Werner Heisenberg - Partea şi întregul (Discuţii în jurul fizicii atomice)

WERNER KARL HEISENBERCI s-a niscut l;r Wiirzburg in 1901.Tatil sir,r,Augr-rstHciscnbt'r'g,cra proft'sor' (CJcrrnania) de stu d i i biz ant inc la un i v c rs i ta tc ad i n o ra s A s ttrc l i atfi zi ca la Ciottingen,avAndu-l ca Profcsor pc Arnold Sornmcrfcld, iar intAlnirea cu Niels Bohr din 1922 avca si-i rnarchczcintrcaga carieri stiintificb.in 1925a crcat mecanic;trnatricial,i- clprirnh varianti a noii teorii cttanticc' in 1927il tl('scopcritprincipir"rl dc ncclctcnninarccarc ii pclarti nlttnclc si carc afinnil cd cxisti perechidc cantititi (dc pild5, pozilia si irnpulsul unci particr-rlc) ie nu pclt fi cunoscute simr-rltancu prccizie arbitrar dc ln.lre' in cadiul gcolii dc la Copenhaga,alituri dc Bohr, a elaborat c) interpretarc a rnccanicii cuantice dcvenitS, in tirnp, cea rnai salc la tcoria cltantich a prirnit Pentru cclntribr-rtiilc cr-rnolcr-rt5. '20 anii si '30 a colaboratcr-r\{olfgang in Nobcl. in 1932Prcrnitrl a clectrodinarniciicr-ranvariantS la o prirnS Dirac Paul si Pauli tice.La scurt titnp ci-rpi dcscopcrircaexpcrirncntalSa ncr-rtronului (1932),a proPus modclul nelrtron-Protonal nuclcului atornic' Participaica sa, in timpul rizboiului, la prograrnul -nuclcar nazist, in ciuda unor mirturii carc atL'sti ci l{ciscnbcrg l-a orientatcitrc scopuri pa;nicc, a constituit obicctul Ltn(lrcontrovcrsc aprinse.Dupi rizboi, Wcrncr Hcisenbcrg a participat la in 197(tla Miinchcn. a Clcrrnanici.A renagtcicaintelectr-ral5 'rurit

WERNER HEISENBERG

PARTEA SI INTREGUL Disculii in jurul frzrctt atomice Traduceredin germand de MARIA TITEICA Postfatd de MIRCEA FLONTA

H UMA NI T A S B U C t J R E S ', f r

(loperta IONUT BRC]9TIANU

Sotieitrrcle

De s c riereaC I P a B i b l i o t e c i i Na lio n a le a Ro m An ie i HEISENBERG, WERNER P art ea 9i i n t r e g u l : d i s c u t i i in ju m l fizicii a to m ice / lVe r n cr Ilt' iserrbtrrg; trad.; Maria Jileica; postf .: Mircea Flonta. - llucuresti: Llrrrnanitas, 2008 rsBN 976-973-50-1834-4 L l it c ic a, Ma r r i a( t r a d . ) II. F lont a,M i r c c a ( p o s t f . )

15 530.1 WIIRNIIR { IIIISIINBERC DERTT:.IL LIND DA-q GANZE (O 1969, 1981 Piper Verlag,Grnbl i, Mtinchcn O HUMANITAT

2008, pelltrtl Prezenta versittlttr romaneascr-t

EDITURA HUMANITAS Piala Prcsei l-iberc 1, 013701 Bttcuregti, RornAnia Lel. 027/ 3771 B i 9 , f a x 0 2 1 / 3 1 7 1 8 2 1 wrvw.hr,rmaniIas.ro Comcrrzi CARTII PRIN PO$TA: tel./fax 021/311 23 30, C.P. C. E -. C P 1 4 , B u c u r e g t t c-mail: [email protected] www.l ibrariileirttmani tas.ro

cuvANr ixanvrn in ce priveste, acum, cr,rv.intirilece [.. . ] ar.rfost rostite, mie, cle;i am fost de fafii, mi-a fost cr.rneputinti sd retin intocmai cele spuse. De aceea, l-am l.lsat pe fiecare dintre vorbitori sii se exprime in felul ir-i care, potrivit presupunerii mele, arrfi fost cel mai potrivit in imprtjr,rririle ciate, r.rrmAndc6t mai fidel mersul icleilor in cele ce s-arl rostit cu adevdrat. Tucitiitlc

Stiinta e fdcutd de oameni. Acest fapt evident in sirre ajungelesnesd fie clatuitdrii si, readuc6ndu-lin memode, ar putea contribui la micsorareaprdpastiei deseoriinvocater dirrtre cele doud culturi, cea umanist-artisticd-sicea tehnico-stiinfificd.Cartea de fald prezintd c'lezvoltarea fizicii atomicein ultimii cincizecicleani, agacum a trdit-o autclrul. $tiinlele naturii se bazeazdpe experimentegi isi obtin rezultatele clin discutiile celor activi in domeniu, care d ezbat impreurrd interpretareaexperimentelor. Asemenea convorbiri formeazd principalul conJirrutal cdrlii. I)rin ele hebuie sd de"'ind limpede ci gtiinta ia nasterein cursul discutiilor dintre cei implicali. Dar estede la sine inteles cd, dupd mai multe decenii,convorbirile nu pot fi reclate cuvAnt cu cuvAnt.Numai pasajeleclin scrisori,acolounde sunt citate,sunt reclatetextual. ln aceastdcartenu e vorba propriu-zis nici de amintiri. De aceeaautorul si-a permis deseori sd rezume, sd concentreze9i sd renunte la exactitatea istoricd; imaginea va fi astfel corectd doar in trdsdturile ei esentiale. De altfel, fizica atomici nu joacd intotdeaur-rarolul principal in acesteconvorbiri. Deseori este vorba mai clegrabddespre probleme umane, filozofice sau politice, iar autorul sper.i ca astfel sd devinb limpecle c6t de greu poate fi separatd gtiinta de aceste probleme mai cuprinzdtoare. Multe dintre persoaneleimplicate apar in text doar cu prenumele, fie pentru ci ulterior nu s-au mai manifestat in viafa publicd, fie pentru ci prin folosirea prenumelui

esteredate mai bine relalia lor cu autorul. I)e asemenea, in acestmod poate fi mai ugor evitatd impresia cd e vorba de o redare istoricd fideld, in toate amdnuntele, a feluritelor tntdmpldri. Tot din acestmotiv s-a renunlat la creionarea unui portret mai precis al acestor personalitdti; intr-o anume mdsurd, ele pot fi reculoscute numai dupb felul lor de a vorbi. S-a acordat totusi o mare importantd reddrii corecte si vii a atmosferei in care au avut loc aceste convorbiri. Cdci tocmai astfel, prin redarea atmosferei, devine limpede procesul crealiei gtiinfifice gi tot datoritd ei poate fi inleles cel mai bine felul in care activitatea comund a unor oameni foarte diferiti poate conduce in cele din urmi la rezultate gtiinlifice de mare anvergurd. krtenfia autorului a fost sd prezinte 9i celor nefamiliarizali cu fizica atomicd modemd o impresie asupra curentelor de gdndire care au insofit istoria intemeierii acesteigtiinle. Tiebuie sd linem insd cont de faptul cd in fundalul convorbirilor redate se afld relatii matematice foarte abstracte si dificile ce nu pot fi inlelese fdrd un studiu aprofundat. In fine, autorul a mai urmdrit prin redarea convorbirilor si un alt scop. Fizica atomicd modemd a repus in disculie probleme filozofice, etice si politice fundamentale, iar la aceastddiscutie ar trebui sd participe un cerc cAt mai larg de oameni. Cartea de fa!6 ar putea contribui 9i ea la punerea bazelor unei asemenea discutii.

7

PRIMAIXTATXINE CU TEORIAATOMICA (7e7e-7e20)

Sd fi fost in primdvara anului 1920. DeznoddmAntul l)rimului I{dzboi Mondial adusesecu sine neliniste printre tinerii din lara noastrd si ii pusese in migcare. Frdiele scipaserd din mAinile generatiei mai vdrstnice, care era profund dezamdgitd,iar tinerii se strAngeauin grupuri, in comunitdli mai mici sau mai mari, pentru a-9i gdsi un tlrum al lor, nou/ sau cel putin o noud busold dupd care si se poatd orienta, irrtruc6t cea veche pdrea zdrobitd. Iatd-md agadarintr-o zi luminoasd de primdvard, la drum (:u zece sau poate doudzeci de camarazi, cei mai multi rlintre ei mai tineri decAtmine, 9i, dacd-mi amintesc bine, plimbarea ne purta prin zona deluroasd a tdrmului de vcst al lacului Starnberg, ce se zdreajos in stAnganoastrd, oferritprivirilor noastre de cAteo bresd in verdele luminos ,rl fagilor, gi pdrea cd se intinde pAnd la munli care se zrireauin depdrtare.In mod ciudat, in aceadrumetie s-a irrfiripat prima convorbire despre lumea atomilor, care .r insemnat atAt de mult pentru dezvoltarea mea stiintificd ulterioard.Spre a lamuri cum era posibil sa aibd loc .rsemeneadisculii intr-un grup de tineri veseli si lipsiti tle griji, atAt de receptivi 1afrumuselea naturii inflorite, trebuie poate reamintit cd ocrotirea pe care gcoala si lirrnilia o oferea tinerilor pe timp de pace se pierduse in rrrrrremdsurd prin tulburdrile anilor de dupd rdzboi,iar irr 16ndul tinerilor se ndscuse,linAndu-i intr-un fel locul, o irrclependentda opiniilor, o increderein judecdtileproprii, t'hiar 9i in domenii tr care de fapt le lipsea pricepbrea.

l-a cAlir,'apagi in fala mea mergea un bdiat inalt 9i blond, ai c.lmi pdrinti mb rugaserd cAnclvasd-i clau o mAnd de ajutclrla temelegcolare.Cu numai un an inailrte, ir"rvArstd de cincisprezeceani, participase la lupte de slracld,cirAncl ldzi cu munifie, in timp ce tatdl lui, in pozilie de tragere in spatele fArrtAiriiWittelsbach,lupta pentru I{epublica Sovieticd Mtincher-r.Alfii, printre care si eu, munciserd pAnd cu cloar doi ani in urmi ca argali in Bavaria Superioard. Astfel, v6ntul asPru al vielii nu ne mai era strdin 9i nu ne era fricd s.i ne fclrmulim propriile noashe gArrdurichiar si desprecelemai dificile problerne. Prilejul cu care s-a ndscut aceaconvorbire era faptul cd md pregdteampentru examenul de bacalaureat,care loc in aceeagivar6, si ci cliscutamcu pldceredespre a'n'ea teme clin -stiinlelenaturii cu prietenul meu Kurt, care a\/ea dorind sd devind inginer. si el preocupiri asemdtrdtoare, Kurt provenea clintr-o familie protestantd de ofiteri, era un bun sportiv si prieten clenddejde. Cu un an in urmd, cdnd orasul Mtinchen era inconjurat de trupele guvemamentale,iar in familiile noatstreseimpdrfise clemult ultima bucatdde pAine,am intreprins odat.i,impreund cu fratele meu 9i cu el, un drum prin liniile cielupti, pAni la Carching, intorc6ndu-ne acasd cu un rucsac plin cu de-ale gurii, pAine,ur-rt9i slSnind.Asemeneair-rtAmpldritrdite irnpreund creeazdo bazd solicldpentru o iucredere neconditionatd si o tonicd intelegere.Acum insi era vorba clespre preocupareacomuni legat.ide gtiintelenaturii. I-am povestit iui Kurt cd in marttalul de fizici gdsisemun desencare mi s-a pirut complet lipsit de sens. Era prezentat acel proces de bazd al chimiei, in care cloud elemente de sine stdtdtoarese leag.i printr-o legdturd chimicd intr-o noud entitate,de asemeneade sine stdtdtoare.De exemplu, din carbon si oxigen se poate forma dioxid c'lecarbon.Manualul ne invdta c.i legitdtile ce pot fi observatein legiturd cu astfel de procese pot fi cel mai bine explicate daci se presupune ci cele mai mici p5rti ale unui element atomii - si ale celrrilaltelement se leagdin mici grupuri

1L)

tle atomi, a9a-numitele molecule" Astfel, molecula de rlioxid de carbon ar consta dintr-un atom cle carbon si doi atomi de oxigen. Spre ilustrare, in manual erau reprezentategrafic asemeneagrupuri de atomi. Pentru ir explica in continuare de ce tocmai un atom de carbon si doi atomi de oxigen formeazd o moleculd cle dioxid clecarbon, desenatorul reprezentaseatomii cu cArligesi ochiuri, prin care se agdlau unii de altii in molecula. Lucrul imi apdreacomplet Iipsit de sens,cdci cArligelesi ochiurile sunt, a9acum mi se pdrea,formatiuni clestulde arbitrare, carora le putem di cele mai clifcrite formc, adaptate scopului tehnic urmdrit. Atomii ins.i ar trebui sd fie un rezultat al legilclr naturii 9i sd se lege irr molecule datoritd legilor naturii. Nu poate exista,credeameu, nici un fel de arbitrar, cleci nici forme at6t de arbitrare cnm sunt cArligelesi ochiurile. rispunse: ,,Dacd nu vrei si crezi in cArlige si _Kurt ochiuri - si, de altfel, gi mie mi se par cam suspecte-, atunci trebuie sd stii, inainte de toate, ce experiente l-au determinatpe desenatorsd le foloseascA in schitalui. C.ici ast6zi stiintele naturii pornesc de la experiente si nu cle la cine gtie ce speculatii filozofice, iar eiperienta trebuie acceptatd,dacd a fost demnd de incredere,adicd srrficient de ingrijit efectuatd.Dupd cAtestiu, chimistii au stabilit intdi cd pdrtile componente elementare intr-o legaiturd chimicd se gdsescintotcleaunain anumite proportii bine definite. Asta e destul de ciudat. Cdci chiar dac.i crezi in existenla atomiloq,adic.i a p.irtilor celor mai mici caracteristicepentru un element chimic, fortele din natu16,asa cum le cunoastem,nu ar fi suficientepentru a explica cle ce un atom de carbon atrageintotdeauna numai cloi atomi de oxigen 9i se poate lega cu ei. Dacd existd o forta de atraclie intre cele doui tipuri de atomi, atunci c-lece nu pot fi legati uneori si trei atomi de oxigen?" ,,Poate cd atomii rle carbon sau cei de oxigen au o asemeneaformd incAt o legare a trei atomi clevineimposibild chiar din motive de asezarespatiala."

71

,,Dacdpresupui acestlucru - si nu sund neplauzibil atunci aproape cd te intorci la cArligele 9i ochiurile din manual. Probabil cd desenatorul a vrut sd exprime chiar ce ai spus tu, fiindcd el nu poate cunoagte forma exactd a atomilor. A desenatcArligegi ochiuri pentru a ardta cAt se poate de pregnant cd existd forme care duc la legarea a doi, dar nu a trei atomi de oxigen cu atomul de carbon." ,,Bine,deci cArligele gi ochiurile sunt absurde. Tu spui insd cd atomii au, pe baza legilor naturii care sunt resPonsabile 9i pentru existenla lor, o formd anume, cdreia i se datoreazdlegdturile corecte.Insd noi doi nu cunoagtem pAnd una alta aceastd formd si, in mod evident, nici desenatorul figurii n-o cunogtea. Singurul lucru pe care credem cd-l9tim despre aceastdformd estecd ea trebuie sd aibd grijd ca un atom de carbon sd se poatd lega de doi, dar nu de trei atomi de oxigen. In manual se spune cd in acestscop chimigtii au inventat noliunea de
lux oratoric, si totugi conlinutul poeziei il atingea pAnd si pe cel mai prozaic dintre noi. Felul cum vorbei, linistea concentratdcu care se exprima, ne obligau la atentie,iar cuvintele lui aveau parcd mai multd greutate dec6t ale celorlalti. I)e asemerrea,noi toti stiam cd timpul liber gi-l ocupa cu lecturi filozofice. Robert era nemultumit de discutia noastrd. ,,Voi,credinciogi ai gtiinlelor naturii", spuse el, ,,apelatt intotdeauna at6t de ugor la experienid si iredeti cd istfel tineti cu siguranti adevdrul in mAnd. Dar dacXne gAndim la ceeace se intdmpld in mod real in experienld, modul vostru de a privi lucrurile mi se pare foarte vulnerabil. Ce spunefi vine totugi din gAndurile voastre, numai la ele aveli accesdirect; dar gdndurile nu sunt lucruri. Noi nu putem percepe lucrurile in mod direct, ci trebuie irrt6i sd le transformdm in reprezentdri, iar in cele din urmd sd formdm din ele nofiuni. Ceea ce ndvdlegtespre noi din exterior prin perceptia senzorialdesteun amestecdestul de dezordonat de impresii foarte diferite, carenu au direct formele si calitdlile pe care le percepem apoi. De pilcld, cAnd privim un pdtrat pe o foaie de hArtie, nici pe ietina cxhiului nostru, nici in celulele nervoase ale creierului nu va eista ceva in formd de pdtrat. Mai degrabd noi trebuie sd ordondm incongtient percepfiile senzoriale printr-o reprezentaresi, intr-un anume sens,sd transformdm totalitatea lorintr-o imagine coerenti, (cu sens>.Doar odatd cu aceastdtransformare, cu aceastdordonare de impresii clisparate,) ceva, ajungem la ceva inteligibil. De aceeaar trebui intAi examinat de unde vin imaginile pentru reprezentdrile noastre, cum le prindem in nofiuni si in ce relalie se afld ele cu lucrurile, inainte de a putea facejudecdti atAt de sigure despre experiente. Cdci ieprezentdrile sunt evident anterioare experienfei, ele sunt prremisaexperientei." , ,,Dar reprezentdrile, pe care tu vrei sd le separi atAt cle net de obiectul percepfiilor, nu provin ele insele din cxperienld? Poate cd nu atAt de direct pe cAt am vrea sd

72

13

creclemcu naivitate, ci indirect, bundoard prin repetdri acumulate ale unor grupuri asemdndtoarede impresii senzorialesau prin relatiile dirrtre perceptiile diferitelor simluri." ,,Asta nu mi se pare deloc sigur, nici mdcar nu mi se parc prea clar. Deundzi am studiat niste texte ale filozofului Malebranche9i m-a frapat un pasajirrcaree vorba tocmai despre aceasti problemS. Malebranche diferenliazd,in linii mari, trei mclduri de formare a reprezentdrilor. Unul estecel ne care tocmai l-ai oomenit: obiectelecreeazd in mod direc't,prirr perceplia ienzoriald, reprezentirile in suf-letulomenesc.Malebrancherespingeacestmod de a privi lucrurile, deoareceimpresiile senioriale sunt calitativ diferite atAt de lucruri, cAt 9i de reprezentdrile cu caresunt asociate.Al doilea: sufletul crm.-rlesc posedd de la bun inceput reprezentirile sau cel putin^arecapacitatea si formeze el insusi acestereprezentiri. In cazul acesta, percep!iile senzorialevor reactiva doar reprezentdriledeja existente sau vor stimula formarea acestora.Al treilea mod - si pentru acestase decide Malebranche:sufletul omenesc participd la ratiunea clivin5. El este legat de Dumnezeu si cie aceeade la Dumnezeu ii vin at6t imaginatia, cAt 9i imaginile si ideile cu care poate orclona 9i organiza in noliuni impresiile senzoriale." Acum era rAndul lui Kurt sd fie nemultumit: ,,Voi, filozofii, sunteli imediat m6nd in m6nd cu teologia. Si cAnd lucrurile devin problemaiice,il ldsali sd apard pe Marele Necunoscut, care pasdmite rezolvd toate problemele de la sine.Dar pe mine astanu md multumeste.Dacdtot ai riclicat n."urti problema, vreau sa stiu cum a ajuns sufletul omenescla reprezentdrileamintite; si anume, in lumea asta, nu in cea de apoi. Cdci sufletul si reprezentdrile existd totugi in aceastdlume. Dacd nu vrei sd recunogti cd reprezentdrileprovin pur gi simplu din experientd, atunci trebuie sa explici cum pot fi ele date de la bun inceput sufletului omenesc.Sd fie oare ele, sau cel putin capacitateade a creareprezentdri- prin carechiar 9i copiii cunosc lumea -, inndscute?Dacd asta pretirrzi,

r4

atunci este destul cle piauzibili ideea ci reprezer"rt.irile se intemeiazd pe experienta generatiilor anterioare,iar pentru mine nu e atAtc1eimportant clacde vorba cleexperienfa noastrd actuald sau de cea a generatiilclrtrccute.,, ,,Nu", replicd Robert, ,,nu asta ioiam sd spurr. Caci pe de o parte esteextrem de indoielnic dacd celeinvhlate, adicd rezultatul experietrtei,chiar se pot mosteni. Pe de altd parte, ceea ce are irr vcrlcre Malebranche se poate cxprirna si fard teologie,iar atunci se potriveste irr stilrrtele voastre ale naturii cle astazi.Am si incerc. Malebranche ar putea bundoar.i spune: aceleasitendinje orclrtnatoare care sunt responsabilepentru orclinea vizibili a lumii, pentru legile naturii, pentru apari[ia elementelorchimice si a proprietdtilor lor, pentru formarea cristaleloq,nasterea r.,iefiisi tot restul, sunt active si in formarea sufletului omenesc9i in interiorul lui. EIe permit reprezentdrilorsi corespunddlucrurilor si clucla posibilititca structuririi rrotiunilor. Hle sunt responsabilepentrr_racele structuri existente cu adevdrat, care par sa se despartd in ceva obiectiv - lucrul - si ceva subiectir,- reprezerlf2lg3tloar atunci cAnd le privin-r din punctul rristru ()nrcnesc tle vedere, cdnclele surrt fixate in gAnduri. Aceast.i tez.i .r lui Malebranche are in comun cu concerptiavoastr.i .lsupra stiintelclrnaturii, conform cdreiaorice ieprezentare sc intemeiazd pe experientd,faptul cd aceastacapacitate .le a forma reprezentdri putea lua nasterein istcxia etvoIrrtiei prin relalia organismelor cu lumea exterioard. Malebrancheinsistd insi in acelasitimp asupra faptr_rlui t'ii e vorba de conexiuni care nu pot fi explicate pur si sirnplu printr-un lant de errenimenteelementare ce se ,lcsfdsoardcauzal. Deci ci, in acest de pilcli la Iormarea cristalelor sau a fiintelor vii -, structurile :irrperioarece apar au caracteristicimorfologice care ntr Pot fi suficierrt de birre descrisecle perecheade notiuni ,,r'auzd9i efect>.intrebarea clacdexperientaa fost sau nu rrrainteareprezentdriinu este deci mai rationald decAt vcchea si bine cunoscuta intrebare claci gdirra a fost irurinteaoului sau invers.

15

De altfel, nu voiam sd tulbur disculia voastrd despre atomi. Voiam doar sd vd atrag atenlia sd nu vorbili despre experienld cdnd e vorba de atomi, fiindcd s-ar putea intAmpla ca atomii, pe care oricum nu-i putem observa in mod direct, sd nu fie pur 9i simplu nigte lucruri, ci sd \ aparlind unor structuri mai adAnci,pentru care nu ar mai I avea senssd facem deosebireaintre reprezentare9i obiect. Evident, cArligele 9i belciugele din manualul tdu nu trebuie luate in serios, ca de altfel nici una dintre imaginile cu atomi care se gdsescici 9i colo in cdrfile de popularizare. Asemenea imagini, care au ca scop sd ugureze infelegerea, fac insd ca problema sd fie gi mai greu de inleles. Cred cd trebuie sd fim foarte prudenli cu folosirea a atomilor>, pe care ai amintit-o nofiunii de "formd Doar dacd concepem cuvAntul intr-un adineauri. mod foarte general,nu numai spafial, 9i dacdnu inseamnd ceva foarte diferit de cuvAntul
16

primdvara lui 1919Ia Mrinchen domnea haosul. Pe strdzi se trdgeau focuri de armd, fird sd -sestie exact cine erau l,cligeranlii. Puterea politici se schimba intre persoane si institutii care eraLl practic necunoscute. Devastdri si Irrrturi, aic.iror victimd arn fost si eu o clatd,fdceau din exprcsia ,,I{epublicaSovietic.i" un sinonim perrtru fdrdrlelege. CAr-rclin sfArsit s-a format o nouh conducere politicabavarezhin afaraorasului, caresi-a trimis trupele sii cucereascdMiincheuul, am sperat cu totii cd se va lcinstaura ordinea. Tatil prieiettrlri p" care il ajutasem rnai demult la temelegcolarepreluaseconducereaunei t'r)mpaniide r.'oluntari,care voia sd participe 1acucerirea orasului, El ne-a invitat pe noi, prietenii adolescentiai liilor srii,si ajutim tmpele care inaintau, in calitatecle ('unosc.:ltoriai ora;ului. S-a ir-rt6mplats.i fim repartiza!i rrrreicoloanenumite comando de pu-scasi cavaleristi,care ,rveacartierul generalpe straclaLudwig, in clddireaSemirrarului teologic,peste drum de Universitate.Aici imi l.iceamclecisen'iciul, sau mai bine zis aici duceamimprerrrrtio viat.i aventuroasdsi foarte liberd; ca at6t cle des in rrltimul tirnp, eram scutiti dc scoaldsi voiam sd ne folosim libertateapenlru a cunoaster lumea dirr jur si in alt fel. Aici sr' formasenucleul cercnlui cleprieteni cu care md plimlr.rrnpe dealurile cle lAngri lacul Starnbergr_rnan mai l,irziu . Aceast.iviati avenfuroasda cluratinsd d oar cAteva :;,iptdm6ni.CAnclluptele s-au mai dornolit si serviciul a (lcvenit monotrJn,se intAmpla ciemai multe ori ca dupd () noapte de veghe la centralatelerfonicdsd fiu eliberat de ,rliceinclatoriri odatd cu rdsdritul soarelui. I)entru a m.i preg.iti treptat in veclerea reinceperii :,t'olii,mi retrdgeampe acoperisulSeminaruluiteologic t rr cclibianoastrdgcoltrrda dialop;urilorlui Platon.l Acolo, rrrlirrsintr-un jgheab si incellzitde primele raze alesoarelui, | \\trner Ileisenberg a urmat la Miinchen asa-nurnitr-rl,,licer"r , l,lrit ", in care str,rcliul limbilor clasice, greaca rreche si la tin;r , t:i., rira r r r r l o t 'i m p c l r t a n t . ( N . / . )

77

putearnsa stucliezin lirristesi intrc tirrrp sii obscrr'lrczirea ia vraftl a strizii Luclrt'iq.lntr-o asemeneaclinritteatii,cand iumina rdshrituiui clesoareinturtlascciejacl;irirreiiUniversittitii si fAntarra clin tala ei, ;'rjunsesemla riiaiogui despre 7-ittmitts, si unumc ia acelpasajin carese r.orberster pas.rlr,ll tn-r'r nratcrieri. I)rratc ca cele mai mici p:irti ale greu cioarpenlru cti era de traclussau captirratla irrcerprrt pentru ca se ocupa cu rationamcntenrerternaticc, crarepe minr: rnd interesaserticlintotcleauna. Ntr rnai stiu de ce mi-am corrcentratatentiain rnrrd specialasupra acestur absrrrcl. text. Dar ceea ce citeranrmi sc pdrea <,-omplet Acolo se pretirrclera ca cerlemai mici parti alc rnaterieisunt formate clin tr"iunghiuri dreptr:rrghice,cnre, cittptl ce se legau in perechrpertrtrua forma fie triunghirtri isosceler, fierpatrate,se aclunarrla urr lr-rcpentru a alcitui corpurile regulatedin stereomertric: rrctacdrusi icrrcub, tetract,lru, saeclrn.Acestepatru corpuri ar fi apoi unitiitile cleLrazri ale celor patru elen-rente: ptirnarrl,ioc, aer si ap;i. Nr-r-nri era clar clacdacestecorpuri regulatc eraruirtasatect:itlr patru elemente cloar simtrolic, cle pilclb cubul p'cntrtr elenrentulpirnAnt, spre a reda soliclitateasi starea cle repaus a acerstuieiernerrt,sau claci se presupuneaci cek: rnai rnici pdrli ale elementului parnint aveau chiar tormir rcprczentiri mi se pireau pule specubici. Asernenear cr"rlatiisau in cerlmai Lruncaz scuzabile prin lipsa unor cuno;tinfe empiricerterneinicein Crecia anticri. [);rr ma nelinisteaprofuncl fa;rtul ch un filozoi capabil sd g.incleasc.iatAi cle critic si atAt de ascutit ca l)laton ctizusr: praclaunor asem€lreirspreculatii.Incercanrsi ghsescniste: puncte cleplecarein moclul rle a g.lncli,clela carespeculaliile lui Platon sd-nri clcvintiinai irrteiigibile.D;rr nu puteam clescoperinimic caresi-mi arate clrumul intr-acolo, nici mdctrr aproximatir",. i)e cle alti parte, irrtr-cr anume rnisuri, icleeaci la baza celor nrai mici piirti ale materiei se at-ltiforme rnaternaticenr;i fascina.hrtelegerea lesdturii practic de necuprins si tle neclezlegata fenomenelornaturii erraprobabilposibilanumai dacala baza

i8

('l se clescopereautorme maternatice.Dar pe r:etenrei se oprise I)laton tocnraila iormele reguiate din sterconrctrie l)clrtru a explica structurerrnatetriei- iatd ce imi rimAnea t omplet cleneinterles..blenu pzireausa aibh vrerJrraloare t'xplicativh.[)e tlceeaarr fcllositin continuareacelclialos ,rl Iui Platonnumai pentru a-mi reimprospit.rcunostintele rlc greactivec--he. Dar nelinisteaa r.imas.Ilezultatul cel rrraiimportant al lecturii era poate convingereac.i, c-iacd vrcm su-t intelegem lunrea materiali, trebuie sti stim ceva rlcsprecelemai mici parti aleei. Stiamclinmanualelescol,rre9i din scrieriledetpopularizareci si stiinta mrtderni ( crceteazdlumea atomilor. I)oatec.i mai tArziu,in timpul :,trrdiilor,rroi reusi si patrunclsi eu in aceastrilrrnrc.i)ar ,rstaavea saise intArnplenrai tarziu. Nciirristt'.r,rr,rm.rssi a tlcvr,rritpr-'rrtnrlrrilrt'o |artc a ,rceleine'linistigeneralececuprinsesctir-rerefulin Germania. l )ircdrrn filozof cletalia lui l)latcmcrecleaci a gasitrr orcline rrr fenomenelenaturii, orcline acum pierclr:ti sau in;rctcsibilrini-rui,ce mai insemrraaturrcicuvirrtul ,,clrcJine" irr general? Iste orclinea si intelegerreaei legati cle un ,ururnetimp? Noi crescuserimintr-o lume ce pirea bir-re orclonatir. I)iritrhi nostri ne invdtaseri virtutile burgheze, ( ilrc erau prcmisamentinerii aceleti orclini.Ci uneori poate li rrevoicsii-ti sacrificipropria viatir pentrlr o asemenea olcline statala,ceea ce stiau clejagrecii si romanii, nu rlscmnii nimic cleosebit. Moarteamultor prieteni si rucle nc arAtasecd lunrea pur.si simplu asaer-stet; claracum erau rrrulti care sprlneau cii rizboiul a fclsto crinri, si trnume o crimd a aceleripeituriconduc,itoarece se simtea respolt:,irbili pentru mentinerea vechii ordini europr-,ne, si c.rre ( rcdea ci trebuie s-o impuni si acolo trncleintra in conllict cu alte nizuirrte. L)in cauzainfr.lrrgerii,r,'echeastrucIrrrria Er,rropeiera acum tiistrtrsi. Nici astanu insemna ( ('va deosebit. Uncle existd rrizboaie trebuie si existe si rrrl'riingerri . [)ar era oarc valoareain sinera vechii struch_rri sulr semnul intrebdrii? Nu era important sii se l)usi ( ()lrstruiasciciin ruine o troui orcline,mai putemicd?Sau

19

aveau clreptatecei care i9i sacrificaseri viafa pe strizile Mrinchenului penfru a impieclictrreinstaurareaunei clrdini de stil vechi si a pruclama o orclineviitoare, carcsd cuprind.i nu numai o rraliune, ci intreaga omenire - degi aceasti omenire din afara Germaniei poate cd nici nu se g6ndea, in rnajoritateaei, salinstattrezeo asemeneaordine? Aceste intrebiri se itrcrucisattconfuz irr minlile tinerrilor,si nici generafi;rnrai r'6rshrici nu tte mai putea da raspunsuri. irr perioacladintre lectura lui'I'hrutittssi plimbarea pe cietrlurileclepe r-naluliacului Starnberg s-a mai petrecut un eveninrent,carrea avut ulterittr o rrtareinfluentd asupra moclului rneu de a gincli, :;i ctrre trebuie relatat inainte clea lclua ,-ijscutiades;l:e lurneaatomilor. La cAtevaluni cittpti cucerilelattrasttltti, tntlrele se retriseser'i iar din Mrirrchen.Ne cltti:ealnla scoal.ica mai inainte,f.iri^si ne g;inclirn prea rnrtlt la itnporti.ttrtafaptelor noastre. Intr-cr rlupi-masa, L)estracli,il,cttpolclrn-a abordat un tiirrar pe t:arenr,r-lcunosteatl: ,,Stiici saptamAnaviitclaretitreretul sr:intruneste la castelrrlI'runlr? Vrem sd mergem cu totii si ar l'i bine..;.ivii si lr.r.ibli trebuiesi vini. Acum vrem si limurirn troi in;irtt' ( ltttl vor lllerge lucrurile mai lui ave.r tttr suttet cum llu nl.ri auziscln departe." \/ctcear pAn,1atunci. Astfel m-Alrl lrot;ir;itsi tnd cluc la castelul l'runn, i;rr Kurt voia si tnd insoJe:ascd. "lienul, care pe ittunci circula incd toarte lreregulat, a ar.utner,oiede multe ore pentru a tre duce fir vzrleaAltmiihl. I'robabil c;i aceast;ivale fusest:c6ndva, in timpuri geologice, valea L)unirii; raul Altrnr,ihl si-a croit clrutnul cu multe rnetrnclreprin Jura l'ranc5,iar pitoreasca vale e mdrginitd, aseminiitor viii ltinului, de r.'echicetdli.A frebuit sd strdbatem pe jos ultimii kilometri pAnii la casteiul I)runn si curAnclam vdzut titreri venincl clin toate cJirectiile spre cetateacare se ilrdl!a^miirrclripe o stAncdabrupt.i, verticali, la rnargitreaviii. In cttrteacastelului,in mijlocul cdreiase afla un vechi put, se adunasedeja o mullime cle tineri. Cei mai mulfi er;iri itrceielevi, clar se gasear-r printre ei si unii ceva tnai in vdrsti, caretriisera ca solciati

2(l

loirtcororile rdzboiului si se intorseserdintr,o lume schiml',rtir.S-au tinut multe cur.Antdrial cdror patos ne-ar pdrea ,r.,l.izistrdin: daci e mai important petntm noi clestinul ;',rporuluinostru sau cel al intregii orneniri, daci sacrilrt irrl celor cdzuli pe front si-a pierdut sensul prin pier,lcreardzboiului, daci tineretulpoate sd-siia clreptulde ,r si organizaviata singur,conform propriilor valori, dacd .'rtceritateainterioard este mai impclrtantd clec6tvechile l()r'rne ce rAnduiserdvi.rta oamenilorsecolede-ardndul rlcspre toate acesteas-a discutai cu patimd si in conllaclictoriu. Eu eram mult prea nesigur pentru a participa la acestel ,lezbateri,clar ascultamsi md gAndeanrla notiunea cle r)r(line.Mi se pdrea cd multe clintreconfuziile clin cuv6nl,rriardtaucd si ordini autenticepot intra in contradictie, r,rrapoi prin aceastblupti intern"ise proclucecontrariul rrrrlinii.Acest lucru era posibil - agami se p.irea - iloar ,lircdera vorba cle ordini parfiale, cleptirti cotnponerntc, t,lr"€S€rupseseri cle legdtura cu orclineacerrtrald,p.irti tirr€r1upierduserdincd puterea formatoare,dar carepier,lrrserdorientareaspre centru. Perndsurdce ascultam,imi ,lcveneaclin ce in ce mai chinuitor c1eclarir absentaunui ( (rntrueficace;sufereamaproapefizic clin cauzaasta,clar nu eram nici eu capabil sd gdsesc,in invdlrldseala opirriilorcotrtraclictorii,un drum inapoi spre clomeniul central. ,\stfel s-au scurs ore, s-au !inut cuvAntdri ,sis-au purtat , I iscufii in contraclictoriu.in curtea castelului s-auiungit rrrnbrele, iar ziua fierbintefu urmatd de un amurg cenu, .'irr-albastru gi de o noapte cu luni. Se mai vorbea inci, ,lirr apoi a apdrut sus la balcon un t6nar cu o vioard si, , ,rncls-a asternut linistea,s-au revirsat pestenoi prirnele ,rt'orduriin rerminor din Cirrcrllirnde l3ach.$i deodat.i s-a I'nrclus,fdri urmd de indoialii, legdturacu centrul.Priviti ,lt'sus, r'aleaAltmtihl luminata clc razeleh-rniiar fi fost ,lt' ajuns pentru a r-revriji romantic; clar nu de-spreasta ,'r'irvorba. Acordurile clareale Cincottttci erau ca un vAnt r,r('()ros ce imprdstia cea!asi l.isa si se vacii structurile

21

limpezi asclln-sein str;ifrrncluri.Sepr.rtea,-lerci r.'tlilriclespre zona cerntrala, acerst lucnr fuseseposibil in toate tirnpurile, la I)latonsi la l3ach,in iimbajul muzicii, al fileizofieisau al religiei,deci trebr-ria s.i fie posibil si acnrn,si in viitor. Aceastaa fost revelirtiamea clin aceanoapte. I{estul noptii l-arn petrecut la focuri cle tal.l;ri si irr cortnri, pe un tipgan cleasupracastt:ltrlui;si tot acolo si-a ficut loc romantismul lui Eichenclorff . TAnanrlviolonist, care era deja stuclr:nt,s-a asezatlAnga grupul nostru si a cAntat metttrertecle Mozart si Beethoverr,iar intrerele vechi c.lntecepopulare, errincerr-"6ntJ si-l acompanicz la chitar;i.S-adoveclit un carmaradvesel,ciruia nu-i prlhcea s.i i se spun.i c. i de solemndfirsestrinterpretarezt {)inctutttt'i de Bach Cind aceastatotusi seirrtdnrpla,risplurdea: ,,Stii in ce tonalitate au risunat trAmbilele la lcril-rotr?",,N"u."- ,,Eviclenttot in retminrtr!" - ,,I)e ct'?"_-,,I)erntru c;i iirrilemolat ziclurileIerihonrrlrri."IIleactianoa:;trr"r indignatti la gluma lui l-a pus pe fr-rg;i. Aceastirnoirpteclispiinrseclin norr in pgt1111r1l1a rncnt()rici, iirr noi rreplirnLram;re in;lltimilr:rle pe rrrllrrllacrrlrri Starnberssi vorhearnclcspreatornj.I omt:ntarir.rl lrri Roberi despre Malcl.'rancheimi aritase linrpcciecii cxprrrienta noasfrriclesprealr.rnrinu potrtea\,(]AIoc dt:t.iitirrtr-un nroel inelirectsi ci probabil atomii ni.r sunt lrrcruri. I)resupuncan] actln cri acest]ucnr l-a ar.'rrisi I)iatorrirr ver-lere gi numai in acerst lnTittrttios, tel spcr:ulrtiilehri ultcrio,rre clesprecorpurile regulate cluvetrrearr, ct:l 1-11 11r-t p.rrtia1, inteligibile.Chiar daci stiinta morlern;ivorbegteciesFre. formele atomilor,cuvAntul ,,fclrmi" nu poate fi intelesaici clecAtin acceplirurealui cea nrai generald,cea clerstructuri in spatiu si tirlp, ca proprietatede sirncfriea forte.lor, ca posibilitate clerlegare cll alti atomi. I)rrrbatrilci asemenea structtrri nu vor putea fi nicioclatriclescriseclar, lJoc rie cul intt' irrtracluctibil: ,,re rlinor" se nLlreste irr gernritn;'r l -)-Moll(st rciteste,,<1e mol" )c, . r r t ' t : s t t ' ir r c eput r r lc r . r v iir r t r r lr d r in ! t 0 l l i t r ' ( tt = a cien roia .(N. l.)

22

lrr':,iclin simplul rnotiv cdnu apartinatAtde evidentlunrii ,rl'icctit'ea lucrurilor. Dar poate c;i sunt accesibiler,rrrei , llst ricri rrr,rtctrr,rtiec. Voiarns;i gtilr mai rnulte dt:sprc aspectulfiiozofic al rblernei atorrrilor,agac.i i-arn anrintrt iui lkrbert pa-sajrrl I 'l ,lirr'l'itttttios. Apoi l-arrrintrel,"'atrlacti era c.le;icorclcu c;i toateltrcmrile materialesunt formirtcclirratomi, l),u'crea ,ltci ci ar exista irr cele clin urma acestecele mai nrici l',rr'!i,nunrite atomi, in care poate i'i clivizatii intreraga rrrirterie.Aveam impresia c.i era clestul cle sc-epticin It'grrturala toate acestenotiuni privincl structuraratonrir,-ti ,r rrrateliei . Irl mi-a confirmat inrpresia. ,,Acest rnocl clc a pllne cirre se inclepirteaztiatAt ele mult cle luntca 1'1.1rHema, ,'rperienteino.rstrcncmijltxite, irni e striirr. Llrnteaoi,tTrrenrlor sAttcetra lacurilor si a pilcltrrilormi-e rrrai,rpr()(rFc , k'c'it cea ti atornilrrr.[)ar fir"erste, se poatc pune intrebarca (r'5e intalnpla clacr\sc incearcticlivizarcamateriei in pirti , lirrcc in cc nrai mici, cltrpiicum se poateplrne intrelrarea ,lrrt'iistelefotrrteinclcpirtatc si plarretelelor sunt locLrite ,lt' l-iinlevii. Asenrenea intrebarinrr-rli sunt pe plac;;roate t,r rtici lru vreau si aflu rdsl-rurrsui. L,u cre',1ci avcm in lrrrrrcanotrstni inclatoriri mai importante clecAtsa ne intrebiiri." I )un€lrl asen-renea Am rasprrns: ,,Nu vreau sa discut cu tine clespre ItrrPortanta ciiferitelclr inclatoriri.I)e mine m-au interesat rrrlotcleauna stiirrtelenaturii si:;iiu ci multi oametriseriosi l,rceforturi pentru a af-larnai lnult cies6rre nrrturtisi leeile ,'i. I)oate cii succesul rntrncii lor e important pentru :,or'ietatea omeneasci,clarnu trstadoream sd cliscr"rt acum. ( 't' rni nelinistestee urmdtorul iucru: pare-se- asacrlm ,r spr.rssi Krrrt mai in,rirrtc- ci dezr,.rltareamodernd a :,liintelornaturii 9i a tehnicii a ajtrnsclestulcle aproape ,lt' locul uncle se pot obsen'a irtomii sau cel putin efectele l*rr-, clelocul unde se pot faceexperimentecu atomi. Der,l)r'eacestelucruri noi stim derstulde putin, pentru cd rrrrlc-anr invattrt inci; r-lardacti asa este,atunci curn se n.) L3

raporteazd aceastala modul t.iu de a pri','i lucrurile? Clc ai putea spune despre asta din purrctul cle vedere al filozofului tiu Malebranche?" ,,in orice caz m-ag agtepia ca atomii sa se cornporte complet diferit de lucrurile clin experientanoastrdzilnic6. Mi-as putea inchipui cd, irr incercareade a dirriza tlin ce in ce mai mult, se ajunge la anumite cliscontinuitdti din care trebuie trasd concluzia c.i structura materiei este granulari. Dar a; presupune ch la acestnivel structurile cu care vom avea de-a facese sustrag fixdrii obiective in imagini figrrrative, cb ele sunt mai degrabd un rrroclcler exprimare abstractda legilor naturii, clar nu lucruri." ,,Dar dach pot fi rriztite direct?" ,,Ele nu vor putea fi niciodat.i vdzute direct, ci clotrr efectelelor." ,,Nu-i un argument temeinic. Pentru cd la fel sc int6mpld cu toate celeialterlucruri. $i la o pisicti vezi intotdeauna numai razele lurninoaseemise clecorpul ei, aclicdefectelepisicii, niciodatd pisica ins59i,si chiar cAncl ii mAng6i blana se irrtAmpld,in foncl, acela;i lucru." ,,Nici vorb.il Aici nu pot s;i-ti clau dreptate. Pisicapot s-o vdd clirect,pentru cd irr acestcazpot, ba chiar trebuie, sti transform impresiile senzorialetin reprezentiri . De la pisicd am ambele aspecte- si cel obiectir.,si cel subiecliv -, pisica clrept lucru si^clrept reprezentare.Dar cu atomul se intAmpld altfel. lrr acestcaz lucrul 9i reprezentareanu vor mai fi diferite, pentru cd atomul cle fapt nu mai este nici unul din ele." Aici, Kurt interveni clin nou: ,,Discufiavoastrd clevine prea scolasticd.Vd dedali speculatiilor filozofice acolcr unde ar trebui pur 9i simplu sd chestiondm experienta. Poatec.l stucliilenoastrene vor duce in situalia de a experimenta cu sau in atomi; si atunci vom vedea noi ce sunt atomii. Vom invdla probabil cd sunt la fel cle adeviraji gi de reali ca toate celelaltelucruri cu care se poate experimenta. Dacd este adevdrat cd toate lucrurile materiale

24

sunt alc.ituitedin atomi, atunci acestiatomi sunt la fel rle verittrbilisi de reali ca obiectelemtrteriale." ,,Nu", rdspunsellobert,,,conciuziata mi se pare hazartlati. Ai putea la fel de bine si spui: ptntru ci toate fiintele vii sunt alcdtuitedin atomi, atnnci sunt si atomii la fel tle vii ca acestefiinte. Asta erirrsi evident un notrsens. Abia legarea rnultor atomi in forrn.rtiurri nrai mari cli rrcestorforrnatiuni calitiiile, propriel.iitiler care le sunt caracterristice." ,,Atultci esti dc pirere cri atomii rru cristti cu arlevirart, cd nu sunt rerali?" ,,lar exagerezi!]'oate ci aici r-ricinric.arnu e r.orba cle intrebarcace gtirn clespreatomi, ci de cu totul alti lntreL'rare, si alrume ce trebuie sriinsernnecrrvinte ca si ,,retale',?Dacti sunt rl expresie a legilor traturii,rleciexpresiea orcliniicerrtralea clervetririi rnateriei, atutrci ar trebui si le numirn ,,realer,,
25

de aceast.ilume a celor mai nricr piirti. C)intelegereause fac itt tenticaproaterezulta nurnai clacaexperinrerrteie . De acceta mod foirrterconstiirrciossi f.ir,i vreo prejuclccat.l surrt scepticin prir.'intrrunor cliscutiifilozofice cluseprea departeclcspretrtr subiectatat cledificil. (-aci asermeneit i-liscutiigerrereaztilesnc preiuclec.ltiin eAnciire,carrt:lnai in loc si o usureze. Dc tarziu irrgreunetrztiinteiegelerar, aceeasper ca in r,'iitorsii sc ocupercleraiomi ini,ii oanrenii clestiinla si abra apoi iiluzofii." i{ribclarea celorlalticlrumcti ajunseseintre timp Ia capat. ,,Ntr vreti sa icnninartiociatticrr ciuditetriile voastrc,pe care tot nu le priccpe nimeni? [)acti arveafitle gtinels,i vii pregatitrpentru exiltrlen,urarbilre rirnrtinetrtiitcasii.Ce-ar Irnccliatse cliclu tonui, iar sutretttl f'i sa cirrtrirn cer,a7.'' inflrrritc,mai reale cl.rr ai vocilor tinere ;i c.r-rlrrrilt'pajistilor .1ecitginrlrrrilc clcsp-re ;ltonri,alutrgartivisul in carc ne cuiunclrrscritrr.

2

IJOTAIR.ARE;\ DE A STIJDIAFIZICA (1e20)

I' entru tni ne, ani j rl e scoal ri si cei ai sfrr r Jiuir r iuniver s; it ar au fost ciers;riirlitiprrintr-o cczrtra grat.lr. DupJ Lracalanrreat am ficut () excursic prin i-ranconia cu acelasi grr-rp tlt' prieteni cu crlre vorbisem tlcsprc atonri itr print;ivar;-i, pe mai ul l acul ui S tamberg, i ar i n perri oaclacar e; i unn; r t r n- . r r n i mbol rri vi t grav si a trebrri t si i stti u l a pt r t cir f elr r ii lllar e, ti mp cl c mai rnul tc si ptri rnri ni , si <- ir iar si pe clur at a conval escentei arn ri nras i nci rnul i ti tn p sit r gur cu ct ir t ile mel e . i rr aceste i rrni cri ti cc i mi ci i zrrsc in nr iir - r iio cit r t e ir l cdrei conti nut rrri l lfasci rri r,tl rsi rru o i tr t r : legcant . 1ecir tpc j um;tta tc. N 4t'tenra r ti ci i irrrrI i l t' rmar rrr \Vcyl f r ulr l ic. isc s r rLr ti tl rrl S l rrtl rlL* ti tttl t_;ttLtt,' i t / ,.r r' rF11,z,c r r t . r r ie nat cr lt ; r t ii- , rir pri nci pi i i or teori ei rcl ati vi t;i tri a l ui I:,i n - slcin. Lli, ur t 'r r r r r t , ir ca cu cl i fi ci l cl e rnctorl c rrrl k' tn.rti ct-: rl L'z\ '( ) li( t t r 'ir it i : i t . 'Li constructi a abstract;i tl c i cl ei a tcori ci n: lat ivit ir t ii llr ii preocupa si nri rrel i ui stea. I.,l ti nri i rrtlr cu hot t ir ar ca 11t , r stucl i a matemati ca l a U ni vcrsi tatr.t . lr r r 1". 'liit r chr . ln. hcl tari re pe care o hl ascnr rl c l aprt tl i n . r r r r t t : , In prri rncl e rnel e zi l e cl e stucj t:rrti cs ii pr t r ecr r t r r int or 'sdturti ciuclataisi netrsteptatii chiar si prenh'trrrrinr', 1.1'g3l-.' trebui e s-o rel atez pe scurt. Iati l rnerr ,car e pr ecla la LJr r iversitatea clirr l\{urrchcn grc.lca rnecire si rnt)clr:r'r.ra, nrii ;rjutases.i obtin o intrcveclere cu profcsolLrl ric m,rtt'rnaticii Li nderl ann, care trj urrsesccel el rru pri n r ezolvar ea nr air mati ci r derti ni ti va a stravechi i prtrl rl e t r r e a cvaclr at r r r ii cercului. Voiarn si'r-lrog pe L.inriemiirrn si rnri prr!111915,c,i l a serni rranrl l r,ri ; i nri i rrchi pi :i arn ca cr anr sr it icicnt dt : It

pregAtit pentru un asetneneaseminar prin stucliile cle lnatematici dirr timpul gcolii. L-am vizitat pe l-inclemantr - care lucra si in administratiauniversititii - laretajul int6i al clidirii universit.itii,intr-o camerd intunecatd, bizar de clemoclatmobilati, caremi-a produs, prin rdceala atmosferei,o u;oari strir-rgereclerinimd. inainte cle a vorbi cu profesorul, care se ridica incet in picirrare,am obsen'atpe masa clelucru un cdtelusghemuit, cu blana neagr.i care,in acea ambianti, mi,a amintit imeclial de pucielul clin camerade studiu a lui Faust.Patrupeclr_rl de culoare inchisa s-a uitat la rnine clusminos; md privea probabil ca pe un intrus care r.'oia si tulbrrre linistea si5pAnuluisdu.I)utin incurcatclirrpricir-raasta,am reusit si-mi exprim dorinta ezitant 9i cie-abiain timp ce vorbearnrni-am clatseamac6t de lipsitd .le nrorJestie era cerereamea. I-irrclemann,rrn dclmrrbatr.irr cu barbd albd careardtacam obosit,a simtit in mod evident si el aceastd lipsd de mcldestie,iar usoara iritare ceril cuprirrsesepoate si fi fost cauzaperrtru carc citelr-r9ulclepe mtrsaclelucru incepu brusc si latre ilrgrozitor. StiipJnul incerca fir,i successa-l linisteasci.N4iculanimal isi manifesta furia crescAncl.impotriva mea printr-un schelbldit furibuncl, pe care il ernriteain acccsemcreu reinnoite, asa itrcAtne intelegcam tot rnai greu. I-irrdemannm-a intrelratce crirti am stucliatin ultimul timp. I-arn porlenit cle cartealui WerylSpzr/i rL*tittt.Lt-rrrtttr,'rit,.I'e funclalul sonor al litratului furios al micrrtului paznic negru, L,indemantra incheiat cliscu!iaspun6ncl:,,Aturrci sunteti clejapierdut pentru rnatematici." Cu aceastaeram coircediat. Deci cu studiul matemtrticii lrrcheiasemsocotelile.C) cliscutiep€rcareanr purtat-o cu tatal meu, in acelnrornent de dezarnigire,tr clrrsla concluziaci as putea irrcercasi stucliezfizicamatematica.Si astfela fost arinjati o intAhrire cu Sommerfeldi, care tinerape atunci cursul de fizicd

teoreticdla Universitateaclin Miincher-rsi era consiclerat unul clintre cei mai striluciti profersoriai universititii si prieter-ral tinerilor. Sommerfeid m-a primit irrtr-o.u-"i; luminoas.i,prin fereastrac.lreiase vedeau stuclentiistAnd pe binci in curtea universitdfii,sub salcAmulcel mare. Ilirbatul scunclsi inclestit,cu mustatd neagrd si aer mar!ial, paireala prima vedere un onl sever. Dar incd clin prinrele fraze am sirntit cX irni vorbeste cu o bunitate clezintere,'s;tt5, cu intelegerepentru tAndrul venit si cautr: aici irrclrumaresi sfat. Din nou vernivorba desprestucliile mele matematiceextrascoltrre si desprec,rrtia lur VVeyl S7tnI i u- t i trt 1t--t trutcr it,. Sommerfel cl u r.c-irctiona t cu tclfu I aI tfel dec.1tLir"rclerrrann: nrult preapretcrrtios",spuseel, ,,doilrnu puteti . ,,Sunteti lllcepe cu ce c nrai grcu^stsprlra ci ce c tnai usor o si r'.i cacli in poalii rle la sinc. lntelegc.i slrrrtctifascirratcieprc> blenratica teoriei relittrvi tati i ; f izica rrrciclerrr,iina inteazii si ln alte clirecfiispre rlornenii in care iclci funclanrentale ale filozofiei surrt puse sub selnnul irrtreb.irii,in care estc clecivorba despre cunoastcrcacea rnai profunclii si tulburitoatre.Dar clrunui intr-acolo t: mai lung cleciitvi inchipuili acurn. 'lrebuie sii incepeti cu rriul-lcarnoclesti, temeinici in clomerriulfizicii traclitionale.Dacticloritisa studiati fiz.ica,atunci tre:buicsi alegetimai intii claci vd trcupati cu fizica erxperirlentali sau cu fizica teoretica. I)upd cAtespuneti, probabil ci teoritrvi se potriveste rnai lrine.Dar nu s-itintimplat sti vi ctcupatiir-rtimpul scolii ;i cle aparatesi experimerrte?" Am rispuns erfirmativsi atn por.'estitcurn, elev fiind, construisemmici aparate,motoare irrcluctoriraclio.insii -si Itrmeaaparatelorinri era ?n atrsamtrlulei mai tlegrabd striind, iar grija cu caretrebuie f.icutemdsuritoriletexacte chiar si pentru clatelerelativ nerimportantenu mi s-ar fi rrotrivit.

I Arnolcl Sornrnerftrlcl(1868--1 951), fizician teoretician gernlan. A jucat un rcll insernnat i. cee.tct,se nrrr'estr, ,,mecanicil cr.rantic.i

vt'che", perf'eclionintl rlrxlelr.rlatomir.-al lui Nit'ls llrhr. N4rrltidintrt: strrclentiis.ii (i.tre care I {eisenberg, Ira,r'li,[)elrr.., I]ethe, Ir.trJing, llrillouirr, (iu'rclon, r.on Laue) aveau s;i c1e,. in,r firi,:ir.rriilrrstri. (N. /.)

28

29

,,LJarsi dac;ivreti s;i f;icctiLeorietrebuiersa lucrati crr rnaregrij;'iintai ptrl-rlenrenrici si carevi se par la inceput rrcinrportante. t hiar clacirexistaasernenea prtrblernemari rre ajung pinti in dilnrerriul filozofiei, clun sllltt teoria r:eiat'iviiirtii a h-riEinsteinsarrteoriitcrrantelora hii I'lanck, exist;t totusi p,irr;isi pentnr ct'l care a cle:pd5i1 starliul tlc: ittcepittornrulie problernenrici ce trutbuierczolvate,iar abia ans.rr.nblul lor poate clno irnaginea noulrri dome:nirr." ,,[)ur pe rnine nr;1interescazijintrebarile filozoficcr clin spate)elor mai rnult declit rnicilerpnrb)emerndivitluale", am rrispunsetr firnicl. SommerleLl nrr a fost clekr rnulturnit. ,,StiticlesigurcLrl spus SehillerclespreKant si tdlrn;:r cittrriilui: ,,Cirrclregii corrstnriesc, car.ius;iiau rle lucru., [.a incc1.111 to!i surrtclrrciriusi! Dar veli ver']eaclesigur ca si o aserrelrcamrrncrir'5 poate atlucebucurie claci o faccticu grija si constiinciu.s, iar in felul acesta,srisperirn, veti si prociuccce\-a."Sommerfeltl rni-;i mtri clat apoi recortrlnilirripentrrr inccplrtrrrilesttrdiului meu si rni-a pronris ca inri vl itrata,chiar foartercurAnclprobabil, o nricii problenri legatir tle trttna tetrrie artornic;i,problern;',r cu car(' prutcanrsa-mi rnrisorputeri lc. itr urma acestei cliscutirs-aclecis,pentru urrnittrrriiani, apartencrrtarnea la sctxtl,rlui Sr-rmrncrfclcl . Accstclitrlogcu un sarrarrt carcstitrcu adevdrat,-lespre ce e vtlrba in fizica ntoderntisi ficusc ei insusi clescope riri importante in tlttmerriulin ctrrese suprapun teoria relativittitii si teoria cuarrtici a avut inci r"r'rultivretne efect asupra rnea.Cerinta dc a lucra t-hiar9i cletaliilecu grijh cra limpeclc:pentru mine, c'icoarece o auziscm clestulcle cles,in alti forma, si dc la tat,li n'reu.I)ar mi apdsarfapful ci rni aflarn incti at6t clc ciep.rrtetle clomerriulcare md itrteresacle fapt. I)c .rcct.;r. accastaprinra cliscutiea fost corrtirrtratri clemultc altelecu prictenii mei, iar una clintre ele, lcgata clepozitia iizicii r-noclcrne in clezvoltarcaculturala a r,,rerniinoastre, mi-a rimas in moc] deosel-ritin fiI€InL)ne"

30

In acea toamn.i rna intilneanr cleserrriin casa prietcnului nostlLrltalter, care era un burr vrttlt,ncelisl,crr violonistul careciintase(.'irlr:rrililit rJeBachin noaptea dc l.r castelui I'runn. inrpreun;i incercarnsa nc iniiienr irr literaturarr-ruzicala cjasicila lrioului CUyrt31si clrraraturrcj r)c propu.seseriimsa stuciieu'r,pentru tt festivitate, celebrul trio in si benrol rntrjor clerSchuber.t.Iatrll lui \,Vtilter rnurisc cle mult si rnatntrlui traia siriquri cu cei dcli fii intr-o locuirrti i'narecu urr irrtcrictrrlclgust ales,pe stracla lilisabeth,cloarla cAtevanrinute cle ctrsapirintiltlr mei tlin straclaIlohelrzollenr, iar frumosul pinn clc concert lJechsteinciin salon sporeabucuria me.rclea facernuzica itcolo.Deseoli,clup-ri69clirrtamimpreunti,state,rmcu totii l"riinrinoaptea tArziu cufunclati in ciiscutii.Clu aceastai ocazierveni vrrrba si cicsprerp)anurilc nrele rlt' strrrliu. Mama ltri lValter m-a irrtrebatclece nu arn ales stndiul rnuzicii: ,,Din felul cunr cantati si curn vorbitr rlesprcaceasti rnuzicti,am impresiaca arta va estemai aproapcde inima rlecdtstiirrtelenaturii si tcilrre.t. irr l-rrnrl,gil.:iti cotrtirrutul rucestei nruzici mzrifrumos clecatspiritrrlcarese exprimii in aparatesi formule sau in masinarii sofisticate.[)trc.i lucrurile stau asa,cleceralegeji stiintelenaturii? N4ersr_rl lumii e.ster clcterrninatinr,rltimainstatrti clccc r.trro.rnretrii tineri. Daca tinerii aleg frumosul, va cxista mai multit I'rurnusefe in lutne, dacaaleg utilul, vol existarnai multc Irrcruri utile. De accea,alegereal'ieciruia in parte are [ront]ereaei nu nnmai pentru el insusi, ci pentru intreaga societate." Am irrcercatsrl nri apar: ,,1)eftrpt, nrr crcd cir sunten.r in fata unei alegeriatAt clesimplc. Cici clincolrtcle 1-rusi laptul ci probabil tru as putearciel'erniun muzician cleoscbit clebun, ramine intrebareain ce c'lomeniuse Doate ;rstizi realiza cel nrai mult, iar aceasti ir-rtr.ebare sc ic[r'ra lo siareadclmeniului respectir'.Anr impresia ca jn muzic.i, irr ultirnir ani, conrpozitiilenu ntai sunt atAt cle convingiitoareca ;ic-elea din tirni.sriL'trccutc.in secolulal XVIl-lea, a1 JI

muzica er;t incd influentatd in mare miisura cle miezul religios al viefii de atnnci, irr secojul ai XVill-lea s-a cleshvArsi t h'ecereaspre I u mea sentirnentelorincliviclu ale, iar muzica romanticda secoluluial XX-lea a pitruns piini in aclAncurilecele mai intime ale sufletului omenesc.I)ar in ultimii ani se pare cd rnuzica a intrtrt intr-un stadiu cle experrimentare foarte frdmAntatsi poate chiar bolndvicios, in care g6nclirea teoreticd joac.l un rol mai rnare clec6t constiinta sigur.i a ulrui progr€rsintr-o anume directie.in stiirrterlenaturii, si mai alesin fizicit,lucrurile stau altfel . Acolo, urmiriretr clrumuitriprestatrilit- al cdrui tel, acurn clcluizeci cle ani, trebuia sii fie intelegereraanur-nitor ferrorncneelectrornargnetice - a conclus la protrlernece prunstrb serrlnuii'ntrebirii pozitii fiIozoficefirnclamentale, curn sunt structura spatiului si a timpului sau valabilitatetalegii catrzaie.Aici, cred eu, se cleschirico lurne rtttlri, necunoscnti, ir-rctitle nccupritrs, si probabil nrai rnulte grrneratii cle fizicicni \/or a\/ea de lucnr pelttru .r gisi rrispr.rnsurile definitiver.De trceeirma sinrt ispjlj1 r; particil'r9i cu la aceastriciiutare." I)rictenulnttstru Iloll',vicllonistul,nu cra multunrit cu accst riisputrs. ,,Ce spui tu clt'sprefiz.icamoclerntj nu c oare rralabilin aceerasi mdsurd si pe:rrtrumuzica rro;rstr:i clc asiilzi? Si aici dnrmul p.trc Il'cstrL'',ilit.\zechile: Lraric:rt: ale rnuzicii tonale sutrt pe cale lle a fi clepisite, intr;-rrn intr-o iunte nou.i, in careavern o libertateaproapenemdrginitii in privinta sunetelorsi ritrnrrriktr.Nu putern sp€rra sa gdsim aici aceleasicomori ca in,stiintelenaturii?" Waiterins.l aveaanumite retineriitr leg.ituri cu aceastii comparatie..Nu stiu", interveni el, ,,dacdlibertateain alegerrera mijloacerlorcleexpresiesi o lume noud, roditoare, sunt netrpdratunul si acelasiIucru. intr-aclevdr, la prima vecleres-arpdn:a cd o mai mare libertatefir-seamnd rreapdrat 9i o imbogdtire,o multiplicare a po-sibilitdtilor.Dar nu pot ti cleacorclcu aceastdafirmatie in privinta artei,caremi-e nai apropiatddecAtstiinla. Progresulartei se petrececarrr ir-rfelr-rlurmtitor: intAi are loc un letrt proces istoric care, JL

modific6nd viata oamenilor fdrd ca fiecareindivid in parte si-l poatd influenla hotdr6tol, aduce conlinuturi noi. Apoi, artigti individuali, talentafi, incearcd sd dea acestorconflrruturi forme vizibile sau sonore, gdsind pentru materialcle cu care opereazd.arta 1or,culori sau instrumente, noi Iorme de exprimare. Acest joc alternativ sau - dacd vreti - aceastdluptd dintre conlinutul exprimdrii 9i caracterul limitat al mijloacelor de exprimare este,cel pufin a9ami sc pare mie, premisa inevitabild a actului artistic. Dacd rlispare caracterul limitat al mijloacelor de exprimare, tlacd,de exemplu, putem produce in muzicd orice sunet, irtunci aceastdluptd nu mai are loc, iar efortul artistilor sc exercitd oarecum in gol. l)e aceea sunt sceptic in lrrivinla unei prea mari libertdti." ,,In stiintele naturii", continud Walter,,,devin posibile rncreu noi experimente prin tehnici noi, se adund noi rczultate,iar astfel apar probabil noile continuturi. MiiIoacele de exprimare sunt aici notiunile cu care sunt cxplicate,si astfel inlelese,noile confinuturi. De exemplu, t lirr scrieri de popularizare am inleles cd teoria relativitltii, ( irre te intereseazdatAt de mult, se bazeazdpe anumite cxperienle fdcute in jurul anului 1900,cAnd s-a incercat :',i se dovedeascd miscarea PdmAntului in spatiu cu ,rj u torul interferenlei luminii. Con firmarea experimentald rrt'realizAndu-se, s-a observat cd noile experienle, ( ('eace este acelasilucru - noile conlinuturi, impuneau o lrlrgire a mijloacelor de exprimare, adicd a sistemului ,lt' rrotiuni al fizicii. Probabil cd nimeni nu a prevdzut de l,r inceput ci acestlucru va conduce in mod necesarla ,,tlrimbdri radicale privind notiuni fundamentale precum si "timpul,>. Dar evident aceastaa fost marea ',r.1)aliul> l('scopedrea lui Einstein, care a inleles primul cd in ceea ' r r' prlyg5l. reprezentdrile noastre despre spaliu si timp se I'oirtcschimba ceva 9i trebuie schimbat ceva. ( cea ce spui tu despre hzicata ag compara mai degrabd r u (lezvoltareamuzicii la mijlocul secolului al XVllI-lera. I'r' \/r'cril€?aceea,dupd un proces istoric lent, intrase in oo JJ

constiinta timpului lumea sentimentelorindividuale, asa cum lercunoastemdin operelelui I(ousseausau, mai tArziu, ale lui Coethe, iar apoi, cele ale marilor clasici,Haycln, N,1ozart,l3eethoven,Schubert,care au reusit sd gaseasci o reprezentarepotrivitd pentru acr:astdlume a sentimen_ telor prin ldrgirea mijloacelor derexprimare. in muzica actual5insd, contlnuturile noi mi se pi. prea putin inteligibilersau prea putin plauzibile, iar excesul mijJoacelor de exprimare mai degabd md inp;rijoreazd.Drumul muzicii de astdzi pare intr-o anume mdsurd predestinat doar in sens nep;ativ:trebuie sd se renunle li vechea muzici tonald deoarecese crede cd domeniul ei este epuizat, nu pentru ci ar exista continuturi noi si puternice, care nu s-ar mai lasacxprimate cu aiuitrrulci. Dar muzicicnilor incd nu le e clard directia de urmat dupd ce a fost pirdsitai muzica tonald, aici existd numai tatondri. in stiinleler modr:me ale nafurii intreb.irile sunt date, ce trebuie fdcut este si se gdseascdrispunsrrrile. in arta moderni intrebirile irrselcsunt nedefinite. insb ar trebui sd ne spui mai multe desprenoua lume pe care crezi cd o intrezirt sti in fizica modernd .si in care, mai tArziu, vrei sd pornesti in explorare." Am incercat sd le fac celorlalti inteligibil putinul pe care il aflasem desprerfizica atomicd din lecturile mele dirr timpul bolii si din cdrti de popularizare. ,,ln teoria relativitdtii", ?9a i-am rdspuns Iui Walter, ,,expcrimcntclcde careai pomenil, pt.'.u* si altcle,carc se pare cd se potrivesc bine cu experimente de alt gen, l-au fdcut pe Einstein si renunte la noliurrea de simultaneitate,agacum era ea inteleas.i.Acest lucru estein sine tulburdtor. Cdci, in primd instant.i, fiecare om creclecd gtie ce inseamnd cuvdnful
infclrmatia c.l rdspunsul e echivoc, cd el depinde de starea cle migcare a observatorului. Spaliul si timpul nu sunt rleci atAt derindependente unul de altul cum s-a crezut prAndacum. Einstein a prrtut descrie intr-o formulare matematicd destul de simpld si concisd aceastdnoud structurd a spafiului si timpului. ln lunile cAnd am fost bolnav, am incercat sd pdtrund putin in aceastdlume matematicd. Am aflat intre timp de la Sommerfeld cd irrtregul domeniu a devenit in mare parte accesibilsi cleci nu mai c o lume noud, ncdefrisata. Cele mai interesanteprobleme se afld acum intr-o altd direcfie, si anume in teoria atomicd. Acolo este vorba rlespreintrebareafundamentaldde ce in lumea materiald cxistdmereu aceleasiforme si calitdli. De ce, de pilcld,apa lichidd cu toate proprietdlile sale caracteristiie se forrneazddin nou, mereu la fel, prin topirea ghetii, de exemplu, sau prin condemsareaaburilor de apd sau prin arderea lridrogenului. Acest Iucru a fost intotcleaunaacceptatin lizicade pAndacum, dar nu a fost niciodatdinteles.Daci l)rivim corpurile materiale,de exemplu apa,ca fiind comprrsedin atomi - iar chimia folosestecu succesaceastd lcprezentare- atunci legile miscdrii, pe care le-am invdlat la scoald sub numele de mecanic.i newtoniand, rruar putea conducela miscdri de o asemeneastabilitate I'cntru cele mai mici particule. Aici trebuie sa fie valalrilelegi ale naturii de cu totul alt tip, caresd redea faptul t,l atomii se ordoneazi si se miscd mereu in acelasi fel, ,rsaincAt sb se formeze mereu substantecu aceleasipro1'rietdfistabile.Primele schitepentru astfelde noi legi ale rr,rturiiau fost gdsitein mod clar acum doudzecide ani .lt'l'lanck in teoria lui cuanticd,iar fizicianul danez Bohr ,r preluat ideile lui Planck, pur-rAndu-lein lep;dturdcu rr'prezentdriledesprestrucfura atomului pe carele dezvoll,rscIlutherford in Anglia. Astfel, el a putut sd lumineze l)(,ntruprima datd domeniul ciudatei stabilitdti a atorrrilor,despre care tocmai am vorbit. Dar, asa cum crede :;()rnmerfeld,in acest domeniu suntem incd departe dei

al

J+

35

o intelegere clard a lucrurilor. Aici se deschide deci un imens teren nedesfelenit,unde se pot descoperi,intr-un interval de zeci de ani, noi relalii" In felul acesta,intreaga chimie ar trebui sd poatd fi explicatd cu ajutorul fizicii atomilol, dacd se formuleazd aici in mod corect legile naturii. Lucrul cel mai important va fi si se gdseascdnoile noliuni adecvatecu care sa te poti orienta iir noul domeniu. Cred deci cd in fizica atomicd se pot descoperiastdzi relalii 9i structuri mai importante decdt in muzicd. Dar recunosc desigur cd acum o sutd cincizeci de ani lucrurile stdteau exact invers." ,,Crezi deci", rdspunse Walter, ,,cdo persoandcarevrea sd participe la formarea structurii spirituale a epocii sale este dependentd de posibilitdtile pe care i le oferd clezvoltaretr istoricd pentru epoca rcspectivd? Dacd Mozart s-ar fi ndscut in epoca noastrii,atunci el nu ar putea scrie decAtmuzicd experimentald atonald Precurn compozitorii contemporani?" ,,1)a,asacred. Dacd Einstein s-ar fi niscut irr secolul al XII-lea, atunci fdrd indoiald cd nu ar fi putut face descoperiri senurificativein stiintele naturii." ,,Poatecd n-are rost", interveni mama lui Walter, ,,si neapdrat la mari personalitdli ca Mozart sau gAndegti te Einstein. Individul nu are, cel mai adesea,posibilitatea sd ia parte activd intr-un domeniu decisiv. El participd la cele ce se intAmpld mai mult in mod restrAns,intr-un cercmic, iar atunci trebuie sd te g6ndegti daci nu e totugi mai frumos sd cAnti sonata itr si bemol minor a lui Schubert decAtsd construiegti aparate sau sd scrii formule matematice." Am recunoscut cd tocmai in aceastdprivinfd aveam si eu indoielile mele, gi le-am vorbit despre disculia mea cu Sommerfeld 9i despre faptul cd viitorul meu profesor citase din Schiller: ,,Cdnd regii construiesc,cdrdusii au de lucru." I{olf isi spu,sesi el pdrerea: ,,Avem cu tofii aceeasisoarti. Ca muzician trebuie sd investegti intAi nespus de multd

rnuncd doar pentru a stdpAni tehnica instrumentului, ba t hiar 9i atunci nu poli decAtsd cAnli mereu piese care au Iost interpretate mai bine de sute de alti muzicieni. Iar trr, c6nd vei studia fizica, va trebui intAi sd construiesti ('u multA trudd aparate pe care le-au construit altii mai bine, sau vei face rafionamente matematice care au fost gAndite in toate detaliile de altii inaintea ta. CAnd toata .rceastdmuncd a fost depusd, ne mai rdm6ne oricum irr mdsura in care suntbm si noi ciraugi - contactul permanent cu muzica minunatd si uneori bucuria unei irrterpretdricleosebitde reusite. Voi veti izbuti din cAnd in cdnd sd inlelegefi o relalie ceva mai bine decAt a fost pclsibilinainte sau sd faceti o mdsurdtoareceva mai exact tlecdt au fdcut-o inaintasii. Nu trebuie sd contdm prea rnult pe faptul cd vom participa la ceva important, cd vom lace rur pas decisiv. Nici chiar atunci cAnd lucrdm inh.-un tlomeniu unde existd incd mult teren nedefrigat." Mama lui Walter;care ascultasegAnditoare,vorbi acum rnai mult pentru sine dec6t pentru noi, ca si cum gAntlurile prirrdeau formd cloar pe mbsurd ce le rostea: ,,Comparatia cu regii si cdrdusii este probabil intottleauna gresit interpretatd. Desigur, la inceput ni se pare ci1toatd strdlucirea vine de la regi, iar activitatea cdrdu;ilor e secunclardsi neimportarrt.i.Dar poate cd e tocmai invers. Poate cd strdlucirea regilor sebazeazd.pe trucla cirdusilor; de fapt, aceastdstrdlucire constdin faptul cd, pentru multi ani, cdrdu-siiau de trudit din greu, dar au pi implinirea bucuriei 9i succesului trudei. Poate cd personalitdlica Bachsi Mozart ne apar ca regi ai muzicii Itrmai pentru cd ei au dat timp de doud sute de ani atAtor rnuzicienimai mici posibilitateasd reinterpretezecu mare rnigaldsi con;tiiciozitategdndurile lor, iai astfelsh le faci irrteligibile pentru ascultdtori. La aceastd trucld a reinterpretdrii participd ascultdtorii, tar astfel continuItrrile reprezentatein muzica marilor compozitori devin l)rezente.Dacdne uitdm la dezvoltareaistoric5- si acest Irrcru mi se pare potrivit in egald mdsurd pentru arte 9i

36

37

pentru stiinte -, atunci in fiecare disciplind au existat lungi perioade de linigte sau de clezvoltlre lenth. lar in aceste perioade rnunca constiincioasd,exactd pAnd la detaliu, e cea care conteazd.Tot ce nu e fdcut cu ddruire absolutdva fi oricum uitat si nici nu meritd pornenit. Dar apoi, acest proces lent, in care cle-alungui tinrpului se schimbd si continuturile disciplirrelor respective,aduce uneori, brusc 9i pe neasteptate,noi posibilitdti, noi continuturi. Mari talente sunt atrase magic de acest proces, de fortele dc dezvoltare care se simt aici, iar aitfel se intAmpld ca intr-un interval de cAtevadecenii si intr-un spaliu restrAnssd fie create cele mai remarcabile opere de artd gi descoperiri gtiintifice de cea mai mare importantd. In acest fel a apdrut muzica clasicd la Vierra in jurndtateaa doua a secoluluial XVIIllea, tot astf'elpictura irr secoleleal XVlea si al XVtlea in Olanda. Marile talente dau noilor continuturi spirifuale forma lor exterioard,ele creeazdformele adecvate,in care se desfdgoarddezvoltarea i"rlterioard,insh ele nu duc propriu-zis la aparitia accsturrroi continuluri. Este desigur posibil sd ne af'ldmacurn la inceputul unei epoci foarte frucfuoase pentru stiintele rraturii si atunci nu putem impieclica un tAndr sd doreascdsd participe la aceastdinflorire. Nici nu putem cere sd se infdptuiasch concomitent dezvoltdri majore in multiple clomenii ale artei 9i stiintei; dimpotrivd, trebuie sd fimmultumiti daca agaceva se intAmpld mdcar intr-un singur domeniu, dac.i putem lua parte nemijlocit ca spectatorisau in mod activ la o asemenea clezvoltare. La mai mult nu ne putem agtepta.De aceeagdsesccd reprogurile care se fac artei moderne - pictura modernd sau rnuzica modernd sunt nedrepte. Dupd marile probleme puse muzicii sau artelor plastice in secoleleai XVIII-Iea si al XIX-lea, si dupd ce aceste probleme au fost rezolvale, trebuia sd urmeze o epocd mai linigtit5, in care vechiul poate fi pdstrat, iar noul poate fi incercat doar tatonAnclnesigur 9i experirnentAnd.Comparatia intre ce poate fi construit

rrrmuzicd acum si rezultatelemarii epoci a muzicii clasice c inacceptabild.Dar ce-atizice daciln incheiereaacestei st'ri afi incerca sd cAntati cAt mai frumos cu putintd partea k'rrtddin trioul in si bemol minor de Schubert?" A9a an-rsi fdcut, iar din felul cum risuna pe vioara iui Ittrlf melodia usor melancolicdin c1omajor din partea a rlr)u?il acesteipiese muzicale puteam bdnui tristeteape (,rre i-o provoca pdrereanoastr.i potrivit cdreiaepoca de lilorie a muzicii europenee definitiv apusa. CAteva zile mai IArziu, c6nd am intrat in amfiteatrul rrrrcleSommerfelcli9i tinea cursul, am clescoperitin rAndul ,rl treileaun student cu pdml inchis la culoaresi chipul rr,rrccumirrexpresivsi cirigmatic,carc imi atrdscsc.ieja ,rlerrtiain sala de seminar dupd prima mea convorbire r u Sornmerfeld.Sommerfeld ne-a fdcut cunostinld, iar mai l,rlziu, c6nd ne-am luat rdmas-bunin poarta institutului, trri a spus cd il considera unul dintre cei rnai dotati ai sdi, de la careas putea invdla mult. Mi-a mai "lrrtlenti ',lrtrscd md pclt adresalui cu toatd incredereacAnclnu rrrfeleg ceva la ftzic|. il cherrruWolfgang;I'aulir si pdnd la ,,l,rrsitulviefii a fost penlru mine si pentru ce am incercat lrr sir fac in domeniul stiirrleiun prieten mereu bine-venit '.,rrrrrcritic fin. M-am asezalagaclarlAngd el si l-am rugat ,,r tlrrpdcurs si-rni mai cleacAtevasfaturi pentru -studiile rrrllc. Tocmai atunci intra Sommerfeld irr sala de curs si, rrrlirnp ce rosteaprimele f-razealeprelegerii sale,Wolfgimg ,r rrrri apucatsd-mi gopteascdla ureche:,,Nu aratdca un , olorrcl de husari?" CAnd, dupd preleg€)re,ne-am intors trrr,.rlnde seminar a lrrstitutului de fizicd teoretic6,i-arm I'rr' lui Wolfgang in esenld cloudintrebdri. Voiam sh gtiu r,rl rlc mult trebuia sd invd! arta de a experimenta,daci ,1,,11'11111 sd md ocup fir primul r6nclcu teoria si mai voiam

38

39

' lVolfgang I']ar.rli(1900-1958), fizician .rlrstriac cu contribr-rtii r , 'r r r , r r t , r L r i l e a d e z v o l t a r e a m e c a n i c i i c u a n t i c e . L u i i se d a to r e a zi l,r rr, ilrirtl cle exclr,rziunecare afirmi c.i doi electrorri ai trnrri atom rr :,(' l)()t.'rfla in aceeagistare cr,ranticii.A pus bazele teoriei spir r r r l r r i I 'r 't 'r n i t r lN o b e l p e n t r t r f i z i c A ( 1 9 a 5 ) .( N . t.)

sd;tiu cAtde importantd era in fizica de azj- clupdpdrerea Iui - teoria relativitdfii in comparafie cu teorii atomicb. La prima intrebare, Wolfgang mi-a rdspuns: ,,$tiu cd Sommerfeld insistd ca noi si invdfdm gi ceva fizicd experimentald, dar eu unul cu siguranfd nu sunt in stare; nu mi se potriveste deloc manevrarea aparafurii. Mi-e clar cd toatd fizica se bazeazdpe rezultateie experi_ mentelor; dar, odatd ce acesterezultate sunt clisponibile, hzica, cel pufin fizica de asldzi,devine prea dificiid pentru majoritatea fizicienilor experimentatori. Asta pentru ca, prin mijloacele tehnice actuale ale fizicii expeiimentale, pdtrundem in domenii ale naturii care nu mai pot fi descrise in mod adecvat cu notiuni din viata de toate zilcle. De aceeasuntem clepcndentide un limbai matematic abstractpe care nu-l putem m6nui fdrd o instruire aprofundatd in matematica modernd. Tlebuie dir-rpdcate sd ne restr6ngemsi sd ne specializdm.Mie nu mi_L greu sd mAnuiesc limbajul matematicii moderne si sper id in felul ista voi putea realiza ceva in fiztcdt.pede aitA parte, o anume cunoagterea laturii experimentale e neapdrat necesard.Matematicianul pur, chiar dacd e bun, nuinte_ lege nimic din fizicd." l-am vorbii apoi despre discutia mea cu bdtrAnul despre cdlelusul negru si despre lectura cirfii .Lil9.g^l"", lui Weyl Spafhrtintp-rnaterie. povestea mea l-a amuzat vizibil pe Wolfgang. ,,Md agteptam", spuse el. ,,Lindemann este un fanatic al preciziei matematice. Toatestiintele naturii, chiar fizica 9i matematicd,sunt pentru el o pdldvrdgealdconfuzd.Weyl i.felege cu adevdrat ceva din teorii relativitdtii, si clin cauza asta Lindemann l-a scos bineinfeles din r6ndul matematicienilor seriosi." La intrebarea mea privind semnificalia teoriei rela_ tivitdtii si a teoriei atomice, rdspunsul lui Wolfgang a fost mai amdnuntit: ,,Aga-numita teorie speciald a ,Jluti.ri_ te[t", spuse el, ,,estccomplet incheiatd 9i trebuie pur si simplu s-o inveti si s-o folosesti ca pe orice altd disciplind

40

rnai veche a fizicii. De aceea,pentru cineva care vrea sd rlescopereceva nou/ ea nu mai e prea interesantd.Teoria relativitdtii generale sau, ccea ce este cam acelasilucru, lcoria gravitaliei a lui Einstein nu este, in acelasi sens, irrcheiatd.Dar neajunsul ei e cd la o sutd de pagini cle tcorie cu cele mai grele calcule matematice apare cloar rrn singur experiment. De aceeanici nu se stie ai6t de sigur dacd chiar e aclevdratd.Aceastd teorie deschicleinsd rroi posibilitdti de gAndire si de aceeatrebuie neapdrat lrratd in serios. Eu am scris de cur6nd un articol mai ,rmplu despre teoria relativitdlii generale,gi poate tocmai ,le aceeami se pare cd in fond teoria atomicd e mult mai interesantd.ln fizica atomicd mai existd o mulgime de rczultate experimentale neintelese:ce ne spune natura intr-un loc se contrazicecu ce ne spune in alt loc, iar pArri ,rcumnu s-a putut contura o imagine fie si numai partial lipsitd de contradictii. Ce-i drept, danezul Niels llohr a leugit sd pund in legdturd ciuclata stabilitate a atomilor lirtd de perturbalii externe cu ipoteza cuantelor a lui l'lanck- carede asemeneanu e irleleasi - si mai recent re pare cd llohr a reusit sd facd inteligibile clin punct de vcdere calitativ sistemul periodic al elementelor si proI'riet5lile chimice ale fiecdrui element in parte. Dar cum ,ulumenu mi-e prea clar,fiindcd nici el nu poate elimjna t rurtradictiile pomenite. Deci in acest domeniu se tatorreazdin cea mai deasdceald si probabil cd vor mai trece , iitiva ani pAna se va gdsi o orientare.Sommerfeld sperd r',rpe baza experimentelor sd poatd fi ghicite noi legitdti. l,l credein relatiile dintre numere, aproapeintr-o mistici ,r rrumerclor,ca pitagoreiciipe vremca lJr in legaturdcu ,rrrnonicelecorzilor oscilante.De aceeanoi numim aceastd l,rturda stiinfei lui ,dar pAnd acum nimeni rrrra gdsit ceva mai bun. Te vei descuicapoate mai usor rlircdnu cunogti bine fizica de pdnii acum in extraordinara li irrchidere.Deci esti in avantaj" - iar Wolfgang sur6se I'rrlirrmalilios spunAnd- ,,dar,evident,ignorantanu e rr garanfie a succesului."

47

in ciuda acesteimici impoliteli, Wblfgang imi confirna de fapt tot ceea ce-mi servise drept motivarlie pentru studiul fizicii. Eram deci bucuros cd tru-mi incercasem puterile in matematica purd, iar cdlelugul cel negru clin biroul lui Lindemann imi apiru in amintire ca o ,,patte a aceleiputeri carevrea mereu rdul si facentereubineie"I.

I Citat din fnrrsfde Cioeihe,referitorla N{ephisto.(N. i.) A,)

AL

3

CONCEPTULDE,,INTELEGERE-

ix przrcAMoDERNA (1q)oJq))\ \L

/L V

L

/L L J

l'rimii cloi ani de studentiela Munchen s-au desfdsurat in doud lumi foarte diferite, pe cle o parte in grupul de Prietenidin migcareade tineret si pe de alta in domeniul irbstract-raliclrral al fizicii teoretice,iar ambele erau atAt tlc pline de viat.i intensd, incAt md al'lam mereu intr-cr stare de tensiune maximd. Tiecereade la o lume la alta nu era ugoardpentru mine. La seminarul lui Sommerfeld, tliscufiile cu Wolfgang I,auli reprezentauo parte import.rntda stucliului meu. Dar stilurile noastre de viatd erau ,rproapediamctral opuse.in timp ce cu iubeam lumina zrlei si imi petreceam,cAnd puteam, tot timpul liber in ,rlaraorasului fdcAndclrumetii prin rnunli sau mergAnd l,r inot si pregdtincl mAncarea pe malurile cAte unuiar rfirrtre lacurile bavareze,Wolfgang era un om al noptii. lrl prefera orasul, se ciuceaprin localuri sd vacld spectacole ,rrrruzantesi apoi lucra neintrerupt cea mai mare parte ,r rrcrpfiila problemele lui de fizicd,cu maximd intensitate i'i cu mare succes.Desigur cd, spre p.irerea de rdu a lui lirrrnmerfeld,venea rar la cursurile de dimineatd si ajturgea ,lt'-abia la prAnz la seminarii. Aceastd deosebire dintre noastrede viald provoca tot felul de impunsdturi "lilurile rnrnice,dar nu putea tulbura prietenia noastia.lntere,,rrl nostru comun pentru fizicd era atAt de puternic, nr('atanula diferenteledintre preocupdrilenoastrein alter ,lrlrnenii. f )acd rnd gAndescla vara anului 1921siincerc sd adun rrrullirneade amintiri intr-o singurd imagine, imi apare ,1 1 ii.)

in fafa ochilor o tabdrd cle corturi la marginea pddurii; mai jos se intinde lacul in care cu o ,l i., urmd ne scdldaserdmin semiintunericul d inaintea rdsdritului, iar in spate,i. depdrtare se vdd cresteleM'ntilor Benedictini. Camarazii mei dorm incd, iar eu pdrdsesccortul sinsur inairrteardsdritului, pornesc pe poteci spre cea mai apropiatd gard, pentru ca trenul cle dimineatd sd mi ducd rapid la Miinchen, ca si ajung la seminarul lui Sommerfeld cle la ora 9. Potecamerge int6i la vale, spre lac, printr-o zond mocirloasd,apoi pe un deal cu de unde se -orene, poate vedea in lumina diminefii lanful Alpilor de la Munlii Benedictini p6nd la Zugspitze. pe pdglnile inflo_ rite apar primele secerdtori,iar eu regret un pic cd nu mai pot, ca acum trei arri la GroGthalerhof in Miesbach, sa lucrez ca argat irrcerc6nd si manevrez masina cle cosit trasd de perecheade boi at6t de drept peste pdguneinc.it sd nu rdmAndnici o fAsiede iarbd necositd-- tiranul nostru numea agaceva un ,,purcel". Astfel se succedauin gAn_ durile mele, intr-un amestecplin cle culori, imagini-din viata coticliandla tard, strdlucireapeisajului si prelegerea lui Sommerfeld cdh"ecare md indreptam, si eram coivins cd sunt cel mai fcricit trm din lumr,. Dacd apoi, o ord sau doui dupa ce cursul lui Sommerfeld se terminase,apdreasi Wolfgang in sala de semi_ nar, intAlnirea noastrd putea sd se desfdgoarein felul urmdtor: ,,Buni dimineafa, iatd-l pe apostolul naturii. Arati de parcd iar ai fi trdit dupd principiile sf6ntului vostru protector I{ousseau.Lui i se atribuie celebrul lait_ motiv "ilrapoi la naturd; in copaci, maimufelor.>>,,,,Partea a doua nu e din ll.ousseau",puteam replica eu, ,,iar de cdldrat in copaci nici vorbd. Dar puteai sd nu spui
fa

intr-un dialog pe teme profesionale.La discutiile noastre l)c teme de fizicd participa deseorisi un alt student, Otto Laporte,care,cu pragmatismul lui inteligent si lucid, era rrrrbun mediator intre mine si Wolfgang. Mai tArziu a publicat impreund cu Sommerfeld lucrdri importante tlespre aga-numita structurd de multiplet a speitrelor. l)robabil datoriti irrtervcntieilui am orgarizat ociata in trei, adicd Wolfgang, Otto si cu mine, o excursiecu bicir lctele in munti, de la Benediktbeuernpeste Kesselberq Ptlndla Walchenseesi de acolo mai depirte in Loisachtal A fost, cred, singura clatd cdrrd Wolfgang s-a incumetat sil pdtrundd in lumea mea. Dar acestexperiment a rodit rrrcdmult timp prin lungile disculii pe care le-am purtat, rrrdoi sau in h'ei,de-a lungul intregului drum si chiar mai l,lrziu la Mtlnchen. Iati cd eram pentru cAtevazile impreund in drumetie. l)rrpd ce urcaserdm cu oarecareefort, impingAnd bici,lctele, pAnd pe saua muntelui Kessel,am continuat fdrd I'nrbleme pe drumul tdiat in munte pe abrupful mal vestic ,rl lacului Walchen - pe atunci nu-mi inchipuiam ce rrnportantva deveni mai t6rziu acestpetic pdm6nt pentru rnine- si am trecut prin locul unde odinioard,demult, rrrrb.itrAnharpist impreund cu fiica lui s-au urcat in posl,rliorrulcu careGoethe cdldtoreaspre ltalia, devenind ipcli rrroclelele pentru Mignon 9i bdtrAnul harpist dinWithihn hlristcr.Dincolo de lacul intunecat avdzulcoethe pentru l)r'irnaoard coama inaltd a muntilor inzitpezili, agocu^ 'n ric in jumalul sdu. Dar desi ne ldsam pdtrunsi de bucurie lrrivind acesteimagini, discufiilenoastrcseintorceaumereu r ,ltreintrebarile carene preocupau, legatede studiile noasln'si de stiintd. Wolfgang m-a intre'batodatd - cred cd era intr-o seard, l,r rrrrhan din Grainau .- dacd am irrtelesteoria relativrl,rtii a lui Einstein,teorie carejuca un rol atdt de imporl,rrrlirr seminarul lui Sommerfeld.Am rdspunsdoar ci nu ',lrrrcc sd-i spun, fiindcd nu-mi esteclar ceitrseamndverbul ,.,rirrlclege"in stiinjele naturii. Constructia rnatematici a

45

teoriei relativitdlii nu-mi dddea bdtdi de cap, clar asta nrr insemna cd am si inteles de ce rrn obse.ruto, in rniscare dddea alt senscuv6ntului ,,Iimp" dec6t un obse.vatcx in repaus.Aceastdambiguitate a notiunii de timp rdmAnea pe"lu mine inspdim6ntdtoaresi de aceeainci di neinteles. ,,Dar dacd ti-e cunoscutd constructia matematicd,,,imi replicd Wol fgang,,,atunci poti calcula pentru orice experi_ ment dat ce vor observasau mdsura atAt observatorul in repaus/ c6t si cel in mi.scare.Stii de asemenea ca avem tsi ,par sd aibd o semnificatie precisdca.e nu se mai poate schimba. Dar astaaratd numii cd aceastd

46

lilozofie tradiliorrald e gresiti. Nrr md pot impdca cu cxprimdri elegantedespre spafiului si timpului. I'robabil cd te-ai ocupat deja prea mult cu filozofia. Dar ,rr trebui sd cunogti si definitia hazlie: ,.F-ilezofiaeste ,rbs7s1gusistematicd de un limbaj inventat anume cu ,rcestscop.> Orice pretentie de absolut trebuie astfel n'sprinsd de la bun inceput. in realitatear trebui folositer rrrrmaiacele cuvinte si concepte care pot fi puse nemijItrcit in legdiurd cu observatia senzoriald,care desigur I'oatefi inlocuitd cu observatiamai complicatd din fizicd. Ascmeneaconceptepot fi inlelese fbrd multe explicatii. 'lircmai aceasti intoarcere la ceeace poate fi observata fost trrlrele merit al lui Einstein.Einstein a avut dreptate sd porrreascade la aceastaconstatarebarrald;limpul estc ((,(:Ace se poate citi pe ult ceas. Dacd te tii de aceasti .,r,rnnificatie banald a cuvintelor, atunci nu existd difir ultiiti in teoria relativitdtii. De indati ce o teorie permite ,,,iprevezi in mod corect rezultatele observatiilor, teoria rlr J)unela dispozifie tot ce e necesarpentru a inlelege." Wolfgang i9i exprimd unele rezerve. ,,Ce spui tu e r ,rl.rlrildoar dacdacceptdmanumite condilii f^oarteimporl,rrrle,pe carenu le putem lSsaneexprimate.lntdi, hebuie lirn siguri cd previziunile teoriei au o singurd sem".i rrrlit'atie 9i cd sunt necontradictorii.in cazul teoriei relalrvitr'rtii,datoritd constructieiei matematiceclare,aceasti , r)n(litieeste indeplinita. in al doilea rAnd, clin insdsi ',lrrrt'turaconceptuald a teoriei trebuie sd rezulte pentru ' ,ul l('nomene teoria poate fi aplicatd si pentru cire r-ru. I l,rtii rru ar exista o asemeneagranifd, atunci orice teorie 'rt l)uteafi imediat respinsd,deoarecenu existdteoriecare ',,rltoati prezice toate fenomeneledin lume. Dar chiar si rl,rr,tucestecondilii sunt indeplinite, tot nu sunt chiar ',rlirrlci'iin mod automatinlelegem deplin numai pentru ,,1 p11[g1n prezice toate fenomenele care aparfin domerrrrrluircspectiv.As putea sd-mi itrchipui si contrariul: un ,l, rrnt'rriual experienfeipoate fi deplin inteles fdrd a putea I'rr'/r(t' prin calcul rezultateleexperimentelorviitoare.,,

47

Prin exemple din istorie am incercatsd motivez indoielile mele pil.rind echivalenla dintre capacitateade a prezice prin calcul si a infelege. ,,$tii cd in Crecia anticd astronomul Aristarh se g6ndise la posibilitatea ca Soarele sd se afle in centrul sistemului nostru planetar. Acest gAnd a fost insd respins de Hipparh si dpoi a fost dat uitdrii, iar Ptolemeu a pornit de la premisa cd PdmAntul se afld in centru, nemigcat,si a privit traiectoriile planetelor ca fiind compuse din mai multe traiectorii suprapuse,cicluri si epicicluri. Cu acestmod de a vedea sistemul planetar, a putut prezice foarte exact eclipselede soare9i de lund, 9i de aceeateoria lui a fost folositd ca o bazd sigurd a astronomiei timp de peste un mileniu si jumdtate. Dar chiar inlelesesePtolemeu sistemul planetar? Nu cumva abia Newton este cel care a explicat cu adevdrat prin gravitalie miscarea planetelor, Newton care cunogtea legea inertiei gi care a introdus forla drept cauzd,pentru modificarea miscdrii? Nu este el primul care a inleles aceastdmigcare?Asta mi se pare o intrebare decisivd. Sau sd ludm un exemplu din istoria mai recentd a fizicii. La sf6rgitul secolului al XVIIilea, cAnd fenomenele electrice incepuserd sd fie cunoscute mai indeaproaPe, existau calcule foarte exacte referitoare la forlele electrostatice dintre corpurile incdrcate electric,agacum am invdlat din prelegerile lui Sommerfeld. Corpurile erau considerate, ca in mecanica lui Newton, purtdtoare ale forlelor. Dar abia cdnd englezul Faraday a schimbat intrebareaintr-una despre cAmpul de forte, adicd despre repartizarea forfelor in spaliu si timp, a gdsit gi fundamentul pentru intelegerea fenomenelor electromagrretice,care a putut fi apoi formulatd matematic de Maxwell." Otto era de pdrere cd acesteexemple nu erau Prea convingdtoare.Aga cd spuse: ,,In acesteexemple nu vdd decAto diferenld graduald, nu o deosebirefundamentald. Astronomia lui Ptolemeu era foarte bund, altfel nu ar fi rezistat un mileniu 9i jumdtate. Cea a lui Newton nu era nici ea mai bund la inceput, si abia cu trecereatimpului

48

:' ir vdzut cd miscdrile corpurilor ceregtipot fi intr-adevdr l)rcziseprin calcul mai exactcu ajutorul mecaniciinewtorricne decAt cu ciclurile 9i epiciclurile lui Ptolemeu. De l,rpt,ns pot sd recunosccd Newton ar fi fdcut ceva fun,lirrnentalmai bun dec6t Ptolemeu. A dat cloar cl altd n'prezentare matematici miscirii planetare, iar de-a lrrngul secolelorea a avut mai multirl..es." Wolfgang gdseacd acestmod de a privi lucrurile era lrrtusi prea unilateral pozitivist. ,,Eu cred", rdspunse el, astronomia lui Newton se cleosebestefundamental ,,t'i"r t lt'cea a lui Ptolemeu.Si anume: Newton a schimbat modul ,lt' formulare a intrebbrii. El a inceput prin a-si pune rrrtrebdrinu in legdturd cu migcdrile, ci cu cauza lor. El ,r g:isit forla drept cauzd a miscdrilor; iar apoi a descol)('ritcAin sistemul planetar forfelesunt mai simple clecdt rniscdrile.Le-a descriscu ajutorul legii gravitati-eidescol,('ritAde el. Dacdastdziafirmdm cd am intelesmiscarea lrlirnetelorde la Newton incoace,vrem de fapt sd spunem t ,1putem intemeia miscdrile planetelor,carese dovedesc ,r li foarte complicatela o observafiemai atentd,prin ceva lrrirrtesimplu, 9i anume prin forfelegravitatiei,iar astfel h' pulsrn explica. La l)tolemeu,complicatiilemischrilor l,utcau fi descriseprirr suprapuner"i ciclurilor si epici, lrrrilor;dar acesteatrebuiau sd fie pur 9i simplu o.."pl,rlc ca fapte empirice. In plus, Newton a ardtat cd la rrriscareaplanetelor se ir-rtAmpldin esenld acelagilucru r,r lu aruncareaunei pietre,la oscilatiileunui pendul sau l,r tlansul unui 5;iroscop.Explicatia ner,vtonianda sis_ It'rrrului planetar este cu mult superioard sistemului I'lolemeic tocmai pentru c.i in melcanicalui Newton Ir'n()rreneatAt de diferite pot fi aduse la aceeasibazd, si ,urrrmecunoscuta lege .,' ( )tto nu se d 5du incd bdtut. ,,CuvAntul ,.cauzdr,forta rllt,pt cauzd a miscdrii, totul sund foarte frumos; dar, in lontl, prin astas-a fbcut doar un mic pas inainte. Fiincicd l)utem sd ne intrebdm mai departe caie este cavzairetrlru lor'lr'i, pentru gravitatie?Aga inc6t, conform filozofiei tale,

49

migcareaplatretelor va fi ilr mo.l real ((Pede-a intregul" infelearsaabia atunci cdnd vorn cllllt)aste cauza pentru grar,'itatie s.ar.m.cl. trtl i t rfi tti t tt rtt." Wolfgang se oPuseenergicacesteicritici a conceptului t1e,,cauzd". ,,Evicleniputem contilrutr si punem intrebiiri ' Aceastaestebaza oriciirei stiinte. Dar aici acestarguruellt nu e pl'ea potrivit. A intelege Iraturtl insealntril clesigur a deslusi conexiunile clindutrul ei; rr sti cu siguratltaicil lllotl ai ajuns sircunogti angrerrajulei intericlr.Utr a-scutcneil de a sti nu se poate baza pe cunoastereartlrui fcnotnelr singular stru a utrui grup cle fetronreue,chiar clttcas-a descoperitin ele o anume orditre,ci clclaratutrcictitrds-art recunlscut legaturilerclintre cl multituclinerclc fapte ale experictrtei,iar acesteaau putut fi ilrtemeiate pe aceea-si ba2a simpli. Atunci sigurarnlai9i are terneiul tocnraiill aceastirnultitudirre.l'ericolul cle a gresi devil.tccu atAt mai mic cu cAtfetromenelesunt urai diversc si nlri cuprinz,itoare,si cu cAtprincipiul comull pe caresutrtintemeiate ermai simplu. Iar faptrrl ci tnai t.lrziu vor li clescoperite legaturi si rnai cuprinzitoare llu este niciciecurllull corrtraargument." ,,lar tu crezi ch tre puteur increde itr tetlria relativitirtii tocmai pentru c.i leaga in tnocl unitar o rnultiiueJitrecle fapte, clepilcli in electrodinamicacclrpurilor ilr miscare, si le intemeiaz.l pe o baz.i cotnutrd.Deoarecerelafia ur-ritard esteaici simpli ;i maternaticugor clepitruns, sc nargtcr in noi sentimetrtul cd am ,.inteles,'- desi trebuie sti ne obi;nuim cu o semnifica!icnoui, sau mai bine zis schitnbala, a cuvilrtclor ..spa!itr',si .'timp''." ,,Da,cam astae p.irereameat.Saitul clecisivla Newton, ca si la Faraclaype care tocmai l-ai porrrenit,a iost noul mocl de a formuia intrebtirile, si .1repturlll.lrc trortl tnoll ldmuritor cie "a inielege', itrsearntr.i,foartc gctleral vorbincl, sa clefii reprezentari,conceptecll ciirc s.l prlr[i1gs1noagte legdturile dintre o multituclitrtr tle ftrlrolnetreca fiind unitare;iar astainseamni <(acuprillde', cu nril1tea. G6ndurile noarstrese litristesccincl o situatie particr:lard,

;rparenttulburdtoare,estedoar un caz particular al unui intreg mai cuprinzitor, care tocmai cle aceea poate fi l'ormulat mai simplu. intemeiereadiversitdlii col-oratepe ('ceace este simplu si general - sau, ca sd formuldm in spriritul grecilor tdi: a lui ,.mult' pe ,.unul,, - este ceea ce noi desemndm prin "a infeleger".Capacitatea de a prezice prin calcul va fi deseori o urmare a faptului de .r fi intelers,de a fi in posesia conceptelor potrivite, dar rru este pur si simplu iderrtici cu intelegerea." Otto murmurS: ,,Abuzarea sistematicdcle un limbaj rrrventatanume cu acestscop. Nu vdd de ce trebuie sd vorbim at6t cle complicat clesprelucrurile astea. I)aci lirlosim limba astfelincAt sd se referela observatiile nemijItrcite,aproape ci nu pot avea loc confuzii, pentru ci ,rtuncistim ce inseamni fiecarecuvAnt.Iar clacdo teorie rirspunde acesteicerin!e, atunci va putea fi ir-rteleasisi l',iramull,r filozofic." Dar Wolfgang nu voia sd accepte fdrd replicd acest purlct de vederc. ,,Aceastdcerint.i,caresurrdatdt de plauzibil, este,agacunt gtii,subliniati cu precdderede Mach, si uneori se spune c.i Einstein a gdsit teoria relativitifii l)entru ci a urmat filozofia lui Mach. Dar acestmod de ,r trageconcluzii mi se pare o simplificaremult prea mare. I',stecunoscut faptul ci Mach r1u a crezut itr existenta ,rtomilor,pentru ci putea argumenta,pe drept, cb nu pot li observati in nrod clirect.IJar existd multe fenomene in lizica si chimie p€rcare de-abiaacum putem spera sd le rrrtclegem,clupa ce stim cd atomii existd.Aici Mach a fost t'r,iclentindus in eroarechiar de principiul lui, pe care trril recomanzicu atAtainsistenli, si nu vreau sd privesc ,rstaca pe o purd intdmplare." ,,Fiecareface gregeli", ziseOtto impdciuitor. ,,Nu trelrrriesd le ludm ca motiv pentru a reprezentalucrurile intrrrn mod mai complicatclecAtsunt ele.Teoriarelativitdiii r'ltAt ciesimplh,inc6t poate fi inteleasdcu adevdrat.Dar in teoriaatonricdlucrurile aratdirrcddestul de nebulos.,,

50

51

$i a9aam ajuns la a doua temh importantd a discutiei noastre. Dar disculiile asupra acestui subiect s-au prelungit cu mult dincolo de excursianoastrd cu bicicletele si au fost continuate inclelung la serninarul de la N4tinchen, deseori impreruni cu profesorul nostru, Sommerfeld. Subiectulprincipal al seminarului cu Sommerfeld era teoria atomicd a lui Bohr. Aceast.iteorie reprezenta atomul -baz6ndu-se pe experimenteleclecisivedin Anglia ale lui I{utherford - drept un sistem planetar in miniaturd, in al cdrui centru se aflti nucleul atomic ce confine aproape intreaga masd a atomului, c-lesieste mult rnai mic decAt atomul, 9i e inconjurat de electroni, asemdndtor planetelor.Traiectoriileacestorelectroninr"rtrebuiau insd sd depindi de forte si cleistoria lor sau s.i poatd fi modificate cle eventuale influenfe exterioare,aga cum n€r-am astepta la un sistem plarreta4 ci irebuiau - pentru a explicastabilitateaciudatd a materiei fa!d de acliuni clin exlerior - sd fie tleterminate cle ccxrdilii suplimentare care nu au nimic comun cu mecanicasau astronomia in sensul tradifional. De la celebralucrare a lui I'lanck din anul 1900,asemeneaconditii erau numite conditii de cuantificare.Iar acesteconditii acluceauin fizica atomicd acel ciudat elernent dermisticd a nurnerelor despre care a fost vorba si mai sus. Anumite rndrimi calculate pclrnind cle la traiectorie trerbuiausd fie multipli intregi ai unei urrit.iti debaz.d, gi anume cuanta cle acfiune a lui Planck. Asemeneareguli aminteau de obsen'aliile vechilor pitagoreici, conform cdrora doud corzi oscilante sund impreund in mod armonic atunci c6nd, la tensiuneegald, lungimile lor se afld intr-un raport de numere intregi. Dar ce aveau in comun traiectoriile de tip planetar ale electronilor si vibratiile corzilor'/ Incd mai problematic era modul in care trebuia sd fie imaginatd emisia luminii de cdtre atom. l:lectronul emitdtor trebuia sa facd un salt de pe o traiectoriercuantjcd pe alta, iar ener5;iaeliberatd prin acestsalt se regdseaca pachet,numit cuantd de lumind, ir"rradialia emisd. Asemenea reprezentiri nu ar fi fost

lrrobabil luate in seriosniciodatd dacd prin ele nu s-ar fi J)utut explica foarte bine si foarte exact c, serie intreagd tle experimente. Pentru noi, studentii tineri, acestamestecde misiicd ,r rrumerelor 9i succesempiric de netdgdduit era fascinant. | ,irscurtd vreme dupd ce incepusem studiile, Somrnerfeld rrni ddduse ca temd sd trag concluzii clespretraiectoriile t'lcctronilor implicafi si despre numerele lor cuantice,folosind anumite rezultate experimentale pe care le primise .lc la un prieten fizician experimentator.Nu erfost greu, rlirr rezultatul a fost deosebitde straniu. Trebuiasd accept ( il numere cuanticenu numai numere intregi, ci si jumdllti de numere intregi, iar acestlucm contraziceateclria ( rranficAsi misticanumerelor lui Sommerfeld.Pdrerealui Wolfgang era cd poate voi mai introduce 9i sferturi si optipi de numere intreS;i,iar astfel,pAnd la urmd, in mAirrilc mele, toatd teoria atomicd se transforma in far6me. lrrsiiexperimentele ardtau chiar asa,ca 9i cum existenta prrndtdtilorde numere cuantice ar fi fostir-rdreptdfitb,iar ,rtcst lucru nu fdceadec6t sd adauge incd un element cle rrt'intelescelor deja existente. Wolfgang isi pusese o problemd mai dificild. Voia sd vr,rifice dacd intr-un sistem complicat, pentru care se l)llleauincd facecalculecu metocleleastronomiei,teoria Irri llohr 9i conditiile cuantice Bohr-Sommerfeld condu( (,ilu la rezultatele corecte.in discutiile noastre de la l\4iirrchen ne exprimaserdm indoiala dacd nu cumva ',lr('cesele de pAnd aculn ale teoriei nu se reduc la sisteme ,llosebit de simple si clacdnu cumva chiar la sistemul I'ulin mai complicatpe careil studia Wolfgang ar apdrea nr'(()llcorcfanle. lntr-o bund zi, Wolfgang md intrebd in legdturd cu ,rtt'.rstdlucrare: ,,Crezicd existi de fapt pentru electronii ,lirr atomi ceva ce putern numi traiectorie?- I{dspunsul rrrcrrtrebuie sd fi sunat cam intortocheat: ,,inlAt, putem , rlr5,1'1'y3 direct traiectoria unui electronin camera cu ceat,i. I l,rrl luminatd de condensa picdturilor de ceatdaratdpe

52

53

unde a trecut electronul. Daca insd existi o traiectorie a electronului in camera cu cea|6,atunci trebuie probabil sd existe una si in interiorul atomului. Dar trebuie sb recunosccd si eu am inceput sd am indoieli cu privire la asta.I)entru ci noi calculdm o traiectorieconform legilor mecanicii clasicea lui Newton, insi apoi ii conferim, cu ajutorul concliliilor cuantice, o stabilitate pe care nu ar trebui s-o aibd nicioclati conform tocmai acestorlergi;iar cAnd, la emisia de radialie, electronul sare de pe o traiectorie pe alta - si se pretinde acestlucru - atunci preferdm s.i nu mai sFuncm nimic nici rlespre acestsalt, nici desprece faceelectronul:un salt in lungime sau unul in indltime sau altceva la fel de frumos. Asa ci, intr-un anume fel, toati povesteaasta cu traiectoriaelectronului ?n atom trebuie sd fie un nonsens.Dar atunci ce este?" Wolfgang f.lcu ur-rsemn crl capul. ,,Totule intr-aclevdr inspdim.lntdtor clemistic. Dac.iexista o traiectoriea electronului, atunci acestelectron se migci eviclerntpericlclic, Atunci, conform legilor erlectroclicu o anurnitd frecver-r!.i. namicii, rezulti c,1sarcina electric.iin mi-scareperrioclic;i emite oscilaliielectrice,iar astainsealnni pur ;i sinrplu cd este emisd lumind cu aceasti frccvcnli. [)ar se spune cd nici nu poate fi vorba despre asa cevai rlinrpotrivd, frecventade oscilatiea luminii emise se afl6 undeva la mi jloc, intre frecventacorespurrzitonre traiectoriei tl i naintea misteriosr.rlui salt si a celei de clupi sait. 'loate astea sunt in fond nebunie curati." ,,Chiardaci-i nebunie,tot are o metorla", am citat eu. ,,Da, poate. Niels l3ohr pretincle cd acum cunoaste pentru fiecareatom clin sistemul preriodical elementelor chimice traiectoriile electronilor,dar in cazul de fatb noi doi nu credem, dacd suntern sinceri, in traiectorii arle electronilor.Sommerfeld,poate,mai credein ele.$i tcltusi traiectoriaelectronilorin cameracu ceatdpoate fi vazuti bine de noi tofi. I'robabil iot Niels llohr are clreptateintr-un anumit sens;clar noi nu stim incd in care sens."

54

Spre cleosebirec1eWolfgang, eu eram optirnist in privinta unor asemeneaintrebdri, asa c.i arn r.ispuns cam rn ielul urmdtor: ,,Cis€:scci fizica lui lSohre fascinantd, rrrciuda tuturor clificultatilorei. lJo]rrtrebuie s.i fie si el ( ()nsti€rntcd porneste de la prernise care contin contra,lictii, clecinu pot fi valabilerin fornra asta. in plus, .rrc rrrr instinct care nu di gres si stie sti clblina din acestcr I'rcmise contradictrlrii rrn tablou clestul cle veriilic al It'rromeneloratclmice.in ftrrrd, []ohr frllosestemecanica t l.rsici sau mecanicacuantici ata cum un pictor fclktsestc 'fabloul nu e cleterminatde pensul.i I'errsulasi culorile. r,iculori, iar culorile nrr sunt nicioclati reralitatea; clarcind vezi tabloul, precum artisttrl, cu ochii mintii, poti - fie ','itloar impe rfect - si-l reprezinti cu pensula 9i culoriler ,,i pentnr cetilalti . Bohr crrnoastefoarte exact comportarrrcrrtulatonrilorla emisiaraclitrtiei,in proceserle chimice ',,ruin multe alte imprejurhri, iar arstfela ciptitat intuitiv o rcprrezentare a shuctrrriidivergiloratomi; rrn tablou pe r,u'cVr€csil faci inteligibilcelorlaltifizicienicuajutoiui rrrijloacelorirnperfecteale traiectoriilor electrcnilor si , onclitiilor cuantice.Nu e nici mir:ar atAtclesigur cri llohr rrrsusicreclein traiectoriileclectronikll in atom. I)ar e ( ()nvinscleexactitateaimaginilor sale.Iraptul cti pcrrtru ,rtesteimagini nu existi inci un limbaj sau r) exprirn.rre rrratematic.i aclecvate ult e o nenorrtcire.Dimpotrivi, e o tcrndde lucru extrem de tentantti." Woligang rimase sceptrc.,,intAi\.reiu sb n"ri laimuresc ,l,rci premisele clin moclerlull3ohr-Sommerfelcl corrtlucltr r('zultateraticlnalein prclblernala carelucrez. Dacd nu ,,i presinrt c.l a9ase va int6mplo - atunci cel putin stirn ( (' nu funclioneazd,iar astfel facem un pas itrarinte."Apoi r ()ntinudg.lnclitor:,,lmaginile lui Bohr trebuie si fie cumva ,rtlcvdrate.Dar cum pot fi inlelese si ce legi se af-ldin ''Pirtele Ior?" Clcvamai tArziu, clupd o cliscutielungd clespreteoria ,rlornicda lui l]ohr, Sommerfeld mi intreb.i brusc; ,,Ati ,lori si-l cunctastetipe l3ohr persotral?Bohr va tine 1r-r

55

curArrdo.seriede prelegeri la Gottingen despreteoria lui. Sunt invitat sd particip 9i a9 putea si vd iau cu mine.,, A trebuit sd ezit un moment pAna sd rdspund, fiirrdcd o cdldtorie cu trenul p6nd la Gottingen si inapoi ar fi repre_ zentatpe atunci pentru mine o problemd financiarj cle nerezolvat. Poate cd sommerferd i observat expresia fetei mele. in orice caz, a acldugatcd s-ar putea ,."p: J; ;o-r"il_ rile cdldtoriei, iar eu am acceptatimediat. Vara.timpurie a ar-rului 19ZZ imp ctdobise C ottingenu l, o1d;.e_lyl prietenos cu vile si grbclini cle Ia poaleje'--r.,,-.,l telui Hain, cu nenumdrate tuiisuri inflorite, trandafiri si straturi de flori, asa incat fie si .umai strdlucireacadrului indreptbtea numele pe care l-am clat mai tArziu acestor zile: ,,FestivalulBohr,, i1ela GOttingen.lmaginea primei prelegeri mi-a rdmas nestearsdi. imintire.-Amfiieatrur era arhip-lin. Fiziciarrul danez, pe care il recunosteai imediat dupd statura lui cle ,cor-.,dir,,urr, stdtea cu capul ugor aplecat,prietenos si pulin stAnjenit,pe podiumul asupra cdruia se revdrsa prin fereastra deschisd toatd lumina verii de la Giittirrgeri. Boh.t vorbea clestulde i.cet, cu un ugor accentdanez,iar cAnd explica pe rArrdfiecare dintre presupozifiile teoriei salealegeacuvintele cu mare atentie,mult mai grijuliu clecAteram noi obisnuili de la SommerfeLl, iar in spatele celor mai multe fraze for_ mulate cu grijd deveneauvizibile lur"rgigiruri de g6ncluri, din care numai inceputul era formulat, si al cari, capai se pierdea irr penumbra unei pozilii filozofice .uru impresionat puternic. Conlinuiul prelep;eriipdrea nou -_u si ir-racelasi timp cunoscut. studiasem tlioria-lui Ilohr ia seminarul lui Sommerfeld, a;a irrc6t stiam despre ce era vorba. Dar, spuse de Bohr, lucrurile surrau altfel ciecAt I Niels llohr (1855-1962), fiziciar.rclanezcare, prin m.delul s.ir.r at.mic, in care electronii se rote,scpe orbite in jir^rl nucle'lui, a pr'rs bazelc' ..ei prime variante ir mecanicii cui.tice. A jr-rcatr.rn r.l central in interpretarea rezr.rrt.rtel.rr.rrterioare ale teoriei ctrantice, punAncl accent pe nofitrnea cle complementaritate. Irremiul Nobel pentrtt f tzicd (1922). (N. /.) \A

ur gura lui Sommerfeld. Se putea simli imediat cd llohr r:,irrbtinuserezultatelenu prin calcule si dovezi, ci prirr rrrtuitiesi presimtire,gi cd-i venea greu acum sa le aigurrrerrtezein fata inaltei scoli de matematicdde la Cottinge'n. I )trpdfiecareprelegereaveau loc discufii, iar dupd a treia l)rclegeremi-am luat inima in dinti si am fdcut o observirtie criticd. I]ohr vorbise de acealucrare a lui Kramers despre care lirrusemun referat la seminarul lui Sommerfeld,iar la :,lirsit a spus: degi bazeie teoriei au rdmas neldmurite, Prrtem a'u,eaincredere cd rezultatele lui Kramers sunt ( ()rectesi cd vor fi confirmate mai tdrziu cleexperimente. M-am ridicat si mi-am exprimat obiectiilecarerezultaserd ,lirr disculiile noastre de la Mrinchen, si care md fdceau :,,rrnd indoiesc de rezultatele lui Krtrrners.Llohr a simtit ,lcsigur ci aceste obieclii porneau clintr-o preocupare ,rtliincbsi serioasdprivind teoria sa. A rdspuns sovditor, ca gi cum aceste obiectii l-ar fi rrelirristitpufin, iar 1asf6rgituldiscutiilor a venit la mirre :,,inr-aintrebat dacdnu am putea faceimpreun.i o plimbare t lrrpd-masdpe Hainberg,pentru a discutatemeinicdespre rrrlrebarilepusc dc mirre. Aceastdplimbare a avut cea mai puternicd influent.i ,rsupradczvolt)rii mcle stiintificeuiterioarc,sau poatc ,rr trebui sd spun cd dezvoltareamea gtiintificapropriu-zisd ,r inceput abia cu aceastdplimbare. Drumul ne-a cluspe o Plllgqi din pbdure, pe l6ngd mult frecventatacafenea Zrrn-rl{ohns, spre indltimile scdldatein soare de unde se l)utea vedea intreaga panoramd a celebrului ordsel univt'rsitar,dominat de turnurile vechii biserici Sfir-rtiiIoan :,i lacclb,precum si dealurile de pe cerldlaltversant al vdii l,cirre. Ilohr incepu discufia revenind la cele spuse in acea , l i rn ineatd:,,Azi-d imineat.i r-a ti exprimat anumi te retineri l,rlaclelucrarealui Kramers.'frebuiesd spun imecliatci rrrleleg indoielile dumneavoastrd; si cred cd ar trebui sa \,,1cxplic mai pe^larg felul in care md raportez la toate ,rtt'steprobleme.Infond, vb dau dreptatemai mult decAt

57

inchip,iti si stiu foarte bine c.it de p^rclenti trebr-rie 'd firn cAncl si facem afirmatii clesprestnrctura atttmilor. Dali-mi vctiesa vd Fr)\'cstcscce.,,i.lespretistoria acestei teorii. Punctul clepornire rru a fost gandul cd atornul ar fi un sistemplanetar in ntiniatura si ca se pot aplica aici legile astrorr.miei. Nu am l,at .ici,cja tFrnrl'littcrinr aceste reprezentari. Pentru mine, punctul de a fost F1r111i1" stabilitateamateriei, carerinsa, diri perspertiva fizicii cle pAni acum, estepur si sinrplu un niiraioi. I)rin cuv.lntul stabilitateinfeleg ca intotcleaunaapar acelea.si substantecu acelea.si propriet;iti, cd se formeiza aceleasicri-stale, cd au krc aceleasilerg.iturichimices.a.m.cl . Acest lucru trebrrie cleci s"i irrsemne ca si clupd rnulte modif icdri,carepot fi provocatccleinflucnte citerioarc, rrn atotn cie fier rimine irr r_rltirnainstar-rti tot rln atc.rm cJeficr cu aceleasiproprietiiti.Acestlucru estetle neinteles confornrmercanicii clasice,mai alesclacriatonrul ar sermirna cu sisternlrlpltrnctar.i. .atura erist.r clecio tenclintritlc constituire a anumitor forme - folosescaici cuvinti_rl ..forlne' in sensul ccl nrai general -- si rlc rcgenerarei:l acestorforme, chiar ciacaau fost pcrturbate stru clistruse. In Iegatrrriicu accasta,nc-alll Frrteaganclisi la biologie; cdci stal-rilitatea organismclorvii, cctrrstitrrirea celor mai complicatc forme, care existriinsii r-rurnaica intreg, este un f-enorncncleacelasitip. Dar in biolclgieavcln dc-a l:ace cu structuri foarte complicate care se rnoclificain timp, si nu despre e:le as vrea si vclrbirn acum. r\s dori ii t'orbesccleclcamclati numai desprecelermai simple fcrrme pe carc le intilnirn clelairr fizici si cirrmie.Eristcnta rrnor sttbstanterrrritarc,r'xis tcrrt.tc,rrprrrilttrsolirlc, toful sc bazeazd pe aceasti stabilitate .r atonrilor; la fel si faptul cii, cleexemplu, clintr-untub carecontinr,,urr anumit gaz bine cleriinitse emite mereu o ]uminri clc_. aceeasiculoire. irdicd un spectru luminos cu aceleasilinii sperctr.ale. Toate acestelucruri nu sunt cle la sine intelese,ci climpotrivd, par de neinteles claci acceptArnfundamentelelfizicii newtoniene, cleterminismul cauzatlstrict al proceselor, prin caretstareeractuala trelruiesi fie unic detcrntin.rta

58

tlc stareaanterioarasi numai de ea. Aceasttrcontraclictie rn-anelinistit clemulti vreme. I)oateci minunea stabilitatiimateriei ar ii ratnasirtcii rrrultdvreme neiuata in seam.ldacd nu ar fi fost pusa in cviclentdin uliimele derceniiprin utrelerobsen'alii importantede altd naturi. itlanck a g,isit ci energiaunui sistern irtomic se schimbd cliscontinuu, ci atunci cArrd ttlt asenreneasistem emiie energie existti,ca sd spun asa,statii t'u anumite energii, pe care eu le-am numit stiri stationare.Mai tdrziu, I{utherforcl a f.icut experimentcle lui privitoare ltr structura atomilor, careau fost decisivePenlru evoluti:t ulterioari. Acolo, la Manchester,irr laboralorul lui Ilutherforcl, am luat eu crtnctstitrti cle act:t'tstii problernaticd.Pe atutrci eram apr().rpcla l'el cle t6ndr tu clumneavoastrdacum 9i am tliscutal foarte mult cn liutherforcl clespreaselneneaprobleme. ln celedin urmii, Iot in acea perioadd au fost cercetatemaii exact ferri'rrnenelede emisie, s-au misurat liniile spectraiecilracteristicepentru cliferiteleelementeclrimice,iar tJiversele t'xperienJechimicecontin clesigursi o sumeclcniede inforrnatii desprecomportamenhtl atomilor.l)rin toati accast,i ,lczvoltare,la care am participat ahtnci nernijlocit,s-a riclicato intrebarepe careastizi tr-o nrai putern etvjta:cum se leag;i toate acestelucmri?'leoria Flecare am p111p.tt-,, rru incearcdclecAtsa puni in evidenlSacestecotrexiuni. estc cr Dar aceastdmisiune tr-are sorti c1ejzbAtrclai; rnisiunede o cu totul alti tratur.idecAtcelepe carelc itrtAlrrimin mocl obignuitin stiinti.I)entru cd in fizicatle pAni ,lcum,ca si in oricarealti ftiinti a tratltrii,cAtrdsc cloreit r'xplicareaunui nou fetromen,se pruteaincercaatralizalea rroului fenomen cu ajutorul fenomenelorsart legilor cleja ('luroscute.in fizica iitomicd stim clt:jaci acerste cotrcepte ,le pAnd acunl nu \/or fi suficiente.Din cauza stabilitatii materiei, fizica lui Ner,vtonnu p'roatefi aclevdrati ir-r interiorul atomului, ci poate,in cel mai bun caz, rcPrezenta un punct cle sprijin clin cAnd in cAncl.$i cle aceea rricinu va putca exista o clescriererrrtuitiviia structurit ,rlomului, fiirrdci o aserneneadescriere- tt)ctlr(tifrclttnr

59

a fi intuitivd - ar trebui sh foloseascdconceptelefizicii clasice,care insd nu mai pot cuprinde acestefenomene. Cu o asemeneateorie se incearcdde fapt un lucru absolut imposibil. Fiindcd trebuie sA spunem ceva clesprestructura atomului, dar nu avem ur-rlimbaj cu ajutorul cbruia sd ne facem intelesi. Suntem astfel,intr-un anume sens, in situafia unui marinar care a rraufragiat intr-un linut indepdrtat unde nu numai conditiile de viald sunt cu totul altele clecAtcelecu careesteel obisnuit de acasi, ci si limba pe care o vorbescbdgtina;ii ii e complet necunoscutd.El depinde in mod vital cle?ntelegerea cu ce-ilalti,dar nu are la dispozitie nici un mijloc cleintelegere. lntr-o asemenea situatie, o teorie nu poate ,,explicarr,in sensul obisnuit pe care il cunoagtemin ,stiintii.Acum se pune prclblema sd stabilim conexiunile si sd avansim prudent. In acest fel trebuie inlelese 9i calculele lui Kramers, gi poate ci azi-dimineald nu m-am exprimat destul de prudent. Dar cleocamdatdnici nu putem face mai mult." Din acesteopinii ale lui l3ohram simlit cd si lui ii erau cunoscute toate indoielile 9i obiectiile pe care le exprimaserdm noi la Mr"inchen.Ca si fiu sigur cd inlelesesem bine,l-am intrebat:,,Ceir-seamni afunci imaginile atomilor pe care le-afi prezentat 9i le-ati discutat in prelegerile clumrreavoastrddin ultimele zlle, si pentru care ati dat Cum trebuie intelese ele?" 9i argumer-rte? ,,Acesteimagini", rdspunse l3ohr,,,sunt rezultate din experimente, sau, dacd vreti, au fost ghicite din experimente si nu sunt rezultatul unor calcule teoretice.Sper ca acesteimagini sd reprezinte suficient de bine structura atomilor, dar tuuttniatAtde bine pe cAte posibil cu ajutorul limbajului intuitiv al fizicii clasice.Tiebuie sd ne fie clar cd aici limbajul poate fi folosit doar ca in poezie, unde de asem€rneanu se reprezintd precis fapte, ci se creeazdir-r conrstiintaascultitorului imagini si legdturi irrtre g6nduri." ,,Dar atunci cum se pot realiza progrese? Irr ultimd instantd, fizica trebuie sd fie o ;tiintd exactd." ,,Tiebuiesd ne agteptdm", spuse Bohq,,,caparadoxurile teoriei cuantice,trdsdturile ei de neinteles,care sunt legate

tle stabilitateamateriei, sd apard intr-o lumini din ce in ce mai clard cu fiecare noui experientd' Dacd lucrurile se vor petrece astfel, atunci Putem sPeraca, in timp, sd sc formeze noi concepte, cu ajutorul cdrora sd putem reprezentagi acestefapte neintuitive. Deocamdatd insd suntem departe de a9aceva." Ideile lui gohr se legau cumva in mintea mea de cele cxprimate de Ilobert cu ocazia excursiei noastre la lacul Stimberg, gi anume ci atomii nu sunt lucruri. Cdci, degi llohr credea cd poate descrie atAteacletalii din structura interni a atomilor chimici, totugi electronii ditr care se compunea pitura exterioard a atomilor pdreau in mocl cvident a nu mai fi lucruri; in orice caz, nu mai erau lucruri in sensul fizicii dinainte, uncle puteau fi descrisi l'i"rrirezerve cu ajutorul conceptelor de spafiu, vitezd, crrergie,lntinclere.De aceeal-arn intrebai pe l3ohr:,,Dacd structura interni a atomilor poate fi atAtclegreu clescrisd intuitiv, cum spuneli clumneavoastrd,clacdde fapt nici nu avem un limbaj cu ajutorul cdruia sd vorbim clespre irceastdstructurS,atulci putem vreoclatdinlelege atomii?" llohr ezitd un moment;i spuse apoi: ,,Desigur.I)ar conr'omitent va trebui sd irrcepem sd invdtdm ce inseamnd ,.ainlelege"." intre timp mica noastrdplimbare ne dusesepe culmea tcil rndi inaltd a muntelui Flain, la un han carepoate cd :;c cheamd Kehrt pentru cd gi pe timpuri era punctul de l.r care trebuia sd te intorci. De acolo ne indreptardm 9i rroiinapoi citre vale, de data aceastaspre sud, av6nclin llti priveligteadealurilor,pbdurilor sisatelor din valea Lcinen, care intre timp au fost de mult inglobate in oragul propriu-zis. ,,Am vorbit despre atAtealucruri dificile", relud llohr tliscufia, ,,si\'-arn povestit si cum am intrat eu insumi in Ioatd aceastdgtiintS;dar incd nu gtiu nimic despre dumrrcavoastrd.Itdretiincd foarte tAndr.As zice cd a!i inceput t rr studiul fizicii atomice, iar abia apoi ali inr'.ltat fizictr

60

61

|

,,intoarcere" irr limba germand. (N. t.)

rnai veche si alteie. i)robabil ci Sommerrfelcir'-a conclus tle:timpuriu in aceastalume aventuroasda atomilor.Curn ati tlait rdzboiul?" I-tim mdrturisitatunci c6,Ia cei doudzecide ani ai mei, eram abiain al pah'uleasemestrude stuclii,deci gtiaminca ingrozitor cleputin clin fizicapropriu-zisd,si i-an povestit clespreseminarul lui Sommerielcl,unde mi atr.iseserriin mocl cleosebit tocrnai cornplicatiile $i neclaritatile clin ieoriacuanticd.l-ammai povestitci pentm serviciulmilitar fusesemprea tAnir, iar din familia noastrd numai tatil meu fusesepe front, in Franla, ca ofiter de rezervi; ci ne f.icuserrimmulte griji clin pricina lui, dar serfirtclrseserinit in 1916;cir in ultirnul an de rizboi, ca sti arn ce m6nca, lucrasemca argatintr-o gospocldrietir.ineasctiditr tinutul prealpin al Bavariei. Ci, in afara de toate acestea,la Miinchen asistasemla lupterlerevolutionare. Dar in rest fttsesemcnrtat cle rizbrtiul propriu-zis. ,,As clori si aucl mai multe cle la clurnnear'oastri", spuse Bohr, ,,siastfeI si afln cAteceva despre srtuatiadin tara dumneavoastrd,pe careo cunoscirrci atAtcleputin. Si clespremiscarca cle tinerret,despre care rni-arr vorbit fizicienii cle la Cijttingen. Trebuie sd ne vrzitati oclat.ila Cclpenhaga,poate chiar pentru mai multi vreme, ca si putem facc fizica irnprcrrni. Atunci vi voi arirtasi mica noastrii fara si rr.i voi provestidespre istoria ei." CAnd ne apropiam cleprimele casec-linoras, cliscutia se incireptd asupra matematicienilorgi fizicienilor din Ciittinger-r,asllpra Iui Max l3orn,JamesFranck, Ilichard Cottrant si lfavicl ililbcrt, pe care eu c]e-abiaii cunoscusem in acelezile, si am vorbit despre posibilitateaca si eu si-mi fac o parte a studiilor la Cdttingcn. Astfel, viitorul imi aphreaplin de sperantesi posibilitifi, pe care, aflat pe clrurnul citre pensiurreametr ciupi cc-l conclusesempe Bohr acasi, rni le inchipuiarn in crrlorile cele mai r,'ii.

62

4

iNTTATAN4IN'rE STISTONIE POI,TTICA DESPRI,, (11)22---192'+\

V,rr-a anului lgTTseilrcheie pelrtru rnine cu o experienti s't i'rtl lrrslri.Profesortll meu Sommerfelclimi prtll='rtsesc Cerdin r,,rrtela AclunareaCercettittlrilorsi Medicilor si ,,r,,,ria,desf.iguratala L,eipzrg,rttrclel:'insteitrar''ea tilrii ,,,,.r.lit prelegerilepriniipale despreteoritrrelativitatii Tat.il meu irni fticusecaclouun llile:tclus-intors 1,,.''',.,ra1e. , i.' la Miinchelr 1a Leipzig, si rnd bucuram ci-l voi tluzi relativititii in pe:rsoan'1'.Dupi 1,,'ilcscoPeritorulteoiiei ,,' .rr. ajuns la Leipzig,,amtras la utra clin pensiutrilc cele rrr.tiiefdne,i. cei mai sdraccartieral or.9ului, fiilrclctitru-mi itr clidirea u.cle tl'ea loc l).lcam pernritece'a mai b'.. , ,rrrlerin'tirnt-am irrtAlnit cu cAliVaclintre tincrii fizicieni careii cunoscusemla Ciittinggn, ]-a,,Festivalul llohr"' l)(' j,, ,r"t-u* interesatcleprerlegerealui Eitrstein'care trcbuia ',,riribd loc peste cate;a ore, chiar in sctrraaceleiasizile f\4ir ltrapato anul'Ile tensirtneti atnrosferelgellerale/ pe ( ,u'cla inceput nu mi-o puteam explica;clar simleam c' ,riti totul eia altfel clecAifuscse la C'tti'get-t. in tirnpul l,tlnas p6na la conferin!5 ln-am dus si t'izilez monurrrrrrtul Ildtiliei N atiuniitlr, la adaptlstuI chruia,itrfometat ,,robosit clupa lunga calatone cu trenul, T-oT intttrs in r,rrbi gi am aclormii. Atrr fost trezitbrusc cleo tAnaratata r,u'erld bombarclacu prune. S-aasezataptli iAngamine md ',r - ca s5-mi potoleasca furia, cltrr si fclatneacare ei' cogul din - mi]a oferit fructe la cliscretie rr)[)lesea .l)relegerea lui Eirrsteirrar,ealoc itrtr_osal.i mare unc]e '.r' putea-intra,ca ilrtr-cl sald de teatru, pritr multe usi

63

laterale. CAnd am vrut sd intru printr-o asemeneausd laterala,un t.ilrir, .lcspre carc arrlaflat mai larzju cd era asistentulsau studentul unui cunoscut profesor de fizicd de la o universitate din sudul Cermaniei, mi-a pus in mAn.i un biletel rosu, tipdrit, carecontinea un avertisment impotriva lui Einstein gi a teoriei relati'ititii. pe bilet scria cd aceastdteorie contine speculalii complet neconfirmate care,prin reclama ziarelor evreiegti,complet strdind spi_ ritului german, fusese supraestimat6 fhid acclperire.^in primul moment am crezut c.i biletul este opera vreunui nebun, agacum apar din c6nd in cArrclla n"if"l ,1" conferinfe. CAnd insd am aflat cd profesorul de fizic.i onorat si cunoscut prirr importantele sale lucrdri de fizicd €xpe_ rimentald, de care pomenise deseori si Sommerfeld la seminarul sdu,era intr-adevdr autorul textului de pe acel bilet, u-nadintre sperantelemerlecele mai importante s-a spulberat. Fusesemconvins cd mdcar stiinta putea fi finutd departe de cerfurile politice, pe care le cunoicusem atAt de bine in iimpul rdzboiului civil la Mrinchen. Acum irrsd vedeam cd insdsi viafa stiintificd putea fi infectatd gi denaturatdde patimi politice maligne,pe drumul ocolit al actiunilor unor oameni bolnavi siu cu caractereslabe. In ce priveste continutul biletului, efectul lui a fost cd am renunlat la toate retir"rerilepri'incl te.ria relativitdtii generale, pe care Wolfgang mi le explicasecu diferite o"cazii, si cd dirr acel moment am fost ferm convins de adevdrul acesteiteorii. Pentru ci inv.ltasemdernult, din experienta mea in timpul rdzboiului civil din Mrinchen, ci nu ai voie sd jucleciniciodattio migcarepolitici dupd scopurileei, pe care le declari sus si tare si poaie chiar clbrestesd le atingd, ci numai clupi mijlouc"l" p" care le foloseste pentru a atinge acestescopuri. Mijloace de proastd calitate nu doveclescdecAt cd ingisi inifiatorii rru mai cred in puterea cle convingere a tezei lor. Mijloacele folosite in cazul de fald impotriva teoriei relativitdtii cle cdtre un fizician erau si de proastd calitate lipsite clesubstanld, -si incdt era evident cd acestadversar nt-.semai putea baza

64

pe contrazicereateoriei relativititii cu argumente gtiintifice. Dupd aceastddezan-rdgire, nu am mai fost in stare sir urmdresc cu atenlie prelegerealui Einstein 9i nici nu irm mai lirrut sd fac cunostinld cu Einstein prin interrnediul profesorului Sommerfeld. M-am intors la pensiuneamea cu un sentiment apdsdtor;acolo am constatat ci intre timp tot ce aveam cu mine, rucsacul, lenjeria si rrn al doilea costum, totul fusese furat. Noroc cd mai .rveam biletul de hen in buzunar. M-am dus la gard si ln-am urcat in primul tren spre Mrinchen. Pe clrum am lirst cuprins cledisperare.$tiam cd nu-l pot impovdra pe tirtdl meu cu marea pierdere financiar5. CArrd, ajurrs la Mtinchen, nu i-am gdsit nici pe pdrinti acasd, m-am tlus sd-mi caut de lucru ca tdietor de lemne in parcul liorstenried, o zorrdimpdcluritd din sudul oragului.Acolo, irr pddurea de molid, o mullime de copaci fuseserddistnrsi de gAndaciicareatacdscoarla,a9ac.i trebuiau tdiati, iirr scoarlatrebuia arsd.Abia cAndam cdgtigatdestui bani ( il sd pot inlocui pierderea finarrciardsuferitd m-am intors l,r llzicd. Am povestit aici intregul episod nu pentru a aduce tlirr nou la lumind intAmpldri neplScute,pe care ar fi mai Irirrer sd le ldsdm in uitare, ci pentru cd a jucat un anume lrrl mai I|rziu, in discutiile mele cu Niels l3ohr,precum :;i irr felul in care aveam sd privesc spaliul periculos dintre stiintd si politicS. La inceput, cele petrecute la Leipzig rrri-au ldsat un gust amar de profurrcld dezamdgire si rnrloieli cu privire la sensul stiinlei in general. Dacd nici ,rici,in stiinld, nu era vorba de adevdr, ci de o luptd de rrrlcrese,mai merita sd te ocupi cu ea? Amintirea plimI'i'rriiprin Hainberg a fost insd mai puternicd clecataceste :,lirripesimiste,gi mi-am pdstrat sperantacd invitafia atAt rlt'spontan ficutd de Ilohr se va implini cu adevdrat 9i r',1va duce la o lungd sedere la Copenhaga,cu multe , I iscutii interesante. I'Andsd-l vizttez lJohr a mai trecut insd un an si jirnrl, l,rtc, timp in care am studiat un semestru la Cottingen,

65

mi-am scris lucrilrea de doctorat clespre stabilitatea curentilor in fluide, mi-am clatexamenul cle absolvire la Miinchen si am lucrat un semestruca asistental lui Bom la Gottirrgen. ir-,r,acanta cie Pagte a anului 192.1m-am imbarcat in sfArsit pe bacul de la Warnemiincle carertrebuia sii ma clucain Danemarca9i m-am bucurat pe drum de spectacolulbdrcilor cu p6nze si velierelo4 intre care bdtrAnii veterani cu patru catargesi plini de pa16me,care impAnzeaupe atunci Marea Baltic;.I)rimul i{dzboiMonclial aruncase pe fundul rndrii muite vapoare cu aburi; vechile veliereau fost din nou puse pe apd, iar cdldtorului pe mare i se ofereaun spectacolpitoresc, ca acunt clsutti cleani. La sosiream avut mici clificuliifi cu bagajul, dificultaf pe care,rrevorbind claneza,le-am depisit cu greu. Dar cAnd am spus ca md clucsd lucrez la institutul profesorului Niels l3ohr,acestnume mi-a deschistoate usile si in cel mai scurt timp au fost inldturate toate obstaccllele. Astfel m-am simtit clin primul moment ocrotit c1eurra dintre celemai putemice personaiitatiale acesteitdri mici si prietenoase. Cu toate acestea,nu mi-a fost usor in primele z.jlela institutul lui Bohr. Md vecleam confruntat cu un mare numdr de tineri strilucit inzestratidin toate tdrile lumii, care imi erau cu mult supericlri in privinla cunoasterii limbilor strdinesi a manierelorelegante,si careerau mult mai temeinic instruiti ir-rstiinla noastrd decAt eram eu. Chiar si Niels Ilohr venea rareori la mine; avea mult cle lucru cu aclministratiainstitutului si mi-era clar ch nu pot avea mai multe drepiuri asupra timpului sdu clecAt oricare alt membru al institutului. Dupd cAteviizile insi, vcni la mine si ma intrcba clachsunt r.'l irpur si-l irrstrtesc inh-o plimbarc clecirrcizilc pe insulaSjiiiland.La irrstitut nu prea aveam prilejul pentm cliscutiigenerale,itrr el siar dori sd mi cunoasc.i cu adevirat. Asa cd arn pornit in doi, cu rucsacurilein spinare. Mai irridj cu trimvaiul pAnd la marginea de nord a orasului, apoi pe jos, prin asa-numita grddind zoologici, un fost domeniu de

66

vindtoare cu un mic castetlla mijloc, Eremitage, si cu mari turme de cdprioarersi cerbi in luminiguri; apoi plimbarea t'ontinud mai departe, spre nord. Drumul ne concluse rrneoride-a lungul coastei,alteori mai in intericlrul !inutului, prin pdduri si pe lAngdlacuri,carein aceaprimdvard lirnpurie se zdreau prirrtre tufisurile abia inverzite si pe rnalurilecdroracaselede vard dormeau cu storurile trase. l)iscutia noastrd se indrepti curArrd spre situatia clin (,ermania, iar Bohr dorea sd afle despre intAmpldrile la t'areluasem parte la inceputul Primului Itdzboi Mondial, t u Z€ccani in urma. ,,Mi s-a povestit deseori c-lespreacele zile de la incelrrrtul rdzboiului", spuse tlohr. .,Itrietenide-ai nostri au Iostnevoifi sd cdlStoreascd prin Cermania in primele zile ,rlc lui august 7914 si ne-au vorbit, cu surprindere si spaimd,despreuriasul val de entuziasmcarc a cuprins irrtregulpopor german. Nu e ciudat ca un popor sd plece lir rdzboi intr-o stare de entuziasm, cAnd ar trebui sd stie toatd lumea cAte sacrificii cumplite va cere rdzboiul, si ,lt'la aliati si dc la dusmani, cAte ncdreptah vor lovi ,rrnbeletabere?Puteli si-mi explica!i acestfenomen?,, ,,in vremea aceeaeram un elev del.Zani",am rispuns ,'rrprobabil, ,,9iimi formam pirerea ascult6ndce vcr.beau l,i-rrinfiisi bunicii. Nu cred cd termenul
67

si Austria formau dirrtotdeaunao unitate,iar asasinarea printului FrernzFerdinand si a sotieisaleclecdtremembrii unei corrspiratii s6rbe era pentnr noi in mod eviclent o nedreptater.Asa incdt trebr,riasi ne ap.ir.im, iar aceastd deciziea fost luati, clupi cum am spus, clecei mai multi oanrenidin tara troastrd,cu toati inirna. Cii o asemeneapomire comutri are ceva ametitor, ceva misteriossi iratiorral,esteprobabil ader.hrat.Acestlucru l-am triit si eu cu octrziaacelui 1 august 191,1. Cilitoream in aceazi cu pbrinfii de la Munchen la L)snabrrick,unde tatril rneu trebuia s;i se inroleze in calitate de cdoitan in rezervh. Pretr-rtindcnigiirile erau pline pin.i Ia iefuz cle oarneni care strigau, alergau care incotro, vorbeau agitafi; trenurile de rnarfh uriase erau irnpoclobite cu ghirlerncle si crengi,,sise umpleau de soldati si arme. Femeri tinere gi copii stateau p6nd in ultimril rnoment lAngd vag{-}ane; sercinta si se piAngerapAni cdncltrenurile pirtis€)augara. Sc putea vorbi cu oameni necunoscufi, ca si cum i-ai fi stiut cleani de zile; fjecareajuta pe fiecare,atAt r.it putea, iar tc-rirter giinrlrrriletse incireptau spre destinul corrlun, carc)era acunt al nostru, al tnturor. LJir"reinteles c.i nu vreau sd gterrgaceasti zi dirr viata mea. Dar - md intreb --avea aceasti zi rle rrecrezut,cleneirrchipuit, per care n-o poti r-ritanicioclati, ceva comul) cu ce€race se numestesimplist entuziasmde rdzboi saiuchiar bucuria rizboiuluii' Nu stir: si cred ci toate acesteaau fost interpretategresit dupir sfArsitulrizboiului." ,,Tiebuie si irrterlegeti",spuse l3ohr, ,,ci noi, in mica noastrd |ari, privirn cu totul altf-elacetster probleme foarte delicate.imi permiteti sI incep cu o obsen'atie istoricd? Pclatecd sporireaputerii la carerCemr;rnia n ajuns in secolul trecut a avut loc, intr-un anume l'el,prea usor. A fost intAi razboiul impotriva tdrii noastredin 1864,care a ldsat la r-roimulth amdrdciune, apoi victoria asupra Austriei in 1866 si asupra lrranteriin 1870. Pentru germani, toate acesteatrebuiesd fi ardtatcd poti fduri cAtai clipi din ochi, ca sd spun asa,un mare imperiu central-european.Dar

68

,rcestlucru nu poate fi atAtde sirnplu. Chiar dacd violenla l)are inevitabili pentru a itrtemeia irnperii, trebuie in lrrimul rAnd sa c6stigiinimile multor oameni pentru noua Iormd de comunitate. Acest lucru nu le-a reusit, in mocl t'vident, prusacilor,in ciuda clestoinicieilor; poate fiindc.i rnodul lor de viald era prea clur, iar concerplialor derspre ,lisciplind n-a fost infeleasade oarnenii clin alte tdri. Cerrnanii au obsen,atprobabil prea tArziu cd nu-i mai puteau t onvinge pe altii. A9a incAt cotropir^eaBelgiei, o tard micd, trcbuia sd apard ca un act cle agresiune ce llu putea fi irrdreptdtit in nici un fel de asasinareaprintului tnosterritor austriac. l3erlgieniinu aveau nimic in comttn cu acest ,rtentat,si nici nu erau parte a vreunei aliante impotriva ( iermaniei." ,,Desigur cd r-toi,germanii, atn comis foarte multe rrcdreptdliin acestrdzboi", a trebuit sd recunosc,,,asacum irtr fdcut si clusmanii nostri. Aga curn in orice rizboi se comit foarte multe nedreptili. Trebuie sd recunoscsi cd singura instantd competentdin acestcaz, adici istoria Itrmii, a decis impotriva noastr.i. In rest, sunt prea t6nir pentru a aprecia carc:politicieni si in ce mometrt au luat tlecizii inclreptalite sau gregite.I)ar sunt aici c'louhintrebiri care se referh rnai clegrabi la aspectul omenesc al .rcesteipolitici 9i c;rrem-au nelinigtit merer.r.Mi-as clori rnult sd gtiu ce creclefi despre ele. Am vorbit ciespre izbucnirea rdzboiului gi despre faptul c.l in prinrele ore si zile ale rdzboiului lume:aera metamorfozat.i.N4icilegriji c'otidiene,care pAnd atunci ne apisasera,au clispirut. lielafiile persotrale care fuseserhin centml vielii pAni .rtunci, cum ar fi cele cu pdrintii 9i prietenii, deveneau rrcimportanteiu corup.rraliecu relalia generald,devenitd Ioarteclirecti, cu tofi oamenii careinclurau acelasidestin. C'asele,strdzile, padurile, totul ardta altfel c1ec6tinainte si, ca sd-l citez pe Jacobl3urckhardt,,,chiarcerul avea altd rruant.l>.Prietenul mert cel mai apropiat, un vhr din ()snabrtick car€)era cu cAliva ani mai marerdec6t mine, ir clevenitsi el soldat. Nu mai stiu dac.i a fost inobilizat

69

sau s-a inroiat voluntar. Aceastd intrebare nici nu se punea. Marea decizie fuseseluatd, orice bdrbat apt fizic deveneasoldat. Prietenul meu nici nu s-ar fi gAndit sd-si cloreascdrdzboiul sau sd participe la vreo cucJrire pentru Cermania. $tiu acestlucru din ultimele noastre discutii dinaintea mobilizdrii lui. La asemenealucruri nu se g6ncliser-ricicum,chiar dac.i era convins clevictorie. Daistla cd acum se cerea sacrificiul vielii; acest fapt era valabil genfu el 9i per-rtrutofi ceilalti. Poate ci pre] de-o clipd, in adAncul inimii lui, a fost profund inspdimAntat, flar apoi a spus ,.dar,,ca toli ceilaiti. Dacd as fi fost mai mare cu cAfiva ani, probabil cd m-ag fi aflat 9i eu in aceeasi situalie. Prietenul meu a cdzut apoi pe front, in Franta. Ar fi trebuit oare sd creaddcd toate acestean-aveau sens, cd erau o iluzie, un entuziasm fdrd rost, cd aceastdcerinth de a-ti da viala nu trebuia luatd in serios?Ce instanta avr,.r dreptul sd spuni a9aceva?I{atiunea oamenjlor tineri, care nu poate pdtrunde toate dedesubturile politicii si aude numai despre fapte disparate, greu de infeles, ca (asasinat la Sarajevo,,sau <(invaziein l3elgia>?,, ,,Md intristeazd mult ce-mi spuneli", raspur-rsel3ohr, cred cd inleleg foarte bine. Poateci acestitineri plecati -gi la rdzboi, convinsi cle dreptateacauzei lor, au simlit una dirrtre cele mai mari fericiri pe care le poate trdi un om. $i rru existd nici o irrstarrtdcare ar mai putea spune in momentul clesprecare ati vorbit. Dar nu e oare acesta un adevdr cutremurdtor? Acea pornire pe care ati trdit-r-r nu seamdndizbiior cu ce se intdmpld toamna, cAnclpdshrilc calitoare sc aduna si porne'lc sprc sud? f\ici una dintre acele pdsdri nu giie cine hotdrdgte cdldtoria spre sucl sau de ce are loc cdldtoria. Dar fiecare in partb e cuprinsi de agitalia generald,de dorinta de a paiticipa, de a putea zbura impreund, chiar dac.i p" ,t-r"lu zboiul le duce la catastrofS.Pentru oameni, miracolul acestur fenomen este cd, pe de-o parte, e evident neliber, ca un incerrdiu in pddure sau ca orice fenomen legic din naturd, iar, pe de altd parte, genereazditr fiecareindi'r,id pe care

il cuprinde sentimentul extremei libertdli. TAndrul care Participi la aceapornire generalda scuturat de pe umerii si"ritoatd apisarea grijilor si necazurilor cotidiene. CAnd sc pune problema vietii si a mortii nu mai conteazi micile irrcloielicare iti limitaserd viata 9i nu mai trebuie sd tii scamade interesesecrtndare.CAnd e urmdrit numai un singur tel, victoria, cu toat.i ddruirea, viala apare mai simpla 9i mai transparentdca niciodat.l.Cred cd nu existh o clescrieremai frumoasd a acesteisituatii unice din viala al lui trrruit6ndr decAtcAntul cildretilor din Wnllattsfcirr viafa-n clacd Schiller.Cunoagtef;desigur versurile finale:"Si jtrc n-o clai, nicicAnd r.'iatan-ai s-o ai>. Acesta e purul ,rrlevdr.Dar tocmai cle aceeatrebuie sd ne strdcluim, pe tiit putem, sd evitim rdzboaiele;9i cle aceeatrebuie sd 'irrcercdm sa impiedicdm aparitiasituatiilor tensionatecare gcnereazi rizboaiele. in sensul acesta,poate fi de pilda rrn lucru bun ci noi ne plimb.im acum impreund aici, in l)anemarca." ,,As dori s.i vd mai pun si a clouaintrebare", am conlirruat eu cliscutia.,,Vorbeafidespre clisciplina prusaci, l)c care oamenii din alte t.iri n-au apreciat-o.Eu insumi ,',n crescutin Cermania clesuclsi cleaceea,ca traditie si obiceiuri, gAndescaltfel dec6t oamenii care )ocuiesc,s.i spunem, intre Magcleburgsi Kdnigsberg.Dar acestelinii tlc conduitd ale viefii prusacc,supunercainclividului fatd tle intereselecomune, modesiie in rriata privatd, cinste :,i incoruptibilitate, cavalerisrn,indeplinirea cu punctu,rlitatea ciatoriei,toate acesteam-au impresionatprofuncl. ('lriar daci unele forte politice au folosit abuziv aceste principii, totugi nu le pot subaprecia.I)e ce,de pildd, compatriotii dumneavoastrddin Danemarcasimt altfel?" ,,Eu cred", spuse Llohr, ,,c.1putem recunoagte fara rrrcloiald valorile acestuimod de-a fi prusac.Dar noi vrem :,;ilisdm indiviclului, planurilor si intentiilor lui, mai mult sl)atiu de migcaredecAtpermite modul de-a fi prusac. Ner l)utem alStura unei comunitdli numai atunci cAnd e o t ornunitate de oameni foarte liberi, fiercarerecunoscAncl

70

71

cleplin drepturile celuilalt. Libertatea si indepenclenta fiechruiarresunt mai de pret decAtputerea carese obfne prin disciplina unei comunit5li. Este atAt cle ciuclat cd asemeneaforme de viald sunt adeseadeterminate de figuri istorice exemplare, care de fapt nu mai supravietuiesc decAtca mit sau legerrdd,dar repreziniSincd o mare fortd. Modul de-a fi prusac s-a format, cred eu, dupd imagirrea ordinului cavalerilorcareau depus juramintele monahale de sbrbcie, castitate 9i ascultare; care propagi in'r,dt.imintele cregtinein lupta impotriva necredintei si cleaceea se afld sub ocrotirea lui Dumnezeu. Noi, in Danemarca, ne g6ndim in schimb la eroii legendei din lslancla, la poetul si luptdtorul Egil, fiul lui Skallagrim, care deja la vdrsta de trei ani, impotriva dorintei tatdlui, a luat calul din grajcl si a cdldrit pe urmele lui multe mile. Sau la inteleptul Njal, care era mai drept dec6t toti ceilalti birbati din Islanda si cdruia i se cerea sfatul in toate pricinile. Acegtibdrbati sau inaintagii lor plecaserdin Islanda pentru cd nu voiau sd fie sub jugul regilor norvegieni, deveniti din ce in ce mai puternici. Nu puteau suporta ca un rege s.l le ceard sd participe la un rizboi pe care il hotdr6se acelre5;e,si nu ei insisi. Erau oameni curajogi si rdzboinici, si md tem cd trdiau din piraterie. Dacd cititi legenclele, veti fi poate gocatsd vedeli cAtelupte apar, cAli oameni sunt ucisi. Dar acegtibdrbati voiau mai ales sd fie liberi, 9i tocmai de aceearespectaugi dreptul celorlalf de-a fi la fel de liberi. De luptat se luptau pentru proprietate sau pentru onoare,nu pentru puterea asupra altora. Desigur, nu se mai gtie prea bine in ce mdsurd acestelegende se bazeazd pe fapte istorice. Dar in acesteclescrierisumare, cronicdregti,ale celor petrecutein Islandastd o mare fortb poetich si de aceeanu e de mirare cd acesteimagini mai determind 9i in ziua de azi idealurile noastrede libertate. De altfel si viata din Anglia, unde normanzii au jucat de timpuriu un rol important, a fost marcatd de acestspirit de independen!6.Forma englezdde democralie, spiritul de fairplay, ca 9i respectul fati de idealurile si interesele

celuilalt, inalta valoare care se acordd dreptului, toate lrrcrvinprobabil din aceasttisurs.l. Dacii englezli auputut l'riuriun mare imperiu mondial, acestetrdsdturi au jucat tlesigur 9i ele un rol important. l3ineinleles,in unele cazuri iru folosit violenfa, ca vechii vikingi." intre timn se fdcuse clupa-masl. I)rumul rrostru ne conduceafoirte aproape deJcoa-sta, prin mici sate clepescari, si puteam zdri dincolo de Oresund, in lumina amurgului, coastasuedezd,care se apropie aici clecea clanezd la c6tiva kilometri. CAnd am ajuns la l{elsingiir, incepuse sii se intunece. Am mai vizitat totusi parcul castelului Kronborg, care domini Oresuncl in partea sa cea mai ir-rgustd,si unde se inalld incd vecirilc ziduri, mdrturie a trneiputeri de mult apuse.Bohr incepu si-mi povesteascd istoria castelului.Fuseseconstruit de Frederik al Il-leraai I)anemarcei spre sfdrgitul secolului al XVIlea, in stilul Iienasterii olancleze.Zidurile inalte si bastionul foarte irraintat spre Oresund aminteau cle faptul c.i aici se mai exercitaseforta militari. Cazemateleau mai fost folosite in secolul al XVll-lea drept inchisoarepentru prizonieri irr timpul rdzboiului cu Sueclia.Dar cAncl,in lumina apusului, stdteam l6ngd vechile tunuri si priveam ba spre velierele de pe Oresund, ba spre inalta cl.idire renasc'entisti,am simtit clar armonia ce poate izvori clintr-un Itrc unde batdlia fusese dusi paria la capdt. Se simt incd forlele care odinioari i-au impins pe oameni unii irnpotriva altora, au ciistruscoribii, au tAcut sd rdsune strigdtede victorie sau urlete de disperare,dar in acelasi limp se simte cd ele nu mai sunt periculoase,nu mai tletermind sau distrug cursul vielii. Se simternemijlocit, irproape fizic, linistea care s-a pogor6t asupra tuturor ircestora. De castelulKronborg,sau mai exactde locul unde se inalld,estelegatdsi legenclalui Hamlet, priniul clanezcare ir innebunit, sau cloar s-a prefdcut, pentru a scdpa de lrnenintarea unchiului sdu ucigas.Bohr vorbi despre el, irpoi spuse:,,Nu e ciudat cd acestcastelparcd devine altfel

72

73

cAnd ne g6nclim cd Hamlet a trdit aici? Din perspectiva stiintei noastre,am crede cd acestcastelconstd din pietre; formele in care arhitectul le-a asezatne bucurd. Pietrele, acoperisulirn'erzit derpatina vremii, sculpturile de lemn din biseric5,toate acesteareprezinti intr-aclev.ircastelul. Nimic din ele nu se schimbd cAnd afldm cd Hamlet a trdit aici, si totusi devine un alt castel.Deodatd,ziclurile si forturile vorbesc alt.i limbd. Curtea castelului clevine lumea intreagd, un ungher intunecat amirrtegtede irrtunecimea clin sufletul omului, parc.i auzim intrebarea
,,Potsimfi si eu asta", am rdspuns, ,,\,dzlnd, de pilcld, expresiapescaruluipe care l-am intAlnit azi-dimineala. Am observat cd privirea oamenilor este indreptatd spre larg si e foarte linistitd. La noi, in munti, lucrurile stau irltfel.Acolo privirea seinalli pestedetaliileintAmpl6toare tlin imediata apropiere, peste diferite formatiuni clerst6nci sau vArfuri lnzdpezile, direct spre cer. Poate de aceea oamenii sunt la noi at6t de veseli." ,,La noi, in Danemarca, existd un singur munte", continud Niels Bohr, ,,si acela are 160 de metri indltime. Si pentru cd e atAtde inalt il numim "Muntele din Cer>. C'irculd o poveste clespreun clanezcarrevoia sd-i arate rrrruiprieten norvegian acestmunte, ca sd-l impresioneze cu peisajul nostru. Se spurre cd oaspeteles-a irrtors insh rlispretuitor -sia zis: .A9a ceva noi numim in Norvegia o gaurd.> Sper c.i nu sunteti la fel de sever cu peisajeie rroastre.Dar mai povestiti-mi despre excursiile pe care lc facefiimpreund cu prietenii dumneavoastr.l.M-as bucura sir aflu cum se desfdsoardacestedrumetii." ,,Suntem cleseorimai multe sdptimdr-ripe drum, pe jos.De pildd, vara trecut.iam parcurs- pe jos - clrumul tlc la Wrirzburg, prin l{hiin, pdni la marginea suclici a Munlilor Harz si de acolo prin Jena si Weimar inapoi, slrdbdt6ndpddurea Turingiei pAndla l3amberg.CAnd vrerneae destul de caldd,clormim pur si simplu in pddure srrb cerul liber, dar mai acleseain cort, iar c.lnd vremea tlevine din cale-afardde rea,si in fArr,la tdrani. Uneori, t a sd avem parte de gdzduire, ii ajutdm pe tdrani la cules, i,rr clacdmunca noastrdse dovedesterodnicd, putem primi tlrept recompensi multi m6ncare.Altminteri, ne pregritirn de-ale gurii singuri, de cele mai multe ori in pidure, la focul de tabdrd, iar seara citim cu glas tare povesti la Itrmina focului sau cAntdm din voce, ori la instrumente rrruzicale.Multe cdntecepopulare vechi au fost aclunate rlc cei din miscareade tineret, cAntececare mai tArziu au Iost rescriseca piese corale pe mai multe voci, cu acoml)aniamentde vioard si flaut. Ne place sd cAntdm muzica

74

75

asta, iar uneori sun.i foarte frumos, chiar daci interpretareamuzicalailasd de dorit. Poateci ne visdm in rolul cavalerului rdtdcitor din Evul Mediu tArziu si comparim catastrofa ultimului rd.zboisi luptele interrre caie i-au urmat cu haosul fdra speranti al I{Szboiului cle Treizeci de Ani, in a chrui epoc.i de mizerie se pare c.i s-au niscut unele clintre aceste minunate c6ntece populare. Sentimenful de inrudire cu acele vremuri pare sd fi cuprins tineretul din multe pirli ale Cermaniei in mod cu totul spontan. O datd m-a oprit pe stradi un tAndrnecunoscut gi mi-a spus sd vin in Altmrihltal, unde se adund tinerii intr-un vechi castelmeclieval.$i inh-aclevdr,oameni tineri din toate zdrlle s-au inclreptat in mare numdr cdtre acest castelPrunn, carese afla intr-un loc foartepitorescin Jura FranconS, domin6ncl clin vArful unei st6nci aproapeverticale valea Altrnrihl. Cu acea ocazie am simtit cd m-au cuprins din nou fortelecarepot izvori dintr-o comunitate format.i spc.rntan, asacum \'-am spus ieri ci s-aint6mplat pe 1august1971. Altminteri, aceastdmiscaretle hneret are foarte pufin irr comun cu problemele politice." ,,Yia,tape careo descriejipare foarte romantic.isi chiar ar puteranastedorinta de a participanemijlocit.Pe alocuri, mi se pare cd imaginea clominanti a cavalerului,clespre carevorbeam ieri, apare clin nou. Dar la dumnear'.l.rstra se cere sd clepui un jurimAnt dacd vrei sd te aldturi grupului, asa cum se intdmpl.i la francmasoni?" ,,Nu, nu existd reguli scrisesau cuturne pe care si fii silit sd le respecti.Multi dintre noi ar fi foarte scepticiin legdturd cu asemeneaforme. Poateci ar trebui adAucat cd, de fapt, existdreguli caresunt respectatecu ade'u,diat, desi nu sunt cerute de nimeni. Astfel, de pilc1.i,nu se fumeazdsi sebea cloarrareori alcool,imbrdc.imirrteaeste, dupb gustul pdrinfilor, prea simpli si neingrijitd, 9i nici nu-mi pot inchipui ca vreunul dintre noi s.i fie atras de viala cle noapte sau baruri, dar nu existh nici un fel de principii." ,,Cese ir-rt6mplddacd cineva incalci totusi acestereguli nescrise?"

76

,,Nu 9tiu, poate cd doar s-ar r.lcle cle el. Dar nu se intAmpld." ,,Nu e inspiim6ntdtor, si in acelasitimp mire!, ci vechile imagini au o asemeneaforld incAt reusescsd modeleze clupd secoleviala tinerilor, fdrd nici o reguld scrisdsi fdrd obligatii din exterior? Primele doud reguli ale jur.imAntului^monahal,despre care am vorbit ieri, pot fi acceptate. In fond ele se referi, in vremea noastri, la modestie si la clisponibilitateade a duce o viatd ceva mai asprd ;i cu mai multe privatiuni. Dar sper ca regula a treia, oberlier-rfa, sd nu joaceprea curdnd un rol important; pentru ci altfel ar putea apdreamari pericole politice. Si stifi cd ii preluiesc mai mult pe islandezii Egil si Njal decAt pe cavaleriiprusaci. Dar mi-ati povestit ci afi trdit in mijlocrrl rdzboiului civil clela Miinchen. Atunci clesigurcd v-afi g6ndit la problernele generale ale statului. Cum se leagd pozilia dumrreavoastrdfatd de problemelepolitice din aceavreme de r,'ialaclin miscareade tineret?" ,,ln timpul razboiului civil eram de partea trupelor guvemamentale", am rdspuns eu, ,,pentru cd luptele mi se pdreau lipsite de senssi astfel speram sd incetezemai repecle.Dar aveam congtiintafoarteincdrcatdin legdturd cu aclrrersariinostri de atunci. Oamenii simpli, mai ales cei din r6nclul muncitclrimii,luptaserd in rdzboi cu aceea;i cldruire deplin.i per-rtruvictorie ca 9i toti ceilalti 9i fdcuseri aceleagisacrificii; critica lor la adresapdfurii conducdtoare tle aturrciera perfectjustificata,pentiu cd aceaconducere pusese poporului german o problemd fdrd solutie. De ilceea,mi se pdrea important ca dupd terminarea rdzboiului civil si fie stabilit cAt de repecleun contact apropiat cu muncitorimea 9i cu oamenii simpli. Acest g6nd a fost preluat in cercuri largi ale miscdrii de tineret. De trxemplu, acum patru ani, la Mtinchen, am contribuit la tllganizareaunor cursuri la universitateapopulard si am Iost atAtde increzutincAt sd tin cursuri de astronomiesub cerul liber, in timpul cdrora le-am vorbit catorva sute de

77

muncitod si nevestelor lor derspreconstelatii, miscarea planetelor si distarrla pAnh la ele, si am incercat sd le trezescinteresul pentru strucfura Cdii l,actee. IJachiar am tinut o dati, intr-un cerc asemdndtor,impreund cu o t6ndrd doamn5, un curs despre opera germanb. Ea a cAntat arii, err am acompaniat-ola pian, apoi a povestit cAteceva despre libretul si construclia internd a operei. Desigur, totul era de un diletantism frapant;clarcred cd muncitorii au remarcat buna rroastrd intentie si s-au bucurat de prelegerilenoastrela fel de rnult ca noi. in vremea aceea, mulfi tineri din miscareade tineret s-ar.rhotirAt sd devind invdtdtori, si creclcd astdzi scolile elementareau cleseori profesori mai buni decdt asa-numitelescoli superioare. ln general, pot intelege cd in strdindtate miscarea germand de tineret esteconsiclerati prea romantici si prea idealistd,si cd unii se ingrijoreaz; ca o activitateatAtde vastd ar putea fi dirijatd in directii politice gregite.Dar eu nu imi fac griji pe termen lung in privinta asta. De la aceastdmiscareau porrrit cloarimpulsuri bune. Md gAndesc,de pild6,la interesulnou trezit pentru muzica t,eihe, pentru l3ach9i muzica religioasdsau populard dinaintea lui, la eforhrrile fdcutepentru manufacturareaunor obiecte artistice simple, ale cdrei cdstiguri s6 nu ajungd cloar la cei bogati, gi la incercdrileirrtreprirrsede grupurile cleractori si muzicierri amatori cle a trezi in rAndurile poporului bucuria pentru arta adevdratd." ,,Estebine cd sunteli atAt de optimist", spuse [1ohr.,,in presd se poate citi din c6nd in cAnd si despre sumbre miscdri antisemite in Cermania, pe care demagogii evident le amplificd. Ati observat ceva din toate astea?', ,,Da,la Mrinchen asemeneagrupdri joacd un anumit rol. S-au unit cu vechi ofiteri care nu au putut accepta infrAngereadin ultimul rdzboi. Dar de fapt noi t"r.,preu ludm in serios acestegrupdri. Nu se poate face o politica rationali doar din pur resentiment. Lucrul cel mai rdu este cd existb 9i oameni cle stiintd valorosi care repetd asemeneaineptii."

Am povestit apoi intarnplareatrditd de mine la Leipzig , rr ocazia conferintei o;rmenilor c'lestiintd, unde bitilia rrrrpotrivateorieirelativitdtiis-apurtat cu mijloacepolitrc'e . Nici unul din noi doi nu-si inchipuia pe atunci ce t onsecinJecumplite vor apareamai tAiziu ciin ritacirile ,rr't'steapolitice aparent neinsemnate.Ilar nu e:incii morrrerrtulsd vorberscdespre asta. I{dspunsui lui lJohr se rt'l-crideopotrivd la vechii ofileri si la fizicianul care nu :;e putea impdca cu teoria relativitilii. ,,Vecleti,in acest l)ulrctsimt din nou clar ca pozitia englez.iestesuperioard , t'lei prusace sub anumite aspecte.ln Anp;lia,una clintre , t'fc mai irralte virtuli este sd stii s.i pierzi elegant. La I'r'usacieste o ruginesd pierzi; pe de altd parte,la clumrrc;rvoastrd invingdtorul esteonorat daci se aratd generos r'u C€linfr6nt; acestlucru este clesil;urlaudabil. Dar in Anglia, cel infrAnt este onorat clacdse aratd generos fati .lt' invir-rgdtor,in sensul ci el, cel infrAnt, accepti infr6ngt'rea si o poarti fird nici ur-rfel cle amdr.iciune. Acest lrrcrueste probabil mai dificil clecdtgenerozitatera invinpotrte l)ar infrArrtul care se riclica la o asemenea liiitorului. ,rtituclineaju_nge astfelaproapeia rangul unui invingdtor. lil rimdne liber al5turi clealli oameni liberi.lntelegeticd vorbescdin nou despre vechii vikingi. I)clatec.i si dumrrtrirvoastrigdsili ci e prea romantic,clarpentru mine este rrririseriosdecAtvi inchipuiti." ,,Ilada, am intelescd e un lucru serios",am aprobateu . Irr timp ce discutam astfel,am ajunsin tireptul statjunir rlt' vacanldCilleleje,carese afld la capitul nordic al insulei lljiilland,si ne-amplimbat prin nisipul de pe malul mdrii, ( ,rrcin timpul verii se umple de turisti voictsi.Dar in acea zi rcceeram singurii vizitatori. $i perrtrucd pe malul mdrii ',('gi:seaupietre plate, am aruncat cu ele fdcAndu-les,i rit osezepe apd si am luat la tintd coguri cle rdchita sau lrustenicarepluteau la oarecaredistantd.Bohr mi-a mai I'ovcstit cd dupd rdzboi a fost o dat.i aici cu Kramers. Alrrrrciau'r'dzut aproape de mal, clar sub apd, o mini ll('nnanAcare fuseseadusd de apd si al cdrei cletonator ',t' r'ecleaclar deasupraaper.Au incercatsd nimereascd

78

79

detonatorul, iar dupd ce au izbutit sd nimereascdmina de cAteva ori au inteles ci nu ar fi aflat nicioclatd dacd reugescsau nu, caciexplozia le-ar fi curmat viala. Au ales apoi alte tinte. Incercdrile de a nimeri cu piatra tinte indepdrtate au mai continuat din cAndin cAndin drumelia noastrd, iar aceastane-a oferit un nou prilej sd vorbim clespreforla imaginilor. Odatd am vdzut in fata noastri pe stradd un stAlp cle telegraf care era atAt cle departe, incAt numai arurrcAndcu toatd forla puteam spera sd-l ating cu o piatrS. in ciucla tuturor regulilor proba6ilitdtiloa l-am nimerit din prima arullcare.Bohr deveni foarte 6;6nditor, apoi spuse:,,Dacdam incercasd flntim, sd ne gAndim cum trebuie aruncat, cum trebuie migcat bralul, n-am avea nici cea mai mici sansi de a nimeri. Dar dacd, in ciucla oricdrei ratiuni, ne inchipuim pur si simplu cd am putea nimeri, atunci lucrurile se petrec cu totul altfel si im putea chiar reusi." Am mai .liscutatapoi multi vreme despre importanta imaginilor 9i reprezentdrilorin fizica atomici, clar aceastdparte a discutiei nu va fi reclathaici. Am petrecut noaptea intr-un han singuratic la o margine de pdclure,in partea clenclrd-.,'est a insulei, iar Bohr mi-a arirtat a cloua zi de dimineatd casalui de vacanti de la Tisvilcle,uncle mai t6rziu s-au purtat atitea discutii rlesprefizica atomici. D.tr irr aceapcri()Jdaa arrului rru era incd ararrjatdpentru a fi locuiti. La intoarcereaspre Copenhaga ne-am mai oprit la I{illerod perrtru a arunca o privire asupra celebrului castel Frederiksborg, o constructie maiestuoasdin stil Ilenaissanceolandez incor-rjuratd cle un lac si un parc, destinatd sd slujeascadrept dorneniu de vAn.itoare pentru curtea regal5. Se putea vedea limpede cd interesul lui Ilohr pentru Kronborg, vechiul castel al lui Hamlet, era mai mare decAt pentm acestcastelugor frivol, dintr-o epocd domirratd de viala de la curte. Iar curAncidiscufia s-a indreptat din nou spre fizica atomicd, subiecful care avea sd purri stdpAnirepe toate gAndurile noastre,ba chiar pe cea mai mare parte a vietilor noastre.

80

5

MECANICA CUANTICA SI O DISCUTIECU EINSTEIN / r q?5-1 q?6)

irr acei ani critici, dezvoltarea fizicii atomice a avut loc cxact a9acum prevestiseNiels Bohr in timpul drumeliei Prin Hainberg. Dificult5!ile si contradicliile interne care :,lirteauin fala inlelegerii atomilor 9i a stabilitdlii lor nu lluteau fi atenuatesau eliminate.Dimpotrivd, ele apdreau ( u acuitate din ce in ce mai mare. Fiecareincercarede a le rezolva cu mijloacele fizicii clasicepdrea de labuninceput :,ortitde$ecului. Astfel, descoperireaamericanului Compton arita cd Irrmina (mai exact radiatia Rontgen)isi modifica frewenla ll imprdstierea pe electroni. Acest rezultat putea fi explit at dacd se presuPunea,agacum propuseseEinstein', cd Itrmina constd din mici corpusculi sau pachetede energie, ('arese miscd prin spaliu cu mare vilezd gi care intAmpldtor,ca in cazul imprigtierii, se ciocnescde cAteun electron. l'c de altd parte, existau multe experimente care ardtau cf, lrrmina nu se deosebestein mod esenfial de undele radio, i'i numai prin lungimea de undd mai micd, deci cd lumina lr trebui sd fie o undi si nu un curent de particule. $i lczultatele mdsuritorilor fdcute de olandezul Orstein erau lirarte ciudate. Aici era vorba de determinarearaporturilor in carea publicatarticolulcea statla bazateoriei ' i" 1C05, ""ul deEinsteina publicatgi o lucrareteoreticd restrAnse, rclativitdgii sprreefectul fotoc'lectric, lttcrare importantd pentru dezvoltirrea r'tlterioari a mecanicii cuantice. Totugi, odatd formulatd teori;r cu;rtrtic"l, liinstein avea s-o respingi din considerente de principiu. (N. f .)

81

de intensitatedintre liniile specfralereunite irrtr-un asa-numit multiplet. Acesteraporiuri puteau fi estimate cu ajrrtorul teoriei lui Bohr. S-a vdzut cd formulele cledusedin teoria lui llohr sunt incorecte,dar cd pot fi obtinute noi formule tloar printr-o rnica schimbarca ,rccstorrelatii formule care aparent corespundeauexact mdsurdtorilor. in felul acestainvdlam sa ne aclaptamincetul cu incetul dificultatilor.Tiebuia si ne obisnuim cu icleeacd,in domeniul atomic, notiunile si imaginile preluate clin fizica clasic.isunt pe jumdtate adevdratesi pe jumitate falsesi ci perrtru folosirealor nu puteau existacriterii prea severe. Pe cle altd parte, prin utilizarea abila a acesteiliberidti, in cazuri particulare,se putea pur si simplu ghici formu larea matematicd corecti. De aceea,incd dirr semestrul c'levari al anului 1924, la seminariile care aveau loc sub conducerealui Max Bornl se vorbea deja despre o noud mecanicd cuantici, ce va inlocui mai tArziu mecanicanewtoniand si ale cdrei contururi se puteau zdri cleocamdatdnumai in cAteva locuri izolate.Si in semestrul de iarn.i urntdtor, in timprrl cdruia am lucrat temporar Ia Copenhaga si am facrrl incercdri de a ldrgi teoria pe care Kramers o elaborase pornind de la asa-numitelefenomenecleclispersie,toata strddania noastri s-a concentrat in direclia gbsirii relatiilor matematice corecte,nu atAt prin deductie, ci mai rnult ghicind,prirr ascrnanaricu frlrmulelctcorieiclasicr,. CAnclmd gAndescla starea teoriei atomice din acelc luni imi amintescsi de o excursiefbcuti tot prin toamna arrului 79}4,impreund cu cAlivaprieteni din miscareaclt, tineret, in muntii clintre Kreuth si Achsensee.Vremea enr destul cle intunecatd in vale, iar muntii erau acoperiti pAnd la poale de nori. La urcug,ceatase indesi tot mar mult in jurul potecii noastre,iar dupd c6tdvavreme intra serdrn cu totul intr-un amestecincurcat clest6nci si pAnzr, t Max Born (1882-1970), fizician ;i matematician german. A jr"rcatun rol insemnat in fundamentarea matt'm.-rtici a teorit.r cttantice. Premiul Nobel pentrr.t fizicit (195,1).(N. f .)

rlc nod, prin care,cu toate-efoturilenoastre,nu mai puteam rct rrnoastenici o potecd.Incercatntofusi sd urcdm in conIrrrrrAre, cupringi de o oarecareteamd,mai ales la gAnclul {,.rnu vom mai gdsi drumul de intoarcere.Continu6nd nr('usulse petrecuo schimbareciudatd.Ceataclevenipe ,rlocuriatAt de deasd,incAt nu ne mai puteam vedea unii l,t' altii si nu mai comunicam decAt strigAndu-ne. in ,rtclagi timp insd, deasupra noastrd se lumina. Luminozitatea incepu sd devind schimbdtoare. Nimeriserdm , k'sigur intre pAlcuri de nori miscdtori si deodatdputeam rccrrnoaste,intre doi nori, muchia luminatd de soare a rrrrrriperete de st6ncd,pe care, conform hdrfii, il bdnur:,t'rim cb trebuia sd fie acolo. Astfel de priviri fugare erau ,lr' ajuns pentru a ne forma o imagine clar.i a peisajului rrrontance se afla probabil in fata si deasupra noastrd; r,rl clupd incd zeceminute de urcug dificil ne aflam intr,, sa iri plin soare,deasupramdrii de nori. in sud erau r',lrfurile Munlilor Sonnwend, in spatele lor se puteau vt'tlea foarte deslugit piscurile inzdpezite ale Alpilor Cenlrirli,iar in privinla urcugului nostru nu mai aveam nici rrrrfel de indoieli. irr iama 1924/1975ajunseserdmirr fizica atomicd in ,r(ca zond in care, degi ceala era deseori cle nepdtruns, urccpeatotusi sd se lumineze deasupranoastrd. DiferenIt'lc cle luminozitate anunlau posibilitatea unor priviri rnuritoare decisive. 1,1 CAnd in semestrul de vard al anului 1925am inceput ,lirr nou sd lucrez la Gottingen - unde devenisemasisIcrrtdin iulie 1924- mi-am inceput munca stiintificd cu rn('crcarea de a gdsi formulele corectepentru intensitdlile lrrriilorspectraleale hidrogenului, si anume prin metode ,rst'rndndtoare cu cele folosite de mine impreun.i cu Krarncrs la Copenhaga, si care se dovediserd fructuoase. Ar'eastdincercare a e9uat.Ajunsesem intr-un desis imperrt'trabilde formule matematicecomplicatesi nu g.iseam rrit'io iesire. Cu ocazia acestorincerciri am cdpdtat insd r'()n\/ingereacd intrebareadespre traiectoriileelectronilor

82

83

in atomi nici nu are l,oie sa fie pusd, iar totalitatea frecvenlelor cle oscilatiesi a m.irimilor care cleterminau intensitatealiniilor spectrale(a9a-numiteleamplihiclini) putea reprezenta un inlocuitor la fel de valabil pentru traierctorie. In orice caz, aceste mdrimi puteau fi obserr.'ate clirect.Acest lrrcru e:rain perfectdccrncordant.lcu spirihrl filozofiei pe care priertenulnostru Otto ne-o prezentase in plimbarea cu bicicletele la Walchseeca fiind punctul clevedere al lui Eirrstein,si anume de a consicleranumai asemen€]a m;irimi ca determiniri ale atomului. incercarea mea de a infiphri un astfel de proiect pentru atomul de hidrogen se impiedicase clergraciul cle complexitate a problemei. De aceeaarn ciutat un sistern mccanic mai sirnplu de reprezentat maternatic,la carers.i pot efectua eventual calculelemele pAnrila capdt.Per-rduluioscilant sau,mai generai,asa-numiful oscilatclrarrarnronic,carc apar in fizica atomici clrerptrnoclelal oscilatiilor in moleculer, se ofereauca modelele celemaiila inderntlnd.Urr clbstaccll exterior s-a cloveclita fi mai nrult in favoarea decAt in clefavoareaplanurilrrr mele. [,a sf6rsitr.rllurrii mai a anului 1925m-am imbolndvit atdt de grav de alergie, incAt a trebuit s5-1rog pe l3orn sd m.l eliberezepentru 14 zlle de obligatiilemele la universitate.Doreatn s.l mA vinclecpe insula Flelgolancl,uncle aerul de mare 9i lipsa vegetatiei aveau sd md ajute sd m.i insdndtosesc.CAnd am ajur"rs pe insulb trebuie sd fi fdcut o impresie deplorabili cu obrajii mei umflati, fiindci la pensiunea uncle am inchiriat o carnertiproprietara a crezut ci probabil m-am bdtut cu o seardinainte, dar mi-a spus ca vrea s"irn.i ajute sd mh refac.Camera mea se afla la etajul al doilea al casei care prin pozitia ei, sus, la marginea sudicd a insulei pline de st6nci, ofereao priveliste minunatd asupra phrtii de jos a orasului, a dunelor si a mdrii. StAndpe balconul meu a\reamdeseori prilejul sd md gAndesc la obsen'alia lui Bohr c.i privind spre largul mdrii ai senzafiacd pofi cuprirrdeo parte clin infinit.

84

l,a Helgoland nu existau nici un fel de terrtafii exten(),rrcsariactivitdli posibile, in afard de plimbdrile pe ilr,tltimi si de baile in mare, la dune, care sd md impiej , lr, t sd lucrez la problemele mele, si astfei avansam mult rrr,rirapid decAti9 fi putut-o facela Gottingen-CAtevazile ,,r, l'trside ajuns pentru a indepdrta balastul matematic (r'irL)areinicltdeaunala inceput in asemelreacazuri 9i ,,,',,t'rua gasi o formularc matemaficasimpla a intrebarii i,','lc. in .at".ro zile mi-a derrenit limpecle ce trebuia sd ,rt,irrd,in locul conditiilor de cuantificare Ilohr-Sommerl,ll,l, intr-o fizicd formulati a9a incAt numai mdrimile ,'l,servabile sd joace un rol' Cu aceasti condilie suplirnt'rrtatd,simteam cd un punct central al teoriei era forrrrrrlat,astfel cd in continuare libertatea de formulare , lispirea. Dupd aceeainsd am observat cd nu exista nici ,, girranlie ci schemamatematicd astfel construitd putea tr t'lezvoltatdpAna la capdt fdrd contradictii' Itr special, crir total incert dacd legea conservdrii energiei mai era r',rlabildin aceastdschemd gi nu puteam sa nu recullosc ,,r, fdrd aceastdlege de conservare,intreaS;aschemd era lrpsitd c1eorice ,raloat". Pe de alti parte, calculele mele rritlicau cu destuld siguranla cd intreaS;aschemd materrrirticd pe careo vedeam putea fi dezvoltatdcu aclevdrat rrt'contradictoriu9i coererrtdacb a9 fi putut ardta ci legea r orrservdriienergiei este confinuth in ea. Astfel incAt rrri-am concentrat clin ce in ce mai mult atenlia asupra iar intr-o seard I'r'oblemeivalabilitdtii conservirii energiei, ln fazain careputeam calcula,cu ajutorul unui ,rjtrnsesem clestulde complicat conform criteriilclr de azi, 1,r'trcedeu loti termenii din tabclul cncrgici sau, clupi exprimarea ,rt'tuald,din matricea energiei.CAnclam vizut cir clin prirnii termeni calculati legea conservdrii energiei era cot'llirmatd, am intrat intr-un fel de agitalie gi am inceput sd lircclin ce itr cetmai multe greselide calcul. De aceea,abia lir ora trei noaptea am reugit sd oblin rezultatul complet ener5;ieis-a dovedit a fi valabild ,rl calculelor.Cbt-rservarea acestlucru rezultase de la fiirrclcd termenii;i toli l)entru

85

sine, adicd fdrd rrici o constr6ng ca sd spun aga-, puteam sd nu md mai indoiesc cle completitudinea si noncontradictia matematicd a mecanicii cuantice astfel formulate. in primul moment m-am speriat. Aveam senzalia cd priveam, prin suprafata aparenielorlumii atomice, un funclal mult mai adAnc si de o mare frumusete, si aproape cd am amefit la g6ndul cd trebuia sd urmez firul acestor structuri matematice, pe care natura, acolo in adincimc, mi le dczvaluisc.Eram atit de agitatincatnici nu md puteam gAndi sd dorm. Am plecat in lumirra inceputului de rasdritspre capdtulsudic al insulei,uncle un turn de piatrd solitar ce pdtrundea in mare imi trezise de mai multd vreme clorinta de a face exercitii cle alpinism. Fdrd mari dificultAti am reugit sd ajung in v6r?ul turnului, unde am asteptatrisdritul soarelui. Ce vdzusemin noapteatle la Helgoland nu era desigur mult mai mult decAt aceamuchie de stAncdinsoritd din Munjii Achsensee.Dar Wolfgang Pauli, de obicei at6t de critic, cdruia ii relatasem despre rezultatele mele, m_a incurajat sd urmez clirectia in care pornisem. IJorn si Jordan au inceput sd lucreze si ei in acc'easiclirectie.TAnarul fizjcian englez Paul Dirac de la Cambriclge dezvolti metode matematice originale pentru rezolvarea problemelor ridicate de aceastdmetodi si, dupb numaicAteva luni, datoritd muncii concentratea acestorfizicierri,a fost indltatd o constructie matematici coerentdsi bine inchegatd, despre care se putea spera cd era potrivitd cu multifudinea de experimentedin fizicaatomicd.Nu voi relata aici munca extrem de intensd carene-a tinut sub tensiune in lunile careau urmat. Dar voi relatao cliscutiecu Einstein. care a avut loc la Berlin, dupd o conferilrfd despre noua mecanicdcuanticd. Unir,'ersitateadin Berlirr era consideratd la vremea aceea r'6rful fizicii clin Cermania. Aici lucrau planck, Einstein,von Laue si Nemst. Aici descoperiseplanck teoria cuantelor, iar I{ubens a confirmat-c.rprin mdsurdtorile sale asupra radiatiei termice, tot aici formulase Einstein in

86

,rrrul1916 teoria sa generalda relativit5lii si teoria grain centrul r'ietii stiintifice se afla col.c'iul de fizicd, 'itrrJiei. r,irnasdin vremealui Helmhohz si la carecleobiceiluau ln primbvara anului 1926 l)irrtetoli profesorii de fizici' ,rrnfost irrvitat sd tin o conferrintdin caclrul acestuicolocvirr clesprenou-descoperitamecanici cuantica' intrucat l;iccam cunogtinld pentru prima datd personal cu purlitorii acestornume celebre,mi-am dat toatd silirrta si prczint cAtmai clar concepteleatAtde neobignuitepentru lizica acelor t'remuri, ca si funclamentele matematic€r, reugind sd trezescin mocl special interesul lui Einstein' l)trpd colocviu, Einsteinmi rugd sdJ itrsolescp6rrdacasi/ a putea cliscutai. profunzime despre r-roileidei. Pe cirum, se interesi de stucliilemele si de procupirile 'critru rnclede pAna atunci in fizicd.Cdnd am aiuns la el acas6, .r deschisimecliat clisculiacu o intrebarc cc se refcrea lti presupoziliile filozofice ale incercdrilor mele: ,,Ceeace rrc-atipovestit in prelegere sund extrem cle neobignuit' l'ornili de la presuPunereac.l in atomi existi electrolri9i sigur aveti dreptate cu aceastdPresuPunere'Dar vreti sd rlcsfiintati cu totul traiectoriileelectronilorin atomi, clegi ircestetraiectorii ale electronilor pot fi obsen'atenemijlocit irr cameracu cea!d.Putefi sd-mi explicafi mai in aminunt rrrotiveleacestorPresuPuneri ciudate?" ,,Tiaiectoriileelectronilor in atomi nu pot fi observate", '','oifi rispuns eu, ,,dar din radia!ia emisi de un atom la o cleschriarepot fi deduse clirect frecvcrrleleoscilatiilor si amplitudinile corespunzdtoare ale electrorrilor din atom. Cunoagtereatotalitdlii frecvenielor si amplitudirrilor a fost doar 9i pAnd acum in fizicd ur-rfel de substitui pentru cunoagtereatraiectoriilor electronilor. Cum insd c ralional ca intr-o teorie si fie preluate numai acele rndrimi care pot fi observate,mi s-a pdrut natural si introrluc numai aceastdtotalitate ca aga-zisreprezentant al traiectoriilor electronilor."

87

,,Doar nu credefi in mod serios,,, replicd Einstein, ,,cd intr-o teorie fizicd pot fi introduse numai mdrimi obscrvabile." ,,Credeam", am spus eu mirat, ,,cd tocmai clumnea_ voastrd afi pus aceastdconceplie la temelia teoriei rela_ tivitdfii. Ati subliniat doar cd.u estepermis sd sevorbeasc,i despre timpul absolut, pentru cd icest timp absolut nrr poate fi observat.Numai indicatiile ceasurilor,fie in siste_ mul de referinld in migcare, fie in cel in repaus, sunt relevante pentru determinarea timpului.,, ,,Poatecd am folosit acestgen de filozofie,,, rdspunse Einstein, ,,dar cu toate acesteaea nu are sens. Sau, mai prudent spus: poate fi euristic valoros sd ne amintim ce observdm cu adevdrat. Dar, din punct de vedere orin_ cipial, estetotal fals sd vrem sd intemeiem o teorie nimai pe mdrimi observabile.Pentru cd in realitate este exact pe dos. l)oar teoria decide ce putem observa. Vedeti, observafia-estein general un proces foarte complicat. Fenomenul care trebuie observat aduce dupd sine ur,rr*o evenimente in aparatul nostru de mhsurd. Ca urmare, in acestaparat se petrec alte everrimente,care Ia urmd pro_ duc, dupd toate acesteocoliguri, efecful asupra simtuiilor si fixarea rezultatului in constiintanoastrd.Ire tot parcursul acestui drum lung, de la fenome^ul cle obser'ut par-laIo fixarea in congtiinla noastrd, trebuie sd stim .r- fr.,._ tioneazd natura, trebuie sd cunoastem legile naturii cel pufin in mod practic, dacd vrem'sd pr#nd"* .a ^r,-, observat ceva. Doar teoria, a.1icb cunoagterea legilor naturii, rre permite deci sd tragem concluzii, din efcictul asupra simfurilor, despre fenomenul care a stat la baza lui. CAnd pretindem cd putem observaceva anume, ahurci ar trebui sd exprimdm acest lucru mai exact: desi pre_ tindem cd formuldm legi noi ale naturii, carenu ,"'pitri_ vesc cu cele de pAnd acum, presupunem cd legile naturii cunoscute pdnd acum functioneazd suficient dl exact,pe drumul de la fenomenul observat p6nd la constiinta noastrd, incAt ne putem baza pe ele il de aceeaputem

88

vorbi despre observafie.in teoria relativitdfii, de exemplu, sc pornegte de la premisa cd 9i in sistemul de referinfd irl'latin migcare razele de lumin6, care merg clela ceasorrricpAnd la ochiul observatorului, funcfioneazdaproaPe ll fel cum era de agteptatin vechile teorii. Iar in teoria tlumneavoastrdpresupuneli irr mod eviclent cd intregul rnecanismal raclialiei luminoase de la atomul care oscileazdpAnd la speclrometru sau pAnd la ochi funcfioneazd in exact acelagifel in care era presupus inainte, adic5, in linii mari, conform legilor lui Maxwell. Dacdnu seint6mpld rrga,afunci nici nu afi mai putea observa mdrimile Pe care lc numili observabile.Ce pretindefi dumneavoastrd, 9i iurume cd nu introduceli decAtmdrimi observabile,este tleci in realitate o presupozifie despre o insugire a teoriei rle a cdrei formulare vd ocupali. Presupunefi cd teoria clescrierea procesuluiraclialiei t.lumneavoastrdlasdneatjr"rsd in punctele de cel mai mare interes pentru teorie. Cu lceastd presupunere s-ar putea sd aveti dreptate, dar nu e deloc sigur." Aceastd pozilie a lui Einstein era pentru mine foarte surprinzdtoare,degi argumentele sale mi se pdreau convingdtoare, 9i de aceeal-am intrebat: ,,lcleeacd o teorie irr fi de fapt numai rezumatul observafiilor cu respectarea principiului economiei de gAndire provine parcd de la l'izicianul gi filozoful Mach; si mereu se pretinde cd, in lcoria relativitdtii, dumneavoastrd ati fi folosit decisiv aceastdidee a lui Mach. Ceea ce mi-ali spus acum insd rni se pare cd merge exact in sens opus. In definitiv ce sd cred despre asta sau, mai bine zis, ce crecleli dumrreavoastrd?" ,,E o poveste foarte lungd, dar putem vorbi pe indelete clespre ea. Acest concept al lui Mach de economie a gandiril confine probabii o parte de adevdr; dar pentru mine este un pic prea banal. IntAi vreau sd vd prezint cAtevaargumente in favoarea lui Mach. Este evident cd lcgdturile noastre cu lumea au loc prin intermediul simturilor. Din momentul cAnd,copii fiind, invdldm sd vorbim

89

si sd g6ndim, acestelucruri se petrec datoritd fapfului ci recunoagtem posibilitatea de a desemna impiesii senzoriale foarte complexe, dar cumva corelate, printr-urr singur cuvAnt, de pildd prin cuvArrtul este un act al economiei cle gAndire, in sensul cd ne permite sd prirrclem impreuni impresii senzoriale clestul cle complexe. Mach nici nu pune problemaprcmisclor tr"ccsa.c,-tpiritualesi corporalc,lcare trebuie sd fie prezente la fiinla umar-ri- in cizul clefafi la copilul mic - pentru ca procesul intelegerii cu semenii sd poatd demara. La animale, acestproces functioneaz.i, clupd cum se 9tie, mult mai prost. Dar nu asta ne intereseazdacum. Mach pretinde in continuare cd formarea teoriilor dirr stiirrtelenaturii - chiar si a teoriilor foarte conlplicate - se prorluce in motl furrdamental in acelasi fel. Incercdmsb ordon.im fenornenelein mod univoc, si le reducemintr-un fel sau altul de la complex la simplu, pAni c6nd putem inlelege un grup eventual foarte bogat jnJgc'leevenimente cu ajutorul cAton,a concepte;iar "3 lege, nu inseamnd atunci altceva dec.lt id putem sd le reprezentdmin multituclinea lor cu acestec6teva concepte ,simple.Totul suni destul de plauzibil, clar se pune intrebarea cum trebuie privit principiul economiei de g6nclire in acest caz. Este vorba de o economie psihologici sau logici? Sau pentru a reformula intrebarea: este vorba clesprepartea subiectivd sau despre partea obiectivd a procesului?CAnd un copil folosegteconceptul de ,,minger, se realtzeazdprin acestadoar psihologic o simplificare, in sensul ci se rezum.i intr-un singur cuvAntlmpresii senzorialecomplexe,sau mingea exisia in mod real?'Mach ar rdspunde probabil c.l .Dar aici Mach nu are rlreptate. I)entru cd, in primul rAnd, propoztlia,.mingea existi in mod real> contine o mulflme de afirmatii clespreimpresii senzoriale posibilc,carc poatc vor avca loc iri viiloi. l)osibilul,ccea qn

(.ceste de asteptat,e o parte importantd a realitblii noastre, t'are,in afara faptelor,nu poate fi pur si simplu ignorat' Si, in al cloilearAnd, trebuie sh nu uitdm cd leg'ituradintre impresiile senzoriale si reprezent.irilenoastre despre f rrcruri este ur-\aclintre premisele debaz1t ale gAldirii rroastre;cd astfel,dacd am vrea sd vorbim numai despre impresiile noastre senzoriale, ar trebui sd ne lipsim- de timba si de gAndirea noastrd. Cu alte cuvinte, faptul ci lumea existiin realitate,cd impresiile noastre serrzoriale ceva obiectiv r.lmAne Ia Mach prea putin sebazeazd,Pe -N, .rt"u, sd pledez pentru un realism naiv; cvidenfiat. stiu si eu ci e vorba aici de probleme foarte dificile, dar pentru mine 9i conceptul de observatie la Mach este un pic prea naiv. Mach seprefaceci gtim dinainte ce inseamnd cuvAntul ,,observalie',;si fiinclci creclecd, ajuns in acest punct, se poate eschivade la opliunea "obiectiv sau subiLctivr, conceptul lui de capdtd un caracter suspectde comercial:economie de gAndire' Acest concept are o nuan15mult prea subiectivd.in realitate,simplitatea legilor naturii este tot un fapt obiectir; ;i ar fi foarte iniportant ca, intr-c'lelaborarecorectda conceptelor,latura subiectivd 9i cea obiectivi a simplitdlii sd ajungd la echilibru. Acest lucru e insd foarte dificil' Dar mai bine si ne intoarcem la subiectul prelegerii dumtreavoastrd Am impresia ci exact in punctul despre care am vorbit aici teoiia dumneavoastrd v.1va crea dificultdti. Voi incerca sd argumentez aceasldpozilie mai explicit [)umneavoastra viprefaceti cd, in ceea ce priveste observalia, ati putea ldsi lucrurile neschimbate,cd ali putea pur si simplu sa folosifi acelagilimbaj atunci cAncldescrieli ceeace observS fizicierrii. insd atunci ar trebui sd spu.eti si c.1:intr-cr camerd cu ceald observdm traiectoria electronilor prin camerd.Dar, dupd concepfiadumneavoastr6,in atom nu mai exista traieciorii ale electronilor.In mod evicletrt,acest lucru nu are sens. Doar nu putem crede cd numai prin micgorarea spaliului in care se migcb electronul putem anula colrceptuldc traiectorie."

91

Ajunsi aici, era rAndul meu sd incerc sd apdr noua mecanicdcuanticd.,,Deocamdatinici nu gtim in ce limbaj putem vorbi despre ceea ce se lntAmpld in interiorul atomilor. Avem la dispozilie, intr-adevdr, un limbaj matematic, de fapt o schemd matematicd cu ajutorul cdreia putem calcula stdrile stafionare ale atomului sau probabilitdtile de tranzilie de 1ao starela alta. Dar nu stim incd - cel putin nu in general - cum se leagd acest limbaj de limbajul comun. Evident e nevoie cle aceastd legdturd pentru a putea aplica teoria la experimente. Fiindcd clespreexperimente vorbim intotdeauna in limbajul comun, cu alte cuvinte, irr limbajul de pAnd acum al fizicii clasice.Agadar, nu pot pretinde cd noi am fi infeles pAni acum mecanicacuanticd.Presupunereamea este cd -schemamatematicd e corectd,dar Iegitura ei cu limbajul comun nu e deocamclatdconstituitd.Abia dupd ce ne va reusi acestlucru putem spera cd vom fi capabili sd vorbim despre traiectoriile electronilor in camera cu ceafd, in a9a fel incAt si nu aparh contraclictii interne. l)crrtru lamurirea ciit'icultitiloir.lccare vorbiti dumne,rvoastrd cred cd este prea devreme." ,,[3ine,sunt de ac.ir.l cu asta", spuse Einstein, -putem discuta din nou despre acestsubiectpestecAtiva ani. Dar poate cd ar trebui sh vd purl o altd inhebare legatd cle conferinla dumneavoastrd.Teoriacuanticd are,nu-i asa, doud aspectefoarte diferite. Pe de o parte, explicd stabilitatea atomilor; aga cum subliniazd mereu Bohr pe drept cuvAnt; ea lasi si apari mereu aceleasiforme. Pe de altd parte, ea descrie un ciudat element de c-liscontinuitate in natur.i, pe careil putem observa,de erxemplu, foarte limpede cAnd privim in intrureric un ecran pe care se vdd descdrcdrileluminoase emise de un preparat raclioactiv.Aceste doud aspectesunt legateintre ele. In mecanica cuanticd a dumneavoastrd va trebui sd vorbifi despre aceste cloudaspectecAnddescrietide pildd emisia de lumind din atomi. Puteli calculavalorile discreteale energieistdrilor stafionare.Se pare deci cd teoria clumneavoastrdpoate

92

explica stabilitatea anumitor forme care nu pot trece continuu dintr-una intr-alta, ci sunt diferite intre ele tocmai prin cantitdti finite, si care in mod vddit se formeazd mereu la fel. Ce se intdmpl.l insd la emisia luminii? Stiti clesigurcd am incercat sd reprezint acestfapt prin ideea cd at6mul se prdbusesteintr-un anumit sens de la o valoare a energiei clintr-o starestafionari la alta, in sensul cd emite diferenla de energie ca pachet de energie, aga-numita cuantd de lumind. Acesta ar fi un exemplu evident pentru acel elemetrt de discontinuitate. Dumneavoastrd credeli ci aceastdreprezerrtareestecorectd?I'utefi descrietrecerea c1ela o stare stalionard la alta intr-un ferlmai exacl?" in rdspunsul pe care l-am dat a trebuit sd md retraS; pe pozitiile lui llohr. ,,Cred ci am invdfat de la lJohr cd d"tpt" o asemeneatranzitie nici nu putem vorbi in concepiele de p6ni acum sau, in oricecaz, cd ea nu poate fi cleicrisd ca un eveniment in timp 9i spatiu' Cu asta am spus, evident, foarte pulin. De fapt, am sPus nu-mai cd nu stim acestlucru. Dacd sd creclin cuantele cle lumini sau nu, astanu pot clecicle.Ilaclialia conline irr mod evident acest element cle discontinuitate Pe care ciumneavoastri il reprezentaliprin cuanteiede lumind. Pe clealtd parte insi, confine 9i un element clar de continuitate, care nput" in experienlelede interferenJdsi care poate f1de1ciis cel mai simplu cu ajutorul teoriei ondulatorii a luminii. Dar dumneavoastrd intrebati pe drepi cuv6nt dacd din troua mecanici cuantici, 9i ea clefapt incd neinfeleasd, se poate afla ceva in legdturh cu acesteintrebdri teribil de grele. Eu cred ci putem cel pulin sPera acest lucru' imipot inchipui, de exemplu, cd putem obtine rezultate inteiesante dacd studiem un atom care schimbd energie cu alti atomi sau cu cAmpul de radialie. Am putea sd ne punem intrebdri clespreabatereastatisticda energiei diri Ito*. Dacd energia se schimbd discontirruu, a9acum vi asteptalidurnneavoastri conform reprezentdriiprin cuante clelirmind, atunci abatereasau, matetnaticmai exact,abatereapdtraticd medie, r'a fi mai mare clecAtdacd energia

93

se schimbd continuu. Imi place sd cred cd din calculele cuantice va rezulta o valoare mai mare si cd astfel elemerrtul de discorrtinuitatese vede nemijlocit. pe c1ealtd parte, ar trebui sd poatd fi recunoscut si elementul cle continuitate, care devine vizibil in experimentele de interferentd. Poate cd trebuie sd ne reprezentdm trecereacle la o stare stationard la alta inh-ui mod asemdndtorcu trecereade la o imagine la alta din anumite filme. Tiecerea nu are loc brusc, ci o imagine clevine treptat mai slabd, urmatoarea apare treptat si devine mai intensd, astfel inc6t pentru un anumit interval de timp cele doud imagini sunt amestecatesi nu se gtie ce se intAmpld de fapt. poate cd existd o asemeneastare intermediard in careriu se gtie dacd atomul estein stareasuperioardsau in ceainferioard.,, ,,CAndurile dumneavoaitra se indreapta acum intr-cr direclie foartepericuloasd",md avertizi Einstein.,,Deodatd vorbifi despre ceeace stim despre naturd si nu mai vorbiti de ceea ce face natura cu adevdrat. in stiintele naturii insd nu poate fi vorba dec6t clespreceeace face rratura cu ader.,drat.S-ar putea foarte bine ca clumneavoastrd si cu mine sd gtim lucruri diferite despre naturd. Dar pe cine intereseazdasta? Pe ciumneavoashd si pe mine, poate. Dar pentru ceilalli acestlucru este absolut irrdiferent.Asadar, dacd teoria dumneavoastrde corectd, atunci intr-o bund zi va trebui sd-mi puteli spune ce face atomul la trecereade la o stare statiorrardla alta cAncl emite lumind." ,,I>oate",am rdspuns ezit6ncl.,,Dar mi se pare cd folositi limba intr-un mocl prea dur. Tiebuie sd recunosccd orice as rdspunde acum ar aveacaracterulunei justificdri neintemeiate.Sd asteptdm asadarsi sd veclem cum se va dezvolta teoria atomicd in continuare.,, Einstein se uitd la mine oarecum critic. ,,De ce credeti atunci atAtde tarein teoria dumneavctastrd, dacd atAtde multe intrebdri centrale sunt incd complet neldmurite?,, Mi-a luat, desigur, mult timp pAnf sd pot rdspunde _ la aceastdintrebare a lui Einstein. Apoi insd voi fi rdspuns

94

r t'va dc felul urmdtor: ,,Eu cred, la fel ca dumrlL'avoastr'i' , ,i simplitatea legilor r"raturiiare un caracterobiectiri cd ,',' e vorba numai de economiec1egAndire'Dacdnatura n(' conduce la forme matematicede mare simplitate 9i rrrirreftumusele - iar prin forme inleleg aici sisteme rrrchisede presupozitii, axiome 9i altele asemenea-' la Iorme care pAni acum nu au fost gAndite cle nimeni' cd sunt
95

,,Controlul prin experiment", spuse Einstein, ,,este desigur premisa triviald pentru corectitudinea unei teorii. Dar nu putem niciodatd verifica totul. Din acest motiv ceeace ali spus despre simplitate md intereseazdincd si mai mult. Dar nu pot pretinde c6 a9 fi inteles cu adevdrat ce este de fapt simplitatea legilor naturii." Dupd ce am mai continuat o vreme discutia despre criteriile de adevdr in hzicd,mi-am luat rdmas-bun si l-im reintAlnit pe Einstein abia pesteun an 9i jumdtate, la conferinfa Solvay de la Bruxelles, urrde fund'amenteleepistemologice si filozofice ale teoriei urmau sa fie clin nou subiectul unor discutii foarte aprinse.

t)

PLECAREACATRE LUMEA NOUA (7e26-1e27)

I)aci rre intrebim in ce consti cle fapi marea infdptuire l lui Cristofor Columb cAnd a descoperitAmerica, suntcm sili! si rdspurrdem cd nu a fosl nici ideea de a se Iolosi de forma sfericd a PamAntului pentru a ajunge in lrrcliape ruta de vest (aceastdidee fuseseg6ndit.i si exprirnatd si de altii), nici pregdtirea minufioasd a expediliei st'rlesi echipareatemeinicda cordbiilor,ceeace ar fi putut l-acesi al1ii.Marea lui infipfuire, fdrdindoiald cel mai greu Irrcru in aceastdexpediiie, a fost hotdrArea de a pdrdsi toate teritoriile cunoscutepAni atunci si de a naviga atdt tle departe spre vest, incAt, cu proviziile disponibile la bclrd,intoarcereanu mai era posibild. In mod asemindtor, intr-o stiintd nu pot fi descoperite tcritorii cu adevdrat rroi decAt dacd suntem prcgatiti ca, irrtr-un moment important, sd pdrdsim terenul pe care era cclnstruit.i stiir-rlapdnd atunci si si sdrim, intr-un anume scns, in gol. Einstein renuntase in teoria relativitdtii la rrriceconcept de simultaneitate,care fdceaparte din bazele solide ale fizicii de pAnd atunci, iar tocmai aceastdrenuntare la conceptul anterior de simultaneitate nu putea fi acceptatdde multi fizicieni si filozofi importanti, fatandu-; s.rdevina advcrsariindarjitiai tcoricireiativitatii.Sepoate eventual spune cd, in general, progresul gtiinlei cere de la cei care activeazdin domeniul ei numai preluarea si prelucrarea unor noi continuturi de gAndire. Cei activi irr domeniul stiinlei sunt mai mereu dispusi sd faca ;,r"r:st lucru. Dacd insa pdtrunzi in domenii cu adevdrat noi, se

97

poate intdmpla sd fie nevoie nu numai de preluareaunor confinuturi noi, ci ca insdsi structura gAncliriisd se schimbe penfru ca noul domeniu sd poath fi cu adevirat inteles. Mulfi insd nu sunt dispusi sau nu pot face acestdin urmi pas. La conferinla despre gtiintele naturii de la Leipzig mi-am dat seamac6t de dificilb poate fi efectuareaacestui pas decisiv. Asa inc.lt trebuia si fim pregdtiti sd infruntdm greutiti 9i mai mari in privinta teoriei cuantice a atomilor. in primele luni ale anului 792(t,cam pe vremea cAnci aveam de tinut conferinlala Berlin,noi cei clela Cdttingen am ficut cunostir-rticu lucrarea fizicianului vienez Schrodinger,care atacaproblemele teoriei atomice in cu toful alt mod. Cu un an in urmi deja, in Franta, Louis cle Broglie atrdseseatentia cd ciuclatul dualism clintre reprezentarea on clul atclriersi reprezentarea corpu sculari a luminii, carepdrea sb faci imposibil.i pe alocuri o explicarerafionald a fenomenelor luminoase,ar prrteajuca un rol si in cazul materiei, cle pildh in carzulelectronilor. Schrodinger a dezvoltat in continuare aceastdiclee si a formulat intr-o ecuafie cle tip onclulator legea de propaElarea undelor cie materie sub acliunea unui c6mp electromagnetic.Conform acesteireprezentdri,stdriie sta!ior-rareale inveligului atornic erau comparabile cu oscilaliile stationareale unui sistem,de pildd cele ale unei corzi; insd mdrimile care pdnd atunci fuseseri privite ca energii ale stdrilor stationare ap"ireau in acest caz sub formd de frecvenleale oscilatiilor stationare.Ilezultatele obtinute de Schrodingerin acestmocl se potriveau foarte bine cu rezultatelenoii mecanicicuanticesi curAnd dup.i aceeaSchrodinger a reusit sd demonstreze c.1mecanica sa ondulatorie este echivalentd matematic cu mecanica cuantici, si deci cd este vorba de doud formuldri matematice cliferite ale aceluiagifapt real. Acest nou rezultat ne-a bucurat foarte mult, intrucAt ne-a intdrit substantial incredereain noul formalism matematic;in plus, metoda

lrriSchrodingerpermiteanulneroasecalculecale in mecarricacuanticd ar fi fost extrem de complicate. Dificultatile au inceput insi odatd cu interpretarea lrzicda schemeimatematice.Schrodinger credeacd prin ,rt'castireorientare de la particule la undele de materie pot fi inliturate in sfArsitparadoxurile careingreunaserd ,rtiitde mult timp, fdrd speranld,inlelegereateoriei cuanticc.Undele de materie urmau clecisd fie reprezentdriale proceselorin spaliu 9i timp, asemdnbtor cu ceea ce se irrtAmplapentru undele electromagneticesau pentru cele ,rcustice.Discontinuitifi atAt de greu inteligibile Precum ,,saltul cuantic" 9i altele urmau sd dispard complet din lcorie.Eu nu puteam credein aceastdinterpretare,pentru cii era in contradiclie totald cu rePrezentdrilenoastre de l.r Copenhaga, 9i eram nelinistit cAnd vedeam cd mul1i lizicieni percepeauinterpretarealui Schrodinger ca Pe o eliberare. in nenumdratele disculii pe care le avusesem tle-alungul anilor cu Niels l3ohr,Wolfgang I'auli si mulli allii, credeamci ajunseserdmcu tofii la concluzia extrem tle clari privincl imposibilitatea descrierii concretesPatio-temporalea proceseloratomice.Iar aceastdconcluzie provenea din simplul motiv cd o asemeneadescrierenu putea cuprinde elementul de discontinuitate, pe care 9i ljinstein il desemnasela Berlin drept trdsdturd caracteristicd a fenomenelor atomice. Desigur, o asemenea pozilie era doar o constatarenegativS,iar in vremea aceea eram incd departe de o interpretare fizicd completd a rnecaniciicuantice.Si tofusi, credeam cd trebuie sd renuntdm la reprezentareaunor Proceseobiective ce ar permite o descriere ln spatiu 9i timp a acestora.Dimpotrivd, interpretarea lui Schrodinger mergea in direclia inversd, in sensul cd pur si simplu tdgdduia existenla acestor cliscontinuitdli - iar aceastaera cea mai mare surprizd. Astfel, se consideraca nemaifiind adevdratcd atomul isi schimbd brusc energia de la o stare stalionard la alta si cd emite astfel energiapierdutd in forma unei cuante de lumind in sensul lui Einstein. Mai mult, se PresuPunea

98

99

cd ernisia are loc in a9afel irrcAtintr-un asemeneaproces dou.i un,-lede materie stationarear fi simr-rltanexcitate, iar interrferentatrcestordoui nnc'lear conduce la emisia de unde electromagnetice,de pildd unde luminoase. Aceastd ipotezd mi serpdrea prea inclrazneatdpentru a putea fi adevdrati si anr-inceput sd adun toate argumentele care clovecleaucd discontintrit"ltileerau o trdsbtura autentici a realitdtii. Cel mai la indermAn"iargument er;r desigur formula racliatiei telmice a lrri Planck, despre a cdrei valabihtate empirica nu sermai putea irrclr:inimeni si care fusesectriar punctui clerpornire al tezei lui Planck prir,'inclcaracteruIcliscretal eriergrt-istairilorstalionare. Spresfiirsitul semestmlui clevari al anuiui 1926,Sommerfelcl l-a invitat pe Schrodinger si prezinte teoria sa in cadrul seminarului rle la Miinchen, iar astfel s-a ivit pentru mine prima ocazie de a ciiscutacu Schrodinger. Ir-racel semestru lucrasem din norr la Copenhaga, si cu prilejrrl unei cercetiri asupra atomr-rlui de heliu imi insugisemmetodelelui Schrodinger.Apoi, in timpul urrei t acanteclerefacerela lacul Mjosa,in Non'egia, imi incheiasem lucrarera9i, ctr manuscrisul in rucsac/ fdcusem o clrumefie de unul singur cle la CrrclbrandsclalpAnS la Sognefjord,parcurgArrdmai rnulte lanturi muntoase pe clnrmud necunoscute.Dupd o scurtdescali la Copenhaga am plecat la Mrinchen pentru eipetrerceo parte clin vacanld cu p.irinfii. Si astfel am avut ocazias.i asist la prelegerea lui Schrijclinger.La seminal a aplrut si directorul lrrstitutului de fizici experimentaldal Uni"'ersitdtiiclin Mtinchen, Wilherlm Wiern,care era de altfel extrem cle sceptic in legdturd cu ,,atomistica" lui Sommerfelcl. Schrodinger prezentd la inceput principiile matematice ale mecanicii ondulatorii aplicatela atomul de hidrogen, iar noi toti eram entuziasmati de faptul cii o problemd pe careWolfgang Pauli o pufuse rezolva cu metoclelemecanicii cuanticenumai pe o caleplind de complicatiiputea fi acum rezolvatd cu metode matematice conventionale in mod elegant si simplu. La sfirsit insd, Schriidinger

l0t)

vorbi gi despre interpretarealui asupra mecanicii ondulirtorii, interpretarein care eu nu puteam crede.in discutiile care au urmat mi-am prezentat obiectiile;in special, iun atras atentia asupra faptului cd, in interpretarea lui Schrodinger,nici mhcar legea radialiei a lui I'lanck nu putea fi inleleasd.Cu aceastdcriticd insd nu am avut nici rrnpic de noroc. WilherlmWien rdspunseclestulcleaspru cii poate ir-rlelegeregretelemele legate de faptul ch acum s-aterminat cu mecanicacuanticd9i cd nu mai cra nevoie si se vorbeaschde toate absurditdtileprecum saltul crlantic gi altele asemenea;dar cd, fdrd incloial6,dificultdtile cxpuse de mine vor fi rezolvate in cel mai scurt timp de Schrodinger. Schrodinger nu era chiar atAt de sigur in rdspunsul sdu, dar si el isi pistra convingerea cd, in tinrp, toate problemele amintite de mine se vor lirnuri in sensul teoriei sale.Argumentele mele nu rnai produceau asuL)ra rrimdnui vreo impresie. Chiar 9i Sommerfelcl,careravea o atitudine binevoitoare fat.i de mine, fusesesubjugat de puterea de convingere a formuldrii matematice expuse cle Schrodinger. M-am intors tulburat acasdgi probabil cd in aceeasi seardi-am scris o scrisoarelui Niels Bohr pentru a-i relata intorsdtura nefericitd pe care o luaserd discutiile. Poate ca urmare a aceleiscrisori Bohr l-arinvitat pe Schrodirrger la Copenhaga in septembrie penhu o sdptdm6nd sau cloud,ca sd discutein detaliu despreinterpretareamecanicii cuantice si a mecarricii ondulatorii. Schrodinger a acceptatinvitatia 9i, eviclent,m-am dus 9i eu la Copenhaga s.i asist la acelecliscutii atdt de importante. Discutiile dintre Bohr si Schrodinger au inceput chiar in gara din Copenhaga ;i au continuat in fiecare zi de climinea td d evreme pAnd n oaptea IArziu . Schrdclin ger Icrcui a la Bohr acas5,asa cd discutiile se purtau practic fird intrerupere.Si, in ciuda faptr.rluicd in mod obignuit l3ohr era extrem de amabil si plin de tact in relatiilecu oamenii, itr acest caz mi-a apdrut aproape ca un fanatic neritrcluplecatcare nu era dispus sd-i vind in int6mpinare cu

101

nici un singur pas partenerului shu de discutie sau sa irgdduie vreo neclaritatecAtclemicd. Esteaproapeimpc> sibil de reclat cAt de pdtimas s-au purtat-discutiile-de ambelepdrti, cAtde adAncinrdddcinateerau convinqerile care reieseauin egald mdsur.i din ceea ce spuneai at6t Bohr, cAt si Schrodinger.De aceeanu poate fi vorba aici dec6t de o copie palidd a acelor discugii,in care se ducea o luptd aprigd legatd de interpretarea noii reprezentdri matematicca naturii. Schrodinger: ,,Trebuie sd inlelegefi, I3ohr, cd toati aceastdreprezentarea salfurilor cuantice duce la nonsens. Se pretinde acolo cd intr-o stare stationard a atomului electronul se miscd pe o traiectorie oarecare,in moci perioclic, fdrd sd radieze. Nu existd nici o explicatie pentrr-r faptul cd nu radiazd; conform teoriei lui Maiwell, aitrebui sd radieze.Apoi, se presupune cd electronul faceun salt de pe aceastdtraiectorie pe o alta, iar cu aceasti ocazie emite radialie. Aceastdtranzitie se facetreptat sau brusc? Daci se face treptat, atunci ar irebui ca cilectronulsd-si modifice-treptat frecventa miscdrii periodice 9i energia. Nu e de inteles cum se pot obline in acestcaz frecverrte bine definite ale liniilor spectrale.Dacd insd tranzitia are loc brusc, asa-zicAndprintr-un salt, se pot obtine frecvenlele corectecu ajutorul reprezentdrii lui Einstein a cuantelor de lumind, dar atunti trebuie sa ne intrebdm cum se migcd electronul in timpul acestuisalt. De ce nu emite cu ocaziasaltului ur-'speclru continuu, dupd cum ar cere teoria fenomenelor electromagnetice?Si care sunt legile care determind miscarea lui in timpul saltului? Ijrin urmare, toatd reprezentareasalturilor cuantice trebuie s6 fie pur 9i simplu un nonsens." [3ohr:,,Da,in ceeace spune]i avefi clesigurdreptate.Dar astanu dovedestecd salturile cuanticenu existd.l)ovedeste numai cd nu ni le putem reprezenta,ceea ce inseamnri cd concepteleinfuitive pe care le folosim pentru a descrie evenimentele din viata curentd si experimentele din fizica de pAnd acum nu sunt suficiente pentru a descrie ceea ce se intAmpld in saltul cuantic. Acest lucru nici mdcar

nu e at6t cleciuc'lat,dac.ine g6ndim cd ceeace se intAmplb in acestcaz nu poate fi obiectul experienlei nemijlocite, cd nu putem obserl'a aceste feuomene irr mocl clirect, asadar nici nu ne construim conceptelein conformitate cu ele." Schrodinger: ,,Nu vreau si md angajez cu clumneavoastrd intr-o cliscutie filozofica despre formarea conceptelor, cle asta se \ror ocuPa mai t6rziu filozofii; ceea ce cloresceu este sd gtiu ce se petrecein interiorul atomului. $i, urmirind acestscoP,mi-e perfect indiferent ce limbaj folosim. Dacd in interiorul atomului existd electroni care sunt particule, aga cum ne-am inchipu^itpAna acum, afunci acegtiatrebuie sd se si migte cumva. ln clipa clefald nu e important pentru mine sd descriu exact cutn are loc aceasti migcare;dar in cele clin urmi trebuie s.i putem af-lacum se comportd electronii in stdrile stafionare sau la trecereade la o stare la alta. Dar, pri'n'ind formalismul matematical mecaniciiondulatclriisau al mecanicii cuantice,se vecleimecliatcd acestformalism nu ne dd un rdspuns ra!ional la accsteintrebari . insa, in momentul in caresuntem clispugisd schimbdm imaginea 9i sd spunem cd nu existd electronica particule, ci ca unde de electroni sau unde de materie, atunci totul aratd altfel. Atunci nu ne mai mirdm de frecvenfelecleterminateale oscilafiilor. Emisia de lumind devine atunci la fel de simplu de inleles ca 9i emisia cleunde raclio prin antena unui emitdtor, iar contradicliile ce pdreau inainte de nerezolvat dispar." L3ohr:,,Nu, din p.icateacestlucru nu e acler,6rat.Contradictiile nu dispar, ci sunt impinse in altd parte. Vorbifi de pildi despre emisia de radialie clin atom sau, mai 5;eneral,despre interactiunea atomului cu cAmpul de emisie inconjurdtor si sunte!i de pdrere cd, dacd presupur-reti cd existd urrde de materie dar nu existd salturi cuantice, dificultdlile ar fi eliminate. Dar g6nditi-vd numai la echilibrul termodinamic dintre atom 9i cAmpul de radiafie, de pildd la felul in care Einstein a decluslegea emisiei a lui I'lanck. Pentru deducerea acesteiiegi este hotirAtor

702

103

fapll c5 energiaatomului are valori discretesi cd aceasta se schimbd din c.1ndin cAnd in mod discontinuu; valori discreteale oscilatiilor proprii nu forosescabsolut deloc. Nu puteli in mod ,"rior'p.rrle sub semnul intrebdrii intrcagabazl a teoriei cuanhicc.,, _Schrodinger:,,Nu pretind, desiguq,cd acesteconexiuni ar fi inlelese deplin de pe acum. Dir nici clumneavoastri nu aveti incd o interpretare fizicd satisfdcdtoarea meca_ nicii cuantice.Nu vdd de ce nu putem spera cd aplicarea teoriei cdldurii la teoria ur-rdelorclemateiie r-,r-, poit" .1r." in cele din urmd 9i ea la o explicatie bund a formulei Iui Planck, care fdrd indoiald irisd va ardta diferit fatd de explicaliilede pSnd acum." putem spera acestlucru, pentru cd stim , Pgh.rr de 25 de -N.u,..u ani ce inseamnd formula lui Irlanck. Si, in afarb cle asta,vedem nemijlocit discontinuitdlile, saiturile din fenomenele atomice, privind de pildd un ecran cJescin_ tilatie sau o camerdcu ceafi. Vec'lemca dintr_odatdapare un mic fulger pe ecran sau ci brusc un electron trece prin cameracu ceali. Nu puteli sa da! pur si simplu la o parte acestefenomene 9i sd vd prefaceti cd ele nu ar exista.,, Schrodinger: ,,Dacd vi trebui sd rbmAnem la acest blestemat sdltat cuantic, atunci regret cd am avut de_aface vreociatdcu teoria cuanticd.,, Bohr: ,,Dar noi, ceilalfi, vd suntem foarte inclatorati cd ati fdcut-o,deoarecemecanicaclumneavoastraonclulatorie reprezintd, prin claritatea ei maternatici si prin simplitatea ei, un imens progres fatd cleforma de p6na acum a mecanicii cuantice." $i discutia a contjnuat in acelasifel de-a lunsul multor ore din zi si din noapte, fdri sd se ajungd la o iirlelegere. Dupd cAteva zile Schrodinger s-a imbolndvit, poui" .n urmare a efortului imens; a trebuit sd stea in pai, avAnd o rdceald cu febrd. Doamna llohr il ingrijea ol ii odr."u ceaigi prdjituri, dar Niels Bohr st6teape-margineapatului si incerca si-l convingi pe Schroclinger: ,,Tiebuie totusi sd recunoasteticd..." La o adevdrati intelegereinsd nu

704

:, ir putut ajunge atunci, pentru cd nici una clintre cele ,loud pdr! nu avea de oferit o interpretare completd si rrrcheiitda mecaniciicuantice.Dar noi, cei de la Copenhaga, :,irnteamcbtre sf6rgitul acesteivizite ci eram pe drumul , t,l bun. in acelagitimp ins6, recunogteamcAt de greu va li si-i convingem chiar si pe cei mai buni fizicieni cd in ,rtcst caz trebuiau si renunle la o descrierespafio-temptlralSa evenimenteloratomice. ' in lunile urmdtoare, tema centraida disculiilor dintre Itohr 9i mine a reprezentat-oitrterpretareafizicd a mecanicii cuantice.Locuiam pe atunci la ultimul etaj al clidirii irrstitutului, intr-o micd mansardi frumos aranjatd, cu perelii oblici, de unde puteam privi copacii de la intralca in parcul Fiilled. IJohr venea cieseoriseara tArziu in ('amera mea gi discutam tot felrrl cle a9a-numite experimente imaginare, pentru a vedea clacdintelesesemcu irclevirat teoria in mod complet. Cu ocaziaacestorcliscufii am observat curAnd cd lJohr 9i cu mine cdutam solufia tlificultdtilor in directii oarecum diferite. Eforturile lui llohr se indreptau intr-un sens in care sa menlini, cu drepturi e6;ale,imaginea corpusculari aldturi de ceaondulatorie,incercAnclsd formuleze icleeacd, desi acestedoud irnagini se exclud reciproc, abia impreuni puteau oferi o formulare completb a evenimenteloratomice.Mie acest rnod de a gAndi nu-mi era pe plac. Eu voiam sd pornesc cle 1a faptul cd mecanica cuanticd, chiar in forma ei de atunci, putea deja oferi o interpretarefizicd univocd pentru unele dintre mirimile care aphreauin cadrul ei - de pilcld,pentru mediile temporaleale energiei,momentului electric,impulsului, Pentru medii ale fluctualiilor g.a.m.d. - si ca dupd toate probabilitifile r-rumai era loc pentru r"riciun fel de libertate in privinta interpretirii fizice. Mai degrabd ar fi trebuit sd se ajunga la interpretareacorectd prin ralionament logic si declucfiedin interpretdrile sp_eiiale care existau deja. De aceeaeram destul de nefericit - desigur, pe nedrept -- clin pricina unei lucrdri a lui Bom, lucrare in sine exceientd,itr care analiza procesele

105

de ciocnire cu metodele lui Schrodinger si in care prezentaseipoteza ci pdtratul functiei de undd a lui Schrcj clinger ar fi o mdsurd pentru probabilitatea ca eiectronul sd se gdseasciintr-un anumit loc din spaliu. Mi se p.irea c.i teza lui Born era corectd,numai cd irni displdceafaptul cd lucrurile ar.ltau ca 9i cum aici ar mai fi pr.rtutinc.ipea o anume libertate de interpretare. Eram convins cd teza lui Born putea fi dedusd din interpretirile deja existenter pentru anumite mirimi din mecanicacuanticd. Aceasta convingere mi-a fost intdritd de doud lucrdri matematice foarte concluder-rteale lui Dirac si Jordan. Din fericire, concluziile la care llohr si cu mine ajunEleamcu ocaziadiscutiilor de seardprivirrd experimentele de fizicd pe care le imaginam erau de obicei aceleasi,aga incAt puteam spera cd eforturile noastre din direclii atAt de c-liferitevor clucein cele clin urmd la aceiasirezultat. Desigur, nici unul dintre noi nu putea intelege cum un fenomen at6t de simplu ca traiectoria unui electron in camera cu ceala putea fi fdcut sd devind compatibil cu formalismul matematical mecaniciicuanticesau al mecanicii ondulatorii. in mecanicacuanticd,concepful de traiectorie nici nu apirea, iar in mecanicaondulatorie puteau apdrea raze de materie inguste directionate,dar icestea trebuiau sd se propage treptat in domenii ale spatiului mult mai mari dec6t diametrul unui electron.Situatia experimentald ardta desigur altfel. Deoarece discutiile noastre se prelungeau deseori p.lnd tArziu dupd miezul noptii 9i deoarece,in ciuda eforturilor continue de-a lungul mai multor luni, nu ajunseserimla un rezultat multumitor, am intrat amAndoi intr-o stare de epuizare care, finAnd cont gi de directiile cliferitede gAndire,ducea uneori si la tensiuni intre noi. De aceeain februarie 7977 llohr s-a decis s.i petreacdun concediu la schi in Norvep;ia,iar eu eram bucuros cd voi avea ocazia sd rdmAn la Copenhaga sd md gAnclescsingur, in liniste,la acesteprobleme cumplit cle dificile. Mi-am concentrat acum toate eforfurile asupra intrebdrii cum poate fi reprezentatdmatema-

106

tic,in cadrul mecanicii cuantice,traiectoriaunui electron in cameracu ceald.CAnclin curAnd,intr-una din primele scri, am int6mpinat in aceastSincercaredificultali insurrrrorrtabile,mi-a trecut prin minte cd poate formulasem irrtrebareain mod gresit. Dar ce putea fi gregit aici? Tiaiectoria electronuluiln camera cu ceafd exista, ea putea fi ol)servatd.Schemamatematicd a mecanicii cuantice exista si ea, 9i era mult prea convingdtoare pentru a mai permite ir.rocliiicari.Agadar, trebuia sd se poatd stabili legitura tlintre ele,impotriva oricdreiaparenleexterioare'Tiebuie sii fi fost intr-o seard,spre miezul noplii, cAndmi-au revenit irr minte dintr-odatd disculia avutd cu Einstein 9i cuvintelelui de atunci: ,,Numai teoria decideasupra a ceeace putem observa." lmediat mi-a clevenitclar cd aici trebuia .d.rtuta cheia pentru poarta ce fuseseat6ta vreme incuiatd. Pentru a md gAndi la consecinleleacesteiafirmatii a lui Einstein in lini9te, m-am dus sd fac o plimbare noctumd prin parculFiilled. Noi spuseserdmintotdeauna cu usurintd: traiectoriaelectronuluiin cameracu cealdpoate fi observat5.Dar poate cd de fapt ceeace observam era mai pufin. Poate cd ceea ce se observa era cloar o serie cliscretdcle localiziri imprecis cleterminate ale electronului. itrtr-aclevdr,ce"u ..ire vede in camera cu ceafdsunt cloarpicaturi de apd^individuale,caresunt mttlt rnai extinse clec6iun electron.intrebarea corectdtrebuia si fie deci: poate fi reprezentat.iir mecanicacuantjc.lo situatie in care un electron se afld aproximativ intr-un anumit loc - adicd cu o anumitd imprecizie - 9i care posedi o anumitd vitezd, tot aproximativ - aclicd din lrou cu o anumitd imprecizie - si pot fi fdcute acesteimprecizii atAtde mici incAt sa nu intre in contraclicfiecu experimentul? Un calcul scurt, fdcut dupd itrtoarcereala institut, confirmi cd o asemeneasituatie poate fi reprezentatdmatematic si cd pentru impreciziile carerezultd sunt valabile acelerelatii caremai tArziu au fost numite relaliile de nedeterminare d in mecanica cuanticd.I'rodu suI necletermindril or pentru pozilie si cantitate de migcare (prin cantitate de migcare

707

se intelegeprodusul dinhe masdsi vitezd) nu poate fi mai mic decAtconstantade actiune a lui planck. Frin aceasta aga mi,se pdrea mie - era stabiliti legitura dintre 1observaliile in camera cu ceafd si matematica mecanicii cuantice. Pe cle altd parte, trebuia acum demonstrat c6 in orice experiment nu puteau apdreraclecAtsiiuatii in care erau valabile relafiile de nedeterminare.Dar acestlucru mi se pdrea din capul locului plauzibil, pentru cd eveni_ mentele experimentale, obserrr,,ationale, se supurreau 9i ele legilor mecaniciicuantice.Dacdacestelegi sunt presupuse a fi valabilersi aici, atunci din experimente riu pot apdreasituatii care sd nu se incadrezein mecanicacuur,_ ticd. Cdcitttunniteorintlecidcosupron cccncaTtrttetn obscrz,n. Mi-am propus ca in zilele urmdtoare sd fac calculele complete corespunzdtoareunor experimente simple. Si in acestcazm-a ajutat amintirei unei discutii pe care o avusesemla Gottingen cu un coleg de studii, Buikharcl Drucle. Descriind dificultdtile legate de reprezentarea traiectoriilor electronilorin atom, Ilurkharcl Drude a luat in consiclerareposibilitateaprincipiald a co.struirii unui microscop cu putere de rezolulie neobisnuit de mare, crr caresd se poati vedea direct traiectoriileelectronilor.Un aserneneamicroscctpar trebui s.i funclioneze nu cu lumind vizibild, ci poate cu radiafie gamma durd. poate cd atunci s-ar putea ir-rprincipiu fotografia traiectoria eletronului irr atom. Tiebuia deci sd incercsd demonstrez cd nici mdcar un asemeneamicroscopnu ar permite depdgirealimitelor date de relatiile de nedeterminare.Aceasiddemonstratie mi-a reusit si mi-a intdrit increderea in coeziunea noii interpret.iri. Duph cAteva calcule suplimentare cle acest fel, am redactat rezultatele melc inir-o lungd scrisoare adresatd lui WolfgarrgPauli, primirrd de la el, dir-rHam_ burg, un rdspuns aprobator, care m-a incuraiat mult. C6ncl Niels Bohr s-a intors din rracarrtalui cle schi din Norvep;ia au avut loc in continuare discutii dificile. cdci si tlohr isi dezvoltase mai departe ratio.arnentele si inccrcase,as(lcum incepuscin dialogurile noastre,sd

108

irrtemeiezeinterpretarea pe dualismrrl clintre rePrezentarea corpusculari 9i reprezentarea ondulatorie. In c'entrulmodului sdu de a gAr-rdistitea conceptulnou forrnulat de complementaritate,care era menit sd descriecl situatie in care unul 9i acelasie'u'enimentputea fi reprezentat in cloub mocluri cliferite. Aceste doud reprezenldri, cjesise excluclreciproc,se 9i completeazduna Pe alta, iar abia prin aldfurareacelor c'loudreprezentiri contradictorii proatefi descrisin intregime conlinutul fenomenului. La inceput, Ilohr a avut cAtevarefltreri irr leg.lturd cu relatiile clenedetermirtare,pe care le percepeaprobabil ca pe un cazprea speciai al situafiei generalecle complemt:ntaritate. Dar in cur6nd nc-am dat seama,cu ajutorul fizictanului suedez Oskar Klein, carelucra si el la Copenhaga pe vremea aceea,c.i nu exista o difelenfd serioasditrtre cele doud interpretdri si cd importalt era caracestcorlfilrut, acum pe cleplin inteles, sd fie astfel prezentat incAt, in ciuclanout.itii sale,s.i devind inteligibil 9i pentru ceilalti fizicieni. I)ezbatereain prezenla fizicienilor a avut loc apoi irr toamrraanului 7927,cu ocaziaa doud irrtrutriri, un congres de fizica la Como, uncle lJohr a linut o conferinti itr care a rezurnat noua situalie, gi aga-numitul Congres Solvay de la lJruxe]les,la care, conform obiceiului Funcla]iei Solvay, fusese invitat numai un mic grup cle specialigti ce urmau sa discute in profunzime despre problemele teoriei cuantice. Locuiam cu totii in acelasihotel, iar cele mai aprige cliscutii nu au avut loc in sala de conferinle, ci in timpul meselor la hotel. Llohr 9i Einstein purtau povara principald a acesteibdtalii legate de noua interpretare a mecanicii cuantice. Einstein nu era dispus sd acceptecaracterul fundamental statistical noii teorii cuantice. Desigur; nu avea nimic impotriva recurgerii la afirmalii probabilistice,acolo unclesisternulrespectivnu era cunoscutin toate detaliile sale determinate.Pe asemenea afirmalii se bazau rnecanicastatisticdcunoscutdsi teoria cdldurii. Dar Einstein nu voia sd aclmiti faptul cd in

709

rnecanicacuanticaera principial imposibil sd fie cu.oscut tot ce determinh cu necesitateprocesele.,,Bunul Dum_ llezcu nu se joaci cu z.rrurile",lccasta cra o cxpresiepe care o rostea deseori in cursul acelor discutii. be aceea Einstein nu putea acceptarelafiile de necieterminaresi incercasd imaginezeexperimentein care acesterelatii.u rnai sunt valabile. contr'versele incepeau cle obicei riirnineata devreme, cAnd,la micul dejun, Einstein ne explica un experimerrt mental noll care, dupd pdrerea lui, con_ trazicearelafiile de nedeterminare.Noi incepeambinein_ telesimediat sd analizim exemplul cel nou, iar pe .lrumul spre sala de conferinfe, c6nd de obicei eu ii inioteam pe Einstein si t3ohr;se ajungea la o primd limpezire u p-_ blematiciisi a ipotezeloricceptate.irr cursuizilei se pur_ tau apoi nenumdrate discufii clespreacesteasi de obicei in searaaceleiasizl\e,la masd, Niels llohr era in mdsurd sd-i demonstrezelui Einstein cb nici acestnou experiment propus de el nu conduceala contrazicerearelitijlor de nedeterminare.Einstein devenea atunci putin nelinistrt, clar chiar a cloua zi climineaJaacluceala micul deiun un nou experimentmental, mai complicatclec6tprecedentul, menit sd demonstreze,de data aieastacu adevdrat,lipsa de valabilitatea relaliilor de.edetermi.are. Nici aceastd noud incercarenu avea seara mai mult succesclecAtcea precedentd,iar dupd ce acestjoc a continuat in acelasi fel mai multe zile, prietenul lui Einstein,Paul Ehrenfesi, fizician la Leyden, in Olancla,i-a spus lui Einstejr-r: ,,Ein_ stein, mi-e rusine penlru tine; fiindci tu argumentezi acum impotri'a noii mecanici cua'tice exactin acelasifel in care oponentii tdi au argumentat impotriva teoriei relativi_ tdtii." Dar nici aceastdobservatieprieteneascdnu l_apufut convinge pe Einstein. Dirr nou mi-a devenit clar cAt de greu ne este sd renuntdm Ia reprezentdrilecarefuseserbp6ia atuncibazamocr'lui nostru de a gdndi si de a facestiirrta.Einstein investise !i munca de o viatd in cercetareaacelei lumi obiective a proceselorfizice care se desfdgoardacolo afarir,in spatiu si timp, irrdeperrdent de noi, clupd legi bine clefinite.

110

Sirnbolurile matematice ale fizicii teoretice erau consirlcrate a reprezentaaceastdlume obiectivd,iar astfel perrnit predictii asupracomportamerrtuluiei viitor. Iar acum se pretincleaci, odati ce-am coborAtin lumea atomilor, () asemenealume obiectivdin spatiu ;i timp nici nu exista sicd simbolurile matematiceale fizicii teoreticereprezint.i ,.loarposibilul, nu factualul. Einstein nu acceptasd i se ia pdmAntul cle sub picioare- cdci asta sirnleael. Nici rnai tArziu, spre sfArgitulvielii sale,cAnd teoria cuanticd tlevenisede mult o parte imporiantd si acceptatda fizicit, Iiinstein nu gi-a putut schimba punctul de veclere.]:,ra tlispus si accepteteoria cuantic.i, dar numai ca o clarificare pasagerd,nu clefinitirrS,a fenomenelor atomice. ,,Dumnezeu nu dd cutzarul", era o afirmatie fundamentald si de nezdruncinat pentru Einstein,pe care nu accepta s-opund la indoiald. La aceastaBohr nu putea rispuncle clec6t:,,I)ar nu-i putem noi dicta lui Dumnezeu culn sd ijuverneze lumea."

7

PRIME DISCUTII DESPRERELATIA STIINTELORNATURII CU RELIGIA (le27)

Intr-una din serile petrecute impreunb la hotelul din Bruxelles cu ocazia Co'ferir-rfei Solvay,c6ti'a di.tre parti_ cipantii mai tineri la congres,printre c.rreWolfgangi'auli si cu mine, st.iteam clevrtrbd. Ceva mai t6rziu ni ila ali_ turat si Paul Dirac. Cirre'a puseseintrebarea: ,,Ei.stei. vorbegteatdtaclesprebunul Drunnezeu,ce vrea sdinsemne asta?De fapt, nu ne putem inchipui cd un om c1estiinta ca_.Eirrstein e puternic legat cle o tradilie religioasd.,, ,,Einsteinpoate nu, clarMax Irlanck da", a rdspunscineva. ,,U^ele afirmafii ale lui l)la'ck despre relatiariintre stiirtele naturii si Dumnezeu sustin pu.ctul de veclerecd'u existi o contradic[ie intre cele dou.i, ci dimpotrivd, c.i religia si stii'lele r-raturiisunt co*patibile.,, Am fost intre_ bat ce gtiu clesprepirerile lui lrlanckin acestclomeniusi ce cred despre ele. Vorbisem pAni atunci doar de cAteva ori cu I'lanck, mai mult despre fizic.i decAt despre pro_ blerne generale,dar cunogtejm cdtiva prieteni buni ai Iui Itlanck care imi povestiser.irnulte despre el; credeam de aceeacd imi pot face o imagine clespreconcepliile sale. Ildspunsul meu va fi sunat in feh.rfurmdtor: ,,presupun ci pe.tru Pla.ck religia si gtiinta sunt compatibile fiindch, dir-rpuncful sdu de vedere, ele se referi la domenii diferite ale realitdtii.$tiinlele naturii se ocupd cu lumea materiald obiectiv5.Ele ne obligd sd facem afirmafii corecteclespre aceastdlume obiecfivd 9i sd infelegem conexiunile. Religia insd tine de lumea valorilor. Aici se vorbeste despre cJea ce ar trebui sd fie, despre ce trebuie sd facem, ,-lr,derpr" 172

( ('cil ce este.in stiintele naturii e vorba despre adevdrat r,,rrrfals,in religie ciesprebine sau rdu, desprevaloare sau lips.l de valoare. Stiintele naturii sunt temelia activitdfilor It'hniceindreptate sPreun scoPanume, religia estetemelil eticii. Conflictul dintre cele doud domenii, inceput in r;r'colulal XVIII-1ea,Pare agadar sd-9i aibi originea in rrcintelegereace apare atunci cAnd imaginile si parabolele religiei sunt interpretate ca afirmatii stiinfifice, ceeace este r,viclentlipsit de sens. In aceastdaccepfiune/Pe care o ( unoscbine din casapdrinteascd,celedoud domenii sunt cu partea Prrseirr legdturd,separat,cu partea obiectivd 9i :;rrbiectivda lumii. $tiinlele naturii sunt, intr-un anume scns,modul in care ne raportdm la aspectul obiectiv al lealitdtii,cum intrdm in dialog cu acesta.Pe de alti parte, credinfa religioasd este expresia unei decizii subiective, cu ajutorul cdreiane stabilim valorile conform cdrora ne cirlduzim acfiunile in via|5. De obicei,ludm aceastddecizie irr acord cu o comunitate cireia ii aparlinem, fie cd e vorba cle familia, poporul sau cultura in care tr.iim. Decizia este irrfluentatdin mod esenlial de educatie9i de mediu' Dar, in cele din urmd, ea este subiectivd gi de aceeanu poate fi supusd criteriilor ,sau ,,fals,,.Max Planck, .laca inleleg eu bine, s-a folosit de aceastdlibertate 9i a ales tradilia cregtind.CAndirea si acliunile sale, chiar 9i celelegate de relafiile interumane, se desfdgoardfdrd nici o rezervd in cadrul acesteitraclitii 9i nimeni nu va putea sd nu-l respecte din acest motiv. Astfel, la I'lanck, cele cloud aspecteale lumii, cel obiectiv si cel subiectiv, apar clar separate, dar trebuie sd recunosc cil nu md mullumegte aceastdseParare.Md indoiesc cd oamenii 9i comunitdlile lor pot trdi timp indelungat cu aceastd rupturd acutd intre cunoagtere9i credinld." Wolfgang imi impirtdgea ingrijorarea: ,,Nu", spuse el, ,,e aproape sigur cd nu poate fi bine. In vremea cAnd au apdiut religiile, intreaga cunoaqtereaflatd la dispozitia unei comunitdti umane era in armonie 9i cu forma :pirituald al cdrei cel mai important confinut il constituiau

113

valorile 9i ideile religioaseale comunit.ifii. Cerinta era ca aceasti formd spirituald si fie intelegibile inh-un fel oarecare 9i celui mai umil tnembru al comunit.itii, chiar si atunci cAnd pilclele 9i imaginile nu-i dddeau decAtun sentiment vag clesprece anurne era cleir"rtelesdin valorile si ideile transmise.Omr"rlsimpiu trebuie sd aibd convin6;erea cd forma spirituala a intregii cunoagteri a comunitdtii este suficientd pentru a-si cdlduzi deciziile propriei vieti dupd valorile eri.Fiindcd a crede nu inseamnd pentru el ,,a-considera-cd-este-adevdratr>, ci ,. De acereaapar mari primejdii cAnclcunoagtereanoud, acumulati de-a lungul istoriei, ameninfd s.l distrugd vechea formd spirituald. Separareacompletd a gtiinlei de credintd este,evident, numai un fel cle ajutor la ananghie pentru foarte scurt timp. De pildd, itr cultura occidentalds-ar pruteaajunge intr-un viitor nu prea indepdrtat la un moment in care parabolele si imaginile religiei traclitionale s.i-si piarcld puterea de convingere. Md tem cd,in acel moment, pentru oamenii simpli etica de pAnd acum se va pr"lbugi in cel mai scurt timp si se vor petrece lucruri atAt de inspdim6ntdtoare,inc6t deocamciatdnici nu ni le putem inchipui. Agadar, cu filozofia lui Planck nu am ce sa fac,chiar daci privitd din punct de vedere logic este corectd9i cu toate c.i respect atituclinea umand care se ntrste din ea. Pozifia lui Einstein imi este mai apropiatd. Ilunul Dumnezeu, la care se referd el atAt de des, are itrtr-un anume fel o legdturd cu legile neschimbdtoareale naturii. Hirrsteirr simte ordinea fundamentali a lucrurilor. El simte aceasti ordine in simplitatea legilor naturii. Putem presuputreci a simiit nemijlocit si puternic aceastdsimplitate cAnd a clescoperitteoria relativitdlii. lrdrd indoialS, de aici si pAna la continuturile religiei mai este un drum lung. Einstein nu pare a fi legat de o tradilie religioasd arlume 9i eu as crede cd reprezentareaunui l)umnezeu personal ii este complet strbind. Cu toate acestea,pentru el nu existd o separareintre gtiintd ;i religie. Pentru el, orclineafunclamentald aparline atAt domeniului subiectiv c6t 9i celui

obiectiv,iar aceastdpozilie mi se pare a fi un punct de rrornire mai bun." ,,Un punct de pomire pentru ce?",am irrirebateu. ,,Daci [)ozi!a fald de lnarea cnnexiune, ca sd spun aga, este privitd doar ca o probiema strict personald,afunci putem t lesigur intelege foartebine pozilta lui Ein-stein,dar in ace-st t'az dintr-o asemeneapozifie nu clecurgenimic." Wolfgang : ,,Poateci decurgetofusi ceva.Dezvoitarea stiinlelor naturii in ultimele ctruh secolea schirnbat fird incloial5 complet motlul de a gAncli al oamernilor,chiar si in afara limitelor culturii cregtine.Asadar,nu e chiar lipsit de important.i ce gdndescfizicienii.$i trxmai inguslimea acestuiideal al unei lumi obiective:ce se clesfdsoari irr spatiu si timp conform legii cauzale a fost cea care a gcneratconflictul cu forma spirituald a diferitelor religii. l)ar dacd stiinlele naturii insele sparg caclrul irrgust al ,rcestuiideal - iar ele au facut acestlucru cu teoria relalivitdtii 9i esteprobabil ci o vor facein si mai mare mdsura t rr teoria cuantici, clersprecare cliscutdm acum atAt de ,rprins -, atunci relalia dintre stiintele natltrii 9i ctlntirrutul pe care religiile incearc.isd-l cuprinclSin formele Ior spirituale va arita clin nou altfel. Prin r-roileconexiuni t)c care le-am clescoperitin stiinterlenaturii in ultimii tlcizeci de ani poate cd am chpbtat o perspectivd mai l,rrgi.Conceptulde complementaritate, de pild.i, pe care Niels llohr il aduce acunl in prim-plan in interpretarea It'orieicuarltice,nu era necunoscutstiintelor umaniste si I ilozofiei,chiar d aci nu fuseseat6t clepregnant forrnulat. l;.rptulcd acestconceptapare acum in gtiinteleexacteale nirturii reprezinti insd o schirnbarehotirAtoare,deoarece ,loar cu ajutorul lui putem face inteligibil faptul ci n';rrezentareaunui obiect material care sd fie complet irrtlcpenderrtc1emodul in care e observat este cloir cr ,'xtriipolareabstracti, cdreianu ii corespruncle nimic real. lrr filozofia asiaticb gi in religiile de acolo existd reprezt'rrtareacomplementard a unui subiect cunoschtorpur, r',rrenu se mai referi la nici un obiect. Si aceastdreprezt'rrtarese'n,adoveclio extrapolareabstrnctd,careianu ii

174

115

c ()re sp u nc jc nic i r : r ea l i ta tc s u fl r:te :a s c ds a rr s p i r i tutrl ;1. (lAntJ vom rnetlita ilr r.iitor il:ilrpra nrarilol currcriuni, r'onr f i si l i ti si i ac lopt . ir n o p o ;ri l i e d e m i j l o c -- d c p i l c i .i cel int li ca ti rie c onr piem c l rta ri ta te a l i ri [J o h r. () s ti i n tri cart s i- a i n su s it ac c s t m od d c a g a n tl i v a fi n u t-l o a r m a i tol e. rantii f;rtir dc clir.'erseleforrle nle ru:.ligiei,ci si, po,rtr:, r,tr c ontri b u i la lur nea v ali l ri l o r, p e n tru c i i a re o ma i bl rn;' i prir,,i re a supl a ir r t r t r gt r l u i ." i n tre tim p r r i s c alat lr .i s t' i ' .r1 l ll )j r.rtl , c a re p e a l unci -, 1.rnici 2ii rie ani -*- I'lu avea ltr(-.1rnultii intelegerrerpentnr irilerarrtii. ,,Nu stir,r clcrce trchuit: :ii vortrinr aici de:sprc rt:ligie". irrtclrtlri cl. ,,1)ar:isurrit,:nrcirrshtt *- si asa trebtrit' :;i firlr, ta oirrnrni e1esliitrtd, in,riiitt: --, iretbuic '.ic:toiite si'i r('(u l 1 o . ir : . t t ' nr c i iir ca ...l n r]r' t,l i g i c i s rrn t e rp ri n rate tot f c lrrl d c;rsr - , r lir r nif r ) s c , i .rc rrl rr-r f;' l rf-rru e rx i s ti ii n re al i tatt: rt ir ,i l u "r fel t le ar gr r nr c n tc . (. h i a r s i r:o rrr.e p tu ld e ..[Jtrm lr ez-(l L r',e s t e r in pr or lu s a l fi rr-rtr:,,:tcu irn a ri e t. l i e t p(l ate intel:ge cir it()poarele priprrlllt'*, itilie er"ai,lsilprise fclrtelttr r , 'xl re l n ol lr : nat i, r r ii nr ai rn rrl i r.l e i :a si rrrrte m n o i a s tzi zi ,arr grcrso i l i i i c ; r t t r c c s t e inr t r d i r.r l ri c a :;i a l i fe l a u a prrrs l i i conceptrt i d€,,
116

rcprezentili ne-ar miti plttea conving€r,ci prirr clorilrtacle a imblAnzi poporul, oamenii simpli. Srirlt tn;ri ngottle conclusoettnenicarimidecAtoanreniagitati5i trr'rl'Itllttllnlii este: Sunt si m,ri usolde folosit sau de exploatal.lLerligia trn fei cle <-rpiucarc e adrninistrat popor"ului perrtru ii-l lcgina cu visele dorite si al consolaastlel pentru neclreptatilepe caretrebuiesd le indure. L)caceeria tr;rstereatAt tle usor legatura clintrecele cloud mari put€rI'ipoliiice, statul si biserica.AmAndor-riau nevoie sii creezciiLrzia cd un llumnezeu bun -- ilaci nu pc Parniint,cr:l pltfin in Cer -- ii recompelrseazi pe cei care nu se ?rnpotrivcsc nedreptifii gi isi indeplinesi:linistiti si rabdatori dalori;:. A spune in nrod cinstit cd acest[)umnezert nu este c]ecnt produsul fanteziei or-nenesti trebrtie s,i fie: .lesigrrr cel m;ri nIare." consicleratp;icatr.rl pozitie conclanintreligia din 1.rer5pec1it'. acea:;ta ,,Cu abuzului politic sdvilr'sitin nurnele ei", atn reprlicateu, ,,si cum se poate abuza epr()apeclc orice pe iitnreil asla - dr:-sigur, si de ideologiacomunistadesple careri vorbit -, o judecat.r ca a ta nu e inclreptitita. hr r,rltirni instantd,vor exista intotcleaunacomunitdti um:rntt,i;tr o .rstielde comnnitate tretruiesii g;iseasciun limbaj conrlul moartc, c"lesprc cu ajutorul ciruier sb poati vorbi clerspte viatd si despre cotrexiutrilemajore in cadrul cdrora se tlcsf.isoari r,'iaiaacclei comunitati. Formele spiritLrale cristalizater de-a litrrgrrlistoriei in ciutarea urrur lirnl.ai ('()rrluniietruie sd ;riba t'dr.i indcliirl.i o marc prrtt:r't-: cle convirrgelc,.1a
117

intdmplare nu poate clepinde ce e ader,Sratsi ce nri, agaclarnici ce trebuie eu s.i cred. Doar rru pot crerledecil ce e adevArat.Pot cleciclepur raf onal felul in caretrebui'-, sd rni comport Cin faptul ca trdiesc intr-o cornunitatc irnpreund cu alfii, cdroratrebr-rie sd le acord aceleasidrepturr ca aceletrpe care le revendic perrtru mine. Trebuie deci sd md striduiesc sii se ajungd la un echilibru corecl al intereselor,cle nrai mult nu e nevoie; iar toate cliscutiilr,r despre vointa lrri Dumnezeu, despre pdcat si pclcdinti, clesprreo via!d de apoi, ir-rconfornitate cu care trebuit_' sd'rreorientdm conrportarnentul,nu servescdecAtla elu clarearealitA;ii dure si crucie.Credinta in existentaunui Dumrrezeu favorizeazdsi ideea cb este si ne supunenr urrei puteri mai inalte 9i astfel sa se perpetuezerstmcturile sociaie cetre: poate cd in trecut era'rufiresti,clarrru mai sunt conformecu lumea cleastizi Chiar si disculia despre L)nl.ire conexiune si altele irsemenea imi repugnd. ln fond, in viatd este ca in sliint.i: suntenr pusi in fata unor greutafi si trebuie s5 incercant sd le rezolvam. Si nn putem rezolr'a clecdto problemii o datd,rrrciodatimai multe sirnultan;a vorbi clespreconexjuni esteasaclardoar o reconstructier mentali ulterioard." C) r,reme, cliscutiacorrtinua in feiui acestaincoace si incolo si nc rlLiram cii lVolfgang nu mai partlcipa ia ea. Doar asculta,uneori cu o expresienermullumiti, alteori sur6zAndmaiitios,dar nu spune.lnimic. Lir un rnoment clat,fu inhebat cergAncleste.itidicd privirea apro;rpemirat 9i spuse: ,,1)a,da, prietenul nostru Dirac are o religie, iar. afirmafia funclamentald a acesteireligii sund asa: ..Nrr existhDumnezeu si Dirac esieprofetul lui."" Am r6s cu totii, si l)irac impreund cu noi, iar astfel lui sfiirsit cliscutia rroastrhde seardc'linholul hoteluiui. Dupd un timp - trebuie si fi fost la Copenhaga i-am vorbit lui Niels clespreaceacliscutie.Niels i-a luat imediat apdrareacelui mai tAndrmembru al cercului nostru. ,,lru gdsescrninunat", spusee\, ,,cdPaul Dirac nu face compromisuri in privilrta lucrurilor carepot fi exprirnate

ri 8

<'larin limbajul logic. Ceea ce poate fi spus, este el de ca in mod clar 9i - ca sd lrirere, poate fi spus si "'orbim trebuie vorbi nu putem ce ceea Wittg"r',rt"in - iespre sii tdiem. CAnd Diracimi prezintd o lucrare nou5' manust'risul este atAt de clar 9i lipsit de corecturi, incAt e o l,ucurie esteticd9i numai sdjl Privesti; iar dacd ii propui Iotusi sd schimbe vreo formulare, e profund nefericit 9i ,lc cele mai multe ori nu schimbd nimic' Lucrarea este oricum absolut exceplionald.Deundzi am fost cu Dirac la o micd expozilie de picturd unde se afla un peisaj italian irl lui Manet reprezentAndo scend marind in minunate tonuri de gri-bleu. in prim-plan se vecleao barcd,iar al5ttrri, in ap5, un punct cenusiu inchis, al cdrui rost nu era rrsorde iirteles.Dirac mi-a spus: "Acest punct e inacceptabil.,,Sigur, e un mod ciudat de a comenta o operd de lrtd. Dar probabil are dreptate. hrtr-o operd de artd de t,und calitate,ca 9i intr-o lucrare stiintificd de bund calitate' l'iecareamdnunt trebuie bine precizat9i nimic nu trebuie liisat la voia intAmpl5rii. Totugi, clespre.eligle nu putem vorbi in felul dsta'Sunt rle acord cu Dirac, reprezentareaunui Dumnezeu perscxralimi este strdind. Dar inainte de toate trebuie sd ue tic clar c6 limba e folositd ir-rcu totul alt mod irr religie tlecAtin stiirrti. Limba religiei estemai aproaPede limba rroezieidec6tde limba gtiintei.Sunteminclina! sd g6ndim c'iigtiinta se ocupi de informafii despre fapte obiective' iar'poezia de trezirea unor sentimente subiective' Cum si religia vrea sd vorbeascddespreradeviml obiectiv ar ir"buisrlp.rsd criteriilor de adevdr clin stiinld' Dar mie rni se pare cd aceastdimpdrfire in latura obiectivd si latura subieitivd a lumii e mult prea drasticd. Dacd religiile tuturor timpurilor vorbesc in imagini, pilde si paracloxuri' irtunci icest lucru nu poate insemna decAt cd nu existd llte posibilitdti cle a rePrezentarealitdtile despre care e vrtrtra.I)ar astanu inseimrrd cd nu e o realitateautenticd. I)rin ruptura acesteirealit5!i intr-o laturi obiectivd 9i una srrbiectlvdnu putem ajunge prea departe'

719

Din aceastdcauzd,ce am invdtat din dezvoltarea fizicii in ultimele decenii - 9i anume cAt de problematice sunt conceptele de si tru mine o eliberare a modului nostru de a gdndi. ir.ceprr_ tul l-a fdcut teoria relativitdtii. inainte, afirinatia cd doud evenimente sunt simultane era considerat6o constatare obiectivd,carepoate fi comunicatd neunivoc prin limbaj 9i astfel poate fi supusd controlului oricdrui observator. Astdzi stim cd notiunea de "simultaneitate> conline un element subiectiv, in sensul cd doud evenimente care tre_ buie consideratesimultane de cdtre un observator in stare de repaus nu mai sunt in mod necesarsimultane pentru un observator in migcare. Descrierearelativista este totusi obiectivd in sensul cd fiecare observator poate afla prin calcul ce va observa sau a observat celdialt observitor. in orice caz, fizica s-a indepdrtat mai mult de idealul unei descrieri obiectivein sensul vechii fizici clasice. in mecanicacuantici indepdrtarea de acestideal e gi mai radicald.Ce putem comunica printr-un limbai obiec_ tivant in sensulfizicii clasicesunt numai afirmatii despre factualitate. De pildd: aici placa fotograficd este innegritA, sau: aici s-au format picdturi de ceatd.Despre atomi nu se vorbegtei. acestecazuri. Dar concluziile care pot fi trase pentru viitor din asemeneaafirmatii depind de modul ,.lea pune intrebarilecxpcrimenlul,ce"u ce experimen_ tatorul poate decide liber. Desigul, 9i in acestecazuri este indiferent dacd experimentatorul esteun om, un animal sau un aparat. Dar nu putem preziceevenimenteleviitoare fdrd a ne referi la observator sau la mijlocul de observare. in acestsens fiecarefapt conline, cliripunctul de vedere al stii.rlelor naturii de astdzi,trdsdturiobiective si trdsdturi subiective. A9a cum gtim astdz.t,lumeaobiectivd a stii'!elor.aturii din secolul trecut era un concept-limitd ideal, dar nu realitatea.$i in viitor va fi neceiar ca la fiecareconfruntare cu realitateasd se fac6 deosebireairtre partea obiectivd gi partea subiectivd, sd se tragb o linie de demarcafie intre cele doud pdrfi. Dar pozit\a acestei

720

linii de demarcatie poate depinde de moclul de obsen'afie si poate fi aleasdpAnd la un anumit grad in mod aleatoriu. De aceeami se pare intru totul de inteles cd despre confinutul religiilor nu se poate vorbi intr-un limbaj obiectivant. Astfel, faptul c"l religii diferite incearcdsd exprime acestconlinut in forme spirifuale foarte diferite nu reprezintd un argument impotriva r-rucleuluiadevdrat al religiei. Poate cd ar trebui sd ne reprezentdrnacesteforme diferite ca moduri de descrierecomplementare, care,desi se exclucl reciproc, nu pot transmite dec6i in completitudinea lor senzaliabogdtiei confinutului ce se naste din relatia omului cu marea conexiune." Am continuat clisculia intrebAnd: ,,Dacd deosebesti atAt de categoric limbajul religiei de cel al gtiintei si de cel al artei, atunci ce inseamnd propozitiile atAt cle des enunlate apodictic, ca: r? Ce inseamnd cuvAntul in acest limbai? Stim c.i critica formulatd de stiintd - si critica lui lfirac - se indreaptd tocmai impotriva unor astfelde formuldri. Am sd te rog sd fii de acord cu urmdtoarea comparafie, pentru a prrtea privi mai intAi aspectul epistemologic al problemei: Dupd cum 9tim, in matematici facem calculecu mdrirrreaimaginard reprezentAndrdddcina phtrati a lui -1, pentru care introducem notatia i. Stim cd numdrul i nu existd printre numerele reale. Cu toate acestea,ramuri irnportante ale matematicii, cum al" fi intreaga teorie arraliticda funcliilor, sebazeazd.pe introducerea acestei rnirimi imaginare, ceeace inseamnd cd {-l totusi exr$h. Ai fi de acord cu afirmafia mea cd propozifla "existd r/-1" rruinseamnd altcer,'adec6t ,,existdconexiuni matematice irnportante care pot fi reprezentatecel mai simplu prin introducerea notiunii cle l/-1 "? Correxiunile sunt insd prezente si fdrd a introduce aceasti notiune. l)e aceea putem aplica practic foarte bine acestgen de matematicd in gtiintele naturii si in telrnicA.ln teoria functiilor, de pilcld, relevant este faptul cd existd legitdti matematice

127

importante care se referd la perechi de variabile continue Aceste legdturi sunt mai usor de infeles dacd este con struitd noliunea abstractd t'-1, desi nu e fundamental necesardpentru intelegere si desi nu existd o corelatic intre aceastdnoliune abstract6si numerele reale.O alti: nofiune abstractdeste cea de infjnit, care joacd si ea urr rol important in matematica modernd, clesinu ii cores, punde nimic 9i desi prin introclucereaei ajungem uneori la mari dificultdti. Agadar,in matematicd ajungem sd ne situhm pe o treaptd tot mai inaltd de abstractizare,cAstigAnd in schimb inlelegereaunitard a unor domenii mai largi. Pentru a ne intoarce la intrebarea noastrh de la inceput, am putea oare sd interpretim cuv6nful ,
122

spirituald 9i o adapteazdmereu cunoagteriici. in zile'le noastre,o persoandpare sd poat.l alegein mare mdsurd liber in ce structurh spirituald vrea sh se insereze, iar aceastd libertate oglindegte faptul cd hotarele clintre cliferiteleculturi 9i comunititi umane i9i pierd rigiditatea si incep sd devind mai fluide. Dar chiar dacd o persoand se strdduiegte sd atingd cel mai mare grad de inclependenfd,ea va fi silitd si preia, congtientsau nu/ o mare Pentru cd oarte din structurile spirituale deia exister-rte. ea trebuie sd poatd ,ruibi .r-t membrii comunitdfii in care s-a hotdrAt sd trdiascd despre via,td,despre moarte gi clespretoate conexiunile majore; ea trebuie sd-9i educe copiii conform reprezentdrilor fundamentale ale acelei comunitdli, trebuie sd se insereze in intreaga viatd a comunit"ifii. De aceea,in acest caz nu ne ajutd la rrimic rafinamentele epistemologice.Tiebuie sd rre fie clar c.i existdo relalie de complementaritateintre reflectareacriticd a continuturilor de credinfd ale unei religii pe cle-o parte si, pe de altd parte, un mod de a acliona intemeiat pe opliunea pentru structura spiritualS a aceleireligii. Din faptul de a fi luat in mod congtient aceasti hotdrAre se nagtepentru fiecarepersoando fortd care o cdlduzestein sale,o ajutd sd depdseascinesiguranla9i, atunci acfir"rnile cAnd suferd, ii oferd consolareaPe care ti-o dd sentimentul clea fi apdrat 9i la addpost,ca parte din marea conexiune. in acest fel, religia participd la armonizarea vietii in comunitate,iar una dintre misiunile ei cele mai importante este sd aminteascdmereu de aceastdmare conexiune,in limbajul ei, al imaginilor 9i pildelor." ,,Tereferi de multe ori la liberul-arbitru al persoanei", am continuat eu, ,,9i,cAnd vorbim de fizica atomicd, il pui in analogie cu libertatea observatorului de a efectua experimentul a9asau altminteri. In fizica dinainte nu ar fi fost loc pentru o asemeneacomparalie. Dar poli pune si mai direct in legdturd caracteristiciledeosebiteale fizicii de azi cu problema libertdfii voinlei? Stii doar ci determinismul incomplet din fizica atomicdeste folosit uneori

723

ca argument pentru a spune cd acum este clin nou loc pentru liberul-arbitru al persoaneisi pentru interventia clivind." Bohr: ,,Srurtconvins cd aici e vorba pur si simplu cle o rreintclegere. Nri este pcrmis ca irrti'c[.aritl iferitr,,carc tirr, dupd convingerea rnea, de mocluri complementare cle a vedea lucrurile, -sdfie amestecateiritre ele. C6nd vorbirn de liberul-arbitru, ne referim la situatia in car.eavem de luat decizii. Aceastdsituatie se afla intr-un raport de excluziune cu situalia in care arralizrimrnobiveleaChuniior. noastre sau cu ceain care studiem proccselefiziologice, de pildd celeelectrochimicedin creier.Aici e vorba agaclar de situatii tipic complementare, 9i cle aceeaintrebarrea dacd legile naturii determini complet sau nurnai statistic ce se int6mpld nu e direct legati cle intrcbarea de.spre liberul-arbitru. Fard indoiald cd trebuie si existe o potrivire intre diferitele moduri cle a privi lucrurile, aclici eler trebuie sd poatd fi recunoscuteca reprezentAndnecontradictoriu aceeagirealitate;dar nu stirn tleocamcjatricunr se intAmpld asta. CAnd in cele clin urma ne referim lar interventia divina, esteevident ci nu e vorba clesprecleterminarea stiintificb a unui evenimenl, ci clesprelegitr_rra de sensuri dintre acel evenirnent cu altele sarrcu ntodul de a 96rrdi al omului. Si aceast.llegirturi cle sensrrriface parte din realitate,tot atAtde nrult ca cleterminarea stiinjificd, si ar fi fdrb indoiala o simpliticare rnult pr€)agrosolanh s-o atribr"rirnexclusiv pdrtii subiective ir rcalititii. Dar si in acestcaz putem afla cateceva ditr situatii asem.lndtoareintAlnitein stiintelenaturir. Se siic ca exista conexiuni biologice pe care le clescliern,in coriformitate cu caracteristicilelor, in mocl finalist, adich in furrclie cie scopui lor, si nu cauzal. Ne putem g;incli de prilclbla proceselede ins.indtosire clupaileziutrile suferite dc un or65anism. Interpretareafinalista se aild intr-o relatie iipic compl emerrtard cu clescrierea p rocesulu i d e ins ain,i tosire conform legilor fizico-chimicesau atomicc cur"roscute; ceea ce inseamnd cd intr-un caz intret'rareapercare o punern - l a.l r L+

ester.laci procesul conclucela scopul clorit, adici refacerea legirturilor nrtrmnle in organisrn,iar in celSlaltcaz intrebarea este legtrt;i de ,,lesfisurareacauzald a proceselor rrrolecularc:.Cele riouii moduri cle descriere se exclucl reciproc,clarnrt sunt treapirat ccnrtradictorii.Avern toate rncltii'r:lt:si presupurtetnc,i, la o verificarea legilor m€rcarricii cr:anticeintr-urt organism viu, ele ar fi la fel clebine t.oniin:ratc ca gi it't c;rzul materiei neinsufletite. Dar descricrr,'aiinirlista\este si ea citrectd.Cred cd clezvoltarea lizicii irtornicerne-;t inr,5lat pur si simplu cd trebuie sa ilecit pAniracum." girrrlirn m;ri srri:uiil ,,Ne intr-:arcenlrnnrerlicu prea multh usurinli la aspecal religiei", am rispuns eu. ,,Dar pletul episternrologiu: t'loariii lui llirac itnpotiirrtr religiei se referea cle fapt la irsnr:t:tulei ctic. I )irar:voia inainte cletoatesd criticenecitrsteasau itntoilttzionale;t,cal't:prea acleseasunt legate cle gindirc'a religioasi 9i pe care ie gisegte, pe clrept, insuportabile. L)ar, pe aceastl cale, a devenit un fanatic al rationalisrnului,iar elr arn impresiac.l rationalismulnu poate l'i sr-rficientitr acestcaz." ,,Creclci a fost foaltt'trine", spuse Niels, ,,cd Dirac a subliniat atAtclehcltirAtpi:ricolul autoiluziondrii,sial contradicliilor interne;dar cred dt: asemeneaci a fclstapoi nevoie urgcnt ca lVolfgang, prilr observa!ialui glurneald, pericol." s.l-iatragii atentiacAtde greu cleevitat esteac€rst Niels a incheiat ciiscufiacti una dirr acelepovestiri pe care ii placea sa le spuni in asemeneaocazii: ,,ln apropierear caseinoastrerclevacatrtadin Tisvildelocuiesteun bdrbat carea agafatdeasuprausii de la intrareacaseilui o potcoav5,potcoar,,lce j-ar aduce noroc/ conform unei vechi superstilii plrprilare. Ctincl ull cunoscut il intrebd:
8

i PeterDebye(1884-1960, fizicia'olanclez.Astudiat cr.rAr.olcl sommerfeld.C.ntributii importantein fizicasoriduhrisi irr fizica molecr.rlei. in 1SSO o pii-it irremiul Nobel pe,ntnrchirnie.(N. i.)

atomicd am atrut un singur student, eram convins ci in cele clin urmd voi reugi sd atrag mulli tineri spre studiul fizicii atomice. Mi infelesesemcu Universitatea din Leipzig ca, inainte de a prelua responsabilitateaintegrald a postului meu, sd pot intreprinde o c5ldtorie de un an in Statele Urrite pentru a tine acolo prelegeri despre mecanica cuanticd. Asa se face cd, in februarie 7929,pe un frig tiios, m-am suit la Bremerhaven pe vaporul care urma sd md ducd la New York. Chiar de la inceput, la iegireavaporului din port, cildtoria a fost dificild: iesireadin port a clurat cloud zile, pentru cd trecereaspre mare era blocatd de banchize clegheatd, iar pe drum am infruntat cele mai grele furtuni pe care mi-a fost dat sd le trdiesc in vreo cdl.itorie.Abia dupd cincisprezecezile de cdldtoriepe o mare destul de neprietenoasdarmvdzut la orizont coastadin Long Island si, in fine, in lumina asfintitului, celebra ,,linie a cerului" - skylittc- a oragului New York. Lumea Noud m-a atras in mirajul ei aproape clir-rprima zi. Activitatea liberd, fdrd griji, a tinerilor, modul lor simplu cle a fi clspitalieri si de a-ti veni in ajutor, toate acestea mi-au produs o senzalie de usurare. Interesul pentru teoria cea noud a atomului era mare. Am avut prilejul, cu ocazia conferintelor,sd vizitez diverse universitdti si in felul acestasd cunosc clestul de bine tara, in cele mai cliverseaspecteale ei. irr locurile unde stdteammai multd vreme relafiile dintre oameni deveneau mai relaxate si clepdgeaunivelul unor partide de tenis, al unor croaziere cu iahtul. Uneori aveam chiar prilejul sd discutim in profunzime despre noile descoperiri din domeniul nostru stiintific. Imi amintescin mocl specialde o discutie cu un partenerde tenis,pe numt' lJ.riton,tdnar fizician cxpcrimentator clin Chicago,caremd inviiase odatd la o partidd cle pescuit in zona mai pufin cunoscut"i a lacurilor din rrordul ldrii. A venit vorba despre o observafiepe care o fdcusem cu ocazia diferitelor mele conferinte in America - si care cra expresiauimirii mele. ln timp ce in Europa aspectele

126

727

FIZICAATOMICA SI GANDIREA PRAGMATICA

(1e2e)

Pentru noi, tinerii care am lucrat la dezvoltarea teoriei atomice,cei cinci ani careau urmat Conferintei Solvav de la Bruxellesne-au aphrut intr-o asemenealurnind strdlucitoare,inc6t de multe ori am spus despreacegtiani cd au reprezentat/,epocade aur a fizicliatomice". Marile dificul_ tdfi carene solicitaserdtoate fortelein a^ii di.airrte fuseserd invinse. Porfile cdtre noul domeniu al mecanicii cuantice a invelisului atomic se cleschiseserd larg; iar celui carc l,oia s.l lucreze in acestdomeniu 9i si culeald dirr fructele erddinii i se ofereau nenumdrate problern"ecare, desi inalnte parcau fari solutie,putcau fi acum tratatc rezolvate ;i cu noile metode.In multe locuri unde, inainte vreme, rcguli pur empirice, reprezentdri imprecise sau vagi bdnuieli trebuiau sd find locul intelegeriireale - cum ai fi in firica cgrpului solid, in feromagnetism, irr domeniul legdturilor chimice- seputea ajurrgeacum, cu ajutorul noiloimetode, la o claritatedesdvArgiti.La aceastase adiuga sentimen_ tul cd nclua fizicd e superioard celei vechi si ilin perspec_ tivd filozoficd, cb este - intr-un mocl care rdmAnei de pre'rcizat - mai cuprinzdtoare ;i mai generoasd. In toamna anului 1927, cdnd am primit oferte pentru de profesor la universithtile din Leipzigsi din 31 pgrt Ziirich, decispentru Leipzig, unde md ut ageu'ideeo ^-uT de a lucra aldturi de exceleniul iizician experimentator Peter Debyel. Degi in primul meu seminu, despre teoria

abstracteale noii teorii a atomului, dualismul undi-particuld, caracterulexclusiv statistical legilor naturii generau de reguld ciiscutii aprinse care cluceauuneori la refuzul noului mod clegAndire,in America cei mai multi fizicieni erau dispurtisd acceptefdrd refineri rroile puncte clevedere. Lor pdrea sd nu le fie greu sd-gischimbemodul de a gArrdi. L-am irrtrebat pe l3arton cum isi explicd aceastddiferentd 9i am primit in linii mari urmitorul rdspuns: ,,Voi europenii, si in special voi germanii, aveti o atitudine principiald fatd de noile idei. Noi vedem lucrurile mult mai simplu. inainte, fizica ner,vtoniandera o clescrieresuficient de exactda fenomenelor observate.Mai lArziu, au fost cunoscute fenomenele electromagr-retice9i s-a constatat cd mecarrica lui Ner,vton nu e suficientd pentru a le descrie,dar cd ecuatiilelui Maxwell reprezintd o descriereadecvatda acestorfenomene.in sfArsit,sfudiul fenomenelor atomice a aritat cd aplicareamecanicii clasice si a electrodinamicii nu conduce la rezultate satisfdcdtoare, care sd coincidd cu mdsurdtorile efectuate. Astfel, a fost necesarca legile sau ecuatiile anterioaresd fie imbundtdtite si asa a apdrut mecanica cuanticd. in forrd, in asemenea cazuri, iizicianul, chiar si cel teoretician, se compori5 pur si simplu ca un inginer care frebuie sd construiasci un pod. Sdpresupunem cd, in timp ce lucreazd, observd cd formulele statice folosite p6nd atunci nu mai sunt suficiente penlru noua lui constructie. Sd zicem cd trebuie sd introducd diverse corecfii,de pildd pentru presiuneadatoratd vAntului, pentru imbitrAnirea materialului, pentru variatiile de tJmperaturd si altele asemdndtoare,corecfii pe care le poate face introduc6nd diverse complet5ri la formulele de pAnd atunci. Astfel obline formule mai bune si tehnici de constructie mai sigure, iar toatd lumea se va bucura de progresul fdcut. Dar principial nu s-a schimbat nimic prin acestdemers. Cred cd a9astau lucrurile si irr fizicd. Poate cd voi faceti gregealasd cleclaralicd legile naturii sunt absolutesi apoi vd mirati cd ele trebuie corectate.Chiar si denumirea de "lege a naturii> reprezintd - cel pulin aga mi se pare

nrie - o glorificare sau sanctificareaunei formuldri care irr foncl nu poate fi decdt o reguld practici in relalia cu rratura in clomeniul respectir'.Agadar, a9 spune eu in toncluzie, trebuie sd renunldm complet la pretentia de irbsolut,iar atunci nu mai apar dificultA!." ,,A9aclarnu te mird deloc" , ar\ r.ispuns ett, ,,ci utt clc'ctronpoaie si se manifestefie ca particul5,fie ca unclS' l'entru tine acestlucru pare cloar o ldrgire, poate neagteptatd in aceasti formi, a vechii fizrci-" ,,Banu, acestlucru ma intrigd 9i pe mine; clar vdd ce se intAmpld in naturi si trebuie sd acceptacestlucru. Dacd cxistd ceva care aratd ba ca o particul5, ba ca o uncii, ,rtunciirr mtld cvidcrtl trcbuiesltcotrstruimcottccpterroi' I'oatech ar trebui sd trulnitn asenellcaaparifii "uncliculd" si atunci mecanicacuanticd este o clescrierematematicd a comportdrii acestor,". ,,Nu, acest rdspuns este prea simplu pentru mitre' F'iinclciinu e vorba clespreo proprietate speciali a electronilor, ci clesprreo proprietate a intregii materii si a intregii raclialii. Cele cloud trdsdturi, aclicd cele cle tip particuli gi cele de tip uncld,apar intotcleaunaimpreun,i, irrcliferentdaci ai clet-aface cu electroni,cuante de lumind, molecule de ber-rzolsau pietre, 9i cle aceeaputem obsern'a pestetot, in mod funclamental,caracterulstatistical legiior naturii. Numai cd, la scarh atomicd,acestetrasdfuri cuantice apar mult mai pregnant clecAtla obiecteleexPerientei noastre zilnice." ,,l3ine,a! schimbat agadarintrucAtva legile nelvtc'tniene si cele maxwelliene, iar pentru obsen'ator acesteschimbdri devin evidente la scarbatomicd,in timp ce in domerriul experienlei zilnice sunt practic de neobservat-In orice caz, e r;orba de imbundtdliri mai mult sau mai pulin reale si, fdrd indoiald, in viitor 9i mecanicacuanticdva fi imbundtdtitd pentru a descriecorect 9i alte ferrometrecare nu sunt inci atAtde bine cunoscute.PAnduna alta, mecanica cuantici se dol'edegtea fi, pentru toate experimentelela scard atomicd, o releti practicd foarte folositoare' crrrl e clar cd se verificd excelent."

128

729

Irivttputeam inlelege acestmod al lur llartctnde a privi lucruriler.Oricum, mi Idmurisem cd trebuje sh md exprim ce:vamai precis pentru a md face irrtelers. Asa irrc.iti-am rdspuns mai detaliat:,,Eu cred ci mecanicalui Newton nu poate fi imbundtdlitd irr nici un fel si prin astainteleg urmdtoarele:irr m.i-surain care anumite fenomene pot fi descrise cu ajutorul conceptelor din mecanica lui Newton, si anume pozitte,r'itez.i,acceleralie,masd,fortti 9.a.m.d.,atunci legile lui Newton sunt valabile ir-rmod riguros, iar acest lucru nu se va schimba nici in urmdtoarelesute de mii de ani. FormulAndcu mai multd precizie, ar trebui si spun: legile lui Ner,r'tonsunt valabile cu acelagigrad de exactitatecu carefenomenelestucliate pot fi descrisecu ajutorul conceptelor din mecanica lui Nelvton. Se gtia si ir-rfizica mai vercheci acest grad de exactitate e limitat, pentru c.i nimeni nu a putut face mdsurdtori cu o precizie oricAt cle mare. Nclu Ia scar.l atomici este faptul cd precizia de mdsurare are o limitd cie principiu, si anume cea clatd cle relatiile cle necleterrninare.Dar pentru moment nu e nevoie sd cliscutdmdespre acestlucru. It suficient s.i constatim c6, in irrteriorul limitelor date c1eprecizia m.isurdtorilor, mecanica lui Ner,vton este valabild cu aclevaratsi cd acest lucru va rbmAne neschirnbatsi in viitor." ,,Nu inleleg", replic.l Burton. ,,Nu estemecanicarelativist.i o imbunititire fati de mecanicaner,r,toniand? lar in acestcaz nu e vorba despre relalii cle nedeterminare." ,,Da,nu e vorba despre relalii c1enedeterminare", am irrcercateu sd explic in continuare,,,ci despre o alti structurd a spatiu-timpului si in special despre o relalie intre spatiu si timp. AtAta vreme cAt putem vorbi despre un timp absolut, timp care e independent de pozitia 9i cle: stareaclemigcarea obsen'atorului, si atAtarrremecAtavem de-a facecu corpuri rigiciesau practicrigide cu o anumiti iutinclerein spatiu, vor fi valabile legile lui Newton. Dar daci e vorba de evenimentece au loc cu viteze foartemari si facem mdsuritori foarte exacte, afunci obsenzdm cd

130

legile si conceptelenewtoniene nu se mai potrivesc cu experienfapracticd.Observdm,de pildd, ci ceasornicul legat de un observator aflat in migcare pare sd meargh mai incet decAtcel al unui observator in stare de repaus etc., 9i atunci trebuie sd trecem la mecanicarelativistd." ,,De ce nu esti atunci de acorclsd numesti mecanica relativistd o imbundtdtire a mecanicii newtoniene?" ,,Rezistenlamea 1acuvAntul "imbundtS!ire> in acest rnoment al disculiei avea ca scop evitarea unei neintelegeri,iar c6nd pericolul acesteineintelegeri va fi fost eliminat, atunci vom putea vorbi linistiti de imbundtdfiri. de carevorbesc eu se referd la comparafia Neintelep;erea ta cu imbundtdtirile pe care trebuie sd le facd un inginer in aplicatiile practice ale fizicii. Ar fi complet greiit sa agezischimbirile fundamentale care apar la trecereade la mecanica newtoniand la relativitate sau la mecanica cuanticdpe acelasinivel cu imbundtdtirile pe carele face irrginerul. Pentru ch, atunci c6nclface imbundtalirile, irrgirrerul nu trebuie si schimbe nimic in conceptelelui de pAndatunci. Toatecuvintele isi pastreazasemnificafiape care o avuseserdsi inainte, iar formulele capdtd corecfii pentru influer-rlelece fuseserdneglijatepdnd atunci. Insb schimbdri de felul acestanu ar avea sens in mecanica newtoniand. Nu existi nici un fel de experimentecaresd le facd necesare.in asta constd si pretenlia de absolut, valabild gi acum, a fizicii newtoniene, 9i anume ci, in ciomeniulei de valabilitate,nu poate fi imbundtititd prin mici schimbdri, deoarecegi-a gdsit aici forma definitivd. Irxistdinsd clomenii ale experienleicarenu mai sunt acoperite de sistemul de concepteal mecanicii newtclniene. I)entru asemeneadomenii cle experienld avem nevoie de structuri conceptuale cu toful noi, iar acesteasunt oferite, clepildd, de teoria relativitdlii gi mecanicacuanticS.I)unctul principal pe care voiam sd-l subliniez este cd fizica rrewtoniand a ajuns la un grad de pe care instrumentarul fizic al inginerului nu il atinge niciodatd. l{ezultatul e ch nu mai pot fi ficute imbundtdtiri. Dar 1a1 lJl

trecerera de la rrn sistem conceptuallaialtul, cu totul nou, poate fi fdcutir astfel incAt vechiul sistem sd fie continut ca ur-lcaz-limiti al celui l'lc)u." ,,ins.i cle unde se stie ca un clomeniu al fizicii este,in acestserrspe care tocmai l-ai clescristu, incheiat?", intrebir Barton. ,,Ce criterii calific,i dorneniile clrept itrcheiatesi le deosebescclecelecare sunt incii cleschisef si caredome,nii ale fizicii sunt, clr.rpipr.irereata, incheiate (in acest -sens) in fizica clepini acum?" ,,Celniai important r:riteriu perrtru un domeniu irrcheiat este firzi ir-rdoialirg>rezt:nta rrnui sistent axiomatic precis l'ormulattsi cor:rerntcare stabileste,oclatdcu conceptele, .sirerlatiile sub lirrrnriclclegi clin interiorulsistemulur.Cdt clin realitateracoperiiun asenlene;lsistem axiomaticnu se poate stalrili decit enrpiric, iar cle.sprert putenl 'u'orbinumai tlacaciomeniulacoperitestesuficientde vast. I)acd ircestcriterirre consirlerl.rt valabil, atunci a9spune ci in fizicit r-lep6nri acunt putem cleosebipatru domenii incheiate-:mecanicir nervtoniarri, teoria statisticd a c.ilt1rrt'ii, teoria reI aii' i triti i s1:eciale i rnpreun.i cu electrclclinanrir:alrri N4axr,vcllsi, in sfir.sit,lnecanicacuanticdnou apirutii. [)entru l-iecaredirrlrt:acestec]omeniiexisti un sisternprccis fornrulat eleconcepte9i axiome, ale cirui propozitii sr.tntevidclrt riguros valalrileatita vreme c6t rinrAnermitr irrteriorrrldorneniului experienleicarepoate 'Iboria ger-r"toldu fi clescris cu concerptt:lcrc:sprectiver. relativit.ifii nu poate fi corrsideraticjeocarndatd un astfel cle clomeniu incheiat, cleclarerce axiomatica ei este inci neclar.i si aplicarea ei la prctblemecosmologice pare sd permita existentamai rnultor soluiii cliferite.Asa inc6t trebuie s-o consiclerimcleocarndath o teorie deschisdin carepersistaclivcrseneclarittiti." Ildspunsul nu il multumi prellarrtonclecAtpe jumdtate, in schinrb ii trezi clorintersd ullermai multe despre motivele careconduc la aceasti cloctrind;r sistemelorincheiatr.. ,,De c€tti se pare atAt cle important iaptul cd treceretrcle la un clomerrriula altul, br"rnioar;_i clela fizica newtoniani -1 0a L,)1.

la teoria cuanticd, nu se petrecc itrtr-un mod coutinurl, t'i, intr-un anumit sens, face un salt? Sigua ai dreptate, sunt introduse conceptenoi, iar intrebirile care se pun irratdaltfel in noul domeuiu. L)arde ce e atAi de important ircestlucru? in ultima instanla conterazdprogresul gtiintci, faptul cd inlelegermdomerniiclin ce in ce mai largi ale rraturii. Mie mi se pr31goareculll incliferent clacd acest progres se face in mocl continuu sau in salturi." lleprezerrtareata despre ,,Nu, nu estedeloc incliferrent. progresul continuu in sensul ingitrerului ar ripi stiitrtei noastre intreaga forfa, intreaga ei thrie, si nici nu a9 sti irr ce sens am mai putea vorbi despre o gtiin!5 exacti a naturii. Dacd am dori si facem fizici in acestsens strict atunci am extragela intAmplareniste clotnetrii 1>ra6;matic, parliale, cele care la momentul respectiv sunt mai accesibile experimental, 9i ilm incerca sd reprez.entdmfelromenele care apar acolo cu nigte formule aproxirnative. Dacd reprezentareanu e suiicient cle exactd, ltu avem clecAtsd addugdm trigte tenneni cle coreclie,iar in felul acestas-o facemmai exactd.L)arnu ar mai existatriciun moti'n'si ne punem intrebari despre conexiunile mari si nu am avea nici o persprec-til'ish ne ldmttrim asuPra conexiunilor sirnple care, ca sii dau un exemplu, scot itr evidenti cliferentaclitrtrenrecarricalui Ner.vtonsi astronomia lui Ittolemeu.irr fclul accsta,s-ar pierde cel mai important criteriu de aclevhral stiintei noastre,9i atrume simplitateacarelutnineazi itr celetlin urrnd iegile naturii. Desigur,poli rdspuncleca in aceastiiccrinti ciesimplitate pentru conexiuni se ascuncleo pretenfie cle absolttt care nu poate fi irr nici un fel justificatdlogic. De ce sd fie legile naturii simple, de ce mari tlomenii de experienti s.i poat.1 fi reprezentaie simplrr? .Aici e caznl si vorbim clespre istoria de pAnd acum a fizicii. Tiebuie sti rectttrogtici cele patru domenii incheiatepe careler-amnumit posecl.itoate' o axiomaticd foarte simpli 9i cd prin ele se lasd reprezentate conexiuni foarte largi. Doar printr-cl asemeneil axiomaticd estejustificatd cu aclevdrattrofiunea cle ,.lege 141

l.).-)

a naturii>, iar daca asemenealegi ale r-raturiinu ar exista, atunci fdrd indoiald cd fizica nu ar fi afuns niciodati sii aibd faima de stiinfd exacti. Aceastd simplitate mai are 9i un alt aspect, care se refcrd ]a relatianoastracu lcgilenaturii. Irrsanu stiu rlaca in aceastdprivinld md pot exprima suficient de corect si inteligibil. C-Andrezumim rezultatele experimentale in formule matematice, ceeace facem de fiecare dati mai int6i in fizica teoreticd,ajungAndin felul acestala o clescriere fenomenologicd a experienlelor, atunci avem sentimentul cd am inventat singuri aceste formule, le-am inventat cu mai mult sau mai pulin succes.CAnd ins.l ajungem la acelemari conexiuni simple care sunt fixate in cele din urmd in axiomaticd, lucrurile aratd cu totul altfel.Ahrnci aparedeodatdirr spiritul nostm o correxiune care a existat acolo dintotdeauna si fdrd noi, si care, in ciuda evidenlei,nu fuseseincd f.icutdde oameni.Asemenea conexiuni reprezinti f.ird indoiald conlinutul propriu al stiintei noastre. Numai in misura in care am p-rreluat in sinele nostru existenta unor asemeneaconexiuni putem inlelege cu adevdratgtiinta noastri." Barton a rdmas pe gdnduri. Nu m-a contrazis,dar aveam impresia cd modul meu de a g6ndi ii ramdsese oarecum striin. Din fericire, sfArsiful nostru de sdptimAni nu consta numai din asemerrea discutii dificile. I)etrecusemprima noapte intr-o cabandmicd pe malul unui lac sirrguratic, in mijlocul unei regiuni de lacuri si pdcluri care pirea nesfArsitd.De dimineajd ne-am dus la pescuit pe 1ac,cdlduzifi de un inclian, pentru a ne completa proviziile cu prada din lac. $i intr-adevdr, in locul unde ne condusese cdlinza noastrd, am putut prinde intr-o ord opt stiuci neobisnuit cle mari, ceea ce a dus la o copioasd cind nu numai pentru noi, ci si pentru familia cSliuzei. Dupd un asemeneasucces,a doua zi de climineatdam vrut s6 repetam partida de pescui l, numai ca cle data ace.rslafira ajutor. Conditiile meteorologice erau aproximativ la fel

134

ca in ziua precedenta9i ne-am cluscu barca irr acelagiloc al lacului. Dar, in ciuda efclrturilor noastte, in cursul intresii zile nu a t tut sd traga nici mdcar un singur pegte' ir-r."t din urmd lJartotrrelua discutiaclin ziua precedent.l spunAnd: ,,I'robabil cd lumea atomilor seam.indcu lacul si pestii de aici, clin singuritate. Dacd nu ai intrat cu adevdrat irr intimitatea lumii atomilor, congtient sau incon$tient, asa cum cdlduza cle aici cunoagte vremea/ vAntul si obiceiurile pe;tilor, atunci ai putine sanse sd inlelegi ceva." Spre sfArsitulsecleriimele in America m-am irrfelescu I'auf Dirac sa ne int6lnim penfru a iaceimpreuna cilatoriar cle intoarcere spre Europa, plhnuitii pe o rutd ocolitd' Voiam s.lne intAlnim in parcul Yellowstone,pentru a ne plimba pe acolo, apoi sd traversdm C)ceanulI'acific spre japonia si si ne intoarcem in Europa prin Asia' I)unctul de intAlnire pe careil alesesemera hotelul de lAngd celebrul gheizer C)ld Faithful. Fiinclcd ajunsesemla parcul Yellowstone cu o zi inainte de intAlnirea stabiliti, am facut o ascetrsiunecleutrul singur. De-abiape drurn mi-am c-lat seamacd, spre deosc'birede Alpi, muntii acolo sunt foarte solitari si pufin umbla!. Nu existau nici drumuri, nici poteci,nici irrdicatoare9i nici marcaje,iar ilr caz de net'oie nu puteai conta pe nici un ajutor. Pierdusem mult timp la urcug fiindcd nu g.isisem clrumul si md ritdcisem, iar la coborAreobosisematAtde mult, inc6t am ciutat un loc bun in iarbd si m-am culcat, aclorminclimediat. Am fost trezit clc ulr urs care m.i lir"rgeape fai6' Eram speriat si am gisit cu greu drumul inapoi la hotel. in scrisoareape care i-o trimisesem lui Paul ca sd stabilim intAlnirea ii spusesemcd am putea face cAteva drumetii la gheizerele din zclnb 9i cd ar fi interesant si le vedem in plini activitaie. CAnd ne-am intAlnit, Paul pusese la cale cu mare migald un plan de traseu in care irecuse nu numai gheizerelePe care urma sd le vedem, ci 9i orele lor de activitate;in plus, cu meticulozitatealui si cu modul lui sistematicde a lucra,ltaul caracteristicd

135

gdsise 9i o rutd care ne ducea de la un gheizer la altul ajung6ncl mereu la timp pentru a-l vecleain activitate, againcAt, in cursul unei singure dupi-amieze, am putut admira un mare nurndr de asemeneaf6nt6ni naturale. Drumul lung peste ocean de la San Francisco,prin Hawaii,la Yokohamane oferi prilejul unor lungi discutii despre stiinla noastrd.Desi imi pldceasd particip la jocurile de pe puntea vasului japonez,cum ar fi tenis clemasd sau shtffic-bonrd,rimAneau clestuleore in care,intinsi in sezlong,puteam urmiri clelfinii carese zbenguiau in jur sau bancurile de pegti zburdtori speriati de vtrpor.Cum Paul se asezade obicei in scaunul de l.irrgdmine, puteam discuta pe irrdelete clespre ceea ce trdisem fiecare in America gi clespreplanurile noastrede viitor irr clomeniul fizicii atomice.Paul era mai prrtin mirat clecAtrnine de disponibilitatea fizicienilor americani de a acceptasi trdsdturile mai putin clare ale noii fizici atomice. Si el avea desigur sentimenful cd clezvoltareastiintei noastre este un proces mai mult sau mai pulin continuu, in care cei mai important lucru nu era intrebarea asupra structurii conceptualedin fiecarestacliucledezvoltare',ci intrebarea asupra metodei ce trebuia folosit.i pentrr-run progres cAt mai sigur si mai rapicl al acesteigtiinle. Cdci, clacdse pornestede la modul cleg6ndire pragmatic,atunci progresul gtiintei apare ca un proces de aciaptaremereu reinnoit al g.lndirii noastrela domenii experimentaledin ce in ce mai largi, proces care nu se incheie nicioclatd. De aceeanu trebuie sd te preocupe at6t incheiereala care ajungi la ur-r moment clat,cAt metoda itrs.iside adaptare. $i Paul era ferm convirrs ca in cele clin urmd acest procesducea la aparitia unor noi legi ale naturii sau, cun'r imi place mai mult s.I spun, la scoaterealor la lumini. Dar clin punct de vedere metoclolop;ic, singura dificultate pentru el era punciul de pornire, nu marca conexiurre. Cdnd imi clescriametoda lui, aveam impresia cleseorica pentru el cercetareain fizicd era ca un traseu dificil pentru alpini-sti.Singurul lucru carepare sd contezeestesi izbutesti

sd treci cle urmitorii trei metri. Dacti acestlucru iti reugegtemereu, atunci vei atinge la un rnoment dat r,.lrful muntelui. A-ti reprezenta insd intregul traseu, cu toater clificultdlilelui, nu duce clecAtla rlescuraiare.Si, ciealtfel, nu recunogti portiunile cu ar-levirat dificiler clecAtin momentul c6nd ajungi la ele. Permine, o asenleneacomparafie nu mi multumea cleloc.Ca sd rhmAn la aceasth comparalie,pentru mine, inceputul nu putea reprezenta clecAtluarea unei cleciziiasupra intregrrhri traseu. Deoarece convingerea mea errac.l cloar atrrnci c6ncl ai gisit traseulcorectputeai depdsi greutiitilc inclivicluale.I)entru mine, gresealaacesteicornparatii consta irr faptul cd in cazul unui perete de stinci rru pofi^stinicioclati clinainte clacdesti in staresi te catt'ripe el. hr schimb,in privinta rraturii, eram absolut con'u'insc.i in cele clin urm.i conexirrnileei sunt sirnple;ccrrrr-irrgcrcJ lncJ cra cd natura este a-stfelalcdtuit.iincAtsi poat.i fi inteleas.i.Arglmerrful pcntru aceast.iconvingere fuseseclejaenuntat cleIlobert in drurnetia noastri pe malul lacului Starnberg.Aceleasi forte ordonatoare sunt responsabilepentru toate formele clin naturi si pentru structura suf-letului nostru, asadar si pentru modul nostru cle a gAncli. Paul si cu mine am discutat mult despre acesteprobleme metodologicesi clespresperanlelenoastreprivincl clezvoltareaviitoare. Pentru a recla ceva mai pregnant rnoclul nostru diferit cle a veclealucrurile in aceasti privintd, iatd cum le-am putea formula: ,,Nu poti rezolva niciodati mai mult de o dificultateodat.i", spuneaI)aul, irr tirnp ce eu crecleamexact invers: ,,Nu poli rezolva rricioclati o singurb clificultate,vei fi intotcleaunanevoit sti rezolvi mai multe cleoc1at,l." Cu formularea lui, Paul r.'cliasd spuni cd pretentia de a rezolva rnai rnulte dificultdli deodati i se pdrea o aroganli. Pentru c.i stia foarte bine cAtcleclurdera bdtblia pentru fiecareprogres intr-un tlomeniu atAt cleindepirtat de experientanoastr.i zilnicd c'um este fizica atomic.l. l)e clr:alti parte, eu crecleam c'i"radevdrata rezolvare a unei dificultdti presupunea

136

137

descoperireaunei noi mari conexiuni esenlialesi simple. FormulAncl-o,ceielaltedificultdti mai mici, la carenici nu te gAndisesi la inceput, se rezolvi aprclape de la sine. Ambele formuliri confineau probabil o mare parte de adevdr, si ne puteam consola in fata acesteicontradictit aparente,gAndinclu-rre1acuvintele l.uiNiels Bohr pe care le auziserdm deseori: ,,C)pusuiunei afirmatii adevirater esteo atirmafie falsd.Dar opusul unui aclevir adAncpoate fi tot un acierir adanc."

9

DISCUTII DESPRERFJATIA DINTRE BIOLOGIE,FIZICA SI CHIMIE

(re30-7e32)

Dupd intoarcerea din America si Japonia am revenit la Leipzig, unde eram prins intr-o mullime de indatoriri profesionale.Tiebuia sd tin cursuri si seminarii, sd particip la sedinlele facultdtii 9i la examenele cu studenfii, sd modernizez Institutul de Fizicd Teoretic.i,pe atunci incd foarte mic, 9i si mi ocup itrtr-un seminar special cle formarea unui grup de tineri fizicieni in domeniul fizicii atomice.Un cAmp de activitateatAtde t,astera cevanou si mi bucura. Dar leghiurile cu cercul de la Copenhaga din jurul lui Niels lJohr deveniserdpentru mine cu timpul de neinlocuit si foloseamaproapetoate vacantelepentru a merge la Copenhaga ca sd discut cu Niels rsicu ceilalli prieteni despredezvoltareagtiintei noastre.I)e altfel, multe discufii importante aveau loc nu la institutul lui Bohr, ci in casalui clevacantd de la Tisvilde sarupe iahtul pe care Niels, impreund cu cAliva prieteni, il ancorasein portul Copenhaga 9i cu care se putea cdldtori in larg pe Marea Llalticd. Casa cle vacanld se afla in partea de nord a irrsulei Sldlland,la c6liva kilometri de gtrand,la marginea unei pdduri intinse. O cunosteam deja de la prima noastri drumelie fdcutd impreund. La plajd, unde ne duceam deseori,ajungeam prin pddure, pe drumuri nisipoase 9i drepte, semn cd intreaga padure fusese plantatd acolo artificial, impotriva furtunilor si deplasdrii dunelor. CAnd copiii lui erau mici, Niels avea un cal 9i o cdru!d, iar eu am resimlit intotdeauna ca pe o mar€ronoare faptul cd

139

mi se permitea sd corrduc ciruta prin phclure insofit cle unul dintre copii. Searastdtearndeseori in fata focului clin sobd, a cdrei functionareinsh ne dddeabitdi de cap. CAnd usile de la sufragerieerau inchise,soba fumega foarte tare, a9aincAt eram nevoiti s.i tinem mircar o us.i deschisa.Atunci se fdceaun curent puternic si focul selintetea. Numai c.i acrul vcnit de .ifari riccr c,rmt,r.r.Nicls, cnrc iubc,r l'ormuldrileparadoxale,pretincleaasadarc.i soba fusese construiti pentru a rici cameta. Cu tclateacestea,inciperearin care se afla soba era foarte pldcutd, si, mai ales cdncl veneau 9i alti fizicierri in vizitti de la Copenhaga, se lncingeau aici vii cliscutii ciespreproblemele care ne interesau pe toli. ln mocl special mi-a rdmas in memorie o searh ln care partenerii nostri cle discutie, clacd itni amintescbine, erau Krarnersrsi Oskar Klein2.Ca cleatdtea ori, gAnclurile si cuvintele noastre se legau de vechile cliscutii cu Einstein si cle faptul ci nu reugisertim sd-l impicdm pe Einstein cu caracterulstatistical rroii mecanici cuantice. ,,Nu e ciudat", incepu Oskar Klein, ,,cdlui Einstein ii 'u'ineat6t de greu si accepte rolul int.lmpldrii in fizica atomicd? Doarrcunoaste teoria statisticd a cdldurii rnai bine dec.lt majoritateacelorlalti fizicierrisi, in plus, chiar el a clato declucerestatistic.ia legii radiatieia lui Planck. Asemenea gAnduri nu ii pot fi striine. De ce se simte nevoit s.i respingti mecanica cuanticd numai pentru cd int6 mpl area capht.i aici o -semnificatie tun clamental5?" ,,Tocmaiaceastdsemnificafie furrciamenta]dil cleranjeazd", am incercateu un r.ispuns.,,Estede la sine inteles ci nu stim, de pildd, cum se misci fiecaremoleculd de I l]enclrik Antl'ronv Kramers (189:1-1952),fizician ol;rndez. A f . i c ut parte d in gru pu l ltri Niels Bohr . ( N. / . ) 2 G;kar Klein (1E9f 1977),ftz-icianteoreiiciansueclez.A avans;rt icleea exi stenlei trnor cli mensi trni suplimenta re foa rtt' strin-s inf;isurate in ele insele, iclee ce st.i la Lrazaactualei teorii a corzilor. (N . /.)

141)

irpd in parte intr-o cratila cu apd. De ageganu poate mrra pe ninieni cd,in astfel de cazuri, noi, fizicienii, trebuie si iucldm statistic,a9acum o societatecleasiguriri pe viata l'acecalcule statisticecu valorile speranlei de viatd ale rnultimii ei cle asigurali. I)ar, in mocl fundamental, in fizica clasici era acceptatfaptul c5,cel pulin irr principiu, migcareafiecdrei molecule in parte poate fi urmdritd 9i rleterminatd conform legilor mecanicii newtoniene' Asadar, exista aparent in fiecaremoment o stare obiectivd a naturii, clin care putea fi dedus.i stareaei la momentul urmdtor. in mecanicacuanticd insd, situafia estc cu totul alta. Nu putem obsen'a fdrd a perturba fenomenul observat, iar e?ecteiecuarrtice,interaclion6nd cu miiloacelede obserr,'afie,concluc ia o nedeterminare in fenomenul observat.Cu acestfapt Einstein pur si simplu nu t'rea si se impace, degi cunoagtefoarte bine faptele' Pdrerealui este c.i itrterpretareanoastr.i nu poate fi tl analizi completd a fenomenelot cd cleaceeain viitor vor hebui gasite elementencli pentru a determina evenimentele,iar cu ajutorul lor si se poata apoi fixa in mod obiectiv 9i complet fenomenul stuiiat. Dar acestlucru este fdr.i incloiali fals." ,,Cu ceeace spui", interveni Niels, ,,nu sunt intru totul cle acorcl.Existi intr-aclevdr o diferenld funclamentald intre situaliile care apar in vechea teorie statisticb a cdlclurii si cele clin mecanica cuanticd, dar tu i-ai exagerat mult semnificatia.in plus, gdsesccd formul'lri ca "obserValia perturbd fenomenul" sunt inexactesi demtante' De fapt, ieciia Pe care am primit-o de la naturi studiind evenimenteleatomiceestecd nici nu putem folosi cuv6ntul
741

era posibil in fizica dinainte. Dar nu trebuie sd privim acestlucru ca fiincl o perturbare a fenomenului din cauza obsen,aliei, ci mai degraba ar trebui si vorbim despre imposibilitatea de a obiectiva rezultatul mdsuritorii in modulin careesteposibil in fizica clasicdsau in viala de toate zilele. Diferite situafii experimentale- si md refer aici la ansamblul alcihrit clin aranjamentulexperimental, citirea instrumentelor etc. - sunt fdrd indoiala complementareunele cu altele.ceeace inseamnd cd se exclucl reciproc. Ele nu pot fi realizate simultan, iar rezultatele unora nu pot fi comparate in mod univoc cu rezultatele celorlalte.De aceeanici nu pot vedea o asemeneadeosebire funclamentaldintre moclul de abordaredin mecanica cuanticd 9i cel din teoria statisticda cdldurii. O situaJie experimentalSirr care are loc o mdsurare sau o precizarc a temperaturii este 9i ea intr-o relalie de excludere cu L) alta, in care pot fi determinate coordonatele si vitezele tuturor particulelor participante, intrucAt conceptul de temperaturd este definit chiar prin gradul de necunoagtere asupra stdrilor microscopice ale sistemului, care caracterizeazda9a-numita d istribu fie canonicb. Sau,pentru a md exprima mai pulin savant: cdnd un sistem alcdtuit din multe particule se afla intr-un schimb permanent de ener6;iecu mediul irrconjurdtor sau cu un alt sistem macroscopic,atunci energia fiecdreiparticule si chiar cea a intregului sistem fluctueazd permanent. Dar valorile medii consideratepentru multe particule si penhu intervale de timp suficient de lungi corespurrd foarte exact valorilor meclii ale acesteidistributii normale sau
are o temperaturd de70o> sPune ceva obiectiv. Ceea ce inseamndcd oricine misoarb temperaturain cana de ceai va obline aceste70o, indiferent de modul itr care face mdsurdtoarea.Dacdinsd notiunea de temperaturd reprezintd de fapt o afirmatie despregradul nostru de cunoaga migcdrilor molecularedin fluidul tere sau necurroagtere ,atunci temperatura ar putea fi complet diferitd pentru diferili observatori, chiar clacdadevdrata stare a sistemului este aceeagi,pentru cd diferitii observatori ar putea avea diferite grade de cunclagtere." ,,Nu, nu e corect ce sPui", md itrtrerupse Niels. ,,Deja cuvAniul ' Dar in acesteconclitii toite termomctrele vor da acelasi rezultat al mdsurdtorii si, in acestsens,temperafura este o proprietate obiectivS.l)in toate asteapofi vedea clin nou cAt de problematice sunt conceptelede "obiectiv> si pe care le-am folosit atAt clenechibzuit pAnd acum." Legat de aceastdinterpretare a temperaturii Kramers avea anumite retineri 9i de aceeavoia si afle mai limpede de la Niels in ce sens vorbea despre temperatura unui sistem. ,,Tu descrii ce se intAmpld in cana de ceai", spuse Kramers, ,,de parcd ai vrea sa pretinzi ch existd un fel de relatie de nedeterminare intre temperatura si energia cdnii de ceai. Dar nu poli privi in felul dsta r,'echeaftzicd." ,,PAndla un anumit grad, da", replicd Niels. ,,Vezicel mai bine acestlucru dacd pui intrebdri referitoarela proprietdfile unui singur atom de hidroger-rdirr ceai' Temperatura acestuiatom clehidrogen, clacdputem vorbi despre aga ceva/ este desigur aceeagicu cea a ceaiului, agadar in exemplul nostru 70", deoarece schimbi permanent cbldurd cu celelaltemolecule ale ceaiului.Errergialui irrsd

142

743

fluctueaz.itocmai din cauza acestuischimb de cdldurd. Nu putem afirma cerradecAtdespreclistribulia de probabilitate a energiei.Dac5,dimpotrivd, am fi mdsuratenerp;ia atomului de hiclrogensi nu temperatura ceaiului, atunci din valoarea acesteienergii nu am putea trage concluzii univoce despretemperaturaceaiului,ci doar am calcula d i stribu |i a cle prob abili tate pentru termperatu rd . Ldrgime a relativi a acesteiclistributiide probabilitate,asadarimprecizia valorilor pentru temperaturdsau energie,esteclestul clemare la un obiectat6t de mic cum esteatomul clehiclru gen, cle aceeaiese irr evidentd in acest caz. I)entru un obiect ceva rnai mare, de pilcla o cantitate mici de ceai clin totalitatea ceaiului din ceagc6,largimea distributiei cleprobabilitatr: ar fi n-rultrnai micii si de aceeaar putea fi neglijatd." ,,ln vechea teorie a cilclurii", continud Kramers ctr intrebdrile, ,,asacum o predim la curs, unui obiectii sunt atribuiteintotdeaunasimultan energie;i temperaturS.Nu estevorba in nici un ferldespre o inexactitatesau despre o relatie clenecleterminarr,: intre acestedor;i mbrimi. Cum poate fi impdcat acest fapt cu moclul t.iu de a veclera lncrurile?" Nieis raspunse:,,Aceastdteorieve.chea cilclurii se afli fat.i cle teoria statistic.l a cilclurii intr-un raport asemdnitor cu cel dintre mecanicaclasic.isi ceacuanticd.Penh'u obiecte mari nu se face o greseali semnificativd dac.i se atribuie valori determinatesimultan atAttemperraturiicAt si energiei, dupd cum pentru obiecte m.tri putem .lr simultan mdrimi cleterminatepozitiei si impulsului lor. Dar pentru obiecte foarte mici e fals in ambele cazuri. Despre acesteobiectemici s-a spus pdnd acum in teoria calclurii cd, degi au o energie,nu au o temperatur.i. Dar acestmod de a vorbi nu mi se pare unul bun, fie si doar pentru motivul cd nici nu stim urrde si trasdm granita dintre obiectelemici si cele mari." Acum puteam in sf6rsit lntelege de ce pentru Niels deosebireafundamentalddintre legile statistjceale teoriei c.lldurii si celeale mecaniciicuanticeera mult mai putin 1A/1 l*t

importantd decdt pentru Einstein. Pentru Niels, complementaritatea era o trasdturd fundamentald a clescrierii naturii, carein vecheateorie statisticda cilclurii era deja prezentd,mai alesin formularea dat.i de Gibbs, trdsdturd careinsi nu fuseseluatd incleajunsin considerare,in timp ce pentru Einstein punctul de plecare era incd mecanica newtoniand sau teoria maxwelliand a c6mpului electromagnetic,iar trdsdturilor complementarc ale termodinamicii statisticenu le acordasenici o atentie. Disculia s-a deplasatapoi spre alte utiliziri ale conceptului de complementaritate, iar Niels aduse vorba tlesprefaptul cd acestconcept ar putea deveni important si pentru a clelimita fenomenele biologice de legitatile l'izico-chimice. IJar aceastdtemd a fost discutatdmult mai amdnuntit intr-una dirr plimbarile noastre cu iahtul, asa irrcAtmi se pare importairt s6 povestescacum despreacea rliscufie nocturnd prelungita care a avut loc pe iaht. Cdpitarrul iahtului era Bjerrum, un fizician-chimistde la Universitateadin Copenhagacareimbina umorul aspru irl unui bdtrAn lup cle mare cu temeinice cunostinte in clomeniulnavigafiei.Chiar clela prima mea vizitd la borcl personalitatealui mi-a inspirat at6ta lncredere,incAt as li fost gata sd-i urmez ordinele orbegtein orice situatie. ln afari dc Niels, clir-rechipd mai fdcea parte chirurgul C'hievitz,pe care il amuza sd comentezecele ce se petret'caula borcl cu observatiiironice,avAndu-l deseori clrept linid a glumelor lui prietenoasepe cdpitarrul nostru. lljerrum stia sd se apere foarte birre de asemeneaatacuri si era o pldceresi le asculli schimburile de replici. in afari tle mine mai fdceauparte din echip.i incd doui persoane ,le ale cdror nume nu imi mai amintesc. La sfArsitul fiecirei veri, iahtul trebuia dus de la Ciopenhagala Svenborg, pe irrsula Fyn, unde era ldsat Pcsteiarnd pentru lucrhrile de intrelinere. Nici in contlitii de vreme prielnice drumul la Svenborg nu putea fi l'ircutintr-o singurd zi, a9alncAt ne pregdtirdrn penl:"r-ro t'i-rldtorie de mai multe zile. Am plecat din Copenhaga in

145

zorii z.i\ei,pe vreme buna, cu vAnt rticorr:lsclin nortl-r'est si cu cer senin.Clurind am trecutde capatulsudic al ilrsulei Dupil Amager si apoi prin goiful Kj6ge inspre suc'l-r''est. Stevensnumita inalta vedea st6nca cAtevaore am pr-rtut Klint. Dupd ce am trecut 9i clerea,r'Antuise opri. Stiteatl aproapenerniscafiin apa linistita,iar ilupi o ori sau clortti deveniserim nerdl.ditori. Cunr tclcmaivorl-'iserimdespre expedifir polare esuate,Chievitz ii spuse lui l3ierrum: ,,Daci lucrurile ccxrtinui in felul ista cu vAntltl, proviziilt: noastrerse \'or termina gi va trebui sd tragem la sorli pr care clin noi il mdnc.irn primul." l3jerrum ii intinserlui Chievitz o sticl5clebere si rispun-se:,,Nu stiam cd ai nc'n'clie at6t de repede de un intiritor, dar sticlaastaar trebui s5-ti ajunga pentru inci ct or.i fhr.i r,'6nt."Dar r'6ntrtl inceptr sd bati mai repeclcdecAtprevdzuseldtnrtoi. Direcfialu: se schimbasecclrnpletsi sufla acum dinspre sud-est,cerul se acoperi si, in timp cetbriza cleveneaditr cc in ce miti puternicd, incepur.i si cacli primele picituri cle ploaic A trebuit sa imbr.lctirnechipamentulpentru ploaie. CAnti am intrat itr strimtoarea ingustir dintre insulele Sj;illand si N4iierraveanl clejaderinfruntat rtn vAnt putenric 9i tiios dinspre sucl9i derserafale de ploaie.In trecereacieoscbit cleringusti a trebuit si manet'tarn atAt de mult 9i s,i schirnbim atat cledes directiaiahhrlui, incAt clupi o or ri salr dou.i eram aproape epuizati. MA dureau mdirrilt' umflate c-lincauza otgoanelor cu care ntl erau obisnuitt'. Chier.'itzspus€r:,,Da, L1a,o trecerernai ingustd n-a puttit gisi cbpitanul nostru. Dar"sh tru uitdm ci narrigim clt' pl5cere,a9a ci n-avern voie si ne uitdm la asemenc,i detalii." Niels participa cu mult curaj lartoate matre-,'relt' ce trebuiau facute9i aclmiramcAti putere avea. in sfArgit, cAr-rds-a I.isat intunericul am ajuns 1i' Storstrijm, o cale marind largi inlre insulele Sj;illanclsi Falster,si pentru ci clirectianoastrti era actlnl tlrrrtl-r'est. iar ploaia sc oprise,navigam linistit, aproaPeirr clirecti,r r'6ntului. Puteam si ne odihnim si itrcepeanrsi clevenirtr vorbareti. Trebuia sd rravigirn aculn cu ajuttlrul irtlstllci, 1la

,t+o

pe intuneric complet, si doar din c6nclin cAnclne puteam orientaclup.llumini inciepirtate.CAtivamembri ar ec}ripajului se cluseserhios in cabind s.i se odihneasci dup.i efortul facut.Chievitz cra la cArmi, Niels lAneael se uita pe busoli, iar eu trebujasi stau in fatd ca -sama uit Llrrpi Iumirrile cle pozilie ale vapoarelor ce puteau cleveni periculoasepentru noi. Chievitz spuseinqinclurat: ,,L)a, cu luminile clepozitie akr varpoarelormerge c-lestulde bine si probabil cd nu ne I'om ciocni. Dar daci s-a rhtdcit pre aici o baleni ne-am pr-rtcaciocni cleea, fiinclci balernantr rurelumini de pozitie, nici rosu la babord, nici verclela tribord. I-leisernbert:, r'erdetivreo baleni?" ,,V.idnumai balene",am rdspunseu, ,,dar presupun c.i cele rnai multe din ele sunt valuri mari." ,,Si sperim ci agae. Dar ce s-ar int6mpla clacdne-arn ciocni cle o balena?Atat barca noastri cAt .sibalena s-ar alegecu cAteo gauri rnare,presupun.Iatd cliferentadintre nrateriavie gi materia moarti: gaura balenei s-ar r.'incleca singuri, in timp ce barcanoastrd ar rimArrc sparti. Mai alesdaca ajunge pe fundul m.irii. Alhninteri, ar trebrri "'a s-o re;rar.im." Niels se amcsteci acllm in discutie. ,,Cu diferenta tlintre materia vie si cea mclarti nu e totrrsichiar atdt cle simplu. E adevaratci in baleni se exercit.io forti forruatoare,claci vrem sd spunem asa,clatoritdcdretia,chiar si dup.i ce a fost rdnitS,balena redevineirrtreag.i.Desigur t'i"rbalena nu stie nimic despre aceastdfort.i formati)are, lortd careeste continut.i in erreclitatea ei intr-un mocl inci rrecunoscut.Dar nici barcanu e de fapt un obiect cu totul rrcirrsufletit.Ea e in aceeasirelatie cu .rnul ca p. nza cu sau cuibul cu pas.irea.Sursafortei formatoarer Pr"tianjenul t'ste in acest caz omul, iar reparareabircii corerspunde irrtr-unanumit sensvinclecdriibalernei.C.ici,dacd o fiinti vic, in acestcaz omul, nu ar determinaforma bircii, atunci ,lesigur nici nu ar fi reparatd vreodatd. Tcltusi,existd o rlilerentd importantd, si anume cd la om aceastdfort,i Iormatoareesteconstienti." 1 l '7 t+/

r'orbegti clespreo forld formatoare", am intte,,CAnc1 bat cu, ,,te referila ceva carese afli complet in afara fizicii si chirniei de pAnd acllm sau crezi cd aceastaforti ftrrmzrtoarepoaterfi exprimati cumva prin modul clearanjare a atornilirr,prin irrieractiunealor, prin cine gtie ce efecte de rczotratr]5sarr cel'a ascmdndtor?" Nie:lsrasprtnse:,,irrttii ,,letoate trebuie si constatbm holistic Pe carenu-l poate c.irun orgiurism are Lttrcarac-ter avea nici utr sistcm fttrtnat tllr multe componente atomice, confonl lcgililr iizicii clasice. [)ar acun nu meti cste 'n'orbadespre fizica veche, ci clesprcnrecatticacuantica.Suntemdesigur tt'ntafisa facenl o compuriltieintre :;tructttrileholiste, Pe care le putem tttateruaticin teoria cuanticd,de pilcld sttirile re:prezi:trtit stiitioni-rleale aiornilclr9i tloleculelor, 9i celecare apar ca rrrmarea proceselorLriologice.$i totusi, existd aici 9i difeSt rr.tcturile hclliste clin fizica atomici, rerrte cirracteristict-r. cristalele,sunt doar concum sutrt irtomii, tn'-rleculcle, F,lesunt cornpuseclintr-un anumit numir stnrcl ii staticer. nuclee atomice 9i electroni, rle ctrrnponenteerlernentare, si nu piezinti rrici un fcl t]e mcldific.lri in timp, in afar;r caztrluic,inclsuporti acfiuni clin afaralor. C,lrrdaPareo irsemencaactiuneclitrexterior,ele reacfioneazhla aceasta, clar dacd ()?l11uc'sterpreramilre, dupd incetarea ei revin la stareairritiali. Dimpotrivi, orUanismelenu sunt constructii statice.Strivechea comparaf e a unei fiin!e vii ctr o flar:Eri relc.,,i tocmai faptul ci organismele vii, ir-rtocmai ca flacira, sunt o formd prin care materia, intr-un anurne sens, c-urge.Ilviclernt,nu vom putea stabili, de pildei prin mdsurdtori, care anume atomi fac parte clintr-u.n organism vitt gi care nu. Asa incAi ilrtrebarea trebuie f'ormulati cam in feh,rl urmdtor: poate fi inleleasd, cu ajritorul mecanicii cuantice, tendinta de formare a unor construclii prin care o materie cu anumite proasemer']ea prietd!i chimice complicatesi foartebine definite
148

presupunereacd organismul are tenclintasd restabileasci relatiile normale din interiorul siu, c6nd ace:;teas-au clefectat, dacdi se dd organismuluiposibilitatr.a.in plus, r-nediculeste de asemeneaconvins cd proce:selese clersf.lsoard cauzal,adica este convins ca irr urmarunei inter, venfii mecanice sau chimice reaclia organismului se petrececonform legilor fizicii 9i ale cl'rimiei.Cd acestedoui rnoduri de a privi lucrurile sunt irrccrmpatitrile e un lucru tle carecei mai multi medici nici nu sunt constienti." ,,Acesta e un exemplu tipic pentru dou:i mocluri complementarede a privi lucrurile", spuseNierls.,,I)utern vorbi clespreun organism fcllosind conceptele apdrute de-a lungul istoriei umane clin studiul fiintelor vii. Atunci , >, ,,.respiratier>, pune problema clesfdgurdriicauzale, iar atunci foiosirr-r lirnbajul fizicii si alchimiei, studiem procesechimice sau clectrice,de pildd la transmisiaimpulsurilor nen'clase, si proced6nd astfel presupunem - in mocl evident crr rnare succes- cd legile fizico-chimice sau mai general lcgile teoriei cuantice sunt valabile fira restrictie. Clele rloud aborcldrisunt contradictorii,pentru cd in prinrul caz l'itccmpresupunereaca proccselesrrrrl clt,tcr'rnirralc t1c scopul c.iruia ii servesc,agaclarcle telul citre c;rre tincl, iar in al doilea credem cd sunt determirratenemijlocii de proceselece au arrutloc anterior,clesituatia imediat antelioard. Pare extrem de improbabil ca acerste cloud cerinte sii rl uca intAmplattrr,ca sd spuncrntsa,la acclasirezultat. l)ar celedoud aborddri se si completeazi reciproc,pentru ca in realitatestim demult ch ambele sunt corectetocmai Pcntru cd existd viatd. Asa incAt intrebareapentru biologie rrrt este care clintre cele cloui moduri cle a privi e mai t'orect,ci doar cum a reusit natnra sil facaasaitrcat acestc tloud aborddri sd se potriveaschintre eie." Eu am aclaugat: ,,Asadar, tu nu ai crede cd exist.i, pe lAng.i fortele gi irtteractiunilecunoscute din fizica atomicd cie ast.izi, si () anume forti vitald - cum a prcsupr-lsmai demult

149

vitalismul - responsabiliclecomportamentulspecialal rinii balenei. organismelorvii, in cazul ista clevinclecalera Mai mult, dupd pirerea ta, legTtatiletipic bioiogicepentru carenu existi un analogin rnateriaatrorganicaapar din sitr,ratiaclescris.laclineauride tine ca iiincl complemeutare." ,,Da, cu asta sunt de acord", spuse Niels. ,,Sepoate spune si ci celedoud aborclaride care am vorbit se referi li situatii experimentalecomplementare.in princrpiu putem probabii misura poziflonareafiec.irui atom intr-o celuld. [)ar nu rre putem inchipui ca putem face o atse menea misuritoare fdrd a uciclepentru asta celula vie. Cera ce am cunoasteastfella siArsitar fi modui de orclonare al atomilor intr-o celuldmoart6,nu intr-una vie. Daci apoi caiculim, conform legilor rnecaniciicuantice,ce se inttimpli in continuare cu pozitionarenatonrilor, asa curn a rezultat etrclin mdsurtitori,atunci rdspunsul l'a fi ci celula se clezagregi sau serclescompunesau suferi un prL)ces pe careputem si-l numim cum vrern. Dacd,dimpotrir.i, vrem sd pistram vie celula si cle aceeasti nrr prermitenr decAtobsen'atiifoartelirnitateasuprastructurii atomice din celuld,ahrr-rci rezultateleobtinute ciin acesteobsen'atii foarte limitate r.,orfi si ele corecte,numai ci nu ne \ror permite si deciilem claci cerlul;rr.im6ne in viatd sau se ilesco-r-,rr",e." ,,Cistsc cd aceastdclelimitarea legitatilor bioltrgicede cele fizico-chimice cu ajutorul complementaritdtii este convingitoare", am continuateu. ,,Darce ai spus tu ia:;ri rleschisi posibilitatea cle alegereintre doui interpretirri caresunt radical diferite clup.ipirerea multor savanticare se ocupd cu stirntelenaturii. Si incerc.lmsa ne inchipr: inr cd ne aflim intr-un stadiu viitor al gtiinlelor naturii, in care biologia ar fi la fel de contopiti cu fizica si chimia cum sunt astizi fizica si chirnia in mecanicacuantica. Crezi ca in aceastdstiintd contopita legile naturii ar fi atunci pur si simplu legile mecaniciicuantice,cdrora lr s-au mai addugat conceptebiologice,agacum Iegilor mecanicii nervtoniene li se pot aclauga concepte statistirr

150

precum temperatura 9i entropra- sau crezi c.i in aceasti legi ale naturii mai stiinta unitari a traturii sunt "'alabile veciere der al cirora legilemecacuprinzatoare,clin purrctul nicii cuanticeapar cioarca un caz-limiti special,agacum rnercanica ner,vtoniani poate fi priviti ca un caz-limitd al mecanicii cuantice?I)rima pozitie ar putea fi sustinutd cJefaptrrl c.i trebuiein orice caz si aclaughmlegilor rnecarricii cuantice conceptul clerevolutie istoricd, de selecfie, pentru a putea explica cliversitateaorganismeior.Nu poate fi ir-rtrev.izutnici utr motiv pentru care aclaosul acestuielement istoric ar corrclucela ciificulti!i cle prinar fi atunci forme pe carenatura le-a cipiu. C)rganismele acius la i'"'ealtipe parn.int cle-trlungul c.itorva r-niliardc cle ani, conform legilor mecanicii cuantice. Dar existi clesigurargumentesi pentru a doua pozitie. De pilcli, se: proatespune ca p,ina acum in rnec.tnicacuantici nu a putt-tt t'i obsen'at.l in nicr un iel o terrdin!.i cle alc.ituire a unor asemcneaformc cu pnrprietdti holiste care,prrinschimb pcrmarrent clernateiiercrr proprietiti chimice foarte precise,sti se menlirrtiun anumit timp lrrnitat.Eu nu stiu ce Ponclereem argumentelepentru ccle cloud pozifii. Dar care^este prirereata despre asta,Niels?" ,,lnttii cletoate,nu vicl clece aceast.iaiegereirrtre cele tloud pozitii ar trebui sa iie a9acleirnportantdin stadiul irctuaial stiintei",rispunse Niels. ,,lmportantestein prirnul r6nd sd g.isim un loc aclecvatpentru biologie in laport cu rolul clominant al legitaililor fizice si chimicer in evenirnentcler natulaltr. Pentnr acest lucru este insi srrficierntti reflectia asupra complernr errtaritdtii siiua tiil cir t'xperimentale, a9a cum am prezentat-o adir"reauri.C) completare a mecanicii cuantice cu concepte biolclgice va avea loc in orice caz. Deocamclatains.i nu nutem lrrevecleadacd aceasticompletare'r,aduce in morl rl"."rot si la o ldrgire a mecanicii cuantice.I)oate c.i bogatia forrrrclormatematice cuprinse in mecanica cuantic.i este :,rrficientde mare pentru a replezenta cu ea si fclrmele: lrirllclgicc. Atita vrenre cit cercetarerrr biologica nu verle

i5t

nici un motiv pentru ldrgirea fizicii teoreticecuantice,nici nu ar tre'buisd cdutdm o asemenealdrgirc.in stiintelenaturii esteintotdeaunao politicd bund sd fii cAt mai consenrator cu putir-rtdsi sd nu te apuci sd aclaugielemente clec6tconstrAnsde obsen'atii care altminteri ar fi cleneexplicat." ,,Unii biologi crecl cd aceastdconstrArrgereJexista si sunt de pdrere cd teoria clarwinistd in forma ei actuali (,atu.ci chiar suntem clispusi sd-l credem, dar ne vom intreba dacd irr aceastdpropozitie estevorba despre o afirmafie sau clespre o definitie a cuvAntului > sau 'sau ,.adapiatevietii>. [)ar chiar dacd suntem de acord cd prin acestproces cieselectie apar specii deosebitde apte sau adaptatevietii, esteincd greu de crezut cd organe atAt de complicaie, cum ar fi ocl-riulomenesc,au apbrut treptat r'rr*oi prin asemenea schimbdri int6mpldtoare. Multi biologi sunt in mod cvi,.lerrtde pirerc ca asaccvaestcposihilsi prlt chiar arata care anume pasi din istoria naturald a pdmAntului ar conduce la acestprodus finit numit ochiul omerresc.Altii insa par sccptici. Mi s-a povestit oclaiddespre o discutie care a avut loc pe aceasti temh intre matematicianul si teoreticjanul mecanicii cuantice von Neumann si un biolog. l3iologul era un adept convins al clarwinismului, von Neumann era sceptic. Matematicianul l-a condus pe biolog la

152

l'creastracamererilui de lucru 9i i-a spus:
153

mult cateva miliarcle rle arri. ln accst inten,al cle timp trelruiesi fi trvut loc asacltrrintreagaclezvoitare,ciela cerle rnai primitive la cele nrai evoluatc forme de viatd. Daca jocul mutatiilor intiirnplitoare sr selectianaturali suni suficiente pentru a explica aparitia in acest inten'al cle tirnp a celor mai evoluate si complicate forme cle vialti, aceastaclepindesi cietirnpul biolclgiccare e necesarpelrtru clezvoltareaunor noi specii.Crcd cir deocarndati se stie mult prea putin ciespr.iacesteitrtervale de timp pentru a putea da un rispuns demn dc increclere.De aceea va trebui sa l.isampentru rnomentprtirlema nerezolvati." ,,Un alt argument care este aclusuneori in sprijinul necesittitiiclea ldrgi mecanicacuanticeiesteexistenlaconstiintei unlane", am continuat eru.,,Fdrdincloiald,concep, tul der
vast, perltru a putea cuprincle si constiitrta. De faprt, prrclblematrebuie formulati astfel:cutn poate trceapartc a realititii, careincepe cu constiinfa,si serpotriveasctlct-t cealalttiparter,care poate ii clescrisiprin fizici si chirnie? Cum esteposibii ca legit.itile din acestecloud clomenii s.i rru intre in conflict?hr acestcaz e vclrbaer''iclentcleo sitt-tatie purd de cornplementaritatecare\/a trebui analizati mai in detaliu c.lnclse va 9ti mai mult clespretrioiogie." Discrrtia noastrd continui ilr acest fel mai multe or€r. Niels prelui o t'relne cArma,Chievitz controlabusclla,iar eu stdteramceva mai in fafi, pentru a clescoperiin bezni eventualepuncte lutninoase.Era trecrttde miezul noptii' in spateleirorilor incd clestulcle clesiapirea din cAnclirr cAnclo geand clerlurnind ce indica pozitia lunii' I']robabil cii inarintaseritnpeste40 clekilometri clecAnclilrtraseritm in Storstrt)rn,asa incAt ne irpropiam clestul de mult cler strimtoarea C)mir,prin care voiam s.i trecem illailrle tlc a ancora. Conftlrm hartii marititle Pe care o a\ream/ irrtrareain strAmtoareera rnarcatricleun Pilr ce ieseaclin apd. instt cum putea fi gisit acestpar in bezni, clupiice inaintaserbm peste 40 cle kilometri clupd buscll.i,era utr rnistr'rDclttrtt m iltt'. ati gisit parul?" Chier.itzintrebi: ,,Heisetrberg, ,,Nu, clar m-ati putea intreba la iel cle bine ciaci am ghsit mingea cleping-Porrgcizutd cle pe ultimul vapor care a trecut pe aici." pr()st." .,Aturrcisurrlcti utt ttt,tritt;.tr ,,Nu vreli sa verriti in iata?" Chievitz r,'orbeaacum atAt cle tare, incAt trebuie sA se veche poveste, fi auzit si jos in cabini: ,,Mereu aceeargi doarme, cipitarrul alticlat.l: cle romanele proaste ca in itreacir"' vasul se izbeste cle o st6ncd si echipajul se De jos se auzi \/oceaadormit.i a iui l]jerruln: ,,$ti]i tnicar unde ne afldm?" Chievitz rbspunse:,,Sigur:pe iahtul Chita, sub com;rucla cdpitanului l3jerrumcare,clin pacate,citlarme'"

154

155

lljerrum veni atunci pe bord si prelud comanda. La mare depdrtarese vedeau semnaleleluminoaseale unui far a cdrclrdirectie trebuia acum urmatd foarte erxact.in plus, eu am primit misiunea de a mdsura cu o sondd acldncimeaapei, ceeace la viteza redusd cu careinaintam se putea face cu o precizie desful de buni. Ne-am consultat clin nou harta maritimi si, intrucAt aveam clouh coordonate pentru pozitia noastrd, si anume distanla pAna la far gi adAncimeamdsuratd a apei, arn calculat pozilia in carene aflam sj am constatatcu bucurie si surprindere cd eram la o distantd de doar un kilometru de parul cel mult ciutat. Am mai inaintat apoi cdtevaminute in directia datd. t3jerrumvcni la mine li prord si, irr timp ce eu nu puteam incd ziri nimic, spuse deoclatd:,,Acolo este."Nu mai aveam dec6tciteva sute de metri p6nd la intrarea fir strAmtoareaOmci.Am cobor6t altcora clepartea cealalti a insulei si am fost cu totii bucurosi ca puteam petrece restul noptii clormind adArrcin cabind.

10

MECANICA CUANTICA SIFILOZOFIE KANTIANA (1930-le32)

Noul meu cercde la Leipzig s-a ldrgit in acei ani cu repeziciune. Tineri extrem de inzestrati din cele mai diferite tdri 'nerreau la noi pentru a participa la dezvoltarea mecanicii cuantice sau pentru a o aplica la structura materiei. Iar acesti tineri fizicieni activi si cleschisifat.i c1etot ce era nou au imbogS|it discutiile noastreIa seminar si au ldrgit aproape lur-rdde lund domeniul care putea fi cuprins de noile idei. Elvetianul Felix Illoch a fundamentat inlelegereaproprietdtilor electriceale metalelor, Lanclau din Ilusia 9i Peierls discutau problemele matematice ale electrodinamicii cuantice,Frieclrich Hunci clezvolta teoria legdfurilor chimice, Edr,r,ardTeller calcula proprietdtile optice ale moleculelor. Carl Friedrich von Weizsacketin vArstdcleaproape 18 ani, s-a aldturat acestui grup si a addugat o notd filozoficd cliscutiilor noastre; degi foarte atent, studia fizica, se vedea limpecle cd de'u'enea asculta cu deosebitdincordare, se implica in disculii si participa intens de fiecare datd cAnd, in timpul seminarului, problemele noastre de fizici ridicau intrebdri ce lineau cle filozofie sau de teoria cunoagterii. O ocazie specialdde a discuta problerne filozofice s-a ivit un an sau cloi mai tArziu cAnd o tAndrd absolventd de filozofie, Grete Hermarut, a venit la Leipzig pentru a clezbatecu fizicienii atomigti afirmatiile lor filozofice, ahrmalii despre care era la inceput ferm convinsd cd nu sunt corecte.Grete Hermann studiase filozofia la Cottingen

757

si aparlinea cercului lui Nelson. Se formasersr:b inr6urirea filozofiei lui Kant, ;r;a cunr fuseseea interpretata l.t inceputrrl secolului al XIX-lea de filozoful si omrrl dt' stiinti Friers.Una tlintre ccrinte.lcgcoliilui Fries,si implicil a cercului h-ti Nelsrxr, era ca rliscursul fikrzofic sd aiba acelagigracl clt'rigoarerca in rnaterialica moclt:rn5.Cretc Hermann crecleaci poaterdemolrstra, cu acest grad clc rigoarer,cii legeacauzali, in forma pe care i-a clilt-oKant, estecleneclintit. Noua mecanici cuantici LrLlnea insi suh semnul intrebarii, intr-un anumit t"t-'r, nZ'"orti form;r .r legii cauzale,iar tAn.irafilozoaftiera decishsa cluci p6na la capdt aceastiluptal. I)rima noastri cliscutie,citre a avut loc intre era,Carl Friedrich von lVeizsdckersi mine, puiea sa fi fost initiata cletAntirafilozoafdcanr irr felul trnnitor: ,,in filozofia lui Kant legeacauzali nu e cloaro afir, matie empiric.i,ce ar putea fi intenreiatdpe experientti sarrinfirrnati de ea, ci, ciimpotrir'.i,estepremis;i oricirei cxperriente, ea fac€rparte clin acelecategoriialc ginclirii p€rcar€rKant le numc;te .,apriorice,'.Impresiilcserrzitrialc, cu ajlrtorul cirora recept.irnlumea, nu ar fi decit un joc sul-ricctivcle senzatii cdrora nu le-ar cctrespunclenici un obiect, clac.inu ar exista o reqrrlriconform cireia senza, tiilersi rezulte clintr-urrfir()cL's prcal.rbiJ.Aceasti rcguLl, si anume conexiunearrnivoci clintrecauzi si efect,trebuie tr,saclar prresupusi,dacd r.rem s.i obiectivim obsen atiile, dac.i'u'rem si pretindem ci am luat cunostintbde un lucru sau un proces.I']ede alid parte,stiintclenaturii se ocupi de cunoastereaprin experriente, gi anunte tocmai prin experienterobiective; numai asemeneaexperiente, caresunt obiectivein acestsensprecis,pot fortna obiectr.rl stiintelor naturii. De aici rezulti in mocl necesarc.i intreaga -stiintia naturii trebuiesd aibaca presup()zitielegeacauzald,cd stiinlelenaturii pot existanumai in misura in care exist.i legea cauzal.i.Legea cauzaltieste agadarintr-un anumit senso unealtba gindirii noastre,cu ajutorul cireia incercdm si prelucrim materia prim,i a impresiilor

scllzoliilie in experienti. Si nurnai in m.isurtr in care reusim acest lucru aveln gi un obiect pentru stiinteie lraturii. Cum estein accsteconditii posibil ca nlt)canici-t cuanticdsd incercesi slabeascilegeacauzali si, irr acelasi timp, sa rimind stiinta a traturii?" Era rAnclul meu si incerc sti prezitrt mai intir expela interpretarea statisticii a rientelercare cotrclu-sescrh mecaniciiclrantice. ,,Saprersuprlnemch avermcle-afacecu Llnsitrgttr atom clin speciaradiu llr. Iraraincloial.ictl esternrai ugor si faci experimentecu multi atomi r1eacestfel deociati, adich cu c.rcantitate micd cleracliu 13,decAtcu utt singur atotn, clar in principiu nu existi t-ticiun impediment si cercetim comportamerrtulunui singnr atonr cleacerstfel. Stim agaclarci, ciupa ttn intorval cle tirnp mai lutrg sau tnai scurt, atomul de racliu B'u'acmite intr-o directie oarecare un electron si astfel se va transforma intr-utr artctmclitr speciaracliu C. In tneclie,si sprttremci acestfenometrse 'r'apetreceintr-o jum.itate cletori, dar atctmltlpoartcla fel cle birre sti sertransiorme ln c6tevtrsecunclesatt abia in cAtevazile. in rnedieitrseamni in acestcaz:clachavertnclca facecu multi atomi cle racliu [3,atunci clupi o jr:ntitate cleori apmximirtiv jurnatate din ei s€r\ror ii transformat. Dar in cazul specialal unui singur atom - si .ricisc lrrdnjfestdun anume esecal lcgii cauzale- nu putcm preciza cauza pentru care t('rctnaiitctttn, si nrt mai dervretnesau rnai tArziu, acestatom anurne cleracliu 13ernite un elerctron, cxactin aceast.iclirectiesi nu in alta.Si, clin multe tnotive, suntem convinsi cti nici tru exist.l () asenteneacauzh." ,,'focmaiin acestprttrct s-ar putca afla gresealafizicii atomice actuale", rtispunseClreteHerurann. ,,Din faptul c.i nr.rs-a gdsit inca o cauz,i pentru un trtrumit er.'enimetrt cauzi nrt existi. nu se poate tragrrccrnchv,ia cd o asetnertea F.ua9 trage din acerast.i situatie doar cttncluzia ci aici ser

158

159

I R a - r c l i rBr e s t e r r t r m e l e d a t i n e p o c . i r .tttttii zo to p r a d i o a cti v a l p l u m b r r l r r i , 2 r r l 'b .I i . a , - l i uC1 e s t e u n i z o k r p a l b i sm r r tu l r .r i ,2 r r Bi .( N . l .)

afld o problemd itrc.i nerezolvat6, ceea ce inseamrrd cd fizicienii atomisti trebuie sd caute in continuare pAnd gdsesccauza.CunoagtereaPe care o aveli clesprestarea atomului de radiu B inainte cle emisia electronului este in mocl evident deocamdata incompletd, fiindci in caz contrar s-ar putea stabili c6nd gi in ce direcfie va fi emis electronul.Agadar hebuie cdutatin continuarep6nd cArrcl se obline cunoagtereacompleti." ,,Nu, pentru noi cunoastereade acum estecomplet5", am incercat eu sd explic. ,,Cdci din alte experimente pe care le putem facecu atomul cleradiu B reiesecd nu mai pot exista alte elemente determinante dec6t cele pe care ie cunoastem deja. Vreau sd limrrresc lucrurile: tocmai am constatatcd nu gtim in ce clirecfieva fi emis electronul, iar r,ispunsul clumneavoastrda fost ci trebuie sd chuttim in continuare elemente cleterminantecare sd precizeze aceastdclireclie.Dar prresupunAnclci am fi g.isit asemenea elemente determinante, suntem confruntati cu urmitoarea clificultate.Electronul emis poate fi conceput 9i ca o undd de materie emisi clenucleul atomic. L) asemenea uncld poate duce la fenomene de interferentd. Sd mai presupunem cb pirlile unclei, care initial sunt emise cle nucleul atomic in clireclii opuse,sunt puse sd interfereze, cu ajutorul unei aparaturi specialconcepute,si ca urmare apare apoi o interferenlddishuttiva intr-o anumitd directie. Acest lucru ar insemrra c.l putem prevedea cu certitucline cd in cele clin urmd electronul nu va fi emis in aceadirectie. Dacd insd am fi cunoscut noi elcmente cleterminante din caresi rezulte cd electronul esteemis irritial de nucleul atomic intr-o directie datd, atunci fenomernulcieinterferenld nu s-ar putea produce. Interferenla distructivd nu ar putea apdrea, iar concluzia pe care am tras-o mai clevremenu ar mai putea fi apdratd.Faptic insi, destructia va putea fi observatdexperimental.Natura ne lmpdrtdsegtein felul acestacd elementeledeterminante atAtde disputate nu existd, iar cunoagtereanoastrd este deja completi fdrd r-roielemente determinante."

,,Dar e inspdimAnidlor", sPuse Grete Hetmann.,,Pe cle o parte spuneli cd cunoagtereanoastrb despre atomul cleradiu B este incompletd, Pentru cd nu gtim cAnd si in ce directie va fi emis un electron, iar pe de altd parte spuneli ci e completd, pentru cd dacd ar mai exista alte elemente determinante am intra in contradictie cu anumite experimente. Dar cunoagterea noastrd nu poate fi in acelasi timp completd si incompletd. Este pur 9i simplu un nonsens." Acum Carl Frieclrichincepu sd analizezemai in detaliu premiselefilozofiei kantiene gi spuse:,,Contradicliaaparentd pro'u'inein acestcaz din fapiul cd in cele ce spunem ne comportdm ca si cum am putea vorbi despre un atom c1eradiu Il .Acest lucru insd nu este de la sine inJelessi de fapt nici nu e corect. Deja la Kant conceptul cle "Ding an sich', este problematic. Kant gtie cd despre ,,lucrul in sine> nu se poate sPunenimic; nu ne sunt date clecAtobiecteleperceptiei.Dar Kant presupune cd aceste obiecteale perceptiei pot fi conectatesau orclonatedupb rnodelul unui ..lucru in siner. Asa cd in fond Kant presupune ca datd aceastructurd a experienfei cu care ne-am obignuit in viala de toate zilele si care constituie intr-o formd precis.i baza fizicli clasice. ln aceast.l conceplie, lumea constd din obiecte in spaliu care se schimbd in timp, clin procesecareau loc succesivconform unei reguli. Dar in fizica atomicd am inv5lat cd perceptiilenu mai pot fi conectatesau ordonate dupd modelul ,.lucrului in sinet,. l)e aceeanici nu existd un atom de radiu lJ mi se pare cd nu corespunde exact soiritului filozofiei lui Kant. Trebuie sd faceti diferenta ciar intre ,.lucrul itr sine> 9i un obiect fizic. Dupd Kant, .,lucrul in sine" nu apare in perceplie, nici rndcar indirect. Acest concept nu are altd funclie in gtiinlele naturii si in toatd filozofia teoreticddecAt de a desemntr rcel lucru despre care nu putem sti nimic, pentru cd toatd

760

761

cunoastereanoastrd sebazeazl pe experientd, iar expe rienta inseamnd tocmai tr cunoastelucrurile asa cunl t-lt apar ele. Nici cunclasterea a priori nu serreferdla ,.lucruri, cum ar putea fi in sine>,chci functia ei propriu-zisd estc aceeade a faceposibild experienfa.Daci vorbili in sensui fizicii clasicedespre un atom cleradiu [3,atutrci vi referifi mai clegrabi la ceeace Kant numeste obiect Obiectelesunt pdrti ale lumii a9acum n€rapare ea: tnes(, si scaune,stelesi atomi." ,,Dar dach nici nu le vedem, ca in cazul atomilor dc exemplu?" ,,Da,chiar 9i afunci, pentru cd le deducem din aparentr'. Lumea aparer-rteloreste o terxturi interconectati si este oricum imposibil, chiar si in perceptia c-lezi cu zi, sd facern clisiincfia netd intre ccca ce l,eclemnemijlocit 9i ceea cc doar deducern.De pilda, acum vedeti acestscaun,insir partea lui clin spate nu o vecleli in acestmoment, dar o presupune! cu aceeasisigurantd ca 9i partea lui ditr fati, pe care o vecleti.Chiar asta insearnrrdcd stiintele rraturii sunt obiecti."e;sunt obiective, pentru cd vorbesc clespre obiecte si nu despre percerptii." ,,Dar clin atom nu vedem nici partea din fatd, nicr partea din spate.De ce sa aibd aceleasiinsr-rsirica scaunele si mesele?" ,,Pentrucd esteun obiect.Fdrd obiectenu existdstiinti:r a naturii obiectivd.Iar ce sunt obiecteleeste determinat cle categoriilesubstatrtd,cauzalitateetc. l)acd renuntati la folosireariguroasd a acestorcategorii,atunci renuntati la insdgi posibilitatea experienlei." Dar Carl Frieclrich nu voia si renunte. ,,irr rn..carricu cuantici estevorba cle urr nou mod cle a obiectiva experrienla, despre careKarrt nu se putea inci pronunta. Fiecirc percepfie se referd la o situatie observafionaldcare lrelruie specificatd,dacd vrem ca percep!iasd clevindexperietrti I{ezultatul perceptiilor rru mai poate fi obiectivat in acerIagi mod in care era posibil in fizica clasici. Dactl a fost

162

c.i acum t'fectuatun experiment din care poate fi cor-rchis si aici se afl.i un atorn de radiu 13,atunci cunoasterea obtinuti estecomplertiin aceasti sihratie obsen'alionald. l'entru o altd situatie obsen'afionali insd, care permite lrrrnioard afirmatii clelspreun electron emis, nu mai este t'omplet5.Dacddoui situalii observafionalese afld intr-un luport pe care Bohr l-a numit complementar, atunci o t rrnoagterecompletd pentru una clin situaliile obsen,ationaleinseamndo cunoagtereincclmpletdpentm cealaltd." ,,$i cu astavreli s.l distrugeti intreaga analizi a lui Karrt ,lespreperceplie?" ,,Nrr,acestIucru nu e cu putintd, dupa parereamea. Kant a obsen,at cu foarte mare atentie cum se ajunge la cxperienldin mod real, iar eu cred c.i analiza lui e irr linii rnari corectd.Dar atunci c6ncl Kant numeste formele cle Perceptiesi ca fiind ,.apriorice,)experienl€ri,el se expune pericolului tlc a le considera absolute 9i de a pretinde c,i ele trebuie si apari in aceeagiform.i gi cu acelasicontinut in oricare tcoriea fizicii percepliilor.irrsalucrurile nu stau asa,dupd cum se dovcclcste prin teoria relativit.ifii si mecanica cuantic5.Cu toate acestea,Kant are intr-un anumit sens Perfecti dreptate: experimentele pe care le intreprinde l'izicianulhebuie mai int6i clescrisein limbajul fizicii clasice, Pcntru cd erltminterinici nu ar fi posibil sd comunice altui lizician ce a mdsurat. Si de-abia in acest fel celdlalt este ;rclusin situalia de a putea controla rezultatele experirnentelor. lui Kant nu este defel inldturat irr fizica modernd, ci esteintr-un anume sensrelativizat. (ionceptelefizicii clasice,conceptelede "spafiu>,,,,, ,.cauzalitate>, sunt anterioareteoriei relativitdtii si mecanicii cuanticein sensulcd ele trebuie folositela descrierea t'xperimentelorsau - ca sd md exprim mai prudent irr sensul cd ele chiar sunt folosite. Dar continutul lor se rnodificain acesteteorii noi."

163

,,Cu toate acesteanlr aln obtinut inc.i un raspuns l'r intrebareamea ini!ala", sPuseCrete Hermantr. ,,Sianum(', voiam si gtiu cle ce in acele imprejurdri itr care inc.l ntr am gdsit cauzeiecaresd ne permiti calculareaprealabil'r a unui eveniment,curn ar fi clepildd emisia unui electrotr, nu putem ciuta in continuare acelecarrze.Dumneavoas trd nu r,'retisd interziceti aceastdciutare, dar spuneli cir ea nu poate conduce la nimic, cleoarecenu mai pot existil elemente d etermitranteperrtru evenitnentul sfucliat, intru carepoate fi formulatd preci' cAttocrnaitrec'leterminarea, facii anumite prediclii intr-r-rrr si se permite matematic, lar alt aranjamentexperimental. acestfapt esteverifical experirre:trtal.Daci vorbim in acest fel, atunci nedeter minarc:aapareca o realitatefizic,l.Ea capdtdun caractet obiecti'r,,in timp ce de obicc:inecleterminareaeste interpretatd ca lipsb dt: cunoagtertrsi deci ca cevapur subiectir'." in acestpunct atn inter"'enit clin nou in disculie, sptr extrcttrds.ituracaracteristica nAncl:,,Cu aceastaafi clelscris a mecanicii cuantice clerastizi. L)itc.lvrem ca din eveni' mentele atomicesti tragem ctxrcluzii asuPraulror legititi, atunci se remarc.i faptul ci nu mai putem conecta itr legitdti evenimente din tirnprsi spatiu, ci - pentru a folosi o expresiemai pm
in sine> sau, dacd r,'re!i,al obiectului, si cd deci - pentru .r exprima siiualia intr-utr mod simplu - atomii nu sunt Iucruri sau obiecte." ,,Dar attrnci ce sunt?" ,,Pentru asta nu poaie exista o expresie lingvisticii, l'iindcdlimbajul nostru s-a ndscut 9i a crescut din experienlelenoastre de zi cu zi, iar atomii nu sunt lucruri ale cxperienleide zi cu zi.Dar, clacdacceptalio perifrazd, ;rtunciputem spune cd atomii sunt pdrli ale unor sitrratii tlc obsen'alie, pdrli care au o mal'e valoare explicativi lrcntru o analizd fiztcd a fenomenelor." Carl Frieclrichinten'eni: ,,Daci tot vorbim despredifit'ultdlile exprimdrii lingvistice, atunci poate ch cea mai irnportantd leclie pe care o primim de la fizica moderni t'steaceeac.i toate conceptelecu ajutorul cdrora tlescriem t'xperienleau numai un domeniu limitat cleaplicare.Perrlru toate conceptelecle tipul: ,.lucru', "obiect al percepere> mu ltaneitate>,,,,.si I iei>,,,11cv11ent in care ajunexperimentale situatii gdsi putem ;.a.m.d. gem la dificultdtj cu acesteconcepte.Ceeace nu inseamni <'i acesteconcepte ntt sunt in acelagitimp si premisele oricdrei experiente,dar inseamnd ci estevorba de o premisd caretrebuie analizatd critic in fiecaresitua!ie, 9i din care irsadarnu pot fi deduse cerinfe absolute." Crete Ilermann era probabii foarte nemullumitd de .rccastdfurnurb a discutiei troetstre.Ea sperasecd poate t ombate afirmatiile fizicienilor atomigti cu toatd rigoarea filozofiei kantiene sau, climpotrivd, sd clemonrrr-reltelor streze cd intr-un anume ioc Kar"rttrebuie sd fi facut o gresealddecisivd. Acum situafia era insd incertd, ca un Irrcru lipsit cle culoare care nu satisfdceadorinla ei cie t laritate.Asa incAt ea intrebd in contitruare:,,Nu inseamnd oare aceast.irelativizare a ,.apriorismului" kantian, ba t'lriar a limbajului, pur si simplu un fel de resemnarede tipul
164

165

clumneavoastrdnu existi un fundamerrt solid al cunoas terii pe care sd ne putem agezaferm?" Carl Friedrich rdspunse acum cu mult curaj ci tocnr.l dezvoltareastiinlelor naturii inc-lrepttiteste o viziune cer,,, mai optimistd: ,,CAndspunem clespreKant cd a analizat in mod coreri cu al sdu lui Kant poate t'i clislocat din pozilia lui centraldgi poate deveni parte dintr-cr analizd mult mai cuprir-rzdtclare a procesului cunoasterii. In acestloc ar fi fdrd indoiali fals si vrem sAslibim cunoas-

166

tcreastiinlificd sau filozofic.i prin afirmatia
,,Timpurile de aur ale fizicii atomice" se apropiar,rcu rapiditate de sfArsit.ln Germania sporeanelinisteapoliticd. Grupdri radicale de llreapta ;i ie st6nga de*orlst.u,., 1-," slrdzi, duceau lupte armate in cartierelemdrginase 9i ser combdteau agitatoric in reuniuni publice. Nelinistea si odatd cu ea frica se rdsp6ndeau insiclios si in viala universitard si in seclintelefacultdtii. O bund bucatd de r.'reme am incercatsd ignor pericolul si migcdrile de strac'li.Dar realitateaestep6nd la urmd mai putemicd decit dorintele noastre,iar de data aceastaea ajunsein constientul meu sub forma unui vis. intr-o dumirrica dimineatd, Carl Frieclrich gi cu mine doream sd pornim foarte devreme intr-o plimbare cu bicicletele si de aceeaimi pusesem ceasul desteptdtorsd sune la ora cinci. Dar inainte de a md trezi imi apdru in semiintuneric o imagine ciudatS: ca gi in primdvara anului 1919,mergeampe strada Luclwig la ora rdsdritului.Stradaera cuprinsd de o lumind rogiatic.ice deveneatot mai intensd si mai inspdimAnt.itoare,pdrAnd mai degrabdfoc decAtsoarelecliminetii.Mulfimi de oameni cu steaguri rosii si cu steaguri negre-albe-rosiise revdrsau de la Siegestorspre fAntAnilede la Universitate,agitalia si vacarmul umpleau 'u'dzduhul. Deodatd, foarte aproape de mine, incepu sd !icdne un pistol-mitralieri. Am incercat sd mA feresc cu un salt - si m-am trezit. Jdcdnitul pistolului-mitralierd fusesepur 9i simplu sunetul ceasului desteptitor, iar lumina rosiaticd era pur si simplu lumina zorilor pe perdeleledormitorului meu.

Dar din acel moment am stiut ci lucrurile vor lua clin nou o turnurd grava. Catastrofei din ianuarie 1933 ii urmd pentru rrltima oard o perioacldfericitd de vacantdcu vechii prieteni, care a fost ca un frumos, dar dureros rdmas-bun de la ,,timpurile cle aur". hr munlii din apropierea satului Bayrischzell,intr-o poiand abruptd pe versantul suclic al masivului Marele 'lraithen, aveam ia dispozifie o caban.i.Fusesereconstruitd de niste prieteni din miscareac1etineret, dup.i ce fusesedistrusi pe jumatate de o avalan96.Tatil unui camarad,neg;ustorclelemn, donaseletnne gi unelte, !.irarrul care era proprietarul cabaneitransportasein timpul verii materialul c1econstrucliesus it'tpoianS,iar prietenii mei lucraserdde-a lungul mai multor sdpdmini toamna 9i refdcuseri acoperigul, reparaserd obloanele 9i amenajaseri un dormitor in interior. l)utcam folosi pe timpul iemii cabana,iar in 1933,cleI)aste,i-am invitat acolo pentru o vacanfi cle schi pe Niels impreund cu fiul sau Christian, pe Felix tlloch 9i pe Carl Frieclrich. Niels, Christian si Felix voiau s.i vind dirrspre Salzburg, uncle Niels avea nigte treburi, sd treacdgranita spre Oberaudorf si sd urce pe munte cle acolo. Carl Frieclrich si cu mine am venit cu cloud zile mai devteme la caband pentru a o aranja 9i a aduce proviziile. Cu cAteva sdpthmdni in rurmi, pe vreme frumoasd, fuseserdduse mai multe ldzi cu alimente la casa lJriinnstein.iar de trcolotrebuia si le transportim in rucsacurip6na la caband,ceeace insernna undrum de aproapecl o16. In aceastdfazd de inceput a expeclifieinoastres-au ivit cAtevagreutdti. in prima noapte petrecuti cu Carl Friedrich in caban.l a nins si a viscolit fdrd intrerupere. A cloua zi cle climir-realiarn sdpat cu [Jreu r]I-lclrum in zapada, la intrare. Iar cAnd, spre amitrzh,an incercatcu mare efort si ne croim drum prin zipac'laproaspatbde aproapeun rnetru pdnd la casa Brtinnstein, viscolul continua 9i am irrceput sd ludm in serios pericolul unei avalatrge.De la

168

169

11

DISCUTII DESPRELIMBAJ (1e33)

casa lJnillnstein i-am telefontrtlui Niels la Salzburg conform irrtelegerii;i-am clescrissituatia si i-.rrrrp.,r,.,i, sai-lastept a clouazi impreuna cu Carl Friedrich largarii L)trerauclorf.[-a inceput, Niels a spus cd e ir"rutil ci el. -si impreunir cu Christian si Ferlix,r,a lua un taxi in gara C)beraurlorf si vtr merge cu ttixiul la ctrsa{3riirrnstein.A trebuil sti-lconving ch e o variantticompletnerealistd;i a r6ma:, sil lre intilnim la Oberauc-lctrf. In noapteaurmdtoarea nins la f'eldc mult, asair-rcat rle rlimrrreaticabanaera aproap(, ingropatdsub zapacla.Nu se mai putea vecleanimic din urmele ltisatede noi crr o zi irrainte.L)ar cerul s-a inseninat, a\/eat'nvizibilitate bund, itrr locurile cu pericol cle avalans.iputeau fi evitate.Carl Friedrich si cu mine anr fricut asaclar,pe rAnd, o noui pArtie p6nd la casa llninrrsteinsi cleacolo am reusit,cobor.lnclpe schiuri, si farcern fari probleme rr p.lrtie piirrala Oberauclorf.Voiam ca la intoarcere si folosim clrumul astfel b6tut impreuni crr oaspetiinostri. Daca cerrulr.im6neasenin si vremea linistita, clrumul ar ii trebrritsi rim6ni vizibil cel putin p6ni-r ciupir-mas5. [.a prAnz, la ora stabilitd,pe peronul gdrii clirrL)berar,rclorf,nici urmd eleNiels, C}rristiansau Felix. Din tren au fost itrsi coborite o mlrltime de bagajer: schiuri, nrcsacuri, hanorace, care ariti'ru ca si cum ar fi fost echiparnentul ir-n,itatilorno-stri.De la seful cle gari am aflit c; persoanerlecdrora le apartineatr bagajele coborasertiiritr-tr gari si bea o cafeasi piercluserdtrenul, asa cd 1lu \ror prrtea ajunge in Olreraudorf clecit cu trcnul urrnito4 )a rrrapatnr clul-ra-anriaza. Mi-am clatseamacu ingrijorare ci lrom avea de urcat cea mai marerparte a traseului, si asa ingreunat clirr canza nirrsorii,pe intuneric. Carl Irrieclrichsi cu mine ne-am apucat, in timpul pe care il aveam la ciispozitie,sd triem bagajeleiosite cle la (,-openhagasi sd scoatent c€rera itrutil: trebuia si ne economisim fortele la urcu-s.La ora ptttru Fixau sosit oaspetii nostri. I-am explicat lui Niel-sca clrumul pAna la cabarrdva fi o aventuri. Ninsese at6t de mrrlt, incit

urcusul ar fi fost probabil imposibil daci nu am fi trasat, Carl trrieclt'ichsi cu ntine, un drurn batut prin zapacla, la cobor6re. ,,Eciuclat",rtispunseN-ielsdtrpd ce statuseo clipa pe gAnduri, ,,am crezut intotdeauna c.l ull tnunte e ce\/acare se incepe de jos." Aceastd observatie ct)ndusc apoi la alte cortrent;rrii' Ne-am amintit cd in America, r'izitand N4areleCaniotr, ,,urcaiun nlunte negativ". Acolo se poate ljungc cu vagL)nul de clormit la rnar6;ineaunei intincleripustii, la altise potrte: tudinea de 2 000 m deasupraraului Ciolcllaclo, urcati cei itrsai apoi trebuie cobori pAn.i la albitr rAului, numegte 2 0U0m inapoi p6na la tren. Numai ci a9acevase ,,canion", si nu ,,ntulrte". I)r'imeleciouaiore am inaintat asemettealucruri. Dar trebttia bine, tot ciiscutincl clesprre sd iau in calcul cd un urcug carein timpulverii clura clclttii sau trei ore putea clrtra,in acestecclndilii, chiar 9i gasc sau sapte ore. C.lnc1s-a intuuecat complet am ajrtns ilr parteacea mai clificilda drumului. Llu mergeamin fata, urma Niels, la mijloc era Carl Frieclrich,care lumina clrumul cu utr felinar, iar in spatele lui Christian si Felix. era ugor Urma fusesesbpatdaclAncin zipac-l5si cleatceea de gisit. Vintul reusise s-o stearg.iuutnai iir locurile deschise.Mi nelinisteafaprtulci zapaclaatit cie inalti rdmdseseaf.lnati. A trebuit si incetinim ritr-nulurcttsrtlrti pentru ca Niels obosiseun pic. tira deja aproaPeora zece searasi birruiam ca mai a\/eamde mers inci o iumitate de ori sau o clrdpan.l la casa LJriinlrstein. Tocmai trecuserim de un povirnis l'oarte abnrpt si atunci s-a intdmplat ceva foarte ciuclat.Avt:am sellzatia cd ilrotam. Nu mai puteam sd-mi coorclonezbilre mi9cdrile si deoclatdam fost presat clin toate pirtile atAt dc tare,incAt pentru un mometrt nu mai puteam re-spira.Din fericire,capul imi rdmdsesede asuprtlma.selttrclez.ipacla carese adunau si in c.ltevasecuncleam reugits.i-mi eliberez si bratele. M-am itrtors. Iira iutuneric bezni sr nici unul clintreprietenii rnei tru se veclea.Am strigat,,Niels",

770

177

dar nu am primit nici un rdspuns.Eram speriatde moarte, pentru cb am presupus cd si ceilalti au fost ingropati cler avalangi. Abia cind am reugit,cu ult efort extrem, sb-mi eliberez si schiurile de sub zdpadd, am vizut o luminir sus, am strigat foar"tetare 9i mi-a rdspuns Carl Friedrich. Atunci mi-am dat seamacd fusesemtAr.ltde avalansdfara sd fi obsen,at. Dar clin fericire toli ceilalti rdmdseseril cleasupraavalansei.1lvumi-a fost greu sd ajung pAnd la Iumina felinarului 9i ne-am continuat drumul cu extrem de mare pruclentd.I)e la ora 11noapteaam ajunsin sf6rgit la casa lJninnstein si am hotdr6t sd nu mai riscdm sd ne continudm drumul pAnd la caband.Am innoptat acolcr si am ajuns abia a cloua zr la caband,dupd un drum prin ndmeti de un alb strdlucitor si sub un cer de un albastru pur. Resimteam inc.l efortul urcugului si spaima de avalangd, a-saincAt in acea zi n-am mai pornit intr-o noud clrumetie.Stdteamintinsi la soarepe aioperisul proaspit curdtatde zipadd al cabaneisi discutamdespreultimele evenimente petrecute in stiinta noastrd. Niels aduseseo fotografie fdcutd intr-o cameri cu ceafi, in California, care cleveniindatd centrul intercsului general.Era vorba despre o problemi deschis.icu cdtiva ani in urmd clePaul L)irac in lucr.irile lui cie-spre teoria relativisti a electronului. in acea-stdteorie, care fusesebine verificatd experirnental, clin consiclerentematematice trebuia trasd concluzia ci, pe lAngd electrclr-rii incarcatinegatiri trebuia sd mai existe un al cloileafel de particule, inchrcatepozitiv. La inceput, Dirac incercasesi identitice particulele ipotetice cu protonul, adic.icu nucleul atomic al hidrogenului. Noi, ceilalti fizicierri, nu fuseserbminsi de acoti, intrucat se putea demonstra aproape cu certitucline cd masa acest.-rr purticule incdrcatepozitiv trebuia sd fie la fel de mare ca masa e'lectronilor,pe cAnd protonii sunt aproape de cloud mii cle ori mai grei decAt electronii. Mai mult, acesteparticule ipoteticetrebuiau s.i se comporte cu totul altfel decat materia obisnuitd, si anume Ia ciocnirea cu un electron

obisnuit particula ipoteticd trebuia sd se transformeimprerrnd cu electronul in radialie. De aceeanumim astdzi ilsemeneaparticule,,antimaterie". Asadar, Niels ne ardta acum o imagine dintr-o camerd cu cea!5, clin care pdrea sd rezulte existenfa unei ,,antiparticule".Se vedea o urmd de pic.ituri de apd, careera evident generatd cle o particuli venind dinspre partea superioard. Particula traversaseapoi ct placd de plumb si ldsase din nou o urmd pe partea cealaltd a pldcii. Camera cu ceaihse aflarseintr-un c6mp magnetic intens, ,rsaincit urmelc crau curbatcditr cauzafortei m;rgtre'tice. l)ensitateapiciturilor cle apd corespundeaexact celei irgteptatepentru electroni. Din orientarea curburii insd trebuia trasd concluzta cd era vorba cleo sarcindelectrica pozitiv.i, clacdparticula venea intr-adevdr dinspre partea superioarS.Aceastti din urmd presuPunere se intemeia pe faptul c.i in partea superioari a pldcii curbura era mai rnicddecAtin partea inferioari, ceeace insemna cd particula pierdrtsedin vitezd la traversareapldcii de plumb. Nc-am tot intrebat clacdacestlant clecleducliiera absolut obligatoriu.Ne era clar fufuror cd era vorba de un rezultat cu implicatii majclre.Dupd ce discutia noastrd s-a concentrat o vreme asupra posibilelor erori experimentale, l-am intrebat pe Niels: ,,Nu e ciudat cd irr toatd discutia asta nu vorbim niciodat.i despre ieoria cuanticti?Ne comportim ca si cum particula incdrcatd electric ar fi ceva asemdndtor cu o pricdturdde ulei incdrcatd electric sau cu bobitele din rniduvd de soc clin vechile aparate.Folosim fird nici o relinereconceptelefizicii clasice,de parcd nu am fi auztt rriciodatdcle limitele acestorconceptesau de relaliile de rredeterminare.Oare in felul acestanu aPar greseli?" ,,Nu, absoiut sigur cd nu", rdspunseNiels. ,,Faceparte tocmai din esenlaunui experiment faptul cd putem descrie c€rea ce observdm cu ajutorul conceptelordin fizica clasicd. liiregte,in aceastaconst.i9i paradoxul mecaniciicuantice. I'c de o parte formuldm lesi diferite cle cele ale fizicii

172

173

clasice,perclealta folosim firi erzitare,atunci cAnclmasrrrhm sau fotografiem,concepteleclasice.lar acestlucru trebuie st'i-lfacem fiinclci sunternsiliti sh folosim lirnbajul pentru a irnp.irtisi altor oameni rezultatele experimentekrr noastre.Un aparatde mtlsuri esteasaclarun aparat clenisurti doar claciidin rezultatulm.isurdtoriise poate trage cu ajutonrl lui o conclrrzieunivoc.i .rsuprtrfenorne'nului obsen,at,deci claci poate ii presupus.io conexiune cauzali stricti. Cincl observim un fenomen atornic suntem siliti sd tragem o linie cledemarcatreintre fenornen si obsen'ator sau apartrtullui. Pozitia acesteilir-riicledemarca!reeste desigur arbitrari, clarin partea obsen,atorului trerbuiestl folosim limbajul fizicii clasice,pentru ci nu arvemalt limbaj in carene-am putea exprima rezultateler. Acnnr stim insi c.i in acestlimbaj conceptelesrurtinerxacte, ci au numiii un domeniu limitat de aplicabilitate,clar suntem derpendenticleacestlin"Lbaj si, in ultimi instanta, putem tobusiintelegecu ajutorul lui t-enomenul,cel putin inclirect." Felix interveni: ,,Nu ne-am putea irrchipur ca, irr momcntul cAnd r.om intelege mai binerteoria cuantic.i, vom putea renunfa la conceptele clasice si vclm putea vorbi mai usor clesprefenomcrreleatomiceintr-un limbaj notr creat?" Niels r.lspunse:,,Nu astae problema noastri. Stiitrlcler naturii se intemeiazi pe faptul ca obsen,dm fenomene, iar rezultatelele impartdsim altora,pentm ca acestiasi le poatd controla.Abia cAnclciclermc-leacord asupraa ceea ce s-a int6rnplat in mocl obiectiv sau asupra a ceeace se int6mpld mereu intr-un mod regulat,avem o baza pentru a intelege. lar acestintreg proces al clbservatieisi comurric.irii se petrece practic cu ajutorul conceptelor fizicii clasice.Cameracu cea!.icstc un aparat clemdsurd,ceea ce inseamna cd din aceasti fotografie putem trage concluzia clari c.i o particulS incircatd pozitiv, care in rest are proprietatileelectronului,a strabatutcameracu ceat5. Pentrtr asta trebuit: si putem avea incredere cd aparatul

774

,lc mdsurd a fost constntit cc)rect,ca a ftlstbine frxat pre rrrasd, ci 9i aparatul fotografica fost attit clebine hxat itrc.lt sii nu apari clevieriin ttmpul fotograiicrii,ci lentiia a fost rcglatd corespunzdtoretr:.,aclici trebuie sa iirn siguri cti tclateaceleconciitiicarertrebuie satis,rrrfost inc-leplinite lilcuteConfonrrfizicii clasicepentru o misuratoarC(lelnll.i ,lc incredere.I)intre premiselecleLraziiale Stiinteitroastte m.isurbtoriletroastre lirceparte si faptui c.i vorbitn clesprre are aceeagi irrtr-un limbaj care,itr trdsiturilerlui ersenliale, experienfa vorbirn clespre iu carc slructuri cu limbalul limbaj tlin viafa lroastri de zi ctr zi. Noi am al-latci acerst si pctr|t'rt esteun instrument irnperfect petrtru a lre orienta timp .r ne inlelege. Dar acestinstrtttnent este ilr acerltrsi premisastiintei noastre." in timp ce st.lteam la soare pe acoperisul cabanei si tliscutamclesprefizicdsi tllozofie,Christjan iScuseo micti plimbarecleexplorareitr poiana de lingii caban.i.A aclus o rozi-a-vAnturilor pe jumatate clistrus.icle zapacla,pe care probabil o construisertiprietenii mei la rtna clitr ;cderile lor anterioare,pctatepentru a inclica clirectiasi irrtensitatearrAntului sau poate numai pentru cti trriitar caraghios.Arn hotdrAt sii cotrstruim o ntlu.i rozd-a-viintrrrilor mai bund. Niels, Felix si cu mitre anr itrcercat l'iecaresaicioplim cAteuna clin lemnele cle la btrcitarie' irr timp ce Felix 9i cu mitre nc strdclui;rnrsi obfinell-Io l'ormdaerodinarnici icleala,aclic.iun fel cle elice, Nicls si-a redus construclia la clclui suprafele il-rr.rlrgiritlrept, iu chip de aripi, pe carele-a cioplit clitrtr-osingura bucatir rle lenrn in patru colturi. Ilezultatul linal arita ci cele tloud elice ale noastre,conceputes.i fie forme icleale,erau irtAtcleimperfect lucrate,incAt abia seinvArteau, in tin'r1-r (c roata lui Niels era atAt de bine echilibratirsi cle atent Itrcratdin toate detaliile,incAt am rgcunoscutirnecliatca se ilrvtir('ra cea mai buni si am insttrlat-o.lntr-acle'u'ar, tea repecle,fdra clificultate,in bitaia vAntului' Desprecelcnumai: ,,|)a, dotntrii sunt lirltedoui incercdri,Niels spr-rse incloiali ambitios in fdra era Ioarteambitiosr." Dar si el

775

privinla lucrului bine fdcut, iar astase potrivea de minunc cu pozitia lui fata de fizica clasica. Searajucam poker. ir cabanaaveam un patefon prost si cAtevapldci si mai proaste cu glagdre,dar dorinta de a ascultaasemeneamuzicd era minimd. Stilul in carejucam poker la cabandse deosebeade cel obisnuit. Combinatia de cirti pe carese baza licitatia era prezentatdcu glas tare si ldudatd, asacd era r.orba aici si de o artd a persuasiunii in incercareade a facecredibild in ochii celorlalti aceasti combinatie de cdrti. Pentru Niels, era un mcltiv in plus cle a filozofa asupra semnificatiei limbajului. ,,Esteclar cd aici folo-simlimbajul in cu totul alt mocl clec6tirr stiintd", spuse el. ,,Nu poate fi vorba in acestcaz clea reprezentarealitatea,ci de a o ascuncle.Cacealmaua face parte, vrem nu \/r€rm,din regulile jocului. Dar cun-r putem ascunderealitatea?Limbajul genereazi in mintea celui careascultdimagini, reprezentiri,careinclrumd apoi actiunile lui 9i clevin mai puternice dec6t presupunerile la care ar fi ajuns prin rationamente lucic1e.Dar de cc clepirrclereusita de a crea cu suficientd intensitate asemenea imagini in mintea ascultdtorului? Desigur, nu doar de intensitateasonord cu carevorbim. Ar fi mult prea simplist. Si nici c'loarcle ur fel de rutind, cum capdt.i,de pildd, un agent de v6nzdri. I)entru cd nici unul dintre noi nu are o asemenearutind si nu ne putem inchipui cd am putea fi pdcdliti de ca. Poate ca iceasta capaiitate cle a conr.intteclepindepur si simplu de cAt de intens suntem noi insine in stare sd ne imagindm acea combinatie de cdrti pe care vrem sd o sugerim celorlalti." Aceastl idee isi gdsi mai tdrziu in cursul jocului o confirmare neagteptat5.Niels pretinse cu mare putere cle convingere cd ar€rin m6nd cinci cdrfi de aceeasiculoare. Se licitd foarte sus, iar partea adversd in cele din urmi renuntd, dupd ce fuseseri intoarsepatru cdrfi. Niels c6stigi o sumd importanta. Dupd terminareajocului, cAnd Niels vru sd ne arateplin de mAndrie a cincealui carte de aceeasi culoare,descoperiinspdimdntat c.i nu avusesecinci cirti

tle aceeagiculoare. Confunclaseun zece cle cup.i cu ult zcceclecaro. Licitalia lui fuseseastfel clefapt o cacealma t'uroti. Dupd acest succr's,mi-am amintit c-iediscutia rroastrdclin timpul dlr-rmefieiprin Seeland9i cleputerrea irnaginilorcaretleternini gAndireaoamenilorcle-alungul sccolelor. Pe intinclerile cle zapadd clin jurul cabaneinoastre seara se ficea frig clestulderrepede.Nici grogul tare care ,rnima jocul de poker nu rcusecrsi combati prea multd vreme frigul care se lisa in camera prost incilzitd. De ,rceeane bdgam repede in sacii trogtri de dorn'rit si ue intincleampe salteleleclepaie. In linisteanoptii, gAnclurile rrreleincepura s.i se ?nr'6rttiiarisi in jurul fotografiei clin ('ilmeri'lcu cea!d pe care ne-o arAtaseNiels la pranz, pe: ;rcoperi-sul cabanei.Putearfi acler'.iratci electroniipozitivi prezigide Dirac existauin realitatesi, claci cla,cate eratt r'orrsecintele?Cu cAt mti gdncleam mai intens la acest Irrcru,cu atAt punea mai tiratricstipinire pe mitre acca slare de excitatie ce se naste c.lnd suntem nevoili sd ne le'u'izuimmoclnl clea gArrcliin puncte de importantd funtlamental.l.Cu rrn atrin urmi lucrasemla probleme legate t I c structura n ucleului atomic. Descoperireaneu tronttlui tle c.itreChadrvick intririseicleeac.i nucleul trebuie si fie ('()mpusclin protoni 9i neutroni, tinuti laolaltd c1eforte l)uternice,itrcdnecunoscute.Asta pirea perfectplauzibil. ('u mult mai problematicd era insd propuneretr ca in nucleul atonlic, alcituit clin prcltoni 9i neutroni, s.i nrt t.xiste9i electroni.Unii dintre prietenii mei mi criticaserd Ioartedur pentru aceastdipotezd.I',ispuseserti:,,Sepoate ,,lrrarvedea ci la emisizrp radioactivb electronii pdrisesc rrtrcleul."Dar eu imi lnchipuisem neutronul ca fiind coml)trsclin proton 9i electron,iar aceastdconstructienumitd ncutron trebuia sd fie la fel de mare ca 9i protonr.rl,din rrrotiveincd necunoscute.Iiorlele intense nou descoperite, ( ilre tineau la un loc nucleul atomic, pdreau empiric sd rrrrse schimbe cAnd protonul era inlocuit cu tln tt€'tiLt,)tt. liirrrefriaputca dcvrlrrrcredibila dac.t sc prcsuputtc.tca

176

177

ace a sti fr'lr liipr ov c t t ea cl i n s c i ti ti rl ' ' u lr.i t' rl c i l L u t.i ii rrtre eri r c lou ti p ,trt ic uic gr ele . LJ.rta c e o s t,tre p rc z e ri l .i t' ci i v c a tl uLi ., r reaj u rrsu r i c ar e dt ic ' lea u.1 c g i n rl i i . l i i p t' i n rL rit' i rrc i nu cr' .r .r*i simplu tle .rcceprt;ricii a:'etttcitea forte inten-scl'lr.il)Lrtea{ i ex i stu si ir r int er it c liun e i r L rro tL l l r-p r()tu tts i tu ttc utroti neutrtrrr. Iar apoi er a , - i etrc i rrtc l c s tl c .c e i i c ts tc r" l o u;il rrt' tr pire a u e n r pir ic I a l' ertllc n i .i ri , p ,i i t.r i .r rn i ' tj e ,,l rfc re n tt' cl ai . dc interactiuncta clectrirl'i. ln plu:;, Ircutr'r)il|li (r\ {r(rLnif)iil. at iit ci c rrr ult e as enr t lrri i ri c rl fl r()tr)i rrrl , i ri c i t n u IJJrc,i r ez o rra b i l c a t nr ul s i" tiie s i n rp l rr, i a r c c l a l a l t c o r]1 pLl :i , D a ci i i rr s a elec t r ot r r -tlp o z i ti r' (s a u , c tttn s p L u l r' n r .t-stail ,l r pozitrtrnul) prrezisc-leIJirac exi-sttiinlr-a',ler ar, atrrnri sittr at ia sc moc lif ic a. l) c r r t r u c i i , i n i l c t.' s tc a z , l rt: p ri te i rrn i rn.r l gina si prrotonr,tlca fiincl conrl]us, si anurrre clirrtr-trrtnelltl"L)r si un p o zi t r on, iilr in ac e s t c a z , s i rn e tri tr tl i n tre p l l o tor-rsi neutron era clintr-oclatacornplet reslabilitii. i\'l;ri ave;r \ relll sens afunci si spunen cii eicctronul sau ;rozitronul sc iiil.r in nu cl e u i at om ic ? Nu p rrte a u fi g c r-rc ra tec l i n e n ergi e, ascn r;i rrri t orc u pr ( ) c c s u l i n v c rs , c i n c l , c o n fo rrn te rlri ci l ui Dirlrc, un electnn si un pozitron sc lrirnsfornrii inrprcurr.'r in ra cl i a tie? Dar c lac it e n c rg i ;r s tr l ,ro l rte tra n :,l rrn ni i i rr pere ch i cl e elec t r oni : ; i p r.r7 i 1 1 e tri -:i i n v c r.s , 5 c n r,ri i .utr' ,r it r g e n e ra l pi- r neint r eba re a c l i n c a tc p a rti c u l c c i rl ci i tr-ri tl i o c o n stru c t ic pr ec ur n n u c l e u l a to mi c ? I)i n i l at unc - i c r c z us e r.i rn c u to ti i i n re p rl c z c rrtareal ur D emo cri t c ar e poat e f r s i n te ti z a ti p ri rr a i i rma ti l : ,,l .i r inceput a fost particula." Se prc-sul)uneacir nraterriaviziL',ilii er a a l ci trrit a c iin ent ilt i !i ma i mi c i s i , ti .rc i ,ic o n ' r i nrri i nr mereu si cliviztinr, am ajungc in celc tlin ulrnr la celt' nriii rlici e trti t ili, pc c ar e D e mo c ri t l e n u m i s c ,,a to rn i" si pt,' c are a cu n l le- at l num i ,,p .rrti c u l c re l e m e rrta rc " , tl e pi l ri i i i rl tr , , pro to r-ri "s au, , elc c t r on i " . L )a r p ri i a tet,i to a ti \ a rc u ,r stu z ofi e e ra gr es it a. I ' oat c c i n i c i n u c x i s ta u c e l c rn ai nti ci phrti co n rponc t r t e c ar c r-l u rn .ri p trt i r c l i v i z a tc . I' o.ttc c,r m a te ri a p ut ea f i c liv iz at i rrl c reu s i rn e re u , c l a r i n c cl e cl i r' , urmd n i ci nu m ai es t ervc i rb a c l c tl i v i z a re , c i c i e tra rrsfor ma rca e n c r giei ir r m at e ri e , i a r p i i l i i l c n t-rs rrn i tn a i nri ci

178

tlecit ct.e-'a ce a fost rlivizat, IJirratunci,ct'a fost ia inccprrt? () lege ir naturii, nratematica,simertria? inceprrta fost ,,[.,a sirnetria".r\sta suna ca filozofia ltri l)laton rlin Iiurnirrs, iar leclura mea pe acoperigulSeminaruluiteologicclela Mtirrchendin vara anului 1919imi reverniin mernorie. l)trc.iparticula clin ftltoqrafia iitcrrtain carneracu cea!d t'ra cu trclevdrat pozitronul lui Dirac,atunci cu aceastase tleschicle.rpoarta chtre un teritoriu nou, neinchipruit cle vast,si s€)plrterauriejabtirrui,dcocarnciatl,'og, drumurile pc caretrebrriainaintatin acestteritoriu.[n celedin urmi, tot g.i rrclinclu-m ;i I a aserneneap roblenre, trrn at.lormi t. In clirnineataurmitoare c€rrulera la fel deralbastru ca irr ajrrn.N"er-arn prrs imcdiat schir-rrilcgi arn pornit prin poiantr llirnmelmoos -sprenricul iac de l6ngd poiana Sceon,ierrde acolo inai rlcparteprintr-cl-sain valea singuraticai dincolo rle rnuntele ClrolSenTiaitlien si inanoi ',le spre cr.tlmeamutrtelui Lrecarese afla caban,lntlirstra.I'c ('reastacare duce de 1avArl'uinrunteiui snre cst am fclst t u totii, inttimpltitor,maltrlrii unrti f'cnornJrrrneteorologic si optic ciudat. VAntul slab,bdtinrl clisprenorcl,impingea irr sus pc coanr.trnrrnteluiun nor srrlrlirec]eceraticarc, irjunginclla sauape carene aflam, era luminat intens de :i()are;u rnbrelernoastrc puteau fi recnnosclrteclar pe nor si rreclcanrurnbra caprrhrifiecirrria dintre rrcliinconjurati tlc o strilucire intensii,asemeneaunui inerllur-ninos.l.,viels, l)ocareil bucura clin cale-afari fenomt:nul nerobisnuit,nc povesti ci auzise clernrrltdespre el si aflasecd aceastd Irrmini pe care o r.,eclcamsi noi acunl l'usesemocielul vcchiltlr pictori Lrentruaureola din jurul capetelor sfintilor. ,,Sipoate cti e semnificativfaptrrlch aceastdlumini nu apar€rdccAt in furul umbrei caprrlui", aciiugi el, t'lipinrl n;or din ochi. Aceastdobsen'atieproduse desigur rnarevoiosie si fr,rprilej pentru cliversereflectii autocritice. l)ar acur-ncloreamsa ne intoarcemrc'pecler la caban.isi am organizatun concurspentru cobor6reade pe munter.Prin stilul destul de arnbitiosde a schiapercareil aveam Felix si ctr nrirre, arn avut ghinionul cle a mai cleclansacr 17cl

t are a a n * : olei. " ,,I-rvitlentcii srttrt clispr-rssa accept si aceast.i expiicatie s i su n te nr in nr ult t na i rn a re mi s ttri tl e a c e e a ;i pi rerel ele cAti ti i n c hipr - r i" , r is p u trs e N i e l s . ,,I3 i rre i n l e l e sc ti l i mbl r are acest caractcr si.rt'cific clc ambiguitate. Nu stim r-ricioclatti exact ce inseanrtri tttr cr-tr.'int,iar sensul a ceea c(-' spunem depincle cle iegarr:a cuvitrtelor in propclzitie, de contextul itr t-erretl prclprozitie este clrtttrtata, dc nelrum.iratcle conditii culatcrale pe care trici nrt le putem enumera in to i a i i tat e. lJ ac t i c it e s ti ]u c ra ri l c fi l o z o fu l u i a meri can

William James,rrei veeleaca a ciescristoate acesteAnlllrtlrtrt de exact.El ariitti cutl, la fiecarecu'''Alrtpc care il ,rrrzim,apare clesigurtrtr anutnit sens,deost'bitclc impor1l()astrd,clar pe lingii lirnt, al acestuicuvAnt in congtiir-rta vizibilc si i:lutesc devitr ,rcesta, in penumbra constiintei, si alte sensuri,care la rintlul lot se leagaclealte:ctnlcepte, ilr efectelese propagb pirth itr aclAnculsubconstietrttrlr-ri' obignuit si cu atat tnai tnrtlt Asa se intAmpli in lirnbair-rl scintAmpli in limbajul poetilor.'ltrateaccsteasrltrtt'nlslrilc irrtr-unanumit grad si pentru lirnbajulstiinlelol tiaturii" irr mod special in fizica atortticiltratura rie-trirrviiJatclin nou cAt cle limitat poate fi dometrir-rli"leaplicabilitateal ur-lorconcepte,care inaitrte ni se pireau complet dett:r' rninatesi neproblematice.Nu e trcvoierilecdtsii tre gitrr-1tttt si Dar desigur ci a fost 9i etmare clescoperirca lui Aristok-'l si a vechilor greci faptul ca limbaful poate fi in asetnr-:nea rndsuri idealizat si precizatitrcit devin posibile larrluli dcductive lclgice.Un aseruetrcalinlbai Frccis cstt nrtrli Inai ingust dercAtlimlra ol'igtruiti, clar este cle o valoarc inestimabilSpentru stiintcietraturii. I{eprezentantii pozi hvi srrrului art tl esigu r tl rcp tate ci nci subliniazdvaloareauuui asetnenealilntrajsj cAnclllc il\'tlrlizeazit cu insistcnti cil limba poate clervetrilipsilti tltl conlinut atunci cAntl parisim clotnutriulforlnuliirii ltrgice stricte.Dar poate cI prin astitei ar-rncglijat faptul cii iIr stiinfelenatttrii putem in cel t-uaiLlutrcaz sii tte apropicLtt tle acestideal, claritr nici LluCrtZtru-1putetn atilrge'Pt:ntttr cii clcjalirnbajul in carcne descrienrexpcrinrenlelecottlilre concepteal cdror dotnetrirrcie valabilitatenu il puiern tlelimita exact. Atn prrtea cicsigur sPun(l ci schetlreie nratematicecu care tttli, ca l'izicierttiteoreticieni, repl'ezent.lrn natura au sau ar trelrui sa ailri acest gracl tlt: precizie.Dar toat.i pritblernaticarealp;lreitr prtnctttl rttrtlc cornDar.lmschelnamatetnaticilcu natura.I)elntntci la un rnomettt clat hebuie sti f.rcetrt trercereader la linrbafrrl

18{)

181

a\ralalrsi clt:stul cle mare la trecereatpe un versant. L)ar clin fe ri ci rc at n r iit nir s il e trs ttp ra a v a i a trs e i s i a n -ra jutrs cti t ot i i , ch i ar t lac ; i la it t t et rv a l e tn a ri ti c ti mp , n e v i ti mati 1,, cabarri. Ilra aclnn rarrtlrrl 1rr€u S.i preg.itcsc lrlilSfl tlt pr i n z, i a r Nier ls ,c ar e e r.t p u ti rr o b o s i t, s e a g e z h c u mi tr,' la brrcri ti r ie, in t im Lr r:e < :r:i l a l ti ,Ire l i x , C a rl F ri e cl ri ch s: L'hri sti a ri, s e' int ir r s es r : ril ;t s o a re :p c a c o p e ri g . A m profi ta t c1eoi-azit: pctrtrrl a l-ttntitrrta discutia Pe care cl inceprt seri n r si ts ir t s ; r . ,,F,rp l i c ' at i; tLii , - ir r s p rea i ti e ttl a s fi rrti l o r e s te fd rd i l rtl tr tl i s p ru s s d a c c e pt c.i r' i; ili i ['i -rar t cir Lir r r uir s i s i d ri i tt s r,.ttrt a tl l s l l l .l s e u .,,T o tu 9 i , l l u sl .l l l l r rr;i i .a ri tt par t t . " ac lev lira l i :i " , jr r nr at ut r r r r u l l r.tn ri t, p e rrtru c i o c l a tS , i ntr-l trl c lr ,.ci t p e r s ch i n rb tl e s < , : r i: ; or. ui 1 l l ;-,trz i l i ri s t p rre az e l o s a l $ crl l i i cl t' la V i e rri r,i r r n s r r r iir r ir t ; t l [' -t" .' e]\' . Ii rs ttp l ra s e m a trtttc iperl trtl r:;ipozil,ivistii se r,otttprortac;t :ri t--trirtfiecare cuv6r"rtar avc.i 1ur sri l l :i bir t e t let c r nr ir i .i l :;i a r" fi i l rtc rz i s s d -l fo l o sesti i rr all se rrs. l- anr s c t " isat r t:tc i c i t t' x + l ttrp l u c i e s te fa r h dtl at s i po a tc i nt eligibilil af irrn a ti .t r rri .,' ;tri a res p u n e c l e sprerttt in care acesta intr;:r r)rn PC cart'il ottot'rlazi !i ill(ti'tpr-:]"ea dc vi n e rn ai lur nit r oas ; i . I)r:s i g ttt; n l i -e l i m p e c l e cd fotol i l tte trs i ti fi i l trmi noasc r-n ctn rln r t ar it t i' c gi: it t ' .'t.)L l i i e trtrttitt in c.i n e ri i. lJ ; ir r l- ant a l ri ra l i i rri ro tri rrtr i c l e l i i c i nunr;rt l' iz sensl l L ) ( 'Cit 11, ' i, - irii r]i r r,tri ,i rrtl rl u i ,.l u n ri n o s ,r e ste cel iar : i( : l r:i.l r f i v a i a l ' rrl d o a r p ri n e xtensi t' . c c lalalt prro y,ri rr, N4i as putea int'friprr.riasariarcn si ttxperienta PC c.re tt)cm.li an 1 p c)rn e nit - o a c r t nt r i l tu i t i n trtrtr l ' e l s a u a l tu l i a i nt' en-

nratenratic la iinrba tlbisnuita, clac;ir,'renrsii afirrniirn t:er, clesp re n at ur t j. S i c x ac t a c e s ti rc s c o p u l :ti i n te i u r n a tunt, Co n ti n uinc l c iis c ut i a , a l n s p u s : ,,C l i ti c ti p o z i ti vi sti It;, se i n ci re apt a m ai ales i rn p ro i ri v a a s a -n u rrri l e i l ' i l o z-ofi i rl , gc o a l i i , i a r . r ic i ir i pr inr u l l i i n c l i rn L ro tri v a n te ti i fi z ici i st leg i i tu ri l or ei c u pr oble rn e l e rc l i g i e .i . I)rrz i ti v i s i i i sp111., in ace-steclomenii sc vorlreste nrult tlcsprc iiilsc grrolrieriiu c a re , l a rt nr r aliz . i v c r lr . rl i r a te n ti r, s -' a r rl o v e d j i rrrx istcni r I rr ce m.i sur h t i s c pur e a (o a s ta c ri ti c ;r i n c l re p i ;i ti i ii ?" i iels ri sprrrnsc :,,I-'iir.i in tl oi a I a cti si intr-o L,t sctiiL,rl{ "v criticii exjsti o brrni tlozii cle acle,r,itr:;ip11fg1ninliil.: nruli c lin e a . Ob iec t ia nt er rir n p tttri v a p rrz i l i r,,i l rrn u l rri l l r p 11.yf i; , c lil r fa p tu l c il as f i nr ai p rrti n s c e p ti c i i r a c e ra s trip r i vi ntr ci clin aceca cii, tocmai climp1ll1i.,';i, trrii tern c.i rrici ir st ri n l e l e nat ur ii s - ar L rl l t(' a s .i t' ' ,' s t.u n l rtrrl t rn ai l rj n,' Forrlulirrti irrtr-un rtrrtcl cxagerat, as sllL!lre r:ti, iri ti r-ri; c e i rr rcl i gie r enunt inr c i e l a b u n i n c c p u t s a c l i i rn ul ) scrl ut ri vo c cu v int c lor , in : ; ti i n te l e n a trrri i p o rn i m ,..1e l l i .:;;,, r anta - suu c lc la iluz ia - c i a r fi p ro :;i b i lc i n tl ' " ' a . irr Ir,r;i v iito r i trd epiir t at , s it > t ' tl c a c rrr.i rrft,l trru n s e l l .\ rrr ri c [ri n, prrccizat. [)ar, rcpct, crec] c;j sc pitatc' inviittr rntilt cli, ace a sta cr it i< : r iit poz lt iv i s ti l o r. D c p i l ttri t,n u p o t l t' dcti , insearnnti exprt,si.rfoltr:;itiiitr lirnba crrlcrrtir:.,.strrrs ,rl victil ' ) ) t r c b r" ris i rc i r1 g 7 i 1 1 l ei n tl l tl e a u l r Cu r'6 trtu l ( < q, ellsar , legahrrii intre ceva, rle:Prq'.tl caruj tlrs L'stL'r,orlra, si altce,r',, cum a r fi o int ent it . ' , o re p rc z e r,,ta rc :,rrn 1 rl l n . [),r; 1' 1ut' ,' A ic i n e rref er im la int r eg , a rl i c i i v i a ta i rl p re rrrri r L rr !Il uni ' , ir r ca re tr. iin" r- s i at urrt' i rri c i n rr c ri -t.i a l tc e r,.r (.u ci ri , am p u te a s - o pr inem in l e g a tu ra ." Eu arn replicat: ,,Dar stirn totnsi ccrvretrn si spunetn crin, r vorbim despre sensul vietii. Desigur, serrsill victii clepincl, cle noi insitre. Iar eu snnt cle piirere ci pritr uceasteiexpn' sie d e se m naim m oc lelar e a p rro p ri e i n o a s h e ." .i e ti p r i rr l -arr, t r e i n te g rtim hr m ar ea c o n e x i u n e ; fr().ttcc a e -s tcn trrnai r, imagine, ceva ce ne-itnr proFus, Lcv(l nt care cteclenr, :-,i t ofu si ce \/ A c e put em in te l e g e b i n e ." N i e i s t. ic u gindit or , a p o i s p u s e : ,,N u , :;e rrs ul vi eti ; consti in ltaptul cir rrtr itru solts sii spunenr c.i viata rrr,

182

irr€l cns. Ncrtr;istrrltir c toati nce.isti aspiratie :;prc cunoastere." ,,1);rrcrr asta rru csti totusi prea scvcr cu lrrnlra?$tii tloar ci la vcchii intelepti chirrczj conceptttl tle .,,tA(l' stateain frirntea iilozoiie-'i, iar .,tao',cste .leseoritrar,lus ,,,sr.irs>,. irrtek:plri chirrezi probtrbil cti nu ar fi a'u'rtt Prir rrimic cle obie<:tat inrPotrivit unci lt:gitr.triitrtre .tao,' si ri 1'j 1 l i l :'. "

intr-un mocl atit cle ,,1)aci foiosim crrvintul ((senq), generai,s-ar plltca ca lucrurilc srlarate:altfel Si nici rrnul tlintre noi nrr poate spllne cu sigtlranti ce inseatntrriclc ,,tao',.Dar daci tot vorbeslidcspte filozofii l'aptcrrr';irrtrrl chinerzisi dcsprc viata, irtrrrrcima sirnt rnai apropiat dc acolo clesprre rrnaclintre:r'erchilelor lesencle.Se povcstegter trei filozot'icarc iau o inghititurii 11eotet.'lrerbuier si stii ctiin Chin;r otetulse nrrnreste,(apavietii:,'.Primul f ilozoi spuse:,<[racnr,,,al rloilea:,,ti amz]rr,,a] treilca itrsil, c;rre era pcsernlrc Lao-tse,strigii: ." ClarlItrieclricha vcrrit in buciitirriesi afle daci masa era gata. l-arn zis:;ii-ichcmc pc ceilaltisi si acltrcaiarfuriileclcirlrrmirritr criciputeamminca irnecliat. si tacirnrrrile, Ne-am asezatla nrasii,iar veclriul proverb ,,I--oamea este cel mai bun buctiiar" s-a tlor-editsi cieaceasticlati adevirat, slrrc nrarearneasatisfactie.Dupa masi, la imp.irtirea tret'urilol Niels fu irrs.rrcinatcrr spalatul vtrselor,eu cu curiltt-'niain bucdtdrie,iar ceilaltitrebuiau sti taie lenrne sau si fac.i orclinein cal-'ani.Inutil sri Domencsccii intr-cr irsem('ncn cabani clclnrrr.rtu irrt'tcntiiL'ilc igicnr-inu putealr l'i acele"rsi ca la oras. Niels ficu o obsen'aliepe aceastri temi: ,,Cu spalatr:lvaselc)re la fcl ca 9i cu limba. Avem api de spilat murcltrrdsi c6rpe clebr"rcitiriernurclaresi tohrsiin cele clin urmti reusirnsa curitim cu cle farfuriilc si pahart:Je. Asa se intAmpla si ctr limba: ;rvemconcerpte lrcclaresi o logici cn un rlomerniucleaplicabilitaterestrins irrtr-o manier.i pe care nu o cunoagtem ,sitotusi reusim si aclucemcn ele claritarte in intclcgcreanoastri asupra rraturii."

r83

Zllele urmdtoare vremea a fost schimb,itoare si arrr intreprins excursii rnai iungi sau mai scurte,un urcus p(' Tiainsjochsi exercitii cleschi pe panta clela Unterberger Alm. Intr-o clupd-mas.i,c6nd Carl Friedrich si cu mint' am incercat si ne apropiem, pentru a face fotogrnfii, clt, o turmd cie capre negre care vcnise Pe panta abrupti ,r muntelui Tiaiten cdut6ndhrand,discutias-aindreptat ciin nou spre problema limbii. Nu reusiser.imsi picalinr caprelesi si ne apropiem suficientde turmd. Am adrniral instirrctul animalelor care le permite sd recutroasciitr cel mai mic semn - o urrni in zapadd,un pocnet cleramurii sau o aclierede vAnt - aprclpriereaomului, sd,l perceapa clrept pericol si sd aleagi rapicl cel mai potrivit clrurn clc fugi. Acesta a fost pentru Niels prilejul de a meclitaasuprir diferentei dintre intelect si instinct. ,,PrJatecd au reusit s.i fugd cle voi tocmai datoritit faptului c.i nu au stat sa se girrcleascasau sti vorbeasca clespre ce se intAmplS, cum facem noi. Dar si fiirrclcii intregul lor organism este speciaiizat exact pentru a sc apira si a se addpostide agresoripe panteleabrupte ale muntilor. C) specie cle animale va clezvolta in cursul procesului de selectieanurnite insusiri ale corpului pAni aproapecleperfectiune.Astfel, ele sunt clepenclente cleun ilnume mocl cle a face fati luptei pentru supravictuire. insd c.1nclconclitiile mecliulul inclnjr-rritor sc schimba foarte mult, ele nu se mai pot aclapta9i sunt conclamnate si clispari.Existdpesti carepot aplicagocuri electrice,si in felul acestase apdrd de dusmani. Existd altii a ciror formh si culoare sunt atAt de bine aclaptatenisipr_rluicle pe fundul mdrii, incdt atunci cAnd se afld acolo nici nu mai pot fi deosebilide mediul din juml 1or,iar astfelse feresccle agresori.Numai la orn specializareaa avut loc intr-un ait rnocl. Sistemul lui nervos, care ii permite sa gAncleascdsi sti vorbeascd,poate fi privit ca un organ cu carepoate acliona in spatiu 9i timp pe clomerriirnult n-rai largi clec.ltun animal. Omul isi poate aminti ce a fost si poate prevedeace se va int.lmpla probabil in viitclr.Poate

,,,i-siimagineze ce seirrtirnplh la o clistant.isp.rtiala rn.tre ',' lrr.latefolosi experientelea]tor oatnetri.l'ritr tttatc acestea ,1t",'ir1e, intr-un anume fel, mult mai llexibil, mult mai ,rtlirptalrilclec6torice animal gi putenr vorbi clespreo :,Pecializirre ci, prit-taceast.i in flexibilitate. Dar cler-sigrtr ,lczvoltarepreferentialaa gAnciiriisi vorbirii sau, rnai r',t'rreral, prirr aceastipreponderentaa intelectului,caPa, itateacomportamentului instinctjv irrclreptatcitre un ,rrrumitscop va scicleain cliversesituatii speciale.Prin ,rr'casta, omul esteinferior anirnalciorin multe privinte. l',1rru are un miros at6t cleclezvoltatca,de pildi, caprele rrcgresi nici uu poatersari urcAtrdsart col-rorAndo pantd ,rbruptd at6t de sigur ca ele. Dar proatccolri1)ensaaceste rlefecteprin faptul c.i aclioneazi itr clomenii mai largi cle spatiusi timp. In acestscns,dezvoltarealirnlrajrtluieste, l,iri inc"loial6, pasul hot.irAtor.Pentnt c.i vorbirea,9i astfel rrrclirectg6ndirea, este o itrsusirecare,:jpre deosebirecle Ioate celelalteinsugiri ale corptrlui, nu se clezvoltdin izolat,ci intre indivizi. f{irmai clela alti oamerri rrrcli',,idul irrvitdm sd vorbim. Limba csteintr-un anumit scttso retea irrtinsi intre oameni si noi toli srtutemprirrgi,cu gAncliretr rroastr.i si cu posibilitAtile noastre cie cunoasterc, itr ;rcerastb re}ea." Am adiugat: ,,Clirrrlii auzim pe pozitivisti sau pc logi, icni vorl-rinclclesprelimbaj, se creeazi irnpresiacti fortnelc: si posibilitdtileclcexpresiealerlimbajului pot fi privite si cleselectie,de cele petre;rnalizatecomplct inrleper-rclent t'rrtein cursul evolutiei biologice.l)aca insd compar;inr irrtelectr,rl si instinctul a9a curn tocmai ai ficut-o, atutrci ,rrn putea -sisd ne inchipuirn ci in cliferitelerregiuni ale PirmAntuluiau apirtrt fortne alerintclectulttisi ale limI'aiuluicomplet clifente.itrtr-a.levar; si gramaticilecliversclor lirnbi sunt foarte cliferite si poate ci cliferentelein grarnaticticonclucla dilererrtein logicii." ,,Desigurci pot existacliferriteforme alergindirii si ale r,'orbirii,agacum existi clifcriterarsesau c'liieritespecii clc organisme",r.lspunseNiels.,,Dar,dupi cum toateaccste

184

185

organlsnt€tsunt c()ltstnrite corrfttrrn ,rcClor-asj le'gi itle natrrrii. L rach i ar t - ll apr ( ) ap€,, a c e l e a s il e c a trrri c l ri l ri c e . l rrt astl r' l la ba za tl r t er it elor pos ib i l i ti i ti a l e J o g i c .i rl re b u i e s;i sk,a anr rrn i te lor nr t : f r nr dartre n ta l e , c a re n u s rrn t c re ate cl e ttatneni si ciite, complct incl(,|t.rrdent rlc' ntti, lr;rc1-;r1"1.' ,3ir.' r eal i t;rtc. A c os t e l. or n' r t,1 tr.i c .ra P rri rl rt rrrl tl e c i s i r,,i n proces u l r'l e se lec t ie, c lar nu s rrn t rc z rrl ta tu l a c e s tu i p rocrs.,' C.a rl I'-nedr ic h c or r t in u a d i s c u ti a : ,,Sar.t.r' c rri rnl .r rl i fc renta rlintre noi si caprele negre. Aclinearrri arn avut impres ia cri , ci rr pd piir er ea t a, i n te l c c tu l s i i n s trn c h rl s c t ,rtl l trt,l r ec i p rrtrc.S ai int eleg as t a i n s e n s u l c i i p ri n p ro c c s ul tl t seiccti e .sedez v olt ii in r tra re n ri i s u ri i Ii e rrtra ri rn i n srrsi ri , fle cealaltir,in-stinrr nc ptrtcnr astcpta la clezvoltar.easrrnult , r rrria .rrtr belor l S , r u t c g i i n tl e s ti l ,r u n trrrte n l rcra p o rt ci e c t r t u i .rl cn r er r t iu' it . r t ir e,s t ft:l i n c At u n a rl i rrtr.c l .,r:rl ,rj i t .rti :-t, r, 'xcl u cl i ip c c c alalii c onrp l c ' t? ' ' ,,Ce vrear r s t i s pnr n estc ri o a r c i i c e l e rl o rtri mo c l uri tl t,, tr t e cl e scu r c , ri. lur . e. s u rt r,rc l i c a l d i fe ri te . I)trr tl t,si grr' ca ntrrl te t lint r c iic t it r ni l e n o .i .s trc s rrn t rl c tc r rn i n . rtc rl t i t r -sti ttctc.N 4i- a; L) ut ea ii rc h i p u i c ti , i rr a p re .i e rt' .i g.11.1, Iq , ,.1faccm t:;llllra rurtri alt ttnt cint'l vre rn Lrutri'ttlar.r s.i ghicirrr rlir r fcl trl ctr r r ralir t r i t llr c ac:te i n te rl i e e rrt, rl u c i i p rrtc n l c()nru t t ici r b i n e c r r r r i, t r u r r un ra i c x l ,)c ri c n ta j o a c i i rrn ro l , ci :;i i r rsti r-rc trrl ." irr ti rtrp ul ac e- . , t ei c lis c .u ti i ,c a ti r,,rrl i rrtr.cn r)i n c o c u pdrl t rlcjii cu'rr-lirrca irr c.rban.i,I)entru cii in cijter,r zilu sc tcr.ririrr.r v ac a r-l ta ,Niels s e apuc as e s i r re r.rc l i i .I)Arraa tu rri _ .i a r ;i t.tst-, ttpl'()itI)('ca urr bairlirr tiiictttr rle lenrrre lt()r\'r'gli..ilrcarc ;l pet rccrrt n tt r lt e s . ipt int irri i rr p a tl u rc , rl e p l rrtc rl e ci vi l i zat ie . Acrrrt r , Niels adnt i ra i n o g l i n c l l ' rc l l rn s e tra n s lorrna l a lcl c. i tr t im p c c s c r a rl c .t, i rrtr-u r.rL rt-trfe s o rc l e f i zi cri . N4eci i ti trd a s upr a ac es t u i frp t, s p rrs e : o a r ari ta -$ i i ri s i c i : int eli se n t;i , c lac i ar f i r a s a ? " Seara am jircat clin nou poker si, p-r61111111 ci in sti]trl in c ar e j u ca rn lilnt r a s i r no c l u l i n c a re n e l i u c l a m fi ecart: conrb i n a ti c c le c ar t i c lir r rn 6 n i a \re a u o i mp o rta n ti atA t c le m a re , N iels pr op- ' us e s a i n c e rc i m o L l .rtl t s a j rrc,i nr l 'ar a ca rti . Clr er leac ii in f e l rrl a c e s ta v o r c i s ti g a p roi ..i bi l

l8(r

C hri stran si l rtrl i x, ti i i ri l crt t:l cr;i i rrt. apabilsu r cz, r st ela ; r r t l persrrasi trni i cl ei rrorrstrattiri e ccr cloi. Ar l f iicui t r t , t ', r si. i i rrccrcare, tl ar rezui tatui .r fti si c:i 1 1cl'. t pt lr u sc I r r r lc; rjt r ca cu acl evi rat. N i el s conrentai : ,,,,\ceastrlprr)puncrL' a fost cl esigur o supr aevallr aLC. i l i rnbi i , pentnr ci i i i rnba tl epi 11.l " rlt : lcgat r r r r r ei cLt r t : . r littrtca. l .a j octrl i l e prokcr ,rute,nti csc af l. i t ot usi nist e <. : . ir ii pc masa. Li rrrba cstc l i tl ttsi i i i pel rtr u a cilr nplet a lct 't r st ; - r parte real ti a i rnagi ni i cr.rcal nl l i rrtult r r pt inr isr r i si pr r t er e de corrvi ngcre. L)i i r tl trca sc porrreg t e i'r ir . ar r ici o r ciili{at e, ni tnct' i i nu ttroi prtatr' :,uS L' t' ,t tr,r' .r ir r r r r , t t l cr cr lilr il. " C -ri ncls-arr ternri nat zi l cL' .l e ,u '. icar r t i'r ar,n co'r r or it r 'u bagaj l rl nostrrr pc tl rurnrrl r-cl rntti scur t spr c vale, ir r t r "e' Ll avri schzcl l si Lal rtl l . Irra o zi cal di i si ir r : ; or it ii, iar in vr lc, ttn rl c ntt ntn i era zirpratlri, infl orca u itr tre,crrl..rci,l-lr'lnont, dc nrurrtc si l toi t-' ni l ecrarr pl i rre tl e cir r bot ict t *cucuJr rgali ber' ' ' i . Il agaj ul rrostru l ' i i rrtl grcrr, an r t ocr nit l, r h. r nulZi I ' fel r.r' i ri o cl i nr!i " rcu r-l rticai . S i i nci o r 'lat . r . r r t r r . r , usit i. i ui ti m ca trebui a si nc i rrtol l rcel l l int r - o lr , r r ne plir r a <1e cl ezl stre pol i ti ce. C crtrl cr;t l a fcl tl c lr r nr int , st . ', si 1 t lr ii. ql1; i. , cel r.rrtl oi 1i ncri , C .rl l I' ri cr-i ri cl r si C hr ist i. ir r , . . , , - . ,sf , it . , , , r . , crr noi i n c.i rrrti l arn col tori i t t lc la nt unt c ir r plinir ' \stfcl rrri rrri i val l i h;rvarezi "

m-am intors la institutul mcu din L.eipzigla incepuCAnc-l tul semestnrluide var;i al anului 1933,distrugereaavea loc deja din plin. Mai multi clintre cei mai burri participanti la serninarultneu pirisisera Cermania, allii se Llloch ;rregdtcauclefug.i. $i excelentulmcu asistentIrelix se hotdr6sc sd enrigrezc si clesigur mi-trm pus si eu intrebareradaci rirnAnerea tnea in Certnania mai putea avea vreun sctrsra1ional.Ilin aceast.iperrioaclide gAncluri chinuitoarecicsprecc(race ar fi fost mai bine de fiicut mi-au rilmas itr memorie in specialclouaicliscutii carem-au ajutat foarte nrult: una cu ull tAnir studei-rtnafional-sclcialist careveneala cursurile merle,cealalti cu Max Planck. L,ocuiampe atutrciitrtr-un mic aprartamenttnansarclat, cu perefi oblici,la ultimrrl ctaj al institutuiui tneu. Cincl mi mutasem in apartantent,inti cumpirasem de la firrna tllilthner din Leil'rzig,ca principaii piesi pentm interior; un pian cu coaclaia carecleseoricAntamseara,sitrgursau impreltni cu prietenii, facandmttzici clercanrerS.Cum pcl l6ng.1toate activitafileneie profesionalernariluatn si lectii cle piarr la consen'ator cu pianistul Hans lJeltz,trebuia si folosescc.lteodat.ipauza clc prAnz pentru tr studia la pian, iar in acele siptiirl6ni tocntai imi propusesem sd studiez concertul in la nritrttr cle Schumantr' irrtr-o dup.i-amiazti,phr.isindu-mi locuinta clupd cr asemeneaori clestucliu la pian ca si cobor ia ilrstihlt, am z-.lritpe banca clesub fereastraculoamlui din fata apartamentului nteu tln t6nir stuclentpe cirre il vizusem

uneori la cursurilemele purt6nd uniforma cafenie'Ugclr md saluti, iar eu l-am inhebat jenat,se riclic.lin picioareJgi mine. daci vrea si vorbeasciicu Nu, rdsputrseel putin incurcat, a vrut cloar sd asculte m'zica. Dir fii'dcd iot prrsesemintretrarea,mi-ar fi tofusi recunoscitor claci ar putea vorbi cu mine' L-am poftit in sttfrlgcrie :i aici lni st' colrfcs.i: si stiu cI pot invita ,,Asistla cursttrile c'lrttnneavoastra nici tl leghturi nu existd a-sta, cle cerradin ele. Darlrr afarai mai stat aici in am in cAncl cu clumneavoastrs.Din cind stucliali' c6nd fata'rusii si atn ascultat muzicai atunci Aitmintcri anr foarterrairocaziats,i itscult muzici' Stiu de asenlcneac5 ati iost irr rniscareacletineret itr care ;.rmfost 1aintrttnirile nu YenitiniciOclrrt.i gi eu. Dtrr elumneavoastrs ;r strtcletracltrtrare cle o Vorba e clacti indiferetrt rroastre, a r.rtrui sau hitlerist a tineretului lilor national-socialisti, grupe unei conclttc,ittlrul cerc mai larg. l:r-rinsrtmi sutrt mult si vd ioarte tlin miscareahitleristi si mi-ar placea rricl la utra clin intrunirile troastre.I)umtreavoa:;tri insti v.i purtati ca si cttnr ali face partc din cercul inchis al carc nu mai pot trdi decAt profesori coltsertl'iitrJri .,"ai-,il(:rt noua (';crlrlorll€lCClo care pentm ieri;i itr lumea cle nu spun cleterstabilir. ca si nastereacum estt:total strdirri, ctlm citlcvacate inchipui Dar eu pur si simplu nu-mi ptlt este atii cle t"inir ca clumueavoastri 9i care face muzica cu atatavitalitate,poate fi fati de noi, tineretul carereconstruiegtes,,, ,"",,1i rec,nstruiasca astizi Cermania c'lilr temelii, at.lt clestriin si lipsit cleintelegere.Avem nevoie cleoarneni cu mai multd experien!.1clecit noi, clispusisi poatc participe pe la trceast:ireconstruclie.Vd cleranjeaz'1 nevic.i oameni urAte, ?aptulia i..lt"t-tse petrec 9i lucruri rog s'I vd Dar novati sunt urmiriti sau siliti sd emiS;reze. mie mi credeti cti asemenea nedreptati mi se Par 9i cumplite si sunt convitrscti nici unul dintre prietenii mei nu ai participa la agaceva. Probabil cd intr-o mare revolufle e inevitabil ca sub tensiuneatle la itrcerputsd se meargir prea tleparte 9i ca clupi primele succtrsr:sii 1;articipela

188

189

72

REVOLUTIE $I VTATAUNIVERSITARA (1e33)

rniscarL'si oanrenrrle prriastacaiitatc.Iiar sc pr)atc'spef,) cJ, rlup-r.t t) scllrta Perioiiclrirle tranzitic, sri iie exclusi. Tocnrai,-letrceea;lvcnr ne\'oie c{eactir-rnera luturtx'cc'lor carc vor sa ct.tnstruiasc,i urnrjnrl calr,racea dreapti:, cirrr ar aclrrcede pildii in inturitlrrrl miscirrirmai nrrrlte dirr aceleg.lrrclurice erarrvii in miscareade tincrct, I)e;rcet.'u. vtl rog sa-rni sprrrretide c-t:nu vreti s;i avcti cle-aiacr: cu noi"" sturlentiitineri, atun(l ,,Dtrciiar li vorba nlrrnaiclcsprer prl.'rtcca m-as incurnertaca prrilrtlialog si r.rctiuner cornur-rii sii contribui -sicu la impnnereraopriniilorceltlr pe care ii considera fi cei buni. [),rr aculn s-au pus in miscarernari masep()pulare,si trttrrrcinu se \,(rtirrr'seamaclerp.iretrea celor cativa sturlerrtisi prot'esori.Mai inult, prirr iltitlrclinca clispretuitoarcI a aclresaasa-ntrrnililor in telectual i, corrtlucitorii revolutiei arr iticut ca poporul stl nlr nrai poata luit irr serios chenrtirilela ratiurrece ar vcni clin piirtetrunr)t'L)ersoznrc cu un s1-ri1i1 nrai sulttil. Asaclar,err trebrriesti r.ii intorc intrebarea:c1r.urrclestiti ca etlificati tr rrouriClerrnanie? Nr-rpot ince;,eprin a pune 1aitrtioialii Lruneleintentirilr acestsetrs.L)ar,pAntiutra-alta,tot ce ;tinr sigur estecb vcche,tC,ermaniec pe cale si fie clistnrsi, eii se comit fo.rrtentulte nedrerptiili, iar tot restul nu este r,lcciitun vi-s,o clorint;i.Dac.ii.rtiinccrc,rsi schirrrb.itisi sa irnlrurrit;.ititinumai acolo uncleau apanlt ncajurrsuri, atunci as mai putea fi dr: acorrl. [)ar c,'eca ce se intrimpla in rcalitateestecri totril altccr,'a.frebuie sd irrtelegetich tru pol participa la rlistnrgerea(lermaniei, acerst luc-me evitlent." ,,Suntetinecireptcu noi. L)oarnu vreti si pretindeti si clumneavotrstracii prrin rnici retrrsuri se mai pclate realizaceva.De la sfr\rsitrrltrltirnuiuirizboi ltrcnrriles-au inrir-rtatitarrclean. Hste'adevarat ci am picrcltrtrizboiul, c,l ccil;rltitru fo-stmai putetrnicisi astainsear-ntr.i ci putem invrita cerraclin cele cers-au petrecut.Dar cc s-a int6nrplat rle aiurrci incoace?S-au deschis krcaluri de noaute si cabaretesi tru fost batjocoritiloti aceiacclrcs-austrli.luit,

190

r' ,rrcr' l Lti ;i t.t.ttcl i rri rrri , carc ;i l l ti (' tl t sacr t licli. l- ) e t e t t lat a ,r[,crati a;rsta? I)i si r' .rLi -r' tiri, i zboi tti est e pier t iut , Ft r it if i la ,rl cotrl si 1i i i crnei l rtti l roase. l ar i tr ect lnt ) ll'liL',c( ) r llf ) t lil il i ntagi tral ri i i j r.Lallt l g1I Vt 'l'lr llI t t t t . 't tl epA srt Ortcc t' t-t;j sttr;t rnri r avr,rl "bar-ri ,pentrtr ci i ct" ;trtti c pliilit cles; r agLr bir it lc | azboi si l tl l l tl l trl l ca trarncni i ci cve t t iser 'i f r lc't sar 'lci c't si i mai pl ateasci r i ntpcl zi te, i l ttttrci pt t r si sir r lplu a t ipiir lt t.,ani .D e ce nu? C l 1 tl rnul ti rtre tl e 0ant elt i bair lir li si slaLr r ,ru ftrst i nscl afi , ca sr,au P i erri ut (tu r ) CaZi. t . t st . [r ot r csht i ,rvU tU l U iS i C a aU fi tst ci trrcj anrnatiS iiln( ) it I r l r lt 'lt t . t lt t c, . t st a rru i rrtcresttpe Iri meni . (,trr.' crnul i rv ea clt 'st t r ibar r i, boga! ii tl evencau cl i n ce i n ce tnai bcl gcrti s, iir acii clin ct l ir l ce m ai si raci . Il ' cbui e s,i l ' ccl l i l ()asteti cti i r r cele t t t r i t n. t t 'i sc. t t t rl al uri dc corr:pti tt cl i tr ttl ti rna \rrtlnle er , t t t it t t , . r t elc. t it t r . t i rnpl i cati si cvrci ." l avct i t llt 'plulsii- i eor r si,,S i dc ai ti trtrgeti c()l l cl tl 1-i ica ilc o; lt r t t 't t i'5( i \ . 'i L\ ] llltl crati pe evrei ca fr(lt) sl -rtrci c ' [)Ll rtc portati c,u ci i tr trl trclntsi rttl : si si i -i gonit i cir r . rt , et 'r t r . r t lilr : ) l )ece tttt l i i satr i trstl ti a sti -i ctxtcl ,l rrlllePc cci L. t l'c. lr lL( ) nlls necl repti i ti , i nrl i fercnt rl c cretl i rrtti 9i t le r asa'?" prentrttcti acest l rtcnt trr t se ir - r t im pla. Just it ia ,,' l -trcr.nai a ci cverni tcl e nrul ti i vrel tl e o j rt:' ti l i e lpr t llit icace t t r r r lt ir est c cl oar si i pe rpcttl eze l a rtesfti rsi t star ea cle t , lect it lcr eclilt trecrrt si api i rd trurntri cl asa cl cl rnit lat r t d,it ir a sii se sir r chiseascaric buntista rea irrtregu l tri poptlr. l'ri v l ti tl rrrtrai ca t cl ebl i nrl c att fost cotrdatntrat' i l ccLr iarsi it 'rceie r t r ai gr avc scanc'lalrtri cle corupfic. lipi riiul tlcscotnp ulrt't i i sc t trttt ttlt' si i rr rnul te al te cl ouretri i . l tr ex;rozit iile t le ar t . i t nocler t t il e at 't ii cele nr aj sunt prezcntate gi l i i trtl ate ca mari L) P€r rcle absurcle si urai ctrtrfuze lucrttri, iar ciitrtl oill'lletlilor sinrpli rru i e pl ace, 1i se spurrc' .asta rru p ut ct i pr icepe, sut t t e! t pre;i pro9ti,,. [)ttr s-a ()ctlpilt cull-l\';t stattrl tle cltllneuii si raci i S e pl eti nde ca exi stti i nsti tu t ii sociale bt t t r e, cii : ; c are grija ca lrilnclti sai ttu rnoarti de foarnrc' [)ar esler sufi ci ent sa cl ai si tt" ;rci l orexact atAt cit s. i llt t lllt ) or ci t le foarnc, i ar rnai rl eparte si l nu tc ocu pi t ie ei it r nici ur l f ell Trebui e sa recul tt)al l cl i ci r trtl i l ' i i c ct t rt r ci: st elr t cr t lli t nult

1!)l

mar bine. Suntem al.ituri dc muncitori, facem atrtrenamente irnpreutri in aceleagi organizatii SA, colectim mAncaresi imbraciminte pentru siraci, mergem impreun,i cu muncitorii la acluniri si simfim ci sunt fericiti cd ludm parte la viala lor. Acesta este fbra indoiald un progres. ln cei l4 ani clinainte,fiecaresi-a vbzut doar clepropriul siu buzunar. Singurul lucru carecontaera si ai hairremai bune clecit vccinul, sa ai o locuinli pai $ogatd,atit cit sa ti sc para ca esti superior altora. lar depr-rtatiiclin parlamentl1u au vrut clecAtsi obtini cAtmai ntari avantaje materialepentru propriul partid. Fiecareii reprosa celuilalt seteade imbogatire, nuntai petrtru a putea s.i se imbogiiteascdel irrsusisi mai mult. Nimcni nu s-a mai gAnclitla binelercolectiv. lar cdnd nu serputeau infelege, ;rirrncise luarr la biitaie sau azvArleaucrllimarii cu cerneali. Toateracestcas-au incheiat,si nu-i un motiv cle neierricire." ,,Nu r'-ati gAnclitnicioclati ci, rlupd i919, popoml gerrniln ffebrlia mai ini6i sa invele si se concluci singrtr, ci nu cra dclclcatAtde simplu cleacceptatc.i trebuierespectate clebunir.'oie clreptririle ceiorlalti oameni, atttnci cAnclputerclanrl sc mai preocrrpdsd inten'ini cu autoritatea eripentru a elimirra r-reclreptiitile?" ,,lr positril si fie asa,clarparticleleau avut la clispozitie '1.1 ani ca sriinr,'efer acestelrrcruri si, in realitate,in fiercarc: an situatias-airrriutSlit, nu s-aimbunititit. Dac.inoi, in interiorul Clermaniei,nu facermclecAtsd ne luptam si si ne insel.impe unul pe altul, atunci nu ne putem mira ci resnectul clercare se bucur.i Cermania irr strdindtate rru facedec6tsd scadi si ca strainitatearne va insela la r6ndul ei. La Liga Natiunilor se vorbestedespre clrephrl la autocleterminareal natjunilor, dar bineintelescd sud-tirolezii nu sunt intrebati cu cine vor sd se uneascd- Tirolul de Sucl face parte clin ltalia. Si se mai trtincdneste acolo clespresecuritate 9i dezannare, dar ce vor sd spund cle fapt estedezarmarea(lermaniei 9i securitateacelorlalli. Nu ne puteti reprosa noui, tinerilo4,cd nu mai vrem s.i

participdm la aceastdminciund generalizat5.In fond, nici dumneavoastrd nu puteli dori a9a ceva." ,,lar dumneavoastrd credeli cd Ftihrer-ul dumneavoastrd, Adolf Hitler; este mai cinstit?" ,,Pot sd-mi inchipui cd nu vd este simpatic Hitlea pentru cd vi se pare prea primitiv. Da1, din moment ce se adreseazdpoporului simplu, trebuie sd si foloseascd limba acestuia.Nu vd pot demonstra cd este mai cinstit, dar veti vedea ir curand cd va avea mai mult succesdecAt politicienii nogtri de pAnd acum. Veli vedea cd adversarii Cermaniei din ultimul rdzboi vor face mult mai multe concesiilui Hitler decdt au fdcut predecesorilor lui. si asta din simplul motiv cd de acum incolo ar trcbui sa facdei insisi sacrificii, dacd vor sd continue cu nedreptatea.in anii trecuti, acest lucru era mult mai simplu, pentru ci guvernul german a fost de acord cu orice constrdngere impusd din afar5." ,,Chiar dacd ati avea dreptate cu ce spuneti, tot nu gtiu dacd o concesieoblinutd prin constr6ngerede la ceilalti ar putea fi numitd un real succes al miscdrii dumneavoastrd sau al lui Hitler. Pentru cd, cu fiecareschimbare oblinutd in felul acesta,prin constrAngere,Germania isi va face si mai multi dusmani, iar din ultimul rdzboi ar fi trebuit totusi sd fi inleles unde duce principiul "Mul1i dugmani, multd onoare>." ,,Sunteti agadar de pdrere cd Cermania trebuie sd rdmdnd linigtitd ca naliune batjocoritd si dispretuitd de toti, cd trebuie sd suporte orice, cd este singura vinovatd de ultimul rdzbot.,pentru cd i s-a inventat aceastdvini, dar in fond doar pentru cd a pierdut ultimul rdzboi gdsili cd toate acesteasunt de suportat?" ,,Aici ne intelegem greu 9i trebuie sd vd explic mai pe larg ce vreau sd spun", am incercat eu sd-l calmez. ,,Mai intAi, gdsesccd |5ri precum l)anemarca,Suedia sau Elvelia trdiesc 9i ele destul de bine, degi in ultima sutd de ani nu au cAstigatnici un rdzboi si din punct de veclere militar sunt relativ slabe. Ele isi pot pdstra de altfel

197

193

fala specificulchiar si in aceastistarede semidepenc-lentd lucru? de marile puteri. De ce sd nu ne dorim acelasi Puteti rdspunde cd suntem un PoPor mult mai mare si economicmult mai putemic decAtsuedeziisau elvefienii' influenld $i cle aceeaam fi indreptififi sd avem mai multa si ma incerc eu L)ar lume. in asupra celor ce se intAmpl.l indepdrtatmai g6ndescin acestcontext la un'r'iitor ceva Schimbdrile in structura lumii la care suntem martort acum au fdrd indoiald o anumitd asemdnarecu transformdrile petrecute in Europa la trecereade la Er''ul Mediu la moclernitate.Progresul tehnicii, 9i in special al tehnicii militare, a avut drept consecinldfaptul cd entitdtile politice pAnd atunci indepenclente,cum erau cetifile 9i oragele, au dispdrut - cel pulin au tlisparut ca entitdti politice independente - 9i au fost inlocuite prin entititi mai mari, prin state cu teritorii mai mari sau mai mici. Dup.i incheierea acestui proces, pentru orage nu nrai era utt avantaj important sd intretind cu costuri foarte ridicate ziduri gi sanfuri de apdrare.Dimpotrivd, ull orasmic, care renunla la zidurile de aparare, se putea uneori intincle mai ugor si mai repede decAt un orag mai mare a cdrui cregtereera limitatd de prezenla unor asemeneaziduri' iar $i ir-rvremea noastrd tehnica face progrese uriage, tehnica militar.i s-a schimbat radical oclatdcu inventarea avionului. $i astdzi poate fi recunoscutdfdri dubiu tendinta de formare a unor entitili politice mai mari, care clepd;escgranitele statului nalional. De aceeaar fi poate *ii bit-re pentru securitatea ldrii noastre dacd am renunla in mare mdsuri la inarmare si in locul ei am incerca, prin eforturi economice, sh ne inclrept.lm in clireclia unor raPoriuri de bund vecindtate cu rraiiunile ce ne inconioarb. Sporirea inarmarii ar genera probabil doar cregtereaforlelor potrivnice in celelaltetiri si a-stfel, in final, scddereasecuritdlii noastre. Apartenenta la o comunitate politicd mai nlare ar putea fi o ap.iraremult mai bund. Cu toate acestelucruri vreau doar sd spun cd este irrtotdeauna foarte greu sd jucleci valoarea unor

scopuri politice a cdror indeplinire se afld departe in viitor. De aceea cred cd nu poti niciodatd judeca o migcare politicd cluph scopurile ei, pe care le declari sus si tare 9i pe care poate chiar vrea sd le realizeze,ci numai dupd mijloacele pe care le folosegtepentru a-9i duce la indeplinire acestescopuri. Aceste mijloace sunt deopotrivi de rele si la national-socialisti9i la comunisti, ele aratd cd uici mdcar autorii initiali nu mai cred in forta de convingere a ideilor lor. De aceeanu pot sd md apropii de nici una din cele doud miscdri 9i sunt convins, spre tristelea mea, cd ambele nu pot aduce dec6t nefericire pentru Cermania." ,,Dar trebuie sd recunoasteficd nu s-a ajur-rsla nici un rezultat folosind mijloacelebune. Miscareade tineret nu a organizat demonstratii,nu a spart ferestresi nu si-a bitut adversarii.A incercatsd stabileascdnoi valori nurnai prin exemplul personal. Dar s-a imbundtdtit ceva prin asta?" ,,Poatecd in via!a pur politicd, nu. Dar in domeniul culturii, miscareade tineret a dat roade. GAnditi-va la universitdfle populare 9i la mestesugurile artistice, la BauhausDessau,la interesulpentru muzica veche,la cercurile dc muzici coralasi la ieatrclccle amatori. Nu sunt toate acesteaun cAstig?" ,,Da, poate. Desigur cd nu vreau sd neg toate aceste realiziri gi md bucur de ele. Dar Germania trebuie eliberatd si in clomeniul politic din starea de descompunere din interior si de tuteld din exterior. lar aceastapare sd nu fie cu putinld doar folosind mijloacelebune. De aici nu poate rezulta cd totul trebuie sd rdmAnd cum a fost. Dumneavoastrd ne criticali pentru ci urmdm un bdrbai care vi se pare prea primitiv gi cu ale cdrui mijloace nu suntefi de acord. $i pentru mine antisemitismul lui este latura cea mai nepldcutd a miscdrii noastre si sper cd in curAnd se va atenua.Dar a incercatvreunul dintre reDrezentarrtii vechii lumi, vreunul dintre profesorii ir-t ^ai vArstd,care acum se pl6ng de revolufia noastrd,sd ne arate noud, tinerilor, un drum mai bun caresd ne fi dus la telul

194

i95

nostru cu mijloace rnai bune? Nu a fostnimeni aici sb ne spund cum puteam iegi altfel din mizerie. Nici dumneavoastrS.Ce ar fi trebuit sd facem?" ,,$i atunci afi participat la folosirea agresiunii si la revolufie -cu iluzia nes6buitd cd, distrugAnd ceva, ar putea iegi altceva bun. $titi cumva ce a scris Jacob l3urckhardt despre rezultatul final al revolulilor in materie de politicd externd?"Este fdri indoiald un mare noroc dacd o revolutie nu-l transformd pe dugmanul de moarte in stdpAn." De ce noi, germanii, sd avem acestnoroc neobisnuit? Daci noi, cei bAtreni - iar acum md vdd silit sd md socotesc unul clintre ei - nu am clat nici un sfat, este pentru simplul motiv cd nu stiam ce sfat sd ddm, in afard de cel absolut banal cd trebuie ca fiecaresd-gi facd treaba constiincios 9i corect,iar astfel sd spere cd exemplul bun va duce in cele din urmd la binele general." ,,Agadar vrefi mereu numai ce e vechi, ce a trecut, ce a fbst ieri. Orice incercarede schimbare este dupd pdrerea dumneavoastrd gresitd, iar cu o asemeneapozilie tineretul nu mai poate fi conrrins.Cu asemeneaviziune, pe Iume nu s-ar intAmpla niciodatd ceva nou. $i atunci cu ce drept vb angajaliin gtiinfa dumneavoastrdpentru idei noi 9i revoluficlnare?In teoria relativitdfii 9i in teoria cuantici s-a ficut de asemenearuptura de tot ce era vechi." ,,Dacd vorbim despre revolulii in stiinld, atunci este important sd privim cu toatd atentia acesterevolulii. Sd ne g6ndim, de pildd, la teoria cuanticd a lui Planck. Stiti probabil cd Planck a fost de la inceput un spirit foarte conservator si cd nu a dorit niciodatd sd schimbe in mod radical vechea hzicd. Dari-si propusesesd rezolve o anumitd problemd bine delimitatd, voia sd inteleagd spectrul radiatiei termice. Bineintelescd a incercat sd facd acestlucru pdstr6nd toate legile fizicii clasice9i i-au trebuit mulfi ani pAnd si-a dat seamaci nu esteposibil. Abia apoi a Propus o ipotezd carenu se mai potrivea in cadrul fizicii clasice, dar chiar si dupi aceeaa vrut sd umple la loc, cu Presupozilii suplimentare, brega pe care o fdcuse in zidurile

fizicii clasice. Insd aceastdincercare a eguat, iar preluarea in continuare a ipotezei lui Planck a condus ia o reconstrucfieradicald i intregii fizici. Dar chiar 9i dupd aceastdreconstrucfie,nu s-a schimbat nimic in domeniile fizicii care pot fi cuprinse in intregime cu corrceptelefizicii clasrce. Agadar, cu alte cuvinte: o revolulie bund 9i fructuoasd poate avea loc in gtiinld numai atunci cAnd se fac eforturi de a schimba cdt mai pufin, c6nd eforturile se concenfteazd mai intAi asupra rezolvdrii unei singure probleme, bine delimitate. Incercareade a renunta la tot ce a fost si de a schimba dupd bunul-plac duce la un pur rl.rr,r".r. In gtiinfele naturii, numai fanaticii semidementi incearcd sd demoleze tot ce existd - de exemplu, oameni care pretind cd pot inventa un perpetuum mobile - gi clesigur cd acesteincercdri nu duc la nimic. I'e de altd parte, nu gtiu dacd revoluliile in stiintd pot fi comparate cu cele care au loc in societateaumand. Dar mi-as putea inchipui chiar dacd ce-mi doresc e doar un vis - cd si in istorie revolufiile cele mai durabilersunt aceleain carese incearcd int6i rezolvarea unor probleme bine delimitate, schimbAnd c6t mai putin posibil. CAndili-vd la aceamare revolutie care a avut loc acum doud mii de ani si al ctirei promoto4 Cristos, a spus: ,,Nu am venit sd stric legea,ci s-o implinesc.,' Deci, incd o datd: importantd este concentrareape acel unic lel important, modific6nd cAt mai putin posibil. I'}ulinul care apoi trebuie totusi schimbat poate avea o asemeneaforti ciea modifica, incdt reagazd de la sine aproape toate formele de viatd." ,,Dar de ce tineti atAt de mult la vechile forme? Se intdmpld foarte des ca formele vechi si nu se mai potriveascdin timpurile noi si nu sunt pdstrate decAt dintr-un fel de inergie. De ce sb nu fie e'liminate imediat? De exemplu, mi se pare absurd cd profesorii mai apar imbrdcali in robele lor medievale la festivitdtile universithtii. E doar un vechi obicei care ar trebui clesfiinlat." ,,Sigur cd eu nu tin la formele vechi, dar tin la continuturile pe care le reprezintd. As vrea sd explic gi asta

196

197

printr-o comparalie cu fizica. Formulele fizicii clasice reprezint.l o cunoagtererezultatd dintr-o veche experienld, carenu numai ci a fost corectdintotdeauna, dar va rdmAne corectdsi in viitor, in toate timpurile. Teoria cuanticd da acesteicomori de experienlddoar formal o altd infdli9are. Dar, in ce privegte confinutul, nu se poate schimba nimic fii fizicamigcdrii penclulului, a legilor pArghiilor,a misc"irilor planetelor, pentru cd nici lumea nu s-a schimbat in privinla acestor fenomene. Ca sd ne intoarcem la robe: aceasti formd isi are probabil originea din vremea impdrtirii in bresle a locuitorilor, iat confinutul ei corespunde unei experienle mult mai vechi: grupul oamenilor care au invdtat mult, a cdror gAndire estescolita cu multe ralionamente dificile ale altor inv.ltati, e deosebit de important pentru comunitateadin carefac ei parte fiindca sfaturile lor sunt mai bine intemeiate decAt ale altora. Iloba arer menireasd exprime aceastipozifie specialda purtdtorului ei si sd-l fereascdpe acesta, indiferent dacd personal corespundecerinfelorbreslei lui sau nu, de atacurilegrosolane ale gloatei. Aceastd experientd este neindoielnic la fel de valabild in lumea de astdzica 9i acum c6tevasute de ani, clar este desigur complet irelevant clacdo exprimdm in exterior prin robe sau, de preferat poate, prin forme mai moderne. Pe de alta parte, ii binuiesc pe unii dintre criticii robelor cd vor si elimine chiar si confinutul experrienteicare se exprimd prin ele. Asta e insd prostie curatd, fiindcd faptele nu pot fi schimbate." ,,Da, rlin nou folosili atuul experienteiimpotriva activitdtii tinerilor, asacum au fdcut gi o vor faceintotcleauna bitrAnii. NeavAnd nici un argument impotrivd, suntem din nou singuri." Vizitatorul meu se pregdtea acum sd plece, dar eu l-am intrebat daci nu ar vrea sd-i cAntincd o datd ultima parte a concertului de Schumann,atAtcAtse putea de bine fdrd orchestrd.A acceptatmulgumindu-mi, iar cAnd ne-am luat rdmas-bun, am avut impresia cd are o atitudine aproape prie tcnoasdfata de nrinc.

in saptimAnile care au urmat acesteidisculii schimbdrile petrecute1auniversitateau devenit din ce in ce mai inspdimAntdtoare.Unul dintre colegii nogtri de la facultate, matematicianul [-evy,care conform legii ar fi trebuit sd rdm.Andcadru universitar pentru ci in I'rimul I{dzboi Mondial Fuseseclecoratde mai multe ori, a fostbntsc concediat. I{evolta membrilor mai tirreri ai facultilii - si md g6ndescaici in specialla Friedrich Hund, Carl Friedrich Eonhoeffer si la matematicianul van der Waerden - a fost at6t de mare, incAt r-re-amgAndit la posibilitatea ca noi toli sd ne cldm demisia clela facultatesi sd 9i ?ncercim sd convingem cAt mai mulli colegi sd faca acelagilucru' Dar inainte de a faceacestgest voiam sd md mai sfdtuiesc o datd cu cineva din generalia mai veche, cilreva care sc bucura de toati incredereanoastri. De aceeal-am rugat pe Max ltlanck sd-mi acorde o intrevedere 9i m-am clus la el acasd,la Llerlin,pe straclaWangenheim. Planck md primi in sufrageria lui nu prea luminoasd, dar aranjata intr-un stil primitor de modA veche, unde puteai vedea cu ochii mintii lampa cu petrol at.i-rn6nd d"os.rpro mijlocului mesei,chiar daci in realitatelipsea' I'lanck mi se pdru mult imbdtrAnit de la ultima noastrd intAlnire.Chiprrl lui fin si ingust purta riduri adAnci,zAmbetul lui cAnclmd intimpirr.l era chinuit si ardta nespus de obosit. ,,Venitila mine ca sa primiti un sfatitr probleme politice", incepu Itlanck cliscutia,,,dar md tem cd nu mai pot sd vi dauirici un sfat. Nu mai am nici o speranldcd poate fi opritd catastrofa pentru Germania, iar astfel 9i pentru universit5lile germane. inainte de a-mi povesti despre clistrugerile de la Leipzig, care fbrd indoiald nu sunt cu nimic mai prejos decAt cele de la noi, din Berlin, vreau sd vi relate2o disculie purtatd acum c6tevazile cu Hitler' Sperasemsd-l pot limuri ce enormd pierdere reprezintd pentru universitSlile germane, 9i in particular pentru iercetareain fizicd din lara noastr5, excludereacolegilor evrei si c6t de lipsit.i de sens si imorald este o asemenea

198

199

acliune, pentru cd in cele mai multe cazuri este vorba despre oameni care se simt germani si 9i-au pus viala in joc, ca tofi ceilaili, in ultimul rdzboi. Dar nu am gbsit nici un fel de infelegere la Hitler - sau, mai rdu, pur si simplu nu existi o limbd in care sd te poli inlelege cu un asemeneaom. Mi s-apirut cd Hitler a pierdut orice contact cu lumea exterioard.El resimte cuvintele interlocutorului, irr cel mai bun caz, ca pe o perturbare iritantd, pe care o acoperd imediat zgomotos declam6nd mereu aceleasi fraze despre disolulia vielii spirituale in ultimii 1.4ani, despre necesitatea de a opri in ultimul moment aceastd descompunere9.a.m.d.Am avut atunci impresia fataldcd el chiar esteconvins de acestnonsens si cd ajtlrge la aceastd convingere tocmai prin eliminarea oricdror influente exterioare.Pentru cd e obsedat de a9a-numitelelui idei, nu estepermeabil Ia nici un contraargument si va conduce Germania spre o catastrofdinspdim6ntdtoare." La rAndul meu, i-am vorbit despre ce se intAmpld la L,eipzigsi despre planul pe careil ficuserdm noi, membrii mai tineri ai facultdlii, de a ne da demisia din posturile de profesori universitari in mod demonstrativ, exprimAnd astfel un clar si rdspicat: ,,Asa nu se mai poate!" Dar Planck fu de la bun inceput convins de insuccesul unui asemeneaolan. ,,Md buiur cd clumneavoastrd,ca om tAndr;mai sunteti optimist 9i credeli cd vd putefi opune dezastrului cu asemeneaplanuri. Dar dir-rpdcate supraestimati mult influenta universitdfilor 9i a oimenilor cu carte. in spatiul public, gestul dumneavoastrd nici nu va fi cunoscut. Ziarele fie nu ar pomeni un cuvAnt despre acest gest, fie ar scrie pe un ton atAt de batjocoritor despre demisiile dumneavoastrd,inc6t nimdnui nu i-ar veni ideea sd tragd o concluzie serioasddin acestgest.Vedefi dumneavoastrd, o avalangd,odatd pornitS, nu mai poate fi influenlatd in miscareaei. CAt de mult va distruge, cAtevieli omenesti va curma/ toate acesteasunt deja decise de legile naturii, driar dacXnu segtieincd. Nici Hitler nu mai poate influenla

cu aclevdratmersul evenimentelor, petrtru ci el esteintr-o mult n-rairnare mdsurd un om care se lasd condus de obsesiilelui, dec6t unul care conduce. El nu poate 9ti dacd uriagele forfe pe care le-a descdtugatil vor ridica in cele din urma pe culmi sau il vor distrug;elamentabil. P6nd la sfArgiful catastrofei, pasul dumneavoastrd ar avea agadarconsecinlenumai asupra dumneavoastrd ingivd - poate sunteti dispus sd suportali multe -, dar pentru viala din fara noastrd tot ce faceli isi va ardta roadele abia dupd sfArsitul catastrofei.Asupra acestui punct trebuie agadarsd ne indreptdm atentia. Daca vd cla!i demisia, in cazul cel mai favorabil nu v-ar rdmAne clecAt sd cdutafi un post in strdindtate.Nici nu vreau sa spun ce s-ar putea intAmpla intr-un caz mai pulin favorabil. In strdindtate fiind, v-afi aldtura marii mulfimi a emigrantilor care trebuie sd-si gbseascdacolo de lucru gi poate cd ii veli lua slujba cuiva care se afld intr-o situalie mai grea decAt dumneavoastrd. Ati putea probabil lucra acolo nestingherit, ati fi in afara pericolului, iar clupd sf6rsitul catastrofeivd veli putea intoarce, dac.i dorifi, in Germania cu congtiinla impdcatd cd nu ali fdcut niciodatd compromisuri cu distrugdtorii Cermaniei. Dar pAnd atunci poate cd vor fi trecut mulli ani, dumneavoastrd vd veli fi schimbat, oamenii din Cermania se vor fi schimbat 9i ei, si este foarte indoielnic dacd 9i cAtvefi mai putea activa in aceastd lume schimbatd. Dacd nu vd dali demisia si rdmAneti aici, aveti o misiune de cu totul alt gerr.Nu puteti opri catastrofa9i in plus va trebui, pentru a supravielui, sd facefi mereu tot felul de compromisuri. Dar puteti incerca,impreund cu altii, sd formali ir-rsulede rezistenli. Puteli sd adunali in jurul dumneavoastrd oameni tineri, sh le ardtafi cum se face stiintl de bund calitate,iar astfel si le pdstrati in constiintd si vechile valori autentice.Desigur cd nimeni nu gtie cAte asemeneainsule vor mai fi rdmas cAnd catastrofase va fi sfArgit,clar sunt sigur cd pAnd -simici grupuri de tineri dotafi, carepot fi cdlduziti intr-un astfel de spirit prin toatd

200

201

pedoada cleteroare,vor a\/eao mare tmportanti pentru reconstruclie.Fiirrclcaascnrcneagupuri pot cierreninuclee de cristalizare clin care se dezvolti apoi noile forme de viatd. Ceeace spun va fi valabil la inceput numai pentru reconstruclia cercetirii stiintifice in Cermania. Dar cutn nimeni rru stie ce rol vor iuca Stiinta si tehnica in lumea viitoare, s-ar putea si devini important si pentru alte clomenii. tu sunt de pirere cd tofi cei care pot face ceva si nu sunt pur si simplu silili sd emigreze,de pildi din cauza rasei lor, ar trebui si itrcercesd rdmAnd aici si sd viitorul mai inclepartat.Acest lucru va fi cu pregdterascd sigurant.i foarte dificil si plin de primejdii, iar compromisurile carevor trebui facutevi vor fi pe drept reprogate si poate vor fi chiar peclepsite.Dar poate cd in ciucia a toate acestea,ar trebui rimas aici. Firegte,nu mi pot supdra pe nimeni carese decide in alt fel, clacbemigreazi ciin Cermania pentru c.i gdsegtecd viala aici e insupclrtabild, pentru cd nu mai pclateprivi toatd nedreptateape care nu o poate impieclica. Dar intr-o asemeneasituafie, cum e cea in carene gdsirn acum in Cermania, nu ne mai putem comporta in mod corect. C)ricarear fi cleciziape care o luim, particip2im intr-un fel sau altul la cr neclreptate.I)e aceea,in cele clin urmd fiecarenu poate actiona clec.itpe cclntprclpriu. N-umai are senssd clai sau s.i primesti sfaturi. De aceeanjci nu vd pot spune dec6t sd nu r,.i facefi speranfe ci clumneavc'rastrd, orice ati intreprincle, \,€rliputea impiedica in vreun fel nenorocirile ce \/or avea loc pAnti la sfArsitul catastrofei.Dar, in decizia pe care o luati, ginditi-r'A la timpul care va veni dupd aceea." Disculia nu a continuat clincolo de acestavertisment. Pe drumul cle intoarcere, in trenul spre Leipzig, mi se inv6rteau mereu in minte gAnclurile exprimate si md chinuia intrebarea clacbsi emigrez sau nu. Aproape cd ii invicliam pe prietenii cdrora li se luase cu forta baza existentei in Clermania si care de aceeastiau cd trebuie si pirdseascd fara. Ei fuseserdvictimele unor grave

nedreptdti, aveau de depisit mari grc-utdtimateriale,dar cel putin erau scutifi si fac.ialegerea.lncercams6-mi pun problema mereu sub alte forme pentru a vedea mai limpecle.Dacd in casata un membru al familiei se imbolnivegte de o boald infectioasdrnortald, este mai corect sii pdrdsesticasa,pentm ca infecfia sAnu se perpetueze,sau estemai bine sd rdmAi 9i sd ingrijegtibolnavul, chiar dac.i nu mai existd nici o speranti? Dar poli compara o revolulie cu o boald? Nu era o metodd prea ieftind cle a anula judecatamorald?$i apoi, careerau compromisurile de carevorbea I'lanck? La inceputul cursurilor trebuia sa riclici mAna pentru a te supune formelor impuse de national-socialisti. De cAte ori nu salutasem si inainte cunosculii prir-r ridicarea m.Ainii si ficAndu-le semne amicale cu m6na? Era aceastao concesiehotdr.itoare? Scrisorile oficiale trebuiau incheiate cu I'ormula ..Heil Hitler". Acest lucru era deja mult mai trist, dar din fcricire asemeneascrisori trebuiau scrisenumai rareori si clricum aceastdformuli cleincheiereaveasubintelesul,,nu rrreau sd am cle-aface cu tine". Trebuia si iei parte la serb.iri si manif-estalii.Dar probabil cd deseori ar fi fost posibil si eviti asemeneaindatoriri. Fiecaredin acesti pasi, luat separat,poate cd ar fi fost acceptabil.Dar probabil ca mai trebuiau fdcuti incd mulfi pagi si ar fi fost toti aceia tle acceptat?Wilhelm Tell aclionasecorect c6nclrefuzasesi salute pdlSria din Cessler,punAnd astf'elviata propriului sdu copil in mare primejdie? Nu ar fi trebuit si el sti fac.i atunci un compromis? Dar dacd rdspunsul in aceasti situatie este ,,nu", de ce ar fi trebuit sd facem acum in Cermania compromisuri? Dac5,dimpotrivi, ai fi luat l"rotdrArea clea emigra, cum se impdca aceastddecizie cu imperativul lui Kant de a acfiona astfel incAt actiunea proprie sd poati deveni normd generald de compclrtament?I)oar nu puteau toti sd emigreze.Ar fi trebuit oare sd pleci, fhri a-ti gasi linistea,dintr-o tard in alta, pentru a evita catastrclfelesociale care apdreau?Nici celerlalte tdri nu puteau fi scutite pe

202

203

termen lung de acestecatastrofe sau de altele asemdndtoare.In cele din urm5, fiecareaparfine unei anumite fdri prin nastere,prin limbd si prin educatie.$i nu insemna oare emigrarea sd-!i preclai fdrd luptd lara unui grup de oameni obsedati, total dezechilibrati sufleteste,9i care in confuzia lor tdrau Germania spre un dezastru imens? Planck spusesecb vom fi pugi sa ludm decizii prin care oricum nu vom mai putea comite decAtnedreptdti. Erau a,sernenea situafii intr-adevdr posibile? Ca fizician, incercam sd inventez experimente mentale, ceea ce in acest caz insemna sd imaginez situalii-limitd care, chiar daci nu ar apdreaintocmai in realitate,erau suficient de asemSndtoare urror situafii reale 9i in acelagitimp erau atdt de extreme,inc6t se putea vedea imediat cd o rezolvare intr-un sensuman acceptabilnu era posibild. in cele din urmd am imaginat urmdtorul exemplu inspdim6ntdtor: o conducere dictatoriald a inchis in pugcdrie zecedintre oporrenfii ei politici si este decisd sd execute cel pulin pe cel mai important dintre ei, dacd nu pe toti zece.Dar conducerea tine foarte mult ca in strdindtate acest asasinatsd arate ca 9i cum ar fi juridic intemeiat. in acestsens face urmdtoarea ofertd unui alt oponent al ei, care datoritd reputatiei si marii recunoagteriintemationale fuseseincd ldsat in libertate - ar putea fi vorba de pildd de un jurist foarte reputat in lard: dacd juristul este de acord ca prin semndtura lui pe o expertizd juridicd fdcutd corespunzdtor sd certifice asasinatulca fiind juridic corect,atunci restul de noud prizonieri sunt ldsali liberi si li se oferd gararrlia cd sunt ldsati sd emigreze. Dacd refuzd sd semneze, toli cei zeceprizonieri vor fi executali.Juristul nu poate avea nici o indoiald cd aceastdameninfare din partea dictatorului esteserioasdsi cd o va pune in aplicare.Ce sd facd? Este reputafia lui nepdtatd, sau, cum era numitd atunci in mod cinic, ,,r,estaalbd", mai de pre! decAtviata celor noud prieteni? Nici chiar sinucidereajuristului nu ar mai fi o solutie, pentru cd 9i in acestcaz ar impiedica salvarea prizonierilor nevinovafi.

244

in legdturd cu aceastami-am amintit o discutie cu Niels, in carevorbea despre o complementaritateintre conceptele de ,,clreptate"9i ,,iubire". Degi amAndoud,atAtdreptatea cAt si iubirea, sunt pdrli esenfialeale comportamentului nostru in viala in comunitate cu ceilalli oamerti, totugi, in celedin urmd, se exclud. Dreptateaii poruncegtejuristului sd refuze sd semneze.$i poate cd urmdrile politice ale semndturii lui ar duce la distrugereamult mai multor oameni decAtcei r-roudprieteni. Dar poate iubirea sd facd abstracfiede strigdtelede ajutor ale ruclelor disperate ale prietenilor, care ajung la juristul in cauzd?Mai tArziu mi s-a pdrut totugi copildros si mh dedau unor asemenea gAncluri absurde. Trebuia sd hotdrdsc aici si acum dacd voiam sd emigrez sau sd rdmAn in Cermania. Trebuia sd ne gAndim la timpul cleclupd catastrofd.Acest lucru fusese spus de Planck si imi era foarte clar. Asadar: sd formdm insule de rezistenld,sd adundm oameni tineri 9i sd-i scoatem pe cAtposibil irr viatd din aceastdcatastrofS,iar apoi, dupd sfArgit,sd ne apucdm de reconstmclie, aceastaera datoria despre care vorbise I'lanck. La aceastdopfiune trebuia desigur luat in calcul cd va trebui sd facem compromisuri gi sd fim mai tArziu, pe clrept,pedepsiti pentru ele - si poate si mai rdu decAt atAt. Dar cel pulin era o datorie limpede formuiatS.De fapt, in afara tdrii am fi de prisos. Acolo existau numai indatoriri care puteau fi indeplinite mult mai bine de mulli al1il. La intoarcerea mea la Leipzig am hotdrAt ca, cel pulin pentru moment, sd rdmdrr in Cermania 9i la Ur-riversitateadin Leipzig si si vbd incotro mi va duce acestclrum.

ln ciuda nelitristiicareaphrusein viata gtiintifici, nu nutnai in jara noastrd, din cauza revolufiei germal'le si a emigririlor provocate cle ea, fizica atomicd s-a dez"'oltat il-r acei ani surprinzdtor de repecle.In laboratorul lordului I{utherforcl la Cambridge, in Anglia, fizicienii Cockcroft si Walton construiserho instalalie de inaltd tensiune cu carenucleele de hidrogeu, aclicdprotonii, puteau fi accelerate atAt clemult, incAt atunci cAnd erau dirijate si se cu atclmiusori puteau depdsibariera de potenciocrreascd tial datorat.l respingeriieiectrice9i puterauciocni nucleele atomilor, transform6nclu-i.Cu asemeneainstrumente 9i altele asemdndtoare,irr special ciclotronul pus la punct in Statele Unite, se puteau face multe experimente noi in domeniul nuclear,astfelinc6t cur6nd s-a putut ajurrge la o imagine destul de clard a proprietdlilor nucleeloratomice si a forfelor care aclionau in interiorul lor. Nucleele atomice nu puteau fi comparate, cum se fdcusein cazul atomilor, cu ull sistem planetar in miniaturd, la care cele mai intense forJeerau datorate unui corp central greu, care ar determina traiectoriile corpurilor usoarc ce se miscau in jurul lui. Mai clegrabd,nucleele diferililor atomi pot fi comparate cu picdturi c'lecliferitemdrimi, alcdtuite din aceeagimaterie nucleard,care la r6ndul ei este formatd dirr pirli egale de protoni 9i neuhoni. Densitateaacesteimaterii nucleare alcituite clin protoni gi rreutroni este aproximativ aceeasi1atoate nucleeleatomice.La nucleelegrele,

respingereaelectrostaticdputernic.i clintreprcltoni are ca efect faptul cd numhrul neutronilor estc ceva mai nrare decAtnumarul protonilor. I'rorleleputemice caretin la un loc materia nucleard nu se schimbd la inlocuirea protonilor cu neutroni; aceastdipoteza a fost confirmal.i experimental. lar simetria astfel clescoperitaclintre protori si ncutron, desprc carc vis,rscmr'lcii pe carrrlm.r'afl.rmla cabanadin poiana Sieil,se manifesti experimentalprin aceeacd la dezintegrareap unii atomi emit electrotri,iar altii pozitroni. Pentru a stucliamai in cletaliurelatiile din nucleele atomice,noi, cei cle la seminarul din Leipzig, incercam sd reprezentdm nucleul ca un fel t.lepic.ituri sfericd formatd clin materie nucleari, astrclarun fel cleceaun sferic,in care neutronii si protonii se miscau liber, fdrd a se derarrjaunii pe altii intr-o mdsurd prea mare, in ttmp ce Niels, la Copenhaga,consideradimpotrivd ci interactiurea dintre pdrtile componente ale nucleului este foarte importantd si de aceeareprezentanucleui cu precddere ca pc un l'cl clc s(lccll rrisip. Pentru a limuri prirr rliicutii acestcdiferenle clereprezentarea nucleului, am plecat petrtru citeva sdptimAni la Copenhagain perioacladirrtre toamna lui 19359i toamna lui 1936.Am fost primit acolo ca oaspeteal familiei tlohr, locuind intr-una ciin camereledin casacleonoare ce ltrsese pusd la dispozitia lui llohr si a familiei salede c.itrestatul danez din fondurile fundatiei Carlsbcrrg.Aceast.ica-sia jucat un rrrl .letrsebitr-lt'irnporlarrt,timp clcmulti .ini, ca loc de intAlnire per-rtrufizicienii atomisti. Era o constrrrctier irr stil pompeian, la care se mai f.iceausimtite clar ir-rfluenjeleputernice ale marelui sculptor danez Thoew,aldsen asupraculturii daneze.O scari mare,decorati cu statui, ducea clin salonul cellmare spre parcul intins, al carui centru era inviorat de o fAr-rtAnd arteziani inconiurat6 cle straturi cle flori, si unde copaci bdtr6rri si inalii te acldposteaude soaresau cieploaie.De la intrareain locuinti se ajungeaintr-o grddind de iarr-rduncle cliprrcittrlunei f6ntdni intrerupea linistea care altfel domnea in aceast.i

206

207

IJ

DISCUTII DESPREPOSIBILITAIIE TEFINICIIATOMICE 9I DESPRE PAKIICULELE ELEMENTARE (1e35-1e37)

I Emest Rutherford (I87I-1937) a avut contribulii importante la studir.rlradioactivitdtii(carei-ar.radus in 1921Premiul Nobel pentru chimie) si a condr.rsexperimenteleprin care a fost clescoperitdstrlrctnraatomului (nucleu plr,rselectroni).A fost director al LaboratoruluiCavenclishde la Cambridge,principalul centrr.r al cercetirilornucleareclela incepr.rtulsecoluluiXX. (N. t.)

se distribuie in cele din urmh oarecum in acelasimod la toate pdrlile componente ale nucleului, pentru cd interactiuneaestecu siguranld foarte mare. Nucleul atomic se incdlzegtepur 9i simplu la o asemeneaciocnire, iar gradul de incdlzire va putea fi calculat din cdldura specificd a materiei nucleare si din energia conlinutd in proiectil. Ce se intAmpld in continuare ar putea fi descriscel mai bine ca un fel de evaporarea nucleului atomic. Ceea ce inseamnd cd uneori, la suprafa!a nucleului, particule individuale vor aveao eneryieatdt de mare,incAt pot pdrdsi nucleul atomic. Dar tu ce spui clespreasta?" intrebarea imi era adresatdmie. ,,Si eu ag vrea sd cred cd este aga,degi nu pare sd se potriveascd prea bine cu reprezentdrile noastre de la l,eipzig despre pdrlile componente ale nucleului care se migcd liber in nucleu", am rdspuns eu. ,,L)aro particuld foarte rapidd care pdtmnde in nucleu va suferi desigur, din cauzaforlelor de interacfiune foarte putemice, mai multe ciocniri, pirzAndu-si astfelenergia.Pentru o particuld lentd insd, care se migcd in nucleul atomic doar cu energie micd, s-ar putea ca lucrurile sd arate altfel, fiindcd in acest caz intrd in joc natura ondulatorie a particulei si numdrul schimburilor de energieposibile devine mai mic. Lr acest caz s-ar putea ca neglijarea interacliunilor sd mai fie o aproximalie permisd. Dar ar trebui ca lucrurile acestea sd poatd fi calculate,pentru cd de fapt se gtie deja suficient de mult despre nucleul atomic. Am sd efectuez un asemcnea calcul la Leipzig. Ag vrea insd sd pun si eu o intrebare: se poate inchipui cd am ajunge in cele din urmd la aplicafii tehnice ale fizicii nucleare folosind acceleratoaredin ce in ce mai putemice, adicd clepildd s-ar putea oare produce elementechimice noi in cantitate mare in mod artificial sau s-ar putea folosi energia de legdturd a nucleelor, asemdndtormodului in care se folosegteenergia de legdturd la ardere? Se pare cd existd un roman gtiintifico-fantastic in care ur"rfizician inventeazd pentru tara lui, in momente de maximd

208

209

parte a casei.I'e jetul de api al acesteifAntdni arteziene am lisat cleseorisd dansezemingi de tenis de masd, discutAnd apoi despre cauzele fizice ale acestui fenometr' Dincolo de gridina de iamd era un salon mare cu coloane dorice, deseori folosit pentru intrunirile festive ce aveau loc in caclrul conferintelor stiinlifice. In aceastdcasdprimitoare mi s-a permis a;adar sd locuiesc impreund cu familia l3ohrpentru cdteva sdptimAni, 9i se nimeri cd tot in aceastdperioadd 9i lordul I{utherfordl, fizicianul englez si pdrintele fizicli atomice moderne - cum va fi numit mai tArziu - a petrecut o scurtd vacanld la familia Bohr in Copenhaga.Astfel am avut ocaziasd ne plimbdm uneori in trei prin parc, schimbAnd pireri despre noile experimente sau despre structura nucleelor atomice. Am sd incerc sd redau una dirrtre aceie discutii. Lord Rutherford: ,,Cese intAmpli de fapt, dupd pdrerea voastri, dacd construim instrumente de inaltd tensiune sau alte acceleratoaresi lintim nuclee grele cu protoni av6nd 9i mai mare energiesi vitezd?Va traversa proiectilul nucleul greu, poate fdrd a proclucemari deteriordri, sau va rdmAnein interiorul nucleului, astfelinc6t intreaga sa energie de migcare sd fie trarrsferatdin cele din urmd nucleului? Dacdinteracfiunile dintre pdrtile componente ale nucleului sunt foarte importanter,asacum crede Niels, atunci ar trebui ca proiectilul sd rdmAndin nucleu. Dacd insd protonii 9i neutronii se rnigcd aproaPe indepenclenfi in nucleu, fdrd a se influenla Prea puternic unii pe aliii, atunci s-ar putea ca proiectilul sd treacdprin nucleu fdrd a produce mari pagube." Niels: ,,Vreausd creclcd proiectilul rdmAne de reguld i'n interiorul nucleului atomic si cd energialui de miscare

tensiune politicd, clbombd atomicd, iar astfel rerzolvdtoate dificultdiile politice in chip de r/crtscx ntschinn' L'r'iclent ci sunt 'n'ise.Dar intr-o forrnd ceva mai serioasi fizicianul-chimist Nernst din llerlin a pretitrs odatd cd PdmAntul ar fi un fel de arsenal plin cu munitie, la care lipsegtedoar chibritul cu care ar putea fi aruncat in aer' Este pe de alt,i parte adevdrat ci, daci tlm putea uni c6te patru nuclee de hidrogen din apa de mare form6ncl cAte un atom de heliu, atunci enerrgiaeliberatd ar fi atdt de mare, incAt comparalia cu arsenalul nu poate fi privitd clecAtca o minimalizare riclicoli." rafionamentenu au fost tleocanrNiels: ,,Ntt, as€:menea datd duse pAndla capdt.DiferentaesentialSdinhe chimie si fizica nucleard este tocmai ci proceselechimice au loc de regulS cu majoritatea tnoleculelor din substatrfarespectivd,clepildd la praful de pu9cb,in timp ce noi in fizica rrucleardnu putem experimenta decAi cu un numdr mic c1enuclee atclmice.Iar acest lucru nu se va schimba in mocl esentialnici cu acceleratoarelemai mari' Numdrui proceselor care au loc intr-un experiment chimic se raPOrieazi la numdrul proceselordin experimentelenucleare fdcute p.lnd acum cam la fel ca, sd spunem, cliametrul sistemuluinostru planetarla diametrul unei pietre de r6u, 9i aturrcidiferenfanu estePreamare dacdinlocuim piatra de 16u cu o stAncd.Ar fi desigur altce'u'adacd am putea incdlzi o bucatd cle materie la temperaturi atAt de mari incAt energia particulelor inclividuale si fie suficienta pentru a depdsi fortele de respirrgeredintre nucleele atomice 9i daci am putea pistra densitateamateriei atAtde prea rare. I)ar pentru mare inc6t ciocnirile sd nu clervitr.l de, sd zicem, un temperaturi asta ar trebui sd atingem miliard de grade, iar la asemeneatemperaturi trlt mai existdpereli ai vreunui tip cleincinti in care si inchidem aceastdmaterie; perelii aceia ar fi de mult evaporali." Lord Rutherford: ,,PAndacum insd nici nu a fost vorba am putea obline energie din proceseleatomice.Fiindcd, ci desi la ciocnirea unui proton sau a unui neutron cu un

270

nucleu atomic intr-un proces individual este eliberatd energ;ie,pentru ca ur-'ase-enca processd aibd loc trebuie sd se consume mult mai multd ener5;ie.De pilcld, energie necesardpentru accelerareaunui numdr mare de protoni, din care cei mai multi nu ciocnescnimic. Cea mai mare parte clin aceastdenerg;iese pierde sub formd de miscare termicd.Asadar; energeticvorbind, experimenful cu nucleele atomice esteo afacerein puri pierdere.Cine vorbegte despreaplicalii tehniceale energieinucleelor atomicenu gtie ce spune." Am fost apoi in scurt timp cu tolii de aceeagipdrere, iar nici unul dintre noi nu bdnuia atunci cd, doar cAtiva ani mai IArziu, clescoperireafisiunii atomice clecdtre Otto Hahn va schimba complet situatia. irr lirristea parcului casei Uohr pitrundea cloar prrtin din nelinistea acelor vremuri. Ne asezam pe o bancd la umbra unor copacibdtr6ni si ne uitam.r- o pali tle vant purta din cAnd in cdnd picdturile ce cddeau clin fAntAna arteziand,iar cAteo picdturd rdmAneaagdtatdde petalele trandafirilor si strdluceala soare. Dupd intoarcerea mea la Leipzig am fdcut calculul promis. Acesta confirmd ipoteza lui Niels cd protoni rapizi provenifi din acceleratoaremai putentice rdmAn in interiorul nucleului-finti 9i pur 9i simplu il incilzesc prirr ciocnire.Cam in acelasitimp au fost cu adevdrat observate experimental procese de acest fel la protoni rapizi din radialia cosmicd.Acelasicalculpdreacd aduce9i argrmente pentru faptul c5, irr primd aproximatie, dacd studiezi structura internd a nucleului atomic, interactiunile puternice ale particulelor individuale puteau fi neglijate. Astfel cd am continuat cercetdrilenoastre la Leipzig irr aceastddirecfie. Carl Friedrich, care in acea vreme era asistentul Lisei Meitner la institutul lui Otto Hahrr din l)ahlem, venea deseori de la Berlin la Leipzig,la seminariile noastre,iar cu ocaziauneia dintre acesteint6lniri ne-a vorbit desprecercetdrilelui privind proceselenucleare din interiorul soarelui si al stelelor.El putea demonstra

277

teoretic cd ir-rpartea ceamai fierbinte din interiorul stelelor aveau loc anumite reacfii bine precizateintre nuclee atomice ugoaresi ch energia enormd iradiati permanent de steleprovitre in mod evident de la acestereactii nucleare' in America, llethe a publicat rezultate asemdndtoare9i ne-am obisnuit cu icleeade a privi steleleca pe nigte uriage cuptoare ntomice,itr careeliberareacleenergiedin nucleele atomice apdreacltrcdnu ca ul-lProcestehnic controlat, atunci ca un fetnomennatttral ce aveil loc permanent in fata ochilor nogtri. Dar cleocatndatdnu eril vorba despre tehnicd atomici. La seminarul nostnt cle la l,eipzig nu lucram numai atomice'Intre timp se dezvoltaserh in domeniul rrr-rcleelor si ideile despre particulele elermentare,Pe care le avusesemprima dath itr aceanoapte la cabanade schi clin poiana Steril,cAnclitrcercasemsi infeleg mai bine natura lor. ipoteza lui I'air.rlt)irac desple existenttrantimateriei cleveniseintre timp o parte siguri a stiintei noastre,confirmati prin multiple erxperimente.$tiam c5 in naturd existd cel putin un proces itr care etrergi.rse tratrsforma in materie. Din errergiede radiatie s€lP()t forma perechi de electroni-pozitroni.llraclestuldeclar ci se putea presupune gi existenla altor procesede acestfel si incercam sd ne inchipuim ce rttl ar putea juca asemeneaProcese in care particulerelemerntarede mare vitezd se ciocneau intre ele. Cel mai apropiat partener c1ediscutii itr acestclomeniu era Hans Euler, care r.,ettisela noi ca tAnir student cu cAtivaani in urm.i. il .ema.casemrepecle,nu numai datorith inzestrdrii saleiesite din colnun, dar 9i prin infdtisarea lui exterioard.Ardta mai clelicatsi mai sensibildecAtmajoritatea studenliior, iar pe chipul lui apdrea uneori, mai ales cAnd z6mbea, urma unei suferinle. Avea un chip prelung si ingust, aproape tras,incaclratde bucle blonde, iar in modul lui cle a vorbi se simlea o concentrareintens5, neobisnuitd pentru un om at6t tle t6ndr. Nu era greu de vdzut cd trdia in conditii materiale foarte precare si de

272

aceeaam fost bucuros c6nd am putut sd-i ofer un post, chiar daci modest, de preparator. Abia dupd mai rnultd vreme, cAnd cdpdtaseincreclerein mine, mi-a mdrturisit intreaga dimensiune a dificultdlilor sale. Pdriniii lui cu greu il puteau ajuta sd-9icontinue stucliile.El insusi era comunist convins, poate ci 9i iatdl lui ajunsesein aceastd situalie dificild tot din motive politice.Euler era logodit cu o tAndrdcare clin cauzaoriginilor ei evreiesti trebuise sd fugd din Gerrnania9i acum locuia iIr Elvetia. Nu putea vorbi decAt cu oroare despre grupul de oameni care preluaseputereapoliticain Cermania din 1933.Dar nu-i fdcea pldcere si vorbeascddespre acestsubiect. Pentru aJ ajuta,l-am invitat in acei ani cle rnulte ori iIr locuinfa mea la masa cle prAnz, iar itr cliscu[iilenoastre arn atins problema emigririi. El ins.i nu se opriseniciodatti in mocl seriosla aceastdposibilitate, iar eu aveam impresia cd se simte prea iegat cle Cermania. Dar nici despre asta nu-i placeasd vor[-rcasca. Asadar, md int6lneam cleseoricu Euler si discutam despre consecinleleposibile ale clescopeririilui Dirac si ale transformdrii energiei in materie. ,,Am inr.'dlatde la Dirac cd o cuanti de lumind care se cleplaseaz.ipe 16ng.1un nucleu atomic se poate transforma intr-o pereche de particule, 9i anume un electron 9i urr pozitrorl", a inceput Euler.,,lnseamndastade fapt cd dintr-un electronsi un o cuantd de lumind estecc-nrstituitd pozitron? Atunci cuanta cle lumind ar fi ca un sistem cle steleduble, in careelectrorrulsi pozitronul se invArt unul in jurul celuilalt. Sau este aceastao reprezerrtarefalsd?" ,,Nu cred cd o asemeneaimagirre conline prea mult adevdr.Pentru cd clin aceastdimagine ar trebui sd tragem concluziacd masa unei asemeneasteleduble nu ar tretrui sd fie mult mai micd decAtsuma maselorcelor doud pdrli din caree compusir.$i nici nu anl putea justifica de ce acest sistem trebuie si se migtein spaliu irrtotdeaunacu rriteza luminii. Ar putea si s.i ajungd in repaus pe undeva." ,,Ce putem spune atunci clesprecuanta cle luminh in acestcontext'?" ZLJ

,,Cuanta de lumind, am putea spune, este compusd virtual clintr-un electron si un pozitron. CuvAtrtul ne indicd faptul cd ester.'orbaclespreo posibilitate. Propozifia pe care tocmai am enunfat-o afirmi atunci numai cd cuanta de lumind se poate descompune in anumite experimenteintr-un electronsi un pozitron. Mai mult nu." ,,Dar intr-o ciocnire la mare energiecuanta clelumind s-ar putea descompune in cloi electroni si doi pozitroni. Ati spune ci ln acestcaz cuanta de lumind estecompusd virtual din acestepatru particule?" ,,Da, cred cd asa ar fi consecvent.Cuv6ntul , caredesemneazdposibilitatea.permite afirmatia cd o cuantd cle lumind este impusd din'clou.i sau din patru particule. Dou.i posibilitdti cliferite nu se exclud reciproc." ,,Dar ce mai cAstigdmcu o asemeneaafirmatie?';,replica Euler. ,,Atunci putem spune numaidecAtcd orice particuld elementard este compusd virtual dintr-un numdr oarecarede alte partrculeelementare.Pentru cd la ciocniri cu energii suficient clemari va apdreadesigur un numdr oarecarecle particule. Dar asta practic nu mai este o afirmatie." ,,Nu, chiar atAt de aleatorii nu sunt nici numdrul, nici felul particulelor. Se pot luarin considerareca clescriere posibild numai aceleconfigurafii de particule care au aceeagi simetrieca particulainiliald.ln ioc de simetrieam putea spune mai exact:proprietate cletransformare fatd de acele operatii care lasdlegile naturii neschimbate.Noi am aflat deja clin mecanicacuanticd faptul cd st.irile stalionareale unui atom sunt caracterizate cle proprietilile lor cle simetrie. La fel ar trebui sd stealucrurile si in cazul particulelor elementare, care sunt gi ele stdri stationare ale materiei." Euler nu era incd absolut mullumit. ,,Ceeace spuneli acum devine prea abstract.Ar fi mai important sd ne imagindm experimente care se petrec altfel decAtcele de pAnd acum, fiindcd de fapt cuantelede lumind sunt constituite

virfual din perechicleparticule.Ar trebui sd presupunem ca cel pulin calitativ putem obline rezultateimportante ciaci ludm un moment in seriosimaginea unui sistem de stele duble si ne intrebdm ce ar rezulta din aceastaconform cu fizica dinainte.l)e pilda, ne-am putea prcocupa de problema interactiunii a doud raze luminoasc gi rre-am putea intreba clacbele, intersect6ndu-sein spaliul vicl, chiar trec fdri nici o piedicd una prin cealaltd,cum s-a presupus p.lnd acum si curn este cerut de vechile ecualii ale lui Maxwell. Dacd intr-una clin razele de lumind se afl5 virtual, ca posibilitate, perechi cle electroni si pozitroni, atunci cealalti razi de lurnini ar putea suferi o imprdstierepe acesteparticule.Asadar,ar trebuj sti existe o impr.istiere a luminii pe lumind, o perturbare reciprocd a celor cloud raze luminoase carrear putea fi calculatdclin teoria lui Dirac si ar putea fi observatasi experimental." ,,Obsenrareaexperimental.i a unui asemelteaproces ciepindedesigur de cAt de mare ersteaceastaperturbare reciproci. Dar ar trebr.rineapirat si calculatiaceastiinteractiune.Poatecd apoi fizicieniiexperimentatorivor gdsi cdi si miiloace s-o demonstrezeexperimental." ,,in fond, gdsescch aceastirfilozofie a lui ,.ca9i cum,, pe care o folosim aici este totusi foarte ciudat5. Cuanta de lumirrd se comportd in nrulte experimente,,ca9i cum)) ar fi compusd clintr-un electron si un pozitron. Uneori insd se comportd "ca gi cum)) ar fi compusi clin cloudsau nrai multe astfel de perechi.Aparent intrdm intr-o fizicd complet nedeterminati si vagd.I)ar din teorialui Dirac putem calcuia cu mare precizie probabilitateaca un anunrit eveniment sd aib.l loc, iar experimentelevor trebui sd confirmc rezultalelc." Am incercat sd dezvolt in continuare aceastdfilozofie a lui ,,ca 9i cum": ,,9titi cd fizicienii experimentatori au gdsit de curAnd incd un fel de^particule elementare de greutatemedie numite mezoni. In plus, existdfor.teletari, caref;n la un loc nucleul atomic 9i cdroratrebuie sd le corespundd nigte particule elementarein sensul dualismului

274

275

undd-corpuscul. Poate cb in general mai existd foarte multe particule elementare,pe carenu le cunoastem pAnd acum din simplul motiv cd au un timp de viafd prea scurt. Putem compara atunci o particulS elementardin spiritul acesteifilozofii a lui "ca gi cumo cu un nucleu atomic sau cu o moleculd, adici putem considera cd lucrurile stau o particuld elementard indivic'lual5 ar fi un ansamblu alcdtuit din multe particule elementare,eventual diferite. Atunci ne putem pune si in acestcaz intrebarea pe care mi-a pus-o lordul Rutherforclde cur6nd la Copenhaga fir legdturd cu nucleele atomice: .,Ce se intAmpld dacd ciocnim o particuld elementardde energiefoarte mare cu o alta? Se va opri ea in interiorul particulei elementare-tintd, pe care acum ne-o imagindm ca pe un ansamblu de particule, va incdlzi acest ansamblu si va duce la evaporarealui sau va treceprin ansamblu lin, fdri a produce schimbdri prea mari?', Acest lucru depincle desigur 9i de intensitateainteracliunii in proceseleindividuale, iar despre acesteanu gtim aproape nimic. Dar poate cd meritd sd ne limit.lm deocamdatd la interacliunile cunoscute 9i sd vedem ce iese de aici." Pe vremea aceeaeram incd cleparte de o adevdratd fizicd a particulelor elementare.Date experimentale nu existau pe afunci decAt din radialia cosmic.i,iar despre experimente sistematicein acestdomeniu nici nu putea fi vorba. Euler dorea sd stie cAt eram de optimist sau de pesimist in legdturd cu acestdomeniu al fizicii atomice 9i spuse: ,,Intreaga imagine a clevenit fdrd indoiald mult mai complicati odatd cu descoperireaantimateriei de cdtre Dirac. O vreme lucrurile ardtau cle parcd intreaga lume putea fi construiti clin trei elementecbnstitutive, gi urlrr*" proton, electron si cuanta de lumind. Era o reprezentare simpli si se putea spera cd lucrurile eserrtialevor fi intelese curdnd. Acum insd imaginea se tulburd clin ce in ce mai mult. Particula elementardnici nu mai esteelementard, ci este,cel pulin ,o constructiefoarte com-

plicatd. Nu inseamnd oare cd suntem mult mai departe de a inlelege decAtputeam spera inainte?" ,,Nu, nu ag spune cd sunt de acord. Pentru cd imaginea anterioard cu cele trei particule constitutive nici nu era credibild. De ce sd existe trei asemeneaentitdti oarecare, clin care una, protonul, este exact de 1 836 de ori mai grea dec6t a doua, electronul. Prin ce se clistinge numirul 1836?De ce sd fie indestructibile acesteentitdfi? Le putem face sd se ciocneascdintre ele cu er-rergiioricAt de mari. Este atunci plauzibil ca duritatea lor interioarb sd depdgeascdorice limitd? Acum, dupi descoperirealui Dirac, lucrurile aratd mult mai rational. Particula elementard este determinatd, ca si stareastalionard a unui atom, de o proprietate de simetrie. Stabilitatea formelor, pe care deja Bohr a pus-o la baza teoriei lui atomice si care, cel pulin in mecanica cuantici, poate fi fundamental inteleasd,esteresponsabildsi pentru existentasi stabilitatea particulelor elementare.Aceste forme se genereazdmereu si mereu la fel, ca atomii chimistilor; iar aceastase clatoreazdfaptului cd simetria faceparte clin chiar legile naturii. Desigur cd suntem incd foarte departe de a putea formula legile naturii care sunt responsabilepenlru structura particulelor elementare.Dar imi pot imagina destul de bine cd clin acestelegi se poate calcula si acestnumdr, 1 836.De fapt, sunt fascinatde ideea cd simetria esteceva mai profuncl decAt particula. Aceasta se potri."'estecu spiritul mecanicii cuantice, aga cum a fost intotdeauna conceputdde llohr. Sepotrivegte9i cu filozofia lui Platon, dar asta nu trebuie acum sd ne preocupe pe noi, ca fizicieni. Sd rdmAnem la ceea ce putem cerceta in mocl nemijlocit. Ar trebui sd calculati imprdgtierealuminii pe lumind, iar eu md voi ocupa cleintrebarrea ccva mai generald referitoarela ce se intAmpli c.ind se ciocnescparticr-rle elementare de energie foarte nlare." L-rlunile urmdtoarene-am linut amAndoi de acestprogram de lucru, iar clin calculelemele rezulta ca insasi interacliunea principald responsabild de dezintegrarea B

276

277

radioactivd putea deveni foarte mare pentru energii inalte, si cd astfel la ciocnirea a doui particule elementare de energie foarte mare ar putea upi.eo multe particule elementare noi. Pentru aceastda9a-numitd€leneraremultipld a particulelor elementareexistauinclicii experimentaleirr razelecosmice,clarnu existau incd,cloveziexperimentale ferme.Abia 20 de ani mai t6rziu asemeneaprc,c"seau putut fi observate direct in marile acceleratoarede particule. Euler a calculat impreuna cu un alt stuclent care participa la seminarul nostru, Kockel, imprbstierea luminii pe lumind, si, desi in acest caz clovaclaexperimentali r-r-a putut fi adusd in mod direct, ast.izipractic nu mai existd incloieli cu privire la existentaimprdstierii calculate atunci rlc Eulcr si Kockcl.

74

ACTIUNEA INDIVIDUALA iN vIEzUL CAIASTROFEI POLITICE (7e37-Le47)

Anii dinainteacelui cle-alDoilea Ildzboi Mondial, itr mdsura in care i-am petrecut in Cermania, mi-au pdrut intotdeauna a fi timpul unei nesfdrsite singurdtdli. Itegimul na!ional-socialistse instalaseat6t c-leferm la putere, incAt nu mai putea fi vorba de o imburrdtitire a situatic.ivenitr,.l din interior. in acelasitimp, tara troastrdse izolase din ce in ce mai mult de restul lumii si se putea simfi clar cum forfele contrare incepeau sd se contureze in strainitate. Industria militard cregteaan de an 9i pdrea a nu rnai fi clecAto problemi cle timp cdnd anume aceste puteri organizate se vor angajaintr-o luptd nemiloasd, care nu mai putea fi atenuatd clenici clinlelegere cle drept international, de nici o convenlie clerdzboi si de nici o relinere morali. La toate acestease acldugainsitrgurarea individuald chiar in interiorul Cermarriei. lnlelegerea intre oameni devenise clificild. Nu se mai putea vorbi liber decAtin cel mai restrAnscerc cleprieteni. Fald de toli ceilalti era folositd o limbi pruclentd,retinuti, caremai mult ascundeadecAtcomunica. Viala in aceastdlume a neincrederii era insuportabild pentru mine 9i, ir-rlelegAndcd la sfArgitul acesteievolulii nu se putea at-ladec.lt o totald catastrof.ipentru Germania, imi devenise neirrdurdtor de limpede cAt de grea era datoria pe care mi-o asumasem in urma vizitei la I'lanck. Astfel, imi amintesc de pildd o dimineata rece 9i cenugie din ianuarie 7937, cind aveam de vAndut pe strdzile din centrul orasului Leipzigbilete pentru ajutorul

279

de iarni. O asemenea activitate fdcea 9i ea parte din compromisurile 9i urnilinlele care trebuiau inclurate in acele vremuri, degi in acelasitimp trebuia si recunogti cd a aduna bani pentru sdraci nu era in fond ceva rdu. in timp ce md duceam de colo colo purtAnd cutia de colectd,md aflam intr-o stare de disperare totald. Nu din cauza gestului de obedienld impus, care mi se pdrea neinsemnat, ci clin cauza absenlei oricdrui sens 9i a oricdrei sperante in tot ce fdceam si in tot ce se intAmpla in iurul meu. Astfel am intrat inh-o staresufleteascaciudata 9i inspdimAntdtoare.Caselede-a lungul strdzilor inguste imi pdreau foarte inclepdrtate9i aproapeireale,ca 9i cum ar fi fost deja distruse 9i nu mai rdmdsesedecAtimaginea lor; oamenii imi pdreau strdvezii, corpurile lor parcd pirdsiserddeja lumea material5si nu mai putea fi recunoscuti decdtstructura lor sufleteascd.Irr spateleacestoraparitii schematicesi a cerului cenugiu simleam o luminozitate intensS. Am observat cb unii oameni erau deosebit de amabili cu mine si imi itrmAnau contributia lor cu o privire carepentru moment md aduceainapoi clin depdrtdri si mi lega strAnsde ei. Dar apoi eram din nou foarte departe 9i simfeam cd aceastdinsingurare extremi putea deveni de neinclurat. it-rseara aceleiasizile eram invitat in casa eclitorului I3ricking,la muzicb de camerS.Cu juristul Jacobi cie la UniversitateaLeipzig, careera un excelentviolonist 9i un prieten fidel, si cu amfitrionul ca violoncelist, urma sd cAntdm trioul in sol major de lleethoven, Pe care il cunogteam bine incd din tinerele. In 1920interpretasempartea lentd din acest trio la serbarea de bacalaureat de la Miinchen. De data aceastaimi era fricd de muzicd si de intalnirca cu olmetri nccurroscufi.in st.rrcaproasthitr care md aflam, nu md simleam capabil sd fac fald cerinlelor unei asemeneaseri,gi eram bucuros sd constatcd invitafii erau doar in numdr mic. Una clintretinereledin auditoriu, care venea pentru prima dati in casa llticking, reugi de distanla la care la prima nclastrddiscutie sd clepdseascd md aflam in ziua aceeaciudatS.Simteam cum realitatea

220

se apropia din nou de mine, iar partea lentd a trioului a insemnat pentru mine o continuare a cliscutiei cu acea t6ndrd.CAtevaluni mai tArziune-am chshtorit,iar Elisabeth Schumachera impdrf,t cu mine in anii urmdtori, cu mult curaj, toate greutdtile si primejdiile. Astfel am pomit la un nou inceput si ne-am pufut pregiti sd facem fald impreuna furlunii ce se apropia. ln vara anului 1937 an ajuns pentru scurti vreme in zona politicd periculoasd.Aceasta a fost o primi incercare de rezistentd,dar aici voi trecepeste ea, dat fiind cd mulli dintre prietenii mei au avut de indurat incercdri mult mai grele. Harrs Euler era in mod regulat oaspetela noi acasd. Deseorine sfdtuiam impreund asupra problemelor politice pe care le aveam de infruntat. Euler fusese o clatd invitat sd participe la o tabdrd a docenlilor 9i asistentilor national-socialisti, careurma sd aibd loc pentru cAtevazile intr-o localitate mai mica din imprejurimi. L-am sfdtuit sd participe, pentru a nu-si periclita postul de asistent, 9i i-am povestit despretAnirul conducdtorcleorganizafie a tineretului hitlerist caremi se confesaseodatd 9i pe care probabil cd il va int6lni acolo. Ar fi putut avea o discutie interesantdcu el. CAnd s-a intors, Euler era miscat si tulburat si ne-a relatatin detaliu experientalui. ,,Componenta umand a unei asenleneatabere este extrem de ciudat6. Desigur cd multi se cluc acolo pentru ca se cere si pentru cd nimeni nu vrea s5-9ipund in pericol serviciul,agacum am fdcut 9i eu. Dar mai existdsi grupul mai mic al celor tineri, din care face parte gi tAndrul conducdtor de organizalie a tineretului hitlerist pomenit de dumneavoa"trA,.ure credecu adevdratin natir'rnal-socialism si este de pdrere cd din el poate apirea ceva bun. Eu stiu insd cAtelucruri ingrozitoare au rezultat deja din aceastdmigcaresi c6te nenorociri va mai aduce probabil Germaniei. I'e de altd parte, simt cd unii dintre acesti tirrerinalional-socialigtivor ceva asemdndtorcu ce vreau si eu. $i pentru ei este insuportabild aceast.isocietate

221

burghezd rigidd, in carebundstareamaterialb9i recunoasterea din exterior sunt consideratecriteriile de valoare cele mai importante. Ei vor sd inlocuiasci aceastd formd, devenitd gdunoasd,cu ceva mai consistent,mai \riu, vor ca relaliile dintre oameni sd devind mai umane, iar toate acesterale r.,reauin fond gi eu. incd nu pot pricepe de ce dintr-o asemeneaincercare trebuie sd rezulte atAta neomenie.Vicl numai cd a9ase int6mpli. Astfel incep sd am indoieli care descompun intreaga imag;ine.Ani de-a rAnclul sperasem cd migcarea comunistd ar putea iegi invingdtoare. Dacd soarta ar fi clecisastfel, atunci sigur ci fericirea gi rrefericireaar fi fost altfel impdrlite intre oameni 9i am fi fdcut multe lucruri mai bine. Dar nu mai stiu sigur daca in acelcaz cantitateatotald de neotnenie ar fi fost mai micd. Servede cd bundvoinla titrerilor nu este suficientd pentru asta.In joc intri forie mai putemice, care nu mai pclt fi controlate. Pe de altd parte, r.ispunsul nu poate fi pdstrarea pur si simplu a tot ce a fost, c.ici devenise o formi lipsitd de confinut. I'robabil c.l nici nu ar fi posibil. Ce si ne dorim 9i ce mai putem face acum?" cd vom avea de asteptatpur si simplu pAnd ,,.Poate cAnd vom putea face din nou ceva,iar intre timp trebuie sd menlinem orclineain rnicile domenii itr care avem cle IrdiI", voi fi rdspuns eu. ln 'nara anului 1938norii cenugii ai politicii mondiale deveniserd atdt de clesi,incAt au inceput sd intunece 9i noul meu cdmin. A trebuit sd-mi fac serviciul militar la vAndtorii clemunte la Sonthofentimp cledoua luni, si de mai multe ori am fost pregdtili cu toate armele pentru a fi transportali la granifa cehd.Degi norii s-au mai retras o datd, eram convins cd nu poate fi vorba decAtde o scurtd arnAnare. Spre sfArsitul anului s-a petrecut in stiinla noastri incd un errenimentneagteptat.La unul din seminariilenoastre de marli de la Leipzig veni Carl Friedrich clela Berlir-rcu vestea cd Otto Hahn oblinuse printre altele elementul bariu la bombarclareaunor atomi de uraniu cu neutroni. Aceasta insemna cd nucleul atomului de uraniu fusese

fisurat in cloud pdrfi aproximativ egale,iar noi am incerprrt bineinteles imecliat sd ne punem ir"rtrebareaclacd un asemeneaprocespuiea fi explicat cu ce gtiam pAni atunci desprenucleeleatomice.Comparasemmai clemultnucleul atomic cu o picdturd de fluid clin protoni si neutroni si Carl Friedriih estimase cu cA1ir,,a ur-riit-rurmd prin calcui, din datele experimentale,densitateacleenergie,terrsiunera superficiald si respirrgereaelectrostaticdin interiorul pic.lturii. Acum constatamspre surprindereanoastri ci, in conformitate cu acelecalcule,procesul atAtde neasteptat al fisiunii nucleareera de fapt plauzibil. La nuclee atomice foarte grele procesul de fisiurre nucleard putea avea loc, cu degajarede energie,de la sine si nu avea nevoie pentru a fi initiat clecdtde un mic impuls din afard.Un neutron care ciocnegteun asemeneanucleu poate initia fisiunea. Pirea ciuclat ci nu ne g6ndiserdm dinainte la aceastb nosibilitate. Acest rationament a condus ins.i spre o alt.l concluzic,foartetulburatoarc.Cele rlou.rpirti ile nucleului fisurat nu erau probabil imediat dupd rupere doud formafiuni perfect sferice,cleciconfineau energiein exces, care putea cluce in continuare la o anumitd e."'aporare, adicd la eliberareaunor neutroni de la suprafatd.Poate ch acegtineutroni astfeleliberafiputeau ciocrrialte nuclee de uraniu, pe care s6 lerfisureze la rindul lor si astfel si provoace in final o reacfiein lant. Desigur cd trebuiau si se efectuezeinc.l multe experienleinainte de a considera asemenea fantezii drept fizicd adevdratd. Dar chiar si mullimea de posibilitdji ni se pdru fascinantd9i inspdimAntdtoare.Un an mai tArziu aveam sd fim confruntati in mod direct cu intrebareaprivind posibilitiitile tehnice ale folosirii energieiatomicein masini sau arme nucleare. CAnd o corabie este silitd sd navigheze prin furtund, atunci va fi pregdtita clinainte:hublourile t,or fi inchise ermetic, parArnelevor fi intinse 9i toate pdrtile mobile vor fi legate sau bdtute in cuie, pentru a putea face fald vremii proastecu cel mai mare grad de siguranli. Astfel, in primdvara anului 1939am cdutat Lrentrufamilia mea o casd

222

223

I Enrico Fermi (1901-1954), fizician italian cu remarcabile contribulii at.it in plan experiment;rl, cAt 9i in plan teoretic,,mai ales in teoria cuantici, meCanicastatistici si fizica nuclearS. in 1938 a primit ltremir.rl Nobel pentru cercetirile sale in domeniul radioactivit5lii induse. In 19,12a construit la Chicago primtrl reactor nr.rclear.(N. f.)

nou inceput. Vedeti dumneavoastrd,toatd aceasti tard a fost ridicatd de europeni care au fugit dir-rpatria lor pentru cd nu mai voiau si suporte mizeria situatiei de acolo. nici vesnicele certuri si conflicte clintre micile natiuni, asuprirea,eliberarera si revolutiile 9i toatd disperareacare decurg;eclin ele. Pentru cd voiau s.l trdiascd aici, intr-cr tari mare si liberd, fdrd tot balastul trecutului istoric.in Iialia fusesemun om important, dar aici sunt din nou un tAndr fizician, si asta e incclrnparabilrnai frurnos. De ce nu vreji si vd debarasatisi dumneavoastrdde tot balastul si sa incepeti din nori? Aici puteti sd faceli fizici brrnd si sd luafi parte la marele avAnt al stiintelor naturii din aceasti !ard. De ce vreti sd renuntnti la aceastdgansd?" ,,Ceeace spuneti pot sd simt si eu atdt de bine, incAt mi-aln spus de mii de ori aceleasilucruri, iar posibilitatea cie a scilpa clin strdnsoarera Huropei perrtru a r,'eniaici, in acestspafiu larg, mi-a fost o ispit.i permanentd de cAnd am vernitprima dat;i in vizitd acum zece ani. Poate c.i ar fi trebuit sa emigrez atunci. Dar pAnd la urmd ln-am l-rotarAtsd aclun in jtrrul rncu ull ceic mic de tineri care vor si participe la acestelucruri noi in stiinti si care vor pruteamai t"lrziu, dupi r.izboi, impreuni cu altii, s.i f.rcti din nou in Cermania stiinfaibur-rd.Daci i-a9l5saacum pe accgtitineri de izl-reliste, a9 avea senzatiacd ii tridez. Cei tineri pot emigra mult mai grer,rdecAtnoi. Ei rru pot gdsi agausor cle lucru ca noi si mi s-ar pirea neclreptsd folosescaccst avantaj pentru mine. Mai am incd speranta c.i r.izboiul r1uva dura prea nrult. inca din timpui crizei clin toamrratrecuti, carril am frlst corrcentratca solrlat, ant v.izut ci la noi apruapenimeni nu cloregterizboiul. Iar c.lnd variegi la ivealStcltalaminciund a asa-ziseipolitici de pace a Frihrer-ului, imi pot inchipui cd poporul german se va l5muri si se va despdrti de Hitler si de acolitii lui. Dar Lrebuiesd recurrosccb nu putem fi siguri in privirrta asta." Irerrmicontinud: ,,Mai existh aici o problemd Ia care ar trebui sd v.i g.lndili.9titi cd procesul fisiunii nuclearedescoperit de Hahn poate fi folosit probabil la generareaunei reactii in lanf. Trebuie sd conthm agadarpe posibilitatea

224

225

la lard in munti, unde si se poati ascunde solia mea impreund cu copiii cAnd vor fi distruse oragele.Am gdsit o asemeneacasd la Urfel, pe malul sudic al lacului Walchen, cam la o sutd de metri deasupra acelui drum pe care pe vremuri, tineri fiind, impreund cu Wolfgang Pauli si Otto Laporte fdcusem aceadrumetie cu bicicletele si discutasem despre teoria cuanticdin timp ce priveam muntele Karwendel. Casa fuseseproprietatea pictorului Lovis Corinth 9i cunogteampriveligtea de pe terasddeja din tablourile lui cu peisaje de la Walchenseepe care le r,,dz,usem prin expozitii. hrcd ceva avea sd se intdmple inainte de rdzboi. Aveam multi prieteni in America 9i am simfit nevoia sd-i mai vdd o datd. Nu gtiam dacd ne vom reintAlni dupd aceea.I)acd voi putea participa 1areconstrucfie,atunci speram ca ei si md ajuie. Astfel, in lunile de vari ale anului 1939am tinut cursuri la universititile din Ann Arbor si Chicago. Cu aceastd ocaziel-am intAlnit pe Fermil, impreund cu care frecventasemca studentiseminariilelui Born la Gottingen.Fermi devenise pentru mulli ani fizicianul cel mai important clin Italia, dar emigraseapoi in America din cauza catastrofei politice care se apropia. VizitAndu-l pe Fermi la el acasd,m-a intrebat dacd nu ar fi mai bine si md mut si eu in America. ,,Ce mai ciutati in Germania? Nu puteti impiedica rdzboiul si va trebui sd faceli lucruri Pe care de fapt nu vreti si le faceli 9i sd rispundeti pentru ele. Dacd suPortAnd acolo toatd mizeria ali putea face ceva bun, atunci a9 mai intelege opliunea dumneavoastrd. Dar probabilitatea e aproape neglijabild. Aici insd puteli avea un

folosirii tehnice a energiei atomice la aparirtesau bombe atomice.Aceasidclezvoltaretehnicdva avea lclcprobabil cu mare vitezd in ambeletaberein caz clerdzboi.Fizicicnii atornisti vor fi atunci obligati de concluceriletarilor lor si participe la aceastdclezvoitare." ,,Il intr-adevdr o posibilitateinspaimAntatoaresi imi clau eviclentseamaci asernenealucruri se pot intAmpla", trcbuie sd fi rdspunseu. ,,Din picate, aveti absoluti drepiate ctlrrd vorbiti despre ce va trebui facut si despre rispunderer.Dar ne scutesteernigrareacleele? Deocamclatti arn totugi impresia ferm.l c.i dezvoltarea va nrerge mai incet, chiar c'laciconcluceriletlrilor o vor cere cu mare urgenti, si cd rizboiul se va tcrrminairraitrtecle a se ajutrge la aplicareatehnici a errergieiatomice.Dar si in acestcaz trebuie sd recunosccd nu stiu cum \ra ardta viitrlrul. In-s.i clezvoltririletehniceclureazticleregul.i cAliva ani, iar rizboiul se va termina cu siguranti mai repede." ,,Nrr credeti c.i e posibil ca Hitler sd cigtige rdzboiul?" , mi intrebd Fermi. ,,Nu, rbzboaielemoclenrese poartd cu ajutorul tehrricii si, perrtru cd Hitler a izolat Clermatriacle toate celelalte mari puteri, potenlialul tehrrical pirtii germaneesteincomparabil rnai mic decit cel al probabilei tabere adverse. Aceastdsituatieesteat.it de evidentd,incAt uneori chiar inclrdznescsi sper ci l{itler, cunoscAtrclsituatia, nici tru i9i va asuma riscul de a incepe un rizboi. Dar estemai mult o dorint.i. I)entru ctl Hitler reaclioneaz.iirational si pur si simplu nu va vrea sd vadd realitatea." ,,$i totusi vreti sd vd intoarceliin Cermania?" ,,Nu gtiu clacdintrebareami se mai poate pune in felrrl ista. Clred cd ar trebui sa fim consecventi in cieciziile rroastre.Fiecareclinfre noi s-a niscut intr-url anume mecliu, intr-un anume spatiu de limbai-simocl clea gan.li, iar rlaca mediu, atrurci nu s-a ciesprinsclefoarte timpuriu de acerst acolo se dezvolta si poate sd acjionezecel mai bine. IntrucAt,din experienlaistoriei,in fiecarelari au lcr mai devretne sau mai tArziu revolulii si rizboaie, fdrd indoialS nu poate fi un sfat rational sd emigrezi de fiecareclati inainte cle

lzbucnrreaunul aselneneaeveniment. Nu pitt emigra cu tolii. Oarnenii trebuie sd invefe sd impiedice catastiofele, atAtc6t este cu putintd, nu sd fugd pur gi simpiu de ele. Aproape ci e de dorit sd se ceardca, dimpotrivd, fiecare sd preia si asupra lui catastrofeledin tara sa, iar aceasti cerir-rfdar fi o motivatie in plus pentru a se strddui din toate puterile sd impiedice aceacatastrofd.Desigur ca si o asemeneacerinld ar fi nedreapti. Perrtru cd cleseorio persoandsingurd, oric6t s-ar strddui, nu poate facenimic impotriva faptului cd majoritateaoamenilor se angajeazd pe un drum complet gresit si nu se poate cere de la ea ca, neput6nd sd-i opreascdpe ceilalti, sd renunte si la salvareaproprie. Cu asta vreau si spun cd in asemenea cazuri nu existd criterii generaledupd care ne-am puiea cdlduzi. Trebuie si ludm hotdrdrea fiecarepentru sine si nu stim dacd am actionat corectsau incorect.probabil cd si una si alta. Acum cAtivaani am luat hotdr6reasd r.im6n in Cennania - poatecd hotdr6reaera gresitd- dar eu crecl cd nu ar trebui s,o schimb acum. Pentru cd stiam cle pe atunci cd se vor petreceingrozitor de multe nedreptiti si mizerii, a9aincAt nu s-a schimbat nimic din premisele pentru aceastdhotdrAre." ,,Epdcat", spuseFermi, ,,dar poate cd ne revedem clupd razboi." inainte cle a pleca clela New York am mai avut o cliscufie asemdnitoare cu Pegram, fizicianul experimentator de la UniversitateaColumbia careera mai in vArstddecAt mine, avea mai multd experientdsi al cdrui sfat insemna mult perrtru mine. ii eram recunoscdtorpentru bun.ivointa cu care m-a sfatuit si emigrez in America, clar eram si pulin trist cd nu reusisem sd-l conving cle motivele mele. I se pdrea probabil pur si simplu de neinteles ca cineva sd-9idoreascdsd se intoarcd intr-o tard clesprecare era convins cd va pierde razboiul ce avea sa inceapa irr cu rand. Vasul Europa, cu care m-am intors in Germania in primele zile ale lui august 7939, era aproape pustiu, iar

226

227

Fermi aceastaPllstietate sublinia argumetrtele pril 6;1161 mine' si Pegram le folosisertiin disctrtiile cu in a clouajumdtatea lui augustne-am instalatin casa nou cumpdrati din Urfeld. ClAnd,in dirnitreatazilei de 1 septernbrier,am col'rorAtde pe cleai spre postd pentru a venit spre milre patronul hotea-mi lua coresponcletrfa, luhii Zur Post spr.rndncl: ,,$1iti,rru-i aga,cb riizboiul impotrirra Poloniei a inceputl" lar citrtl vizrt chipul meu ,,lii, tru r'5 lrcc6iitidom' inspiirnAntat, aclaugdcotrscliatclr: irr trei sdptarntilli s-a si gitat cu rdzboiul'" p-,,roi"o,rt, Chtervazile tnai tirziu anr primit utr orclin cle rnobiljzare carc, irnpotriva astepttirilor tltele,ntt tnaichema la vArr;itorii dc ntttnt€r,urltle irni fiicusem servir:irtlmilitar, pclntrll armatlnelllal armatei de la ci la crxrratrdamettlul llerlirr.r\cokr arn aflat r:ir,ltni.rreutrlictt un g-r.ipde alti fizicieni, trcbr,riasa lucrr-'zlit problcrriaintrt'brrirrfirii tehnice a energiei atonricr:.Clarl Frletiri<:hplirnise si el un orclin in perioatia urmdclu rnohilizarerasentilnattlt iar ;r:;tfr--i, s,i tte gAnclim tLrare,arn avllt r-lescoriJaLlcrlinprosibilitale-'a \/tr:ati si itrcerc ttr.)Aiili"a r;tlualte' ttoua rJiscrrl;jtn detsprt: si sir gAncluri i'r'r'tlrc,.liferitelel at.ri'l .lttp.,r it-rI'ttzttt'tlat, sii re,-'lau clialog' iutr-ttn singtr trtla:;trerlt atul.tci si rationatrteirtett.li': ,,A9aclalfaci si tu parte clitr '
228

aici, sd lucram la problerna urauiului tttcnreiipretrtrut--;ie vorba despre un proiect cu posibilitifi extrerne. Daca folosirea tehnica a energiei atomice se ail5 unclevaintr-utr rriitor indepdrtat, atunci nu poate fi ddurritor sd lle ocu'" pdm de acestproiect, pentru caine-ar da chiar si posibilitateasd conducem,relativ itr afarrapericolelor,prin toati perioada rdzboiului, fizicienii tirreri cei mai dotati pe car€l i-am fonnat in ultimii zeceani itr dclrneniul fizit:ii atornice. l)acd insd tehnica atomici hate, ca sd sputr asa, l.t rt9ii, atunci e mai i:ine sd putem avea o influerrli asttpra tlezvoltdrii ei, decats-o ldsam altclrasau la r,oiaitrtAtnplirii. Desigur c.i nu gtim cAtiinrp ptttem, ca oatnenj clestiilrta, s.Ipdstrdm in m6ir"rilenoashe o asemeneaclezvoliare.L)ar trebuie sd existe urr stadiu intermecliar mai lung in care fizicieniisi aibi cu adevirirt controlul asupra sitrraliei." intle Am replicat:,,A9acevanu ar fi posibii decAtc1ac.l serviciileclin comandament"ulpentru armanlent arlartrratei si noi s-ar cre.io reltrtiec'leitrcredet'e.l)artu stii cd tlotrt' cu ull an in urmd am fost interogat clc mai multe ori de Cestapo si imi amintescclt rttaretrepldcerec1ebccir"rlclirr straclaPrinz Altrert, utrclcpe percte era mdzg.llit cu litcrtr groase:
229

nu puteau ti privite decAt ca un fel de trecerein revist"i al fizicii. a problemei din punctul de "'edere in naturd nu pergdsegte uraniul care se cd ,,Pare-se mite inducerea unei reacfii in lant cu neutroni rapizi, a9a cd nu permite nici construireade bombe atomice.Acesta reacliein lani poate e un mare noroc. Pentru o asemene?i 235,pur cel pulin multimbosau fi folositnumai uraniul in daci este principiu posigdtit, pentru oblinereacdruia, bil.i, e nevoie de un efort tehnic imens. S-ar putea sd existe gi alte substanle asemindtoare, care sunt insd cel putin la fel de greu de obtinut. I3ombeatomice de felul dstanu vor exista agadarin perioada urmdtoare, nici la englezi sau americani, nici la noi. Dar dacd se aduce uraniul in contactcu o sub-stanldde fr6nare,caresi incetineascdintr-un irrterval cletimp scurt treutrotrii rezultati din procesul cle fisiune, adicd sa-i aducd la viteza miscdrii termice, atunci poate ci s-ar porni o reacfiein lan! caresd procluci energie intr-un mocl controlat. Este insd desigur important ca aceasti substanfi de frAnare sd nu capieze neutronii. Asaclar trebuie folosite sub:;tanlecu un coeficient foarte rnic c-leabsorbjie a neutronilor. De aceea,apa obisnuiti nu'u'a fi convenabilti.Dar poate cd apa ttrea sau cirbunele foarte pur, in formi de gratit, surrt cont enabile. in perioaclaurmdtoare,lucrurile acesteatrebuie I)e acerea, verificate experimental.Cred cd ne putem concentramai int6i, cu constiintacurata,chiar si fata de cei carene-au insircinat cu acestproiect, asupra reaclieiin lan! intr-un asen-renea cuptor de uraniu, ldsdnclproblema oblirrerii uraniului 235pe seamaaltora.Pentru ci aceast.lseparare de izotopi, chiar daci 'u'areugi,nu va da rezultate tehnice relevantedecAtdupd o perioaddindelungat5." ,,Asadar,fu crezi ci efortul tehnic cle a construi un asemenea cuptor de uraniu, dac.i poate fi con:;truit cu aclevdrat, ar fi mai mic decAtpentru bombele atomice?" ,,Astami se pare absolut sigur. Separareaa doi izotopi grei, cu mase atAt cle apropiate cum sunt uraniul 235 si uraniul 238,9i incd in cantititi de orciinul de mdrime a cel putin cAtevakilograme de uraniu 235,este o problemd

tehnic.iuriasi. La cuptorr-rlclerurarlirt poate ca nu c vort-'a decAtcle oblitrereauraniului tratural chinric Pur, a Hrafitului si a apei grele,in cantitafi c]eordinul c.ltorva tone' Efortul tehriic si inr''estilianecesari s-ar putea si fie in acestcaz mai mici cu un factor 100sau poate chiar 1000' Eu creclde aceeach atAt grupul vostru cle la lJerlin, ditr Institutul Kaiser-Wilhelm, cAt si grupul nostru de lucnr de la Leipzig trebr"riesi se lirniteze la munca cle clemarare a cuptcrrului de uraniu' $i dt:sigur va trebui sd lucr.im in str6nsd colaborare." Carl Friedrich rispunse: ,,Ce spui ttr este foarte clar pentru mirre 9i suni linistitor, mai ales cd lucrarile la cuptorul cleuraniu vor fi folositoaresi clupi rdzboi' Daci va existao tehlricdatomicd civila, atunci probabil cd-siva in cuptorul de uraniu, care va fi apoi fclloavea rlrip;inera etrergetice, sit ca eletnentgenerattlrde energieitr cetrtrtrler aserniscopuri pentru motoarelevapoarelorsau pentru o ntitoare.Lucrul in anii rizboiului va facepoateca cchipi c1eoameni tineri, cleprin-sicu tehnica atomici de la inceputurile ei, si fie formati profesiclnalpetrtru a participa la ciezvoltariletehniceulterioare. Daci vrem s.i urm.im aceast,icale,va fi important ca cle pe acunt, in negocierile cu comanclamentul Pcntru armament, si r.orbim nttmai rareori si in treacit clespre posibilitateabombelor atomice. Desigur c.i trebuie sd trvem permanent in vedere si aceast.iposibilitate, fie cloar si pentru a nu fi luati prin surprindere de rezultateieoblinute in ceralaltatab,ir5.Eu g.lsescc.i nici clin punct de veclere istoric nu este plauzibil ca rizboiul cle acum si poatd fi trangat prin inventarea bombelor atomice. Acest rizboi este in it.lt cle mare tn.isurh conclus de forle iralionale, de speranJeleutopice ale tineretului si de resentirnentele plin-e cle riutate ale unui strat al generatiei mai vechi, incAt trangareacu ajutorul bombei atomice ar clucesi mai pufn la rezolvareaproblemelor decAttransareaprin intelegerealucidd a situatiei sau prin epuizare. Dar vrelnea cledupd rdzboi ar putea fi marcatdde tehnicaatomici si de alte progrese tehnice."

230

237

,,A9adar,nici tu nu intrevezi posibilitatea ca Hitler si cAgtige rdzboiul?" l-am intrebat eu. ,,Sincervorbind, in legdturd cu asta am sentimente contradictorii.Oamenii capabili de jucleci!i politice pe care ii cunosc bine, 9i in primul rAncltatdl meu, nu cred cd Hitler poate cAgtigardzboiul. Tathl meu a fost intotdeauna de pbrere cd Hitler esteun smintit si un infractor cu care luciurile nu pot lua decAt o intorsdturd proastd. in aceastdconvingerea lui, tatdl meu nu a avut nicioclatd indoieli. Dar dacd acestaar fi tot adev.irul, atunci succesele de pAni acum ale lui Hitler nu ar fi de inteles. Urr infractor smintit nu reusesteasa ceva. liu cred din 1933 cd criticii cu experientd ai lui Hitler, liberali sau conserr"rgisc dcloc si injeleaga ceva eserrfialla el, vatori, t-',r-r gi anume motivul puterii lui sufletestiasupra oamenilor. Dar nici eu nu-l pricep, ci doar simt aceastdputere. In repetaterinduri a dovedit prin fapte cd previziunile impotriva lui erau false. Poate c.i si acum va putea face acelagilucru." Am rdspuns: ,,Nu, cel putin nu in cazul in care problema puterii se pune p.lni la capit. Pentru ca potenlialul tehnic-militar al pdrtii engleze gi americaneestc incomparabil mai mare decAtcel gennan. Cel mult ne-am putea g6ndi la posibilitateaca tabira cealaltdsb renunle la ideea de a crea un vid de putere politici in Europa Centrald, din motive politice carear viza un viitor mai indepdrtat. Dar agresivitateasistemului national-socialist,in special in problema rasiald, va bloca probabil asemeneaposibilitAti cle iegire din conflict. Eviclent cd nimeni nu stie cAtde repedese va termina rdzboiul. Poatecd subestimez capacitateade rezistenlda aparatului puterii construit de Hitler. Dar; in orice caz, in tot ce facem acum trebuie sd ne gArrdim mai ales la vremurile de dupd rdzboi." ,,Poatecd ai clreptate",spuseCarl Friedrich in celedirr urmd. ,,Seprea poate ca in problema astasi md las influentatmai mult de dorinfe decdtde realitate.Cdt de putin ii putem dori lui Hitler victoria, tot atAtcleputin ne putem dori totala lnfrAngerea tirii noastre,cu toate consecinlele

232

ei inspairnAntbtoare.Cu Hitler, evicieutci lru'u'olnputea obtine un comprornis pentru pacc. Dar oricum se va sfArgi, estesigur cd clepe acum trebuie si pregdtinr reconstruclia cle dupd rdzbot." Lucrdrile experimentale au inceput relatir.'cur6nd la Leipziggi la l3erlin.Eu participamin primul r6nd la mdsurdtorile asupra proprietifilor apei grele, pe care Ie pregdtise foarte minufios Dopel la Leipztg, clar mer6;eamsi la lJerlirrcleseoriperntrua urmdri cercetdrilede la lnstitutul Kaiser-Wilhelmclin Dahlem,la careparticipau,in trfarade Carl Frieclriclr,divergi fosti colaboratori si prieteni, in special Karl Wirtz. Pentru mine a fost o tnare clezam.igireci nu l-am putut convinge pe Hans Euler sd participe la proiectul uraniului. Motivele acesfuirefuz hebuie prezentatecet'a mai pe larg. in lunile clinaitrteainceperii ii.boi.tl.ri, cincl eu eram in America, Euler se imprietenise cu ult cloctorand al mcu. finlanclezulGrdnblom. Crotrblom era uu tdndr cu infdtisarerobustd si sdnitoasi, plin cleviati, optitnist, nutrincl credinta c.i lumea e buni 9i ci se poate infiptui binelc. Ca fiu al utrui mare industrias finlandez,a fost pclate ugor surprins la inceput sd aibd cle-afacecu un comunist convins cu carrese putea intelegeatAtclebine. Dar fiindci pentru el mult mai imporfatrteerau calittifle umane decAt parerile sau principiile, il acceptdpe Euler asa curn era, cu intreaga deschidere si franchete a tinerilor. CAucl a inceput r.izboiul, petrtru Euler a fost o grea loviturd faptrrl cd l{usia comunistd s-a aliat cu Hitler pentru a impdrti Polonia. CAteva luni mai tArziu, cAncltrupele rusegti au atacatFinlanda, Cronblom a fost si el mobilizat la regimentul lui si a trebuit si lupte pentru libertatealdrii sale. Aceste evenirnente l-au transformtrt profund pe Euler. Vorbeaputin si -sirnleamcd se indepirteazi nu uumai cle mine, ci 9i de ceilalti prieteni, cle fapt de toati lumea. Nu fusese mobilizat ptini atutrci, probabil clatorita sdndtdlii lui gubrede. Eu imi iiceam griji ch totusi asta se va intAmpla rnai clevreme sau mai tArziu, si l-atn intrebat intr-b zi daci imi perrnite sd incerc s.i-l propun LJ J

pentru a lucr;l la problema uraniului. Spre surprinderea mea, rni-a aclrrsla cunostinti ci se inrolaservoluntar itr ar.'iatie.Obsen,Anclfari inclcliali cAterarn cle tulburat cle rnotivelecarer decizialui, a inceput si-rni explicein clettrlir-r il ficusera sd ia aceasttihot.lrAre. c.i nu am f.icut asta ca sa ltrpt penfru victorie. - ,,9ti1i In primr.rirind fiindci rru creclin aceasti posibilitate, iar national-soin al doilea rirrd fiindci o victorie a Llermrrnieri fi la fel inspdim"lntdtoare de perrtru mine ca si cialistear o victoriea rusiltrrasupraIlinlanclei.Cinismul nestipAnit cu care cei puternici inctrlci toate principiile pe care le clec]araseriin fata pop'roarelorlor, numai pentru a profita cleo ocazie,r-ruimi mai lasi nici o speranta.Desigur cd nu m-am inrolat intr-o trupir uncle ar trebui sii uciri unclevretru sti-mi alli oameni. La aviafia de recurroasterre, iac serviciul militar, pot t'i intr-adevir eu impuscat, clar rru trebuie nici si ilnpusc, nici si arullc bclmbe. Din punctul ista de veclere,totui e.steagaclarin orclrne.Dar in aceasti mare cle lronsens,nici nu ;tiu la ce ar putea sen,i si lucrez aici la trplic.lil legatedc folclsireacncrgici atomice." ,,Catastrofacarese int6nrpla acurrlnu poate fi opritri de nici unul clintrenoi", aln replicateu.,,Nici cle dumneavoastr.i,r-ricide mine. I)ar dupa aceea,r'iata l,a continua, aici si in lt,rsiasi irr America, pestetot. I).ini atunci, multi oameni r,'orclisparea,seriosi9i neseriogi,nevinor,'ati si vinovati. I)ar apoi supravietrritoriivor trelrui sa incercc si construiascrio lume mai Lrutrti.Nici acealune tru va fi ciin cale-afar.iderburri si va trebui sir recunoastermci rdzboiul nu a rezolvat aproapenici o problemd. Totugi, anumite gregelivor putea fr evitatesi anumite lucruri se r,'orputea facemai bine. De ce si nu participati la asta?" ,,Nu fac un reprc)sniminui careisi asumi o asemenea datorie. Cine a fost dispus si inainte s.i se adaptezela nedreptdtileexistentesi a preferatpasii mici si clificiliunei mari revolutii, acelaisi va veclearesemnareaconfirmatd si va face clupd r.izboi din nou pasi mici si c'lificili,care poate cti pe terrmenluns aclucmai multe imbruratdtiri clec6t 10t

L,)+

oricerevolufie.Darpentru mine lucnrrile aratdaltferl . Err chiar sperasem c.i ideea comunisti va putea irrnoi rJin temelii convietuireaintre oameni. I)e aceeanici rru vreJu ca acum sd am o situalie mai usoari decit nevitrovalii cei multi care sunt sacrificati pe fronturi, in l)olonia, in Finlanda sau in altd parte. Aici, la I,eipzig,r'icl ca unii carepoarrtdinsigna partic1rrluinational-sociaIist,deci carc' sunt mai rdspunzitori pentru r.izboi ciec.ltal1ii,s-au scutit de serviciul militar. AcestgAnd irni e absolut insuportabil si incerc, cel putin itr ceeace ma privegte,si r.lrnAn fidcl sperantelor meler.Cine vrea sd transforrne lumeraintr-un cuptor cletopit, acelatrebuie si fie si clisprrssi se arurrcc in cuptor. Acerstlucru trebuiersi-l intelegerti." ,,Desigur,aici v.i inleleg fo.rrtebine. Dar ca si r.iminenr la imaginea cuptorului: nu trebuic srl sperr;imci rnaterii,r topiti, cAndse va soliclificaclin norr,r'a lua exactfrlrmelc pe care ni le-am dorit, pentru ci fortele care intern,inin mod esentialin procesulsolidificirii provin c]irrdorintele tttturor clarnenilrtr,nu numai clin t.lorirrtelr:rroastrc." ,,Daci as rnai nutri asr:meneaspcrante,probabil cir si eu as trcti
235

deasupra Cretei si a Mdrii Egee.Scrisoareaavea un ton de'"'oiogielibera in carenu mai gdseaitrecutul sau 'u'iitorul, ci doar prezentul: ,,Dupd paisprezecezile am uitat aproape complet tot ce e dincr:iode acestsud europeanmagnific. Nici mdcar nu mai gtirn ce zi a sdptdrnAniieste.Locuim in cAtevavile din goiful Eleusis si i6nd nu suntem de serviciu clucem o viatb minunatd la soaresi in valurile albastre.Ne-am cumpdrat o barcd cu vele si ne place mult sa mergem in expedilii din care aducem carne si portocale.Vrem sd rdmAnem aici pentru totdeauna. Nu at,em la dispozilie dec6tputin timp pentru a visa printre vechile coloanede marmurd, clar aici, la poalele munlilor 9i lAngd !drm, aproape cd nu e nici o deosebireintre trecut 9i prezent." C6ndindu-md la schimbdrilepetrecutecu Hans Euler, amintirile mi-au zburatinapoi la discutia avutd cu Niels la Oresund si mi-a 'n'enitiri minte strofa din pclezia lui Schiller pe care mi-o recitaseatunci Niels: DasLaberrsAtrgstarr, er uirft siezueg, Hnt uicht nrchrnLfiit'chtt'tt,ztLsorvclt, Er reitetdt:trrSchicksnluttgcgetrkeck, Tri.f.ft'shauterticltt, trifft es doclt ntorgert, LItrdtrifft (,stttor{etr,so /rlsscftntsheut, Nochschliit'fantlieNe igt'dt'r kbstlichurZcit.l CAtevasdptdmAnimai tArziu a izbucnit rizboiul cu Ilusia. Din piimul zbor de recunoasterepeste Marea cle Azov a",ionul lui Euler nu s-a mai intors. De atunci nu s-a gasit rrici o urmd, nici a avionului, nici a echipajului. $i prietenul lui Euler, Cronblom, a cdzut pe cAmpul de lupt"i cAtevaluni mai tArziu.

r , , E l las-acr.rma ' vie tii s paim e, / Nu c unoas t e r r ic i t ea m a , n i c i grija,/ Goneste cilare, m6ndru s.l dea piept cu soarta./ Azi inci nu, ciar m.iine-o va-rrt6lni./ De va fi m6ine, d5-ne timp actrm/ Si sorbim, lacomi, clipa ce-a ramas." (N. f.)

236

15

DRUMUL CATNUNOUL IXCEPUT (1e41-1e45)

Spre sf6rsitul anului '1941,bazele teoriei fizice pentru folosireatehnicd a energiei atomice erau in cea mai mare parte ldmurite pentru noi, cei din ,,grupul uraniului". Stiam cd se poate construi un reactor c'linurilniu natural si ap.i grea, reactor ce putea procluce ernergie,si ch intr-un astfel cle reactor trebuie sd apara un produs din lanful uraniului 239 care,ca si urarriul235, ar putea fi folosit ca materie explozibilSpentru bombe atomice.La inceput, adicaspre sfArgitulanului 1939,presupusesem,din ratir.rni teoretice, ci poate fi folosit ca rnaterial de frinare si cdrbuneprrr in loc de apa grea. Dar clir"r cauzaunei mtlsurdtori a proprietdlilor cieabsorbtieale c.irbunelui cares-a clovedit eronatd,mdsur.ltoarece fuseseefectuatdintr-un alt institut, foarte reputat, si pe care cle acet:anoi rr-trm mai verificat-o, acest drum a fost curdncl abandonat. Pentru oblinerea uraniului 235 nu cunogteampe atunci nici o metodd caresd fi dus, cu posibrlitdtiletehnicedin Germaniasi cu mijloaceledisponibilein conditii clerizboi, la cantitS!i notabile. lntrucdt si materia explozibil.l ciin reactoareputea fi obtinutd in mocl evident numai dur:6 funclionarea timp cleani de zile a unor reactoareuriaie, ne era clar cd pentru constructia bombelor atomice era necesardo cheituialatehnicduriasi. IlezumAnd,putem spune: pe vremea aceeagtiarn cd in principiu se pot construi bombe atomicesi cunosteamsi o metocldrealizabili, dar am estimat cd efortul tehnic necesarestefoarte mare, mai mare dec6ts-a dovedit ulterior a fi. Asa incdt eram ./_5 /

in situatia fericitii cle a putea prezentasituatracu toati sincerrtatea,-stiind irr acelasi timp cu certitudine ci in Llcrmanianu se va da orclinul pelrtru a fi incercati in mod -seriosconstrucfia unei bornbe atomice, fiindcti o asemeneacheltuiali tehnicdpentru un scop atAtde inclepdriat inlr-un'r'iitor nesigur era practicinacceptabildpentru u cerea german t'r. c-oncl Cu toate aceste;ravean'rsentimentulcd pariicipam la o evolutierstiintifico-tehnicafoarte periculoasai,si in speKarl Wirlz, Jensensi cial Carl Friedrich von Werizsricker, Houterrnans €rraucei cu care mA sf;tuiam urreori,incerc.incl si rhspunclem la intrebarea dacd este permis si actioniimasacum ne propuseserdm.Imi aduc aminte de o cliscutieavuti cu Carl Fnecirichin camera mea de la lnstitr"rtr-rl Kaiser-Wilhelmdin Dahlem, ciup.i ce Jensen tocmai plecase. Carl Friec-lrichpoatersa fi inceput cu urmitoaren formulare a intrebirilor: nu cee,.ce privesterbombele atclmice,cleocamclatd ,,ir-', am ajuns irr zona cu aclevdratpericuloasd,pentru cd efortul tehnic pare rnult prea mare. I)ar lucrurile s-ar putea schimba cu trecereatimpului. Asaclar,estebirre ca noi sd lucrim aici in continuare?Si ce vor face colegii nogtri in Arnerica? Se vor apuca si construiasci din rdsputeri bomba atornici?" Am incercat sd imi inchipui ci mi aflu in situatia lor: ,,Situatiapsihologicaa fizicienilordin America,in special a celor emigrati din Cermania,esteclesigurcomplet cliierit.ide a noastrd.Acolo, ei sunt f.iri incloiali convinsi ca lrrptd pentru cauzacerabuni, impotriva celei rele, iar in special emigrantii se vor simti obligali, tocmai fiinclci au fost primiti cu ospitalitatein America, sd-9ifoloseascd toateforlele pentru cauzaAmericii. Dar estebomba atornic5,L-rombd care poate r-rcidecu cl singuri lovituri sute clemii clecivili, o armi ca oricare alta?Itste oare permis sd fie folositd si in cazui ei vechea clar problematica regulti: ..Perntrucauza bunti este permis si se lupte cu toaternijloacele,pentru cauzareanu,'? Esteagaclarpermi:

238

s.i fic constmite bombe atclmicepentnr cauza cea Lrutri, iar pentru cearea nrr?Si tlac.ihotir6m sa acceptamacest mocl clea privi lucrurile, mod carein cursul isitrrit,iomenirii s-a impus clin pdcateltr repetatetrincluri, cine clecide care e cauza bund si carc e cca rcir? llr cazul rle fat;i este clesfulcleusor clevdzut: cauzalrri Hitler si a nationtrl-socialistilor este rea. Dar esiercaLlz(tamerica116 buni clin toatepunctelede Nu estevalabili si arciafirma"'edere? tia ci putem rccunoaste daca o cauzi esterbuna saLlrea abia analizAnclalegerearnijloacelor?Desigul aprL)ape (n.ice bhtalietreblriedrrsasi cu mijktuce rele,dar-oare nu existti totusi o diferenti clegracl,careaciuceargumentepentrtr anunritc mijloace,iar pentru altelenu? ln secrllultrccut s-a irrcercatprin convcntii IintitareafcllosiriimijIotrcelor rerle.Dar acestelimite rru sunt respectatein actualul rdzboi, clup.i cAt se pare, rrici cleI litlcr, nici eleaclversarii lui. Cu toate acestca,as presupune ci nici fizicierriiclitr America nu se vor strdclui clin cale-aft'rr.isi proclrrci bombe atomice. E'u'iclent insti, ar puteit fi imbolcliti si rle tt'atnaca o vorn frrcerrr-1i ." Carl }irierlrichrdspurrse:,,Ar li bine clacaai putea vorbi clespretoate acesteacu Niels la Copenhaga.Ar insemna foarte rnult pentru mine tlac.l,ciepilcla, Niels ar fi clerparerc ci ceeacc ftrcem noi aici este gresit, c.i ar fi mai binc si renuntim la lucrul asupra uraniului." ln toanrnaanului l9Jl, cAnclcredearnci avcam r_lerja o inragirresuficient cleclara plivincl posilrilcle ciezvoltiri tehnice,am hotdrAtca,la invitatitrAmbasaclciClermaniei clitrCoFrenhaga, sa tin acolo o conferinti stiintificti.[)e fapt, voiam sa folosescprilejul pentru a vorbi crr Niels clespreproblema urarriului. Cdl.itoria a avut loc, clac;iirni aduc bine aminte, ir octombrie 1941.l-am f;icut trsadar o vizita lui Niel-sirr locuinta lui cie1aCarlsberg,clarnu an-r aborclatlema pericukrasi clecAtinh-o plirnbarepe careirnr f.icut-oimpreund searain apropiereacaseilui. intruc6t trebuia sd ma tem ch Niels era urmdrit cle autorititile germane,am rrorbit cu cca mai mare pruclenti, perrtru

239

ca mai tirziu sd nu pot fi acuzatcd am fdcut o anullit.i afirmalie precisi. Am incercatsd-i sugerezlui Niels cb in principiu se pot construi bombe atomice,cd per-rtruasta estenevoie de o imensd cheltuiaiStehnicdsi cd,in calitate clefizicieni, trebuie s.i ne intrebim desigur dacd estepermis si lucrdm la o asemeneaproblemd. Din picate, dupi primele mele afirmafii vagi ciespreposibilitatea cleprirrcipiu cle a cclnstruibclmbe atomice, Nierlsa fost atAt cle bilre partea cea inspdirnAntat,jncAt nu a nttri rerceptiotrat nrai important.l pentru mine clin tclati inforrnafia,si anume enorma cheltuial.itehnici necesard.Mie mi se pdreaextrenr de important cd situafia de fapt d.idea fizicienilor,intr-cr dacd si itrcerce anumitir m.isuri, posibilitateasi cleciclir nu. Petrtnt ca iizicienii atomice sau de bonrbe construclia fata clin tirile irr conducerilor arp;urnenta prrrteaupe clrept mai nrt puteau lor ci in cursul r.izboiului bombeleatomice ii lrrateirr calcul sau cd, dirnpotrivi, cu eforturi extreme puteraufi luate in calcul inci in timpul rirzboiultri.Ambele pdreri puteau fi suslinute cu congtiinta impicata si, intr-a,,lcvbr, clesfisurareaulterioariia rdzboiului a ardtat micar in America"unde conditiileexterioareerart c.i nici incomparabil mai favorabile pentru aceast.iitrcercareclecat irr (lerrnania, bombele ettornicenll iltt fost gata itrainte tle incheierearizboiului cu Cerntatria. in-spiimAntatcleposibilitatear-leprincipiu a construirii icleilesrrgerate, bombei atonice, Niels ntr ;r rnai rerce:plior"rat si poate ci si incligrlarea lui indrepthtitd provocati cle: ocupareatarii salerclec.itrertmpele gerlnane il impiedica sd rnai ia in calcul o itrtelegereiutre fizicieni dincolo cle hotarelertdrilor lor. Pentru mine a fost foarte dureros si constatcAt cleacl6trc.iera izolareaitr carene adusesepolitica tirii noastre pe noi, gennanii, gi sti recunosccd realitatea rizboiului putea intrerupe, fie doar 9i perrtru un timp, n:latii umane vechi de mai multe decenii.Nici cliscufia ulterioar.iclintreNiels si Jensenn-a avut un rezultatmai bun. ir-rciuclaacesfuiinsuccesal misiunii mele la Cclperrhaga, pozitia noaskd, a mermbrilor ,,grupului uraniului" din

i Aclolf Friedrich (1903,1995),biochimist Johann Br"rtenandt german,cel ebnrpentnr studi i l esal epri vind hor r noniisr : r ir . r iiiir 1939a prirnit PremitrlNobel pentnr chimie. (N. f.)

240

241

Cermania, era in fond destul clesimplS.Conducereatdrii decisese(in iunie 7942)ca lucrul la proiectul unui reactor sd fie continuat numai intr-un caclru restrAns.Nu a fost clrclonatdo incercare cle construire a bombei atclmice. Fizicienii nu aveau nici un motiv sd cear.io revizuire a acestorclecizii.Astfel,munca la proiectuluraniului a devenit, in timpul care a urmat, o pregdtire pentru tehnica atomici pe timp de pace,pentru vremea de clupi incheierea rizboiului, iar in aceast.icalitate a dat roade folositoare,in ciuc-lapustiirilor din ultimii ani clerdzboi. Poate c.i nu e tl intAmplare faptul cd prima centrali atomicd expclrtatdde o firmi germand in strtiindtate,gi anume in Argentina, are un reactorcompus din uraniu natural si api gea, agaculn il plinuiserdm noi in timpul rnizboiului. Cinclurile noastre s: irrdreptar.ragaclarctitre noul inceput de dupi r.izboi.In legiturd cu zrceasta mi-a rimas declsebitcler.ie in rnemorie o discutie carem-a acluspentru prima oard intr-o relafie rnai strAnsdcu Aclolf Lluterrandtl,carepe vremea acerea lucra ca biochimist la unul dirrtreinstituteleKaiser-Wilhelmclela Dahlem. Luaser.im parte irnprcunti la niste colocvii ce aveau loc regulat pe atunci la Dahlem pe problemc la granittr dintrerbiologie si fizica atomicS,dar un clialogmai strdnsa avut loc intre noi abia irr noaptea de 1 tnartie 1943,cAncl- clupd un atac aerian - a trebuit si mer5;empe jos impreunb clin centrul llerlinului pAni la Dahlern. I)articipaserim amAndoi la o gedintd a Academiei pentru Aviatie, care se tinuse in cl5direa Mitristerului Avia!ici l6ngd piata Potsdam.Scharclintinuse o prelegere clespreefectelefiziologice ale bombelor moclernesi subliniase faptul cd decesulprin embcllie,carepoate surveni in cazul exploziilor puternice la clistanfdmici prin cregterea bruscd a presiunii aerului este relativ blAncl si

rleclure-ros. C.itre sfdrsitul seclinteise clirclusealatrtna9i ne-am letras cu tolii in acldpostularrtiaeriatral minislerului care,previrzutcu ptriuri gi sacicu paie, era chiar confortabil. Am cunoscut pentru prima datd un trtac aerian cu adevarat clur. CAtevabombe tru atins claclirea ministerului, am auzit ctun se prabuseaupere! si tat'ane, iar un iimp nu am gtiut claci se mai putea trerceprin culoarul care ieg;raclipclstulin carene af'lamdc lumea se intrerupsese imediai tlupa irrexterioara. Ih"rrninatr-rl ceputr"rlbombarclaurentului,iar inc.ipercaerralumitratti doar cle o lampir de buzunar slabi. La un tnoment sproraclic clat cloi agenti sanitari au aclu-so ferneiecare getnea si .r primit primul ajutor. Dacd la irrccput se rnai vorl',eagi chiar se mai rAcleaclin cAndlu cind, pe misurii ce bombele cleveneaumai clesesi se aprrlpiau mai mult, s-a asternut tiicereagi atmosfera a clevenit clin ce itr cc rnai apdsitoare.Dupa cloudexplozii foarte puternice, al ciror suflu s-a sirntit cu toati intetrsitateain pivnila troastrti, se auzi deoclatilclintr-un colt vocealui Otto .Flahn:,,Dr)mnul Scharclin,rnigelul,nu mai creclenici el iIr propria lui tcorie." Iar astfelmoralrtl celor prezenfi a fost itt oarecartr m.lsur.i restabilit. Dupi sf6rsitulbombarclamentuluiam reusit saine croirn clrum spre iesire printr-un mornlan i1ebuctiti cle tretur si bare cle metal incloite.Acolo am at,ut parte cle o privelistecunrplitir.I'iataclirrfafa ministerului era luminati irr rogu de flacarilecarecuprinseser.iin trratdlSrgimealor acoperisurile si etajele supericlareale cliclirilor clin jur. pAn.ila parter, iar pe strizi In unele locuri focul ajur-rsese se vecleaubdlti arzArrcl,provocate probabil clecanistrt:le cu fosfor aruncatedin avioane.Piata fremdtade oameni care fugeau spre caselelor, clarera eviderrtcd ntt exisla nici un mijloc de locomotie caresi poati prelua transportul citre suburbii. IJutenar-rdt 9i cu mine arn gdsit clrumul prin culoarcle pe jumdtate blocate spre exterior 9i am hotirdt sa parcurgem pe jos imprreuni, cdt clernult posibil, drumul

cdtre locuintele noastre din F'ichternberg si L)ahlem. L,a inceput nai sperasenr c.i bombardarnentul atinsese numai centrul .ra.s,lui si ldsasei'tacte cartierelecle'ile in carelocuiam. Dar; c.1tvedeai cu ochii, cle-alungul sh.dzri l)otsdarn, kilometri i.tregi, ghirla.cle clerfldcdri sc i.dltau de o parte si de alta a strizii. i'u.ere locuri se vedeau si extinctoarein actiune,dar eforturile lor pdreau mai ciergrabiabsurdesi ridicole. Chiar si intr-un ritm cle mers rapicl, trebuia si soco_ tim ci clnrmul cle la piata PotsclampAni Ia Dahlem rre va lrra o ori -sijumitate sau doui, asa cd am avut o dis_ cufie de-siulc1elu^gd. Nu ciespresihratiar.izboiului,pentru ci acearsta era prea eviclenti ca sd mri fie ner.oic.Jc ctrmetrtarii,ci despresperantelesi pla'urile pentru vremea de dupi rdzboi. IJutenancltrni-a pus intrebarea: ,,Ce pirere aveti tlespr" ,.r,-,r"1"c.r in Cermania cle dupti razl-roisi se mai poati face stiinta? N4ultei'stitrrte vor fi clishuse,rnulti oamenide stiirrtdti.errisi r.alorosivor fi cizut in rizboi, iar nevoile generalevor faceca pentru tot mai rnulti oameni alte probleme sd fie rnai urgente decAt sprijinirea stiintei. I)e clc altd parte, reconstruclia cercetirii stiinfificein cermania estetotusi r-rnadirrtrecele mai importarnter prcmise pentru o stabilizarecle ciurati a relatiilor economicede la ncli si perrtru o i'tegrare rezonabilSirr cornunitateaeuropeand.,, Am r.ispuns: ,,Eu cred ci putem spera ci germanii isi vor aminti reconstructiade dupd primul Itdzloi Mo.clial, la care c..lucrtrrea di.tre stiinld si teh.ic.i, mai ales i. industria chimicd si in cea.ptic6, a aclusco'tributiile cele mai importante. Conationalii nostri vor inlelege asacjar repedeca fdr.i o cercetarestiirrtifici incununat.i de succes nu se mai poate participa la viafa moclerntisi poate cd vor recunoagte,in special in legdturd cu fizica itomici, faptul ci neglijareacercetirii funclamentalein actualul sistem national-socialista corrtribuitsi ea la catastrofd, sau cel putin a fost un simptom al ei.

., l.) LAL

1ta

/-+J

I)ar tre:brtiersii rccunosc--ci ;rcestmocl c.'lca intelege ]ucrurik r l rl t i n ri ajunge. I { ac l a c i n a ra u l u i s e a f-l i rc l e s i g ur n-rai arl6nc. Ct:ea ce vet,leln aici in fata noastli'l estelcloar sfiir s it u l rre ce s ar rai ac elui m i t a l a mu rg u l u i z e i l o r, a i tcei t:r filozo fi i a lui " t ot ul s irrt tri tn i c ,) c i i re i a i -a c i z u t nl erel i prad;i poporul gorn-Iar.. C'recljnta ltrtr'-rttr colrclucitt,l, i nt r-u rr r:rou s i c liher . r t o r c ;rre r.l rtc ep o p o ru l g c rma tr pri r, L rt lri co l esi s uf c r int e i: it r e o l u tn c trra i l ru n d i n c a re s;i fi trr r:libera1j ilc rtrice prcsiuni cxttrioat'e :;a11car€t,clacit cl*:r tirrlrl ne er1:otrivtric, p,isestr-'hotiirAtciltre amurgtrl inhegr Irrnri "** aceasta cr"edinti irrspii irnitr ti torrrt,:9i pi'etentia d r a bso l u t l t:gat i de c a r t ri s trtrg to tr-rltl i rr te mc l i i . l rl c i l .rl ,' ' c r rit:scre a l it at ea pr it t ir - o i l rrz i r' lg i g a n ti c i s i fa c i rn p i t si bi l ;, o r icr: i n l cl eger c c u it opo a rc l i ' i trtre c a re 9 i c i t c a re ttr:bui ' sl tri i i n r. Ir. t rt r s f or t nt r lo i l t' ;tc e te 'i.trri rc b a rc l ' ri rrl ri tl c gr' ;rtr, i t r l'e l u l u rm iit , . r r : o oar e | o :;i l -.i l c ,r a tu trc i c i i td i l trzi a r' . si l'iira milii, preoclrpitriir fi rJistnrsii ric reaiit;rtc, fir;i ri-'sf" stiirrtific;: si reprezilte pe'n1ru troi rttt t-lrr.ttni:are:sli rlrtr,r la o j u cl e c. r r c nt it i lt t c ir . la :i in ta i c ri ti r:i :ii r l tl rn i i s i a trroz-i ti r troirslt.tlirr r:a? N'Iil 5;iitrdcsc asadirr ltriti cr.irilrtl ia latrri; la t:cJttc?tl'r,',' pcrlago,gir:ii a stiintci decit la cLra€rcol-tt)n-lic;i, a g te p ta ci t: l ,' i t p rtte tn p u .a re c r it ic c r i n sp i ri trrl r ; inc lilii itrtr-atltlr-;i: se pot ca. l)r:sigur c;i nitrniirttl oanrernilor care ()cu p a a ctiv ele s t iit r t i t r tt e s te frre i ) n r;)f(1 .L )a r re p rezel -r tantii stiintei att ar,ttt inlotdt:itutra parte in (,lerrnania d,' () nrare rectltrcrastertr,t,'i t'tlt fost ascttlt;lti, iar morlttl lr-'r c le a g i i n cl i ar Lr ut ea inf l rte rn ta c e rc u ri rn rtl t n ra i l a rgi ." l Ju te n a nc lt c or r f ir nr i :,,Ed u c a re a i n s p i ri tu i g A ntl i l ' i r r at io n a i c es t e c les igur L l Il a s p e c t d e c i s i r' , i a r u tta cl i ntrr daiclriile noastre cele:tniri importante dupir rlzbcli va f I s i cre d m m ai m ult s pat i u p e trtru a c e s t tn o d d e r a gtl nrJi in fo n tl , a r " t r ebui c a c les ti s u ra re a tc l e p A trd a c u m a ri zbtr , iului si fi deschis ochii ctarnct'iilorcle la Iroi pentru a velcl.,; renlita tca: creditrta itr conclu c;itor tttt itrl ocu i cste tnir tcri i lr prirne si nu prtate cre;t in niocl magit- o {lezt'olt.rre stiin tifica si tehnici. O privire arutrcatii asuPra globului ptirri;iri t esc, a srrp r a ier it or iilr t r u ri a s e d e ti n trte ti c Sta te l e i " .l l ri tt'

24,+

j Anglia si Itusia, iar pe cle altaiparte ersirpral.iririlrrlrr rninusculin carese afl5 poponrl gcrman pe aceastiiLrlanetti, o asenrerleaprivirc trebuia sa fi fost cleajuns pentnr a nu ne aventurain incercarealntreprinsh acum. l)al nc l'ine greu si gindim logic si lucid. Dcsigur ca nrr nerlipst:sc oamenii irrteligenti, d.rr ca popor aveln tendint.r sii rrr' pierdem in vise, si prefuim falitezia rnar rrrult cJci-at intelectul si si considerirn sentitnentelenrai prufunrle va fi in rnocl urgent nc-cesar.J decAtgAnclurilc.[fe ac€]ea g.lndirea stiintifici sa capete rnai mult respect,iar in situatjargrea clc clr-rpa rizboi acestlucnr ar trebrri :;i si f it: posibil." Mergeam in continuare printre case in flticiili tie-a lungul str;lzii l)otsclarn:;i apoi mai cleparter pe strarlaI}lincipala,pr: straclaIlinuiui si pe straclaCastelului.Ileseori trebuiasi ocolim Lrirne carc alileau, resturi ale acoperisurilor cale se prlbrrsiserri pe stradi. Se irrtimpla ta dlr.unul si fie barartdiir cauza pericoiului cle explozie. Apoi am iniArziat cinr-lpantoful rnerrrclrepta incerputsi ard5, pentm c.i clin neatentie cilcasern intr-o balti cler fosfor.Din fericire,in imecliataapropierc se gdsca o bi'iltoacti ctt apd, in cilre am putut si-i sting. An incercat s.l continui disculia: ,,Noi, gerrnanii, sirntilrrrle:seorilog;ica9i faprteieclatr:in caclrullegilor naturii -- iar ce avem acum in fata noastri surrt fapte - ca p'-'trn lr'l rlt'Corsrl,i(l pt' O ttp.rs,rrc, c.rrciirl'lL'sulrUtrcln fbra tragcre e1cininrai.Pirerea noastrd este cd nu exist;i libertatc clecAtacolo unclc puten iegi clirracestcorsct, a;adar in impira!i;r lanteziei,in vise, in betia inrlrritisrlrii unei uiopii. Acolo speriirnsti infiiptuirl irr si6rsit absolutui pc careil brinuim si carenerclucentereuspre renlizari clintrecelernai irrirltc,de prilclii irr arte:.IJar nu ne gAnilirn ci a ftrfaptui insearnndtocrniii szite supui presiunii iegititilor. Caci real esterrurmai acellucru carc produce efecte in realitate, iar oilce efect se ltazeazl pe cclnexiunet.r legir:,i a fapte)rrrsau a ginclurilor.

245

Dar clriar dacti ludm in consitlerare{rceasticnrioasa inclirr.rtie.l nL).rstr.1, a germanilor, pentru vis si r-r-risticir, tot nu irni esteclar clece multi dintre ctlnationaliinogtri gdsescatAt de clezamdgitoaresi cloaraparent lucicl.ig.inclireastiintifica.Nu e deloc adevirat ci in stiinti conte;rzii numai p;inclirealogicd 9rintelegerrea 9i aplicareaunor legi imuabile aie naturii. De fapt, ir-rstiintd si in speciaiin stiintcrlcnaturii, un rol importarrtil joacd fantezia.Chiiir clacdpentru obtinereafapteior estenevoie de muiti muncri experirnental.ilucidi gi meticuloasi, reusitain orclonareir tuturor faptelor are loc prin patrunclereain interiorui fenomenelor m ai clegrabd simf i ncln -le clec6t g.lrrclinclu J e I)oatecii irr acestpunct lroi, germanii, avenl o clatonecleosebiti tocrnaipentru cd absoiutul exerciti asupra noastr;i o asenleneitstranie fascinatic.ilr lume.r iarg- moclul de gAnclirepragmatic este foarte rispAnclitsi siinr clin prezeirt si clin istorie - rnl trebuie clecit sd ne gArrclimla imperiile egiptc;ur,ronlan si anglo-saxolr- cdt succes poate avea acerst mod rle a g.ineliin tehnicd,in economitr si irr politici. Cu ttrate acesteainsi, in gtiintti si in art;r. la nivelul principiilor, a;ia clrm o cunoasreni gArrclirera in forrnasa ceamai cleshvArsiticlin Crecia anticli,a fosi incr"rnunatide si mai mult succes.Dac.iin (,errnaniaarr fost createoperc stiintifice si artisticecare au schimbat lumea - s.i tre gAndim cle pilclri la Hegel si \4arx, la Planck si Einsteirr,sau in muzic.i la Lleethove,:rr si SchtrLrert-, lucrul a fost posibil numai prin aceastirelatiecLr absolutul,pnn gAnclireala r-rivelulprincipiilorpAn;ila ultitneleconsecinte.Asadar,numai acolouncle tenclintacitrt-, absolut se supune constrSngeriifonnei (in stiintd - gAnclirii logice lucicle,iar in muzicd - regulilor arrnonieisi contr;rpunctului),nurnai acolo,numai in aceast.itensiune extrermi, acestmocl cie a gAndi isi poate desfd"suraforfa adevdrati. De ir-rclatd ce distruge forma, drr.rmul clucelar haos, asa cum il veclenraici, in fata noastri. $i nu sunt clrspussi glorific acest iraos folosind concepte precull ,,altnurgulzeilor,,siru,.sfiirsituliumii>."

246

Intre timp, pantoful meu drept incepusesd arcl6clin nou si a fost rrevoie cle cerraefort nu numai pentm a-l stinge, ci -sipentnr a itrdepiirta complet fosiorul. Butenancltcoment.i: ,,Ar fi totusi bine s.i nerocupim cle faptele ce ne sunt clatenemijlocit.Tiebuiesd sperhrnc.i in Cermania de clupir razboi vor existasi politicieni care,printr-o fantezieactionAnrl in limitele faptelor c1ate,saicreezeclin nou crxrclitii clerviati tn.icarparlial suportabilepentru poporul german. Irr ce priveste stiinta, as creclemai clegrabdcd Societatea Kaiser-lVillrelmreprezinti o baza cleponrire relativ Lrunii pentnr reconstructia cercetirii in Clermania.UniversitatiIe s-au putut sustrage inf-luentelorpolitice mult mai sreu decit SocictateaKaiser-Wilhelrn. Ele vor trebui a-saclar si facafati unor clificultatimai rnari. Desi aceastiSocietate a trebuit, prin forta imprejurdrilor rizboiului si a participdrii la proiecte cle inarmare, s.i facii anumite compromisuri, totu-sin"rultidir-rtrecei careactiveazriir-rcadnrl ei au relatii corclialecu sa'u,antii din str.iinitate,carepretuiesccrlm se cnvine importanta gAncliriiIucic'lesi critice, atit in Cermania,cat si in ltirile lor, si carer.or fi clispusi si ne sprijine din toate puterile." ,,ln stiinta clurnnearroastrivedeti puncte de pomire pentru o cooperareinternatjonaldpasnicaclup6 rdzboi?" ,,Fdri indoiald va exista o tehnici atomicii prasnici", am rispuns ell, ,,sianunle fblosiretrenergieiatorniceprin procesulcle fisiutrea urerniului,clescoperitcleOtto I lahn. Ir-rtrucdt putem speracd in acestrizboi o aplicafiepractic6 militard nu va mai juca vreun rol, din cauzacheltuielilor tehnice imense necesarepentru asa ce\/a,putem stl ne imagirrdm fdra probleme si o cooperareinternationald. I'asul decisiv cdtre aceastdtehnic.i atomicd a fost f.icut prin descoperirealui Hahn, iar fizicienii atomisti au colrlucrat in fond intotdeauna prietenestedincolo clegranitele tdrilor lor." 1 t'7

La/

,,Da, sigur, va trebui s.1-vedemcum \/or ardta lucrurile drrpi sfArsitul rdzboiului. In orice caz trebuie sh fim strAns uniti, noi cei de la SocietateaKaiser-Wilhelm." Cu aceastane-am despartit, deoarece llutenandt se irrdrepta cdtre Dahlem, iar eu cdtreFichtenberg,unde locuiam pentru un timp la pdrintii lui Elisabeth. De putin.i vreme ii adusesemla Berlin pe cei cloi copii mai mari tri mei, ca sd-l felicite pe bunicul lor de ziua lui de nastere, c6terrazile mai l6rziu, asa incAt acum eram ingrijorat nestiind ce se intAmplase cu ei si cu bunicii lor in timpul atacului aerian. Sperrantamea ca tndcar Fichtenberg sd fi scdpat de distrugere ntl s-a acler.erit.De departe am vdzut ci in casa vecind focul cuprinsese aproape totul, si chiar clin acoperisulcaseinoastresevedeau iesind f1dcari. Alerg.lncl in dreptul caseivecinilor, am auzit strigite de ajutor. Dar trebuia sd vicl mai intAi ce s-a int.lmplat cu copiii mei 9i cu bunicii lor. Casanoastr.ifusesegrav afectati, ugile si obloanele fuseserdclistrusec1esuflul exploziilor, iar spre marea mea surprinclerearn gisit si casasi pivnila in careera adhpostulantiaeriangoale.Abia in pocl am g.isit-ope curajoasamam.i a soliei mele care,purtAnd o casci pentru a se proteja c1ecdrdmizile ce c.icleau,se iupta cu fldcdrile.De la ea am aflat cd copiii fuseserdclugi in casa relativ siguri a unoru'ecini, clincolo cle Crddina l3otanicd,9i cd dormeau acolo linigtili, sub protectiabunicului 9i a proprietarilor,ministrul Schmidt-Ottsi solia lui. La noi acas.i,stingerea incendiului era in cea mai lnare parte incheiati, 9i a fost suficient sd scot cAliva cdpriori din acoperis pentru a fi aproape sigur ci focul nu se va mai intincle. Abia acum m-am inclreptat spre casavecini, de under veneau strigdtelede ajutor.Acoperigulse prabusisein cea erau rdsp6nditeprin grimai mare parte, p;rinzilearz.Ancl din.i, ingreun6nd accesul.Intregul etaj era in fldcdri. La parter am intAlrrit-o pe tAnara femeie care strigasedup.i ajutor 9i mi-a spus ca bbtrAnul ei tatd se mai afla sus, itr pod, incercAndclin risputeri sd se apere cle fl. chrile carer

248

se apropiau, inconjur6ndu-l clin toate pirlile, cu ajutorul unei g.ilefi pe care o umplea mereu cu ap.i clela un robirret care mai functiona. Casa scdr^ilorera itrsd clejacomplet arsd si nu mai gtia curn ar putea fi salvat. Din fericire, imbrbcasemin lrrul costumului un trening vechi potrivit pentru asemeneaimprejurdri, a9aincAt m.i puteam rnisca in voie. Cdldrdnciu-lnd,arn ajuns lir inallimea podului si am vdzut, in spateleulei perdele ciefoc, un birbat bdh6n cu parul alb care se apdra de f'liciri intr-un cerc din ce in ce mai mic, turn6nd aproape in stare de inconstienti api in jurul lui. Dupd un salt prin pereteleclefoc am ajuns in fata lui. O clipi a rimas perplex vazArrcl ci aparecomplet pe neagteptateun necunoscutirrnegrit clefuningine, dar a luat imediat pozitia de clrepti,a plrs gdleatala cr parte, s-a aplecatpoliticctsgi a spus: ,,Numele meu este von Enslin. Este foarte c'lrigut clin partea dumneavoastrh ci ne ajutali." Iata clin nctu rrechcai)rusie: clisciplirri, orclinesi cuvinte pu!ine, asa curn o aclmirasemeu intotcleauna.I)entru o clipi mi-a trecut prin minte cli-scutia avut.l cu Niels la stranclul de la ()resunclsi in care Nieis ii comparasepe prusaci cu vikingii; a urrnat acel raport Iaconic al urrui ofiter prusac IuptAnclu-seintr-o situatie fird iesire: ,,Stau aici pentrr-rincleplinirea clatoriei pdni la capdt." Dar nu aveam timp sa mi g6ndescla forfa unor imagini cil.iuzitoare.Aici 9i acum trcbuiasi actiorrez.l)e acelasidrum pe carcvenisem,am reugitsti-laclucpe batrinul clomn in siguran!.i. Citeva s.iptinr6ni mai t.irziu, familia noastrris-a mutat conforrnplanurilor ficute inainte de rizboi, clela Leipzig la Urfeld,l6ngd lacul lValchen.Voitrrnsi ferim copiii pe cAtposibii de haosul atacurilor aerierre.Si Instihrtul KaiserWilhelm pentru Fizic.l clin l)ahleur a primit insircirrarea sd g.iseascd un alt local, mai prrtin prriclitat clerazboiul aviatic.O fabricdcletextileclirrtr-unordseinurnit l{echingen, din suclul landului Wrirtiemberg, avea destul spatiu clisponibil pentru a ne g.izdui. Asa inc.lt am incefrut sii

249

ne lnutim cu toate echipamenteleclerlaborator si cu intreagaechipa la Hechingen. L)in ultimii ani haotici cle razboi nu mi-au rimas in memorie clecAtimagini rizlete. tle facparte din fundarlul percirres-au constituit nrai t6rziu pirerile mele privitoare la problcmelepoliticegt'nerale,de aceeale voi schitaaici in cAtevatrdsituri clerconclei. Dinfre aspectelecelemai placuteale vietii mele la Berlin ficeau parterserileasa-numitei,,societaticlemiercuri", clin carerficeau parte generalul tleck,ministrul Pclpitz,chirurgul Sauerbrtrch,at'nbasadontlvon llassel, EduarclSpranger, Jesscn,Schulenburgsi altii. Imr aduc aminte cle o sear.i petrecrttd inrpreruni itr casa lrti Sauerbruch, care clr-rpice ne-a |inut o prelegere stiitrtificti clcspreoperafii chirurgicalepulmonare,ne-a oierit cl masi cle-aclreptrrl princiari petrtru acelevremtrri cleioamete9i lrn vin elxcelent, asaci la siArsituimesei clomnul von Ilassel s-attrcat pc masd si cAtrtacintccc stuclenlesti.Apoi imi amintesc de ultima seali a acestei,,societiticle miercuri" in iulier 19-14, cinrl i-an invitat pe rnembrii ei la catsallanrilck. aceeain griclina instrtutului Culesesemin clupa-arniaza caseiIlarnack tre prrsesela rrostruzntcrtrd,cotrclucereir vin, agtr ci am putut oferi tlaspelapte si ceva clispozitie lilor mei nrticaro tnasi frugal,i. Apcli eu am vorbit desprt: energia atomicii clin stelesi despre folosircaei tehnicii pe ptimant, atita cit imi permitear.rregu)ileimpuse clcsecretele de serviciu. La cii:;cutiiau participat mai alcs Beck si Spri'rngcr.lleck a infcle:; nrtmaitlecit cii c1eaici incolo toate reprezentiirile mi I i tarertrebui au complet revizui te', iar Spranger a sLrusceeace noi, fizicietrii, presupttltcam clernai multd vreme, si anume c.i clezvoltareafizicii atomice va aduce cu sine schimbiri in mcldul clea gAnclial oamenilor, schimbdri ce vor ajunge p6n.i in profunzimerastructurilor sociale si filozrrficc. I)e clatacle19 iulie am clusprotocolulseclinteila locrtinta lui Popitz si am plecat imecliatcu trenul la Mtincherr si apoi la Kochel.l)e accliotrehuia si mai merg clttui ort'

250

pe jos pentru a ajungela LJrfeld.Ire clrum am intdlnit un soldat care i-si ducea bagajul intr-o roab,i per muntele Kesselin sus. Mi-am pus si eu valiza greain roabd si l_am ajutat la chrat.Solcl,rtrlnri-a po'estit c.i tocmai auzisela racliocd avuseseloc un atentatimpotri'a lui Hitler. Ftitler nu a fost decAtugor ranit, clarla licrlin avca loc o revoltii in conclucereaarmate:i.l--am intrebtrt cu pruclenti ce pdrere avea desprreace:ste irrtintplari. A ra-sprrns ltrrnrri atdt : ,,Tot ii bine, ci se misc.i cevit.,,l c6teva mai tArziu stiteam la Urfelcli' fata racli,'re r"rluisi auzeam cum generalul lleck cizuse i. Ca-s.Annatei di'stracla l3encller. P.pitz, llassel, schulenbr"rrgsi Jessc^ f'sescrd acuzati dc particilrare la cornplot, iar-eu stiar-rr ce insemna asta. Si I{eichr,vein,care mii mai vizitase ilr casaFlarrrackla irrceprutul lui iulie, era intemnitat. Citeva zile mai tArziu am plecertla liechi.ge', u.rlc erracicjaaclunat. cea mai rnare prartca nrembiilor i.sti_ futrlui mc'cie la llerlir.I)regatermacolourmitorul exlreriment pe'tru react.rul ato'ric i.tr-o pi'rrita sipa[i irr stinc.i, care olcrea prin pozitia -sain r-rruntcsulr capel;r i-ralatuluicli' r,icul orisel pitorerscIlaigerloch .r bir..i protectieirnpotri'a atacurilor aerie.e. [)ru rrrurile recu I ate cu bicicletai.tre Hechi'gen ;i llaigcrl.ch, li,u.czile ttira_ nilor, pticlurileuncle ne cluceanrsti culcgem ciuperci in zilele libere, toate acesteaerau ia fel cle Lrrezent€: clrrn fusesertivaiurile irr golful Elerusis pr..t^r Ha.s h,lcr, i.rr .oi toti erarmirr starcsd uitarn si trec'tul, si viitorul 'renle clenrai multe zile. i' apriJre,ca.cl p'mri fructiferi i'cepuseri si infloreasci, r.izboir_rl se apropia cle sfArsit.M_am irrtclescu c.laboratorii mei ca atu.ci cand institutul si membrii lui nu vor mai fi supugi nici unei amenintiri directe sd plec cu bicicleta de Ia Hechingen pentnr a fi alituri cle farnilia mea la Urfeld, c6nd ar.,eausti vinii trupele strdine. I ln clialect b a v a r e z i n t e x t r r l o r i g i n a l . ( N . i .)

251

La mijlocul lui aprilie ultimele restut'i ale trupelor gertnane se retrigeau sLrreest' Intr-o clup'l-arniazi aru auzit primele ttrncuri lrantuzesti. ln sucl,probabil ci trccttserd deja pc lAngi Hechingen pArrhin dreptul lui Karnni spre muntele l{auhen Alb. Vremeraplecdrii rnele sosise. Cdtre miezul noptii s-a intors Carl Fnech"ichclitrtr-r.rn clrum clerecunoagterefircut cu biciclettrpAni la Iteutlilrgerl. Ne-am strAtrsapoi petrtru un scurt rdrnas-Lrunin ad;ipostul antiaerian,iar c.itreora trei noarpte.iam porlrit spre Urfeld. ClAnclam ajuns,in zorii zilei urmdtoare, itr Clammetringen, clepdgisemprobabil deja linia frontului ' Ti'ebua insd din c6ncl in cAncl sd md feresc de avioauele care zburau la jclasi altitucline.in urmdtoareledoui zile ttrn caldtoritmai mult noaptea,tocmai clatoritdacestuipericol, in timp ce pe lutnini ittcercam s.i md oclihnescsi sii gdsescn'tdllcarepentru a m.i intrema. imi amitrtesc cle un deal ldngh Krugzell uncle,Pe o \/reme mitruuatd cu soarecald, dupd ce m.lncasern,r'oiam s.I md intind si si clorm 1aaclipclstul unui tufis. Sub cenrl filrh trici un ntlr se intindeau in fala ochilor mei toati creastaAlpilor, Hochr.'ogel,Madelegabel si toti muntii Pe care cu gaptt: ani in urmd urcasemca vAndtorde munte, iar pulin mai jos infloreau ciresii.Primdvara incepuselcu aclevirat, iar gAnclurilernele?ndreptatespre utr viitor luminos se esiornpau repede,pAnd c6nd,in cele din urm6, anr adormit. Cdter,'aore mai tArziu am fost trezit cleulr clucluitaserm.indtor tunetului si am'n'iztttridicAndu-senori clesiclc fum dinspre ordselul Mernmirrgen, pe careil recunogteram in depdrtare.O ploaie de bombe fusesearuncatddeasupta cartierului cu caz.irmi. Asadar, mai era rdzlloi, iar eu trebuia si merg mai departe spre est. A treia zi anl ajutrs la Urfeld si mi-am gdsit familia ner'6timtrtd.ShpttimArra urmitoare am fdcut pregdtirilepentru sfirsitul r.izboiului. Geamurile cie la pivrrit.i au fost intarite cu saci clenisip, toate alimentele clecare idcusem rost intr-ttn fel sau altrrl trebuiau duse inauntru. Caseledilr velcinis-au golit pentru cd locuitorii lor fugiserd pe ceiilalt larrn al lactrltri. 1)./_

Iu pdclur"ise aflau soldati si unititi SSr.itacitesi mai ales mali cantitifi clemrrnitie nruncatS,motir.,cleingrijorare pentnr copii. Irr timpul zilei trebuia si ne fcrirn cletot felul ile prirnejclii,iiirrclciise mai trigea din cAnclin cAncl,iar noptilc crau, in acesttdrAm al nimtinui, pline de o tensirrrreinspiiimintitoare. C.nd, preciatacle;l mai, coloneiul irrnelican l)asha intrat in cas;rnoastraimpreund cr_r c6tivrr suldlti pentru a mi Iua priztlnier, erar'ricn r.urinotator eprrizatcJcmoarte.caresimte pcntru prima clati elinrrou []iirn;rntulferrn sub piciolre. In rrlrapteaclintrintemai ninseseputilr, claritr ziua plec,irii rnelesoarelecleprimivarri strtiiuceape un cer albastru irrcirissi scilcJapeisajulinziipezit intr-o luminti albai stritlrrr:ito.rrer. l--anrintrebai perunul dir"rtrepaztriciitnei ;rrrrr:ricani, c;rreluptase in rnulte pirti ale lumii, claci"r ii lar.:ulnostru clintremunti si rni-a r.ispunsci e cel 1.rlat:e rrr;rifrumo:; colt clelume pe carel-a r'dzut vreoclatd.

1(,

D ESPRERESPONSABII-ITATEA CERCETAT'OIIULUI (1915-I e50)

Am ajuns ca prizonier, ciupi cett:vaopriri mai scurte la Heiclellrerg,I)aris si irr Belgia,la conacul f-arm I-lall,uncle am stat mai multd vreme irnpreutr.i cu cAtiva prieteni vechi si unii colaboratorimai tineri clin ,,gmpul uraniuIrri". Printre ei se aflau Otto Hahn, Max'u'onl-aue, Walter Clerlach,Carl Friedrich vc.rnWeizsacker,Karl Wirtz. Domeniul lrarm Hall se afli in Anglia, la margirreasatului (lodmanchester,lacirca 25 de mile depirtare de vechea Unir.'ersitate Ciambri clge. Cunostearnimprcj uri rnil e clin vizitele mele cle clemult la laboratorul Cavenclish.Aici, in cercul celor zecerfizicieni atomisti prizonieri, Otto llalrn se Lrucura in mod firesc de lncreclereafieciruia dirrtre memtrrii nricului nostru grup, prin forla de atracfiece ser sa si prrincotnportamcntullui clegajadin perrsonalitatea calm si ponderat in situatii grele. El era asadtrrcel care negocia cu cei ce ne pizeau, ori de cAte ori era ncccsar. Si de: fapt nu aprirearrdecAt rareori greutdti, pcntru ci ofiterii care r.lspurrderaude noi isi fdceau clatoria cu neobisrruit de mult tact si omenie, astfel ci cirrpdscurt timp intre ei si noi se instal.i o relatiercleacleviratd incredere. Fusesem cloar putin interclgatiin privinta muncii rroastrein problema energiei atomice9i simteam o anumiti contradictieintre interesul minor manifestatpentru munca ntrastri si extrema griji cu car€reram paziti si feriti de orice corrtactcu lumea extericlari.[,a intrebareamea daci in timpul razborului itr America si Anglia nu se lncrase: la problema uraniului, am primit mereu de de asermenea

254

la fizicienii americanicare ire interogau cloarr,ispunsul cd acolo iucrurile se petrecriseraaliiel clecatla .oi, cti fizicie^ii au fost i.sirci.afi crr pr.icctc legate cle ciesf.surarearizborului. Acesi lucru s,uir 'eniijlocit plairzibil. pc.tru ci i. tot timpul rilzboiulrrirru api^rsciir rrici 'rr fel clelucriri america.eprivitoare r. fisiurrcarrucreara. irr clupti-amiaza zileiie 6 august 1g1-, Karl Wirtz a venit brusc la rnine sii-rnis;.u11;r c.i tocrnaiauzi.scla raclict cii a fost aru.catd r Lro'rb;iatornieii.rslr[)r.ora-suluijap.' nez Hiroshinra. i. prirnrrl rnarnent'rrr rru .rm sii 'rut crecl,fii.clci eram sigr,rrca pe.trr corrst'r.rctia bombel.r atomiceerau ltecesarechcltuieli tehrriceuriase, care ar fi insumat fdrti incloial;rnriliartle cle clolari.Chiar si psihologic mi se prirea'epi.uzibil ca fizicierriiatomisti clirr America,pe carc ii cunostear-n at6t cleLrine,si_si fi inrresfif toate fortele intr-un Ascnlct)r,(t erarn Fruicct si rle acerea mai clegrabai^clinat si-i creclpc fizicieniiar'cricarricarr: ne interogau cJec;it pe un crainic cle la rarlio, care poatc nu voia clecAtsti raspAncleasc,j vreutl fcl rlc pro1,,.rg.rrrd;. In plus, nti se spusesec.i terrnenul ,,urirniu,, riu'l'lrsese mentionat in acca .stircr. Accastapirea sd arate ca prin cur'6ntul ,,Lrombiratomict-r"r. uvus"se cletfapt itr "eilcre altce'a. De-abiasearii,cil-rclcrai.icul c1ela ra.lio a'orbit desprc uriasa in'estitie terhr-ricii ficuti, a trebuit si accept faptul_ciprogreselefizicii atomice,la carc prrticjp.,..i-, timp de 25 cleani, clusesertl acurnltr moartca a mai nrult dr, tr .srrl.trlc rnii tlt' tl.rrrrr,rri. Ccl mai afectatera L)tto Hahn, birreintclets. lrisiuneir uraniului era ciescoperirea sa stiintificricea rnai irnpor_ tanta,erareprezenta.se ptrsul decisir; neprevjzu t .lc n inicni, citre tehnica atornica.Iar acestpas ilclusescurrui intreg oragsi locuitorilorsdi,o;rmcni.einarmati, clintre.nr" ."i mai n-rultinet'i'ovati, o moarte insp;iim6.ttitoare.Hah. s-aretrasadAnctulbur,rtsi irnpresiorr,rt ir-rcameralui, iar noi erarn ingrijorati c.i ar putea si-.si facd vreun rau. Srrb presiuneaevenirnentelor,noi ceilalti am spus firi irrclo_ iali in aceaseardsi'orllc.ecuget.rtc. Abi; a doua zi ar'

255

reugit sd ne ordondm g"lndurile si sd cliscutdmin iiniste dcspre cclc intinrplate. in spat.'le conicului Farm Hiill, o clddire r,'echedin c,lr.imidi ro9ie,se intindea o suprafaid de gazon carenu mai era bine irrtretinut.i 9i unde obisnuiam sd jucim fotbal. intre aceasti suprafat.i de gtrzon si ziclul acoperit cleiecleri care despdrfeaclomeniul uncle st.iteamnoi cle gridina vecindse nrai afla trn strat lung de irandafiri, de care se inuriiea in mocl special Gerlach. Potecadin juru) stratului cietranclafirijuca pentru noi, prizonierii,un rol asem.initor cu cel pe careil avea clrumul crucii in nrir-rdstirile metlievale.Era iocul nimerit pentrr.tdiscufii serioase in doi. in climineatazilei cleclupi inspiim.lntritoareaveste, Clarllrrieclrichsi cu nlittertte-.rmplimbat acolclin srtssi-n jos mult timp, reflectAndsi discutAncl.Discu.tiaa portrit cie la grija p€)care i-o purtam lui Otto Hahn, iar Carl Friedrich e posibil sa fi inceput cu o intrebare dificila. ca C)ttoHahn este clisperatfiinclci ,,Sepoate interlcger clescoperircalui stiintifici cea mai marc e acunl p.itati cle ticcasti catastrofei.[)ar are el claremotive sd se simta r,'inovatintr-un fel anume? Are mai multe motivc decat oricare clintre noi ceilalti, care am conlucrat la fizica atomicii?Suntem otrregi noi vinovati cleaceast.itragcclie, si irr ce constdtlceastivini?" Am incercat sa rdspund: ,,Nu creclcd are sells aici sd chiar dacd suntem intr-un fel folosim cur'dntul <<\'ind>>, oarecareprinsi itr acestlan| cauzal.Otto Hahn si noi toti am luat parte la dezvoltareastiinfelor moclerneale naturii. Aceast.l clezvoltareeste uu Procespentru care omeclecisacum cAteva rrirea - sau cel pulin Europa mai precaut, un proces secole,ori, dacd vrern sd formulim pe care l-a acceptat.$tim din experientd cd acestproces poate duce sprebitrersau spre rdu. Dar eram convilrsiiar acest lucru line in special de credinta in progres a secoiului al XIX-lea - Cd,oclatdcu sporirea cunoagterii, binele va clomina si cdposibilele consecinterele vor putea fi tirrute sub control. Inainte de descoperirealui Hahn,

256

nici el, nici vreun altul clintre noi, nu s-a putut g6ncli in mod serios la posibilitatea de a construi bombe atomice, intrucAt fizica de p6nd atunci nu indicase nici un drum i' direcfia aceea.Participareala acestproces de crezvoltare a gtiinlei nu poate fi consideratdo vind.,, Carl Friedrich continud-,,Sevor gdsi acum spirite radi_ cale carevor ceresd rreindepdrtdm in viitor de acestclrum al procesului clezvoltirii stiintifice, pentru cd poate duce la asemencacatastrofc.Ar existalucruri mult mai importante de fdcut, de naturd sociald,economicd si poliiica. Iar in privinla asta s-ar putea chiar sd aibd dreptite. Dar cine gAndesteastfel uitd cd viata oamenilor in lumea de astdzi sebazeazdin mare parte pe aceastddezvoltare a gtiinlei. Dacd ne-am indepdrta rapid de ldrgirea perma_ nentd a cunoasterii, atunci numirul oamenilor de pe pdmdnt ar trebui reclus drastic ir-rscurt timp. Acest luciu insd nu se poate intAmpla decAtin ut*o ur,,.l,catastrofe asemdndtoarebombei atomice sau chiar mai rele. La aceastase adaugd faptul cunoscut ci stiirrta repre_ zintd si putere. AtAta timp cAt pe pdmArrt ," .ro, .ir." lupte pentru putere - si cleocamclaii nu se intrevede un sf6rsit al ace-storlupte - trebuie asaclarluptat pentru 9i cunoastere.Poatecd mult mai tArziu,dacd ar exisiaceva de genul unei corrcluceriplanetare,adicd o ordine centrald, sperdm pagnicd,a relatiilor pe planeta noastrd,s_arputea ca tendinta de extindere a stiintei sd slabeascd.Dar nu aceastae acum problema noastrd. Deocamdatd,clezvol_ tareastiinlei faceparte din procesul'iefii omerririi, astfel incAt individul careparticipd la ea nu poate fi fdcut vino_ vat. De aceea,datoria tuturor trebuie sd fie de a conduce acestprocesde dezvoltare sprebine, de a folosi exfinderea gtiinlei numai spre binele oamenilor, dar nu de a impie_ dica dezvoltarea in sine. intrebarea suna deci astfei: ce poate face fiecare in acest sens? Ce obligatii apar aici pentru cel care participb activ la cercetareastiin-tificd?,, ,,Dacd privim dezvoltarea gtiintei in acest nto,--1. c.t pe un proces istoric de dimensiune mondiald, atunci

257

intrebareata amintestede vecheaproblema a rolultri individului in istoria lumii. Desigur, si in acest caz trebuic sd presupunem ci, in fond, indivizii sunt in mare tndsura intersanjabili.DacdEinsteinnu ar fi descoperitteoria relativitdtii, ahrnci ea ar fi fost formulati mai devreme sau mai t6rziu clealfii, poate de Pclitrcar6sau de Lorentz' Dacd Hahn nu ar fi g.isit fisiunelauraniului, atunci Ijermi sau ani mai tArziu' Joliot ar fi ajuns la acestfenomen cAtiva t., ,-r, cred cd minimaliz,lm realizdrileindividuale daca exprimdm lucrurile in felul acesta.De aceea,nu trebuic trasi la rdspundere pentru consecinte persoana individuaii .n.Jfu." pasul decisiv mai mult decAtto! ceilalti, care 9i ei l-ar fi putut face. lndivitlul a fost plasat de clezvoltareaistoricdin locul decisiv si si-a indeplinit misiunea ce i s-a dat, nimic mai mult. In felul acestas-ar putea sd aibd ceva mai multd influeirta asupra fcllosirii ulterioare a descoperirii lui clec6taltii. $i in fapt Hahn, cle cAteori a fost irrtrebat,inclusiv iu Germania, s-a exprimat numai in sensul aplicdrii fisiurrii uraniului la tehrrica atomicti pagrricdsi mereu s-a Pronuntat si a avertizat impotriva incercdrii de folosiremilitard. Dar asupra dez',ltdrii care a avut loc in America eviderrt cd nu a putui avea trici o influentd." Carl Friedrich isi continud g6ndul: ,,in cazuri cle felui acestatrebuie sd se facd o cleosebirefundamentalS intrc descoperitor 9i inventator. Descoperitorul nu poate in g"t-,"til sti, inainte de descoperire,nimic despre posibile.lc aplicafii, ba chiar si dupd clescoperiredrumul citre apli.utiil" practicepoate fi at6t de lung, inc6t predictiile sunt imposibile. De pildd, nici Cah'atri, nici Volta nu si-au puiut inchipui ium ,ra ardta electrotehnicamai tArzitr' Agadar nu puteau fi rbspunzdtori pentru foloasele sau primejcliiledezvoltarii ulterioare.Dar la inventatori lucruiile stau cle regulS altfel. lnventatorul -;i in acestsens folosesctermenul - urmairesteitr orice caz ull atrumit scop practic. El trebuie sd fie convins cd atinS;ereaaces reprezitrt,lo valoate, iar el va fi cel rdspurrzdtot. tui -sc-op

258

pentru inventia lui" Pe cle altd parte, mai ales in cazul inve.tat,rului, devine limpede id nu actioneazdca i.cli, vid, ci la comanclaunei societdtiumane mai vaste. De pildd, inventatorul telefonului stia cd societateaumand gdseacd este de dorit o comunicaremai rapidd. p6nd si inventatorul armelor de foc acfiona la comar-rdaunei puteri rdzboinice, care voia sd-si sporeascdputerea de Iupta.Asadar,pcrsodltaindividtrala-nupoatcii incarcati dec6t cu o parte dirr rdspundere.in plus, nebuie spus cd, 9i in acest caz, nici individul, nici societateaumand nu pot cuprinde in totalitate urmdrile in timp ale inventiei. Bundoard,un chimist care inventeazdo substantdcu aiu_ torul cdreia mari culturi agricole pot fi ferite de insecte d.dundtoareva putea calcula clinalnte la fel de pulin ca gi proprietarul sau administratorul pdm6ntului cultivat astfelce urmSri apar in cele rlin urma prin schimbdrile generatein lumea insectelor din zona respectivd.Tot ce se poate cere-uneipersoanein acestecorr.i estesa-sipri_ veasci scopul in toate conexiunile lui si sd nu pericliteze comunitdti largi cle oameni, din lipsd de sciupule, cle dragul intereselor unui mic grrp crute.ore.CeeacL trebuie agadarcerut estein fcl'd doar luarea in considerareatentd si serioasda marilor conexiuni irr carese desfdsoardprogre_ sul tehnico-gtiintific.Aceste conexiur-ritrebuie avutJ in vedere si acolo unde nu se suprapun intereselepersonale.,, ,,Dacdfaci astfeldistinctiaintre descoperireii inr,,enhie. uncle plasezi atunci acestnou si ingrozitor .ezultat'ai progresului tehnic care e bomba atomicd?,, ,,Experimenful lrri Hahn cu fisiunea nucleului a fost o descoperire,corrstruireabombei, o inventie. pentru fizicienii atomi-stidin America, cci care au construit bomba, r,a fi agaclarvalabil ce am spus adineauri despreinventatori. Ei nu au acfionat ca indir.izi izciali,ci la comanclaexpresd gi clar stabilitd cle la inceput a unei comunitdli om&esti rdzboinice,care trebuia si-si doreascdo intdrire extremd a puterii ei de luptd. Ai spus mai demult cd nici nu_ti poli inchipui, fie si doar din motir,,epsihologice,cd fizicienii

259

atomisti americani se pot strddui din rdsputeri sd construiasc"ibombe atonrice.Nici ieri nu ai vrut la inceput sd crezi in realitateabombei atomice.Cum ili explici acum ce s-a intAmplat in Atnerica?" ,,I'robabiici fizicienii de acolo s-au temut cu adevdrat la inccputul razbtlitrlrrica itr Ce l'manir s-arputea incc-rca construirea c1ebombe atomice. Acest lucru e de infeles, pentru cd fisiunea urarriului a fost clescoperitdd" Y-u\, in Cermania, iar fizica atomici era la noi la un nivel inalt inainte ca mul1i fizicieni valorosi sd fie obligafi, din cauza lui Hitler, si emigreze-S-aestimat asaclarci pericolul ca Flitler s5 cdstigerSzboiul datoriti bombei atomiceera atat de mare, incAt pentru a evita acerast.lcatastrofd a fost consicleratindrJpt.i!it si rnijlocul cotrstruirii unei bombe atomice proprii. Nu gtirr dacd se poate cu aclevdratargurnai ales dacd ne menta impotriva acestui ralic.rnatnetrt, natiode concetrtrare in lagXrele g6nclim ce s-aintAnrplat cu Cermania, razboiului iral-socialiste.Dupd terminarea probabil ca multi fizicierridin America au fost impotriva lolosirii acesteiarme, clar la acelmclmetrtlrtt mai avcau o influenld importantd asuPradeciziilor. Nici pentru asta nu ii putem critica.Nici noi nu am prrfut impiedica lucrurile ingrozitoare pe care le-a cotnis concirtcereanoastrd' dimensiunile nu este o scuzb, Faptul cI nu le cul-togtearm fiindca am fi putut desigur sh ne straduim mai mult pentru a le afla. Partea groaznicb a acestuiintreg rationament este ca trebuie sd recunoastem cAt de inspdimAntitor de constrdngdtor este. Se poate intelege ci in istoria lumii s-a aplicat mereu principiul: pentru caLlzacea bund este pentru cauza cea permis sd se lupte cu toate mijloacele_, r"u, r-r.r.Sau, intr-o formd si mai periculoas.i:scopul scuzh mijloacele. IJar cum s-ar fi putut formula o obieclie la acestrafionament?" Carl Friedrich rdspunse: ,,Am spus aclineauri cd se poate cere inventatorului s.i-siprivetrscdscopul urmdrit ir"'*urou conexiunera Progresului tehnic pe pdmAnt' Si

260

vedem ce rezultd clacdurrnirim acestgAncl. Dupd asemenea catastrofe,in primul moment se fac socoteli cam grosolane. Se spune de pildd cd prin folosirea bombei atomice rizboiul s-a terminat mai repecle.Poatecd numdrul victimelor ar fi fost in total mai mare dacd rdzboir_rl ar fi fost ldsat sd se incheie incet, fdrd acestearme. Cred cd ieri-sear.iai pomenit 9i tu acestargument. Asemenea socoteli sunt insd insuficiente, fiindcd urmdrile politice tArzii ale catastrofeinu sunt cunoscute, Este posibil ca frustrareacare s-a ndscut si aducd mai t6rziu alte rdzboaie carevor cere9i mai multe sacrificii?Vor apdreaschimbdri in structurile de putere datorate acestorarme, schimbdri care la rAndul lor vor trebui din nou revizuite cu prelul unor mari sacrificii atunci cAnd toate marile puteri vor dispune de acestearrne?Nirneni nu poate calcula dinairrte asemeneaurmdri si de aceeaeu nu pot fi de acord cu acest tip de argumente. As dori mai degraba sd pomim cle la cealaltdafirmatie,clerspre caream mai vorbit cu alte ocazii: mai intAi alegereamijloacelorhotdrdstedacdo cauzde bund sau rea.Afirmafa nu ar putea fi valabilSsi in acestcaz?" Am incercat si dezvolt acestgdnd mai in detaliu: ,,Progresul stiintifico-tehnic va face f.ird incloiald ca entitdtile politice independerrtede pe planeta noastri si clevind din ce in ce mai mari, numdrul lor s.i scacldclin ce in ce mai mult, iar in cele din urmd se va tinde cdtre o ordine centralizatd a relatiilor despre care nlr putern clecAtspera cd 'u,aldsa incd loc suficient pentru libertateaindividului si a fiecaruipopor in p.rrte. Cl cit,zvoltareirr accastarlirecfie mi se pare inevitabiid 9i intrebarea care rdmAne este de fapt numai dacb pe drumul p6n.i la starea orclonat.i finald trebuie sh mai aibd loc multe catastrofe.Putem deci porni de la premisa cd putinele mari puteri care mai rdm6n dupd acestrdzboi vor itrcercasd-si extind.i cit de mult posibil sfera de influenfi. Acest lucru nu se poate de fapt intAmpla dec.ltprin coalitii, carese formeazdprir-r interesecomulle, structuri socialeinrudite, viziurri comunc asupra lumii sau chiar si prin presiuni economice si

261

politice. Acolo uncle, irr afara zonei de influenti nemijiocitd a unei mari puteri, grupari mai slabe vor fi ameninlate sau oprimaie de grupdri mai puternice, r'a fi evident ci marea putere ii va sprijini pe cei mai slabi, oentru a modifica echilibrul itr favoareacelor mai slabi, mai multi iar astfel.in cele din urmd, pentru a dobAr-rc1i influenld. in acestfel trebuie tlesigur interpretatd9i intervenfia Americii in cele doud rdzboaiemondiale. As presupune agadarcd aceastae clirecliaevoluliei ce va urma si nu vdd nici un motiv pentru care ar trebui sd md opun acesteievolutii. Este evident ci marile puteri care vor duce o asemeneapoliticd expansionistdvor fi acuzatede imperialism. Dar mai ales in acest purrct mi se pare deiisiv; alegereamijloacelor. Unei mari puteri carei9i face simtit.i influenta doar cu mare grijh, folosind cle regula numai mijloaceeconomicesi de politici culturalh, gi care evitd cdt mai mult posibil intervenlia cu forla brutd in viala interioard a popoarelor respective, i se va putea aduce in mult mai micd mdsurd acest repros cle impeforta. Structurile rialism dec6t unei puteri care folc'rsegte de ordine din zona de influen|5 a unei mari puteri care nu folosegtedec6tmijloace acceptabilevor fi recunoscute ca model pentru structurile din viitoarea orcline globala a lumii. Ei bine, tocmai StateleUrrite ale Americii au fost privite clemulli drept un loc al libertdtii, un loc unde indiviclul se poate dezvolta liber cel mai u9or.Faptul ch in America fiecareopinie poate fi exprimath liber, ci inifiativa individuald estede multe ori mai importantd decAtstructurile statului, cd se line seama de fiecareindivid, c.i, de pild5, prizonierii de rdzboi sunt tratali mai bine dec6t in alte iAri, toate acesteagi altele au trezit in mulli speranla ci structura internd a Americii ar putea fi ceva de genul unui model pentru viitoarea structurd internd a lumii. L'a aceastdsperan!5 ar fi trebuit sd se gAndeascdcei care au hotdrAt si arunce asuPraJaponiei o bombd atomicd. Mi tem ch aceastdsperan!5a primit o mare loviturd in urma LOL

folosirii bombei atomice. Alte mari puteri, aflate irr concurerrti cu ea, ii vrrr reprosa acum Americii imperialismul cu toati vigoarea,iar aruncareabombei atomice va spori puterea lor de convingere. Ji'rmai fiinclcdbomba atomici nu mai era in mod evident necesardpentru cAstigareardzboiului, folosireaei va fi inteleasaca o simpld demonstratie cle forti si este dificil de vdzut cum, clin aceastdsituafie, poate fi gdsit un clrum spre o ordine libera si democraticda lumii." Carl Friedrich repetd: ,,Prin urmare suslii ci posibilitatea tehnic.i a bombei artomicear fi trebuit pusd in contextulmarii conexiuni,ca parte a clezvoltariiglobale shintifico-tchrrice, carcirr cel.'.iirr urm;r va rluceincvitabil la o ordine globald pe pdmAnt. Atunci s-ar fi intele-scd folosireabomberiintr-un rnornent in carrevictoria ir-rrdzboi era de fapt cleja decisd reprezir-rti o revernirela epoca luptelor pentru putere intre statelenationale, ducAnclla irrclepirtarea cle scopul unei ordini globale liberal-democratice a lumii, fiitrdcd sldbestetocmai increciereain cauza buna a Americii si face misiunea Americii necredibil.i. Existenlain sine a bombei atomicenu estein acest caz o nenorocire, pentru cd va concentra inclependenta politicd deplind numai in rAndul acelormari puteri cu o forfi economicduriatsS. Statelemai mici I'lu vor mai putea aveadecdto indepenclentdlimitatd. Dar aceastarenuntare nu trebuie sd insemne o limitare a libertdtii inclivic-luale si poate fi acceptat.ica pret pentru o imbun.it.itire generald .r conditiilor de viata. Dar cdnd vorbim astfelne inclepartammereu de intrebareanoastri propriu-zisd. Voiam doar si gtim cum trebuie sd se comporte o persoandprinsd in tumultul unei omeniri marcate cle idei contradictorii, supuse pasiunilor si obsesiilorei, si totusi interesatdde progresul tehnic. Despre aceastdproblemd nu am aflat incd prea multe." ,,Oricum, am infelescd pentru o persoandconfruntatd cu o problemd importanta lep;atdcle progresul stiintific sau tehnic nu e suficientsd se 96ndeascinumai la aceastd

263

problemf,", am incercateu sd replic. ,,Eatrebuie sd vadd iezolvarea aceleiprobleme ca parte a rurei mari dezvoltdri, cu care in mod evident este de acord, din moment ce lucreazd la asemeneaprobleme. Aceastd persoandva ajunge mai ugor la deciziile bune clacdse va gAnclisi la conexiunile generale." ,,Aceastaar insemna probabil cd trebuie sd facdeforturi pentru a stabili legdfuri cu viafa publicd, pentru a cdpita influerrldasupra administratieistatului,dacdvrea nu numai sd gAndeascd,ci sd si infdptuiascd binele. Dar poate cd legbturi sunt chiar bfure-venite.Aceasta e in acord aseme'r1ea cu dezvoltarea p;eneraldpe care am incercat sd ne-o inchipuim inainte. in misura in care progresul stiintific 9i tehnic devine important pentru toatd lumea, s-ar putea si sporeascdgi influenta purtdtorilor acestuiprogres asuPra vietii publice. Evident, nu putem PresuPunecd fizicienii si tehnicienii ar lua decizii politice mai bune decAtpoliticienii, dar ei au invdlat mai bine, in cursul activitdlii lor gtiintifice,sd g6ndeascdobiecti"',factual si - ceeace este cel mai important - in gensliuni mari. Ar putea aduce astfel in munca politicienilor un element constructiv de precizie logicd, de privire largd 9i de incoruptibilitate factuald, care ar fi foarte folositor in aceastdmuncd. Dacd insd gAr-rdimastfel,nu putem sd nu reprosdm fizicienilor atomisti cd nu s-au strdduit indeajuns si obtind influenJi politicd 9i cb au ldsat din mAnd prea devreme decizia de folosire a bombei atomice. Fiinclcdnu md pot incloi cd ei au inleles imediat caresunt consecinlelenegative ale lansdrii bombei atomice." ,,Nu stiu dacd avem voie sd pronuntdm in acest caz cuvAntul (repros>.I'robabil cd in aceastdprivinld noi am a'r'utpur si simplu mai mult noroc decAtprietenii nostri de clincolode ocean." Prizonieratul nostru s-a incheiat in ianuarie 1946 si ne-am intors cu totii in Germania. Cu aceastaa inceput reconstrucfia spre carene indreptaserdm noi o mare parte din gAnduri incti din 1933gi care se va dovedi totusi mai

264

dificild decAtne apdruse nouh in sperantele9i dorintele noastre. lnt6i cle toate era vorba despre micul cerc din institutul meu stiintific. SocietateaKaiser-Wilhelm nu putea fi refdcutd in vecheaformd la Berlin, pe de o parte fiindcd viitorul politic al oraguiui Berlin era incert, pe de alta fiindcd numele ei, amintir-rdde impArat ca simbol national,nu era acceptatde armatelede ocupalie.Armata de ocupalie britanicd ne-a permis sd incepem reorganizarea institutelor stiinJifice la Gottingen, in clddirile fostei institutii de cercetdriaerodinamice.Asadar ne-am mutat la Cottingen, unde cu doud deceniiin urmi il crrnoscusempe Niels Bohr,iar apoi sfudiasemcu Bom si Courant. $i Max Planck, intre timp in vArstd cleaproape 90 de ani, fusesesalvat la Cottirrgen spre sfdrgitul rdzboiului si se str.iduia impreund cu noi s.i creezeo organizatie nou.i, care sd supervizeze institute de cercetarevechi si noi, ca o continuare a SocietdtiiKaiser-Wilhelm. Am avut norocul sd pot inchiria, impreund cu familia mea, o casi in imediata vecindtate a locuirrlei lui Plarrck,astfel cd deseori stdteam de vorbd cu el in fala garclului grddinii casei noastre si venea din cAnd in c6nd la noi seara,la muzic.i de camerd. irr acei ani s-au fdcut clesigur mari eforturi pentru asigurareacondiliilor elementare de viald sau, la instifut, pentru obfinereacelor mai simple aparate.Dar a fost o epocd fericiti. Nu se mai spunea, ca in anteriorii doisprezece anin cd cutare sau cutare lucru mai este incd posibil, ci ch estedir-rnou posibil, iar aproapelund clehurd se puteau simli progresele,atAt in munca gtiinjificd, cAt 9i in viafa particulard, progrese obtinuie printr-o colaborare plind de incredere9i bucurie. Sprijirrul pe diverse planuri obfinut de la reprezentaltii armatelor de ocupatie a dus nu numai Ia usurarea activitdtii noastre ciin punct de vedere material; el ne-a clatposibilitatea s.i simtim cd facem parte dintr-o comunitate mai mare care dorea, cu bund-credintS,sd construiasciio lume noud, o lume

265

cilduzitd de plar-ruri rafionale pentru viitor si nu de tristetea unui trecut drstrus. Aceastdtrecerede la structurile de gArrdireale trecutuiui spre cele ale unui viitor sperat mi-a apdrut limpecle in timpul a doud discutii al cdror continut va fi reclataici p" r.rtt. Una dintre ele a avut loc la prima mea intAlnire de dupi rizboi cu Niels la Copenhaga.Motivul exterior era destul c1eabsurd si va fi relatat aici numai pentru a in aceleluni ale verii zugrdvi atmosferaviefii la Clottir"rgen anului 7947. Serviciile secretebritanice primiserii cle la o sursd necunoscutaclenoi infclrmalia cd asupra mea 9i asupra lui C)ttoHahn ar ti fost pldnuit un atentatdin partea rugilor. Urma si fim ripiti cleniste agenti 9i transportaii cu forja in zona de ocupalie rusd, care se afla la nunlai cAfivakilometri. CAnclsen'iciile englezeau avut suficiente motive sd presupund c.l agentii straini sosiserddeia in Cottingen, Hahn 9i cu mine am fost evacuali in vitezi din Gotiingen, mai intAi la Herford, in apropierca ccl'ltrului administralieizonei de ocupatiebritanice.Acolo am aflat cd zilele de agteptareurmau s.i fie cuplate pentru mine cu o vizitd ia Copenhaga,la Niels llohr. Ilonald Fra-se, care in calitatea sa de ofiter englez se ocupa de noi la Gottingen in modul cel mai prietenos,voia sd cliscutecu Bohr si cu mine incb o dati despre r,'izitamea la Copenhaga din octombrie 19i11.Am zburat cu un at'ion militar britanic de la llr.ickenburgla Copenhaga,iar cle la aeroport o magind ne-a adus la casa lui Ilohr de la Tisr,'ilcle. Acolo am stat din nou in fata aceluiagi gemineu unde filozofaserdm de atAteaori clespretcoria cuatntic.i9i ne-ant plimbat pe aceleagipoteci inguste de nisip prin pidure de-a lungul cirora alergaser.imcu 20 de ani in urmd cu copiii lui Bohr de mAnd spre strand. Dar, cAnd am incercat sdieconstituim discutia din toamna anului 1947,amobservat cd amintirile pdreau si ne fi indepdrtat mult unul de altul. Eu eram convins cd incepusem discufia despre terma criticd cu ocazia plimbhrii nocturne pe aleea Pile, in timp ce Niels afirma cu certitudine cb a avut loc in camera sa

c-lelucru de la Carlsberg.Niels i9i acluceabine aminte de spaima ce il cuprinseseatulci, spaimd generatd de afirmatiile mele mult prea prudente, dar nu mai gtia ca vorbisem si despre cheltuiala tehnicd enormd si despre intrebarea legatd de ce ar trebui sh facafizicienii irr aceista situatie.Curdnd am avut am6ndoi senzatiacI era mai bine sd nu continudm si trezim fantomele trecutului. Tema convorbirii a fost din nou progresul fizicii, ca pe vremea vacantei noastre din lJavaria,in poiana Steile Alm, iar gAndurile noastres-au indreptat clinspre trecut cdtreviitor. Niels tocmai primise de la l,owell, din Anglia, niste imagini fotografice cu urmele traiectoriilor unor particule elementare,pe carele consideraparticule de un tip nou, incd necunoscut.Era vorba despre clescoperirea asa-numitilormczorrj r, carc de alunci incoact'au jucat ul rol important in fizica particulelor elementare.Asadar am irrceput sd vorbim de relatiile ce ar putea exista intre acesteparticule si fortele din nucleele atomice. Si intrucAt timpul de viatd al noilor particule phrea a fi mai scurt decAtal tuturor particulelor elementarecunoscutepAnd atunci,am pus problema posibilitdtii existenteia numeroase alte tipuri de asemeneaparLicule,caresesustrbseserdobservatiei pArrain acel moment numai pentru cd au un timp de viatb si mai scurt. Astfel, vedeam in fata rroastri uir domeniu intreg de cercetareinteresantdcdreia sd ne dedic.im cu forfe proaspete,impreund cu cercetitorii tineri, pentru mulli ani de atunciincolo. Doream sd atacastfelcie probleme 9i in institutul meu nou infiintat de la Giittingen. CAnd m-am intors la Gdttingen am af-latde la Elisabeth cd acolo avuseseloc intr-adevdr ceva de genul unui atac impotriva mea. Doi muncitori portuari de la Hamburg fuseserdarestaf intr-o noapte in fala caseimele 9i m.irturisiseri cd le fusese promisd o mare sumd de bani dacd reugeau sd md clucd la o masind parcatd in apropiere. Toatd aceastdaventurd mi s-a pdrut prea prost pregdtitd pentru a fi credibild gi abia o jumdtate de an mai tArziu Serviciileenglezeau dezlegatmisterul. Urr bdrbat clestul

266

267

de ciudat, impor'drat de trecutul sdu nalional-socialist, din care cauzdnu putea gdsi clelucru, Pusesela cale toatd povesteapentru a obtine astfel de lucru Ia Serwiciilesecrete britanice. El ii tocmise pe cei doi murrcitori portuari, dar in acelasitimp tot el raportase prezenla acestoraServiciului secretbritanic. La inceput planul lui a avut succes. Dar asemeneasuccesesunt de obicei de scurtd duratd, iar mai tArziu am avut deseori ocazia sd rAdem de toatd aceasti aventurd. A doua cliscuiiecaremi-a ardtat necesitateade a privi spre viitor 9i nu spre trecut se refereadeja la reconstruclia marilor institute cle cercetarein republica federald care se ndgtea.Dupd moartea lui I'lanck, Ottcl Hahn a avut o contributie decisiva la eforturile de a construi o orgaSocietdtiiKaiser-Wilhelm. nizalie care sd fie srtccesoarea la Cottingen sub numele fostinfiintatd a Aceastdorganizafie Hahn a devenit primul iar Otto de SocietateaMax I'lanck, ei presedinte.Eu insumi md straduiam Pe vremea aceea impreund cu fiziologul Rein de la UniversitateaCdttingen sd infiintdm un consiliu al cercetdriiin noua republicd federald, consiliu care sd menlind o legdtur.i strAnsdintre administratia federald9i cercetareastiinlificd.Era ugor de vdzut cd tehnica rezultatd din cercetareastiintificd avea sd joaceun rol deosebitcleimportant nu numai in reconstruclia materiald a oragelorgi a industriei, ci dincolo de asta, in intreaga structurb sociald a ldrii noastre 9i a Europei. Exact ca ln disculia cu Butenandt Pe vremea atacului aerian de la Llerlin,mi se pdrea primordial nu atAt sd obtin un sprijin cAt mai mare pentru cercetarea gtiinlificd din partea administrafiei 9i a opiniei publice, dar 9i sb contribui la pdtrunderea modului de a gAndi gtiintific, in special al celui din stiinlele naturii, in activitatea conducerii politice. Crecleamcd celor care preluau la noi rdspunderea pentru funcfionarea treburilor statului hebuia si li se aducd mereu la cunogtinld cd in politicd nu e vorba numai de pbstrareaechilibrului intre interese divergente, ci cd de multe ori existdnecesitdticonditionater

obiectiv, fundamentate in structura lumii moderne, iar a te refugia iralional intr-un mod de a g6ndi dominat de sentimente poate conduce numai la catastrofe. Doream asadar ca stiinta sd capete un drept la iniliativd irr problemele privind viala publicd. La Adenauer; cu carein acelevremuri am avut multe cliscutii,am gdsit incrcderesi sprijin penhu acestplan. in acelasitimp insa, existau curente care doreau sd refacdSocietateade Salvare a Stiintei Germane apbrutd in anii '20,in starea de crizd cledupd Primul I{dzboi Mondial, condusd de Schmidt-Ott, gi care atunci fdcuse ser',,iciinepretuite gtiinlei clin Germania. Eforturile in aceastddirecfie, sprijinite mai ales de reprezentanliiuniversitdfilor si ai administratiilor landurilor, md ingrijorau fiindcd mi se pdrea cd simt in ele un puternic element de restauratie.ldeea cle a dori un sprijin substanlial pentru cercetareastiirrfificd de la opirria publicd si in acelagitirnp cle a pleda pentru o separare c6t mai mare a celor doud domenii nu mi se mai pdrea aclecvat.iepocii noastre. in caclruldezbateriloriscatecleaceast.idilemi am avut la Ciittirrgen o disculie detaliatd cu juristul I{aiser,care avea si fie mai tdrziu, timp de multi ani, presedintele consiliului stiintific. l-am explicat lui I{aiscrtemerile mele cd societateapentru carepleclael, cc.rnceputd dupd modelul anilor '20,ar permite rdspdndireaunui mod de a gAndi care se retrage intr-un turn de fildes impotriva vicisitudinilor lumii, corrtinuAr-rd sd urmdreascdvise drasi. La aceastaIlaiser rdspunse: ,,Doar nu vreti sd spuniti ca putem speraca noi doi si schimbdm caracterulpoporului german." Simteam limpecle cd are dreptate si cd nu vointa unor indivizi tzolali, ci doar presiunea duri a er,'enimentelor exterioareproduce schimbdrile necesarein strucfura gAndirii multor oameni. $i intr-adevdr, planurile noastre au e9uat, in ciuda sprijinului acordat de Aclenauer. Nu am reugit sd-i conving pe reprczentantii universititilor de noile necesitdtisi a fclstcreatdo societatede cercetare care in punctele ei esentiale continua traclitia vechii

268

269

sociertdlidinainte cle rdzboi. Abia zece ani mai tdrztu, necesitdtiexterioare au impus infiiniarea unui Minister al Cercetdrii,in care mdcar o parte din planuri au putut fi realizate prin organizareaunor foruri de consilierein caclrul acestui minister. SocietateaMax I'lanck nou infiin|atd s-a putut adapta mai ugor nevoilor lumii moderne. Dar in ceeace privegte universitdlile, a trebuit sd acceptdm faptul cd procesul necesar de itrnoire va avea loc poate mai tdrziu, cu pretul unor lupte dure 9i al multor confruntdri.

t-

POZITIVISN,{,METAFIZICA Si RELIGIE / I r,57\

ILeconstructiarelaliilor stiir"rtificeinternationale a clus la o noud intAlrrire a vechilor prieteni din fizica atomicd, La inceputul verii lui 1952 a avut linuti la Coperrrhaga. loc acolclo conferinti in cadrul cireia urma sd se ciiscute clespreconstructia unui mare acceleratorcleparticule in Europa.Acesterplanuri md interesauin cel mai inalt grad, intrucAtsperamca,crr ajutorul unui asemeneaaccelerato4, si poati fi obtinute rezultate experimentale care sd ldmureascdrdspunsul la intrebarca privind ciocnirile la energii inalte a cloudparticule elernentaresi la eventuala confirmare a ipotezei mele ci la o asemeneaciocnire pot fi createmulte asemeneaparticule, precum si la intrebarea privirrd existentaa numeroasetipuri diferite de particule caresd se deosebeasc.i intre ele,aidoma stdrilor stationare ale atomilor sau mclleculelor;prin proprietdlile lor de simetrie, prin masa 9i prin timpul lor de viald. Asaclar,desi continutul acesteiconferinle era pentru mine extrem cle important in toate privintele, nu voi pomeni aici clespre conferinta propriu-zisir, ci clespreo discutie pe care am avut-o cu acel prilej cu Niels si Wolfgang, care venise cle la Zririch pentru a participa la conferinld.Stdteamtoli trei in mica grddini de iamd cieldrrgi casalui l3ohr9i vorbeam despre vechea temd - clacbteoria cuanticd era de fapt inteleasdcomplet si dacd interpretareape care i-o ddcluserdm noi aici, acum 25 de ani, derreniseitrtre timpr rr11 mod de a gAndi recunoscutin fizic5. Niels povesti:

271

,,Acum cAtdvavreme a avut loc aici la Copenhaga o conferintd de filozofie la care au venit mai ales adepli ai curentului pozitivist. Un rol important l-au avut rcprezentanlii $colii de la Viena. Am incercat sd vorbesc in fala acestorfilozofi despre interpretareateoriei cuantice.Dupd prelegereamea nu s-a matrifestatniti un fel de opozilie si nici nu s-au pus intrebiri dificile, dar trebuie sd recunosc ch tocmai asta a fost ingrozitor pentru mine. Fiindcd acela care nu este de la inceput gocat de teoria cuanticd este imposibil s-o fi inteles.I'robabil cd am vorbit atAtde prost, incAt nimerri nu a inteles ce t'oiam sd spun." Wolfgang isi spuse pdrerea: ,,Poate cd asta nu tine neapirat de calitateaproastda prelegerii.Din jurdmAntul de creclintd al pozitivigtilor face fdrd indoiald parte si preluarea necriticd a faptelor. Din c6te9tiu, la Wittgerrstein gdsim urmdtoarele afirmalii: .Dacd seincepe a9a,atunci se acceptdfdrd ezitaresi o teorie care tocmai astaface,reprezintd faptele.Pozitivistii au invd!at cd mecanicacuanticd clescriecorectfenomeneleatomice, aga cd nu au nici un motiv sd se apereimpotriva ei. Ce mai avem noi de spus in general despre toate astea,despre complementaritate,interferenla prob abili ti tilor, relatii clenecleterminare,rupfurd intre subiect9i obiect s.a.m.d. reprezintd pentru pozitivigti o operi liricd secundard, neclard,un salt inapoi la modul de gAndirepregtiintific,o trdncdneald.Ceva ce nu trebuie luat in serios, 9i in cel mai bun caz estebenign. Poatecd un asemeneamod de a privi iucrurile este din punct de vedere logic coerent.Dar atunci nu mai gtiu ce inseamnd sd intelegi natura." Am incercat sd completez: ,,I>c'tzilivistiiar spune probabil cd a intelege este acela;i lucru cu a putea face prediclii prin calcul. Dacd nu se pot calcula dinainte decAt anumite evenimente particulare, atunci s-a inleles numai un fragment mic dir"r intreg, iar dacd se pot calcula dinainte multe evenimente diferite, atunci au fost intelese mai multe domenii. Existd o gradalie continui intre

a-intelege-foarte-putinsi a-inlelege,aproape-tot,dar nu existdo diferentd caiitativi intre a putea faceprediclii prin calcul si a intelege." ,,Ciisesticd existd o aserneneadiferenji?" ,,Da,cleasta sunt convins", am replicat eu, ,,sicred cd am mai vorbit despreastaacum 30 de ani, cu ocaziaunei plimbari cu bicicletele la Walchensee.Am sd incerc sd limuresc ce cred cu ajutorul unei comparatii.Dacdvedem un avion pe cer, atunci putem calcula dinainte, cu un oarecaregracl de precizie,unde se va afla dupd o secuncld. Mai intAi vom prelunei pur si simplu traiectoriacu o linie dreaptaisau, clacdrreclemcd avionul s-a angajat intr-o curbh, r,om lua in calcul si curbura. Astfel vom obtine in celemai multe cazuri un rezultatbun. Dar de inteles,nu anr inteles inci traiectoritr.Doar claci am vorbit dinainte cu pilotul si arn aflat clela el traseulpe careil va urma, abia atunci am ilrtelescu aclevirat traiectoria." Nieis nu era clec-6t pe jumdtatemultumit . ,,Va fipoate clificil si transpui o Ascnlcneainragine in fizicd. Pentru mine, lucrurile stau asa:rnd pot inlelep;ecu pozitivistii in cecace \ror, dar nu mi pot intelege cu ei in ceeace nu vor. Dati-rni voie si md explic ceva mai exact.intreag.i aceastiperspectir'6,pe carfio cunoastematAtde bine in mocl special ciin Anglia si din America, si cdreia pozitivistii i-au clatfonna unui sistem, sebazeazA pe atitudinea cle la inceputul gtiintelor modeme. IrAndatuirci se rlarlea aterrtienutnai marilor conexiuni ale lumii, carein cele din urm.l crau prezentateprin apelul la vechileautoritdti,mai alesla Aristotel si la teologie,clar de experienteleindividuale nu prea se ocupa nimeni. Urmarea a fost cd s-au rdsp6nclittot felul de supersiitii, careincetosauimaginea cledetaliu si nu se fdceauprogresenici in privinta mirilor intrebdri, pentru cd vechilclrautoritdfi nu li se putea oferi material nou pentm cunoagtere.De-abia irr-secolul al XVII-leas-aprodus clesprinclerea de vechile autoritdti.si s-a luat in considerarestudiul experimental al dertaliilor. Se_povesteste ca societdtile.stiintifice,cum ar fi dr,:pilrJa Ii.oyal Society,se ocupau la inceput cu lupta impotriva

272

273

superstitiilor, car€rconsta in infirmarelaexperimentala a ceior scrisein cine stie ce c.irti <-lemagie' Astfel, se Pretindea de pildd c.i o rddagcdagezatala miezul nopiii pe o mas.l in miilocul unui cerc trasat cu creta nu poate pardsi acel cerc daci rostesti anumite formule magtce' Asadar, s-a desenat un cerc cu creta pe o masi, s-a pus intocmai pe masdin mijlocul cercului rddagca,respectAncl a fugit cum clbsen'at s-a prescriptiile magice, iar apoi acaclemii, La unele voioasi in afara cercului cle cret.i. membrii lor s-au obligat si nu vorbeasc,iniciodati despre marile conexiuni,ci sa se ocuPetrumai de fapte izolatc' Dc aceea,ralionamentctcuretice(lsuPratratttriintl cr'lll valabile decAt pentru grupuri izolate de evenimente, niciodai6 pentru conexiunea il"rtregului'O formuld teoretic.iera privitd mai degrabi ca o reletdpcntru anunrite aplicalii - a9a curn se gdsescast.izi in cartile tle buzunar pentru ingineri formule utile pcrrtru rezistenta la incloire a barelor. De asemenea,celebra afirmatie a lui Newton cd se simte ca un copil care se ioaci pe malul mdrii si se bucur.l daci g.isesteclil"rcAndin cAnd o piatri mai neteddsau o scoicdmai frumoasS,in tinrp ce nrarcle ocean al adevirului se intindc necunoscut in fala lui, exprimd atitudinea clela inceputurile stiintelor moclerne ale naturii. Desip;ur,Newton a fdcut mult mai mult: erla putut formula matematic legitdtile ce stau la baza unui vast domeniu de evenimente nafurale' Dar despre acest lucru nu sc vorbca pc atunci. irr aceastdluptd irnpotriva vechiltrr autorithti 9i a superstiJiilor iu domeniul stiintelor naturii uneori s-a intrecut mhsura. De pilcid, existau relatdri l'echi carestiteau mirfurie pentru cid"teo din cer a unor pietre, pastrateitr utr.elt mAndstiri si biserici ca relicve. Asemenearelatbri au fosl respinse in secolr.rlal XVIII-learca fiind superstitii, iar mArrdstirileau fost obligate si arunce acelepietre lipsitt de valoare.Academia francezda luat odati hotirArea sti nu mai primeascdrapoartedesprepietre carear fi cizul din cer.Nici mbcar faptul cd in anumite limbi vechi fierul 1.7,l L/ a

era clefinitca materia carec.icleauneori din cer nu a pufut convinge Academia si-si retragd hotar.irea. Abia cu ocazia unei ploi clemeteroritiin apropiere de Paris, cAnd au fost gdsite mii clernici pietre feroase,Academia a fost silitd sd renunte la impotrivirea ei. Am vrut sd povestesc toate acesteapentru a caracterizaatifudinea spirituald de la inceputurile stiinlelor moderne ale naturii si noi stim foarte bine c6te experier-rjesi ce progrese stiinlifice au fost generatede aceastriatitudine. Pozitivistii incearcd acum si puni la baza metodei stiintelclrmoc-lenre ale naturii ,r'' rGt"tr-rfilozofic si intr-un anume sens si-l justifice. Ei arati cd conceptelefolosite in filozofiile anterioarenu au acelasigad cleprt'ciziepreflrm concerpteledin stiintele naturii, si astfel sunt cle pdrere c.i irrtrerbdrilepuse si discutate acolo nu ar avea cleseori nici un sens,ci este vorba cle false probleme, de care nu ar trebui s6 ne ocupr.im.Ma l-rotclcsjgrrrderclaracle acord crr cerinta cie a se tinde citre maximi claritate pentru toate conceptele,dar cu interdictia cle a reflecto uinprn u.ru, probleme mai generale,pe motiv cd acolo t".'.rie giisesc concepteclare in acestsens,nu mi pot impdca. Iiiinclcd, urmAnc'lo asemelteainterdictie, nu s-ar putea irrlelegenici rnecanicacuantic.i." Wolfgang itrtreb5: ,,C6nclspui c.l nu s,ar mai putea irrtelegenici mecanicacuantici, te referi la faptul cd hzica nu estecclnstituitdnumai clin experimentesi misurdtori. pe de o parte, si un formalism matematic,pe de alta, ci cd la ]inia de demarcatiedintre ele ar trebui practicatbo filozofie adevdratd?Asta inseamndcd acolo,firlosinrllimbajul natural, trebuie incercatsd se explice ce se intAmpld cu adevdrat in acestjoc intre experiment si matematicd. Eu presupun cd toate dificultdtile in intelegerea teoriei cuanticeapar exact in acestpunct asupra cdruia pozitivistii pdstreazdtdcereatocmai pentru cd aici nu se poate operarcu concepteat6t cleprecise.Fizicianul experimentator trebuie sa poatd vorbi despre experientele lui si pentru asta folosestecie factclconceptele fizicii clasice,

275

rNrrr r/irrFiillt fiilrl zrrr Klnrlttit, ttnLl iltt Altgrrtnd rt'oltnf tlit Wn /rJre l f.( N. f . )

,.Cine a irrjelesinsi cu adevdrat mecanica cuanticd nici nu s-ar mai g.lncli sd vorbeascdtrici clespre dualism. El va percepe teoria drept o descriere unitard a fenomeneloratomice,carepoate apdreain moduri diferite numai acolo uncle este tradusd in limbajul natural, c6nd esteaplicatdexperimentelor.Teoriacuanticdesterde aceea un exemplu minunat pentru sitrralia in care un ansamblu de fapte e irrtelescu toatd claritatea,9i totugi nu putem vorbi despre acestefapte clecAtin imagini si paralrole.Imaginile gi parabolelesunt aici in esenld concepteleclasice,deci si ,.undd>,si ((corpuscul>. Ele nu se potrir.'escintocmai cu lumea reald, in plus relatia dirrtre ele estecomplementar.i,si de aceease contrazic.Cu toate acestea,deoarecein descrierea fenomenelor trebuie sd r.im6nem in cadrul limbajului natural, nu ne putem apropia de stareade lucruri reald decAtcu ajutorul acestor imagini. Probabil cd si irr ctrzulproblemelor generaleale filozofiei, in specialale metafizicii, lucmrile se prezir-rthin mod asem.indtor.Sunternsilili sb vorbim in ima5;inisi parabole, care nu se potrivesc intocmai cu ceeace vrem si exprimdm cu aclevdrat.Uneori nu putetn evita nici contraclic!iile, si tofu9i, cu ajutorul acestorimagini, ne putem apropia oarecum c'lecontinutul reral.Nu avem r.oie si respingem continutul real. ,.Adevirul salasltriegte in hburi>. Lucrul acestardmAne agadarla fel de adevdrat ca si prirna partct a afirmatiei. Vorbeai adineaori de l)hilipp Irrank ;i clercartea lui despre cauzalitate.Si l)hilipp Frank a participat la acel congresal filozofilor clela Copenhagasi a tinut o prelege:re in care problematica metafizicii, asa cum spuneai tu, ap.irea doar ca r"'orbi de ocald satr in cel mai bun caz ca exemplu pentru modul de gdndire nestiintific.Eu a trebuit sd comentezapoi aceaprelegeresi atunci am spus cam asa: Mai intAi nu-mi este prea clar derce prefixul ' are voie si fie agezart numai ir-rfata unor concepteprecr-rm

276

277

despre care gtim ciejaci uu se potrivesc exact cu natura' Aceastaeste diiema funclamentalti,pe carenu estepermis sd o i6rrorim." Am intervenit: ,,Pozitivistii sunt deosebit de reticenti in privinla oricdror intrebiri care ar avea, dup.i cum spun ei, un caracterprestiintific. Irni amirrtesccle o carte a lui legeacauzald,in care anumite anui'hilipp }rrank clerspre mitelntrebiri sau formul;iri erau respinseclefiecaredatd cu reprosui ci sunt retlicvet,linvremeametafizicii, dintr-c't cle g6nclireprestiintifici s;iu animistd' Astfel, sunt "po.d respinseconceptelt:biologice cie"itr heg' sau "entelehie> ca fiind prestiintificersi stl ilrcenrcddemonstrareafaptului ci afirmitiilor care contitr acestectlnceptelru le corespunci cr:ntinuturi vetrificaltile.Cuvintul <metafizicd>nu mai este acr-rlo,intr-urr anurnit sct"ls,clccAto r''orbi cle ocarii ca un fier rostt ct.lcaresutrt iirsertrtratcratiotr.lmctrtecomplet neclare." Niels interveni: ,,Cu aceastirlimitare a limbajului nr'r pot fi, eviclent,nici eu tJeacortl'Cunogti doar poezia lui sr stii cit cleclragiimi sunt Schiller Cttitfitttttllui C.otrlttcitrs duce la claritatc,iar adeversurile:,.Numai plenitr-rclinea vdrul sblisluiestein htilrri."i I)lenitudineanu este aici numai plenitudineaexperictrtei,ci 9i plenitudinea concePtelor cu ajutorul ciirora r,'orbimin diferite moduri clespre problerna noastri si clespre fettomtrne.Numai vorbincl ile,spteciudatele relatii dintre legile formale ale teoriei cuanticegi f'enomenelettbselwatt:,folosinclrnercu concepte diferite, luminAndule din toate partile, fiinc-lconstienii in privinla aparentelorcontradiclii ilrterne,numai astfel poate fi oblinutd rnodificareastrr"tcturiig6nclirii,careester premisa pentru inlelegereamecaniciicuantice' De pilcld, se sPune mereu cd teoria cuantic,i e nesatisiic.itoare pentru cd lru perrnite decAto descrieredualist,i a naturii, prin ntttiutrile complementare de t'undd" si

,.logicd, sau - Irrank vorbise clespre meialogica 9i metamatematicd-, si tru in fata conceptului ,.fizicd,,.I'refixul <meta> are doar scopul cle a indica faptul cd este vorba de intrebdrile care apar
unndrit r.'apoareleintrAnd 9i iesind din port in lumina insertirii, apoi Wolfgang ir-rcepuclisculiacu intrebarea: ,,Ai fost mulfumit cu ce a spus Nieis azi despre pozitivisti? Am avut impresia cd tu esti si mai critic fa!5 cle pozitivish clec.ltNiels sau, mai bine zis, cd ai in minte un cu totul alt concept de adevbr decAt filozofii acestei gcoli.lar eu nu rstiudaci Niels ar fi dispus sd acceptecotrceptul de adevdr sugeratde tine." ,,Bineintelescd nici eu nu stiu asta. Niels s-a format intr-o epclcdin care era nevoie de un mare efort pentru a te clesprirrclecleg6ndirea tradifionald a lumii burghezc din secolul al XIX-lea gi mai cu seamdpentru a te desprincle clemodul ciea gAndi al filozofieiirestine. intrucAt a fdcut acestefort, se va feri intotcleaunasd foloseascdf;ird rezervelimbajul filozofiei mai vechi sau al teologiei.Pentru noi insi, lucrurile stau altfel, fiindcd dupa doud rdzboaie mondiale si dou.i revolutii nu mai avem nevoie de nici un efort pentru a ne elibera de o traditie oarecare. Mie mi s-ar pdrea complet absurd - dar in acestpunct si Niels este c1eacorcl cu noi - claci ar trebui sd-mi interzic intrebirile sau rnoclurilecle a gAncliale filozofiei cle altdciatdnumai pentru cd nu au fost exprimate intrun limbaj precis. Este adevirat c.i uneori am dificultdli in a intelcge ce esteexprimat cu acestemoduri de a g.lncli, iar atunci incerc sd le traduc intr-o terminolclgiemoderni -sisa v.id dacd acum putern g.lsi rispunsuri noi . Dar nu am rrici o relinere in a relua vechile intrebdri, agacum nu am nici o retinere ir-ra intrebrrinfa limbajul traclitional al uneia clin vechile religii. Stim cd in ceeace privegtereligia avem de-a face cu un limbajin imagini 9i parabole, care nu poate exprima rriciodatdexactsensuldorit. Dar in cele din urmd, in majoritatea vechilor religii care dateazd clintr-o epocd anterioard stiintelor moderne ale naturii, estevorbi tocmai despre aceeagitematicd,despre acelasi confinut caretrebuie zugrdvit in imagini 9i parabole,9i care in mocl funclamentalse leagd de intrebareaprivincl valorile. S-ar putea ca pozitir.,istiisa aibd dreptate cAnclspun

278

279

cd astdzi este deseori dificil sd dai un sens acestor parabole. Dar noud ne rdmAne tnisiunea de a itrfelege acestsens,intrucAt reprezintdo parte esenfialda realitdtii noastre, sau de a-l formula intr-un nou limbaj, clacdnu mai poate fi exprimat in cel vechi." ,,Dacd te gAnclegtila asemeneaprobleme, atunci se poate infelege cd nu poli fi de acorclcu un concept de aderrir care porneste de la posibilitatea predictiei prin calcul. Dar care este conceptul tdu de adevdr in stiintele naturii? M.ri inainte,n.or. la IJohr,l-.ri dcscrisvag prirr con-rparalia cu traiectoriaavionului. Ce poate corespuncle in naturd interrtiei sau comenzii pilotului?" Am incercatsd rdspund: ,,Asenteneacuvinte precum sau si > provin elin sfera uman5, in mai bun pot fi folosite ca metafore. cd asadar cel caz 9i Dar este de inleles c"i limba nu ne poate pune ia clispozitie concepteextraumanecu caresd ajungem mai aproapede

ceeace vrem si exprimdm. Ce sd spur-rmai mult clespre cclnceptulmeu de adevdr iu stiintele naturii?" poziti'n'istiiar putea rdspuncleacum c6 ce spui ,,Da, c1a, tu e o trincdneald confuzi si pot fi rnAndri cd lor nu li s-arputea int6mpla agace\/a.Dar uncleestemai mult adevdr: in neclaritatesau in claritate?Niels citeazi: .,Aclevirul s.ildsluierste itr hduri.>,Dar exist;i hiurile si existi un aclevdr?Si au cumva acestehiuri o legirtur.icu intrebarea rlesprcviata si moarlt'1" Discutia se opri pentru scurtd vrelTl€r, cleoareceun mare vapor de pasagenplutea la o clist;rtrticjecAtevasute cle metri de noi, iar vaporul era o aptrrilie clebasm, etproape ircal cu luminitele lui nenumirate irr arnurgul albdstrui. CAteva clipe am visat la cletstinelcLrmancce se at-lauin spaiele luminilrtr ditr cabirrelevaprctrtrlui,iar apoi intrebirile lui Wolfgang s-au transforrtratirr fantezia nlea in intreb.iri clersprevapor. Era vaporul real? Era o mas.i cle fier cu o centrali cleputere, un sistenrclecircuite electrice si becuri?Sau era expresiaunei intentii umane, o fclrnri careap.iruseca rezultatal relatiilorinterumane? Sau era urmarea legilor naturii clirrbiologie, care folosiser.icle data asta ca obiect pentnr forta lor creatoarenu trumai molecule cleprotcine,ci si otel ,sicnretrtielectrici?CuvAntul ,,irrtentie"reprezintdagadarnurnai reflexulaccsteiforte creatoaresau al legilor naturii in constiinta umani? Si ce inseamni cuvdrrtul ,,nllnlai" in acestcontcxt? De aici, clialogul interior s-a inclreptat clin ltou spre intrebirile mai generale.Este chiar at6t clelipsit cle sens ca in spatele structurilrtr orclonatoareale iumii ir"rintregul ei si ne inchipuim o ,,constiint.i",atiecdrei ,,intentii" sunt acestestructuri? Desigur cb si o intrebare formulatd astfel este o umanizare a probiemei, pentru ch insusi cuvAntul,,constiinti"esterezrrltatulexperielr[eiumarre. Asadar,nu arn avea voie sa ir-llosjrn acestconceptin trfara domeniului uman. I)acains;i ne lirnitdm.rtat,-lerntrlt,rru am avea voie r-ricisi vorbinr ticspre constiinta urrui arrimal. $i totusi a\.em senzatiaci un asemeneamocl cle ir

280

281

\,orbi ar€run anutne sens.Simtiln cA sensul ctlnceptulur cle ,,con9tiinti" clevinemai larg si in acelagitimp mai ambiguu cAtrclincercdrns6-l folosim in afara domeniului u maI l.

Pentru pozitivrst exist.l aici tl solulie simpi.l: lumea ce se poate exprima clar si restul, trebuieimpartita itr ceera clesprec,.te t ebuie si t.icem. Asaciar,in acestcaz ar trerbui sd ticem. Dar probabil c.i nu existi o filozofie mai absurdd decAtaceasta.Pentru ca.rproapenimic tru poate fi exprimat clar. Dac.ise elimind tot ce estetreclar,ceeace rdmAne sunt probat'rilnumai tautologii complet neinteresante' Linlul gAnciurilor a iost intrerupt cle Wolfgang, carc relud cliscutia: ,,Aclineauri ai spus ch tru iti esterstrdina nici limba imaginilor si a parabolelor ilr carevorbesc vechilerreligii si ca din ace:asticauzh nu poti acceptalimitdrile pozitivistilor. Ai f.isat sti se inteleagir ci clir''erselereligii, ct: imaginile lor foartt: diferite, reprezir-rtiin cele clin urm'i, dupi p.lrereata, acelasicontinut care- agate-aiexprimal - estein mocl funclamental legat de intrebarea privincl valorile.Ce ai vrut sa sprricu astasi ce legiturd are acesl > cu conceptul tirr cle adev.ir?" ,,intrebareaprivind valorile esteintrebarea clespreceea ce facem, clesprece ue cltlrim, clesprecum trebuie s.i ne comportim. intrebarea este agaclaro intrebare pusa cle clrn,iegatd clerc'rm.Esteintrebarea despre busola dup.i care trebuie si ne orientim cAndne ciutim clrumul prin viata' Aceasti busold a c.ip.itatin diferitele rcrligiisi in diferitele viziuni asupralumii nume foarte clif'erite:fericirea,voinla lui Dumrrezeu, sensul - pentru a numi cloar c6teva' Diferentele dintre nume inclici diferenle fundamentale in structura constiintei grupurilor cle oameni care 9i-au nurnit in acest fel busola. Sigur cd ttu vreatt sd minimalizez acestecliferenle.Dar am irnpresiacd in toate ftrrmrtiarile e vorba despre relatiile omului cu orclineacentrali a lumii. Stim ci pentru noi realitatea depinde cie structura constiintei noastre, iar domeniul obiectivabil elste

282

numai o mic.i parte a realititiinoastre.Dar si acolouncle se pune irrtrebareaclespreciomeniul subiectir,,ordinea cerrtraldse facesimtitii si ne refuzd clreptul clea privi ceea ce apare in acestdomeniu ca fiincl un joc al intAmplririi sau al capriciului. Desigur cd itr donreniul subiectir,ific al indivicluiui, fie al popoarelor,poate apdreamulta confuzie. Cu alte cuvinte, acoio rlomnesc si isi fac cie cap clemonii ca si nrir exprim mai stiintific - functioneazd orclini partiale, care nu se potrivesc cu orclinca centraiS,care sunt rupte cleaceasta.Dar irr cele clin urnri intotdeauna se irnpune orclineacetrtrald,,ca sd folosirn ternrinolclgia.irrtica,cu .(rrc intram in relatieprin limbajul religiei. Cincl se pune intrebarea clesprer,;rlori, alunci imper;rtivul pare a fi si aclionam in sprritul or"clinii centrale,tocmai pentru a evita confr:ziilecarcpot apiirca din cauza orclinilorpar"tialeclisjuncie.,,!11s1,, arc r-lrcprt efect si faptul cti percepem ceca ce este ordonat ca fiinrl bun, iar ceeace e confuz si l"raoticeste percepr.rtca fiinci riu. I)riveli;tea unui oras clistnrsclebomba atonrici ni se pare ingrozitoare, clar ne bucurtim cAtrr-lrcugim -si transformim nn desert intr-urr pcisaj infloritor. in stiinJelenaturii orclineacentrali poate fi recunoscrrtdprin faptul ci putem in celedin urm.i folosi metaforede genrrl
283

,,Vreau si spun cetvaabsolut banal, bun.loard faptul ca dupa fiecareiama florile infloresc clin nou pe cArnpuri 9i cb dupd fiecarerdzboi oragelesunt reconstruite,agadar cd haosul se transform,i mereu iu ce'u'aorclonat." Un timp armnrersln ticerreunul l6ngi altul 9i curAnd am ajuns la capitul rrordic al l-iniei Lungi. De acolone-am continuat drumul pe digul careinainta in apa portului, pAni la farul cel mic. ln nord, o dAri rosie luminoasd deosrpta liniei orizontului ardtacd soarele,in deplasarea lui spre est, se afla la tt clistanjdnu Preamare sub acerastd linie. Contururile clddirilor clin port puteau fi recunoscute cu toat.l claritatea.Dupd ce am stat o vreme la capdtul ciigului, Wolfgang m.i intrebi brusc: ,,Crezide fapt in existentaunui l)umnezeu perstlnal? $tiu cd e greu sd dai utrei asemeneaintrebiri un setrsclar, dar directia intreb.lrii poate fi cunoscutd." ,,imi permi!i s.i formulez intrebarea9i in alt fel?", am replicateu. ,,Atunci ar suna asa:poti tu sau esteoare cu putinfd s.i te apropii atAt de nemijltlcit de ordinea centrali a lucrurilor si a ceeace se int6mpla, sd intri atAtde ncmijlocit in leg.iturd cu aceast.iorcline, asa cum este nosibil in cazul sufletului altui om? Folosescin acestcaz in mcld expres cur,.intul ,.suflet>,atAt de greu de itrterpretat, pentru a nu fi itrleles gresit. DacI ilrtrebi in acest fel, atunci a9 rdspuncle afinnativ. $i pentru ci nu este vorba aici clespretriiirile mele personale,a9 putea aminti de celebrultext pe carel'ascalil purta intotdeauna asupra lui 9i pe careil itrcepusecu cuvAntul ,,focr. I)ar acesttext nu ar fi valabil pentru mine." ,,Atunci crezi cd orditrea centrali poate fi prezenti cu aceeasiintensitate ca 9i sulletul unui alt om?" ,,Poate." ,,De ce ai folosit aici cuyAltul
,,Nu gtiu dacd te pot urma intru totul. Nu estepermis nici si-!i supraevaluezipropriile trairi." ,,Sigur ci nu, clar si in stiirrtelenaturii facem apel la prclpriiletrbiri sau la celeale altora,desprecareni se relateaztiin mod creclibil." ,,I)oatecd nu ar fi trebuit sir pur"rastfelintrebarea.Dar prefer -si mi intorc la problema noastrd clela inceput, si anurne fiiozofia pozitivista.lti e str.iini pentru ci, dacd te-ai supune tuturor interclictiilor ei, nu ai putea vorbi despre rrici unul dintre lucrurile despre care tocmai arn vorbit. Dar cle aici ai trage concluzia cd aceastdfilozofie nu are nimic cle-afacecu lumea valorilor? Cd in caclrul ei nu poate in principiu existao etici?" ,,La o primd privire asa aratd lucrurile, c-larprobabil cd clin punct cleveclereistoric lucrurile stau invers. Accst pozitivism clesprecare.,'orbirnsi pe careil intilnim astazi a apdrut clin pragmatism si clin atitudinea etic.i corespunzdtoare.I)ragmatismull-a invhtat pe fiecareindivid si nu rimini inactiv deoparte,ci s5-si asume r;ispunclerea,sd se strdduiascdpentru ceeace se afld in imecliata sa apropiere, fir.i a se g6ndi de la inceput la binele intregii lumi, iar, trcolouncle fortele sunt suficietrte,sd actioneze pentru o orcline mai bun"1in micul sdu clomeniu cle ac!iune. ln acest punct, pra6;matisn'rulmi sc parc superior multora dirrtre vechilerreligii. Pentru cd vechileinvitilturi duceau lesnelzro anulne pasivitate,la o atitudine fatalistd fal.i cle lucrurile aparent inevitabile, acolo uncle cle fapt s-ar fi putut imbun.ittiti incir rnulte prin activitateproprie. Sd incepi cu clomenii mici daci vrei sd imbunititesti la scardmare este clesigurin materie cleacliune practicd urr prirrcipiu bun. Clhiarsi in stiintd poate cd acestclrum este in mare parte corect,dacd marea conexiunenu este pierdula din vcdcre irr rccsI rastimp. in fizicalui Newttirr,ru fost firi indoialS prezentc amairdouh: stucliul riguros al detaliilor si privirea asupra intregului. Pozitivismul in forma cieazi face gregealacd refuzi si vadi marea conexiune, cd vrea s-o tinti in rnod cclnstient---,prr;rtecti acum

284

285

t8

exagerezcu critica mea - ill ceata.Clelputin nu incurajeaz.i pe nimeni sd meclitezeasuPraei." ,,Critica ta la aclresapozitivismului estepentru n-Iitt€r, intemeiaia' Dar tot nu ai r;tsputtsla asacum stii, prerrfect intreharea mea. Ilac.1in cac'lrulacesteipoz-itii rezultatel dirr amestecul dirrtre pragrnatism gi pozitivistn existd tl etica - si ai clesigurclreptatecAnclspui ci ea exist.i 9i cd poate fi mereu r'5zut.i in actiune in America si Anglia de unde isi ia aceastdeticd busola dup.i care se orienIeazit?Tu ai pretins ci busola nu poatt: veni in cele din urmi decAtdin relatia cu orclineacentrali, dar uncle gdsegti aceastirelatiein pragmatism?" ,,Aici sunt de acorcl cu teza lui Max Weber potrir''it cireia eticapragmatismului prclvineitr cele clin urmd clir-r calvinism, asaclarclin crestinism. L)acriin lrrmea aceasta occiclentaldse Pune intrebarea cele bil"tcsi ce e rdu, ce e cledorit si ce e de conclamnat,atunci regisim in aceasta privinlir mereu valorile:crestitrismului,chiar si iu domeniile in careimaginile si paraboleleacesteireligii nu mai [)aci vreoc]ataiforta magneticd ce a sunt clelocadec'n,ate. aclionat asupra acesteibusole se va fi stins complet iar forla nu poate veni decit de la ordinea centralh-, atunci mi tem cd sevor putea iniAmpla lucruri inspiimintitoare, carevor clepdsilagarelecleconcentrare9i bomlrar despre aceasth atomich. Dar n-are rost acum sd "'orbim fa!dintunecatda lumii noashe si poate cd clomeniulcentral r.'aredevernir.'izibil cle la sine in alti parte. f)ricum, in stiinti lucrurile stau cum a sPus Niels: cerinla praEJmaticilor si pozitivistilor clea aveapreciziesi rigoarein detaliu si claritate maximi in domeniul limbajr"rluiva putea fi acceptati cu pldcere. Interdictiile lor insa vor trebui pentru cd, clactinu ne mai estepermis si gAndim derpdsite, si sd vorbim clespremarile conexiuni, se pierde gi br"rsola duph carene putem orienta." in ciucla orei inaintate, o barci mic.i a acostat la dig clucAnclu-neinapoi la Kongetrs Nyton', iar de acolo am putut ajunge upor la casalui LJohr.

Dupi zeceani de Ia incheierearazboiului, celemai multe clintre clisirugerile prorrocatecle el fi-rseseriinltiturate. Iteconstructiaera,cei pufin irr parteavesticiia (iermaniei, in RepublicaFecleral.i,at6t cle avansatS,inc6t se putea pune problcrna p.rrticipirii inclustrieigermane 1artehnica atomici aflati in curs rlc clczvoltare.ln toarnna anului 1954 participasem la Washington in calitate cle reprezentantal guvernului lecleralla primele rregocieriprir,'incl reiuareaunor asemeneaactivitatiin Clermtrniafeclerali. Faptul ci irr tirnpul r.izbcliului in Cermanitr nu se irrtreprinseserd incercdri cle construircra brrmbei atomice, in ciuda faptului cirexistaucunostinteleprincipiale neccsare pentru aceasta,a avut clcsigur o influenti favorabilti asuprarregocierilclr. llr orice caz,ni s-.raprsfill cotrstmctia unui mic reactoratomic, si se pirea cd in curAnclbarierele puse in caleafoiosirii in scopuri pasrricea energieialornice in Cermania ar putea fi complet inldfurate. ln acesteconditii trebuia ca 9i in Clermanias.i se stabilea-scidirectiile pentru clezvoltarreaviitoarera acestui ciomeniu" Primul lucru ce trebuia ficut era construirea unui reactorpentru cercetare,astlelincAt fizicienii si ir-rginerii, si in 6;eneralinclustriagerman.l,sti poatd lua cunostintd cleproblemele tehniceale acestuinou clomeniu.ltra de la sirreinteles ca Institutului cleFizicd condus de Karl Wtrtz, din cadrul Societdtii Max I)lanck, sd i se acorde un rol important ln acest proiect. Pentru cd aici se afla intreaga experientd clin timpul rizboiului legatir cle

286

287

DEZBATERI iN POI,iT'ICA STSTUruTA (11)56_1s57)

clezl'oitareaunui reactor si tot aici erau clispclnibile,irl misura posibilitatilor, inforrnatiile strAnseulterior clin bibliografiesi clin conferintelestiirrtifice.De aceea,am iost solicitat de mai multe ori cle Adenauer si particip la pentru clezbaterilecu organizatiileclestai si cu ir-rclustria, a avea griji ca prirnele planuri si coresputrdi nercesititilclr factuale9i clin punct de veclerestiinlific. Pentru mine era clexperienfi nou.i, claci uu total ueagtepiatS,sii clescop.ir ci nici tnicar intr-un stat clemocratic,cu formeljuriclice bine ordonate, asenlelreacleciziiimportatrte precum cele legate cle inceputurile noii tehnici atomice nu puteau fi luatc nurnai din punctrtl de vedere al scopurilor practice si ci estervorbtr iu mai mare misurd clespreo echilibrare complicata a unor intercseinclir.'iduale,caresunt greu ele priitnrnssi clemulterori stau in caleascopttrilorpractice. Ar fi si neclreptsi facerndin astaLlt'lreProgla atlresapoliticienilor. I)impotrivti, armotrizareaunor interesepotrir'nice intr-o comunitatefunctionaldesteuna dintre activititile lor cele mai importante, a cirei ir-rclepliniretrebuie s.i le fie ugurata.I'e clealta parte,in echilibrarcaitrtereselorecoasaitrcAtla aselnomice strupolitice eu €rramneatrtretrat, si aclrtcclecAto contributie melrearnegocieri nu am pr.rtr.rt rnai mica decAtsperasem. in cliscutiilepurtate pe vrerrleil .tceeacu colitl-roratclrii rnei cei mai apropiali irni fornrasenrpirelea cil arrfi potrir.'itca primul reactor de cercetarepentru scopuri tehnice: sii fie construit in irnecliataapropierea institutului nostru. in acestscop trebuia clesiguiciutat petrtru institut si pentru constructiile tehnice aferente care se vor extinde in timp un spaliu nou, mai ntare,iar eu pledam pentru un loc in apropiere de MrJnchen. Trebuie sa recunosc ci propunerea mea era iIr parte influenlati ;i cle motive clelegdturilemele cu orasul tineretii si studenpersc'rnale, tiei mele. Dar, independent de aceasta,mi se pdrea cd apropiereade un centru cultural atAtde important si at6t cle cleschislumii moclerne cum era Mr-inchenular fi fost o bund premis.i pentru activitateainstitutuiui. I'e de alti

288

parte, pentru o conlucrarestrAnsdintre institut 9i centrul pentru tehnicd atomicd ce urma sd fie infiintat pleda argumentul c.i experierrla acumulata de institlt in timpul rizboiului putea fi folositdcel mai bine, iar echipa institu tul ui nostru, preg,ititd pentru asemelteaactivita ti, cloreacu ader'5rat si se ocupe cle tehnicd atomicd, cieci nu putea fi ispititd sd foloseasc.ibugetul generos al centrului tel-rnicpentru alte activititi. Cur6nclinsd am observat c.i reprezentatrtiiirrfluer-rtiai rnarii inclustrii nu aveau cu adevirat ilrteresuldeschicleriiunei aserneneaperspective cle clezvoltaretehnici in Bavaria. pe clrepisau nu, au consicleratci in lladerr-wrirttemberg conclitiilerar fi rnai irrielnice si de aceeai' cele clin urrni a fost ales orasul Karlsruhe.in mod ciuclatin-si,pentru noua constructie ir in-stitutuluinostru tlin caclrulSocietdtiiMax Planck a iost propr,rsi o cl.iclire nou.i la Mrinchen, a c6rei construcfierfusescoferit.i - fapt imbucurdtor - cleconc]ucerea lanclului l3avaria.Karl Wirtz a fost rugat si plece cle Ia institut, irnpreuni cu echipa sa scoliti in terhnicareac_ torilor,.sisd se mute la Karlsruhe.Carl Friedricha primit urr post de profesor de filozofie la Urriversitatea clirr llamburg. Persclralltu am fost prea nrultumit cle acesteclecizii care, desi luau in consiclerareclorinta mea in prirrinla ]ocului - si anume orasul Mr.inchen-, igrroraumotivele obiective pentru dezvoltarea tehnicii atomice in aprcl_ piereainstituhrlui. ]jrarn tulburat clefaptul cd inclelungata mea colaborare cu Carl Frieclrich si Karl Wirtz trebuia acum s.i se incheie si md temeam cb nou irrfiintaful centru pentru tehnicaatomic.iin scopuri pasnicede la Karlsruhe nu va putea in clecursultimpului si se fereascdde inter_ l,entiile celor care ar fi clorit sd foloseascdun buget atAt de mare in alte scopuri. Mi nelinistea faptul cd pentru oamenii careaveau de luat cleciziide ceamai mare importanth in acest domeniu granita dirrtre tehnica ai,rnrjcA pasnicdsi cea destinataarmarnentului atomic era la fel

289

de vagd ca aceea dintre tehnica atomicd si cercetarea fundamentald in domeniul atomic. Aceste temeri au fost sporite si cle faptul cd uneori se fdceaauzitd - in cercurile politicienilor sau ale inclustriei, chiar dacd nu si in r6nduril-epopulalei germane _ opinia cd, in lumea noastrd, inarmarea atomicd face parte clirr mijloacele obignuite de securitate impotriva a'meninld_ rilor externe gi de ac_eea nu putea fi e,xclusdnici peniru RepublicaFederald.Contrar acesteipdreri, eu, imireund cu cei mai mulli dintre prietenii mei, e.am convins cd inarmarea atomicd a Cermaniei ar cclnducenumai Ia sld_ birea pozifiei ldrii noastre in poritica externd si c6 astfel dorinta noastrd de a construi bombe atomice nu poate dec6t sd ne dduneze. $i asta pentru cd oroarea proclusd de actiunile conationalilor nogtri ir-ranii rdzboiului era incd mult prea rdspAnditd pentru a se acceptaexisterrla armelor atomice ir-rm6irri germane. in diferitele discuiii purtate in I'remea aceeacu cancelarul mi s_a pdrut cd Adenauer estereceptiv la argumenful meu conform chruia, in problemele legate de inarmare, Republica Federald trebuie sd facd nurnai minimul din ce ne cer partene_ rii de coalitie. Dar si in acest caz era vorba deiigur de armonizarea unor interesefoarte diferite si foarte putin compatibile. Dintre prietenii mei, in special Carl Friedrich revenea mereu la aceastdtemd, iar mai t6rziu a avut si initiativa de a intreprinde un pas politic. poate ch una din nume_ roaselenoastre disculii a inceput cu o intrebare adresatd lui Carl Friedrich cam in felul urmdtor: ,,Cepdrereai clespre viitorul institutului nostru? Eu md tem ia rucrdrire de tehnicd atomicd vor fi complet separatede irrstitutul nos_ tru. Evident, in plan stiinlific,rrii e mult de lucru. Dar cine vrea de fapt aceastdseparare?Oare numai faptul cd am propus, poate cam egoist, oragul Mtincherr a generat aceastdseparare?Sau existd motive obiective p"iltr,, .u viitorul centru pentru tehnicd atomicd in scopuii pasnice sd fie infiinfat separat de SocietateaMax planck?;,

290

Carl Friedrich rdspunse: ,,La astfel cle intrebdri pe jumdtate politice, cuvAntul e greu de defin'it. O asemeneadezvoltare tehnic.i are efectJmajore asupra e-conomieiregiunii alese.Multi oameni i9i vor gdsi acblo de lucru, pentru ei se vor construi noi cartiere dJlocuinte, inclustria care se ocupd cu proclucerea folosi.ea ene._ 9i giei va obtine acolo noi domenii de activitate si noi contracte.Agaclar;existddesigur motive ,.obiective,care fac ca un oras sau un land sd-si cloreascdsd gbzcluiascd o asemeneadezvoltare.In acestcaz - la fel ca in discutia noastrdderla Farm Hall desprebombele atomice_, eieci_ zia privirrd amplasareainstitutelor de cercetarein dome_ niul tehnicii atomice in scopuri pa-sniceeste o parte a pl a'u I ui irrtregii d ezvoltdri eion omico-tehnice a Rlpubli cii Feclerale.Nu estesuficient sd .e irrtrebdm unde ur.,r'." putem pune pe picioareun reactorfunctional.Vor fi luate in calcul si cu totul alte motive care tin de ansamblu.,, ,,Tiebuiesd acceptamasemeneamotive. Tu crezi cd in acestcaz au jucat rolul principal?',, am intrebat eu. ,,Asta nu stiu si aici incep cu aclevirat temerile mele. Dupd cum stii din cliscufiileavute, pentru cei mai multi din afaracstc foartc grcu si sc hasr,zeo linic precisaclc demarcatieintre dezvoltareaplinuitd si pe je_o parte tehnica militard, iar pe de altA parte cercetareafunda_ mentald. Va exista o tendinjd - probabil nu foarte insem_ rratd- de a se ingloba in noulientru anumite clomenii din cercetareafundamentald care nu sunt legate nemijlocit de clezvoltareatehnicd, dar s-ar putea sd existe si tendinta - iar acestlucru este mult mii periculos _ ca irr cadrul dezvoltdrii pasnicea tehnicii atomice sd se facd deja planuri pentru aplicafii militare, de exemplu in legd_ turd cu oblinerea plutorriului. Karl Wirtz vi face fXra indoiald tot ce-i std in putintd pentru a se mentine strict pe linia dezvoltdrii exclusiv pasnice a tehnicii atomice. Dar s-ar putea sd existe accilo forte puternice care sd orientezecercetareain aite clirectiisi impotri."'acdrora un om sing.lr practic nu are nici o sansd.Ar trebui sd irrcercdm

291

se obtinenl ile la gur,'etrnulnclstru o declaratie fermi in ctire si specificeci uu cxista intentia de a proclucearme atomicer.[)ar un glrvern doregtein moc] firesc si-si pdsNu se va lisa legat trezecAt mai multe clrtlmuri cleschise. clemiirri. Am p'rslglsirne gindim 9i la o declarale pr"rblicti' declaratiivreo inselnnitate?Tu ai partiIJar arr as€rm€rnea cipat ciriar atrul tretcrttl;l o tleclarafielsemnat.l cle o serie Maitratt" Ai fost muitumit de ea?" cle iizici*:r.ripe ir''.suler itclirtne,clarin fond cletestase1a rrcetit <-olaborat ,,Atn I)acri afirrntirn public ci sutrtem der lnenea rtrairil'estiri. atotnice,nu sunt c1ec.lt parteapacii si impslit'", birntt-rei vr,rrl-rcr goale. ]'elrtru c;i fir:c;rreom aflat in cleplinitatea pentru pacesi impotriva bomfacultirtilorllti ttste,l'irr,::rte:, bei atorrricesi tttt ar'atttt'r.riede cleclara[iaunor oatneni r-lestiinti" (luv'crnt:lsvor itrt'littlt:in calculelelor poiitice asenlenc'adeciaratii,r."trrli elc itrscltrpentru pace si ilnpc> triva bornbei atcltnict:si l'ttr acltiugaclclarin subsicliarcd cste erviclerttvorba clt-'sprc{-)pacc care sii fie favorabilti si onorabilapentnt proprirrlPOPolsic;i sutrtvizatemai ales ale celorlalti. Cu asta nu s-a attrrniceclett:stal',ile l-"rombcic cAstigattrir-ttic." ,"()ricum,l-roPortrltrii st:atnitrtcsteclin nclu c.lt de absurcl al fi un rli2boi ctl itrrnc atonricel.[)ac.i tur asemeneai]vertisrnent uu ilr fi ratiuti;tl,lrrrlsl,lPilllci nu ai fi semnat cleclaratiacle1aVIairrau." ,,Asa e, c'larcrt c;it o asettrent:acleclaralie crstemai generalSsi mai lipsitii cleobligatlvitate,cu atAtefectulei va fi rnai slat,." ,,liebuie sti rre girrciit'nla tt iictiune rnai eficientd claci vrem ca la troi si se ?ttcercecu ac'lcvtiratceva lrou." ,,Vecheapoliticii -- putcre economici si politic.i 9i santaj prin ametrinlatreactt forla a rnrelor - este consicleratti inc"i de cei mai multi, mai cu searni in afara Ccrmaniei, ca o politici realistd,clriar clac.lclernultd vreme a clevenit ccmtrariirl.L)e curAnd arn anzit elerla un membru al guvernului nostru argtttnetrtul ci, ciac.iFranla clispune de arm€ratomice, atunci si i{epublic,a}recleral6ar trebui sa )_L)?".

poatd cere acelasi lucru. lJineintelesci am contraargumentat imediat. [)ar ceea c€]m-a insp.iimAntat la acest argument nu era scopul, ci premisa. Era consideratde la sine inteles faptul cd posesiaarmelor atomicear fi pentru noi un avantaj politic, itrr singura intrebare era cum ar putea fi atins acestscop. M.i tem cd reprezentantul acestei opinii consiclerdc.i oricine g.lndesterarltfel,aclicdoricirre ar pune la indoiali premisarlnsdsi, este fie utr visdtor, fie esteun escroccare de fapi urmarerstecu toful alte scclpuri politice decAt pretincle, cle pilcl.i anexarca lieprrblicii Fcrlcralela Rusia." ,,Acum exagerezipentru cd te-aienen'at.politica guvemului nostru fecleralestedesigur rnai rationalasi cxisti fird ?ndoial.inenumtirate stacJiiinter-meciiare intre inarmar€raatomici proprie -sio pasivitatetotali, cont6nclnrrmai pe sprijinul celorlalli.In orice caz trebuiesh facerntot ce std in puterile noastreprentrua impieclicain acestdorneniu o dezvoltareirr rlirecbiagrcsiti." ,,Va fi foarte dificil. I)acb arn irl'dtat ceva clin cele petrecute ilr uitimele luni, atunci acestae faptul cd nu poti facebine in acelasitimp si politici, si stiintl. irr orice caz, eu unul nu sunt in staresi mi se parreperfectlogic. Atdt in stiirrtd,cAt si in politici e ne."'oiede implicare totali; jumit.itile de misr-rr.itru ajung. De aceeavreau sii mii retrag cu totril irr stiintir." ,,N-ai face un lucru bun. Politica nu este o ocupatiet cloarpentru specialistisi oarncni de meserie,ci este,iaca vrem sd prer.enim catastrofeprecum cea din 1933,si o inclatorire pentru fiecare clin noi. Nu ai voie si te eschivezi, mai alesc6ncle vorba cleconsecintelefizicii atomice.,, ,,Bine,dac.iai nevoic tle ajutorul meu, poti si contezi

pesl."

In vara anului 1956,cAnd aveau loc acestecliscutii,rna simteam obositsi aveam senzatiacd am ajunsla capdtui puteriltlr.I)rirrlrcaltclc,rna apj5x ()c()nh.o\L,rsa-stiirrtifici cu Wolfgang Pauli, pe carenu il pute.rnr cc-rnvinge dc pirerrile mele intr-o problemd stiintifici foarte imporiantti

293

pentru mine. Cu un an in urmd, la o conferintd clesfbsuratd la Pisa, fdcusempropuneri desful de neconvenfionale pentru structura matematicd a unei teorii a particulelor elementarecu care Wolfgang nu era de acord. Wolfgang cercetaseel insusi nigte posibilitdti inrudite pe un model matematic propus cle eminetrtul fizician american c1e origine chinezd Lee si ajunsesela concluzia cd direcfia era gregitd.Eu nu puteam crede acestlucru. Wolfgang m-a criticat agadarcu duritatealui obisnuitdin asemeneacazuri. ,,Acesteobsen'atii dovedesc inainte de toate cd itr timpul conferintei de la Pisa n-ai inleles aProaPenimic din propriile tale lucrdri", spultea el intr-o scrisoaretrimisd de la Ziirich. La inceput eram prea obosit pentru a incepe cu toate fortele lucrul la problema matematicd extrem de dificild si am hotlrAt sd fac o pauzd mai lungd pentru a md reface. Dc aceea,pe durata vacan!ei,m-am mutat cu intreaga familie la Liseleje,o micd localitatela malul mdrii situatd pe insula Sjaelland din Danemarca,intr-o cas.i cle lara aflati la numai aproximativ 10 km cle casade vacantd a lui llohr de la Tisvilde. L)oreamsi folosescaceast.iocazie pentru a petrece cAt mai rnult iirnp impreund cu Niels, fdrd si apelez la ospitalitatealui. Au fost sdptdmAnifericite. Vizitele reciproceau ficut sd dispard oboseala9i neau dat posibilitatea sd refacem legdtura intre vremurile cle odinioard, cAnd eram impreund, 9i lumea schimbati ir-rtretimp. A9a cum era firesc,Niels nu a vrut sd se amestecein clisputamatematici clificildin care md angajasem cu Wolfgang.Nu se simlea implicat in probleme careerau de naturd mai mult matematicd clecAtfizicd. Dar era cle acord cu perspectivafiiozofici pe care voiam s-o asezla baza fizicii particulelor elementare 9i m-a incurajat sd continui in direclia in care pornisem. C6teva sdptdmAni dupd intoarcerea din Danemarca m-am inbolndvit grav 9i a trebuit sd stau mai multi vreme la pat. De lucratnici nu putea fi vorba si nu puteam urmdri decAt de la distanld disculiile politice privincl dorirrlele

noastre adresate guvernului, pe care Carl Friedrich le purta cu ceilalti piieteni. in pfi-u zi cAnd am putut sd md scol din pat - era sfArgitul lui noiembrie - a a'u'ut loc la mine acasdo consfdtuirea grupului caremai tArziu avea sd fie numit ,,cei 18 de la Cottin gen", ocaziecu care a fost redactatdo scrisoarecdtreStraul3,ministrul de afunci al apdririi, fostul ministru al energiei atomice. I)acd nu primeam la aceastiscrisoareun rdspuns convenabil,afunci intentionam - agascrisesem- sd facem publici pozilia noastrdin problema inarmdrii atomice.Eram bucuros cd acela care luase initiativa pentru acest pas fusese Carl Friedrich,fiindcd din cauzastdrii mele nu puteam decAt sd qrivesc ce fac ceilalti si sd md implic cloai pe jumatate. In sdptdmAnileurm.itoare,pe cdnd md reficeam incet, am incercat sd ajung la o decizie in controver-sacu Wolfgang. Era vorba de propunerea cle a ldrgi spaliul matematicnecesarformuldrii legilor naturii perrtru particulele elementare,spafiu folosit in mecanicacuanticd penfru asemeneascopuri si numit de fizicieni,cam imprecis, ,,spaliuHilbert". Ideeade a ldrgi acestspatiu prin admitereaunei metrici ceva mai generaledec6t permitea mecanica cuanticd fusesepropusd cu 13 ani in urmd de Paul Dirac. Dar pe vremea aceeaWolfgang demonstrasecd in acestcaz mdrimile care trebuie interpretate in mecanica cuarrticddrept probabilitaFpot aveauneori si valori negative, deci o asemeneamatematicdnu mai putea fi interpretatd fizic in mod rafional. Pe vremea corrferinteicle la Pisa, Wolfgang isi prezentase criticile impotriva modelului propus de Lee cu metode matematice,in detaliu. Dimpotrivd, eu reluasemin prelegereamea de la Pisa propunerealui Dirac gi afirmasemcd in anumite cazuri, pe care le descriam, criticile lui Wolfgang puteau fi evitate. Era de inleles cd Wolfgang nu credea acestlucru. Mi-am propus asadar sd demonstrez, chiar cu metodele matematice ale lui Wolfgang si folosind tot modelul lui Lee, cd itr cazurile specialepomenite de mine dificultdlile puteau fi ocolite. Abia in ianuarie ajunsesem sd

294

295

formulez demonstralia^mai clar gi i-am trimis-o intr-o scrisoarelui Wolfgarrg.ln acelasitimp irrsd,stareasatritdlii mele s-a inrdutdlit atAt de mult, incdt meclicul m-a sfdtuit sd pdrdsescCdttingenul si sd md duc la Ascona, lAngd lacul Maggiore 9i sb m.i las ingrijit cle Elisabeth pentru a md irrsdndtosicomplet. Schimbul cle scrisori pe carel-am avut apoi clela Ascona cu Wolfgang mi-a r)mas 9i acumin memorie ca o amintire itrgrozitoare.De ambele pdrli lupta se purta cu duritate si se ficeau eforturi enorme pentru claritate matematici des.ivdrgitd.Demonstralia mea nu era la inceput transparcntdin toate punctele, iar unclevoiatn sd ajrrng.Mereu Wolfgang nu putea ir"rtelege incercam sd-i prezint rationamentele niele c6t tnai cletaliat si mereu Wolfgang era furios c.i nu acceptamcriticile lui. ln cele din urmi isi pierclu aproapecu totul rdbdarea si scrise: ,,Am primit de la tirre o scrisoareprosteascd. Aproape tot ce conline estedupa pdrereamea iremediabil fals... Nu faci decAt sa repeli ideile tale fixe, respectir. concluziile gregite,ca si cum nu ti-a9 fi scris nicioclati. In felul dsta nu am fdcut decAt sa-mi pierd timprrl gi va trebui acum si intrerup cliscutianoastrd..." Dar eu nu iruteam sd cedez si, clegibt>alamea revenea clitr c.lnclin cAnd,aclucAndcu ea crize clearneteal.isi clepresii,voiatn intr-o fonnd perfect clari. reusescs.i aduc clemorrstrartia -sb i .^'.. r In sf6r9it,r-lupasases.lptim6ni cle tensiune maximd am reugit sd fac o bres.i in apdrarealui Wolfgang. A interles cd nu md interesam de solutia cea mai g;eneral.ia problerneimatematicepuse,ci doar de o familie speciali de solufii si cd pretindeam c.i poate fi irrterpretatd hzicnumai aceastdfamilie speciald.Am fdcut astfelprinrul pas spre intelegere, itrr clupi ce calculasemdiferite cletalii matematice eram in sfirsit conrrinsi aminc-loi ci am inteles problema in intregime. Schema matematic.i neconven!ionali pe carevoiam s-o pun Tabazateoriei particulelor elementarenu continea agadarin nici un caz cor-rtraclictii interne ce puteau fi vdzute nemijlocit. Desigur, aceasta nu dovedea cd schema era cu ader,.iratfolositoare. Dtrr

existaualte motive de a crede cd solulia trebuia ciutatd aici si in sfArsit puteam lucra in continuare irr directia in care pornisem. La intoarcereade la Ascona a trebuit sd mb duc la un consult meclicalminrrtios la clinica urriversitari clitr Zurich. Am folosit ocirziapentru a rni int6lni cu Wolfgang, intdlnirc cares-a clesfasurl.rt intr-o atmosfcri calrni, a.saincaltWolfgatrgn-a putut si constatela urm.i decAt un ,,acrtrd plictisitor" intre pozitiile noastre. Cu aceasta,,,bdtdliade la Ascona", cunr am numit mai t.lrziu in glumd controverseleclin schirnbui cie scrisori, a luat sf6rsit. Am petrecutsiptdm.inile urmitoare la Urfeld, in vechea noastrdcasdclepe malul lacului Walchen,si m-am refdcut acolo mult mai repecleclecit la Ascona. La intoarcerea la Clottingenam aflat ca discutiilc politice asupra problemei inarmdrii atomiceseinclreptauspre o criz.i.Cuvernul fecleralrlrl se ldsaseconvins cle noi, fizicienii, sd se oblige sd urmeze un anurnit curs in problema ir-rarmirii atomice. l,,ucrulera cle'inteles,clarnoui ne sporea ingrijorarea c.i se va merge in ciirectiagresita.Apoi Acler-rauer a vorbit irrtr-un cliscurspublic clesprefaptul ci armele atomice nu sunt in foncl c'lecAto perfectionare si ctintdrire a artileriei,cd intre ele si armele conventionalenu e clecit cl cliferentdcle grac1.C)asemcneaprezentareni s-a parut cd depigestecu mult m.isurasuportabilului.Era clela sine inteles ci ea inducea in r6nclul germanilor o imagine complet eronatd clespreefectelearmeior atomice.Ne-am simtit asaclardatori sd actiondm,iar Carl Frieclrichera de parere cd trebuia sd facem o cieclaraliepublicd. Am fost repede cu totii cle acorri ca nu putea fi vorba in acestcaz despreo declaratiegenerali de bune intentii in favoarea p.icii si impotrir.a bombei atomice. Trebuia sd avem in veclereobierctiver ioarte precisecare sd poati fi atinse in cotrciitiilec1ate.ljorrii obiectirreerau aproape evidente:in primul rAnrl,locuitorii Germaniei trebuiau sd fie perfect informati privinri efectelearmelor atomice, orice incercarede minirnalizare sau cosmetizaretrebuia

296

297

impiedicatd. in al doilea r6nd, trebuia sd incercdm sd obiinem schimbareapozifiei guvernului federal in problema inarmdrii atomice. De aceea,declaratia noastrd trebuia sd se refere numai la Cermania federald,iar noi trebuia sd spunem cAt se poate de limpede cd posesia armelor atomice cle cdtre Ilepublica Federala nu reprezerrtao sporire a siguranlei ldrii, ci, dimpotrivS, o sporire a pericolului extern. Ce g6ndeau alte guverne sau alte popoare despre armele atomice trebuia sd ne fie in cea mai mare mdsurd indiferent in aceastdsituatie.Si, in fine, credeam cd declaratianoastri ar avea si mai multd greutate dacd ne obligam si ca persoane si refuzdm orice colaborarela inarmarea atomicS.In mcld specialpentru noi era evident un asemeneareftz, fiindcd reu;isem chiar si in timpul rdzboiului - de altfel, cu oarecarenoroc - si nu colaborim la inarmarea atomicd.Carl Friedrich a discutat detaliile cu prietenii nostri. Din cauza st.irii precare a sdndtd!i mele am lipsit la majoritateaintAlnirilor.Textul declaratiei a fost elaborat apoi de Carl Friedrich 9i dupd diverse imbundtdtiri aduse in discutiile comune, a fost semnat de toti cei 18 fizicieni de la Cirttingen. Textul a fost publicat in presdpe data de 16 aprilie1.957 si a avut in mod vizibil un mare efect in spatiul public. Dupd numai cAtevazile se pdreacd ne-am apropiatmult de primul nostru obiectiv intrucAt de nici o parte nu se mai incercabagatelizareaefectelorarmelor atomice.I)ozitia guvernului federal nu era unitari. Aclenauer pdrea afectatde o acfiune careii incurca planurile si ne-a chemat pe cdtiva clintrenoi, fizicicnii clela Ciittingen, la o cliscuhe la Bonn. Eu am refuzal, intrucAt nu imi inchipuiam ci ar fi putut apdrea puncte de vedere noi care s.l clucd la o apropiere a pozifiilor, dar si fiindcd simteam ca starea sdndtdtiinu mi-ar fi permis sd fac fatd unei disculii dure in contradictoriu. Adenauer mi-a telefonat ca sd md convingd sd md rdzgAndesc,iar astfel a luat nastereo lungd controversdpoliticd pe care,in punctele ei esenliale,am ohstrat-trin mcmorie.

La inceput Adenauer a spus cd pAnd in acel moment ne irrleleseserim bine in toate aspectelefundamentale, cd se fdcuserd mulli pagi in Republica Federal.l pentru dezvoltarea tehnicii atomicein scopuri pasrrice9i cd declarafia noastri de la Cottingen i9i are originea probabil mai ales intr-o confuzie. El credea asaclarcd se cuvenea sd ascultdm cu atentie argumentelecareil fdcuserdsd-9iingdduie o mai mare libertatein problema inarmdrii atomice. Credea de asemeneac6,,dupd ce ii vom fi ascultat argumentele, r'om ajunge repede la o intelegere,iar perrtru el era important ca aceastdintelegeresd fie cunoscutd apoi gi public. Am rdspuns cd eram bolnav si cd nu md simleam in stare sd fac fatd unei controverseprivind probleme atAt de delicate cum e inarmarea atomic.i.Si nici nu credeam cd o apropiereva putea avea loc atAtde ugor.Argumentele care urmau sd ne fie prezentate nu se puteau relcrila altccvadccAtla slibiciurieamilitaraclepanaacum a Itepublicii Federale,la gradul de superioritaie militara a rusilor si la faptul cd era inechitabil ca americanii sd se ocupe de apdrarea I{epublicii Fecleraledacd rru suntem si noi clispugi la sacrificii importarrte in acestsens. Dar la acesteargumente ne gdndiserhm in mod serios.I)oate cd gtiam mai bine dec6t cei mai mulli dintre conationalii nostri care erau opiniile in Anglia si America in prir,,inta noastrd, a germanilor. Dupd toate cdldtoriile intreprinse in ultimii ani, nu md puteam indoi cd o inarmare atomicd a I{epublicii Federale ar genera o furtund de proteste, mai cu seamdin America, gi ci inrdutdtirea climatului politic, 9i agafoarte labil, ar atAmamult mai greu in balanla dec6t orice avantaj militar. Adenauer a rSspuns cd gtia cd noi, fizicienii, suntem niste idealisti care vor sd se increadd in puterea binelui din oameni gi care detestdfolosireafortei. Ar fi fost intru totul cle acord dacd am fi scris un apel general cdtre tofi oamenii, cerdndu-le tuturor si renunle la inarmarea atomicd si sd facd eforturi pentru rezolvareaconflictelor de intereseprin mijloace pasnice.Aceastaera 9i dorin!a lui.

298

299

Dar dirr ce scris€rserdm noi rezulta ci am fi dorit cu tot dinaclinsul o slabire a Ilepublicii Federale. in orice caz, asa putea fi interpretatd declaratia noastri. lmpotriva unui asemeneareprog m-am aparat foarte energic, aproape furios. Eu credeam - aga am spus atunci - cd tocmai in acestcaz am aclionat nu ca nigte idealisti, ci ca nigte realisti lucizi. Noi eram convinsi cd orice fel cle inarmare atomicd a llenublicii Federale va la o slabire a 1-toritieiei politice si cd duce cu necesitater astferlsiguranta,at6t de important.i - pe drept cuvAnt si pentru el, ar ii pus.i in mare pericol tocmai clatorit. inarm.irii atomice. Eu credeam ci triim intr-o epocd in careproblemele de securitatese schimbi la fel de radical ca lalrecereade la Evul Mediu la modernitate,si trebuie si reflectirn prclfunclasupra acesteischimbiri inainterde a urma cu usurinti vechile moduri de g6ndire. A fost inteunul clintrescopurile declaratieinoastresd generezer resul in aceastddirectie si sa impieclice urmarea unei directii gresiteca rezultat al unor rationamerrtetacticede stil r,'echi. Lui Adenaue:r i-a fost greu sd accepte argumentele mele si i s-a pirut nedrept ca un grup mic cle oameni, in acestcaz fizicieni atomisti, sa aib.i preterntiade a irrterverri irr planuri lndelung gAnclitecaretrebuie sd se orierntczc rlupa irrtcrcsulrrnor rnari comurritali politicc. irr acela;i timp ir"rsb,a simtit din efecteledeclaratieinoastrer in spaliul public c.i vorbisem in numele unei mari pdrti a germanilor, ca gi a oamenilor clirr alte tiri, si ci argumentelenoastrenu puteau fi pur si simplu ignorate.A mai incercato clati s.i mi convingb si vin la discutia de la Bonn, dar a inteles irr cele din urmd cd nu imi prrtea cere at6t cle mult. AdenaNu stiu cAt de nemultumit a fost cu ade'n'drat uer atunci cleacliuneanclastrd.CAfiva ani mai tArziu mi-a scris o scrisoarein careimi spunea cd putea fdrd indoial.i sd respecteo opinie politicd diferitd clea lui. Probabil cd in fond era un sceptic,perfect congtient de limitele inguste

300

in caree incorsetatdactiuneapoliticb. in plus, se bucura sd gdseasci,intr-o oarecaremisurd, solulii aplicabile in caclrul posibilitdtilor clatesi era clezamigit CAndaceste solutii se dor.'edeaua fi rnai dificil de urmat clecAtisi inchipuise. Ilusola careil cdlduzeairr actiunile salenu era influenfati cievechile imagini-sirnbol prusace,desprercare vorbisem cu Niels Ilohr cu zeci de ani in urmd in timoul unei plimbdri in l)anemarca,si la fel de putin ,_1e r"prezerltarile clesprelibertateale vikingilor cliri miturile lilan.-lei, dupb carese orientaseimperiul britalrrc.DirectiaIui era mai mult cleteminatade vecheatraditie romand si crestini a Europei, care mai este incd vie in BisericaCatolicd, si de reprezentirile socialeformate in secoiul al XlX-lea, in careAclenaLlerrecunosteamiezul crestin,in ciuda contunismului si ateismului. Cir-rclireacatolicacclntinectparte cieintelepciunesi filozofie orientali, si prot.'abrlcir acea-sta era partc'aclin careisi tr.igeaAdenauer forta in momente clificile. Imi aduc arninte de o cliscutiein care ne povesteam experienlelerlin timpul prizonieratului. intrucAt Aclenauerfuseser inchis pentru un timp cleCestapoitrtr-cl celuli strilmti 9i hrdrrit la limita supravietuirii,irr timp ce eu tr.iisemun prrizonieratrelativ plicut in Anglia,l-am intrebat clacdnu i-a fost greu in aceer perioatl.i.Aclenauer a spr-ls:,,Alr, stiti, cAnclesti inchis intr-o celula at.lt cle strAmt.itimp de zile,siptim6ni,luni, cAndnu esti cleranjat de nici un telefon si cle nici un vizitatclr, atunci poti medita, tc poti gincli in linistc la celece an fost si la ccle ce ar putea si mai fie, perfcctrelaxat,nurnai cu tine insuti: acerstlucru este in foncl foarte frumos."

19

TEORIA UNITARA A CAMPULUI

(1es7-7e58)

L6ngd portul Venejiei,in dreptul Palatului Dogilor gi al I'iazzettei, se afli insula San Ciorgio. Este proprietatea contelui Cini, care intretine acolo o scoaldpentru orfani 9i copii gdsiJi,ce sunt apoi gcolili ca sd devind marinari sau artizani, si care a restauratsi vecheamAnistire benedictind de pe insuld. CAteva dintre incdperile fastuoase de la etajul mAndstirii au fost transformate in camere de oaspeli. Cu ocaziaconferintei de fizicd atomicd ce a avut loc la I'adova in toamna anului 1957, cAIivadintre participantii mai in vArstd, printre care Wolfgang si cu mine, au fost invitali de contele Cini sd locuiascdpe insula San Ciorgio. Curtea interioard a mAndstirii, unde zgomotul portului nu ajunge decAt in surdind, ca gi drumurile la I'aclova fdcute uneori impreund, ofereau excelerrtepriiejuri pentru discutii despre problemele actuale ale stiintei noastre. Pe atunci ne preocupa pe toti in mod special o clescoperire a tinerilor fizicierri americani de origine chinezd Lee 9i Yang;.Acestor doi teoreticieni le venise ideea cd simetria dreapta-stAnga, pdnd atunci consideratd ca ficdnd parte aproape evident dirr legile nahrrii, ar putea fi incdlcatd la interactiunile slabe,adicd la interacliunile responsabile pentru efectelerad i oactive.Intr-ad evdr,experimentele de mai tArziu ale lui Wu au ardtat cd in cazul dezintegrdrii radioactive B apare o abatere foarte mare de la simetria dreapta-stAnga.Lucrurile ardtau ca 9i cum la dezintegrareap particulele emise,fdrd masd,arsa-numi!i neutrini, nu efstau decAtintr-o anumiti fclrmd,s-onumim

302

levogird, pe cdncl antineutrinii apdreau atunci in forma dextrogirS. Wolfgang era in mod deosebit interesat cle proprietdtile rreutrinilor si pentru motivul cd el fusese primul care preziseseexistentalor, cu 20 de ani in urmd. Intre timp, existenla lor fusesede mult confirmatd experimental, dar noua clescoperiremodifica imaginea .lespre neutrini intr-un mod special si incitant. Noi, adicd Wolfgang si cu mine, am fo-stintotdeaurra ctepdrerecd proprietdtile clesimetrie reprezentatede aceste particule elementare farb masa trebuie sd fie si proprietdfiieclesimehie ale legilor fundamentaleale naturii. Daca insd acum simetria dreapia-st6nganu exista la acesteparticule, atunci trebuia sd contdm pe posibilitatea ca ii ir-r legile fundamentale ale naturii ea sf lipseascdla inceput si sa apara rle-abiamai tArziu,de pilda pc calca ,r.rlitn a interactiunii si a masei createin urma acesteiinteractiunii. Simetria dreapta-st6ngaar fi atunci urmarea unei dubldri ulterioare, care ar putea apdrea matematic de pildd din faptul cd o ecuafie are dbud solutii la fel de inclreptitite. Aceastd posibilitate era atAt de ir-rcitant.i fiincici ducea la o simplificare a legilor funclamer-rtale ale naturii. Din cele trdite de noi ca fizicieni, inteleseserdm cd ori cle c6te ori apdrea in experimente o sirnplificare neagteptati, era cazul sb fim extrem de atenti, pentru ci seputea si fi ajun-scu aceaocazieintr-un loc de unde marile conexiuni cleveneauvizibile. Asadar, aveam senzatia cd in spateledescoperirii Lee-Yangse puteau asculcle cultostin!e decisive. Si Lee, unul dintre cei doi clescoperitori,care lua parte le conferintd, pdrea sd impdrtds"ur.a u."urtd pirere. Am vorbit oclatdindelung cu el in curtea m6nasiirii despre con-secinfele ce puteau clecurgedin aceastdasimeirie observatd,iar Lee a spus ca nu ne putem agterptaca noi conexiuni importante sd apard ,,de dupd col!,,. Dar, desi_ gur/ ln asemeneacazuri nu stim cAt de usor sau de greu va fi de trecut ,,coltul" . Wolfgang era foarte optimist, pe de o parte fiinclcdajunsesela o foarte bund cunoasterea structurilor matematice legate de neutrini, pe de alta fiindcd

303

clin rezultatele cliscutiilor noastre anterioarein legitur.i cu ,,bitilia de la Ascona" c.lpdtasesperantaci o teroriecuanticd de cAmp relativist.i poate fi con-struiti fdrd contradictii matematice.Era fascinat de procesul arnintit de clublare sau de declublarecare, asa curn cte.lea,putea fi r.ispunzdtor de aptrriiiasimetriei dreapta-stAnga, desi incd nrr se putuse cla o formulare matematicaadecvati pentru aceasta.Declublareaconfereanaturii, intr-un mod ce urm;r sb fie eluciclat,posibilitatc;ide a introcluceulterior noi proprietali clesimetrie.Cum pritea si aibd loc apoi o rupere ;,isimetriei, asupra acestui fapt avean'rpe atunci it-leisi n-raiputin ciare clec6tasul)radeclubldrii.ln orice caz,in cliscutiilenoastreapirea clin cAnclin cind icleeaci luntea irr totalitatea ei, aclicircosntosul, nu trebuia neaptirat sir fie sinretric.ila operratiunilela carelegilc n.rturii er.ru ini .rrianter,cd asaclarsciclereasimetriei ar putea fi push pe seama asimetriei cosmosului. Toate ucesteiciei eriiu pe atunci mult mai pr-rtinclarcin mintile noastrc clec.ltle-am prezentat aici. Dar clin ele emana o anumitd fascinatie cireia cu Elreuii pu tcai rezistaclacal iti indreptai gAndurile in aceasti directie. Oclati l-am intrebat pe Wolfgang cie ce tinea at.lt de mult la .rcestproce-sal .leclublirii si rli-a clat aproximativ urmitorul r:ispuns: ,,ln iizictrmai vcche a invelisulrri atomic s-a prrtut inc.i porni de la rmagini careproveneaudin repertoriul fizicii clasice.I)rincipiul cle corespr-rnclent.i al lui Bohr afirma tocrnaipclsibilitateacieintrebuintare,fie si limitat.i, a unor asemeneairnagirri.I)ar si perrtru inverlisrrlatomic clerscrierea matematici a ceeace se intAmpli a cleverritapoi rnult mai abstracti clecAtacesteimagini. I)utem chiar reprezenta acelasicontinut factualprin irnagini cornplet rliferite, cum ar fi imaeinea de particuli si imagilrca de uncla.In fizica particulelor elementareinsd, cu asentr.neainragini lru vom mai putea realiza nimic. Aceastdfizicd esteinc.i mult mai abstractd.Pentru formularea legilor naturii in acest domeniu nu va putea exista probabil alt punct de pornire decAtproprietdtile de simetriecareapar in naturi :iau/ca s.i md exprim in alt fel, operatiile de simetrie (de

pildd translafiilesau roiatiile)caredetermindspatiul nahr_ rii. Dar apoi ajungem neapdrat la intrebarea de ce exista tocmai acesteoperalii de simetrie si rru altele. procesul dedubldrii pe caremi-l imaginez eu aici ar putea sd ajute in aces-tcaz, pentru cd ar ldrgi in mod firesc spatiul naturii, cre6nclastfelposibilitateaunor noi simetrii. Ne-am putea imagina, in cazul icleal,cd toate simetriile rlin naturi sunt urnlarea cAteunui procesde cledublare.,, Munca propriu-zishla acesteproblemenu putea incepe , dec6t dup.i intoarcerea clerla cbnferinti. La Gdttingen, mi-am coircentratelbrturile asupra gdsirii unei ecuatii de cAmp care sd c-iescrie un c6mp de materie cu interactiune intemi si care s.i reprezir"rteiritr-o form.i c6t mai compact.i c6t mai multerclintre proprietilile de simetrie obseir,,ate i. nafurh. Pent^r accastaam fol.sit ca model i.teract.iunea esentialb empiric pentru dezintegrarea p care cdpdtase forma ei cea mai sirnpla si probabil clefinitiv.iprin descoperirea lui Lee si Yang. In anul 7957,toamna tArziu, am avut de tinut o con_ ferinli pe acesteteme la Ceneva, iar la intoarcere nl-am oprit pentru scurt timp la Zririch ca sd vorbesc cu \Volfgang rlespre incercirile mele. Wolfgang rn-a incurajat sh continui pe clrurr-rulpe care pornisem. Era un lucru toarte important pentru mine, iar in siptdmdnile urmd_ toare am incercatmereu forme diferite cu ajutorul c.irora sd poatd fi reprezentatcimpul de materriecu interactiune internd. [3rusc,intre toate imaginile neclare,a apdrut o ecuatie cle cdmp cu un gracl cie simetrie nerobisnuitcie ridicat.Forma ei era doar cu putin mai complicatddecAt vcchcaccuatiea lui Dir.rcp"nt., t,lcctron,tjar corrlinr,.r. pc lirrga structuraspatio-temporalia tcoricirelativitatii, 9i simetria dintre proton si neutron, carejucaseun rol at.lt cie importarrtinch de pe vrcmca visului avut la cabana clerla SteilerAlm din Ilavaria sau - ca sd md exprim mai matematic- confineape lAngdgrupul Lorentz-sigrupul izospin, asac.i intr-aclevdrreprezentao mare partr: ,.lirrpro_ prietdtile de simetrie careapdreauin naturd. Si Werl,.,,..y;, cdruia ii scrisesemclespreasta,s-a ardtat imecjiat plirr c1e

304

30s

interes,cici pentru prima datd se pdrea cd aici fusesegdsit .r. .u.lrt trfi.i"t-ti de larg pentiu a cuprinde intregul spectru complicat al particulelor elementare9i al interacde ingust P"]lttY flunilor lor, ii in acelasitimp suficient u fi*u in acest domeniu tot ce nu trebuia privit ca fiind doar pur si simplu contir-rgent.Ne-am hot6rAt agadarsi incercdm s5 rdspundemimpreund la ir-rtrebareadacd aceastd ecuatieputea deveni bazi unei teorii unitare a cArnpului particulelor elementare.Aici Wolfgang aveasperanla cd putinele simetrii care mai lipse-auputeau fi introduse ulterior prin procesul de dedublare' Cu filcare Pas Pe care il facea in aceastd direclie, Wolfgang deverrea-dince in ce mai entuziast' Nu l-am vezulin i,ia1o*eu pe Wolfgang, nici inainte si .ici clupa aceea,intr-o asemeneastaie de surescitarelegati de ce se intdmpld in stiinta noastrd. DacSin anii anteriori i9i manifestise o pozitie criticd si scepticdfald de toate incercarile teoretice- care de altfel se referiserd cl0ar la ordini parliale in fizica particulelor elementare,9i nu la conexiunea intregului i, acum era decissd formuleze el insugi marea coiexiune cu aiutorul noii ecuatii a c6mpului' Cdpdtasesperanla fermd cd aceastdecuafie,care itr simpliiatea si in marea ei simetrie era o formd unicd, trebuie ia reprezinte punctul de pornire corect pentru o teorie unitard a cAmpului particulelor elementare' Si eu eram fascinatde tloua posibilitate, care pdrea sd fie cheia mult cdutatd pentru poarta carebarasep6nd atunci accesulla lumea particulelor elementare.I'e de altd parte, r'9dea1n depdgit Pfnl la 9i cAt de multe greutifi mai erau de atingerea scopulul ProPus. Cu putin tlmp !3i1Je de Crdciun-ul\u'1957 am primit o scrisoarede la Wolfgang care conlinea multe det^aliimatematice,dar reda 9i starealui de euforie din acelesdPtdmAni: ,,...Diviziune si scidere a simetriei, asta este esenfa'' Diviziunea este un foarte vechi atribut al diavolului lltcru" ,,Des Pudels Kem" in original, inseamni ,,esen!altnrti pr'rdelultri"' inseamni,,miezul mot-ir-mot clar traclus

(cuv6ntul ar fi insemnat initial "impdrtire in douir,diviziune,').Un cardinaldintr-o piesaa lul Be'marcl Shaw spune: .De aceea sd nu lipseascdnici de Crdciun. Cei doi Domni divini Cristos si diavolul - sd observe numai cd inlre timp au devenit mult mai simetrici. Te rog sd nu transmi[i aieste erezii copiilor tdi, dar pofi sd le povestegti baronului v. Weizsdcker- acum ne-am intAlnit irrtru idei. Dn toatd, toatd inima, al tdu Wolfgang Pauli." C) scrisoaretrimisd vreo opt zile mai t?rziu incepea astfel:,,'Ioatecelebune tie si familiei tale in noul an, Cate sperim cd va aduce clarificareatotald a fizicti particulelor elementare." lar mai jos, Wolfgang scria: ,,lmaginea se schimbd in fiecare zi. Totul curge. Nu publicdm irrcd,dar va iesi ceva frumos. Deocamdatdnici nu putem prevedeatot ce va iesi de aici. Ureazd-minorcx ln a irrvdfa sd merg." $i citeazd: ,, Salutd zorii inrositi ai zilei, cAnd incepe 1958,inainte de rdsdritul soarelui...Gata pentru azi. Materia estefoarteproductivd. Acum vei gdsi multe singur... Ai sd observicd pudelulr a plecat.Si-a ardtat miezul: diviziune si scddereJa simetriei. I-am iesit in intdmpinarecu antisimetriamea - l-am tratat cu fairplay - si ca urmare a dispdrut bl6nd... Si acum un An Nou bun. Vom mirsdlui in intAmpinarealui. It's a ltntgwaryto Tiylsernry,if 's n /ol.g zunyto.go.Din inimd, al tdu Wolfgang Pauli." Desigur cd acestescrisori mai conlineau multe detalii de fizicd si matematicd,dar ele nu isi au locul aici. CAteva sdptdmAni mai tArziu, Wolfgang a trebuit sd plece in America, unde se obligasesd tind prelegeri timp de trei luni. Nu md incAntadeloc cd tocmai acum, in faia fierbinte a dezvoltirii lucrdrii noastre,Wolfgang va fi supus influentei pragmatismului lucid american.Am inceicat sd-l conving sd renunte la aceastdcdldtorie.insd planurile

1

306

rAlr,rzie la

,,des pudels Kerrn", vezi nota anterioarii. (N. i.)

307

nu mai puteau fi schimbate. Am mai pregdtit o schi!.i a unui articol pe care ttrma sd-l publicdm impreuni 9i am trimis-o, a9J cum e obiceiul, cAton'a prieteni fizicieni interesatiin mod cleosebitde acestdomeniu. Apoi Oceanul Atiantic ne-a ciespartit,iar scrisorilelui Wolfgang au clevenit mai rare. Mi s-a ptirut c.I simt in ele o notd de oboseali si resemtrare,ciar itr ceeace privegte conlinutul Wolfgangcontitruasi creacl.iitr drumul pe carc pomisem' [3rusc:,mi-a scris in terrneni destul c]e duri ci se hotdrAse si nu mni continue si coiabottzenici la nlunca propriu-zisa, nici la prrblicare.Mi-a rnai sprrs cd ii instiintase pe fizicienii care primiser;l prima variantaici acel conlinut nu cu piirereaiui actuald.imi didea liberrnai corcspiurclea tate tleplint'isa fac ce vreatt ctl rezultateleclepAnSatuuci. epristoltrr.idintre noi s-a intrerupt Cu aceasttr,cornutricarear pentru mai rnultd vrcrIItc,iar er-tl)tl am reugit s.i aflu mai inuite de 1aWolfgang clespreschimbarealui cleatitucline. I'resuputream ci ceea ce f.icuse sI clispard curajul lui intregii construcfii mentale. Dar Wolfgarrgera treclaritatera tot nu puteam irrlelegecomportnmenfullui. Eram clesigur constientde aceastaneclaritatc,dar inainte vreme ciutasernimpreun.i un drum de iegireclin ceafi, iar astfel de situatii mic mi se pdreau celemai interesantein cercetare. L-am intAlnit pe Wolfgang din nou abia la o cor-rferintd carea avut loc la Gene','ain iulie 1958,uncle eu aveam cle tinut o prelegere tocmai despre stacliul analizei noastrcr privincl acea ecualic de c6mp. Wolfgang s-a manifestat aproape clu;minos fata cle miue" A criticat cletalii ale analizei noastre chiar si ln punctele uncle mi se p.lrea a fi cu totul nemotivat si nu am reugit sd-l conving si discutdm in profunzitne clespreacesteprobleme. C6ter''a sdptimdrri mai tArziu ne-am reintAlnit pctrtru ceva tnat ,r-rLltavrcmc Ir Varentta, pe' malul lacuiui Como. Acolo se tin in mod regulat gcoli clevar.i, intr-o vili din grddina cdreiaprivirea poate cuprinde o mare parte a lacului dln mijloc, 9i, intrucit cle aceasthdatd terna cra fizica particulelor elementare,Wolfgalrg 9i cu mine fdceam paric' dirrtreinvitati. L)edata aceastaWolfgang se comporta fata

308

ciemine din nou prieteno-s,aproape ca pe vrerxuri. L)arr intr-un fel devenise alt clm. De multe ori ne-am plirnbat de-a lungul zidului de piatrd inconjurat rle tranrliiiri c.rre despdrteaparcul de lac sau am stat pe o banci intre flori si am privit clincolodc in tindert:aalbastrdde apd crestelc: muntilor. Wolfgang a inceput iar si vor.treascaclespre sperantelenoastre contulte: ,,Cred cd e bine cd tu lucrezi in continuare la problerneleastea.Stii si tu cAtmai estede fdcut in acestrlJrneniu, iar in timp se vor faceprogretse.Poatec.i lucrurile star_r crr ade'n'.iratarsacum am sperat noi, poate c6 ai de fapt clreptatecu-optimismul thu. Dar eu nu mai pot sd particip. F-ortelemele nu mai sunt suficiente pelltru asta.De Criciun, credeam inc.i si nrd pot lansalu toatd putcr.etr,ca pe trmprrri,in lumt'aaccastafl un()rproblemccu ttrtrrlnoi. Dar lucrurile nu mai stau asa. l)oate cd ai sd reusesti tu, poate colaboratorii tbi mai tineri. Se pare cd ai c6tiva fizicicni tirrcrie xcclentila Cottilrgclr,la inshitufullju. l)t.rrtnr mine acum e prea grerr si trebuie sd acceptlucrul ista.,, Am incercat sd-l consolezpe lVolfgang. I)oate c.i este cloarun pic clecepiionatci lucmrile nu au mers at6t cle repede cum speraseel cle Clraciunsi, dac.i se apucd de lucru, curajul ii va reveni.Dar el nu era de acclrd. A spus doar: ,,Nu, cu mine lucrurile stau cu tohrl altfel decdtinainte". Elisabeth,care ma insotise la Varenna,si-a exprimart oclatdmarea ingrijorarecu privire la stareasAna*tii lui Wolfgang. Ea avea impresia c.i Woltgang estegrav bolnav. Dar eu nu puteam vedea acestlucru. Plimbirile ficute impreuni in parc la Varennaau fost ultima rneaintAlnire cu Wolfgang. Cdtre sfArsitulanului 1958am primit stirea inspdimAntitoare cd Wolfgarrg a rnurit in urma ,rr-r"i,rp"ratii c1eurgenld. Nu md indoiesc c.i inceputul bolii sale a coinciscu acelesiptdm.lni in carererruntasela spelanta desdvArgiriiteoriei particulelorelementare.Dariu stirr care a fost cauza si care efectul.

309

20

PARTICULEELEMENTARE STFII,OZOFIE PLATON ICIANA (1e61-196s)

lnstitutul de fizicd si astrofizicdclin cadrul SocietaliiMax Planck, pe careil organizasemdupi rdzboi impreund cu colaboratorii mei la Ciottingen,s-a mutat in toamna ernului 1958la Mrinchen si astfel a inceput o noui etapd in viala noastri. in clddirea moderlri si sptrfioasaa institutului, construit clupd planuriie unui vechi prieten din miscarea de tineret,Sep I{uf, in nortlul oragului,la marginea Crdclinii Engleze, o noud generalie dertineri fizicieni preluase problemele careapiruserd in dezvoltareastjintei noastre.Un interes special pentru teoria unitar.l a cAmpului particulelor elementare manifesta Hans-Peter L)tirr, care, crescut in Cermania, isi fdcuse studiile stiinfifice in Statele Unite ale Americii si, dupd o perioadd mai lunga petrecutd ca asistent al lui Eclwarclfbller irr Califonria, clorea si lucreze din nou in Cermania. Probabil cd auzise de ltr Teller despre fostul nostru cerc de laLeipzig, iar la Miindren putea relua contactelecu traditia aceeaprin discutii cu Carl lrriedrich, care venea in mod regulat cAtevasdptamAni in fiecaretoamnd la noi la institut pentru a nu lisa si se rupi firele dintre filozofie si fizici. A9a se face cd teoria unitard a cAmpului, in aspecteleei fizice si filozofice, a devenit deseori tema discutiilor purtate in trei, de Carl Friedrich, Diirr si de mine in biroul meu de la instifut. I{edau aici una dintre acestedisculii, ca exemplu pentru multe altele aseminhtoare. Cari Friedrich: ,,Aii mai avansat de anul trecut cu teoria vclastrd unitard a cAmpului? Nu vreau si incep

310

imediat cu intrebdrile filozofice, care md intereseazdin fond cel mai mult. Dar, inainte de toate, o asemeneateorie este fizicd zdravdnd. Tiebuie ori sd fie confirmatd de experimerrte,ori sd fie infirmatd. Asadar, existd in acestsens progrese despre care imi pute[i povesti? in moc] special ag vrea sd stiu dacd ali gdsit ceva nou in legdturd cu tema lui Pauli "diviziune 9i reducere a simetriei,r." Diirr: ,,Credemcd acum am inteles diviziunea, cel pufin in cazul simetriei dreapta-stanga.Ea aparein realitateciin faptul cd in teoria relativitdfii trebuie sd existepentru masa particr-rleielementareo ecualie pdtraticb admifAncidoud solufii. Dar reclucereasimetriei este si mai interesantd. Acolo par si fie implicate conexiuni foarte generale gi importante, care p6nd acum nu au fost luate in considerare. Dacd o proprietate cle simetrie stricid a legilor naturii apare irr spectrul particulelor elementarenumai cu abateri, motivul nu poate fi decAtacelacd lumea, sau cosmosul, sau fundamentul unic din care sunt create particulele elementarc este mai pufin simetric dec6t legile naturii. Acest lucru e in orice caz posibil 9i e in acord cu ecualia de c6mp. Dacd aceastaeste situatia, atunci concluzia necesardpare a fi - nu vreau sd fac acum demonshatia - cd trebuie si existe forte cu razd de acfiune mare sau particule elementarecu masd de repaus neglijabild. Probabil cd electrodinamicapoate fi inteleasdin acestfel. Si gravitatia s-ar putea sd fie creatdin acelasifel, iar speranta noastrd este cd aici putem gdsi legdtura cu punctul de la care Einstein voia sd pomeascd elaborareateoriei unitare a c6mpului si a cosmologiei lui." Carl Friedrich: ,,Dacdv-am inteles bine, atunci porniti de Ia premisa cd forma cosmosului nu esteincd determinati univoc de ecuafiade cAmp.Ar putea agadarsd existe diferite forme ale cosmosului care sunt compatibile cu ecuafia de c6mp. Asta ar insemna cd teoria contine un element de contingenld, ceea ce inseamnd cd in aceastd teorie joacd un rol intAmplarea sau, mai bine spus, evenimentul unic ce nu mai poate fi explicat. Din punctul de vedere al fizicii de p6nd acum, acestlucru nici nu este

311

de mirare, cdci nici itr cadrul ei conditiile initiale nu sur-tt determinate de legile naturii, ele sunt contingente, ceea ce inseamnd cd ar putea fi si altfel. $i o privire asupra formei de astdzi a cosmosului, asupra nenum.iratelor lui Cdi Lactee,cu o distributie in cea mai mare parte dezordonati de stele 9i sisteme stelare,aproape cd ne obligd si gdndim ci ar putea ardta si altfel, ceea ce inseamni cd multimea stelelor,pozitiile lor, numdrul 9i mdrimea Cdilor Lacteear putea avea si valori pulin diferite, fari ca aceastasd fie o lume cu alte legi ale naturii. Din fericire insd, cdnd e vorba de spectrul particulelor elementare, Dar pirerea relatiilor cosmicer. nu au importanld c-ietaliile dumneavoastrdestec"l proprietd!ile generaleale cosmosului aclioneazdtofusi asupra acesfuispectru.Asemenea propriet.ifi generalear putea fi eventual reprezentate,la fel ca in teoria gerrerali a relativiti!ii, cu ajutorul unor modele simplificateale cosmosului,iar ecua!iade c6mp carestd la baza lui ar permite existenfaanumitor moclele, gi rru a altora. Spectrul particulelclr elemetrtarear putea ardta cliferit pentru fiecaredirrtre acestemodele posibile. Aturrci ati putea trage concluzii in sensinvers clespresimetriile cosmosului din spectnrl particulelor elementare." Drirr: ,,1)a,exactastae spcraula noastrd.De pilcld, acum c.ltva timp fdcusemniste presupuneri despre proprietdtile de simetrie care au fost infirmate de experimente noi cu anumite particule elementare,iar atunci am g.isit alte presupuneri posibile,carese potrivesc cu rezultateleexperimentale. Acum se pare ci intreaga electrodinamicd ar putea fi inteleasd pebaza asirnetriei lumii in raport crt inlocuireaprotonului cu neutronul si, mai general,in raport cu grupul izclspin.Aici, teoria unitard a cAmpului este cle pe acum suficient de flexibili pentru a arezala locul lor, in conexiunea generald,fenomenele observate." Carl Friedrich: ,,Dacdurmdm continuareaceasticlirectie, ajungem la o intrebare foarte interesanti 9i foarte dificild. Cred cd in clomeniul contingentului trebuie si facem o clistinctiefundamentalSintre unic 9i irrtAmpldtor.

372

Cosrnosulnu existti decAto dati. Asaclar,la inceput apar decizii unice pri'incl propriet.itile clesimetrie ale cosm.sului. Mai tdrziu se formeazdmulte Cdi Lacteesi multe stele,proces in carresunt luate iar si iar cleciziicleacelasi tip, pe carc intr-un (lnllmc sens lr, ptrfernnrrmi intanipldtoare,tocmai clatoritanurnarului mare si a repetabi_ lititii lor. Abia aici i^tri irr funcfiu.e regurirefrecrne.tel'r clin mecanicacua'tici. L)esigurc.i f.lrrsireaconceptului cle timp in expresii ca .la inceput, si ., aceastaeste cu si5;urantanr.ti ader..iratc-lec6t teza lui Democrit: ,,1; incepuia fosi parti_ cula,,.Particuleleelementarei'trupe.zd iimetriile, su.t reprezentdrile lor cele^maisimple, c-larnu sunt der.it cr consecintd a simehiilor.ln er.rrluti.r cosmosului,intAmpIart,ir intrd abia mai tArziuin joc"Darsi intAmpJ.rre.r" r,,1.,,,,,, formelor createla ilrceput,ea se supune lecilor I'r.t,t vt,rr |elor din mecanicacuantici. irr evcilutianr,ril,lr,,rr..r .rt. 11a

JTJ

cievine din ce in ce mai complicatd, acest joc se poate repeta.Din nou pot fi createprin decizii unice forme care determini in cea mai rnare parte tot ce se va intAmpla ulterior. Aga se pare c6 s-au intamplat lucrurile la crearea fiintelor vii. Iar eu gdsesccd descopeririiebiologiei moclernesunt extrem de interesante'Condiliile geologicesi climaterice cte pe planeta noastrd au facui posibili o chimie complicatd a carbonului, care permite existenla unor lanfuri-molecularein care informafia poate fi stocatd' Acizii nucleici s-au dovedit a fi un loc de stocareadecvat informatiilor pri'i.d structura fiintelor vii' in acestpunct s-a luat o decizie unicd, s-a creat o formd care determind intreaga evolutie biologica ulterioari' ln aceastdevolutie t6rzie int6mplarea joaca din nou un rol importalt' ]]a5a pe o plarreti dintr-un alt sistem solar ar fi indeplinite acele4siconditii climatericesi geologiceca pe planeta noastr5 si clacdsi acolochimia carbonului ar permite iormarea unor lanturi de acizi nucleici,atunci nu putem PresuPune cd acolo au ap.irut exact aceleasifiinle vii ca la noi, pe PdmAnt.Ilar vor fi formate dupd aceeasistructurd de bazi tru pot evita a acizilor nucleici.FdcAndaceastdconstatarc', sa md gAndescla stiinfa naturii a lui Coethe, cate voia s5 cleducatoati botanicadin planta primordiald. Plantir primordialS trebuia si fie un obiect, dar in acelasitirnp ia reprezi.te structura debazd,conform cireia su.t alcdtuite toate plantele. in acest sens goethean, am putea spune cI acidul nucleic estefiinta vie primordiald, pentru cd este si el pe cle o parte obiect, iar pe de alta structuri cle bazi p"ttttrl intreaga biologie. Dacd 'n'orbim in felul acesta,suntem in plini filozofie platoniciana' Particulele elementare pot fi comparate cu corpurile regulate din clialogul Tininiosal 1ui 1'laton.Ele sunt imaginile p-rimordiale,"suntideea de materie. Acidul nucleic esteideea de fiinta vie. Aceste imagini primordiale determind tot ce \/a a\/ea loc ulterior. Ele sunt reprezentanlii ordinii cenh'ale.$i chiar dacd mai tArziu,in evolutia multitudinii cle forme, int6mplarea joaca un rol important, s-ar putea totusi

314

ca si aceastdintAmplare sa fie cum\/a legatd cle ordinea centralS." Carl Friedrich:,,Md nemultumegie folosireaaici a cuv6nfului "cumva". Ai putea explica mai exactce vrei sd spui? Dupi pdrerea ta aceast6intAmplare este complet lipsita de sens?Nu face decAtsd indeplineasci ceeice foimuleazdmatematic legile mecanicii cuanticedespre frecvernta evenimentelor? Din cuvintele tale rezultd cd ai crede ch e.posibild,dincolo de toate acestea,o legdturdcu intregui, clespre care s-ar putea spune cd ar conferi un sens e'".e_ nimerrtului izolat." I)iirr: ,,Orice abatere cle la regulile frecventelor clin mecanica cuanticd ar face de neinteles faptui cd fenomerrelese incadreazd altmirrteri in cadrul rlat c-lcteori.r cuantic.i.De aceea,asemeneaabaterinu ar trebui consideratein nici 1Jr1 caz,confclrmexperientelorde pArraacum, a fi posibile. Dar probabil ca dumneavoastrdriici nu r,-ati gdndit la asta.Irrtrebarease referdprobabil la evenirnente sau decizii care sunt, confclrmstructurii lor, unice, la care agaeiarnu este vorba cle frecvente.Dar cuvAntul ((Seus)), pe c.lrel-ati folosit in forntularea dumneavoastri, faceca aceastdintrebaresd devind rnaccesibilipentru stiintele naturii." Aici s-a oprit convorbirea noastri in ziua aceea.Ilar am ccrntinuatcAtevazile mai lArziu, iar eu an-rparticipat mai mult ascultdnd.La lnstitutul Max Irlarrckptntru etc> logie, care se afla pe rnalul unui mic lac irrconlur.rtr1e pdciuri, in zorra de dealuri dintre lacurile Starirberg:i Ammer, Konrad Lorenzi si Erich von ljolst2, impreuna cu colaboratorii lor, se dedicar: cercetariicon,p.r.tam"r-,tului animalelor din aceazond. Ei vorbeau cu vitele a9asuni titlul uneia dirrtre cbrtile ]ui l_orerrz-, \,orbeuu r_KonradLoren'. (1903-1 989), zoolog austriac, unr.rl ciintre f.ndatoriieiol,giei. i^ 1973a primit preniiul N.bel pentrr,rmedi, ci ni . (N . t.) 2 Frichvon I Iolst(1908-1962), fizicllcgcomportarnerrtal german. (N f )

315

cu pdsdrilesi cu pestii. La acestinstitut avea loc in fiecare toamni un ccllocviu la care biologi, fllozofi, fizicieni sl chimisti discutau mai ales despre probleme cle teoria cunoagterriiin biologie. Era numit intr-un mod cam suPerficial si simplificator ,,colclcviulcorp-suflet". La aceste ciiscufii luam parte uneori, cel mai acleseanumai ca spectator,pentru cd stiam mult prea putin despre bic> logie. Dar incercam sd invdt din discuiiile biologilor. Imi aduc aminte cd in ziua aceeaeta r,'orbaclespreteoria lui Dant'in in formularea ei modema: ,,Mutafii int6mplStoare si seleclie".it-targr,-et-ttareaacesteiteorii a fost prezentat.l urmdtoareacomparafie:aparitia speciilorare loc probabil in mod asemdndtorcu aparilia uneltelor omului. Astfel, pentru deplasareape apd a fost inr.'entatdmai intAi barca cu vAsle, iar tirmurile lacurilor 9i ale m.lrilclr au fost populate cu bdrci cu vAsle.Apcli, un om oarecarea atrut icleeasd foloseascdputerea r,'Antuluicu ajutorul velelor, si astfelbircile cu vele au inlocuit bdrcile cu vAslepe cele m,ri rnrrltcirrtindcrimari dc apa. ilr sfArsit,a fostcorrstruit vaporul cu aburi, iar vapoareleau iulocuit bdrcile cu vele pe toate mdrile. ln domeniul tehnicii, carese dezvtlltd consunt rezultateleunor experimetrtenesatisfdcdtoare tir-r.r.r, eiiminate foarterepede.llunioard, in tehnicade iluminat, larnpa Nernst a fost irnecliateliminati de becul electric. Asemdndtor trebuie si ne inchipuim si procesul clesellectie intre diferitelespeciivii. Mutaliile au loc pur iniAmpl.itor, agacum ne in"'aii 9i mecanicacuatrticd,iar procesul de selectieelimirrd cele mai multe dintre acesteitrcercdri. I{dmAn astfel dr:ar putine forme, gi anume cele mai bine adaptatela conditiile rnediului exterior. Cl6ndinclu-m.ila aceasticomparalie,am remarcatci procesul descris pentru tehnicd se cleosebestede teoria clarwinistd intr-utr punct esenlial, 9i anume acolo unde in teoria lui Darwin apareintAmplarea.Diferitele invenlii umane nu apar din ?nt.implare, ci din intentia si dirr gAndurile omului. Am incercat s.i-mi inchipui ce ar iesi c'lacdam lua aceastdcomparatie mai in serios clecAtse

376

intentionase aici, si ce ar trebrri atunci sb apard in locul int,implhrii darwiniste. Putem sd ddm vrcun sens aici conceptului cle ,,intenlie"? l)e fapt, nu intelegem ce se spune prin cuvdtrful ,,intentie"decAtin legdfurdcu omul. La nevoier,putem acceptacd un cajrrecare sare pe m.tsa din bucdtdrie are ,,intentia" sd rndnAncecArnatul.I)ar are cumva un bacteriofagcarese apropie de o bacterie,,intentia" s.i pdtmndd in acea barcteriepentru a se inmulti acolo?$i dacdin acestcaz mai suntem clispusisd spunem ,,cla",atunci rnai putem s5-i acorcl,imstructurii genetice intentia cle a se schimba in asa fel inc6t sd fie mai bine adaptati conclitiilor de mecliu?Evident, aici se abuzeazd clecul'Antul ,,intentie".Dar am putea alegeo formulare mai pruclentda intrerbirii:posibilul, aclici scopul cleatins, poate oare inf-luenfadesfigurareacauzaiii?Cu aceasta aproapeci ne afldm din nou in caclrulmecarriciicuantice. Pentru cd functia de undi clir-rteoria cuanticd reprezinti posibilul si nu factualul.Cu alte cuvinte: poate cir ini.lmplarea, carejoaci ur-rrol atAt cleimportant in teoriil lui L)anvin, este,tocmai pentru cd se supune legilor mecanicii cuantice,ceva mult mai subtil clecAtrre inchipuim la o prim,r .rrraliz,r Acest ian! cle gAnduri a fost intrerupt de aparifia in cliscutiea unor cliferentecleopinie notabileprivtncl importanta mecaniciicuanticein biologie.Asemeneaopinii cor-rtrarii se explicd in general prin faptul cd cei mai multi biologi, ciersisunt ciispusis.i trcceptecd existenlaatomilor si a moleculelor nu poate fi inleleasd dec.lt cu ajutorul mecanicii cuantice, r'or sd reprezinte elementeleconstitutive ale chimistilor si biologilor, ar,licdatomii si moleculele, ca obiecte ale fizicii clasice,aclicasa oPcrczL.cu ele ca si cum ar fi pietre sau fire de nisip. O asemenea metodd poate chiar s.i cclnducddeseori la rezultate corecte, ciar, dacd trebuie s5 proceciezimai exact, trebuie recunoscut cd structura conceptuald a teoriei cuantice este totusi mult diferitd de ceai firlcii clasicc.I)e aceea,claci rationezi folosind conceptelefizicii cl;rsice,ntrti ajunge Jt/

uneori la rezultate complet false. Dar nu voi relata aici aceast.iparte a discutiei de la ,,colocviul corp-suflet". La institutul meu din Mrinchen se formase un grup de tineri fizicieni care lucrau constant la problemele puse de teoria unitard a cAmpului particulelor elementare.Controversele furtunoase, care ne tinusefd sub tensiune in primii ani, dispdruserd de mult, lisAnd locul unui mocl de abordare mai linistit. Acum era important sa patrundem in miezul teoriei Pas cu pas si sd incercdm sd gdsim o imagine coerentd a fenomenelor izolate, atAt cAt era posibil. Experimentele care se fdceau la marile acceleratoare de la Cerrer,'asi de la Brookhaven procurau noi informatii prir.itrclspectrul particulelor elementaresi trebuia vizut daci acesterezultate se potriveau cu afirmatiile teoriei. Pe mdsur.l ce, cle-alungul anilor, teoria unitari clecAmp cdpdta astfel o formi fizicb solidi, cresteainteresul lui Carl Frieclrich pentru intemeierea filozofici a acesteiteorii. Vecheatemd a lui I)auli, ,,diviziune si reducere a simetriei", nu era inch nici pe departe epuizatd. discutat de Diirr; fusese Exemplul simetriei clreapta-stAnga, numai un caz particular, la care abia puteau fi recunoscute trdsdturile esenlialeale problemei. Acum Carl Friedrich se strdduia cu toatd seriozitateasd ajungd la rddicinile .rccsteiproblcmatici. ir-tn.li ani, cleseoridiscutiile noa-streaveau lm la Urfeld. Vlemurile deveniseri pentru noi mai pagnicesi mai linistite, a9a ch ne puteam retrage mai des, la sf6rgitul siptim6nii sau itr lunile libere, la noi, pe rnalul lacului Walchen. Stand in fata casei pe terasd vecleam lacul si muntii strdlucind in culorile care il entuziasmaserdpe Lovis Corinth cu 40 de ani in urmd, determinAndu-l sd picteze, 9i numai rareori imi trecea prin fala ochilor cealaltdima6;ine,ceadin ultimele zile de rdzboi: colorrelul american I'ash e cu pistolul-mihalierd in pozifia de tragere in spatelezidului terasei,de pe stradd se aud impugcituri, iar copiii trebuie sd asteptein pivnit5, in spatele sacilor cu nisip. Dar t,remurile tulburi trecuserd,iar noi puteam

medrta fir liniste la marile intrebari pe carele puseseI'laton si care poate ci acum, in fizica particulelor elementare, isi giseau rdspunsul. Carl Friedrich, aflat in viziti la noi, mi-a explicat ideile clebazi ale incercdrii sale:,,Orice reflectieasupra naturii trebuie inevitabil sd descrie in miscarea ei mari cercuri sau spirale,pentTu cd putem irrtelegeceva despre naturd numai in mdsura in care reflectim asllpra ei, iar noi, cu intreg comportamerrtul si gAnclireanoastrd,suntem produsul istoriei naturii. Asa inc6t, in principiu, am putea incepe de orirrnde. Dar gAndirea noastri este astfel construitd incAt se cuvine sa incepem cu ce estemai simplu, iar ce este mai simplu e o alegere:da sau nu, a fi sau a nu fi, birre sau riu. AtAta vreme cAt intelegem alegerea din perspectivavietii de zi cu zi, din ea nu mai relultd nimic. Dar din mecanicacuantici noi gtim cd in cazul unei alegeri nu existd numai rdspusurile cla sau nu, ci si alte rdspunsuri, complement?ire,in care se stabilesteo probabilitate pentru da sau pentru nu si, in plus, are lic cr interferentd intre cla si nu, fapt extrem cle semnificatir'. Existdagaclarun spectrucontinuu de rd-spunsuriposibile. Matematic, este vorba despre grupul continulr al transforn'rdrilorliniare a doud variabile complexe. in acestgmp estedeja continut grupul Lorentz din teoria relativitatii. CAnclne intrebim despre unul dintre rbspunsurile posibile daca este corect sau nu, atunci ne putlem de.fapt intrebdri despre ur-rspaliu care e deja inruclit cu coniinuumul spatiu-timp al lumii reale.Vreau astfel sd incerc sd dezvolt structura de grup pe care ati stabilit-o voi cu ecuatia de c6mp si care subintinde intr-un anume sens lumea, prin suprapunerea alternativelor." Am intervenit: ,,Pentru tine este asadar important ci diviziunea de care vorbea Pauli nu e o cliviziune ir-rser-,sul logicii aristotelice,ci cd aici intervine in mod decisiv complementaritatea. Diviziunea in sensul lui Aristotel ar fi de fapt, cum scria Pauli, un atribut al diavolului, ea ar duce, prin rerpet"irisuccesive,cJoarla haos. Dar a treia

318

379

posihilitate, care a aPArut odatd cu complementaritatea clin mecanicacuanticS,poate fi rodr-rici9i ne poate concluce,prin repetare,in spa!iul lumii reale. lntr-aclevdr, nun-riiul .trei, este legat in vecheamisticd de principiul divin. Ca s.i nu ne intoarcetmpAn.ila mistic.i,ne-am putea gAnclisi la cei trei pasi ai lui Hep;el:teld-antitezd-sintezd' Sit-lt"ro tru poate fi doar un amestec,ul-l colnPromisintre tezi gi antitezd,ci ea clevinerodnicd numai clacirprirr leg'lhrra clintretez.i 9i antitezase creeaz.lceva calitativ nou'" Carl Friedrich nu era decAtpe jum.itatemuljttrnit: ,,Da, acesteasunt gAndtrri filozofice foarte getrcrale,dar cu vreau s.i inteleg mai ex;rct.Sper de fapt ci irr felul acesta serpoate ajunge chiar la lergilereale ale naturii. Ecuatia care itrc.i llll s€lgtie sigur clacii vilistrd rlerc.lmp, clesSrre tratttta,arati ca si crttn ar ptlteil rczrlll'r reprezinti cr-trect cliir aceasti filozofie a alternativeior.Dar pAni 1a urmti acestlucru trebuieclemonstratcu acelgratl clerigtlarecare se irrt6lnestein tnatermaticti." Am intervenit: ,,Asaclar,trt vrei sti construiesti particulele elementaresi cu ele in cele dirr tirtn.i lumea, la fel cum voia Platon si-si construiascicorpurile regrtlatesi cu ele lumea - clitr trirrnghiriri. Alternativerlesunt in acecasimdsurd materie ca si triungtrriurilelui l)laton din [)ar, claci agezi la bazd logica tetlriei cuantice, T'inrttitts. este cl formd funclalnetrtali clin care aiternativa atunci rezultd, prrin repetitie, forrnc funclamentalemai cornplicate. Dacd te-ttm inieles bine, clrumul ar trebui sh clucti de la alterrnativela un gruP cle simetrie, aclicdla o prtlprietate.I{eprezenttrntiiuneia sau mai multor proprietirli sunt fortnele matematice care descriu particulele elementare;sunt, ca sd spunem asa,ideile cle particule obiectul elementare,cirora iu cele din urmd le corerspuncle mi se p;enerald Aceastd constructie particuld elementar.i. este alternativa pare intru totul intelig;ibil6.9i clesigurcd noastre o structuri mult mai fundamentald a gAndirii dec6t triur-rghiul.Dar infipiuirea riguroasd a acestuiprogram mi se pare cleosebitde clificil,i. Pentru cd va cere

320

un mod de a gAndi la un nivel de abstractiecum nu a fost folosit niciodatd pAnd acum, cel pufin in fizicd. pentru mine ar fi desigur prea greu. Dar generajia mai tAndrd gAndesteabstractcu mai multd usurinld. Agadar trebuie sd incerci asta neapdrat cu colaboratorii tAi.,, Aici a interver-ritElisabeth,care urmdrise discutia cle la distanfd: ,,Chiar credefi cd putefi trezi interesul tinerei generafii pentru asemenea probleme dificile legate de marea conexiune? Dacd pornesc de la ceea ce povestiti uneori despre marile centre de cercetarecle ajci sau din America, atunci mi se pare cd interesul, mai ales la generatiat6ndrd,seinclreaptdaproapeexclusiv spre detalii, de parcd marile conexiuni ur ."pr"r".,ta ur-rfel c1etabu. Nu trebuie sd vorbesti despre ele. C)arein acestcaz lucru_ rile nu seamdnd cu situafia astronomiei de la sfArsitul Antichitdtii, cand se considera cd e suficient sd calculezi urmdtoareleeclipsede soaresau de lund cu ajutorul unor cicluri 9i epicicluri suprapuse,uitAnd de sistemul planetar heliocentric al lui Aristarh? Nu e cu putinld oare ca inte_ resul pentru intrebdrile 'u'oastrep;eneralesd se stingd cu totul?" Dar eu nu voiam sd fiu atAt c1epesimist in aceastd privinld si am contrazis-o: ,,Interesul pentru detalii e bun si necesa4fiindcd in cele din urmd vrem si stim cum stau cu adevdrat lucrurile. ili amintesti cd gi Niels cita c' pldcere mereu versul . Nici ideea de tabu nu md nemullumeste. l)entru cd un tabu nu urmdregteinterdictia de a vorbi despre un lucru, ci vrea sd apere acel lucru cletrdncdneala 9;tdtaia de joc a celor multi. Dintotdeauna tabuurile au apdrut dupd cum scria Goethe:
Cine mediteazd asupra filozofiei lui Platon gtie cd lumea estecleterminatdde imagini. De aceea,r'oi incheia relatareaacestordisculii cu o imagine caremi s-a intipdrit in memorie ca semn al anilor tArzii de la Mtinchen' Am plecat in patru, Elisabeth,cei cloi fii mai mari ai nogtri 9i cu mine, printre poienile pline de flori in zona dealurilor dintre lacurile Starnberg 9i Ammer spre Seewiesen/pentru a-i face o vizitd lui Erich von Holst,la Institutul Max Planck pentru Etologie. Erich von Holst nu era trumai un biolog excep;ional,ci 9i un bun violist si lutier,9i doream sd-i cirem ifutrrl in legdturd cu un instrument muzical' Fiii nostri, pe atunci studerrfi,i9i aduseserdcu ei vioara si violoncelul, in cazul in cares-ar fi ivit prilejul de a face muzicd. Von Holst ne-a ardtat noua lui casd, pe care o pldrruise9i o aranjasecu gust artistic 9i foarte viu, in cea mai mare parte prin munca lui,9i ne-acondus itttr-o sufragerie spalioasi uncle lumina acesteizile irrsorite p'itruniiea cu-toatdputerea prin ferestrelesi usile larg deschise' Dacd priveaiafard, r'edeai fagi cle un l'ercle deschis sub un cei albastru intens, pe care se profilau, in zbot, siluetele pdsirilor institutului Seewiese.Erich von Holst i9i aduse ,riolo, t" agezdintre cei doi tineri 9i incepu sd cAnteimpreund cu ei acea serenadd in re major de tinerele a lui ISeethoven,din care se revarsi forta vielii 9i bucuria, iar increderea in ordinea centrald invinge descurajarea9i oboseala.Ascultdnd-o, in mine cregteacertitudirrea cd toate vor continua, mdsurate in cadenle umane: viala, muzica, gtiinla. Chiar dacd fiecare dintre noi nu putem sd participdm decAt pentru scurtd \/reme - duph cum spnrleu Niels, mereu in acelasitimp spectatori si actori la marea drami a vietii.

APOLOGIA LUI HEISENBERG MirceaFlonta

Multi cititori cu formatie umanistd, indeosebi cei cu preocupdri Iiterare si artistice,se pot intreba ce are de spus un cercetitor al naturii publicului care nu se intereseazd de gtiinld. Scepticismul lor va fi sustinut clesupozitia cd omul cle gtiinfd este p6na la urmd un expert, ia oricare altul. Nu se vede ce relalie poate sd existe intre experienlele unei cariere clevarf irr cercetareanafurii si acerorizont de intrebiri si reflectii careconstituie punctul cleconvergentd al intereselortufuror oamenilorlnstruifi. Supozitia tacitdcaresustine indiferenta suverand a unei pd..ti ; publi_ cului cult fatd de evolutiile care au loc in sliir",toexactb estecd acesteanu ar avea o ir-rciderrtd semnificativd asupra orierrtdriifundamentalea g6rrdirii si acfiu.ii noastre.cartea de fatd este una din cele care sunt in mdsurd sd zclruncine asemeneaprejudeciti. Autorul ei, Wemer Heisenberg,s-a ndscut in ar-rul1901, aproapeodatd cu noul secol.Un secolin care oamenii cei mai luminati clin vechile generatii si-au pus mari sperante. Nu fdrd temeiuri. De treizeci de ani in Europa nu se mai inregistrase nici un conflict major. Orizontui minfii ome_ negti se ldrgea continuu prin acumularea treptatd, dar intr-un ritm tot mai sustinut, de noi cunogtinle. Stiinta nafurii genera tehnologii caresatisfdceaumai bine si mai economicosnevoile oamenilor. De dezvoltareastii.tei si tehnic^iierau legate,pe atunci, numai promisiuni de mai bine. Incredereain viitor pe carc o intrelinea ideologia modernd a progresului pdrea mai justificatd ca oric6nd. JZJ

Departe de a avea parterde acelevremuri rnai Pagnlce/ mai senine Pe care le astt'ptau parintii si bunicii, generalia lui Heiienberg a trait poate epocaceamai dramatic'i a istoriei moclerne,o epoc- ce a intrecut prin proportiile distrugerii si amploareacruzimii celemai intunecateepisoade ale trecutului. A fost epoca marcatd de ascensrunea' ce pdrea de neoprit, a unor regimuri politice care au neso.oiit ti ,.t ,rpri*ot in mocl brutal tot ce se cAgtigasein privinta resptctului pentru demnitatea fiinlei umane' a iolerantei, a 9ar-,seloide dez'oltare liberd a i^dividualitAlii. Au fost provocate 9i ampiificate conflicte care au clus1a*usucrui"u pe tnoti'e rasiale,de stare sociald,ideologicesi politice a zeci de milioane cleoameni,la distrug"i"u o:i"-tiiunui riumir si rnai rnare defamilii' Heisenberg X fost adolescent ir-rar-riiPrimului l{dzboi Mondial, a cunoscutin tinerele privafiunile epocii postbelicesi apoi delirul nationalist,antisemit 9i xenofob pe care l-a stArnit nalional-sociaiismul, a trdit ir.r anii deplinei maturitali catastrofacelui cle-alDoilea Rizboi Mondial, iar la bdtrAnele epoca Rizboiului llece. 'Ceea ce a conferit vietii sale o noti suplimentard de drarnatism a fost calitatea de cercetitor de vArf in stiintele naturii. Din punctul de vedere al amplorii 9i profunzimii schimbariloipe cate le-a cunoscut, gtiinla fizicii a Parcurs/ incepdncldin primii ani ai secolului, o perioadd "l]t1 I istoriei sale, inauguratd prin oPera lui Kepler, Caiilei si Newton. Astdzi se poate vedea mai clar ci pentru o minte cu aceleinsusiri sii.clinatji care au distins-. pe cea a lui Heisenberga fost o gansdextraordinard ca tcxmai in primii ani ai carierei sale domcniul in care a fost activ sd se giseascdintr-unul clin acele momente rare in care initiitive din cele mai irrdrdznele sunt nu numai posibile, ci gi bine-venite. A fost rnai tandr dec6t Newton si chiar dec6t Einstein cAnd, in anii 1925-1977,a adus contribulii care au consacrat peniru totcleaunanumele lui in istoria gtiindestinul lui Heise.fei naturii. Ci 9i destinul lui Ei.stein, stiinlifice epocale sale t"rg u fost pecetluit de realizdrile

324

Inzestrat cu un spirit deschis spre largi orizonturi, a fost in mod firesc tentat sh refiectezeasupra a ceeace fizica atomului a schimbatnu numai in imagineaasupranafurii si a gtiinlei exacte,dar si in intelegereaviefii omenegti. Heisenberga impdrthgit convingerealui Einstein si a mentorului sdu Niels llohr cd h\ozoha stiinter trebuie sd fie fdcutdin primul rAnd de cei careproduc stiilrfa. Iar ca unul din liderii generalrecunosculi ai unui domeniu de cercetare cu un potential exceptional de inovalie tehnologicd, Heisenberg nu s-a putut sustrage obligatiei de a lua pozilie in probleme cu gra\reimplicalii pentru viitorul lumii civilizate. A fost congtient cd istoria il va retine si il va judeca in trei ipostaze: cea de cercetdtor al naturii, cle gAnditor 9i de actor pe marea scenda istoriei. Irr anii sdi mai tlrzii, Heisenberg nu a dorit doar, ca atAteapersonalitdli de prim.i mdrime, sd lase o mdrturie clespremodul cum s-a vdzut pe sine in acesteipostaze. El isi dddea seamacd apreciereauniversald a insemndtitii contributiilt-rrsalc stiirrlificcsc afla intr-un arrumit contrast cu judecdli foarte diferite asupra unora din ideile salesi indeosebi asupra unora din actiunile sale.Aceastd carteestemai mult decAto carte de amintiri, adicd o scriere in care sunt schifate portretele unor oameni remarcabili care i-au fost apropiati autorului, sunt evocate intr-un mod personal epoci apuse. Cu deosebirein ceeace privegtemodul de a gdndi carel-a condus in crealialui stiintificd si la decizii care i-au marcai viala, Heisenber5;a resimlit nevoia puternicd si urgenta de a se face mai bine inleles. A dorit si contribuie la o mai bunA clarificare a ceeace a deosebit modul ln care a vdzut cunoastereafizicd de cel al unor contemporani ca Aibert Einstein sau En^'in Schrodingersau de cel al unor lideri ai comunitalii fizicieniior atomigti din cea de-a doua jumatate a secoiului.A dorit sa se explice in ceea ce privegte relaliile sale cu regimul national-socialistsi, in primui rAnd, in ceea ce priveste modul in care a actionat, irr anii razboiului, in

325

calitatede conducdtor al unui proiect al cirui obiectiv era pr0rl uccrca cnergiei atomice. Acei cititori care au parcurs o parte clin literatura istorico-filozoficd mai veche 9i mai recentd 9i cu deosebire scrieri istorice in care pozitia si activitatea lui Heisenberg in anii national-socialismului,modul cum s-a raportat el ulterior la ele, sunt judecate aspru, vor intelege mai bine cAt de imperioasd a putut sd fie dorinla autorului c1ea-si justifica deciziile si acfiunile. Cartea de fa!d, care devine acum accesibildunui cerc larg de cititori datoritd strddaniei unei fiziciene al cdrei tatd a fdcut doctoratul la Leipzig, sub indrumarea lui Heisenberg, poate fi cititd ca o apologie a autorului. [n celece urmeazd,voi incercasd-i asist pe cei interesati sd o citeascddin aceastdperspecti'n,i. Autorul se explicd in legdturh cu subtitlul cdrtii. El urmdregte sd arate cAt de importante pot fi discufla 9i confruntareapentru a realizaun consensasupra unor noi initiative stiinfifice,asupra clarificdrii semnificatieilor, in ce fel realizareaunui consensde acestfel este favorizatd de apropieri in tendinte si inclinatii ale g6ndirii cercetdtorilor din prima linie. Competenta de specialitate 9i buna-credintdnu sunt acleseasuficiente.Si mai mari vor fi dificultitile si obstacolelecare trebuie inr"'insepentru a se ajunge la un acord in evaluareaimplicatiilor etice si politice ale utilizbrii tehnologice a unor noi rezultate ale cercet.lrii.Dar si in acestcaz confruntarea puncteior c'le vedere poate conduce ltr unele clarificiri. Ce rlrea sd spuna ins.i titlul, Pnrteasi irftregul?Se poate presupune cd alegAnd acesttitlu Heisenberg si-a propus sd indice cd axul in jurul cdruia seinvArt toate temelecirtii saleesterelalia fizicii atomice- partea - cu intregul care estegAndirea omului si viala colectivitdtii. *** Un filozof din vechime spunea cd destinul insului este caracterul lui. intr-un fel, viata lui Heiserrberg este o

326

confirmare a acesteireflecfii. Logica alegerilor gi acfiunilor sale va putea fi mai bine inteleasdlu6nd in considerarenu numai acelecondifii si imprejurdri care au acfionat adesea drept un cadru constrAngdtor, ci si particularitdli ale firii sale. Copilul si tAndrul Heisenbergatrdgeaatentiaprin pldcerea 9i fervoarea cu care se angaja in exersareaaptituclinilor sale fizice 9i intelectuale.Cel pufin cele din urmd au fost excepJionale.Dar el se angaja cu aceeagiambitie si insufletire i:r exercitii ca tenisul de masd, schiul, drumetia sau excursiile pe bicicletS.Unul dirr indrumdtorii lui de la liceul umaniii Maximilian din Mtinchen nota: ,,isi atinge performantele iegitedin comun cu ugurinta celui care se joacd;ele nu l-au costatnici o incordarea forfelor... Elevul este de asemeneadeosebit de increzdtor in capacitdtile sale 9i doregteintotdeauna sd strdluceascd."l Cu rezultate exceptionalela gtiinlele exacte,tAndrul Heisenbergdorea initial sd studieze matematicala Universitatea clin Mrinchen, o institufie pe care tatdl sdu o servea ca profesor de bizantinisticd.A fost respins insd c1ecdtre inancl Linclemann. Independenla de serleruI profesor Frercl spirit a viitorului student, caracterulcuprinzdtor al intereselor si lecturilor sale, l-au contrariat pe acest matematician purist. A fost probabil un accident cu urmdri fericite pentru stiin!,i cd Heisenberg a ajuns,in acestfel, elevul cunoscutului fizician teoreticianArnold Sommerfeld, profesoral aceleiasiuniversitdti.Aptitudinile neobignuite pentru cercetare,dublate de ambilia de a fi mereu cel mai bun, de a seevidenfiaprin realizdriiesitedin comun, au ficut ca studiile salesd nu se desfSgoarepe deplin ordonat, intr-o inaintare continud si sistematic6.Heisenberg publicase mai multe lucrdri stiintifice inainte de a fi incheiat cele gasesemestrede sfudii necesarepentru suslinerea unui doctorat.Max l3om,bine
ostenealdun volum de muncd colosal. El si-a incheiat lucrarea de hidrodinamic6, cercetaprobleme ale fizicii atomice, in parte singur, in parte in colaborate cu mine, si ma ajuta la indrumarea candidafilor Ia examen."2Studentul Heisenberg nu era capabil sd se concentrezedecAt asupra problemelcr care il iirteresau cu adevarat. in pregdtirea lui gtiinlificd existau de aceeadestule goluri. De exemplu, pe cAnd i9i pregdtea doctoratul in laboratorul de fizicd experimentald el a continuat sd se ocupe de teme teoretice.Consecinfa a fost cd la examenul de fizici experimentald nu a putut rdspunde la nici una din intrebdrile profesorului Wilhelm Wien. Nota lui la examenul oral de fizicd,ceamai micd notd de trecere,a fost rezultatul unui compromis intre indrumatorul sdu Sommerfelcl,care il socoteaun geniu, gi Wien, care intenliona s5-l pice. Doar la cAtevaluni dupd suslinerea doctoratului, Heisenberg a oblinut docenla la Gottingen, sub conducerealui llorn. intr-un referat redactat in sprijinul acorddrii unei burse pentru privat-docentul sdu, Born scria, in anul 1925:,,Dr. Werner Heisenberg este,in ciuda tinerelii sale, deja un cercetdtor de renume morrdial. El si-a confirmat capacitateaexceplionaldprin numeroaselucriri. . . Nu cred cd spun prea mult dacd il consider ca avdnd, intre toti colegii tineri, pe departe cele mai mari perspective."3 lnfluenla decisivd asupra modului in care a vdzut Heisenberg fizica si a practicat cercetareaa exercitat-o relafia lui strAnsdcu marele fizician danez llohr. in anul 1924,el a ajuns pentru prima datd la Copenhaga.irrdrumat spre fizica atomului de primul sdu profesor, Sommerfeld, Heisenberg a a'vrrtnorocul de a lucra in primii ani ai carierei sale stiinfifice in cele trei centre mai importante ale acestui domeniu de cercetare: Miincher-r, Gottingen 9i Copenhaga. La bdtrAneleii spunea colaboratorului si prietenului sdu apropiat, fizicianul 9i filozoful Carl Friedrich von Weiszdcker:,,La Sommerfeld am deprins increderea,la cei de la Gottingen am invdtat matematica,la l3ohr hzica."

Heisenberg a avut totodatd sansade a inha cu capacitatea si dorinla de a infdptui lucruri mari intr-un domeniu care se afla in acei ani in cdutarea unei noi agezdri a fundamentelor. Wolfgang I'auli, fizicianul cu spirit critic necru!dtor, care a fost prietenul de-o via!d al lui Heisenberg, cenzorul cdruia ii supunea noile sale ic1ei,ii scria, in mai 1925,unui coleg,cu referirela paradoxurile pe careirrcercau pe atunci fdrd successd le depdseascdcercetitorii fizicti cuantice: ,,Ftzica este momentan irrtr-o stare de deplind confuzie. Pentru mine, cel pufin, ea esteprea grea. As dori sd fiu actor comic sau ce\rade acestfel si sd nu fi auzitniciodatd de fizica." in lumea cerceidtoriiorinteresali de cuante, agitatia si efen'escenta ajunseseri la apogeu.Iatd o mdrfurie hazlie a unui tAndrcercetdtordin cercul lui Heisenberg,din perioaclain care cel clin urmd era privat-docent la Gottingen. Acest coleg isi amintea cd la meselede pr6nz modeste pe care le luau intr-un local din apropiereaSeminarului erau clezbdtuteneincetat,cu lipsd totali de moderaiie 9i retinere, clilemelestiintifice ale momentului. Intr-o buni zi, patroanalocalului le-a comunicat cd din pdcate nu le va mai putea oferi masa, deoarecedisculiile lor au devenit de nesuportat pentru ceilalti clienti. in aceastdatmosferb de frustrare, dar si cle mari speranle, si-a fdcut intrarea t6nirul Heisenberg pe marea scenda cercetdrii.ln anii 1975-7927el a publicat lucrari care au reprezentattot atAteacontribulii 1aasezareafundamentelornoii mecanicicuantice.Premiul Nobel pentru anul 1932i-a fost acordat,in formularea Comitetului de la Stockholm, .pentru enuntarea mecanicii cuantice". Prin eforturile unite ale cercet.itorilorclela Copenhagasi Gdttingen, in primul rAnd ale lui llohr, i{eiserrberg si l3orn, o perioadi cleaproape treizeci cleani clecdutdri si fram6ntdri, care a fost inauguratd prin descoperireacuantei de acjiurre cle cdtre Planck, a cunoscut o incheiere relativd prin elaborareaunei teorii care ofereao explicatieunitard

328

329

9i coerentdfuturor efectelor cuantice cunoscute. Creatorii noii teorii, precum gi fizicienii care au acceptat-o,au fost de acord cd ea reprezintd nu numai un Pas important in cunoagtereanaturii, dar;ibazapentru o reg6ndire 9i reformulare a principiilor cercetdrii. Deja in articolul sdu din am;J 1927, intitulat ,,Despre conlinutul intuitiv al cinematicii 9i mecanicii cuantice", Heisenberg oferea o indicafie asupra radicalitdlii reconsideririlor filozofice la care conduce aceastdnoud teorie a migcdrii. Un experiment mintal aratd in mod clar cd in microcosm nu mai este posibilS determinareacoordonatelorspafale gi a impulsurilor unui mobil cu o precizie oricAt de mare. Daci coordonateie sunt mdsurate cu precizie, impulsul devine intr-o anumitd mdsurd nedeterminat tocmai datoritd intervenliei instrumentului de mdsurare; reciproca este in egald mdsurd valabild. O caracterizarea acesteinoi situalii a fost datd prin principiul complementaritdfii, formulat de Bohr. Descrierile intuitive corpusculare gi ondulatorii ale sistemelor atomice dau socoteal5de anumite experimente,dar ele se exclud totodatd in mod reciproc. Rezulta ci o cunoagtere incompletd a stdrii unui sistem individual reprezintd o componenti esentialda descrierii migcdrii microobiectelor. in articolul lui Heisenberg, consecinla filozoficd a acesteisitualii cu totul noi a fost enunlatd astfel:,,In formularea precisd a legii cauzalitdlii "Dacd cunoagtemcu nu conprecizie prezenful, atunci putem calcula "'iitorul" cluz\a,ci premisa estefalsd. Lr principiu, nu putem cunoa;te prezentul in toate determindrile sale." Ca 9i mentorul sdu Bohr, Heisenberg a socotit cd un nou mod de a gAndi, unul deosebit de cel care a guvernat fizica clasicd,este o premisd 9i, totodat6, o consecinld a dezvoltdrii fizicii atomului. Hfortul de a-i deslugi 9i de a-i fixa contururile l-a reluat continuu, de-a lungul intregii sale vieli, incepAnd cu textul amintii si sfArgind cu articolul ,,Ceeste o particuld elementard?", carea apdrut in anul mortii sale, 1976.Pnrteagi ?ntregulconline una din contribuliile cele mai notabile in aceastdprivinld.

330

n* *

Creareasi interpretarea fizicii cuanticera prilejuit, ba chiar a impus, o noud dezbatereasupra unei teme pe care fizicienii au inceput sd o discuteinci din epocalui Calilei si Newton. Intrebarea era: Ce trebuie sd ofere o teorie: gtiinfificd?Care sunt cerintele pe care trebuie si le indeplineascdo teorie fizici pentru a putea fi apreciat.idrept satisficdtoare? Autori ca Calilei, Ner,vton, Helmholfz, Mach, Herlz, Planck,Einstein si altii au oferit rdspunsuri mai mult sau mai putin elaborateia aceastdintrebare. Noua fizicd atomicd a reprezentato experienla de cunoastere c'.i iotrrl ineditd, care a fertilizat reflectia filozoficd asupra stiintei, a fdcut posibild o noud abordare a cliscutiei asupra semnificatiei teoriilor ftzice. Toti cunoscbtorii erau cl'' ;lt'ord cd o teorie reusiti trerbuie sd ofere modele matemattcecoerentesi consistente rentru un clomeniu cuprinzitor cle fenomene, cd ea r.a ;rebui sd poatd fi supus-i controlului experientei si sd treacdcu succesaceastdprobd, in primul rdrrclprin confirmarea experimentald a predicliilor ei. I{aport.indu-se la acestmocl de a gAndi pragmatic al unora clin colegii sdi, Heisenberg va sublinia cu irrsister-rtd cd reugita preclictiilor esteo conditie necesard,dar nu si suficienti, pentru a ne cleclara cu adevirat muljurniti cle o teorje fizica [r_rtrclamentald.Suntem inclreptdtifisd ceremteoriei si altceva, 9i anume ca ea sd ofere cl ittalegercrt fetttlttt.tttlrrr. N-u ajungeci modelelematematiceconduc la calculareaunc)r valori care sunt in mocl constant in acorclcu clatelemdsurdtorilor. Fizicianul va putea fi satisfiicut daci are o schem.i matematicd pe care gtie sd o foloseascdpentru corelarea si prediclia experimentelorcloar ca expert, dar nrr ca un om care g6nclesteintr-un orizont larg. in aceasrtiultimA palitate,el ndzuieste sd rdspur-rcld acelui interes care,e-ste interesul publicului cult pentru stiintd. OricAt de inac9i cesibile ar fi penJru profani tehnicile pe care le folosesc

331

teoreticienii si experimentatorii, cele mai importante 1ezultate la care ajung in munca lor vor sP-uneccva tiesPre lumea in care trdim si despre cerinlele cunoagterii ei' Heisenberg suslinea cd in[elegem o teorie fizica atunci cAnclputerir rispunde la intrebareade ce modelele matematice fac posi6ile in mod sistematicsuccesepredrctive' Fizicianul va intelege atunci cAnd va reugi sa gaseasca nofiunile potrivite pentru descriereaunui anumit domeniu de feiomene, icele notiuni care explicd modul cum se coreleazdformalismul matematic al teoriei cu datele experimentale.Criteriul cel mai demn de incredere pentru a siabili cd arrumite notiuni oferd inlelegere este acela ch tocmai ele,9i nu altele,permit corelareacotrsistetlt'ia unei mari varietati de fenomeneaparentdisparate'Simplitatea si frumuseteaclescrieriimatematicePe careo fac posibila reprezintd unul din indiciile fundamentale ale aclecvirii acestornofiuni. F,stetraclucereape care o da fizicianul teoretician vechiului dictorr cd simplitatea este sigiliul adevhrului. Distinclia dintre succesul pledictiv si intelegerea Pe care o oferd o teorie fizicir, distinclie Pe care Heisenberg intr-un m^odexemplar punea atAtapre!, a fost er,'ider-rfiatd [ntr-o primd cuantice. fizicii de experien.tadezvoltirii au fost exPerimentale datelor ale fazF, prediciii reusite ale matematice modelelor obtinute atAt prin utilizarea cAt si Heisenberg Jordan, mecanicii matiicilor a lui Born, si a celor ale mecanicii onclulatorii a lui Schrddinger' La intelegere s-a ajttns insd, susline Heiserrberg,abia prin elaboiarea asa-numitei interpretari cle la Coper-rhagaa mecanicii cuantice.lcleeade baza a acesteiinterpretbri a fost aceeacd imaginile intuitive corpuscuiare sau c'rndulatorii ale mecaniciiclasicesunt in esenlainadecvateperrtru o descriereunitard a caracteristiciiormicroobiectelor. Acesteinragini pot reda doar rezultatelediferitelor experimente, dai nu si ceeace exprimh ecuatiileteoriei' Ecuatiile insele descriu posibilitati, 9i nu realitali in sensul fizicii clasice.,,Elereprezinta o tendin!5 a evenimetrtclor, posibilitatea e.venimentelor sau cunoasterca trOastt'it 3JL

asupra evenimentelor. Funclia de probabilitate poate fi legatd cu realitatea doar atunci c6nd este satisfdcutd o conditie esentiald,si anume atunci cAnd este realizatd o noud mdsurdtoare sau observatie pentru a fixa o anumitd proprietate a sistemului. Abia atunci functia de probabilitate ne ingdduie sd calculdm rezultatul probabil al unei noi mdsurdtori."+ Prin mdsurdtoare are loc agadar ceea ce am putea numi transformareaposibilitdtii in realitate. in functie c1ecaracteristiciledispozitivului experimental, rezultatul va fi exprirnatintr-un limbaj intuitiv corpuscular sau onclulatoriu. Teoria insbsi contine doar enunfuri despreprobabilititi, despre tendinle, despreceearce filoCeea zofia aristotelicd desemna prin termenul Ttotetftitt. unui este doar probabilitatea ce se poate prezice prin teorie va Este care putea o preclictie anumit rezultat experirnentai. fi testatd repet6nd de mai multe ori experimentul. in fizica iuantica, morlalitatea descrierii fenomenelor se schimbd, agadar,in mod fundamental. I)rin funclia de probabilitate, teoria descrienu un anumit eveniment, ci o totaliiate de evenimente posibile. L,egileteoriei nu determind producerea unui anumit eveniment, ci doar probabilitatea proclucerii lui. Ob[inerea intelegerii devine astfelposibili printr-o schimbarenu numai in confinutul gAnciirii fizice,ci sr in structura ei. Este vorba de o prefacerepe care Heiserrbergo prezintd astfel,in cuvintele lui [3ohr,care in dialogr-rrilecdrlii sale pare sd de]ind rolul pe carc il are Socratein dialogurile lui Platon: ,,Sespune pentru ci nu e nesartisfdcdtoare mereu cd teoria cuar-rticd permite decAto descrieredualistd a naturii, prin nofiunile complementare de ,.undd" si "particul5". Cine a inteles insd cu adevdrat mecanicacuanticd nici nu s-ar mai gAncli sd vorbeascd aici despre dualism. El va percepe teoria drept o descriere uniiard a fenomenelor atomice, care poate apdrea in moduri diferite numai acolo uncie este traclusdin limbajul natural, cAnd este aplicatd experimentelor. Teoria cuanticd esterde aceea un exemplu minunat pentru situalia in care un ansamblu de fapte e intelescu toatd claritatea,9i tofusi nu putetn vorbi clespre J-). )

aceste fapte dec6t in imagini 9i parabole. Imaginile si parabolele sunt aici in esenld concepteleclasice,deci 9i , si ..corpuscul". Ele r-ruse potrivesc intocmai cu lumea reald,in plus relatia dintre ele estecomplementard, si de aceease contrazic. Cu toate acestea,deoarecein descrierea fenomenelor trebuie sd rimAnem in caclrul limbajului natural, nu ne putem apropia de starea de lucruri reald dec6t cu ajutorul acestorimagini." Dacd rreintrebhm de ce insistd at6t de mult Heisenberg cd numai interpretarea scolii de la Coperrhaga oferd o ?rrtclcgere a mecanicii cuantice,rdspunsul estela indemArrd. Pretenlia a fost contestatade ceicetatori cu cel mai inalt rang printre fizicienii contemporani. Einstein 9i Schroclinger au respinspAnd la sfArgitulviefii lor aceastdinterpretare. Ei au suslinut cd o intelegere a faptelor care constituie baza experimentald a mecanicii cuantice va putea fi oblinutd doar printr-o teorie care satisfaceacele conclitii ale descrierii matematice a naturii care au fost consacrate de fizica clasicd. Einstein era cle acord cu suslinitorii interpretdrii de la Copenhaga cd mecanica cuatrtici este o teorie fizicd corectd deoarece permite calculul si precliclia mdrimilor stabilite experimental pe baza unui formalism coerent,dar el cduta inlelegereaei intr-o clirectiecu totul cliferitd.Relatirile lui Heisenberg asupra disculiilor pe care le-a purtat cu Einstein 9i cu Schrodinger,de cele mai multe ori aldturi de [3ohr,lasd sd se intrevadd o profundd frustrare. Sursa ei evidentd esteconstatareacd toate aceleconsideratii matematice si experimentaleasupra cdrora cad de acord fizicienii competenti si de bunS-creclinldnu au fost in mdsuri sd conclucd la un consensin ceea ce priveste inlelegerea noii teorii. Cu tot respectulpe careil poartd si il mdrturiseste pentru cercetdtori de statura lui Planck, Einstein sau Schrodinger,Heisenbergsugereazdcd numai obignuinte de gAndireaddncir-rridacinatei-ar fi impiedicat pe acegtia sd adere la interpretareade la Copenhaga.La fel ca si lur Bohr, lui Heisenberg i-a fost greu si acceptecd ceea ce fdceaca ar6;umentelein favoareapropriei lor interpretdri J5+

si nu fie constrAngdtoare nu sunt sirnple ltrejrulecdti,ci opttiwriprivitoare la condiliile descrieriinaturii in teoriile fizice. Evocarea replicii lui llohr la sentinla lui Einstein ,,Dumnezeu nu dd cu zarul" - ,,Dar nu-i putem noi dicta lui Dumnezeu cum si guverneze lumea" - este reprezentativd in acest sens. Ilohr si Heisenberg percepeau dificultafle de a extinde consensul fizicienilor si asupra inlelegerii unei teorii cum este mecanica cuanticd drept o atingere adusd reprezentdriiconsacratesi clragi inimii lor despreexcelenlacunoagteriifizice. Ildspunz.lnd intrebdriloicunoscutului istoric american al siiintei Thomas S. Kuhn, Bohr a formulat urmdtoarea reflectie semtrificativi cu referire la opozilia fermd a lui Einstein fatd cle interpretarea de la Copenhaga: ,,Aceastaeste, desigur, intr-aclevdr dificultatea, chci filozoful spune: Dacd iizicienii atomisti nu cad de acord,de ce ne-am ingrijora rroi?" Dialogurile din cartea de fafi reprezintd mdrturia impresionantd a eforfurilor pe care le-au desfisurat Bohr si Heisenberg pentru a-i convinge pe colegii fizicieni cd nu existi o altematir'5 la interprertareapropusd de ei r-necanicii cuantice. Charisma lui llohr, ca 9i retorica lui Heisenberg,au fdcut, aldturi de alti factori,ca purrctul lor de vecleresd fie o perioacl5cletimp net predominant. Mai tirziu, situalia s-a schirnbat. Schimbarea poate fi ugclr perceputir prin compararea lucririlclr mai vechi consacrate isto^riei9i filozofiei mecanicii cuantice cu altele mai recente. lntr-c'lcarte reprezentatir'"lpentru prima categorie, MaxJammer afirma despreinterpretareaclela Copenhaga, pe care o califica drept interpretarea stanclarcla mecanicii cuantice: ,,De9i nu in mocl trecesar sitrgur.r interpretarelogic posibild a fenomenelorcuantice,ea este defnctt'tsingura schemd de idei pe deplin clare si cotrsistente,care introduc ordine intr-un domeniu altfel haotic clefapte si le fac inteligibile."5PestecAtevadecenii,irrtr-o cercetareasuDra dezbaterilor si confruntdrilor din fundamentelefizicii cuantelor,seva ajungela o concluziefoarte diferita:,,I{etorica inevitabilitdtii implicd imposibilitatea logicd a oricdrei alternative fatd c1efilozofia de la

335

Copenhaga, ascunzAnd astfel libertatea interpretativd fertile pe iare o oferd formalismul mecanicii cuantice.ln acestfel, filozofia complementar"itdlii,care in mod sigur legitimeazd una din multiplele opfiuni interpretative posibile, a fost transformatd intr-o ideologie rigidd, care i-a indus in eroare atAt pe oamenii _degtiinli, cAt 9i pe oamenii instruili din afara stiinlei."b Einstein a cdutat intelegerea teoriei cuantelor intr-o directie care ilustreazd foarle bine conceplia sa asuPra cerintelor pe care trebuie sa le satisfacdo teorie fizicb in genere si asupra sensului inaintirii cunoagterii fizice itr iuccesiuneateoriilor. Din punctul cleveclereal lui Einstein, o inlelegere a teoriei cuantelor va fi oblinutd abia atunci cArrd ea va putea fi derivatd dintr-o teorie fizici ce va satisfaceo cerinJhpe care deocamdatd mecanica cuanticd nu o satisface,si anume cea a descrierii evolufiei in spafiu si timp a sistemelor fizice individuale. Ca 9i mecanica clasicS,mecanica cuanticd era vbzutd de Einstein drept un pasin directiaunificdrii cunoasteriiprin ceeace cl numea ,,pdtrundereaconexiunilor de o generalitatemai addnc6"' Ilesi admitea cd mecanica cuanticd este teoria fizicd cu cel mai mare succesin coordonarea si prediclia datelor experienlei, Einstein aprecia cd ea rdm6ne o teorie provizorie, incornpletd, care va trebui sd fie depdsitb prin integrarea ei intr-o teorie mai cuprinzdtoare, cu o baza mai largd. Aceastd teorie va face posibild explicalia si preclicliaunor fapte noi, precum si derivareaprincipiilor mecanicii cuantice drept un caz particular' Unul din ultirnele articole pe care le-a scris Einstein, un text publicat in anul i94U, debuteazi cu afirmatia cb mecalricacuanticd este o teorie fizicd incompletd care va trebui sd fie tlaptd;itd:.,imiinchipui ca aceasidteorie va fi inclusA itrtr-o teorie ulterioard, la fel cum optica razelot de lumind a fost inclusd in optica ondulatorie: relaliile vor rbm6ne, baza lor va fi aclAncita,respectiv inlocuitd cu una mai cuprinzito are."7 in opozilie cu acestpunct de vedere, Heisenberg va argumenta cd mecanica cuanticd este o teorie completa

336

gi definitivd. Un rol important in argumentarea lui il joaci elaborareaconceptului de teoriahrchisti.Heisenberg caracterizeazdteoriile inchise drept sistemecare asigurd descriereasi explicareaunitard a unui domeniu cuprinzdtor de fapte prin introducerea unor noi conceptesau prin aplicareaintr-un mod nou a conceptelorpreexistente.Mecanica clasicdnewtoniand, electrodinamicalui Maxwell si teoria reshAnsda relativititii, termodinamica si mecanica statisticd sunt asemeneateorii inchise. O teclrieinchisd corespunde unui anumit domeniu al experientei. Abia odati cu pdtrunderea intr-un nou domeniu al experientei, clomeniu in care aplicareacu succesa conceptelorvechii teorii se loveste de greutdli de neclepdgit,vor putea fi stabilite cu suficientd precizie granilele domeniului in care se aplicd ea. Astfel, granilele domeniului de aplicare a conceptelor mecanicii clasiceau putut fi bine precizate odatd cu elaborarea teoriei restrAnsea relativitdtii si a mecanicii cuantice. Nu este greu de vdzut ce a urmdrit Heisenberg prin elaborareaacestuiconcept.Dacd mecanicacuantic.i este o teorie inchis.i, aceastainseamni c.i pentru un domeniu distinct al experientei conceptele si enunturile ei vor trebui acceptateca avAnd un caracterdefinitiv. Este sensul in care teoria nu va putea fi ,,imbundtdtitA" sau ,,depd9itd". Vizdnd in mod clar punctul de vedere al lui Einsteirr cu privire la evolufia teoriilor ftzice,Heisenber6;sustine cd tocmai elaborareamecanicii cuantice ar fi eviclentiat caracterul iluzoriu al concepliei potrivit cdreia lelul ultim al fizicii teoretice este descriereatuturor fenomenelor din naturi printr-un sistem conceptual unitars. Totodatd Heisenberg subliniazb ci acelepiefaceri in structura g6ndirii pe care le atrage clupi sine elaborareaunei noi teorii inchise exprimd cerintele adaptdrii notiunilor noastre la caracterist'icileunui nou .lorieniu al experientei. Criza care precedi elaborareateoriei exprimd tocmai rezistenta fati de asemeneaschimbdri, acea rezisterrti pe care c) ilustreazdatAt de bine atitudinea unor fizicieni clin generatiile mai vechi fata de teoria cuantelor.Este eviclent cd

337

revenirea insistentd a lui Heisenberg asuPra acesteiteme avea in vedere in primul rAnd pozilii ca aceea a lui Einstein. Din perspectiva caracterizdriimecanicii cuantice drept teorie inchis6, Einstein 9i cei care ii impdrtSgeau opiniile apdreau drept cercetdtori conservatori, angaia!i intr-o incercare fdrd sanse de succesde a obline inlelegerea unor noi domenii ale experienlei cu vechiul sistem de conceptesi principii ale fizicii cAmpuluiv.Astdzi, estegreu de spus daCdaceastdjudecatd a lui Heisenberga fost sau nu confirmatd. Abia evolutia fizicii teoreticeintr-o perspectivd istoricd largd va permite formularea unui verdict definitiv in aceastdprivin!.i. Conceptul cle teorie fizicd inchisd poate suscita cliscutii si clacdeste examinat dintr-o altd perspectivd, drept cr contribulie la teoria cunoagteriistiinfifice. Se poate susfine cu bune temeiuri cd existd o anumitd tensiune intre acest concept si unele consideratii ale lui Heisenberg asuPra relatiilor dintre teorii fizice fundamentale. I3undoarS,in discutiile evocate in capitolul Lizica ntttnricd;i gitdireeu prrtgnnticd,Heisenberg admite cd proprietdti fizice neclasice, care au fost evidentiate de fizica cuantelor, pot fi intAlnite si in lumea macroscoPicd,descrisdde mecanica a lui Maxwell. newtoniand sau de teoria electromappreticd Ceeace sugereazbcd fizica cuantelor oferd o descrieremai adecvatd aiumii decdt teoriile fizicii clasice.in acestsens, sistemul conceptual al fizicii clasicear putea fi caracterizat drept un caz-limita al sistemului conceptualal fizicii cuantelor. Fenomenelemacroscopice9i cele atomice, ca doud domenii distincte ale experienlei,nu ar fi, prin urmare, despdrlite de o granild clara si netd. Aceasta este o conclu2ie care nu se armonizeazdbine cu aceleconsideralii care au stat la baza elabordrii conceptului de teorie fizicd ir"rchis6.Una din implicaliile principiului coresponden!ei, acceptatde Heisen6erg, este cd efectelecuantice sau relativiste se produc 9i in fenomenelecu careavem de-a faie in viata de fiecarezi, chiar dacd dimensiunile lor 9i viteza cu care se migcd acesteafac imposibild identificarea lor prin mdsurdtori. Ceea ce nu indicd nimic altceva decAt

cd efectele cuantice se manifestd mai izbitor in lumea atomicd decAtin lumea obiectelor macroscopicecu care avem de-a face in viata de fiecare zi. I)ar aieste efecte existd si intr-un domeniu si in celdlaltr0.

338

339

*** Ca cercetdtor al naturii, Heisenberg a resimtit cu acuitate contrastul dintre natura problemelor gtiintifice 9i a celor cu care se confruntd oamenii in viala de fiecare zi gi in politicd. Cele dintAi primesc cu timpul formuldri tot mai clare 9i mai precise,iar solutiile propuse, oricAt ar fi ele de imaginative, pot fi supuse controlului faptelor. Cei avtzali vor cddea in genere de acord asupra calificdrii unor solufii drept reugite 9i a altora drept neizbutite. Ei vor putea inainta invdlAnd din gregeli.Dimpotrivd, problemele din urmd rezistd celor mai persistenteincercdri de a li se da o formulare clard, iar soluliile propuse pentru ele intrunesc rareori acordul celor afectati.Incd si mai greu estesd se obtind acestacord atunci cAnd soluliile propuse au obazd rafionald. I'e cAt de suveran ne apare omul de stiintd creator in cele mai de seamd din infdptuirile sale, pe atAt de slab, de neputincios 9i adeseoridezorientat este el in epoci de crizb, de conflicte politice si militare, care genereazd adesea reaclii de adeziune necondifionatd, entuziasm colectiv 9i intoleranfd,indbusind reflecfialucidd si gAndirea criticd. Heisenberg a aparlinut unei generalii care a avut nenorocul sd triiascd intr-o lume zguduitd 9i zdruncinatd de catastrofecu o intensitate si o amploare fdrd precedent. ln plus, ca fizician atomist, el a fost pus in sifua]ia de a lua decizii 9i de a acliona in momente in care cei ce se aflau in avangarda acestui domeniu al cercet.iriiau fost confruntati cu rdspunderi coplesitoare,in situafii pronunlat dilematice. Pe cAt de norocos a fost Heisenberg sd poati lucra intr-un domeniu aflat tocmai in anii tinerelii si maturitdlii sale intr-o epocd unicd de innoiri, pe atAt a fost el de lipsit de gansdca individ pus in situalia

de a-si asuma rdspunderi in vremuri vitrege, in imprejurdri in care nu poate fi gdsitS, de fapt, o solulie cu adevdratbund. in centrul existenlei tAndrului Heisenberg au stat gtiinla, muzica si literatura, excursiile in naturd 9i camaraderia. Despre rdspunderile 9i indatoririle individului, el nu a avut reprezentiri accentuatpersonale.$i le-a insusit pe cele ale familiei si ale mediului burghez cultivat in care s-a migcat la Miinchen. Politica nu l-a interesat. A fost, ce-i drept, gocatatunci c6nd, irsotindul pe profesorul sdu Sommerfeld la o conferintd gtiintificd ce a avut loc la Leipzigin anul 1922,aputut constatacd o teorie gtiintificd precum teoria reiativitdlii poate fi atacatd de fizicieni ieputa! cu alte argumente decAtcele stiintifice. Acele moravuri profesic'rnale,ca 9i atmosfera liberald si tolerantd, caracteristicepentru mediile stiinfifice iu care s-a format, in preajma unor personalitdli ca Sommerfeld, Bohr 9i Llom, au fdcut ca ceea ce s-a intAmplat \a Leipzig sd-i apard drept un incidentizolat, iar impresia nepldcutd Pe care a triit-o atunci sd se gtearp;itreptat. TAndrul Heisenberg a fost, pe de altd parte, un bun pairiot in sensul tradif onal al cuv6ntului: itrdrdgostit de marea muzicd si literaturd germand, iubitor al peisajelor 9i oragelorvechi pe carele-a cunoscut in nenumdrate excursii fdcute pe jos sau cu bicicleta in iovdrdsia prietenilor s.ii. Aiasamentul sdu pentru limba si cultura germand a fost constant9i profund. Acest atagamenti-a fost intirit de experienlele vielii in colectivitd!i de cercetagi.A rdmas mereu credincios unui jurdm6nt al cercetaguluicare suna aga:,,Noi, cercetagii, dorim sd fim tineri 9i voiogi, sd tre ducem viala cu curdlenie 9i sinceritatelduntricd. Dorim sd fim gata cu sfatul si cu fapta oriunde estevorba de a sprijini o cauzdbun5. Dorim sd-i urmdm pe conducdtorii nostri in care avem incredere."ll Unul din biop;rafii lui Heisenberg et'ocd o mdrturie foarte semnificativd pentru ra!iunile atagamentului siu fa!5 de Germania. Intrebat odatd de ce nu a pdrdsit fara dupd venirea la putere a nafional-socialistilor, el a raspuns cd in aceastddecizie un rol important l-a jucat

temerea cd nu va gdsi niciunde in lume acelemici cercuri in care se poate face muzicd intr-o atmosferSde profuncld inlelegere reciprocd.l2 Nepdsareasi dezinteresullui Heisenbergpentru politicd nu au putut dura prea mult. Numit profesor titular de fizich teoreiica la Leipzig, in 7927, inainte de a implini 26 de ani, a trebuit, prin indatoririle administrative care ii reveneau,sd intrefin.i contactecu autoritdtile. A putut sd constatein noua lui pozitie cd, din pdcate,viata acaclemicdsi relafiile stiintifice nu pot fi puse ia addpost de influentele animozitililor si confruntdrilor care ap;itdviala publicd. Iar imediat dupd venirea la putere a lui Hitler, incd in 1933,alungarea evreilor din universitdti l-a pus intr-o situafie deosebit cle grea pe tAndrul profesor. Nu numai politica noilor autoritdfi, ci si moclul de a g.lndi si de a acfionaal fizicienilor antisemiti germani l-a afectat in mod grav, mai intAi ca prieten al multor colegi evrei, iar in al doilea r6nd ca fizician teoretician.C6teva informa,tii pot fi ldmuritoare in ambele pri'u'inte. In primii ani, atitudinea lui Heisenberrgfatd de regimul nafional-socialist a fost una rezervatd, in foncl distanti si ostild.In 1933a semnat,aldturi de Planck, Max von Laue si Sommerfeld, o petitie ind reptat.l irnp otriv a concedierii oamenilor de stiintd evreridin universit.itile germane. A refuzat sd participe la reuniunile fizicienilor pronazisti gi sd rdspundd solicitdrilor de a-i critica pe fizicienii ciin emigralie, care atacau regimul instaurat in Clermania. Ceeace i-a si atras reputatia de filosemit socotitdpe atulci, in cercuri largi, drerptdegradantdpentru un bun german. In 7937 fizicianul JohannesStark, principalul asociat al lui Philipp Lenard in campaniaimpotriva ,,hzicii evreiesti", a publicat intr-un ziar national-socialistun articol intifulat ,,Evrei albi in fizicd" . Aici Heisenberg era menfionat drept exemplar pentru acest tip. Stark il acuza cd gi-a inceput activitatea la Leipzig concediind asistenfigermarri si angajAnclasistenti evrei, cd seminarul sdu doctoral a fost compus, pAn.i in 1933,mai mult din evrer. i)e.:rpre felul cum era apreciat Heisenberg din punct de vecjere

340

347

politic spune multe 9i luarea de pozile scrisd,din acelagi an, a conducdtorului organizaiiei rrafional-socialistea corpului didactic al Universititii. Acesta apreciaconvingerile lui Heisenbergdrept ,,nalionalisle", dar adduga cd el intreline strAnselegaturi cu fizicienii evrei din strdindtate 9i cu cercuri apropiate acestoragi cd respirrgeantisemitismul. Este de agteptatca itr contacteleprilejuite de cdldtoriile stiinlifice in strdindtate el sd nu suslind politica 9i mdsurile autoritdlilor.13Cu greu s-ar putea contestacd fizicienii care au imbrdtisat cu entuziasm ideile si acliunile lui Hitler i-au fost ostili si au avut bune temeiuri sd-i fie ostili. Astrofizicianul lJruno Thiiring a dat expresie acestei atitudini afirmAnd, intr-o scrisoare cdtre organtza\ia universitarilor na!ional-socialigtidin Leipzig, cA ,,Heisenbergestepe deplin pdtruns de spiritul evreiesc"' I'rofesorul diri Leipzig era vizat in mod clirect cle atacurile impotriva teoriei relativitdtii 9i a fizicii cuantelor' dreptul la existenta Adversarii ,,hztcli evreiegti" co^trtestau al fizicii teoreticein general. Intr-o brogurd publicatd in primii ani clupd rdzboi, Stark scria: ,,sirbitorita irrldturare i eterului cleiatre Einstein nu esteo faptd mdrea!d,ci un pas inapoi distrugdtor in stiinta fizicd.lntroducereacorlceptului de eter in opticd si electrodinamicd, gAnclirea iniuitiva legatd de el, s-a dovedit cleosebitde fertild in fizicd;eterul a devenit prin cercetareafizicd a unui secol dintr-o ipotezd, un fapi. O.fizicti.fdrtietar tru cstefizicti'"ta intr-o cuvAntare tinutd in decembrie 1935, cu ocazia inaug;urdrii lnstitutului Philipp Lenard, la Universitatea din Heidelberg, Stark a spus in mod explicit ceeace aveil in veclere op.tt-tat-td,,fizica nordicd germand" ,,fizicii lui Einstein": ,,senzaliei9i reclamei cu care a fost intAmpinatd teoria relativitdtii a lui Einstein le-au urmat teoria matriciald a lui Heiser-rberg9i a9a-Ilumita mecanicd ondulatorie a lui Schrodinger,tura mai netransparentddec6t cealalta' in ciuda acumuldrii de literaturd teoreticd de acestger-r in cantititi uriase,nu s-a ajuns la o cunoagteredeosebiti despre realitatein fiztcdt'"Heisenberga reatclionatpublicdn^do replicd, in februarie 1936.Relaliile formulate de a

J+^a L

mecanica relativisth si cea cuanticA,sublinia el, au fost confirmate de toate experienlele la care au fclst supuse. CAt cle departe se ajunsesein acesteclisculii o probeazd obsen'afia eviclent clefensivd a lui l{eisenberg cii aceste teorii se inscriu in tradifia filozofiei lui Kant, neputAncl fi socotite un corp strditr in cultura germana.ls Heisenberg a resimfit alungarea er.,reilordin uni'n'ersitdtile germane 9i contestareavaiorii stiintifice a fizicii teoreticeclrept o loviturd mortald datd pozitiei conducdtoare pe care o avusese itrainte lara sa in cercetarea stiinlificd.S-agAndit in mod seriossd pSriseascdCermania. Pentru el ca persoand,pentru familia iui, pentru continuarea cu succesa carierei sale clecercetitor, scllulia pdrea atrdgdtoare.I{etrospectiv se poate aprecia cd l-ar fi pus la addpost de mari necazuri. De ce nu a plecat Heisenperg, iir ciucla insistenferiunor colegi emigrali in America? ln cartea cle fa!d, ca 9i cu alte prilejuri, Heisenberg s-a strdduit sd se explice.El a invocat opinia exprimati cle un alt patriot, Max Plar-rck,clecanulclevArsti al fizicienilor germani, o personalitate cu un prestigiu profesional si moral incomparabil, carei-a spus intr-o discutie clin acei ani cd dacd toli cercetdtoriic1evdrf vor pdrdsi Cermania, inclusiv si aceia care nu sunt siliti s-o facd din rnotive rasialesi politice, atunci marea traclifiegermand in stiintele naturii va suferi o prdbusirebruscd 9i irecuperabili. Cdci si perspectiveleformdrii unor noi generafii de cercetdtori vor fi grav afectate.Heisenberg lasd si se inleleagd c5, alaiuri de legitura lui foarte strAnsdcu mediul cultural german, acestargument a fost pentru el hotd16tor.Chiar daci opozitia cercurilor nalional-socialistecarel-au impieciicatsd oblind cateclracle fizica teoreticda Universitdtii din Miinchen, clevenitdliberd prin pensionarealui Sommerfeld, l-a afectatmult, se pare cd decizia de a rdmAne in Germarriai-a fost intarith de asigurarea,transmisd din cercuri inalte, cd atacurile indreptate impotriva lui vor inceta. Stareaclespirit a lui Heisenberg,inainte de a primi acesteasigurdri, estebine exprimatd in rAndurile pe care J+J

in aprilie 19-lE"Comui ie arlrcseazi lrri Sjommerfelcl, intenfia cleir pirisi lara in c.rzulin care nir:andrr-iaccslrtiat ar-rtlrrit.itilcnLl \'or 1>unecapat unrrr atacttri c;r aceleaale lr"rililark, ei adatrgd:,.Uaperntrurnitre ar fi foartc dureros sii p;iri:'t-'scCertrt,ilria tl gtiii; tl-ils vr€las;.t.t fac tlacd lru ilr .,'ali neaptilat nece:;ar'."l'i lteferindtt-se la riisl-riirrdirea stur-lentisi doctoranzi aj lui Heisenintreagalt:me a t'rrslilr-rr trerg de la l-eipzit1,ittrpravtrnirea la pt:tet'c a lui Hitler, sfria ll-tilitArziu rrnul dinlre aci:sti;r,celelrlttl Lt,dvvtrrcl'k'lir:r, cie stiin!6 si a fost om insr-tsi desprerprofesornl siru:,.1j1 ce a deverrit l cotrfrailicfietri'i;;ii.i."r: 5e poate patr:iot.i-le,-'a ir{rrrnili:iriarnrili nrult. l)eciziatle it riirnilnein (ir:rmania, cel pulin in ar ii ptltut l'i a'-:easta, t de clerzilrlt't'es,rtri rrric,i\ rrncle ,lin lnotir.atiile'ei, il le|*:z'entat t'tu doitr ltn hatrtlar rlicatrprrrit"ttcarieratt ittrrirrariil ltttlii ill.rr{ iLl1--t'ttitc'rr, car;rcteind,liei"l l5llirra a atla:;clttplisine,itr tlltlie cercttt'i, itr titttla aprercierii ile-'ist-'trtreJg, ruliri ornului (irre a fr-r:it 'l-eller. pe carc i-ar.rpistrat-r.rutlii enrigralrti<.a Sitrratiilr:cu caro s-a cotrfrttlrtatllt"isentrtrrgin anii eslt' accalogic.l ce lizboiului ar;rti cAt ilerpnrt-'lcniatic;i si la itrstitr'itir'rtlale dc lils}}rlncieri acct:ptar{:}ir itlttclrlt't,'lit (il cloveclit t'egirn li-il rrrtrti cilrc cr.rlnborarca autr)iit;itilc crirnitrni,tlitt ciorint;tclea salr';ii:evaciill re nlai putea fi Deljaitr toamna sarlvatintl-o r.:titastrilf;'r '1trlnafi pr:oportii. anului 1939,1{eisenberga iost rnobilizatla Serviciui tle: inarrnarc ai arlnatei si a prirnit itrsircinareadr: a conduce un proiect clecercetarctruilit Uraniu. hrclatorireagnlpuproclucerii lui s.lu ertr dera stabili t:aresunt prerspectivelle militare. S-a in scopuri atomicesi ale utriizdrii ei enerrgiei precizat ci si un rczultat negativ ai cercetirilclr esttrimporerlar oferi asigrtrareaci armata germand tarrt, c'leoarece estelti ad;ipostde pericolul ca inamicui sa poatd construi arme noi, cu Lur itnens proterrtialdistluctir'. "Lleiserrberg si colaboratririisii ar fi puirri refuza si lucrezt:la acest proiect, desigur cu riscul de a fi trilnisr pe front" ln acel irrsiicI au toatemotiveie pentru moment, ei au considerart a acceptasi nici unul pctttru ttrl'uz.Iii apreciauposibilitatea t

-t --)++

producerii errergieiatomice ',irept o prol"rlemiicieschisii, iar utilizareaei militard drept pufirr probabila.Cfriar ciac.i o arrni atclmicdar putea fi construild, crecleauei, aceasta s-ar putea i^rrtdrnpladoar rirai tdrz:nt,dupa incheierea rdzboiului. In schiinb, construireraunui reactor carres;i proclucd energie le apbreadrept un obiectiv care meritS urn'rdrit cu cea mai deplini angajare.hr plus, rnunca la acestproiect putea salva viefile rnultor tineri fizicieni, care altfel ar fi fost trimisi pe front. Heiserrberga crezut cd lucrAnd carfizician atomist irr arrii rizboiulrii ar putea realiza turul cle forta de a fi sincer cu autoritdlile, a servi cauzapoporului germiln si a rdmAnc credincios principiilor sale morale. El nu a al'ut relinerri in a accepti rispurrderi inshtu!ionale. in prim6r,nm nr-,.,lui1912, a fos;tnumit directorul Institr.rtrrluide tizicd al SociertdtiiKaiser-Wilhelm din l3erlin, iar in toamni profesor clefizic.i teoreticdla Lhriversitateadin lJerlir-r. I'ublicistului l(obcrt Yungk, car€-'a publicat irr ;rnii '50 o carte desprebomba atomicd,Heisenbergi-a nrirrturisit:,,intr-o dictaturd pot opune rezisten!i numai cei care sirnuicaze-i colaborareacu regimul. I)acd cincva sc manifestdcleschis impotriva sistenrului,esteeviclc'ntcd se iiirsestede orice mijloace cle a opunc o rezistenldactil'i."r8 Ileisenbelg pretindea, asadal, cd in anii rdzboiului cl a t,rlesin mocl premeditat calearezistenteiarctive,cu pre!ul irrevitabil al compromisnrilorpe cale le irnpuneaurelatiilesalecu instituliile statului nazist. Dup.l riizboi, aceast;ipretenfie ar suscitatreactii extreme.Urra dintre ekr t:stebine iluslrati de ceeace ii scri;i foshrl sdr-rprofesor N4axLlom lui }:,instein: ,,Cei mai multi oarneni de stiintii germani arr colaborat cu nazistii. Clhiargi l{eisenberg a lucrat cu toate puterile pentru ace;ti crirninali."reCealaltdreaclieesteafirmatia cd purlarea lui Heisenbergar fi fr:st ireprosatrili, cA el a fdcut lucrul cel mai bun percare puiea si-i faci in inlprejurdrile clate.Arnbele judecili pot fi ir-rlelesc.ln logica primeia, tie si numai coiaborareacu autorititjlr: unui regim carea cretrt,,iagircle mortii" justifici o cclnciiimnarer mol;ilir.

315

cd HeisenCea cle-adoua este suslinutd de constatetrea fiziia nearrgajarea hotarAtclr in mod berg a contribuit unei cienilor atomisti germani in cursa penhu construirea bombe atomice.Si ar fi facil sd calificdmaceastdafirmalie drept o simpld incercarede a-l apdra pe Heisenberg.Si ne inchipuim ch el si colaboratorii sii ar fi fost atagati cauzei regimului si ar fi dorit cu orice pre! sdJ ajute pe Hitler sd cAstigerdzboiul. Ce ar fi trebuit sd fac.i ei in acest caz? Fdrd irrcloiald sd incercersd convingd guvernul cd bombe atomice trebuie sd i nroiectului construirii ur-reri se acorde prioritate absoh.rt5,cd in acest scop trebuie mobilizate toate resurseledisponibile. Este tocmai ceea ce s-a f.lcut in America in cazul proiectului Manhattan. Contrastul clintre atitudinea celor care au irritiat si au inf.iptuit acestproiect gi cea a grupului lui Ileisenberg, caredorea sd construiasc.lun reactor,nu o bomb.i, 9i sd-si scuteascdcolaboratorii r.le serviciul rnilitar actir,; este bitdtor la ochi.Ar fi putut adopta un fizicianatasatrcgimului pozifia lui l{eisenb€rrg,care in vara anului 7912a informat conducerearnilitar.i c5, clesiproduceleabonrbci estein principiu posibili, ea ar cereeforturi si cireltuielr imense,conclilii,resurse,personaltehnic carenu mai pot rtizbofi asiguratein Certnaniain aceafazd a clesfirsurirrii iului, si cd nici inamicul nu o va putea proclucepAnd la incheierea ostilitdlilor? Ntr ar fi trebuit un asemenea fiziciarr si aclionezecu totul altfcl? Nu a fost hotdrarea iuatb atunci ca armata sd renunle la proiect gi ca grupul sd continue sd lucreze cu mijloace relativ moclestecloar la construirea unui reactor, menit sd produci energie, consecinlaincrederii autorit5lilor nu numai in compePentru a nu aminti tenta, ci si in loialitatea lui Heiser-rberg? cleincercdrilebine intenliclnate,chiar dacd nu 9i realiste, ale lui Heisenbergde a transmite fizicienilor din cealalti tabdrdcd parteagermani nu lucreazdla producereabombei 9i ar fi bine ca ei sd procedezela fel? Nu au reprezentat activi"? toate acestea,,tezistetttd ana

J+ O

Dup.i r'azboi,Heisenberga respins totusi sugestiacd, sustrd96ndu-se angajdriiin proiectul construirii bombei, fizicienii germarnis-ar fi dovedit superiori din punct de vedere moral colegilor lor din StateleUnite. Cdci acegtia au fost indreptdtiti sd considere obiectivul conducerii politice si militare - oblinereavictoriei - drept propria lor cauzd.Grupul angajatin proiectul Urarriu a avut, dimpotrivd, sansa sd poatd argumenta convingdtor cd perspectivele construirii unei arme bazale pe energia atomici, caresd poatd fi utilizatd irerdzboiul in curs de desfdgurare, sunt cu totul nerealiste.Ceeace a implicat, desigul, o dozd de duplicitate, in mdsura in care liderii grupului suslineau cd obiectivele militare nu pot fi realizate pur gi simplu in timp util, ascunz6ndcd ei nu dorescsd le infdptuiascS, sd-i ofere bomba lui Hitler.20Ceea ce le-a reprogat dupd rdzboi Heisenberg colegilor sdi americani este cd ei au abandonat controlul folosirii armei, ldsdnd decizia pe seama politicienilor 9i militarilor. Pe de alta parte, ei a intAmpinat cu amdr.iciune si sentimente de frustrare insinudrile repetateale unor fizicieni si istorici cd grupul pe care l-a condus ar fi dorit sd construiascdbomba, dar nu a reugit. Heisenberg a recunoscutin schimb cd s-a strhduit p6nd la sf6rsitul rdzboiului sd pund in funcliune un reactor care s.i produc.i energie 9i cd pentru el nereugita a reprezentat o infrdngere dureroasd. ,.-** Heisenberg nu a regretat cd nu a pdrdsit Germania, chiar dacd el a presimfit cd a9a-numita revolutie national-socialistd r,'a reprezenta o catastrofd, at|t pentru poporul german, cAt 9i pentru stiinla germand. Dupd rdzboi, in 1945,a reacfionat la invitalia unui fost coleg care lucra pentru armata americand de a se stabili in StateleUnite spunAnd: ,,Germaniaare nevoie de mine." Totodatd, Heisenberg a ldsat si se inteleagd cd isi dd seamacAt de mare a fost preful pe care a trebuit sd-l pldteascd,cdt a pierdut in acest fel nu numai ca cercetdtor,

347

ci 9i in ceeace priveste imaginea lui in cercuri influente. Ne puteminchipui cum a resimlit Heisenberg acelecomparalii care l-au opus personalitdlilor 9i caracterelor bxemplarecare au fost Einstein si llohr. Strdduinlele care au marcat a doua parte a cariereisale poi fi vdzute ca tot atAteaincercdri clt a conferi vietii sile cAt mai multd consistenfain lumina acelor optiuni care 9i-au pus mai inainte peceteape deciziile 9i acliunile sale.Heisenberg a dorit sd contribuie la recAstigareaa ceva din prestigiul de care s-a bucurat stiinfa germand in anii tinerelii sale, at6t ca purtdtor de cuvAnt recunoscutal comunitdli cercetdtorilor din lara lui, cAt 9i prin strSlucireaunei reugite gtiin!ifice personaleexcepliorrale. Capitolele finale ale cdrlii pot fi citite din aceasti perspectivd. Modul de a gAndi al lui HeisenberS;se contureazd aici cel mai bine prin opozilie gi confrutrtare cu o viziune accentuatpragmatici asuPrautilizdrii raliunii in stiinld. in aceastdviziune, el a perceput pericolul rupturii de ceeace a socotit a fi trdsdtura distinctivd a traditiei culturii occidentale,echilibrul dintre lSrgireaorizontului cunoagterii 9i intelegerii, pe de o parte, si cregtereaputerii asupra lucrurilor, pe de alth parte. Esteun echilibru care rra putea fi pdstrat 9i consoliclatnumai dacd cercetarea stiintificdva fi orientatdspre ceeace Heisenbergin ,,pdtrunderea marilor conexiuni". Este sensul in care inspiralia filozoficd estegi rdmAneesenlialdpentru stiintd. Motivafia profundi a angajdrii lui Heisenbergin acelecauze pe care le-a susfinut ca personalitatea vielii publice gi ca cercetdtor a stat tocmai in aceastdcredinld. Este credinla care s-a exprimat cu deosebitd forld in ultimul sdu mare proiect de cercetare. In spiritul traditiei umaniste europene/ Heisenberg vedea in gtiinla teoreticd nu numai, si nu in primul rAnd, o slujitoare a nevoilor materiale,o sursd de cregterea puterii oamenilol, ci o iegiredin orizontul g6ndirii comune, o expresie superioard a ndzuinlei mintii omenegtispre inlelegere.Esteviziunea care s-a exprimat in mod exemplar in abordareapropusd de Fleisenbergin fizica particulelor elementare.

intrebarea cu privire la ultimele elemente constitutive ale universului, o intrebare formulath mai iniAi de filozofi in orizontui gAndirii pure, speculative, a intrat in era cercet6rii structurii atomului si a descoperirii particulelor numite ,,elementare"intr-o noud etapd a investigatieistiinjifice. Potrivit unui mod de gAndire influent ir"rr6ndul fizicienilor atomigti,la fel cum un corp macroscopiceste compus din pdr!,la r6ndul lor acesteparti sunt co^pnse din atomi, iar atomii din ,,particule erlementare".Obiecti'",ul inspirat de acest mod de a g6ndi este de a stabili dacd existd elemente constitutir.e ultime, particule fundamentale lipsite de orice structurd si care sunt acestea. ldentificarealor ar insemna incoronareacercetdrilorasunra structurii materiei. Marea ambile a lui Heisenberga fost sd elaboreze,pornind de la rezultatelecercetdrilorexperimentale, o teorie unificatoare,care marcheazdo indepdrtare radicald de orizontul de g6nclire al aiomisticii traditionale. Este vorba de o reactualtzarea viziunii lui Platon, pentru care realitatea ultimd este forma matematicd, nu substanla constituitd din particule. Semnificafia experimentelorprin carc se incearcdsi se determine strucfura p articulelor elementare,prin bclmbarclarea acestora cu alte particule acceleratela energiiinalte, va putea fi bine inleleasd, credea Heiser-rberg,doar din aieastd perspectivd.Particulele care iau nasteredin acesteciocniri sunt ,,elementare"doar in sensul cd nu existd unele mai simple decAtele.Dar ele nu pot fi caracterizatedrept elementeconstitutive ale altor particule. Toate ,,particulele elementare",unele cu duratd derviatd foarte scurtd. nu srurtrlecatslhri stationarcale urrci substanleunice,substanld pe care o putem numi crrc,l.glc sau rntttarie . Particulele iau nagteredin aceastdsubstanld9i sunt anihilate prin transformarea lor in aceastdsubstanld. Nu existd, prin urmare, particule mai simple decAtcele care au fost deja identificate experimental. CAutareaunor particule mai simple prin experimentc tot mai costisitoarear fi fost inspiratd de ceeace f{eisenberg a numit,,o filozoficr proastd". Itealitateaultimi esteenergia,acelcontinuu pe

348

349

careil desemneazdtermenul cfunpt.Obiectivulpe care l-a urmdrit Heisenberg, in ultima parte a carierei sale cle cercetdtor,a fost elaborareaunei teorii matematice unitare a cAmpului, o teorie care sd permitd declucereaproprietililor,,particulelor elementare" din caracteristicilede simetrie ale ecuatiilor si sd explice astfel spectrul particulelor. Succesulacesteiincerciri ar fi insemnat triumful ideii platonice, ideea cd la inceput a fost simetria, asuPra ideii democritiene care afirmd primatul particulei. Cdtre sfArgitul anilor '50, Heisenberg a crezut cd a facut pagi importanti pe linia gdsirii ecualiilor fundamentale ile acesteiteorii, cu cleosebireatunci cAnd s-a bucurat, pentru o perioadd de timp, de aprobarea9i colaborarea lui Pauli, fizicianul unanim recunoscutgi apreciatpentru mintea sa exceplional de lucidd 9i de criticd. Speranla unei apropiate ,,clarificdri depline a fizicit particulelor elementare" l-a impins pe Heisenbergsd incercesh-siasigure prioritatea. Dupd expuneri fdcute itr cercuri stiintifice mai iestrdnse, el a prezentat o schild a teoriei sale unitare a cdmpului unui public mai larg,la 25 aprilie 1958,cu ocazia implinirii a 100 de ani de la nagterealui Max Planck, initiatorul fizicii cuantelor. Presa a scris atunci cd ecualiile noii teorii ar permite, pentru prima datd in istoria hzicli, derivarea tuturor fenomenelor cunoscute. Heisenberg a protestat, ce-i drept, impotriva acestor exagerdri jumalistice, precizdnd cd estevorba de un proiect asuPra cdruia va decide cercetareaanilor urmdtori. Este insd evident cb el spera atunci sd reugeascdacolo unde nu reugiseEinstein. Ar fi fost o afirmare supremd a viziunii lor comune asupra gtiintei teoreticea naturii, ca strdduintd indreptatd spre dezvdluirea conexiunilor de cel mai irralt nivel de generalitate,a cdror cunoa,steteoferd deplind satisfactie ratiunii, intr-o lume orientatdtot mai pragmatic. Si ar fi fost o revangd tdrzie a lui Heisenberg, a stiir-rteigermane, dupd umilitoarele comentarii Pe carele-a prilejuit, in anii de dupd rdzbot, egeculproiectului Uraniu' Teoria in care Heisenberp;si-a pus atAteasperanle a fost int6mpinatd cu refinere de majoritatea colegilor

350

fizicieni. Nu i-a fost dat sd-siincheie carieraclecercetdtor cu o biruinld de proporfiile celei care i-a marcat inceputul. Colaboratorul si prietenul sdu apropiat, von Weiszdcker, a caracterizatsituatia, intr-un volum consacrat mentorului sdu cu ocazia implinirii r.Arsteide 70 de ani, scriind: ,,Mecanica cuanticd ne apare drept o campanie victorioasd,teoria cdmpului ca un rdzboi de pozifii istovitor."2r Reacfiafizicienilor care nu au impirtdsit viziunea grandioasd, eroicd a lui Heisenberg asupra obiectivelor supreme ale stiintei seamdndcu cea a sobrului chimist lJerzelius fafd de teoriile colegului sdu Justus Liebig. Berzelius ii scrialui Liebig: ,,Predispozitiapoeticda mintii tale,legatd cu o mare usurinld a exprimdrii, te conduce pe cAmpul fdrd granite al teoriei, acolo unde tocmai predispozitia poeticd reprezintd insofitorul cel mai primejclios." Este, oare, prea devreme sd se afirme dacd si in ce mdsuri e indreptd!it un asemeneascepticism?

NOTE 1 A. I lermann,I lci,senbtt y, Row.ol.rlt Verlag,Reinbeckbei l lambtrrg, 1976,p.8. 2l Lti tl ent,p.22. 3 l l ti dt:ur,p.37. 4 W. Heisenberg,,,Die KclpenhagenDeutung ,-ler er,rantentlrecrrie",in W. I leisenbergQuantatfuoriewd philosttlthie, Reclarn, Sttrttgart, 1979,pp.44 45. 5 M. Jammer,TheConceLttual Drcclttpntertt ttf QuantuntMechonics, N{cGrow,-IlillBook Company,New York, 1966,p. VII. 6 M. Beller,,,Tlie Sokal Ho.rx: At whom are rve laughing?,,,in PlttlsicsTttdny,sept.1998,p. 33. 7 A. Einstein,,,Mecanicacuanticdsi realitatea",in A. Einstein, Ctuttuddeu lumen? , traducerecleM. Flonta,L p.irvtr, L).Stoil ncrvici,I Iumanitas,Bucuresti,1996,p.148.

351

Vezi W. I{eisenberg, ,,Conceptul de teorie incliisi in stiinti'r modernd a natrrrii", in W. l{eisenberg, PLt;iptestegranitc, traducere de I. PArvu, Editura Politici, l3ucuresti, 1977,p.86. Pentnr dezvoltarea acestei teme, r'ezi M. Flonta, ,,Succesiunc' de teorii inchise sau asezare mai in adAncime a frrndamentelor? Doud perspechr.e asupra evoltrfiei teoriilor in fizica moclern.i", in Annlele Llnioersitdtii But:tn'e;ti.F-ilozofie, anul XL.lX, 2000, oo. 91-11 6. LO Subliniind cd din pr.rnctul de vederre al principiului corespondenlei fizica neclasici poate fi calificatii drept o mai buni aproximare a Lnor caracteristici ale fenomenelor fizice in raport cu cea clasicd si, in acest sens, drept o ,,imbundtdtire" a descrierii teoretice, un critic conchide cd ,,clacdteoriile strtrt corelate in acel mod profund ilr.rstrat cle principiul corespondenfei, ca una dintre rela!iile posibile care existi inire dor.r.iteclrii,atunci nu poate fi corect ci teclriile posecli domeniile lor exclusive de date si ci se poate pretinde ci ele sr,tntadevdrate uttmai pentru acestedomenii." (FriedeI Weinert, ,,TherCorrt-'spondence I'rinciple anci tire Closure of Theories. Two Incompatible Aspechi crf I {eisenberg's Philosophy of Science", in Erkcnntnis 40, 199;1,

o. 3 2 0 ). dupi | {elmut I(eclienberg,,,1leisenbergund clieJtrgendbewegung 1919-1933",in (tlg.) ll. Reclrenberg,G. Wiemers, -itat 2001,p. 25. WernerIlcisenLtcrg 1901-1976, Berrcha,Sax-Verlag, 12 Ve zi A. I ler m ann,op. c i t' .,p .2 7 . 13 I I. Rechenberg,G. Wiemers,,,1ieisenbergr.rndc.lasI(eicherzie. I936--1941", irt Wt:rncrI lcisatbcrg190'l-1976 lrr.rngsministerir"rm Krisis irt dcr tleutscltttnPltr1sik,19)2. 1.4J. Sttrrk,Die gegeniudrligrr l5 Aytud11.Rechenberg, G. Wiemers,tt1t. cif.,p.62. l6 Iltitlurt,p. 63. in I i. Rechent/ E.Tdler, ,,1Ieisenbergr.rnddie Qtrantenmechanik", ber, G. Wiemers,opt.t:it.,p. 37. 18 R. Yr,rngk,Moi strdlrtcitorca o trriedt: sori, Eclitr.rraI'oliticd, lluctrresti,1966,p. 87. l9 Citat drrp.l A. l lermann, opt.t:it.,pp. 66-67. 20 Pentrr,ro clisculiecuprinzitoare a acestuic'az,in cadrr,rlr.rrrei reflectiiasupra sitr,rafiei dilematicea eliterlorin regimtrri dictatoriale,r.ezi M. Flonta, ,,Colaboraresatt iesire clin scenS? Situaliadilematicda elitelorin regimuri clictatoriale,ilrrstratii cle cazul l{eisenberg", irr /tr:z'lsfnLlc r'ilozofic,5-6, 2002, pp. 5E1-598.Pentrr.r o versiuneengleztisi francezS,vezt llotrnninn . llecieit,si llez,rrcRouutninc,2007 21 Citat dup.l A. I lermann, oL). cit.,p. 115. l1

352

C U PRI NS

1 . P r i m a i n t . i l n i r e c u t e o r i a a t o m i cd

(re L et 9 2 0 )

Y

2. I lot.lrirea de a str.rr-'lia fizic.a ('1920)

27

3. Conceptlrl cle ,,intelegere" in fizica moderni

(re20 1922)

+.)

lnv;itirrrintt:tiesprepolitici si iskrrie (1922-1e2" 1)

63

5 Mecanicacuanticdsi o cliscufiecr.rEinstein

(1.)25-le2r.) 6. I)lec-area citre lumea nor.r.i(1926-1927) . . 7. Prime cliscir!iiclesprerelatiagtiinlelornaturii crr religia (1927). 8. I--izica atomic.isi g"inclireapragmatici

8l 97 t12

(re2e)

t26

Discr,rtiiciesprerelaliadintre biologie,fizicd si chi mi e (l 93tl -1932).

.139

10 Mecanic.lcr.rantic.i si filozofie kantian.i

(re30r932)

157

11.D i sctrti ici esprel i mbaj (1933)

16E

12.Revolrrfiesi viatti universitard(1933).

1E8

13. Disctr!iidespreposibilitilile tehnicii atomice si despreparticuleleelementare(1935-1937). . 14.Actir,rneainclividrralSin mieztri catastrofei pol i ti ce(I937-19.11)

206 219

15.D rumul c;i trenoul i nceput(1941- 1945)

237

I 6. Despre responsabi I i tatea cercet.itorr,rI r.ri (19'15-.1950)

25,1

35 3

17. Pozitivism,metafizicd9i reiigie (1952). 18. L)ezbateriin politici si ;tiinfd (1956-1957)

271

19. Teoriar.rnitaria cAmpului (1957-.1958) 20. Particuleelementaresi filozofieplatoniciani

302

287

(1e61-1 96s)

310

A1:ologiaI u i H eisenbcrg Pcrstfatide Mircea Flonta .

323

lleclactor V I-A D ZOC ]RA FI Te]rnort'dactor LU \'llNITA SI\4 IONIISC Li DTP DU\,,IITRU OI-TIIN NU ( ()R N [L D R i (;t l tn Corector CEORCI]TA-ANCA Apirut

IONESCU

200ti

B U ( L R I:S Tt- I{O \4n \l n Lucrart: r:xecutath ta ,,ACCENT PRINT", SUCIttAVA

1834-4 lsBN978-973-sO-

llll llil !ilrl!ll