că semăna cu cine#a% /culptorul acestei măti era un contemporan al pictorului /otatsu% 66 Acum /hingo ar &i &ost gata să susăină că /otatsu pictase puiul unei căele oarecare% $ =eiG Venii să-i #edeiG Au apă rut toi căeiiG
(eilalăi patru coborau $ncet mo#ila" precaui" $mpiedi- c$nduse $n labele lor minuscule% (ontrar sperană ei lui /hingo" nici negriciosul" nici &raii lui nu mai reproduceau micarea pe care o imprimase pe p$n'ă penelul pictorului% să ne pară ră u c$nd $i #om abandona i noi" 'ise /hingo% $ ?oi am si gă sit cui să-i dăm% $ (e spuiă /-au i i#it amatoriă $ ?a% Adică pentru unul e stp$nul lui +eru% Vrea o că- eluă% $ Au'i coloG /ub pretet că +eru e o căea #agaboandă" dumnealui #rea să ceară $n schimb una micăă $ Aa se pare" 'ise Kiuo" ră spun'$nd apoi la $ntrebarea de mai $nainte: doamnă mi-a po#estit ce#a amu'ant% Ascultai: $?acă +eru a &ătat la dumnea#oastră" asta $nseamnă că o să #i se nască un copil $n casăGM +eru" 'icea ea" a &ăcut ca t$nă ra căsătorită din &amilia lor să aibă un copil% (ăeaua asta poartă norocG $ >" mamăG murmură Kiuo" roindu-se" i-i retrase m$na de pe umărul bătrânei% $ ;u nu repet dec$t ceea ce spun #ecinele% $ (e legă tură" $ntre un c$ine i o &iină ă omeneascăG Re&lecăia lui /hingo cădea ră u" dar Kiuo ridică &aa pe care o lăsase $n *os% $ +atăl domnului AmamiHa $i poartă &oarte mult de gri*ă lui +eru% A #enit să-mi spună să ne $ngri*im de ea% ;ra at$t de politicos" $nc$t mă &$sticisem% $ (um să nuG decretă bătrânul% A #enit la noi" să ră m$nă aiciG
AmamiHa era #ecinul stp$nului lui +eru% $ntreprinderea lui de negoă dăduse &aliment i el &usese ne#oit să-i #$ndă casa" apoi se mutase la +oHo% $i $ntreinea cei doi pă rină i bătrâni" care se ocupau $ncă de micile lor a&aceri" dar &iindcă locuină a de la +oHo nu era mare" $i lăsase la Kamaura% 1n #ecini" bătrânului nu i se spunea dec$t $tatăl domnului AmamiHaM% (u acesta +eru se $nă elegea cel mai bine% ?upă ce se instalase $n noua lui locuină ă" bătrânul #enise s-o #adă% $ 3ine" am să-i transmit ră spunsul dumitale" 'ise Kiuo i ră sucindu-se pe călc$ie" iei% 69 /hingo nu se uită după eaB a#ea ochii aintii la căelul cel negru% Jări pe &ereastră un mare ciulin că'ut la pă m$nt" cu petalele des&ăcute" cu tulpina 'drobită $n partea de *os% )loarea $i era" totui" de un albastru intens% $(e plantă re'istentGM g$ndi /hingo% 50 (ireul de iarnă 8loaia $ncepu $n a*unul Anului ou i continua să cadă i la l ianuarie% $n această 'i intra $n #igoare" $n mod o&icial" calendarul occidental% ?upă acest calendar" /hingo a#ea ai'eci i unu de ani" iar Yasuo ai'eci si doi% La l ianuarie oamenii dorm de obicei mai mult" $nsă /hingo nu-i putu prelungi somnul din pricina lui /atoo" care tropă ia de la un capă t la altul al #erandei% $ /atoo" #ino $ncoaceG =ai să pră *im plăcintele de ore' pentru de*un% /atoo" #rei să mă a*uiă Aadar" Kiuo se sculase si ea% $ncerca" desigur" să bage &etia $n bucătrie" mai departe de camera lui /hingo" dar aceasta se &ăcea pesemne că n-aude" deoarece tropă iturile continuau% $ /atooG 1ntră $n casăG )usao o striga din pat" $nsă &etia nici #orbă să ră spundă% $ > 'i de Anul ou ploioasăG 'ise Yasuo de $ndată ce deschise ochii% $ ?a" &ăcu /hingo% $ (um se scoală" /atoo $i dă de lucru lui KiuoG $n timp ce )usao se $ntoarce pe partea cealaltG Yasuo bolborosi aceste cu#inte pe *umătate adormită% Lui /hingo $i #eni să r$dă% $ ; mult de c$nd nu m-a tre'it un copil $n dimineaa de Anul ou% $ ?e-acum $ncolo se #a $nt$mpla asta $n &iecare dimi- neaă" nu numai a'i% 54 u cred% la Aihara n-auprobabil #erandă"căaan-ocăsă-i e ce#a pentru eaBAcasă c$nd se #a obinui" mainou &acă plăcere% (re'iă (are copil de #$rsta ei nu tropă ie pe #erandăă Au'i cum $i lipă ie tlpileG 'ise Yasuo" $ntin'$nd urechea% (eea ce mi se
pare curios e că această &etiă care se apropie de cinci ani" acum" deodată" nu are dec$t trei 4%0 ade#ărată scamatorieG 8entru mine" a mă $ntoarce de la ai'eci si patru la ai'eci i doi" nu $nseamnă o di&erenă ă chiar aa de mare% $ 8ardonG u e tocmai at$t de simplu" iar ceea ce se $n- t$mplă cu noi e neobinuit: cum ani#ersarea mea cade $nainte de a ta" #om a#ea c$t#a timp aceeai #$rsta% ?e la 'iua mea de natere" p$nă la a ta% Yasuo pă rea să ia cunotină ă de acest lucru pentru prima dată% $ 1ată marea descoperireG .n ade#ărat e#eniment $n #ia- a noastră G $ /e poate" mormăi bătrâna% ?ar cu ce ne $nc$ntă asta" la #$rsta la care s$ntemă $ /atooG mai strigă o dată )usao% /atooG )etia" probabil sătulă de alergat" se duse la mama ei: i-au $ngheat picioareleG /hingo $nchise ochii% $ ?acă micua asta s-ar *uca si arunci c$nd s$ntem noi de &aă" ar &i minunat" 'ise după o clipă de tcere YasuoB dar $n pre'enă a noastră stă bosum&lată si se agaă de rochia maică-si% )iecare dintre ei $ncerca oare să descopere la celălalt un semn de ataament &aă de &etiă /hingo" cel puin" cre'u că simte cum soția lui $l sonda $n acest sens% /e stră duia el oare să &ie $ngă duitoră Jgomotul tlpilor care lipă iau pe podea nu-i &ăcuse prea multă plăcere" căci nu -4 lăsase să doarmăB nu se poate spune că $l ener#a" dar duioia" pe care 4 Iapone'ii socotesc nou-nă scuii ca a#$nd un an" după un sistem #echi% 57 ar &i trebuit să i-o inspire paii unei nepoele" nu se mani- &estă% /e pare că a&ecăiunea $i era $n de&icitG u se g$ndi nici o clipă că pe #erandă" cu obloanele trase" era $ntuneric% /oția lui se g$ndise $nsă de la $nceput la asta% i de aici i se nă scu poate compasiunea pentru &etiă% 7 ?acă ne&ericita căsătorie a lui )usao" care lăsase o pată obscură $n &irea micuei /atoo" tre'ea o anumită milă $n inima bătrânului" ea $i producea mai ales o supă rare continuă" din cau'ă că" $n &apt" nu putea s-o a*ute cu nimicB mai mult $ncă: resimăea durerea de a nu putea &ace nimic pentru ea% 3ine$nă eles" pă rină ii n-au dec$t puteri limitate $n #iaa con- *ugală a &iilor lor" dar ceea ce-4 $ntrista pe /hingo mai presus de orice" acum" c$nd situaia a*unsese p$nă la punctul unde di#oră ul pă rea singura soluie" era nea*utorarea &iicei luisale" $n- după săi% 8ă rină ii puteau s-o adăpostească pe ea i pe &etiele di#oră" dar asta nu #a repara nimic" #iaa ei nu #a putea să apuce din nou pe calea cea bună% > &emeie care a &ăcut o căsătorie proastă să nu mai aibă oare
nimic de sperat $n #iitoră ($nd i-a pă ră sit /oțul" $n toamnă" nu s-a re&ugiat la pă rină ii ei" ci s-a dus la #atra natală" la /hinshu% ?e acolo i-a anună at" prin telegramă" despre plecarea sa% /huichi $i luase sarcina s-o aducă acasă% ?upă o lună" plecase din nou" spun$nd că o #a rupe o dată pentru totdeauna cu Aihara% 8oate că ar &i &ost mai bine ca tatăl ei" sau &ratele" să se ducă să stea de #orbă cu /oțulB ei $i propuseseră asta" dar )usao nici nu #oi să audă% ?acă ea nu se mai $ntoarce" degeaba% Yasuo se o&erise să ină &etiele la d$nsa% $ ?ar tocmai despre soarta lor e #orbaG ripostase )usao" adres$ndu-se mamei sale pe un ton aproape isteric% u tiu dacă mă #oi mai putea $ngri*i de ele% i odată plecată" )usao nu se mai $ntorsese la ei% 5D La urma urmei" probleme de genul sta trebuie să &ie de'bătute $ntre soă i soie% /hingo i ai lui se $ntrebaseră" $ngri*orai" c$t timp se cu#enea să atepte $n tcere% Jilele trecuseră $n mare nelinite" &ără ca )usao să le dea #reo #este% A#ea cum#a de g$nd să-si reia #iaa con*ugalăă $ > să stea mereu nepă sătoareă $ntrebase Yasuo% $ oi stm nepă sătoriG ră spunsese /hingo" mohor$t la chip" ca i soția lui% 8e neateptate" $n a*unul Anului ou" )usao reapă ru la ei% $ (e s-a $nt$mplată o $nt$mpinase Yasuo" arunc$nd o pri#ire speriată spre &iica i nepoelele ei% )usao se s&oră a să $nchidă" cu m$inile tremur$nde" umbrela căreia pă rea să i se &i rupt una sau două #ergele% $ 8louă continuase Yasuo% Kiuo #enise $n prag pentru a o lua pe /atoo $n brae% )usao intrase pe ua de la bucătrie" $n momentul c$nd mama ei tocmai se pregă tea să pună pe un &unduleă de lemn o m$ncare tradiională de Anul ou% /hingo că semne &iica luică#enise bani"ade#ărat% dar )usao bănuia nu dădea acestasăarceară &i &ostce#a moti#ul Yasuo se tersese pe m$ini $nainte de a intra $n cameră" si ră măsese $h picioare" &ără a-i putea lua ochii de la &iica sa% $ )rumos lucruG +e-a gonit $n a*un de Anul ouG +$nă ra &emeie se porni să pl$ngă" &ără să rostească nici un cu#$nt% $ ; mai bine aaG > ruptură de&initi#ăG spusese /hingo% $ <ăcar de-ar &i cum spui" aruncă otia lui% -aă &i cre'ut cu putină ă să goneti pe cine#a $n a*un de Anul ou% $ Am #enit de bună #oie" declară )usao cu o-#oce su- grumată de lacrimi% $ Ade#ărată Atunci ai #enit numai să petreci sărbătorile $n &amilieă $i cer iertare% /ă nu mai #orbim despre asta acum% 0 să discutm pe $ndelete mai t$r'iu% /i bătrâna se re$ntoarse la bucătrie% /hingo &usese puin surprins de tonul ei" dar #edea $n el un anumit &ond de dragoste de mamă% ?e bună seamă" Yasuo &usese m$hnită de spectacolul o&erit de &iica ei intr$nd
5C $n casă pe ua din dos i $n a*un de Anul ou" precum i de 'gomotul pailor &etiei pe duumeaua din #eranda scu&undată $n $ntuneric% ?ar /hingo mai simăea că ne#asta lui ascundea &aă de el o anumită *enă amestecată cu nelinite% )usao dormi mai mult dec$t ceilalăi $n această 'i de l ianuarie% La ora c$nd trebuia să &ie la masă" $i &ăcea gargara% +oaleta ei nu se mai s&$ră ea% $ /ă bem c$te un pă hrel p$nă #ine ea" 'ise /huichi" care turnă sae $n paharul tatălui său% 8ă rul dumitale a albit acum aproape tot% $ ; i &iresc% La #$rsta mea albete $n &iecare 'i c$te un &ir% .neori albeti #ă'$nd cu ochii% $ 8o#etiG $ 3a da% 1a uit-te bineG Yasuo i /huichi se uitau la capul lui coliliuB Kiuo $l pri#ea i ea" cu o mină serioasă% 8e genunchi o inea pe cea mai mică dintre &etitele lui )usao% 1nstalaseră al doilea otatsu pentru )usao i &etie% Kiuo se duse $n camera lor% Yasuo sttea deoparte" $n timp ce bărbaii se pri#eau pe deasupra paharelor% /huichi nu prea bea acasă la el" dar acest An ou ploios D antrena poate mai mult dec$t capacitatea lui de re'istenă ă" $i umplea pahar după pahar" uitind de tatăl său% 8ri#irea $ncepea să i se $mpă ien*enească% .rmărindu-i această pri#ire" bătrânul $i amintea %ceea ce 4 se po#estise: că &iul său se dusese la metresa lui $ntr-o stare de beie cumplită si că o &ăcuse pe &emeia aceea să pl$ngă" cer$ndu-i să c$nte pentru el% $ KiuoG strigă Yasuo% Vrei să aduci i pentru noi nite portocaleă Kiuo $mpinse ua i" după ce aduse &ructele" bătrâna continu: Vino să-mi ii de ur$t% /tau la masă cu o pereche aruncă de bei#i posaciGspre /o țul ei% Kiuo o pri#ire 5E $ u mi se pare că tata a băut prea mult" 'ise ea" ca să schimbe subiectul de discuie% $ /tteam si meditam" mormăi /huichi" pe un ton aproape arogant% <ă g$ndeam la #iaa dumitale" tată% $ La #iaa meaă (e gă seti deosebit $n eaă $ >" nimic precis% ?acă ar trebui sămi re'um cugetrile" iat: #iaa dumitale e o reuită sau un eecă $ u-i dau #oie să mă *udeci" ripostă /hingo" care pă stră apoi tcere" timp de un minut% 8e urmă continu: <$ncărurile care mi s-au ser#it $n această 'i de Anul ou mi-au amintit gustul celor de dinainte de ră 'boi% ;i bine" sub acest raport" spune că meaastaă e o reuită% $ <$ncărurileă (e rostse aupoate m$ncărurile $n #iaa a&acerea $ ?a" m$ncărurile% >are nu totul se reduce la astaă ?acă tu 'ici că ai re&lectat puin asupra #ieii tatălui tu%%% $ 8utin" mă rog%%% $ > #iaă mediocră" obinuită" destul de lungă i care se
delectea'ă acum cu o masă bună de l ianuarie% ($i cunos- cui de-ai lui au murit $ncă de multă $ $ntr-ade#ărG $ ?ar dacă trebuie să *udeci un pă rinte după reuita sau eecul con*ugal al copiilor lui" atunci n-am cu ce să mă m$n- dresc% $ Asta este impresia dumitale sinceră ă $ ricum" să #ii pe un asemenea timp" i se pă ru #rednic de laudă% ;io nu se să urce%si eu a&ară% Asteapt-mă c$te#a $ ?acă-i aa"arăo ta să dornică mă a#enture' minute aici" dacă #rei% Am să te $nsoesc% ?e &iecare l ianuarie am obiceiul să mă duc cel puin la domnul 1taura" &ostul director al societii noastre% $ncă de dimineaă /hingo se g$ndise la această obligaie% Vi'ita lui ;io &ăc$ndu-4 să se hotrască" se duse repede să se pregă tească% /huichi se $ntinsese desigur pe pat de $ndată ce tatăl său ieise din cameră ca să coboare $n antreu" căci acesta" $ntor- c$ndu-se să se schimbe" $l #ă'u ridic$ndu-se $n capul oaselor% $ A #enit +ani'ai" 'ise /hingo% (a i cum această #i'ită nu 4-ar &i pri#it cu nimic" /huichi re&u'ă să o #adă% ($nd tatăl său iei pe uă" /huichi ridică puin capul i urmări din ochi silueta care se $ndepă rta: $ Ar &i bine să te $ntorci $nainte de mie'ul nopă ii% $ ?a" #oi &i acasă de#reme% (ăeaua $i $nsoti p$nă la poartă% (ăeluul cel negru" apă - r$nd nu se tie de unde" alergă $naintea lui /hingo" lu$ndu-se după
mama lui% /e $mpiedică" ud$ndu-i tot pă rul de pe o latură a trupului% $ >" sără cuul de elG ;io se aplecă spre căel% 56 $ A nă scut cinci% ?i#erse persoane ne-au cerut c$te unul i patru i-am i dat% u ne-a mai ră mas dec$t sta% ?ar 4-am promis i pe el% +renul de pe linia Yoosua era mai mult gol% 8ri#ind picăturile de ploaie care lo#eau aproape ori'ontal $n geamurile #agonului" /hingo $i spunea că e o ade#ărată per&ormană ă să iasă din casă i $ncercă o reală satis&acăie% $ $n &iecare an" de 'iua asta" trenul e ticsit de oameni care se duc să se roage la templul =achiman% ;io $nă lăă din umeri% $ ?umneata #ii totdeauna de l ianuarie la noi" obser#ă /hingo% $ ?a% +$nă ra &ată $i inea &aa $n *os% (hiar dacă n-aă mai lucra la dumnea#oastră" mi-ar plăcea să-mi $ngă duii să #ă &ac o #i'ită de l ianuarie% $ -o să mai lucre'i la birou c$nd ai să te mării" 'ise /hingo% ?ar ce aiă Vrei să-mi spui ce#aă $ u% $ Vorbete deschis% ;u am mintea cam tulbure" s$nt pu- in ameit% $ @lumii" &ăcu ;io pe un ton bi'ar% >ricum" aă #rea să pă ră sesc biroul dumnea#oastră% /hingo" pe care aceste cu#inte nu-4 surprindeau chiar cu totul" nu gă si mare lucru să ră spundă% $ /ă #ă #orbesc despre asta la l ianuarieG%%% -am #enit cu acest scop" continuă ea cu o #oce limpede i &ermă% > să discutm altă dată% $ 3ine% 3una dispo'iie a lui /hingo se $ntunecă% 1 se pă rea că această &ată" care lucra la el de circa trei ani" de#enea" pe neateptate" altă &emeie% u mai era" se #edea bine" aceeai% ?e &apt" n-o pri#ise niciodată mai mult% mai de aproape" căci o considera o secretară si nimic /imăi deodată ne#oia de a o opri" cu toate că nu a#ea" se $nă elege" nici o putere asupra ei% $ ?acă ai să ne pă ră seti" asta #a &i din cau'a mea% +e-am silit să mă $nsoeti p$nă la casa unde locuiete metresa lui /huichi% tiu că nu i-a &ăcut plăcere% +e *enea'ă să-l $nt$lneti pe /huichi la birou $ <-am simăit &oarte st$n*enită" 'ise" cu sinceritate" ;io% ?ar" g$ndindu-mă bine" am $nă eles că era o acăiune eplicabilă pentru un tată% ?e alt&el" mi-am dat seama că eu am greit% Am &ost măgulită de pildă că domnul /huichi m-a in#itat la dansB at$t de măgulită" că am acceptat să mă duc la Kinuo% /$nt de'onoratG $ ?e'onorată (u#$ntul e cam tareG $ Am procedat ră u" &ăcu ;io $ntristată" cu ochii pe *u- mătate $nchii% ($nd #oi pleca de la birou" ca să #ă mulăumesc pentru bună tatea dumnea#oastră" am s-o rog pe doamna Kinuo să renună e%
/hingo" surprins" era i puin *enat% $ Adineauri am $nt$lnit-o pe t$nă ra doamnă $n antreu" ea era" nu $ Vorbeti de Kiuo $ ?a% <-am simăit &oarte prost% Am hotr$t să stau de #orbă cu cealaltă" orice-ar &i% /hingo se simăi cu inima mai uurată% >ptimismul lui ;io i se transmitea i lui% $1n de&initi# n-ar &i cu neputină ă ca toată $ncurcătura asta să &ie re'ol#ată de această &atGM $i 'ise $n sinea lui bătrânul% $ ?ar nu se cu#ine să-i cer să $ncerci asemenea demers% $ ;u singură am luat această hotr$re" din proprie ini- iati#ă" ca să #ă ară t gratitudinea mea% Aceste cu#inte mari" pe nite bu'e at$t de mici" $i produ- seră lui /hingo oarecare tulburare% /e g$ndea s-o roage pe &ată să pună capă t inter#enă iilor ei nesocotite" dar ;io pă rea emoionată de propriile sale $hotr$riM% $ u-i mai pricep deloc pe bărbaiG ($nd ai o otie at$t de dră guă%%% <ă supă ră c$nd $l #ăd că-i pierde timpul cu Kinuo" dar $n ce pri#ete pe soția lui" oricare ar &i raporturile dintre ei" n-as putea să &iu geloasă $n nici un &el% $ 8oate că o &emeie care nu inspiră nici un &el de gelo'ie altor &emei nu-i satis&ace pe bărbaiG &ăcu /hingo cu un '$mbet puin acru% $ prostituată (ețieiignorană ă &enomenală" $i spunea bătrânul" dar i ce atro&iere a calitilor spiritualeG Asta $l $ndreptea oare să să#$ră ească o asemenea necu#iină ă /ă #orbească despre ne#asta lui cu Kinuo i chiar cu ;ioG /hingo $l *udeca pe &iul său ca &iind crud" dar nu numai el" ci i Kinuo i ;io i se pă rură crude cu pri#ire la Kiuo% /huichi să nu &ie oare deloc sensibil la puritatea tinerei &emeiă 3ătrânul se g$ndise la chipul copilăresc" alb si &in al nurorii lui" această ultimă #enită $n &amilia lor% /ă simtă o ură &i'ică &aă de &iul său" din pricina soției acestuia" aa ce#a nu era o reacăie prea normalăB /hingo $i dădea seama de asta" dar nu putea să-i $nlăture un ast&el de sentiment% ;l se $nsurase cu Yasuo" dei cu un an mai mare" atunci c$nd sora acesteia" pentru care simăise atracăie" murise% Aceas- tă $nclinare puin bi'ară ră măsese ca o umbră $n #iaa luiB era
eact ceea ce-4 $n&uria acum din pricina lui Kiuo% Kiuo $i $nă buea gelo'ia pentru &aptul că /huichi $i luase at$t de repede o amantă" dar" $n ciuda de&icienă ei morale a lui /huichi" $n ciuda cru'imii lui" poate chiar din cau'a aceasta" $n ea $ncepea să se tre'ească &emeia% /hingo $i spunea că" sub acest raport" ;io era $ncă i mai puin de'#oltată dec$t nora lui% 8$nă la urmă" bătrânul simăea că tristeea $i temperea'ă &uriaB ca atare" tăcu % ;io nu mai 'ise nici ea nimic% )ata $i scoase mănuile i-i nete'i pă rul% 90 C $n această li#adă a hanului din Atami era un cireă cu toate ramurile $n&lorite% )aptul se $nt$mpla $n luna ianuarie% Asemenea pomi s$nt denumii $cirei de iarnă M% /hingo au'ise pe cine#a spun$nd că ei $ncepuseră să $n&lorească $ncă dinainte de Anul ou" dar a#ea impresia că redescoperă acum primă#ara" $ntr-o lume di&erită de uni#ersul lui cotidian% 3ătrânul con&unda &lorile ro'e ale prunilor cu cele ale piersicilor si se $ntreba dacă &lorile albe nu s$nt cum#a ale unui cais% $nainte de a intra să #adă camera" /hingo" sedus de oglindirea cireilor $n&lorii $n apa unui i'#or" $nainta p$nă la p$- r$u i acolo se opri o clipă" $n picioare" pe un podeă ce trecea peste apă" contemplă această re#ărsare de &lori" apoi" a*un- g$nd pe celălalt mal" admiră prunii tiai $n &ormă de um- brelă i acoperii cu &lori rocate% +rei sau patru rae ce se bălăceau acolo se speriară si o luară la &ugă% @albenul ciocului lor" i cel al labelor" puin mai pronună at" $i aminteau de asemenea că #enise primă#ara% A douas-o 'i $ntreprinderea sa dădea aici&usese o recepă ieB /hingo #enise organi'e'e% +oată treaba să stea de #orbă cu proprietarul li#e'ii% Ae'at pe un scaun" $n #erandă" ca să poată pri#i spre gră dină" obser#ă a'aleele albe% ite nori groi" de ploaie" #enind dinspre #$r&ul Iiou" se $ndreptau spre elB abia atunci se $ndură să intre $n camera lui% 8e masă a#ea ceasul de m$nă i ceasul de bu'unar% Acesta din urmă mergea cu două minute $nainte" $nc$t cele două ceasuri rareori se potri#eau i asta $l irita totdeauna% $?acă te ener#ea'ă" mulăumete-te numai cu unulM" spunea Yasuo% Acest punct de #edere era *ust" se $nă elege" dar de ani de 'ile /hingo se obinuise să poarte la el două ceasuri% $nainte de a lua masa" se de'lănă ui &urtuna% (urentul electric se $ntrerupse% /hingo se culcă de#reme% 94 )u deteptat din somn de un c$ine care urla $n gră dină" de #$*$itul ploii i al #$ntuluiB ai &i 'is că e mugetul unui ocean pe
un timp hain% 3roboane de sudoare $i stră luceau pe &runteB atmos&era din cameră i se pă ru grea" umedă" su&ocantă" ca atunci c$hd se pregă tete o #i*elie la rmul mării" primă#ara% Respiră ad$nc" cuprins de nelinite" ca i cum ar &i &ost pe cale să scuipe s$nge% Asta i se mai $nt$mplase atunci c$nd $mplinise ai'eci de ani" dar nu i mai t$r'iu% $ u-i de la piept" $i 'ise el" e doar greaă% /imăea o durere uoară $n urechi" care se re&lecta spre tirn- ple" p$nă la &runte" $i &recă pieptul si &runtea cu palmele%
alta" ba uneori chiar #ă'$nd cu ochii% /e g$ndea la Kitamoto% > bună parte dintre &otii lui colegi de studenă ie" acum seagenari" euaseră $n #iaă" $n timpul ră 'boiului sau după aceea% ;uare teribilă" căci la cinci'eci de ani omul a*unge să &ie cine#a" iar redresarea e atunci mult mai greaG Aceti oameni apară ineau apoi generaiei care-i #ă'use &iii pierind $n ră 'boi% Kitamoto pierduse i el trei copii% ?upă con#ersiunea industriei de ră 'boi" Kitamoto" care era inginer" s-a pomenit &ără ser#iciu% .nul din #echii lui prieteni" &ăc$ndu-i o #i'ită lui /hingo" la birou" $i po#estise următoarea $nt$mplare: $ /e 'ice că a $nnebunit tot smulg$ndu-i de pe cap &irele albe de pă r% emaiduc$ndu-se la slu*bă" deci a#$nd destul de mult timp liber" $i smulgea &irele albe" desigur ca să se distre'e% (el puin aa socotea la $nceput &amilia lui" că e o manie &ără urmări $ un lucru ce nu trebuie luat $n serios% +otui" Kitamoto se ae'a $n &iecare 'i $n &aa oglin'ii i se studia $ndelung% Locul pe care-4 cură ase $n a*un" albea din nou a doua 'i% 8ă rul alb era" de &apt" mult prea numeros ca să poată &i smuls tot" &ir cu &ir% edină ele $n &aa oglin'ii se prelungeau de la o 'i la alta% imeni nu-4 mai #edea um- bl$nd prin casă% $Ah" iar s-a dus la oglindăGM ?acă se retră gea o clipă" se $ntorcea numaidec$t la loc" nelinitit% i nu mai contenea cu smulsul pă rului% 9C $ Atunci cum de n-a ră mas chel completă $ntrebă /hingo" căruia $i #enea să r$dă% $ ;h" nu-i de r$sG u i-a mai ră mas nici un &ir negru pe capG /hingo &ăcu i mai mare ha'% $ 1a g$hdete-teG u-ti spun bali#erneG 8rietenul $l pri#ea pe /hingo drept $n ochi: (u c$t $i smulgea perii albi" cu at$t capul $ialbeau albea$nmai aa michipul s-a spus% smulgea i alte &ire *ur%tare" $i scruta cu o;lpri#ire greuunul" de de&init%%% 8ă rul i se ră rise de tot% /hingo $i stp$ni ilaritatea: $ i ne#asta 4-a lăsat aa" &ără să-i spună nimică $ncearcă el să $ntrebe" dar prietenul continuă cu un aer gra#: $ 1at-4 deci pe Kitamoto al nostru aproape chel% ?e &apt" cele trei &ire care i-au mai ră mas erau albe ca neaua% $ ?ar nu-4 durea $ ($nd i le smulgeaă Apuca unul c$te unul" a#$nd gri*ă să nu prindă #reunul negru" aa că" $n &elul acesta" nu-4 durea% umai că" după ce-ai smuls at$ta pă r" pielea capului su&eră" de#ine &oarte sensibilă% u s$ngerea'ă" dar craniul se co*ete" se $nroete" se um&lă% 8$nă la urmă 4-au internat% 8uinele &ire ce i-au mai ră mas" Kitamoto i le-a smuls la spital% +e-apucă &iorii nu-i aaă (e obsesie $ngro'itoareG%%% >mul nu #oia să $mbătrânească" din contra" #oia să $ntinerească% u se poate totui spune dacă a $nceput să-i smulgă pă rul &iindcă $nnebunise" sau dacă a $nnebunit &iindcă $i smulgea pă
rul% $ ?ar" mă rog" s-a &ăcut bine $ /-a &ăcut bine% A &ost un miracolB pe cretetul gol-go- luă" au $nceput să-i crească iar &ire de pă r negru% /hingo se porni să r$dă% $ /tranică po#esteG $ u-i po#este" i-o $ntoarse prietenul său" &oarte serios% /e pare că re$ntinerim mult dacă ne pierdem mină ile% i se uită la capul lui /hingo% $n ce mă pri#ete" nu mai am anse" dar la tine toate sperană ele s$nt $ndreptite% Acest prieten era &oarte chel% 9E $ Ar trebui" poate" să $ncep i eu să-mi smulg pă rulă 'ise /hingo% $ $ncearcă" dar tu n-o să pui at$ta pasiune $n asta" ca să i-4 smulgi de tot% $ u% ?e altminteri" pe mine pă rul alb nu mă &ace să su&ăr% i nici nu in moră iă să ră m$n cu pă rul negru% $ Asta &iindcă situaia ta e stabilă% +u ai plutit linitit printre de'astre i printre su&erină ele a milioane de oameni% $ u e tocmai at$t de simplu" 'ise /hingo% 1-ai &i putut spune lui Kitamoto că e mai uor să-i #opsească pă rul" dec$t să i-4 smulgă la nes&$ră it% $ Ar &i &ost o minciună% ?acă $i pui $n g$nd să te amă- geti cu minciuni" atunci miracolul nu se mai produce% $ ?upă c$te tiu" Kitamoto a murit% Aa că" chiar dacă miracolul de care #orbeti tu se $nt$mplă" chiar dacă pă rul re$ntinerete%%% $ Ai &ost la $nmorm$ntarea lui $ 8e #remea aceea n-am putut &i $nă tiină at% Am a&lat de moartea lui c$nd situaia s-a mai $ndreptat puin" după ră 'boi% La drept #orbind" &iindcă era $n perioada cea mai cumplită a bombardamentelor" nici nu m-aă &i dus la +oHo% $ .n miracol $mpotri#a naturii nu poate să dure'e% Kitamoto s-a re#oltat contra scurgerii anilor" contra &atalitii decăderii% /e poate" concep &atalitatea $ntr-altnu&el% 8ăprelungit% - rul lui a 3a $nnegritdar dineunou" dar $n schimb #iaa i s-a chiar" cu c$t a depus o energie mai &antastică pentru ca pă rul negru să-i crească $n locul celui alb" cu at$t irul 'ilelor i s-a scurtat% >ricum ar &i" omul sta i-a *ucat #iaa $n această a#entură" iar noi nu putem să ră m$nem nepă să- tori% 8rietenul lui /hingo dădu din cap ca pentru a-i $ntri #orbele% 8e cretetul lui u#ie subăiri de pă r pieptnate peste chelie &ormau o mică banderolă albă% $ +oate persoanele pe care le $nt$lnesc acum au pă rul alb% ;u $nsumi nu a#eam at$ta $n timpul ră 'boiului" dar pe urmă%%% 9 /hingo nu luase po#estirea prietenului său drept ade#ă- rată sută la sută" ci mai mult ca o anecdotă pe marginea căreia celălalt brodase din belăug% ($t despre moartea lui Kitamoto" aceasta era un &apt $mplinit" deoarece /hingo a&lase despre ea mai demult" din altă parte% ?upă plecarea prietenului său" /hingo" g$ndindu-se la această
$nt$mplare" &ăcu un ir de re&lecăii bi'are%
prietenei saleB cele două &ete nu puteau &i at$t de apropiate" $nc$t ;io să se &i amestecat $n &amilia lui Kitamoto% /hingo o socotea cam '#$nturatecă" dar" după plecarea ei" $i dădu seama că era $n'estrată cu o bună do'ă de conă tiină ă i de bună #oină ă% i $n plus cu un &el de puritate" &iindcă nu era $ncă măritată% 7 $ +ată" te-ai i sculat Kiuo #ărsă apa pe care o &olosise la spă lat" apoi lăsă să curgă $n chiu#etă alta rece pentru /hingo% 95 ($te#a picături de s$nge că'ură $n această apă" dilu$ndu-se $n ea" căpă t$nd o culoare spă lăcită% /hingo $i aminti deodată 'iua c$nd el scuipase s$nge% /$n- gele lui Kiuo i se pă ru $nsă mai &rumos% (re'u că e o uoa- ră hemopti'ie" dar nu era dec$t o s$ngerare din nas% Kiuo apă sa cu un prosop pe nă ri% $ (apul pe spateG (apul pe spateG /hingo o cuprinse cu braul" $nsă ea" ca i cum s-ar &i desprins" se aplecă $nainte% ;l o apucă de umăr ca s-o ie" apoi $i puse m$na pe &runte i o $ntoarse cu &aa $n sus% $ Lasă" tată% /cu'ă-măG /pun$nd acestea" un &irior de s$nge $i curse din palmă spre cot% $ u te mica% Aa'ă-te aici" apoi ai să te $ntin'i puin% /usăinută de socrul ei" Kiuo se lăsă *os" spri*inindu-se de perete% $ $ntinde-te" repetă /hingo% emicată" cu ochii $nchii" cu &aa li#idă" de parcă ar &i leinat" t$nă ra &emeie pă rea neprihnită" o copilă resem- nată% /hingo obser#ă mica cicatrice la ră dăcina pă rului" pe &runtea ei% $ @ataă ?upă ce se #a opri s$ngele" ai să te duci să te odihneti $n camera ta% $(hiu#eta Acum măe murdară" simt bine"#reau 'ice ea cu prosopul% s-oterg$ndu-i cură ă% $ unasul e ne#oie% /hingo se gră bi s-o golească" g$ndindu-se la culoarea s$ngelui" descompusă" spă lăcită" de pe &und% )ără a mai &olosi castronasul" $i #$r$ m$inile sub robinet" să se bărbierească" $i trecu prin g$nd s-o tre'ească pe so ția lui ca să aibă gri*ă de Kiuo" dar $i spuse că acesteia nu i-ar &ace plăcere să se arate $n &aa soacrei sale $n starea asta% /$ngele aproape tinise din nasul tinerei &emei" dar /hingo #ă'use parcă $nind $nsăi su&erină a ei% +recu pe l$ngă bătrân" care se pieptna $n &aa oglin'ii% $ KiuoG $ ?a 99 $ntoarse capul spre el" $n timp ce-i continua drumul spre bucătrie% Apoi aduse o lopă ică% /hingo #ă'u i'bucnind c$te#a &lăcărui% ;a punea cărbuni aprină i $n otatsu din su&ragerie% /hingo" cutremurat" lăsă să-i scape o eclamaieB $i aduse
aminte că uitase de &iica lui% /u&rageria era $ncă $n $ntuneric din cau'ă că )usao dormea cu cele două &etie $n camera de alături" ast&el că nu &useseră deschise obloanele eterioare% u era ne#oie s-o deran*e'e pe bătrână ca s-o a*ute pe Kiuo" deoarece )usao se a&la acolo% ?ar el se g$ndise la bătrână i nu la &ată% ;ra curios% ?upă ce se ae'ă l$ngă otatsu" Kiuo $i aduse ceaiul &ierbinte% $ Ai ameeliă $ 8uin% $ Atunci odihnete-te $n dimineaa asta% ?e alt&el" e $ncă de#reme% $
nite pri#iri rugă toare" gata parcă să i'bucnească $n lacrimi $ epresie obinuită $n momentele sale de serio'itate% $ A" daG >gata% /hingo n-a#ea totui de g$nd să-i spună acestei &emei: $Vă mulăumesc pentru gri*a pe care i-o purtai &iului meuGM $ ?oamna 1eda nu #oia să #ină% Jicea că n-are nici un rost" dar am rugat-o eu% $ Aaă 3ine% Apoi adres$ndu-se lui ;io: Vă con#ine aiciă 8utem să ieim" să mergem $n altă parte% 404 ;io se uită la prietena ei cu o pri#ire $ntrebătoare% $ 8utem sta i aici" ră spunse aceasta &ără bl$ndee% $ntr-ade#ăr" /hingo era &oarte $ncurcat% /ecretara lui $i propusese odată să i-o pre'inte pe prietena metresei lui /huichi" dar el n-o luase $n serios% ?upă două luni de la plecarea ei din ser#iciu" ;io se inea de cu#$nt% /hingo &u luat prin surprindere% $ndră gostiii se hotr$seră" $n s&$ră it" să rupă legă turaă /hingo atepta ca ;io sau doamna 1eda să $nceapă să spună ce#a% $ ?acă am #enit" 'ise aceasta din urmă pe un ton ce lăsa să se #adă că e nemulăumită" e &iindcă ;io a struit at$t de mult% ;u nu socoteam necesar% ?ar" de #reme ce s$nt aici" să #ă spun: de mult o tot s&ătuiesc pe Kinuo mai bine să se despartă de domnul /huichi% ?acă e #orba să *oc #reun rol $n despă ră irea lor" o #oi &ace% $ 8er&ect% $ ;io #ă pă strea'ă multă recunotină ă i apoi e $nduio- ată de soția domnului /huichi% $ )iindcă e o &emeie cumsecade" adăugă &ata% $ >rice-ar spune ;io $n con#orbirile ei cu Kinuo" $n 'ilele noastre s$nt puine &emei care se retrag &iindcă soția domnului e o persoană cumsecade% $(onsimt să las bărbatul care nu e al meu" dar să mi-4 redai pe al meu" care a murit $n ră 'boiM" iată cum $mi ră spundea la $nceput Kinuo% $?acă el mi-ar &i $napoiat #iu" i-as acorda toată libertatea" aibăea% a#enturiB chiar să-i ia o/ometresă% 'iciM 1ată chiar ce-misăcerea /i eu mi-am pierdut țul $n ră(e 'boi" aa că o $nă eleg bine% Kinuo spune: $oi am $ndurat absenă a bărbailor notri c$nd s-au dus la ră 'boi" apoi au murit acolo% (e-o să de#enim acumă ($nd /huichi #ine să mă #adă" n-are a se teme de nimic" #iaa nu-i e amenină ată de nimeni" poate să plece de aici sănă tos i tea&ăr% ; ade#ăratM /hingo r$se albastru% $(hiar dacă soția lui e o persoană cumsecade" ea nu si-a pierdut bărbatul $n ră 'boi" aa că%%% $ ; un &el cam dur de-a pune problemaG 407 $ Aa spune ea c$nd se $mbată i $ncepe să pl$ngă% 3ea $mpreună cu /huichi" apoi $i spune: $=ai" du-te acasă" spu- ne-i ne#estei tale că ea nu tie ce $nseamnă să-i #e'i bărbatul plec$nd $n ră 'boi% +u" tu ai un soă care e obligat să se $ntoarcă la tine% Aa să-i spuiGM $ $?a" am să-i spunGM /i eu s$nt $n aceeai situaie" $n iubirea #ădu#elor de ră 'boi nu intră oare i
o anume cru'imeă $ Adică $ 3ărbaii" si chiar /huichi" s$nt groa'nici c$nd se $mbată% ;l se poartă &oarte #iolent cu Kinuo% > silete să c$nte" ei nu-i place% ;u s$nt mai slabă" c$nt uneori cu *umătate de glas" i-4 potolesc% Alt&el ne-ar &ace de r$s &aă de toti #ecinii%%% ($nd mă pune să c$nt" mă $n&urii pe el" mă simt *ignită% u 'ic că apucăturile lui ur$te se datoresc numai beiei" poate s$nt apucături din #reme de ră 'boi% /huichi nu s-a distrat i el cu tot &elul de &emei pe &rontă ($nd #ăd aceste '#ăpă ieli" ele mă &ac să mă g$ndesc la propriul meu soă" care se distra poate la &elB apoi a &ost ucis% 1nima mi se str$nge" mintea mi se $nceoea'ă% (um să #ă eplică $mi cree' ilu'ia că s$nt o &emeie cu care petrece bărbatul meu% ($nt c$ntece $ngro'itoare i pl$ng% să ne &acem de r$sul lumii dacă o s-o inem aa%M ?ar dacă $mi #orbete ast&el" atunci de ce n-o rupe cu elă /e teme cum#a să nu cadă i mai *os după ruptură ă > &emeie%%% $ ;i" nuG inter#eni ;io% $ )irete că nu" deoarece ea are de lucru% ;io tie% $ ?a% $ (eea ce #edei pe mine e &ăcut de ea" 'ise doamna 1eda" ară t$nd cu o micare $mbră cămintea de pe d$nsa% ; 40D a*utoarea e&ului de atelier% +oată lumea are o pă rere bună despre ea" deoarece arunci c$nd a cerut să &ie anga*ată ;io" a &ost primită imediat% $ Lucre'i $n acelai atelieră $ntrebă /hingo" surprins" ui- t$nduse la $nă ;io% )ata lăă &runtea i roi puin% 1ntrată la acelai atelier de croitorie ca i amanta lui /huichi" ba chiar datorită acesteia" &ata o aduce a'i la el pe doamna 1eda%% /hingo nu $nă elegea de ce &ăcea aceasta% $ $mi $nchipui deci că Kinuo nu-i dă prea multe gri*i lui /huichi din pricina banilor" 'ise doamna 1eda% $ u e o problemă de bani" &ăcu bătrânul indignat" dar stp$nindu-se% ?oamna 1eda" cu &aa $n *os" cu m$inile puse pe genunchi" continu: $ ($nd o #ăd pe Kinuo maltratată de /huichi" iată ce spun: >mul acesta s-a $ntors i el ră nit% ; un soldat ră nit $n inimă% Aa că%%% Aici" #orbitoarea ridică &aa% -ar putea tră i departe de dumne#oastră ă $mi spun uneori" după ce-am stat i-am re&lectat bine" că dacă ar locui singur cu soția lui" s-ar despă ră i poate de Kinuo% $ Am să mă g$ndesc la asta" ră spunse bătrânul $nă ltind capul% (u toate că era iritat de tonul autoritar al acestei #i'itatoare" nu
se putea $mpiedica să nu-i dea dreptate% C /hingo nu #oia să-i ceară nimic acestei doamne 1edaB el nu a#ea nimic să-i spună" ast&el că se mulăumi numai s-o asculte% $n ce-o pri#ea pe această &emeie" ea nu inea să-4 #adă pe el $n po'iia omului care cere ce#a" dar dacă el nu-i ară ta g$ndurile &aă de ea" inter#enă ia sa ar &i &ost 'adarnică% ;l trebuia să recunoască măcar că doamna ?ceda #orbise bine% $n aparenă ă $i ceruse scu'e pentru Kinuo" i totui &ăcuse mai mult dec$t at$t% 40C /hingo a#ea impresia că trebuie să le mulăumească celor două &emeiB #i'ita lor nu tre'ise $n el nici cea mai mică bă- nuială" nici cel mai mic g$nd ascuns% +otui" nu era cum#a atins $n orgoliul luiă 8lec$nd de la birou" se duse la un banchet pe care-4 organi'ase $ntreprinderea sa% +ocmai se ae'a pe locul lui" c$nd o gheiă $i opti c$te#a cu#inte la ureche% $ (umă /$nt surd" n-audG &ăcu el pe un ton $ntr$tat% > apucă de umăr" dar $i dădu numaidec$t drumul% $ <-ai str$ns prea tare" mă doare" sc$nci gheia" &rec$n- du-i umărul% )iindcă /hingo &ăcea o mutră *enată" ea $l trase $n coridor: $ Venii o clipă aici" $i 'ise% /e $ntoarse acasă pe la orele unspre'ece seara" dar &iul său nu #enise $nsă% $ A" te-ai $ntorsă $n odaia de l$ngă su&ragerie" )usao alăpta copilulB ea ridică &aa" cu capul spri*init $ntr-un cot% $ ?a" iat-mă% /hingo $i $ndreptă ochii spre ea% $ /atoo doarme $ ?a" cea mare s-a culcat% tii ce m-a $ntrebat: $
parte $ Ar &i mai bine% &run'ă tânără de momon% ; lună nouă% Am 'ărit ce#a alb $n &aa puului i m-am dus să #ăd: erau &run'e de momon" care au crescut mari% $ (e colăriG o ironi'ă )usao% 40 @lasul $n noapte 4 /hingo se tre'i din somn la au'ul unei #ociB pă rea că geme cine#a% >m sau c$ineă u i'buti să &acă distincăie% La $nceput" luă acest 'gomot drept urletul unui c$ine% +eru să &ie oare pe moarteă /ă &i &ost otră #ită de care#aă 8ulsul lui /hingo se acceleră brusc: $>hGM gemu el" apă - s$ndui m$na pe piept% /e temea de o cri'ă cardiacă% >dată tre'it" lucid" bătrânul $nă elese că nu era c$ine" ci un om" un om parcă str$ns de g$t" cu limbaoparali'ată /hingo se cutremură : unde#a se $nt$mpla agresiune%$n$ gură% AscultG AscultG se au'ea #ocea" $ntr-un geamăt $nă bu- it" de'articulat% $AscultGM $n ghearele moră ii" #ictima #oia să audă rugile sau poruncile agresorului +oată 'ar#a asta se petrecea la uă% .n om se 'bătea acolo% 3ătrânul ridică umerii" pregă tindu-se să se scoale% $ KiuoG KiuoG Recunoscu glasul lui /huichi" care o chema pe soția lui" cu limba $mpleticită" &ără a i'buti să-i rostească numele $ntreg% 8robabil că era beat turtă% >bosit" /hingo $i lăsă capul să-i cadă din nou pe pernă% 1nima lui bătea ca o tobă% $i ridică uor palma deasupra gurii i $ncercă să-i controle'e respiraia% $ KiuoG KiuoG /-ar &i 'is că $n loc să bată cu pumnul $n uă" /huichi o $mpingea cu tot trupul lui ce se bălăbănea% /hingo ar &i #rut să-i deschidă" după ce $i recapă tă ră su&larea" dar $i dădu numaidec$t seama că n-ar &i &ăcut bine% 406
/huichi o chema pe Kiuo cu o tandree i o melancolie micătoare" cu o #oce $ndurerat: un geamăt de copil" care" sub po#ara unei mari su&erină e sau $n prime*die de moarte" o cheamă pe mama luiB un strigă t ieind din ad$ncurile tulburi ale pă catului% (u inima de'#ăluită p$nă la de'nă de*- de" /huichi &ăcea pe copilul ră s&ăat spre a o $nduioa pe soția lui% 8oate si pentru a căuta o iertare $n beia lui" g$ndin- du-se că ne#asta nu-4 #a au'i% $n &elul lui" a#ea un cult pentru Kiuo% $ KiuoG KiuoG +risteea lui /huichi se transmitea si tatălui său% $Am chemat-o oare eu #reodată pe ne#asta mea" cu patima asta de'nă dă*duitM se $ntrebă /hingo% )irete" el nu cunoscuse niciodată durerile care trebuie că-4 chinuie uneori pe /huichi pe c$mpurile de luptă din a&ara &amiliei% /hingo ainti urechea" dorind ca t$nă ra &emeie să se tre- 'ească si totodată ruinat la g$ndul că ea aude #ocea asta pl$ngă reaă% $i spunea că" dacă cea t$nă ra nu se scoală" are s-o detepte pe Yasuo% ?ar să se scoale odatG $mpinse cu #$r&ul piciorului sticla cu apă caldă" arunc$nd-o spre capă tul patului% u cum#a inima $i bătea at$t de tare &iindcă pusese o sti- clă de apă caldă la picioare" dei a&ară se '#onea acum de primă#ară Această sticlă i-o pregă tea Kiuo% 1-o cerea el $nsui din c$hd $n c$nd" căci" pregă tită de nuna ei" $i pă stra căldura mai multă #reme" iar dopul era mai bine pus% Yasuo" din $ncăpă $nare" sau &iindcă se inea bine chiar la #$rsta ei" nu &olosea niciodată aa ce#a% 8icioarele ei erau mereu calde" $ntre cinci'eci si ai'eci de ani /hingo se $ncăl'ea lipindu-se de soția lui" dar de c$i#a ani el se depă rta de d$nsa" iar ea nu-si apropia deloc picioarele de sticla $n- căl'ită% $ KiuoG KiuoG /e au'ea $ncă băt$nd la uă% /hingo aprinse lampa de l$ngă căpă t$i i se.ltimul uită la tren ceas%pe;ra aproape douăa*unge si *umătate dimineaa% linia Yoosua $nainte 405 de ora unu la Kamaura% /huichi probabil că a $nt$r'iat $n #reo c$rciumă din &aa gă rii% Iudecind după #ocea lui" legă tura cu &emeia de la +oHo n-are să mai dure'e mult" g$ndi /hingo% Kiuo se sculă i iei prin bucătrie% .urat" bătrânul stinse #eio'a si murmură" ca i cum s-ar &i adresat lui Kiuo: $1at-4GM 8esemne că /huichi s-a agă at de soția lui" ca să poată merge" căci ea strigă : $ AuG <ă doareG Lasă-măG <ă tragi de pă r cu m$na stingă G $ AhG $n bucătrie se $mpiedică i că'ură am$ndoi pe pardo- seală% $ ;i" hai" stai linititG 8e genunchii meiG ?acă bei prea mult i se um&lă picioareleG $ 8icioarele meleG
$l iertaG /hingo putea &i linitit $n pri#ină a asta% 8oate că t$nă ra &emeie se bucura chiar că are prile*ul să-4 ierteG 8oate că ea $nă elesese &oarte bine chemările de a&ară ale lui /huichiG >ricum ar &i" /oțul ei se $ntorcea beat din casa metresei lui i" totui" ea $i inea picioarele $n poală si-4 descălăa% At$ta $ngă duină ă $l mică ad$nc pe /hingo% ?upă ce-i adormi /oțul" Kiuo se duse să $nchidă ua de la bucătrie% ite s&oră ituri a*unseră p$nă la urechea lui /hingoB &iul său dormea butean% i arunci care putea să &ie situaia acelei Kinuo pe care /huichi o silea să-i ie to#ără ie la beiile saleă Acea &emeie la care se 'icea că se $mbată el" pe care o brutali'a i o &ăcea să pl$ngă A&ară de asta" de c$nd /huichi o cunotea pe cealaltă" oldurile lui Kiuo se rotun*iseră" cu toate că uneori se &ăcea palidă la &aă% 409 7 /&oră itul puternic al lui /huichi se opri deodată" dar /hingo nu mai putu să adoarmă% ;l se $ntreba dacă obiceiul de a s&oră i al lui Yasuo nu-4 molipsise i pe &iul lor $ dar nu" nu putea să &ie asta" ci era pur si simplu e&ectul beiei% ?e c$te#a 'ile" /hingo n-o mai au'ise pe soția lui s&oră ind% ?ormea de bună seamă mai bine c$nd $n casă era mai ră coare% A doua 'i după această noapte de insomnie" memoria lui /hingo se do#edi $ncă i mai de&icitară" &enomen penibil" ce-i pro#oca accese de sensibilitate easperantă% (hiar i $n noaptea aceea" nu oare dintr-un sentimentalism prea mare i se pă ruse că simte at$ta pasiune $n chemă- rile &iului săuă /huichi nu #orbea aa numai &iindcă i se $ncurca limba $n gură G 8oate că el nu ascundea nici o remu- care $n gesturile lui de bei#% A simăi dragoste" durere" $n acea #oce tulbure si greoaie" nu $nseamnă a-i atribui &iului său sentimente pe care el dorea să le #adăoare mani&est$ndu-se la /huichi >ricum" /hingo" au'indu-4 strig$nd ast&el" $l absol#i de orice pă cat i presupuse că i t$nă ra &emeie $l iartă la r$ndul ei% ;ra" bătrânul $i dădea seama de asta" o reacăie de egoism pă rintesc" $n ciuda dorină ei lui de a se ară ta bun &aă de no- ră -sa" i se pă ru că" de &apt" trec$nd peste toate" lua apă rarea &iului său% /huichi era o &iină ă nemernică: după ce se $mbătase la metresa lui" #enise să bată la ua casei lui% ?acă" din $nt$mplare" i-ar &i deschis /hingo" bătrânul 4-ar &i &iat cu pri#irea i &iul s-ar &i de'meticit imediat% ; mai bine că i-a deschis Kiuo% /huichi a putut să intre $n casă spri*ininduse de umărul otiei luiB aadar" Kiuo" #ictima" 4-a iertat% Kiuo n-a#ea mai mult de dou'eci de ani% (a să a*ungă la #$rsta socrilor ei $mpă ră ind #iaa cu un asemenea soă" c$te *igniri repetate #a trebui să $ndure din partea luiă Va &i ea $n stare să-l ierte mereu
440 Viaa con*ugală e o mlatină $ngro'itoare" $n care se $mpotmolesc acăiunile rele ale unuia sau ale altuia% ?ragostea lui Kinuo pentru /huichi" dragostea lui /hingo pentru Kiuo" #or &i ele $nghiite $ntr-o 'i $ &ără să lase urme $ $n mlatina care era căsătoria lui /huichi i Kiuoă /hingo socoti că e bună această nouă legislaie con&orm căreia unitatea &amilială e asigurată de cuplu" iar nu" ca $nainte" de grupul &ormat din pă rină i i copii% $8e scurt" mlatina con*ugală" 'ise el% /huichi trebuie să tră iască la casa lui%M ; semnul caracteristic al #$rstei lui obiceiul sta de a #orbi singur% ?upă pă rerea lui" la această #$rsta doar otii mai s$nt $n stare să-i suporte *ignirile reciproceB $n &elul acesta ei $i ad$ncesc mocirla din *urul lor% Luarea de atitudine a unei &emei pare să $nceapă arunci c$nd se $mpotri#ete apucăturilor rele ale /oțului% /hingo simăi o m$ncărime la spr$ncene i se scarpină cu degetul% /e apropia primă#ara% 1nsomniile i se pă reau mai puin chinuitoare dec$t iarna" $nainte de a &i &ost tre'it de #ocea &iului său" el &usese tre'it de un #is% La $nceput i-4 amintea bine" dar dimineaa $l uitase cu totul% 3ătile de inimă să-i &i spulberat oare amintirea $ntregului #isă +otui" reinuse două amănunte: > &ată de paispre'ece sau cincispre'ece ani a#ortase" iată primulB apoi aceste cu#inte: $i copila a de#enit o s&$ntă pentru totdeauna%M $n #isul lui" /hingo citea o nu#elă $n care aceste cu#inte constituiau o conclu'ie i" paralel cu ea" acăiunea se des&ăura ca $ntr-o piesă de teatru sau ca $ntr-un &ilm% 3ătrânul nu *uca aici nici un rol" era un simplu spectator% > s&$ntă care a#ortase la paispre'ece sau cincispre'ece ani" e
destul de curios" eraiubiri #orba$ntre de oun po#este lungăiiode&ecioară% alt&el ecelentă" aceea adar unei adolescent ($nd termină lectura i se tre'i" se pomeni că era &oarte emoionat% Acea &ecioară nu se tia $nsărcinată i nici nu a#ea con- tiină a că a#ortaseB ea se lăsase doar sedusă de un adolescent 444 de care &usese despă ră ită% Ast&el se $n&ăia acea intrigă" &ără nimic care să nu &ie &iresc i curat% .n #is" odată uitat" nu mai poate &i recompus% ?e alt&el" sentimentul pe care-4 $ncerca bătrânul la lectura acestei po#eti &ăcea si el parte din #is% Acea &ecioară #a &i trebuit să ră spundă la un nume" probabil că i-a #ă'ut i &aa" dar din ea nu mai ră măsese dec$t o #agă impresie a dimensiunilor corpului ei sau" mai bine 'is" a micimii staturii sale% 8robabil că purta un chimonou% /hingo se $ntreba dacă nu $ntre#ă'use $n acea copilă imaginea &rumoasei surori a lui Yasuo" dar i se pă ru că nu% >riginea acestui #is se gă sea pur i simplu $ntr-un articol din 'iarul de seară" din a*un:
> )A+ă A+; ?>1 @;<;1% +.L3.Ră + >AR;A 8R1<ăVARă ?1 A><>R1% /ub acest titlu cu litere mari se puteau citi următoarele: $?upă ancheta $ntreprinsă de /er#iciul sanitar al 8re&ecturii Aomori" printre persoanele care au a#ortat $n cadrul legii eugeniste" $n sus-numita pre&ectură" se numărau cinci &ete de cincispre'ece ani" trei de paispre'ece ani" una de treispre'ece ani" i patru sute a#$nd $ntre aispre'ece i optspre'ece ani" adică &iind $ncă de #$rstă colară% ?intre acestea din urmă" 70Q &rec#entea'ă liceul% ($t despre ele#ele de gimna'iu" ele au domiciliul: una la =irosai" una la Aomori" patru la t$nă ra de aptespre'ece ani" studentă $n al doilea an la colegiul din Aomori" logodită cu unul din colegii ei de 447 clasă" a ră mas $nsărcinată $n #ara trecută% 8ă rină ii de ambele pă ră i au &ăcut-o să a#orte'e" pe moti#ul că aceti tineri erau $ncă studenă i% +otui" t$nă rul a declarat: $-a &ost un *oc% ;u #reau să mă $nsor cu &ata asta% > să ne căsătorim $n cur$nd%$M Articolul $l tulbură ad$nc pe /hingo" care a#u i un #is" dar adolescenă din #is nu ur$i" ră i% ;l &ăcuse toate astea oiipo#este de erau iubirenici pură i onici canoni'ase pe &atădin $ lucru la care" $nainte de a adormi" nici nu s-ar &i g$ndit% +ulburarea lui &usese trans&ormată $n ce#a &oarte &rumos" dar $n ce scopă (a s-o absol#e pe &ată" i totodată pe el $n- suiă ?upă toate aparenă ele" $n acest #is transpă rea o anu- mită intenă ie bine#oitoare% /entimentele lui bune" se $ntrebă el" au &ost detestate oare de această &antasmăă /e lăsa cum#a pradă unui anumit sentimentalismă .ltima sclipire de tineree ce p$lp$ia la #$rstă lui $naintată $l &ăcea oare să se g$ndească la iubirea pură a adolescenă iloră Acest sentimentalism să-4 &i pre#enit oare pe /hingo $ntr-un sens bine#oitor" spre a-4 &ace să distingă" $n chemările lui /huichi" acel urlet $n care se amestecau dragostea si m$hnirea $n dimineaa următoare" bătrânul o au'i" din patul său" pe
Kiuo scutur$ndu-4 pe /oțul ei ca să se detepte% $n 'ilele acelea /hingo se tre'ea &oarte de#reme" dei ar &i #rut să mai doarmă% Yasuo" care a#ea somnul bun" $l ci- călea mereu la cap: $/culatul sta de dimineaă al bătrânilor nu &ace plăcere nimănui" $ntocmai ca i obiceiul lor de a-i băga nasul $n toate celea%M ?e &apt" el $nsui gă sea că nu e cu#iincios să se scoale $naintea nurorii sale% Aa că deschidea &ără 'gomot ua de la intrare" lua 'iarele i le citea linitit $n pat% 44D )iul lui probabil că se dusese la baie să caute periua de dină i% /au a#ea crampe la stomacă ?eoarece pă rea că #o- mea'ă% Kiuo alergă la bucătrie% /hingo" scul$ndu-se" o $nt$lni pe coridor" $n timp ce ea se $ntorcea% $ Ah" tatG /e opri $n &aa lui" $nroindu-se% ?intr-un pahar pe care-4 inea $n m$na dreaptă că'ură c$te#a picături" &ără $ndoială de sae rece pentru /oțul ei" căruia $i era ră u după che&% (hipul &ără &ard" puin palid" se $mbu*oraB t$nă ra &emeie i se pă rea bătrânului cu ochii somnoroi" intimidată% .n sur$s pudic de'golea nite dină i &rumoi $ntre bu'ele naturale" &ără ru*% /hingo o gă si $nc$nttoare% $n toată &ăptura ei struia $ncă at$ta graie copilăroasăG /hingo $i aduse aminte de #isul lui din a*un% +otui" dacă se g$ndea bine" nu a#ea de ce să &ie mirat de aceste căsătorii dintre adolescenă i% ;le &useseră numeroase" $n timpurile de demult% /hingo $nsui simăise o atracăie pentru sora lui Yasuo pe c$nd era aproape un copil% Kiuo" surprinsă că-4 #ede pe socrul ei ae'at la masă $n su&ragerie" deschise obloanele eterioare% Lumina acestei diminei semiprimă#ăratece nă #ăli $n odaie% )$st$cită poate de această lumină #ie" dar i &iindcă bă- tr$nul" a&lat la spatele ei" o pri#ea de acolo" t$nă ra &emeie ri- dică braele spre a-i potri#i c$te#a &ire ră 'lee de pă r%
ridice% $ i pe mine m-a tre'it" $naintea lui Kiuo" se au'i gla- 1sul lui )usao din odaia alăturată% /trigă tele acelea cumplite m-au speriat% +eru nu latră $n halul sta% $nainta spre su&ragerie $n pi*ama" in$nd-o pe micua Ku- 1nio la s$n i d$ndu-i să sugă% La &aă era ur$tă" dar a#ea un piept alb i bine &ăcut% $ (e inutG ;ti cam negli*entG mormăi /hingo% $ ?e ne#oie" &iindcă aa e i Aihara% (u un bărbat de'- măat" cum #rei să &iu )usao trecu copilul la s$nul celălalt" apoi adăugă : $ ?acă nu #oiai ca &iica dumitale să a*ungă o 'oioasă" & ar &i trebuit să alegi mai bine partida pe care i-ai o&erit-o% $ 3ărbaii #ăd alt&el lucrurile astea% $ Aa-iG .it-te la /huichiG )usao se $ndreptă spre cabinetul de toaletă% Kiuo $ntinse am$ndouă braele spre ea% semi#ădu#ăă 44E $ -a &ost căsătorită" dar iubea un bărbat care a murit $n ră 'boi% $ 8ă i" $n timpul ră 'boiului nu era dec$t o copilă% $ A#ea" totui" aispre'ece sau aptespre'ece ani" după #echiul calendar% ; normal să &i gă sit un bărbat la care să-i &i ră mas inima% /hingo aprecie$nepresia bărbat la care să-i &i ră mas inimaM ca neateptată gura so ț$un iei lui% /huichi plecă &ără să &i luat micul de*un" probabil din cau- 'ă că a#ea gura amară" $nt$r'iase" după c$te se putea #edea% /hingo mai sttu acasă p$hă la ora c$nd #enea prima postă% 8rintre scrisorile pe care i le puse dinainte Kiuo se a&la una $nchisă" adresată tinerei &emei% $ KiuoG /hingo o luă si i-o $ntinse% ?e bună seamă" Kiuo o adusese &ără să se uite la numele de pe plicB ea primea rar scrisori" iar acum se pă rea că nu ateaptă nici una% A&lă numaidec$t despre ce era #orba% $ ; de la una din prietenele mele" care a a#ortat i nu se simte bine% /-a internat $n spitalul uni#ersitar din =ongo% $ AhG /hingo $i trase ochelarii spre a o #edea mai bine pe Kiuo la &aă% 8esemne că n-a &ost $ngri*ită de o moaă cu diplomă% Aa ce#a e periculosG (e coincidenă ă" articolul acela aseară si scrisoarea asta dimineaG )u ispitit să-i po#estească #isul său lui Kiuo" dar
nu $ndră 'ni% > pri#ea $ndelung si o ră măiă a tinereii lui palpită $nlăuntrul său% Apoi o bănuială $i &ulgeră deodată prin minte: dacă si Kiuo e $nsărcinată" dacă i ea #rea să a#orte'e%%% Această asociaie de idei $l $ngro'i% C $n timp ce trenul stră bătea #alea Kitaamaura" t$nă ra &emeie pri#ea pomii $n&lorii cu un aer admirati#: $(e superbi s$ntGM 'ise% $n locul acela prunii s$nt &oarte dei pe marginea căii &erate% /hingo $i pri#ea $n &iecare 'i" $nsă cu g$ndurile aiurea% 44 8omii trecuseră de momentul de apogeu al $n&loririi" ast&el că albeaa lor $n bătaia soarelui era acum puin tearsă% $ +ot aa $n&loresc i $n gră dina noastră" 'ise /hingo" numai că acolo nu s$nt dec$t doi sau trei% $;" mi se pare $ g$ndi el $ prima dată" anul sta" c$nd ea #ede asemenea p$lc de pomi $n&lorii%M Kiuo primea rar scrisori i tot at$t de rar pleca de acasă" mulăumindu-se să-i &acă t$rguielile pe stră 'ile din Kamaura% Acum #oia să-i #i'ite'e prietena internată la spitalul uni#ersitar i /hingo o $nsoea acolo% ;l era nelinitit" deoarece casa amantei &iului său se a&la tocmai $n &aa uni#er- sitii% 8e de altă parte dorea s-o $ntrebe pe Kiuo dacă nu cum#a e $nsărcinată" $ntrebarea n-ar &i trebuit să &ie greu de pus" dar el a#ea impresia că nu #a reui s-o pună nici- odată% >are de c$ti ani soția lui nu-i mai pomenea de indispo- 'iiile eiă ?e c$nd $ncepuse să $mbătrânească ea nu mai atinsese acest subiect" iar &eminitatea sa nu se mai mani&esta deloc% (eea ce ea s&$ră i prin a trece sub tcere" /hingo s&$ră i prin a da uitrii" dar amintirile i se tre'iră din nou o dată cu dorină a de a o chestiona pe Kiuo% ?acă Yasuo ar &i tiut că t$nă ra &emeie se duce la ser#iciul de ginecologie al spitalului" ar &i $ndemnat-o să consulte ea $nsăi un ;a nuose#ă'use s&ia săpe deschidă desprecucopii cu *enat% noră -sa"medic% iar bătrânul aceasta#orba ascult$nd-o un aer )ără $ndoială" Kiuo $i mărturisise lui /huichi problemele ei intime% 3ărbatul căruia o &emeie i se destinuie $n &elul acesta trebuie să &ie un bărbat de $ncredere% ?acă din $nt$mplare o soie gă sete altul" atunci ea o#ăie să-i spună totul /oțului ei% 1ată ceea ce unul din prietenii lui $i sptise c$nd#a bătrânului" iar el $i amintea că ascultase cu admiraie aceste de'#ăluiri delicate% > &ată nu-i &ace con&idenă e tatălui ei% /hingo i Kiuo pă reau a &i e#itat p$nă acum să #orbească despre amanta lui /huichi% 446 ?acă t$nă ra soie e $nsărcinată" asta e la ea o hotr$re luată din pricina lui Kinuo aceea% Lucru cumplit%%% ?ar" la urma urmei" ea nu-i dec$t o &emeie ca toate celelalte% +otui" g$ndul acesta care-4 &ulgeră pe /hingo $l &ăcu să i se pară ade#ărată cru'ime o chestionare a lui Kiuo% $ i-a spus mama că tatăl domnului
AmamiHa ne-a #i'itat ieriă $ntrebă ea pe neateptate% $ u" nu mi-a spus nimic% $ A #enit să-i ia adio" deoarece &iul lui $l mută la el la +oHo% 3ătrânul ne roagă să a#em gri*ă de +eru i ne-a dat două cutii mari de biscuii% $ 8entru căea $ 8robabil" dar una #a &i poate pentru ai casei" 'ice mama% /e pare că negoul &iului său merge bine" căci iSa mărit locuină a% 3ătrânul era mulăumit" $n orice ca'% $ (red% .n negustor $i poate reconstrui repede o casă dacă $i sporete a&acerile #$n'$nd tot" p$nă i proprietatea de la ară% La noi $nsă" 'ilele se scurg &ără &olos i seamănă unele cu altele" de 'ece ani% /ă iei $n &iecare dimineaă trenul pe linia Yoosua" asta mă plictisete cumplit% Alaltieri" de pildă" am a#ut o reuniune la un restaurant" o reuniune de bătrâni% i ne spuneam că au trecut c$te#a decenii de c$nd repetm aceste $ntilniri% A de#enit obositorG u mai e mult i o să &im chemai $n altă parteG Kiuo pă rea a nu &i $nă eles numaidec$t despre ce &el de $chemareM era #orba% $ Am a*uns la conclu'ia că $n 'iua c$nd #om compă rea dinaintea *udecătorului" #om &i complet ne#ino#ai" deoarece noi nu s$ntem dec$t nite rotie $n micarea cea mare a #ieii% i ar &i o cru'ime ca o biată rotiă să &ie os$nditG $ $nsă%%% $ Asta e% (are om" $n care epocă" a tră it din plină ; o $ntrebare pe care putem să ne-o punem ori c$nd% /ă lum" bună oară" pă 'itorul de sandale dintr-un restaurant% A scoate papucii clienă ilor" a-i or$ndui $ntr-un dulap" asta-i treaba lui 'ilnică% 8entru o rotiă de ni#elul sta" lucrul pare mai de- grabă uor% Aa susăinea unul dintre bătrâni" #orbind la modul abstract%%% oi am &ost crescui cu ser#itoare% ;a ne-a 445 spus că i pă 'itorul de sandale are o #iaă grea% $ntr-un &el de pi#niB cu$ntruna dulapurilapline de $ncăl'indu-se $ncălăminte $nla *urul lui" el pe lustruiete papuci" un otatsu care-4 ine $ntre picioare% 1arna $i e &rig" #ara $i e cald%%% e#esti-mii $i plac po#etile despre a'ilurile de bătrâni" aa-iă $
)usao% ;a e" ca să 'icem aa" pe *umătate di#oră ată% Asta ar putea să-ti cree'e ie com- plicaii" dar" chiar dacă se desparte de&initi# de Aihara" nu cred că are să ră m$nă mult timp la noi% Lăs$nd-o la o parte pe )usao" e #orba de situaia #oastră" ca soi% u cre'i că interesul tu ar &i să te separi de noiă $ u% ;u s$nt ră s&ăată la #oi" pre&er să ră m$n% /ă ne se- pară mă Ar &i de'olant% $ ;ti prea dră guG $ >" nu" s$nt un copil ră s&ăat% .ltimii nă scui s$nt totdeauna ră s&ăai" $n &amilia mea" tata mă copleea cu aten- iile lui% 8oate pentru asta $mi place să ră m$n $n to#ără ia #oastră% $ $nă eleg că tatăl tu te copleea cu atenă iile lui% 8re'enă a ta $mi aduce i mie at$ta consolareG Ar &i de'olant să ne 449 pă ră seti% ?ar c$nd /huichi tră iete aa cum tii i c$nd eu nam i'butit să-i #orbesc despre asta niciodată%%% nu merit pre'enă a ta% 8roblema asta nu s-ar re'ol#a oare mai uor dacă #oi ai tră i singuri am$ndoiă $ u% tiu că dumneata eti bun cu mine" că te $ngri*eti de mine" chiar dacă nu spui nimic despre asta% 1ar eu mă agă ă de asta" pot continua" aa că%%% >chii mari ai lui Kiuo se umplură de lacrimi% /ă mă despart de #oiă umai g$ndul la aa ce#a mă $nspă im$ntă% u 4-aă mai putea atepta sin- gură" tristă" de'olată% $ $nă eleg" să-4 atepă i singură%%% ?ar sta nu e un subiect de discutat $n tren% @$ndeste-te la ce i-am spus% +$nă ra &emeie pă rea $nspă im$ntă ta% .merii $i tremurau% A*unseră $n gara +oHo% /hingo luă un tai spre a o conduce pe nora lui la =ongo" $ntruc$t ea &usese ră s&ăată de tatăl ei" sau &iindcă era tulburată $n acele clipe" atenă iile lui nu i se pă rură nelalocul lor% ;ra prea puin probabil ca amanta lui /huichi să treacă tocmai atunci pe acoloB totui /hingo" conă tient de un anume risc" spuse o&erului să oprească" se &eri să coboare i se mul- umi s-o urmărească pe t$nă ra &emeie din ochi" p$nă la intrarea $n spital% 470 (lopotele primă#erii 4 ; anotimpul &lorilorB clopotele templelor sună toată 'iua pentru sărbătoarea celei de a apte suta ani#ersări a capitalei budiste Kamaura% .neori /hingo nu le au'ea" Kiuo pă rea că le ascultă tot timpul" cu toate că lucra i #orbea cu ceilalăi" st$nd $n picioare" pe c$nd bătrânul trebuia să-i aintească bine urechea" ca să le poată distinge% $ AscultG +$nă ra &emeie $l &ăcu atent: $ncă unulG $ Ade#ărată 'ise /hingo" sucindu-i capul% +u au'i ce#a" băbuo $ )irete% +u nu-4 au'i nici pe staă $ntrebă Yasuo" pe un ton bat*ocoritor% ;a citea pe $ndelete 'iarele #echi de circa cinci 'ile" pe care le inea gră madă pe genunchi% $ ?a" da% Acolo% Acum audG /ună G > dată ce prinse &irul sonor din aer" $i era uor să nu-4 mai piardă% $ .ite-4 ce $nc$ntat eG r$se Yasuo"
ridic$ndu-si ochelarii ca să se uite la el% $ ?omnii bon'i de la templu trebuie să &ie obosii" căci trag clopotele toată 'iua" &ără $ntrerupere% $ u ei le trag" ci credincioii" care plătesc c$te 40 Heni pentru &iecare bătaie% $ 3ună ideeG $ Astea s$nt clopotele pentru moră i% ; plani&icat $n aa &el ca o sută de mii de persoane sau un milion de persoane să le &acă să sune% $ $8lani&icatM (u#$ntul i se pă ru curios lui /hingo% $ umai că cel de la templu e lugubruB nu-mi place să-l aud% 474 $ Lugubruă )ugi de-aiciG /hingo gă sea sunetul clopotelor mai cur$nd m$ng$ietor" $n această duminică de aprilie" $n timp ce contempla" pe &ereastra su&rageriei" cireii din gră dină% $ A apte suta ani#ersare" ce e#eniment mai celebră m si a'i $ (ică cei apte sute de ani ai marelui 3uddha% u si cei apte sute de ani ai lui ichiren" călugă rul care a &undat sec- taă 'ise pe un ton $ntrebător Yasuo% /hingo nu tiu ce să ră spundă% Kiuo tcea i ea% $ ; ciudat să nu tim noi" care locuim la KamauraG $ $n 'iarele pe care le ai pe genunchi nu scrie nimică $ /-ar putea" &ăcu Yasuo" $ntin'$nd nurorii sale teancul de 'iare $mpă turite bine% ;a nu pă stră $n m$nă dec$t unul% $ ?a" am impresia că am #ă'ut ce#a" unde#a% $ >ricum" eu am citit un articol despre doi bătrâni" soă i otie" care i-au luat lumea $n capB ca'ul lor m-a micat% u pot să-i mai alung din minte% L-ai citit cum#a i tuă $ ?a% $ $Vicepreedintele Asociaiei *apone'e de canota* $ care este numit bine&ăcătorul canota*ului *apone'M" Yasuo citi o pagină de la $nceputul articolului" apoi coment:
s$ntem prea bătrâni% ;istenă a noastră prelungită p$nă $n aceste 'ile s-ar do#edi 'adarnică dacă ar trebui să atep- tm #$rsta decrepitudinii% <ăcar nepoii notri să pă stre'e despre noi amintirea unui bunic cumsecade i a unei bunici bl$hde% u tim $ncotro ne ducem% Vrem numai să ne s&$ră im 'ilele $n pace%M Yasuo se opri o clipă din citit% /hingo $ntorsese capul i pri#ea cireii din gră dină" 3ătrâna $i aplecă ochii /pre 'iar i continu: $ $i-au pă ră sit locuină a din +oHoB au &ăcut o #i'ită surorii lor din >saa" apoi li s-a pierdut urma%%% /ora din >saa e o persoană $n #$rsta de opt'eci de ani%M $ /oția lui n-a scris nimică $ (umă Yasuo ridică" tresărind" capul% $ -a ră mas nici o scrisoare de la soieă $ /oția luiă Vrei să #orbeti de bătrâna doamnă ă $ 3ine$nă eles% ?acă au plecat ca să moară $mpreună" ar &i normal ca otia să &i scris i ea ce#a% 1maginea'ă-ti că eu as #rea să mă sinucid $mpreună cu tine" tu ai a#ea &ără $n- doială ce#a de spus% Ai scrie" nu-i aaă $ -aă simăi ne#oia" 'ise cu simplitate Yasuo% umai $n sinuciderile tinerilor scrie si &emeia% Acolo este #orba" de &apt" de o dragoste ne$mplinită%%% 1n ca'ul a doi oameni că- sătorii" scrie bărbatul i asta e destul% (e-aă a#ea eu de spus" acumă $ >are $ ?acă aă muri singură" atunci ar &i altce#aG $ ?acă ai muri singură%%% Atunci ai a#ea să ne adrese'i o droaie de $n#inuiri" nu-i aa $ u m-aă obosi să #i le spun%%% La #$rsta mea%%% $ (e #orbe simpleG 1ată o &emeie bătrâna care nu #rea să moară i nici nu-si simte moartea aproape% ?ar tu" Kiuo $ntrebă bătrânul" cu un '$mbet uor% 47D $ ;uă ră spunse Kiuo $ncet" cu o #oce o#ăitoare% $ /ă presupunem că de te-aiadioă sinucide cu netam-nesam" /huichi" n-ai lăsa nici o scrisoare ;rau $mpreună #orbe spuse dar de $ndată ce le rosti" /hingo le regretă% $ u tiu% u tiu ce-aă &ace dacă aă &i hotr$tă să mă sinucid% (u degetul mare de la m$na dreaptă #$r$t $n obi" ca să-4 de'lege" Kiuo ră mase cu pri#irea $ndreptată către /hingo% $ (red că aă #rea să #ă las c$te#a cu#inte" 'ise ea% >chii tinerei &emei se ume'iră ca ai unui copil" nă pă dii de lacrimi% 3ătrânul $nă elese că dacă Yasuo nu se g$ndea la moarte" Kiuo nu era stră ină de asemenea g$nduri% > #ă'u $nclin$ndu-se $nainte% /e clătina $ era gata să cadăă ?ar se $ndreptă i plecă% Yasuo se uită după ea% $ (uriosG ?e ce pl$ngeă A de#enit isterică% ?a" isterieG /hingo deschise c$i#a nasturi de la cămaă i-i #$r$ palma la piept% $ Ai palpitaiiă $l $ntrebă Yasuo% $ u% Am nite măncărimi la s$n% V$r&ul e tare si $mi dă m$ncărimi%
$ ;ti ca o &ată de paispre'ece aniG /hingo $i &recă s$nul st$ng cu buricul degetelor% 1n acea dublă sinucidere a celor doi soi bătrâni numai bărbatul lăsase o scrisoare" &emeia nimic% /ă &ie oare din cau- 'ă că ea se considerase repre'entată de /oțul ei" sau &iindcă-4 $nsărcinase pe el să eprime i g$ndurile ei o dată cu ale luiă $n timp ce Yasuo citea articolul acela" /hingo se $ntreba asupra acestui lucru care-4 interesa: pentru că tră iesc $mpreună doi oameni nu mai &ormea'ă dec$t un singur trup" o singură inimăă 3ătrâna aceea s&$ră ise prin a-i pierde orice personalitate" prin a abdica de la ultimele ei dorină eă Acea &emeie care nu a#ea nici un moti# să moară" se *ert&ise totui ca să-i urme'e bărbatul B $n ultima lui scrisoare el putuse să #orbească i $n numele ei% /ă nu &i a#ut ea nici o e'itareă (e curiosG 47C La &el i bătrâna soie a lui /hingo spunea că" $n ca' de sinucidere" n-ar dori să lase nici o scrisoare i s-ar mulăumi cu aceea a /oțului ei%%% > &emeie care $i $nsoete bărbatul pe drumul moră ii" &ără să spună nimic%%% /-ar putea $nchipui i ca'ul contrar" $nsă $n general soția se mulăumete să urme'e% /oii de genul aceleia care" acum $mbătrânită" se a&la alături de el% 3ătrânul simăi o uoară $n&rigurare% Kiuo i /huichi nu erau de multă #reme $mpreună i totui a#eau ne$nă elegeri% 8oate &usese crud cu Kiuo" poate o *ignise $ntreb$nd-o dacă ar lăsa o scrisoare $n urma ei% 3ătrânul $i dădu seama că nora lui se a&la pe marginea pră pastiei% $ Kiuo se comportă ca o copilă cu tine" e gata să pl$n- gă pentru te miri ce" 'ise Yasuo% +u o ră s&ei" dar nu te sileti să re'ol#i ade#ărata ei problemă% ?e alt&el" tot aa procede'i i cu )usaoG /hingo contempla cireii $n&lorii din gră dină% 8e tulpina celui mai $ncolăcea o #iă sălbatică"cireilor plantă care lui /hingo nu-i mare plăceasedeloc" $nainte de $n&lorirea se g$ndise s-o smulgă" dar $n luna martie ninsese mult" iar acum pomii erau de*a $n &loare% (u #reo trei ani mai $nainte" /hingo tiase această plantă de la pă m$nt" ceea ce a a#ut drept e&ect că o $ntri i mai mult% ;l se g$ndise atunci că nu #a scăpa de ea dec$t smulg$nd-o din ră dăciniB iată ceea ce ar &i trebuit să &acă% ?upă cum obser#ase odată Yasuo" bătrânul ura mai mult #erdele crud al &run'elor de Hatsude% $n lipsa acestora" trunchiul $nalt al cireului se distingea bine" iar ramurile se $ntindeau $n toate pă ră ile" &ără să &ie $mpiedicate de nimic" unele a*ung$nd cu #$r&urile p$nă la pă m$nt% u-i #orbă" chiar cu această Hatsude" ramurile se aplecau &oarte mult $n *os% $ (e belăug de &loriG $n lumina după -amie'ii petalele &lorilor de cireă pluteau $n toată splendoarea lor spre cerul albastru% ici culoarea pomului" nici &orma lui nu erau prea pronună ate" dar umpleau
#ă'duhul% 8omul se a&la $n apogeul $n&loririi $ cum puteai să cre'i că toate &lorile astea s$nt sortite pieirii 47E +otui" ele cădeau" petală cu petală" iar sub cireă era un ade#ărat omăt de &lori scuturate% $ ($nd citesc un articol despre tineri care se sinucid i mor" $mi spun: $8o&timG AlăiiGM" dar c$nd e #orba de bătrâni mă cutremur% $ $/ocotim că e mai bine să murim at$ta #reme c$t lumea ne iubete $ncă%M Yasuo probabil că recitise de mai multe ori acest articol despre cei doi bătrâni care s-au sinucis% $ Acum două 'ile" un om de ai'eci de ani a pă ră sit pre&ectura +ochigi cu un parali'at de aptespre'ece ani" pe care #oia să-4 interne'e la spitalul /&$ntul Lucal% L-a luat $n c$rcă i 4-a purtat prin tot +oHo" dar &iindcă băiatul acela se opunea cu $ncăpă $nare să intre $n spital" 4-a str$ns de g$t cu un prosop% Ai citit ca'ul $n 'iară $ A" nu cred" ră spunse /hingo g$ndindu-se la altce#a" căci studiul despre a#orturile &etelor din pre&ectura Aomori $l preocupa mai mult% $i aduse aminte că a#use chiar un #is $n legă tură cu asta% ($t de mult se deosebea de bătrâna lui soieG 7 $ KiuoG strigă )usao%
Kiuo puse uor m$na pe umărul lui /atoo% $ Vrei ca bunicul să te ducă să-4 #e'i pe marele 3uddhaă Acolo #or &i mulăi copii mici si ai să #e'i dansuri% /ilit de )usao" bătrânul plecă $n oraă cu ea i cu &etia% #ăd p$nă i acum" curată i &rumoasă" $ntr-o dimineaă c$nd ninsese pe policioara cu ghi#ecele de &lori" $mbră cată $ntr-un chi- mono rou" după moda #eche" i pieptnată ca o &etiă" ea scutura 'ăpada% i &iindcă era ger la /hinshu" ră su&larea ei era ca un
noruleă alb% Lui i se pă ruse că su&lul acela albit de ger eala $nsui &armecul tinerei &ete% 475 )usao" apară in$nd unei alte generaii" ră m$nea cu totul stră ină la aceste amintiri" dar /hingo se lăsa cu plăcere $n #oia lor% $ (hiar i la aceste camelii sălbatice au trecut mai bine de trei'eci sau patru'eci de ani de c$nd s$nt $ngri*iteG (e bătrâneeG >are c$i ani $i trebuie unui trunchi ca să capete aspectul unui muchi um&lat prin e&ortă Ară arul miniatural care $n&lorea l$ngă altar" atunci c$nd murise sora lui Yasuo" o mai &i eis&$nd oare" graie $ngri*irii #reunor m$ini necunoscute A*unseră toi trei $n curtea templului% > procesiune de copii din cor erpuia pe cărarea pa#ată" prin &aa statuii marelui 3uddha% (opiii probabil că #eniseră de departe" pe *os" deoarece unii erau trai la &aă% $n dosul mulăimii $ngră mădite acolo" )usao o ridică sus pe /atoo" care pri#ea cu ochi lacomi spre copiii aceia cu lungi m$neci $n&lorate% )iindcă bătrânul au'ise pe cine#a spun$nd că se $nă lăase un monument $n cinstea unui poem de Yosano Aio4" &ăcură $ncon*urul templului% ?e bună seamă că se crestaseră $n piatră" pe postament" la dimensiuni mărite" cu#inte scrise chiar de m$na poetei% $ .ite" scrie i despre /aHamuni7G ?ar )usao nu cunotea aceste #ersuri at$t de celebre" ceea ce4 miră pe tatăl ei: La Kamaura 3uddha" 'eul s&$nt" ; doar /aHamuni: .n bărbat &rumos% Ast&el c$nta Yosano Aio% 4 Yosano Aio ,4565-49C7 $ poetă *apone'ă% 7 /aHamuni $ nume dat lui 3uddha" ca &iu al e&ului tribului /aHa ,aici" iposta'a terestră a lui 3uddha% 479 $ ricum" tetul gra#at pe acest monument comportă o eroare% $ntr-un cort lăat de nuintrare prea departe" se ser#ea #erde% )usao a#ea$nă bilete acolo primite de ceai la Kiuo% 3ătrânul urmărea re&leele cerului $n ceaiB el se $ntrebă dacă nepoica #a bea i ea% )etia apucă ceaca cu o singură m$nă" in$nd-o de margine% ;ra un ceai preparat de cur$nd" ser#it $ntr-
o ceacă obinuită" dar /hingo $ntinse mina s-o a*ute% $ ; amarG $ Amară )etia se str$mbă $nainte chiar de a &i gustat% (am *umă- tate dintr-un grup de mici dansatoare intră si se ae'ară pe bănci" aproape de uB celelalte ră maseră $n picioare" $ngră - mădite $n &aa colegelor lor% ;rau &oarte &ardate si $mbră cate toate $n chimonouri cu m$neci lungi" ce cădeau $n *os% $n spatele lor se #edeau doi sau trei cirei $n&lorii" $nsă &lorile lor pă leau pe l$ngă #esmintele $n culori #ii ale dansatoarelor%
.n automobil se opri brusc" cu un scr$net de &r$ne% +re- cătorii ră maseră pe loc" $nmărmuriiB c$ti#a se repe'iră să sară $n a*utor% )etia se ridică repede de *os i se agă ă de chimonoul mamei sale% Apoi $ncepu să ipe% 4D4 $ (e norocG (e norocG )r$nele au &uncăionat bine% ; o maină de lu" spuse un trecător% $ $i dai seama" dacă ar &i &ost o tră sură oarecare" copila ar &i moartG /atoo" cu &aa crispată" cu ochii albi de spaimă" a#ea o epresie $ngro'itoare% )usao se scu'a &ără $ncetare &aă de mamă" $ntreb$nd dacă &etia nu &usese ră nită" dacă m$neca lungă nu &usese ruptă" dar &emeia pă rea că nu aude nimic% ($nd mica dansatoare se opri din pl$ns" &ardul i se terse cu torul" dar ochii $i stră luceau puternic de parcă ar &i &ost proaspă t spă lai% /hingo se $ntoarse acasă mai degrabă morocănos% (ea mică se au'ea ip$nd% Kiuo le iei $nainte $ng$n$nd un c$n- tec de leagă n% $ +e rog să mă ieră i" am lăsat-o să pl$ngă% u-s $n stare de nimic $n asemenea situaii" 'ise ea către cumnata sa% )ie că ipetele celei mai mici o $ntr$tară" &ie că acasă $ncordarea &ăcu eplo'ie" /atoo se porni să 'biere c$t o inea gura% &etiă de #$rsta asta poate oare $ncerca o plăcere at$t de puternică &rumoase care le #edea *urul eiă /atoosăsăposede aibă ealucrurile po&te" dorină e maipeaccentuate dec$t$nale altoraă /au poate dorină ele ei erau 'g$ndărite $n acest moment $n mod anormală 3ătrânul a#usese sen'aia că trecuse printr-o cri'ă de semi-nebunie% ?acă copila aceea cu m$neci lungi ar &i
&ost călcată" ucisă" oare ce-ar &i pe capul lor acumă ?esenele de pe m$necile acelea $i reapă reau $n minte cu toată limpe'imea% Vesmintele de sărbătoare de genul acela nu se prea gă sesc $n maga'ineB totui" $ntorc$ndu-se acasă cu m$inile goale" drumul $nsui pe care mergea i se pă rea mai $ntunecat% ; cu putină ă ca Yasuo să nu-i &i cedat &iicei sale dec$t un singur halat de baie ca să &acă scutece din elă +onul din glasul lui )usao era amar" dar nu mină ise cum#aă
/atoo" ghemuită la spatele mamei sale" pă rea că ine ochii deschiiB ea a#ea obiceiul să stea uneori aa" linitită i tăcu tă% /hingo nu #orbi nimic despre colindul lui $n căutarea unui chimono% A#ea impresia că )usao nu-i po#estise nimic lui 4DC Yasuo despre capriciile lui /atoo" nici despre prime*dia $n care era să-i t$rască% 3ătrânul intră $n odaia lui" unde #eni i Kiuo" aduc$nd c$ti#a cărbuni aprină i% $ Asea'ă-te putin% $ umaidec$t% ?ar Kiuo iei% /e $ntoarse peste puin cu un ulcior cu apă pe o ta#ă care ar &i &ost de prisos" dacă nu erau si nite &lori% /hingo le luă $n mină% $ (um se numescă 8arcă ar &i campanule% $ (rini negri% $ Ade#ărat $ ?a%
aa: eu cred că $n culoarea lor e un purpuriu aprins% <$ine am să-i eamine' bine la lumină% $ La lumină ă Au o transparenă ă purpurie băt$nd $n rou% $ ?iametrul corolelor" c$nd s$nt de'#oltate" nu pare să &ie mai mare de o chioapă% i $n &iecare" capă tul pistilului se $mparte $n trei" a#$nd c$te patru sau cinci stamine" iar petalele se des&ac către cele patru puncte cardinale" &orm$nd cupe de circa o chioapă% ;le au aceeai &ormă ca &lorile de crini obinuii" care trebuie să se distană e'e ce#a mai mult de o chioapă% La capă tul acestei eamină ri" /hingo $ndepă rtă &lorile% $ 1n&ectG &ăcu el cu un aer glumeă% luă pe cea a lui Iido% $ ; un geniu% ($nd am cumpă rat-o mi s-a spus că repre- 'intă pe #enicul adolescent% i-am #orbit despre eaă $n 'iua aceea o pusesem pe &aa lui ;io" &ata care lucra la biroul meu% (e &rumoasă mi s-a pă rut atunciG <ă uluiseG Kiuo puse masca pe &aă% $ +rebuie să leg cordeluele astea la cea&ăă ?in &undul ochilor mătii" pupilele lui Kiuo trebuiau să-4 &ie'e pe /hingo% $c$nd +rebuie s-o miti% Alt&el nuera #a căpă ta nici epresie" $n 'iua o cumpă rase" bătrânul c$t pe-aci să oatingă cu bu'ele &rumoasa gură rumenă i $ncercase o $n&iorare la &el cu aceea pe care i-ar produce-o" desigur" o pasiune &atală% > &loare să-mi ră m$nă $n inimă" ?ei s$nt lemnul putre'it%%% Aceste #ersuri &ăceau parte din piesa no% (ur$nd" /hingo nu mai suportă să o #adă pe Kiuo mic$ndu-i &aa mascată ca un adolescent graios% )igura ei era destul de mică pentru ca masca să o acopere aproape $n $ntregime% ?in bărbia abia #i'ibilă" $ncepură să curgă" spre g$t" o lacrimă" apoi două urme de lacrimi" pe urmă trei%%% (urgeau" &ără să se mai oprească% $ Kiuo" eclamă /hingo" te-ai $ntrebat" ast'i" c$nd ai &ost $n #i'ită la prietena ta" dacă n-ai putea să de#ii o maes- tră a ceremoniilor de ceai" di#oră $ndă Kiuo-Iido aprobă din cap% $ Aă &ace-o bucuroasă" dar alături de dumneata" chiar dacă aă di#oră a" ră spunse ea din dosul mătii" cu o #oce limpede%
/e au'i /atoo ip$nd% (ăeaua se porni să urle deodată" $n gră dină% 4D6 /hingo a#u sentimentul $ sentimentul" $ntr-ade#ără WW unei pre#estiri de ră u% Kiuo pă rea că-i $ndreaptă urechea i că ascultă spre uă" $ntreb$ndu-se dacă /oțul ei se $ntorcea de la amanta lui" unde probabil că se dusese" dei era du- minică% 4D5 (asa uliului
4
(lopotul de la templu bătea la ora ase &i" iarna ca i #ara% i iarna ca i #ara" /hingo se socotea matinal dacă-4 au'ea%
de'legă panglica ce-i inea pă rul% ;l a#ea impresia că nora lui doarme adesea cu pă rul legat% Lăs$nd descoperit #asul cu ore'" Kiuo pregă ti repede ceaiul pentru socrul ei% $ ?acă uliul stă la noi" $nseamnă că i presurile #or ră - m$ne% $$ 8oate si corbii $ (orbiiă &ăcu /hingo" '$mbind% ?acă uliul e al nostru" apoi i corbii s$nt tot ai notri% /e poate spune că $n casa asta nu s$nt dec$t oameniB dar uite că aici locuiesc i nite pă sări% $ $n cur$nd #or apă rea i puricii" i $nă arii% $ +aci din gură G ia nu &ac parte dintre-ai casei" deoarece nu stau aici tot timpul anului% $ 3a poate că stau" căci gă sim purici si iarna% $ u prea cunosc durata de #iaă a puricilor" dar nu cred ca cei de care #orbeti tu să &ie purici din #ara trecută% Kiuo $ncepu să r$dă" uit$ndu-se #oioasă la /hingo% $ ; timpul să-i &acă apariia i arpele% 4C0 $ Acela care te-a speriat at$t de tare anul trecută $ ?a% $ ;l e stp$nul casei" generalul nostru $n albastru% Vara trecută" $ntorc$ndu-se de la cumpă ră turi i intr$nd $n bucătrie" Kiuo se speriase #ă'$nd acolo un arpe mare% La ipetele sale" +eru sări numaidec$t din culcuul eiB căeaua lătra ca o nebună" aci repe'indu-se $nainte" cu botul $n *os" gata să mute" aci d$ndu-se $napoi cam p$nă la un metru" pentru a se apropia apoi din nou" ca de atac% arpele" cu capul puin ridicat" $i scotea limba roie" &ără să se uite la căeaB apoi $ncepu să se t$rască a&ară" trec$nd peste pragul bucătriei% ?upă spusele lui Kiuo" reptila era de două ori mai lun- gă dec$t lărgimea uii de la bucătrie" adică a#ea aproape doi metri% +rupul $i era mai gros dec$t m$na tinerei &emei% ;a spunea toate acestea cu inima la gură" $n timp ce Yasuo o asculta c$t se poate de calmă% $de;l#enirea e stp$nul casei% Locuiete ani4-ar de 'ile aici% ; aici dinainte ta" Kiuo% $ i dacăde +eru &i mucat" ce s-ar &i $nt$mplată $ (ăeaua nu i-ar &i $n&ipt colăii $n el% arpele ar &i ple'nit-o cu coada% +eru tie asta" de aceea se mulăumete doar să latre% +$nă ra &emeie &u at$t de speriată o bună bucată de timp" $nc$t nu mai $ndră 'ni să treacă pragul bucătrieiB intra i ieea de acolo pe ua cea mare ce da direct din casă% @$ndul că uriaul arpe se a&la sub duumea" sau poate sus" $n pod" o $nspă im$nta" $nsă mai probabil era că el $i a#ea culcuul unde#a pe colină i nu #enea aici dec$t $n #i'ită% (olina nu apară inea lui /hingo" care nici măcar nu tia cum se numete proprietarul terenului% (oasta $nclinată pornea chiar de l$ngă casă" ast&el că pentru #ieuitoarele de acolo nu eista nici un &el de hotar $ntre lăcaul lor i gră dina lui /hingo% )lorile i &ructele de pe colină cădeau" i ele" cele mai multe" $n gră dină% $ .liul s-a $ntors" murmură /hingo" apoi repetă tare: Kiuo" mi se pare că uliul s-a $ntors% $ ?aă Acum $l aud i eu%
4C4 Kiuo $i ridică ochii" amu'ată" spre ta#an% (roncănitul pă sării se prelungi timp de c$te#a clipe% $ Adineauri s-a dus spre mare $ ?a" croncănitul lui ară ta că se ducea $n direcăia aceea% $ 8oate că a prins un pete i s-a $ntors% Ascult$nd-o #orbind ast&el" bătrânul se g$ndi că poate aa s-a si $nt$mplat% (e-ar &i să lăsăm nite peti $ntr-un loc anumit unde el să-i #adă din 'boră $ +eru i-ar terpeli% $ ;u 'ic $ntr-un loc" unde#a" sus% Anul trecut" ca i mai $nainte" bătrânul" au'ind c$nd se tre'ea din somn croncănitul uliului" resimăea un &el de simpatie pentru el% /i nu pă rea a &i singurul" căci epresia $uliul nostruM intrase $n #ocabularul &amiliei% +otui" /hingo se $ndoia că era o singură pasăre% > dată cre'use c-a #ă'ut 'bur$nd două pe deasupra casei% /ă &i au'it oare el" de ani de 'ile" unul i acelai uliu croncănind mereuă u era #orba cum#a de generaii succesi#e" pă rină ii murind &ără ca el să prindă de #esteă Această idee $l stră bătu pentru prima dată $n dimineaa aceea% ?acă uliul cel bătrân a murit anul trecut" /hingo si ai lui $l ascultau acum pe cel t$nă r c$nd se tre'eau dimineaa din somn" &ără să bănuiască nimic" ră m$n$nd con#ină i că acesta e singurul i unicul lor uliu% Ar &i caraghiosG ?acă stai i te g$ndeti" pare ciudat că pasărea si-a &ăcut cuibul pe colină" $n spatele casei" c$nd ar &i gă sit at$tea alte locuri $n Kamaura% u tiu sigur" dar poate că l-am #ă'ut" u tiu sigur" dar poate că l-am au'it%%% spune pro#erbul% 8robabil la &el e i cu uliul% ?a" această pasăre locuia cu ei" dar se mulăumea să-si arate pre'enă a numai prin croncănitul ei moale i plăcut% 7 Kiuo i /hingo &iind singurii care se sculau de#reme $n toată casa" 4C7 a#eau prile*ul să schimbe $ntre ei c$te#a #orbe% (u /huichi bătrânul sttea de #orbă $n timpul călătoriei lor cu trenul spre oraă% $/$ntem aproape a*ună iM" 'icea $n sinea lui /hingo" după ce treceau peste podul de &ier de la Rougo" unde le ră sărea $n &aă pă durea de la 1egami% > pri#ea $n &iecare dimineaă" $n timp ce trenul trecea pe l$ngă ea% ;rau ani de c$nd călătorea pe această linie i pri#ea aceas- tă pă dure" dar abia de cur$nd descoperise acolo doi pini% /inguri din specia lor" se distingeau prin $nă lăimeB $i $nclinau trunchiurile ca pentru a se $mbră ia" iar #$r&urile" apropiindu-se unul de altul" erau gata să se unească acolo" sus% u mai erau i alăi copaci la &el de $nalăi $n acea pă dure% Aa c-ar &i trebuit să-i #adă de la $nceputB totui /hingo nu-i băgase de seamă p$nă acum% Acum $nsă ei $i săreau $n ochi de &iecare dată% $n dimineaa aceea" cei doi pini se ghiceau #ag prin p$n'a ploii%
$ /huichi" ce are Kiuoă $l $ntrebă tatăl pe &iul său% $ imic deosebit% /huichi ră s&oia un săptm$nalB cumpă rase două" dintre care unul pentru tatăl său" care-4 inea $n m$nă &ără să ci- tească% $ /pune-mi" ce areă strui /hingo% $ 8robabil dureri de cap% $ să se $n'dră #enească $n c$te#a 'ile" nu-i nimic gra#% $ Asta m-ar surprinde% > durere de cap n-ar &ace-o să pl$ngă aa% i a'i dimineaă" $n 'ori" am au'it-o suspin$nd% /huichi m$r$i ce#a ne$nă eles% $ ($nd )usao i-a dus cina" Kiuo pă rea &oarte supă - rată c-o #ede intr$nd la ea% $i ascundea &aa ca să n-o #adă% )usao mi sa pl$ns de asta% Aa că #oiam să-i cer eplicaii% 4CD $ (e de po#etiG +oată lumea din casă stă cu ochii intii la ne#ast-meaG /huichi $l scrută cu pri#irea pe tatăl său: (hiar si Kiuo se poate $mbolnă #i din c$nd $n c$nd% $ $mbolnă #iG eclamă /hingo" re#oltat% ?ar despre ce &el de boală e #orbaă $ .n a#ortG scr$ni /huichi% /hingo" uimit" ră mase cu pri#irile $ntoarse spre banca unde stteau doi soldai americani% ?eschisese această discuie bi'uindu-se pe &aptul că soldaii nu cunoteau *apone'a% $ La un medică $ntrebă bătrânul cu o #oce sugrumată% $ ?a% $ 1eriă $ ?a% /huichi lăsă cititul% $ +u ai $mpins-o la astaă $ ;a s-a $ncăpă $nat s-o &acă% $ ?in proprie iniiati#ăă
ateaptă să aibă nepoi% Kiuo $i dă seama de asta% ;a pare chiar *enată că nu e $ncă mamă" nu-i aaă i iat-o acum silită să renună e la dorină ele ei" &iindcă tu eti pe cale să-i 'drobeti su&letul% $ u-i chiar aa% (red că $n ce-o pri#ete" e mai cur$nd o ne#oie de-a a#ea ea totul%%% $ > ne#oie $ u-i place să &ie pusă $n situaia asta% ; prea curată% $ Aa La urma urmei" $i 'ise /hingo" acestea s$nt chestiuni care-i pri#esc numai pe soi% >are /huichi a de'gustat-o" a umilit-o $n asemenea măsură pe Kiuoă $ ; de necre'utG (hiar dacă Kiuo a spus-o" chiar dacă a mers p$nă la a &ace un simulacru din asta" nu #oi crede niciodată că acesta este ade#ăratul ei simăm$nt% .n soă care &ace ca' de cură enia soției lui%%% sta-i un semn că nu prea are a&ecăiune pentru ea% u se cade să iei" $n $nă e- lesul riguros al cu#intelor" nemulăumirile unei &emei% /hingo se simăea puin descumpă nit% $ ?acă Yasuo ar ti că a pierdut oca'ia de-a a#ea un nepoel" ce-ar spune oare $ ?e &apt" prin asta Kiuo a do#edit că e &ecundă%
'ise Kiuo adres$ndu-se &etiei" să-4 a*ut mai $nt$i pe bunicul tu să-i schimbe hainele% $ chii aceia ne#ino#ai" sclipind de uimire" $l &ăcură pe bătrân să tresară deodată% $ (opilita asta nu tie ce s$nt acelea bombardamente% /$nt ast'i destui ca ea" care nu le-au cunoscut" nu-i aaă /hingo $i $ncrucia pri#irea cu aceea a &etiei" dar sclipirea acesteia se potolise acum mult% $ Ar &i trebuit să &otogra&iem aceti ochi% (u umbra a#ionului $n ei% 8e &otogra&ia următoare%%% %%%.n copil 'ăc$nd la pă m$nt%%% s&$iat" mitraliat%%% iată ce-ar &i #rut să adauge /hingo" dar" la g$ndul a#ortului din a*un" tăcu % ($i c$i nenumărai douăcopii" &otogra&ii imaginare% copii ar &i putut să $n&ăie'e aceste Kiuo o luă pe Kunio $n brae% (u o m$nă ră suci scutecele ude &ăc$ndu-le sul i le duse $n camera de baie% /hingo se $ntoarse $n su&ragerieB el $i aduse acum aminte că" dacă #enise atit de de#reme acasă" era din cau'a nelinitii $n legă tură cu Kiuo% $ (e repede te-ai $ntors a'iG Yasuo $i iei $nainte% 4C6 $ .nde erai $ <ă spă lam pe cap% ?upă ploaie soarele a $nceput să ardă deodată" si mă m$nca $n cap% ($nd $mbătrâneti" capul te măn$ncă din nimica toată% $ Al meu nu mă măn$ncă aa des% $ )iindcă al tu e un cap deosebit" 'ise ea r$'$nd% tiam c-ai #enit" dar mă temeam să nu mă ceră i dacă i-aă &i ieit $nainte cu pă rul 'burlit% +e-ai &i $ngro'it% $ 8ă rul 'burlit al unei &emei bătrâne%%% (e-ar &i să-4 tai de tot $ Ar &i o idee bună" ră spunse Yasuo% ?ar o ast&el de coa&ură nu
e pentru doamnele $n #$rstB ea se purta $n epoca lui ;do" at$t la bărbai c$t i la &emei% /e tia pă rul scurt si se $nnoda la cea&ă ca un pă mătu&% Am #ă'ut o asemenea coa&ură la teatru" $n Kabui% $ ;u mă g$ndeam la aceea $n care pă rul cade drept" &ără să &ie $nnodat la cea&ă% $ /-ar putea%%% umai că al meu e &oarte des" ca i al tu% $ Kiuo era sculată" 'ise bătrânul" căut$nd să #orbească $ncet% $ ?a%%% de la un timp%%% arată cam prost% $ Ar &i &ost bine să nu-i lase copila pe cap% $ ($nd a plecat )usao" a lăsat-o pe patul lui KiuoB &etia dormea dusă% $ ?e ce n-ai luat-o tuă $ ;ram cu pă rul ud c$nd a $nceput să tipe% Yasuo se ridică pentru a aduce hainele /oțului ei% $ <ă $ntrebam dacă nu eti cum#a bolna# i tu" c$nd te-am au'it #enind aa de#reme% Lui /hingo i se pă ru că &emeia cea tânără ieea de la baie si se $ndrepta spre camera ei% $ KiuoG o strigă el% KiuoG $ ?a $ ?ă-ne-o nouă pe cea mică% $ V-o dau% umaidec$t% Reapă ru tin$nd &etia de m$nă" ca s-o a*ute să meargă% ?e astă dată se schimbase" era $ncinsă cu obi% 4C5 epoica se spri*ini de umărul bunicii" care peria pantalonii bătrânului i care" $ndrept$ndu-i spinarea" o puse pe genunchii ei% +ânără noră luă hainele de oraă ale lui /hingo" le ae'ă $ntr-un dulap din camera alăturată" apoi $nchise ua cu o micare $nceată% 8ă ru mirată de &elul cum ară ta la chip" #ă'$ndu-se $n oglinda prinsă $n dosul uii" si era #ă- dit că se $ntreba dacă să re#ină $n su&ragerie sau să se ducă să se culce din nou% $ Kiuo" &ăcu /hingo" n-ar &i mai bine să te $ntin'i pe pată $ ?a% ($nd dădu seama ce $nă eles a#eau cu#intele umerii$i$ncepură să-i tremure% 1ntră $n camera ei" bătrânului" &ără să mai $ntoarcă &aa% $ (e aer ciudatG u gă seti Yasuo $i $ncruntă spr$ncenele% /hingo nu ră spunse nimic% $ u tiu ce are" continuă bătrâna% .mblă $ncoace si $ncolo" &ără să se culce% iau cu mine si pe KunioB ne ducem s-o $nt$lnim pe maică-sa% i aia" ce mamăG 3ătrâna se ridică tin$nd &etia $n brae% $ ?e &apt" ce treabă are ea la postă $ Asta mă $ntreb si euG Yasuo se $ntoarse din drum% /ă-i &i scris oare /oțului eiă u 4-a mai #ă'ut de ase luni% ?a" s-au $mplinit ase luni de c$nd a #enit la noi" &iindcă era $n
a*unul Anului ou% $ ?acă ar &i #orba numai de o scrisoare" e o cutie pe aici pe aproape% $ /i-o &i spus pesemne că o scrisoare a*unge mai repede si mai sigur dacă o pui la pota mare% socotea pe soția lui prea optimistă% >ptimismul prinde uor ră dăcini" g$ndi el" $ntr-o &emeie care si-a dus &amilia p$nă la 'ilele bătrâneii% /hirigo luă un teanc de 'iare prin care a#ea" probabil" de g$nd să se uite otia lui% Le &run'ări" &ără intenă ia de a le citi cu ade#ărat" c$nd un titlu $i atrase atenă ia: $enu&ari de două mii de ani care au $n&loritM% $$n primă#ara trecută s-au descoperit la Kemigawa" $n pre&ectura (hiba" trei semină e de nenu&ari $ntr-o barcă scoa- să la i#eală de nite săpă turi arheologice pe un antier din epoca YaHoi% /e crede că aceste semină e ar a#ea o #echime de două mii de ani% $n luna aprilie" un sa#ant" doctor $n nenu&ari" a ră sădit semină ele $n trei locuri di&erite: la laboratorul agronomic din (hiba" $n lacul din parcul (hiba si $n curtea unui &abricant de sae din =arae ,oraă din aceeai pre&ectură " care" se pare" a luat parte la săpă turi% Acesta a pus două mlădie $ntr-un h$rdău mare" plin cu apă" pe care 4-a lăsat $n gră dina lui% enu&arul său a &ost primul care s-a de'#oltat% Anună at" doctorul $n nenu&ari a alergat la &aa locului" $$n&loriiG Au $n&loritG$ strigă el" m$ng$ind cu palma sa &rumoasa &loare% Aceasta a#ea la $nceput &orma unei sticle de sae" apoi a unei ceti de ceai" pe urmă aceea a unui crater deschis" $n cele din urmă" atinse apogeul $n&loririi" semăn$nd cu o &ar&urie circulară" după care petalele au că'ut $n apă%M 1ată ce scria 'iarul% /e mai spunea" de asemenea" că &loarea a#ea dou'eci de petale% $n *osul i articolului eradupă reprodusă &otogra&iesiapatru sa#antului" cu ochelari pă r cărunt c$te seopă rea" tin$nd cu m$na ti*a nenu&arului $n&lorit% /hingo" recitind articolul" a&lă că acel specialist a#ea ai'eci i nouă de ani% ;l pri#i $ndelung &otogra&ia nenu&arului" apoi se duse cu 'iarul $n camera lui Kiuo% ;ra camera celor doi tineri căsătorii% 8e o măsuă adusă ca 'estre de Kiuo se a&la pă lăria /oțului ei% +$nă ra &emeie se pregă tea oare să scrie ce#aă > mapă cu h$rtie i plicuri era ae'ată l$ngă pă lărie% > sto&ă cusut 4CC pe margini acoperea sertarul% 3ătrânului i se pă ru că simte un uor miros de par&um plutind $n aerul din odaie% $ (um te simăiă u-i #ine uor să te ridici" nu-i aaă /hingo se ae'ă $n &aa măsuei% +$nă ra &emeie $l pri#ea acum cu ochii &oarte larg deschii% 8robabil că el intrase tocmai c$nd ea se pregă tea să se dea *os din pat% 1ntimidată" &ără $ndoială" roi uor% )runtea $i ră m$nea palidă" $nsă spr$ncenele $i pă reau si mai &rumoase% $ Ai citit
articolul acesta despre semină ele de nenu&ari #echi de dou'eci de secole" care au &ăcut &loriă $ ?a% $ A" 4-ai citit%%%" murmură el% Atunci intră direct $n subiect: -ai &i a#ut ne#oie să te supui tratamentului acela ră u" dacă ai &i stat de #orbă cu noi% /ă te $ntorci $n aceeai 'i acasă" cre'i că asta e sănă tosă Kiuo pă ru luată prin surprindere% $(red că doar luna trecută am #orbit despre copil% Atunci c$nd ai pus masca lui Iido% $n momentul acela $ti dădeai seama" aa e $ $n momentul acela" &ăcu ea cu o micare de negare pe pernă" nu tiam nimic% ?ar chiar dacă aă &i tiut" n-aă &i putut să #ă #orbesc" mi-era ruine% $ ;iG /huichi mi-a moti#at că eti prea curată% 3ătrânul obser#ă lacrimile care stră luceau $n ochii tinerei &emei i nu mai putu continua% $ Ai ne#oie să te mai duci la doctoră $ <$ine" poate% A doua 'i" c$nd bătrânul se $ntoarse din oraă" soția lui pă - rea neră bdătoare să-4 #adă% $ tii că Kiuo s-a dus acasă la ai eiă (redeam că doarme% 8e la ceasurile două" cred" a tele&onat cine#a de acolo% A ră spuns &iică-ta% $Kiuo" mi-a spus ea" s-a dus la pă rină ii ei" nu se simte bine" #rea să se odihneascăB s$ntem rugai s-o lăsăm $n pace" ni se dau asigură ri că se #a $ntoarce aici $n c$te#a 'ile" după ce se #a simăi mai bine%M $ A" da $ Am pus-o pe )usao să spună că &iul nostru se #a duce s-o #adă% )usao mi-a spus că la tele&on era mama lui 4E4 Kiuo% Aadar Kiuo s-a dus la +oHo special ca să doar- mă la mama eiă $ u" nu-i asta% $ Atunci" ce are /hingo $i de'bră că haina" apoi se $ndreptă din spate ca să-i de'lege mai uor cra#ata% $ A &ăcut un a#ort% $ (umăG 3ătrâna pă ru ca tră 'nită% AhG%%% 8e ascuns de noi%%% /$nt teribili" tinerii tia de a'i%%% $ ?umneata nu obser#i nimic" mamă" 'ise )usao" in- tr$nd $n su&ragerie" cu &etia $n brae% ;u $nsă eram curent% bătrânul% $ (um aaălaeclamă $ u $ndră 'nesc să spun% ?ar tii bine că &emeile lasă un semn $n urma lor" $n anumite locuri%%% )usao nu &u $n stare să mai adauge nimic% 4E7 8arcul din capital 4 $ (urios om mai e i tataG 'ise )usao" str$ng$nd cu ciudă &ar&uriile din care tocmai luaseră cina%
bine ră scopt" gă l- benuul moale%%% u mi-ai spus dumneata că plăcintria =echimatei e renumită pentru aa ce#aă $ 8lăcintria =echimatei $ /au =Hotei" cum #rei să-i spui% >ric$t de săracă as &i" at$ta lucru tiu i eu% u e ne#oie de prea mare sa#antl$c" ca să &ierbi nite spanac% Yasuo $ncepu să r$dă% $ ?acă tata ar pune să &iarbă spanacul la sursă radio- acti#ă" măsur$nd temperatura si timpul" cred că ar de#eni la &el de #$n*os ca 8opeHe" chiar $n lipsa lui Kiuo" 'ise )usao" &ără să r$dă% $n ce mă pri#ete" nu mai pot să $ndur" e prea de tot% /e ridică" susăin$nd cu genunchiul ta#a grea" i adăugă : $ u mai are nici po&tă de m$ncare" c$nd lipsete podoaba lui de &iu si minunea de noră -sa% /hingo $nă lăă capulB pri#irea lui o $nt$lni pe a lui Yasuo% 4ED $ VorbeteG VorbeteG ?ă-i $nainteG $ 3a bine că nuG <-am stp$nit destul" ca să nu #orbesc i să nu pl$ng% $ 8e copii nu-i po ți opri să pl$ngă%%% /hingo sttea cu gura $ntredeschisă% $ u-i #orba de nici un copil" ci de mine" i-o $ntoarse )usao" ieind cu pai $mpleticii% /e au'i un 'ăngă nit de #ase tr$ntite $n lighean% Yasuo &ăcu o micare să se ridice% )usao $ncepu să suspine% /atoo $i aruncă o pri#ire bunicii ei i porni $n &ugă spre bucătrie% /hingo $i spuse că pri#irea &etiei era prea tioasă% Yasuo" ridic$ndu-se" o luă cu am$ndouă m$inile pe Kunio" care &usese lăsată *os" l$ngă ea" si o puse pe genunchii lui /hingo% $ Vrei s-o ii puină i se $ndreptă spre bucătrie% /hingo luă &etita $n brae% )iindcă era &oarte mlădioasă" o ae'ă $n poala lui% > inea de piciorue% /cobitura gle'nelor i tlpile durdulii umpleau palma bătrânului% $ +e g$dili )etia nuabia pă ru să se g$dile% ($nd )usao era $ncă o &etiă de $ă" el o $ntindea goală pe pat i" $n timp ce-o schimba" o g$dila la subăiori% (opila r$dea i nasul i se pierdea $ntre obra*ii dolo&aniB dădea #e- selă din murii% ; ade#ărat $nsă" bătrânul nu-i mai aducea prea bine aminte de asta% /hingo se &erea altdată să #orbească despre lipsa de &rumusee a &iicei sale% Ar &i $nsemnat să-si reamintească imaginea &emeii seducătoare care &usese sora lui Yasuo% Ateptase $n 'adar" $n mai multe r$nduri" ca micul chip să se schimbe $n bine i asta c$nd &ata a*unsese la #$rsta adul- tă" dar" cu timpul" sperană ele lui se spulberaseră% +ră săturile lui /atoo pă reau mai &rumoase dec$t ale mamei sale i se mai putea $ncă trage nă de*dea ca micua Kunio să &ie i mai dră gă laă% 4EC $ ; oare cu putină ă să caut imaginea surorii lui Yasuo p$nă i
$n nepoelele meleă se $ntrebă bătrânul i &u cuprins de un simăm$nt de ruine% /e surprinse" cu uimire" lăs$ndu-se pradă unei #isări $n care mica &iină ă" #ictimă a a#ortului" copilul pierdut al lui Kiuo" de#enea o re$ncarnare a surorii lui Yasuo $ o &emeie &rumoasă" căreia nu-i #a &i hră 'it niciodată să tră iască $n această lume% ?upă ce dădu drumul picioruelor &etiei" micua Kunio cobor$ de pe genunchii lui i porni spre bucătrie%
seamnă că se poate compara ca'ul tu cu al lui Kiuo% $ ($nd e #orba de tata" daG $ $i eti &iică" $i este tată si dorim cu toii ca el să poată re'ol#a greutile tale" $nă elegiă )usao $i lăsă &aa $n *os i nu ră spunse nimic% $ )usao" spune-mi tot ce ai pe inimă" măcar de data asta% Ai să te simăi mai uurată% 8ro&ită că Kiuo nu e aici% $ )iindcă" $n principiu" eu s$nt cea #ino#ată" nu am nimic de spus: #reau doar at$t" ca tata să măn$nce m$ncarea &ără să se pl$ngă" chiar dacă nu e pregă tită de m$na lui Kiuo% i )usao i'bucni $n lacrimi% $ Am dreptateă +ata măn$ncă $n tcere" cu un aer de'gustat% 8e mine asta mă $ntristea'ă cumplit% $ )usao" eu s$nt con#insă că tu ai să ne spui multe lucruri% 3ună oară" de ce te-ai dus la potă acum două sau trei 'ileă (a să trimii o scrisoare /oțului tuă )usao pă ru o clipă st$n*enită% ;a &ăcu un semn de negare din cap% $ u #ăd cui altcui#a i-ai &i putut trimite scrisoare% u m-am $ndoit că lui Aihara i-ai trimis% (ontrar obiceiului ei" Yasuo #orbea cu o #oce aspră% 4E $ /au i-ai trimis" poate" bani ?in aceste cu#inte /hingo deduse că Yasuo $i strecura lui )usao" din c$nd $n c$nd" pe ascuns" bani de bu'unar% $ .nde-i Aiharaă $ntrebă bătrânul" $ntorc$ndu-se către &iica sa% i după ce ateptă o clipă ră spunsul continu: /e pare că nu e la ai lui% +rimit" o dată pe lună" un &uncăionar de la birou" să-mi aducă #eti de la &amilia Aihara% hG &ăcu Yasuo" uimită% +rimii un &uncăionar de la birou $ )ii linitită% ; un om serios" care nu ia seama la gurile rele" i nici ncănete de la el%cu?acă /oțultine" tu ardarstaaa" acasă" ducenu eutră $nsumi să #orbesc el despre la cem-aă bun să #i'ite' o bătrână cu picioarele oloageă $ i ce &ace Aihara $ Am impresia că e amestecat $ntr-un tra&ic clandestin" o a&acere cu droguri" se pare% Rolul lui e de a doua m$nă% umai beia 4-a t$r$t $n combinaia asta% Yasuo $i aruncă o pri#ire $ngro'itB ea pă ru mai speriată de &aptul că /oțul ei le ascunsese p$nă acum netrebniciile lui Aihara" dec$t de aceste netrebnicii $n sine% /hingo continu: $ /e pare că mama lui" care su&eră de picioare" nu mai locuiete acolo% (asa e ocupată de alte persoane% )amilia lui )usao nu mai eistă" deci% $ ?ar lucrurile ei $ /crinul i coul meu de ră chită s$nt goale de mult" ră s- punse )usao% $ Aaă Arunci eti o &raieră" &iica mea" tu care te-ai $ntors la noi cu bocceaua la subăioară% Vai" #ai" #ai%%% suspină Yasuo% /hingo bănui că )usao a luat legă tura cu /oțul ei% Asupra cui cădea #ina de a nu-4 &i putut $mpiedica pe Aihara să
intre $n a&acerea aceea compromitoareă Asupra lui )usaoă Asupra lui /hingoă Asupra lui Aihara $nsuiă /au nimeni nu era ră spun'ător de astaă /hingo $i punea 4E6 aceste $ntrebări $n timp ce pri#ea spre gră dina peste care se lăsase $ntunericul% 7 ($nd a*unse la birou" pe la ora 'ece" bătrânul gă si un bilet de la +ani'ai ;io: $As #rea să #ă #ăd $n legă tură cu t$nă ra soie% Am să re#in%M $+$nă ra soieM despre care era #orba nu putea să &ie dec$t Kiuo% /hingo o chestiona pe secretara care-i luase locul lui ;io: $ La ce oră a &ost +ani'ai aiciă $ 1mediat după sosirea meaB tocmai tergeam pra&ul de pe birou" deci putea să &ie ora opt trecute% $ <-a ateptat $ ra opt trecute" murmură /hingo% Asta $nseamnă că a #enit aici $nainte de a se duce la atelierul eiB se #a $ntoarce desigur către amia'ă% ?upă ce reciti cu#intele scrise cu litere mici de m$na lui ;io pe colăul unei coli mari de h$rtie" /hingo pri#i pe &e- reastră cerul &oarte senin" &oarte primă#ăratec" de mai% Acest cer $l contemplase si pe geamul #agonului% Vă'$nd #ă'du- hul acela luminos" toi pasagerii deschiseseră &erestrele% > pă sare care 'bura ra'ant cu m$lul sclipitor al r$ului Rougo căpă tă un re&le de argintB lui i se pă ru că nu era un amănunt $nt$mplător" $ntocmai ca i acea goană a unui autobu' rou ce trecea peste pod $n direcăia nordului% $V$nt mare pe cer" #$nt mare pe cer%%%M Repet$nd" &ără să-si dea seama" cu#intele ce &igurau manuscrisul său" &alsul RHoan" /hingo $i $ndreptă pri#irilepe spre pă durea 1egami% 4E5 $ >G eclamă el" i era gata să se aplece pe &ereastră" $n partea stingă% >G s-ar putea ca pinii să nu mai &ie $n pă dureă 3a s$nt mai $ncolo% 8inii" care se distingeau de restul pă durii" i se pă rură" $n dimineaa aceea" mai apropiai% >ri poate ceaa primă#erii" ploaia" $l $mpiedicaseră p$nă acum să aprecie'e ade#ărata lor depă rtare 3ătrânul $ncercă să-si dea seama de asta" cercet$ndu-i pe &ereastră% A#ea chiar po&tă să se ducă să #eri&ice la &aa locului si să #adă unde anume creteau pinii aceia pe care el $i pri#ea $n &iecare dimineaă% $$n &iecare dimineaă%%%M La drept #orbind" nui 'ărise dec$t de cur$nd de tot% Ani $n ir trecuse pe acolo &ără să le dea atenă ie" spun$ndu-i că nu era dec$t o pă dure" pă durea de la 1egami% >bser#ase pentru prima dată" $n 'iua aceea" că pinii se $nă lăau deasupra pă durii% Asta" &iindcă #ă'duhul dimineii era &oarte
limpede% 3ătrânul mai &ăcuse si o a doua descoperire graie acestor pini ale căror #$r&uri dădeau să se $mbră ie'e $nclin$ndu-se unul către celălalt% $n seara din a*un" după cină" c$hd /hingo spusese că supra#eghea casa ginerelui său si că el contribuia cu putin la cheltuielile bătrânei mame a acestuia" &uria lui )usao se potolise deodată% 3ătrânul" $nduioat" cre'use că de'#ăluie ce#a din tainele ei" dar era ce#a imprecis" nu ca $n ca'ul pinilor din pă durea 1egami% $ntr-ade#ăr /hingo pri#ise aceti arbori" cu două sau trei 'ile mai $nainte" $n timp ce" $mpung$hdu-4 pe /huichi cu $ntre- bările" $l silise să-i &acă mărturisiri despre a#ortul lui Kiuo% ?e arunci" pinii nu mai erau pentru /hingo nite simpli copaci" deoarece nu-i mai putea desprinde" $n mintea lui" de a#ort% ?e aici $ncolo" de c$te ori $i #a #edea" $n drumul spre birou" ei $i #or aduce aminte de Kiuo% $n dimineaa asta" se $nă elege" nu putuse să &ie alt&el% $n 'iua c$nd &iul său &ăcuse mărturisiri" cei doi pini estompai de perdeaua ploii care cădea se con&undau cu pă durea% 4E9 Ast'i" desprină i de ea" marcai de imaginea a#ortului" ei pă reau m$n*ii" murdari% Asta" poate i din pricină că timpul era &oarte &rumos% $ (hiar dacă #remea de a&ară e &rumoasă" #remea dină un- trul omului e ur$tă%
?e la plecarea tinerei &emei" /hingo nu mai #orbise despre ea cu /huichi" care pă rea că e#ită acest subiect% 3ătrânul" pentru a nu agra#a lucrurile" se abăinea s-o #i'ite'e pe Kiuo% ?upă c$t o cunotea el" probabil că nu le spusese nimic pă - rină ilor ei despre a#ort% +otui" nimic nu era sigur% 40 La micro&onul $n care se au'ea acea mu'ică plăcută" Kiuo $l $nt$mpină cu o #oce plină de nostalgie% $ Alo" tatG +ată" iart-mă că te-am &ăcut să atepă i at$ta la tele&on% $ 3ineG /hingo se simti uurat% (um o duci cu sănă tateaă $ <ă restabilesc" tată% $mi #ei putea ierta plecarea asta nepre#ă'ut $ u-i nimic% At$t putu să spună /hingo% $ +ată Kiuo $l chema cu o #oce #eselă: Aă putea să #in chiar acumă $ (hiar acumă +e simăi $n stare să ieiă $ ?a" tată% ?acă te-aă #edea imediat" m-aă putea $ntoarce la #oi &ără să-mi &ie ruine% $ /-a &ăcut" te atept la birou%%% $n receptor mu'ica de dincolo se au'ea $n continuare% $ AloG AloG /hingo o silea pe t$nă ra &emeie să mai ră m$nă la tele&on: ; &rumoasă mu'ica aceea% $ >" am uitat să opresc discul% ; /il&idele" un balet orchestrat după mu'ica lui (hopin% ($hd #oi #eni" am să i-4 aduc% $ Vii numaidec$t $ ?a" $nsă &iindcă nu-mi place să trec pe la biroul dumi- tale" mă g$ndesc unde să ne $nt$lnim% Kiuo $i propuse ca loc de $ntilnire #echiul 8arc imperial /hin*uu% /urprins" /hingo $ncepu să r$dă" dar t$nă ra &emeie nu renună ă la ideea ei% $ Ai să #e'i" tată" #ei simăi ră coarea #erdeii% $ Am &ost acolo" o dată" $nt$mplător" la o epo'iie de c$ini% $ )oarte bine" acum mă #ei #edea pe mineG Kiuo i'bucni $n r$s" $n timp ce discul continua să c$nte% D Aa cum $ipoartă spusese Kiuo" /hingo intră $n parc tre- c$nd pe sub marea delui lemn dinspre /hin*uu% 44 La poartă era a&iat regulamentul cu tari&ele: trei'eci de Heni ora pentru $nchirierea căruciorului" dou'eci de Heni pe 'i pentru o rogo*ină% > pereche de americani se plimba pe alee" bărbatul cu o &etiă $n brae" &emeia tră g$nd după ea un brac german% u toi oamenii care intrau $n acest parc erau perechi de americani" $nsă numai americanii se plimbau $n #oie% /hingo se luă" &ără să #rea" după ei% 3oschetul din st$nga aleii" care pă rea &ormat din 'adă" era $n realitate construit din crHptomerias de =imalaHa% .ltima oară c$nd #enise aici" cu prile*ul unei serbări date de societatea pentru protecăia animalelor" admirase un minunat grup de asemenea plante" $nsă acum nu mai tia unde se a&lă% Arborii care se $nă lăau $n dreapta a#eau mici plăcue cu numele &iecăruia: Konotegashiwa" .tsuushimatsul%
1n timp ce /hingo $nainta cu pai rari" cre'$nd că a sosit primul" Kiuo $l ateptaB ea sttea cu spatele la un gingo de pe malul lacului" la capă tul aleii ce ducea spre poarta cea mare% +$nă ra &emeie se $ndreptă spre el" salut$ndu-4 cu o plecă- ciune% $ ;ti $nainte cu un s&ert de oră" 'ise bătrânul uitindu-se la ceas% $ +ele&onul dumitale mi-a &ăcut atita plăcere" că am plecat numaidec$t% (e bine $mi pareG &ăcu ea" #orbind &oarte repede% $ ?eci" mă ateptaiă u i-e &rig $n blu'a asta subăireă $ u% ($nd eram ele#ă purtam această &laneluă% i roi: tii" nu mai am nici o haină acasă i nu $ndră 'nesc să $mprumut un chimono de la sora mea% Kiuo &iind cea mai mică dintre cei opt copii" căsătorii toi" $soraM de care #orbea acum trebuie să &i &ost soția #reunuia dintre &raii ei% 4 Konotegashiwa" .tsuushimatsu $ <$nă de copil" 8in &rumos% 47 ;ra $mbră cată $ntr-o &laneluă de un #erde $nchis" cu m$- neci scurte% 3ătrânul a#u impresia că #ede pentru prima oară braele goale ale nurorii lui% Kiuo se scu'ă" pe un ton ceremonios" că plecase la pă - rină ii ei% /t$n*enit" /hingo $i spuse" cu un glas bl$nd" doar a&$t: $ 8oți să te $ntorci $ ?a" tată" 'ise ea" $ndin$nd capul cu supunere% Asta i #reau% $l pri#ea cu s&ială" mic$ndu-si uor" aproape imperceptibil" &rumoii ei umeri plăp$n'i% /hingo nici nu obser#ă mă- car gestul ei" dar simăi caldele e&lu#ii ce emanau din &iină a tinerei &emei% $ /huichi a #enit să te #adăă $ ?a" $nsă dacă nu mi-ai &i tele&onat dumneata%%% Voia să spună că nu s-ar &i $ntors at$t de uor acasăă o#ăind săi termine &ra'a" Kiuo iei de sub umbra arborelui gingo% )run'ele #er'i" dese" pă reau prea grele i atingeau silueta ei subăire" din spate% Lacul era amena*at $n stil *apone'B un soldat american &lirta cu o prostituată pe marginea apei% (e#a mai $ncolo se a&la o altă pereche de tineri" pe o bancă%
departe% )ormau un spectacol &oarte plăcut% .nde s$nt oareă 4D $ $n partea dinspre /hin*uu% $ Aa-i" am intrat pe acolo% $ Adineauri" la tele&on" mi-ai spus că ai mai &ost odată aici să #e'i o epo'iie de dini% $ ?a" $nsă c$inii erau puini% ;ra o serbare organi'ată de /ocietatea pentru protecăia animalelor" ca să str$ngă &onduri% /e a&lau puini *apone'i" dar mulăi stră ini" apară in$nd cred &amiliilor o&ierilor din armata de ocupaie si ale diploma- ilor% ;ra $n timpul #erii% +inerele &ete indiene mi s-au pă rut &oarte &rumoase" $n&ăurate $n sari-urile lor subăiri de mătase" roii si albastre% ;rau multe standuri cu măr&uri americane i indiene" pe atunci ade#ărate rariti% Reuniunea aceea trebuie să &i a#ut loc cu doi sau trei ani $n urmă" nu-i mai putea aduce bine aminte" $n timp ce #orbea" se depă rta pe nesimăite de momol% $ <ă g$ndesc la cireul din gră dina noastră% tii că #reau să smulg din ră dăcină #ia sălbatică ce creste l$ngă tulpina luiă ($nd te-oi $ntoarce să nu uiti să-mi aduci aminte% $ ?a" tată% $ $l iubesc &iindcă n-a &ost tiat niciodată% $ (u toate ramurile lui mici" are multe &lori%%% Luna tre- cută" c$nd era $n plină $n&lorire" am ascultat $mpreună clopotul de la templu la a apte suta ani#ersare% $ (um" $i aminteti toate asteaă $ >" nu le #oi uita niciodată% ?upă cum nu #oi uita nici croncănitul uliului% Kiuo pă ea pe l$ngă /hingoB trec$nd pe sub coroana unui mare ulm de (auca'" se $ndreptară spre pa*itea cea #astă% 3ătrânul a#u sen'aia că respiră mai liber la #ederea imensei perspecti#e $n#er'ite% $ (e eliberareG Asta $ntrece pe cele mai multe dintre peisa*ele Iaponiei% (ine ar crede că eistă un asemenea colă $n +oHoG /pun$nd acestea" admira co#orul de #erdeaă ce se $ntindea p$nă departe" $n direcăia lui /hin*uu% $ ; un e&ect de perspecti#ă: de aici" $ (umparcul aa pare mai mare% 4C $ (hestiune de optică%
1ar t$nă ra &emeie" la ce se g$ndea oare" plimb$ndu-se cu elă .n socru care se plimbă cu nora lui" e ce#a banalB cu toate acestea bătrânul nu se simăea $n apele lui% $nn+nirea asta pe care Kiuo i-o propusese la tele&on nu-4 tulburase la $nceput" dar mai pe urmă ea $i apă ru $ntr-o lumină ciudată% $n mi*locul pa*itii se a&la un copac mai $nalt dec$t ceilalăi i spre care /hingo se simăi atrasB se $ndreptă către el% 8e măsură ce se apropia" nobleea" #olumul acela de #erdeaă compactă $l pă trundeau parcă $n ad$ncuriB pre'enă a naturii $i spă la tristeea" melancolia" at$t a lui" c$t i a lui Kiuo% $+e simti ră corit" tată% %%MLa ce bun să meargă cu g$hdul mai departe (opacul era un tulipier% ?e aproape" /hingo distinse trei arbori care &ormau o singură coroană% (iti pe o plăcuă că" deoarece &loarea acestui copac seamănă cu o tulipă" i se spunea tulipier% ; srcinar din America de ord i se de'#oltă &oarte repede% ;emplarul de &ată trebuie să aibă $n *ur de cinci'eci de ani% $ -are dec$t cinci'eci de aniG ; mai t$nă r ca mineG +ulburat" /hingo $i ridică ochii spre copac% 4E Ramurile cu &run'e late se $ntindeau $n *urul lor ca pentru a-i $nlănă ui i a-i ascunde% /hingo se ae'ă pe o bancă" dar simăi un &el de s&ială i se ridică numaidec$tB Kiuo $l pri#ea cu uimire% $ =ai să ne uitm la &lori" 'ise el% ?e *ur-$mpre*ur se 'ăreau" &oarte distinct" grupuri de &lori albe" ră sp$ndite pe pă m$nt" la $nă lăimea ramurilor de *os aleN tulipierului% $n timp ce stră bătea pa*itea" /hingo spuse: $ $n parcul acesta s-a sărbătorit #ictoria generalilor $n- #ingă tori $n ră 'boiul ruso*apone'% A#eam mai putin de dou'eci de ani pe atunci% ;ram $ncorporat% ?e o parte si de alta a &lorilor se aliniau r$nduri de arbori minunaiB /hingo pe bancă" Kiuo" care sttease$nae'ă picioare $n &aasub lui"ei% luă loc alături de el" spun$nd: $
#i'ită la birou% $ 3ună dimineaaG ;ti $nc$nttoare: ce &lori &umoaseG 'ise bătrânul" &oarte amabil% 4 $ >dată intrată $n atelier nu mai pot să plec% Aa că m-am plimbat pe stră 'i% )loră riile erau superbe% +otui" cu un aer gra#" ;io se apropie de masa lui /hingoB trasă pe ea" cu degetul c$te#a semne: $/ă ne lase singuriGM 3ătrânul luă mai $nt$i un aer nepă sător" apoi: $ Vrei să ne lai un moment singuriă $i spuse secretarei sale% $n timp ce &ata ieea" ;io aduse dintr-un colă o #a'ă i ae'ă $n ea cele trei &ire de tranda&ir" $mbră cată $ntr-o rochie tipică de domnioară de maga'in" ea pă rea puin mai grasă% $ Vă rog să mă iertai că #-am deran*at ieri%%% +onul crispat cu care intră $n subiect putea să pară ciudat% Am &ost aici două 'ile la r$nd i am%%% $ u #rei să iei locă $ mul sta e de o condiie socială mai ridicată dec$t a noastră" o sumă ca asta probabil că nu contea'ă pentru el% ; admisibil să procede'e ast&el $ntr-o situaie ca a lui ;io abia putea să-i stp$nească tremurul umerilor mici% $ i Kinuo astaG /ă-i dea bani lui /huichiG ici ea nu e mai brea'ă ca elG $ntr-ade#ăr" n-o $nă eleg deloc% /$nt &oarte supă rată% +oate astea mi se par $ngro'itoare% (hiar cu riscul de a-mi pierde slu*ba $n maga'inul unde lucrea'ă Kinuo" am #rut să #ă anună% (u orice preG /au poate greesc #or- bindu-#ă despre nite lucruri care nu mă pri#escă $ u" nuG $i mulăumesc% $ > &ac &iindcă ai &ost &oarte bun cu mine si &iindcă-i nutresc
multă simpatie tinerei soii pe care am $nt$lnit-o la dumnea#oastră% >chii i se udară de lacrimi si-i stră luceau% $ ?espă ră ii-iG ;a se g$ndea desigur la Kinuo" dar bătrânul era at$t de abătut $nc$t se $ntrebă dacă &ata nu-4 po#ăuia s-o despartă pe Kiuo de /huichi% .luit de parali'ia su&letească" de corupă ia spirituală a &iului său" /hingo a#ea impresia că se bălăcete $n aceeai baltă de noroi% > spaimă neagră urcă $n el" spaimă care-4 $ngro'ea% /pun$hd ceea ce a#ea de spus" tină ra &ată #oi să plece% $ socotise lipsită de sensibilitate" i se mirase c$nd ea intrase la acelai maga'in unde lucra amanta lui /huichi" la recomandarea acestuia% ?ar acum" /huichi i el $nsui nu se do#edeau oare mai lipsii de sensibilitate dec$t eaă $i $ndreptă pri#irea ră tcită asupra tranda&irilor de un rou aprins pe care-i lăsase ;io% /hingo $l au'ise pe &iul său spun$nd că Kiuo era prea curată ca să aibă un copil" dată &iind situaia actuală a /oțului 45 ei% (um erau călcate $n picioare eigenă ele morale ale tinerei &emeiG ;a probabil că se $ntorsese la ora asta $n casa din Kama- ura" &ără să bănuiască nimic% La g$ndul acesta" bătrânul nu se putu opri să nu $nchidă ochii% 49 Rana 4 $ntr-o duminică dimineaă" bătrânul porni să taie cu &eră s- tră ul #ia sălbatică ce cretea la picioarele cireului% ?$ndu-i seama că nu #a putea să scape de&initi# de ea dec$t dacă ar smulge-o din ră dăcini" el murmură : $Am să-i tai *oardele" c$nd #or crete din nou%M > mai ciuntise o dată" mai $nainte" dar abia că-i dăduse o #igoare nouă ca să se $ntindă si mai mult" ast&el că" de data asta" nu se mai obosi degeaba: de alt&el" nici n-ar &i a#ut putere s-o smulgă din pă m$nt% (oardele #iei" &oarte mlădioase" nu opuneau re'istenă ă la dină ii &eră stră ului" $nsă erau at$t de multe" $nc$t pe bătrân $ncepură să-4 treacă sudorile% $ /ă-i dau o m$nă de a*utor" 'ise /huichi" care se apropiase &ără ca tatăl lui să-4 obser#e% $ u" mulăumesc" ră spunse acesta pe un ton sec% /huichi ră mase l$ngă el% $ /oția mea m-a trimis $ncoace" ca să te a*ut% $ A" daă umai că aproape am terminat% Ae'at pe gră mada de *oarde tiate" /hingo $i $ndreptă ochii spre casă: Kiuo sttea re'emată de ua de sticlă de la #erandă $n picioare" cu talia $ncinsă $ntr-un dbi de un rou aprins% $ Vrei să le tai pe toateă $ntrebă /huichi lu$nd &eră stră ul de pe genunchii tatălui său% $ ?a%
/hingo pri#ea micările &iului său" micări de om t$nă r% ?upă ce tie ultimele *oarde dintr-o '#$cnitură de m$nă" /huichi se $ntoarse către tatăl său% 460 $ i pe asta $ /tai" ateaptă o clipă" &ăcu /hingo" ridic$ndu-se $n picioare% ?ouă sau trei mlădie de cireă pă reau să crească din ră dăcinile celui mareB ramuri sterpe mai cur$nd" iar nu ade- #ărai pomi% La picioarele trunchiului cel gros ieeau de asemenea din pă m$nt c$i#a lăstari ce semănau cu nite butai i care $n&loriseră de*a% /hingo se dădu un pas $napoi" ca să-i cercete'e mai atent% $ Ar &i mai bine" 'ise el $n cele din urmă" să tiem toti lăstarii% $ (um cre'i dumneata% ?ar /huichi nu trecu numaidec$t la acăiuneB lui i se pă ru &ără $ndoială ridicol că tatăl său dădea atita importană ă acestor mărună iuri% Kiuo cobor$ $n gră dină" #enind spre ei% $+ata stă $n cumpă nă dacă să-i tiem sau nu" rosti /huichi pe un ton uor" ară tind cu &eră stră ul spre copă ceii &rage'i% $ ; mai bine să-i tiai" ră spunse t$nă ra &emeie cu simplitate% $ i aa cresc alandala" &ăcu bătrânul adres$ndu-se nurorii sale% $ Ramurile nici nu ies din pă m$nt% $Atunci ce s$nt astea care pornesc din ră dăcina cea mare 3ătrânul r$se% /huichi tia lăstarii" $n tcere% $ $n orice ca'" #reau să cruă toate ramurile cireului" 'ise /hingo% Vreau să le las să se de'#olte c$t mai liber cu putină ă" c$t mai natural% Am dat #ia la o parte" ca să nu le stinghe- rească% Aa că lasă ră murica aia de la picioarele trunchiului% $ Ră murelele astea" care nu s$nt mai mari dec$t nite scobitori" a#eau &lori% i erau &oarte &rumoase" 'ise Kiuo" ui- t$ndu-se la /hingo% $ )loriă (e unele spuiă a#eau ;u n-am obser#at% $ ?a%una% (iorchini de c$te464 două" trei &lori: chiar numai c$te $ Ade#ărată $ ?ar c$nd #or crete lăstarii tiaă > să &iu eu bătrână c$nd #or a*unge ei ca momonii i piersicii din #echiul 8arc imperial /hin*uu% $ -a#ea gri*ă" cireii cresc &oarte repede" 'ise bătrânul $n#ăluind-o cu pri#irea pe nora lui% /hingo nu-i #orbise nici soției" nici &iului său despre plimbarea lui cu Kiuo" dar aceasta $i mărturisise" se pare" so- ului ei" la $ntoarcerea sa acasă% $<ărturisiseM%%% termenul e prea tare% $i #orbise" &ără $ndoială" ca despre un &apt &ără importană ă% /huichi s-ar &i putut osteni să spună : $
&orma pe care o #a căpă ta pomul atunci c$nd slabele lui ramuri" ce puteau &i luate $ncă drept nite lăstari apă rui pe neateptate" #or crete asemeni acelor crengi *oase" din #echiul 8arc imperial /hin*uu% (e spectacol admirabil" c$nd ele #or atirna p$nă la pă m$nt" $ncărcate de &loriG La drept #orbind" /hingo nu #ă'use niciodată un cireă de-o asemenea amploare%%% $ .nde să pun *oardele de #iă pe care le-am tiată $n- trebă /huichi% $ Aruncă-le unde#a" $ntr-un colă% /huichi le srr$nse i le cară $n brae% /oția lui $l a*uta" du- c$nd c$te#a #reascuri" dar /huichi #oia să o mena*e'eG $ u te obosi" Kiuo% +rebuie să te $ngri*eti $ncă% $ >" lucrea'ă i ea $n gră dină G Yasuo $i scoase ochelarii de pe nas% ;a scurta o cu#ertură #eche" ca să acopere copilul c$nd doarme% Rar se $nt$mplă să-i petreacă duminicile lao- laltă" $n gră dină% Am impresia că de c$nd s-a $ntors Kiuo" e mai multă apropiere $ntre ei% (am ciudat" nuă $ ;a pare tristă% 467 $ u prea" strui Yasuo" are un '$mbet dră gă laă" iar acum sur$de cu ochi #eseliB de mult n-am mai #ă'ut-o aa% +u ce 'iciă ($nd #ăd epresia asta #oioasă pe &aa ei slăbită" aă%%% $ =mG $ ?e c$te#a 'ile /huichi #ine de#reme de la birouB iar duminica stă acasă% ?upă ploaie" timp &rumosG spune pro#erbul% /hingo ră mase tăcu t% /huichi i Kiuo intrară $mpreună $n casă" spun$nd: $ +ată" /atoo i-a rupt ramura cireului" aceea la care ineai mai mult% /huichi a#ea ramura $n m$nă% $n timp ce noi credeam că se a*oacă cu *oardele de #iă" ea rupea cireul% $ u-i nimic% Acolo unde crescuse" această ramură era sortită să &ie ruptă de un copil" 'ise /hingo% Kiuo se a&la l$ngă /huichi" puin $n spatele lui% 7 re#eni de la pă rină ii ei" Kiuo aduse socrului său un ($nd aparat de ras electric" de &abricaie *apone'ăB lui Yasuo" o pa&ta pentru obiB lui )usao" hinue de copii pentru cele două &etie ale sale% (e#a mai t$r'iu" /hingo o $ntrebă pe ne#ast-sa: $ Lui /huichi i-a adus ce#a $ > umbrelă pliantă i" mi se pare" un pieptene american" $ntr-un toc cu oglindă pe una dintre &ee% ?upă pă rerea mea" nu trebuie să-i o&ere pieptene: se 'ice că aduce ceartă% 8esemne că Kiuo nu tie asta% $ 8robabil că americanii nu cred nici ei $n asemenea po#etiG $ A#usese unul i pentru ea" de acelai model" $nsă pu- tin mai mic i de altă culoare% ?e cum 4-a #ă'ut" )usao i-a 'is: $(e dră guă eGM i Kiuo i 4-a dat ei% >r" Kiuo trebuia să-4 pă stre'e" &iindcă $l alesese la &el cu cel al bărbatul ui ei% )usao n-a &ăcut bine că i 4-a luat% u e #orba dec$t de un pieptene" dar nu e &rumos din partea ei%
46D Yasuo pă rea ruinată de gestul &iicei sale% $ Rochiele pe care le-a adus pentru &etie s$nt din mă- tase de calitate bună B #or putea să le $mbrace c$nd ies din casă% )usao n-a primit nici un cadou" e ade#ărat" dar" de &apt" cele aduse &etielor s$nt pentru ea% )usao" lu$nd pieptenele" probabil că a m$hnit-o pe Kiuo% ?e alt&el" nici nu era ne#oie să se atepte la un cadou din partea lui Kiuo$dacă ne g$ndim la moti#ul plecării ei% $ Aa-i% /hingo era de aceeai pă rere cu Yasuo" dar $n sinea lui simăea o tristee pe care ea n-o ghicea% ora lor $i putuse pune pă rină ii $n $ncurcătură" ca să cumpere acele cadouri% /e spunea că &iul lui plătise a#ortul soției sale cu bani de la amanta luiB se putea crede" deci" că i el i ea duceau lipsă de bani% Kiuo ceruse" &ără $ndoială" bani de la pă rină ii ei" &iindcă se socotea datoare &aă de /oțul ei cu cheltuielile &ă- cute la spital% /hingo se mustra că nu-i mai dăduse de mult timp bani de bu'unar lui Kiuo% /e g$ndise la asta" bine$nă eles" dar pe măsură ce #iaa con*ugală a tinerei perechi mergea tot mai prost" iar intimitatea lui cu nora sa cretea" considera că e un lucru delicat să-i strecoare acesteia c$i#a bănui de cheltuială% 1n schimb" Kiuo putea să pună pe acelai plan abăine- rea socrului ei si lăcomia cumnatei sale% /e $nă elege" t$nă ra &emeie n-ar &i a#ut dreptul să -4 hrtuiască pe socrul ei ca să obăină bani de la el" deoarece numai des&r$ul /oțului o ducea la str$mtorare" dar dacă bătrânul s-ar &i ară tat mai bine#oitor" el ar &i scutit-o de ruinea de a a#orta pe cheltuiala ri#alei sale% $ ;u aă &i &ost mai bucuroasă dacă nu ne-ar &i o&erit nimic" 'ise Yasuo pe un ton meditati#% +oate astea pot să $nsemne o sumă destul de măricică% +u cam c$t cre'i că au cos- tată 1a spuneG $ 8ă i%%% /hingo $ncerca să re'ol#e această problemă prin- tr-un calcul mintal% .n aparat de ras electric%%% ($t costă aa ce#aă =abar 46C n-am% $ $ntr-ade#ăr% Yasuo &ăcu un gest de $ncu#iină are% ?acă ar &i o loterie" tu poți spune că ai c$tigat lo'ul cel mare" &ără discuie% ?e alt&el" e normal" mai ales c$nd cadoul #ine de la KiuoG >biectul sta &ace 'gomot i se $n#$rtete% $ Lama nu se $n#$rtete% $ 3a bine că nu% Alt&el" cum te-ai mai radeă $ $mi place s-o pri#esc" i nu se $n#$rtete niciodată% $ u 'ăuG &ăcu Yasuo" bat*ocoritoare% 1ată lo'ul cel mare" eti &ericit ca un copil care a primit o *ucărie" $l pui să 'b$r- n$ie $n &iecare dimineaă" ba chiar si $n timpul meselor" $i pipă i mereu bărbia cu m$na" cu un aer de satis&acăie% Kiuo se simte puin ruinată" cu toate că e mulăumită% $ Am să i-4 $mprumut i ie" 'ise el r$'$ndB Yasuo dădu din cap% $n 'iua re$ntoarcerii lui Kiuo" bătrânul #enise de la birou $mpreună cu /huichi% /eara" $n su&ragerie" aparatul electric de ras o&erit de t$nă ra &emeie a#u un succes deplin% ;l $nlătură stinghereala ce domnea $ntre ei i le prile*ui o uurare: t$nă ra
&emeie plecase la pă rină ii ei &ără $ngă duină a ce- lorlalăi" iar socrii ei o lăsaseră să a#orte'e% 8rima lor re$ntil- nire putea să &ie" deci" destul de $ncordată% )usao $ncercă chiar arunci rochiele &etielor i se ară tă &oarte $nc$ntată" lăudă elegană a broderiilor din *urul girului i de la m$neci% /hingo studie prospectul aparatului de ras" #r$nd să-4 pună $n &uncăiune pe loc% +oi ceilalăi $i ainteau pri#irile la el" curioi să tie cum o să meargă maină ria asta% (u bărbia $ntinsă $nainte" /hingo inea aparatul $ntr-o m$nă" iar prospectul $n cealalt: $ Aici scrie" 'ise el" că pot &i rase cu uurină ă tuleile de pe cea&a &emeilor% /e uită la Kiuo%
obiect &olositor% 46 /hingo des&ăcu aparatul de ras electric" $n cutiuă se a&lau două piese" una semăn$nd cu o periuă de dină i" cealaltă cu un mic pă mătu&% 3ătrânul le $ncercă pe am$ndouă" sterg$nd cu ele micile pete de pe dosul lamei% Abia atunci" lăs$ndu-i ochii $n *os" #ă'u că genunchii săi erau presărai cu &irioare de pă r alb" tiate &oarte mărunt% i toate albe% /hingo le scu- tură &ără să se bage de seamă% A $nceput cu aspiratorul% ($nd au'ea 'b$rn$ind $n acelai timp aparatul de ras electric i cel pe care-4 &olosea Kiuo" bătrânul a#ea" &ără să-i eplice de ce" impresia că totul e tare amu'ant% Acesta era probabil 'gomotul re$nnoirilor din &amilie% Lui /atoo $i plăcea aspiratorul i o urmărea pe Kiuo peste tot prin casă% 8oate din cau'a aparatului de ras" /hingo #isă o barbă" $n #is" el nu *uca $nsă dec$t rolul unui spectator% +otui" distinc- ia dintre persona* i spectator nu era netă" aa cum se $n- t$mplă $n orice #is% 8o#estea se petrecea $n America" ară unde /hingo nu &usese niciodată%
?ehG +ot degeabaG ;i nu se $ntreau" deoarece &emeia nu #oia să ră spundă la m$ng$ierile lui% $n ciuda acestor &amiliariti" el nu putu identi&ica &emeia sau" mai bine 'is" n-a#ea nici 0 dorină ă s-o identi&ice% /-ar &i putut spune că s$nii erau suspendai $n aer" &ără legă tură cu #reo &igură sau cu #reun trup% Apoi c$nd" $n &ine" se $ntreba cine era &emeia" ea de#eni sora unui prieten de al lui /huichi% ?ar /hingo nu simăi $n acest #is nici o reacăie a conă tiină ei sale morale" si nici cea mai mică ecitare% Apropierea de această &ată ră m$nea #agă" &igura ei neconturată% /$nii ară tau că ea nu a#usese copil p$nă acum" dar bătrânul n-o credea #irgină% ($nd el descoperi urmele &ecioriei &etei pe degetele sale se minună" se simăi puin ruinat" dar" $n &ond" nu #ă'u un ră u prea mare $n asta% $Vei spune că erai &oarte sporti#ăM" murmură el" i surprinderea pe care i-o produse această epresie $l tre'i din somn% /hingo recunoscu eclamaia: $?ehG +ot degeabaGM ;rau ultimele cu#inte ale scriitorului gai4% /e #ede treaba că le citise $ntr-un 'iar% ?ar" dacă &ăcuse legă tura cu acest citat" la deteptare" era numai spre a ocoli &ondul problemei% 4 gai ,457-49DD $ scriitor *apone'% 465 u simăise nici dragoste" nici plăcere" nici chiar erotism $n acest #is erotic% +otul a &ost" $ntr-ade#ăr" $degeabaM% .n #is searbăd% 8oate că nu &ăcuse dragoste cu acea &ată" poate că $ncepuse doar" căci" dacă ar &i mers p$nă la capă t" măcar sen'aia pă catului iar &i ră mas #ie $n memorie% 3ătrânul căută să-i amintească #isurile sale erotice din ultimii aniB aproape $n toate ca'urile" partenerele lui erau &emei $de nimicM" cum se 'ice" iar &ata din noaptea aceasta nu &ăcea ecepă ie de la regulă% /e temuse chiar i $n somn de remucările morale care urmea'ă după adulteră $ncercă să-i aducă aminte cum ară ta sora prietenului lui /huichi% 1 se pă rea că a#ea s$nii rotun'i i tari% $nainte de a se $nsura cu Kiuo" /huichi parcă se g$ndise s-o ceară $n căsătorie pe acea &atB tinerii se i #ă'useră $n acest scop% $>hGM .n g$nd $l &ulgeră pe /hingo% )ata din #is nu era oare $ntruchiparea lui Kiuoă u cum#a ea luase altă $n&ăiare &iindcă simăm$ntul moral lucrea'ă chiar i c$nd dormiă u cum#a el procedase la această substituire cu o &iină ă lipsită de atracăie" de o categorie in&erioară" spre a-i ascunde depra#area i a-i amăgi remucărileă ?acă i s-ar $ngă dui să-i satis&acă &ără opreliti dorină a" dacă ar putea să-i re&acă #iaa după placul său" n-ar r$#ni el oare să se $nsoare cu Kiuo &ecioară" cu Kiuo dinaintea căsătoriei cu /huichi )ondul inimii re&ulat" de&ormat" rea i mai #isul său% >arelui" i $n #is căuta să i-4apă ascundă" să selamentabil mintă pe el$n $nsui ?acă se oprise la imaginea acelei &ete pe care &iul său a#usese de g$nd s-o ia căsătorie $ imagine &oarte imprecisă" de alt&el $
asta nu se eplica oare prin teama pe care o simăea ca &emeia din #is să nu &ie Kiuo $nsăiă ($nd se g$ndi la ea mai t$r'iu" partenera lui din acest #is $i apă ru &ără contur" i" la &el ca i intriga" amintirile $i erau con&u'e" degetele lui nu simăiseră nici o plăcere să m$ng$ie s$nii aceia% +oate astea se datorau cum#a unei iretenii ascunse" ce se eercita cu putere pe pragul tre'iei" ca să spulbere #isulă 469 $-a &ost dec$t un #is% /ă declari o barbă +e'aur naio- nal%%% ; absurd%%% u cred $n tlmăcirea #iselor%M $i terse &aa cu palmele% ?upă acest #is searbăd i lipsit de căldură" se pomeni totui" la deteptare" nă pă dit de transpiraie% 8loaia" al cărei $r$it uor $l au'ise după #isul acela cu bărbi" se alia acum cu #$ntul i biciuia tot mai tare casa% > să a*ungă apa p$nă la tatamil ?ar $n cur$nd 'gomotul ploii pă rea să-i #estească $ncetarea" după această &urtună subită% /hingo $i aminti de un desen de 2atanabe Ka'an4" pe care-4 #ă'use cu c$te#a 'ile mai $nainte la un prieten% ?esenul repre'enta un corb agă at $ntr-un copac uscat% /ub el" c$te#a #ersuri: (orb $ncăpă $nat din 'ori" 8loaie de iunie% noboru La lectura acestui hai-u" bătrânul cre'use că pă trunde $nelesul desenului" precum i simăm$ntul ce-4 stp$nise pe artist% ?esenul acela" $i spunea el" repre'intă un corb care a- teaptă 'orile pe craca unui copac uscat" $n bătaia #$ntului i a ploii% V$ntul ploios era redat cu o cerneală alburie% /hingo nu-i amintea tocmai bine &orma copacului uscat% 8oate că nu era altce#a dec$t un trunchi mare spintecat de tră 'netă ?ar $i amintea &oarte bine corbul% 8asărea se um&la puin" &ie pentru că dormea" &ie pentru că o pă trundea ploaiaB poate i una i alta% A#ea un cioc &oarte mare" a cărui parte superioară pă rea i mai groasă" deoarece h$rtia supsese cemala% /ttea cu ochii deschii" dar" mai mult adormit" pă rea că $nsă plină de ră utate% >cupa ceapicotete% mai mare8ri#irea parte a aspră coalei$ideerah$rtie% /hingo tia" doar at$t" că pictorul Ka'an se sinucisese din cau'a sără cieiB i se pă ru că acel $corb din 'orii cu &urtună M eprima starea su&letească a artistului $ntr-un moment anumit% 4 2atanabe Ka'an ,469D-45C4 $ pictor *apone'% 450 /e prea poate ca prietenul lui să &i pus desenul $n toonoma ca să &ie $n notă cu anotimpul" dar /hingo $ndră 'ni să declare: $(e $n&ăiare cruntă are corbul staG u-mi place delocGM (elălalt ră spunse: $?aM ;u 4-am pri#it adeseori $n timpul ră 'boiuluiB i $mialtă spuneam: La dracuGdin 1atăacest unul tablou care nue se teme de nimicG 8e de parte" atmos&era panică% ?ar" dragul meu" dacă ar &i să ne sinucidem" $ntr-o situaie ca aceea a lui Ka'an" de c$te ori ar &i trebuit s-o &acemG (e #remuriG Am ateptat i noi 'orile%%%M
/hingo $i spuse că acel corb trebuie să &ie agă at pe perete $n salonul prietenului său" $n noaptea asta &urtunoasă% Apoi se $ntrebă cum $i #or &i petrecut această noapte uliul i corbul său% C /hingo" neput$nd să mai adoarmă după cel de-al doilea #is" atepta 'orile" $nsă el nu a#ea d$r'enia" $n#eră unarea corbului lui Ka'an% $ncetul cu $ncetul" $l cuprindea simă- m$ntul că acea lipsă de orice reacăie interioară" $n #isul lui erotic $ că era #orba de Kiuo" sau că era #orba de cealaltă &ată $ a#ea o semni&icaie demnă de pl$ns% > sinistră des- &r$nare% >are asta să &ie ceea ce se numete ticăloia bătr$- neii $ncetase $n timpul ră 'boiului de a mai a#ea relaii cu &emeile si nu re$ncepuse după aceea% +otui" nu era tocmai at$t de bătrân%%% (hestiune de obinuină ă" &irete% ?upă ce &usese stri#it" nu se mai putuse re&ace% /piritul $i era capti#ul unui lană de pre*udecăi" pe care le impuseseră e#enimentele% 1spitit adesea să-i consulte prietenii ,mai erau oare mulăi $n ca'ul lui /hingo se temu să nu &ie luat $n r$s pentru bi- cisnicia sa" aa că tăcu % ?e ce ar &i un lucru ur$t să-ti iubeti nora $n #isă /au chiar $n realitateă ?e ce se temea elă (e $ncerca să alunge $i re#eniră $n minte aceste #ersuri de 3uson: Vreau s-alung iubirea senilă% A&ară -i lapo#iă i &rig% 454 Relaiile con*ugale dintre Kiuo i /huichi se ad$nciseră de c$nd &iul său $i luase o amantă% ?upă a#ortul tinerei &emei" aceste raporturi căpă taseră pecetea calmului" a căldurii" $n noaptea tai&unului" Kiuo se lăsă de'mierdată mai mult ca de obiceiB $n noaptea c$nd /oțul ei se $ntorsese acasă beat turtă" ea $l iertă" de asemenea mai dră gă stoasă ca de obicei% 3linda Kiuo se do#edea miloasă" ori toantă Acăiona $n mod conă tient" sau urmaa cu docilitate" &ărăprotestase să-i dea $mpotri#a seama de nimic" cea minunată naturiiă Kiuo purtriicalea /oțului ei" mai $nt$i re&u'$nd să aibă copil" apoi duc$ndu-se la ai eiB $i mani&estase prin actele sale ad$nca ei tristee% +otui" după două sau trei 'ile de absenă ă" se $ntorsese i se apropiase de /oțul ei" ca spre a-i cere iertare" ca spre a e#ita s$ngerarea propriei sale ră ni% /hingo putea prea bine să strige" ca $n #isul lui: $?ehG +ot degeabaGM c$nd" $n realitate" ar &i trebuit să se simtă uurat% 3ătrânul a*unsese la conclu'ia că ar &i poate mai bine să lase lucrurile să-i urme'e cursul lor c$t#a timp" &ără a mai ine seama de problema cu Kinuo% /huichi era &iul său% (ele două &iină e &ormau ele o pereche predestinată" ast&el $nc$t Kiuo să ră m$nă legată de /oțul ei" chiar cu preul unor asemenea su&erină eă /hingo putea să-i pună la nes&$rsit această $ntrebare% e#oind s-o tre'ească pe Yasuo" care dormea l$ngă el" /hingo se abăinu să aprindă lampa de pe noptieră ca să #adă c$t e
ceasul" dar a#ea impresia că se cră pa de 'iuă% (lopotul de la templu $ncepu să bată% /hingo $i aduse aminte de cel care bătea seara $n #echiul 8arc imperial /hin*uu" anună $nd $nchiderea gră dinilor% $Ai 'ice că-i un clopot de biserică" $i spusese el lui Kiuo% u i se pareM A#ea impresia că se duce la biserică" pe sub o boltă de copaci" $ntr-un parc european" $mpreună cu nite grupuri de oameni% 3ătrânul se sculă" &ără să &ie destul de odihnit% /tingherit de perspecti#a unei $nt$lniri cu Kiuo" plecă de#reme de acasă" $mpreună cu /huichi% ?eodată" $l $ntrebă: $ +u ai ucis oameni $n ră 'boiă 457 $ u tiu% (ei care primeau gloană ele din mitraliera mea probabil că mureau% ?ar s-ar putea spune că nu eram dec$t o maină $n dosul altei maini" si că nu eu eram cel care tră gea% /hingo &ăcu o str$mbătură i $ntoarse &aa% 8loaia se potoli peste 'i" dar se st$rni o a#ersă spre seară i +oHo &u acoperit de o ceaă deasă% /hingo" ieind dintr-un restaurant unde $ntreprinderea sa dăduse un banchet" se #ă'u obligat să ia un tai spre a duce acasă gheiele% ?ouă dintre &emei" cam trecute" se ae'ară de o parte i de alta a luiB celelalte trei" mai tinere" se $ngră - mădiră pe genunchii lor% /hingo cuprinse cu braele mi*locul &etei care se a&la $n &aa lui i o trase spre el% $ ; bine aa $
/hingo $ntinse m$na" &ără prea mare che& să ia un 'iar ud" care se mototolea% Kiuo inea &oile pe am$ndouă palmele des&ăcute% $ u #ăd nimic% (e i s-a $nt$mplată $ > sinucidere% (u o &emeie% $ /inucidereă A murit 45C $ /crie că s-ar putea ca el să scape% $ Ateaptă aici puin% /hingo lăsă 'iarul i se depă rta% $ )usao e acasă" doarmeă $ ?a% )iica lui" care $n a*un se culcase la ei cu cele două &etie" nu putuse" desigur" să se sinucidă cu bărbatul ei% ?e alt&el" nici nar &i &ost timp să se publice $n 'iarul de dimineaă% /hingo pri#ea ra&alele ploii pe &ereastra camerei de baie i se stră duia să-i pă stre'e calmul% 8e &run'ele mari de ti- mo&tică" de la poalele colinei" se prelingeau" una c$te una" picături lucitoare de apă% $ (e potopG Ai 'ice că-i musonul" bombăm el" către Kiuo% 3ătrânul se ae'ă pe un scaun $n su&ragerie i luă 'iarul" dar c$nd #oi să $nceapă lectura" $i alunecară ochelarii% )ăcu o micare de ener#are" $i scoase i-i &recă apă sat" cu un gest iritat" ră dăcina nasului" p$nă la coada ochilor% A#ea o sen- 'aie neplăcută de asudare" $n timp ce citea tirea" ochelarii $i că'ură din nou% $ncercarea aceea de sinucidere se petrecuse la Rendai*i" staiune balneară $n peninsula 1'u% )emeia murise% 8robabil că era o ser#antă de bar" de dou'eci i cinci" dou'eci si ase de ani" dar nu putuse &i identi&icată% ;l pă rea drogat% /-ar putea să scape% )aptul că nu lăsase nici o scrisoare" dă- dea de bănuit că era doar o simulare% Lui /hingo $i #enea să apuce i să arunce c$t colo ochelarii tia care-i tot alunecau pe nas% Această dublă sinucidere $l agasaB ochelarii $l agasauB bătrânul nu mai tia ce anume $l agasa" $i &ricăionă &aa cu palma" cu un gest &urios" si trecu $n camera de baie% ?upă cum scria $n 'iar" pe &ia de la hotel a lui Aihara era trecută adresă din YoohamaB nicăieri%o)amilia lui /hingo nu eranumele pusă $n&emeii cau'ă%nu &igura Adresa din Yoohama putea să &ie o adresă &alsăB Aihara probabil că nu mai a#ea o reedină ă &iă" iar )usao probabil că nu mai era soția lui% /hingo se spă lă pe &aă" apoi pe dină i" g$ndindu-se la probleme practice: $)iica mea mai e oare ne#asta lui AiharaM 45E se $ntreba elB surpri'ele astea neplăcute" neca'urile ce-i că- deau pe cap" se datorau cum#a unui eces de nehotr$reă $ 1ată cum aran*ea'ă timpul lucrurile" mormăi el% 8e c$nd bătrânul tot am$na să ia o hotrire" timpul $i &ăcea datoria" $nainte ca ginerele său să &i a*uns aici" /hingo n-ar &i putut gă si oare un mi*loc să-4 a*uteă )usao $l dusese cum#a la catastro&ăă /au omul acesta o nenorocise pe )usaoă%%% imeni nu tia nimic% ?acă unele &iină e le $mping pe altele la catastro&ă" altele se lasă t$r$te spre nenorocire% /e $ntoarse $n su&ragerie i $i bău ceaiul aa &ierbinte cum era%
$ Kiuo" 'ise el" acum cinci sau sase 'ile Aihara ne-a trimis prin potă o $nă tiină are de di#oră" $i amintetiă $ ?a" tată" si erai &oarte m$nios% $ <$nios" daG i &iica mea" de asemenea% $>rice *ignire are o limitM" spunea ea% +otui" să nu &i &ost oare #reo $nă e- legere $ntre ei" $nainte de moartea lui Aiharaă $n ceea ce-4 pri#ete pe el" e o sinucidere premeditată" nu o simulare% )emeia s-a lăsat dusă de bună #oie $n acea călătorie% Kiuo $i $ncrei &rumoasele ei spr$ncene" &ără să spună nimic% ;ra $mbră cată $ntr-un chimono de mătase $n dungi% $ ?u-te i scoală-4 pe /huichi" 'ise /hingo% > pri#ea din spate" $n timp ce ea se ridică să &acă ceea ce-i spusese% /ă &ie oare din cau'a chimonouluiă 1 se pă ru că e mai $naltă dec$t o tia% $ Aiharaă A &ăcut el una ca astaă eclamă /huichi" $nh- $nd 'iarul% $ $nă tiină area de di#oră a soră -mi a &ost depusăă $ u% $ncă nu% $ $ncă nuG strigă /huichi" ridic$nd capul% /i de ce" mă rogă ?ar mai e timp" ar trebui dusă chiar a'i" &ără $nt$r'iere% ?acă Aihara nu scapă cu #iaă" $nseamnă că di#oră ul #a &i cerut de un cada#ruG $ ?ar cum ră m$ne cu starea ci#ilă a celor două &etieă Aihara na lăsat nici un cu#$nt $n legă tură cu ele" iar ele s$nt prea mici ca să aleagă% 45 =$rtia o&icială semnată de &iica lui se a&la $n ser#ieta sa i &ăcea drumul dus i $ntors" $ntre casă si birou% /hingo" care-i trimitea din c$nd $n c$nd c$te o sumă de bani bătrânei doamne Aihara" se g$ndea să depună acest document prin acelai mesager" dar" $n timp ce el se g$ndea la asta" 'ilele treceau% $ )etiele s$nt aici" cu at$t mai ră uG scr$ni /huichi% $ Au să #ină de la comisariată $ (e să caute $trebuit 8ă i noi garană ii lui &i să s$ntem ne trimită a#i'ul de Aihara% di- #oră"$ -au ca să să se #ină% e#ite ;l aaarce#a% .a se deschise deodată si apă ru )usao $n pi*ama% Abia dacă $i aruncă ochii peste articol si" &ără să-4 ci- tească" rupse cu &urie 'iarul i-4 aruncă la pă m$nt% $i pusese toate puterile ca să-4 rupă" dar c$nd $l aruncă" bucăile de h$rtie nu 'burară prea departeB $i că'ură la picioare i ea le $mbr$nci cu obidăB s-ar &i spus că se ră 'buna pe ele% $ Kiuo" $nchide ua aceeaG 'ise /hingo% 8rin deschi'ătură se #edeau chipurile adormite ale celor două &etie%
Kiuo se retrase $n bucătrie% Aceste cu#inte $i re#eniseră $n minte lui /hingo" care lăsase să &ie rostite atunci" &ără g$nduri ascunse% ?acă acum )usao s-ar duce să-i $ntilnească /oțul" cele două &iină e despă ră ite s-ar uni din nouB perechea ar apuca pe un alt drum% La oameni" aa ce#a nu e cu neputină ă" $i 'ise el" $n re#eria lui% 4567 (ă Aihara e mort sau e #iu" 'iarul nu spunea nimic% (ă s-a $nregistrat di#oră ul la primărie" asta $nsemna doar că el nu era mort pentru starea ci#ilă% 1ar dacă e mort" ar putea &i $ngropat &ără să se aibă in- &ormaii precise despre elă (u neputină G >mul acesta a#ea o mamă" bătrâna aceea cu picioarele betege% ?acă ea n-a citit 'iarul" altcine#a trebuie să-4 &i citit $n orice ca'% /hingo $i spunea că ginerele lui poate n-a murit% ?ar" după ce luase la sine cele două &etie" mai era oare $ngă duit să #ise'eă /huichi raiona la rece" $n timp ce /hingo $i mai &ăcea $ncă probleme% ?e &apt" cele două &etie ră m$- neau $n sarcina luiB /huichi nu pă rea să pre#adă că" mai cur$nd sau mai t$r'iu" această po#ară #a cădea asupra lui% Lăs$nd la o parte gri*a educaiei" &ericirea lui )usao i a &etielor ei pă rea de aici $ncolo compromisă% ?ar numai /hingo să &ie ră spun'ător de astaă $ncă de c$nd primise anună ul de di#oră" bătrânul bănuise că Aihara a#ea o amantă% Acea &emeie murise" &ără discuie% Viaa ei" moartea ei" ce-au $nsemnat oareă $ /-ar putea să renască sub o altă $n&ăiare" re&lectă /hingo" #orbind cu #oce tareB i ră mase el $nsui surprins de ceea ce spusese% $ (e eistenă ă nenorocitG ?acă #iaa casnică a &iicei lui ar &i &ost panică" cealaltă &emeie nu s-ar &i omor$tB trebuie să se tragă de aici conclu'ia că /hingo ar &i" &ără #oia sa" ucigaul eiă La g$ndul acesta" un simăm$nt religios se tre'i $n inima lui $ndoliată% 1n &aa ochilor $i ră sări o imagine" dar aceasta nu era a &emeii necunoscute" ci a copilului Kiuo% )irete" nu-i putea &ăuri o repre'entare a aceluiluicopil a#ortat" dar $iel$nchipuia că trebuia să &ie o &iină ă minunată% /hingo nu era oare" indirect" i ucigaul copilului care n-a mai apucat să #adă lumina 'ileiă Jilele treceau una după alta" $nă buitoare" grele" iritante" ca si ochelarii care-i alunecau pe nas% 3ătrânul simăea o apă - sare dureroasă $n partea dreaptă a pieptului% 455 $n plină perioadă a musonului" soarele $ncepu să stră lu- cească cu putere% $ >amenii care au pus #ara trecută &loarea-soarelui" anul sta au sădit%%% cum li se spuneă%%% &lorile acelea care sea- mănă cu cri'antemele de ;uropa%%% &lorile acelea albe%%% /ă &ie o coincidenă ă 8atru sau cinci anotimpuri la r$nd au culti#at aceleai plante" e curiosG i #ara trecută" &loa- reasoarelui%%% g$ndea bătrânul tră g$ndu-i pantalonii% Kiuo $i aduse #estonul i sttea $n picioare" $n &aa lui% $
+ai&unul din #ara trecută probabil că a distrus &loa- rea-soarelui% $ 8robabil% /pune-mi" Kiuo" tu ai mai crescut $n ultimul timpă $ ?a" am mai crescut de c$nd am #enit aici" $n casă% rient" &emei din >ccident" toate s$nt la &elG ?umneata ce 'ici de astaă $ ;u mă $ntreb dacă aa ce#a nu le ruinea'ăă $ 8lăcerea si &aptul de a se ruina%%% Aceste două simă- minte nu se eclud"
ba dimpotri#ă%
Kiuo i eram groa'nic de $ncurcată% -am uitat% $ /e poate% /hingo $i aduse aminte că" &ără $ndoială cam $n #remea aceea" ;io de&inea #ocea ră guită a lui Kinuo drept $ero- ticăM% $ Asta s-a petrecut $n septembrie trecut% Am cerut prea mult de la dumneata% /hingo ieise &ără să-i ia pă lăria% Ra'ele soarelui ce-i că- deau $n cretetul capului i se pă reau &oarte &ierbină i% $ u #-am &ost de &olos cu nimic% $ 3a eu n-am tiut să te &olosesc% Am o &amilie de care mi-e ruineG $ ;u $nsă #ă stime' mult% ?e c$nd am plecat de la birou" regret din ce $n ce mai tare" 'ise ;io pe un ton ciudat% Apoi $ncepu săi turuie gura: 1-am demonstrat că nu trebuie să aibă acest copil% ;a m-a pri#it cu un aer dispreuitor: $Asta nu te pri#ete pe tine% <ă prind că n-ai să $nă elegi mare lucru% u te amesteca" &iindcă nu slu*ete la nimic%M $ Vai de mineG $ i tii ce mi-a mai spusă $?in partea cui #ii să-mi $ndrugi toate bali#ernele asteaă +u #rei să mă despară i de /huichi% ?acă mă pă ră sete" nu pot &ace nimic" dar copilul" eu" numai eu $l #oi aduce pe lume% imeni n-are dreptul să se amestece aici% ?ar ca să tii c$t de necesară sau nu este această natere $ntreabă copilul pe care-4 port $n mine" dacă poi%M <-a &ăcut $&etiM i s-a supă rat pe mine% +otui" ea 497 era aceea care-mi cerea să nu r$d de d$nsaG ?acă mă g$ndesc bine" #oia oare să pă stre'e copilul &iindcă nu putuse să aibă unul cu /oțul ei" care a murit $n ră 'boi /hingo nu ră spunse dec$t cu un semn din cap" &ără să se oprească din mers% $
$ntors la Kamaura &ără să &i &ăcut nimic" n-ar mai &i $ndră '- nit s-o pri#ească pe nora lui $n &aă% $n timpul legă turii lui /huichi cu cealaltă" Kiuo &usese nenorocită că e $nsărcinată" poate din cau'a $gustului ei de 49D absolutM% A#ortul ei se eplica oricum prin asta% ?ar Kiuo era departe de a bănui că i cealaltă a ră mas $nsărcinată% ?upă ce bătrânul a&lase despre aceste &apte" nora lui plecase pentru două sau trei 'ile la pă rină ii ei% La $ntoarcere" /hingo constatase că raporturile dintre soă i soie de#eni- seră mai călduroase% /huichi #enea $n &iecare seară de#reme acasă" i-i purta mai mult de gri*ă lui Kiuo% (e putea să $nsemne asta 8entru cine #rea să interprete'e &aptele cu bună #oină ă" la rigoare s-ar putea admite că /huichi" nemulăumit de si- tuaia amantei lui" se $ndepă rta $ncet de ea i ceră ea iertarea lui Kiuo% /hingo $nsă #edea $n toate astea un i' de corupă ie" de imoralitate" ce-i $ntorcea inima pe dos% ?e unde #enea" $n de&initi#" s$ngele acestui &etus" care i se pă rea at$t de monstruosă $?acă se nate" #a &i nepotul meuGM $i 'ise bătrânul" #orbind singur% 49C Valul de $nă ari 4 /hingo urca strada principală din =ongo" pe partea dinspre curtea .ni#ersitii% Lăsase taiul $n dreptul maga'inelor" socotind" cum era i normal" ca de acolo s-o apuce pe stră dua unde locuia KinuoB $nsă intenă ionat tra#ersă linia tram#aiului pentru a trece pe partea cealaltă a stră 'ii" căci a#ea de $n#ins o mare silă $nainte de a se hotr$ să intre la amanta &iului său% Va putea el să-i ceară" de la prima $ntre#edere" să nu dea natere copilului care tră ia de*a $n eaă o moarte" m$inile $i spunea >are nu?ar s-arnuputea produce &ără$$ncă să m$n*ească unuiel%bătrână eistă nici o soluie care să nu &ie crudă" aa cred%M ;ra datoria &iului să re'ol#e această problemăB tatăl n-ar &i trebuit să inter#ină% +otui" bătrânul se ducea s-o $ntilneas- că pe Kinuo" &ără să-i &i spus o #orbă lui /huichiB ceea ce do#edea că-i pierduse $ncrederea $n el% /hingo se $ntreba totodată" cu uimire: de c$nd se săpa această pră pastie $ntre ei doiă u cum#a demersul lui de a'i e moti#at mai puin de dorină a de a re'ol#a această di&icultate $n locul i $n numele lui /huichi" dec$t de amarnica milă ce-4 cuprindea c$nd se g$ndea la c$t de mult su&erise Kiuo Văpă ile apusului incendiau coama copacilor din parcul .ni#ersitii% +rotuarul era $n umbră% 8e alei" studenă i $n cămaă" stteau de #orbă cu studenteleB era o scenă de #oioie luminoasă" $n plină perioadă a musonului% /hingo $i duse palma la obra*i% ;&ectul celor c$te#a pă h- rele de sae se $mpră tia%
49E ?ată &iind ora c$nd această &emeie pleca de la lucru" el in#itase pe unul din prietenii lui" de la o altă $ntreprindere" să ia masa $mpreună la un restaurant european" dar" cum nu-4 mai #ă'use de multă #reme" uitase ce băutor era ce- lălalt% Am$ndoi se cinstiră la repe'eală" a&ară" $nainte de a intra la masăB apoi" după masă" se $ntoarseră să mai stea puin la bar% $ (um" pleciă se miră prietenul% 8resupun$nd că" la re- $nt$lnirea lor" a#eau multe să-i spună" con#i#ul re'er#ase o masă $ntr-un local din cartierul gheielor" $n +sui*i% /hingo plecă de la restaurant spun$nd că a#ea o #i'ită de &ăcut" că nu #a lipsi poate dec$t o oră% 8rietenul $i scrise pe o carte de #i'ită adresa i numărul de tele&on al locului de $nt$lnire% /hingo n-a#ea de g$nd să se ducă acolo% $nainta pe l$ngă 'idul .ni#ersitii" p$ndind pe celălalt trotuar intrarea $n stră duB se bi'uia pe nite #agi amintiri i memoria nu-4 $nă ela% $n #estibulul sumbru" orientat spre nord" se 'ărea o ur$e- nie de ladă pentru $ncălăminte% ?easupra ei" o plantă $ntr-un ghi#eci de &actură europeană" de care era at$rnată o umbrelă de ploaie% > &emeie cu oră la br$u iei din bucătrie% /coase o eclamaie" apoi se $ntunecă la &aă% $i smulse oră ul" lăs$nd să se #adă o &ustă bleumarinB era cu picioarele goale% $ ?oamna 1eda" nu-i aaă e-ai onorat odată cu o #i- 'ită la birourile noastre% $ $ntr-ade#ăr% 8utea să pară $ndră 'neă din partea mea" dar ;io m-a &ăcut să #in acolo% (u oră ul str$ns $n m$nă" a#ea o pri#ire $ntrebătoare% 8ete de rocată i se urcau p$nă la pleoape" cu at$t mai #i'ibile cu c$t &aa nu-i era pudrată% .n nas ascuit" ochi $nguti i melancolici" o piele albă" &ormau o &i'ionomie plăcută% 3lu'a ei $ nouă $ probabil că &usese cusută de prietena sa% $ /peram s-o gă sesc pe doamna Kinuo" 'ise el" ca i cum ar &i ceră it o &a#oare% $ A" daă i ea% rog% &iert% ?in +rebuie bucătriesănă#ină #ălea un 1ntrai" miros de#ăpete 49 3ătrânul socotea că e mai bine să re#ină după ce Kinuo" sosită acasă" #a &i terminat de m$ncat% +otui" supun$ndu-se insistenă elor acestei doamne 1eda" intră% $n toonoma dintr-un salon de mărime mi*locie era un #ra& de re#iste de modă" din care multe stră ineB alături" două pă pui &rană u'eti cu 'or'oane multicolore" ce contrastau cu pereii sără căcioi% La maina de cusut at$rna o bucată de material de mătase" al cărei desen luminos i $n&lorat scotea de asemenea $n e#idenă ă nite tatami *igă rite% La st$nga mainii" un mic birou" pe care se a&lau c$te#a cără i de coală si &otogra&ia unui băiat% $ntre maină i birou se $nă lăa un manechin si" ae'ată eact $n &aa dulapului" o oglindă mare" cu picior% Kinuo se &olosea de ea $n munca sa de croitoreasă" ori pentru probele clientelor particulareă 1ar $n apropiere atepta o sc$n- dură lungă de călcat%
)emeia aduse" din bucătrie" un suc de portocale% ;a ob- ser#ă pri#irea lui /hingo &iată asupra &otogra&iei i 'ise &ără să se mai codească: $ ; &iul meu% $ gataG 'ise ea destul de tare ca să &ie au'ită de /hingo% $ i trebuie să-l #ădă ră spunse o #oce ră guită% 495
7 Kinuo se duse mai $nt$i la bucătrieB probabil a băut apă" căci sa au'it robinetul curg$nd% $ Ră m$i i tu" 'ise ea intr$nd $n cameră i adres$ndu-se prietenei sale% ;ra $mbră cată $ntr-o rochie de un colorit #esel% $8oate din cau'ă că e $naltă nu i se #ede sarcinaM" $i 'ise /hingo% ;l numai cu greu putea crede că această #oce guturală ieea din nite bu'e at$t de delicate% ?eoarece toate oglin'ile erau agă ate pe pereii din salon" probabil că se aran*ase puin la chip ser#indu-se de oglin*oara pudrierei% 8rima impresie a bătrânului nu &u deloc de&a#orabilă% )aa rotundă" cu obra*i puin scobii" nu tră da acea #oină ă puternică pe care" după cele ce-i spusese doamna 1eda" se atepta s-o gă sească la ea% <$inile $i erau mici i durdulii% /hingo se pre'ent: $>gata%M Kinuo nu ră spunse% ?oamna 1eda se ae'ă pe scaunul biroului scund" cu &aa $ntoarsă către bătrân% $ e-ai &ăcut să te ateptm" 'ise ea% Kinuo tcea mereu% (hipul ei" &ăcut pentru #oioie" nu putea probabil să eprime nici dumănie" nici *enă% 8ă rea mai degrabă gata să i'bucnească $n lacrimi% /hingo $i aminti că" tot $n această casă" &iul său" c$nd se $mbăta" o &ăcea să c$nte pe doamna 1eda" iar pe amanta lui să pl$ngă% Kinuo" #enind repede pe stră 'ile #$nturate de muson" a#ea obra*ii roiiB respiraia &ăcea să-i tresalte pieptul bine de'#oltat% $ Vi'ita mea trebuie să #i se pară ciudată" $ncepu /hingo" care nu $ndră 'nea să atace subiectul &rontal" dar cred că ghicii ce mă aduce aici% Kinuo nu ră spunse nici de data aceasta% $ ; #orba de /huichi" bine$nă eles% $ ?acă e #orba de /huichi" eu n-am nimic să #ă spun% Apoi" deodată" pe un ton mucător: Vrei cum#a să-mi cer scu'e $ ($tui de puin" eu ar trebui să #ă cer iertare% 499 $ e-am despă ră it% ?e acum $ncolo n-o să #ă mai produc nici un neca'% i se $ntoarse către doamna 1eda: /-a spus tot ce era de spus" nu-i aa /hingo căuta cu#intele i s&$ră i prin a le gă si: $ Va mai ră m$ne de reglementat chestiunea copilului% Kinuo pă li deodatB pă ru a-i aduna toate puterile spre a le pune $n cu#intele pe care le rosti: $ u $nă eleg la ce anume #ă re&erii% Apoi #ocea ei" co- bor$tă cu un ton" de#eni i mai ră guit: +rebuie oare să ră s- pund la acest soi de $ntrebareă ($nd o &emeie #rea să aibă un copil" cine ar putea-o $mpiedica" din a&ară" să-4 aibăă e $nă eleg oare bărbaii #reodată pe noi" &emeileă Vorbise repede i glasul $i pă rea $ncărcat de lacrimi% $ ?in a&ară" spuneiă ?ar eu s$nt tatăl lui /huichiB copilul acesta trebuie să aibă i el un tată" aa cred% $ -o să aibă% > #ădu#ă de ră 'boi s-a hotr$t să aducă pe lume un bastard" asta-i tot%%% u #ă
cer nimic" dec$t să mă lăsai să-mi am copilul meu" $n linite i pace% Vă rog" uitai restul% (opilul e $n mine" e al meu% $ ?a" $ntr-un sens" aa-i" dacă o să se $nt$mple să #ă re- măritai" o să mai a#ei i alăii%%% Atunci" $n acest ca'%%% oarecum anormal%%% $ Anormal să ai un copilă $ <ă rogG $ imeni nu garantea'ă că mă #oi remărita" că #oi a#ea i alăi copii% ?umnea#oastră proorocii ca un pro&etG ($nd am &ost măritată" n-am a#ut% $ u #a eista o legă tură normală de la tată la &iu% sta e un lucru principal% (opilul #a a#ea de su&erit de pe urma atitudinii dumitale i chiar dumneata $nsăi #ei su&eri% $ ($i bărbai au murit $n ră 'boi lăs$nd $n urma lor at$ia copii si at$tea mame care su&eră%%% $nchipuiti-#ă deci că a plecat $n /ud" că a &ăcut acolo #reun metis i că o &emeie $l creteG , $ ; #orba de copilul lui /huichi% $ u #ăd nici o di&erenă ă" at$ta #reme c$t nu #ă stingheresc cu nimic% -am să #in niciodată să #ă cer ce#a" #-o *ur% +otul $ntre mine i /huichi s-a terminatG 700 $ Lucrurile nu se #or petrece aa cum spui dumneata% (opilul #a tră i mult i legă tura cu tatăl său" chiar dacă dumneata o cre'i ruptă pentru totdeauna" poate să se re$nnoade% $ Vă spun că acest copil nu e al lui /huichi% $ Ai a&lat probabil i dumneata că soția lui /huichi i-a pierdut copilul% $ ;a #a a#ea at$ia copii c$i are să #rea% ?acă" din $nt$m- plare" n-o să mai aibă" ei bine" cu at$t mai ră u pentru ea% (re- dei că o &emeie care nu se 'bate cu greutile #ieii poate să $nă eleagă ceea ce simt euă $ ici dumneata nu tii c$t su&eră Kiuo% 3ătrânul rosti acest nume &ără să #rea% $ /punei-mi" /huichi #-a trimis aiciă reluă ea" ca i cum ar &i procedat la un interogatoriu% ;l mi-a poruncit că nu trebuie să pă stre' copilulB m-a lo#it" m-a bătut" m-a călcat $n picioare" m-a t$r$t pe scări" p$nă la uă" ca să mă ducă cu &oră a la un doctor% Violenă e sau &arse" /huichi i-a $ndeplinit" toateacră% obligaiile &aă de &emeia lui% /hingo &ăcucred" o mutră $ Am a#ut parte de un spectacol &rumos" nu-i aaă adău- gă ea" adres$ndu-se doamnei 1eda" care $ncu#iină ă din cap% $ Kinuo str$nge de pe acum petice să &acă scutece i hinue% $ ?upă scandalul acela" m-am dus la un doctor" căci după toate lo#iturile pe care le-am $ncasat" mi-era teamă pentru copil" urmă Kinuo% 1-am spus lui /huichi că acest copil nu era al lui% $i-o declar" copilul nu e al tuM" i-am 'is-% i cu asta am rupt-oB de atunci" n-a mai dat pe-aici% $ (opilul e al altuiaă $ (redei asta i #oi &i &ericită% Kinuo $nă lăă semeaă capulB pl$nsese i mai $nainte" dar acum alte lacrimi $i curgeau pe obra*i% (hiar $n această clipă" după epui'area oricăror argumente i do#e'i" /hingo o gă sea &rumoasă% /tudiind-o amănună it" tră săturile ei nu erau desă#$ră ite" dar din ele se desprindea o impresie generală de &rumusee" $n po&ida aparentei sale bl$ndei" nu era &emeia care să-4 lase pe /hingo să se amestece
$n #iaa ei% 704 /hingo pă ră si casa lui Kinuo cu pri#irile $n pă m$nt% ;a acceptase să primească un cec% $ ?acă ai rupt-o de-ade#ăratelea cu /huichi" ai &ace% bine să-4 primeti" 'isese doamna 1eda" &ără ocol" iar cealaltă $ncu#iină ă cu o micare din ochi% $ 1n &ond" mă cumpă rai%%% 1ată p$nă unde am decă'utG Vrei o chitană .rcat $n tai" /hingo se $ntreba dacă era mai bine să respecte ruptura" sau să $ncerce să-i $mpace pe cei doi amană i cu scopul de a o con#inge pe &emeie să a#orte'e% 8urtarea lui /huichi pă rea s-o &i easperat pe Kinuo" iar #i'ita de a'i nu $ndreptase cu nimic lucrurile% Apoi" această $nduiotoare dorină ă de-a a#ea un copil e &oarte puternică la o &emeie% > re$mpă care ar pre'enta unele prime*dii" dar dacă nu se #a &ace nimic" copilul oricum are să se nască% Admi$nd că el ar &i al altuia" aa cum pretinde Kinuo" totul ar &i cum nu se poate mai bineB numai că /huichi" $n ce-4 pri#ete" nu putea să &ie sigur de nimic% ?acă Kinuo &ăcea această a&irmaie din m$ndrie" dacă /hingo consimăea s-o creadă" totul ar &i $n regulă" lucrurile ar &i $n ordine i nimeni nu s-ar mai teme de complicaii% $+otui" $i 'ise bă- tr$nul" după ce copilul se #a nate" c$nd el #a eista cu ade- #ărat% %% iar eu #oi muri $ntro bună 'i" lăs$nd unde#a" pe lume" un nepot pe care nu 4-am #ă'ut niciodată%%% (um #ine astaM )amilia >gata se gră bise să $nregistre'e $nă tiină area di- #oră ului $n momentul $ncercării de sinucidere a lui Aihara% /hingo" de &apt" se $nsărcina să o ia $n gri*a lui pe &iica sa i pe cele două nepoele% ?acă /huichi se ind despă amanta$nlui" mai ră m$neasoluiile un al treilea copil" tră nu ră se ea tiedeunde%%% ambele ca'uri" pe care le propunea el nu re'ol#au nimic" erau doar nite c$rpeli de moment% $1ar eu" $i spunea /hingo" n-am &ost $n stare să contribui cu nimic la &ericirea cui#a%M 707 A&ară de asta" $ntre#ederea cu Kinuo $i lăsase un gust penibilB $i amintea de ea &ără nici o satis&acăie deosebită% /e g$ndise să se $ntoarcă direct acasă" lu$nd un tren din @ara centrală" $nsă dădu $n bu'unar de cartea de #i'ită a prietenului său i chemă un tai să-4 ducă $n +sui*i% /hingo dorea să-i ceară s&atul acestui om" dar $l gă si mai mult beat" $n to#ără ia a două gheieB nu era chip să se stea de #orbă cu el% $i aduse aminte de &ata pe care o inuse pe genunchii 3ătrânul lui" $n tai" după un banchet% Acum" c$nd ea apă ru $n &aa lor" prietenul se lansă $n nite &ra'e &ără noimă: că nu trebuie să-4 subaprecie'e pe /hingo" că el are $ochiM etc% ($t despre /hingo"
care uitase cu totul &igura acestei gheie" &u o ade#ărată per&ormană ă pentru el să-i aducă aminte numele% ?e &apt" &ata era elegantă i &rumoasă% /hingo se retrase cu ea $ntr-o mică $ncăpere separată" dar acolo nu &ăcu nimic deosebit% 8este puin" simti că t$nă ra $i lăsa uor obra'ul pe pieptul lui% ;l cre'u că $ncearcă să-4 atie" dar ea pă rea că aipise% $?ormiM o $ntrebă cobor$n- du-i pri#irile spre ea" dar &ata era prea aproape de el" ast&el că nu-i putea #edea &aa% /hingo '$mbi% (e plăcere ad$ncă să ii $n brae o &ată care doarme linitită% u a#ea $ncă dou'eci de aniB era cu #reo patru sau cinci ani mai tânără dec$t Kiuo% 8robabil că $n ceea ce simăea el intra i oarecare milă pentru soarta tristă a prostituatei% ?ar oricum ar &i &ost" bătrânul a#ea sen'aia că plutea $ntr-o tihnă dulce" acea plăcere pe care o $ncerci arunci c$nd dormi l$ngă o &ată t$nă ră% $)erici- rea" $i 'ise el" poate că nu se a&lă dec$t $n clipa care 'boară%M /e g$ndi" ca $ntr-un #is" că i $n dragoste s$nt oameni bo- gai i oameni săraci" unii norocoi i unii nenorocoi% /e retrase pe nesimăite" gră bindu-se să prindă ultimul tren% Yasuo i Kiuo $l ateptau $n su&ragerie% ;ra trecut de unu% $ i /huichiă $ntrebă el" &erindu-se să $nt$lnească pri#irile nurorii lui% $ /-a culcat% $ ?aă i )usaoă 70D $ i% ,Kiuo $i $mpă turea hainele% +oată 'iua a &ost timp &rumos" 'ise ea" dar se pare că cerul s-a $ntunecat din nou% $ am obser#at% $n timp ce se ridică" t$nă ra scăpă costumul din brae% ;a potri#i din nou pantalonii pe dungă% /hingo $i obser#ă pă rul" era mai scurtB probabil că &usese la un institut de $n&rumuseare% Alături de el" Yasuo respira greu" tulbur$ndu-i somnul% u peste mult" $ncepu să #ise'e% +$nă armata de uscat"laera $mbră/abia cat $ntrebuie uni&ormă" sabierlao&ier old $n i cu trei pistoale centură% să &icu&ost o motenire din &amilie" pe care i-o dăduse lui /huichi $n #ederea plecării la luptă% /hingo mergea pe o cărare de munte" $l $nsoea un pă durar% $?rumurile s$nt prime*dioase noaptea" spunea acesta% ?e aceea" eu nu prea circul pe $ntuneric% Ai &ace bine să inei pe dreapta" e mai sigurGM /hingo inea dreapta" dar" nelinitit" aprinsese lanterna de bu'unar% > mulăime de diamante prinseră să sc$nteie'e $n *urul becului" &ăc$nd lanterna să stră lucească orbitor% Lumina de'#ălui o mog$ldeaă $ntunecată $n be'na din *ur: pă - reau două sau trei trunchiuri de copaci tr$htite unele peste altele% ?ar" pri#ind-o mai de aproape" mog$ldeaă se do#edea a &i un #al de $nă ari care lua această &ormă% $(e-i de &ăcută se $ntrebă el% +rebuie să-mi croiesc drum pe aici%M $i scoase sabia si $ncepu să lo#ească obstacolul cu tiul i cu #$r&ul spadei% $ntorc$nd capul" el #ă'u pe pă durar &ugind ca un nebun%
?in uni&orma lui /hingo $niră &lăcări% 8artea stranie era că se a&lau acolo doi /hingo" unul adulmec$ndu-4 pe celălalt" a cărui tunică $ncepuse să ardă% )ocul se $ntindea de la man- etă spre cusătura de la umăr" cuprindea apoi epoleii i dis- pă rea &ără să mistuie cu ade#ărat ce#a% /e au'eau p$r$ituri slabe" $nsoite de mici sclipiri &ugare" ca nite tciuni aprină i% $n s&$ră it" /hingo se pomeni la el acasă" de bună seamă $n casa din copilăria lui" la /hinshu% /ora cea &rumoasă a lui Yasuo era acolo% /hingo" ră pus de oboseală" nu resimăea totui nici o m$ncărime de pe urma $nă epă turilor de $nă ari% 70C ?upă ce o luase la &ugă" se #ede treaba că pă durarul nimerise i el drumul ce ducea la casa de altdată% Abia a*unse acolo" că leină% 1 se scoase din trup o gă leată plină de $nă ari% /hingo nu tia prin ce procedeu" dar c$nd se tre'i" #ă'u insectele care umpleau acum un h$rdău $ntreg%%% .n $nă ar să &i pă truns oare sub cu#ertură ă Voi să tragă cu urechea" dar $i simăea capul greu i nă clăit% A&ară ploua% 70E >ul de arpe 8oate din cau'ă că o dată cu apropierea toamnei oboseala adunată $n timpul #erii $l apă sa tot mai greu" /hingo adormea uneori $n tren" pe drumul de la birou spre casă% 1n orele de #$r&" pe linia Yoosua trenurile plecau din s&ert $n s&ert de ceas% (ompartimentele de clasa a doua nu erau prea aglomerate% 8e c$nd picotea ast&el" $n minte $i apă ru un p$lc de salc$mi% (u puine 'ile mai $nainte" trecuse pe sub aceti copaci" mir$ndu-se că ei puteau să $n&lorească pe stră 'ile din +oHo%
colegi% La Anul ou% /hingo $i aminti% (ianura% 8rietenul său probabil că se simăea $ncă de pe atunci atins de cancer% La orice reuniuni de seagenari" discuiile se $n#$rtesc de obicei $n *urul in&irmitilor" a bătrâneii i a &ricii de boli incurabile% tiind că la &abrica lui lucire stră bătu ochii bolna#ului% 1n&irmiera" care tricota un pulo#er de l$nă albă" lucra alături" $n tcere% Rugă mintea nu putea &i" &irete" $ndeplinitB /hingo o lăsă $n suspensie" dar considera $ngro'itoare ideea că muribundul acela se putea bi'ui pe el% La oarecare distană ă de spital" bătrânul a&lă o uurare la #ederea acelor salc$mi $n&lorii% 1ar acum" moind $n tren" $i #edea reapă r$nd $n &aa ochilor $nchii% ?e-ar putea alunga din mintea sa imaginea acelui prieten bolna#G AdormiB c$nd se tre'i" trenul sttea pe loc" dar nu $ntr-o gară% .n rapid" care se $ndrepta spre +oHo" trecea cu un uruit puternic pe linia cealaltă% ?esigur" 'gomotul acesta $l tre'ise din somn% +renul lui /hingo mergea puin" se oprea" mai mergea puin i iar se oprea% 706 .n grup de copii alerga la #ale" de-a lungul unui drum $ngust" spre linia &erată%
8e banca din &aa bătrânului un călător stră in $l scutură pe un t$nă r *apone' care dormea l$ngă el" cer$ndu-i" $n en- gle'ă" să-i traducă cele ce spusese impiegatul% 3ăiatul $i spri*inise obra'ul de umărul #ecinului său i se inea cu am$ndouă m$inile de braul lui gros% ($nd se tre'i" nu-i schimbă po'iia" dar $i aruncă stră inului o pri#ire $n- cruntată% >chii $i erau puin iritai" $nroii" $ncon*urai de cearcăne negre% 8ă rul rocat" care-i crescuse de c$nd $l #opsise ultima oară" ră m$n$nd negru la ră dăcini" crea un e&ect general de castană murdară B numai pe cretet pă stra acel rou ciudat% /hingo bănui că băiatul trebuie să &ie un prostituat speciali'at $n clientelă americană% % +$nă rul $ntoarse $n sus palma lată ce sttea pe genunchiul stră inului" o lipi de ea pe a lui i o apă să $ncet" cu micări de &emeie care se gudură% Labele $nsoitorului său" ce ieeau din m$necile scurte" pă reau nite labe de urs sur" pă ros% 3ăiatul" &ără să &ie prea mic" 'iceai că e un copil pe l$ngă acest uriaă cu un abdomen mare" cu g$t gros% amila gă sea pesemne că e prea obositor să $ntoarcă &aa i parcă nici nu se sinchisea de băiatul ghe- mult l$ngă el% Aerul lui sălbatic" robusteea lui #$n*oasă sco705 teau i mai mult $n e#idenă ă paloarea pă m$ntie a chipului t$nă r i obosit% ; greu să preci'e'i #$rsta stră inilor% (apul mare" pleu#" cea&a $ncreită" petele negre de pe braă $l &ăceau pe /hingo să creadă că acesta nu putea să &ie cu mult mai t$nă r dec$t el% i c$nd te g$ndeti că un asemenea indi#id a #enit dintr-o ară depă rtată ca să pună stp$nire pe băiatul acestaG +$nă rul a#ea o cămaă cenuie" al cărei nasture de la g$t" deschis" lăsa să se #adă un torace osos% $ -are s-o mai ducă mult" $i 'ice bătrânul" $ntorc$nd ochii% ană ul loc% mocirlos era nă pă dit de sălcii" #er'i% +renul continua să stea pe 7 /hingo spunea că plasa contra $nă arilor e grea i $nă bui- toare i n-o mai &olosea% /oția lui se pl$ngea aproape $n &iecare seară c-o dădea deoparte i punea o d$r'enie nemaipo- menită an #$nă toarea $nă arilor% $ Kiuo i /huichi se acoperă cu plasa% $ ?ute i culcă-te cu eiG 'ise el" ridic$ndu-i ochii spre ta#anul acum liberat de $mpletitura aceea groasă% $ ; niel cam greu" dar cred că m$ine seară am să mă mut la )usao% $ ?e ce nuă Ai să dormi cu una din nepoele an brae% $ 8oți sămi eplici de ce /atoo se ine mereu de &usta maică-si" acum că o are i pe cea micăă u i se pare că e cam ciudată .neori are o pri#ire stranie% /hingo nu ră spunse% $ <ă $ntreb dacă absenă a unui tată poate să $nr$urească $ntr-at$ta un copil $ Ar & i poate bine să &ii mai apropiată de ele% $ Aă putea să-i
spun acelai lucru i ie% ;u" personal" o pre&er pe cea mică% $ i nici un semn de la Aihara" ca să tim dacă mai tră - iete sau nuG 709 $ Ai trimis $nă tiină area de di#oră% (u asta am scăpat de bucluc% $ (re'iă u mai a#em nici un cu#$nt de spusă $ $nă eleg la ce te g$ndeti% /ă presupunem că tră iete" noi $nsă n-a#em nici un mi*loc să dăm de el% +rebuie să ne resemnă m: căsătoria asta e o greeală% ?ar trebuia să se $n- t$mple aaă Ai &ăcut doi copii" apoi te despară iG Asta distruge orice $ncredere $n instituia căsătoriei% $ (hiar c$nd o căsnicie se strică" 'ise el" urmările ar putea să &ie mai puin neplăcute% )usao $i are i ea #ina ei% ;l e un neispră #it" nu tiu c$te a a#ut de $ndurat" $nsă mă g$ndesc că nici ea nu s-a ară tat destul de $nă elegă toare% $ ($nd un bărbat se lasă $n gheara de'nă de*dii" &emeia nu mai poate să &acă mare lucru pentru el%
pară i mai apă sătoare sarcina celeilalte% $n de&initi#" că două &emei au ră mas $nsărcinate de la acelai bărbat" $n acelai timp" asta nu este ce#a chiar at$t de neobinuit% ?ar c$nd era #orba de propriul lui &iu" &aptul producea o teamă ciudată% u-i cum#a un blestemă u-i cum#a o ră 'bunare a iadului /-ar &i putut ca toate aceste $nt$mplări să &ie socotite nite mani&estri &i'iologice &oarte naturale" dar /hingo era prea departe de a atinge o asemenea libertate de spirit% Kiuo ar trece pentru a doua oară prin această $ncercare" $n momentul c$nd ea a a#ortat" cealaltă era $nsărcinată" $nainte ca a doua să nască" prima se a&lă din nou $n aceeai si- tuaie" $nsă &ără să tie nimic de starea ri#alei sale" care trebuie să &ie acum groasă i să simtă copilul mic$ndu-se $n p$ntecul ei% $ ?acă prinde de #este că noi tim" atunci n-o să mai &acă aa cum #rea ea" ca r$ndul trecut% $ Aa presupun i eu" 'ise /hingo $ncet% Ar trebui să #orbeti tu cu ea% $ .n nepot din partea lui Kiuo i-ar prinde bine% /hingo nu mai putu să adoarmă% +ot &elul de g$nduri haine $i hră uiau minteaB se $ntreba cu obidă dacă" lu$nd-o din scurt" ce#a mai tare" n-ar putea-o determina pe Kinuo să renună e la acel copil% 744 ;a pretindea că /huichi nu era tatăl copilului% ?acă bă- tr$nul ar cerceta #iaa particulară a acestei &emei" ar descoperi oare ce#a care să-i aducă #reo uurareă A&ară" $n gră dină" se au'ea un 'gomot ne$ntrerupt% (easul era două trecute% ;l nu recunotea $n 'gomotul acela b$'$itul obinuit al insectelor din &iecare noapte% Jb$rn$itul acesta $n&undat" neprecis" $l &ăcea să se g$ndească la somnul pă m$ntului *ila# i $ntunecat% $n ultimul timp #isase de &oarte multe ori" iar acum" către 'iuă" a#u un nou #is" mai lung dec$t celelalte% u pe cedouă drumouă apucase" dar c$nd se tre'i mai #edea $ncă $n$ &aatia ochilor albe" puse alături% 8e o c$mpie nisipoasă nisipul se $ntindea c$t #edeai cu ochii $ două ouă 'ăceau laolaltă deasupra colbului: unul era mare" un ou de struB celălalt mic" un ou de arpe% (oa*a celui mic se sparse i din el $i scoase capul" clătin$ndu-se" un pui de arpe% Lui /hingo i se pă rea &oarte dră guă% )ără nici o $ndoială" toate g$ndurile sale se $n#$rteau $n *urul lui Kiuo si Kinuo% 1ată srcinea #isului săuB $nsă nu a#ea cum să tie care era copilul struului si care al arpelui% $ erpii s$nt o#ipari sau #i#ipariă se $ntrebă el deodată% A doua 'i" duminică" simtindu-se sleit de puteri" /hingo ră mase $n pat p$nă lalanouă% ?imineaa" detepare" oul de struă si puiul de arpe ce scotea capul din gă oacea lui $i creau o stare de nelinite ad$ncă% /e spă lă pe dină i" amăr$t" i se duse $n su&ragerie% Kiuo ae'a $n pachete 'iarele #echi pregă tindu-le" &ără $ndoială" să le #$ndă%
;ra una din atribuiile ei să r$nduiască" pentru soacra sa" 'iarele de dimineaă i cele de seară" $n ordine cronologică% /e duse să aducă ceaiul% 747 $ +ată" ai #ă'ut articolele despre nenu&ariă 'ise ea pu- n$nd două 'iare pe masă" $n &aa lui% /crie $n am$ndouă% i le-am pă strat% $ mie sau cinci'eci de mii de ani%%% /emină ele de lotus au o #iaă lungă G $n comparaie cu eistenă a omenească" asta $nseamnă aproape eternitatea% i ridică ochii spre Kiuo: Ar &i minunat să poți sta $n pă m$nt o mie sau două mii de ani &ără să moriG 74D $ $n pă m$ntă repetă Kiuo" cu glas stins% $ u $n morm$nt% i &ără să mori% /ă te odihneti" pur si simplu% ?acă ai putea să te odihneti $n pă m$nt i să te tre'eti după cinci'eci de mii de ani i să gă seti toate problemele tale" toate problemele societii" re'ol#ateG Lumea ar &i poate" atunci" un paradisG $ Kiuo" e ora c$nd măn$ncă tataG Vrei să-i pregă teti masaă strigă )usao din bucătrie" unde urma să le dea de m$ncare &etielor% Kiuo se $ntoarse numaidec$t" aduc$nd micul de*un% $ A'i măn$nci singur% oi am terminat de mult% $ i /huichi
$ /-a dus să peascuiască la eleteu% $ ?ar Yasuoă $ ; $n gră dină% $ (red că dimineaa asta n-am să măn$nc ouG 'ise el i $mpinse &ar&uria pe care se a&la un ou ră scopt" care-i amintea $n mod neplăcut de oul de arpe% )usao $i aduse o bucată de pete pră *it" o puse pe masă i" &ără să scoată o #orbă" se $ntoarse la &etiele ei% 8ri#ind-o pe Kiuo drept $n ochi" /hingo o $ntrebă" $n timp ce lua castronaul cu ore' pe care i-4 $ntindea ea: $ /pune-mi" atepă i un copilă $ u" ră spunse ea numaidec$t si nu pă ru surprinsă dec$t ce#a mai t$r'iu% ici #orbă de aa ce#a" adăugă apoi" d$nd din cap% $ Atunci" nu-i ade#ărat $ u" i $l pri#i cu un aer $ntrebător" roindu-se% $ /per că data #iitoare ai să-4 trate'i mai bine% (e discuii am a#ut cu /huichi $n legă tură cu primulG L-am $ntrebat dacă poate garanta că o să mai ai altul i el mi-a ră spuns că da" at$ta i nimic mai mult% 1ată do#ada că nu i-e &rică de ră '- bunarea cerului" i-am ripostat eu% (ine poate garanta că o să mai &ie $n #iaă peste o 'iă 3ine$nă eles" copilul #a &i al tu i al lui /huichi" dar #a &i i nepoelul nostru% .n copil 'ă- mislit de tine trebuie să &ie un copil &rumos% 74C $ $mi pare ră u" &ăcu Kiuo" lăs$nd capul $n *os" i /hingo &u con#ins că ea spunea ade#ărul% Atunci" ce nă scocise )usaoă )iica lui ducea $cercetrileM ei cam prea departe% (um putea ea să cunoască o situaie despre care pesemne cea mai interesată nu tia nimică 1mposibilG /hingo aruncă o pri#ire $n *ur" tem$ndu-se ca &iica lui să nu-i &i au'it% ?ar )usao era probabil a&ară" cu &etiele% $ /huichi n-a mai &ost niciodată la pescuit la eleteu% $ u% 1-a #orbit despre asta unul din prietenii lui" 'ise Kiuo% 3ătrânul se g$ndi că &iul său $i pă ră sise $n s&$ră it amanta" căci duminica se ducea de obicei acolo% $ u i-ar plăcea să te duci i tu cu el iei la pescuită $ >" daG /hingo $n gră dină% Yasuo pri#ea" cu &aa ridicată $n sus" cireul% $ (e s-a $nt$mplat $ imic" dar i-au că'ut aproape toate &run'ele% <ă $ntreb dacă no &i a#$nd cum#a para'iiă @reierii de #ară $r$ie $ncă i iată că pomul nostru e aproape gol% (hiar $n timp ce #orbea" &run'ele $ngă lbenite cădeau una c$te una" bră 'd$nd aerul linitit" &ără să se ră sucească% $ /e pare că &iul nostru e la pescuit% <ă duc i eu cu Kiuo" să #edem ce &ace acolo% $ La eleteuă Yasuo aruncă o pri#ire $n *urul ei% $ 1am #orbit despre chestiunea aceea" dar ea mi-a spus că nu-i ade#ărat" $mi &ace impresia că )usao are #edenii" cu presupunerile ei% $ Ai $ntrebat-oă Yasuo pă ru puin de'um&lată% 8ă catG $ ?e ce pune )usao at$ta struină ă $n $cercetrileM eiă $ ?e ceă $ ;u te $ntreb pe tine% $n casă" o gă si pe Kiuo care-4 atepta $mbră cată $ntr-o blu'ă albă i cu sandale" $i dăduse puin ru* pe obra' i pă rea &oarte
#ioaie% 74E C $ntr-o 'i" $n &erestrele trenului se oglindiră deodată iraguri de &lori: erau crini roii ce creteau de-a lungul an- ului" at$t de aproape" $nc$t pă reau că se clatină la trecerea trenului% /hingo $i contemplă $n acelai timp i pe cei care creteau pe malul r$ului +otsua" plantat cu cirei% Acetia se deschiseseră i a#eau un colorit minunat% ;ra $ntr-una din acele diminei c$nd &lorile aduc aminte de linitea c$mpului" toamna% oile spice ale tu&elor de gra- minee $ncepeau să prindă &ormă% /hingo se descălăă" $i puse piciorul drept pe genunchiul st$ng i se &recă pe talpă% $Ai pă it ce#aă $l $ntrebă /huichi% $ Le simt at$t de greleG .neori" c$nd urc treptele gă rii" picioarele mi se $ngreuia'ă% u tiu" dar mă simt tare slăbit anul sta% 8arcă se scurge #laga din mine% $ Kiuo e nelinitită% Jice că eti obosit% $ ?aă Asta &iindcă i-am spus c-aă #rea să mă odihnesc $n pă m$nt timp de cinci'eci de mii de ani% /huichi $i aruncă o pri#ire nedumerită% $ ; #orba de semină ele de nenu&ari" $i amintetiă ?e acele semină e &oarte #echi" care au germinat" care au &ăcut chiar &lori% $ >G /huichi $i aprinse o igară% Ai $ntrebat-o dacă a- teaptă un copilă /-a simăit &oarte ruinată% $ ?e &apt" ateaptă sau nuă $ (red că e prea de#reme ca să tim% $ ?ar cu al lui Kinuo ce se audeă (u toate că el era cel $ncolăit" /huichi luă o&ensi#a% $ /e pare că ai &ost la ea ca să-i o&eri o despă gubire pentru ruptură% ;ra de prisos% $ ($nd ai a&lat $ chii lui mari" nite ochi aproape prea &rumoi pentru un bărbat" clipeau des% .n anună $ncon*urat de un chenar negru atepta pe biroul lui /hingo% (ancerosul murise" dar ce#a mai repede dec$t ar &i lăsat
să se pre#adă cursul normal al bolii% >are să-i &i dat cine#a otra#aă 8oate că /hingo nu era singurul căruia i-o ceruse% A&ară doar dacă nu gă sise un alt mi*loc de sinucidere%%% 3ătrânul deschise o scrisoare de la +ani'ai ;io% ;a lucra acum $ntr-un alt maga'in% Kinuo plecase i ea de la atelier $ după ;io" se ară ta $n scrisoare $ pentru a se retrage la uma'u% /pera să deschidă acolo o pră #ălioară" $i declarase tinerei &ete" deoarece la +oHo s-ar &i lo#it de prea multe greuti% (u toate că ;io nu spunea nimic despre asta" probabil că Kinuo se ascunsese la uma'u" ca să atepte acolo naterea copilului% /ă &ie deci ade#ărat" cum susăinea /huichi" că ea &ăcea aa cum o tia capul" &ără să ină seama de sim- mintele nimănui" ale lui /huichi" sau chiar ale bătrânuluiă /hingo ră mase mult timp pe scaun" absent" cu pri#irile pierdute $n lumina albă a &erestrei% 1ar acea doamnă 1eda" ce se $nt$mplă cu ea acum" că a ră mas singură 746 3ătrânul se g$ndi dacă n-ar &i ca'ul s-o #adă" pe ea sau pe ;io" pentru a căpă ta tiri despre Kinuo% $n cursul după -amie'ei se duse să-i pre'ipte condo- leană ele% Arunci a&lă că soția prietenului său murise de apte ani% ?e&unctul probabil că sttuse la &iul săuB $n casa acestuia erau cinci copii mici% )iul nu pă rea să semene cu tatăl " cu at$t mai puin nepoeii% Lui /hingo $i mirosea a sinucidere" dar acestea s$nt chestiuni despre care nu se $ntreabă% ite minunate cri'anteme atră geau pri#irile printre celelalte &lori care $mpodobeau cosciugul% $ntors la birou" $n timp ce se ocupa de corespondenă ă" $mpreună cu secretara" /hingo primi un tele&on nepre#ă'ut de la Kiuo% /e temu să nu se &i $nt$mplat ce#a ră u% $ .nde eti" la +oHo $ ?a% $n #i'ită la pă rină ii mei% A#ea o #oce #eselă% mare pă trundea" $i nă pă dea inima" iar #ocea agreabilă care-i #orbea la tele&on nu era singura cau'ă a acestei sen'aii% $ +e $ntorci de#reme acasăă $ntrebă Kiuo% $ ?a% +oată lumea e bine la pă rină ii tiă $ )oarte bine" mulăumesc% <ă g$ndeam că ar &i plăcut să mă $ntorc i eu $mpreună cu dumneata% i ca atare" ti-am tele&onat% $ )iea'ă tu ora" de #reme ce eti aici% /ă-4 pre#in si pe bărbatul tu% $ ;u plec imediat% $ (e-ar &i să #ii aici" la birouă $ -o să te deran*e'ă <ă g$ndeam să te atept la gară% $ u" mai bine #ino aici% Vrei să i-4 dau pe /huichiă Am putea merge să lum masa toti trei $mpreună% $ +ele&onista de la centrală mi-a spus că nu-i la birou% 706 $Aa $ Atunci pot să #ină /$nt gata% /hingo simăea cum o căldură i se urca $n trup" p$nă la pleoape" iar oraul i se pă ru" pe &ereastră" mai $nseninat%
749 8etii de toamnă 4 $ntr-o dimineaă de octombrie" $nnod$ndu-si cra#ata" /hingo simăi deodată că nu mai e stp$n pe m$inile lui% $ aG i se opri% > epresie $ngri*orată $i apă ru pe &aă% (um naiba se &ace nodul sta ?es&ăcu nodul" $ncercă a doua oară" dar nu reui mai bine% Ridică cele două capete $n dreptul ochilor i le pri#i cu un aer uimit% $ (e s-a $nt$mplată La spatele bătrânului" dar ce#a mai $ntr-o parte" Kiuo $i inea haina% )ăc$nd ocolul lui" t$nă ra &emeie trecu $n &aă% $ u pot să-mi $nnod cra#ata% Am uitat% ; &oarte curiosG (u un gest $ncet i stingaci" $n&ăură unul dintre capetele cra#atei $n *urul unui deget" apoi $ncercă s-o tragă prin bu- clă" dar nu i'buti să &acă dec$t un nod &oarte bi'ar% $3i'arM" cu#$ntul se potri#ea &oarte bine cu stră dania asta ne$mpli- nită" dar teama i de'nă de*dea $i $ntunecară pri#irea% Această epresie pă ru s-o sperie pe Kiuo% $ +atG eclamă ea% $ (e să &acă /hingo ră mase neclintit" secătuit de orice &oră ă ce i-ar &i putut reanima aducerea aminte% +ulburată" dar i compă timitoare" Kiuo se apropie cu haina pe braă% $ (um se apucăă ?egetele ei nu tiau cum să ră sucească cra#ata" $n &aa pupilelor bătrâne ale lui /hingo" ele pă reau stră #e'ii% $ +ocmai asta-i" că nici eu nu mai tiu% 770 $ ?ar o $nno'i singur $n &iecare 'iG $ $ntr-ade#ăr% ?e ce oare nu-i mai aducea aminte acea succesiune de micări repetate $n &iecare 'i" desăpatru'eci ani de c$nd ducea la birouă <$inile trebuiau eecutede gesturile cu unseautomatism desă#$ră it% +rebuia să-i $nnoade cra#ata &ără să se g$ndească măcar la ce &ace% 3ătrânul a#u deodată o sen'aie de pră buire" de pierdere a unei pă ră i din el $nsuiB &u cuprins de groa'ă% $ +e #ăd &ăc$ndu-4 $n &iecare dimineaă" 'ise Kiuo pe un ton gra#" ră sucind cra#ata" apoi $ntin'$nd-o din nou% /e lăsă de bună #oie $n gri*a ei% $nceputul unui sentiment curios lua natere $n el: acela al unui copil care e ră s&ăat c$nd e bolna#% de'nodai doar" c$nd se $ntorcea acasă beat% ;a se dădu puin $napoi" cu bustul eapă n" ca să eamine'e nodul% $
să &acă nodul la cra#ată% $ (um nu poateă Yasuo #eni" cu un aer bat*ocoritor% ?e ce nu poate să i-o $nnoade singură $ Jice că nu mai tie% $ Am uitat dintr-o dată totul% ; &oarte straniu% $ )oarte straniu" $ntr-ade#ăr% Kiuo se dădu la o parte% Yasuo trecu $n locul ei% $ 8oate că am uitat si eu% ?ar să $ncerc% Ridică uor băr- bia bătrânului cu m$na care inea cra#ata% ;l $nchise ochii% Yasuo pă ru a reui să &orme'e un &el de nod% 8oate din cau'a unei uoare presiuni la ba'a craniului" /hingo simăea că i se $n#$rteste capul i un nor de 'ăpadă aurită stră lucea $n &aa pleoapelor sale $nchise% > pulbere 774 de 'ăpadă după a#alană ă" prin care se &iltrea'ă aurul luminii de la as&ină it% 3ătrânul cre'u că aude un #uiet prelung% ?eschise ochii" speriat% /ă &ie o hemoragie cerebralăă Kiuo $i inea ră su&larea" pri#irile nu i se de'lipeau de m$inile soacrei sale% ;ra imaginea unei a#alană e pe care o #ă'use c$nd#a" $n casa de la munte unde tră ise pe c$nd era copil mic% $ (apă tul sta poate să treacă aa" pe aiciă ?upă ce $nnodă cra#ata" Yasuo $ncercă so potri#ească la g$t% ?egetele ei le atinseră pe ale lui /hingo c$nd el ridică m$na ca să #eri&ice% 3ătrânul $i aduse aminte că la terminarea uni#ersitii" atunci c$nd lăsase" pentru prima dată" uni&orma de student cu guler tare" sora cea at$t de &rumoasă a lui Yasuo $i legase cra#ata% /e $ntoarse către dulapul cu oglindă" &erindu-se să $nt$lnească pri#irile celor două &emei% $ Aa cred că merge% 3ătrâneea mi-a *ucat renghiul de data asta% ; groa'nic să constai deodată că nu mai tii să-i &aci nodul la cra#atG /oția lui $i $nnodase destul de bine cra#ata" $l a*uta la aceasta pe #remea c$nd erau tineri căsătoriiă u-i mai amintea nimic% > $nnodase cum#a pe a seducătorului ei cumnat atunci c$nd $i &ăcea mena*ul după ce acela ră măsese #ădu#ă 8un$ndu-i sandalele $n picioare" Kiuo" &oarte $ngri*o$l conduse pe socrul ei p$nă la poartă% $ (e proiecte ai pentrurată" diseară ă $ imic deosebit% Am să mă $ntorc de#reme% $ Atunci" pe cur$nd% $n timp ce admira muntele )u*i" $n #ă'duhul albăstrui al toamnei" pe c$nd trenul trecea prin >&una" /hingo $i pipă i nodul de la cra#ată% (onstată că era &ăcut pe dos% )iindcă sttea $n &aa lui" Yasuo petrecuse capă tul din st$nga pe deasupra% ?e'nodă" apoi legă din nou" &ără nici o greutate" această cra#ată &atidică% @$ndul că putuse să uite" cu c$te#a clipe mai $nainte" cum se &ace un nod" i se pă ru aproape de necre'ut% 777 7 ?e data asta /hingo i /huichi luau acelai tren ca să re#ie acasă% +renurile de pe linia Yoosua plecau $n general din *u- mătate $n *umătate de oră" dar $n perioadele de a&luenă ă" ca- denă a se accelera" ele plecau din s&ert $n s&ert de ceas% .neori" $n orele de a&luenă ă" #agoanele erau mai puin aglomerate ca $n orele cu
tra&ic redus% La +oHo" o &ată se ae'ase $n &aa lor% $ /$ntei bun să spunei că-i ocupată i se adresă ea lui /huichi" lăs$nd o geantă de atla' roie pe banchetă% $ Am$ndouă locurile )ata murmură un ră spuns din care nu se $nă elegea mai nimic% +otui" c$nd se ră suci ca să iasă" nu se citea nici un &el de s&ială pe &aa ei pudrată din belăug% .merii strimăi ai mantoului se ridicau $ntr-un mod &oarte plăcut" haina $i că- dea &oarte bine% A#ea o siluetă de o elegană ă &oarte &eminină% /hingo resimăi oarecare mirare% (um de putuse ghici &iul său că &ata #oia să re'er#e ambele locuriă (e pre'enă ă de spiritG ?e ce nu bănuise i el că t$nă ra atepta pe cine#aă )iul său $nă elesese asta de la $nceput" iar acuma bătrânul admitea că to#ară a lor de călătorie ieise ca să-i caute $nsoitorul% 8e de altă parte" ae'ată $n colăul de la &ereastră" chiar $n &aa lui /hingo" ea nu i se adresase lui% $n micarea ei de a se ridica" se tre'i &aă $n &aă cu /huichi" lucru normal" dar pentru o &emeie &iul său nu pă rea oare cel mai abordabil dintre ei am$ndoi /hingo $i acoperi pe *umătate &aa" aplecat asupra 'iarului de seară% )ata se urcă din nou $n tren% Agă ată de barele uii deschise" ea măsura cu pri#irea peronul% ?e bună seamă" persoana care-i dăduse $nt$lnire $i tră gea chiulul% /e $ntoarse la locul ei cu mantoul de culoare deschisă ce-i &$l&$ia uor" ritmic" de la umeri p$nă la poale% .n nasture mare $l $ncheia la g$t% 3u'unarele erau croite *os" aduse mult $n &aă% ;a mergea dătin$ndu-se" cu m$na $ntr-un bu'unar% bra'ul dădea impresia de sănă - tate si #igoare% +oate aceste tră sături di#erse alcătuiau laolaltă un chip destul de &rumos $n genul său% >chii tră dau o anu- mită obosealăB bătrânul aprecia cu greu #$rsta acestei &emei% La uă se au'iră deodată c$te#a #oci gă lăgioase% 8ri#irile lui /hingo se $ndreptară $ntr-acolo $n acelai timp cu ale &emeii% (inci sau ase bărbai" #oioi ca la $ntoarcerea dintr-o ecursie" se urcară $n #agon" cu ramuri mari de ară ar pe umeri% Roul ad$nc al &run'elor amintea 'onele reci ale 'ă- pe'ilor% /hingo $nă elese repede" din con#ersaia lor slobodă" că #eneau de departe" din mună ii ;chigo% $ La /hinshu" $i spuse /hingo &iului său" ară arii
trebuie să &ie acum $n toată splendoarea lor% /e g$ndea" totui" mai puin la ară arii sălbatici de la munte" c$t la pomiorul din h$rdău" cu &run'ele lucioase" din &aa altarului &amilial" $n 'iua c$nd a murit sora lui Yasuo% 8e atunci" &irete" /huichi nu se nă scuse $ncă% /hingo $i inea ochii aintii la &run'ele roii" care" at$r- n$nd deasupra băncilor" aduceau $n #agon ce#a din &armecul iernii% /e re$ntoarse la clipa pre'entă% +atăl &etei sttea $n &aa lui% Aadar pe tatăl ei $l ateptaG /hingo gă si o anumită uurare la g$ndul acesta% +atăl a#ea un nas la &el de gros" semăn$nd at$t de mult cu al ei" că pă rea aproape comic% Linia de unde $i cretea pă rul pe &runte era identică cu a &eteiB bătrânul purta ochelari cu rama neagră% 77C 1ndi&erenă i unul &aă de celălalt" tatăl i &iica nu schimbară nici un cu#$nt" nici o pri#ire% +atăl adormi $nainte ca trenul să &i a*uns la marginea +oHoului% )ata $nchise si ea ochii" iar genele lor pre'entau aceeai mare asemănare% /huichi era departe de a-i semăna $ntr-at$ta lui /hingo% (u toate că dorea să audă un schimb de cu#inte $ntre aceti doi călători" /hingo resimăea un &el de in#idie &aă de admirabila lor placiditate% (e &amilie potolită" de bună seamăG ?e aceea &u &oarte surprins c$nd &ata cobor$ singură la Yoohama% $n realitate" departe de a &i tată i &iică" erau cu totul stră ini unul de altul% /hingo a#u sentimentul că a &ost pă călit% 3ărbatul $ntredeschise ochii la plecarea din Yoohama" apoi adormi din nou" $n hainele lui boite% (ăci dintr-o dată" după plecarea tinerei &emei" bărbatul acesta $ntre două #$rste pă rea un om boit% /hingo $i dădu cu cotul lui /huichi% $ Aadar nu erau tată i &iică" $i opti el% /huichi ară tă interesul pecap" carede 4-ar &i dorit $ +otui" ai #ă'utănu/huichi $nclină din &ormă% $ ;tatăl &oartelui% curiosG /huichi nu pă rea să gă sească &aptul at$t de curios% $ /emănau &oarte mul&c $ 8arcă" $ntr-ade#ăr% 3ărbatul dormea i 'gomotul trenului acoperea #ocea lui /hingo" dar cu toate acestea nu era indicat să discute cu glas tare despre persoana care se a&la $n &aa lor% /hingo $ntoarse capul socotindu-se #ino#at că se uitase cu prea multă struină ă la cei din *ur i ast&el $l cuprinse o anumită tristee%
$/-ar putea ca ea să nu &i &ost &iica luiM" g$ndi /hingo% .imirea lui cretea din ce $n ce% ;istă pe lume unele persoane care se aseamănă $ntr-at$t" $nc$t pot &i luate drept pă rină i i copiiB totui" ast&el de ca'uri nu se poate să &ie prea multeB $n lumea $ntreagă abia dacă se gă sete un bărbat care să se potri#ească cutrei &ete" sau o &ată care să se potri#ească cutrui bărbat% .nul singur pentru &iecare dintre ei% 1n lumea $ntreagă poate că nu eistă dec$t o pereche la &el% ;i tră iesc ca nite stră ini" &ără ca ce#a să indice măcar cea mai mică legă tură $ntre ei% 8oate că &iecare nici nu tie de eistenă a celuilalt% i iată că $nt$mplarea $i aduce $h acelai #agon" $i alătură pentru prima dată" sortii &ără $ndoială să nu se mai $nt$lnească după aceea niciodată% > *umătate de ceas" pe parcursul unei lungi #iei% ?upă aceea s-au despă ră it" &ără a-i &i spus două #orbe% Ae'ai unul l$ngă altul" nici măcar nu s-au pri#it% >r &i obser#at oare c$t de mult se aseamănă ă ?ar s-au despă ră it după ce au &ost participană ii unui miracol de care ei habar nu au% /ingurul căruia ciudăenia acestei coincidenă e i-a atras luarea aminte era un stră in% $?ar el" martorul acesta $nt$mplător" a luat i el parte la miracolăM se $ntreba /hingo% (ine este deci cel ce a creat un bărbat i o &emeie care se aseamănă ca un tată cu &iica lui" i i-a ae'at unul l$ngă altul" timp de o *umătate de ceas" $n &aa lui /hingo ;a se ae'ase acolo" cu genunchii lipii unul de altul" l$ngă un bărbat care pă rea să nu &ie altcine#a dec$t tatăl ei" si asta numai &iindcă cel pe care-4 atepta nu #enise% $Asta să &ie #iaaM At$t i'buti să murmure /hingo% 77 ($nd trenul se opri $n gara +otsua" somnorosul se tre'i i plecă" puin $mpleticindu-se% 8ă lăria $i că'u din plasa de baga*e chiar la lui /hingo" o ridică i-o scuture% dădu% $ mul m-a emoionat" cu toate că mi s-a pă rut mai t$nă r dec$t mine% $ )ără nici o $ndoială% i /huichi &ăcu o glumă: .n bă- tr$n e totdeauna a#anta*at cu o &ată &rumoasă l$ngă el% Asta e ade#ărat i pentru dumneata" nu-i aa
$ Voi" tinerii" ne pri#ii cu in#idie" ră spunse bătrânul" schimb$nd subiectul% $ ($tui de puin% > pereche &rumoasă nu-i sare totdeauna $n ochi" dar ti se &ace milă de un tip slut c$nd &ata e &rumoasă% /ă lăsăm deci &rumuseile pentru bătrâni% +otui" ciudăenia acelei perechi $nt$mplătoare $l obseda $ncă pe /hingo% $ ?ar poate că s$nt cu ade#ărat tată i &iică% 1deea asta mi-a #enit acum% /-ar putea să &ie o &iică pe care el a &ăcut-o si a lăsat-o de i'belite% u s-au cunoscut niciodată" habar n-au ce legă tură e $ntre ei% 776 /huichi $ntoarse capul% /hingo &u puin speriat de remarca pe care o &ăcuseB putea &i luată drept o alu'ie% u-i mai ră mase dec$t să adauge: $ 8este dou'eci de ani" acelai lucru i s-ar putea $n- t$mpla i ie% $ Aadar" asta #oiai să-mi spuiă ;i bine" eu nu &ac parte dintre &atalistii sentimentali% >bu'ele mi-au uierat pe la ureche" dar nici unul nu m-a atins% 8oate că am lăsat i eu $n urma mea" $n insulele din sud sau $n (hina" un copil sau doi% A te $nt$lni cu propriul tu bastard i a-4 pă ră si &ără să-4 recunoti nu $nseamnă nimic c$nd ai au'it obu'ele uie- r$ndu-i la ureche% 8rin asta" #iaa nu i-e amenină ată cu nimic% i apoi" ce do#adă a#em că Kinuo #a nate o &etiă 1ar dacă ea spune că nu e a mea" nici eu n-am s-o descos mai mult% $ $n timp de ră 'boi i $n timp de pace $ s$nt două lucruri deosebite% $ 8oate că ne p$ndete un nou ră 'boiG i poate că ultimul ne obsedea'ă $ncăG Ră 'boiul e totdeauna $n noi" ca un spectru" 'ise /huichi" m$nios% Această &emeie era puin ciudată" ea ti-a plăcut i de aici ai trecut la po#etile dumitale bi'are% 3ărbaii s$nt totdeauna atrai de)iindcă &emei care se deosebesc puin de ei% de tine" $ i asta e normală o &emeie se deosebete puin tu trebuie s-o lai $nsărcinată i cu po#ara de a-si crete copilulă $ u eu am #rut asta% ;a a #rut% /hingo nu mai a#ea ce să ră spundă% $ )emeia asta" care a cobor$t la Yoohama" e o &emeie liberă% $ Liberă $ u-i căsătorită" te-ar &i urmat dacă i-ai &i &ăcut semn% $i dă poate aere de mare doamnă" dar n-are din ce tră i cu#iincios i a obosit să se tot 'bată ca s-o ducă de pe o 'i pe alta% >bser#aiile lui /huichi $l uimiră pe bătrân% $ ;ti etraordinar" 'ise el" dar c$tă per#ersitateG 776 $ ici Kiuo nu e alt&el" scr$ni /huichi pe un ton de dispreă% ;a nu e nici soldat" nici pri'onier" e cu ade#ărat li- beră% $ Libertatea soției taleG (e #rei să spuiă 1-ai #orbit i ei ast&elă $ /pune-i-o dumneata% $ Vrei s-o gonesc din casăG /hingo $i stp$ni &uria cu preul unui mare e&ort% $ ($tusi de puin% /huichi se stp$nea i el% oi #orbim aici că
&ata care a cobor$t la Yoohama e liberă%%% )iindcă e de #$rsta lui Kiuo" dumneata te-ai i g$ndit că s$nt tată i &iică% /hingo &u at$t de surprins" că ră mase $ncremenit% $ +ocmai &iindcă nu erau tată i &iică" semănau at$t de bine" $nc$t &aptul pă rea un miracol% $ u e nimic $n asta care să te emoione'e% $ 8entru mine este% ?ar acum" după ce &iul său $i spusese că se g$ndea la Kiuo" simăi că i se pune un nod $n g$t% 3ărbaii cu ramuri de ară ar cobor$ră la >&una% $ (e-ar &i să ne ducem la /hinshu să #edem ară ariiă 'ise /hingo" uit$ndu-se după oamenii cu ramurile" care se $nde- pă rtau pe peron% (u Yasuo i Kiuo" bine$nă eles% $ 8e mine personal nu mă interesea'ă &run'ele de ară ar" dar%%% $ Aă #rea să mai #ăd o dată mună ii din locul meu de batină% Yasuo mi-a spus că a #isat casa de acolo" care se dără pă na% $ ; $ntr-o stare destul de proastă% $ Ar trebui s-o repară m c$t mai e $ncă timpul% Alt&el #a putre'i de tot% $ Lemnă ria e $ncă bună" iar casa nu e chiar dără pă nată% ?acă e #orba de reparaii%%% ?ar la ce bună $ > să dorim poate o casă" ca să a#em unde să ne retragem% i poate că i tu #ei pleca de la oraă% 779 $ ;u am să ră m$n la Kamaura" ca să pă 'esc locuină a% Kiuo n-are dec$t să meargă să #adă #echiul nostru sălaB i aa" nu-l cunoate% $ (um s-a simăit 'ilele astea $ ;i bine" pare că se cam plictisete" acum" după ce-am rupt-o cu cealaltă% /hingo schiă un '$mbet amar% C ;ra iară i duminică i" după c$te se pă rea" /huichi se dusese iară i la eleteu să pescuiască% 8un$nd cap la cap un r$nd de perne ce se aeriseau pe #e- randă" /hingo se $ntinse la soarele de pe toamnă" cu m$na sub*os cea&ă% +eru" căeaua" sttea si ea lacald" soare" o treaptă mai de a scării de piatră% 1n su&ragerie" Yasuo &run'ărea un teanc de 'iare pe care le ae'ase pe genunchi si dintre care cel mai #echi trebuie să &i &ost de-o săptm$nă% ($nd dădea de un pasa* interesant" i-4 comenta lui /hingo" dar asta se $nt$mpla at$t de des" $nc$t el nu mai ră spundea dec$t de &ormă% $ <-aă bucura să #ăd că renună i la mania asta de a citi 'iarele duminica" 'ise el" ră sucindu-se lene#os pe perne% $n salon" Kiuo era ocupată să aran*e'e nite trtăcu e roii $n toonoma% $ Le-ai cules pe colină ă $ ?a" &iindcă mi s-au pă rut &oarte &rumoase% $
apă rea ast&el $n c$mpul #i'ual al bătrânului% La ea" linia ce cobora de la bărbie spre piept era de o nespusă 7D0 &ră ge'ime% Au trebuit să treacă mai multe generaii ca să se a*ungă aici" g$ndi /hingo" pe care această idee $l $ntrista puin% 8ieptnă tura $i lăsa libere g$tul i cea&a" iar &aa $i pă rea puin slăbită% )irete" bătrânul aprecia de multă #reme &rumuseea acestei curbe i a g$tului lung i subăire" dar $ să &ie $n raport cu distană a" cu unghiul din care o pri#eaă $ acum ieea i mai mult $n e#idenă ă% 8oate că i lumina s&$ră itului de toamnă contribuia la e&ectul acesta% Această linie de la bărbie p$nă la piept scotea $n relie& $ncă un &armec *u#enil i $ncepea să indice uor o alcătuire trupească minunatB dar gingă ia ei #irginală nu #a $nt$r'ia să se o&ilească si ea% $ u mai am dec$t un 'iar" ultimul" $l tre'i din re#eria sa Yasuo% 1ată ce#a &oarte interesant% $ (e $ ; #orba de /tatele .nite% ?e un oraă care se numete 3u&&alo" $n statul ew Yor% 3u&&alo% .n om a cărui ureche st$ngă a &ost rete'ată $ntr-un accident de automobil" se duce la un doctor% Acesta se repede la locul accidentului" gă sete urechea $ncă s$nger$ndă" o ia i o lipete la loc% ?e-atunci ine per&ect% $ /e pare că poate &i pus la loc i un deget" cu condiia s-o &aci repede% $ ?aă ;a $i mai continuă o clipă lectura" apoi pă ru &ulgerată de o idee: <ă g$ndesc că aa ce#a s-ar potri#i i pentru soi si soii% ?acă treaba nu se $n#echete" pot &i pui la locul lor i totul se lipete din nou% ?ar dacă trece prea mult timp%%% $ (e #rei să spuiă &ăcu /hingo distrat% $ u cre'i că ar &i #alabil i pentru )usaoă $ umai că Aihara a ters-o" 'ise /hingo cu glas moale% i pe urmă" nu tim dacă mai tră iete% $ Am putea să tim" dacăsăam #rea$nt$mple să ne dăm osteneala% ?ar ce-o se mai $ 3unica are $ncă regreteG u te mai g$ndi la astaG 1ată at$ta #reme de c$nd am introdus noti&icarea de di#oră% 7D4 $ ?e c$nd eram copilă" m-am $n#ăat să renună B dar le am mereu $n &aa ochilor" pe ea i cele două &etie" i mă $ntreb ce trebuie să &acem pentru eleă /hingo nu ră spunse% $ )usao nu e cea mai &rumoasă &emeie din lume% Admi- tind că se recăsătorete" o să &ie niel cam greu pentru Kiuo" care o să se tre'ească deodată cu două &etie $n brae% $ 1ntr-un asemenea ca'" ar &i mai bine ca /huichi i Kiuo să se mute $n altă parte% i atunci o să cadă $n sarcina bunicii creterea &etielor% $ u c-aă #rea să &ug de muncă" dar" ia spune" ce #$rstă cre'i că amă $ Vom tră i i #om #edeaG .nde e )usaoă $ /-au dus să-4 #adă pe marele 3uddha% (opiii s$nt &oarte ciudai% >dată" /atoo era c$t pe-aci să &ie călcată de o ma- ină" $n timp ce se $ntorcea deacolo" si totui $l adoră pe marele 3uddha% Vrea mereu să &ie
dusă acolo% $ <ă $ndoiesc &oarte mult că 3uddha e cel care o atrage% $ Ar spune" dacă ar &i altce#a% $ 3ineG 3ineG $ u cre'i că )usao s-ar putea stabili $n pro#incieă Ar moteni casa de la ară% $ ;i n-au ne#oie de motenire" ră spunde /hingo" sec% Yasuo $i reluă lectura" $n tcere% $ 8o#estea asta cu urechea" despre care #orbea mama" $mi amintete de ce#a% ,?e data asta #orbea Kiuo% $i aduci aminte ce mi-ai spus odată" că ai #rea să-i lai capul la spital" ca să &ie reparat si cură ată $ ($nd ne uitam la &loarea-soarelui din *osul stră 'ii%%% Am impresia că ne#oia asta se &ace mai simăită acum c$nd s-a $nt$mplat să nu-mi mai pot $nnoda cra#ata% 8este putin" am să citesc 'iarul pe dos" &ără să-mi dau seama% $ <ă g$ndesc ades la asta si mă $ntreb ce s-ar $nt$mpla după ce i 4-ai lăsa acoloă /hingo se uită lung la ea% $ ;i bine" $n &iecare seară e ca i cum omul i-ar lăsa capul la spitalul somnuluiG 8oate că aa ce#a ine de #$rstă mea $naintată" $nsă eu #ise' $n permanenă ă% $($nd s$nt trist" 7D7 #isurile-mi prelungesc realitateaGM (red că-mi amintesc să &i citit asta unde#a% (eea ce nu $nseamnă că #isurile mele au #reo legă tură cu realitateaG +$nă ra &emeie eamina sub toate unghiurile aran*amentul trtăcu elor pe care tocmai $l terminase% /hingo se uita i el% $ KiuoG ?e ce nu #ă mutai" tu si /huichi" $n altă parteă 'ise deodată% ;a se ră suci repede pe călc$ie i se apropie de d$nsul% $ ast&el de a&irmaie nu de seamănă uneimă% porniri *u#enileă 8resimăi că aici se ascundea o prime*die% $ +u pui mult 'el $n a te ocupa de mine" dar nu trebuie să con&un'i lucrurile" eu nu s$nt /huichi%
7DD $ ;u%%% chiar de dumneata #orbetiă $ ?a" /huichi m-a $nsărcinat să-i spun că eti liberă" $n acea clipă se au'i un mare &reamăt $n #ă'duh% 8entru /hingo era ca i cum ar &i au'it un bubuit din cer% Ridică ochii% (inci sau ase porumbei stră băteau gră dina" $n diagonală" 'bur$nd *os% Kiuo $i au'i si ea% $nainta p$nă la marginea #erandei% $ Aadar" s$nt liberă G rosti $ncet" cu lacrimi $n glas" pri#ind porumbeii care se depă rtau $n 'bor% +eru sări de pe treapta de piatră i se repe'i $n gră dină" $n urmărirea acelui &$l&$it de aripi% E (ei apte locatari ai casei se $nt$lniră la masa de seară% )usao i &etiele ei &ăceau acum" &irete" parte din &amilie% $ am mai gă sit dec$t trei pă stră #i la pescărie" 'ise Kiuo% .nul e pentru /atoo% $i ser#i unul lui /hingo" unul lui /huichi" unul nepoelei% $ 8ă stră #ii nu s$nt pentru copii" 'ise )usao $ntin'$nd m$na% Lasă-4 pentru bunica% $ u" ipă /atoo" care se agă ă de &ar&urie% $ (e pă stră #i &rumoiG obser#ă Yasuo pe un ton potolit% .ltimii de anul sta" probabil% Am să iau o bucăică din al bunicului" sta de-aiciB nu #reau de la tine% Kiuo poate să guste puin din al lui /huichi% lat-i deci că alcătuiau trei grupe% +rebuiau oare să aibă trei case /atoo nu-i $n&igea betioarele dec$t $n pă stră #" lăs$nd la o parte ore'ul% $ ; bună o $ntrebă )usao" $ncreindu-i spr$ncenele% >h" ce murdărie &aciG i adună laptii ca să-i dea lui Kunio" cea mititică% /atoo nu protestă% $iiLaptiiG pă stră mormăi #ului dinYasuo" &ar&uria$n&ig$ndu-i /o țului ei% &urculia $ntr-unul din lapă 7DC $ ($nd#a sora lui Yasuo mă $ndemnase să scriu nite hai-u-uri% 8entru pă stră #i s$nt tot &elul de epresii" bună - oară : pă stră #i de toamnă" pă stră #ul care coboară" pă stră #ul ruginit% /hingo $i aruncă o pri#ire soției lui" apoi continu: $ 8ă stră #ul care coboară i pă stră #ul ruginit s$nt cei care i-au depus icrele% 1sto#ii" la capă tul puterilor" pier'$ndu-i toată &rumuseea" ei se lasă dui de curent spre mare% $ La &el ca i mine" ră spunse numaidec$t )usao% (u toate că n-am a#ut niciodată o &rumusee de pierdut" chiar c$nd eram un pă stră # $n putere% /hingo se &ăcu că n-aude% ;l continu: $ .n pă stră # de toamnă" lăs$ndu-se $n #oia apei% 8ă stră # $not$nd spre marile ad$ncuri" &ără să tie că-4 ateaptă moartea% 1ată un model de #ersuri% ;le mi se potri#esc mie% $ 3a mie" 'ise Yasuo% u mor c$nd coboară $n mare" după ce i-au depus icrele $ (red că aa suna #ersul% ?ar" bine$nă eles" uneori c$i#a pă stră
#i $i petrec iarna $n #reo scobitură de st$ncă% Aceia se numesc pă stră #i care ră m$n% $ sta e genul meuG $ ;u nu cred că am să pot ră m$ne" 'ise )usao% $ ?ar ai crescut $n greutate" de c$nd te-ai $ntors" si ai o mină &oarte bună" obser#ă Yasuo% $ -am che& să cresc $n greutate% $ A te $ntoarce acasă" $nseamnă a te ascunde $n apele adinei" declară /huichi% $ u socot că am să ră m$n prea mult timp aici% Aă pre&era să cobor spre mare% /atooG strigă )usao" cu o #oce ascuit: u mai ai dec$t oase% +ermină G $ 8o#etile #oastre cu pă stră #ii miau alungat po&ta de pete" 'ise Yasuo" pe &aa căreia apă ru o epresie de 'e&lemea% )usao lăsă ochii $n *os% @ura i se schimonosi ner#os% Apoi" lu$nd un ton ceremonios" i'buti să spună : $ +ată" nu #rei să-mi deschi'i un mic maga'ină > pră - #ălie cu articole de podoabăă > papetrie%%% nu contea'ă undeG (hiar o baracă pe stradăB un colăior unde se bea% 7DE $ +e simăi tu $n stare să &aci un ast&el de negoă o $ntreabă /huichi" cu un aer surprins% $ ?esigur% (lienă ii nu #in să-i soarbă chipul% ;i #in pentru sae% +u spui aa" &iindcă ai o ne#astă &rumoasă% $ u la asta mă g$ndeam% $ 3ine$nă eles că e $n stare" inter#eni Kiuo" spre surprinderea tuturor: căci toate &emeile pot să #$ndă saeB i dacă ea ar #rea să-i $ncerce norocul" aă putea s-o a*ut si eu" dacă $mi $ngă duie% $ >" la" laG (e idee nobilăG &ăcu /huichi" cu un aer uimit% /ingură Kiuo roi% /e $mpurpura p$nă la #$r&ul urechilor% $ Atunci" ce &acem duminica #iitoareă <ă g$ndesc că ar & i un lucru bun dacă ne-am duce la ară" să #edem ară arii" 'ise /hingo% 8ri#irile lui Yasuo scap arară% $ Ară ariiă ?a" eu #reauG $ i Kiuoă ;a $ncă n-a #ă'ut locul nostru de batină% $ (u plăcere" Kiuo% /huichi irosti )usao tceau" nehotr$i% $ (ine #a ră m$ne acasăă $ntrebă pe urmă )usao% $ ;u" ră spunse /huichi% )usao se opuse cu trie: $ u" euG ?ar $nainte de a te duce acolo" aă #rea să-i cunosc ră spunsul% $ $i #oi spune la timp care e hotr$rea mea" 'ise /hingo% /e g$ndea la Kinuo" despre care se 'icea că deschisese un mic atelier de croitorie la uma'u" $n timp ce era $ncă $n- sărcinată% ?upă ce terminară de m$ncat" /huichi se sculă de la masă i plecă% /hingo se ridică i el" $i &recă cea&a care-4 $n*unghia pu- in" $i $ndreptă o pri#ire absentă spre salon" aprinse lumina% $ Kiuo" trtăcu ele tale $ncep să se lase $n *osG spune el cu #oce tare% 8esemne că-s prea greleG ?ar 'ăngă nitul &ar&uriilor o $mpiedică pe t$nă ra &emeie să-l audă%
(uprins
Vuietul muntelui%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%E Aripile de greiere%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%49 orii de &lăcări%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%DE (astanele%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%CE Visul cu insula%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%C (ireul de iarnă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%54 Apa de diminea%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%9C @lasul $n noapte%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%406 (lopotele primă#erii%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%474 (asa uliului%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%4D9 8arcul din capitală%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%4ED Rana%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%460 $n ploaie%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%45C Valul de $nă ari%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%49E >ul de arpe%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%70 8etii de toamnă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%770 Redactor A?R1AA 1R1<1A Apă rut 7000 3.(.R;+1 - R><$1A (ără ile sunt ca oamenii% 8e multe le $nt$lneti la tot pasul" dar nu-i produc nici o impresie: le uii imediat% (u unele te $nt$lneti de ne#oie% /unt altele pe care $i aminteti că le-ai iubit" dar nu-i mai spun nimic" i c$te#a care pur i simplu n-au #rut să te iubească% ?ar sunt i cără ile de care ră m$i cum#a $ndră gostit: cre'i că le-ai uitat i totui le duci at$t de tare dorul%% %% /au cără ile cărora le-ai presimăit miracolul" &ără să le &i cunoscut #reodată% (ără i gata să te iubească" adunate pentru tine $n colecăia (artea de pe noptieră% Alte apariii $n aceeai colecăie: Yasushi 1noue" 8uca de #$nă toare 1/33: 96D-E0-00C-
7D4 pag%
Recommended KHoto bH Yasunari Kawabata Yasunari Kawabata - > mie de cocori%doc Yasunari Kawabata - )rumusete si intristare
?an-*og-3rao#eanu /ă nu ne uităm la ceas (ristian +udor 8opescu (opiii )iarei
