MATERIALURI
FOLKLORISTICE CULESE ŞI PUBLICATE SUB AUSPICIIlE
MINISTERULUI CULTELOR ŞI ÎNIVETĂMÎNTULUf PUBLIC PRIN 1NGRl.'lREA LUr
PR. p. T
OCILESCU
MEMBRU AL ACADEMIBr ROMANE, PROFESOR LA UNIVERSITATE, lHRKCTOft. AL 'MUSEULUl
---
� �
NATlONAL- DE ANTICHITATI
VOLUMUL j rOESll POPOUU. PARTU I
� I(
-��
BUCURESCI TIPOGRA�I.A "CORPULUI DIDACTIC" C. ISPASESCU & G. RBATANESCU 3°, Strada Acad.".t·,f, JO. HWO
www.dacoromanica.ro
MATERIALURI
FOLKLORISTICE CULESE §1PUBLICATE SUB AUSPICULE
MINISTERULUT CULTELOR SI iNVETAMiNTULUT PUBLIC
PRIN INGRIJIREA LUY
FR.
p. TOCILESCU
MEMBRU AL ACADEMIET ROMANE, PROFESOR LA UNIVERSITATE, DIRECTOR AL MUSEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI
V
A
VOLUMUL I POESIA POPORANA. PARTEA I
hi<
K
BUCURESCI TIPOGRAFIA CORPULUI DIDACTIC" C. ISPASESCU & G. BRATANESCU 3o, Strada Academia, 30.
1900 www.dacoromanica.ro
PRECU V Eli TA RE eGura popdrelo e edntecul apitor at prinig held, et, care aduce la audul nostu stinetele limpedi ale nature' sees din feamdtul vobitor at codrilor Romartiet si plutesc petite poent stralucildre si peste oalurtle our ite ale carnpii
for fi lanurilor ndstre. Din guru poporulut tragt fnoeldturd mare si trainied, ca din slaw ile nesecate ale tatnicel Slinx.
Gur a
poporului e isnot ul eel ltmpede cat e ese
din stana sdnatdsd, spre a rdcori necurmat sufletele selose. Gut a poporulut e inklepc unea nesfcirsiti. Jar cantecul poporului este cea mai tnaltd poesie, Mat el det edep si_otafa-tsulerin01. Cdntecul poporulut este poesia cea mat sublima, ctici niment an scie tine l'a Pieta, Fie-care l'a con. tat pentru trading datd si sate de ant in fir. ciCanteaul poporulut este cea mat pr ofundd poesie, Met fie-care l'a sina(it pentru intatalsr data.
ulfl surge din veselie si din st igatul de darer e, din nildeftle fi din suferintd ; si numai acela se pOte numi poet
care a dat de aceste sim(ui» Carmen iii)Isn din discursul rostit la inaugurarea Universitkel din lagi in Octombrie 1807.
redinte, mythuri §i legende, n5ravuri, datine §i obiceluri, cantece, jocuri, cimilituri §i proverbe ale poporului, ceea-ce cugeta, ceea-ce simteceea-ce scie, ceea-ce voesce §i crede poporul, cum traesce el §i cum i§i manifestaa credintele §i sentimentele sale, in scurt traditiunea populara in acceptiunea cea mai larga a cuventului, coprinclend tot ce se transmite in popor din generaiune in genera iune, constitue ceea-ce numim cu un singur cuvC.,nt : Sciinta Folklorelui saii Folklore. De aci o intreitii, impaAire a Folklorelui : a) partea privitore la credi*le §i superst4iunile poporului ; b) partea privitare la datinele gi obiceiurile lui; §i c) literatura §i arta popularil. Fie-care din aceste parti infaci§eza un interes fiira semiln de mare; ele ne lega §i mai strins de locul nascerei nostre, de draga nostril, patrie. Facendu-ne a eunOsce poporul, inviltam a-1 pre ui §i a-1 Tubi; ele ne introduc in via intir-na de ael1111.$i de odinioril a powww.dacoromanica.ro
IV
porului, ne arata starea Jul intelectuala.si morals, chipul cum el con-
cepe trecutul si cum tsi amintesce de dinsul, ne pun in positiune sa privim fn adincul sufletului sau si sa cunescem tot ce vorbesce, tot ce face si tot ce gendesce el, bueuriile, ca si suferintele si sperantele lui. Ethnologia, anthropologia, mythologia, etnopsychologia, sciinta antichitatilor, istoria culturei, ba clliar si istoria literaturei gasesc in folklore, in productiunile naive ale poporului, nesecate comori de informatiuni, mostenire a vecurilor trecute, eel mai temeinic,
mai folositor si mai bun material al lor. Folklore le are un rol insemnat si in crescerea si instructiunea tinerimei; el alcatuesce un, element de capetenie si in literature, ca un isvor pururea limpede si fecund de inspiratiuni poetice. E destul a ne aminti de IIerder, care eel d'anteiti a utilisat cintecul poporan, glasurile poporelor, in domeniul poesiei, si a intreveclut valOrea creatiunilor populare, precum face si Shakespeare in Macbeth §i Hamlet ale sale ; Goethe in Faust si in multe din frumOsele lui balade, Biirger, Uhland, Heine si altii. Artele plastice de asemenea, gravura, pictura si musica sail
inspirat si se inspira din traditiunea poporana. Dar pentru ca folklorul sa pea servi drept isvor de inspiratiune educatorului, poetului si artistului, (inept material sciintific si drept archive omenilor de sciinta, este nevoie mai anteifi ca materialele sae sa fie adunate, apoi sa fie puse in ordine i sistematisate, §i in fine sa fie date la lumina inteo forma cat se pate mai lesniciesa pentru utilisarea lor, si inainte de tote cat se pate mai esacta. Cad' ele nu sent alt-ceva de cat niste documente istorice, cars prin urmare nici plasmuite pot sa fie, nici alterate, nici gresit reproduse. Isvorul sau provenienta lor trebue tot-d'a-una ariitat, spre a putea judeca gradul lor de credinta si controla autenticitatea Ion In scurt, numai sill asemenea archly real si cu totul obiectiv, alcatuit din documente autentice, trebue a servi drept isvor de informatiune numereselor discipline mai sus enunciate. In Germania a trebuit sa vie un Jacob Grimm pentru a asterne basele seiintifice ale studiilor folkloriste, punend ca principiii fundamental ca : Totul cat set fie reprodus cu o fidelitate scrupulosd, alt-fel on -ce valore sciintifica. dispare. Miscarea provocata de discipulii sei Hoffmann von Fallersleben, Ad. Kuhn, W. Mannhardt, Max Miller,
Th. Benfey, J. W. Wolf, K. Simrok, K. Miillenhoff etc., se respandi in Francia, Anglia, Italia, Spania, Suedia, Danemarca si fll
www.dacoromanica.ro
V
multe alte terl civilisate ale Europei; societatI de folklore, reviste §i buletinurl se fundara ; tesaurele populare fora adunate sistematic, numerese studil sciintifice aprrufa In domeniul folkloristic. Mai ales de vr'o cate-va deceniT incace acesta noua sciinta pasioneza pe invetat, ca i pe literator §i chiar pe publicul cel mare. Ocupandu-ne aci de folklorul roman, materialul miles de Anton Pann este forte pretios, dad, tinem semi de timpul cand a fost adunat
§i de punctul de vedere care a condus pe autor cand l'a dat la lumina. Inteadever, In epoca Jul Anton Pann §tiinta folklorelui nefiind bine intemeiata nici in Apus, primal nostru folklorist nu pute fi calauzit In culegerea §i publicarea materialuldi traditional de consideratiunT sciintifice admise §i recunoscute asta-c11; el a lucrat ca amator
§i a cautat mai mult sa fad, pe cititori sa ricla i sä petreca. De aci preponderanta elementulul comic §i anecdotic In materialele adunate de densul. Vasile Alexandri urmilresce alt scop : scopul estetic, al frumusetiT neasemuite, ce simtul sett de poet descoperea In traditiunea populara. De acesta tendinta se resimte pretutindeni colectiunea sa, compusa numal din poesii alese, pe icT §i colea indreptate §i cued-
tite de tot ce lovea gustul sett estetic. Altii an cautat in materialul traditional dovecli despre latinitatea poporuluT nostru, §i acest punct de vedere esclusiv T-ad facut sa altereze pima §i textele culese, introducend in ele notiuni §i cuvinte streine poporuldi, in sprijinul scopuluT urmiirit: de ex. cuventul Sabinidre in colindele d -lul Atanase Marian Marienescu. Prima colectiune de poesii populare adev'exat sciintifick este aceea
a mult regretatuluT nostru amid G. Dem. Teodorescu. Daca s'ar fi dat notarea fonetica a pronuntariT, acesta colectiune ar putea servi drept mustra off-caret lucrari in domeniul folkloristic. In ce privesce prosa, doue nume se impun atentiuneT nestre : Petre Ispirescu §i Ion Oren& In publicatiunile acestor merito§i scriitori trebue insa deosebita partea folkloristica de partea literatorului; ekeT data din punctul de vedere literar, pove§tile Jul Creanga §i
basmele lui Ispirescu se bucura en drept cuvent de uu renume neultat, folkloristul are multe reserve de flout asupra chipulul de enlegere, de combinare §i de expunere, care este cu totul personal autorilor, Tar nu al poporuldi. In aceste lucrari poveOile §i basmele stint reproduce colorate §i impodobite in mod subiectiv, Tar nu se
www.dacoromanica.ro
VI
dail In forma for autentica i originara. Tot asemeiiea, buns -ors, la Germani putine sunt colectiunile culese direct din gura poporulul. 'quite, clam' colectiunile facute de..fratii Grimm, la Inceputul seco-
lului al XIX, ne presinta pe laugh' un material cules d'a dreptul, alte materiale comunicate prin scrisori, reproduceri de cronice tiparite sail netiparite, chiar prelucrari i compuneri pe tema basmelor sati a povestilor.
Se Intelege ca pentru sciinta folklorelui este cn mult mai interesant de a avea o povestire simply, lipsita de orb -ce preocupare literary sail colorit, dar originara §i autentica, reprodusa Intocmai cum a fost auclita., de cat o povestire uncle episodele se succed unul dupa
altul in mod logic si dupa tote regulele arteb. Ue alt inconvenient al publicatiunilor de texte populare la nob este acela de a fi Imprastiate Intr'o multime de reviste periodice, unele greti de procurat, i char In cliare politice, unde cautarea for este fOrte anevoiosa. Excelentele opere : a d-lui A. Zanne despre Proverbele ronidne §i a d-lui Artur Gorovei despre Cinaili1uri, arata
o reala Imbunatatire In acesta privinta ca in multe allele. Dar mai Intciii de tote si chiar esclusiv, ceea-ce se recomanda asta-cli folkloristilor romani, este adunarea materialelor, a ramasitelor destul Inca de bogate ale traditiunei nostre. Cad produsele literaturei poporane scad si se depreciaza pe Ali ce trece. 0 seceta M.A. seaman bintue In spiritul poetic al poporulul. De creat el nu mai creiaza, par'ca fantasia i s'a stins ; i nici de pastrat asisderea nu pastreza ceea ce b -a ramas din stramosi. Se data la Cara, dar cantece romanesci mai rar ; se povestesce la sate, dar figurile minunate ale mytliologiei romane, cu earl ne putem cu drept cuvint mandri, nu mai surprind urechea ascultatorului. Vremurile frumase
ale se4torilor an trent; batrInil cu barbile albe sunt mai putini, babele harnice i gospodine, cars sciaui a canta i descanta, a face §i
desface, dispar, daca nu ail i disparut cu total. Cantecele ba-
tranesci nicairi nu se mai calla; lautari ca Petrea Cretea §olcan, archivul vin i bogat folosit de regretatul G. Dem. Teodorescu, nu se mai Intalnesc; lautarii tineri nu mai at prilej de a Insoti viOra cu cantecele vechb, i ca,nd le spunl a-ti ,lice din gura sail din viora cutare cantec, Iii respund : Da bine, Domnisorule, asa cantec asta-cli nu se mai. cants ". Romania banalil a mahalalelor din orase si tirguri, oplosita In Dorul Inimei" §i In Amorul" editurelor populare, tine local duiosel* 77
www.dacoromanica.ro
VII
doine, in care se Incheaga melancolia dulce a unui neam intreg ; completnrile in locul acelor pline de haz si de veselie bore nationale, cu pilda voiosia se luau la intrecere en cuviinta unde clieful ogorul cea bung; jocurile, datinele, obiceiurile romanesci dispar, mintei nationale e coprins de molima strains. Unde alts -data cantaretii din viol* din naiii sail cobza nu sciaii de cat cantece romanesci, cand De cdnd Cram eopil mic
Dana o sad ci doIna o rjic §i
Gine a Admit do nija Ars'd 1 -a fost inima, Sfinta sa -i fie gura,
acli batatura din sate nu rasuna de cat de Cdtugdrul din vechiul schit
sail de Barca pe valuri saltd Igor
cu vorbele lor.straine, neintelese, sucite i strimbate, cum es din gura lautarului tigan ; cu ritmul musicei for afectat, ofomeil, gol $i lipsit de on -ce simt de frumos, de on -ce sin4 inaltator. i fiind-ca veni iarasi vorba de Wigan, trebue s'o spunem ca 1i tiganul lautar nu mai e acelasi din trecut, s'a schimbat ; poesia, ce alts -data insotea acest popor nomad, s'a prefacut in cea mai searbada prose ; data creerul lul odiniara Bervea ca un fonograf pentru poporul roman, acli nu e de cat un barb spart, care altereza 1i amesteca ceea-ce stramosii lui I-au transmis limpede, curat si frumos. Causele acestui fenomen sunt multe ¢i diferite. Obirsia acestei evolutiuni trebue s'o cautam mai ales in felul de train agitat ysi neastamparat
al Romanului de a41.. Cantecul poporan ca sa prospere are nevoe de viara tihnita. Contactul fatal cu civilisatia moderna, a Apusului, desvoltarea tailor de comunica4iie pe o scars asa de mare, catania vorba poetului an facut si mai ales cazarma iSe
cum yin cu drum de Fier
Tote cantecele pier Zbord pdsdrile tote
Dc negi a straindtate 41 clesbracd Para sinu? .
.
.
sSi
ievorele-I sdca.
...
www.dacoromanica.ro
VIII
Cantecele pier §i izverele seta, musa se refugiaza, se ascunde, devine sterpa §i nu mai produce nimic. i ce mai rasuna ici colo un glas ragu§it, e inecat de nordele ora§elor. Poesia poporana romans producea §i avea o valere artistica,
atata timp cat ea se nascea isolata la tara, in munti §i pe podi§urT, la starlit qi prin ogare, la hore §i la §edatori. In acea viata patriarcala totul era naiv ; imaginatiunea da zbor liber aripelor sale ; poesia nu cunoscea nici regule, Ilia teoril, ci cata numal sa fie adeveratul glas al sentimentelor, al ideilor tutulor. Musa poporana romans e timid5, §i neincredetere de alt-fel ca oil§i-ce musa. Vorba ghicitdrei cu privire la hartie : Da pe piatrci nu se stria, cld pe apci se stride, se [Ike dice §i despre densa. 0 tii retrasa in
lini§tea codrulul, ea cants; o duel in fata lumel, ea se ru§ineza, se sfiesce §i nu mai cants, §i chiar data densa cants, nu mai e ce e, ci cu totul alt-ceva. Ast-fel poesia poporana trece prin o faza grea ; viitorul nu-i se plite preclice ; singurul lucru de care trebue sa fim convin§T cu
totii, e de a strange cat mai in grabs mult putinul ce ne-a mai camas din aceste comorl nationale. 1VIolima se intinde, §i nu e timp de pierdut. SA scapam ce vom putea scapa, cat mai e putinta. Generatiunile viitorimei ne vor fi recunoscetere.
De aceste consideratiunT condus, am rugat in vara anulul 1897 pe d. Spiru Haret, Ministru Instructiunei publice §i al Cultelor, de atuncl, de a pune la dispositiunea Directiunei Museului de Antichi-
tati o suma cat de mica pentru a trimite tineri ca sa adune prin sate, tirguri §i ora§e materialuri folkloristice in versurT §i in prosa : cantece batranesci §i catanesci, balade, bore, cimilituri, deceurT, descantece, farmece, vraji, rugaciuni, colinde, basme, legende, smive, proverbe, ocari, porecle, etc. ; date pentru mythologic poporana, credit*, naravurT §i obiceTuri, port, §i on -ce alt material ethnografic §i dialectal. D. Ministru Haret a bine-voit sa acorde suma de 3000 lei, Tar
Directiunea Museului a alcatuit o comisiune compusa din d-nii : Hodo§ Al., Canianu M. §i Notara C. publici§ti ; Tapu Christea §i Ion Odor, absolventi al Facultatii de litere ; Popescu Ciocanel, licentiat.in litere, §i Ionescu Ion, absolvent seminarist. Ministerul a dat ordine autoritatilor administrative, §colare §i
www.dacoromanica.ro
IY
eclesiastice din tail, ca sä inlesnesca membrilor acestei comisiuni indeplinirea sarcinei.
Pe langa persdnele trimise ad-hoc, am creclut a putea utilisa §i corpul invecatoresc. In vederea acesta am intocmit nn eliestionar folkloristic, dupes eel publicat in Milusine" de d. Roland §i reprodus in qevicitorea, revisa de folklore de sub direcOunea d-liff A. Gorovel din Falticeni. Chestionarul, elaborat avindu-se in vedere §i luerarile similare ale d-lor llasdeti §i Nic. Densu§eanu, an fost trimis in num& suficient de exemplare pe la invkatorii sfitesci §i revisorii scolarl, cu invitaIiune ca materialele adunate sä le trimiVa treptat peni:i la 1 Noembrie 1898. Dam aci acest chestionar, care credem ca nu va fi fares folds pentru eel ce se vor indeletnici in viitor en stringerea literaturei poporane :
CHESTIONAR FOLKLORISTIC RESUMATUL MATERIALELOR CARl TREBUESC ADUNATE a) Versurl: Doine
Strigiitual Chiuiturl
De -court Deseantece
Balade
Colinde Cantece de slca Bocete
Farmece Yrdji RugacIura
More
CimiliturI
Canlece Blitranott s
Calane§ti
n
Haidumti
b) Proscil Basme Legende
Traditil SnOve Anecdote
Glume Proverbe Sentinte Maxime
Locutiunl
Idiotism .)icale FarcimatutI de limbo Ji>euil de copil Blesteme InjuraturT, sucleilmg
Ocdri, Pore,* Tipete,Interjecta Yorbe pifeciloare
Cuvinte curiose
Nume de person fi de animate Datine Obieduri Prejuditi> Superstitii
1Veleorologie poporan Calendar poporan Cosmografie poporancl Cosmogonie Medicines Vete,. inane
Credinte
Hygiene Farmacie
Apucatut t Obieduri juridice
Ornitologie Cromaticil
Semne de scris: Baboj, increstaturile piatafilor, etc.
Agricultur
Mythologic poporanti
Archcologie
Zoologie
!stork
Botanied Mineralogie Geologie
Psihologie
s
Coreografie
Musica
Luerul s n :
..
casnic (testiturf, etc.)
Arta culinary Gthdindrie
www.dacoromanica.ro
X
c) Diverse
Instructiuni pentru culegerea Meier a) A se indica numele satului, plgei §i judetului, undo se va fi audit cele ce se povestesce. Se prite intempla sa atula tine -va o poveste, bung ore. de la un rno§ neag dintr'un sat ore-care, care o tie de aiurea, de aceea sa se cerceteze cu deamanuntul in ce localitate este cutare credinta sail povestire §i in ce mod o istorisesc satenii d'acolo. b) A se arata numele §i starea, precurn §i versta (dace este betran, toner) de la care a toles datele. c) Dace aiic aflat ceva de la un singur om, betren sari tonal-, se. mai cerceteze §i de la alti dour -tref spre a se incredinta ca lucrul se povestesce in adever a§a cum s'a spus. d) Sli aduca on ce qiatore, doing sail alt-ceva din gura poporului, ce s'ar afla in legatura crr obicetul povestit. e) Ori-cat de multe amanunte nu strica ; dar e de preferit a se- Lisa fare respuns acele intrebari in privinta carora nu se capita o sciinte. sigura. f) A se teri de a imparti4i ca obiceiuri §i pove§ti ale poporului, creatiuni ma-
dune aduse in sat. g) Ar fi de preferat a se culege de la oamenii mai cu semi betranif
cart
nu §tiil carte. h) E de recomandat cukOtorilor a nu se servi in intrebarile §i transcrierile )or de cuvinte neintrebuintate §i neintelese de persona pe care o asculta. Idealul in materie de folklore ar fi transcrierea exacta, vorba cu vorba, a celor auclite. A nu se introduce absolut nici o modificare, a nu se drege, a nu se adaoga, a nu se schimba nimic, ci a se trauscrie intocmai cum se spune sail se poveste§te. i) A intreba pe saten1 asupra evenimentelor istorice recente ca §i cele din trecut. Ce credinte §i obiceiuri aveari mai Inainte, §i dace ele aqi sunt scliimbate. j) A transerie vorbele, propositiunile §i ftasele cat se poate mai fonetic §i a Sc explica mai amanuntit tote cuvintele neintrebuintate la °rap.
A.I. Lumea Fisica' Plinabdtd.
Creatiunea si distrucliunea. Idela de Dumne(Jetl. Dumneileil ca creator in relatiunile sale cu ornenii, cu lumea. Facerea lumet. Antihirsu (Antichrist). Idela de suflet. Credinti in privinta cugetulut, a minter, gandirel. Legendele, cart explica creatiunea. Forma pamantului. Pe ce se reazarna. Animalele cosmice. Interiorul globului. Turbnrarile pamentului. Cine produce cutremurile de pament. Sfar§itul hand. Semnele cart ii vor prevesti. Pentru ce se va sfar§i lumea. Vremea de apoi. Despre cea-l'alta lume. Legendele relative la inecarea, arderea, etc. globului. Universul va rengte mai frumos §i mai bun ? Evenimente. marl : Holera, Zavera, Volintiri, Turci, Ru§i, etc. Revolutii, focuri, inundatii, resboae, resmerite, cataclisme, eclipse, minuni, etc. Cultul Pamentulul. Cum privesc teranii pamentul (ca o mama, ca o divinitate) ? Obiceiurile cand se Ripe §anturi pen;ru ziduri, temelii, cand se incepe aratura, semanatul, culesul porumbului, viilor, cand se sadesc pomi, cand se fac semne de hotar, cand se imparte pamentul de paring la copit. Imprejurari fisice. Scoria pamentesca. OrigiLea pamentului, a culerei, a nisipului, a pietrelor, etc. Munpl. Originea for §i a vailor, a stramtorilor, etc. Urie§ii §i muntil. Pentru 'ce In unele locuri e zapade. tot-d'a-una. Duhurile necurate cart se adapostesc prin munti. Locuitorit pe§terilor. Ecoul : originea, credinti §i superstitii des-
www.dacoromanica.ro
XI
pre el. Locuri pustii, parasite, izolate si blestemate. Fantani parasite si secate. Suterane, pivnite si beciuri parasite. Mori, case parasite. Ruine. Cimitire, Gerdy, santurf, brazde. Ce se stie despre brazda lu! Novae. Legende si cantece. Valuri de pamerit. Ce se stie de valul lu! Traian. Cine a fost Traian. Sunt pe acolo intarituri. S ad gasit (si unde sunt) arme, instrumente, monezi, idol! de lut, vase, etc. (ors -ce se atinge de archeologie). Inscriptii. Movile, gorgane, hotare, drumuri vech!, etc. Legende. Comori : ce se stie, ce se crede despre ele. Se fed limb! de foe esind din pament ; cand, cum si de tine se p6te gasi o eomora ? Cum a fost gasita o comor5.? Cali lucratori trehue sa sape la o comdra ? Cum se pole scote cazanul cu ban! ? Exista localitati cu numele : Piatra-arsa, verata, Apa-neagra, Iazul- draculu!, (de unde numele ?). Sunt stand cu chip de om, de animale, ce se crede despre ele ? Ce se crede despre uneltele preistorice : topore, varfuri de sagetr, idol!, etc. Ce se sae despre colonii ? Sunt Jocu numele de Slobozia. Ce se stie despre Jidovi. Sunt localita.11 cu numele de Jidova, Jidotnl, Jidovila, etc. Pentru ce se numesc asa ? Sunt vechi ? Ce cred batranii?
Vuleanit. Daca se cunosc in popor si cum li se explica originea ; cueste ; spirite volcanice ; sunt ele resuflatoarele pamentului ?
tine -I lo-
Causele eruptiunilor ?
Ce e Catelul pamentului ? Apa. Legende car! explica originea apei in general, a riurilor, a lacurilor, a fantenelor, a izvorelor. Dc unde izvorasc riurile, izvOrele, etc. Ce divinitall sunt la
ape si tine le-a dat nastere. Ce se stie despre cerbul, care se lass in apa la 6 August ? Se pomenesce despre terguri ori sate inecate ? Se pomeneste ceva despre locuinte lacustre ? Demon! si vedenii. Fintini si izvOte, genii car! locuesc in ele ; cultul, fintin! tamaduitore. Fintini calde, petrificatOre si aruncatore. Explicarea legendara a acestor fenomene. Traditiuni despre un potop partial sad total.
Se gasescad s'ad aflat vr'o datapusnici p'acolo, asceti,
Omen!
sfinti,
O-
men! earl nu mananca de cat vegetale ? Sunt Omen! car! postesc 3 Mile consecutive ? Cu ce stop ? Sunt Omen! cari nu mananca." carne, nu bea vin ? Oameni centenari se afia p'acolo ? De ce sunt evlaviosi ? Facut'aii ceva pacate marl de nu mor ? Sunt Omen! nebuni p'acolo ? Din ce causa ? Sunt omen!, cari se cred fa'catori de minuni, profeli ? Sunt vrajitori si vrajitore si cam ce vrajesc?
IL Lumea Subterand Originea Metalelor. Metale car! se reinoiesc, se ascund, dispar. Descoperirea metalelor, (a ocnelor buns -Ora). Sunt ele pazite de stafil, genii? Primejdia pentru cei cari descopera minele. MijlOcele d'a se preserva. Ofrande aduse, rugaciuni fa'cute divinitatilor suptparnantene. Metale pretidse. Aurul ; ce se crede despre densul ? Cine'l produce ? Cine'l pa'zesce si cum se extrage. Aceleasi cercetari trebuesc facute despre argint si cele-l'alte metale. Pietre seunape (nestimate). Cine le face? darul ce ad d'a tamadui uncle 1361e sad a scapa de otraviri.
Piet, e de rind. Originea, pentru ce ad cutare sad cutare eolore ? De ce uncle sunt gaurite? Numele ce li se da din eauza formei lor. Sunt ele bune de leac ? t Fosile. Ce sunt si ce cred omenii despre resturile fosile de animale antideluviene ? Sunt uncle fosile pastrate ca amulete? Chihlibarul. Superstitii relative la formatiunea si puterea lui.
III. Flora Pentru copaci, arbor! si plante, sunt tie 'lent cercetari asupra legendelor sad credintelor, a speciilor mai comune ; cele cars adtic servicii si earl prin forma si colorea for ati trebuit sa atate imaginatia Omenilor si sa le sugereze incercari de explicalif. Trebuesc insemnate numele copacilor, buruenelor, ciupercelor cu tote proverbele,
www.dacoromanica.ro
XII
legendele, obiceiurile gi superstitiile relative la ele. Multe buruene se intrebuinteaza ca doftorie, a se arata la ce anume boll qi CUM se intrebuinteaza. Pe Tanga speciile cart* exista, sunt altele earl intra cu totul in domeniul fantastic : aka este iarba hard or gi altele. Ce se crede despre iarba fiarelor? Exists credinta ca boalele Omenilor se pot transmite copacilor. §i cum. Ce duhuri traesc prin paduri ? Fac ele pe emeni sa ratacesca, sag adorma ? Fiare fantastice earl locuesc In paduri (balauri, etc.). Atli locuitori al padurilor: Mama padurii, Fata-padurif, Sfaritna-pietre, Stramba-lemne, Tarta-cot, barba d'un cot, etc.
IV. Zoologie Legendele relative la originea animalelor (Mamifere, pasari, reptile, pesci, insecte etc.). A se cN.ceta numele, qicetorile, proverbele, credintele, superstitiile §i legendele, pe cart' poporul le lega de animalele de on -ce soilSunt unele legende cart' explica colerea §i forma unor animate prin interventia unor imprejurari mai presus de fire, buna-
era pentru ce este corbul negru, de ce ursul n'are coda ? de ce magarul are truce in spinare gi urechile marl? de ce Ovreii au pistrule pe obraz ? etc. Sunt unele animate adorate ? Se tie ceva despre animalele fantastice, buna-drs despre zgriptoreice, pasarT cu ciocul de foc, cu clocul de arama, despre balauri, etc. V. Mefeorologie
Cerul in general. Din ce se compune, cum e a§eqat, de unde-1 vine colorea, tine'! locuesce, Perstine sad obiecte cazute din eer sad earl din potriva s'ad Inaltat la t er. Now*. Puterea lot. Cum se produc. Precjiceri scose din aspectul Tor. Stelele. Originea Tor. Prognosticuri, stele calauze, cazatere, comete. Numele poporane ale unor stele sad grupurl. Drumul robilor sad calea lul Traian. Legende, credinti vi superstitii. Sonic. Originea gi constitutia lul. Intiurirea. Locuinta gi fixitatea. E Veun cult pentru sere ? Eclipse. Causele eclipselor. Luna. Sfarcolaci (svarcolaci). Originea §i constitutia lune. Influenta ce o exercita asupra timpulul, asupra animalelor, a agriculturel, asupra omulul chiar. Petele din Luna, intunecimele, de tine sunt pricinuite. Ce se face in timpul intunecimelor. Cine locuesce in lund? Curcubeul. Originea, superstitil, procnosticuri. Yunctul ¢i furtuna; fulgerul gi ori-
gina sa. Ce 'Ate sa apere de trasnet ? Pietre cazute in timpul furtunef. Plata. Credinti. Cum se produce. Pleia gi sorele. Ploile potopulul. Ploile de sange, ploe de cirnati, plee de breVe, etc. Mijloce de a produce §i de a opri ploile. Solomonari. Paparude, papql imbricate. Caloianu sau Scaloianu. 'cone furate aruncate in lantana. Boua, cep. Originea, credinti, legende. Zapada, gheata. Causele productiunef, credinti. Bruma, neguri, picle. Originea. Causele Tor. Virtejuri gi Vinturi. Numiri de yinturi, originea. Mijlece de a le stirni sail opri. Sunt formate de spirite, de necuratul ? B.
Lumea Supra-natured
1) Duhurc curate §i necurate. Originea §i menirea bor. Unde locuesc. Cum to poti apara de dinsele. Formele sub cart' se arata. Ce se tie despre incruciOxi de drumuri (raspintii). 2) Zine. Zine earl fac bine si cart' fac rail. Se mai crede in existenta for ? De and ail disparut gi pentru ce ? Se vor mai intorce vre-o data ? Sub ce nume se cunosc (ursitore, Tele, vantose, §oTtnane), unde locuiaii gi unde locuesc ? Ce fac ele cu copiii, le schimba sexul, ti rapesc 7 Daruri ce fac zinele. Dantul §i portul Tor. Care este rolul Tor ?
3) Dracul. Formele sub cart* se grata. Cate nume are ? pupa ce semne se 'Ate
www.dacoromanica.ro
XIII
cunosee; este primejdios sail strigi pe nume ? Cum se face tovarasia cu dracul si cum s'ar putea desface ? Cumpara copii ? II gatue ? Rtipesce omen! de pe la jocuri, pe la
fintani, crud, etc. ? Locurl unde el nu poate intra si de ce se feresee ? 4) Aratarl, vedenil de nopte si in somn. Cart sunt, si unde se arata de obiceia ?
A veni 'Ware pe un bat sail rani, etc. 5) Slafil §i strigal. Locurile unde petrec : mine, respantil, biserict, morminte. Formele tor. Cesurile la carl apar si dispar. Pentru ce se arata ele? Ca sa plat6sca vr'o datorie sail sa indeplinesca vr'o dorin[5. ? Pentru a se pocai de un pacat? Noptile eand yin mat des. Inspaimanta pe Omen! ? Mamele sperie pe copil cu stafiile si strigoi Cum se imblindesc ? Balauri, satana, ingcri, ursite. Norocul. Ce se crede despre el ? Basme. Casatoria cu ingeri. 6) VrtijitorI, fermeclitor1. Creditta in farmece. Cum se fac ? Cine [ite sa le faca,
si tine p6te sa le distruga ? Cum ne putem apara de farmece ? Cum se face cine-va vrajitor? Cum e privit de popor ? Locurile unde se adund vrajitorii. Carp'. de fermece. Locul unde se [Ate invala fermecatoria. Are vr'o legatura cu duhurile curate si necurate ? Animalele cari insotesc pc vrajitorl si li se supun. Burueni si instrumente de
carl se servesc fermecatorif. Despre descantece. Cine pote descanta si tine nu ? De la tine inva[5. deseantecele ? De ce se tin in secret descantecele ? Se platesce pentru descantece, fermece si vrajl? Ce anume ? ZeT. EroI. Fiinte supranalurale. Calatoriile lut D-zeti si ale sfin[ilor pe pamint. Legende in cad pedepsesc pe cei ce i-act primit rail. Legendele sfintilor, uriesilor, capcaunilor, piticilor, sburatorilor. Credinll despre el. Fiinte mitologice : Fet-frurnos, 'liana Cosinzena, etc. Imparalf din basme : Ler imparat, Port Rosu imptxat, etc. Animalele fantastice. Legende despre Maica- Domnulut. Stint! : sf. llie, sf. Petru, sf. Mercuri, sf. Vineri, etc. C.
Omul fi vin fa omenescii
Croatiunea omului. Legende gi explicalit Originea diferitelor nemuri. Credit* superstitii asupra fie-carei pdrticele din corpul omului (cap, ochl, nas, gura, main!, degete, piciore, stomac, inima, unghil, etc). Despre slabire gi ingrasare. Umbra omului. Destinul omului. etc. 1) Illeafa: nasterea. Ingreunarea femeei. Proverbe, clicatorr. Prediceri de ingreunarea femeel. Descantece. Facerea. Norocul si predestinalia. Ursitorile. Sufletul celui nascut. Dupa nastere : Botezul, ceremoni!, obiceittri despre leuvie. 2) Pruncia. Alaptarea, leganul. MijlOce de a avea lapte. Superstrg relativ la began. Cantece de legan. Gel intai past. Sfinfi si divinilati invocatt pentru copil. Superstilil gi medicina poporana. Ce spun mamele copiilor, data copilul nu este nascut cu toy membrii? Hygiena. Prejuditii. Iniarcarea. Qicale despre copil, cum iI indupleca sa se culce. 3) Copilaria gi tineretea. Cum 's1 petrec copiii timpul de cand incep a umbla singuri ? coala. Obiceturile cdnd se due si yin de la scOla. Jocurile copiilor. Jocurl cu plantele. Musica I. Jocurile fetelor si baetilor. S,edatorile. Paza turmelor. Clobanii, obicelurile tor, numaratul oilor, diverse nume propril de of si de instrumente, tecnologia pastorala. Sortil si armata. Mijloce d'a scapa de la sort!. Ideite poporulul despre armata, cantece. 4) Casatoria. Endogamia si exogamic. Rudenia. Coneubinagiul si eausele tut. Cum este privit. Petitori si fete de maritat. Frumusetea, fetele urate, betrane. Predieeri despre casatorie. Mijlocele a se face Whit ; vrajl de dragoste, ursitA si urAt. StdrostOele Impelirea, logodna. Nunta. bile si timpuri nefaste. Veduvi si veduve. Casatoria tor. Rapirea fetelor ; mai este acest obiceia ? Cununie : la Biserica, acasa. Obice!uri la nunta. NOptea de nunta gi dilele urmetore. Patul miresel, etc. 5) Gospodeiria gi familia. Barbatul gi femela Ca sot gi sotie. Raporturile intre ei. Certurt. Copil si parinlil. Baelif mai lubill ca fetele. Resgi
www.dacoromanica.ro
XIV
pectul de *intr. Socrele, ginerii §i nurorile. Raporturile de proprietate intre copii. Fartat, surata, fratie de truce. Obiceiurile cand se to de sullet un copil. Obicelurile despre copiil gemeni. 6) 111Ortea. Semnele premergetore. Boll, lecurr. PrOicerile fa'cute de pasar insecte, etc. Mertea. Agonia. Ce se face dupd mOrte. Cum se imbraca mortul. Priveghi. Ingroparea. Cum este dus mortul. In ce positie este inmormantat. Ceremond' superstitiose. Doliul §i cultul mortilor. Culori §i forme de dolid. Cult, amintiri, cimitir, morminte. Strigoi. Ce sunt qi ce se face in potriva for ? gi
D.
Obicelurl
1) Anul pi Calenclarul. Lunile, zilele. Numele for poporan. Ce credinti §i superstitii pentru fie care zi a anului anume ? Ce serbatori nereligiose sunt §i de ce le tine poporul ? Superstitii. Vile nefaste ; pentru ce ? Sfintil din fie-care Ali. Ce sunt Filipil, Ropotinele, Jolmaritele §i Joimarii, Sambetele ? Baterea alviteI. Dragaica. Blajinii, etc. Obiceiurile de la Sf. Vasile, Craciun, Bobotqa, Anul Nod, PaVI, etc. Ce este §i cum se face vergelul, copra, irozil ? Paparadele, Turca, Brezaia. Stella, etc. Pentru ce la Pasci se dad omenil in scranciob, (dulap) §i ce insemneza pasta §i oule
roqii ? Cum se fac oule ro §ii qi ce obiceiuri deosebite se observa la Pasci ? Ce insemnea4a turtele de la Creclun §i cum se prepara ? Bobii. (Partea acesta din Calendarul Poporan este Nee importanta §i trebue a i se da multa atentiune ). 2) Ce distractii 'el procura teranii in cursul anului. Ce jocuri ad copiii : MeV §i fetele ? Cum se joca llacaii §i fetele marl? Ce regula se observe la jot (dant) ? Cum, de tine §i unde se fac ? aleg flacail un §ef dintre danO? Calu§arii. 3) Constructiunea. Ce obiceiuri sunt cand se incepe a lucra o casa §i cand se ispravesce ? Se furs umbra cul-va ? Se sfintesce locul ? Ce insemnatate are crenga verde
puss in virful acoperamanlului? De ce in virful unor case sta infipta o rote de car ? De ce in mijlocul unor semanaturi, bostane de pepeni, vie, se pune o matahala? De ce se pune in v8rf de par o pasere morte? De ce se pun olele cu gura in jos in par de gard ? Mesuri de loc §i timp (o asvarlitura de bat ; cat al clipi din ochi, etc.) Locutiuni geografice : (Azi aici, maine in Foclani. A umplea pe cine-va de Filipesci. A'§I gasi Bacaul ; bate toba la Moldova §'a murit matu§a Debra, sad §i s'aude is Craiova ; a au4i calnii in Giurgiu, Minciun:i Buzuionesca, etc.). Pe care case '§I fac berzele cuibul ? La care case trag randunelele? erpi de casa. Mupatura de §arpe, lecuri, descanteee. Cum e impartita casa de teran (odae, camara, tinda, etc.) ? Interiorul unel case ; mobile. Cum se numesc §i cum sunt facute ? Curtea, co§arul, hambarul, polata, etc. Numirile tuturora. Lucrurile de gospodarie (strachini, Ole, etc.). Imbracamintea (barbatesca §i femelasca), numirile hainelor. Cine be face ? Portal. Po debe : §tergare, altite, tercet, inele, maigele, bete, etc. Numele tuturor acestor lucruel. Cum se procura §i cum se intrebuinteza ? Ce lucruri se lucreza in case. §i cu
ce instrumente anume se face fie-care lucru ? A se descrie exact §i a se reproduce pe cat posibil in desen, fie care particica (§i a se numi) din instrumentele §i uneltele agricole, casnice, etc. (La cas de putinta a se procura insC§I obiectele, sad a se fotografia).
4) Politeta §i buna cuviinta. Civilitatea la sate. Formele de scuze. Cum se bea in sanatatea cui -va. A bea fratie. Ce se spune cand cine-va stranute, cade, cand se intalnesc dot OmenI ? Cand se intalnesce un popa ? Certuri, blesteme, ocari, injuraturi, pipaturi, calificative, porecle, etc. Exista Ore blesteme ? Bata-te Dunarea, batal toca ; batal focul.
5) Mancarea. Ce mananca teranil de obicei §i la diferite ocazii ? Cum se nu mesce fie-care fel de bucate §i cum se gatesce ? Obiceiuri inainte de a se pune la masa §i la sculatul de la masa. Credinta despre numerile 3, 9, 7, 12 §i 13.
www.dacoromanica.ro
XV
E.
Meftefugurile
Poporul crede ca sunt mqtquguri dispretuite sail in cinste. Care sunt ? Ce glume, snove se fac pe socoteala fie-carui me§tepgar ?
§i
anume
Care pament e bun de lucrat gi care nu. Si anume, pentru ce fel de semanaturi ? Tovara§ie intre muncitori. Femeile muncind la camp. Despre proprietate, tovard4 intre satent §i sate, tocmeli agricole, plata in natura sad in bani. Raze§ii, situatiunea lor. Daca au hrisove, zapise vechi, urice, documente, etc.? A se copia. Apzaminte din trecut, dac5.'§i mai aduc aminte. Instrumente de munca, cantice §i strigate in timpul lucrulul, lile cand nu se lucreza. Semanatul. Sfintirea semintelor. Campul stropit cu aghiasma. Zile buiie de semanat. Ceremonii, superstitil. Idoli, amulete sail lucruri puse in ]an sari la gra-
dini, pentru a speria paserile sa pu manan,ce semanta. Culesul fanului ; limp bun de cosit. Secerivl. Culesul viilor. al livezilor, etc. Stana ciobanii. Prisaca §i albinele. Credinti §i superstititini. Zile de targ. Pluta0. Obiceiuri, datine. Gaud pleaca la drum, cand se intorc; ail vre'o rugaciune specials a lor ? Legende, traditiuni despre anumite locuri pe unde trec. Ce sciti sa spue despre frica? Socotelile lor. Ce semne ad ? A se aduna gi raqtqugurile de la oral, mai'fievi
care breslaV are obiceiurile
§i superstitiile ei. Ar fi interesant a se cerceta viata ocna0or. Legendele ocnelor §i superstitiile legate de viata ocnaplui. Povqtile §i anecdotele despre diferitele popOre cu cart Romanii ad stat in atingere. Tiganii, Bulgarii, Serbil, Evreii, Le§ii, Nemtii, Ungurii, etc. Ar fi forte interesant a se cerceta §i viata ostilOsca din vechime dupa traditii gi a se compara cu obiceiurile de a;11. Glumele din casarma, poreclele date de 16-
ranii-soldati ofiterului, armei, etc.
Resbolul. Preziceri de resbol. Ce se spune despre vechii soldati ? Ce urme ad lasat in amintirea satenilor administratia veche inainte de Cuza-Voda.? Organe administrative gi financiare. Birurile, justitia, Biserica §i Protopopil. Ce scid despre revolutia din 1821 ? Domnul Tudor. Haiducii, Jianul qi Tunsul. Despre Rust qi Chiselef, Cuza-Voda. Resboiul pentru independents. Un resbol viitor. Sunt teranii multumiti cu traiul lor de adi? Ce dic despre traful din trecut ? Pasurile, dorintele gi sperantele. lor.
Timp de trei luni aprOpe, de la 10 Iulie §i .pans la inceputul lui Octon'ibrie ale anului 1897, membrii comisiunei an visitat localitacile din 14 judece. ColecOunea cea mai Insemnata a fost facuta de d. Christea Tap. D-sa a cutrierat judqele Valcea, Gorj, Olt si Teleorman, adunend aprope 3000 bucaAi compuse ast-fel: A. Versuri : a) Cantece bairdnesci (balade, legende i cantece haiducesci) ; b) Doine (dragoste, urat, dor- i jale, blestem, cucu, murgulecu, calatorie-strainatate, catanesci, cantece voinicesci si haiducesci, cantece bachice, cantece i or4ii de nun* c) Strigaturi sail ciuituri; d) Diverse (ghicitori, Intrebari i raspunsuri, versuri glum*, cantece §i jocuri de copii i collude); e) Descdntece (de deochi, sore-sec, apucate, muma padurii, junghiti, cutit, galci, vraji, dragoste, scrisa, urat, etc.) B. Prosei: Snove, anecdote, basme, etc.
Materialul cules de d. Ion Odor, din judetele Prahova siBuza, ege ceva mai restrans. El se clasifica ast-fel : a) Strigaturi i chiui-
www.dacoromanica.ro
NV1
turf, oratil de nunta ; b) GhicitorT ; c) Frinturi de limba ; d) Maxime, proverbil, expresiunT, clicale, blesteme, superstitiT si cuvinte curi6se populare ; e) PovestI, basme si anecdote, §i f) Colinde. Tinerul Ion Ionescn a isbutit a face o colectiune interesanta de legende, basme, credinte poporane, meste§uguri etc., pe cari le-a adunat din judetele Mehedinti, Dimbovita si Muscel. D. M. Canianu a lucrat in judetele Patna si Neamt, formand urmatOrea colectiune compusa din peste una mie bucatI : a) Meteorologie poporana (credinti si superstitiT) ; b) Calendar poporan (idem); c) GhieitorT si cimiliturT ; d) Cuvinte particulare sail neintrebuintate peste tot; e) Locutiuni §i idiotisme In numer de vr'o 1200; f) Legende;
Hore si strigaturT. In fine d-niT Hodo§ §i Notara all cules un auraer de poesil poporane, primul din jude %ul Argq, Tar eel d'al doilea din judetele Suceava si Roman. Cat pentru d. Popescu-Ciocanel, d-sa a fost impedicat spre a-si indeplini sarcina. Membril comisiunei an avut de Intimpinat dificultatT diferite intru ajungerea scopului lorl In adeve,r, spre a putea culege maT cu Inlesnire produsele poporane, ar trebui o convietuire pe un timp mai indelungat en taranii; teranul roman de felul luT, fats de un orasan, e mai. reservat si neIncreclator, si nu prea isi deschide inima la fieeine ; trebue un contact dilnic, o asimilare perfecta, o contopire cu el, pentru ca sa stea de vorba cu un ora§an. Pe urma, culegerea nu trebue sa se faca la comanda, ci numal dupa dispositia spontanee a cantaretului si a povestitoruldi ; trebue sa surprinill pe teran, fara sa to scie el, Ca notezi si scrii dupa densul ; atunci tasnesce adeverata musk neoprita de nimeni ; alt-fel, data II distragi din ocupacitinile sale clilniee §i-1 pui sa-ti ante sail sa-ti povesteasca, cantecele si povestirile sent lipsite de acel farmec al spontaneitateT, cand omit! creqendu-se cu total singur, isT da drumul doruluT, jalel sau veseliel lui. Deci, le-a venit greil membrilor comisiunei a desclesta gura multora, de la Cara si a trebuit sa se folosesca de prilejurT anumite pentru a putea culege materialul din acest volum. Cat pentru graba push' de invetatorT infra a respunde si a trisi
mite materialul adunat, n'avem mai de loc a ne felicita. Afara de rare esceptiT,cel maT mult1 invetatorT n'ail respuns de fel, Tar al-till
sail multumit cu respunsul comod ca in satul for n'aii putut afla nimie a§a ceva. Intre judetele aT caror invetatori, afara de vre-o n'ati dat nieT un respuns, exceleza Ilfovul si Vlasca. Juwww.dacoromanica.ro
Xvii
detul, 'Irish', din care s'a trimis respunsuri de la aprOpe toti invetatorii, este Neamtu, §i ackta gratie domnului revizor §colar Titu Mardarescu. Un invetator care §i-a dat bine sema de importanta adunarii materialului folkloristic, precum §i de fdul de a'l culege, este cu deosebire d. I. Florescu, din comuna Bragadiru, jud. Teleorman. D-sa a trimis un forte interesant §i bogat material, din care versurile figureza mai tote in acest volum ; clicem mai tote, caci §i de la acest invetator, ca §i de la cei-lalti culegatori, nu s'ail mai reprodus din non partile sari ere.' absolut idenice cu altele ce figura deja in colectiune. Un pretios material ne-ail mai fost procurat de dare d. Radulescu-Codin, din jud. Mused, pe langa eel oferit de .pers6ne In afara de comisiune §i de corpul invetatoresc.
Colectiunea de fats, care ocupa un volum mare de 1700 pagini, cuprinde tote productiunile versificate poporane ce s'at petit culege, impreuna cu un numer intins de variante, atat in afara cat §i in launtru bucatilor, omitandu-se bucatile aiurea publicate. Daca s'a procedat ast-fel in facerea acestei colectiuni, este pentru ea s'a avut in ved
principiul urmetor: Limb a evoluand, productiunile poporane,
evoluka §i ele, fie in sens un compus pe eat se p6te de nestatornic, progresiv, fie in sens regresiv. i evolutia nu se petrece numai din punctul de vedere linguistic, ci §i din punctul de vedere al ideilor predominatOre,
lasand la o parte faptul daca o schimbare aduce §i
pe cea-l'alta. Ast-fel, ceeace ,caracterisa acesta colectiune este tocmai tendinta ei modernisatOre atat in termeni cat §i in idei : dovada ca amintirile trecutului aii inceput deja sa se §terga in spiritul pogo rului, vorbele 1i -alt perdut forma §i ajar insemnarea ]or primordifila
lair tra(litionala, ba uncle sunt cliiar inlocuite cu cuvinte noui. De aceea productiunile poporane neavend un caracter de fixitate, de trebuesc culese nu o data pentru tot-d'a-una, ci din timp in timp, spre a se putea urmari §irul schimbarilor incerdate, precum nu mai putin §i al amestecurilor diferitelor productiuni. Cad, dupa cum slice d. Has-
deil*) productiunile poporane nescrise, sburind fail control din guru in guru, se intalnesc, seincruci§eza, se confunda. Dad, dour], sail mai multe bucati separate sunt omogene sau analoge, daca ele presinta 77
uncle puncturi de contact, daca una ar putea sa figureze ca inceput sail 77
continuatiune on epizod la o alta, une-ori chiar prin antitesa, de se *) Cuvinte din b6trani,
I, p. XX. 2
www.dacoromanica.ro
XVIII
combing impreuna, formand o singura bucata". $i exemple de acest fel sunt destule in colectiunea de fa.ta ; doine, sail part i din doine se ved amestecate in cantece betranesci §i haiducesci; strigaturi amestecate cu dome ; inceputul sail srir§itul unul cantec trecut la un altul, etc. Materialul s'a cules in 27 judete ; nu se afia representate judetele: Bacan, Dorohoill, Constanta §i Rimnicul-Sarat. Sant multe produse poporane §i din Transilvania. Bucatile s'art reprodus §i publicat a§a cum ail fost gasite in gura cantaretilor, far5, nici-o schimbare, fara adaos, restrictiune sail intocmire, singura silinta a culegatorilor find de a transcrie en fidelitate cele auclite din viul graitt al . cantaretului sari povestitorului. 0 bung parte din colectiune ari fost culesa nu din gura Oranilor romani, ci, precum se indica la fie-care bucata in parte, cei mai multi cantareti fura latitari tigani. Bung -Ora: cobzarul Sianciu Ion, Anghel Cambrea, Gh. Die Stingd, Ion Stan Bciluicd, Marin Edban, Cosma Tutd, Ion Neblea, Radu Dirdiilei, Ghita Schiopu, Radu Burcea, Stan, Petigei, Ion Concild, Precup Urlan, stint tigani §i multi alti cantareti de aceea§i rasa. Acest isvor lautarii igafti observa cu drept cuvant d. Al. D. Xenopol, intro recensiune facuta volumului de culegeri al regretatului Gh. Dem.. Theodorescu acest isvor pOte sluji in destul de bine pentru uncle din clasele poesiilor adunate, precum steaua, colindele §i cdntecele de lame. Nu §tim insa daca pentru balade sat cdntecele beitrdnesci o asemenea metodri de adunare este cea mai potrivita. A-
cestea insa alcatuesc partea cea mai fruna6sa §i mai importanta a com6rei poetice a unui popor. In ele poporul 'Si depune ca inteun mormint iubit tote figurile insemnate ale trecutului sail, impodobindu-le cu tot farmecul poesiei, en tote inchipuirile fantasiei sale. In acestea se cristaliseza adese-ori §i se impietresc ni§te expresiuni vechi cari, de§i uitate sunt pastrate acolo ca musca cea prinsa in galbena transparenta a chihlimbarului. Baladele trebue deci adunate eu cea mai mare bacPare de semi, atOite de la aceea§i persona de mai multe ori, cad acela§i cantaret 77
da adese ori variante din earl uncle pot sa contina tocmai cat o piatra nestimata pe care nu ne-a pastrat-o nici tin isvor scris. Trebue 1) Veg foila ziarului cVoinia Nationalav, anul III, No. 451, din 30 Ianuarie 1886.
www.dacoromanica.ro
XIX
poi coniparate variantele culese din locurile cele mg deosebite §i anume nu din isvore de a doua mans, nu de prin norolul ora§elor, ci din` via unda a pariului de munte,. pe unde s'ati adapostit mai ales cantecele batranesci. A se culege asemenea nestimate din gura ldutarilor tigani, fie acela char qi Petrea Cretul, este o metodd cu total greqitci. Ori cat ar fi tiganul de romanisat el tot pdstrezei in tesatura Ondurilor sale o forma straina care adese-ori modified cugetarea sat' expresiunea romanescd, Apo mai gravy este imprejurarea ca tiganii sung qi ei o natura poeticd Si artistica, dovadd ca elementul musical este represintat in poporul nostru aprope exclusiv prin acesta rasa. Conform cu caracterul poesiei poporane, care se schimbd adese-ori dupd poetul ce o cdnta , tiganii adese-ori inlocuiesc versurile, expresiele, ideile prin altele
eOte din propria for mince. Nu avem ded nici a garantie ca o culegere de balade luatd din gura unor l'autari sa represinte adeveratul coprins at cantecului din batrini."
Publiearea s'a urmat treptat-treptat, a§a cum materialele s'ail primit la Directiunca Museulul de la membril comisiunei §i de la invefatori.
Ast-fel se explica numeral de adende ce eompun partea a doua a volumulul I, fiind-ca materialurile sosind la marl intervale de timp, Tar tiparirea trebuind sa 1nc6pa mai inainte, potrivit dorintei Onor. Minister, ea nu se pntea opri pang la sosirea intregulni material.
Dupa aceste observatiuni, sa trecem la analiza 'volumului de fata §i sr.], ariltam ce coprinde fie-care sairi de produs poporan, ce elemente nou6 sunt §i ce caracteristice pastrka fie-care fel din ac6stii, culegere. Volumul, compus din doua, parti, se imparte dupil felul produselor poporane in :
I. Cantece batranesd (balade §i legende, cintece
haT-
ducesci, batrituesci) II. Doine (dragoste, dor, jale, urit, blestem, cuculetul, murguletul, caliitorie, strainatate, catAne§ti, voilace§ti, baliice)
III. Cantece de nunta IV. Strigatur'l
175
950 25 1061
www.dacoromanica.ro
XX
V. Cdntece, rugeiciurd qi jocuri de copii . Vl. Colinde §i Plugworid VII. Ghicitori VIII. Desaintece
IX. Vrafi X. Cantece de mort, bocete XI. Anectode qi povegi . XII. Locutiuni gti idiotisme
27 80
vre-o
300 380 60 10 13
1250
Varia :
Calendar Poporan, Frinturi de limbo i clicaturi, Intrebari si respunsuri, Cuvinte particulare.
Sa ne ocupam de fie-care din aceste categorii in particular. I. Cantecele bdtraneqti, sunt in cea mac mare parte cunoscute din
coleqiile anterior publicate, dar ele. ne deal multe si prei6se variante in launtru, ca si in afara, la buc4ile deja cunoscute. Sunt §i cote -va tipuri i nume none, buna-óra Niculca (pag. 36); Cantecul lug Oncea chirigiul (45); Stoian Bulibap (58); Aga 13 dlcicenu (63.65.1265); Cantecul Banului (77); Bddita (89); Cantecul lui Priscovenu (97); Cdntecul lui Cdlin (108); Mizil Cre (126); Gheorghitd Poianu
(137); Voichita (139); etc. etc.
SA ne oprim puffin la cantecul lui Aga Bdldcenu, pentru ca el ne oglindesce unele momente istorice interesante. Aga Constandir. Balacenu, om plin de vitejii si de paye' nebune", cum it numesce cronicarul, era ginerile lui erban Voda Cantacu-
zin si partisan al politicei austriace in Principate, pe cand Constandin Brancovenul Linea cu Turcii. Balacenul la a. 1689 intro in -curt cu generalul llaiisler gt ocupa Bucurescii. Brancovenu cbiama in ajutor pe Mari. NemOi prtrasese Capitala si se retrag la mutqi. Se da batalia de la Zernesci (Sept. 1690), intre Turd i Austriaci, in care batalie Aga Balacenu este ucis ; capul i se aduce la Brancovenni care '1 pure in prepelec pe mormanul de caramicli ale case-
lor lui Constandin Macau (palatal eel non al Postelor) spre a fi ve(--lut de tata lumea timp de un an si jumetate. Dar sa ascultilm mai bine pe Cronicarul Neculcea : Dec' de aice din Moldova an mers Hatmanul Bogdan, cu o semi de Moldo-
www.dacoromanica.ro
XXI
veni, §i uu Sultan cu Mull. §i Brancovenul Voda, en eapul son en Muntenii ; §i ajungend la marginea -Ord Muntenescl, undo se eltiamA Campina, e§itu-le-ail Heizer generalul inainte §i eu Aga BA-
lrteenul, §i cu cate-va mil de Nem0, §i §i-ail dat resboiti forte tare, (le Ambe parsile, §i groznic, cate-va cesuri; i pe urma ail spart pe NemV, §i all purees NemW in risipa. Si atunci an prins pe Heizer generalul la mina lei Tiukel grof ; §i Aga BAlAcenul all pent in r6sboill... Vic cd la acel r'esboii`i sd fie fost mai mult isbanda despre parlea Cazacilor Brancovanului, cdrora le era cap un 1lloldovan, anume COstin Cdpitanul de Foc§eni, feciorul Nenului.
Duprt ce au aflat Brancovenul Voda pe Aga BalAcenul mort in r'esboiil, trimisu-i-au capul la Bucuresci die Tail pus inteun prepelec in mijlocul ograciii lui, de I-ail §6,lut vr'un an capul in prepelec, §i-ail inv6tat de i-au risipit §i curtile §i ograda, de all r6mas numal jari§te". Pena aci chronica. Tata acum ce a Meta fantasia poporului :
Avem in coleqiunea nostra trei variant° ale Cantecului Jul Aga 13alacenu : una provine de la lautarul G-heorghe BAAatu din
Serbanesei, jud. Olt (pag. 63); a doua de la Iovan Masan din Giubega, judqul Dolj (pag. 1265) ; a treia (pag. 65) de la mo§ul Burcea, in etate de 85 ani, din comuna Adamesci, jud. Teleorman. Reproducem aci pe cea de a patra, spusa tot de mo§ul Burcea a§a cum a publicat-o clilele acestea eminentul folklorist d. Chr. N. Tapu*), §i in fine pe a cincea eulesrt de d. M. Pasculescu de la Sima I. Jimblaru, Comuna Catanele-Dolj.
Tata mai inteiil varianta a patra : < Inceputul cantecului, nesciindu-1 acest betran sa-1 rostOsca in versuri, mi l'a spus din guru sub forma de poveste. Il reprcduc dcci, cu vorbele betranului Burcea h.
Acura 400 de ani Constandin Brancoveanu, acela care a fast maT mare peste Divan, a clddit un ora§ §i T-a pus numele BucureA dupd CTobanu Bucur, Mocanu. Bucur Ciobanu, avut -a p'acele vremurr: 01 multe, Multe §i cornute,
Cu lana mitosa, Ca firu de matasa,
§i trecea cu multd vaza printre semenii seT dupd acele locurT. Trecut-au anT 50 la mijloc §i ora§ul luT Bucur Mocanu mereit a crescut §i s'a fAcut de 2500 de ease. *) Bevista liceuluf aUnireav din Foqani, n. 1 (Septembre 1900), pag. 23-30.
www.dacoromanica.ro
XXII
«S'a sculat in urma si Aga Balaceanu, boieru lu Costandin Brancovent', si, to cluda Voievodului Costandin, s'a apucat si el sa zidesca un
oral cu 300 de cladiri, pe locu de la Balaciu de ac,II. Vroia Aga Balacenu ca craw Jul sa intreza p'al l« Costandin Brancovenu, sa ajunga chiar Capita la Ora Rumanesa. Si, ca sa isbute3ca. s'a s:.ulat el cu un Ferman gi cu Oste Nemtesca, cu Nemti de cel cu coda, sa bata pe Costandin Brancovenu. Brancovenu glasuit-a atunci catre Balacenu : Ce vrei, sa to certl cu mine ? EU, care am famt un oras mare cu 2500 de case, stint mat tare ca tine §i sunt Domn. Tu ai cladit un mic orasel cu 300 de ziduri, Si alea sint pustii ! Daca vrei de la mine banl, ilt dau destui ; pate of fi s6racit cu atatea zidurt ce al ridicat. Nu cer bani, zisu I-a Balacenu, ca am multi far' de sera, gi nicl o Domnie si Imperatie nu stie de banetul cel mutt al meil I». Atuncl air ce vrel? «Vreau ca BucurestiT sa fie aici la Mad, Daca m'oi birui, atunci sa remaie Buozirolit at:A°, unie si it aita -41 ; daca nu, atunci sä se mute Capitala aci la Balacl. Vezend ca nu isbuteste ast-fel, Aga Balacenu purni cu resboiCi impotriva Dumnulur sea Brancovenu. Balacenu venea cu fine -su Dragan, calari pe cal vini,:iori Venea cu oste Nemiesca, Vcnea ca sa prapild6sc5. Pe Costandin Brancovenu Care stapanea Divanu!
Brancovenu a ridicat impotriva lu Balacenu cinci mil de ustasl. ET au inceput lupta si Aga Balacenu cu fins -su Dragan au batut de as stins pe Brancovenu §i ostea lui. Ce ostasi mai remanea La Brancovenu striga : Trimite, Domne, Wile, Ca ni s'a scurtit allele ! Balacenu ne snopqte, Ne bate, ne prhpadesce 1 Brancovenu ce 'ml facea ? Pe Dragan, mare, 'ml chiema, Pe finu lu Balacenu, Care a parasit Divanu. La Divan ca -1 aducea
din gura c5.-I striga : Dragane, Dragane, Viteze Dragane, Cu our mutt to -oi darui, Daca mie mi -ol sluji ; Cu scaun de 'mperAtie Si cu mare boielie. Pe 136.16cenu sa 'ml apuci, Capu-aicea sa-I aduch Sa mi-1 tat', sa mi-1 omori, SA-1 pisezi de noue on ! i
La cliva sorocita, sa fit gata, MariaTa, it respunse vitezul Dragan finu /it Balacenu. Inhama-te din non la lupta, c'am salT aduc eu pe tipsie capu lu nasu, ca p'al sfintulut Ion BotezItoru I
www.dacoromanica.ro
XXIII
Brancovenu ce 'mi facea? La Balacenu trimetea Soli Domnesci, ca sa-1 vestesca De resboia sa se gatesed. Dar Balacen ce 'ml facea ? Pe finu Dragan chiema Si din gura ca-i graia : Ce o fi asta, mai Dragane, Dr5gane, fine Dragane? Brancovenu mi-a trimes Din Divan de la Domnie, TrimiV vornici in solie : Nu cum-va pentru bataie,
Saii este rescola 'n twit? Dragan, mare, ce 'ml facea? Lu Balacen el graia : N4icule Dumnea-ta, Pin Bucuresci c'am trecut, Multe lifte c'am vedut : Turd gi Nemli, Reef §i Tatari Poloni, Unguri, mustati marl La resboiii not d'om mergea, Multe lifte om taia ; Tu sa tai in done part!' Ca-s prea multe, multe legi.
Si eu sa tai intr'o paste, Ca sa am mai bung parte ! Duminica dimineta,
Cam pe roué, cam pe vela. In rasaritu de sore, Amendoi pleca calare.
Cruce, mere, call facea, La Dumnedeti se ruga Si din gura cuvinta : Domne, Domne, fil cu not Cu putere l'amendol; SC ne ducem san6tqi, Sa ne 'ntorcem bucuro§i,
Ochenu la ochi punca, Peste oVire se uita Si din gur5 ca striga : Alelei, Dragane fine,
De not acum nu e bine, SO. ne luptam peste fire Cu ast sodom de oqtire !
Tu sa tai in done Orli, Ca 's prea multe, multe legi ; Si eu sa tai intr'o parte, Ca sa am mai buns parte ! Balacenu ce 'mi facea? La piept mainile punea, La Dumnecjeti se ruga : Domne, fie voia ta! Domne, parinte prea sfinte, Asculta-mi ruga fierbinte : M'ai scapat intaia ora., Scapa-me §i-a doua Ora I
Dragan, mare, ce 'mi facea El in gand ca se ruga : Verde foie tel frundosr ved eu jos ! Capu sa Balacenu ce 'ml facea ? El, mare, se pregatea, Palop 'n mama ca lua In °Vire ca intra, Mutts morte ca facea, Prapadu Domnului erea! Dragan, mare, ce 'ml facea! De la margine privea, No -i venea a s lupta ;
Ca doi trandafiri frumoV ! Balacenu ce 'ml facea?
Calu, mare, ea-11 oprea De taiat nimic Ulla! Balacenu se lupta, MOrte prin Turd el facea: Pe Turd gramada-1 taia, Cu pamantu-i a§ternea, Si el, mare, ostenea. Calu-1 din nail foe varsa,
Cand el ass se ruga,
Mainile
Dragan In gand ca. dicea : Dar-ar Domnu Dumnedea,
Sangile guars curgea,
sa fie pe gandu meu : Sall vez capu teu pe jos Si pielea 'ntorsa pe dos ! El la resboiii ca pornea,
Dark Aga Balacenu, Care a parasit Divanu, Dac5., mare, ca vedea Ca vedea ca. ostenea, Finulul Dragan graia : La margine, fine, i-acasa,
La Bucuresci c'ajungea, In camp la Colintina. El, mare, se 'nspaimanta, Cand ass sodom vedea :
Multa oste ca 'ml vedea Stii ca frunda, ca ierba! Balacenu ce 'mi facea, Cand ass sodom vedea ?
i se 'ncorda,
Si pe palcq se 'nchega!
Ca p'aici mortea ne lasa! Calu ca mi-a ostenit Si eu, mare, c'am statut ! Amendol ca se pornea Si fugea, mare, fugea, Iri)i de vara
www.dacoromanica.ro
XXIV
Pena 'n sera!
Capu 'n sulita-1 pOnea,
Opirea ca mi-i gonea,
La Brancoven 1-aducea
Dupe ei se 'npruia
Si de Divan ca-I trantea Si din gura-1 cuvinta: Ia-ti, Winne, datoria Si da-mi fagaduiola! Brancovenu cand vedea, Mult, frate, se 'nveselia Si /u Dragan ca-1 graia : Dragane, tu sa traiepi, Domnia s'o stapanepi I La scaun ea mi-I ducea, Pe Divan it a§ela. Barbierii ca-i chema, Pc el bine ca-1 spala,
Si de toe nu-1 ajungca ! Dragan, mare, ce 'ml facea ? El hodinit cum erea, Drumu jderului dedea, Copitele-i scapara, Nori in urm5.-I remanea. Pe Balacenu 'mpingea, De-a calare cum erea, In Dambovita '1 baga
Si din gura ca-i striga : Fugi, napile, nu mai sta, Ca ne-a ajuns potera! Balacenu ce 'mi facea ? Pe finu ca-I asculta, Cu calu 'n namol intra Si mai rea se 'norola Si din gura ca-1 striga : Sai, Dragane, finule, Ca mi-a scurtit dilele; Calu mi s'a 'namolit, Opirea ca m'a sosit ! Dragan, mare, ce 'mi dicea? Svirle, na§ule, pupa
Si pupa §i sabia, Nu mai fact trona cu ea! Sahia ti s'a
Pupa ti s'a ruginit,
Mi-I radea §i-I potrivea Si cu tole '1 imbraca
Cu tole eu ibripm, Ibripm tot cafenia lbripm de Taligrad Cotu apte galbeni luat! Brancovenu ce 'ml filcea ? Bine de loc nu-I parea, La Dragan el ca. mergea Si din gura-1 cuvinta : Dragane, Dragane, Viteze Dragane,
Cum in locu-mi sa domnesci Si lumea s'o stapanesci? Ti-al talat tu napa,
Otelile (fail plesnit! Svirle-ti, naple, zaua, Sit shore calu fuga, Ca zaile sint mult grele Nu patrund glentele 'n etc ! Dragan, frate, ce'mi facea ? Cum pe na§a-su vedea Fara acme ca erea, La el, mare, navalia :
Dar mi-te Domnia ?
Sulita 'n el o baga
Iar pe el it ingropa
Matele jos II versa! Pena opirea sosia, Balacenu mort erea!
La Manastirea domnesca,
La Gialapi semn el facea Si din gura le dicea : Lui Dragan capu sa-1 luati Si 'n Domnie nu '1 lasati ; De cat lumea s'o domnesca Mai bin'el sa putredosca! Gialapii ca-1 asculta
Capu lu Dragan taia ;
'N lume sa se -pomenesca!»
Varianta a cincea, din Catanele-Dolj, suns a ast-fel : Verde a Crinului, In lunca Ciambrinului. La otaru Turnului La Poiana Marului, Ciarta-mi-se vere'mi corta
Tot doi Domni cu doua opi Dar opile cum erea?
Una'mi e verde nerntesca, 'alta rope turcesca, Dar domnil cum ii chema ? Unu-1 Aga Balacenu, Si Constantin Brancovenu, Finu-I Costin Capitanu. Dice Aga Balacenu,
www.dacoromanica.ro
XXV
Spre Constantin Brancovenu Ca sa mute BucureVir
Si sa 'I mute la Balaci ; Dar Constantin Brancovenu, Crede 'n Dumnedea sarmauu, Ii raspunde chiar asa : Ca sa lase Bucure§til,
Char unde se afla acuma. In Darobovita c'o cura. Lui Constantin s'o 'nchina, Multi lume s'o adapa. Din vorbe nu, s'ajungea, De rfisbold ca sa vorbea. Cand al lice usturoirt, Puserh sorocu Joi, Sa s'apuce de rasboiu.
Pans Joi ca n'Weptara, Miercuri sara sa heard. Sa lovira, sa ciocnirh, Foarte rat sa mantuira'.. Sa vecji Aga Balaconu
Nealica pe calu al mare, Cu mazdrancu la spinare ; Si 'mplimba prin tistea mare Si mi'0 striga 'n gura mare : Carl s'o afla, s'o adfiviira Ca sa 'V tale na.,,iea 'Ii dau §i cu Domnia ; Sa flu Domn cu numele, Sa '§I primeasca pungile Si toate mituirile. Cin s'afla, stadavara ? Numai Costin Capitanu, Nis ,Constantin Brancovenu. La Balacenu mergea
Si iscalitura 'I da
Ca '§i tale el n4iea s5.21 dea Domnica. Apol do aciea pleca,
Numai
La nap-sail sa ducca,
Si nay-sat '1 'ntreba : D'aleo-leo fine Costine
Ori ca tu esti turburat, Ori calu 'n colti te a luat ?» Nayle, naqiea mea, La mic ca m'ai botezat, Ca mare m'al cununat, Tref copil 'ml-aI cre§tinat, Dona fete §'un baiat, Si ajutor nu cam dat.
Acq la vreme de zor Sa 'V dau i eu ajutor. Sa te scot de la strimtorid>
la departs -te de mine,
Mi-e frich do 'n§elaciune, C'as,a sint Domniile De vorbesc en gurilo, Mitucsc cu pungile Pans '§i fac placerile.» Nasule-nasiea mea,
Dc ce te sfieVI asa ? Numai atala vorbea
Si 'n Wire II primea. Nayle-nrqiea mea Bate tu marginile, Sa bat cu mijloacele Ca le stiu soroacele. De la mine -o mai scapa,
De la tine sa nu scape Nici in rer, nici in pamint, Nici in gaunt do vint, Ca tu mie nu 'mi mai scapi. Numa atata ch. vorbea,
Calu 'n friu bine V stringea,
P'inga nay sat sa da Si cu paloy tragea. Trase hotu nacajit,
'I scapa paloy 'n !Annul, Scoase brasdh ca Ile plug. Al doilea mai tragea, Mina din dreapta 'I tfiia. 'I thia mina §i c'o spats, Bata-1 Dumnecjeu sit'! bats, Cal blestema Cara Wahl,
Da nay-sau ce facea ?, 'N Dumbavita s'ascundca. Costin pe urma. '1 lua ;
Tot pe dira sangelui, Pc potcoava roibului, Pe sunetu friului. 'N Dumlavita it gasea, De aci nay-sail striga : D'aleo-leo fine Costing, Last-ma fine ass, La Bucureqti maid ducca,
La mans urea) vindeca, Si la spats mi o trecea ; Pe ulita'mi °IA cerca De olh tine pe na§a-ta. Nasule-nasiea mea,
sacurea pe rang i mi te duel la padure,
Cand ej
Cand tai copacu de sus, 'rot mai frumos odirslc§te, Cand 11 tat din radacina, Mi'l usuci de la tulpina.» D'aleo-leo fine Costine,
Cean'ea m'oi lasa asa La Bucure§tI ma duceam,
www.dacoromanica.ro
XXVI
La many ma vindecam. 'N uernd vedeal ce '11 lueram : La temniia te apcjam.
Pe viall te lasam. Costin ass de aucIea Foarte ran sa. nacajea, Frtunos capu II tdia, 'N Dumbavita '1 arunca. Si de aciia 11 lua, De mustata '1 apuca, La Domnie '1 ducea
Tot la Sarafim pap. Dar Domniea de'I vedea Sarafim Pap grata :
Tu cat tafat nagiea, Mdini ne fact qi noua aga, S'apoi mire porancea : Faceti-I ceva 'nplimbare
Lilt Costin asta al mare. Pe Costin ea mi'l lua Foarte bine de 'I plimba. Colea la Tirgu d'afara, Dood. furct §i-o eumpioard.
0 sfinta de franghioara. Foarte bine '1 spInzurara, Sa minutia §'altd. tars. Putinel ca '1 mat lasa
P ins nap-sa venca ; Ea ast-fel el mi'gf vorbea : «D'aleo-leo fine Costine,
Da nu 'II paru rau de mine ? Las'ea 'ti taia§i n4ica. Ce nu primist Domnia De prim4I franghioara ? Dar-ar Dumne4ed, sa dea, cii cu maica Precesta SA 'mi auda vorba mea : Meru sa tnai ruginesed, Otelu sa mueedeasca, Trupul tau nu putrecleased, Nici musca nu sa lipesca... Numa atilt it blestema, Poftitn, nap-sa pleca.
La none ani sa 'ntorcea, Tot in treang ca mi'l gasea, $i pornea de mi'l erta. Si mi-1 erta tot cu mill: SA cads din §treang taring De blestemu de la nab Nu m'at In lume laca§. Blestemu de la tats 'I ca, cand calci-o petra 'n apa, Iar blestemu de la mums 'I ca lovitura de cIuma.
Din compara%iunea celor patru prime variante ale cantecului lul Aga Macau vedem, eá ideTa principalA este lupta dintre 6stea ture6sca a lui Brancovenu eu cea neratescA a luT 1361Acenu §i sfirOtul tragic al acestui din urraa prin tradarea unul fin al sal. Brancoverml anume promisese acestuT fin al BaTacenuluT ca -1 va da domnia, deca
va omort pe naul seit; finul executa crima, dar este pedepsit de domn cu mortea pentru neomen6sa fapta, omortrea 'lapilli de cAtre
socotita In credilqa Romanulul intocmai ca un paricid. Varianta a cincea face pe omoritor fin al Brancovenului, Tar pers6na ucisa nu maT este Aga Balacenu, ci togmal Constantin fin fiind
Brancovenu.
Dar sa vedem maT intaili tine a fost ommitorul lui Machu ? Dupa variantele nr. 1 §i 2 el se chema : Capitan Costin. Varianta nr. 1 (pag. 63): dUnde Costandin Brancovenu vedea
Cum Ostea tut .e 'nputina, Mana la gura punea, Cu pumnit 'n plept se batea : Sdracut de maica mea, Ca ml-a prapadit ostea,
Batd-I crucea mane-sa ! Pristav, nene, ca. punea, Trel qile, trel nopti striga : Care, frate, s'o afla,
Si, nene, s'o adevera, Ca sa tale p'acesta,
www.dacoromanica.ro
XXVII
Ca sa tale p'acesta,
Nimenea nu se afla, Fara cat ea se gasia Savai, Capitan Costin
Ca mi -a prapadit ostea !
Al Balcicdnului fin ;
If daruesc Domnia, Domnia §i mo§ia,
iar varianta nr 2 prescurtata (p. 1265): < FOie verde §'o lalea, Unde, irate, s'an tin,
Ca sa-1 tae na§ia, Sall* capete Domnia ?
Nicaerl nu s'atulla, Frate §i s'adeveria,
Ca sail tae na§ia,
Salt capete Domnia, Numa Capitan Costin Lul Aga Ballicen fin.
Dovada ca acest Ceipitan Costin a existat in realitate si a jucat un rol insemnat in batalia de la Zernesci sunt cuvintele mai sus reproduse ale cronicarului Neculcea, care ne spune : Die ea, la acest r6sboiii s'a fie fost mai mult isbinda despre partea Cazacilor Brancovenului, cdrora le era cap un Moldovan, anume Costin Capitanul de Fowni, feetorul Nenului.."
Tata deci tine a fost acela care : «La Costandin Brancovonu mergca
i din gull I cuvinta : Constandine Brancovene, Imi darue§ti mo§ia, Mo§ia §i Domnia,
Ca sa-mi tai eu na§ia ? Ca mi-e parinte mai mare, Mi-a ars focu la spinare, Frica mi-e de luminare !»
Cat despre relaOunile capitanului .Costin cu Aga Balacenu, deed acesta it botezase sail nu, nu putem sci cu siguranta. De sl numele Costin, ca o prescurtare presupush din Costandin, ar putea vorbi pentru prima ipotesknasul dand obicinuit finului propriul sail name
de botez, dai' nici parerea de a vedea aci pur a rimei :
1i simplu o influenza
Saval, Capitan Costin Al Balacenuluf fin Sail
Numa Capitan Costin Lui Aga Balacen fin,
www.dacoromanica.ro
XXVIII
nu pate fi in mod absolut exclusa. Cu atata mai mull, ca in varianta nr. 5, togmai versul al 12-lea : !i Constantin Brancovenu
a cerut, din causa rimei, versul urmator: Finu-1 Costin (4pitanu.
In acest cas avem prilejul sa constatam cum une-ori o simple potrivela
de rima determine fondul intregului cantec, §i mai departe cum acest fond trece Intr'o varianta a cantecului, unde necesitatea, care provocase rima, nu mai exista: a§a ar fi in casul de &VA variantele nr. 3 §i 4, care de qi Inlocuesc pre Ciipitan Costin grin Dragan, vitazul Dragan, dar mentin afirmarea ca acesta fusese un fin al Balacenului : Balaton pe Dragan chcma
.....
din gur5-1 intreba : Cc-o ti asta, fine Driigane9 .
.
.
.
Dar5. Dragan respundea :
Naple dumneata etc.
Cine va fi fost tnsa Dragan? Intervenirea lui aci sa fie ore o confusiune in be de Ilatmanul Bogdan, comandantul armatel moldovene in batalia de la Zarnesci? Atare confusiune s'ar 'Area cu atat mai posibila, cu cat Drcigetnescii era o familie care Mafia &Tar in mahalaila Bal'acenilor *), Tar la satul Drageinescii fugise tocmai attinci sacra lui Balacenu, Domna Maria a lui erban-Voila Cantacuzin.
Acosta nu e de admis.Mai putin probabila ar fi parerea de a vede in Dragan un name obicinuit in poesia poporanA, cum avem done exemple chiar in colecOunea de fame :
Pag. 516: Cum Mean, ma Nutule? Chital, Chital Banita,
DA-1 cu stremuralila,
De la val Paula. deal P6n'la pomil 114 Dragon ;
4) G. I. lonescu-Gion, Istoria Bucurescilor, 327.
www.dacoromanica.ro
)0CIX
sail pag. 1271 : Frunda* verde odolen,
Id in vale, colo'n del, La ratesu de sub mal, Bea Iorgovan Si i
cu Dragan, lorpla Roscovan.
Ne remane a treia ipotesa: ca faptul se latoresce pur i simplu contaminntitmei a done cantece, in earl ideia principals: omordrea naqului de edtre finul seic, alcgtuesce fondul comun : Anume cantecul
Jul Aga Macau, in care figureza personagiul istoric Cdpitan Cagan, a fost influentat de urmhtorul canter Radu Vodd qi Drcigan, cules din comuna Bragadiru, jud. Teleorman, §i publicat in presenta coleqiune (pagina 1234) : Pribegesti'mi vere, Pribegesti'mi drags, Pribegesti'mi Radu -Voda ! Dar de cine'mi puibegia ? Tot de fins -so Dr5gan, Tot Dragan din Baragan.
Eu calu nn'mi ispitesc, Nici pe tine -te petrec, Dar IA tine te gonesc ; Ca di nasule m'am jurat, Ca sa nu'mi scapi netaiat.
Ca el, uite, s'a jurat,
Cand fuse la masa mare, Toll boerii ca mi -a dat, Care vii, Care mosii, Care galbeni pe tipsii. Numai to nasule nu ml-al dat,
Sa nu'l lase net5.1at. C5, cand Radu '1-a ennunal, CAnd a fost la masa mare, Toll boerii 'i -a dat, Care vii, Care mosil, Care galbeni pe tipsii. Numai Radu nu 'i -a dat, Nici -o vie,
Nici mosie,
Si nici galbeni pe tipsie. Si cum Radu ca fugea, Ochi 'nclarat s'arunca, Mare pulbere vedea, Si din gura ca. grab. : Cats hats -1 mum5. sa,
D'o fi pulbere de vent, Sa revarsa pe pamant D'o ti pulbere de om, Tot drumul si l'o goni, Pen la mine o veni. Bine vorba n'o sfarsa, Si fins -so.- Dragan it sosea.
Jar Radu daca'l vedea, El din gura if graia D'ale fine Dragane, Or call' iti ispitesti, Or pe mine me petrecf ? Dar Dragan ca Ii grala : D'ale nasule Radule,
Ca stiff nasule, cand m'ai cununat,
Nici-o vie, Nici mosie, Si nici galbeni pa tipsie. Atunci eiz ca m'am jurat, Sa nu te las netafat. Iar Radu ca if grala : Bine. fine Dragane! N'o ti tine, Bleu, pecat, Ca la mic te-am botezat, La mare te-am cununat, Si-a111 coconi II-am crestinat? Dragan din gura dicea : Ba o ti nasule pent, Ca ha mic m'ai botezat, La mare m'ai cununat,
Si-alil copii mi-al crestinat ;
Dar am apucat s-am jurat, Ca sa nu scapi netafat. Bine vorba nu sfArsa, i capu II reteza ; Trupu ca 'I-1 spinteca ; Cu Vilna '1 presara, Intr'un prepeleg '1 'nfigea,
'L 'nfigea in drumul mare, Ca sa alba pomenell.
www.dacoromanica.ro
XXX
Am Fate chiar stabili uncle anume a avut be contaminatiuneg, cad variantele No. 1, 2 si 5 ale cantecului lui Balacenu cu finul Cdpitan Costin sunt culese din judetele Dolj si Olt, pe cand cele en No.
3 si 4 ale aceluias ante° cu finul Drcigan provin din judetul Teleorman, adica de acolo unde s'a cules §i cantecul lui Radu Vodd qi DrOan. Ad dar, in Teleorman, s'a intilnit un ante° Cu altul ; personagiul Dragan din cantecul teleorman6n a usurpat locul capitanulul Costin din cantecul ()lien, i alt nimic. Cestiunea deca Dragan din cantecul lui Radu Voda, ca §i Sarafin-pasa din cantecul Costin, ail fost pers6ne reale sat nu, re,mane deschisa.
In on -ce caz, acest exempla ne arata insemnatatea geografica in formarea unei colectiuni folklorice, diferitele influence ce un cantec p6te sa exercite asupra altui cantec, precum nu mai putin si in-. teresul de a vedea pastrata in cantecul poporan amintirea istorica a vitezului Capitan Costin, care, d6ca n'ar fi fost mentionat de cronicarul
Neculcea, noua critics asa pretinsa istorica l'ar fi pus de sigur en total in domeniul fabulei. Folklorele constitue deci un element de mare prey pentru istorie, el ne da istoria vine a poporulai, lebendige Volksgeschichte, cum se exprima genialul Herder. Limba In aceste productiuni nu e de cat ici-oolo corupta
§i
influen-
tala de mahalalele °raptor. Bucacile culese de la Romani sant mai pure de cat cele adunate din gura lautarilor tigani. In viitor tOta atentiunea culegatorilor va trebui sa fie indreptata asupra cansa fie preferaci in tot-de-una cantaretil romani, mai ales acei cari nu sunt de meserie lautari ; caci se mai gasesc ici-colo mosnegi roman! cari ar putea fi ascultaci cu folos ; numai in lipsa 19r cats a se da ascultare lautarului tigan. Pe urma, chiar intre Romani trebue ales cel mai vorbarq, mai. voios si mai glumq, mai frumos-povestitor, far nu on -ce sporovaitor, zapacit i MI% memorie. Canteeele batranesci ar trebui culese cat mai repede t6te, caci ele ne aduc sciri istorice din trecut asupra vietei intime, a moratecelor batranesci
§i
vurilor, a stare! sociale si a intamplarilor mai insemnate din vremurile de odiniora. Un studiii comparativ amanuOt intre cele publicate deja si o intregire a celor necomplete cu variantele respective se impun, i ar fi de mare folos, atat din punctut de vedere estetico-literar, cat si din acel istorico-filologic. Tot aci trebue sä pomenim si de grupa cantecelor haiduceset, car! in culegerea de fats stint destul de bine representate. Dupe cite www.dacoromanica.ro
kXXI
cun6seem, aceste cantece in colecOa nostra sunt cele mg lungi §i mai complete, §i en ode mai unite variante. Rand pe rand tree pe dinainte-ne chipurile cunoseute ale haiducilor Burilenu, Corbea (cu 4 variante), .21fiu/ (cu 8 variante, din earl una de 450 de versuri §i alta de 535 versuri) ; Jianu (en 4 variante) ; GNP Catanutei, Radu Anghel, Codr6nu.
Se mai adauga si eate-va chipuri none, earl nu flgureza in colectiile anteriore, ea : Peiun IIaulueul (p. 175), Seicalei (p. 186), Ionitei Thaducul (p. 189), etc. etc. II. Danele, genul cel mai numeros §i indestul representat in volumul nostru. Sub tote raporturile de se presinta bine. Monotonia, e aprOpe en deshver§ire exclusit Fie-care doinii ne infAiseza o Ilona clips din eterna melancolie u§6rA, de care- e framautat sufletul Romanului.
tanguirea dulce a indragostitului, care vorbelte inimiorei sale : InimtOra,
Inimiora suriord Ce mi staff tristA 0 amarra. ? InimiOra ce to Bali
De coste §i de neap'? Inimiora staff pe loc
Cali put lacat la mijloc ! Sä-mi put lacilte §i o mie
Inima face ce tie
!
Colo, urechia neinduio§ata de intrega gamy a dragostei poporului : a iubirei, a intalnirei, a. nehotararei, a inplaciunei, a
dragostei nil de noroc, a tradarei, a despartirei ; gura lumei §i tote sentimentele ce framanta o inima de barbat si de femee and sunt cuprin§i in mrejele pardalnicei de dragoste, bat'o focul s'o bata". Fruncla verde, padurea §i dumbrava, tufisul, batatura §i mui4ii cu flori ; podira §i fAntina din preajma satului locurile wide Ro-
mann] 1§i a§tepta pe inbita ; cerul, s6rele, luna, stelele ; privighetOrea, cuculqul §i alte pasari, martorii iubirei lui infocate, tote, tote stint cantate §i caracterisate cu cite -o vorba in doinele acestea.
Dorul §i jalea, uratulsi mai ales uratul, del De cat cu unit in casa Mai bine mOrtea 'n Gsa
www.dacoromanica.ro
XXXII
mistue cu flacara for dogoritore sufletul fliicauluT §i al fedicireT, earl' iii revarsa sim %irile for fn doine minunate §i induio§itOre. Daca uratul nu (la pace RomAnului, el se duce la circiuma, bea
§i-'§i in6oa plansul §i amarul in rachiu §i 'n vin. Si aci cants, cants de ti se rupe inima, Canty doina cea de foc Ca n'are 'n lurne noroc
§i produce acele cantece bachice, din earl uncle pot fi comparate cu cele mai perfecte anacreontice. Daca Did circiuma nu-1 potolesce, pleca in streinatate, in negra adica tot in Oral cad pentra el streinatate" insemstrinatate"
neza tot ce nu e satul sail lunca luT. Si canal, iarai doina cea de jale, cantece simple, pline de naivitate, dar de o duTo§ie atingatOre §i comunicativa. (Vecli de ex. p. 344).
Se bags la catanie manta -o-ar pustia!", §'in cazarma, cu rani %a capataifi," cants de se uimese ora§enii, iar maiorul de la Chiatra" remane dus pe gandurT. Si a§a Romanul se na§te cu doina, 1§i petrece viata cu doina §i cu doinita lui, §i more nedespartit de (Musa. NumaT pi:Tat ca aceste margaritare ale lined poporane romane se comp indata ce yin iii atingere cu aka clisa cultura a ora§enilor, le strica, depositarul for in cele maT multe cazuri Tar tiganul le stilcesce, §i din frum6se §i naive, simple §i curate ca isvorul eel de munte, le preface in nisce productiunT lipsite de on -ce farmec poetic. De aci acele starpituri de bamor, Namur, hamora§".§i alte nazbatii ce mi§una de un timpincke in doinele nOstre, Volumul de fata ar putea folosi poetilor no§tri lirici ; ei s'ar inspira din productiunile naturale ale spiritului popular, uncle adeverate ,...apete-de-opera ca fond §i ca forma ; eT ar imbogati vocabulamb poesiei culte cu multe expresiuni plastice, concise §i ginga§e, cu intorsaturi de vers de o simplitate fericita, frumuseti ce ne intimpina in populara doing, cea de jale §i de dragoste, care curge lin cn un u§or murmur, ca §i pirlimul pe patul sea de nisip i petricele.
III. Cantecele de Nuntei, formOza a treia subimpartire din volum. Multe nu sunt, dar sunt interesante, cate-va Chlar inedite, cum bunil-Ora: Versul Colacul0 (408); Oratia pintenulu'l (410) etc. www.dacoromanica.ro
iii
Ar trebui sa se dea in viitorele culegeri o atentiune deosetita acestor productiuni populare, cad ele cuprind o multime de amanunte, obiceiuri §i date asupra starei sociale §i familiare. S'ar putea constata, intre altele, modal casatoriei la Romani, cuantumul ,zestrei §i anume ce obiecte, precum §i o multime de lueruri cu totul interesante pentru etno-psicologie. Cantecele de Nunta sunt cele mai u§ore de cules ; culegatorul
n'are de cat sa asiste la cite -va nurrti, §i se va intkce eu o recolta imbel§ugata.
IV. Strigaturi. Acesta parte a poe§iei poporane e cea mai numerasa in colectiunea de &ca. Si In adeve'r, doinele qi strigaturile sunt cele mai multe in literatura nOstra. E vorba de nota melancolica i de cea vesela a poporului roman. Daca Romanul e melancolic in orele-I de suparare §i de durere sufletesca, apoi el §tie a fi §i vesel. Daca notele de jos es din inima lui in bel§ug, apoi cele de sus, zglobii, saltarete, moire §i vesele, ti§nese fara popas. Numai cine a luat parte o singled data la o §ecletare sail la o hora, pate sä §tie ce izvor nesecat de spirit §i de gluma are firea Romanului, Spiritul lui este s'enatos §i trainic, sarcasmul lui mu§cator, Ca-
racterisarea lui justa §i nimeritaarare-ori da gre§gluma lui picanta, cit multa care, ba char §i cu piper, scurta, concisa §i spontanee.
Cine nu e zeflemisit §i luat peste picior in aceste catrenuri caci cele mai reu§ite sunt cele mai scurte ? Si flacaul §i fata amorezati, 1i barbatul betiv §i femeia lene§a, §i saracul §i bogatul, §i risipitorul i sgircitul, §i popa §i premand, toti la o lalta sunt bietuili, dach ail parte
sa cada In gura unui zeflemist term cu talent. E o adeverata placere sa asculti pe un ast-fel de hatru bun de glume", care face cele mai reu§ite calambururi, §i nu, mai tace din gura lull Area limbuta ! E ca un fel de spiridu§, unde nu-1 cauti, acolo e §i el ; it vecli ba in carciuma, tragend un §fichiil carciumarului pentru vinu -i prost §i prefacut ; de odata resare intre femeile §i babele batrane din sat earl' stall inteun colt retras §i clevetesc pe to0 §i tate ; apoi se prinde §i
el in hora, §i dupa tactul dantului arde" cand pe unul child pe alta, in rasul zgomotos al celor de fata. Se mira tot neamul met, Ce Meat) m'am flint et) : Cu turu nadragilor a
www.dacoromanica.ro
XXXIV
Fac partie vacilor i cand merg pe cositura Imi dau pa4ile in gura I
Sail : PVT, popo, la biserica, Nu la fete pledica ;
Pune mina pe psaltire, Nu te uita la copile ! Inching -te la ictine,
No te uita la cucone ; Roga-te, blagoslovqte, Nu cu ochii la neveste
!
Sail: Popa tare m'a jurat Sa nu tifi mandruta 'n sat ; Dar si popa-I mare cane,
Ca §i el mindrute tine *i mai multe de cat mine !
i
spiritul i sageta-i sarcastica nu sunt veninase i reutki6se.
Nu ranesc de morte pe nimeni, ci mai mult amuzil. E o trapauctitura de alice midi. Char i eei ieflemisiVi rad i petrec: Fata popii de la not Are zestre ese bol: D'inainte nu sint doi ; La mijloc Nu sint de loc i la protap Acuma-1 fad I
Sail: Fetele dintre valcele
Simla file 'n ulcele Si be 'ntinde pe zabrele i latr5. canil la ele.
Le ridica mai in sus, Latra canii ca la urs !
Sail: Het seracu sulimanu, Gum marita gugumanu ! Seracile ()ode, Cum marita secile ; Seracile sutile, Cum marita slutile Seracile miile Cum marit urgiile !
Safi: Premaru nost e om bun, Cand it cinstesti cu yin bun ; Cand vede ocaua plina, Face judecata buns ; Cand vede ocaua rasa, Face judecat' alOsa !
www.dacoromanica.ro
XXXV
Strigaturile sunt genul epigramatic al poporulul si in cele maT multe cazuri alcatuesc un fel de cronica a faptelor sociale din sat.
V. Cdntece, rugeiciuni §i jocuri. de copii. E un gen poporan interesant, dar recolta culesa In volumul nostru e minima. Cu prilejul altor culegeri viit6re, ar trebui data o mai mare
atentiune acestor produse, pentru ca ele cuprind lucruri de interes din vieta, desvoltarea i cresterea copiilor nostri. VI. Colindele qi plugnorul In volumul nostru sunt putine, vr'o
80 numaT, dar sunt interesante, data nu prin faptul de a fi inedite, eel putin prin variantele ce presinta, completand in multe locuri pe cele existente.
Colindele mai cu thug sunt documentele cele mai preti6se in care se citesc lamurit, in tota originalitatea lor, fel de fel tie obiceiuri i credinti din epoca introducerei crestinismuluT. Este pate singurul gen poporan care se gasesce mai mult In descrescere, producerile noue fiind nule ; de aceia ar trebui sä se grabesca culegerea colindelor, cad cele maT multe perdut, Tar putinele ce ail mai re'mas din ele se strica 4ilnic sub influenta mahalalelor orasenesci. Asupra colindelor si a plugusorului s'ar putea intreprinde un studia comparativ cu multe i interesante- resultate. Culegerea colindelor si a plugusorului, si in general a tuturor celor-l-alte produse poporane, ar trebui facuta nu In mijlocul anului i In orl-ce timp, ci la inse-si ocasiunile periodice and se presinta. Colindele trebuesc adunate intre sarbatorile de Craciun §i Sf. Vasile; cantecele de nunta la nuntI; cantecele batranesci la ospete ; baladele i legendele la stani de la ciobani, in noptile cele frum6se de vara; doinele la lucrul campuluT, cad acolo surprincli in chip izolat sufletul tanguitor; strigaturile, povestile si ghicitorile la hore si la seclatori; bocetele la inmormintari ; descantecele ti vrajile la anumite ocasiuni; inteun cuvant, trebue lasat poporul a se manifesta la prilejurile potrivite naturel ysi vieteT lul, si a nu-1 scate in chip artificial si de porunclala din indeletnicirile sale. Alt-fel, pro_ dusele inteligentei sale nu vor avea acel caracter sinter si de sPontaneitate,conditiuni absolut esentiale unei bune culegeri de folklore. )7
Spiritul popular, observa Max Miller, semana cu sensitiva; el ca
www.dacoromanica.ro
XXX VI
§i densa, la primal contact putin cam aspru, se strange in sine sill inchide foile". De aceia trebue mai intain sa cape-VI increderea poporului, sa al' un train mai indelungat cu el, o asimilare perfecta, data
se rite, cu vieta lui de tote Ode. Numai in acest chip putem alcatui colectiuni autentice despre vieta avt de simply la exterior si atat de complexa psihicesce a poporului roman. VII. Ghicitorile sunt iara§Thine representatein colectiunea nOstra. Pe langa multe cunoscute deja, avem cite-va variante §i chiar inedite. Ghicitorile §i deceurile formeza un gen forte .caracteristic §i Intins
in literatura rominesca. Chiar dupa publicatiunea a§a, de completa §i interesanta a d-lui A. Gorovei, meritosul editor al revistei folkloristice qeetorea, mai remane Inca mult de facut pe acest teren. VIII §i IX. Desaintece qi vrciji. Culegerea acestui gen de literatura poporana e cea mai anevoiOsa, din cauza numerului restrans vrajilor. De obicelil al celor ce sunt depositarii descantecelor putine femei batrene -mai §titi a
descanta
§i a vraji; apoi ele an
superstitia de a nu comunica cui-va vr'un descantec, de tema ca nu cum-va descantecul, o data comunicat, sa nu mai alba farie, si ast-fel melteritele descantatore san doftor6ele satelor sa-§i perda meseria lucrativa. De aci nevoia, ca sa alergi la fel de fel de stratageme pentru a le descle§ta gura, prefacendu-te a fi bolnav, ha une-ori a fi chiar vrajitor §i d'o meserie cu ele. Cu tote aceste dificultati 1114 volumul nostru presinta un material forte bogat de descantece de tot soiul. Peste 380 de descantece §i 60 de vraji, e un material vred-
nic de lauds. Sub tote raporturile acest material e bine strans; fiecare soil de descantece are variante numer6se, e bogat in expresiuni, e complet i insotit de descrierea mai mult sail mai putin amanuntita a procedeelor ce se urmeza la fie-ce descantec. X. Cantecele de mort §i boceteie sunt putine in volumul nostril,
Inteo escursie de 3 luni numai, nu s'a putut da o atentiune deosebita §i acestui gen destul de important al literaturei poporane. XI. De asemenea §i Anecdotele qi povestile in versuri sunt pu-
www.dacoromanica.ro
X XXVII
tine. Un al doilea volum contitiend prosa poporana e ui preparatie i tontine multe, povesti de un interes capital. XII. Locutiunile Si idiotismele merita o deosebita atentiune, cad
all o importanta lexicografica forte mare.
XIII. Volumul nostru se iucheie eu Varia, care coprind : a) midi agmente din Calendarul poporan ; b) Frinturi de limb qi cliceitort; c)putine Intrebari Si re'spunsuil §i d) cuvinte particulare ce nu se and pretutindeni.
Pentru a face interesanta colectiunea si din punctul de vedere linguistic si a servi ast-fel sciinta in chip indoit, s'a alcatuit de d. profesor N. I. Apostolescu, eminentul nostru elev, tin index coprinclend particularitatile fonetice, morfologice, lexicale i semantice. S'a adilogat i un index al localitatilor, de uncle s'a adunat materialul.
In primul index s'afi insemnat cuvintele intrebuintate numai in unele parti romanesci, carT nu se gases° in limba vorbita in TaraRomanesca de ex. fageideiu [in Transilvania], crivat [in Moldova], ;
tamdiOrei, [(micsunea) in Oltenia], machea [interjectie, in Oltenia], burcet"
[ihaIna mocanesca de barbat) in Moldova], sucnei [(haina mocanesca de femee), in Moldova], bireiu [in Transilvania], etc. S'afi mai insemnat, apoi, cuvinte, call de si intrebuintate dinc6ce de Milcov,
se and numai in anumite parti, cum e, de pilda, cuvintul mischiu
[otel", in unele parti magnet"]. Ca particularitatT semantice trecute in index am putea aduce de
pilda cuvintul a ndzeiri, care in Oltenia insemnea, a zeiri", Tar in Romania dincoce de Olt a se supcira" sail mai bine a'i sari randara" in primul cas verbul are obiectul in acusativ, Tar in al doilea cas in dativ. In privinta trecereT de la un sens la altul, lucrul se p6te usor urmari aci, avendu-se in vedere ea dinc6ce de Olt se slice f6rte des 'i-a nazarit din senin", de unde s'a intins sensul la a se supara din senin fiind-ca un lucru 'i se pare, etc". Mai apoi a remas numai sensul de al se 'Area" : I se pare un lucru abia zeirindu'l. La acestea negresit ca s'a adaogat asemenarea cu verbul a zari", care la inceput a fost numai o asemenare de forma, nu si ;
17
17
de sens, Tar mai apoi in Oltenia a devenit $i de sens, verbal a nazari"
contopindu-se de tot cu verbul a zaii", www.dacoromanica.ro
)(XXVIII
In privinta particularitatilor morfologice putem da ca exemplu formele nost=nostru, vest §i vezt,yectat, ginovat,=-vinovati, etc. Am in-
semnat formele in care,cum e in casul din urma,nu se vede mai de loc sensul pluralului [aci trecerea lui t in t prin influenta ltti i care a disparut, insa, e o urma forte slabs de plural al lui ginovat=vinovat], dar n'am notat formele verbale ca vedet, de exemplu, untie pierderea acelui i din vederi, nu are aceiasi insemnatate ca lipsa semnului pluralului din ginovat. Relativ la formele plurale, puse in acest index, e de observat ca s'ati trecut numai acelea uncle se presupunea a fi numai uncle singularul era nesigur i uncle era trebuinta numai de forma pluralk, singularul neavend nici o insemnatate din punctul cle vedere al indexului. Asa ar fi, de pilda, o insemnare relative la o partieularitate fonetica ca guturalisarea labialelor [lopchii=lupit, nude singularul lup nu lie interes6za]. Tot asa une -ori s'a pus numai forma feminine, cea masculink nefiind sigura sail neexistand. Particularitatile cele mai insemnate, tusk sunt cele fonetice. S'ail insemnat in index de la casurile cele mai generale si cunosca labialele guturalisate [lupcha=lapii; relativ generale cute cochil=copil, /tier, zer=tier, etc.] ; cad inlocuit cu a, din judetele Nemta, Botosani si chiar Iasi ; ca mi trecut in n [nera (a se) miera, (a se) mira (a se); ni=mi; Arercuri,,Mierettri; etc,], pans la cele mai rani, ea trecerea lui n in 1 [probabil prin intermediul lui r; exemplu : a amelinta"=a ameninta", probabil trecend prin forma a amerinta "], a lui r fu 1 [amenca,---america], si a lui min v, ca in cuvintul alimanit, care se constata in Oltenia, pe cand in judetal 71
Teleorman are forma aliveinit, alaturi cu verbal a alimani, tot en sensul
obicinuit, al acestui cuvint de a afurisi, a dracui". Diva cate scim in Teleorman exists si forma alimelnit, a alimani, insa, en sensul de pripasit, a pripasi". Indicele tontine i vorbele streine cu diferitele for metamorfose ce an luat in gura poporului. Mai ales cele turcesci ail incercat schimbari radicale: ienicerii" an devenit niceri §i iangineri; spahil" s'a facut spafi`i, pasfii, pasfiri, softil; agarlik", la cronicari argalic
figureza in colectiunea nostra sub forma alardik ; in loc de bogaz" din baladele dobrogene, ad se dice buha ; cafas (la cronicari) devine cafat; gialap" e un compromis din gelat §i gelep etc. D-1 Lazar 'ain6nu, care a studiat cu necontestata competenta elementele turcesci in limba romans, observe ca o particularitate cawww.dacoromanica.ro
XXXIX
racteristica a colectiunei oltenesci din presentul volum, ca multe din vorbele turcesci proprii acestei colectiuni porta o pecete serbesca destul de pronuntata (Cf. bascea, beg, dugelik etc.), ceea-ce indica un contact mai intim cu Serbii din vecinetate. Afara de acesta. cantecele istorice din Oltenia sunt bogate in vorbe turcesci si forme verbale ce nu le mai intilnim aiurea (cf. alardik, buhaz, cafat, dorbagia, colgin, derea, bulucesc, bulibasesc, crifenesc, martacesc, etc. In fine s'aii insemnat in index si cuvintele in care variaza, de exemplu, o vocala, ca in 1;114e:rade, plapoinele, pleipumele, §i altele in
care se ved deosebite particularitati fonetice. De asemenea sunt notate si cuvintele asa clicend oreivnesei, cari se gasesc intamplator in popor, ca de pilda regal, precum gi cele imprumutate tot din oral, dar pe alocurea ran pronuntate, caparfonat= parfumat, procest.---proces, pecectori=perceptor, paligorie= parigorie, anti/erie=artilerie, mantemvrei=manevra, Chisolom =Kiseleff, etc. In afara de aceste particularitati s'aii pus in index si numele intalnite in textul diferitede persOne si de localitati proprii lor captece, ghicitori, descantece, etc., precum i adjectivele derivate de la mime proprii. In privinta pronuntarei, s'a cautat a se pastra acesta intocmai cum a fost audita. S'a intrebuintat pentru g provenit din x findea acest semn ne da pronuntarea mai exacta; de asemenea x e pentru un fel de h care nu admite ca e, and 41 urmeza, sa fie pronuntat ie, fie i cat de scurt. Asa de exemplu, in strigatura urmiltore cuMsa din Sona, comitatul Tarnava-Mare, Trande la pug. 1058 silvania,
avem pe acest x, care are un sunet cu total deosebit
h, aprope allituri de un cuvent 'Linde apare la eel obicinuit: Le lea 'naltii qi voinica, DOrme Tanga tnamdliga. Mainaliga coreile,
Ea dorme de horcae; Milmtdiga xerbe 'n 610, Ea dOrme de se ounira !
Aruncand o privire asupra intregei colectiuni, observam un lucru de care s'a mai vorbit Tiganii aprope singuri pastratori actualmente ai poesiei poporane, fac sa dispara partea Erica a cantecelor, i pastreaza numai partea narativa, numai scheletul asa clicend al lucrarei, plus versificatia, care in genere e forte schiopa. Adesea-
ori in uncle parti rima lasa loc asonantei on aliteratiei,
www.dacoromanica.ro
XL
Rare-ori, $i mai ales cand un cantee nu e cities de la Tigani, se intalnesc, versuri mai de semi, cum stint de pilda, o parte din cele de la p. 861, demne de observat mai ales pentru rima for bogata, unde cei luati in armath, se tanguesc, ca Ii due de acasa : Sa ne rupa plelele, Sa lie planga Fetele. Fetele, Sarmanele!
Accental secundar face aceste versuri si mai placute. Ca valore literal* negresit ca ne intereseza numai canteeele betranesci, doinele, §i une-ori §i strigaturile. Ghicitorile §i descantecele presenta interes linguistic si" chiar istoric, ele pastrand, de multe ori, vre-o forma veche, cristalisata, ori vre un nume propria intere-
sant. In plus, este evident ca descantecele suet pretiOse i pentru credintele coprinse in ele. E interesant de exemplu, a observa in descantece, cam cite nemuri cunesce poporul, dupa enumerarea felurilor vre-unei bole, cum se vede Intr'un descantee de galbenare de la p. 1140, in care se vorbesce de galbenare turased, greased, nem,Vscd, frantuzesca, musallescd, romanesed, tigdn6scd, letinescd. Tot din-
tr'o ast-fel de enumerare se pate vedea cam pans la ce num.& se ridica colorile distinse de popor. ltai avem de observat in privinta unor cuvinte gasite in diferite parti ale colectiunei, ea nu le-am insemnat sensul, avend in yedere urrnatarele observatii ale lui Sayce *). Le langage, comme les roches est parseme des debris fossilises des societes anterieures. Des mots qui etaient plein§ de sens non developpes peuvent avoir une signification nouvelle en consequence des changements sociaux ; un long usage et une longue habitude peuvent les avoir prives de leur sens, si biers que la seule signification qu'ils possedent est leur simple son; on a pu encore oublier leur force originelle et its peuvent ne survivre que comme des noms propres ou en rapports avec des ceremonies tombees en desuetude ; enfin, on peut les avoir confondus avec d'autres mots mieux connus, d'oii sera resultee une confusion d'idees."
Filologul §i istoricul vor mai gasi Inca multe parti interesante in acesta culegere. Asa in treacat atragem atentiunea asupra mentionarii ') Principes de Philologie comparde, tr. franc. par E. Jovy p. 216-217,
www.dacoromanica.ro
XLI
localitatiT Ciobdrcie (evident Clobdrciu din Basarabia), teculul intitulat Calofirescu. In primal cas clieendu-se
asupra can -
Cel voinic din Clobarcie
Cu palopl de miseliie,
pe langa importanta localitatiT care ajunsese, dupe cum se vede, faimOsa in cat e pomenita §i In cantece, vedem §i forma Ciobarcie, care ne arata : sail ea lautarul nu'§I mai da soma de insemnarea cuventuluT §i socotindu'l un nume comun a clis cel voinic din CIobarcie", precum s'ar (Ace : lupul din luparie", omul din pravalie", etc., sail ca de la inceput s'a clis in felul acesta, socotindu-se, Foote prin vre-o
etimologie poporana, ca am avea a-face cu un substantiv colectiv de felul lul luparie, stufarie, ghetarie", sail de felul luT cTobanie", §i acesta din causa renumelui de care se bucura localitatea. Si e lamurit ca forma acesta, nu se obicinuesce, cad' nici o data nit se Slice de pilda omul din Alexandrie, din Vale-Larga, din Gura-Viii,
din Prahova, din Herta, din Sulina, din Braila, din Zimnice, etc." ci omul din Alexandria, Valea-Larga, Prahova, etc." Tot ast-fel e eu tote numirile de localitati call par femenine, lucrul aprope invers de cit la cele cu Infati§are masculine. A§a se Slice : Monitor din Buzeil, din Ruck., din Bucuresci, din Ploesci, din Predeal, etc.", Tar nu lacuitor din Buzeul, din Rucarul, din BucuresciT, din PloesciT, etc." ; rose lacuitor din Valenii-de-1VIunte, din Delul-Mare, etc.", nu Monitor din Valenl-de-Munte, din Del-Mare," etc. Exceptiunea e aparenta In 17
lacuitori din Turnu (articulat, In loc de Turnul), cad' aci avem a
face Cu o prescurtare din compusele Turnu-Severin, Turnu-Magurele, etc., care compuse vecluram ca 4n partea for prima sunt tot-d'a-una
articulate. In ce privesce pe Targovi§te", acesta ar 'Area ca face exceptie fata .de cele cu infati§area femenina, dar aci lucrul este explicabil prin faptul, Ca numele acesta, care In slavonesce. are insemnarea de. targ forum", §1-a pastrat Insemnarea etimologica mult timp, Tar mai tarcliii graful poporului nu 'i -a mai schimbat infrtti-
§area, lasand a se dice lacuitor din Targovi§te", cum se Sliced la inceput, cand lucrul insemna lacuitor din targ". Se gasesc une-ori, e adeverat, forme analage cu cTobarcie", ca de exempla (pag. 855): a Gine naiba mi §opti mie SA me due la Lixandrie, SA me 'nsor, si'ml iau solie)
www.dacoromanica.ro
XLII
dar in eadul acesta avem de a-face tocmai cu fenomenul de care vorbiram, anume inchipuirea in mintea poporului ea e vorba de ceva colectiv, lucru forte vag in mintea lul §i pOte nici-o-data precisat.
Dovada ca aid nu p6te fi vorba de necesitatea de a avea rima cantata, este ca mischie, cu care rimeza ciobarcie, nu e singura forma a aceluT cuvant, cad ghsim mischie la. pp. 11.64.106.1223. Accst cuvek ar fi mers perfect ca asonanta luT Cio bOrchi, pe and mischie
-ne into mpina numai aci (p. 7), ceea ce arata in mod invederat ca mischie e din causa Jul Ciobdrcie, Tar nu cazul rovers.
Acesta este continutul primulul volum din Marerialuri folldorislice, consacrat in intregime literaturei poporane in versuri. Cu mij16ce mid 1i pucine de care am dispus, cu tote dificultacile de tot
soiul ce intampinh o ast-fel de lucrare, grea mai cu soma la inceputul eT, cu tota lipsa de experienta a culegatorilor, s'a putut strange o recolta destul de bogatit inteun interval numai de 3 luni de vacai4e. Vor fi multe lipsurI fn colectia de faca. se vor fi strecurat multe erorT chiar, mult ar mai fi fost de facut ; dar IT dam drumul publi-
i lumineT cu speran0 ca fn viitor, patrun§i de experienta trecutului, vom face ceva mai bun §i mai convict. Destul cä s'a pus Inceputul i ca niaterialele pre0Use S'itii adunat §i sunt garantate de peire. Dar rate inch nu mai raman de rules, eate de publicat, mai inainte de ce viata de ora§e i scala sa nu le altereze, sa nu le fach sa dispara cu desilvarsire ?! Sa cugetam numai la partea folklorelui care a fost cea mai putin luata fn soma : la arta populard : ariile na0onale, desemnul citateT
i ornamentica caselor Oranesci, cusaturile, chiar cadrele 1i iconele desinate exclusiv pentru trebuinta poporului. Dar capra, brezaia, turca, area materialisare simbolica, artificiala
in forma unui idol cu capul sau cu botul de capra, de urs, ba §i cu dou6 capete unul peste altul, cantecele i ghlmele, cum si multe alte obiceiurT btitrane, cart se mai practich pe la tail?
Se impune de la sine formarea de albumuri in care sa se represinte diferitele forme ale acestor representatiuni, ca 1i diversele desemnuri §i ornamentatiuni de pe perqii caselor, si de pc camasile (altitele) §i vesmintele teranilor, sa se reproduca icOnele si cadrele teranesci, card acestea nu sunt faeute in orase sail nu sunt importate, etc. De asemenea, albumuri musicale earl sa cuprinclh partitiunea tutuwww.dacoromanica.ro
XLIII
for cantecelor de dor si a jocurilor populace: si acesta cat mai lute, papa ce sa nu fie Inlocuite de romantele si valsurile pe care lautarii mai tineri incep a le re'shandi prin targuri si prin sate. Volumul al II-lea al publicatiunei, care apare odata cu eel de fata, confine materialuri folkloristice de la frail nostri Aromani. Volumul al III-lea, care este in preparatiune, va fi consacrat folklorelui in prosa: basmelor si povestelQr, datinelor si credintelor poporului roman din nordul Dullard. Negresit, culegerea materialelor nOstre folkloristice se pOte lice
ca este Inca la inceput. Silintele sunt in mare parte perdute, cad roman isolate, in loc ca fortele sa se intrunesca si sa lucreze la o lalta. Apoi culegatorii cei buni, cei en o cunoscinta fonetica perfecta si cu urechie fink, sunt rani, si se simte nevoe de (imenT anume pregatiti pentru asemenea lucrare. Ei trebue mai intaiil sa scie ceea-ce ail sa adune si cum sa, adune ; sa alba in vedere colectiunile deja publicate, pentru a le completa, a be verifica si indrepta ; sa m6rga singuri din sat in sat, din coliba, in coliba, ispitind copil, taller si betram, orbi
si cersetori, babe mestere in doctorii, in fermece si vrajitorii, bocitore etc., mai ales pe muncitorul cu cliva, pe cioban, pe ven6tor, pe luntras, pe micul meserias si pe micul plugar, identificandu-se cu dansii, taind multa vreme intre ei, luand parte la bucuriile si intristarile lor, la serbatori, colindari, nunti si inmormantari; sa laude ce ei lauds si sa gasesca reu ce ei defaima ; sa nu lase pe eel ispitit, pana nu a aflat totul de la dansul ; sa nu parasesca un loc, pang n'a sleit intr6ga comora acolo aseunsa; sa caute, pe cat e putinta, a
culege un cantec sail o poveste de la mai multe persone de ()data, cad ceea-ce until nu scie sail a Oat, pote sail aduca aminte eel -talc ; sa observe a nu culege o productie literara artificiala drept un canter poporan; cantecile de dor, de nunta si de joc sa le culega mai ales de la flacai si fete, cele pentru mangaierea copiilor, ca si cele de jale, de la mame, de la doici si de la babe botrane ; ghicitori, jocuri si franturi de limbs, de la baeti si fete ; cantecele batranesci, povesti, basme, cimilituri, de la barbati si femei mai in varsta, eauValid a se folosi de povestitorii cu renume si de tote imprejurarile, spre a putea culege materiale cat mai bogate, mai autentice, mai originale.
Materialele apoi ast-fel adunate, sa fie scase la lumina in marl corpora intocmite in ordinea geografica si en tot aparatul de eruditie www.dacoromanica.ro
XLIV
neeesar, land texte coordonate cu insemnarea variantelor interne §i exterfie, §i cu adnotatiuni din punctul de vedere etnografic, linguistic, istoric, bibliografic, etc. Aceste desideria o data exprimate, nu-mi remane acum, ca sa incheiii precuventarea, ce a devenit putin cam lunge, de cat sa multumese mai inteiti d-lor Spiru Haret §i Take Ionescu, fo§tii mini§trii at Invetementalui Public, pentru sprijinul moral §i material ce all bine-voit a da intru adunarea §i publicarea materialurilor folkloristice din acest volum §i cele urmatore de asemenea, tutulor autoritatilor §colare, administrative §i eclesiastice cari au sprijinit pe membrii Comisiunel folkloristice, cum nu mai putin putinilor, dar plini de merite invetetorl, earl' au respnns en sirguinta §i cu pricepere la cestionarul folkloristic ce li s'a fost trimes. 0 speciala mentiune in fine merita d. Chr. N. Tape, pentru zelul §i aptitudinea desfa§urata in culegerea §i rinduirea materialelor, d. N. I. Apostolescu pentru facerea indexurilor §i ajutorul ce, impreuna cu d. M. Canianu, mi-ail dat la acesta publicare. Mai in Inca sä declar, pentru eel obicinuiti a vedea in on -ce intreprinderi fohise materiale, ea ins'6reinarea data de vrednicul
Ministru al Instructiunei Publice, d. Haret, am indeplinit-o fire alta
resplata, de cat bucuria sufletesea ea am putut indruma o opera, care, sa speram, va deveni din Ali in Ali mai hunk' §i mai pretiosa pentru toti acela cari voesc a sorbe din nesecatul §i pururea prOspa §i sanetos isvor al limbei §i literaturei poporulul roman. Pena atunci ace! ce iubesc din inima n6mul romanesc, traiul, credintele §i eantecele lul, sa-§i aducg, aminte de caldurcisa qi entusiasta invocatiune a nemuritorului poet polonez Adam Miczkiewicz, invocatiune ce o dAm aci in limba minunata a neuitatului Al. Odobescu :
Cantece poporane, voi sicriil sfint al credintei, ce legati timpurile cele vechi de cele none, in vol I§1 depune o natiune trofeele eroi-
lor sei, speranta cugetUrilor §i florea simtirilor sale. Sicriii plin de
sfintenie! Pe tine nici te atinge, nici te sarama vre-o lovire, pre cat poporul tau chiar nu to -t, profanat. 0 cantec poporan ! tu staff §i paze§ti templul amintirilor nationale ; tu a! aripi §i glas ca de arhangeli, adese a! §i arme ca den§il. Flacara mistuesce lucrarile pensulel, talharil jefuesc comorile, dar eantecul seapa in veci cu www.dacoromanica.ro
XLV
viata $i se strectora priutre 6meni. Data sufletele Injosite nu sciii sä-1 liranesca cu dor si cu speranO, el fuge la munti, se acaVa de mine, si de acolo spune din vremile trecute. Tot ast-fel §i priviglietarea
z136ra afara dinteo casa ce a ars si se opresce un minut pe Imrelit6r6; dar data Invelitorea se cufunda, atunci pasarea fuge In paduel 1i, din mijlocul ruinelor, din mijlocul mormintelor, ea canto calatorilor, cu glas resunator, doina cea de jale !" 1 Octombre 1900
Gr. G. Tocilescu
www.dacoromanica.ro
CANTECE BETRANESCI
www.dacoromanica.ro
BALADE $1 LEGENDE MIORIT A Culesa de Chr. N. Tapu din gura cobza rulur Stancu Ion- din Cucueti (Teleorman) Acosta balada este o variants modificata a tOier Nasdravanez din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu pag. 435 sqq. i a aMioritira din colectia lul V. Alexandri pag. 1-3.
P'un picTor de munte ScobOra oT multe,
Multe §i cornute $i maT multe sute.
5 $i cin'le tragea $i cin'le mana ? Vatafu Ion,
Ca el nicl un om,
FecTor de mocan
Pornite pe spate , 30 Cata strinatate. La Ion mergea, La oaf ca-Y baga,
Cu oile .1. pornea. Mare se vorbTa 35 Ca eT omore Pe vatafu Ion,
al
Ca el nict un om.
o $i de mocartan, Adus din Ardeal. Da Ion mT-avea, MT-avea o mielu§ica,
Mandra frumu§ica, 15 Cu lana plavita, Cu patru cornice, Cu cate-o piatra. nestimata, De'mi lumina noptea tots. Cand simtTa de vreme rea, 20 Tragea oile la perdea. $i simtla de vreme buna, Tragea oile la pa§une, Unde iarba e mai buna.
MTaua mT-aud,Ta
$i mi-se 'ntrista
40 La Ion mergea. Ion mi-o vedea *i el mi-o 'ntreba : Draga miorita, Cu lana plavita, 45 Ce mi-e§tT tristi§Ora,
Draguta miOra ? I6ne, Mile, Vatafe 'One,
50 AT nou6 cTobanT
De la Poienarl,
Tot prima - primary.
Vin nou6 cYobanT
25 De la PoienarT, Tot prima - primary,
Cu caciuli de urs, Ca nu sunt supu§i, Nalte §i motate,
55
Mare s'ati vorbit $i s'ail sfatuit $i -au facut prinsore, Ca O. om6re ! Ion ca-Y spunea :
Draga miorita,
www.dacoromanica.ro
MIERLITA git STURZUL
4
Cu lana plAvitA,
6o ET de m'or uri Si m'or omori, ET tot sa me ingr6pe La stand aprOpe, In strunga de of, 65 SA fiu tot cu vol, Cam in dosul staniT, SA mi and cainil I FOie verde mic§unea CiobaniT rosla 70 Si mi -1 omora. Und'mi'l ingropa Cam in dosul starliT,
Ca s'auza catniT.
SCA* 1p ce mi-T punea 7
LuciT ca §erpiT
Si iutl ca §ohniT. Dar cine-T mana, Cine'l bicTuia 7 90 D'un mic mocAna§
Cu gluga 'ntre spete, Cu baieru de bete ; Fuge nu se vede,
BicTu cu zorzOne, 95 Fug caiT sa mOrA.
Cucia 'ml venla,
MAre mi-aducea, D'o cAlugArita AlbA Ia pelita, too NeagrA la hAinitA. La tarla'mT trAgea,
Pe Ion striga :
75 CavAla§ul luT, CrivAt ca'mi bAtea
Cavalul urla, Pe Ion jelea. Dar el ce'mT facea 7 8o ET mi se uTta Si eI ca'mT vedea D'o cucie verde Sburand prin livede, Cu doT calu§eT 85 VinetT, porumbeT,
Ione, lOne, VAtafe lOne.
105 El nu respundea.
La me-mat mergea Si ea mi-1 jelea
Si mi 1 de§tepta. In brate cal lua,
to In cucie mi-1 punea Si acasA ca mi-1 ducea.
MIERLITA SI STURDUL Audit de Christea Ta pu de Ia Stancu Ion lautarul din Cucueti (Teleormln). A,:est antec este o variants prescurtata a celui din colectia D-lui G. Dem. Theodorescu, pag. 453 sqq. In colectia luI V. Alexandri, acest cantec se aseamana cu balada urmatoare : Cuculetul.
Sus la munte ninge ploue, Jos la baltA cade roue. Sus la munte cu itarT, Jos la baltA cu §alvarT. 5 Uiu, Tu §1 Ta, Ta, Ta
MT-a veduvit mierlita,
Siumbla sturdu sa mi-o ia. Mierlita, mierlitA,
20 De tine-ol scapa. Fa -te, mierla, fa-te, Fa -te sanet6sA,
CA mie nu 'ml pasA, CA §i eti m'ol face 25 Mic secerator,
Cu secerea 'n mana Cu luleaua 'n gura Si'n tine-of intra
PasAre pestrita,
to Nana sa to 'nghitA, lame to pe mine,
Ca mult ti-o fi bine.
Ba, sturcjule, ba,
De uritu teu 15 Si d'al talcs -te5 Ce oi sa me fac eu 7 Dar e5 de m'a§ face D'a holds de grail, Si e5 m'ol usca,
Si to -oT secera,
3o Si znop to -of facea, In brate to -oT lua Si to -oT saruta
Si-of fi tot a mea Plesniti-ar fierea !
35 Sturd,uletule,
www.dacoromanica.ro
Mititelule, GingA§elule,
Frumu§elule,
CUCULETUL
De uratu tail 40 *i d'al frati-tau
Ce-or sa ma fac eti ? Dar ail de m'as face D'o turta de paTne *i 'n foc c'oT intra, 45 De tine of scapa Fa-te, mlerla, fa-te Fa-te sanatOsa, Ca mie nu 'mT pasa !
5
a si eil m'uT face
5o D'un mic vOtraias Cu coda de fier, Cu pana d'otel
Si 'n foc c'or intra Peste tine oT da
55
i m'oT apleca Si to -or seruta i-oT
fi tot a mea
Piesniti-ar fierea I
CUCULETUL Cules din gura lautarulur Stancu Ion din Cucueti (Teleorman) de Chr. TaPu Acesta balada se asernana intru cat-va cu balada eCucul §i Turturica* din colectia lui V. Alexandri pag. 7 sq.
FlOre isma creta, jai de dimineta, Pe roue pe ceta, Cu roua in picere, 5 Cu ceata'n sprincene, TreT fete surorT Mi-ati plecat la florT,
Cerul s'a 'norat, Dumnecleil mi-a dat io D'o ploie §i -un vent, Ceata pe pament. Ele-a ratacit
35 MaT frumos canta, Din gura'T graia :. Ba, suroro, ba I Cat sunt vara florT,
Tote mi sunt soil ! 4o Fata mijlocie Mi-apuca la vie, Tot sa nu mar vie. Din gurd 'ml striga, Pe cucu chema : 45
*i n'a audit
NicT carne latrand, 15 NicT cocas cantand, NicT papa tocand, NicT cToban Bind, Oile pornind, D6r cucul cantand. 20 Fata cea maT mare, Mi-apuca la vale, Pin sloiurT de munte, Pin tufe marunte,
Din gura striga, 25 Pe cucu chema : Cuculetule, Mititelule,
EstT mic la facut, Mare la cuvint, 30 Limba rosiora, Ia -ma 'n haripiOre, ScOte-ma Ia tara. Cucul mi-auclia, MaT sus se salta,
Cuculetule, Mititelule, Gingaselule, Limba rosiOra,
Ia-ma 'n haripiore, 5o Scote-me la tara Sa-tl flu verisOra. Cucul mi- au4Ta,
MaT sus se salta, MaT frumos canta, 55 Din gura-T gra a : Ba, varutca, ba ! Cat sunt vara pere Tate mi sunt vere. Fata cea mai mica. 6o Mi-apuca Ia lunca, Tot ca o haiduca, Unde cucu canta. Din gura 'triT striga, Pe cucu chema : 65
Cuculetule, Mititelule,
Frumuselule, l Gin cr t, aselue
7
www.dacoromanica.ro
CANTECUL SERPELUI
6
Limba ro§iOra,
7o Ia-ma 'n haripiOre, Scote-me la Cara, Sa-tT flu sotiOra. Cucul mi-auclYa,
MaT jos se lasa, 75 Mal frumos canta Si'n haripT mi-o lua,
Si'l sburaturea. Fata ca-1 striga : Mama, mama mea, Nu mi-1 u§ui, 85 Nu mi-1 sburaturi, Si mi-1 baga'n casa
Si'l pune la masa
Si da-T sä manance
Si a-I mie4 de nuca,
La Cara -o scotea,
La masa-o ducea. Masa mi-1 vedea 8o Si mi-1 upla,
90 SA nu se maT duca, FlOre usturor, Sa §ad,a la nor !
CANTECUL *ERPELUI Cules de Chr. Tapu din gura lautarului Dumitru Valeanu din Rosiorii de Vede. A se vedea varianta modificata din colectia d -luf G. Dem. Teodorescu pag. 444 sqq gi gBalaurul* din colectia luf V. Alexandri pag. II sqq.
Tipa'mY vere, tipa'ml draga,
Tipa inima de'rn/ sea,
35 Ca eii o sa me due
Unde tu m'aT renduit.
Tipa flu din maica luT, Si ma-sa ca-T daruTa, 5 Si avert §i mo§iT, IT daruia §1 hotiL
Masa din gura-T striga, Cu cuventu-1 blestema : Culca-mi-te, lula-mi-te, io Put de §erpe suga- mi -te, De supt talpa casil nOstre.
Iar maTca-sa audTa,
NTam ca lu/ nu-T spunea,
Pene el se necajta 4o Si din gura ca-T d,icea : Malca, marculita mea, Eu asera mi-am visat Casa -tT sug titica-ta, C'atuncia n'oT maT pleca, 45 Pe supt talpa casiT s'o sug, C'atuncl, mama, nu me mar due. Mama-sa cand auc,lia La talpa casiT mergea.
AtuncT copilul na§tTa ;
Cand copilu] ca na§tia,
Si §erpele ca nasta 15 Se facea copil d'un an ; Se facea §i §erpe d'un an,
Cre§tea copilu de treY ant, Se facea §i §erpe de treY ant; Cand impovirnea pe dece, 20 Serpele de supt cas'i§la; CampuluY se delungia, La camp vere, la campie
Unde fir de iarba nu e,
NumaY d'alba colilie 25 COpta'ntre santa Marie. erpele pe copil l'a§tepta, Dar baiatu ce'mY facea ? La maTca-sa se ducea Si din gura ca-T graia : 3o
MaTca, maTculita mea,
D'ar cal bun de calarie, Sa me due in caletorie.
Dar voinicu ce'mY facea ? 5o El talpa mi-o ridica, Cu mana talpa Linea, Tita supt talpa-o baga, Talpa pe tita-o lasa. Ma-sa incepea d'a racnYa. 55 i din guril4 cuvinta : malca, cand te-am facut Avert marl ti-am daruit. TreT Bile tu ca mT-al plans
Tu din gura n'al tacut. 6o Malca, eu te-am blestemat De §erpe sa fir mancat : Culca-mi-te, lula-mi-te, PuT de §erpe suga-mi-te,
De supt talpa casii nostre. 65 Cand tu maica, al tacut
Sa.'mY dal sabia §i pu§ca i buzduganu de la taYca, www.dacoromanica.ro
AtuncT eu te-am §i nascut. Dara masa ce'rn1 facea ? Tita de supt talpa-o scotea
C ANTECUL §ERPELUI
$i'n pod, mare se urca, 7o Armele 1uT tata-seta lua
In mijlocul campului Te§ia, erpele cal a§tepta..
and el ochil'§I arunca, Vedea °chit' §erpeluT,
80 Stir ca para foculuT, Din gura vapaT lasand Si din cOda tot plesnind. Voinicelul cal vedea, Bgtea calul §i silea, 85 $erpele cal ajungea. OchiT 'ndarat '§i-arunca Vedea capul §erpeluT La chisita caluluT.
De and era mititel,
MaTca-sa l'a blestemat
De and era nefatat. Voinicul din Ciobircie, 135 Cu palo§u de mischie, Sta in loc §i se gAndea Ce noroc luT o sa -T dea ? CA daca armele i le-o lua,
L'o inghiti §i pe el tot ala
14o VoTnicu din §erpe striga :
MAT voinic din Ciobircie
VoTnicu daca vedea,
90 Calul in loc ca'§T oprea
i §erpeluT ca grala : MaT, proclete dumneata,
Ce m'alergT in fuga mare, Nu'mT daT drumu la carare. MeT, voinice, voinicel, 95 Tu e§tT renduit al meii,
De and eral mititel;
MaTca-ta te-a blestemat,
De and ereaT nefatat. Too Descruce§te-tY armele,
Sall imbue dotOnele
Armele nu descruci§a, Procletu cal imbuca, inghitia; Pen'la breil 105 De la bred nu maT putea. Sta armele 'ncruci§ate $i la §ale §i la spate,
Cu palo§u de mischie, OrnOra tu pe asta, Delunge§te-rra viata, 145 Ca ti-oT fi frate pen'la morte, De tine nu m'oT desparte. Unde volnicu audia, Sta in loc, se maT gandea. Cata, f...'T mumg-sa, 15o A sta o sa fie a§a. Procletu and auclia, A§a din gura striga : MaT voinic din Ciobircie, Cu palo§u de mischie, 155 Bate-ti murgu, Tine tT drumu, CA p'acesta l'oT lasa, Dupa tine m'oT lua, GTaba de viata ta. 16o Al voinicel se gandTa,
$i din gura ca clicea : MAT, proclete d-ta, Ia casca-tT tu guria,
VoTnicelul se vaTta,
Ca sa taT eu a curea
Calul luT ca rincheza, 110 Din piciOre tropaia, Nimenia nu'l aqTa. and ochiT ca'§T arunca, Tare venTa §i sosTa
165 SA null stric vre- o masea.
Cand procletu gura asca, Palop cal a§ecia,
Pena'n coda '1 sfa§ia. Pe voinicel cal lua, 17o La ttrla luT cal ducea,
Cel voinic din Ciobircie 115 Cu palo§iu de mischie, P'un cal galben conte§at.
Iar cOda alcaiele, $i mat trage-un pojar verde, 120 De ve4T, urma i se pierde. Cand in dreptu for venla Pe bAiat ca mi -1 lua, Si la ma-sa ca-1 ducea.
Procletu a§a'mT striga : Cel vitez din Ciobircie, Cu palo§u de mischie, Ia armele l'cest voinicel, Ca sal ingit frumu§el, $1 ti-oT fi vr'un norocel, 13o Ca e renduitul mea
125
$i luT ca i le dartaa. Pu§ca §i sabia La breil le incrucia, 5i pe cal inaleca, 75 Drumului se delungla,
COma 'T bate genunchile,
7
Lapte dulce ca mulgea, Pe voinic cO'l imbaia, FratT de cruce se prindea, De proclet ca mi-1 sapa. 185 Al voinic din Ciobtrcie Cu palo§u de mischie $i alt copil mi-oT tacea, Tot a§a I'oT renduia,
www.dacoromanica.ro
8
CANTECUL §ERP6ICEI
El ma-siT ca mi-T dicea : Aba maTca, maTca mea,
Pe mine m'aT daruit 180 La procletu veninat, Ist voTnicel m'a scapat. De tine este pacat,
De-o pati mat greii, nu a§a. Dar maT bine maTca-mea Sa-pp scurtez eu viata 1 190 Pa lo§u frati-seil lua,
unde °data ca da, In doue ca mi-o facea, Si
Ca sä te mat las in plac.
Cu frate-seii ca pleca.
Tu etT malca tinerea,
CANTECUL ERPOICEI (VARIANTA)
Cules din gura lautaruluf Anghel Cambrea din SaceluGorj de Chr. Tapu.
Stapene, stapeneal met! Cum sä nu me spent eil ? UTta-te 'n naintea to
FOte verde a maculuT, La inima campulul, La ventra pamentuluT, Nu Via raga soreluT, 5 OrT ochiu §arpelui,
40 La inima campuluT,
$arpeluT paganuluT, Mat mare procletuluT ?
FOie verde siminic,
Ca mi-a'ng-hitit d'un voinic,
o De treT dile l'a 'nghitit,
Trup§oru i-a putreclit, Sufletu nu i-a ie§it ;
$i murgu i sta priponit, $i pamentu l'a pirlit. 15 Saracu bietu voinic, Nu mai pote-acum nimic ! El bine se resucia, $i peste camp se uita, $i-un voinic ea vedea, 20 Tot calare ca 'ml yenta, Un voinic ortomanos C'un cojoc mare latos, Cu cisme de capra sterpa De septe ant nefatata,
25 Dar el mare a 'rut yenta, 5i nimic nu mi-§T vedea, Murgul i se speria
Cu cat in cap ca nu'l da. Dar volnicu ce clicea ? 30 El caluluT ca-T vorbTa :
0 d'aleT murgutu met,
Ce mi-e§tT dat de Dumnecleii,
Eu pe tin' de cand te-am luat, A§a nu te-al speriat. 35 Dar murgu atuncl 'T vorbia,
$i din gura ca-I graia
:
La ventra parnentuluT, VegT ca-I raga soreluT, OrT e ochiu §arpeluT $arpeluT, 45 ProcletuluT ? FOie verde siminic,
5i Tni-a 'nghitit d'un voinic, Numat p6te acum nimic, $i murgu '1 sta priponit. 50 Jumatate l'a 'nghitit, Dar jumatate nu'l 'Dote De curele 'ncruci§ate, De cutite simcelate,
55 De un manunchi de sabiore, La stanga la suptiord. Dar voinicu se ulta $i 'ntr'un adever vedea, Jos dupe murgu se da $i bine 'nchinga '1 strangea, 6o 5i din gura '1 intreba:
Pop tu murgule sä tit Pi de vara
Pene 'n seara, Cu vorba sa te mangal 65 Nebeut §i nemancat, Numa pe camp alergat ? Nu e vota murgulul, Ci voia stapenulul.
Strange-me 'n chinga mat bine
70 $i arunca-te, tu, pe mine. El pe murgu 'ncaleca Tarcol campuluT ca-I da,
www.dacoromanica.ro
CANTECUL
ERPOICEI
Cu rame vergi, De o parte Cu uscate,
Pene murgu 'nfierbenta. El d'a dreptu ca mergea
75 Si la carpe nAvAlea. SAbiora mr-o trAgea
Ca sa-1' sarA ochiY 'ndatA ; 13o Ne prinde bAlAOna,
$i pe carpe ca'l lovia ; De doue deste '1 crunta.
$i ne scurteza viata.
Mana 'it pozinar bAga,
$arpele se necAjla
8o $i din gur' atund grAia : O d'alei finer de lele Scurtate 's gilele tele !
Iasca gt aminar scotea, Si toc campuluY ca-T da ; 135 De trel pArtT Cu lemne verd,T,
Bate-tT murgu,
i d'o parte
dine T drumu, 85 C'ast volnic mi-e randuit, De cand era copil mic. Eu puisor mic eream, Supt talpa casi §edeam. El la tita ma-siT erea 90 Si de titA c'o musca, $i maica-sal blestema :
Suge-tT maica titele, SugA-ti serpiT sangele. Malca-sa l'a renduit
95 $i el singur a venit ; Lasa-me ca sal mananc,
CA de ol sta M'ol mania, P'Al din gur' ol stranuta,
ioo Si dupe tin' m'oi lua,
Nicl in pAment n'aT scapa, Pen' to -oT trece DunArea ! Dar volnicu 'ce 'ml facea ? Vorba 'n seamy n'o bAga, 105 Murgu bine 'nfierbenta Si iar la carpe mergea, $i cu sabia '1 lovTa, $i d'o schiOpA mi-1 crunta. Sarpele se necAjTa,
P'Al din gura'l stranuta, Pe polanA
'1
Cu uscate, Si aci 'T sArla ochil 'ndatA. 140 $1 de carpe ca 'ml scApa, Pe camp inapoT o lua, §i la voTnicu 'ml mergea, Pe camp trantit i1 gAsia, Jos dupe murgu se da, 145 $i pe brate ca. '1 lua, Si la o balta '1 ducea, Bine de bale '1 spAla, Si Tanga el jos sedea Pene se desmeticea. 150 Frati de cruce se fAcea ; Si pe cal incAleca, Si cAtre casa pleca ; Si mergea la el acasA $i 'ml striga frumos la pOrta: 155
MaicA maiculita, Ea iesT pena afarA, C'am venit eIi iarA,
C'am plecat singur d'aici Si acum venim dol voinici. 16o Maica-sa afarA isTa,
$i porta le-o descula; NicT bung. (pia nu'i da Pene cand 0 judeca : Malca, mAiculita mea,
lepAda,
165 Te ved ca estr tinerea ;
Dup'Al calare se lua. Si mT-1 gonia ce'l gonia,
Si mi-e c'aT p6cAtui,
$i mal fad vr'unul ca mine,
Pene murgu-1 ostenYa. 115 Dari1 murgu ce'mT fAcea? Daca vedea 11 vedea
CA el frate ostenia, Lul stApana seu grata :
0 d'aleI stapaneal meti,
120 Ce mi-estT dat de Dumnecleil,
BagA myna 'n pozinar, Scate iascA §i aminar, Si al sA dAm foc campulur La ventra pAmentulul ; 125 De trey pArtl
9
$i o petrece ca si mine, $i atunci maicA nu e bine, 170 CA pe min' m'aT orindit De cand am fort copil mic; Cum, maica, m'aI orindit, Asa, maicA, am petrecut ! Me plAtir cu cantecu 175 Ca lupu cu treapetu, VenAtoru-1 intalneste, DA pielea si sA plAteste.
www.dacoromanica.ro
CANTECUL §ERPELUI
10
CANTECUL 'ERPELUI (VARIANTA)
Audit de Chr. Tapu din gura lui Gheorghe Porumbescu din comuna Novaci
(Gorju).
La inima campulul,
La ventra pamentuluT, Unde fir de iarba nu e NumaT d'alba colilie, 5 Nu §tiii ochil §6rpeluT, OrT e raga soreluT ? Nu e raga soreluT, Ci sunt ochil §erpeluT, Frunzulita siminic,
10 Ca mi-a inghitit d'un voinic, Jumatate l'a inghitit, Jumatate nu mi'l pOte, Tot de arme ferecate, De cutite ascutite, 15 De pistole ghintuite. De 3 Bile l'a inghitit, Trupul nu T-a putreclit. Al din gura §erpeluT Putintel cA. se 'ntorcea,
20 Ochil la vale arunca, D'un voinicel ca vedea ; El din gura ca'rn1 clicea : D'un voinicel ortoman, P'Al cal bun §i dobrogean, 25 Cu cisme de caprA sterpa De 7 anT nefAtatA.
Cel din gura §erpeluT 4icea :
- MAT volnice ortoman, P'Al cal bun §i dobrogean, 3o InvAlue !liana 'n basma,
Bags mana sub manta, Si is sabiOra mea, Si 'mT taie balaona, De 'ml mal lunge§te viata. 35 Demna tu pe murgul tea, Derrinl-1, demnA-I, nu te teme,
CA m'a 'nghitit ea pe mine, Nu te mananca ea pe tine ; SA 'ml fil frate pan la morte.
4o Da Al voinicel ortoman Din gurita luT aicea SabiOra ca a to par'ca e mal bung. a mea ;
Dar Al voinicel ortoman, 45 P'A.1 cal bun §1 dobrogean. MurguluT ca mi-T dicea, Balaona ca o ochea,
°data se poticnea, Cu cat in cap ca nu'l da; 50 Dar Al voinicel ortoman, PA'l cal bun §i dobrogean
Cu murgul luT ca vorbia : D'aolelel murgut al mea, Frunzulita le spanac,
55 Pe tine de cand te-am luat Asta nu mi s'a 'ntamplat. CA, cand ea te-am cumperat, Ce-a cerut pe tine-am dat.
Dar Al voinicel ortoman 6o Cu murgul luT ca vorbea :
D'aoleo murgut al met'', Putea-veT fu ca sa fugi TreT cple §i treT noptT,
Numal pe camp alergat, 65 Nebeut §i nemancat ? Dara murgu-a§a 'ml dices : Nu e voia murgulul, Ci voia stapenuluT ; Ia strange-m6 in trelchingl bine
70 Si tu incaleca pe mine, Si tu sa te til mal bine,
SA nu remaT fA.ra de tine.
Dard murgu c'alerga
Tot trel Bile §i trel noptT, 75 Si la §erpe ca. 'ml venia Putintel ca mi-1 tAla, Numal d'o palms '1 tAta ; Dar §erpele a§a 'ml dices: MAT voinice Dumnea-ta, 8o BatetT murgu, tine-1T drumu, CA de- of sta
M'ol mania, P'Asta Poi stranuta Cat cla voTnic cu stanga, 85 *i dupe tine m'oT lua, Niel in pgment n'oT scapa ;
www.dacoromanica.ro
CANTECUL ORPELUI
Pana-or trece Dunarea 1 C'asta mi -a fost randuit
135 MAY vornice Dumnea-ta, Baga myna 'n pozinar, Suite rasca si aminar i da foc campulur, Pa trer part!
De cand a fost copil mic ; 90 Muma-sa l'a blestemat, Din picior l'a leganat, Din gura l'a blestemat :
140 Cu lemne vere,1Y,
Suge-IT marca titele,
Suga-tr serpir sangele.
95 Dar al voinic ortoman Mare, si de al doilea Cu murgu lul ca 'ml vorbia : Putea-ver tu ca sa 'mr fugi Trer Bile §i trer noptr,
too Numar pe camp alergat, Nebeut si nemancat ? Dara murgu asa 'ml 4icea : Nu e voia murguluT, Ci voia stapanulur; 105 Ia stringe-men trer chingT bine, Si tu incaleca pe mine,
Si tu sA te til mai bine, SA nu remal fara tine.
El mare, ca. 'ncaleca,
I o Si pe camp ca. 'mr alerga
Nebeut si nemancat , Numar pe camp alergat. Mere, si de al doilea Voinic la §erpe mergea, 115 °data murgu repegra, M5na la spate punea, Frumos palos ca scotea, PA mischiti ca ini-I tragea, Frumos ca laptele '1 facea, 120 Capul serpelur ca '1 lua. Dar al voinic ortoman, P'al cal bun si ortoman, Indarat ca se 'ntorcea,
Si la fuga ca mi-o lua, 125 Cu murgul lul ca 'ml vorbia, Indarat cand se urta.
La chisita murgulur, Este capul serpelur.
Dar voinicul asa 'ml dicea : 130 D'aleler murgutu mei% Or mar fi stiind tu ceva; Mr-a sosit balaema
Si mr-a scurtat si viata. Dara murgu ce'ml clicea
II
P'alta parte Cu uscate, Ca sa-r sara ochil 'ndata. Dar vornicel 'ml dicea
145 Her murgule,
:
Indemna la pas La trestia uscata, Unde m'ai scapat odata. IndarAt cand se urta 15o Foc campulur ca da, Si ochil indata ca -i sarea,
Dar al voinic ce 'mr facea ? Indarat a se 'ntorcea, 5i -acolo ca
mergea
155 La al din gura serpelur. El frumos ca mi-1 lua, La o tantana 'mr mergea, ySi de bale ca '1 spala ; Sabiile le punea, 160 Chip de cruce le facea. FratT de cruce se prindea, iii pe cal incaleca, Drumul la maica-sa '1 lua, La marca-sa ca 'ml mergea, 165 El din gura n'o trezra : --Frunclulita siminic Avut'ar d'un copil mic ?
Am avut si l'am pierdut,
De cand era copil mic. 170 Dar vornicul ce 'ml gicea ?
Mara, marculita mea,
Eu te ved cam tinerea ; Marcy ar mar pacatui *i-or mar face unu ca mine, 175 De o patimi tot ca mine.
Vornicelul ce 'ml facea Mana la spate punea, Palosul ca mi-1 scotea, Capul marca-si ca'l lua ; 18o Mergea trupul sovAind Si capul bolborisind, Nu still ce dracu qicend !
www.dacoromanica.ro
I2
CANTECUL *EAR,PELUI
CANTECUL
ERPELUI
(VARIANTA)
Auzit dela I. Ciocarla Novaci, (Gorj) de Christea N. Tapu.
5
La mijlocul cgmpulur, La ventra pAmentului, Nu sciti ochir sarpelui, Sat': e mura campulur7 un serpe mare inflorit,
Cu gura l'a blestemat
Suge marca titele,
'I Ce un voinic a inghitit ;
40 SugA-ir serpir sangele. Voinic nu s'astampara, Cu "sabia in carpe da, $arpele sa-nfuria,
CA-1 de arme ferecate.
45 Care slobod, cum era, Dupa voinic cA se lua,
JumAtate l'a inghitit, JumAtate nu-1 mar pate,
ro Sufletul nu-T a exit $i trupu '1 a putrecit. El pe camp cA s6 uita, Un voinic ca mesi vedea, Si din gura asa-T gicea :
15 MAI voinice Dumneata, Saga mana sub manta, $i scate sabia mea, $i tale balaana, $i mr mar lungeste vista. 20 Cel voinic it respundea :
Ca sabie ca a to
P6te este si a mea,
POte mar buns ceva. Dar serpele ce-mr clicea : 25 MAT vornice lortomane, Bate murgu, Tine drumu, CA de oiu sta, m'oiu Crania, Pe
sta 1-ol strAfiga,
3o Dupa tin' CA m'oI lua Zi de vara
Pang 'n sera, Nebeut
$i nemancat.
35 CA Asta 1 -a daniit
De cand a fost copil mic, Cu-un picror l'a legAnat,
P'Al din gurA strAfiga,
Care murgulur zicea : Murgule, de cand te-am luat, De cal bun si lAudat, 5o Ce-a cerut pe tine-am dat, La fuga nu te-am cercat.
Strange -ma in chingA bine.
51-ncaleal to pe mine, SA to port putin si bine. 55 El pe cal IncAleca $i pe camp ca se chitea, $i'n darat cA se uita, $i din gura-asa zicea :
Mar stir, murgule, ce-va
6o Ne-ajunge balaOna. larA murgu re'spundea :
Bags mana'n pozinar,
Scote iascA i amnar, Si dA foc campulur, 65 De trer rartY cu lemne verzr,
$i de-o parte cu uscate, Sa arda cele verzr tote, Sa-r sarA ochir indatA. Voinicu it asculta,
70 De-o trestie vedea, La cea trestie mergea, Foc in trestie punea, Ochir searpelui sArra.
www.dacoromanica.ro
SoRELE sI LUNA
3
SOAREDE 5I LUNA Cults de Christea N. Tapu din gura lautarului Gheorghe Ilie Stlinga din
Alexandria.
A se vedea G. Dem. Theodorescu legends Sdrele si Luna pag. 410 sq si colectia de poesii pop. a lui V. Alexandri pig. 27 sq Idem varianta modificata din colecl. d lui Miron Pon:pi/in : Ion I3radu §i soru -sa pag. 32-43.
Foe verde salba mole, P'Al buhaz de mare, Spre sore resare, P'in ceale resmicele, 5 P'in ceale argele, Mi-este-o argelutA, Mica de nimicA, Cu usl de sipicA, Cu ferestt de sticlA, to Cu r6sboiti de ter, Cu spate de otel,
Tese lana'n el
Panza de mAtase, Litt Sore cAmasa ; 15 Fir si ibrigim Lut SOre zAbun,
Postav de cel bun. Lana cA tesea,
SOre ca umbla 20 Tot ca sA se'nsOre ; Umbla mandrul sore, SA vecIT noue at,
Tot pe noue car ; Gina a clumpAvit, 25 Patru T a spetit,
$i el n'a gasit
Potrimnica 'n lume,
Samene cu el.
La Lana mergea,
3o Aste-cleti cA -T da,
lana't multumea, SOre ca-t striga ; Tese, lano, tese, Te cam chindiseste,
35 $i to cam &este,
SA ne logodim, CA ne potrivim ; CA eti mi am umblat
Lumea'n lung si 'n lat,
40 SA vedt, noue at,
Tot pe noue car. Gina T-am ctumpav it,
Patru t-am spetit, Si eti n'am gasit 45 Potrimnica'n lume, Samene cu tine. Sore luminate, Trup far'de pAcate, Unde s'a veclut
50 $i s'a audit, SA is sor' pe frate, In lume n'alba parte, $i frate pe sor', In lume n'aibA dor!
55 Ale 1 sore luminate,
Trupsorel far' de pecate, Decd esti' vr'un vitez Si nu ti-e c16ti necaz, Sa'mY fact scara de fier 6o Cu tAlpici de otel, Perfla 'naltul cer, La bun Dumned,eti. Not sA ne'ntrebAm,
$i sa ne 'ndrumAm 6c Si la Mos CrAciun, Cg e mai betran, Si la Mos Adam. Pravila o citi, De s'o'nemeri, 70 $i de s'o cAdea, Not cA neom lua. SOrele cum mi-augta, Vota Tani ca'mplinla,
Bich' cal lua,
75 Odata'mt plesnta, Scara cA'int fAcea, Scara, vecl,T, de fier,
TAlpict de otel,
Pen' la 'naltu cer.
8o Iana c'o vedea,
www.dacoromanica.ro
sOFt11LE *1 LUNA
14
De mana'l lua, Pe scara'mr sura, La cer ajungea. Dumneoled cum IT vedea,
85 Spate le lor intorcea, Si din ()chi lacrAmT versa. Iana atuncra striga: Domne, milostive, Unde s'a veclut 90 Si s'a pomenit
In lad el ce vedea? Niste pomr parlitr,
Si 'n eel point parlitr
140 Niste pA.sarele
Stad la curburele; Unde-mr ciripesc,
Par'ca-te jelesc : Var de nor, de nor, 145 De pArintiX nostri,
N'ad la ce muri, N'ad la ce trai, Cand er or muri, N'ad unde veni !
A ia sor' pe frate,
SA faca pecate,
In lume n'arba parte, i frate pe sor', 95 N'arbe 'n lume dor ? I D-cied 4icea : Iano, Simziano, 'Nainte plecatT,
100 Acolo sa datt De mosu CrAciun, CA e mar betran, 5tie de demult, Unde s'a veclut 105 $i s'a pomenit. De mans '1 lua, 'Nainte mergea, Mos-CrAciun, cum IT vedea,
Spatele for intorcea, 110 *i din ochT lacramT versa. La el cand ajungea lana cA-1 striga : A bre I mos CrAciun, CA estr mar betran, 115 Unde s'a v.-Nut *i s'a pomenit SA ia sor' pe frate, SA faca pecate, In lume n'arbA parte ? ! 120 Mos Craciun ca le graia : Iano, Simziano, 'Nainte plecatT,
Pe drum Intrebati 125 De mosul Adam, Ca e mar betran, *tie de demult, *1 la el ca sunt Cheile Raiulur 130 *1 ale Iadulur.
150 Sorele 'ntreba
*i se minuna. Adam tAlmAcea :
Copiir a murit
TotT negrijitr 155 *1 nespoveditY,
Asta o s 'inT fie! SOrele ce 'm1 facea ?
El nu se pocAia, Tot clicea s'o ia, 16o El, pe soru-sa. Adam ce fAcea ?
Inainte-T ducea. *i ce mat vedea ?
Niste mese stranse, 165 5i fAclir tot stinse,
Si pahare seer, i Omenir negri.
Mos Adam clicea : Sore luminate, 170 Trup fAr'de pecate, Pomana-ar facut
Si feu ti-a parut. lnainte-T ducea,
Dar ce mar vedea ? 175 0 vacutA slabA, UscatA i slabA, PAstea lived,T verdr,
§i bea ape re',
§i cal:lea de slabA.
180 Sore ca 'ntreba,
Adam respundea : Sore luminate, Trup fAr' de pecate,
O vacs ar avut
185 Si-o-al daruit
Si red ti-a parut.
Din Iad 11 scotea Si 'n Raid ca-T bAga :
Pe el Inainte '1 da
Acolo, frate, ajungea, Adam mi-T vedea, De mana-1 lua 135 Si 'n Iad ca-T bAga.
Da 'n Raid ce vedea ? 190 Niste poml infloritr;
www.dacoromanica.ro
Si 'n eel pomi infloritr,
S611131.13 51
Ni§te pasarele
Ingana 'n versurele. Din gura 'mr striga : 195 Ferice de nor, De parintir no§tri,
Au la ce trai, Ail la ce muri !
ET, cand or muri, 200 Ail unde veni. Sore ca 'ntreba, Adam respundea : Sore luminate, Trup far' de p6cate, 205 Copiir a murit Grijitr, spovedip, $i top prohoditl. Dar sore ce facea ? Frate, nu se p0Cgia, 210 Tot clicea sa is El pe sore -sa. Adam ce facea? Din rar ca-1 scotea, Drumu ca le da, 215 P'un pod ca. mergea; Iana tot striga : Sore luminate, Trup far'de p6cate, Unde s'a v&Iut
LUNA
15
220 $i s'a pomenit, Mireasa 'nainte, Mirele pe urma ? SOrele aud,ia,
Inainte-r mergea. 225 Tana ce'ml facea R
In urma r6manea $i'n garlA sarea,
Da §i se'neca, SOrele dupa ea. 230 Dumnecleil iT vedea,
Pe er nu'r rabda, Pe er ca-1 facea Dor luceferer,
De to urtt la el.
235 Dar Iana ce'mI facea ? Ea 'n sus cA. sbura, Pe sore blstema : Dar'ar Dumnecleil, frate sore, Frate sOre, mandre sore,
and to or fi la resarit, 240 al sa fiu in spre apus ; Cand or fi la resarit,
Tu sa fir in spre sfintit ; Nor cand ne-om intalni, Atunci ne-om pupa 245 $i ne-om se'ruta
SORELE SI LUNA (VARIANTA)
Cules de Christea N. Tapu din gura lautarulul Gheorghe Ilie Stanga din Alexandria,
Sorrnanu de sOre E puternic mare, Umbla O. se 'nsOre ; Vremea 1 -a venit 5 De casXtorit. $i el ca mi-§T umbla Crec,1 de none arl, Crecl pe noue car.
Patru a obosit, To Cincr a ciumpavit,
$i el n'a gasit
Potrivnica 'n lume, Sa se potrivesca Sa se nemeresca, 15 Papuc din picior, Inelu din de§t.
Si el s'a lasat La noue argele.
Este o argelu§a, 20 Argea de marmurA, Cu upa la vale, Cu ferestre 'n sore, Cu:sulurr d'argint, Scripetr de argint. 25 Panza-T de matase Lur sore cama§e. Tese, 'nchindiseste Bella Zimzian a DOm na florilor, 30 $i a garOfelor. Tese, 'nchindise§te
$i gaitane§te.
www.dacoromanica.ro
16
SORELE SI LUNA
IacA, ca
venla
'mY
Niste pomisorl
Soimanu de sore, 35 Pe ea ml-o 'ntreba : Berm Zimziano,
Ia scOl, te gateste, Te 'nsulemeneste, CA eu sA te
Sunt verd,r infloritl ;
Dar pen'crangurele, Niste pase'rele.
90 Da nu 's pas6rele, Ci sunt copila§T, MAndri ingerasT, CantA, fericeste,
is
40 CA vreme mi-a venit De casAtorit.
Al §olman de sore,
Mult drag frAtiOre, EstT puternic mare,
45 Unde s'a veclut Si s'a pomenit SA is sor' pe frate, Si frate pe sor, CA e 'n lume dor ? 5o De trel orl cuvent dicea, El, frate, nu 'ntelegea.
Din gura 'ml grala
AT 5oiman de sOre, Mult drag frAtiore,
55 De esti vr'un viteaz, Tu mie sa 'ml facT D'o scam de fier, CuTe de otel,
Pen' la 'naltu cer, 6o Pen' la maica lova Si la mo§ Adam, Tu ca sa-1 intrebT, Tamje ca sA spul Si ti-o afeta, 65 Daca s'o cadea, Si eu to -ol lua. Ea ce poruncla, Ala si facea : D'o scam de fier, 7o Cuie de otel, Pen' la 'naltu cer. Acolo mergea,
Tamja ca spunea ; Mo§ Adam auclia,
75 Barba 'n gun 'sl lua Si-aft cuvint nu dicea; Cheile 'n mana lua Si la rain cu el mergea, Raiu it descula, 8o In el cA intra. Dar el ce'mT vedea ? FAcliOre aprinse,
Mesiore 'ntinse, PAharele pline; 85 In jur 'prejur de masa,
95
Parintil sl-odihneste: Ferice de noT, De parintir nostri,
Cand el ne-aii facut, Bine ne -au grijit; DacA or muri 10o Ail cu ce trai, Cu ce ne pomeni I Ian Mos Adam Din rain ca resla, La iad ca mergea, 105 Iadu descula, Cu ochii ca vedea : FacliOre stinse, MesiOre stran se, PAhArele sec). ;
110 Imprejur de masa Niste pomi§orY,
Nu sunt infloritl, Negri §i pirlitI ; Iar prin crangurele
15 Niste pAserele ;
Da' nu 's pas6rele, Ci sunt copilasi, Sint necrestinatl. Cana, 'ml ciripeste, 120 PArintl pedepseste ; Val de noT, de noT, De pArintir. nostri,
Cand el ne -au fAcut Numal ne-a grijit, 125 Daca or muri N'ati la ce veni ; Daca or trai N'ati cu ce trai. Din Tad ca iesla 13o Sormanu de sore, Mult drag fratiOre; Mos Adam cal intreba 5olmane de sOre, Mult drag frAtiOre,
135 Ce ti-e ca-tl place, Raiul sau Iadul? Solmanu de sore, Mult drag frAtiOre,
www.dacoromanica.ro
:
17
SORELE 51 LUNA
Nimic nu clicea, 140 CAci §i el §tia,
CA nu se cadea; Alt cuvint ca nu clicea, IndarAt el se'ntorcea La soru-sa lleana, 145 Ileana Zimziana, Pe ea mi-o'n§ela. Ca sa mT -o Ta.
Ileana Zimziana, DOmna florilor 150 5i-a garOfelor,
Ea, frate, cum auclia, Lui S6re ca -T r6spundea :
5oimane de sore,
Mu lt drag frAtiore,
155 Tu mie arra fact,
Daca e§ti vitez, D'un pod peste mare, lute §i mat tare; La capu de pod 160 0 d'albl manAstire, Fie pomenire, Acolo sa ne cunune Amandoi de manA. Ea ce poruncia, 165 El, frate, fAcea, La argea venra. Dar ea ce-mi facea ? Din argea Te§ra,
Dar nu se gAtea, 170 Mai reu se cernia. De man'o lua, Pe pod ca mergea ;
Lui de dragA ce-Y Terea Inainte-T ml-o da, 175 El in urm6-1 r6manea.
Ea se socotea: De cat sotie fratelui,
Mai bine cina raculuT 5i potmolu pe§telui. i 8o AT Soiman de sdre, Unde s'a v6d,ut Mireasa 'nainte, Mirele pe urma ? C'un cuvint it in§ela, 185 Ea in urma r6manea
5i in mare s'arunca ; Dar ea nu se ineca,
D-cleti nu o rabda ; MrenA pe ea mi-o facea 190 5i pin mare ca 'nota. 5oimanu de sore, Mult drag frAtiore, IndArAt cand se uTta,
El pe ea nu mi-o vedea ; 195 lute la sat alerga, NAvOdele le-aducea,
5i 'n mare ca le baga,
Pe ea, frate, mT -o prindea
5i pe pod ca mI -o scotea. 200 Sormanu de sore, Mult drag frAtiOre,
El, frate, n'o cuno§tea. NavOdele descurca,
Ea pe pod cA. r6manea. 205 Dumnecleil aripT iT fAcea
5i 'n cer ca sbura,
Din gurA 'rill grgia,
Atunci el c'o cuno§tea : AT 5oiman de sore,
210 Mult drag frAtiore, CA noT ne om intalni,
Cand lumea o pieri, Tu la resArit 5i eu la apus, 215 Tu la apus 5i ell la i-sArit I
www.dacoromanica.ro
CANTECUL Lin MANOLE
18
CANTECUL LUI MANOLE Cu les de Christea Tapu din gura lautarulur Ion Stan Baluica din ManS stirenl (Valcea).
A se vedea colectia d-lui G. Dem. Theodorescu pag. 46o precum ,Si V. Ale-
xandri pag. 186 192.
Acesta legends este variants din sus citatele colectii.
Pe Arge§ in sus, Cam prin carpini§ Si prin aluni§, Plimba-mi-se, plimba
5 Gel noue zidari, De la Polenarl,
Cu Manole d,ece, Care-T §i intrece.
El ca se plimba io Pe Arge§ in sus Si el cauta Loc de manastire Si de case bune,
Facall pomenire.
15 ET ca nu gaga, De geaba umbla. Negru Voda vine Cu dalvaril 'n vine, Pe-un cal vineclor, 20 lute la piclor. Si el cand venla, Mare, se 'ntalnla Cu un cloban Intorcend la oT, 25 Din fluer cantand 011or la camp, Din caval clicend, Oile chemand.
011or la camp,
Si eu vi'l arat,
Daca ml-otT plati
Si m'otl omeni. 45 El ca rni-§ mergea, Zidul l'arata. Negru Voda ce'mI facea ? D'un caput scotea,
D'un caput de os,
5o Resuna frumos.
Si el cand canta,
Lunca resuna, ZidariT aud,la
Si la el venla 55 Si Voda le poruncia
Vol none zidari, De la Polenarl,
Cu Manole 4ece, Care ye §i 'ntrece,
6o WW1 de zidari, De la Polenarl,
Peste me§terT marl,
Vol aid lucratl Si eu volt' plati,
65 Bine-vont cinsti ;
Dar al terminatI
Din luna lul Marti. El ca. s'apuca
El it intreba:
3o Mic de clobana§,
Frumos dragala§, Intorcend la ol, Cantand din fluer, Orl to n'aI ved,ut, 35 Tot umbland D'un zid parasit i neispravit ? Ba eri l'am v6d,ut,
Si 'mi-1 planuIa
70 Si el ca zidea ; piva ce zidea, N6ptea se surpa. Dar el se gandira Si sa. talmacira, 75 Din lucru statura,
Si el ca se da
La umbrita buns, Cu garafa 'n mans, Si el se cinstia.
Pe el m'am suit,
40 Din fluer cantand
8o Manole cjicea;
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI MANOLE
VoT noue zidarT, De la PoTenarT,
Peste mesterT marl, SA ye spul ceva, 85 CA n'avem ce face :
Prinsore sa dam, De mama ne luatn, JoT de dimineta, Pe roue, pe ceta, 90 Cam pe negureta., Cin 's'o maneca, Sail din zidarese, Sail din tamplarese, erect cu demancare, 95 VoT sa mT-o panditT,
S. dormitT pe rend, Ca sa strejuitT.
SA nu ye ganditT OrT a cuT va fi,
00 ChTar sa fie a mea, De mara s'o luatT, Pe zid s'o urcatT $1 'n zid s'o ziditT,
SA nu ye ganditT ! 105 CucOna Manoli,
Ea ca se scula,
JoT de dimineta,
Cam pe negureta, Pe roue, pe ceta,
I Io Bucatar gasTa.
*i mi-1 trimetea, Cred, dupa Rujan, CA-T perdut d'un an. Acas' l'aducea 115
$i jos cal punea, Din el ca tala,
Bucate gatla $i ea CA le lua *i se maneca, 120 JoT de dimineta, Cam pe negureta, Cu ceta'n sprincene, Cu roua in picere, Calea 'n jumatate. 125
and ea mi-s venTa,
Manea ce facea ? Ocheanu 'sT lua, La vale '1 punea $i el se uTta 130 $i mT-o cunostea,
$i el se ruga
DOmne ca un sfint, DA ploTe cu vent,
Ce n'a fost de mult ! 135 Ea s'o 'nfricosa,
19
Fuga ca mT -o da, MT-o aluneca,
Bucate o versa, $i mT -o intarclia ;
140 Alta mT-o sosi,
De cum as gandi ! Ea ce mi-s facea ? 'NapoT se 'ntorcea, Alte bucate 'ncarca
!
145 *i larasT pleca. Manea ce'mT facea ?
lara se uita,
lara mT-o vedea $i mi-o cuno§tea 150 §i,Tar se ruga :
Domne ca un sfint, Crecjut la cuvint,
Prea me rog de mult,
CA eil sunt pTerdut, 155 CA eil m'am gresit, PrinsOre-am facut. Mic balaurel 'Nainte sa-T scotT,
Intins peste drum, i6o Crecl in calea eT;
Ea a l'o vedea
§i s'o 'nfricosa, Pe fuga s'o lua
$i s'o 'mpTedica, 165 Bucate-o versa, Acas' s'o 'nturna, Cred, mi-o zabovi,
De all-0 'ntardia!
Ea ce mi
s facea ?
170 Ata c'o tragea, Acas' se ducea, Bucate 'ncarca, 'NapoT se 'nturna. AtuncT 11 insela,
175 C'a gresit poteca
$i a venit prin crang $i el n'a ved,ut, De geaba a pa4it.
Cand ea ca. sosTa, 8o ZidariT o vedea 'Nainte T TesTa,
Banita T-o lua
$i jos c'o punea. AltiT mT-o tragea,
185 Din noue zidarT De la PoTenarT
Pe zid c'o urca
*i eT ca striga : Var i caramida 190 $i pTatra marunta,
www.dacoromanica.ro
20
CANTECUL LUI MANGLE
C'avem sa zidim, SA nu ne gandim ! $i el c'o zidea,
Ea ca se ridea,
195 Gandea cA. glumea. Zidul cA. crestea,
ET ca ml-o zidia, Pen' la bratisore, Pen' la titisOre. 200 Dar ea ce fAcea ? Rupea d'a plangea
Ia ziditT, bAetT, Lucru isprAvitT,
Unde n'otT putea, Parte mi -otl 'Asa. 250 ET ca mi-§ zidea Lucru isprAvia.
Sus, la tuna sus, Parte cA. 'Asa,
Parte luT Manea. 255 Dar Manole ce fAcea
La zid scara c'o punea $i sus ca mi se urca.
$i mi se ruga
Cu un glAsclor de foc Pentru busuioc, 205 *i ea ca striga : Manoleo, Manoleo, SotiOra mea, Nu tT-o fi pecat,
Ca n'ol fi legat, 210 La ce mal m'aT luat ? Zidul reit me strange, TitisOra 'nil curge, IvAnel imI plange !
Ca eu am plecat 215 $i mi l'am lasat, Micul nescAldat $i nedesfAsat,
Nici titica nu T-am dat ! Manolea ce 1Acea ? 220 LacrAmile ca-I curgea
$i la zidari poruncla : Pripitt d'o ziditT $i rra-o cutrupitl,
De Ia brAtisOre 225 Pen' la titisOre. Titisorele el SA mi-le marmuritl, SA mi-le 'nchipuitl,
Greg afar' din zid,
23o CA e preveaut. $i voT ca sa faceti LeagAn de matase, $i de serma 'ntorsA, SA trimet acasA, 235 Pruncu sa mi-1 Tau $i aci sA'l aduc, In leagAn sa'l culc. Ventu ml o bAtea DA l'o legAna ; 24o NinsOrea ml-o ning-e,
Pe el ca l'o unge ;
Ploile or ploua, Pe el l'or scAlda! DarA Manea ce 'mi. facea ?
245 La zidari cA. poruncla:
ZidariT sedea,
La el a privia,
260 Casa isprAveascA, Leafa s'o primescA. ET dacA creaura CA s'a ispravit, ET scara T-o luarA 265 $i sus cA. 'I lAsara. Dar, veal, Manea ce 'mT fAcea ?
De el, frate, se ruga :
Vol noire zidari, De la Polenarl, 27o Peste mesteri marl, $i cu mine clece, Care ye si 'ntrece, De ce scara 'ml luatT ? Oa nu v'am plAtit, 275 On nu v'am cinstit ? " Bine ne-al cinstit, Dar nu ne-aT plAtit. Nol asa sa 'tT olicem, Ca vAtaf cel mare, 28o Vataf de zidari, Peste mesterT marl, De la PoienarT, FA ce -tI da prin gand, !
AripT de sindrilA, 285 Dupe manAstire
Vino 'ncoa la mine. DacA-I fi dirept,
Nu to prapAdesti, De -1 fi vinovat, 290 NoT n'avem ce -ti face ; De cat Dumneaell TT-o purta de grijA, Dupe cum oT fi Cu gandul la noT,
295 C'am muncit de mult $i nu ne-aT plata ! Manole cum auara, El, frate, se pregatra, AripT ca-§T fAcea,
300 D'acolo sbura.
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI MANOLEA
5i unde cadea,
PYatra se facea, Platra curatOre, Cu notie. isvOre 305 Si apd usOrti. Zidaril '1 vedea
5i se talmacea:
Ce-o fi de facut, Asta n'am vedut ! 310 El ca s'apuca, Cesmea ca lucra
5i el c'o facea,
O cesmea frumOsa, Cum nu s'a v6d,ut, 315 Nu s'a pomenit, Creel §i mal de Inuit ;
Dar acum se face, Precum s'a facut. La cea manastire,
320 Faca-§ pomenire
Pentru case bune, Negru von. vine 5i el urmare§te
2I
5i aci planue§te, 325 Cu zidarl vorbeste Si el le plateste. Si el ce'mi facea ? Masa le punea, Bine ca-1. cinsaa
330 5i el se ruga
Cred, pentru Manea
;
Ca el a remas Cu sotia lul,
Florea campulul, 335 La cea manastire,
Faca-§ pomenire, Fie pomenit In vecl de demult,
5i va fi si cu nascut. 34o Apa d'ar mal bea, 5i cine ar veni, Er ca s'or ruga : Fie pomenire A cul a facut. 345 Acea manastire I
CANTECUL LUI MANOLEA (VARJANTA)
Cules de Christu N. Tapu din gura lautarului Gheorghe Porumbescu, din Novact-Gorj.
Pe Arges in sus, Pe Arge§ in jos,
Plimba-mi-se 'mplimba Sail de Negru-Voda,
5 Cu nou6 zidarl,
Cu Manole d,ece, Care mi-I intrece.
Dar el ce mi§ cata ?
Loc de manastire To 5i de case bune, Fie pomenire, Cat sore pe lume, Sa se pomenesca In Cara rumanesca 15 $i la dumnea-vOstra ! El cabmi-s cata,
Loc ca nu gasia, ET ca mi-§ pleca
20
Prin hatis, Prin carpinis,
Tot p'o potecea, P'o potecea 'parasita, Prin hatis, Prin carpinis, 25 De-a drum curmezis. FOYe verde ;;T-o lelea,
EY pe poteca 'ml mergea
ET, mare, a se 'ntalnea C'un las 30 Purcaras, Plelea ca hartia, Camara ca tina.
Negru Voda asa 'ml clicea : MAT Ias, Purcara§,
35 Cu carnasa neagra Si cu plelea alba, tiu ca n'al v6dut, Tot porcil manand, Luncile spargend, 40 Loc de manastire
www.dacoromanica.ro
22
CANTECUL LUI MANOLEA
$i de case bune ? Hie verde §r-o lalea, Purcar din gura 'ml clicea Dade Negru Voda, 45 Sail me ispite§ti, Nu §riii sa-ti vorbesc ; Chrar dirept sä 'tl spur, La a mea coceneta, La purceaua grasa, so Sint trer zidurele, De tree Domni zidite $i nu's ispravite, Ca's afurisite. Negru Voda e'auclra,
55 Mana 'n pozunar baga, Multe parale ca-1 da, Forte bine ca-I parea. Acolo mergea,
Ocol ca le da, 6o Din gull 'ml striga, Lumea 'ml sorocea: Var §i caramida,
Marmura §i sticla,
Inima 'ml despica!
65 Lumea ca 'ml venia Cu var §i caramida ; De zid s'apuca, Luni de dimineta, Pe rona, pe ceta. piva ce 'fur zidea 7o Noptea ca 'mr cadea. Fore verde §l-o lalea, De zid s'apuca ,Si de-a doilea, Marti dimineta.
75 El ca ce zidea, De geaba trudea, Ca nu ispravea ; piva ce 'ml zidea
NOptea ca 'ml cadea. 8o Verde fore §i-o lalea, 5i Mlercurl dimineta
lar de zid s'apuca. Dar Manolea ce 'ml facea Pe scara se da, 85 In cunie mergea, Clubuc aprindea, Intr'o rand se da,
Somnu ca mi-1 lua ; Lul ingeru 'I venia, 90 Prin vis ca-T spunea: Manoleo, Manoleo, Vatafu Manoleo, Vataf de zidarl, $i de me§tert marl;
95 Si de navodarr, Geaba ye casniti $i ye mar truditi, Ca nu ispraviti, Ioo Pene n'atl zidi D'un cap de fomere,
Mal bine sa 'ml pee, De cat vol vornici,
105 Cat ziditY aid ; Pene n'atT zidi
Sail d'o surioara, Sail d'o verivara, Sail d'o sotioara I 110 Manole din somn Arra, Clubuc lepada, La zidarr mergea, Din gura striga: Vol zidaril mei, 115 Frund,a de spanac, Pe scara m'am dat, In cunie merser, Clubuc aprinser ; Frunda de spanac, 120 Intr'o rang. m'am dat, Somnul ca m'a luat. Frunda verde margarit, Ingerul a venit $i prin vis mi-a spus : Manoleo, Manoleo, 125 Vatafu Manoleo, Vataf de zidari $i de me§terr marl Si de navodarl. 13o Geaba ye casniti 5i ye mal truditi, Vol nu ispraviti,
Pea n'atl zidi
D'un cap de fomere, 135 Mal bine sa'mr Ode, De cat vol vornicr Cat ziditl aid ;
Verde fruncla §i-o lelea Manolea a§a 'ml graia, 14o Cu zidaril lul vorbia : Vol zidaril mei, Fiti afurisitl, $i alimaniti,
of acasa oti merge, 145 Vol ca sa nu spuneti Vol gazdelor vOstre.
El acas 'mergea, Er ca nu tinea,
Gazdelor spunea,
150 Dar Manolea ce'ml facea ?
www.dacoromanica.ro
Acasa 'Int mergea,
23
CANTECUL LUI MANOLEA
La poarta
striga : Vilale, Vilale,
D'alba vata§OTe,
155 Tu sa te duct
Si tu sa'mY aducl
Tot pe balan, Al plerdut d'un an, Pe !Alan sa-1 tai 16o Si tu sa te duct, IarA sa!mi aducT
Tot grad d'al alb, Din spic d'al de an.
Ea ca mi -s pleca 165 Tot dupe balan ; Pe bAlan gasTa,
Pe balan tATa ; Ea ca 'ml-§ pleca
Si de-a doilea,
170 Dupe grail d'Al alb,
Din spic d'al de an,
LunT de dimineta, Pe roua, pe ceta. Ea ea 'ml-§ gatTa.
T6te or fi venit, TotT or fi prandit, Amiarju-a venit ! Manolea o ochTa, 210 Pe zid le§ina, Chip de cruce ea'§T facea, La D-cled se ruga : D'aleT DOmne sfinte, Se6te-T inainte
215 D'un §arpe balaur, Cu solziT de aur,
Ea sa spaYmanteze,
Bucate amT verse,
Indarat sa se intOrca , 220 Altele 'mT gatesca, Dor de-o mai uTdi,
Alta c'o veni
I
FOTe verde §T-0 lelea, Dumnecled ca'l asculta,
225 Inainte ca-T scotea D'u n §arpe balaur,
Paine ca'mT zolTa, 175 Bucate 'art gatTa ; Ea ca mi -u pleca Tot LunI dimineta,
Bucate 'rnT versa, 230 Indarat se 'ntorcea,
Manolea o vedea, 180 Pe zid le§ina, Chip de cruce ca-§ facea, La Dumnecled se ruga : D'aleT, DOmne sfinte, Scote-T inainte 185 D-o seta cu vent,' Pune-o pe pAmint ; Ea sa. rataceasca, Bucate sa verse, Indarat sa se 'ntOrca, 190 Altele -mI gatesca ;
Cu bucate 'n brate. 235 El ca 'ml-o vedea,
Cu bucate 'n brate.
.
Cu solzil de aur. Ea se spaTmanta, Altele 'ml gatYa.
Ea ca mi-§ pleca
LunT de dimineta,
Pe zid le§ina, La zidarT striga :
VoT zidariT mei, FitT afurisitY
24o Si alimanitY,
Vol sa n'o privitl,
Niel sa nu vorbitY, Si vol sa 'ml-o luatl, Si sa ml-o ziditT
DOr de-o maT uldi,
245 SA ml -o covir§itY. FOTe verde §T-o lalea,
Inainte cA-I scotea
Ea ca mi-§ venia, Masa ca 'ntindea, Pe el ca'l chema : Manoleo, Manoleo, 250 Tote or fi venit, TotT or fi prandit !
Alta c'o veni. Dar D-cjed it asculta,
195 D'o cela cu vent, 0 punea pe pamint. Ea ea 'ml ratAcea,
Bucate 'ml versa, Indarat se 'ntorcea, 200 Altele 'ml gatia, Cu ele 'ml pleca Tot LunT dimineta, Cu bucate 'n brate. Pe drum tATnuYa :
20$ - Manoleo, Manoleo,
El din gura a§a 'ml striga Vol zidaril mel,
255 FitT afurisitY Si alimAnitY,
Ce ml-o maT priviti, De nu ml-o ziditT, SA mT-o covir§itT1
260 ET el
lua
www.dacoromanica.ro
24
CANTECUL LUI MANOLEA
$i 'n zid c'o pun ea, ET ca 'mI -o zidea,
$i ei ca 'mi zorla.
Foie verde de alunA, 265 Ea gandea ca -/ glumA, FOle verde si-o lalea,
Ea ca mi
clicea
Manoleo, Manoleo, Vatafu Manoleo, 27o Orr nu-ti mai ajungA, Atata glumA lungA ? Zidisor me strange, Titisora 'ml curge, lvAnicA 'ml plange ! 275 Manolea 'ml clicea : Vilaie, Vitale, D'albA vat a s Ole,
Ivanic' al tett, Copilas al meil,
28o Cresca-1 D-ded
!
ZApada c'o ninge
Pe el mi l'o unge ; Ploia c'o ploua,
Pe el l'o scAlda; 285 Ventul mI -o batea De l'o legana ; PasAri c'or veni, De l'or ciricAi, Pe el l'o adormi ; 290 Doue turturele, Surorile mete, Cumnatele tele ! Manole 'ml dicea : Vol zidaril mei, 295 Fill afurisiti i
alimAniti,
Ce rni-o mai priviti, De nu ml -o ziditi, SA mi-o covirsiti, 300 SA nu mai vorbesca. lnima 'mi rAnescA ! 5i vol sa'rni lAsati,
Cu tita pe ele. --
305 Manole ce
ink
fAcea 7
Pe scars 'ml suia, Din gurl 'ml striga ; Var Si cArAmicla, MarmurA si sticlA I
310 Negru VoclA c'augia, Acolo 'ml venla,
El al intreba :
Vatafu Manoleo, Dar n'al mar ispravit, 315 Orr n'al mai sAvarsit ? CA ell mi-am vindut
$i mi-am zalogit $i n'al ispravit ; Pene 'mi -am vindut 32o Si papucil DOmnei 5i acul din coade !
Negru VodA ce 'ml fAcea ? Securi ca mil lua, ScArile 'ml taia 325 Sus pe manAstire 'T lAsa. Manole 'ml dicea:
Vol Zidaril mei,
Fit/ afurisiti $i alimAnitr, 33o Vol' sa ve faceti Aripi de frAstilA
$i vol sa sburati, Jos ca sa 'ml picati! ET ca 'mi -s fAcea Aripi de frAstilA
335 $i unde sbura, Pietre se facea, Direpti nu lera. Manole, unde sbura,
Cesmea se facea, 34o Bea lumea din ea! Mai dati cu stropitura, SA 'sr ude tiganu gura, 51 sa 'ml dati Cate o para, S'o duc la tiganca mea !
Doug gAurele
www.dacoromanica.ro
CANTEcUL LUI MANOLEA
25
CANTECUL LUI MANOLEA VARIANTA
Cu les de Christu N. Tapu de la Dumitru Valeanu, lautar din RoOoril-de-Vede
(Teleorman).
Pe Arges In sus, Pin eel alunip, Pin eel cArpinis, Plimba- mi se pOrtA
5 Domnul Negru Voda, Cu noue zidarr,
Noue meter mart,
Cu Manole d,ece, Care mi-1 si 'ntrece.
:0 El ca mi-'p
cAta
Loc de case bune Si d'o manAstire, Fac'o pomenire. El ca se 'ntalnia
15
C'un nolas, Purcaras,
Din fluer cantand, Porcil intorcend. El ca mi-1 striga : 20
Noias,
Purcaras, Cu porcil to aT dus, Tu nu mi-al veclut Un zid parAsit ?
25 Dar el ca 'ml striga :
Domnul Negru VodA,
Ba eu c'am vequt,
Pe unde-am trecut, Dupa cocineta, 3o La cea moghindetA, D'un zid parAsit i neispravit, Cainii, cand it ved, La el se reped, 35 Latra a mutiti Si urla-a pustiu. Negru VodA c'aucjIa,
Acolo el mergea, Locul cA'T placea,
40 Din gura strip ;
Vol noue zidarl, Noue mesterl marl, Cu Manolea dece, Care ye si 'ntrece,
45 Iata eu am gasit Loc de case bune .Si
de manAstire,
Fac o pomenire. Sforile sa 'ntindell, 5o Locul sa 'ml cuprindetI, Locul mesuratl, De zid v'apucati ; SA silitT sa ziditT,
Cu cap sa lesitT ! 55 Manolea'mi striga : DOmne Negru VodA, Var si cAramida, MarmurA si sti clA !
Domnul Negru Weld audra,
6o El numal ca poruncla,
TOte se facea. Dara Manea ce'mT fAcea De zid s'apuca Cu noue zidarl,
P
65 Nolte mested marl,
Cu Manolea clece, Care mi-T si 'ntrece.
piva ce zidea,
NOptea se surpa.
70 piva cand venia, Negru Voda ca 'ml sosla, Din gura le cuvinta : Ce pOte fi asta,
De vol nu ziditi, 75 La cap sa Tesitl R Manolea 'ml striga : DOmne Negru Voda,
piva ce-am lucrat, Noptea s'a surpat So VodA Negru ca pleca, I
www.dacoromanica.ro
26
CANTECUL LUI MANOLEA
MesteriT ca s'apuca, La zid Yaras/ ca lucra ; Dina ce zid/a, NOptea se surpa. 85 Negru Voda Tar yen/a, Pe el CA se necAjra ,Si din gurA le dicea : Vol noue zidarT, Noue mester/ mart, 90 Cu Manolea dece, Care ve si 'ntrece, SilitY de ziditY, Cu cap O. YesitT;
CA de unde nu,
95 Pe vol ve voiu pune Chiar de vi/ Printre temeliT !
Iar de rn/-ot/ ispravi, Ve vol da aver/, '00 W voiii face boIeri. Manolea, cand audia, El se turbura, Jos de pe scara se da, Capul jos ca '1 punea, 105 Putinel ca aromia, 0 soptA in vis ca-I venTa, Un jurament ca facea :
fine 'n zorl, maine, o veni
Ilo
Cu demancare,
OrT vre-o suriOrA,
Or/ vre-o sotiorA,
Mana pe ea ca sa 'ml pule, In zid s'o zidesca,
Capu sa-/ ispravesca. 115 Negru Voda ca 'ml pleca, Manolea se destepta,
*i din gura ca striga : Vol noue zidarT,
Noue mesterl marl, 120 Eli, cand m'am culcat, Un vis am visat : 0 sopta in vis mT -a venit, Ca maine cine-o veni, Or/ din suriOre, 125 OrT din sotiOre,
Mana pe ea sa puneti, In zid s'o aruncati,
Sa silitf s'o zidifl, Cu cap sa resit/ ! 13o Vol, acasA cand oil merge,
Sa nu spunet/ la sotiOre, NicT macar la suri6re. ET juramentu nu'l yineaa, Toil acasa ca spuneau. 135 Singur Manea nu spunea?
El juramantul Linea,
La zid se ducea, De zid s'apuca,
ET ca rni-s zidea.
140 Dar Manole ce'ml facea ? Pe schila sus se sula, In drumul Vilai se ulta.
and ochil ca'si arunca
Pe Vilala c'o vedea ; 145 Cruce'n plept iil ridica, La D-deil se ruga Aolica, Domne sfinte, Primeste a mea rugaminte, DA o ploe cu vent 15o SA curga jirale, Apele sa cresca, Plantele am6Te ; Vilala o aluneca, Bucatele o versa, 155 Indarat s'o intorcea, Altele m/-o gati,
D'o ma/ zabovi, Alta ml -o veni. D -deu ca un sfint 160 Il asculta la cuvint ; El plOTe ca'in/ da, Vilala aluneca, Bucatele versa, Indarat se'ntorcea, 165 Altele gat/a, Inderet venla, Alta nu sosla. In cap le punea, La Manolea'm/ pleca, 17o Pe drum §ovaind *i din gull clicend : Manoleo, Manoleo,
Te-am intardiat Cu demancare, 175 Cu yin de prand,are ! El pe schila se sula, Pe ea ml -o vedea $i tot asa se ruga : Aolica, DOmne sfinte, 180 ScOte-/ de nainte Un lop turbat, falcA, Cu limba
Ea ca l'o vedea $i s'o spaImenta,
185 Bucate-o versa, Indarat s'o intorcea, Altele-o facea, DOr d'o intard/a, Alta mT -o pica.
190 §i ea ca sa '10 sate,
www.dacoromanica.ro
27
CANTECUL LUI MANOLEA
Pe juncu balan,
CA-T pierdut d'un an,
Pe el l'o gasi,
Si mT-o zAbovi ;
195 Pe el l'o tAla,
Bucate-o fAcea
i atuncl o pleca. Ea acasa se ducea Pin obor ca da,
200 Dupa casa 'ml TesTa, Juncu ca '1 gAsTa ;
Pe el ca '1 taia,
Bucate facea, IndArat ca venTa. 205 Dar Manole ce 'mT facea ? El pe schilA se suTa,
Pe ea cand o vedea, MaT reti se turbura. Jos ca mi se da,
2 I o Sub sc. Lila dormTa. VilaTa 'mT venTa,
Si din gura ca-T dicea : Manoleo, Manoleo, Tu te-aT superat, 2I 5 Cate -am 'ntardiat, Cu demancare, Cu yin de prandare. Manolea'mT striga : Ah, mandruta mea, 22o Nu te speria, Eu nu m'am superat Pentru demancare 5i yin de prandare. ! El ce mi-§ facea ? 225 De man'o lua, Pe schil'o suTa, Pe zid mi-o punea. StaT, mandruta mea, Nu te speria, 23o C'ain visat ceva, In zid sa te zidesc, Ca ami isprAvesc. Semn la zidarT ca'mT fAcea, Si'n zid mT-o arunca, 235 La zidarT striga : SilitT de ziditT,
Cu capu sit Tesiti ! Ei ca mI -o zidea Pen 'la tAlpisore, 24o Pen'la glesnisOre. VilaTa 'mT striga : Manoleo, Manoleo, Mestere Manoleo, Ajunga-IT de gluma,
245 CA nu este buna !
Dara Manea ce 'mT fAcea ? La zidarT ca poruncTa ? SilitT de ziditT
Cu cap sa TesitT 25o ET ca mi-§ silTa Si eT ca mT-o zidTa I
Pen'la glesnisOre, Pen'la pulpisore, Pen'la genuche, 255 Si sus de genuche. Ea ca mi'§ striga : Manoleo, Manoleo, TT- ajunga de glumA,
Ca nu-T, draga, buna. 26o Zidul reil me strange, Titisora'mT curge, Iorguletu'mT plange ! El ca mT-aucjia,
El se turbura, 265 Din gurA striga : Stal, mandruta mea, Nu te speria, CA Iorguletul tau Stie -1 D-deti
!
270 Si el ca striga :
Siliti d'o ziditT, Cu cap sa TesitT !
Si eT ca-mi zidea Pene la genuche, 275 Si sus de genuche, Pene pe la breii, Si de sus de breil ; Pen'la pieptisor, Pen'la sinisor, 28o Pen'la titisOre, Pen'la suptiore. Ea atuncT striga Manoleo, Manoleo, Mestere Manoleo, 285 Ti-ajunge de glumA, CA nu-T, draga, bunA I Ti- ajunga de saga, Ca nu-T buna, dragA ;
Zidul reu me strange,
290 PTeptisoru-mr frange, TitisOra 'mT curge, Iorguletu'mT plange
Manolea 'ml striga : TacT, mandruta mea, 295 Nu te speria, Cad Iorguletu tau, 11 creste Dumnecleti
!
Dar Manolea ce 'mT facea ? La zidarT striga : Siliti d'o ziditi 30o www.dacoromanica.ro
28
CANTECCIL LUI MANOLEA
Cu cap sa Te§itY
Manolea 'ml striga :
I
Zidaril silea, Si lea d'o zidia, De la titi§Ore,
35o
305 Pen'la suptiOre,
Pen 'la umer,
Pen 'la gati§or.
Ea atunci mai striga :
Manoleo, Mano leo, 3 to Nu 11-ajunge de glurnd, Ca nu este bund ? Reu zidul me strange, Iorguletu'rra plange ! Ca eu, cand am plecat, 315 L'am ldsat neinfdeat Si nescAldat,
Niel titicd nu'r-am dat ! El ca mi-T dicea : Ah, mandruta mea, 320 Nu to speria, Iorguletul teti, Cresca-1 Dumnecleil !
Ca eu lul I-o1 face LegAn de matase, 325 Si de sirma 'ntOrsa. Plola c'o ploa,
Pe el l'o scalda ; Zapada d'o ninge, Pe el ca l'o unge ; 33o Ventul o adia De l'o legana. Zidaril zidia Pen'o coperea, De'nvali§ s'apuca.
DOmne Negru Vodd,
Asta e de 'nvetdturd, Fat:. alta §i mai bung,
Fac alta mat luminOsd, i mult mat frumosd..1 355 Negru Vocla c'auclIa, El, frate, ca 'ml poruncla, Scdrile de le lua, Si ei ca '1)11 remdnea Sus pe grindi§ 360 Si pe acoperi§.
El ca se gandia Jos cum sd se dea ? Manolea 'ml striga :
Noue me§terl marl, 365 Si none zidarT, Vol ca yeti face Aripi de §indrild, D'aicl dt1 sbura,
Jos ca v'otl mat da.
37o El a§a aucAa, Aripi I§T fd.cea,
El d'acolo sbura, Si unde cadea Stint de platra se fAcea. 375 Manea 'n urma remanea, Greil de la inima ofta, CAnd el, frate, mi -aucjia Din zid un glas nadu§it, Samand a tang-uit : Manoleo, Manoleo, 380 'TT-ajunge de §agd, Ca nu-T bung., draga ;
335 Pen cel aluni§, Pen cel cdrpini§, Negru voda vine, Ca sä 'mi se'nchine, La cea mandstire, 34o Faca-§I pomenire. Cand el cd. 'ml yenta, Pe el ca -I gasla Sus pe cel grindi§, Pe cel acoperi§. 345 El ca 'mi.§ striga :
Manoleo, Manoleo, Me§tere Manoleo, Al putea face alta maT bund ?
Zidu reu me strange, lorguletu 'ml plange ! 385 El cand ml-aucga, De tot se turbura, Ochil 'n cap se 'mpoijinea. D'acolo sbura, Cu fata la resarit cadea; 390 Fantana se facea, Cu apa serata, De lacraml versata. Dar ea ce mi se facea ? 0 lina ce§mea, 395 Care bea lumea din ea!
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI MIRCEA
Z9
CANTECUL LUI MIRCEA Cu les de Chr. N. Tapu de la lautarul Ghita Stoica din Govora (Vilcea). Vecil varianta in colectia D-lui G. Dem Theodorescu pag 682 sqq ; §i Miron Pompiliit pag 41-46. Idem a se confrunta variantele: Manda buna, pag 8- ro si Vers din Moldova pag 10-12 din colect. D-luf Bibicescu.
FOIe verde de trel nuci, Striga Mircea dintre lunci, Dintre lunci, Din vai adanci. 5 Ce tl -e, Mirceo, de tot strigl, Orl porcil mi-i-al pierdut, Sau merindea ml-al sfirsit ? Eu porcil nu 'I-am plerdut, Nici merindea n'am sfarsit, 10 D'am gresit d'am adormit Supt un porn mare 'nflorit.
Vent de vara ml a batut, Florile s'a scuturat,
D'un carpe 'n sin ml -a intrat. 15 De trel orf s'a 'ncovrigat ; D'un carpe balaurel, Cu capu de aurel, Cu coda de argintel. Cand se 'ntinde 20 Me cuprinde, Sa sgirce§te, Me sfiirseste, InimlOra 'ml-o prapa'deste I
4o La tat' sell ca se ducea. File verde trel domnesti, Tata, tata, tata-'ml esti, Invalue mana 'n basma, Bag'o 'n sin 45 Pe supt zabun, Si 'ml scOte carpe din sin ! FOIe verde sl-o lalea, Dara tat-seil ce-I clicea ? Fore verde trel domnestI, 5o Mirceo, Mirceo, copil 'rya-esti,
De cat eu fara de mana, Mal bine eu far' de tine ! Rife verde sl-o lalea, Dar Mircea ce 'ml facea ?
55 La ibomnica mergea : Sora, suriora mea, Invalue mana 'n basma,
Bag'o 'n sin Pe supt zabun, 6o Si 'ml scOte carpe din sin ! Fore verde sl-o lalea, Ibomnica ce 'ml facea ?
Rile verde sl. o lalea 25 Dara Mircea ce 'ml facea ? La mumasa ca mergea : Malca, maiculita mea, InvaluIe mana 'n basma,
Invalula mana 'n basma
Bag'o 'n sin, 30 Pe supt zabun, Si 'ml scOte carpe din sin ! File verde si-o lalea, Dar muma-sa ce' l dicea ? Role verde trel domnestl, 35 Mirceo, Mirceo, copil ml -estl
De cat eu fara de mana, Mal bine eu far' de tine !
FlOre verde sl-o lalea, Dara Mircea ce 'ml facea ?
O baga 'n sin 65 Pe supt zabun, Il scotea carpe din sin. Ea asa ca 'rni-1, scotea
Tronc pe masa 'I arunca, Numal our ca 'ml versa. 7o Foie verde si-o aluna, De cat tata, de cat muma, Mal bine o amanta buna, Ca amanta te resgaie, Si cu vorba te mangale!
www.dacoromanica.ro
30
CANTECUL LUI MILEA
CANTECUL LUI MILEA. VARIANTA
Cules de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Dumitru V aleanu de la Rosiorif-de-Vede.
FOTe verde treT laptucT,
StrigA Milea dintre luncT, Dintre luncT, din vAT adancT;
Tipa Milea §i racnea, 5 NimenTa nu'l aucjTa,
De cat singurea masa, Si la el ca se ducea $i pe Milea '1 intreba : Ce tipT, Mileo, §i rdcne§tI,
To Te racne§t1, te vaTcdre§t1 / On din chelciug mr-arfar§it,
Orr haTne ti-aT ponosit, OrT murgu IT -a 'mbetranit, Orl vrernea ca '51-a venit 15 Insd de cAsdtorit ? Atunci Milea cd-T graTa : Malcd, mdTculita mea, Statu§T, malcd, me 'ntreba§T, ELI sa puT mainile in piept, 20 Ca sa-[T spuT vorba cu drept. NlaTcd, nici din chelciug n'am [stir§it,
Nici haTne n'am ponosit, Nici murgu n'a 'mbetranit. Mie un somn cand mT-a venit 25 Si ea, maTcd, m'am culcat
Supt cel per mare rotat
Si de florT mI-erea 'ncarcat, Ventul, maTcd, mi -a adiat, Florile le-a scuturat, 3o TOte 'n sin cd mi -au intrat ;
Si din ele s'au iscat PuT de carpe Maur, Cu treT code de aur.
FOTe verde ca nalba, 35 Na tu, maTcd, basmaua Si 'nfd§urd mana'n ea, Bagel inana'n sin de'l Ta, CA mr-au coprins inima I Balaurul, cand se'ntinde, 40 InimIOra 'rni-o coprinde,
MaTca, iar cand se sgarce§te, Inimiora 'mi -o tope§te ! Unde masa c-aucpa,
Ea din gura cd'ml striga :
45 A ba maica, Mileo, maica, De cat maica fard-o mina, MaT bine eti far'de tine, MaTca o face multi ca tine Si malcd-sa ca pleca, 5o Milea 'n urn remAnea. Atunci tipa §i rAcnea,
I
NimenTa nu'l auclia, De cat tatd-seti 11 aucpa,
Si din gura'l intreba : 55 Ce tipT, Mileo, .i racne§tT,
Te rAcne§t , te vAlcdre§tT ? OrT din chelciug 'mT-aT far§it, OrT bathe '5t -al ponosit, OrT- murgu 'ti-a 'mbetranit ?
6o Tata, on vremea ca 'ti-a venit Vremea de casatorit AtuncT Milea cd-T grATa : TatA , tdti§orul meti, Statu.;;T, tatd, me 'ntreba§T,
65 EU sA puT mainele 'n piept, Ca sd-ti spuT vorba cu drept.
Talca nici din chelciug n'am [sfir§it,
Nici haTne n'am ponosit, Nici murgu n'a 'mbetranit; 7o Mie un somn cd 'mi -a venit,
Si eu, taica, m'am culcat Supt Al per mare rotat
Si de florT mT-crea 'ncdrcat Ventul, taica, ml-a adiat, 75 Florile le-a scuturat, TOte 'n sin cd ml-ad intrat, Si din ele s'aii iscat PuT de §arpe Warn-, Cu treT code de aur. So Foe verde ca nalba, Na tu, taTcd, basmaua Si 'nfa§urd mana 'n ea, Bagel mana'n sin de'l Ta, CA mT-a cuprins inima ! 85 Balaurul, cand se'ntinde. InimlOra mi -o coprinde ! TaTcA, iar cand se sgarce§te, InimlOra mi-o tope§te !
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LIJI MILEA
Unde
c'augla,
90 El din gura ca-ml dices : A ba taTca, Mileo, taTca, De cat taTca far'o mana, May bine ell far'de tine, MA-ta o face multi ca tine. 95 Si tats -seti ca pleca Milea 'n urma remanea, AtuncT tipa si racnea, Nimenla nu'l audTa
De cat singur' amanta. Ioo Si la el ca mil yenta
Si singura. '1 intreba : D'aba, Mileo, draga mea, Ce 1T-e, Mileo, de racnesti ? Urr camasa mT-aT negrit, 105 orl galbenT mr -ar ispravit, Orl murgu II-a 'mbetranit ? Atunci Milea ca-I spunea: FA mandruto, mandra mea, NicT camasa n'am negrit, o NicT galbenT n'am ispravit, NicT murgu n'a 'mbetranit ; Mie-un somn ca mi-a venit
Si eu, mandro, m'am culcat La cel per mare rotat
115 Si de florT mr -era 'ncarcat,
Ventu, mandra, ml-a adiat, Florile le-a scuturat, intrat, TOte 'n sin ca
Si din ele s'ail iscat
120 PuT de carpe balaur Cu trey code de aur, Cu capul ca de taur FOie verde ca nalba, Na tu, mandro, basmaua, 125 Si'nfasura mana'n ea, Bags mana 'n sin de'l Ta Ca mi-a coprins inima! Unde mandra c'aucjia, I
31
La el ca se ducea,
13o Dupa git ca mi-1 lua,
In gurital seruta, Mana'n sin ca T-o baga, De cataramT ca
da,
Curelile le tragea, 135 ZambOcile le scotea, Chimirasul cal tragea Si pe rarba amT §edea, Chimirasul cal versa, La galbiorT numera,
14o Inima'n ea ca. crestea.
Atunci Milea aml canta : Multa lume s'a casnit
Si VAs m'a oropsit, MaTca, taTca mi-a venit, 145 La mine ca n'a'ndrasnit, De mine ca s'au lipsit I Mandra mea ca ml-a venit, Numal mandra m'a scapat De mOrte grabnica ce-am dat I 150 FOTe verde ca nalba, StaT, mandruto, tu acilea, SA me due pens colea Cand indarapt m'oT intorcea, VeT vedea ce-oT aducea. 155 Mandra pe loc ca sta,
Pena, el ca
sosTa.
C'un sipet de galbenT yenta,
Tine, mandro, tu acilea S'avem ce bea, ce manca, 16o C'o sa dea vre-o Tarns grea. FOTe verde si-o aluna, De cat cu tats pi mums,
MaT bine cu-o mandra buns, Ca taica m'a oropsit, 165 Si mandra m'a 'ndragostit, MI-a indrasnit pi mT-a venit Si mOrtea ca mi-a gonit I
www.dacoromanica.ro
CANTECUL CRISULUI
32
CANTECUL CRISULUI Cu les de Christea N. Tapu de la lautarul Dumitrache Parladi, din Vadeni (Gorj). A se confrunta cu dolna No. CCC din colectia D-lor Iarnic §i Barsan.
Crisule, Crisutule, Crisu le, drag-utule! Apa limpejTOrd,
De supt lespejiOra,
5 Tu ml-e0 curatOre, Sa'mi fiT vorbitOre. Eli to -as intreba,
De-o mandrut'a mea. Apa asa 'ml graia: Si sa fi vecjut Io Eu n'am cunoscut ! Voinicu 'mT grata: Lesne '1 a cunOste : FetisOra el
15 Ca florea de ter, Cola de II:Artie,
Vara 'xi pravalie, Logofeti mi -o scrie, Ochisorii el 20 Doi luceferel, Done mure negre Intr'un povrag verde, Puse la pamint, Neatinse de vent, 2R Puse la recOre Neatinse de sore. CosiciOra ei Doi balaurei, In gura 'nclestati,
3o In coda 'nodati.
Dar acea mandra frumosui, Mult mandra ai dragastasa Dimineta cam pe ceta,
Pe cep pe negureta,
35 De pe vale ca. 'ml yenta Vaci din urtna ca mana, Cu mAndrutu se 'ntilnea Si incepea de-al seruta ; 11 seruta, it imbratisa.
4o Ea din gura ca'mt dices : Fa surata Dumneata, Mar va cite tele, MAT si p'ale mele,
Da si 'ntr'ale mete; 45 Sa spui maicii mele Ca m'am departat Departe de sat,
C'un WW1 inalt,
Inalt i sprincenat 50 Cu semne inversat ;
Mustac Ora lui
Spicul grAuluT,
Sprincenele Jul Yana CorbuluT, 55 Ochisorii lul Mura cAmpului
!
Warn dus in teri pustil,
In cele nadoliT, Zidurr parasite,
60 De mine 's gatite !
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI IORGU IORGOVAN
33
CANTECUL I,UI IORGU IORGOVAN Cules de Christea N. Tapu de la Dumitru Valeanu, lautar din RoOori-Teleorman. Acest cantec este o variants preszurtata a cantecului Iovan /orgovun din colect. d -IuT G. Dem. Theodorescu pag. 415 Ng.; vecif §i Erculean pag. 14, 15 din colect. luf V. Alexandri.
Sus pe Cerna'n sus,
Multi voTnicT s'a dus, i multY s'a repus ; NumaT c'a remas
5 Iorgu lorgovan, FecTor de mocan,
Mare p'un cal,
Ca un ducTupat. El c5. 'mT-a plecat,
10 Sus pe Cerna 'n sus 5i el sA 'mi sT cata FatA serbatTca, Mare nAprasnIca
Cu vidra 'nainte, 15 Tot luand aminte, Cu soimiT pe mans, Cu ogarT ProvarT. El cA. 'mT-ajungea,
20 De Cerna ca 'mT da,
Din gurA 'mT striga : Cerneleo, Cerneleo 1
La ea se reped,Ta, Tita 'T-o 'mbuca. lar ogarT, Provaril, 45 De vend -o apuca, oTmT de maInT-o tinea,
Pelle fata 'ml striga : Iorgule, Iorgovan, Fedor de mocan, 5o CAlare p'un cal, Ca un ducTupal, Cearta-IT pe Visa : 'MT a 'mbucat tita,
ImT seaca inima! 55 CeartA-IT ogaiiT, OgariT, ProvariT, 'MT a smuls cosicTore,
'MI-a rupt vinisOre 6o Iorgu ca 'mT striga ; Ba, feticA, ba Eli nu cert pe Visa, CA 'IT -a 'mbucat tita
MOTe-ti talazu,
CeartA-tl urletu, 25 Aratd-mY vadu,
SA tree cu murgu ; CA e5 cl 'mT cat O fata serbatTca,
Mare nAprasnicA. 30 Cerna '1 audTa, Talazu 'muTa Urletu 'nceta, Vad cA-T arAta, Dincolo trecea,
35 Cu vidra 'nainte, Tot luand aminte. Intr'o star.cA da,
Calu cA 'mT sarTa
Vidra 'nainte 'ml da, 40 Fata 'ml-o ochia,
I
Langa ea se da,
65 Frumos 'ml -o lega,
Pe cal c'o punea, Acas' ca 'ml pleca, De Cerna ca 'mT da,
7o
Iorgu ca. 'mT striga : Cerneleo, cerneleo, 'MOTetT talazu,
CeartA IT urletu,
Arata-mi vadu, SA tree cu murgu , 75 CA cu ce am cAtat Eu 'mT-am cAstigat Cernelea aucpa, Talaz nu 'muTa,
I
Vad nu-i arAta. 8o Iorgu ce 'mT fAcea ? 3
www.dacoromanica.ro
34
IVAN IORGOVAN
In Cerna 'int sArTa,
Cu murgu 'nota, Pen' la mal ca 'mT da,
Pe fats -o lega, 85 Pe mal 'InT-o asvirlea.
Ea'n stanca intra, El afar' le§Ta, El n'o maT vedea.
Drumu vidri-1 da, 90 Vidra o cauta, In stanca intra, N'o putea scotea. Cu murgu 'ml sada, Cu buzduganu da, In cap 'ml-o lovTa!
IVAN IORGOVAN VAR1ANTA
Cu les de Chr. N. Tapu de la lautarul Marin I. Baban, Corn. Piatra-Teleorman.
Pe sera, pe sera,
Pe lunA, pe lung.El ca 'mT-a plecat, Ivan Iorgovan, 5 FecTor de mocan
Si de mocancuta,
TotT lume drAguta!
El ca sA 'ml veneze Fata selbatTcA,
io Mare nAprasnIcA. El ca 'mT-a plecat
Sus pe Cerna 'n sus, Calare pe cal Cu Vijla 'nainte, 15 Tot luand aminte. La Cern 'ajungea La Cerna striga: Cerneleo, Cerneleo ! MOTe-tT talazu,
20 Cearta-ti urletu, SA tree cu murgu ; CA eil ea me due Sus pe Cerna 'n sus 1
Vadu 1-arata, Cu murgu trecea. Supt stand de platra Fuse aciota, 3o Vijla laba c'o punea, Piatra o ridica, Peste-a fata da, Tita '1 imbuca, Fata ca clicea : 35 Ivane, Ivane, Cearta-tT pe Vijla,
CA mi-a 'mbucat lila! CA aicl d'oi sta, De to -oI blestema
40 *i te-o ajungea,
In mijlocu apeT Te -ol face d'o pTatrA
Ea ca '1 blestema, In mijloc de ap5. 45 'Mi-1 facu d' o piatra,
Cerna 'mT-auclia,
25 Urletu certa,
www.dacoromanica.ro
PTatra nestemata.
Ea ca remanea *i 'mT pribegia Prin totA lumea!
1
ILINCA
AN111111.1t.t.li
38.
ILINCA ANDRULUI Copiat de Chr. N. Tapu dupe un manuscript al reposatului Inve.tator Trotea din Corn. Runcurelu-Mehedinti. A se confrunta cu cantecul, NIlincuta Sandulubi din colectia D-lui G. D. Teodorescu pag. 635 sqq pi cu cFata Sanduitth, din colectia Parintelui Sim. FL Marian pag. 86-93.
ldem a se confrunta cu variantele Fats, Ileana Petri, Irina Pintei" pag. 261-275 Bibicescu. precum si iChirutav pag. 491-496 din colectia D-lor larnic
din colect. si Birsan.
FOTe verde a bobuluT, P6 ulita GTurgiuluT,
La casili $andrului, Are $andru-o fata mare,
5 Cand o vede Turci/ more; IarA mandra $AndruleasA, CinstitA carciumAreasA
$i cu sprancenile trase, Turcilor se 'nfatisa, 10 Pe Ilinca sa nu dea. Pe Ilinca nu v'o dau ! Dar Ilinca ce'ml fAcea ? Vadra 'n manA c'o lua, La Dunare ca. pleca 15 $i pe DunAre 'rnT vedea Un caic inpoleit Cu postav verde 'nvAlit, Pentru Ilinca gAtit. Dar Ilinca ce 'mT facea ?
20 Vadra din man' o trantea, La ma.T.:A -sa alerga
Marca, maiculita mea, Ascunde-m6 unde-va, CA yin TurciT sA m6 l'a! 25 IarA ma -sa ce 'mf fAcea ?
Intr'o ladA o bAga, Cu nou6 lacate-o 'ncuTa $i cheile le-ascundea; Sapa 'n rnanA o lua,
30 La ferestra se ducea i sapa, sapa, sapa; lar acolo ce 'mT punea ?
S'aibA ci ed6mint AT Turd.
35 Turcilor se 'nfAtisa, Pe Ilinca sA n'o dea. Pe Ilinca nu v'o dad, CAcT Ilinca a murit I $i dacA nu m6 credetT, 4o Aid' mormintu de '1 vedetl ! NoT pe tine to om tATa, Titili 'IT le-om sAra! lar Ilinca 'mT-audia, Ea din ladA ca Tesa, 45 Turcilor se 'nfAtisa
$i din gull asa dicea : Turcilor ;
PAganTlor,
De cat pe marnt s'o tATatT, 5o MaT bine pe mine m6 luati Turcil 'mi se 'nveselTa,
Pe Ilinca o lua $i 'n
caic c'o aruca
$i pe DunAre pleca, 55 Dar Ilinca ce 'mt dicea ? MaT slAbiti 'mT matnele, SA 'InT maT dreg cositele! TurciT maTnele '1 slAbTa,
Ea cositele 'sT dregea
6 $i la 110 se ducea,
In DunAre s'arunca Si amar asa dicea : De cat rObA. Turcilor, Mai bin' mass brOstilor 65 $i mancare pestilor I
Numai pTetre i butucT,
www.dacoromanica.ro
!
36
NICULCA
NICULCA Cu les de Chr. N. Tapu dln gura lautarului Stancu Ion din Cucueti (Teleorman)
FOie verde a bobului,
Jos la lunca GTurgIului, La odaia Turcului, Turcului lur Mustafa,
5 Care 'mr tine Palanga, Si din Oreava ce-va C'a poftit Ia Niculca.
FOie verde porumb verde, 5r-are Serba doue fete, 10 De frumOse 'ncondeiete. Dar pe nume cum le chiama ? P'a mar mare Radita, P'a mar mica Niculca,
C'a poftit Turcu la ea,
15 SA se Tubesca cu ea. Ca vec,i, Turcul Mustafa Tot de foc de Niculca, Bani pe sapa slobod,ia Cate fete 'n Cartojani 20 TOte primira la bani ; Dar Niculca nu primla,
Ca Niculca ban avea . --
Dar Niculca ce'mT facea ?
Sapa 'n mana c'o lua, 25 Lua sapa §i coda Si da dosul in Naprisca, Pen'la unchia-sea Oprea Si sapa ca T-o ascutra $i coda ca 'r -o punea 3o $i la claca se ducea . Claca tota cat mT -era
Se punea p'o laturea ; Dar Niculca singurea, Se punea p'o laturea, 35 'Naintea clacir erea ; Mergea cu sapatura Cat dal cu sburatura. Dar, vecli, Turcul Mustafa, Tot de foc de Niculca, 4o La paharnic trimetea,
De tot omul un pahar it da, Dar Niculki doue
'T
da :
Tine, fa Niculco fa, Ca 'ml-ai secat inima, 45 Tot de dor de dumneata I Fa Niculco, dumneata, Ia nastrapa de colea
Si da dosul la cesmea
.
Dar Niculca ce -mT facea ? 5o Nastrapa 'n mama lua, Dosul la cesmea ca'mi da
Si de apa c'o umplea,
Pe capcel ca 'ml-o punea, Pe picere se spala . 55 lard Turcu ce -mT fIcea ?
El pe cal ca 'ncaleca
Dupa Niculca 'mT pleca, La ce§mea ca 'mi -o .ajungea, Nastrapa ca mT -o cerea.
6o Niculca 'n mana '1- o da Si bea Turcul nu prea bea, Mal mult in gura-o oprea, Pe Niculca c'o stropia ; $i Niculca se ridea, 65 VoTa Turcului acea. DarA Turcu ce'mT fAcea 7
Mana 'n breii ca 'T -o 'nfigea Si pe cal ca 'mT -o punea, La Dungre ca 'mT -o ducea
7o Si 'n caic ca mr o punea, Cu opt curele o lega. Dar Niculca ce'mT fIcea Fata albI '§Y sgaria,
Per galben derIpana, 75 Pelle Turcu 'mi -o vedea $i din gull ca -T dices : Ce ti-e, fa Niculco, fa ? -- Mai Turcule dumneata, Sarutati-as mustata, 8o Mal slabe§te-mT cureua, Sa 'mT revenesc titica! lar Niculca se gandia Si din gurA cuvinta :
De cat sluga TurcTlor
www.dacoromanica.ro
7
NICULCA
85 Si vatrai caddnilor, MaT bine, frate, sa flu Tot Mtge pestrlor $i racela pTetrTlor $i cTupela racTlor
90 $i masa cosacTlor!
lard Turcu ce 'ml facea?
Curelile 'T le lua. Dar Niculca ce 'ml fAcea? Drept in Dundre sArea. 95 Dar vedY, Turcu Mustafa,
Tot de foc de Niculca D'un burghias cd 'mT cata, Gaura 'n caic ca da, Apa 'n densu ca intra
roo Toti TurciT ca-Y ineca. Dard Serba ce 'mT facea?
Ea 'n sus, frate, se scula, Nastrapa 'n mand-o lua, P'o potecuta o apuca 105 Din gurita ce 'ml dicea? Asta e potecuta, Pe care-a mers Niculca.
37
Spre resarit se ulta. Niculca nu 'sT ce vedea, 125 De ea, frate, se 'ngrozia ? Dosu la masa 'ncas' da. Mama, maTculita mea, Incotro sore resare, Nu stiii sore resarit, 130 Nu stiii bojor inflorit, Nu stiti capete de Turd? Dara masa c'audTa, Pen' afard ca resm, Spre r6sArit se ulta 135 Si din gura ca dicea : A ba, fa Niculco fa, Nu e sore resarit, NicI bujor nu e'nflorit,
Ci sint capete de Turd!
140
Mama, maTculita mea,
Ia sapa i lopata $i me 'ngropa la ferestra,
Drept la Dundre 'mT tragea $i nastrapa o arunca, 110 Pin Dundre 'ml-o tragea Si afar' ca 'mT-o scotea Si acas' ca. 'mi-s venTa, Pe lavitA c'o punea. Niculca jos ea 'mT Area, 115 Frumosa, nu prea frumOsa. Dar de ce nu prea frumosa De bataia pestllor, De rAcela pletrilor, De c,upela radlor. 120 Dara ele ce facea ? Niculca 'n sus se scula, Pe bordeT sus se suTa,
SA v'ascult vorba:din casa! Fiore verde micsunea, 145 Iata TurciT ca 'mT sosla,
De Niculca ca 'ntreba. Dara ma-sa ce 'ml dicea ? FOTe verde matostat,
Niculca mi-a raposat. 150 Fiore verde §i o lalea, Toti Turcil ca se 'ncredea. Cand fu unu mititel, Cu cacTula de cincT pieT, Cu cojocu de opt pTeT,
155 De pe cal descaleca, La ferestra ca 'mi tragea, Pe Niculca ml-o scotea Si pe cal ca mT-o punea Pe Dundre ca 'ml pleca..
www.dacoromanica.ro
TOMA ALIMOS
38
TOAIA ALIA10' ComunicatA de Invetatorul Ledbu de la lautarul Gh. Baltatu din Serbanestii-de-JosOlt.
A se vedea variants in colect. d-lut G. Dem. Theojorescu pag. 581 sqq si in co lect. Alex. pag. 72-74; idem Calendarul Istoric si popular din an. 186o, editura I rbrariel G. loanid pag. 149-152. 'Sever Toma si Sever Manea comunicat de d-I I. C.
ha V.
Fundescu.
Departe, vere, departe, Nu prea, frate, cam departe, La camp, vere, la ample, Unde fir de Tarba nu e 5 Numar d'alba colilie, La gropana cu cinci ulmi, Cu cinci ulmI dintr'o tulpina, Ca §apte frati dintr'o mums, Ca cinci de§te la o mana ; io La umbra ca se umbrla Save Toma d'Alimo§, Save din tara de jos. CAlu§elu '1 priponea
Iarba cu palma ca-I da, 15 SA nu'l prinda cine-va. Maria in disagl ca baga, Mandra masa ca punea, 0 ploschita in mana lua Ploschita de §apte oca 20 C'a§a era m6sura De la malca Precista, Ocaua 'mpe'ratului, Vadra Taligradula
Plosca 'n mana c'o lua, 25 N'avea el cul Inchina, NicI o slujba nu'§1 lua.
Si Tomi se ploconia, 4o Si 'mi-ti bea i 'mid manca. Cand de-o parte ca'§r cata, Tare 'nil venla §i 'ml sosia Save Mane' al campiilor, 45 StApanu mo§iilor, D?Agastosul fetilor,
lubitul nevestilor, In§elatorul Domnllor. El, frate, ca mi-§ venia, 50 Nici bunA 4iva nu da, Far' d'apuca d'a clicea : D'aleT, Toma d'Alimo§, Venit din tara de jos F . , . 'ti crucea mdni-ta, 55 Ce call pe mo§ia mea, De 'mI -al Incurcat Tarba i 'mi -al turburat apa ?
Tad', Maneo, nu dice -a§a Poftim, frate, vin de bea
60 Din asta ploscA mititea, D'o vadra §i cinci oca,
Orl of bea, orl n'ol mar bea, SA bel de la mana mea
Inchina-vour ulmilor, 35 UlmIlor ca fratilor.
Unde Manea c'audia, 65 Ploschita 'n mana lua, Numal buzele uda, De n6cAjit ce era, Si la Toma ca l-o da Si la gurita-o punea, 7o Trei ceasuri c'o vajiYa, Si Manea se necajia. Palo§ din teaca tragea, Peste burtA cal isbia,
La radacina -1 uda,
75 Si la cal ca 'ml alerga,
inchina -voil armelor ?
Armele sunt flare red Bagate prin lemne sea ;
3o Inchina-voiti murgului ? Murgu este vita mutA
Gura n'are sa'mY r6spundA, Numal cu urechia aude.
Ploschita 'n man' o lua, El de verf ca s'apleca
www.dacoromanica.ro
Matele ca-I reversa
Picior in scary punea.
TOMA ALIMO
Fuge, vere, nu glume§te, De Toma nu mar gande§te ! Iar Toma ce 'mr-§ fAcea ?
8o Dupe mate se lAsa,
Cu totul a le strangea, Cam cu pare
$i 'n drum a 'mi -I sprijinra. Palo§ul ca 'ncruci§a
Si din gull '1 judeca : 120 - D'aler, frate, frate Maneo, Ce red, nene, tr-am stricat, De pe mine m'al tarat ?1In m'ar tarat vorniceste, Ci m'ai tarat femere§te ! 125 Din guritA '1 judeca, Cu palo§ul '1 crocartea
Cu gun Ore,
La co§, nene, le-arunca, 86 Cu bred verde se 'ncingea $i mar punea d'o curea, SI nu calla unde-va, Pene-o prinde pe Manea.
Bucata de §apt' oca,
Nicr dulAir n'o manca. Toma 'nclarAt se 'ntorcea
$i la cal ca se ducea,
13o La gropana cu cincr ulml, Cu cincr ultra dintr'o tulpinA, Cu §epte fratr dintr'o muma. Venra calu 'mburestrand, Aide Toma tot gemand, 135 $i din gura tot dicend : Of-leo, leo, calutul med, Dac'or vedea c'o sa pleb Cu picrorul ca saint bap', Mare tarnita sa 'mr fad 150 S'acolo tu sa me bag). ! Unde la ulmr c'ajungea,
90 Din guritA-1 judeca :
Calule, cand to -am luat De cal bun §i laudat, Cincr sute de ler earn dat, De ce-or fugi ca sa scap 95 i ce-or goni ca sa prind. nde calu c'audra, OdatA ca respundea : -- D'aler stapane, stapane, Incaleca tu pe mine 100 Si to tine, frate, bine ! Picroru 'n scar punea, El, frate, nu 'mr-§ putea SA incalice pe §ea; Iar calul dacA vedea, 105 De genuchr ca 'ngenuchra, Si pe el ca 'ncAleca. Mana 'n pozinar bAga, Mic garbAcel ca scotea, Garbacel I 1 0 De bumbAcel,
39
SAulita ca-I lua, Ibancile c'a§ternea, $aua capAtar punea. 145 Unde calul ca vedea Sufletelu car re§ra, Calu cu picror batea, Mare tarnita 'r facea ;
$i 'n cap este plumbuit Cu cinci litre de argint. Unde-odatA 'n cal ca da, $apte hotare sada, i To $i 'ntr'un loc ca mar §edea, Pen Manea ca sosla
Si de cre§tet cal lua 150 $i 'n tarnita cal bAga, Un vent rece ca venra, Ultnr de frump. scutura $i pe Toma '1 invelra, De se ducea pomina. 155 $i a§a s'a intamplat, Precum ed v'am cuvintat !
www.dacoromanica.ro
40
TOMA ALIMO§
TOMA ALIMO (VARIANTA)
Cu les de Christu N. Tapu, din gura lautaruluI Ion Saluica. din Manastfrenrralcea.
Campie, vere, campie Unde 'T d'alba colilie, Unde fir de TarbA nu e, La rnijlocu campulul, 5 Unde -1 drag vorniculuT
Si este pas murgulur, Nemerit'a Tabarit-a D'alde Toma d'Alirnos,
to Sava din Cara de jos. El mare, ca. 'ml tabara La mijlocul campulul, La marglnea crangulul, La pulu porumbulur, 15 La trupina ulmulul; La trupina cu cincr ulmI, Cu cincl ulmr dintr'o trupina, Ca cincl frail dintr'o muma. El acolo tabAra, 20 Caluselu '1 priponla Unde larba ce 'I placea
Si la umbrita se da. Punea masa $i manca. Mica ploschita §'avea
25 D'o vadra si 5 oca, Care bea Toma cu ea. Doue pahare scotea Si amindoue le umplea Si n'avea cu-r inchina. 3o
Inchina-vorii murgulur ?
Murgu 'rni-este vita muta, Nu vorbeste, dar asculta. Inchina-vorti armelor ? Armele sint flare red. 35 BAtute prin lemne seer; Inchina -volu ulmillor,
Ulmil sint dintr'o trupina, Ca cincl fratiorr din muma. Asa Toma ce 'mf facea,
40 Ca n'avea cur inchina ? Maria pe plosca punea $i la gura 'mr-o salta. Ulmil de verf s'apleca La Toma se ploconea ;
45 hard Toma, and vedea, De mirare ca se lua
Si din gull cA 'ml clicea : Cata f..tu-1 muma-sa
Eli de and am harducit,50 De multe orr am beut Si la umbra m'am umbrit, Asta faptt n'am vecjut, Codru verde ploconit... ! Dara Toma ce 'ml facea ? 55 Wana 'n pozincir baga, Mititel ochean scotea
Si la vale ca '1 punea Si pe ochean se uita ; D'un vornicel nazarla, 6o Tare fuga ca venla, P'un calusel cam murg, In bulestru in fuga mare, Stralucind din cate-o nare, Par'cg. era sfintu sore;
65 Cu narile jugravite, Cu unghille poleite. Dar Ala cine 'ml era ? Tot Manea al campillor, Stapanu moaillor, 7o Dragastosu fetelor, lubitu nevestelor.
Si el mare, a 'ml venla,
Toma, daca '1 vedea, Paharele le umplea, 75 Drept ]a Toma ca tragea, Jos dupe murgu se da $i pe murgu '1 priponla Tot aci alaturea,
www.dacoromanica.ro
br 0 M A ALIM05
Unde Tarba ce-T plAcea, 8o Si bunA diva cA-T da :
Bunt diva, frate Tomo,
MultArnescu-t, frate Maneo, Bine-al venit sAnatos! SedY la masa sA mancAm 85
i sa bem sA veselim, Din pistOle sA trosnim,
De nimenia nu grijim. Tu viteaz §i eu viteaz SA nu facem vr'un meraz, 90 Ca O. pAtimim necaz Jar, vedt, Toma ce tAcea ? Maria pe ploscA punea
Si 'n mana Mani c'o da $i paharnic c5.-} fAcea.
95 hard Manea ce 'ml fAcea Cat al draculuT era, Paharele le umplea Si tot la Toma le da, Tot pe Toma '1 silula, too Pelle Toma se 'mbeta. Dact Toma se 'mbeta, Bine Mai.ea 'I pri.!epea, Mana 'n pozinar bag-a, Mititel briceag scotea, 105 Peste masa se 'ntindea Si in burta Tomi '1 bAga,
Eu pe tine cA te 'am luat 155 De la balciii de la Banat, Ce mi-a cerut ala am dat,
Ca sa fa de fAlAlat Cine m'o goni sA scap.
16o DarA Toma ce 'rnT fAcea ? Cand freu-1 slobodTa,
Cu sgarbaciu l'amelinta Si lu murgu ii spunea : --Tu pe mine sa me duel, 165 Unde-or fi plugurT de curl Si pe Manea sa-1 ajungT. Dar ca ventu sA nu mergl,
Dart Manea ce 'ml fAcea De la mast se scula
to Si la murgu se ducea,
Si pe murgu IncAleca, Drumu la vale §i '1 lua
V8ntu bate §i 'ncetezA, $i Manea se departezA.
lAsa.
170 Tu ca gandu sa te ducT Si pe Manea sa '1 ajungi I 5i de lute ce mergea, Pe langa Manea trecea Si Toma cA nu 'I vedea. 175 Gonea murgu ce gonia,
Dar, vedi, Toma se cAta, 115 C. dacA bine §tia, La mass nu'l maT poftia $i din vreme se pAdia, Armele le pre,gAtia
$i pe Manea '1 inpuFa.
120. Dar, vedT, Toma ce 'mTfAcea
El de murgu se ruga : Murgule, murgutu-meil, MAt trAite-ar Dumnedeil TarbA verde 'mT-al pascut,
125 Apa rece 'mT-al beut Si de mine n'aT §tiut Ca colgiT m'a ranit ! Ia sa facT atata bine, SA vii pene ict la mine, 130 SA vorbesc ceva cu tine ; CA eu nu te stApanesc Si de ac:1T nu maT trAlesc !
A§a murgu ce fAcea ?
Pe 'mbuiestru ca se lua 135 Pene priponu scurta, Dupe teru§ ca '1 punea. Cand °data ca smincea Si teru§u 'm14 smulgea Si la Toma se ducea 140 LangA Toma se culca. Dar vedT, Toma ce fAcea ? Toma pe brangT se tragea, Mate cu mana aduna, Cam cu pale, 145 Cu gunole $i la disAger cata, Notre brene cA scotea, Tot brene de Tarigrad, Cotu §apte galbeni luat. 150 Cate noue le 'ncingea Si pe murgu incAleca Si cu murgu cA 'nil vorbta
Murgule, murgutu mei",
MaJile 'T le versa.
Si pe Toma ca '1
4t
Spumy alba se fAcea, Toma de gandurT se lua Si pe murgu ca '1 opria Si pe murgu '1 intreba Murgule, murgutu-meu i8o Val, trAi-te-ar Dumned,eii !
De multe onT te-am gonit,
Ca acum nu te-am vedut A§a tare nAdu§it.
185 DarA Toma ce 'ml facea ? lar ocheanul ca '1 scotea Si 'ndArAt ca se uita Si pe Manea ca '1 vedea 5edea 'n drum §i hodinea.
www.dacoromanica.ro
TOMA ALIMO
42
190 Pelle Manea, ca, 'ml venla Si bun diva ca l da:
BunA, diva, frate Maneo, MultAmescu-tr, frate Tomo.
Toma din gurA 4icea : 195 Ce-am fort, Maneo, vinovat, Tu matele 'ml -al versat ? Tu m'dr taint fomeieste,
EC' sa te tar vornice§te Cuin tare pescarit peste !
20n and odataaducea,
Capul c'o spata-r stergea, Ca pe varzA mi-1 toca Si 'ndArAt se 'napora La trupina cu cincl ulmr, 205 Cu cinci ultra dintr'o trupina, Ca cincl fratiorl din mumA. Acolo jos ca se da Si pe rarba se lungea Si lu murgu ca -r spunea :
210 Murgule, murgutu meu, Val, trAi-te-ar Dumnecleil !
Langa mine ca sa star, Ve4T la nopte c'or sa mor Si nu te mar stApanesc, 215 Nici nu te mar priponesc ! SA pastr YarbA cat or-vrea
Si apa cat 'tr-o plAcea.
Eu la nopte c'ot muri, Tu cu picloru sa 'ml bail, 220 Mica tarnita sa 'ml fad Si cu dintir sa me tragl
Si 'n tarnitA sa me bagi. Dar cApAtAiti ce sa 'ml pull Digger, 225 Cu gAlbrner,
Care am rnuncit not pe ell Si tu, mare, sA te duct
Sus in plaiu muntelul, SA bel apA de isvor, 230 SA fir lute de picror ; Si sa 'tur pa§tr larbA de jos, SA te fact mandru frumos ! Si pe tine to -or goni Hotomani d'ai muntelui, 235 CA'imacanir plarului.
La Ilia unul sa nu star;
Nu mar unul -'111I-e cam 'nalt
Si cu semne de versat $1 cu peru retezat. 240 SA 'I 1a§1 pen 'o 'ncaleca, SA-1 aducl la mine 'ncoa,
Mica oglinda el c'o avea Amendor ne-om infAti§a.
Dacl bine-om semena, 245 Tot la martA 'I mar sta $i galbenil arAta ; DacA noT n'om semena Galbenil nusi arata, SA '1 Iasi One' o'ncaleca
250 Cu noril te-or mesteca; SA te fad a poticni $i 'n potcove 1' or lovi. Si tu, mare, sa te ducT In campul Jur Calafat, 255 Unde sunt call de sfat ; SA nu star la CAlara§ Ca nu 'I bine f.... l'a§! SA te lair la Ro§ior, CA te duce 'n Bucure§t, 260 SA ve4r ce bine trAre§ti CA-tr da orzu venturat,
Si vin ro§u strecurat
pune cate-un argint, SA fir frumos §i spAlat 5i-11
La mersurA fAlAlat !
www.dacoromanica.ro
TOMA ALIMO
43
TOMA ALIN10,$'
(VA RIANTA)
Cules de Chr. N Tapu din gura lautaruluf Cosma Tula, din coin. Bnrbntesei-
V alcea
Departe, vere, departe, Departe, dar nu prea forte, La irama ampulla, Unde -1 pret volniculul
5 Si-e drag murgulul,
La trupina cu cincT ulmT Cu cincl ulmT dintr'o trupinA, Ca to fratil dintr'o mumA ; Nemerit'a,
to Tabarit'a Toma
Sava din tara de jos. El astA noapte 'ml a venit,
Calul, si la priponit, 15 Co lea 'n margine de crang,, Cu terusu de -argint, Ce n'am vedut, de cand sint ; Cu priponu de aramA, Ca sA nu se baR,-e 'n seamA
Mica plosa ca'na scotea .si
cincl oca,
25 Care bea Toma cu ea,
Mesura 'mperatulta, Vadra Taligradului, Si Toma ce 'ml fAcea? Ochil la vale-arunca, 3o Tare 'ml venla d'un volnic, Manand un calusel murg,
Stralucind de cate-o nare Si'n-buestru 'n fuga mare
Dar Ala cine 'ml-erea `1 35 Toma Mane'al campiTlor StApanul Jillor StApanul mosalor, DrAgAstosul fetilor,
Iubitul nevestilor.
DarA Manea ce'ml grATa :
Frate, frate, frate Tomo, Tie cin'tl -a porancit 45 Tu aid d'al tAbarit, Livedi marl d'aT prapadit, Iarba c'al tAvalit DarA Manea ce 'ml dicea ? Frate, frate Toma, 5o SedT la masa sa prandim, SA prandim, SA 'nveselim,
Din pistoale sA trosnim. Dara Toma ce'mi facea ?
55 Mana 'n pozanar baga, Mica cheitA 'ml scotea, Disagil 'I descula, Mica ploscutA scotea
.
20 Asa Toma ce'tni fAcea ? Calul ca ai-1 priponea, Mana 'n desagl ca'mY baga, D'o vadrA
40 Bun A diva, frate Tomo, Bine-al venit, frate Maneo !
6o
$i 'n mina lul Manea-o da Tine Maneo, yin de bea, Vin de la mina mea,
CA d'ast 'noapte 'ini-am venit, Calul l'am priponit, La margine do crang-, 65 Cu terusul de argint, Ce n'am vedut, de cand sint ! Dara Manea ce'ml fAcea ? Mana 'n pozanar bAga, Mic cutitas ca scotea 7o In burta Tomi-1 bAga, Matile 'i-le versa. Dara Toma ce'ml facea Cu cincT brene se 'ncingea, Cu breti alb de Tallgrad, 75 Cotu noue galbenl luat,
$i la murgu se ducea $i din gura cuvinta :
Murgule, murgutu mat,
www.dacoromanica.ro
TOMA ALIMO§
44
Pe tine de cand te-am luat 8o De la balciti de la Banat, Ce 'ml -al cerut ala am dat, Cin' m'o goni sa me scapT.
De galbineT,
Care am muncit pentru el ! ySi tu, murgule, sa te dud
Dara murgul ce'ml fat..ea ? Trey lacramT din ochi versa, 85 De mijloc se coco§a, Rene Toma 'ncaleca, In campu lul se slobodTa. Mergea Toma 'nbuestrand
Si din frundita cantand,
Ca sa -tT facT coama calcata; SA pa§ft Tarba de isvor, SA'mT fiT lute la picTor !
Tu, murgutule, sa'mT vedi,
125 and scobora o§tile La nicl unu sa nu te
NumaT un volnicel 'nalt, 'Halt §i sprincenat, Cu semne de versat, 130 Chlar la ala sá te la§1, Ca eu sint fratele lul.
90 'Naintea Mani Te§ind. Ce-am fost Maneo vinovat, De matile ml -al versat Tu m'al junghlat fomeTe§te, Eu se te tal voTnice§te I 95 A§a Toma ce'ml facea ?
lar ca murgul se ducea, 0§tile, ca scobora, Voinicul ca s'alegea,
Mana 'n pozanar 'Aga, Scotea palo§ asculit, De noue palme de lung ; Cand ajungea ca sä dea, 100 Capu c'o spatit-i taia.
135 Calul ca '1ni-1 cuno§tea. Fuga la cal ca mi-s da,
Mana pe cal ca punea, La trupina it ducea,
Frundulita §1-o lalea,
El pe cal 'ncaleca, Cu murgutu ca 'ml vorbla
Tot pe muntil cel carunti, 120 Ca sa pascl Tarba de balta,
:
Murgule, murgutu mat, 105 La trupina sa me duel
La trupina cu cincT ulmT, Cu cincl ulmT ()inlet) trupinA,
La trupina cu cinci ulmT 140 Cu cincl ulmT dintr'o trupina, Ca totT fratil dintr'o muma.
lar jos dupa el se da,
TaTnita 'ml -o desfacea Pe Toma ca mi-1 gasTa,
Ca toil fratil dintr'o muma. Murgule, murgutu met, 110 Vedi la nOapte c'ol sa mor, Cu picloru ca sa'mT ball,
145 Afar 'cu dinti'l tragea Si de gat s'alatura.
Si cu dintiT sa me tragl, Dar capatal ce sa'mY pul
150 Si'n carata mi-I punea, La tarn ca mi-1 ducea
Mare talnita sa'mT facT
I15 DisageT
1-i'rati§oru ca'§1 gasTa
Cin-decT de popl aducea, Pelle pe Toma slujia
www.dacoromanica.ro
I
CANTECUL LUI OANCEA (CHIRIGIU)
45
CANTECUL LUI ONCEA (CHIRIGIU) Cu les de Christu N. Tapu de la lautarul IOn Neblea, din RoOoril-de-Vede (Teleorman)
Fore verde fol de nalbA, Ce galceava 'n cea dumbravd? Ce resboid
In sat la nor ? 5 Dar resboiul cine'l face ? VecIr Oncea cu Vlalcu, VlaTcu paralabu, Cela inalt si suptirel, POrtd aciuld de jdrel, to Ochil in cap ca de soTmel, Parcel 'rni.e tras prin inel, MOre Neaga dupe el. Dard Neaga ce 'ml facea ? 15
Ea lul Oncea cg. -1 canta : FOTe verde d'asunie
20 Una mie si una tie Bate ventu 'ml le-adie, 'MT-aduce mirOse mie,
Ca'mT plea. la BucurestT, 25 Cu niste hull marl domnestT,
Cu doi-spre-ce caT la car,
3o Tot juganl si armasarr
Si carlanT de cAte-un an,
Carl se tin dupe car.
Dard Oncea ce'mT facea ?
In seamy cantec nu baga 3o Si el, frate, cand pleca Piva bung. cg. 'sT lua : RemaT, Neago, sdnatOsa,
Ca o garad frumoasd.
Darn Neaga ce'mT clicea :
40 Dute Onceo, sandtos Ca un trandafir frumos, Drumul fie-ti de folos 1
0 sd omor pe Uncea
Sd te Tau pe dumnea-ta, Dar VlaTcu cg. 'rni-T dicea :
55 Nu te fg. Neago, nebund $- iaduce bAneturT tie,
Una verde si ldmaTe Si alta 'ml-este prdzulie,
Si de yin si de pelin,
MAI Vlaicule, dumnea-ta,
Cd Oncea este 'n chirie,
Cu treT florT la pAlArie,
Cu pecetile 'mpd.rdtestT, SA-ml aducA butt de vin
5o Si din gull ca'mi dices :
SAIT omorl tu sotia, Sa rtcjA tOta lumea ;
Heed Oncea cu chirie
Bine-1r fi sa nu mar vie.
Dar Oncea cand imT pleca, Vlalcu 'n urrnd ca pica; 45 Unde curva ca'l vedea Doud rate cg. -1 tdia, Frumosa masa 'ntindea Si la masA cg. 'ml sedea i mi.§ bea §i 'mil manca
6o Dar eu sunt un parcAlab Cu caTnii 'n gOnd luat. Vlalcu manca nu manca, Tolegelul '§i'l lua Si prin sat ca'mT pleca, 65 BaniT de bir sd si I Ia. Dar Neguta ce'mT facea ? Dosu la moss -sa 'nil da Si din gura-o intreba : Fa, mosicd, dumnea-ta, 79 Nu stir tu, soro, ce-va ? SA dal luT Oncea sl bea ? Foie verde si-un spanac Ca 'mT-a cdclut VlaTcu drag
FOle verde bob ndut,
75 Pe Oncea cg. l'am urit,
Pe VlaTcu l'am indrAgit, Of, mOsd, m'am prapaclit ! Dar mósd-sa ca -T dicea : Fd. Neguto dumnea-ta, 8o De ce'tT omorT sotia, SA-tY vecluvestT cAscTOra ?
Casa si bdtatura, Prin prejur ce -ol maT avea ? SA veal case ca la tine
www.dacoromanica.ro
CANTECIII, 1,0 OANCEA CFtIRIGItt
46
85 Nu se afla la Domnie,
CatA mlere §i de unt La tine s'a 'ngramAdit,
Si bun bast
avut, Ce -al cAtat de Pal urit ? l'aY
90 Asta-di e§ti imparatesA, Maine te v6d Mr' de casa,
Dar Neguta ce 'ml dicea ?
FA mo§icA, dumnea-ta,
Nu'mi mai rani inima ! 95 Nu §tii tu, soro, ce-va, SA'mi omori pe Oncea ? Dar mo§A sa ca -i dicea : NepOtA, nep6ta mea,
Daca 'ti-a venit a§a,, Ioo Ca sa-ti omori pe Oncea, Mo§A-ta nu §tie nimica ;
Dar daca 'ti-e tie a§a, Du-mi-te One' colea, Colea in valea cea rea, Jo' La Gherghina tiganca, Ceia fermecatOrea, Care termecA lumea,
Ala de n'o §ti ceva SA dea lui Oncea sa bea. io Dar Neguta ce'mi fAcea ? Tot acasA se ducea, Lua dou6-treT parale, Pleca dupa vrAjitoare.
115 La Gherghina se ducea, Si bung diva ca -i da : BunA diva, Gherghinito. Multumescu-ti, fa Neguto ! Dar Gherghina ce-T dicea ?
120 Fa neguto, dumnea-ta, FOIe verde bob nAut,
Ce vent mare c'a bAtut, De la mine c'ai venit ? Cl nu te-am vedut de mult 125 Par'ca eu 11-am poruncit.
Sedi la mast sa manam, SA manam sa ospAtam, Bine seamy sa ne darn. Dar Neguta ce'ml dicea ?
130 Fa Gerghino, dumnea-ta, N'am venit ca sa mancAm ; FOTe verde ca nalba,
Nu §tii tu, soro, ceva
SA facT lul Oncea sa bea,
135 Ca arra omori pe Oncea ? FOle verde bob Wait
Eu pe Oncea l'am urit,
Pe VlaTcu l'am indrAgit, La inimA m'a topit I
140 Dar Gherghina ce'ml dicea
Fa Neguto dumnea-ta, La cell omori pe Oncea ? CA-ti vAduve§ti cAsciOra,
('asa §i batAtura, 145 Imprejur ce-or mal avea. Vedi case Ca Ia tine Nu se afla la Domnie; Asta-di e§tT imperAteasA,
Maine te ved Mr' de casa 1 150 Dar Neguta ce'mi fAcea ? Vorba nu 1-o asculta Si din guru ca-i dicea :
Nu §tii tu, soro, ce-va,
SA facT lul Oncea sa bea, 155 Ca sa 'ml omor pe Oncea ?
I-6Te verde §i-un spanac, Ca 'mi -a cadet VlaTcu drag !
Dar Gherghina ce 'ml dicea? Fa, Neguto dumnea-ta, 160 Du-mi-te Neguta acasA, SA pui sa -ti fact demancare. 1 it cu ochi dui:4 sore, D'o da sOrele 'n chindie, Tu s'alergl la prAvalie,
165 Tocmai la jupan Ilie ; Ia 'nil sAricica d'o para, Argint viii de cat of vrea Si otrava de alta, Vino 'ncOce la gaica, 17o SA fac luT Oncea sa bea. Dar Neguta ce 'ml fAcea ? 1.61e verde d'asunie,
Sura 'n deal la bacAnie, La logof6tul Ilie, 175 Si lua sariciat d'o para Si otrr,vA de alta. U para ca remanea
Si p'aia pe yin c'o da
Si 'n pahar ca mi-1 punea, 180 La Gherghina se ducea i
'ii mina ca 'I le da.
Dar Gherghina ce'mr fAcea ?
Paharu 'n mina '1 lua
Nu §tiii ce nalba dicea, 185 Facea lul Oncea sa bea, ornOre pe Oncea. Ca sa Ie§ia afar' in batAtura Si descanta 'n gura mare, SA vie Oncea mg tare. Igo PahArelul cA'l lua
Si 'n mina Neguti '1 da. Dar Neguta ce'ml facea ? Tot acasa se ducea De§tiu chele cal fAcea 195 Si lada c'o descula
www.dacoromanica.ro
aANTECUL LUI OANCEA
Pe umbrar ca se urca, In drum mare se ulta 200 Si pe Oncea '1 nazarra. Venea Oncea cat venia La o margine ca 'ml da Caisorii 'I deshama, IT deshama 'I impledica, 205 Seulita ca ml- o lua lbancele-le asternea, Chimirasul 'ml -1 versa, Priborasul 'mi-1 lua
Galbinasl ca 'ml gauria, 210 Salba Neaghi ml -o marra, De drags. lul ce'T era ! Dar Neguta ce'ml facea ? Incepea de ml -s canta : Foie verde d'asunie 215 Vine Oncea din chirie, Cu treT florl la ',Marie, Una galbena lamaie Si alta alba colelie St alta verde prazulie, 220 Bate ventul si le-adie 'MT-aduce mirose mie, Bine-ar fi sa. nu mar vie ! Cut va departe'l vedea, La pOrta ca alerga 225 Si la pOrta. ca sedea, Pene Oncea ca sosla
On or bea, on n'ol mar bea
De la manusita mea ! Dar Oncea ce mi facea ? 270 Mana pe pahar punea Si din gura ca'mT dicea ? Fa Neguto, dumnea-ta, Fore verde, bob naut,
Ew ani plecat c'am de mult
275 N'al pus gand de omorit ?
DA via, frate, caletof, Orl al vr'un gand sa me omorT ?
Unde curva c'aucjia
IcOna 'n brate c'o lua 280 De trei on ca se jura, D'o avea ea 'n gand ce-va
Mare Oncea dumnea-ta, De cand Onceo, c'ai plecat 230 N'am beta, nicl n'am mancat, In drumu-tr a m'am uitat De dorul teu m'am uscat ! Curva de gat 11 lua Si in ,gurita saruta. 235 Dar Oncea ce 'mi.§ facea ? Dupe cal descaleca, Toll cail ii deshama, Dor selariit remanea, 0 burg. de plOte 'ml da. 240 Streangurile le uda
Mana 'n pozinar baga
Un bricegel cg. scotea, Striangurele le tala Destrul mic ca §i-1 scrintea,
245 Lul semn cal se facea.
Dar Neguta ce'ml facea ? Pe Oncea 'n casa '1 poftIa. Si la masa 'I asecla, 240 Ea 'n pivnita ca intra, Scotea yin, scotea rachia,
4',
Scotea rachitl, basa rachiu Si lul Oncea cd 'rni-I dai Rene Oncea s'amet a. 255 Daca friptura manca, Cu vadra la vin mergea Cu vadra la yin scotea, Desaul chele ca '1 faced, Ladita mr-o descura, 26o Paharelu '1 lua, Care peraru Oncea gatit erea Cu vin ca mr-1 umplea, Lul Oncea ca T-1 dedea Si din gura ca-T dices : 265 Poftim Onceo, yin de bea, Vin rosu din mina mea,
Paharu-acolo punea, Si afara ca le§ra.
Ea din gurita striga :
(cillracm)
Si din gura, ca-1 d,icea : I)raga, Onceo, dumnea-ta, Eu dic, clew, pre legea mea,
285 D'or stia de vorba asta ! Dard Oncea ce'rur facea ? Pe Neguta se 'ncredea, Cruce la plept is facea,
La p-deil se ruga, 290 Pahar la gura punea Tocma 'n fund ca-r resufla. Ochil peste cap ca-I da, De la masa ca 'ml cadea Versa Oncea ce versa, 295 Versa la singe 'nchegat
Cu bosogr amestecat. El din gura ca 'ml ofta : Ah mandruto, m'al mancat ; Ast vin rosu mohorit 300 La inima m'a topit ! Dar Oncea ce maT striga Fa Neguto dumnea-ta,
Ia cla'mr to d'un pic de-apa. C'am la inima cu greta. !
305 Dar Neguta ce'ml cjicea
Nu e, Onceo, pic de apa
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI OANCEA (CHIRIGIU)
48
De cand Onceo, 'mT-aT plecat Fantanele 'mT-a secat; N'a remas, Onceo, de lead 1 31 o Versa Oncea §1 versa,
Versa la sange 'nchegat Cu bo§ogT amestecat.
Ah, mandruto, m'aT mancat,
Ia da-mT tu d'un par de yin
315 Se me curet de venin ! Si Neguta ca-T spunea: Nu e, Onceo, pic de yin De cand Onceo, 'mT te aT dus Butile ca mi s'atl sours, 32o De cand Onceo 'mT -al plecat Cercurile s'ati uscat, ,revarsat Dogile
N'a remas, Onceo, de leac Versa Oncea §i versa, 325 Versa la singe 'nchegat, Cu bo§ogI amestecat. Ah, Neguta, m'aT mancat ! Dar Neguta ce'inT facea Ceia curva §i Ota 23o Nicl acilea nu'l !Asa, Streangu 'n gat ca 1-1 punea Pe ferestra mT -1 tragea,
In pimnitd cd'I tira Intre bull ca'l arunca 335 Sapa 'n mana c'o lua 0 gropita ca-T facea, Jumetate '1 ingropa Oncea se pastrAvalea,
Intr'o rand ca se da 340 Si din gura ca ofta Si de Neaga se ruga
Cotul §epte galbenT luat,
Tot de Oncea cumperat ;
Cu papucT luatT de la Turd', 365 Potcovit1 cu cojT de nucl. Ea la VlaTcu ea intra, In gurA seruta,
al
La masa cu el §edea.
Dara Neaga ce'mY fAcea ? 37o Din gurita a:TIT striga : MAI Vlaicule, dumnea-ta, Mr-am omorit sotia, SA te Tau pe dumneata! Unde VIalcu c'audTa, 375 Drept in picere'mi sarTa, Doue palme ca 'mi-Y da
Si in urma-o judeca :
AT sictir, curva catea, Tr -al omorit pe Oncea
38o Tr-aT ve'duvit ca§cTora,
De ride tOta lumea 1 Dar §ti!, tu, curva chtea, Oncea 41-a fost din chirie, Tr- aducea baneturT tie ; 385 Aducea ca o albina, De me Linea §i pe mine. Ti-aT omorit sotia, Ti-aT vecluvit cascTora, Care maTne §i poT-maIne,
390 0 O. me omorf i pe mine!» Bastonu'n mana ca. 'I lua, Pe Neguta it rupea Si'n casa ca mTo'nchidea. Dar VIalcu ce facea ? 395 Afaraca 'mT -§ Ye§ia,
Pe ea 'ncasa c'o lasa,
Neago, nu tT-9 fi pecat
Veriga ca '1-o punea ;
Ca tu pe mine m'aT mancat ? Zace Oncea in cea tins,
345 In cea tina 'n cea mocirla. Zace Oncea 'ntr'o rang. Si-I curge otrava pe gura. Dar Neguta ce'mY facea ? La Oncea nu se uTta, 35o Irt pimnita 'mi-I !Asa Curva lacatu-T punea Si afara ca TesTa
Doua rate ami taia
Si de masa se gatIa. 355 Stia VlaTcu cand venTa. Dar Neguta ce'mT facea ?
In chilie ca intra, Lua iTe
Dintr'o mie
360 $i rochlta de cutie Si breii lat din Taligrad,
In batatura Te§Ta,
Stejar acolo batea,
400 TreT rogojinT c'aducea, Si, frate, le catranTa
In cas'la Neaga intra
Si de mana mT -o lua Si'n batatura-o scotea,
405 Dar Neaga ce ml-§ facea ? Cu pumni'n pTept se batea. Per negru ca jumulia, Fata albs -o sgaria Si din gurd ca'mT dicea : Bine clicea mo§ica, SA nu'mT omor sotia Si nu 'T-am ascultat vorba fr Dar VlaTcu ce 'ml § facea In rogojinT 'ml-o 'nfa§ura, 415 La stejar mT -o aducea, Cu lant de fier 'mT-o lega, 410
www.dacoromanica.ro
ANTOFITA AL LUI VIOARA
Foc de dece partT ca-T. da. Cand rogojinile plesnra, 42o
425
5i pe Neaga focu ajungea, Neaga din gull tipa :
43o
49
De tI- aducea ca albina Si cu mine-or face asa !D Arde Neaga §i plesne§te, VlaTcu bea se'nvesele§te ;
El la Oncea se ducea,
MO Vlaicule dumneata, Ajunga-tT d'atata glurna, Nu me arde'n rogojina !» Dara Via1m ca'mi striga : AT sictir, curva catea,
435
C'ai omorit pe 6ncea
scotea Din pimnita Cu lacramT ca mi '1 scalda, Tron de ceara ca-T facea, Pe Oncea ca'l ingropa I
ANTOFITA AL LUI VIORA. Cules de Chr. N. Tapu, de la lautaril
Ion
Neblea pi Dumitru
Valenu,
din Ropiorif-
de-Vede (Teleorman).
A se vedea varianta acestul cantec in Colect. D-lur Ulpian pag. 18 sqq.
Genele sprincenele, 5i chica calcaTele.
FOTe verde salciora,
In ora§ in Slatiora, La casele lui ViOra,
El in picere -mT sarTa.
LuT Viord vataf mare, 5 Frumosa masa mY-e 'ntinsa, De mart boTeri mr-e cuprinsa. Dar la masa cine-mT sede ? CeT cincl-decT de navodarT, Patru-decT de lopatari, To Tot fecTorT de boleti marl. Dar la masa ce-mT manca ? NumaT cega §i postrunga,
Si galbena caracuda, C'am audit pin' betranT, 15 C'ala'T pestele mat bun; 5i cosacel din saramura, Face-un chef de beutura. TotT
35
Antofita, fiul taTchiT,
Ce staT to trist §i mahnit ? 4o Niel nu beT, nicT nu manancT,
NumaT cu ochiT to ultT ? OrT din chilcTug aT sfarsit,
On stapan te-a oropsit, OrT murgu p-a'mbetranit ; 45
bea, se'nveselTa,
De nimenea nu gandTa. 20 Cu pahar cin'le lumia ? Antofita al luT Viora,
5o
cote d'albe pe masa, Cu palmele pe obraze. Cine soma ca'T lua ? NumaT ViOra cel betran, Cu barbuta penla bred,
3o Barba'T bate bratele,
OrT vremea ca tT-a venit, Vremea de casatorit Si de'nsuratore 5i de casatorela?, Antofita ce-mT dicea ? Bine, taTca. dumnea-ta, De statusT de mentreba§T,
Cu cuvinte spune-tT-a§. Sa'mT puT mainele in pTept, Sa-tT dart cuvintul cel drept.
El nicT nu bea, nicT nu manca, NumaT cu ochiT se uTta ; $i el, frate, ca'ml §edea 25 Cu
OchiT'n rota call facea, Peste masa-T arunca vedea, Pe Antofita Si din gura ca.-T dices :
55
NicT de chelcTug n'am sfir§it NicT haine n'am ponosit, Niel murgu n'a 'mbetranit ; Mie vremea mT-a venit, Frate, de casatorit
6o Si de'nsuratOre 4
www.dacoromanica.ro
ANTOFITA AL LUI VIOARA
SO
$i de cAsatorela. Nu aserA, al-alt-err-sera. Logodna ca mT-a1 b6ut'o Cu fata lul domn $tirbey. 65 Fata, taTca a audit Ca sunt fecTor de boier mare, Tot vAtaf de navodarT.
$i ea tared, mi a trimes
Carte alb 1, slovA negrA, 70 Ca sA-1 aduc
$t Mae
Ca vacTle ; Morunil Ca bioliT,
75 SA-T aduc ca one,
Cu carnea nunta s'o nuntesc, Cu Ose casa s'o zidesc, Cu coastele s'o 'nlAntuiesc,
Cu solziT s'o sindrilesc, 8o Cu sange s'o zugrAvesc, TaTcA, sa to pomenesc !
Tata-sal cand audia, LuT din gura ca'T striga : Antofita, fiul taTchiT
85 EU taica am imbetranit, Tote apele-am venat, $i le-am turburatf Asa peste n'am aflat. De cat, taTca, am audit 90 Dar de vedut n'am vedut, In Vidros, apl spurcatA i de peste laudatA, Cine intra nu maY scapA. Vidrosu e ap'adanca, 95 P6 cine'l prinde'l maninca. Ca Vidrosu e de-adinc, Cat in cer pene'n pament I Antofita daca auciTa,
Drept in picere sgria, Too El mar vitez se fAcea, Maria pe pahar punea, Tote paharele urnplea,
La tott navodarir da ; Rend paharu tat-seii it lua, 105 Cu vin al jumAtAtTa, Cu spirt cal implinTa. Da lul taica sell de bea.
Cum mT-s bea, cum se'mb6ta. Covor verde asternea, 110 Cu basmaluta '1 invalTa. La navodarl se ducea,
Cate un pahar de yin le da $i din gura le striga : Ce stall, mare, de privitT,
115 DescurcatT, nAvOdele,
AsedatT matitele, Si'ng-reulati plutile ! Antofita ce -mr facea ?
Pe nAvodari ca.i lua, I:o TOte apele'mT vena: Garlele cu gastele, Baltile cu ratele. Ce fel de peste'mT prindea ? SA vedi, peste de'l mArunt, 125 Nisipul de pe pAmint, De care boTeriT nu mane. Dar AntofitA ce'mi fAcea ? Daca peste nu'mT prindea, Cum II cerea inima, 13o NAvodarii ca'T lua,
La carcruma al aducea ; Vin cu vadra le scotea NavodariT de'T imbeta.
$i pe top' ca mi-1 lua 135 La Vidrosu se ducea, La Vidtosu c'ajungea. D'un stejAr, mare'mr bAtea Navodele aseda, NavOdele, vasele 14o $1 tote matitele. Trase-o tOnA, trace doue,
Trase, bolerl pene'n none. Ce fel de peste'm1 prindea ? El nimica nu'mi prindea, 145 De cat puTul vidrit, In fundul matiti. Afar' frate, cal scotea
Un foculet amI cladia, Pe pull' vidrii ii lega
15o Cu ochiT la foc it pripTa, Mi-1 bAtea, mi-1 canunta, Incepea d'a chiriTa. Vidra betranA audia, Fata api flustura, 155 In tote pArtile se ulta,
Pe nimenea nu vedea ;
P'Antofita cal vedea Cu puTu'n manA mi-erea, Din guritA ea striga : 16o Antofita, dumnea-ta, Ce'rn1 ba' puTu sil cAsnestI, Tot de peste'l suduTest1? DA ml to drumu puTului, Putului, puTculuY, 165 Ca mY -e puTu mititel,
Mititel si crudicel, Nu stie serna pesteluT, Moruncela morunTlor, Tavalitura stTucilor,
170 Ca eii, frate, tl-0/ aduce;
www.dacoromanica.ro
ANTOFITA AL LUI VIOAItA.
StTucIle Ca vacTle, MoruniT
Ca bioliT, 175 SA-T aduc ca oTle.
S'aduc pe§te cat oT vrea, Tr-or indestula inima TI-OT face tots treba I Antofita c'aud,Ta
18o Prost de minte ca'mT erea, Drumul puTului cA-T da ; Ca dacA drumu puTuluT nu-I da, Vidra tot pe§tele luT cA-T scotea.
Ea daca puiu it vedea
185 In fundu apeT it ducea. AtuncT vidra ce'mT fAcea ?
La morunT fuga cA da, Tot de cOda ca-T mu§ca, La navode cA-T ducea.
190 Pe la §tiuci, ca se vira,
De spinare le mu§ca Si'n nAvocle le-arunca. Ea, frate se mar gandTa, Aminte d'un morun §1-aducea
19S
i la el ca se ducea.
Jumate spinarea'T manca, El nu se mar de§tepta. Dacl vedea §i vedea, De gu§A cal apuca, 200 Iar morunu ca pleca In spre nAvod it 'ndrepta.
In navod el ca intra
NAvodu la pArnent bAga. Dara vidra ce'ml fAcea ? 205 In fata apeT cA Te§Ta, P'AntofitA cA.'1 vestTa.
AntofitA ce'ml fAcea ? La nAvodari se rAstTa, Cate-o palmA le trAgea, 210 NAvodariT se necajTa,
La carme se a§ecla TrAgead o tuna, trAgead doue, TrAgeaii boTerl pana'n noue, Niel de pAment nu'l urmia, 215 A§a de gred ce era. Tar vidra se necgiTa Pin nAvOcle ca. intra,
Pe§tele cal rescolea,
Pe§tii din codA bAtea
220 Mare talaz aml scotea Venea Vidrosu ingaTbArat Cu nisip amestecat, TotT nAvodari i-a 'necat, NumaT Antofita-ta scapat.
225 Dar cum hotu ca scApa ?
S
Rata de balta 'ml era, Stia otu d'a 'nota.
El in not a se lasa,
OcbiT pe Vidros arunca, 23o D'o salcie el nAzArla, O salcie cu mustAtT pe apA, Pe Vidrosu mT-e coco§atA. Cand de salcie s'apropla Vidra'nente'l Te§Ta, 235 COda bid ca §T-o fAcea, Peste ochT ca mi-1 isbia, OchiT din cap ca -I sArla ; De salcie s'apuca,
Si'n salcie se suia.
240 Tipa diva rumane§te, sa veql, n6ptea tot turce§te, Despre cliuA letine§te.
Nimenea nu'l aucjta. SA vecJI, mic de porcAra§, 245 Porcit, frate, intorc'end Din fluera§ doTna doTnand, GlAsuletu '1 intelegea, Purcaru lu tatA-sed erea
Si la el ca se ducea.
250 Cand purcarul cal vedea,
Din gurita ai striga :
StApane dumneata, Ce-al cautat p'aicTa ? Unde Antofita auclia 255 Inima'n el ca cre§tTa,
Din guritA ca- striga : MAT purcara§ dumnea-ta, la-mg to d'aicea
Si ma du la casa mea,
26o CA mare pomanA-T avea !
Purcaru ca mi 1 lua,
Beti§oru cA-T intindea U$i la tats -seti it ducea. nde Viord'l vedea,
265 Din guritA ca -I striga AntofitA, fiul talchil, Nu mT-al ascultat vorba
Lasa-tl fie red nu aka
I
TaTca nu mi-e pentru tine, 270 MI-e pentru cin-cjecT nAvodarT, Tot fecTorl de boTerT marl I CocOnele le-al vecluvit, Copila§il l'aT sArAcit.
Dar-ar Dumnecled sl dea
275 Si MATculita Precista, Tata O. te'nsorl De noue orT, SA fad' noue feciorT !
Cand o fi lag clecilea, 280 SA -4l facl §i d'o cuconita,
www.dacoromanica.ro
52
ANTOFITA AL LUI VIOARA
SA-ti dea apa la temnita I Atunci, taicA, nici atunci SA'ml mai venezi to Vidrosu. Mat tatA -Au 11 blestema,
285 Otrava'n ciubuc punea,
°chit peste cap ca da ;
FAcea mOrte peste morte,
Care'n lume nu se pote
ANTOFITA AL LUI VIOARA (VARIANTA)
Cules de la Marin 1. Baban, Piatra-Teleorman de Christu N. Tapu.
Foie verde de cicora, Tot din sat din Fili§orA, La casele luT ViOra, FrumOsA masa mi-e 'ntinsA ; 5 Dar la masA cine 'rni §ade ? Vro cin-d,eci de navodarr, Vr o apte-opt lopAtari, Cu trey patru ghicitori, SA dea cu ghicitorile, 10 SA nu bath venturile, Ca sa prinda pe§tele.
Iar la capul mese de la deal, *ade Antofita cel betran ; lar la capul mese de la vale,
15 *ade AntofitA cel tin6r, Nici nu bea, nici nu manca,
Numai cu ()chi se ulta. StrigA Antofita cel betran : Antofita, fiul tarchii,
20 De ce nu bel, nu mAnanci, Numai cu ochi to uiti ? De stAtu§i de mentreba0',
35 Si de pe§te lAudatA ; CA Vidrosu-i cam adanc,
Cat din cer pene 'n pAmint. II dete vasele, navOdele,
EI nici o apa nu vend,
40 Ci drept la Vidros plecA. Dete o tuna, dete doue,
Nu prinse nici un rac
De perpeleac, Nici babol de saramura. 45 In matita nevodului Prinse pun.' vidrii, AfarA ca mi-1 scotea, Mi-1 scotea de mi-1 lega, Il bAtea si-1 chinuia
5o De pe§te cal ispitea. Cand Vidrosu tipetu audia, Cu apa 'n cap ca 'rni yenta Cu talazu cat casa, 55
Mai cu dreptu spune-ti-a§ 7
SA- mi dal, taicA, vasele, 25 Vasele, navOdele,
Ca anti venez pe§tele ;
Cu pe§tele nunta sa mi -o [nuntesc, Cu .sangele casa s'o varuesc. Bine, sa ti dail, taicA, vasele. 30 Vasele, nAvodele, Dar tote apele sa le venezi, BAltile cu ratile, Numai 'n Vidros sa nu te dud, CA '1 o apA cam spurcatA,
LW' Antofita. striga : MAT Antofita al lul ViOra,
De ce'mi bap puiu II cAsne§ti, *i-1 ispite§ti ?
DA'ini drumul puiului Salt dart drumul pe§telui, 6o MoruniT ca bivolii, *tucile ca vacile. Antofita dac'audra Drumu puTului ca da, Dar Vidrosu ce fAcea 7
66 Cat pqte 'n Vidros ca erea Tot in navod cal bAga, Si pe toti cA'Y ineca I
www.dacoromanica.ro
AGU§ITA AL LUI TOPALA
53
AGI..TITA AL LUI TOPALA.
611
Cu les de Invetatorul I. Leabu de la lautarul G. BaltatuSerbne§t1-01t. Sa se compare Agu. al lui Topal" din colect. D-lui G. Dem. Teodorescu pag. pi Aga Topa la" pag i 16-118 din colectia D-lui Athanase Marienescu broq II.
Agusita al lui Topa IA, Care 'I mandru Mr' de sema
5i de revestit prin tarA,
Bate TurciT de 'T omOra
5 5i mi '1 bag prin harare 5i mi da pe Olt la vale, 5i 1 opresce la Cara le,
45 Para-at- fi Pa§a din Dir. Oltul pe unde '1 trecea Pe la Celeiu ca da, 51 astina morir lua,
Si se 'ntorce de 'T intreba :
Cine te-a ucis Ioldasim ? 10 Vala birbam cardasim ! Iar Topala cel betran, Ce se plimba p'un cal bun, Cala rar si nAstrapat,
Tot calabalicu trecea, so La miresa c'ajungea.
Pene nunta isprAvTa, 5epte pungl de galbenT cheltura
5i cu nunta ca pleca, Iar pela Celeiu da,
Cum e lur TopalA drag. 15 Iar TopalA ce clicea ? Frunclulita trel mAsline Logofete Costandine, Ia 'ngenuche ranga mine Si 'mT scrie d'o cArticica, 20 S'o trimet luT AgasitA, Frunclulita florT domnesti,
55 Cu nuneacasA venTa. Trer dile cA nu 'tT sedea 5i 'T sosTa d'o cArticea, De la Bucurestr venra.
Da miresa cum o chema ? 6o Mr-o chema Aisa,
Pen' aci lit Storenestr. Fruncjulita s'o lalea, In ceas d'o vedea cartea asta
25 Tot la vale s'o lasa, La vale la Carale,
Ca -O. '1 puT la 'nsuratore,
Sa -T dea taTca fats mare, Fata mare a luT Carale,
3o Ce are blagA §'are stare, De cinci chile de parale, E MM. de AgA mare. P' un Romanas trimetea, 5tiTa lur Agus sema ; 35 and cartea el mT-o vedea, Numar din buze misca CArticica mT-o cetra, AfArA cA mi-s esTa,
Walla in cisma c. baga 40 TreT pistOle cA scotea,
C'o mana le slobocga, Beslii cA se strangla, Ca carniT la zahana, Ca patru-clecT de Bestir
De more Agus de ea. El din gura ca striga : Frunclulita florT domnestl,
Mr-a venit niste povestr, 65 SA me duc la Bucurestr, Ca sA Tau GhTuleria GhTuleria, Beslegia,
Ca sA fiu GhTuler mar mare in lard, 7o Dela Nistru One la DiT, Peste BesliT
SA daii lefA la Bestir.
Agu§ita ca pleca, Trer dile pe drum mergea. Masu unde '1 ajungea ? 75 Frunqulita de brandus L-ajunse masu in RusT. In gasda unde trAgea ?
In casa la Patrulesa
Aprope de Abdulah. 8o Pe Agu§ ca '1 cuno§tea www.dacoromanica.ro
AGUSITA AL LIII TOPALA
54
Si la masa mi '1 poftia. Trei berbeci ca mi -r taia, TOtA nOptea bea, manca, Lautarii le canta
i mi 'ti bea 85 Si mi 'ti manca
$i mandru se 'nveselTa. $i Agu§ita pleca,
Trey dile ca mi 'ti mergea $i 'n Bucure§ti ajungea, 90 Frundulita de arnicr, Pe podulde la Calici : Ia 'n mar stati, bAeti, aicr
Sa numergm la vornici, Vedui din patru-decT §i cincr 95 Sintem cizecr fArA cinci ;
Ia 'n sa incepeti d'a canta Tare, sa se duca pomina !
SA vart TurciT tot turce§te, ArnAutii arnaute§te, Ioo SA vart ca dOmne paze§te 1
Scava cu tambura Ca §tie d,icaura
Tot de dor de Ai§a,
C'a lAsat-o bolnaviOrA,
105 Tot de dor ca sa nu morn, C'a plecat Agu§ in tad., Unde incepea d'a cant;
Bucure§tii ca urla, Domnia nu putea sta ! Se'rAcut de marca mea ! io Nu §tiii e r6svan in tern, OrT TurciT ca ne 'mpresora ? Tar Costandin Branc ovenul 1 C'ala stapania divanul, 115 Din palat afar' e§Ta
Incepea d'a tremura, $i din gura-a§a grata
S6racut de manca mea, Ne-a 'mpresurat potera ! 120 DOmnele, MAria Sa! Nu te r6u te spaimenta, CA nu e r6svan in tern, NicT TurciT nu ne 'mpresdrA, CicAl Agu§ al luT TopalA
125 Vine la Maria Sa, Ca sa 'I daT Ghiuleria, Ghiuleria, Be§legia, Sa '1 puT Ghiuler mar mare Peste Be§lii din tarn. 130 A pus treT hap la co§are Tocmai din Vinerea mare. Unu este murg rotat, Pate Pa§a i-l'a dat ; Unu e murg rotocOle,
135 E trimes de Ia Agale ; Unul este murg inchis, De la Visiru trimis.
or ca ispravi Iaca §i Agu§ sosia, 140 Hap la scara ca 'T lega ; Cat argint mi-este in terA, Tot pe hap luY Topala ! Ca .
Agu§ cA. 'mT venia,
Perdelile ridica, 145 In casa ca mi'§ intra, Salamanicu ca -§ da. Domnia nu-Y multumia, Far d'apuca d'a-T dicea Agu§ita dumnea-ta, 150 E§t1 fecior de AgA mare, Bine ti-ar §edea la flare Si trimes la Ocna mare,
Ca sa ne tai ce-va sare ! Unde Agu§ cA. audia,
55 Mana la palo§ punea, Jum'etate a '1 tragea. Domnia daca vedea, Incepea de mil vorbia
:
MA Agu§itA. dumnea-ta
!
Am audit, bre Agu§, 16o Ce Roman e mar delie, La tine 'T hergheligiu ;
Ce RomancA 'r ma/ frumOsA,
La tine e ()Masa.
Si-am audit, bre Agu§, 165 Nu asera, al-olta sera, MT -aT prins zapcit din plasa
Si f-ai inchis intr'o casa,
Le-al dat bAt Ile domnesca. Domnele, Maria Sa 1 17o Ada. zapcii din plasa, SA stea cu mine de fata ! Unde zapcir audra Carp pe furi§ trimetea : DOmnele, MAria So ! 175 Nu ne pune cu Agu§ fatA, Adi suntem la Bucure§ti Maine 'n sat la bani domne§ti; Agu§ de ne-o apuca, Ne va pierde viata !
18o and vorba ca ispravia
HAti la scara s6 manca, Case mart ca tremura, $indrile ca mi '§ cura, Domnia se spAimanta, 185 Drept in picere sAria. Cand la hAti ca se u.ta Cu pumnii in pTept se bAtea :
www.dacoromanica.ro
S6rAcut de maica mea 1
AGUSITA AL LUI TOPALA
Geaba ca domnesc lumea ! 190 Cat argint mr-este in tarn, Tot pe hatir lur TopalA ! lar Agus ca mi-ti clicea : DOmnele, MAria Sa,
De cand marca m'a facut 195 Cate un cal bun am tinut, Mar mandru l'am 'mpodobit, La Domnir l'am dAruit, Prin lume m'am fAluit, Si ce-am vrut, Oa am facut! 200 Unde Domnia audja, In CalAras ca intra Si lua d'o floricea, *i 'T atarna de celmea Si 'T clicea GhIuler Aga! 205 A avut Agus chisea gO1A, i i -a umplut-o de parale,
Ca sa alba pen' la tara.
DOmnele, Maria Sa, Am un fratior mar mic, 2 I0 1 a si alura mertic ! $i alura 'T darura, Crarova si Slatina. Cand la hAtT ca se urta Mandru alai ir facea,
215 *i 'n oral ca mi'l s otea, Lautarr si temnicerT,
Ca roua din buruenr. Masu unde '1 ajungea? Iar la Rusi ca '1 ajungea, 220 In casa la Patrulesa, AprOpe de Abdulah,
Unde-a but s'a tnancat. Cand in casa ca intra,
CA:Ta tocurile gOle.
Besliii lur Abdulah, Ca carnir la zahana, 25o Cu macrucr ca '1 cardAsTa.
Dosul pe scara ca da, Si acasa ca fug-1'a, Mar nimic ca nu 'I era. Se-alese un Turculet mititel 255 Cu cojocul scurticel, Par'cA fu cu dracu in el, CAtA crestetul fesulur.
Unde cu palosul da, Reu pe Agus it smintea, 26o Car de olac it facea, S' acasA CA 'I tri-netea.
Cand fuse pe la Saele, Sufletel se bate in prele ; Cand fuse pe la Borbicr, 265 Fugra Romanic pe brand. Nu gandea ca e tarat *i gandea ca 'I Agus bet, Cere cair de olac. D'al draculur ce erea, 270 Umbla vara cu sania, *i Tema cu trasura, SA nu'l simta cine-va. Mama
trepAclul mar mare,
Ca sa ajungem nor mar tare; 275 Mana 'n trepadul marunt, Ca sa-ajungem mar curand. Acasa ca. 'mr-ajungea, Aisico, Dumneata,
28o DacA '1' vedea c'o sa pier, Am un frAtior mar mic, Vecy pe cela ca TeX Sg'r pis p... mani-sa, Cine p'ala '1 va lua! I
S' acolo a se ducea, Salamanicu ca -s da,
230 Mar mandru ca '1 multumea : Agusita dumnea-ta,
Tu vii de la Bucurestr,
285 N'am avut parte de tine,
De mr-ai fost un sorm pe lume!
Ala e o bruma rea
Marne, pormaine face-alta,
SA ne -aduci ce va povestr
Mananca tots blaga. 290 EU in saracia mea, Or face, cum or putea De mr-or stapani blaga ! BuruenT tarT ca mi 'T da
Eti via dela Bucurestr 235 SA v'aduc ceva povestr, Ce Besliu e pe pamint, Marne sa '1 ved pribegit! Agu§iVt, dumnea-ta,
Nu ti-o fi ca asta vara, 24o De m'ar dat din terg afara,
*i eu 's boer de pe balta, Cu cacrula sprincenatl,
De-am speriat tara tea ! 245 Unde Agus ca aucria, Punea mana la pistOle,
Am venit la vorba ta!
El se descAtArAma,
225 PistOle prin cure punea *i mi'l poftea Abdulah, SA bea cu densul cafea.
De m'al fAcut de ocara !
55
Sufletelul ca '1 Tesia !
295 $i s'a dus nu se mar vede Numele nu 'T se prerde, CA platitT la lautarT
De '1 spune la Bile marl.
www.dacoromanica.ro
56
AGUSITA AL LUI TOPALA
Acest cintec sa '1 cetesca. Un bac§i§ sa darurasca
Mar d,icetT borerr, amin I
30o Ca v'am spus cantec din plin; BoTerir sa tralasca
LuY Gheorghe Baltatu !
AGUITA AL LUI TOPALA.. VARIANTA.
Cules de Christu N. Tapu de la lautarul Ionita Valeanu din Ro§iori (Teleorman)
Frund,a verde de secara, Ast' Agu§ al luY Topala, Care e mandru fara sema
Si de red vestit la tara, 5 Bate Turcir del omOra Si mi-r baga prin arare Se opre§te la Carale, Drept Islaz,
De mor TurciY de necaz To Si se 'nt6rce de -Y intreba : Cine to -a ucis Solda§im ? Valavir mr-am Carda§im ! 15
Nu §tie, cin' l'a batut. Dar Topala cel betran, Ce se plimba p'un cal bun Calca rar §1 nastrapat, Cum e lur Topald drag ; Mandra carte ca scria
L'Agu§ita trimetea : Agu§ita, fiul tafchir, 20 Gate§te-tr to o§tirea Si la vale sa to la§r, La vale la 'nsuratOre,
Sa-tr dea talca fats mare, 25 Fata mare a luY Carale CA-T da blaga multa 'n Ora, E fats de Aga mare. Agu§ita ce 'mY facea ? Mana sub bred ca 'mY baga 3o TreY pistOle 'mY scotea
Cu-o mans le slobogra A§a de vesel era ! Cum cartea ca mr-o citea Vestea la Be§lir ca 'mY da, 35 TotT pe car gata erea. Tot la vale se lasa, La vale la 'nsuratOre .
Cand fuse 'n lunca la Turnu Din gurita ca'mr striga : 40
Fore verde de spori§,
Ia sa stair, baetr, aicr,
SA numeram la volnicr, D'aY din patru-clecT §i cincY,
Ia sa 'ncepem d'a canta.
45 Sa vaYt TurciY tot turce§te, Arnautir arnaute§te, SA vart ca domne fere§te !
Sacaua cu tambura Ca §tia clicatura
5o
:
Tot de dor d'Ai§ita, C'a lasat'o bolnavrOra Ea cu dor ca sa mi-§ mora, Unde Agu§ ca se 'nsOra ! El mare ca mr-ajungea,
55 Iar Turnenil ce dicea ?
DOmne, orr-e resvala 'n lard, OrT TatarT ca ne 'mpresOra 7
Iar Topala cel betran El din gura ca dicea 6o Mare, sa nu ye 'nspalmantatT Ca nu e resvala 'n tara, Nicr NemtiY nu ye 'mpresOra,
Ci e Agu§ al lur Topala, Ca se lasa el la vale
65 SA'T dea tat-sal fats mare. Agu§ la cafenea 'mY tragea, 0 cea§ca de cafea ca-r da, Maria 'n pozinar bAga, Cincr g-albenT de our scotea 7o Cafegiulur darura. Dar TurneniT ce dicea ? Cata f.... to -r mums -sa, Ca mr-a scumpit cafeaua I Agu§ita ca'rnr pleca,
www.dacoromanica.ro
AGUSITA AL LUI TOPALA
75 'rota ostirea o lua, 5i la vale se lasa, Si de nunta s'apuca. lute° luna, in septamana Pene 'sl lua cadana,
13o Nu te red inspaTmanta, Ca e Agu§ al luT TopalA, Vine la Maria Sa
8o LAutarT si trimbicerI, Ca roua din buruTenT.
135 Beslegia, SA mi-1 pul Ghiuler mal mare,
Ca sa-T dal GhTuleria, GhTuleria,
$i-acasa ca ml-o aducea Mare stare ca'sl lua, Cind chile de banT lua,
Peste toll besliT din lard.
Cata f...tu-T mums -sa, Domnia ce mT-§ dicea ? 14o DacA-/ Agu§ al lul Topala
85 Pe ea el cA mT-o chema, Aisita ml-o chema.
Aisitoidumnea-ta,
MI-a venit niste povesti, SA me duc la BucurestT 90 Ca sa Tad Ghluleria 5i Beslegia SA me pul Ghiuler mal mare Peste BeslegiT din Cara ;
De la Islaz pen' la Dil
95 SA dad leta la BesliT, Dar Aisita ce dicea ? Agusita dumnea-ta, SedT, mare, la casa ta C'avem ce bea, ce manca ;
00 Blaga mea si cu a ta
5i el, mare, ca'ml pleca,
La BucurestT c'ajungea. Gaud fu pe pod la CalicT : -- Ia mal stall, baetT, aid
Io Ia sa 'n cepem d'a ca.nta ; Se vait TurciT tot turceste, ArnautiT arnAuteste,
Se vait ca domne fereste ! Daca el, mare, 'ncepea
15 BucurestiT c'audla
5i el ca se 'nspalmanta ! Dar Domnia c'audTa
Nici in cas' nu putea sta, Lacramile '1 podidea
din gura ca dicea :
Nu stid e resvala 'n tarA, Ori stoll de la impel-0e Sa me scoata din Domnie ? 125 Saracut de maTca mea I V&A, ce sa fie asta ? Asta 'ml repune viata ! Ianginerl ca-mT audla DOmne, tu Maria ta,
SA te trimet la Ocna mare 150 Ca sa tal ce-va la sare ! Domnule, Maria Sa
De ce sa me trimetf la Ocna mare
5i tu sa me bagT in flare 7 Me mir ce red ti-am stricat ? ET bine, palosul ulte -1,
Agu§ita n'o asculta, 105 Veste la Beslii ca'mI da
Cata f...tu-T muma-sa !
145 La Domnie sA ploconTa. Dar Domnia ce'mI dicea ? Tu estl Agusita al lul Topala ? Bine IT-ar sedea la flare,
Visteria nu ti-am spart.
Te dud sall repul viata I
120 Si
Bine f-ar sedea la flare 5i trimes la Ocna mare, SA ne tale ce-va sare.... Agusita ca'mT sosia
155 CocOna nu IT. am luat,
S'o m'ancam cu lingura, Pene dile om avea,
x
7
Palosul ea l'oT scotea 5i capul tl l'oT tala ! 16o Domnia 'n picere sArTa, La cutie se ducea 5i lua d'o floricea 5i ml-o atarna la celmea Si 'T dicea Ghiuler Aga!
De la Islaz pen 'la Dil
165 SA dea lefa la BesliT, Domnia mare halal ii facea ? Dar Agusita ce'mY facea El, mare, ca se ducea, La Abdulah ca'mT tragea, 170 Un pahar de cafea 'T facea
5i din gull ca-T dicea Agusita dumneta,
:
Tu vii de la BucurestT Ce-o sa ne mal povestestT ? Ghiuler Aga mi -am venit 175 De la Islaz pen 'la DIY SA dad lefa la BesliT. Dar Abdulah ce'mY dicea : Agu§ita dumneata, 18o Nu ti-o fi ca asta vary De m'aT dat din terg afarA, De m'aT facut de ocara ? Maria pe densu punea.
www.dacoromanica.ro
58
STOIAN BULIBASA
Dar Agu§ita ce'rriT facea ? 185 Odata, mire 'T taia,
$i-acasa ca '1 aducea.
MaTnile amindoue 'T taTa
Aisita cal vedea 85 5i din gull ca'T dices :
Turcii la scars 'mY sosia,
Las' sall fie reil nu a§a,
5i Abdulah arra zbiera.
Cand pe scars jos se da,
190 TotT Turcii
cA11
cardo§Ta,
Unu capu 'n doue 'T da 5i 'n trdsura cd.'I punea
Agu§ita Dumnea -ta
Nu mT-aT ascultat vorba !
Sufletul ca-T ie§Ta, 190 Ai§ita ca'l jelea,
Agu§ita se pTerdea
!
STOIAN BULIBASA Cult s de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Stancu, din comuna Cucuetr-Teleorman
FOTe verde mic§unea,
I ncepu prima-var' a da, lerbulita a se Alta,
Calu§eil a se'ncura, 5 Oitile a'mT stiera ; Dar Stoian Buliba§a, Capitanul de CraTna, De cand s'a buliba§it Haznale n'a maT venit. 10 Bugeacul 'mT-a pustiit, Bugeacul pe jum6tate Si Crimul a treTa parte. Pod pe Nistru mi-a facut, NicT cu lemne, nicT cu cring, 15 NumaT cu carne de Turc. Ce Turc Yera mal bogat,
La Stoian bagat argat ;
Ce Turc era mar be§liti, La Stoian arghelegiti, 20 Ce cadana maT frumosa, La Stoian bucataresa, De-r pune bucate 'n masa, TraTe§te cu drag in casa.
Cadanile ce'mI fAcea ? 25 CopiiT 'n brate'T lua
Sa i se creda vorba. DoT panturrca mi-alegea, La Stoian ca-T trimetea ; 4o and Stoian ca mi-T vedea, Maria pe flint'o punea 5i de rugina-o scutura
*i 'nclarat mi-T intorcea. Uar Chiran Hanul ce'mT facea? 45 ALIT panturl ca mr-alegea, La Stoian ca-T trimetea; Cand Stoian ca mi-T vedea,
Cail din mina le lua, In grajd de pTatra ca-T baga,
so *1 la masa mi-T poftTa. Cand la masa mi-T poftia, Firmanul arata ; Cand Stoian ca mi-I citTa, LAcramile'l podidia
55 §i din gura ca dicea :
Sc61, nevasta, me gate§te, Ca na§icu me pofte§te,
Ca na§u m'a cununat,
DoT copiT mi-a cre§tinat,
La BaT-Hanul cel betran,
6o NicT pe la el n'am maT dat. D'o sta de m'o blestema Dou 'n ter n'oT maT lega Dar nevasta ca-T striga :
Cu hanger bogat la sin,
65 Eu asera m'am culcat
*i'n Clad,va ca'mT trecea AleT D6mne, Han b6tran,
3o Vedi, Stoian Buliba§a, De cand s'a buliba§it, Turchia mi -a seracit, Haznale n'a maT venit ? Dara Hanu c'audIa., 35 D'un &maim§ ca'mT scria Cu slova ca furnica,
Mar StoTene dumnea-ta,
*i ast-fel vis ca mT-am visat: Vise pistolile tele Puse'n cuT far'de otele: Scurtate's dilele tele 7o VisaT pu§culita ta Pusa'n cuT far'de vergea: Scurtatd e viata ta I
www.dacoromanica.ro
!
STOIAN 13111.1BASA
§i ast-fel vis ca mi-am visat, $apte corbi intr'un clolpan, Foie verde micsunea, 75 P'un carpe mic se'ntindea ; Ala este splina to I Dar Stolan ce mi-i dicea ? Scdl, nevastA, me gAteste Ca nasicu me pofteste 1 8o Se scula de mi 1 gatea, Za de argint ii da, $apte pistole 'T umplea, Baga Tarba cu mama, GlOntele cu strachina ;
85 Le ungea cu unt-de-lemn, Ca sa lovesca la semn. Cal din grajd ca scotea Si la nasa-seii pleca. Din gurita ce 4icea ? FOie verde avrArnesa,
90
Rernai, casA, sAnAtOsA,
FOie verde mAracine,
CA plea. Stolan din tine, $ioi sa'mi urle caini'n tine! 95 Dar Stolan ce mi-s fAcea ? C'un harap ca se 'ntalnia Cu dintil ca teslele, Cu ochi ca sitile. Diva bun5 ca mi-I da Ioo $i harapu'f multumia, La nasu-seii cA'mr pleca. Nasu-seii ca mi-1 vedea,
Cal din mina ca -i lua In grajd de platrA cal bAga,
105 $i la masa mi-1 poftia,
Il da yin de'l imbeta. $edea Stolan resturnat, Ca un mare blestemat.
Dar nasu-seil ce'mi facea ? Ilo Pistolile i-le lua, De TarbA le desumplea
$i cu yin i-le umplea, Cu paine le astupa.
Vole la Turd ca'mi da, 115 Tot/ Turcil ca mi-I stringea, Lul Stolan capu sa I la. Turcil nu s'apropia Asa fricA de l'erea Dar nasu sea ce'rni facea ? 120 Asa frica a4 erea, La temnita trimetea, Doi arestanti ca 'mi scotea, Dar pe cine ca scotea ? Pe Popa din Cladova, 125 C'a urit biserica Si
a 'ndrAgit sabioara
59
Si la Stolan I'aducea. Da Popa ce mi.§ facea?
Sama bine cai lua
130
din gurA ca 4icea : Asta e Stolan Bulibasa ? IartA'mi, D6mne, pecatu ; Painea, sarea i-am mancat! 51
Palma bid ca mi-o facea,
135 Peste ochi CA mi-1 plesnia,
Stolan drept in sus saria.
and in Turd mi se vedea
El pistole nu avea, Cisma din picior scotea I40 $i prin Turd se repe4la, Cate cinci pe loc trintia, Pene cisma c'o rupea.
La un gard se reped,ia D'o proptea ca s'apuca, 145 Din pament CA mi-o scotea,
Din cute nu se rupea, atuncl Turcil ca'l prindea. Vorba for ce ml o vorbia ? Altil, frate, trimetea
15o Tocmai la tergu d'afara, $i el, frate, ca 'ml bAtea Doue furci st-o cumpeiorl, Sal pule 'n spinzuratOre, Pe Stolan sä mi-1 omOre, 155 Unde tree mocani cu sare ; SA mi-1 bata vent de vara, SA se usuce ca o prima, Fie Stolan de mirare Dar Stolan ce mi -s 4icea ? 16o Turcilor, Agalilor, $i mai marl boTerilor, Nu me duceti nOptea la spinI
[zuratore]
SA me duceti diva 'n spinzura [tore],
165 Ca sA fiti ca de mirare 1 Stolan vorba n'o sfirsia, Drept in sus ca mi-s Aria
$i intr'o gropa ca cadea,
Peste-un Turcule% cadea 170 $i-un topor in mana-avea, Toporu din mA.n6-1 lua Si pe Turc ca mi-1 tats.
Mara la Turd lesia $i pe toll ca mi -i toca 175 $i ce bruma remanea,
Pin bordele mi-I toca, Drumu la nasu-seti lua *i din gura ca d,icea : MAI nasule, dumnea-ta,
www.dacoromanica.ro
6o
STOIAN BULIBASA
18o CredeaT arnT scurtezT vTata ?
0 salT scurtez eu p'a ta,
Pin noroT c'o tavalTa, 195 D'un paltin o atirna
F...tu-tT crucea §i legea
din gura ca grata :
ySi
5i d'alba-T luminarea I
Aba, fine dumnea-ta 185 Cum s'ar putea vorba asa Sa se tale nasia Sa r6male finia? Dar Stolan ce mr-s fa.cea ? Nu'l tala, nu'l omora, 190 Numal, frate, '1 canunla, De plele ml -1 jupula, Asa necaz ca-T era ! PTelea cu pale -o umplea,
MAI, nasule, dumnea-ta,
Casa ochil a-te uita, Dei cuno§tr to pielea ta ?
200 FOTe verde avramesa, A plecat Stolan acasa La copil Si la nevasta, FOIe verde srun bujor, De nevasta nu ml -e dor, Dar de copif me omor, M'ajunge niste fiorT 207 Din tAlpT penen suptiori !
STOIAN BULIBA.SA. VAR IAN TA
Cules de Christu N. Tapu de la Dumitru Radu lautar, Comuna Baneasa-Teleorman.
Fruncjulita st-o lalea,
30 La Begu ca se ducea Si din gura ca d,icea :
RaTta f...tu-1 muma-sa,
Si cu Pasmangla ta, SA ne tad judecata, 35 Lul Stolan Bulibasa,
Incepu prima-var'a da, Cuculetu d'a canta, 5 P'aici n'a mai dat fruncla ! Pe la not peste Olt Lastarasu e d'un cot. Ralta f...tu-1 rnuma-sal Ca Stolan Bulibasa, io Capitanu de Craina, De cand s'a bulibasit, 5apte rale c'a facut, Cu Cralov'a potrivit, Turc in ele n'a v6dut 15 CA era maiturisit, Ca daca vedea vr'un Turc, Cu maclucal bastorea, Cu sangeru it junghia, PastramiOra mi-1 facea, 20 Cu nisip mT-1 presara, Pe maracinT it arunca,
Sa nu sa strice carnea.
De cand sa buliba§la Curti d'albe pustia, 25 Cucone ca v6duvia, Cocona§/ ca s6racia ! Coconile ca vedea, Coconil 'n brate lua, La Cladova se ducea,
Begule Domnia-ta
Capitanu de CraTna,
De cand s'a bulibasit, *apte ralele c'a facut Cu Craiov'a potrivit, 4o Turc pe ele n'a veclut ! Ca era marturisit, Ca daca vedea vr'un Turc, Cu macluca '1 bastorea, Cu sangeru it junghia, 45 De cand s'a bulibasit Curti d'albe a pustiit, Pe not ca ne-a v6duvit, Coconasi a sracit I Begu cä mi-le vedea 5o Si din gura poruncia. $apte Niferl trimetea Stolenica ca-T vedea, Vizionu slobozia. ET ca curvele fugla 55 5i fugTa ca curvele, 5i sbiera ca vacTle Si umplea pirlOgTle i
Si 'n napol ca se 'ntorcea,
www.dacoromanica.ro
61
STOIAN BULIBAA
Si din gura ca -! cjicea Begule Domnia-ta 6o
:
Si cu Pasmangia ta,
StoTenica ne-a veciut Vizionu a slobozit ! Nasu lu! Stolan ven!a, 65 Si din gura ca -! clicea : Begule Domnia ta, Si
cu Pasmangia ta,
Ce, frate, ca'ml daruesti, S'aduc pe Stoian legat, 70 Cum e bun de spinzurat ? CA de mic l'am botezat, Al dollea mot T am taiat, Al trellea 1-am cununat,
Doue fete si-un brat
75 SA, vecli, ca ! -am botezat,
Pe la mine n'a mar dat ;
SA, vecli, ca sunt nas mai mare,
I-am tinut foc la spinare ;
Cand oT sta, l'o! blestema,
8o Done 'n tele n'o ma! lega ! D'un Nifer ca rni-§ lua Care-T §tia, vedl, sama ;
D'un revas ca mi -! scria, Cu slova maruntia, 85 Cu amar §i cu manie,
Finu Stolan ca sa vie. Niferu cal trimetea,
La masa ca m! 1 gAsia Ferman in brate -! arunca 90 Si incepea d'a mi -i citea. Dar Stolan ce mi-§ facea ? El, frate, cand it citia, Lacramile '1 podidea Si din gura ca dicea: Scol, nevasta, nu §edea, 95 Scoala, frate, de me gateste, SA vecIT, nasu me pofteste;
CA de mic c5nd m'a botezat Al doilea mot ca ml -a talat, roc Al trellea m'a cununat Si pe la el ca n'am mar dat. Aud,T, ca mi-e nas ma! mare, MI-a tinut foc la spinare; Cand o sta m'o blestema 105 Doue 'n tee n'oi ma! lega ! In grajd de piatra ca intra, Pe negru ca. '1 tesela Si -afara ca mi-I scotea, Picioru in scara-arunca, IND Nevasta ca mi-1 tinea
Si din gura
clicea : Stoienica, lumea mea, cd.T
Nu to du la Cladova
SA-ti repui to viata 115 C'asera de la o vreme Visa! niste vise rele Visa! pusculita ta Sta 'n cur Mr' de curea : Scurtata-T viata ta 120 Al doilea am visat Visa! pisttilile tele 1
Sta in cur fara otele I Scurtate-s dilele tele Al treilea am mar visat 125 Sapte utvane 'ntr'un clolpan; Nu sunt §apte utvane 'ntr'un [ciolpan
Si sunt sapte boIerl de divan. Al patrulea ml -am visat .arpe mare cu broasca'n gurA, 130 Nu-T carpe cu brosca 'n gura Ci-I gidea cu strengu 'n mana! facea ? Dar Stolan ce
Seama vorbiT nu 0 lua Si pe cal ca incaleca, 135 TrAgea Stolan se ducea, Nevasta remanea, plangea, Dar nevasta ca clicea : Negotine, Negotine, Pleaca. Stolan de la tine,
140 0 sa urle cainii 'n tine
1
Dar Stolan ce facea ? La Cladova se ducea, La na§u-seii ca tragea, In pimnita ca-1 baga, 145 Vin din §apte butii ca -! da Pe Stolan ca-1 imbeta ; MacTuchita ! -o lua, Dupe but! T-co arunca ; Pist6Ille i-le lua,
Vin in Tele ca turna;
15o La Begu ca se ducea Si din gura ca -! clicea :
Begule Domnia-ta, Am adus pe finu Stolan, Leg-at §1 beregat,
155 Cum e bun de spinzurat. Dana Begu ce facea ? Potera c'o trimetea, Pe crapatura usil se ulta
Si 'n darat ca se intorcea, 160 Ca de dracu se feria. Dar Begu ce mi -u facea ? Trei hot! in puscarie c'avea Unu e Marinica din SaYele, Avu niste dile rele;
165 Altu e Marin a lul Pandilica, De tremura puir in pisica,
www.dacoromanica.ro
62
STOIAN BULIBAVL
Mi-a bagat boTeril 'n frica, unu e Ion Tiganu,
*i
De mil bate cu tufanu.
170 La Stolan ca-T trimetea,
Dar Ion ce
facea ?
Iarta-ml, DOrnne, gresala, SA dau lul Stolan palma, Dor de mT-o lungi viata! 175 Palma bid ca m1-0 facea, Peste ochl ca mi-1 isbTa
Stolan in picere sada, i din gura ca dicea :
F...tu-T crucea §i legea, I go Care ml a dat palma, SA T scurtez eu viata EY afarA ca pleca,
Potera ca navalTa, Cu bumbaralele ca mi-s da. 185 StoTenica ce-mT fAcea ?
Punea mana la pistole, Gasea tocurile gOle.
DacA vedea 5i vedea, Cisma din picTor scotea,
190 Cate glonte ca venTa Tot in cisma sprijinTa. ()data se necajTa, Cisma de carimb lua, Cand odatA ca da, 195 Sapte-spre-ce dobora, Cisma din carimb sarla.
Dosu la un gard ca da,
Sa mi-s scotA d'o proptTa, SA-sT lungTasca viata.
20.) Din pament ca mi-o scotea,
Din cul ca nu o putea. Stolan din gura dicea
-- Sa morn marturisit, De popa nespovedit, 205 Care a 'nfipt proptea 'n pAmint; CA de scoteam propteaua, Imi lungTam eu viata 1
Marta pe el ca punea La Begu ca-1 aducea 210 *i la Pasmangiu Aga . Dar Begu ce fAcea ? Lul Stolan ca -d, icea :
BA StoTan,n'aT fost asa mare,
Ama numele 1T -a fost 'Aare:
215 N'al fost asa volnic, Ama, del, de zurbalic 14, Dar Stolan ca mi-T dicea Begule, Domnia-ta, Frate, nu me judeca, 220 Cg sA fit to la mama mea OT vedea ce ti -ol lucra 1
i me rog de Domnia-ta,
SA nu me spinzurT nOptea, SA me spinzurT, ved1, diva, 225 SA-ml priveasca ralaua !
Frundulita d'un met- dulce ; Canta cucu sus pe cruce, Pe Stofan la streang 11 duce,
Frund,ulita 5i -o lalea, 230 Pe Stolan ca -1 spinzura *i nevasta c1-1 pica.
Pe picere lesina
*i din gull ca striga
StoTenicA, lumea mea, 235 LasA-tT fie reii, nu asa; N'ascultasT la vorba mea
SA nu to duct la Cladova !
www.dacoromanica.ro
63
AGA BALACEANO
AGA BALACEANU Comunicat de Inviitatorul Ion Leabu din tarul Gheorghe Baltatu din $erbanqtl.
La poYana meruluT,
Intalnitu s'a intalnit DoT Domni cu doue ostY : 5 0 oste mi -este nemtesca. Vine sä ne prapadesca ; Vine Aga Balaceanu, Care-a parasit divanu, Divanul l'a parasit, o La vitejie a Tesit. 0 oste mT-este turcesca,
Este a luT Costandin Brancoveanu
C'ala stapania divanu. Dar de ce el se certa ? 15 Ca Aga Balaceanu dicea Sg. faca Bucurestil la BalacT, CA sunt zidurT incepute, Frate, §i neispravite ;
Nu ml -o tale cum se tale,
$i ml-o tale tot graneste
45 $i o gramadeste claTeste. Unde Costandin Brancoveanu [vedea Cum Ostea luT se 'mputina, Maria la gura. punea, Cu pumnil 'n plept se bAtea: 5o Seracut de maica mea, Ca mi -a prapadit ostea., F...tu-T crucea mane-sa ! Pristav, nene, ca. punea, Trel dile, trel noptY striga : Care; frate, s'o afla, 55
5i, nene, s'o adevera, Ca sa tale p'acesta,
IT daruesc Domnia, Domnia i mosia,
Biserica din Mad
20 Facuta cu o suta de anT, Inaintea BucurestIlor. $i Costantin Brancoveanu, $i cu Bucurel ciobanu,
Qicea sa. faca Bucuresta 25 Pe Dambovita, C5 e apd de sFalat, $i camp mare d'alergat. ET, frate; nu se 'nvola, La bataTe se lua , 3o Oastea luT Costantin Brancoveanu
Se punea pe oastea luT Aga [Balaceanu, D'o taTa, d'o potopla. Unde Aga Balaceanu se ulta, Din pridvor ca mi-t1 sarTa. 35 $i la cal ca. ml-alerga, In septe chingT ca mi-'l chinga, Septe chingT, septe tafture, Care face pal -spre-cjece, 5i-T sta inimY6ra rece ;
SA nu cacia unde-va.
de la lau-
Unde 'n oste ca intra,
Supt seninul cerulul,
4o $i maT pune d'o curea,
erbanetil de josOltu --
6o Ca sa tale p'acesta,
Ca mi-a prapadit Ostea Nimenea nu se afla,
1
Fara cat ca se gasla Save, Capitan Costin,
65 Al BalaceanuluT fin. La Costandin Brancoveanu [mergea $1 din gura-T cuventa : Costandine Brancovene, Imi daruTesti mosia, 70 Mosia §i Domnia,
Ca sd 'InI tai eil nasia ? Ca mi -e parinte mat mare, MY-a ars focu la spinare, Fria ml -e de luminare I 75 Unde Costandin Brancove nu [c'auclra
In brate el '1 imbratisa $i 'n gura ca '1 seruta,
§i la masa a '1 tragea,
Mandru inscris, mare, facea, 8o Ca sd 'I dea el Domnia, Domnia §i mosia.
El la cal ca ml-alerga,
www.dacoromanica.ro
64
AGA 13ALACEANU
Si bine 'n chingi ca '1 strtngea,
Si 'n oste ca m1-§ intra. 85 Unde na§u-seil ca '1 vedea, El din Oste s'alegea, Si la camp, nene, fugia. Si'n gura mare striga :
A§teptA-me, na§ule, §i pe [mine
90 Pune'ini scars, LangA. scars
Si oblanc,
LangA oblanc,
Unul pe altul sa ne pazim, 95 SA tATem, sa potopim I
Dar na§u-seil ca'mT grAia : D'aleleT, fine Costine,
Te-a§ adasta eti pe tine,
In cirla, mocirla intra ; S'acolo ca se vaTta. D'aleleT, fine Costine,
Cum me taTa§ tu pe mine ? 140 Vino de ma scOte pe mine, Din acea 'cirla mocirlA, Sa te Tert, fine, pe tine, SA te arAne§tT in lume I Unde la el ca mergea 145 $i cu palo§u ca da, Tot in na§u-seil lovia
$i cu palo§u ca da,
Frumos capu i-1 taTa. In sulita it sprijinTa, 15o La disagT it a§ecla.
$i pe cal ca 'ncaleca, La Costandin Brancoveanu [mergea,
MT -e fricA de'n§elacTune,
:oo CA sunt marl Domniile, Mituesc cu pungTle $i dau cu mo§iile, Sa'§T tale nA§iile
I
Nu te teme, na§ule, de mine, 105 Ca -ml e§tT parinte maT mare, MT -al ars focul la spinare,
Friel mI-e de luminare ! De mic§or m'aT botezat, De mare m'aT cununat, r io Trel copil mT-al cre§tinat,
Doue fete §T-un barat, Si acu vorbe§tT cu pecat ! Cu cuventu-'1 in§ela
$i pe el cA'l adasta,
115 AmendoT s'alatura. Na§ule, tale dumneata mij-
$i din gura-T cuventa : Brancovene Costandine, 155 DA'mT tu mie Domnia, Domnia §i mo§ia, ca mT-am tATat nA§ia.
MT-a fost parinte maT mare, MT -a ars focul la spinare, 165 Fria mT-e de luminare ! Costandin Brancoveanu [striga : MA porc de caIne, liftA rea,
Cine tie tT-a poruncit
Si tie y a volnlcit,
17o SA tit tu calea DomnTlor, Al doTlea 'mperatllor, Al treTlea vitejllor ? Maine, poTmarne inainte'mT-ol
[lOcele,
Ca sa taT eu marginele. DarA Costin ce'mi facea ? MaT in urma remanea, 120 Palo§ pe mischiti ft-kg-ea,
Pe langA el ca se da, La na§u-seti ca tragea, Unde cu palo§u da Lua mana cu spata 125 $i Odom cu §oldu Si testa §eleT
Si trel fete de ibanca Si trel caste de la cal. Resma palo§u in pament
13o CA intra pena'n manuchr A§a da de necajit. Se simti cA. Pa Mat, Parea fu de lupT mancat. $i da dosul §i fugTa, 135 PicTorele in sad remanea,
[Te§i,
$i pe mine m'ol Intalni, 175 $1 pe mine m'oT tATa, Cum aT taTat na§ia ;
Da nu e maT bine a§a, Pene e§tT la mana mea,
SA-IT repuT eu viata ? 180 Chip gialapulul fAcea ST-I dete capu alaturea. Facu morte peste morte, Doue capete, impreunate. Tron de cera le fAcea, 185 La 'mperAtie 'T mana,
De se ducea pomina i aicea §i'n Viena, D'aucjla MAria Sa
Si tare se jelula, 190 $i cu tots Nemtia, De-a remas pomina. Pe Oa Valahia !
www.dacoromanica.ro
65
AGA BALACEANU
AGA BALACEANU. VARIANTA PRESCURTATA. Cu les de Chr. N. Tapu de la baranul Burcea din corn.
Adamestf-Teleorman.
Partea intafa a acestuf cantec lipscste, si top lautarif din comuna Adamesti, incep acest cantec cu versetul (Brancoveanu ce facea ?
5
Brancoveanu ce fAcea ? Stoll' la BAlaceanu trimetea ; BAlAcean pe DrAgan chema Si din gurA-1 Intreba: Ce-o fi asta, fine DrAgane ?
4o Aga BAlAceanu ce fAcea I
Stoll' mT -a trimes Brancoveanu,
45
Nu cum-va pentru bAtale, Sail este resvalA'n Cara Dara DrAgan respundea : to Nasule, dumneata, Prin Bucurestt am trecut, Multe lifte am veclut,
BAlAceanu ce'rnt fAcea ?
5o Sus la piept matnile punea
PolonT, UngurT, mustAti mart;
15 La resbel dac-om mergea, Multe lifte-om OM. Tu sa tai in done pArti, CA's Area multe, multe IegT,
eii sa tat intr'o parte, Ca sa am mat butta parte
Si
Cam pe roue cam pe cetA, In resAritul de sore, Amandor pornirA cAlare ;
25 La Dumnedeil se rug-ara, Si din gura cuvintara DOmne, DOmne, ajutA-ne, Ca sa venim sAnAtosi,
Ca dot trandafitt frumosi ! 30 Drag-an, finu, se ruga : Dar'ar Domnu Dumnedeil SA fie pe gandul mieti : Rite verde tet frundos, Capul nasulut sa -1 ved jos ! 35 ET la resbel ca pleca, La Bucurestt ajungea. In margine la Colintina
*tit ca fruncja, ca tarba.
$i tut Dumned,eil se rug-a : DOrnne, DOtnne sfinte, AscultA ruga'mT ferbinte, Cum m'at scApat intata (A-A, 55 ScapA-me si a doua OrA ! Drag-an atunct ce fAcea ? El din gura se rug-a : FOie verde tet frundos. Capu nasulut sA'l %red jos 6o Billiiceinu in ostire intra, Cu palosu in ea nAvalii da DarA Dugan ce fAcea ? I
Durnineca diminetA,
MultA ostire mt -era,
Alelei, DrAgane, fine,
De not scum nu e bine,
SA ne luptAm peste fire, Cu Ast sodom de ostire!
Turd si Nemtt ti TAtart
20
Cand asa sodom vedea, Ochianu la ()chi punea, Peste Oste se utta $i din gurA ca striga :
Sta la margine, se utta, Nu'r venea a-se lupta, 65 Calu oprit it erea,
De tAlat nimic tAta. BAlAcean la Turd' OM, Pen 'maTnele i se 'ncorda
Si sangele se indiega, 7o PenA calu-T ostenta. BAlaceanu ce fAcea ?
DacI vedea cu ostenta,
Finulut DrAgan grAla :
La margine si acasA ; 75 Calu mt -a ostenit Si eu am stAtut. Cand amandol ca fugta Ostirea la gOna-T lua, 5
www.dacoromanica.ro
66
CANTECUL LUI MOCAN-OLEAC
Dup8 el se 'n§iruTa, 8o Atuncl Dragan ce facea ? El odinit cum era, Cu calul inainte fugla, Pe naw-seil in urma '1 lasa, Si 'n Dambovita ca '1 baga, 85 $i din gura ca-T striga : Fugi, na§icule, nu a§a, Ca ne-a ajuns potera I Balaceanu ce 'mt facea ? Cu calu 'n namol intra, go Si maT reit se'noroTa. El din gura ca striga : Sal, fine Dragane, Calu mi s'a potmolit, 0§tirea m'a cutropit I 95 Dara Dragan ce clicea ? Dasfa-IT, naple, carna§ile, Ca carn4ile-tl sint grele, Nu patrund glOntele pin ele. ioo De cama§T se desfacea, Dragan la el se napustla, Sulita'n el c'o baga, Matile 'T le versa ; 105
Penh o§tirea soda, Balaceanu mort era.
Brancoveanu ce clicea ? Dragane sa trare§tr, Domnia s'o stapane§tr I 10
Pe Dragan in scaun it punea, Barbierii ca chema, Bine ca mi-1 mai spala, Mi-1 radea, mi-1 potrivTa
Pe brate, atuncl mi-1 lua, Si'n Domnie-1 a§ecla.
Brancoveanu lul grata : Dragane, Dragane, Mare hotamane, Cum tu sä domne§tI Lumea s'o stapane§ti ? 120 Ti-al Mat tu na§ia, Dar mi-te acum Domnia ? La gealapr el poruncla Caput lul Dragan sa-1 Ia. 115
LuT Dragan capul sa I luatr,
De cat lumea s'o domnesca, Trupul lul sa'T putred,esca I Capu luT Dragan taia .Si pe el it ingropa, La Manastirea Domnesca, 130 In lume sa se pomenesca !
125
CANTECUL LUI MOCAN-OLEAC Comunicat de Invetatorul Leabu de la lautarul Gh. Baltatu, din .5 erbAneOf (Olt). A se vedea variantele prescurtate (Toderel) in colectia d -luT Bibicescu pag. 276 sqq. Nu. 335, pag. 279 No. 336 ,Si pag. 283 No. 283 No. 337 pi colectia Ulpian (Fan. popi Opri pag. 52, 53.
5
10
Sus la Inidiora, Volnicel se 'nsOra, Volnicel Oleac, De tats se'rac, De mama pradat, De blaga bogat ; Dumnedeti I-a dat Ca until s6rac. Blaga ce-I-a dat ?
Trel turme de °I, Trel cirecii de bol, Herghelil de cal, Noue morl in vint,
Nou6 supt pamint, 15 Macing argint; Mere §1 cu unt,
20
Curge pe pamint ; Ce nu s'a v6clut, Nu s'a pomenit 1 Fata de unde-o la ? Fata popil Opri, Din Cara Moldovil.
Mandra ca a lul, Nu-e a nimanui, 25
Mandra §i frumOsa, Intre ochi mangaTosa ;
Intre gene, intre sprincene, Pica diamant din ele. Nunta ca o ispravia, 3o Septe pungl de galbeni chel-
www.dacoromanica.ro
Lautarl §T ternnicerT,
tula ;]
CANTECUL LUI MOCAN-OLEAC
Ca roua din burthenT. Acasa ml-o aducea, 35 $i la horA o scotea, Cum e datina, $i rindulala. Turcil inT-o vedea,
SA'inT vim) eil calu
Ce-o sa Tau pe el?
90 0 mie de leT,
Ce sa fac cu eT ? SA-ml vind pe mandra ? PlAtesc biru§ea
$i cheltuT §i datoria. 95 Mandro, mandra mea, Seal de te gate§te $i te premene§te ;
TurciT MalagenT,
4o Ca Mil GiurgiuvenT, Hotil BrAilenT, $i NicopolenT.
Din gull striga : F.tu'i mani-sa, 45 Mandra ca a luT
BagA fata la 'nAlbelA, Buze moT de rumenelA
Nu e-a nimenuT,
MAndra §i frumOsa, Intre ochT mangATOsa,
Intre gene, intre sprincene, 50 Pica diamant din ele! In vorba 'I punea, La bir it sula, La dajdie domnescA',
Sa mil seracescA.
55 Pe an ce '1 punea ? Pe an, Un car de bath, $i de lung,
0 pung5 plinA, 6o $epte banite de fAinA 5i-un pul§or de gAina. Mocanu ce fricea? Anu ca -i venia, Vindea ce '§T avea, 65 Biru nu '1 plAtla, NicT, nu '1 curata. Dator remanea, epte pungT de bath ; kiepte §i cu §epte 70 Face patru-spre dece, Sta inimTOra rece, Tot nu se plAteVe I
oo $i sprincene din eernelA, Fata alba 'n condeTala $i-t/ is iTe dintr'o mie i rochitA de cuhnie
$i breii lat din Taligrad,
Cotu cinci galbenT luat 105 Si cu papucT de la Turd, PotcovitT cu coil de nueT.
Mandra se gatia $i se premenia, La terg mergea ; To La tergu de flori,
CA vin negustorl.
Pristav ca punea,
Pristavu-inT striga :
Mandra de vindare, 115 CA e biru mare ! El cA se plimba, NimenT nu graTa, NicT ca o intreba. Dar un Turculet mititel, 120 Mititel §i frumu§el, $ede 'n dughinel ; Mult mT-e frumu§el $i ml -e ghinde§el, SemAna mandra cu el. 125
LuT IT rem'anea,
D'un cal, d'un carlan,
75 De urechT atria, De vine starcit,
Vreme turburOsa 130 $i lAcramicieisa,
Cu mandra de mana ? Sail ff.-este de dare ? Mandra mT-e de dare CA e biru mare !
F.tu'l muma -sa,
0 fi cam pecat,
CA ea m'a facut, Si ea m'a crescut, De foc m'a pAzit. 85 SA'rth vind pe taTca ? Taica e betran, DA la pret putin ;
MAT, mocane fArtate,
Ce mi-al manecat, Dis de diminetA,
Pe roue pe ceta,
Facut pe fugit. Mocan se gandta,
8o SA 'ml vind pe malca ?
67
135
DA-te maT incoce, CA mAndruta'mT place.
Acolo mergea, IT lua sema d'a marunt, Din cre§tet pene'n pamint, 140 Sprincenile-T platesc mult,
Fata te baga'n pamint !
www.dacoromanica.ro
68
CANTECUL LUI MOCAN-OLEAC
MAT, mocane fArtate,
Asta bunA, rea, 145
Ce anir cerr pe ea ? $apte pungl de bar,
$epte §i. cu §epte Face paispre-4ece, Sta inimr6ra rece, Tot nu se plate§te 15o Turcu c'audja,
Turcir m'a robit, De mic m'a robit, $i'n el c'am intrat, 200 Legea le-am luat, De nu m'ail tATat. Ce mrall dAruit,
DughenA-am facut, De m'am pricopsit.
1
205 Mandra c'augia
Cheia'n mans lua,
Din ()eta lAcrama
*i din gurd 4icea :
La lady cAta, Banil ca -I lua,
Turculetule, Frumu§elule,
Pe mandeo platra. 155 Mocan ce fAceal
2 I 0 FrAtiorule,
CA §i eu cA sint
Banil ca -I lua In trarstA-T bAga,
Fata popil Opri, Din Cara Moldovil Taica cd m'a dat
La cal se ducea,
I
6o
TreT vorbe 4icea : Vindul ce avui,
215 Dupe Al mocan fArtat,
Prea era bogat ;
EU nu sArAcir;
$i acum a sArAcit, Ved,I de m'a vindut. Turcu c'au4la, 220 La ea se ulta,
Vindul pe mandra, SArac cat lumea
De tats, de muma, 165 De frail, de surorl, Lume fAr'de dor ! In carciumA intra,
Hristeive cAta,
BunT frafi se gAsia
0 oca de yin scotea,
Cu pahare cA'mpArtia, 1 7o SA fie pentru mandra, CA ml -a plArit biru§ca $i tOta chelturala. Turcu ce fAcea ?
Pe mandra o lua,
175 lu celAra§ intra,
De lite o apuca
$i tnT o saruta. Mandra ce dicea ? Turculetule,
18o Imbrihorule, Frumu§elule, Las m'or sAruta,
CA ail sint a ta, CA near cumperat,
185 CA multi bara aT dat Star sA ne'ntrebAm
;
De tats, de mum5, De frati, de surori, 225 Lume far 'de dor Turcu se scula, Dupa mocan se lua, I
In carciumAl gAsia $i din gurA I cuvinta ; 23o MAY, mocane, fartate, Banil ce fl -am dat, Te-am imprumutat.
Ca p'un bun cumnat ; Nu nil al fost lartat, 235 Ci mi-al fost cumnat, $i eu sa -ti mar dati, 'Ti port cheltulala, SA mergi la taica ySi sal spur de asta I 240 Mocanu c'audja, In picere sArra,
Din ce neam sintem,
Prea ne semAnAm ? Om fi veri§orr ? 190 Niscal frAtiorr ? Lume fAr'de dor !
Turcu cA'mi grata : Mandro, mandra mea, Ca eu mi -fl sint 195 Fecloru popil Opri, Din Sara Moldovil;
In gurAl seruta, $i bine'l pArea. AcasA mergea 245 $T bea §i manca $i se'vesella. Turcu ce fAcea ? De genunchr cA'ngenuchla, Mandra scrisore scria,
250 La tat-sal it mina.
www.dacoromanica.ro
Cartea ca -I vedea,
CANTECUL LUI MOCAN VOINICEL OLEAC
69
BlagA-T remanea ;
Slova c'o cunostea, Pe ea lesina
Mocan o stApania,
*i el a murla.
Iar se'nbogAtTa I
255 Mocan it ingropa,
CANTECUL LUT MOCAN VOINICEL OLEAC. VA RI ANTA.
Cu les de Chr. N. Tapu, din aura lautarului Dumitru Valeanu-RoOorii-de-Vede-
Teleurman.
Foie verde salciorA, Sus la InidibrA, Voinicel se 'nsOrA, Voinicel Oleac, 5 De pArintI serac, De blaga bogat. Dumnecleii T-a dat,
Ca unuT serac. Blaga ce 'sT avea ? 10 TreT turme de oT, TreT cired,T de boT,
Erghelil de caT, Noue morT in vint, Noue supt pamint, 15 MacinA argint ;
cu unt, Curge pe pamint. *i el mi se 'nsOrit MTere si
*i la fata popii Opri, 20 Din Cara MoldoviT.
Fata ml-o lua, Nunta ca nuntia,
Acas' mT-o aducea, La Nora o-scotea,
25 Cum e datina,
*i ran duTala. Pe Ta mT-o vedea,
4o Nu e a nimeruT, Mandril i frumOsA, Intre ochT mangaTOsA;
Intre gene, Intre sprincene, 45 Pica diamant din ele. Mocan ce 'mT facea ? Vite ce '§l avea, Tote le vindea, Vindea §i mora, 50 Birul nu '1 plAtia.
CA pe an ce da ? Pe an car de banT, *i de lung, PungA plinA,
55 Septe bAnitt de fAinA,
*i-un puTsor de gAinI.
Si, el ca seracea,
Dar luT IT remanea ,
D'un cal, 6o D'un carlan,
Fatat de treT anT,
De vine stircit, De urechi clulit, FAcut pe fugit.
65 El ca se gandla, F...tu'T murna-sa,
Turcil MalagenT,
Sa vIn4 eu calul,
CaTniT Giurgiuvenl,
Ce-o sA Taii pe el ?
3o Otil NicopolenT. ET se necAjTa,
ET unde mergea ? La neagrA cafea, De se cafenia; 35 Clubuce- aprindea, La bir ridica, La birta domnesca, SA mi-1 serAcesca. Ca mandril c'a 1uT,
O mie de ler. 7o Ce-o sa fac cu el ? Sa vino pe maica ? 0 fi cam pecat, CA ea m'a scAldat, Si ca m'a 'nfAsTat, 75 Si m'a leganat, De foc m'a pAzit, Mare m'a fAcut I Dar sA vine pe rnandra ? www.dacoromanica.ro
70
CANTECUL LUI MOCAN VOINICEL OLEAC
Plgtesc biru, datoria,
La chimir ca-1 baga, 140 In dughen intra ;
8o Dar sint serac cat lumea, Cand of vinde pe mandra I
Mandro, mandrulena mea, Scold -te tu, nu §edea,
Si tu mi-te &este,
85 Si mi-te premene§te. Baga fata alba de'nalblalg, Buze mol de rummenela, Sprincene de 'ncondeiala. Si Ia iTe 90 Dintr'o mie Si rochita de cutie, Bret% lat din Taligrad, Cotu cinci galbeni luat, Tot de mine cumperat
Acas'ml -o aducea,
In celgrel o bgga, 15o De Cite o dupla,
In fatao seruta Si mandra ca'rra striga :
Turculetule, Mititelule, 155 Frumu§elule, Ginga§elule,
PotcovitT cu cojl de nucT;
Ca am A. to duc, La tergu de florT,
Tu las'm'oT seruta,
Ca eii sint a ta,
CA yin negustorl. Too Pe ea c'o lua,
N'a trecut vremea ; 160 Ca multi banl al dat, De m'aI cumpgrat. Dar sthl sa ne'ntrebam, Din ce neam sintem Ca prea ne semanam
P'al cal c'o punea, La terg c'o ducea.
Acolo ajungea, Un zlot ca mi §T da, TN) Un pristav punea. Pristavul striga : Mandra de vind,are, CA mT-e birul mare !
165 Om fi nitY-cal veri§orT,
Sau nitl-cal fratiorl ?
Turcu c'aucjYa
Din gura striga : Mandro, mandra mea,
Nimenla nu se gasia. I15 Un mic de Turculet, Sede 'n dughenel,
170 Asculta-ml vorba,
ca eu ca mi-§ sint
Feciorul popil Opri, Din tara Moldovil. Turcil m'a robit, 175 De mic m'a robit.
Vinde bumbacel, San-let-liana mandra cu el.
El a mi-§ venla,
120 La ea se ulta, IT lua seama d'amarunt,
In el am intrat,
Sprincenile-T plgtesc mult,
Fata mi 1 bgga 'n pgmint El din gura striga : Mocane, fartate, Da-te mal incoce, Asta bung, rea,
Ce-o sa 'ml cel pe ea?
None pungi de banT. 13o Nolte §i cu noue, Facem opt-spre-clece, Imi sta inimiOra rece ! Turcu c'audia,
Chiar c'o lua,
135 La ladita alerga,
Cu paharu ca'mpartTa: Sa fie pentru mandra, Ca mi-a plgtit biru§ca, 145 Si tota datoria. Dara Turcu ce'mT facea ?
Pe mandra c'o lua,
95 Si cu papuci de la Turd,
125
0 oca de yin scotea,
Cat cerea, atata da. Mocan ce facea ? Banil ca-I lua,
!
M'a desbotezat. ET ml-a dgruit, Eu ca mI-am facut, i8o De m'am pricopsit ; Legea le-am luat De nu m'a taTat ! Mandra c'aud,Ia Papuc din piclor scotea, 185 Peste obraz se batea, Per galben i§T jumulia, Fata alba '§I sgariTa,
Si din gull ca-T dices :
Turculetule, 190 Frgtiorule,
Si ea ca mi-§ sunt, Fata popil Opri, Din tara Moldovil.
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI BADU CARCILIMARU
Talca cA m'a dat,
215 Mocan it audla,
In brate 'I lua,
195 Dup'Ast mocan fartat,
Si mi-1 seruta.
Prea erea bogat ! Turcu hristoga 'ml cata,
Turcu it lua,
Buni frail se gAsla, De tatA, de mun.A,
AcasA-1 ducea, 220 Mare masA 'ntindea,
Lume fArA dor !
Cu el se cinstla, Pe mandra l-o da. 0 carticica 'ml scria, 225 Cu slova cam mAruntia,
200 Din frail, din surori, Turcu ce 'ml fAcea, Dupe mocan se lua, Si 'n dughean cA mi-1 gaga, 205 Si din gurA ca-r striga : Mocane, fartate, Nu ml al fost f5rtat, Ci ml -al fost cumnat; Banil ce ti-am dat, 210 Ee to -am inzestrat,
Ca p'un bun cumnat. Si am sa-tl mal dart,
$i bea si manca,
MArunticA,
Ca furnica, La tat-see o trimetea. Tat-see c'o vedea, 230 Siova -1 cunostea, Din buze sloptTa, El ca 'ml lesina, Sufletu -1 le§ia
SA-ti port cheltulala eii,
SA to duci la talc'al mee.
71
2.35
Mocan remanea, Iar se 'mbogalla I
CANTECUL LUI BADU CARCIUMARUL (Cules din gura lautarului ion StanBaluicaManastireni-Vaicea) Sa se compare ca variante Badiulp din colect. d-lul G. Dem. Teodorescu, pag. 538 sqq §i cu balada aBadiul, pag. 124-127, din colect. d-lui V. A lexandri--cu cBadiul Carciumarul,, din brosura d-lui N. A. Caranfil, pag. 76-87, pi cBadiul) din colectia par. S. Fl. Marian pag. 128-141. Idem Colectia D-Iul Vulpian, pag. 21 sqq.
Vine Turcil tot- d'aiurea, In plalurea, Tot umbland si ispitind $1 cu cail nechezand 5 Si de Badu'sT intreband : Care'l Badu carclumaru, De diva carciumAreste $1 nOptea mAcelAreste ?
Plimba-mi-se Turcil, plimba
to Pe marginea Dunn-el ; Asa Turcil se plimba,
Cu trel fete se inta1nTa,
15
Care la panza 'nalbla Si bung. diva le da : BunA diva fetelor,
Multumescu-ve, Domnilor,
$i mai marl Pafirilorl Asa Turcil ce'mI grAla 2 Cu fetele ca vorbIa : 20 Fetelor, ca dumnea-vostrA
De ml -ail spune in direptate, Panzele sA se 'nalbescA, Stil ca cola de bailie,
Care o lei din ravAlie 25 $i logofetii ml-o scrie. De n'ati spune in direptate, Pancjele sA se cernesca, Ca rasa calugarescA. Care e Badu carclumaru 3o De diva c'arclumareste $1 noptea macelareste 7 Dar fetele ce'mi fAcea7 Ele ca. mi-se 'ntrista, Panzele §i -le strangea, 35 Potecuta casiV lua. Dara Turcil ce'mi fAcea ? Din urma nu le slabla, Cand in sat s'apropia, Iar inainte le lesia, 4o In poteca le intalnla www.dacoromanica.ro
72
CANTECUL LIJI BADU CARCIUMARU
Sial dollea le 'ntreba : Care'T Badu carcTurnaru, De cliva carciumareste Si noptea mAcelareste,
45 MAcelarl de TurcT d'er marl, Le tale capetele Si le la haznalele ? Dar fetele ce'mT fAcea Tot de fricA si de grOzA,
SA mi-1 aducA legat ! BAdulesa ce'ml chcea
Turcilor, Pafirilor, Nu ml -e Badu in secerat 100 Si ml-e Badu mort de beat, C'a but i s'a 'nbAtat.
El, mire, cand s'a culcat, CAtre mine s'a jurat,
Eli de and l'am luat
50 Pe Turd IT indrepta casele le arAta : Turcllor, Pafililor,
105 Asa spaimA nu mi -a dat : CA cine l'o destepta Frumos capu r-o tara!
La cea margine de luncA, 55 Cu ferestrile de sticll, Cu portile zugrAvite, Pin'nauntru poleite, Cela Badu carcTumaru, Acilea, mare, ca'mT lade. 6o Asa Turcil ce'mi facea ?
Cu palosu pus pe plept Ho Si mi -e frica sa-1 destept ! Asa Turcil c'audla Navala ca porciT da, Peste Badu ca intra. De adormit ca mi-1 lua, 115 Cu fata'n jos cal punea, Frumusel ca mi-1 lega Sfirc cu maInele 'ndArAt ; Cu franghie de mAtase, Care e 'npletitA 'n §ase, 120 Tale carne, razma'n Ose. Cu virsta 'n dou6-spre-clece, Tale carne, pin os trece. $i bine mi-1 priponla, Tot de stalpul cosului, 125 In bataTa fumulul, In dogOrea foculul,
i
VedetY-a cast mititicA,
Iatagane .cA scotea, Pe caluseT tabAra
Si la Badu ca'mY mergea. PortT inculate gaga, 65 De trel orl ca mi-1 striga, Nimenea ca n'audla, Portile nu descula. Dart Turcil ce'mi fact-a
Buzdugane amT scotea,
7o Cre4 in pOrta le repel:Pa, Portl la pgrete ca'mT da ; Turcil in curte ca'rriT intra,
Drept la grajd ca'mi trAgea,
Cail la Tesle punea, 75 Fin cu pl6Te ca le da, Sus pe salt se stria. Cand la Badu ca mergea,. Putinel usa'mT crApa Si pe Badu nu'mY vedea. 8o Dart Turcii ce'ml fAcea ?
Peste Badulesa da, La og-linda se gatTa, r6sucia, Zulufil Bunt -cliva ca mi -I da: Buna chua, BadulesA, 85 Fats de carcTumAresA,
Cu ochil din curva alesA ; Pe Badu ce Far facut, Pentru Badu c'am venit ? 90 De tT-e Badu, cre4T, la vie, Trimete curend sa vie ; De tl-e Badu, crop, la crams, Trimite, ca s5 mi-1 chiamA ; De tT e 'n secerat, 95 Trimite cal de olac,
$i el, nitre s'a culcat
Unde-T pAs voTnicului. Mi-1 bAtea, mi-1 chinuia,
Care nu se dovedla,
13o Cu latul Tatanulul,
Tot in lungu trupului, Cu sfircul sg-,arbacluluT,
Pe fats obrazuluT, Unde-T pAs volniculuT I
135 Dara Badu ce'mT fAcea ?
De nevasta se ruga :
AleT to sotia mea,
Nu §edea, nu to ulta, CatA f....tu'T mums -sa, 140 CA mi-a scurtat viata ! la maT la -ti cheitele, Descule lAditele, Si'tT la ile Dintr'o mie, 145 Rochita de citarie Si ochT negri din colivie, Sprincene de condeTeielA, Buze moT de rumenelA ; Si breii lat 15o De Taligrad,
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI BADU CARCIUMA RU
Pe la mine n'at mat dat, Dar acuma ce at catat? Dar ea, mare, ce'trit dices ? :
Cotu §apte galbenl luat.
La camara amt descul, Oa la de galbenI sa'mt umpli Si in casa ca sa'mt intri.
155 Cand in casa ca-T intra, Te fact a imptedica, Galbent pe jos a versa. Turcit, cand or vedea, Galbent de jos or aduna 16o Si pe mine m'or lasa. Cats f....tu'l mums -sa,
73
ET, cumnatu meil Niculcea, 210 NicT acuma nu ventam ; Cred,, ac1T-nOpte, la o vreme, Cred, Turcit ca rrit a sosit,
Pe Badu mi l'a robit. Sade Badu spanzurat
Vedea-vet ce 1T-oT lucra !
Dares Turcit ce'mt facea ?
La galbcnt nu se ulta, 165 Tot pe Badu '1 canunta, Dot la bataTe 'T tragea, Dot la Badu se rastta.
215 Tot de stalpu co§ulut, In batata fumulut, In dogorea foculut, Unde-T pas voinicului! Mi-1 bate, mi-1 chinue§te, 220 De nu se do vede§te, Cu latul Tatanulut,
Tot in lungul trupulul,
Badu nevesti dicea :
Mei tu sotia mea, 170 Nu §edea nu te utta, Cats f....tu'T mums -sa,
Ca mt-a scurtat viata! El a§a mi-o inveta : Draga nevestica mea, 175 Sumete'tl rochita'n briny Ta vedrita 'n mans $i S1 'tl fa calea la fantana, Si vedrita sa Int o 141 Pe ulita amt. apuci, 180 Pe ulita Driulut, Driulut, Codriulul.
In capul de ulita Este o mica pimnita. 185 Bine soma ca sa-ti let, La pimnita ca sa mergY, La ferestra ca sa strigi. Este o mica pimnita ; Are patru-clect de u§i 190 Si cu §apte-clect de butt; Si pe Niculcea sa'l strigi. C'acilea Niculcea 'ml §ade, Cu trel fete de'mporat, Luate de la Taligrad, 195 Tot cu sable le-a luat. $1 lut Niculcea sa-T spuT,
tit vecIT Niculcea ce (lice ?
Cand aude, incepe a plange. A§a Niculcea aucya, zoo U§T la parete ca'mT da, Pe Badulesa 'ntreba : Cumnata-mea Badulesa, De ce-ot fi mat dat p'acasa ? De cand frati-meil te-a luat, 205 Pe la mine n'at maT dat,
Cu sfircu sgarbactulut, Pe fata obrazulul, 225 Unde-T pas votniculut 1 Si tu bet §i chiote§tt 5i de Badu nu'ngrije§tt Si din pistOle trosne§tT, Cu tret fete de'mparat,
230 Luate de la Taligrad, Tot cu sabia le-al luat ! Dar Niculcea ce'ml facea, Cand a§a ca mt-aucya? 235
AcasA mt-o trimetea : Cumnata-mea Baduleasa,
Ia-tt drumu, te du acasa, Ca mi§elu s'a 'mbatat, D'ala Turcil l'a legat; Ca el de nu se'mbata, 240 Pe el Turcil nu'l leg-a. Ea, a§a cand mt-aucya, Din pictOre ca'niT cadea
Si pe jos se tavalla, Myna 'n cap ca mi-§ punea,
245 Cat apuca, atat rupees. Niculcea daces vedea, Cu inima se 'ntorcea
Si la ea ca se ducea, De maneca Int o lua 250 5i acasa 'mt-o trimetea,
Cu gurita rnt-o inveta : Cumnata-mea Badulesa, Ia -tI drumu, te du acasa, Da may Tute din pictor 255 C'am un pui§or de §oim, L'oI de§tepta din somn, Te -ol ajunge, te omor!
Tu acasa sa te duct, Eu pe urma c'oT veni, 26o Tot cantand §i chiotand
www.dacoromanica.ro
74
CANTECUL LUI BADU CARCIUMARU
$i cu murgu nechezand, Din buzdugan asvarlind, Gardurile pologind. Turcii, mare, or aueli 265 Pe tine to -or ispiti.
Si tu, mare, sa le spur Ca sunt negustor de bor i viii in gazda la vol, Ca si vol avetr dol bor;
270 C'am vindut ciredile Si-am beut castrurile : A beut de s'a 'nb6tat, D'ala face larrnA'n sat. Ea asa ca le spunea, 275 Daca Turcii ml -o intreba. Urte Niculcea sosra,
Turcii 'n casa ca intra, Tot de Badu s'apuca.
Iar Niculce, cand venla, 280 Calu afara cal lega; Cand in casa ca intra, Spate 'n usA ca punea $i buna 4iva le da : Buna diva, Turcilor, 285 Si mar marl Pafirilor. De v6 e robul de vindare, Dati-mi-1 mie 'n parale, Orr sa facem d'o schimbare Asa Turcii c'auclra, 290 Forte r6i1 se supera §i ca mar tare spunea Nu nr e robu de vinclare, Nicr cal robu de schimbare, Ci nl -e robu de pierclare ! 295 Niculcea, and auclra, Forte 'WI se supera, Ca mar tare poruncia : Cumnata-mea BAdulesa,
Nu sedea, nu to urta, 300 $i mar is -tr cheitele Descure-tr pimnitele
ScOte-mr o cupa de yin, SA'nchinAm pe la AT crestinr !
0 cupA de yin scotea, 305 In rereclu casi-o punea. Luau Turcii si mi-1 gusta, Forte bun li se pArea. Iara Turcii ce'mr d,icea ? De Turd si cu pace rea! 31 o Dar Niculcea
r6spundea :
De Turc si cupa vol da ; Cine cupa nu ml -o bea
Frumos capu i-or tAra ! Bea Turcii si se'mbAta 315 Si pe Niculcea 'ntreba ;
Ce m'e'sura cupa sa alba,
Care nor n-om putea bea, De Turc si cupa ? Dar Niculcea le spunea : 320 0 vadra si cinch oca, Care bea Badu cu ea,
-
Vadra TaligraduluT Ocaua 'mperatulur.
Turcii vinu ca'rer bea, 325 De Turc cupa 'sr primla, Bea Turcii si se'mbAta $i de Badu cA'sr arta. Dar Niculcea ce'mr fAcea ?
Bine el ar cunostea 33o Si de loc ca se ruga : Turcilor, Bolerilor,
Am Mut, Ne-am veselit, 335 Randu Badului a venit ; Sloboziti i mana dreptA, Faca'sr crucea crestinescA, SA-T dam un pahar de yin, SA Incerce vinu de bun, 34o CA si el o fi crestin! Dara Turcii ce fdcea ? EI ca daca se'mbeta, Pe Niculcea 'I asculta, Iataganele scotea, 345 Franghiile le tara, Drumu Badulur ca-r da;
D'un pahar de vin cal da,
Badu in mana 'I primla, Numa buzele uda, 35o Ca mar tare poruncra, De frate sal se ruga : Alei, frate Niculcea, Marl Ir-a fost puterile, De mi-al lungit dilele ; 355 Bate-mi tu marginele
Si arni tir sorOcele,
Sa'mr bat eu mijlocele.
Ce de la mine o scapa, De la tine O. nu scape, 36o Nicr pe gaura de carpe
Badu, mare ce'mr fAcea? De nUcAjit ce era Mana'n pozinar bAga, Mititel palos scotea
365 Si pin Turd ca'mi-1 isbra ; De necajit ce era N'avea Badu ce Ora, Ca pe varza mi -I toca. CA fu Badu necajit,
37o Razma palosu pin zid,
www.dacoromanica.ro
CANTECUL BADULUI
Scose brazde ca de plug. El de Niculcea se ruga : Alei frate Niculcea,
Mai bine st te pazesti, 375 Ca sunt tare necajit, Ochii s'ail 'mporejenit Si mi-e frica ca te stric 1 Dar Niculcea ce'mi facea ? La Badu cd se ducea, 38o De mana ca mi-1 lua Si-afara ca mi-1 scotea, A pa rece cd cerea, Pe ()chi negrii cal spala, Badu ct se destepta,
385 Drept la graj a se ducea ; Saua pe negru aseda
75
Pe ulita DriuluT, Driului, Codriulul. 395 AmandoT cd se plimba Si Niculcea mi -I canta : VaT, fratule, Badule,
Cum iti arde casile
400 Si mi-IT put slaninele 1
Dart Badu ce dicea ? Las, fratule, sa arda Ca mai am paralele $i mi -oT face altele ;
405 Marl ti-a fost puterile, De mi -aT lungit dilele
Si la camara mergea.
I
MO platii cu cantecu
Ca lupu cu urletu,
Dasageii iT lua Si de galbenT IT umplea 390 Si pe negru IT aseda Si la plimbare pleca,
Cand potera mi-1 goneste, 410 Da pTelea §i se plateste.
CANTECUL BADULUI. (VARIANTA).
Cules de D-1 Ion Odor de la Ion Pescaru, din Comuna Gura BeliiPrahova.
Umbla Turcii tot d'aTurea, D'aTurea prin paduri, Tot dinumurl,
Ili -T sa vie ! 25 Badulesa ce dicea ? Ea asa le respundea :
Nu e 'n vie ; Ca sa vie,
PO, drumurT.
5 Do catat pe cine cata ? Tot p6 Badu
Carciumaru, T)iva este carciumar, NOptea este macelar, To Macelaru Turcilor, ChisagTu ovreilor.
Iar Turci , ca nu'l afla, Peste casili lul ct da,
$1 la pOrta se oprea, 15 $i din gura intreba, Pe nevasta Badulesa :
De e Badu'n casa, pi-t sa iesa 20 De e 'n terg, La carne grasa,
NicT in terg,
30
al
35 5i mT -e frict destept, CA-1 un om cam neintelept. Turcii daca aud,ia, Dupa caT descaleca,
Navala'n cast ca da, 4o Si pe Badu it lega,
Tot de stalpu hornuluT, In dogOrea foculuT,
I
Trimete'l sa vie acasa ; De -T in vie,
La carne grasa, Trimes, sa vie acasa ; Ci e beat, Culcat in pat, Cu palosu gol pe piept,
Unde'T pas voTniculuT. Da Badu ce mi's1 dicea ? 45
Draga Bildulesa, Tu nevasta-mea,
www.dacoromanica.ro
76
CANTUUL BADULIJI
Cent
Si trage 'n gazda la noT ;
star §i'mY prive§tT? TurciT me isprAvesc !
'ST-a vindut ciredili,
90 Si §T-a strans dobendili, Si-acum bea din ca§tiguri Niculcea cand sosTa, Dupa cal descAleca, Si in casa ca mergea ;
lietT o iTe,
5o Dintr'o mie, RochitA portocalie,
Brea ro§u din Tarigrad,
CincT galbinT cotu luat, Si to fa d'a surcela, 55 Turcil sema a nulT bAga, Pena mi to -T departa, La frati-med Niculcea, C'Ala capu ml-o scApa ! BAdulesa se ducea, 60 Vorba bine-T asculta,
La Niculcea se ducea. Niculcea cand o vedea, Sentrista, se bucura : Ce e draga cumnata ? Nu este reit pentru mine, 65
Si nu e nicl pentru tine; Da, inn este de tot rat', Pentru Badu, frati-teil; Ca TuiciT mi legat,
70 L'aii gasit culcat in pat, Tot de stalpu hornuluT,
95 0 mans 'n prag CA punea, Cu alta fruntea tergea.
A§a cu ochiT privTa, Si gSalamonichil. c ices, Da Turcii nimicnu-T respundea.
Too Cand mina pe palo§ punea, NicT un Turc nu remanea, Pe toll grAmada-T fAcea,
Pe frati seu '1 deslega,
Afara ca mi-1 scotea, 105 Si din gurA-a§a dicea : Badulesa, cumnata, Scote ce-aT mai bun din casa. ScOte ce-al mar scump in casa, A poT foc caselor punea, 1
To Care pe drum ca trecea, Tot pe Badu'l vATcArea : VaT serace Badule,
In dogorea foculul, Unde-T pas voinicului. Niculcea cand aucpa, 75 A§a din gura'mT grATa ;
Cum in arde casile ! Las' sA amp. casele : 115 Sa topesc slaninile, Sa curga unturile !
mergi inaintea mea; CA eu cand oiii veni, Din pistOle paraind 8o Si din gurA hArApind Si chiuind,
Ne'nchinAm cu cantecu,
Tin' cumnata in de bea,
Si
TurciT cand o aucITa,
Pe tine te-o intreba : Cine este acela, 85 De vine a§a ?
Tu sa le spuT for JoT : Ala-T negustor de boT,
I
Ca calu bun cu umbletu, Ca §i lupu cu crangu : 120 Cat trATe§te, [Libove§te,
Cate un cotet, ca isbe§te, Cate-o gasca jumule§te, Cate-un purcel guice§te, 125 Venatoru'l dobinde§te, DA chelea §i se plate§te.
www.dacoromanica.ro
CANTECUL BANULUI
77
CANTECUL BANULUI Cules de Christea N. Tapu, din gura lAutarului Costea Gheorghe, din Saceni-Teleorman
45 Baneasa pe-o valcea, Demancare la plug aducea. Dar ce demancare aducea
Fote verde murile, Scos'a Ban plugurile Pe campu Craiovel,
GainusA In ulcelu§A,
&ern)* are miri§tile, 5 SA'ntOrca ogOrele, SA'mt samene meile,
5o Coco§el
Pe talerel,
C'a 'nflamancjit rabele. Cersesc seracele Pe tote ulitele, to Cu trAistile doldora; Ca umbla prin rnahala Ne-a fAcut de mascara, Rid boerit in cafenea. DarA Banu ce'int fAcea / 15 Si plugul ca, §i'l pornia, Mergea rOtele turuind Si bicele tot plesnind Si mancjile rinehezand.
Dar Ia plug cine 20 Trage d'albit,
'mY
Rachia§
La clondira§.
Daca la plug ca yenta 55 «Aste-cleil» Ia plug ca'mt da, Dar Banul ca 'Y multumta: Multumesc, BAneasa mea!
Ea din gull cal cjicea :
Bine, Bane dumnea-ta,
6o Ce te Iasi to de Banie
Te-apuca§Y de plugArie ?
trAgea
Cu cod'albit ; Inaintea cod'albilor
Trage pegit cate-si patru. Dar inaintea pegilor, 25 Trage surit d'amandot, Se 'ngAduesc ca dot bot. Dar cait cine I maim ?
Rid bolerit 'n cafenea, Rid boteril de dumnea-ta, CA te at lAsat de BAnie, 65 Te at apucat de plugArie ! Dar Banul ce'mi fAcea / El din gurA cuvnita : Aoleo, mandruta mea FOrte cinstita fusesT,
7o Grele cuvinte avusest ; Dar BAnia e serAcie, PlugAria e bogAtie. N'al vecjut BAneasa mea, C'a inflAmancjit rObele,
Copila§ d'al ParvuluT, Pini§oru Banulut,
30 Banulut bogatulut.
75 Cerstuesc seracele Pe trite ulitele,
CA s'a lAsat de BAnie,
S'a apucat de plugArie ;
Cu trAistile doldora;
CA BAnia 'T serAcie
Si plugAria bogAtie. 35 SA veep plugarit Banulut,
Ca sfetnicit 'mperatulut,
$i'mi umbla prin mahala, Ne au fAcut de mascara,
8o Rid bolerit 'n cafenea !
Dar BAneasa ce'ml fAcea ? FrumOsA masa 'I intindea,
CA le stall cojOcele,
Ca vara ciupercile; Tot cojOce de Samur, 40 Cusute cu barbel fir, Pe plept numal trandafir. Cand cAtase cam d'o parte, Cam din-spre sore resare Tare 'ml vine §i'mi sose§te
R5
La un pleop ca mt-o' ntindea, Plugart la masa §edea. Cu pahar cin'le lumia ? SA veep' Banul eel betrAn,
Cu barbuta penla breii, Cu firea ca de copil,
www.dacoromanica.ro
CANTNCUL BANULUI
78
Cu mintea de om b6tran. 90 Dar Baneasa ce'mr facea ? Acasa ea mi-§ pleca Si c'un Turc ca se'ndragra
Macar de mr -o repune capu I 145 Dara. Banu ce facea ? Daca vedea §i vedea,
El pe suru ca da, Parvu mult se 'nvesella;
Si cu el ca se cinstia,
Lautarir ca-r canta : 95 Lautari cu diblele, Tobo§ari cu tobele Si gorni§tr cu gornele. Ea cu Turcu ca pleca Si pe Ban it parasia.
Too Foie verde §1-o lalea,
Iata pe Ban cal vestra,
Nevestica Parvulur, Fini§oru Banului, BanuluT bogatulur. 105 Drept la Banu cA mergea
Si din gura ca-r dicea : Na§ Banule, dumnea-ta,
Bel §i te 'nvesele§tr, De na§ica nu 'ngrije§ti ; 110 Pe dumnea-ta te-a lasat, Si cu Medin Pa§a a plecat. FOTe verde §i-o lalea,
El a§a cand mraudia, Forte tare se 'ntrista, 115 Pahar din mana'T cadea, De necajit ce era. Dar catre Ban imi graia Parvu, finu Banului, Banului bogatului,
120 El din gura cuvinta : Na§ Banule, dumnea-ta, Nu purta inima rea, Ti-aduc eu pe na§ica ! Sa'rni dar tu pe suru, 125 Pe suru nebunu, Care fuge cu anu r6sufla cu ceasu. Banu din gurA-1 grata, Cand aud,Ta pe Parvu-a§a : 130 MAT, fine Parvule, i
Cum salt dau eu pe suru ? Ca suru e c'am nebun, Te duce noptea far'de drum, Far'de drum, far'de carare,
135 Noptea pe la haimanale, i te-arunca in ceia tarn. Dar Parvu nu intelegea, El Banului r6spundea : Na § Banule, dumnea-ta, 140 DI'mr mie pe suru, Pe suru nebunu, Care fuge cu anu $i r6sufla cu ceasu,
Frumos §eaua ca'mi punea. 150 11 in§ela moldovene§te Si mi-1 calarea turce§te.
Dara Parvu ce facea ? Cruce la piept ridica Si pe suru incaleca ; 155 Cu scara ca sdrancanra,
Cu capu de cer ca'l da, Incepu Parvu a striga : Na, Banule dumnea-ta, Cearta-ti pe suru, 160 Pe suru nebunu, CA'int repune capu I Dara. Banu ca-T striga :
Nu tr am spus eii, draga fine,
N'a§ avea parte de tine, 165 Ca e suru c'am nebun Si te duce far'de drum, Far de drum, far de carare, NOptea pe la halmanale ?
170
Incepu Banu a striga Dura, dura, surule, Surule, nebunule, Lasa-tr nebun file Si -kite draciile
drumurile.
buza la pamint $i coda furor in vint Si te pune la pamint 5i scOte brazde de plug. A§a el ca'l asculta : 8o Punea buza la pamint $i coda furor in vint Si s'a§eda la pamnit. Parvu pe sur incalica, Dupd Turc ca se lua ajungea. 185 Si pe Turc Cand fuse pe la peri§, Puse loc d'a curmezi§. El din gura ca-r striga : 175 Pune
Na§A, na§icuta mea,
190 Ea'ntinde-mi d'a mana a ta, Ca sa-tr mar sarut mana, Ca salt mar erti tu gre§ala.
Dara Na§a ce'mr facea ? Mana lui ca r-o intindea 195 Si'n breil lut ca i-o arunca,
Pe cal Parvu ca o punea, Pe Turc ca l'ajungea $i capul ca i-1 Ora.
www.dacoromanica.ro
CANTECUI, 13 AN ULUI
Cand Turcu dicea 'aman', 200 II povirtea dupe cal. Dara Parvu ce facea ? olele Turculul le lua Si el ca mi-le'mbraca. Celmeaua ca T-o lua, 205 Parvu in cap c'o punea, Si'n darat se'napoTa, La Banu la plug mergea. Daca Banu mi 1 vedea Din gura grOznic striga : 210
Baett, luatT oticele Si'nfundati colnicele, CA vine Turc Medin Pasa, A tATat pe finu Parvu,
Acum vine same tale si pe mine,
215 F.tu-1 in lege de caTne ! Iar Banu, cand it vedea, Pe suru al mic incalica, Pin bascele se'nfunda Si'n casa ca intra 220 Si Parvu ca T striga : Nas Banule, dumnea-ta, Staff, frate, pene colea, CA tT -am adus nAsica, SA-ti dreg inimiOral
225 Banu din gurd striga : Sictir, pagan d'acilea, CA tu estY Turc Medin Pasa, AT taTat pe finu Parvu Si acum vreT sa me taT §1 pe [mine,
230 F...te in lege de caTne! Dara Parvu ce'mi facea ?
79
El asa, dacA vedea, De tote se desbrAca Si celmeaua o lepAda,
235 Cu tolele lul se'mbraca, Pe ferestra se ulta Si pe Parvu it cunostea Si afara ca Yesea. Banu'n fata '1 saruta
240 Si din crura ca -T dicea : Fine Parvule, dumnea-ta, Fiind-ca mT-aT facut Ast bine, Ce bine sAIT fac si Din mila lul D-del ?
245 sa-0 dail vii,
SA-tT daU mosiT,
Sail erghelia de la baltA ? Nu pe tOtA, jum6tate,
Pe cum nu e cu dreptate 1
250 DarA Parvu ca-T dicea : Nas Banule, dumnea-ta SA nu'mY daT viT
SA nu'mI daT mosii,
SA'rril daT pe suru nebunu, 255 Care fuge cu anu Si resuflA cu ceasu; Cand este pe la peril, Se pune'n loc d'a curmezis. Cand Banu al audTa : 26o Putinel ca se'ntrista
Si din gurAcA-T dicea :
AT, fine fie-tl daruit, Dupa cum tu aT dorit, C'a purtat trupsoru meU, 265 SA maT pOrte si p'al teil !
www.dacoromanica.ro
8o
STANISLAV
S T A N I S L AV Spusa de G. Baltatul lautar. Auzita de el de la Radu Darclaiala lautar b6tran gi Lew, de posta.
Cules de I. Leabu invetator al com. Serbanqti-Olt §i comunicat lui Christca
N. Tapu.
Sus pe lucTul Dundrii, Vine un caic zugrAvit, Cu postav verde invelit,
Tot de malurl e isbit 5 51 de tind e stropit. Dar in caic cine este ? Sint cincT-decide Turd be'trani,
Cu barbile pan la bred, Cu firea ca de copil. to Mat marele care este ?
SAvar-Aga al Diulut,
Mustafa de la Baba, Care le imparte lefeaua. Imbrilior de la Targ-sor, 15 CA mi'l
pOrta binisor.
Si el frate, cd mi -IT umbla,
Tot din vad in vad, ;;;i din sat in sat, Tot intreband si ispitand
20 De Stanislav copilu, Incinge barba cu brat], Casapul Ovreilor, Macelarul Turcilor. da, Caic la margine 25 Fete marl' frate gAsia. Fete marl panze CilmAsr la sore cosand, Fete mart Beligradence, Neveste Telig-rAdence.
30
Bund ziva fetilor, Fetilor, nevestilor ! De mi -att spune cu dreptate, Panzele sA se 'nAlbescA,
Stir ca cola de hartie, 35 Cando tel din prAvAlie, $i logofetit mi-o scrie, Mat mandru cd nit -o mangale. De nit -o-il spune cu strambdtate,
Panzele sa se cernescA,
40 $tiT ca posul de la gat. Unde fetile audia, Nevestile inmArmurea. La cea fatd smedisOrci, Cu cosita galbiOrA 45 5i cu semne de versat,
lbovnica lut Stanislay. 0 iubise s'o lAsase,
PismA pe dk.'msnl prinsese Turcilor, Spaliilor,
5o Pe Stanislav nu Pam veclut, Dar am v6dut pe mama lul
[Stanislav, La cea cAmard de petrel, Spalandu-1 zabunile, 55 TOte hantiriile, VedT, de sane, vedi, de Turc,
$i d'o chicd de volnic
Si de mustatA de Frang-. Unde, nene, cg. milt spald, 6o Si de petrel mil tranteste
$ de singe ca. se scurd,
Dundrea in cloud mi-o curtna. Unde Turcii c'audla, NAvala la cal da,
65 Ca cainii la zahana, $i din gurd dicea : MAI, bAetl,
Ia mAriti vol carmile, Trag-eti cu lopetile. 70 Hop, odatA la lopatI, SA trecem Dundrea indatA ! La mama Jut Stanislav cd [merg-ea :
Bund diva, mama mama lut [Stanislay. 75 De estT mama luT Stanislav S11 ne fiT mama. si noud, Nu'l cAtAm cu reutate,
www.dacoromanica.ro
STANISLAV
8o Ci'l catdm cu bundtate, CA'T al nostru, el, bun frate. Cu el am negustorit, Cu el am imbetranit Capetile le -am impdrtit, 85 Castigul ne-a ma/ rernas, Ca sd-1 impartial pe fratl. Nu still de ce foc s'a maniat Si caicul, Ist 1-a luat, Pe Dundre a plecat, 90 OchI cu densul n'am maT dat. Turcilor, Spahiilor, MaT mariT lenicerilor,
Stanislav, mare, ca este P'a cea garld,
95 Ciorogarld, Unde Dundrea se coteste, Malurile s'asvarlesce,
Padurea ca se rareste, Cu caicul priponit,
100 Cu ldritusul de argint, Cd de tel n'a maT gAsit.
De trel dile 'ml este bet Si'n caic 'ml este culcat. Unde Turcil c'audTa,
105 Navala la caic da Si'n caic ca se punea Si la Stanislav mergea
Si la el ca se ulta ; El dintre el ca vorbla, 110 Nu gandla, ca este bet, Ci credea ca le culcat.
tar Stanislav se mi5.;ca, Vintul perisorul cd'i bAtea ;
Unde Turcil se ulta, I15 Fugia ca muerile, Si tipa ca curvile,
*i'mT fugia lepuresce * 'ml sdria ogaresce ; Si'sT rupea giubelile 120 i'§Y per1ea pistOlile.
Dar Stanislav mai avea O sluga dreptd inteleptd,
Si de Dumnecleti ldsatd, Pe Neculae Neculcea,
125 Ce sedea intr'un colnic, Cu pistolul ruginit, De trel luni ne-slobodit. -- Me Turcilor, Ce fugitl ca mulerile 130 Si tipatl ca curvele ; Si'ml fugiti Tepuresca
*i ve aruncatl lupesca
Si rupetT giubelile §i plerdetl pistolile ?
81
135'Ce vol mie 'ml ddruitT SA ve dau pe Stanislav legat, SA vi'l predail ferecat
Cum e bun de spanzurat ? Unde Turcil c'audia,
140 Fesurl din cap ca lua §i cu bani ca le umplea, Lul Neculcea 'I daruia. Iar Neculcea ce fAcea ?
La Stanislav a. mergea 145 TreT pumnl in cap ca'T trantla, Cu septe strenguri cal lega, epte strengurl de Brasov
§i cincl funil de mdtase, Ce 1-a rasbit pan la Ose.
150 Pan' la 6se al rdsbla Si el nu se destepta. Taras TurciT al lua, Si la Pasa cal ducea.
Judecata ce'l fdcea ? 155 El tot bet, frate, era ! Judecata ce'l facea Dundrea l'a crescut, Dundrea l'a hdranit, Dunarea deer sill milnance !
160 Si tot'T maT dAruia Petricica morel, Din Cara Moldovel. Intre spete T-o lega,
Brand in Dundre cd'T da. 165 Trel dile si trel noptY Duna'rea ca mi -si urla, Pand la fund ca cAdea ; Si cu fata in jos cAdea
Si cu petra morel d'asupra.
170 Racil '1 pisca, racirl misca,
Morunil de el se freca Si el nu se maT destepta ! Dar un rac grozav yenta *i de nas ca '1 apuca 175 5i de tare ce'l strang-ea, Tocmal atunci se destepta, Si din gurd asa dicea : CatAl f.... mini -sa ! ? Uncle sint ell aicea ? !
18o
asta-T din Neculcea! CA Neculcea m'a legat, A!
i'n mana Turcilor m'a dat El nitel ca se smucla,
185 Puteriie 's1 aduna, Din fundul apes pleca Si trel dile cat fAcea, NumaT dintre spete clAtina
*i in fata apel esla
6
www.dacoromanica.ro
82
STANISLAV
190 Cu petra moril d'asupra. Si 'n fata ape daca egTa gi incepea de a-'ml inota, Cam §erpesce, Cam broschesce ;
195 Si o lua in lungul Dungrel
Rana la vadul BraileT. Cand ochiT ca'§T ridica, lbovnica luT '5'o vedea. Cand la apa mi'tT yenta 200 Si'n gura mare striga,
De'mt urla Dunarea : Sal, Stancuto, soru-mea,
245 Despuiat in pelea gOla era. 5i, ru§ine, frate'T era,
El in ora§ nu intra.
La margine o bisericg. era : In ea, un calugare cetea. 250 Stanislav dacal vedea, Numal cu pumnul '1 batea Pang. frate '1 omora. i-le lua Dupa ce in sema le lua ; 255 Stanislav cu ele se'nbraca,
Pe ulita se plimba Si da pe la cafenea. Unde TurciT cal vedea Baca, Baca, Ghiaura !
--
ScOte-m6 tu d'aicea 5i me scapa din belea ; 205 Multa pomana veT avea 1 Unde Stancuta auclfa Galetile lepada,
Dosul la tat-seu ca da : ScOl tu, taTca, nu §edea, 210 Un negustor s'a inecat ; $i sieptru cu galbenT De gat r6ii if atarna. Unde tat -sail c'aud,la,
Caic §i cutitul lua ;
215 $i lua §i lopata, La Dungre c'alerga. Cand in margine ajungea,
NumaY capul ca'T vedea OchiT in cap cal cunoscea : 220 Hal tu, taTcg, dragu taTchi, Ca'T ibovnicul SA mAnance capul meil I Ad'la mine caicu §i cutitu, CA sunt maT iute de mans.
225 Caic §i cutitul lua 5i la Stanislav mergea, Strengurile ca'T taTa S'apoT putin zabovia.
Unde petra cal cgdea,
230 Tref dile §i treT noptl
Dunarea tare urla, Petra la fund ca cgdea, Dungrea se liniscea,
Dupa ce borbociT facea. 235 Stanislav cA'ini r6manea caic ca se punea,
Lopata in mans lua ; Si necajit cum era
NumaT treT lopetT trggea ;
240 De §epte pa§T pe mal Caicul '1 arunca; Aga da de necajit
Scalia caicul de pamInt. Stanislav, frate, se gasIa,
:
26o Cata f.... mani-sa ? OrT -o fi vr'un frgtior, OrT-o fi vr'un veri§or, Ca prea'§T semana cu el ! UniT din el '§l dices : I
265 Baca, Baca, Ghiaura, Ca nT-a inviat mortu, SA ne manance capu. Un caluggr ce trecea 5i pe ulita se plimba 27o Cu Stanislav se intalnIa Si cu barbs mi-1 vedea Si tare se speria ;
$i -un palo§ ca'§T cumpera
CincT sute de lel ca da, 275 Ca tare frumos era. Pe Stanislav dacal vedea
Cu glas dulce'T grata : PArinte, sfintia to 1 Ca e§tl, taTca, om betran, 280 Ca cuno§tl la fer maT bun. Vino incoa, te-apropiaza, Prive§te'l §i'l cercetezg. Ast palo§ l'am cumpgrat, CincT sute de leT c'am dat. 285 Stanislav palowl'n mani cg lua
$i la el bine privea
-
CAcY el tare '1 cunoscea. Palo§ul al luT era, $i vindut de Neculcea.
290 Stanislav se supra
$i rastit popiT d,icea : Caluggre, plaza rea, F...tt crucea mani-ta! Sau te-aT lasat de popie, 295 SA te-apucT de vitejie SA null fie de cincT sute de [lel c'al dat,] Dar sa vecIT intr'acuT mang. a
www.dacoromanica.ro
[intrat Y]
81'ANiSLAV
300 CAlugare puma rea, 'Ngenunche inaintea mea, SA to spovedesc ceva ! CAlugArul ce facea ?
Inaintea lul ingenunchla
305 Gandia al spunea ceva ! Stanislav cu palo§ul da,
Frumos capul al taia.
Merge cap ghisdanAsand, Trupul mAtAnii fAcend.
3 To Palo§ul a mi'l lua i de sange it §tergea ''i in carpA. '1 infA§ura ;
Si mi'l bAga in sin la plele, Tot ca mai 'nainte vreme. 315 D'aci lua tergul d'alungul, Pimnitele d'arendul ; Unde vr'un Turc ca gAsia, Acolo ca mi'l toca.
El pe supt pat a intra
32o Si de urechi ca 'I scotea CA per f.... nu'mi avea.
Tot tergu ca mi'§Y umbla
Pe Neculcea nu'l gaga. Dar intr'un cap de tergulet 325 Mal este o pimnitA mica, la mal mutt nimica, Cu cinci-cleci de u§i,
Cu o suta de butt,
Tot buff buslagele, 33o De-o suta de vedre. Acolo Niculcea. ami era Cu trel fete de imperat,
Din ora§ din Tarigrad, Cu sabia le a luat.
335 Una '1 pi§cA, Alta '1 mi§ca
Una cu yin '1 stropesce, Feti§Ora 'I rumenesce ; Niculcea bea §i chefue§te,
340 De Stanislav nu gandesce. Stanislav in garliciii ca mi-ti Nedead
Si pe Neculce al vedea, Sangele 'n el s'aprindea. 345 O. vadrA de vin cerea, De torte ca ml -o apuca, La guritg ml -o punea Si pe gat gal-gal facea, Tocmal in fund ca resufla, 35o Si de pAmint c'o tr'antia Si pusderil o facea, De se minuna lumea. Carciumaresa-i clicea
83
355
CAlugAre, plazA-rea,
Ce'ml sparse §i, tu, gAleta ? lar Stanislav maraia,
Casa de se detuna i
toil se cutremura
36o i fort '1 coprindea
i tare se spAimanta. lar Neculcea de 'I vedea, Pahar din mana 'i cadea, Hi ! Saracut de malca mea, 365 Mi s'a scurtat vieta 1 5i Neculcea se'ngrozia. Stanislav la el intra Niel o palmA ca mi -I da, Numai d'o mana '1 lua,
37o Pe ulita 'n lung mergea, La DunAre cal tragea, Ca lute mortil sAl dea.
La DunAre c'ajungea Si curand ca poruncla, 375 Lui Neculcea 'I aducea Petricica re§nitei, Tot din Cara Brailei. Intre spete Y-o lega ,Si incepea d'al judeca : 38o Hal, Niculcea, sluga mea,
Ce raj, nene, ti am stricat, De pe mine mai legat, Si'n mana Turcilor m'al dat ? Teta simbria ti-am dat, 385 Niel o para n'am mancat I Poftim, daaal fi voinic ca [mine],
Al mai e§i p'asta lume, SA vorbesci §i tu cu mine, 395 Cum vorbesc §i ell cu tine.
Si 'I da 'n spate un picior Sig aruncA sus in sbor ; Si'l dA durda la pArnint,
Si'l aruna sus 'n vint.
400 Si gale, galc, valdo-galc, In Dunare a intrat adanc. Si el nu'l ca Stanislav, Ca sa mai esa. la mal. Si Stanislav a plecat, 405 lar in pimnitA a intrat, Si s'a pus pe chefuit, Cum nici nu s'a pomenit. Toti s'ail dus, nu se mai vede, Numele nu li se plerde. 410 Mai diced, bolerl, amin I CA ve fAcul cantec din plin, Bac§i§ dati la lautari, www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI TANISLAU
84
Sal cantam la boeri marT ;
Stanislav §i Neculcea, De se duse pomina La tOta Valahia !
Bac§i§ datT §i la cobzarT,
315 Sal cante la Bile marl'. C'a§a a fost istoria
CANTECUL LUI TANISLAU. (VARIANTA)
Culesa de Christu N. Tapu din gura lautaruluf Dumitru Valeanu, din RoOortde-VedeTeleorman.
Pe luciul Dunn-if Vine un caic zugravit, Cu postav verde 'nv6lit, Pin nAuntru §icuit. 5 Tot de TurcT int- e ingramadit,
Tot de TurcT d'el betrani, Cu bArbile pen' la bra. *i de tina mi-e stropit i de malurT mT-e isbit.
ro Dar et, frat' unde'l mana ? Tot la vale 'n Braila. Cam la Vadu BrAiliT, Cam de din josul schiliT, TurciT, frate, se opreati,
5 Ca et, mare, mi
vedeati
Fete marT panze 'nAlbind,
Neveste de cate-un prunc CAmA§T la sore tragend.
Drept la ele se oprTa 20 *1 asalamanicus le da : Buna diva, fetilor,
*i la fata smedi§orA, 1 bomnica luT Tanislau, O Tubise §i o lAsase,
Pisma pe densul prinsase, 4o Ea din gura ca'mT striga : Turoilor, Pasfiilor, *i mai marT Nicenilor ! Ye Tanislail nu l'am vequt, Dar not, frate, c'am ve4ut 45 Pe muma luT Tanislad, La cea Calera de piatra, Pe Dunare coco§atA, CA'T spala zabunile, TOte anteriile,
so Tot de sange de voTnic i de mustata de Franc.
Unde Turcii c'auclia : Baca, baca, GhTaura, CA T-am aflat, deu, urma, 55 Ca sAl scurtam vista !
Hop °data, Hop la lopata, SA trecem Dunarea 'ndata! Cand acolo ca trecea,
Fetilor, nevestilor,
25
Vol d'atT spune cu dreptate, Panzele sa se 'nalbeasca iii ca cola de hartie, Cand logofetii mT-o scrie ; De n'atT spune cu dreptate, Panzele sa se 'negrescA Ca rasa calugAresca
3oi ca po§u de la gat !
VoT, frate, nu mi-atT ve'clut
Pe Tanislail copilu,
Incinge barba cu bra ? Cea fetita bAIATora
35 Cu codita gAlbiOrl
6o ET, frate, ca mT-o gAsTa i buns cliva ca'T da :
Buna diva, muma lui Ta[nislail,
De e§t1 muma luT Tanislaii, 65 SA ne fir §i noue muma. Not cu Tanislail am copilArit
Cu el am negustorit , Nu §tiii ce foc s'a maniat Caicu §i l'a luat, 70 Pe Dunare s'a lAsat,
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI TANISLAU
()chi cu densu n'a mar dat.
Capetile le-am impArtit, Ca§tigul ca ne-a remas,
Ca sal impArtim pe frati. Iar femera ca femera, 75 Poale lungl §i minte scurtA, Femere nepriceputA, Turcilor se 'nfAti§a Si for frate le spunea: Turcilor, Pasfiilor, 8o Si mar marl Nicenilor I Unde Dunarea cote§te Si malul se asvirle§te Si padurea se rareste,
E caicu lul Tanis lad
85 Priponit,
125 Dar Neculcea ce'ml fAcea ? Marla 'n pozinar bAga, Sapte sforl ca mi-§ scotea, Sapte sforl de mAtase, Impletite 'n cincl §i 'n §ase. 130 M1-1 lega, mi-1 verega,
In mana Turcilor cal da. Dar Turcii, cand mil vedea, La P4a1 for ca mi-1 ducea.
Pa§a ce judecata-1 facea ? 135 0 pietricica-i aducea, Pietrica moril Din Cara Moldovii; Intre spete r-o lega, La Dunare c1'I ducea, 140 Si din gurA.'1 blestema :
InlAntuit,
Cu lAntu§urr de argint, CA de tel n'a mar gasit ;
Si el e in caic resturnat 90 De trel dile s'a 'mbetat !
Uncle Turcil c'aucya, El din gurA cuventa : Hop odatA La lopata, 95 SA trecem DunArea 'ndata. Baca, baca, Ghiaura,
I-am aflat nor de urma, Ca sAl scurtam viata ! Cand acolo c'ajungea, 100 De departe se dila, El cu fata in sus dormra; Ventul ea mi-I adia, Peri§oru '1 cletina. Unde Turcil ca vedea, los Fugla ca murerile, Rupea anteriile Si perdea pistolele. Iar Neculal Neculcea,
Sluga lur Tanislail din dreptate,
110 In gura mare striga : Turcilor, Pasfirilor, $i mar marl Nicenilor,
Ce fugitY ca curvile De pierdeti pistolele 115 i rupetr anteriile? Ce vol mie 'tnr daruitr, SA ye dau pe Tanislau I,egat, Veregat,
120 Cum e bun de spanzurat Unde Turcil c'aucjra Fesul din cap il lua
$i de rile a 'I umplea, 1,14 Neculcea
85
'1
clArttra.
Dunarea ca l'a crescut,
DunArea l'a hAranit, DunArea ca sA'l mAnance !
Brand in DunAre cA'r da, 145 Trer 4ile, trel nopti urla, Pane la fund ca cAdea, Cu fata 'n jos ca'mr cAdea. Racil '1 mi§ca, Racil '1 pi§ca,
150 Morunil de el se frecA, Tanislail nu se de§tepta. Venla un rac, Mare rescacarat
Si de nas ca'l apuca,
155 Cu bucata cA'mr pleca, Tocmal atuncr se de§tepta ! Dar Tanislaii ce'ml facea ?
Cata f..tu'l mums -sa, Asta mi-e din Neculcea; 160 Neculcea ca m'a legat, In mana Turcilor m'a dat I Intre spete cletina,
In fata apil ca se da
i el, frate, se trAgea, 165 Cam §erpe§te, Cam bro§te§te,
Pen' la Vadul Brailir, Cam de din josul schilir, Daca la Vadul Brailir da, 17o Voichita la 'apa 'ml venla, Cu vedrile la spinare, La ap§orA ca sa'§r fa. Tanislau, cand se ulta, Pe Volchita mro vedea, 175 Si 'n gura mare 'I striga : Ah, Volchito, lumea mea, Scote-me, nercA, d'aicea ;
Mare pomanAl avea ! Gaud Volca cal auclia www.dacoromanica.ro
86
CANTECUL LUI TANISLAU
18o Si la el cA se uita, Ochir 'n cap iT cuno§tea; Dosu la tat' sea cA da Si din gurA ca't cjicea : Taicutule, taic'al met!, 185 Un negustor s'a 'necat C'un sipet mare 'ncarcat, Tot de g-albeni mi-e 'ntesat. AT, taica, cu caicu §i cutitu, Sal t1Tem noT, luT, sipetu I
190 lar tata-sea ami pleca ;
Cand la Dunare-ajungea, $i cand ochir§i-arunca, OchiT 'n cap if cuno§tea, Dar el, frate, ce'mT clicea ? Ah, Voichito, fata mea, 195 Taken, negustora§ul tea OT sa'mr mance capul mea I Unde VoTca c'audja,
Ea ha tats -sea dicea : 200 Ado, taica, caicu §i cutitu, SA'T taiem noT, luT, sipetu
I
Caicu §i cutitu '1 lua Si la Tanislav pleca ; Sforile i-le tats, 205 PiatrA 'n Dunare cAdea. Tanislati ce mi-§ fAcea ? Mana pe caic punea ; Ca o pasere sbura,
$i'n caic el s'arunca;
210 Mana pe loped punea, De treT orT ca mi-§i trAgea, De §epte pa§i, pe mal l'asvarlia
A§a de necajit erea ! La tatal VoTchiT se ducea, 215 Numal cu pumnu '1 bAtea, Pan ce sufletul 'T Te§ia.
Acolo mort al lasa,
Pe Volca in brate-o lua, In gurita o seruta, 220 T7iva buna cA-§T lua.
Pe ulita c'apuca, C'un popA ca se 'nfalnia, Cu cisma ca mi-1 batea, Pane sufletu'T Te§ia
125 $i de haTne '1 desbraca, Calugar cA se fAcea ; Lua tergul d'alungul Pimnilile d'arendul, Intr'o pimnita mica, 230 Mica de nimica,
Cu-o suta opt-cleci de 4, Cu-o suta opt-deci de bull,
TOte butT, nene, buzdugene, P'o suta cincT -decT de vedre,
235 Pe Neculcea al gaga
Cu treT fete de 'mperat,
Luate din Talig,rad, C'am cu hapca le-a luat,
Bea cu ele dupe cap ; 24o Alta '1 mi§cA, Alta '1 pi§cA,
Alta cu yin mi-1 strope§te Feti§Ora 'I rumene§te.
Cand Neculcea cal vedea, 245 Acolo ancremenia.
Tanislati cA'l judeca : A ba, Neculceo, sluga mea,
Cc rat, fate, ti-am stricat, De pe mine m'aT legat, 25o In mana Turcilor m'aT dat, In Dunare m'a aruncat ? Sambriora ca ti-am dat,
NicT un ban nu ti-am mancat
!
255 Pe fete cA le lua Pe la casele for le trimitea, Mana pe Neculcea punea, La DunAre cA '1 ducea, Si luT, frate, 'T daruia : 26o Pietricica r'a§nitii, Din tara Moldovib.
Intre spete i-o lega, Brand in Dunare ca-T da i-a§a din gull-I cjicea :
165
DacA-T fi §i tu vr'un vitez, SA mai e§i §i tu sa vorbe§ti [cu mine]
Cum vorbesc §1 ea cu tine, Bine -oT ie§i ;
DacA nu aid to -oi handosi
I
270 $i d'acolo cand pleca, C'un popa ca se intalnia, Un palo§ ca cumpera $i luT Tanislaa IT dicea :
Parinte sfintia ta, 275 Tu e§ti calugar betran,
Cuno§ti fierul care-T bun ;
Ea frate, c'am cumperat
Palo§ bun §i lAudat Cinci -sute de lei c'arn dat. 280 Cand palo§ul ca'l vedea, Palo§ul §i'l cuno§tea, Mustadoara ca-T ridea, Si din gura ca-T dicea :
Parinte sfintia ta, 285 Ia 'ngenuche 'naintea mea, SA to spovedesc ce-va. and inainte-T ingenuchTa, Palo§ din teacA tragea, IT dedea capul cat colea.
www.dacoromanica.ro
KIRA 290 Pa low de singe '1 §tergea Si 'n carpi '1 infa§ura Si '1 baga in sin la pIele, Tot ca maT nainte vreme. Pe o ulita c'o lua, 295 Lua tergul d'a lungul, Pimnitile d'arendul. Gaud Tura' ca mi-1 vedea, TotT din gura ca racnea :
87
Baca, baca, GhTaura,
300 Orl o fi vr'un fratior, Sail, mire, vr'un veri§or, CA prea semena cu el ?» Tanislau ca'ml pleca, La malca-sa se ducea, 305 Caicu ca §i '1 lua, Pe DunAre ca 'mT pleca
Si la Turd ca 'ml ciopirtTa !
CI-IIRA Cules de Christea N. Tapu de la lautari1 Ghita Schiopu, din R.-Valcil pi C. Cobzaru din T.-Jiu. Acest cantec este o variants a celul din colectia d -lui G. Dem. Teodorescu, pag. 643 sqq. pi a celul din colectia luf V. Alexandri pag. 116-119. Vecjf pi colectia d-lui Th. Burada pag. 107-112.
Foie verde salba mole, La vale, la vale, La vale, la schila, Din jos de Braila, 5 Incarca mi se 'ncarca Marfa mi se 'ncarca : Noue galaone, Doue trel zandale, Fir §i ibri§im, 10 SculurT de matase, Parte femeiasca, Ca e maT ban6sa.
Dar cine 'mT incara
Si cine 'mT descarca ? 15 Arapu buzat, Negru §i ciudat, Cu solzil pe cap, Cu mustatT de rac, Cu solziT pe burta
20 Para sunt de §tiuca. Unde ca'mT tu§a§te, Casa 'mT trebusa§te Unde ca 'mT stranuta, Re/ caInT 'ntarita.
25 Dar mat jos, in vale,
Mi-este-o carciumiOra
Si 'n ea o carciumaresa,
Mult e mandra §i frumOsa. Chira, Chiralina 30 Frumosa copilA,
Fiore din gradina. Cand Arapu mi-o vedea, El morte ca'§T facea, 35
Din gura 'T crraia : FOie verde §i o zambila Chiro, Chiralino, Frumosa copila, FlOre din gradina,
la-me to pe mine, 4o CA mult ti-o fi bine. EU tie ti-oT face
Zestre cum itT place, A§ternutul feu Parale marunte, 45 Pe serma te§ute ; CapAtiiul tell,
Tot para grunjeiti, GalbinT vineticT
Tot de cite cincT, so Nu umbla p'aicl, SA schimbT, sa manancT.
Si eu ti-ol mat face, Cum tie 10 place, Pe mare, la vale, 55 Tot d'o vie mare, Cu aracit not, Cu struguriT mot !
Dara Chira ce'ml cjicea ? Avutia to 6o Nu o pociii lual www.dacoromanica.ro
CHIRA
88
Nu'mT stric legea mea. Si de to -as lua Pe mine m'or ducea Peste Nadolie, 65 Vedea-o-as pustie !
Pe mine m'ar vedea FrAtioril teT, *erpiT DunareT ;
Surorile tele, 70 BrOste Dunarele.
Pe min' m'or vedea, Pe min' m'or indrica ! CA unde s'a vedut Si s'a pomenit, 75 In Zara arapesca, Fata. crestinescA ?
Arapu, cand audja, /quit, frate, se necalia, ese oca de yin cerea, 8o lntr'o Ola le punea, Dintr'o data le sorbia. Arapu ca se 'mbeta, Altele, el, amT cerea. Pana Chira ca 'mr venIa 85 Mana pe ea ca punea, La caic ca ml-o ducea In caic el mT -o suia ;
Drumu Caiculul if da, Frumos, frate, mT-o lega, 90 Cu pleata din cap De stalp de catarg. Unde ml-o saruta, Falcile stramuta. Si-unde mi-o strangea, 95 Cosita ca-I frangea.
lath., mare ami venia FratiT Chiralinil, Hotil BrAiliT
Serpii Dunarii. 100 Marfa multa aducea, Marfa femeiasca : SculurT de matase
Si el amT striga :
Chiro, Chiralino, 105 Deschide-ti pOrta, Bags -IT averea.
1
Chira nu respunde CA n'are de unde. MA-sa 'nainte le lesea to Si din gura le dicea : Dine, Constandine, Chira nu r6spunde,
CA n'are de unde ; Pe Chira v'a furat 115 Arapu buzat. Aoleo, mana mea InceteazAIT gura
Si arata cu mana, Pe unde s'a dus Chira ? 120 Cu mana le-arata, Pe Dunare in jos, Se duce cu folos. ET ce mi-§T facea ?
In caic se punea, 125 Dupa ea se lua. Unu carma ca. tinea, Altu tare ca. vislea. Pe la miecl de nOpte, Cu sudorT de mOrte,
13o Pe Chira tra-o audla.
Din gull 'ml striga :
Chiro, Chiralino, Frumosa copilo, Scote-IT to cutitu, 135 Si sa tai erchenu, Ca sa-ajung Arapu, SA-I taiem lul capu. Nu pocia, neiculita, Soro, dragulita, 140 Ca el m'a legat De stalp de catarg. El, cand mT-audIa, Buzdugan scotea, De genuchT it da, 145 Trel pene scotea, De'l mar usura. Arap cand vedea, El se spalmanta, In Dunare saria. so Cine 'ml remanea ? Un Turc ciupacel, Al draculuT mititel, Se teme GTurgTu de el. Kira it inveta, 155 CotoT in ap'arunca Si caicu se oprea. Fratii Chiril ca. 'rril yenta,
Pe ea, frate, 0 deslega,
Acasa mi-o aducea, 16o Si pe ea ml-o log-odea, FrumOsa nunta-T facea, De nu se mar pomenea ; Blaga multa ca-r mar da, Tota lumea se mira !
www.dacoromanica.ro
RA D I TA
89
RAD ITA Comunicat de Invdtatorul I. Leabu, de la lautarul Gh. Ballatu, din erbane§tl-Olt.
FrundulitA de secarA,
In deal la ValenT suia, Septe viteT ca taia, 45 In guritA maT lua,
Cat era Be§lii1 in tern, Purta Rada cosidOre, Taxidite cu parale, 5 Cu parale turaliT
Ca WO tie inima!
Luate de la Be§liT. Tot de NerntI ca s'audra, CosiciOra lepAda.
Frundulita treT dovled, lo E§ira Nemti1 din Beciii, Se lAsarA Nemtii 'n tern, Of! oleo, muchitA, DOmne! FrundulitA de nAut, Se-oprirA 'n Campu-lung. 15 FrundulitA de doT pe§t1, TrecurA pe la Pite§tT ; Pe la Pite§tY ca trecea Pe la Pope§tY s'abAtea. FrundulitA fin cu roue 20 TrecurA prin Reca-noue ; Pe la CTupag ca da, Pe la BAlOsa trAgea, De le maT spunea ce-va, De le dregea inima ; 25 Pin CAldAraru ca da, Drept la BAlaci ca trAgea, In Dumbrava tAbAra, Unde locu le plAcea ; Sapte vacT ca mi-§1 tAia,
3o Cu ocaua ca 'mpArtia ; Cu ocaua, cu litra, Cum era casa de grea, A§a 'T da §i ocaua. TreT dile ca mi-tT §edea, 35 Steagurile ridica, Tobile ca le bAtea, Ordia ca mi-o pornia.
5i pe piata 'n Mavrodin. Frund,ulitA de §aret
55 Si UrsariT la Peret, La Beliton sunt Dragoni Prin case ca se 'mpartYa. Frund,ulitA de ardeiii, Tot de casa cate treT, 6o .5i de bordeiti cate doT. Totl prin casa se 'mpArtia NumaT unul remanea. FrungulitA de fasule Remase cAprar Vasile, 65 UmblA ict, umblA colea,
IntrA 'n cas la Tarcolea
IT plAcea, nu-T plAcea casa, Dar maT bine RAdita.
Unde Rada a 'I vedea 7o Si de spate ca '1 ciupea, SA pue gasda acilea, SA nu mergA unde-va. Numg din ochT se uTta, Dragoste pe cat fAcea.
75 Unde vedeal pe Rada Par'cA este d'o nula More Vasile de ea.
Vasile mult mi-e 'nalt §i subtirel
DeterA pe la Mad
i mancarA §6pte vad ; 40 TrecurA pe la TecucT,
Frund,ulitA de brandu§/, Se vorbia ni§te mAtu§i C'o sA vin Nemtif 'n Ru§T ; 5o Iar frundulitA de brandu§I GhinArarTu trase 'n Ru§T. FrundulitA de pelin,
Si furarA §epte curd, grin Stobordltl ca tragea,
Par'cA-T tras printr'un inel, 8o More RAdita de el. Dar RAdita ce fAcea ? La suratA-sa mergea : SuraticA, fata fa, FrungulitA de fasulel
www.dacoromanica.ro
90
RADITA
85 Iubesc pe caprar Vasile ! Surata-sa cA-I d,icea : I Nu te IA, Rada, nebunA ; C'ala este om de 6ste, Maine, poimaine ca. pl6cA, 90 Remai cu inima seed! Rada acasa ea venia, TOta Tama ca '1 cata, Cu bucate de mancare, Gurita de serutare, 95 PanA '1 dete 'n prima-vara. 0 lurid §i jumetate Se Tubi cu Rada 'n dreptate. De la o luna jumetate, Incepura-a face pecate. Ioo In prima-yard ie§ia, 11 sosia d'o carticea : De la Maioru venia, SA ridice ordia,
S'o duca in deal la Uda,
105 SA bald Nicopolea, Manca-o-ar pustia
Sint cu gandul tot la ea!
Cand 'ordinul ca pica, Tesala. 'n mina lua, 110 La Negru 'n grajd ca intra i pe negru '1 tesela, i incepea d'a mi-§I canta : Of! Radita, lumea mea, Eu plec, Rada to remai, 115 Cu cin' sA te mai mangat?! Cu doru star'ar pustiu ! Frunclulita d'o rasura, Rada cose 'n batatura, Unde cantand it aucjia 120 Cusatura lepada, Pin noroiii nu se §tia, Dosu la Vasile da. Ce-I asta, cAprar Vasile, Eu cantand nu te-am vequt,
125 Niel* din buze fluerand?
Of Radita, lumea mea Macar de mi-I blestema Mi-a sosit d'o carticea,
Ca sa ridic ordia, 130 S'o duc in deal la Uda, SA bath. Nicopolea,
Manca-o-ar pustia
Sunt cu gandul tot la ea,
Manca-o-ar pustia ! 135 Unde Radita auclia La inima c'o seca, i umbla Rada nebuna,
Tot cu mana la inima. Jale icl, jale coleaI
140 Jale la Hie '1 mare, CA '§i tine copila 'n flare ; Jale la mo§ Gruia Ca i s'a dus copila. Avu in casa. vr'o 4ece lei, 145 S'a dus copila cu ei, Plangea matu§a de el. Le era fried de ru§ine, CA pleca §i ale betrane. Iar un Neamt, care pleca 150 Un fir de per din cosita Una fete mai cerea. Ea pe maica-sa o intreba, Iar masa din sita ca-I da Si la Neamt ca mi-1 ducea ; 155 De trel on ca '1 inoda Trei nodulete fa.cea. Cand ordia ca pleca,
Sita din cui ca saria
Dupe ordie sA lua, 16o De se minuna lumea. Dar Vasile ce d,icea, Vasile cu Radita ? HotArA§te-me, Rada!
Ce-o sA fac, te-am hotarit, 165 Pui§orule, vai de mine, Pe Luni, pe Marti sint la tine ! Si ordia ca pleca, Radita ca remanea. Frunclulita de arnici, 170 CA §edea 'ntinsa 'n garlici. MA-sa la plug ca pleca, Radita acas' remanea, Cu picioru 'n u§A da, Din balamale sarea ;
175 Unde 'n casa ca intra, Cu picioru 'n 'add da, Fundurile
cA-I
saria.
Rada 'n lada ca cata.
Scotea §epte ii netaluite, 180 Nici in apa nenalbite. Lua ia cu nesapiti, Steteati §erpir 'ncolociti, Stail pe mand. 'ngramaditi, Se ia Omenii din minti ! 185 Sticluta ca mi-o lua,
*i sub bra' ca mi-o baga
*i Radita cd. pleca, Dupe ordie se lua. Fruncjulita foi de bob, 190 Cum fuge Rada pe glod, De se mirl d'un norod. Cand fu glodu jumetate,
Cu ver -seu Chirita se intalnea
i buna-diva ca ii da
www.dacoromanica.ro
T
RADITA 195
Buna diva neicA Chirita. Multumim, fatA Raditi.
91
250 Ca'tT nApustesc ordia.
D'aleleT, fata RAditA,
Si me duc la Mavrodin, De chi cu Ruminu bir!
OrT to ducT dupe ordie ?
Unde MaTorul audTa
Nu me duc dupe ordie, 200 Vedea-o-a§, neTca, pustie Cum, frate o sa remal ? Me duc la moil la Zorzolinca, CA mr-a bolnavit murca. DacA nu'mr credeti vorba, 205 Iata vedetT §i sticla. Pe la Copaciii cu icona da In deal la Plosca TesTa, Cu o maioresa se'ntalnTa. Bun diva, maloresa, 210 Multumescu-tT, cApraresA.
Na de la galca o leinta Si me pune in a caruta. MaToresa c'aucl,Ta,
In caruta c'o punea. 215 Dar Rada ce mi-s facea ? Incepea Rada d'a ante. Dar ce canticel canta? FA-m6 domne ce m'oT face,
FA-me un pui§or de lut 220 La Vasile 'n asternut ! TOta nOptea sal glodesc, Trupul sa nu -r hodinesc ;
FA-me un puT de pitulice La vale pe pu§culitA ; 225 SA ved, pu§ca stralucind
Pe Vasile tot zimbind, E fala dupe pamtnt !
Cand fu sOrele 'n chindie, 23o Rad'ajunse la ordie. Umba icr, umbla colea, Pe Vasile nu'l gAsTa,
275 Lasa yin, Lisa rachiii, Lasa vin d'al Marmaziii Si rachili ba§a-rachii. NemliT peste rachii ca da, Si eT mire sa'mbata 280 *1 Turcii ca nApadTail, Numa Vasile scapa, Vasile §i cu Rada.
S'alese un Turculet mititel ; 285 Cu cojocul, scurticel, Cu caciulita de jder,
Para fu cu dracu 'n el.
290 Unde RAdita '1 vedea, II sAruta in tAletura,
Para l'ar seruta 'n gurA.
Inveluit in ipingea,
Unde la el ca mergea 240 Si la ochT al desvelTa Intre sprancene'l saruta: Of, Mita, lumea mea,
MaTorule, dumneata, Curiuna-m6 cu Rada1
De bAtaTe s'apuca. Dar TurciT ce mi-§ fAcea ? Cetatea deschisA-o lAsa ;
Pe Vasile al trtia.
Frigurile al prindea,
Para ea IT-am poruncit. 245 Si de maul c'o lua, La maToru ca mergea Si din gura'T cuvinta :
Unchia§ Cirstea din Saiele, Care a murit la Valcele. 26o Dar popa care era ? Popa Guic din Uda, Care a murit in Buta. LautarT care era ? SA vecji Gheorghe Duca-da 265 Si cu Barba Halinga, Care le canta nunta, CincT sute de leT lua. TreT cple ca mi-§ sedea Dupa ce se cununa, 270 Steagurile ridica, Tobele ca le batea,
Unde cu palosu da
Vasile unde era ? La Giurgiu pe la SaTele, 235 Sufletel se bate'n pTele.
Bine-aT facut de-aT venit,
Bradu cine'I tATa ?
Ca pe ciupercT -T
Frund,ulitd de lamaTe,
Tot de dor de Mita.
FricA mare iT era, 255 C'o face Vasile a§a. De nunta ca s'apuca.
Turcii pe Rada tOta diva o gonTa
Si pe Rada n'o prindea. 295 Rada acasa cu pleca In spre casA cu fugra, Pe la potropopu da Si potropopu o vedea : Parinte, sfintia sa,
30o Asta este Mita
De mr -a prApAdit lumea ? Mandra falang-A-T gaffe.
Dara Rada ce facea ? Ea falanga cum vedea,
www.dacoromanica.ro
RADITA
92
305 La potropop se ruga : PArinte, sfintia sa, Mama, pOlal sAruta, SA me bagT intr'un border, SA nu me ba' in batAturA ; 310 CA sunt streina pe lume
Si rid curvile de mine.
Unde potropopu aucl,Ta Lul mild 'T se facea
Si din gura cuvinta :
315
MAT diacone Andrei,
Baga pe Rada in flare,
SA mar §ed,A pin'disera.
Popa fiarele 'n many lua,
La Mita cA mergea, 32o Mile cal ridica ; Unde popa ca vedea Picioruwl albi§or Si pantoful gAlbior,
325 Din WO pana'n suptiorl ;
Si la cap d'o §ovaTalA, La manA d'o tremurelA. Frundulita d'o r6sura, IT cAclu fiarele din mana ; 330 UTte-le pe batatura. Parinte, sfintia sa, Nu pocT bAga pe Rada ;
Unde la Rada m'am dus,
335 Unde eii ca am veclut PicToru§ul albi§or
Din WO pinA'n suptiorl, 340 5i la cap d'o §ovalala, La maInT d'o tremurela. Frundulita d'o rasura, Cad,u fiarele din mans, UTte-le pe bataturA.
Parinte, sfintia sa, Asta este Radita, De mor si popiT de ea. HaT, diacone Andre, Bagel pe Rada 'n bordeie, 35o Nu me vecIT to c'o sa pier ? In bordeiti ca-o bAga, TOta nOptea bea manca, Lautari ca le canta 5i chefurT bune facea, 355 tar Radita ce dicea ?
345
DuculitA, BArbulitA
11 lua ni§te fiorT,
Polele d'aid ridicat,
Me lua ni§te fiorT,
Mal tragetT din cea corditA. TragetT din corda subtire, Mult mi-ardele inima 'n mine, 3bo Tot de capraru Vasile 1 DacA cliva se facea,
Potropopu se scula, Turna apa se spala, Mana 'n pozinar baga, 365 Un spre-clece poll arra da 5i Radita acas'pleca. Vasile se prApAdTa
Si se duse pomina Pa tOta Valachia !
Si pantoful galbior,
www.dacoromanica.ro
RADITA
01
RADITA (VARIANTA)
Audit de Chr. N. Tapu de la lautaru Ion Balui din MonastireniValeea.
Fruncjulita treT dovlecT,
Iesira NemtiT din Beciii, Nisce NemtT ca nisce smeT, POrta cacTuliti de meT
5 Si alerga dupa femel. Nemtil din Beciii ca ie§Ta, Pi la case-I impartia : Tot de casa cate ,case 10 Cate trel.
NumaT la RAdita doT,
Cu caprar Vasile trel. Fruncjulita trel smochine, SA trAlestI caprar Vasile, 15 Rupsesi inima din mine I AstA iarna te-am Ternat,
20 Cum 1T -al cale de plecare Si me lasT de jale mare ?
sa daii in ofticare, Din pricina dumitale ! Draga, puisoru meg,
Ll'oT
25 Uhde te dud, merg si ei ! Las barbat de cununie
I
Nu te pocia lua cu mine,
CA me vecIT ca sint soldat,
SA rernaT de ris in sat, 35 CA ea nevasta n'am luat; NicT nu vreail ca sa me 'nsor, CA am arma intr'ajutor
Si eu nu m'am terminat, Sa fiu gata de 'nsurat.
Fie reit si pentru mine Ea nu mal reman de tine ! Dar maioru ce'ml fAcea ?
Pe trel rendurl ca I punea i °data le comanda ; Arma pe um& punea 5o Si pe el cA mi-I pornea. Dar RAdita ce'mT facea ?
Dupe ordie se lua i 'n ordie se bAga.
Caprar Vasile ce'mT fAcea ?
Cu bucate de mancare, Cu trupsor de desmTerdare, Cu gurA de serutare.
Nu me pot numi barbat,
SA te las fArA barbat, ? Dar RAdita ce'mT d,icea : SA trAiestI, caprar Vasile
45
Si de birdel
Din mica copilArie, Vreati sä-tT fie sotie tie I I MAT RaditA, dumnea ta 3o Vecli-ti de casciOra ta,
4o La ce sa maT fac pecat,
55 El cu inima se intorcea, De manta se desbraca Pe RAdita mT -o imbrAca,
Arma pe umer IT da, Ca un soldat ml o fAcea. 6o Unde sta si tAbAra, Corturile le aseda. CAprar Vasile ce'ml fAcea ? La maTor ca se ducea. AT, maiore, dumnea-ta, 65 Mal mAreste-ml lefsiOra Ca mT-e brutu cinch parale, More Radita de fOme ! Dar maioru ce'ml cficea ?
SA traiestI caprar Vasile,
7o Mi-al vorbit pe rumanie ;
Si eu ve4 ca tiii la tine
Si te lubesc cu dorintA, SA'ml spul adeverit, De pe cum si te-am dorit, 75 Acum estT cAsgtorit ;
Daca vrel sa te angajezT Si ea bine sa -ti plAtesc, cast cu chirie Tu
www.dacoromanica.ro
MONEAGUL
94
Sus in deal la Piscopie, 8o CA platile 'ml reman mie. Chelturala este a ta, Iubeste pe cum or vrea $i traieste cute or putea. Daca null mar place asa,
85 EU nu ti 'n frang vola ta, Ca O. to desnorocesc, Mar bine sa me lipsesc. $i alta 'n loc sA. gasesci $i de n'or fi tocmal bine,
90 Ca sa semene cu tine, 01 mar trage si necaz. $i d'aceia n'am cell face, Te-r duce si to -1 intorce. Daca ti-el lua soma bine,,
95 Nici ell nu me indur de tine. Sema bine ca mr-am luat'o,
Pe Mita mr-am lAsat'o, CA nu era pentru mine,
Sa flu pedepsit pe lume ;
too Radita a fost invetatA, Cred ca de cand a fost si fatA, Dar acusa maritata, Ea nu s'a mar stapinit, Multr baetr a pacalit. 105 Me pacali §i pe mine, N'a voit intr'o dreptate, $i eu n'am ce-I face frate ! SA traiesc cum or putea, Ca eu am fost invetat, 110 SA traiesc nesuperat.
La ce sa fiu superat
Cu fomere cu barbat ? Me plA tir cu Cantecu
Ca lupu cu urletu,
115 Gaud venAtoru it goneste, DA prelea si se plateste. Mar dap cu picAtura, SA ude cobzaru gura I
MO.NEGUL Cules de la Anton Cojocaru din VladaiaMelledinti, de Ion Ionescu, abs. Seminar. Acest cantec este o varianta a Mo§negului din colectia D-lui G. Dem. Teodorescu pag. 616.
Frumda verde florr de fin, Cel mosneag, mosneag betran, El din fripta tinereta Pang 'n dalba batraneta, 5 Fiji din trup nu s'a nascut. Dar la d'albe betranete Cu rugaciunr s'a rugat, La posturi s'a inchinat, Dumnedeli l'a ascultat To S'un fecior a castigat. Vinerr si l'a castigat, Tot Vineri l'a botezat ; SambAta l'a logodit, Duminica l'a nuntit. 15 Si Lunr carte i-a venit
Ferman de la 'mpratie, Ca sal is la militie,
SA. slujasca Imparatulur,
In pOrta Tarigradului. 20 Cand ordinu a picat, El pe cal a incalecat, Cu parinti s'a ertat, Cu mandra s'a 'ncredintat,
SA'l adaste noue al, 25 Noue ar si noue (pie 5i d'o vedea ea nu vine Sa se marite prea bine.
MandrA, mandra mea, Tot de'aT vedea ca nu viti 30 Tu sa samenr busuioc, Pe noue vetre de foc, Si d'o esi verde frumos, SA stir ca sunt sAnatos ; D'o esi negru palit 35 SA stir CA m'am prApadit
I
Ia vedr curva ce'a fAcut Noue ar ca l'a tinut, Noue dile n'a mar vrut; S'a plecat s'a maritat, 4o CA 'I-a placut alt bArat, Dup'este septe hotare, Unde 'sr facea curva cale, La dile de serbAtore. Iar mosnegul ce facea ? 45 Intr'o Sfiinta Dumineca Pe cand preotir cella
www.dacoromanica.ro
MONEAGUL
Sapoiu 'n mana ca lua,
Sapoiu §i lopata Si la vie se ducea, 5o SA sape paragina, In sfanta DuminecA.
Nu 'ml sapa cum se sapa Si o sapa din vend. in vend,
D'o scotea din r5dAcinA, 55 S'o asvarlea peste grAdina. Si strugura§iI ml-atarna. Sapa cat's gioa mare, Pan'numaT pOte de §ale ;
Se uita pe drum la vale, 6o La catre store rasare 5i vede'un voTnicel cAlare.
Volnicul negru de gandurl, Iar calul alb de drumurl. Venea volnic fluerand, 65 Calu pe nati sforaind Si din coma vint trAgend. La cel mo§neag ajungea, Ne-bung clioa cal da, Ca era Dumineca :
Ne bunA dioa, mo§ule, Multumesc volnicule ! TalcA, null' este pecat In Sfanta Dumineca, Ca sl sapI pAragina ? 75 Cum statu§T de mentreba§1 A§a §i eu spune'ff-a§T. Nu'rnT este taIca pacat, CA din fripta tinereta, Pana 'n dalba bAtranetA, 8o Fiu din trup nu mi'am naseut ; Dar la d'albe bAtranete Un fecior am ca§tigat, Vinerl mi l'am ca§tigat, Tot Vinerl l'am botezat ; 85 SambAta l'am logodit, DuminecA l'am nuntit ; LunT ordin l'a venit Ordin de la Imparatie, 70
Ca al is la militie.
90 Cum ordinu a picat, El pe cal a incAlecat, Cu parinti s'a ertat, Nevesti /-a 'ncredintat : Sal adAste noue al,, 95 None al §i noue Bile 5i d'o vedea cA nu vine SA se marite prea bine. SA samene busUloc
Pe none vetre de foc, Ioo D'o esi verde frumos, SA §tie ca e sAnAtos ;
o5
D'o .e§i negru pant SA §tie ca s'a prapAdit. Ia, ve4l, curva ce a facut ? 105 Noue al ca i-a tinut, Noue dile n'a maT vrut ; S'a plecat s'a maritat, Cal i-a placut alt beat, De peste §epte hotare, 10 Unde '§f fAcea curva cale, La clile de sarbatore. Si asta-cll '1 este nunta. Eu de aIa fAcul a§a, SA'ml recorese inima ! 115 Ia sd. fad mo§ule, bine SA mergl D-ta cu mine, Ca sa -r ved §i ell nunta, SA me darul cu ceva.
El la nunta se ducea, 120 Sta la masa nerugat, Bea paharu ne 'nchinat. Bea bine se satura Si la nunta§1 poruncea, S'aducl miresa'ncoa,
125 S'o darue el cu ceva. Iar, miresa cand venea, Maria 'n pozunar punea,
Baga :alarm 'n pozunari ScOse §epte galbenl marl. 13o Iar pe urmA ce fAcea ? Inelu din de§t scotea Inelu de la logodna, Facea la inima rand I In pahar cal arunca
135 Si miresi 'I da sa bea Ea inelu 'I cuno§tea,
°data tare ofta
Si din gura porucea : BetI copil ye 'nveselitl 140 Si la mine nu ganditl, CA eu pe cine am dorit, frate, c'a venit, Nu s'a fost mal prApadit El de mana cA §'o lua 145 Si cu ea acas' pleca, D'un porn verde mro lega Si o 'ncepea d'o judeca; - A ba mandrA, mandra mea F crucea §i legea, 150 De ce mi-al facut aka ? N'ascultal de muma-mea, CA nu e femele ra, SA nu pop trai Cu ea ; Mandra, orl de tats -meil 155 CA null maT gandea el reit ; Pedepsite'ar Dumnezeil I
I
www.dacoromanica.ro
96
MONEAGt.11.
Dupa ce mi'o judeca, Foc de la picTOre ca'T da,
165 Din ea rue vercil ca esea,
Ce n'o mal primi vintu,
Ce nu s'o fi pomenit, De cand lumea pe pamint 17o Si nicr nu s'o pomeni Cat sore pe cer va fi
Ardea pin s'astampAra. 16o El lopata ca mT'o lua, Cenusa T'o vantura, Manance §i pAmintu.
Nici asa nu se sfaxsea
Care impedica lumea, D'a draculuT ce era,
!
CANTECUL LUI RADU Audit de la Ghita Schiopu din R.-Valcea, cules de Ch. N. Tapu
Foie verde salba mole, De la BucuretT la vale, La FocsanT pe valea mare, Cate care cu povara 5 Tote 'ml suie §1 pogorA ; NumaT carul Radului NicY nu sure nicT coborA, Bate boil de-1 omOra.
Foie verde si o lalea,
To RAdulesa ce 'ml clicea ? Radule, sotia mea,
Nu'ml bate bou de cea, CA e zestrisOra mea,
Care mi-a dat'o maica, 15 SA m'arinesc eu cu ea,
Din copilAria mea I» lard Radu ce'mT dicea ?
FOie verde treT granate,
Cate drumurT lune si late 20 Tot de Radu siEt cAlcate Si de care ferecate ; Numal drumul GiurgiuluT
Si cu al Calafatulul DeteT boil draculul !
25 FOie verde de naut, Hal, puicA, la Campu-Lung, SA vecl daiT cum se vind Si pAgubasu plangend Si hotil bend si mancand ; 3o lar cand fu la adAlmas, N'aveaT loc de pAg-,ubas
Si hotiT bea §i manca, l'AgubasiT toll plangea Si Radu se inveselea.
www.dacoromanica.ro
0
CANTECUL LUI PRISCOVEANU
CANTECUL LUI PRISCOVEANU. Cu les de Christea N. Tapu din gura hiutaruluf Radu Burcea din Putinef (Teleorman).
Fl Ore verde p6r uscat,
In pOrta TarigraduluY;
La Priscovenu la sfat
Si Impe'ratu la Domnie 45 Si Domnia la 'mperAtie.
Mu ItT boTerT s'a adunat; Top' bolerii terguluT,
Unde-a§a, vecIT, ca'mT auclia Cei §epte boTeri se gAtra,
5 Sfetnicil ImperatuluT,
La Tarigrad ca pornia,
StAlpil Tarigradula
Dar pe nume cum iT chlamA ? Aga BAlacenu,
Cu Costantin Brancovenu,
10 C'aTa stApanTa Divanul. Unde a§a, vecIT, ca §edeati Intre eT se pogocliail sSi din gurA top' grAiaii : De cand (An turce§tT s'a fAcut 15 ZarafiT s'a pribegit,
Numal ne vine dijmarit, DijmArit §i oTerit,
Pe lume l'am pomenit, De cand eram copil mic. 20 Dar de ce nu ne maT vine ? Cal rumana§ maT bogat La Turd imT este argat; Ce rumana§ maT deliii La Turd mi-este herghelgiii ; 25 Ce rumana§ caimacan La TurcT mT-este stupar. Ciuda mare, reit ne pare, Ca n'ar fi vr'un lucru mare, CA nevasta maT frumosa 3o La Turd mT-este odAia§A; Copila cu margele A supus'o la cheiele ;
Suite vin din pimnita, Pena'n d'alba primavarA,
35 FArA nicT o cheltuiald !
Priscoveanu cel bogat, Borer mare §i a§eclat Cala. rar §1 nAstrApat. Dar el, none, ce striga ? 40 Septa boierT de Ora, SA mergem la jaluialA, SA dam jalba lmp6ratulu1,
In postu CraciunuluT pleca.
so El la DunAre mergea Si'n caic ca se urca; Caicul ca mi-1 pornia, Pe DunAre in jos, Ca merge cu folos.
55 Can d la jumAtatea postulul era, Sf. Nicolae pe Dun A re-T prin dea.
Priscoveanu ce'mT fAcea ?
Caicelu cal oprea Si pe el ca'l priponla 6o Cu franghia de matase,
Impletite tote 'n §ase. Pe DunAre c'al oprea, Septe crapT cA'mi prindea, Cu ceafa ca de malac; 65 Si el frate cAl gAtea. Pe sf. Niculae-1 slujla, C'a§a este datina, De la Maica Precista. Unde-a§a, vecIT, ca'mT vedea,
7o Caicelu ca-1 pornia
Pin Idirna ca mill da, La Tarigrad ajungea. Caicelu ca'l oprea Si pe el cal priponla
75 Cu franghiT de mAtase, Impletite tOte'n §ese. CeT §epte boerT ce'mT fAcea ?
ET din caic jos se da, Cu ipingele se'mbraca, 8o Bicele pe mainT ca lua, Chtrig-il ca se fAcea
Pin Tarigrad se'mplimba, Sapte rogojinT ca'mT lua, Cu bicele le'noda, 7
www.dacoromanica.ro
CANTECUL t.UI POSCOVEA/411
98
85 La spinare le lua, In mana lui Priscovenu le da.
Priscovenu ce facea ? Rogojinele le lua, Cu catran le catranea, 90 Cu bumbac le bumbAcIa Si cu spirt ca le stropTa ; In treT prajini le ridica, Luminarea c'aprindea, Foc la rogojinT ca'mT da. 95 Rogojinele 'mi- ardea, Focu mare se facea, Tarigradu inspaimanta. Dar Imperatu ce facea ? El prin curte se 'mplimba, zoo Vedea foc se spaimanta, Cu mare glas el striga : TreT copif de la Maria-Sa, Ce statT voT acum asa ? Vol nu bagatT sama ro5 Ca n'am maturat cosurile ? S'a aprins Tarigradu i-o sd ardem cu totu ! Dar eT, nene, ce facea ? Din Tutela se scula I Do Si Tarigradul ocolea Peste tine, vec1T, ca 'ml da ? Peste Priscoveanu 'ml da, Unde rogojinile ardea. D'indarat pe boieri lua,
1r5 Ca pe of
Si ca pe boT, La Imp6ratie-t ducea. Cand acolo ir ducea, Imperatu le striga : 120 Septe boTeri de tarn, Ce pat mare c'atT vedut, De la mine c'atT venit ? Bine v'ar sedea la fiara, Sa v6 trimet la Ocna Mare, 125 Sa 'ml taiati ce-va la sare. Pena 'n d'alba-T prima vara, Far'de flier o cheltuiala I Priscoveanu ce striga ? Sa traiesti, Imperate luminate, 130 N'am venit sa ne bagT la flare,
SA ne dud' la Ocna Mare ; Ci am venit la jelurala
Inaintea MarieT Sale, Cum judecT lumea tOta 135 SA ne fad nou6 dreptate ! Dar Imparatu ce striga : Ce pat mare c'atT veclut
Pe la mine eatl venit ?
Brancovenu cel bogat 140 Prea mi-e un boer asegat El nene ce a strigat ? Traiestr, Impdrate luminate, De cand odal turcesti ca s'a
Zarafil c'a pribegit,
Rapt,
145 Crestinil 'mT-a saracit, Nu maT ne vine dijmarit, Dijmarit i olerit Pe lume l'am poLnenit. Dar Imp6ratu maT striga : MAY fret copir al mei, de 150 [la Maria Sa, Acum din iuteld ve sculatT, *elle pe cal aruncatT. Car' cu securT, Car' cu topOre, 155 SA 'mT daft foc la foisOre,
De la balta pena la Olt,
Judetele peste tot ! Cate odaf turcestr 'ml era
Pe tote le dobora 160 Cu securl le darima. Unde asa, veep, ca'mr vedea Si foc nene le punea, Odaile ca 'ml ardea. Dara Turcil ce 'ml facea ? 165 Sele pe caT ca'mr punea, NumaT o odaTe ca'mT remanea,
Acilea la 'futurca, In gura Ologilor mT-era Si aia, vecy, remanea. 170 Dar Turcu atuncl ce facea ? POla cu galben umplea Dinaintea for iesTa.
Dara Turcu ce dicea ? Trel copiT de la Maria-Sa, 175 LuatT galbenT cat otT vrea, SA nu'ml farimatT odala.
Dar eT, nene, ce facea ? Din gura Turculul cjicea : Turcule, dumniata, 180 Nu'mr trebue vlaga to ; Ci farimatT odaTa
Si pleca in Merchiza. Unde Turcul ca vedea, OdaTa sT-0 farima,
185 Disagil de galbenT umplea Si pe cal ca mi-T punea Si de acolo ca pleca. Fiore verde florT de nuc, Sul, Mario, in verf de nuc, 190 Sa vecIT Turcil cum se duc. A venit cAlari pe magarl,
www.dacoromanica.ro
0.A.NtEC VENATORESO
Acum se duc pe armasarl. Nu pot se carmi de banl, Cd'n sat nu mal e de tral 195 Ca ne da Turcil stupal, Sd iesim cu to'l la plat !
09
Me platil cu cantecu, Ca lupu cu urletu ; Carnea o lasa in crang, 200 Prelea o duce in terg.
Mat indemnatr, en Olele, N'ascultatl, minclunile.
CANTEC VENATORESC. Audit de la Ion Balur din Monastirenl-- Valeea, de Chr. N. Tapu.
Ascultati, boierl, la mine, Se ye spun d'o istorie, Istoria lul Zarpala, Care a scos lupchil din tarn; 5 Lupchil urla de geaba, Vulpea vena tot cand vrea; Si venea si da cu plasa Colea prin coceniste SA gasiasca nitlcaT gaste. To La cotetu parasit, 5epte gaini ml-a gasit ; Pe colea la cotirleata, Sa'mi gasiasca niti-cal rate. La ciresu derimat 15 MT-este un cocosel roscat, TOta nOptea ml-a cantat ;
Vulpea'n sus ca s'a ultat, Cocosu jos c'a picat, Vulpea de grab ca l'a luat. 20 Dar stapinul cocosului
5i-apuca prin bacanie, Lua o litra si o scumpie 40 Si un cosac de peste 'n gura, Si apuca pin pralitura, TOM lumea 'T dete gura. Ea fu lute de picior Sari valea si-un pripor (costa [de deal) 45 5i-a intrat intr'o padure, Se intalni cu un venator ; Stat vulpe ca to omor ! Si ea mule din picior. Venatorul ce'mT facea !
51 lua vulpea la hebet (Oa) Si apol pin pirliturd Si cu toti iT dete gura.
25 51 mergand vulpea pe lunca Se 'ntalnT cu trel Olteni,
SA pule vulpil hAdarati (ARI),
30 Lard unu dintre el Se gandi se talmaci :
0 goni intra prin terg,
so Arma la °chi' ca mi-s lua,
FLicu gura la AT calnl
Ca prea umbla noptea feu Vine la cotetul meii.
Haddrau l'a pierdut Si ea tot reit* a facut. Rupse unu o tirsina, 35 Legg vulpea la o vena 5i-I da drumu prin gradina.
Cand odata slobodja, Si de loc m( -o prapadea. 11 lua plelea
§i -o
vindea.
51 o duse la primarie 55 5i-T fact' socoteala Pe cats omenT a stricat, Cate ore a mancat Luara plelea la vinclare 5i'mpartira din parale. 6o Unu a remas pagubas, N'am ce -I face f....
www.dacoromanica.ro
POPA FARCA1
TOO
POPA FARCAS. Comunicat lui Christea N. Tapu de inv6.tatorul Leabu, de la lautarul Gheorglie-Baltatu din erbane01-01tu
A se vedea o variants in scrierile Dl. Odubescu Vol. 11 Antiquitati din Romanati, pag. 427.sqq,
D'asupra Coralelor, In josul mAgurilor, Multe cortulete sint, Multe sint, 5 Miirunte sint. Mal multe de ipingele, De bustl negre tAtArAsti, Unde vecji mi-te 'ng-rozestl ! La mijloc de cortulete
10 Este un cort mare rotat, Cu crestetu narimzat, Cu sforile de bumbac, Cu t6rusiT de alamA,
Care nu se baga in seinA.
15 In mijlocu cortuluT *ade Domnu Negru-VodA.
Dar cu el cin' mai sedea ? RosiT dup6 Dambovita,
Albastrii dup6 Gheorghita, 20 Popa Stoica din Farcas, Care sare sapte pasT, *epte past, septe vAgasT, Si cu Nedea FAcalet, Care sta la resbol bet ; 25 Cu Buzestil cite -sT trel, Cu CAprestiT d'am*endoI.
Unde bea si mi -tx manca
Si chefu bun cal facea,
LAutarl ca le canta. 30 Cand o parte ca'si cAta, Grea pulbere s'ardica, Top in picere sAria, La pulbere se uTta. Negru VodA ce fAcea ?
35 In picere se scula, La pulbere se ulta Si din gurA cuvinta MAT baetl! D'o fi pulbere de vint VecIT pe camp s'o risipi ;
40 D'o fi pulbere de om, Drept la noT c'o 'nemeri ; Si cu noT frate o vorbi. Niel un ceas ca nu trecea, Cine, nene ca sosea ? 45 SI vedT Radu Calomfirescu P'un cal negru, alb de spume, Din sulitA vint fAcend, Din g-urita tot strigand : MA Buzestilor, fratilor, 5o CAprestilor, verilor, Vol bey, beST, ve 'nveselitT
Si de TatarT nu gandip! Frunzulita usturol, Sint TAtarr 'n sat la noT, 55 A robit pe malcA-mea, De mT -a secat inima !
SA vecIr albiT coconasT
Mi T'a pus pe mAgaras1 Si l-a tAcut tigAnasl ; 6o Cand a fost Ai mititeT I-a luat pin clasAgei,
S'a dus TAtaril cu el !
VecIT mitnastirea din deal,
0 facurA grajd de cal ; 65 Sa ved,T sfinte ja-tele, CA le facea scaunele, Sedea cu c... pe ele ! Sa vecll pe Domnu Christos, Ca l'a pus cu fata'n jos ; 70 Iar pe Maica Precista Si toca tutun pe gros. O fAcura d'o tesghla, De toca tutun pe ea, De plange tots lumea ! 75 5i ma rog de Dumneata SA'inT daT ajutor ce-va Dar Negru-Voda ce clicea ?
Sa vecg, Radule,
www.dacoromanica.ro
POPA FARCA§
Calomfirescule,
8o CA eil ajutor tl-a§ da, Roil dupe Dambovita, AlbastriT dupa Gheorghita, Verdil dupe Ialomita ; Popa Stoica din FArca§, 85 Care sare ,epte pa§l, $epte pa§l, §epte vAga§T ; $i cu Nedea FAcAlet.
Care sta la resbol bet ;
Cu Buze§til cate-s1' trel 90 Si cu CApre§tiT d'amendor.
Pe mine nu m'or vedea
5i ma/ reil s'o spAYmanta, Geaba de bAtaia mea. Radu Calomfirescu dicea : 95 Me rog, frate, de Dumneata, Sa'mT dal ajutor ceva.
El frate ca poruncla, Darjelile ca le lua ; Lua darjelile, 5i isbea parlOgile ; SA pitea TAtari ca curvile. 5i pe urma ca-1 lua Buna spalmA ca le da,
105 TotT in tote pArtile fugla, NumaT tine remanea ? Numal Nedea FacAlet,
Care sta la resboie bet.
10I
135 TAla Nedea §epte mil 5i Calomfirescu opt miT, FAcurA cinsprece mil, Cand fu sorele colea, De TAtarT se curAta
140 5i cu Nedea ca pleca, Acasa ca se ducea.
lar Radu Calomfirescu ce facea?
Sus in case se sula,
5i Nedea jos rem'anea, 145 La masa ca nu'l poftia, 5i el bea §i mi-tl m'anca, Popa Stoica ca '1 lua 5i 'n chine ca '1 bAga, Foe in cisme ca -I bAga
150 5i 'I punea de mill juca 5i de el frate ridea
5i juramint ca mi T da : Cand o fi la zurbalic SA nu maT saie pentru Ca[lomfirescu nimic.
155 5apte in§l ca se inhAita, Sus in case se sula,
De Ia masa cal lua Pe Radu Calomfirescu. Cisma din picior scotea 160 5i cu cisma cal batea Pend 'n carimb remanea 5i ochiT ca-§T arurkca
OchT de Calomfirescu da, Calomfirescu striga :
Pe Nedea ca mi-1 vedea 5i din gurA ca-T striga : Nedeo, Nedeo, sluga mea ! 165 Ia scOte to mAciuca
L'anga scarA,
170
Patru ulite '§I fAcea
110 $i 'n patru partl ca taia,
5i da -mT §i mie tOrta CA'rni repune vieta,
Nedeo, Nedeo, sluga mea, Apropie-te l'anga mine, 115 Pune scara
5i darlog Langa darlog, 5i oblang 120 Lang-A oblang ;
Unul pe altul sa ne pAzim SA thTem, sa potopirn !
lar Nedea ce mi-ti striga ? Paze§te-te, stapan, de mine;
125 Dau cu calu peste tine; Calul mi s'a 'nfierbantat, Ochil s'a 'mpATejinat,
Palo§u 'n sange s'a spurcat, SA nu to tai §i pe tine. 130 Gaud pe tine to -oi taia In grele pecate oT intra ! Cu caciulele schimba, Frate de se cuno§tea. Cand fu sOrele 'n chindie
curva mani-sa ! Hal I stApane, Dumneta,
Nu se cauta sluga Numai la zurbalic,
Se cauta §i la cinste ; Pune sluga langA tine, 175 SA vada de tine bine. Eil, frate, to -am ascultat De grea Oste to -am scApat, Tu la masa c'ai mancat Pe mine nu m'ai chemat ! 8o Unde Radu Calomfirescu audTa
La un gard se repedla Marra pe proptea punea, De trel palme din pament o [scotea,
lar din cuT ca n'o putea. 185 In gura mare striga : Ia, ved,l omul cu Ca gradina cu proptele www.dacoromanica.ro
102
DOBR1AN
SA fie d'afurisit, De popg. nespovedit,
190 Care o mal pune proptea, SA ml -o puie din nura Sc6te om de la belea, Sa nu -1 repuT vieta.
i Nedea se repedra 195 $i cu palosu ca da, Frumos capu ca-1 tgia
Si 'n sulitg '1 sprijinla, Pe tipsie ca'l punea, La Popa Stolca 'I ducea. 200 Unde capul ca'l vedea, Tipsia in many lua $i de galbenr c'o umplea Si Nedel ca I dgruia, De-a remas pomina 205 In tote Valahia.
DOBRISAN Comunicat de invetatorul 1. Leabu din corn. erbane§t1-01t, cules de la lautarul Gh. Baltatu din acea comuna. Sa se compare cantecul de fata Dobripit din colectia d -lur G. Dem. Theodorescu, pag. 473 sqq. cu Opripn din colectia d-lta V. Alexandri, pag. 201 205. 0 variants a acestuia este i in colectia d-lul Th. T. Burada, pag. 184 187. Vedi inca o variants in colectia d-lur Vulpian, pag. 43--44.
Din ora§ din Bucure§tI, La ale. case marl domnestr,
Din curte la Milea al Vodg,
Mandril mass mr-este intinsa, 5 De multi boierl ml-e coprinsg. Jar la mass ce mananca ? Numal stiuca §i postrungg,
Galbeng de caracuda.
Unde bea, unde manna ro Si lAutari le canta. Dar in coltu meser Sede un ten& moldoven, Paraciu lul Dobrisan Domnele, Maria sa, 15 Domnia to estr Domn in Bu,-
[curestr,
Dobrisan la Storenestr, Ridica case domnestr, De se lied in Bucurestr; Nu's case ca casele,
20 Ci sunt case din verteje Tot le suie si le lasg. Oile luT Dobrisan,
Nu sunt or ca oile
Cu cornele zugrAvite,
Sint cu lama canitg. 3o Din verful cornitelor Cate-o piatra nestimatg, De lumina Ora tots. Clobanil lul Dobrisan Nu se pOrta crobgneste 35 Se pOrtg povolniceste. DulgIT luT Dobrisan
Nu sunt dulgi ca dulgil,
Ci sunt zavozT bolerestr, Unde 'T veal mi to 'ngrozestr ! 4o Iar Dom nul Milea-Voda grai a : Mgr, Saver tenet- moldoven, Paraciul lul Dobrisan, Tu'l pgrgstr, to sa '1 aducT. Mandru firman cg scria,
45 Moldoveanu a plena, Pe la miedul noptir, Cu sudorile mortir Si la Dobrisan mergea. Firman in mans ca-T da.
50 and firmanul el citea
De la inima ofta. La ciobani ca poruncia, Oitele le pornra Cam cu cainir,
Junicl ca junicile ; 25 Berbecil lul Dobrisan
Nu sunt berbecl ca berbecii, Ci sunt berbecl de-er becil;
55 Cam cu crobanT
www.dacoromanica.ro
DOBRIAN
Cam cu ardalicu tot.
103
Palos din tecA scotea,
Or putine ce -'§T avea,
VecIT capul ca sA i-1 Ta.
Fruntea ajunge in Bucure§tr Si coda-4 la Stoienestr. 6o Pe la mieclul noptir, Cu sudorif mortir, Acolo ca ajungea, Portile ca deschidea, Mergea fruntea oilor 65 Pe lumina pietrilor.
85 ('and o parte ca'sr cAta 0 cucie ca venra In cucie cine 'mT era ?
Tar crobanii ce'§Y fAcea ?
Asta e fratele Oil. 95 Tu e§tr in Bucurestr Si el e la Stoene§tr. Hris6ve, nerve, cauta Si bunT fratr cu se gasia. In brate se s6ruta Ioo Si amendor se imbrati§a Si tare se 'nveselea. Mandra masa ca punea
D'o babA b6trAna Cu rochia de VanA,
90 Cu brat de cAmil5. -Ea'n curte ca mi-§ intra, La Milea-VodA trAgea, Dou6 palme ca mi -T da :
Oi le 'n curte bAga
Car lige de our c'avea, La ferestrA le r6sma, 70 Iar crobanul ca crobanul, Nu stie ce e §ofranul: Car lige l'a ferestra resma, pitiA in casA se fAcea, Ca sOrele strAlucea.
75 Domnia se de§tepta Si din guru asa olicea : Nu still cliva s'a fAcut
Si mi -IT bea §1 mi -IT manca
Si boieriT le ura. 105 LlutariT le anta
Sail Dobri§an mT -a sosit?
SOrele 'n prang se ridica, 8o P6 Dobri§an, cal chema Si din gura '1 judeca :
Si apoT se despArtia, Dobri§an la Stoiene§tr, Milea-VodA 'n Bucurestr.
Unde al fAcut blaga asta ?
DOBRIAN (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu din gura lautaruluT Dumitru Radu din Cornuna Baneasa-
Teleorman.
FrunclulitA florr domnestr,
Din ora§ din Bucure§tr, La ale case marl domne§tr, Frunclulita florr de tisA, 5 Mare masa mi-este 'ntinsl. Dar la masa cine 'mT sede ? SA vegi, Domnul Minea VodA,
Cu totT boierr d'a 'mpreuna. L'angA Domnul Minea Vocla ro 5ede -un final- moldovean,
Mult mi-e carne si dusman, La inima om iclean, PirAste pe Dobri§an. DOmne Mineo VodA,
15 Unde s'a v6clut Si s'a dovedit Ceriul cu dor soil, Tara cu dor Domnr ? Domnia -ta 'n Bucurestl, 20 Dobrisan in Storene§tr, Cu cap n'aT sd ma/ traie§ti. OTIe lul Dobri§an, Nu sunt or ca oile, Ci sunt or stogo§ate, 25 Cu burtele lAsate. BerbeciT luT Dobri§an Nu sunt berbecT ca berbeciT, Ci sunt berbecT, bercT
www.dacoromanica.ro
104
DOBRIVIN
Cu cOrnele 'ntre meld, 3o Cu cornele 'mbe1cTugate,
Cam pe spate tot lasate ; Din verful cornitelor Cate-o piatra nestimatg, Una plaaa lumea tOta. 35 Pe lumina pTetrilor Dau porneala oilor, De simtea de vreme rea Trage oile la perdea ; De simtia de vreme bung 4o Trage oile la pa§une. CTobanir luT Dobri§an Nu sint cTobanT ca ciobaniT,
Ci sunt boTerT de Divan, Nu se pOrta ciobane§te, 45 Ci se pOrta chip domne§te,
Cu carlige de argint, Face darn pe pamint, Unde nu s'a pomenit, La Dobri§an s'a gasit. 5o Al caine de moldovean, Par4te pe Dobrisan, Nu'l paraste pe dreptate, 11 para§te 'n strimbatate,
Care 'n lume nu se pate.
55 Domnul Minea ce facea ? D'un ferman ca mi-§T scria, Pe Gheorghita-1 trimitea. Dobri§an ce mi. sT facea ?
El din somn cg tresaria, 6o LuT, frate, semn se facea, Si din gura ca. graia : Scol', cocona, nu §edea ! CAnd lamba rnT-o aprindea
Cu Gheorghe se pome 65 Fermanu 'n brat 'T-arunca $i 'ncepea d'a mi-I citea. Lacramile '1 podidTa,
Semn la dobanT ca facea, Ciobanii, ve4T, la ol 7o $i oile la dulgT. CTobanil totT se gatea Si-oitele le pornea.
Frunteal bate 'n Bucure§a, Coda este 'n StoTene§tY,
75 Cu cap n'aT sa maT traie§ti ! CrobaniT ca mi-sT sosla,
In curtea lul Minea intra. Dar ciobanu, ca ciobanu, Nu §tie ce e §ofranu 8o Si ca tiganu divanu. Carligele le rezima Rage 'n casa ca. intra. Minea Voda se scula
85
$i din gura cg clicea : Cata f.... muma-sa Nu still sore a resarit, OrT Dobri§an c'a venit D'o sluga ca. trimetea
$i sluga ca mill venTa 90 Si din gura cuvinta :
DOmne, Minea Voda, SOrele n'a resarit, NicT diva nu s'a facut, Dar Dobri§an c'a sosit 95 Cam cu oT, Cam cu miel, Cam cu ciobaniT Cam cu ardalip cu tot. Dar Dobri§an ce facea ? 100 Cail la birja punea, La mg-sa ca se ducea Si ma-si ca mi-T spunea Si mg-sa ce mi-§i facea ? CaT la cucie punea, 105 La Minea Voda pornIa. Frundulita bob 'Alit, P'al drum mare parasit, Cu negara acoperit, Cu troscot verde 'nvelit, 110 Tare vine §i sose§te D'o cucie verde smolita, Ce de malurT e trantita
$i de praf e prafuita. Dar cucia Cine-o trage
115 Patru telegarT, Ce sunt armasari, NegriT ca corbiT, LuciT ca §erpii $i iutl ca §oimiT. 120 De manat cine-/ mana ? Mic de cTobana§, Seruta-mi l'a§,
Cu haturr de bete, Cu gluga 'ntre spete, 125 Mang. nu se vede. Cand in curte ajungTa
5.i -'un cal mic IT crapa.
$i ma- sa ce mi-§i facea
Nici la el nu se tata,
130 Sus in Cafat se suTa, Pe Dobri§an it judeca, Cu cat capu nu i-1 lua. Dar maica-sa ce 'mf facea.? Papuc din picior scotea 135 La Domnul Minea venTa, Cu papucul isbTa i din gura ca-T graia :
www.dacoromanica.ro
DOmne Mineo Voda,
105
DOBRI§AN
Unde s'a pomenit 140 Si s'a dovedit, SA taie frafe pe frate, In lume n'aiba parte ? Eu veduva c'am remas, Mult necaz cu vol am tras ! 145 Pe vol eli ca v'am crescut, Pena marl ca v'am facut; Pe tine ca te-am luat Si la §cola ca te-am dat, Buna carte-al invetat. 15o Pe Dobri§an ca l'am luat Si dupd or ca l'am dat, Mare turma c'a facut Si frate ca s'a procopsit Domnul Minea ce facea ?
$i de mums §i de tata, CrescutT in streinatate. 16o
El din gura ca dices : Aler, frate Dobri§an, Cat or fi eu in domnie, Tu sa flu in crobanie.
Dobri§an ce mi §T facea ?
Oitele le pornea, 165 Fruntea 'T bate Storene§ti. Codita e 'n Bucure§ti. Minea Voda ce facea ? Pe ma-sa ca ml- o lua,
In drepta lul c'o punea.
17o Mar d,icetr, boierT, amin ! Mar datT cu ale ploscr de vin,
01 gasi altu mar bun.
155 RostOvele le cata,
Frail bunt ca se gasra,
DOBRIAN VARIANTA
Cules de la lautarul Stan Pitigot din Piatra Teleormln de Ch. N. Ta pu.
Din ora§ din Bucurescl, L'ale case marl domnesci, In curte la Domn Stefan Voda Frumosa masa 'ml e 'ntinsa, 5 De multi boell 'tnr-e coprinsA. Toll boeriT tergulul, CarmaciT divanuluT,
Dobri§an cu pungile. 25 Oile lur Dobri§an,
Nu slat or ca oile, Sint tot or d'ale balar Si sunt cu lana canita,
Cu unghiile zugravite. 3o Berbecil Jul Dobri§an
Este in cap cu patru cOrne ; In verfu cornitelor, Cate-o pratra nestemata,
Dar la masa, ce mananca ? Numal cega §i postruga, 10 Galbena de caracuda,
De platesce lumea tOtA. 35 Cand Stefan VodA aucjia, Maria pe condel punea Si pe hArtie scria,
Salaia§, pe§te d'il Bras, Stuculita lungulita, Buna este crorbulita.
Dar la capu mese,
In mana parului c'o da :
15 Sade-ur. tener moldovean,
Parave pe Dobripn.
SA 'mT-I aducT, poruncia,
DOmne, Maria ta,StefaneVoda,
Unde s'a veclut §i s'audit, Tara noastra cu dour Domnr, 20 Ceru nostru cu dour sort ? Domnia ta domnescr in Bucu[reser,
Dobri§an in Stoenescl ; [mele,
Domnia ta domnescl cu nu-
40 Cam cu of, cam cu ciobanl, Cam cu ardalic cu tot. Cand la el, ca se ducea, Taman la masa 'I gAsTa,
Si hartia ca 1-0 da.
45 Cand pe hartie- citia, Din ochr negri lacrama, De la masa se scula,
www.dacoromanica.ro
I06
DOBRI§Ats1
Oi le ca le pornea. Era fruntea 'n Bucurescl, 50 COda 'n urma 'n Stoenesci, Stoenesci dupe CalnescI. Pe la mieclu noptieT, Calcand tina VIdscieT,
In curte oile intra.
55 Clobanu ca cTobanu
Nu tie ce e sofranu,
Carlige le le rezema,
La zabrele de ferestra, De lumina tot prin casa, 6o Lumina tot ca cjiva. Cocona se destepta, La Stefan Voda striga : Scol, Stefan Voda, FiT dormit,
65 Nu sciii sore a resarit, OrT Dobrisan c'a sosit. Stefan Voda se scula, Pe Dobrisan cal vedea, La gealapT ca poruncTa
7o Sa'T tee capatina.
Iar Dobrisan ca'mT dicea : Dap palosurile bine pe mischig,
Cand m'otl taia sa nu stiti ! El la masa trimetea,
75 Cand masa daca venTa, La Stefan Voda navalea ;
Palma bid ca 'ml-o facea
Peste ochT negri '1 pica, lar Stefan Voda dicea : 8o Ce curva fused, De cu palma 'ml dedesT ? 01 fi curva,
C'am curvit cu tatal tee, Te am facut pe tine, 85 5i pe Dobrisan. La scold ca v'am dat, $i carte c'atl invetat. Tie t'a fost draga domnia, LuT Dobrisan cTobania,
90 SA null' maT tai fratia
Ma 'nchinal cu cantecu Ca si lupu cu crangu.
Daca umbla isbaveste, DA pTelea si se plateste.
95 0 duce la tabacarT, 0 porta boeri d'AT marl. La boerT dacd se 'nvechea, Pe la tiganT o maT da ; Tiganii in carcTuma intra,
too Incepea cu chiot de '1 da !
CANTECUL LUI BABA NOVAC Cules de Christa N. Tapu de la lautarul Ion Concila, UrdariI de-jos-(Gorj) (A se compara acest cantec cu varianta cNovac si Cerbul. din colectia Int Vasile Alexandri pag. 144. Vecji o mica asemenare §i in Gruia Novac din colectia d-luI Bibicescu pag. 284 sqq).
Foie verde maracine,
AscultatT omenT la mine,
Sa ve spun d'o istorie, Sa ye cant d'un canticel
5 Mititel
si
frumusel,
Sa trecem dealul cu el. Pe luciul DunareT,
Pe scursura ape,
Tare'mI vine §i'mT soseste
10 Un caic mandru gatit,
Cu postav verde inflorit.
Inca in el cine era ?
Chiar ficiorul 1111 Novac,
Lul Novac baba Novac. 15 Din MuntiT de Ardeal La Dunare ca. mergea, Turcil, mare, cal vedea, $i'l vedea si'l cunostea Si sarea de se'neca, 20 TotT ca frunda i larba.
lard sluga lul Gruia, Bat'o painea i sarea
$i tota cheltuTala Ea la Turcl ca se ducea
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI BABA NOVAC
25 Si din gura asa dicea :
8o Pe masd. 'n pahar cu yin.
Turcilor,
Novae afara TesTa,
BoTerilor,
De ce, mare, v6 'necatii Ca Gruita este bet,
30 Cum este bun de legat, Tot legat si fericat, Tot cu franghiT de miltase
Si cu cincT de sarmd intOrsd,
Tale carnea pen'la Ose. 35 lard. Turcil ce'ml dicea ? -- De trel-orT sal cantarim De trel orl cu galbiorl, De cincl orl cu sfantisorT. lard. sluga lul Gruia, 40 Bat'o painea si sarea, Ea la Gruia ca mergea Si mana pe el punea fereca, Si'l lega Tot cu franghl de matase 45 Si cu cincY de sarma 'ntOrsa Taie carnea pen'la Ose ; cantdrea, Si'l punea De trel orl cu galbiorl De cincl on cu sfAntisorT. 5o Foie verde bob lalea, La tapa Corbil i1 ducea. Doi de mana 11 sudulesc, Patru cincl in sapa '1 cloplesc, Maini in diva mi-1 topesc. 55 Foie verde bob Ialea, Cand Gruia se destepta
Si pe sus ca se uita,
NicI o putere n'avea. D'un Corbisor ca vedea 6o Si din gura asa dicea : Corbeo, Corbeo, frate Corbeo, Ia fd-te de aluneca, Inelusul de mi-l-ia
Si cu el sa mi-te dud.
65 In muntiT de Cearideal; Si acolo sd. concldnestI La tOtepraclurile, La tote amTadurile. Dara Novae ce'mT fAcea ? 7o Masa afard ca'mY scotea, Corbisoru imT cloncdnea. Dara Novac ce facea ?
De la masa se scula, In casa ca intra, 75 Pusca din cul ca s'o ia,
Corbisorul d'a impusca. Cand Novae in cas'intra, Corbisorul se ldsa, Inelusul cal punea,
107
CorbisoruI se salta, N'avea Novae in cine da Si la masa ca sedea ; 85 Maria pe pahar punea
Si la gura mi'l ducea Si vinul din el cal bea. Inelusul cal vedea
cunostea Si'l vedea QO Si din gura asa dicea :
Gruio, Gruio, puiul taTchiT Pe tine TurciT te-a tdTat, CorbisoriT te-a mancat !
De la masa se scula, 95 In chilie ca intra,
DisagT cu galbinT incarca. LepAdd tote domnestr, Lua rase calugarest1
5i-apuca pe o potocea, Too Poteceaua cam cotitd, Cam cotita pArdsitd Si cu troscot invalita, NumaT de Novae sciuta La Dundre ca mergea, 105 Fete marl panza inalbTa El din gurd asa dicea Bund (Pita, fetelor, De miatT pune in direptate, Panzele sa ye albesca,
T o Ca o cola de hartie, Cum sta mandra in prdvalie,
StiT cand logofetiT o scrie ; Jar de'ti supune in strambdtate,
Panzele sä ye 'negrescd, 115 Cum sunt rasele pe mine, Cum IT inimiora 'n mine. Foie verde pelinita, Fata mare din cositd, Ibomnica luT Gruita, I20 N'aT vdd,ut to pe Gruia ? Dara fata ce'mY dicea ? Calugdre, piazd rea, A luat TurciT pe Gruia, La tapa Corbil it ducea. 125 DoT de mana it sudutesc,
Patru cincT in sapd it cToplesc.
Wane in diva mi-1 topesc. Dard Novae ce facea ? Pe potecutd apuca.
130 Si la Turd a se ducea Si din gurd asa dicea : Turcilor vizilor, Ce ye robu vinovat,
De asa tare 1'4 legat ? www.dacoromanica.ro
I08
CANTECU LUI CALIN
135 De ve este de vinclare, Ve dau galbenr si parale, De ve este de schimbare, SA ve claii dor pentru unul. Lira TurciT ce'mr clicea ?
140 -- Nu ne este de vinclare, Nicr ne este de schimbare,
Si ne este de preclare ; Ca -r ficroru lur Novae, Lur Novac, baba Novac, 145 Din Muntr de Cerdeal. Iara Novac ce'mI facea ? Cand el asa audea IndArAt ca se intorcea, Tot mar fell se necIjra. 150 Se facea d'aluneca, Disagil cu g-albenT versa, Turcir navald ca da. lard Novac ce fAcea ? Fuga la Gruita da, 155 Si palosul mi'l tragea, 19-anghiile le taia Si drumul lui Gruia it da, Si din gura asa clicea : Gruio, Gruio, puiu tarchil, 160 Bate tu mArginele,
SA bat eu mijlocele, CA le still sorOcele. Mire. vr'unul de o scA pa Caput tau ca ti-l'or lua I 165 Vine sOrele in chindie, Tara Novac septe mie,
Si Gruita nu se stie ;
Cand sOrele scApAta,
N'avea Novac ce tAia. 17o La Imperatu ca mergea
Si din gull asa dicea :
D'aoleo, frate Impe'rate, SA fi Ilsat SA se taie Imperatu, 175 Acusia ti as lua capul. Emperatul ce'mr clicea :
D'aoleo, frate Novace, StApaneste-tr tara inpace, Cat or fi ell impse'rAtie 18o Sa fir si tu In harducie.
Ea me lupt cu cantecu, Ca lupu cu chiotu
Mar dati-T cu bautura SA-§1 unde cobzaru gura !
CANTECUL LUI CALIN Cules de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Concila Urdarti de Jos (Gorj).
FOie verde de pelin, Si s'ascultatr la Cilin
Si tara cercurile, Si versa vinurile,
lard Calin ce facea
Trel mosir ca cump6ra : 5 Poiana si Plenita, Risipit, a treilea, Poiana cu fenurile, Risipitir cu granele, Plenita cu vinurile. Io FOTe verde bob lalea IarA Calin ce fAcea ? Cali la butca punea Prin Plenita el pleca, TOte vinurile cerca is Care vin ca nu-T plAcea, J3utile afar'le scotea
20
Se scalda pAserile, Pe tote potecile. Tara Cilin ce'mr dicea ? Logofatul it intreba Logofete du mneata,
A mar ramas cine-va, Sa nu plAteasca claca ? A mar remas trer calicl, De dor anT n'a dat p'aicr ; Unul este Bisalan, N'a platit claca nicr an ; 3o Unul e Ghita Chiris, De dor anT n'a dat p'aicr, Ion al Mara din Poiana 25
www.dacoromanica.ro
CANTECU LUI CALIN
N'a platit'o de trel anT. 35 Mil Calm ce'mi clicea ?
Si din gura asa clicea : Tine Cahn, banil bine,
Logofete dumneata,
90 Peste-un ceas mi-I vedi la mine
Du-te de ia pe Ion 'ncoa, Ca Ali platesca claca
Ion al Marii ce facea ? Cu nepotil se vorbia : Ascultati nepoti incoa:
Si tOta socotela;
40 Crucea si legea, Ce 'mI -a urit curtea,
SA omorim daInele, 95 Ne-a mancat cu clAcile ;
De cand e aid la not
LogafAtul ca pleca, La Ion al MariT mergea Si la masa cA'l gasia,
Nu mai vecA la car dol boT, Nici cioban cu clece oT. Iar nepotil ce'mT clicea ? Too Nene Ione, dumneata, Nol am cam imbetranit, Dar avem pe TAnase al mic, Intra pe cos ta vAlind, Face potera colnic, io5 Fara bet farA nimic, Ion al Marii ce'mT dicea ? Ascultati nepoti incoa; Tine-ti calea la nisip, Ca trece Cahn pe pisc I o Pan' la Tema Vecluva, C'acolo stie vorba Si tota socotela. Acolo cand ajungea Ion al Mari/. asa 'ml dicea ? 115 Deschide usa, Caline,
45 De o bund diva ca-I da :
Bung cliva, nene Ione, HaT ca to cheama Calin SA- tI dea un pahar de yin
F.... de pagan. so Ion al Marii ce facea ? Imi lua furca din bordei *PT tragea vre-o doue trel Si intra iar in border. Log-ofatul ce facea
?
55 La Calin Saidac mergea Si din gura asa clicea : D'aoleo, Saidac Caline, SAT in apa si me inec La Ion al Marii nu merg; 6o CA ia furca din bordei, tii ti trage vre-o doue trel *i intra iar in bordeT, Car cu logofetul merg. Dar cu care logofet ? 65 Cu logofetul Mate,
Nu vreau, nu vreati pore [de cane ! Ion al Marii ce facea 2 Dete cu piciorul al sang Dobori usa si un Staip.
CA cutezd la bordei;
Si lucreza cu temel.
120 Iara Calin ce'mY clicea ? Nene IOne. dumneata,
LogofetiT ca'mI mergea
Ion al Marii mi-i vedea, 7o Cu nevasta se vorbia : Asculti, nevasta, 'ncoa : Ada tu punga incoa,
5cdi la masa sa cinam. Ion al Marii ce'mi dicea ? ArdetI focul cina ta, 125 Mie 'ml crapa inima,
CA eu fac belelile Si punga paciuirile.
NumaT pen 'te-a judeca : Mi-aT prins fata la urclici
75 Ion al Mari/ ca mergea, La Calin Saidac mergea :
I-al luat Ire frand de la gat,
Buna cliva, me Calin.
Nu-ti multumesc pore de [carne.
Dar n'aucli, tu, me Caline,
So Nu me face pore de cane
109
Ca -s tot crestin ca si tine. Dara Calin ce facea ? Catestiful mi -I cata, Vr'o cinci galbeni mi-1 gasia. 85 Ion al Marii ce facea ? Maria in punga cA bag-a, Balla pe masa 'I punea
Fira-al mort afurisit, 130 Cu mata, care te-a facut ! Nu ti-a fost mils si pecat, CA tot de la mine i-a luat Si i.a luat pe secerat ? lar IOna Veduva 135 I-al prins fata la macris, I-al luat vaca din garlici ; Plang copiil in bordel, CA n'ail lapte 'n putinel Ce o sa faca vas de el.! 140 FOie verde bob lalea Si nimic nu-I maT dicea
www.dacoromanica.ro
CANTECU LUI MINEA
I IO
Lancea 'n guru '1 punea
Si din gura. asa-t clicea : D'aoleo Saidac CAline,
Din botca din telegarY
145 Cum te duce pe dot part.
CANTECUL LUI MINEA (CANTECUL NUNULUI)
Cules de Ch. N. Tapu de la lautarul ionita Valeanu din R4orr-de-Vede. A se confrunta acesta variants ca (Nunul mare, pag. 653 din colectie. Idem cu `Bogdan, din colectiunea Dlul V. Alexandri, pag. 175-178.
Din oral din Bucurestt, L'ale case mart domnesti, In curte la Stefan VodA, Sint cArute stoborite 5 Cu postav verde 'nvalite. Coconele 'mpodobite,
Tot de nunta sint gAtite. De ir surat cine se 'nsOrA ? Se insOrA Minea Voda 10 Si '1 cununa Iancu VodA. Mireasa de unde-o is ? Din oral din Dobrogea, De la Letinu bogat, Ovreiu nebotezat, 15 5i de lege lepadat. laca nunta se gAtea Iaca nunta CO 'ml pleca, Imi pleca de la Sam-Pietru, Abia ajungea la Sam-Miedru.
20 Foiica de spanac, C'a fost nunta cu conac. Daca-acolo c'ajungea, La porta cA 'ml tabAra, Porta 'ncuiatA era.
25 Dar Letinul cel bogat, Ovreiul nebotezat Si de lege lepadat, Daca portile 'nzavora,
Sus in pritvor se urca 3o Si din gull ca 'int striga : Care e ginerili, Sa 'int descure portili, SA 'st bage caritili, Cealea cu cocOnili ?
35 Ginerile, Mirili, Nalta cu umeri, LacrAmile '1 podidea,
Picea c'a dat de belea, Dar nasu-seil c'aud,ta,
40 Din gurita ca striga : Tact fine, nu te speria, Nasu-teil o purta grija. Calul ca '1 inchinga,
Bine 'n chine cal stringea.
45 OdatA ca mi Tacnea, Pe sus portile sarea, i 's1* bag-a caritili, Celea cu cocOnili Jar Letinul Al bogat, 5o Ovreiul nebotezat
Si de lege lepadat, Nict p'asta nu se lasa
i din nal intreba :
Care este ginerili, 55 Ginerili, Mirili ? SA s'alega din nuntasT, Din nuntast, Din sichirast, Si din negrii tigAnasi 1 6o Letinul postavurt ca lua Si g-ramada le fAcea : Ginerile sä alegA postavurili,
Pe cum o 6 nuntasu
Asa sa 'I dea postavu ; 65 D'o fi nuntasul cu calu piag, SA-Y dea postav de-1 tocat ;
D'o fi nuntasu cu calu sur,
Sa -Y dea postav de cel bun.
www.dacoromanica.ro
CANTECLI LIII MINER
Itt
ImY pleca de la San MYedru,
Dard na§u-s6ii ce fAcea
Abra ajungea la bobotezd, Taman cand popiY boteza. Dar Letinul cel bogat, 110 P'acela nu s'a lasat.
7o Pe gineri-seii 'ncuraja : Iacd, fine, nu to speria, Na§u teu IT -o purta grija, ROga-te la D-ge5, SA trdiasca na§u-tal !
Cochinzeri cd. 'mY trimetea,
75 $i pe cal cd 'ncaleca,
La nunta cd 'mY trimetea, Si cu totiY ca juca.
Odatd cd mi-§I sbYera, Pe sus postavurY sdrla $i mare CA le toca. Pe la nunta§Y le 'mpArt/a.
LautarY §i trimbicerY,
Tot un stat §1 tot un chip.
115 Ca roua din burutenY. Na§u cochinzeriY cd lua, 5i 'ntr'o casa ca -Y baga, Cate-un ochi ca le scotea, Cate-0 mind le tdia. 120 $1 la caY ca se ducea, Cate-un picior le taia, Si cu trey cd 'Y lAsa, Pe top mare ca-Y slutea
SA-§Y cunOsca mireasa,
125 Dar Letinu §tia conchinzeriY [cand venTa,
8o Pe cum era nunta§u, A§a 'Y da §i postavu.
Dar Letinul cel bogat, P'aceTa nu s'a lAsat, Alt me§te§ug mY-a aflat. 85 TreY fete de Letin mi-aducea,
Care e ginetili, Ginerili, mirili ?
90 S'o cunosca §i s'o ia, Bage o in 'chit mane-sa InsA nap se scula Si lua cununia, 5i p'o tava mY o punea, 95 La cate §i treY fete mergea, $i din gura le dices : Vie sA '§Y ia cununia
Care este mireasa, Cununa s'ar cu densa! Ioo Care era mireasa, Lacrdmile o podidea, Coconile cd 'mY pripea,
ImY pripYa d'o 'ntohonia,
5i 'n caritA o punea : ios Eaca nunta cA'rni pleca.
$i drumu mare le da. Sus in Cafal se suia,
Cu ochYanu se uTta, Pe nunta§1 ca mi -Y vedea. VaT de mdiculita mea !
13o I-am trimes ca flutura, 5i yin ca cer§etoriT !
Ea le-am dat merticu ras §i [afinat, EY mY-a trantit merticu cu virf [§i indesat !
Dar Letinul ce fAcea 135 Otrava 'n cYubuc baga, El ved,I cd se otrAvia, $i el frate cd mut-la ; MaY mult de necaz murTa In lume se pomenTa.
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LtJI MIhEA
112
CANTECUL LUI MIREA. (VARIANTA)
Audit de Chr. N. Tapu de la lautarul Gheorghe Porumbescu din Novael (Gorj).
Dar letinul ce 'ml dices ? Care 'inT este ginerile, Ginerele, mirele
In oral in Bucuresti,
La cele cast*, marl domnestT, Mu lta mArime se strange, FrumOsA mass se 'ntinde. 5 Chihaiaua terg-uluT, CaimacaniT tergului, Stalpii Taligradului. Frunclulit't lalea, Cate cArute 'mi venia to Pe d'o parte imi jug-rA via, Pe de alta 'mT poleia,
Tot de nunta se gAtIa. De 'nsurat cin' se 'nsura ?
Se 'nsOrA Mirea VodA. 15 Si '1 cununA Radu VodA
Mireasa de unde o lua ? Tot din tara LetinescA, De la un Letin bogat, Savalat. calve spurcat ;
20 CA de blagA mi-e bogat, Si de lege lepAdat,
Si de our i d'argint Si de miere si de unt,
Dulceta de pe pamint. 25 FrunclulitA si-o lelea, Dar nunta cand mi-sT pleca ? Mi-sT pleca la San-MTedru
Si 'mi-ajungea la San-Pietru. Dar Letinul al bogat, 3o Savalat, carne spurcat, El ochTanul ca'l punea Si nunta ca mi-o vedea, Portile ca le 'ncuia LacAtile le punea,
35 LacAtile 's de argint, Cum n'am veclut de cand sint !
Dar Letinul ce 'ml fAcea ? Din gurita luT striga, De-o-datA 'ml striga turceste 4o D'a doilea letineste, D'a treilea romaneste.
SA s'alegA din nuntasT, Din nuntasT din cAlArasT Si din negriT tigAnasi ; Ca sA 'mm sale portile, SA 'nil tale lacAtile 5o Ca sA-T ved puterile ! Dar ginerile ce'ml fAcea ? El de grabA c'aud,Ta,
45
Fata de pAment punea Si de lAturT ca se da.
55 Dar nasu sal ca striga :
Tact*, fine, nu to 'ntrista, CA-ti porta nasu grija Si de tots cheltulala. Dar find -seti c'audia 6o De grabA se 'nveselia, Pe negru 'n chingA Istran-
0-data ca resuna
[gea,
Cu scara stangA '1 taTa Si o datA cAl repec4Ta, 65 Portile ca le sarTa, Si lacAtile ca le tATa.
Dar Letinul al bogat,
Savalat, carne spurcat, NicT p'ala nu s'a lAsat. 70 Ci frundulita §i -o 1 elea Frundulita mArgarit, EU pe cate le-cm facut, Pe tote le-am potrivit ; Frunclulita de atlas, 75 Nu -mat asta mi-a remas. Dar Letinul ce'mT fAcea ?
Niel pe asta nu s'a lAsat,
Nou6 butt* c'alAturat ;
Buticele mititele
8o Si mar era pi'ntre ele De cate since -zed de vedre.
www.dacoromanica.ro
CANTECU LIM MIREA
Dar Letinul ce'ml fAcea ? Din gurita ca 'inT striga ; D'odata striga turceste, 85 D'a doilea letineste, De-a trel Ora romaneste : Care este ginerile, Ginerile, mirele ? Din nuntasi sA mi se-alega, 90 Din nuntasl, Din calArasl,
Ca srml sara butile,
SA 'ml tale cercurile, SA 'inT verse vinurile, 95 SA 'mbete ostirile, Ca sa-1 v6d puterile ? Dar ginerele ce'mT facea?
De o parte ea se da,
Fata de pAmint punea Ioo Si de lAturl ca se da. Dara nasu ce 'ml clicea ?
TacT, fine, nu te 'ntrista,
Ca -ti pOrtA nasu grija
Si tots cheltuiala. 105 Dar ginerile ce facea ? De grab' el se vesella Si de laturI O. se da.
Pe negru 'n chinga '1 strangea, Odatd ca '1 repec,ITa,
1 i o Butile ca le sArla, Cercurile reteza, Vinurile le versa, Mare risipa fAcea. Dar Letinul Al bogat
115 Sta si se gandia : Cata f mums -sa, Dara ce-o maT fi si asta ? FrunclA verde margArit, Eli Pe Cate le-am fAcut 120 Tote le-am potrivit.
Frunda verde de aclas, NumaT asta a re'mas ! VecO Let ,nul Al bogat,
Niel p'ala nu s'a lasat.
125 TreT fete ca'ml scotea, D'a lAturea le punea. Cum IT una si alta; Cine, dl ad, le cunostea? Din gurita lul striga :
13o
11
Care este ginerile, Ginerile, mirele?
Din nuntasT sl mi s'alega, Din nuntasT din eillarasT,
C'a s'alega mireasa ? 135 Iar ginerile c'aufilla
Fata de pamint punea,
Dar nasu-s611 ca striga :
Tad, fine, nu te 'ntrista, Call pOrta nasu grija.
140 Dar ginerele c'auc,Ila, De graba se 'nvesella,
Pe negru 'n chinga strangea Si-odatO cal repecya
La portit5 ca 'ml mergea;
145 OdatA ca'l repeclia
Si prin curte cal plimba, La ele ca se ulta, Se ulta ce se ulta;
Cine, drac, le cunostea ; 150 Cum il una §i alta. El de grabA se 'ntrista, Fata de pamint punea Si nasu-sai ca striga ,. TacT, fine, nu te 'ntrista,
155 CA-t1 porta nasu grija. ROga-te la D-cleil SA trAiasca nawl WI !
Dar nasu-sal ce 'ml facea ? Maria 'n pozinar bAga,
16o Tipsil de galbenT umplea
Si prin curte risipea, Din gurita luT striga : Care este mireasa SA-sl adune risipa,
165 Care nu, dracu s'o la!
Dar mireasa ce'ml facea ? Din trel fete s'alegea Si risipa sT-0 aduna Si 'ncOrufa se punea, 17o Drumul la vale cal lua I * * *
Mal dati mesenT cu stropitura SA-$i ude tiganu gura ;
Si 'ml mal datl cate o para, S'o duc la tiganca mea,
175 SA i-o leg de chiotOre, SA me lase 'ntre pic
8
www.dacoromanica.ro
Ito
CANTECUL LUI IENCEA SABIENCEA
CANTECUI, LUI IENCEA SABIENCEA. Cules de Chr. N. Tapu, din gura lautarului Dumitru Valeanu-Ropiorii-de-Vede. A se confrunta cu Jencea Sabincea din G. Dem Theodorescu pag. 63o sq. pi cu Serb sarac cu care se asemana putin din pag. lo3 -ro8, colect. luf Vasile Alexandri. ldem Jencea Sabiencea din colectia D-lur Burada 179 183, idem Encea Sabiencea, din eolectia d-lui Vulpian, pag. 48-49.
Foie verde a bobuluT, Pin tergul OdriuluT
Tu pe Stanca s'o s6rutT, Inelul sa ni-1 aducT,
Plimba-mi -se, Poi- ta-mi-se,
CincT pungT de galbenT tl-om da
5 Saar Iencea Sabiencea,
Cu-o saia sumesen brew, Cu murguletu de freii. Se'mplimba ce se'mplimba, 10 De pe cal descaleca, La o cafenea'mT tragea. Cafeneaua Turcilor, Turcilor paganilor. *i pe scaun ca'mT §edea, 15 *T-o cafea 'ml poruncTa.
Unde TurciT cal vedea
Ca calni ca se strangea *i din gura cal intreba : BAT, Ienceo dumneata
20 Ce-al cautat tu p'aicea ?
Dar daca n'oT s6ruta, 45 Inelul nu ni-1 vel da, Frumos capu-ti l'om lua. Unde Iencea c'au4Ta, LuT ochiT negri-1 lacrama, Afar' din cafenea Te§Ta,
50 *i la murgu se ducea,
Picloru in scara'l punea. Mergea murgu 'mbuestrand, *i alde Iancea tot oftand.
Cand maTca-sa '1 vedea 55 Ia din gura-T clicea : Alel Iencio Dumneata EU te-a§tept maTca riclind
*i tu'mT vii malca plangend! MaTcA, malculita mea,
LuT Iencea nu T-a scapat, Pe tote le -am serutat.
6o EU asera m'am plimbat, Aci'n terg'n Tarigrad, Pe la cafenea am dat, Si maT mult m'am laudat : Cate fete'n Taligrad 65 Si neveste cu barbat, Niel una nu mi -a scapat, De cat Stanca mT-a scapat, Stancuta din Beligrad
Numal una mT-a scapat: Stancuta din Beligrad, Nepotica de'm p6rat,
7o Fata de chre§tin bogat, PrinsOre cu Turd-am facut: Ca pe Stanca-oT s6ruta *i inel i-l'oT lua,
35 Unde TurciT c'aucjla : Daba, Ienda Dumneata, NoT de nou6 anT ne casnim
75 Daca pe Stanca n'oT seruta, *i inelul nu l'oI lua Frumos capul mi l'or lua. Unde masa c'aucga,
Inelul sal-1 luam. 40 Dar tu daca e§ti vitez,
8o AleT, Iencio, Dumneata
Dar Iencea ca mil striga :
Turcilor, Paganilor, Cate fete'n Taligrad, 25 Taligrad §i Beligrad,
Si neveste cu barbat,
Cate un bogasin le-am dat, 3o Pe papucel le-am calcat;
Fata de Serb bogat.
Pe Stanca s'o sarutam.
Nepotica de'm p6rat
Cinci pungT de galbenT m1-or da
www.dacoromanica.ro
LuT din gura ca-T clicea :
CANT ECU LUI IENCEA SABIENCEA
ROga-te la Dumnecleti,
Sa-tl traTasca murgul teu ; Si la Ma Tea Precista, SA tralasca maica-ta, 85 Sa to scape de belea Din mana paganilor, Din cutitul Turcilor.
Si de mans cal lua
5i'n casa ca mi-1 baga, 90 Frumusel ca mi-1 tundea, Mustatile i-le radea, De Ilene mi-1 desbraca ; FemeTeste'l imbraca, In ace, 95 In spilce it prindea,
0 carpa'n cap iT punea, FemeTe ca mi-1 facea.
$i din gurl ca-T dices : Tu maTca sä mi to duel Ioo La portita cu trel besicl $i asa din gura sa clicT : Stanco, suratica mea, Deschide, soro, usa, Ca eu sunt surata to ! 105 Dar Stancuta ce'mi d,icea ? Nu'tT deschid, soro, usa, Cad nu e§t1 surata mea ; Ca 1T-e glasu fomeTesc
$i vorbele halducestl. io Daca estl surata mea, Baga capul pe ferestra $i da-ml spilce §1 da-mT ace I Unde Iencea c'audra, Capul pe ferestra baga,
15 De spilce, de ace da. Atunci Stanca se scula, Usulita 'I de scula .,S'i'n casa ca mi-1 baga,
$i pe vatra.r asternea. 120 Iar Iencea ce mi-s1 cjicea ?
Stanco, suratica mea,
Nu'mi maT asternea colea,
t
Ca ml-e focsoru de plop, $i ml-o sari, vec)1, vr'un foc 125 5i mT -o arde trup si tot I Unde Stanca c'aucga El mils 'T-se facea, La picere'n casa 'I asternea, Iencea acolo se culca. 130 Cand fu pe la mied, de nopte, Stanca e'n sudorT de morte, Cand fu versatul de clorl Stanca 'ml versa la sudorl. Dar Iencea ce mi-§ facea ? 135 Mana dreapta 1-o arunca, Inelul din deft tragea, Adio ca mi-§I lua, Stanca oftand remanea. El afara ca. mill lesTa, 140 Piciorul in scara 'ml punea. Fugea murgul imbuestrand, Alde Iencea fluTerand. Din plosca tot yin bend, Din pistole sloboclind. 145 Cand Turcil ca ml -audra Ca calniT ca se strangea. El in cafenea intra, Mana'n pozinar baga, Inelul ca mi-1 scotea 150 Si pe masa ca'l trantea. Cand Turcil inel vedea, NicT un ban nu vrea sa-T dea. Si Iencea se necajia,
Palos din teaca 'ml tragea 155 $61-d,ecT de Turd mil Ma. Nu mi-T tae cum se tale, Ci mi-T tae tot feneste, IT gramadeste claeiste. Foc din cjece partT le da,
160 Pe murgu ca 'ncaleca, La Stancuta ca'mi pleca. Pe Stancuta mT -o lua, Nunta teranesca 'ml facea Si de Turd' ca mro scapa.
www.dacoromanica.ro
f t6
CANTECUL LUI COSTEA CIOBANU
CANTECUI, LUI COSTEA. CIOBANU Cules de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Dumitru Valeanu din Rosior1-de-Vede (A se confrunta scest cantec cu Fulga din Colectia d -IuI G. Dem. Theodorescu pag. 509 sqq., si cu Gealip Costea pag. 513 din aceias1 colectie §i cu' varianta Dolca din colectia 1uI V. Alexandri, pag. 54-56.
Pe campul Tighinil, Si p'al Tighinutii, Pe valea Baraii, La coltul dumbravi , 5 La tarla Costiei, CA mi-a 'ntins perdelele, Pe trite valcelele, Ca sa'T fete oile. A§a 'Y fata oile, o Cum sunt vara ciupercile. Si are. Costea of marunte Cate pietricele 'n munte; Are Costea mielu§ei, Cat sunt vara brebenei ; 15 Are Costea mielu§ele, Cat sunt vara viorele.
Si mai are Costea, are D'o miorea, Nu'ml este 'n lume ca ea. 20 In trup mi-e de §epte palme Si 'n cap mi'e cu patru come; In verful cornitelor, Cate o piatra nestimata DA lumina nOptea tota; 25 Pe lumina pietrilor Ducea seama oilor ; Cu lanita zugravita, Cu unghiile poleite. Cand simte de vreme buns, 3o Trage oile in pa§tiune ; Cand simte de vreme rea Trage oile 'n perdea. Tot mai are Costea, are Vre-o cinci-clecT de caini be-
40
De betrana ce era, Dintil 'n gura nu mai avea; Sedea 'nvaluita 'ntr'o land
Si latra nOptea la Lund. Alai are Costea, are Pe Togan, Caine d'un an, Cu capul ca de carlan, so Ca §edea el nOptea 'n c... Si pazea noue stani. Aril mi-e Luni, Maine mi-e Marti, Pleaca Costea la Galati', 55 Cu magaril insamarati, Sa Ta tarite La oite Si bolovani Pe la carlani, 6o Opinci pe la clobanl,
45
Iminei La vata§eT.
Cu Fulga 'n cale se'ntalnea, 65
Care 'mi pazesc pe la stani;
Buna ciiva for ca '§T da : Buna diva, nene Costeo!
Multumescu-ti, nene Fulgo! AleT, nene Fulg betran, F.... barbuta in c..., Tu r5u, frate, oT inflAmend,i,
7o Tu la mine ca sa vii,
Si ca frate ca ti -ol da Un berbece de frigare,
0 miora d'o caldare,
[tranl,
35
Mai are, Costea, are
Pe doalfa, catea betrana;
75
Vre-o cinci-cleci de catelandri Care pazesc pe la mandre, Vre-o cinci-c)eci de pu§latei Cad pazesc pe la odaT. www.dacoromanica.ro
Branza dulce din sadila, Ca§caval din comanic,
Cum std bine la voinic. Pe mine sa nu ma strict Alel, nene Fulg betran, Lasa-te de haiducie,
IIL
CANTECUL LUI COSTEA CIOBANU 8o
85
Vin' cu mine 'n ciobgnie Caci mai bine-o sa ne vie! Alei, nene Costeo, nene, Lasa-te de ciobanie, Vin' cu mine In haiducie, Ca mai bine o sg. ne vie.
135
140 Adi rni-e Luni, Maine mi-e Marti, Vine Costea din Galati Cu magarii insmdrati, Cu bolovani 145 Pe la carlani,
Tar Costeo ca mi-si pleca, Diva bung. ca-si lua,
Fula 'n urma remanea,
In vale ca'mi cobora, Cinci-deci de haiduci avea. Haiducii ca mi-1 vedea : AIel, nene Fulg betran, F -mi-ti barbuta 'n c... De cand frate tu to -ai dus, 95 Vinul in plosca s'a acrit $i painea s'a mucedit. Cand mai reti ne-am mania $i pin cangi ca to -am lua, Giaba de viata to ! too lar Fulga ca le striga : Voi voinicilor, Luati-ve dupe mine, La mggura cea surpatg, Unde-am mai urlat odata.
90
105
ilo
Cu opincY pe la cYobanT,
Cu tgrite
La oile. Cand Costea acas' ca venia 15o Oile la strunga le da, Nu venia laptile la mesura, NicT branza la 'nchegaturg.
Zerul frate cal lua $i pin cofe cal punea,
ca'i striga ; NicT dulail nu se satura. Dar Costea ce mi-§ facea ? Bratul de sburaturi umplea,
155 TotT dulgii
TotY caTniT sburgturea,
A1IiY ca cainii sa la'trati, Altii ca lupii sa urlati, Altii chiote sa'mT dati.
I 6o NumaT dolfa remanea ; De treT orT tarla o ocolea,
La gura tarlii venia
Ea din gura
Cainii Costi mi-o audi Dupg. voi s'o 'nsirui ; EU in tarla mi-or intra, N'oY lua una, n'oi lua doue,
Tot fruntea berbecilor, Fala negustorilor, Nadejdea stgpanilor, CainiT Costi c'audia,
NumaT de dolfa stiut. Unde Costea c'audia,
Tar dolfa ca mi-1 ochia :
Vino, vino, Fulg betran, F -mi-ti barbuta in c..., Ca mai am doui dintY 'n gura, Ma am sa-T rup in tine Pe dolfa somnu o fura, Fulga 'n tarla ca intra, Turma 'n doue mi-o rupea, Din &rat cg. le lua $i'n vale le cobora. Cand voinicil le vedea, I
13o
UniY, frate, ca'mT tra, Al ti frate'mi jupuia, Alti focurY ca'mi facea,
Alti, neicg, arra frigea,
165 C'am slujit la mo§ d'al ten', Am stujit la taica Ceti. Vine vremea si la tine, Nu me bate mai stapane, Ia-te tu dupg mine !
Fulga 'n urma remanea, La tarla ca se ducea,
125
dicea : mai stapane,
17o La isvoru rece de molt,
Dupg. ei se'nsiruia ;
120
ca
Nu me bate,
Voiti rupe turma drept in cloue; ii5
Alti pin gura lua, Deli mai tinea inima, Ia vedi Fulga cel betran, Ca sedea p'un busten, $i rodea d'un clodalan.
Carligu 'n mang. ca lua, Dolfa 'nainte mergea. 175 De picior amelinta, P'o nare ca suiera, Cand in vale se uTta, Costea oile vedea, Ca cainit la zahana; 18o Fulga pe bustean sedea $i rodea d'un ciodalan. Dolfa cand i1 vedea, Din deal se repedea $i de vene l'a apuca. 185 Costea ca mi-s striga : Tine, Dolfo, acilea, Mare bacsis ti-oi da. Pena Costea ca'mi sosia Cinci-deci de voTnici pleca,
www.dacoromanica.ro
118
MOGO VORNICUL
190 Pin pAduri se impra§tia, Numal Fulga remanea. Costea mana pe Fulga punea, La respantie it ducea, Din guritA '1 judeca 195 Bine Fulgo, dumneata Ce TAU' frate ti-am stricat,
De pe mine m'al furat ? Nu mai furat cum, se full, N'aT luat una, n'al luat &ma,
200 MT -a luat turma drept pin'doue,
Tot fruntea berbecilor, Nadejdea stapanilor. Tu mi-al furat haiduce§te,
0 sl-ti car eti ciobane§te. 205 Cate o bncata taia, La respantie arunca;
cal striga, NicT dulaii nu'l manca,
'DAY dulail
D'al dracului ce era,
MOGO VORNICUL Cules de Christea N. Tapu, din gura lautaruluf Dumitru Valeanu din Ro§iorifde Vede. A se confrunta acest cantec cu varianta prescurtats Mogcl Vornicul din colectiunea luf V. Alexandri pag. 153 sq.
La umbra la §epte brad,i, Unde se cinstesc §apte frati AlbT ca ni§te 'mp6rati, Si cu Mogo§ sunt cumnati. 5 El in vorba ce'§Y avea, Pe Stancuta o logodia.
Dupa cine vrea s'o deal DupA Mogo§ vornicul,
Calare pa galbenul, o Conte§ imbaTerat.
Dar pe Stanca ca I-o da Si-a casa ca mi-o ducea;
Dar cu Mogo§ prinsore avea: MAT Mogo§ dumneata,
15 NoT pe Stanca cl tl -o dam ; Dar noi prinsOre s'avem: SA vie vara de clece orT, Cam in luna lul Cuptor,
CA's mai multe sArbatori, 20 Mai putine lucrAtori ;
i iarna vii de cinci or!, CA s'o 'ntampla d'o fi ger Nu e bine calAtor. Mogo§ tot a§a c ices,
25 Pena pe Stanca o lua.
Cand acasa mi-o ducea, Noue an! ca mi-§ trecea, Pe la cumnati nu mar da. Cand impovarnia pe cjece, 30 Eacl Mogo§ se gate§te,
P'un cal galben Dobrog en, Coda'T trage pojar verde, fa vecli urma '1 se pierde. Cand la el ca ml ajungea 35 La umbra la §apte bracji, El din gurl ca'mi striga : Buna ziva §apte frati, *epte frati, §epte cumnati, AlbT ca niste 'mparati, 40 Cu Mogo§ sintetl cumnati, Cu StAncuta sintetl frati. Cei §epte fratt se scula, Bine Mogo§ mi -a! venit, Pe Stanca ce ni-ai fAcut ?
45MAT §epte, frati §epte cumnati Vine §i Stanca pe urma,
Invelita'n rogojina, Ca A. nu ye fie ru§ine, Intr'un car mare moldovenesc; 5o De spitat, mi-este spitat, Numal nu ml -e obadat, Cu doi boi moldovene§ti, Cand to WO pin c.... Le n umeri maselele. 55 Gel §epte ft-4 cand auclTa Inima el le-o rania. Al mai mare ce-mi fAcea ?
Palo§ din teaami tragea,
Lu! Mogo§ capu sal Ta. 6o Iar Mogoq fu mar volnic,
www.dacoromanica.ro
MOGOS VORNICUL
Cu palo§ul luT prijinea, Pe cumnata-seii indArat it da.
Iar la mash anil §edea,
Iar frate ca mi-1 ispitea, 65 Mogo§ tot a§a spunea. Cumnata-seu cel maT mic Fu sluga la un ispravnic, El fuse maT priceput. Fratele maT mare ce'mI fAcea ?
7o Pe Mogo§ de vorba tinea Al mic dupa Mogo§ se da, Palo§ul din teach scotea,
Semn la altu ca'§/ fAcea, Cate trey c'o ispitea, Stanca tot a§a spunea. 120 Dar Stancuta ce fAcea ? La cucie se ducea, 0 boldeicutA '§I-avea, Jos din cucie mT-o da, La §6pte frail mI-o ducea. 125 Dara sangelul afla,
Pen'la grOpa d'o ducea.
Si cat col° el sarea. 75 De ingropat unde'l ingropa ? Tot la umbra brad,ilor,
Cu frun4a mi-1 invAlTa,
BoldeTcuta ca scArma,
Peste Mogo§ ca mi-§ da,
130 $i Stancuta cal lua,
Mi'l seruta in tAletura, Par'al sAruta'n gurA.
Tron de cerA cal facea Si pe cucie cal punea, 135 La Domnie amT pleca. Iar StAncuta ca striga : Dar da Stanca penA'n iTe, SA resbescA la Domnie, SA ve ve4 pe treT legap, 140 Si pe patru spanzuratI. La Domnie se ducea Si din gurA cA'mT striga: Domne,MAria-ta
CAlu§elul 'T-1 lua,
In grajd de platra '1 baga, 8o Si mal mult ca" nu trecea, 0 cucie cA'mT venTa.
Ce fel de cucie era ? PoleitA,
Cu our zugrAvita, 85 Cu postav verde 'nvAlita, Cu doT-spre-clece telegari
Negri, nene, ca corbiT, SuptirT, frate, ca §erpii Si iutT, frate, ca focu. go De manat cine-T mana Mic de mocAna§,
Turci'n Cara mT -a venit
145 Pe mine m'a vecluvit. Domnu cand mi-aucl,Ta, scria, Un firman Pece ceau§T cA'mT verila, Top TurciT CA mi-T strangea, 150 La bAtaTe ca -T punea.
Cu gluga 'ntre spete, Cu baierT de bete,
Mana nu se vede. 95 Dar in cocie cine era ?
Vecji StAncuta cea frumosA, SuriOra la §epte fratl ; AlbT ca ni§te'mpAratT.
Si ca nene, unde trAgea ? 100 La umbra la §6pte bra4T Bung. 4iva §6pte fratT, Cu Mogo§ sintetT cumnatT,
Si cu mine sintep fratT. Bine Stanco mi-al venit 105 Pe Mogo§ ce l'aT fAcut ? MAT §epte frap,
Alb! ca ni§te 'mperap,
Mogo§ nil-a plecAt nainte, P'un cal galben dobrogean,
Codal trage pojar verde, Ia ve4T urma i-se pierde, Si Mogo§ era cam beat, Orl ca calu l'a trantit,
OrT ca voT l'ati omorit 115 Unde ei ca nil-au4Ta,
Unul la altul se ulta,
Pe sange a se lua
Capul luT Mogo§ taia
T
119
?
Iar TurciT ca mi-§ striga
Baca, Baca Ghiaura
Cum bate pe dreptiT, SA spule vinovatil. 155 Unde Domnia au4Ta Pe Turd IT ispitea, Turcil drept ca sp unea :
DOmne,MAria to N'am tthat noT pe Mogo§u 16o Mogo§u Vornicu,
Ci pe Mogo§ l'a Mat
AT §6pte fratT, Albi ca ni§te 'mparatT,
Cu Stancuta eT sunt frail
165 Si cu Mogo§ sint cumnati !
Unde Domnia aucga, Un ceau§ mT'aducea, La §6pte fratT ca trimetea
Si din gurri poruncea : 170 De-/ veT gAsi la mash, www.dacoromanica.ro
120
MOGOS VORNICUL
Pe cate §epte legatY. 5i cTausu cand pleca, El acolo c'ajungea,
LasA-T sA cinesca ;
De-T -ye gasi culcati, Frumusel sa. mi-T legatT. Unde ceausu pleca 175
'acolo a se ducea,
Firman pe masa trantia. 210 Cand Al mare cal citea, TreT catarT ca maT aducea De galbiorl a incArca, La ciausi ca'T dAruTa,
1 la masa ca -I gAsTa,
Firman pe masa le trantTa. Unde eT ca mi-1 vedea 5i'ncepea de-al citea
80 LacrAmile'l podidea.
Al maT mare se scula, TreT catirl ca mT-aducea, De galbiorT IT incarca, Un plocon la Domnie trimitea,
185 Domnia cand catiril vedea Pe Stanca mi-o sictirea ; lar Stanctita cand audia, In cucie se punea
5i din gull ca dicea :
190
Domne, Maria ta,
Dar da Stanca penen lie
SA resbesca la 'mpArAtie, SA to scOtA din Domnie! Dar Domnia audYa, 195 De ea, frate, se spATmanta. De manA ca mT -o lua,
5i pe scaun mT-o poftra: StaT Stancuto to acilea. Stanca pe scaun stetea, 200 Domnia ce mi-T facea ? chema 5i la eT cA'T trimetea
TreT ceausT
*i din gull le poruncea : De i-atT gAsi culcatT 205 SA mi-T aducetT legatT,
SA nu-1 maT duca legatT, 215 Sa dice cA's vinovati.
Cand el ca s'apropia, Stanca in gura mare striga Dar da Stanca penen Tie
SA vestesc la 'mpArAtie, 220 SA ve \Ted, pe treT legatT,
51 pe patru spinzuratT. Unde Domnia audra Pe cate treT mi-T lega 5i pe patru-T spandura, 225 Cheful Stancil ca -I facea, 5i pe Mogo§ it ingropa, La umbra cu septe bradT, Uncle beati ceT septe fratT,
ADA ca niste 'mpAratT,
230 5i cu Mogo§ sint cumnati. ET cu vadra se cinstea, Vadra Taligradulur Mesur a Imperatului.
Me platiT cu cantecul 235 Ca lupul cu urletu, Cand venAtoru'l goneste, DA plelea si se plAteste. Si maT dati cu picAtura, SA-0' ude tiganu gura
www.dacoromanica.ro
MOGOS VORNICUL
rzI
MO GOS VORNICUL (VARIANTA)
Audit de Chr. N. Tapu, de la lautarul Ionita Nicolae din Ro§iori (Teleorman)
La umbra la septe bradr, Unde se cinstesce septe fratr, Albr ca ni§te imp6ratr, Cu StAncuta ca sint frati 5 $i cu Mogo§ sint cumnatr ; Dar in vorba ce-§r avea ? Tot pe Stanca o logodra. Dupe cine ca mi-o da ? Dup6 Mogo§ vornicul o Vestitu, vitezu, C'ala e fecior de domn, N'are frica de om. Dara er ce facea ? Cu Mogos er ca vorbra : Alex, Mogo§ dumneata, 15
No pe Stanca sa ti-o dam, De bogata, de avuta IT sta. pieptul clabusit
De our §i de argint, 20 De n'am vedut de cand sint !
No pe Stanca sa ti-o dam ; Dar no prinsOre sa-avem Sa vir vara de cincr orr
Ca-s mar multe se'rbatorT ;
25 $i larna de trer
ors,
CA's mar multe lucratorr,
$i s'o intempla d'o fi ger, Nu e bine calator.
A§a prinsOre facea. 3o Dara Mogo§ ce facea ?
El pe Stanca c'a lua
$i acasa ca mi-sr pleca. Nou6 am cA mi-§ trecea, Pe la cumnatr nu mar da; 35 Cand povernea pe d,ece, laca Mogo§ se gate§te P'un cal galben dobrogean, C6cla-T trage pojar verde, Urmele 'T se prerde. 4o $i Mogo§ ca mi-§1 pleca
$i el frate se tragea
La umbra la §epte brad,i, Unde se cinstea, §epte fratt. Buna diva §epte fratr, 45 MDT ca niste imp6ratr, Cu Stancuta sintetr frat $i cu mine suntetT cumnati. Multumescu-tr dumitale, Ca la un cumnat mar mare I so SA scula fratele Al mar mare: Bine Mogo§ aT venit, Pe Stancuta nu ni-o aducT ? Vine si Stanca pe urma, Inveluita 'n rogojina, 55 SA nu v6 fie ru§ine ; Intr'un car mare mocanesc,
Nalt in drig, marunt in rote
Cu dor bor moldovene§tr, LungT de come, 6o Ciungr de code,
Unde to uiti prin cu....le
Le numerr maselile. De trer orT ca'l ispitea, Mogo§ tot a§a. spunea, 65 De-al draculur ce era 1 Fratele mar mare ce facea ? Palo§ din teaca scotea $i pe Mogo§ l'amelinta. Mogo§ fuse mai voinic,
7o Pe sub palos s'a pitit $i cu-al lur l'a prijinit. Fratele eel mar mic se scula $i 'n carciuma ca-1 baga, 0 oca de spirit ca-I da 75 $i pe Mt:go§ it imb6ta, Palo§ din teaca scotea $i pe Mogo§ it taia. Unde frate ca'l ducea ?
La umbra la §epte brad,r, 8o Unde se cinstesc §epte frati ; $i acolo cal ingropa $1 cu frunda 11 invalra.
www.dacoromanica.ro
I22
MOGO§ VORNICUL
NicT mar mult cA nu trecea, laca Stanca gi sosTa. 85 Nu venTa cum IT spunea, $i Stanca ca mi-g venia Intr'o cucie zugravita, Mu It mT-e poleita,
Cu potintele de aur, 90 Cu cruciulite de argint,
Care n'am vNut de cand sint !
$i buna diva le da :
Buna diva septe fratT, Ca cu mine sintetT fratT, 95 $i cu Mogos suntetT cumnall. MultumesculT dumitale, Ca la o .sora maT mare I
Bine Stanco, c'aI venit, Pe Mogos nu mi-1 aduci ? 100 Mogos mi-a plecat inainte P'un cal galben neinvetat, Cu contesu imbaTerat,
$i Mogos era cam beat, OrT ca calul l'a trantit,
105 OrT ca voT l'ati omorit ? Dar StAncuta ce facea ? O boldeTcuta sT-avea,
De stia, de mi-s vorbia. Boldelcuta c'o lua, 110 Jos din trasura c'o da. Boldelcuta ce facea ?
Urma singelul ca lua, Peste Mogos ca mi-s da. $i Stanca ce mi-s facea ? 115 La Mogos ca se ducea $i de many ca mi-1 lua, Capul la spate-T cadea; saruta -in taTetura,
Par'ca '1 saruta 'n gura! 120 - Dar da Stanca penen Tie, SA v6 v6d eu la Domnie, SA v6 v6d pe trel legati $i pe patru spinzuratT. Dar Stancuta ce'mI facea ? 125 In cucie se punea, La Domnie se ducea $i din gura ca clicea : Domnule, Maria-ta, Turcil 'n Cara ca mi-a dat
130 De m'a ars si m'a pradat, Pe Mogos mi l'a taiat, Pe mine m'a veduvit, CopilasT mi-a seracit $i Domnia §T -auclla
I
135 La ceaus ca porunda : MAT, ceaus tu mT-estI r6i.i, De cand tu mi-al ceausit,
NicT o slujba n'aT facut, Dar pe asta ca s'o facT ! 140 Firmanul in mans ca-T da $i din gura-T spunea : Dacd la mass -T afla, SA-T lasT pan6 on cina, Ca ,si el orr fi ceva ! 145 Dar ceausu ce facea ?
Firman in mans le da,
Dar eT, frate, ce facea ? Firmanul cal citTa Lacrimile-T podidTa,
150 CA le-a scurtat viata I ET de frica ce fAcea ?
Un catir ca mi-s lua
$i de banT it impovara, La Domnie ca pleca,
155 Domniel ca ;s5.-T dea. Daca la Domnie venTa, ET baniT ca-T aducea.
Domnia baniT ca lua $i pe Stanca-o sictirea, 16o Jos din case o sictirea. Dar Stanca ce facea ? D'o da Stanca penen Tie SA r6sbesca la 'mp6ratie, Sa to scota din Domnie. 165 Dar domnia ce facea ?
Sta nitel §i se gandia, $i pe Stanca c'o chema, lndarat c'o aducea, $i pe Stanca -c'o intreba. 170 Stanca tot asa spunea : Turcil in Cara c'a intrat $i m'a ars §i m'a pradat $i pe Mogos l'a taiat. Domnia asa audTa,
175 TotT TurciT-T aducea,
La falanga ca-T punea. DoT turd betranl s'alegea ; $i la Domnie vorbTa: Baca, baca, Gheaurea, 180 Domnule, Maria-ta CA batT pe dreptiT, Sa spuTe vinovatiT,
CA pe Mocros l'a taiat Septe frati d'aT Stanchil. 185 Domnia asa aud,Ta, Drumul Turcilor le da, Pe fratiT Stanchi II lua, Pe ceT patru IT spinzura' $i pe treT ca mi-T lega,
190 Chefu Stanchi ca facea. $i-a murit, nu se maT vede Lumile nu li se perde
www.dacoromanica.ro
MOC,0§ VORNICUL
$i a platit la lautarT De ,l'a scris la sarindari, 195 Sa'l spuie la Bile marl.
123
Ca lupul cu urletul: Cat traie§te lipovene§te, Daca pu§ca '1 dobendeste, 200 DA pielea §i se plateste I
Me 'nchinal cu cantecul,
MOGO
VORNICUL
(VARIANTA)
Cules de Ch. N. Tapu din gura lautarului Ionita Valeanu, Ropiorl-de-Vede.
Departe, vere, departe, Departe dar nu prea forte, La umbra de §epte bracli, Und' se cinstesc §epte frail, 5 AlbT. ca niste 'mperatT,
Si cu Mogo§ sint cumnatl, Mare masa mi-este 'ntinsa, De §epte frail mI-e coprinsa. ET pe Mogo§ adasta, to Iaca Mogo§ ca sosla,
Cam cu chef ca mill venla, La el ca se ploconla. ET, mare, nu-T multumla,
5i din gull ca-T striga :
15
AleT Mogo§ Vornice,
Tu, mare, ca nT-al venit, Pe Stancuta nu ni-o aducT, C'a§a prinsOre ni-al dat, Cand pe Stanca nol tl-am dat. 20 S'o aducl vara de cincl orl, Ca's mal multe serbatorl; Si iarna de trel orT, Ca's mal multe lucratorl. Dar Mogo§ ce facea ? 25 El nicT habar ca n'avea. Grai fratele-al mal mare : Orl la pustl impu§cam, Orl cu sabia sal taTem ? Grai fratele-al mal mic, 3o Ca-T mal mic si maT volnic 5i la minte priceput. Palo din teaca scotea, Capu lul Mogo§ tara 5i, mare, ca'l ingropa. 35 Daca, mare, it ingropa, Iaca StAncuta sosTa,
Buna 4iva ca le da :
Buna cliva §epte fratT, Cu mine sintetT, voT, fratT,
4o 5i cu Mogo§ sintetr cumnatT. Pe Mogo§ ce l'atl facut? Ea, mare, ea mi -ut umbla, Pe dara sangeluT mergea, 5i, mare, cal desgropa. 45 11 seruta 'n taTetura, ParcA '1 seruta in gura : Cum pe Mogo§ fail taiat, CA era, frate. cam beat I Ea mi se jelea, 5(:) Cu palmele se batea,
5i din gura le spunea : D'o da Stanca pene 'n ile, Ca sa me due la Domnie, SA ve vecl pe trel legatT,
55 5i pe patru spanzurapl Stanca, mare, amT pleca, Pe Mogo§ ca mi-1 lua,
5i la tron al a§ecla, In trAsura al punea,
6o La Domnie ca mergea.
La Domnie '1 al-Ma, $i pe frail invinuTa. Domnia ce mi-e/ facea?
La el frate trimetea, 65 Pe cate §epte-I aducea, 5i pe trel ca mi-T lega, In pu§carie ca-I baga. Pe patru ca-I spanzura. Stancuta ca'ml remanea, 70 La un dughian se ducea, 5i acolo ca plangea, TOO. nOptea se jelea,
5i vdduva remanea, AcasA ca se ducea,
www.dacoromanica.ro
STAN DIN BARAGAN
124
STAN DIN BARAGAN (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu din gura lautarului Stancu Ion dm Cucuett (Teleorman). Acest cantec este o varianta prescurtata a celut intitutat (Juganits din Colectia d-lui G. Dem. Theodorescu pag. 688 sq.
Departe, vere, departe,
NicT departe, nicT aprOpe, TocmaT calea jumetate,
La mijlpcu campulur, 5 La putu porumbuluT, Unde fir de larba nu e, NumaT d'alba colelie, Cine, neTcA, ca
'mT
mergea ?
SA veal, Stan din BarAgan. to Dar el, neTcA, ce'mY facea ? Peste camp ca se ulta, TreT carlATorT nAzArTa, TreT carlATorT galbiorT,
Pe spinare negri§orT;
15 $i de nare, 0 stranare, $i 'mbuestru 'n fuga mare. El neTcA ce mi-§T fAcca ?
InclArAt ca se 'ntorcea 20
lua cOsa §i gresia $i 'nclarAt mi se ducea $i de cOsA s'apuca. $1
Dar el, neTcA, ce'mT cosTa ?
Tot secarA, 25 Cu negarA. TocmaT o varl cosTa
$i de arcan s'apuca.
Impletitura dintr'o varA IT murirA copiT de Rime !
3o Cand arcanul cal sfar§la, La spinare ca-1 lua $i-uncle, nelcA, mi-1 tragea ?
La putu luT Clot-4Tel, Cioraprel Al volnicel, 35 La stupina cea betranA, Care e aprOpe de fantAnA. Sghiabu de apa-1 umplea Si arcane mI-a§ecla, pe furca mi-le lega?
4o In dosu furci se da
$i putin mi-1 scartia,
Pen carlAiorif venTa. ApA, neTcA, ca mi-§T bea,
Pe langA sghiab se juca, 45 PinA 'n arcane ca da. Cand el prin§i ca se vedea,
(Mata a se uzmla,
FurcA din pAmint scotea, Unde furca se trantIa, so Gropa de bordel fAcea ;
$i unde clutura cadea, Gropr de grad mi se sapa. Dar Stolan ce fAcea ? De necaz, frate, ce avea
55 Barba albA '§T jumulla, MustAtT rosin ca §T rupea.
Un carlan 'T se opria,
La salcia coco§atA,
Unde s'a mat umbrit °data. 6o Dail Stan ca mi-1 afla $i pin terg ca se plimba ; Lua trel traisti §i trel cApestre,
Tot capestre de bumbac Cum §ade la jugani drag.
65 El la el ca se tragea,
Capestre 'n cap le-a.ed,a. Palo§ de la bred scotea, Arcanele le taia, P'al maT mare incaleca 7o i unde, neica, mi--§I mergea? 'n terg la Najloveti, Und'se vind carlanT cu pret. Cand carlaniT sforaia, Din picere svApAia, 75 CocOne se spAlmanta,
Ape ca se turbura, Livedl
verc,1T ca sA 'ncurca
Muntii se cutremura.
www.dacoromanica.ro
125
STAN DIN BARAGAN
Pena Turcil ca 'triT soda, 8o Cat cerea atata 'I da, Opt sute de Id ca -I da Si 'ndArat mi se 'ntorcea. Si cu cin' cA. se 'ntaltha ?
VedI cu Stan din Piersica, 85 Omul cel de nimica, Mare pe galbina. Din guritl cA'tnl striga : MAT, unchiule Stane,
Tu frate nu mi-al vedut
MAT, nepote Stane,
N'a fost galbena a ta, Ci ti-a fost, vedl de furat Si 'n terg frate m'a apucat,
I20 Gina galbenl din pung'am dat,
Si caciulita din cap,
Ce-am patit panel -am scapat.
DacA vedea Stan asa, Mana 'n punga c'o bAga, 125 Cincl galbenl ca scotea Si indArAt a 'I inturna.
piva buna cA'd lua
90 Trel carlAiorY gAlbiorT,
Pe spinare negrisorl ?
Dar el frate ce dicea ? Mal, nepote Stane, Aseara pe la o vreme 95 Colea 'n terg la Najloveti, Und' se And carlanI cu pret, Trel carlanI a rinchezat, Cocone s'a spAimantat. DacA este vorba asa,
Ioo Adu pe galbina 'ncoa.
Dupa ea descAleca Si Stan frate 'ncAleca.
Si unde ilea mi o trAgea ? Tocmal 'n terg la Cladova, 105 Und'se vinde galbina. Cand galbina mi-ajungea, OdatA aml sforAia,
Cura Turcil ca bura. Cat cerea, atata 'I da,
110 Cincl sute de lei arra lua, Stan in punga le bAga Si 'ndarAt mi se 'ntorcea. Cand de Stan s'apropia Si caciula o lepada, 115 Din guritA ca striga :
AcasA ca se ducea. Dar nevasta-1 intreba: Pe galbena n'aT gAsit, 13o Pe galbena ce al fAcut ? Eii, nevasta, m'am intalnit Cu unchiu Stan,
Si pe galbena 'I-am dat 135 Si el, frate, ca s'a dus, Icea 'nterg la Najloveti, Und'se vind carlanl cu pret; Si 'n terg ca l'a apucat, Cinci galbenl din pung'a dat 140 Si caciulita din cap. IndArAt 'T-am intornat,
Dar nevasta ce-I dicea : Asta nu e mincluna, CA estI Stan din Piersica, 145 Omu cel de nimica I Dar nevasta ce'mT fAcea ? TOO. noptca bombAnla,
Pin' carlanu-I aducea. Cam asa pe supt nimlez, 15o Iml sosia si galbina, Cu toil manjit dupa ea.
www.dacoromanica.ro
126
MIZIL CRAI
MIZIL CRAI Audit de Om N. Tapu de la lautarul Ionita Valeanu din Ropiorii-de-Vede.
Frunza verde de susar, In casa la Mizil Cray, Mare masa mi-este 'ntinsa, De multi boleri mi-e cuprinsa. 5 Foie verde bub naut, De cand ma-sa l'a facut,
Fiu din trup nu i-a nascut, Far' de trei pietre de fete,
Frumusel incondeiete. 10 Dar pe nume cum le chiama ? Una o chiama Stancuta, P'a mijlocie Rada, 5i a mar mica Mizilca. Din oras din Taligrad, 15 De la cinstitu 'mp6rat,
Mandra carte cal venia, Sa dea flu din trupul lui, Sa slujasca 'mperatului, In pOrta TaligraduluT.
20 El cartea ca mT'o citia, Lacramile '1 podidla, 5i prin sala se plimba. Fata mare ca 'I vedea, 5i din gura '1 intreba : 25
D'alei tea, dragA taica, De ce plangi, to anguiesti ?
Foitica de naut, Unde pe nor ne-ai crescut, D'aia tu to -ai necajit ? 3o Dar tat-WI ca mi-I graia :
D'alet tea, fata taichil,
Statusi, taica, m6 'ntrebasi, Mar cu dreptul spuneti-as, Sa'mi pui mainele in piept, 35 sA-ty spur cuvintul cu drept. Mie taica mi-a sosit, Firman de la 'mpe'ratie, Carte alba, slova neagra ! Sa dati flu din trupul mei, 40 SA slujasca 'mp6ratului, In pOrta TaligraduluT.
Tea, tea, draga taica,
Da'mi cal bun de calarie
Si haine de premenela 45 5i bani albi de cheltuiala, Ca eu taica sa m6 duc, Sa slujesc la Imp6ratul, In porta Taligradulul. Ea mare ca se gatia, 5o Voiniceste se 'mbraca, 5i la cap ca se tundea, 5i pe cal ca 'ncaleca, 5i la imp6ratu mergea. Imp6ratu c'o vedea, 55 El, vecli, nu mi-o cunostia. DacA, mare, n'o cunostea, Dar Domnita ca-r cjicea : Ceasta o sa fie famele.
ImOratul nu credea, 6o Dar Domnita ce'mi facea ? Un bald, mare, ca facea, 5i pe ea ca. mi-o 'ncerca ; Toti soldatiT ca -ii stringea,
51, mare, le poruncia, 65 Furci, mare, ca. mi-aducea,
5i de pusti tot asa.
Ea cu soldatir se plimba, Imp6ratu cu domnita privea ; Ea, mare, ca se plimba, 70 Cei alti cu pustile umbla, Ea la furci c'alerga. Dar Domnita ca ridea, 5i din gura ca cjicea : Nu ti-am spus a este asa ?
75 5i pe ea ca mi-o afla, 5i la piept ca mi-o cata, Tstele ca. mi -i vedea,
Si acasa c'o trimitea. Dar Mizilcuta se scula, 8o 5i la tat -sell se ducea, 5i din gurA ca-i graia : D'alei taica, dragul taichi, Calul tell de la tinerete, Care-a ajuns la betranete, 85 SI mi-1 dal, tu taica, mie. Hainele de la tinerete,
www.dacoromanica.ro
MIZIL CRAY
Care au ajuns la betranete, SA mi le dal to mie. Daca ea ca se gatta, 90 Se gatea §i mi-sl pleca. Veclt, la un cap de pod Lupul in cale 'T e§ia, Ea mana pe arma punea, 5i pe lup ca mi-1 plesnla, 95 5i de drum ca-§T cauta ; La Imperatu ca-§T mergea. Cand Imperatu o vedea, Domnita nu se 'ncredea ;
Dac'o fi femele,
Se p... in jos ;
Dac'o fi volnic,
135 Se p... cu ea in sus. Boldelcuta audta,
La Mizilca ca mergea,
5i din guraI spunea, Ea o teva ca cata,
14o Bine in gura o punea, Mal departe ml-arunca, Pe top ca'l intrecea, Termenul ca mi-§T facea.
Ea o boldeTca '§1 avea,,
Imperatul ce'ml facea ? 145 Reva§ de drum ca-I da ;
too De §tia de mill vorbia, Boldelca tote -I spunea.
Dar Domnita ce dicea : S'o culcam cu patru in§t, Daca-o fi, mare, femete, 105 Stoldurile le are marl. Boldelca mi-aucpa,
La Mizilca se ducea, 5i el, mare, ca-I spunea. Ea, mare, unde se culoa,
Ito Gropa, mare, call facea 5i §oldul ca'l ingropa, Tocmal cu ala yenta.
Domnitorul mesura be lua, Tot una ca mi -el yenta. 115 Dar Imperatu ce cpcea ?
Al la bald sa-T
plimbam,
Dac'o fi femete,
Ea alerga la furct ; Daca o fi volnic, 120 Alerga la puscl.
TotI soldatil se plimba, Ea la pusci ea mi-alerga, Mana pe pu§ca punea, Le soldati mu§tra facea. 125 Domnita se minuna,
5epte ant a
slujba,
Nimenea n'o cuno§tea, Ghinarar ca ml -o punea. Daca slujba ispravia, 13o Imperatu o incerca, La i§itore o trimitea.
5i cand acaamt -mergea
Imperatul mare halal it facea,
El, vecjt, da mro petrecea, Daca, mare, o petrecea, 150 Ea'n vapor ca se punea, Soldatit pe mal §eclea
Ea, mare se desbraca Si titile le scotea 5i tott mare c'o vedea, 155 5i to'l ca se necajta. Cata, f... mums -sa
Un cap de femele pe nor sa [ne stapaneasca ! Et, mare, ca'tnt poruncla Vaporul de mY-1 opria,
16o Pena Imparatu yenta, Si la ea ca mi-§I infra. Titele ca mi-I vedea
5i de mans c'o lua Si din gura, cal cicea : 165 Aldi, fats, sa trate§tt I Cand vaporul atilt pleca,
Top drumu la pu§,tt ca da. Acasa ca se ducea ; Mizil Cral ca rnt-o vedea, 170 In gurita c'o saruta 5i din gura ca-I d,icea : D'alel taica, draga taichil, Tu al facut tOta slujba, Tu sä mananci starea mea !
www.dacoromanica.ro
:28
MIZIL CRAI
MIZIL CRAI VARIANTA.
Audit de Chr. N. 1 apu de la lautarul Costea Gheorghe din Sacenr Teleorman
F6Ye verde de SusaY,
In curte la Mizil Cray, Mare masa mi-este intinsa, De multi boYeri ml-e coprinsa.
5 Dar la masa cine-my §ade
2
5ade Domnul Mizil Cray Dom[nul
Cu d'alb palme 'n obraz 5i cu cotele pe masa. El din masa ca 'nchina. IC Mare firman a-I pica, Firman de la Imparatie, Carte alba, slova neagra, SA dea fiu din trupul luY, El frate ca sa slujas(:a 15 Portilor, Cetatilor, Inaintea ImperatuluY, In porta Taligradului. El. de la tinerete, 20 Pan'la d'alba-Y betranete
A-ba, tea. dumneata, De ce intri in casa tot &lend, Cheful mesa tot Wend ? E§: afara lacramand, 45 Fata alba sgariind, Barba neagra jumulind ? i la pament gramadind ? Dar el din gura cjicea : D'alel, tayca, fata mea, 50 Ce facu§T de me 'ntreba§Y ? May cu dreptu spune-tY-a§ ;
SA 'ml puY mainele 'n pTept, Ca sa-ti dad cuvintu drept ! De cand maica m'a facut,
55 Trup din trup ca n'am facut, Mie, tasica, ml-a picat,
Firman de la 'mperatie, Carte alba, slova neagra, SA dad flu din trupu meti, 6o El taTca ca sa slujeasca Portilor, Cetatilor, Inaintea 'mperatulul, In porta TaligraduluT.
WI din trup ca n'a facut. Far' ca ce my -a facut?
Trey pietre de fete,
Frumu§ele 'ncondiete. 25 Dar pe nume cum le chiama? A mare Delidarda, A tnijlocie Rada, i -a may mica Mizilca, Numele tatina.sea. 30 Dar Mizil Cray ce 'ml facea ?
Intra 'n casa tot riclend, Cheful mesh tot facend, 5i afara lacramand, Fata alba sgariind, 35 Barba neagra jumulind Si la pamint gramadind.
65 Ed de la tinerete,
Perfla d'alba'mY betranete,
Fid din trup ca n'am facut. Fara cat ce ml-am facut ? Pe vol trey pietre de fete, 7o Frumu§ele 'ncondefete, Si pe anume cum ve chiama? Pe tine Delidarda, Pe-a mijlocie Rada 5i p'a mica Mizilca. 75 Ea din gura ca clicea : MAY, taYca, nu purta grija,
CA de mine e purtata ; SA me dud la barbier,
LuY seama cine-/ baga ?
Fata mare cal vedea,
Anume Delidarda, 40 5i din gura ca-Y dicea :
SA ma tuncli cercheze§te, 8o
www.dacoromanica.ro
Sa'mY la.§T chica dehie§te,
SA'mi dal cal de calarie,
MIZIL CRAI
Si hatne de -vinetie Si ban't albt ale cheltuiall 85
i ca mast de premenela ; SA slujesc portilor, Portilor,
CetAtilor,
Inaintea Imp6ratuluY,
In porta Taligradulu-. 90
Dar Mizil Cray ce'mT fAcea ?
95
Barba ne-agrA jumulind 5i la pAmint grAmadind ?
140 Dar el din gurg clicea; D'ale,t fata, fata mea,
Ce fActist de mil 'ntrebast ? Cuvintu spunett-as-; SA'mt put maThile la piept, 145 Ca sA-tY dau cuvintu drept 1
De cand marca m'a facut, Fiu din -trup n'am facut, Mie, tatcA, mi-a picat
Pe ea la barbier c'o ducea Si frumos ml; -o tundea, Si-o tundea cerchezeste Si '1 !Asa chicA delieste:
It da cal de calArie Si halne de voinicie; If da ban de cheltuialA, Si carnAst de premenieala. Ea pe cal cA'ncaleca,
.loo Diva buns ast lua :
R6rnat, tatcA, sAngtos
Ca un busuloc verde fru:nos ! Du-te, tatca sAnatoasa Ca-o garoafA. frumoasa I
105 Delidarda amt pleca, Tat-seil dupe ea se lua
Si inaintea et CA testa, La -capul poduluIcA sta; Acolo el se fAcea 116 On urs mare Cu gura cAscata, Cu limba p'o fa1cA.
Delidarda and vedea,
115 Indata se spaimanta Si acasa c.a se'nturna.
Firman de la Imp6rAtie, 150 Carte albA, slova neagrA, SA dad fiu din trupul meti, El Wel Ca sa slujeasca Portilor,
CetAtilor,
155 Inaintea Imperatulut, In pOrta Tarigradula.
Ea de la tinerete, Pen'la d'alba betranete, Fia din trup ca 'n'am fAcut, i60 FArl cat ce mt-am fAcut? Pe vot trey pietre de fete, Frurnusele incondelete. Dar RAdita ce'mT dicea, MAY, tatca, nu purta grija, 165 CA de mine e purtatA SA tn6 duct la. barbier,
SA m6 tune cerchezeste, SA'mt last chica delieste, SWIM dat cal de alArie, 17o Si battle de vinetie Si banY albT de cheltuiala, Si camAsr de premenelA, SA slujesc Portilor, Portilor,
Dar Misil Cray ce'mT fAcea? Cu pumnif '11 piept se bAtea
-
Si din gura ca clicea :
Ce pOte-fi asta ? Imt slutit copilita, Copilita mt-o slutit, Nict slujba nu mi-o facut. Mizil Cray ce tni-s fAcea? 125 Acast ca ini-s yenta, .t2o
Intra 'n casa tot ridend, Cheful mesh): tot fAcend,
Iesta afarl plangend.
buy seama tine -/ bAga ?
130 Fata mijlocie '1 vedea
Anume Rai:14a, Si. din gura ca -Y dicea : A-ba, tatca dumnea -ta,
De ce intri in. casa ridend, 135 Cheful mei tot fAcend ? Est afarA lacrAmAnd,
Fata albA sgatIind,
129
175
CetAtilor,
Inaintea Imp6ratulut, In pOrta Tarigradului. Mizil CraY ce mi-sT fAcea,
La barbier c'o ducea
i8o Si pe ea c'o tundea, 0 tundea cercheze.te, Cu chica delieste.
Ea pe cal ca 'ncaleca,
La ImperAtie pleca. 185 Dara tat-s66 ce 'mY facea
Cap de urs ca se facea, La pod ca se ducea, Inaintea Radi Tesea,
Ea vecp frate se 'spaimanta, 190 IndArat ca se 'ntorcea, Si acasa cA. 'mY venea. Mizil Cray ce rni-si facea ? 9
www.dacoromanica.ro
130
v 95
MIZIL CRAI
Cu pumniT 'n piept se batea 5i din gura ca d,icea : Ce pate fi asta ?
*i cu chica delieite 5i Mull' banT de cheltuiala
linT slutiT copilul,
250 51 haTne de premenela Sa 'slujesc Portilor, Portilor, Cetatilor,
NicT slujba nu mT-o fAcuT ! mi-sT facea,
Inaintea ImperatuluT, 255 In pOrta TaligraduluT.
Pe Rada *1 Delidarda, P'amendoue le slutiT, 200 Mizil CraT ce
Ea in pod ca se urca, 5i freul gaga 5i la erghelie se ducea 5i din gura ca striga
El in casa ca intra, Intra 'n casa tot riclend,
Cheful mesiT tot facend ; le*Ta afara plangend,
205 Fata d'alba sgaria,
Barba neagra jumulTa La pamant c'o gramadTa. Dar Mizilca ce'mT facea, Fata lul a mica ? 210 LuT seama ca-T baga
5i din gull intreba :
MAT, taica Dumnea-ta,
De ce intri in casa ricjend, Cheful mesil tot Wend ; 215 Si e*T afara plangand, Fata alba sgariind. Fata taichi, Mizilca, Bine facu*1 me 'ntreba*1 Cu cuvintu spune-ti-a* !
220 Mie, talcs, mi -a picat, Firman de la 'mperatie, Carte alba, slova neagra, Ca sa dail flu din trupul me5, Sa pacjiasca Portile, 225
Portile, Cetatile, Inaintea Imperatului In pOrta TaligraduluT.
EA de cand n- aTca m'a facut 230 Fiu din trup eu n'am faeut ; Far'de cat ce mT-am facut ?
Pe vol trel pietre de fete, Frumu*ele 'ncondelete. Dar Mizilca ce'mT facea 1'
235 Ea din gura ce-I spunea : D'ala, talca, dumnea-ta, Eu o sa slujesc, Portilor, Cetatilor, 24o Inaintea Imperatului, In pOrta TaligraduluT.
Dar mie, tack, sa'mT dal Calul tail din tinerete, Armele din tinerete,
245 Pu*ca §i cu sabia ;
5i me du la barbier
§i tunde-me cercheze*te
260 PtruTa..., calul tati din tin erete
SA vii la betranete. Daca calul ca'mT venTa Forte slab tare era. Capastru in cap '1-1 da, 265 Acas' cu el mergea, 5i la grajd ca'I baga, Pe graunte cal punea, Cu tesala '1 tesala, Cu peria cal *tergea, 270 Cu unt-de-lemn 11 ungea 51 afar din grajd ca '1 scotea, Frumos ca mi-1 in*ela ; Cruce la piept ridica
5i pe cal ca 'ncaleca 275 5i din gura ca clicea : RemaT, taTca, sAnatos
Ca un trandafir frumos 1 51 tat see din gura-T dicea: Du-te, taIca, sanatosa
280 Ca o garoafa frumoasa. Daca fata ca pleca, Mizil Cral ce'mT facea ?
El p'alta parte ca'mi da; Cand fata mi-ajungea, 28o La podu d'aur c'ajungea, El p'altA parte ca da, Ditcolo de pod trecea, DoT *erpT ca se facea,
Until p'altu se manca. 285 §i fata ca mi-T vedea, Palo* din teaca scotea, Cand ()data c'aducea 5i capul ca sa 1-1 ia.
Dar Dlizil CraT ce facea ?
290 Drept in picere 'ml sarea :
0 talcs, tu, fata mea,
StaT tu, nu me taTa, CA tu o sa sluje*tr, Portilor, 295 Cetatilor, Inaintea Imperatulul, In pOrta TaligraduluT
www.dacoromanica.ro
I
131
MIZIL CRAI
Ea trAgea de se ducea. Dar tata-s55 ce facea ? Din ochl negri lacrama 300 Si el frate le§ina. Fata a§a ca mi-§T vedea Inapor ca se 'ntorcea Si pe tat-sal ca mi-I lua Si-acas' cu el se ducea, 305 FrumOsa masa 'ntindea Si cu el bea §i manca, FOrte tare se cinstea
E femeie, nu se pOte. El a§a cand mi- au4la,
Forte ral se intrista.
355 La masa ca. 'mY §edea, El. forte se sfatura, De fecioru lul Mizil CraY vorbia
Dar boldelca ce facea ? Pe sub masa ca umbla, 360 Face-Ose d'a rodea, SA nu-T bage seama, Cand el frate cA'mr vorbia. TOO. vorba c'o asculta, Ce vorbire ca vorbia. 365 Dar vorbirea for ce era ? ET frate ca se vorbia, SA faca un terg de macrucr, Si altul de furcr, Ca daca. o fi femeie, 370 SA traga la furci; Daca-o fi volnic, O sa traga la maclucY.
Si a§a din gura-T clicea : Taica, taiculita al me5, 310 Ia sa 'mY daT boldelcuta
Ca &a 'mr tiu vorba cu ea, CA eu o sa slujesc Portilor,
Cetatilor, 315 Inaintea Iinp5ratulur, In pOrta Taligradului. Si boldelca ca 'T-o da,
Cruce la piept ridica Si pe cal ca. 'ncaleca 320 Si din gura ca 4icea :
A§a boldefca auclia,
La Mizilca c. mergea 375 Si din gura ca dicea : Drag., Mizilcuta mea, Imperatu s'a vorbit Si din gurA-a poruncit, SA faca un terg de furcr
RO,mar, talca, sanatos
Ca un trandafir frumos ! Si Mizil CraY ca'T 4icea : Du-te, taica, si5nAtOsa,
380 Si altu de macTucT.
325 Ca o gar6fa frumOsa, CA to o sA sluje§ti Portilor,
A (-ills, dac -oY fi femeie,
Al sa tragl la furcr; Si daca-or fi volnic, AT sa tragl la macrucT. 385 Ea din gura c. d,icea : Draga boldelcuta mea, FA de maT asculti ce-va, De maT iml drege inima !
Cetatilor, Inaintea Imperatulur,
330 In pOrta Taligradulta!
Si tragea de se ducea
Si acolo cA 'mT ajungea,
La pOrtd c. 'ml *edea, TreT 4ile §i ere nopti §edea, 335 NimenT in seama n'o baga. Imp5ratit ce facea ?
Iar sub masa ca intra,
Imp6rateasa afar' re§Ta
Si pe sal. se 'mplimba Si pe Mizil c'o vedea 340 Si din gull c. 4icea : Ale% ImperAteasa mea, Feciorul lul Mizil CraY,
A venit s. slujasca,
Nou6 anT §i jum5tate, 345 SA 'mT slujasca in dreptate. Imperateasa ce 'ml facea ?
Ea din gura ca 4icea : Imparate luminate,
De ce nu judecl cu dreptate?
350 Feciorul lul Mizil CraY
390 TOO. vorba c'o asculta, ET vorbirea ce'ml vorbia. Imparateasa iar striga : AT, imparate luminate, De ce nu judecT cu dreptate 7 395 Feciorul lul Mizil CraY Portul este barbAtesc, Cu ochiT 'ncap ca de §erpOica, E femeie, nu se pOte. Daca a§a ca mi-§Y vedea 40o La mO§a satulul trimetea Si mO§a ca ini-§T venea Si din gura ca--T 4icea : Aler mO§A, mO§a mea, Feciorul lul Mizil CraY 405 A venit sit slujasca noua.anT,
Portul 'I este volnicesc,
www.dacoromanica.ro
132
MIZIL CRAY
Dar ochit 'n cap ca de serpOicA,
jutAtate ImperAtesa mea dice ca e fe[meie. nu se pate, Cu ochit ca de serpatca I
and ea asa audta,
410 Cand in ochit et se rata $i ea din gura dicea :
Imperate luminate, Cum judect cu dreptate, Cu adev6rat portul este bAr[bAtesc,
415 Are ochit de serpotcA, E femete, nu se pOte.
Ea din gurl asa clicea :
Imperate luminate, lncercare ca sa-t dAm, 420 La umblatOre s'o ducem, Ca daca'o fi femete, trebue s'o cunOstem.
Boldeica ca ml-audta Dosul la Mizilca da 51 din gura ca clicea : 425 Draga Mizilcuta mea, Imperatu s'a vorbit, CA sa ve faca o incercAtOre, Sa te duca la umblatore; CA dacl'ot fi femete, 430 Trebue sA te cunascA. Daca Mizilca asa audta 51 din gurA ca dicea :
DragA, boldetcuta mea, FA de mat asculta ce--va,
435 De mat imt drege inima, Cot sti eu ce-ot fAcea ! Dar Mizilca ce facea 0 cucuta ca gAsra
Din porunca "-mperAteascA,
Noue -ant si jumetate, 450 SA slujasca 'n dreptate. Impe'rate luminate, Fectorul lut Mizil Crat, Portul este bArbAtesc,
°chit. 'n cap ca de serpOta,
455 E femele, nu se pOte ! 5i altA incercare sa vedem, La culcare sA-t punem, 5i atunci o sA-t cunostem. Asa boldetca audta 46o La Mizilca cA'mt yenta 5i din g-urA ca -Y dicea :
Draga Mizilcuta mea,
Imperatu s'a vorbit, lncercare sa ve dea, 465 La culcare v'o punea. Dadi to fomete -ot I, ET frate te-or cunostca. Ea asa ca audra, Putinel ca se'ntrista
470 5i de la front c'o lua. La incercare c'o ducea Si la culcare c'o punea, $i ea CA se tAvalia,
Numat in labe ca sta; 475 Iarba dupa ea se ridica,
CA sa nu-T bage seama. Asa Imperatu vedea, 5i pe ea ca mt -o lua 5i 'n casa ca mi -o bAga,
48o Ciubuc cafea cu ea ca bea. DacA slujba termina
$1
ea ca se libera,
Imperatu ce fAcea?
[vedea,
Toll gornistit ca-t stringea i pe ea c'o petrecea, Pen'la mare ca mergea. DacA apa, c'o trecea, Ea dincolo ca trecea, Jos dupA cal se da ; 490 Pena 'n breti se desbrAca
[zil Crai,
Titele le recorta. Asa imperatu vedea, 494 De tret ort cA -mt lesina !
Dinainte c'o punea, 34o La umblAtOre mergea ; Ea incerca §i s'apuca 51 mai inainte arunca.
Atunct Imperatu, dacA asa
Sictir, moss, d'acolea, 445 El din gura ca dicea. Ca e adeverat ficiorul lut MiC'a §tiut sA ne slujasca,
485
www.dacoromanica.ro
5i apa amt. lua,
CANTECUL LUI TODOREL
133
CANTECUL LU1 TUDOREL Cu les de Christea N. Tapu de la Nieolae Cobzaru din T.-Jiu (Gorj). A se vedea cAntecul Tudorel complect din eolectia D-lui G. Dem. Theodorescu. pag. 6e9 sqq.
Pe din sus de Dun Are L'acel sat mare serbesc, Jumetate rumanesc, N'avea naiba ce lucra, 5 Tudor finer se'nsura, FrumosA mandril lua. Be frumosa ce era, Carciurnarita mi-o punea. Unde Turcii mi o vedea, 10 Cata avere tots avea
Tot la densa o toca,
Tudorel se'mbogAtTa.
N'avea naiba ce lucra, Mori pe subt pamint facea ; 15 Noue mori ferecate, De macina noptea tota, De macinA la argint, La argint mAruntel De mor boTeri dupe el. 20 Turcit frate'mY sArAcia,
Numal cu chisele remanea ; Turcil mi se necajia, Vedi, lui Tudor ce T facea ? La greil haraciii it punea
25 Tot pe lund Punga plina Si pe an Hazna de bani.
Avutu-le-a, 30 Datu-le-a, SA se vada cortorosit, Cu-a ILA Voica dupe gat. Tudorel cd sal-Ada,
D'atata avere ce da e1 din gull 'ml grAia : AleT, Voica, mandra mea,
35 *i
Scutura hambare1e, SA'tni facT d'o azimiOrA, Framantata'n 16cl-1mM:ore
40 Si mi-o pune'n trAistiOrA ;
CA eu mandro o sA plec
Tot din sat, in sat, in sat, Si din vad, in vad, in vad, La cinstitu de 'mperat.
45 Me due sA ma jeluesc, CA nu pociil O. mai traesc 1 Ca Turcil silniciT, Cainii mahalagil, Averea mT -a jefuit,
5o Pe noT ca ne-a seracit Cand la 'mperatu mergea, Trel cjile in 1)610. sta,
55
Nimenia nu'l cerceta. Imperatu in foi§or iesia i pe Tudor it vedea Si pe el ca mi-1 chema :
Tudore al sArAc t, On mi-te-al 1mbogatit, Pe la mine c'aT venit ? Imperate luminate, 6o SA and judecl cu dreptate. Nici n'am sAracit, Nici n'am bogatit I Am venit sA ma jeluesc, 95 CA nu mai pot sa trAesc ! CA Turcil silnicii, Cainii mahalagil
La greii haraciii m'a pus : Tot pe lunA, 7o Punga plina
li
pe an
Hazna de bani. Avutu-le-am, Datu-1e am,
75 SA ma \Ted cortorosit Cu-a mea VolcA dupe gAt,
Pena cand m'am seracit I Dar Imperatu ce facea ?
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI TUDOREL
134
Mg tare it ImbogAtra, 8o Precum inainte era.
120 In pimnitA s'a culcat. SOcra-sa ce fAcea ? Sfora de matase lua, Gatul lul Tudor repunea, 125 Incepe d'a-1 sugruma. Trage Voica nu prea trage, Dar sacra sa mOrte-sT face. Dimineta se scula, MobAnasii ca striga :
De gAsTa turme turcestY,
Le facea imperatestl. De gasea cirec turcestT, Le fAcea imperatesti ;
85 De g5sTa hergheliT turcestY, Le fAcea imperAtestr,
LuT Tudor le dArtaa. Gaud acasa ca mergea, Tudorel le aduna, 90 Cu ciobanT cu tot le lua. Mergea calea jumetate, CiobanT in urmA'r lasa, Conac acas 'le tAcea. Pe la mied de nopte ajungea, 95 El seama portilor stia, Nevasta n'o destepta. El in pimnita intra, Mare sete l'ajungea;
130 Tudorel, descuie portile, SA bAgAm dobitocele,
Incepea se vArcarea, 135 MA-sa mOrte ca-T fAcea, P'amendoT iT mormenta I Dara Voica ce'nq fAcea I
Sese cupe de yin ca bea
Too PanA el ca. se'mbata, In pimnita adormea.
Cand fu noptea jumetate, Muma luT Tudor se destepta Si din guru ca-ml striga :
Toy
Voica'n pimnita intra, Pe Tudorel it cunostea.
AIei, VoicA, noru-mea !
Voica din somn se destepta, In pimnita Cu se ducea, 0, cupa de yin cä lua,
Cand afarA ca Tesa, To De Tudorel se'mpiedica Si ea se'nspAImanta Si cupa ca mi-o spArgea
Gaud audia ca tipa,
SOcra-sa mi-se scula,
115 Pe dansa ca mi-o certa : AT to curva tolinA,
De cand s'a dus Tudorel, Tu ti-al prins ibomnicel ?
A beut §i s'a 'mbiRat,
www.dacoromanica.ro
Ea vitele cu le vindea, BaniT la ciobaril ca da 140 5i pe totr it socotea. NumaT unu remanea, Socotela ca nu-T da, C'are un semnisor, Semana cu Tudorel.
145 De sotie cal lua, Incepea Voica d'a canta : Et Tudore, Tudorel, Saigean Tudorel, Dobrogen Tudorel, 15o C'o sA-IT mor de dor, Vara pe razor, Campu plin de florT,
In luna lul Coptor !
Din crobAnasit tel 155 Unu c'am gasit, Prate el s'a 'nemerit, Cu un semnisor Ca'n obrazu Si eu l'am luat, 16o De focsoru tat I
TERANUL BSI CIOCOIUL
TERANUL
135
I CIOCOIUL.
Cu les de Christea N. Tapu de la Gheorghe Porumbescu lautar in corn. No. vac! (Gorj). Vec, If varianta prescurtata din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu, pag. 296. Idea, Bogalul §i seracul §i ciocoiul din colectia d-lui V. Alexandri pag. 41, 42, 250.
Si bAgA mana 'ntr'o less $i tAia d'o nula gross
Fo le verde ustoroiti,
Pe deal pe la Canabol Trecea un car cu §ase boT,
$i la cap cApAtinOsa
IncArcat de pApu§oI. 5 Din dArA ptu carului Arinda§ul satulul,
Tale tutun draculul. Inaintea cXrulul PrimAra§u satulul;
to La leucele carului VatA§elu satulul.
Trage Ow, nu prea trage,
Dar Gascanu morte '§i face. Arinda§u satulul, 15 SA re'stea te'ranulul : Maria boil, mAl t6rane ! Nu mai podil, mal cucone,
De trel dile neincetat Boil nu i-am dejugat, 20 Niel la apa nu I-am dat ; Cincl pogone tI -am arat, De trel Bile n'am mancat $i tu'ml diet mie ca's beat ! Dar ciocoiu ce'ml facea ? 25 Trase biciu calului $i trase t6ranulut IT trase -o suta §i cincl !
De dete Oranu 'n brand ! Dar t6ranu seracu,
3o SA nu'§I lase n6ravu, SA dete pe din cea,
35 $i-1 trase o suta §ase. Stal, terane, nu m6 bate, CA m6 ustura la spate. MAI, crane, tu estl beat, Sictir, ciocol, gulerat ; 40 TreT pogone ti-am arat, Boil nu 1-am dejugat, Nici la apa nu I-am dat, De trel dile n'am mancat $i tu'mY dici mie ca's beat. 45 Dar ciocoiu ce'ml fAcea La fuga ca ml o lua, Sus acasa se ducea, De la porta ce'ml striga Ione, Ione, 5o IOne, barlabOne, Deschide-mT pOrta mal tare,
$i du-te la han in vale $i is spirt de cind parale $i m6 uda pe spinare,
55 M'a 136tut t6ranu 'n §ale. Val de mine, rai in6 dOre ! Bine ti-a facut, cuceme ! CA t6ranu 'I sup6rat,
Cincl pogone tl-a arat, 6o NelAut §i nemancat, Nici boil n'a dejugat,
Iar tu dici lul ca e beat !
www.dacoromanica.ro
136
TERANUL
I CIOCOIUL
TERANUL BSI CIOCOIUL, (VAItIANTA)
Comunicat tut Chr. N. Tapu de D. Brezulescu.
Iar Oran serac de el,
FOTe verde for trifol,
Pe deal pe la BarlaboT Trece-un car cu §ese bol ;
Caru-T plin de papu§oi, 5 Iar pe urma caruluY Arinda§ul satuluT. Bune, cliva maT terane ! Multumim tie, c6cOne ! Me, terane, to e§tT beat. Sictir, ciocoT gulerat To
Tu me fact pe mine beat ! Trel pogone IT-am arat, Boil* nu T-am dejugat,
De mancare nu le-am dat ! 15 Iar ciocoiu-al draculuT Nu'§T lasa naravu luT, Trage bicTu caluluT Si-1 trage teranulul i - I trage o suta §i cincT, ,
20 De ca4u. teranu 'n brand.
Novae! (Gorj).
TaTe o tufa cam tufOsa.
Si la cap capetinosa Si-r trage o suta §i §apte, 25 De cade ciocoiu pe spate. Iar ciocoiu ce'mT facea ?
El pe cal incaleca Si la Barlabon mergea :
IOne, lOne, 30 BarlabOne, Deschide pOrta maT tare S'aprinde d'o luminare
i to uTta la spinare De vecy ca e o vargA mare. 35 Aolica reil me dOre !
Ia-te du la han in vale
Si Ta spirt de cincT parale Si me ude. pe spinare, M'a batut teranu i11 dale. 40 Bine ti-a facut cucOne !
www.dacoromanica.ro
GHEORGHITA PYIANIF
137
GHEORGHITA POIANU. Audit de Chr. N. Tapu de la Pr cup Ur lan, din Salcia-Teleorman.
Lua pe§chiru pe stanga,
Foie verde salba mole, Cand fu Vinerr in disera, Trel be§lir se ridicara, Trel be§lir §i trer 5 Acu§T sositY de la Dii, Cu capute narimzir.
40 5i nastrapa in drepta.
Afars ea ca 'ml re§ra,
Si apa 'n mains car turna. Dar Moldoven ce facea ?
Apa 'n gurita lua, 45 Pe cucOna c'o stropra 5i 'ncepea d'o seruta.
Dar el unde se tragea ? La Gheorghita Puranu, C'ala le e capitanu,
TO C'un liner de Moldoven, P'un cal galben dobrogean ; Ala le e capitanu, De la pOrta tainu. in puterea noptil ajungia, 15 Gheorghita Poranu in picere [sArra
Dor cu ochil se urta, seca. La inima 5o Gheorghita ca mi-1 vedea, .5i din guru ca striga : Istudore, sluga mea, Tesala pe ro§u mea, Pune §aua pe suru,
al
55 Pe suru pe nebunu,
Cu totu, frate-T primra ; Calu§eir ii lua,
In grajd de piatra4 ii bAga, Fen cu florr le reversa. 20 Dar el, frate, ce facea ? Le tara cate o miOra, *i un berbece de frigare, Sa le fie de gustare, Pan' e veni prangu mare. 25 Masa 'n foi§or punea, Moldovenu ce facea ? Hotu, carnele du§man,
Vecluse cucOna lul Gheorghita,
Mult e mandra dragulita, 3o Din cre§tet pale 'n pamint, Numal our §i argint, De la piept pen' la gurita, Parea ca e o porumbita. II secase la inimiora, 35 A §a mandra frumu§ Ora.
El apa de spalat cerea, Cine focu vrea sa-r dea
Gheorghita ce mi-§T facea ?
Cucona lul Gheorghit'se scula,
C'oT sa 'mpu§c p'al Moldoven,
La inima fu viclean,
CA saruta cucOna mea, MI-a secat inimr6ra ! 6o Lul Moldoven ca-r spunea : Moldovene dumneata, MT -al serutat cocOna,
Mr-ar secat inimlOra! N'o duse§r in gradina la bascea,
65 S'o seruti to cum or vrea ; S'o seruta§r la ivela, Me seca§1 la inimlora 1
La Moldovenu alerga, Cu pistolu it impu§ca. 70 Pe deal pe la Ialomita Fuge capitan Gheorghita, Cu a lul d'o slugulita. De gonit cine-1 gone§te ? Trel bt§lir §1 trel zapcii, 75 Cu capute nariruzir, Acu§ sositi de la Dii.
www.dacoromanica.ro
138
130GATUL BSI SARACUL
BOGATUL
I SARACUL
Vedi §i colectia d -luI G. Dem. Teodorescu pag. 296 sq. §i Bog-Will §i saracul din colectia 1u1 V. Alexandri pag. 41, 42.
Si me chtaral ca pe tine.
Fote verde bob areii,
Dar bogatu ce'mY dicea ?
Co lea 'n vale 'n FAgadAg, In carciuma lut DAmandAil,
Unde bea §i bun §i reit 5 Bea saracu cu bogatu, De se minuna §i dracu ; Bea saracu cu vadra Si bogatu cu litra, De se minuna lumea. to Dar bogatul ca-Y striga :
5
Bat, sal-ace, vreme rea, Ce bet in potriva mea, CA n'at care fericate, Cu cercurt de fier legate Si cirecjI de bol la balta Si pAtule cu bucate
25
i magazit incarcate Si ciredY de but la baltA.
3o
Dar saracu ca-t striga
Mat, bogate dumneata,
Dar'ar Dumnezeti sä dea,
Ca salt arza carili
35
Si magazit incArcate.
Dar saracu ce t striga ?
BAY, bogate dumneata,
MAT, sarace dumneata, Eg am care ferecate, Cu cercurt de fter legate Si pAtule cu bucate,
4o
20 Di beg asta-cp, beau §1 matne Si le plAtesc cand imi vine
www.dacoromanica.ro
Se remlY cu fiareli, Ca mine cu palmili, SA'tl morn cireclili. SA me duc la cutitart, SA mt-ascut cutitele, SA-tY belesc ciredile, SA'int dat d'un bog Cate- un
Ca sa plAtesc ce beg ea
I
VOICHITA
139
VOICHITA Cules de Cluistea N. Tapu din gura lautaruluf Dumitru Radu, din Baneasa.
Teleorman.
FOTe verde salciora,
P'a gura de vale, Sore le fe'sare,
Este o casa mare, 5 Inalta 'n foisore, Cu noue celare, Cu noue usiOre, Cu noue umbrare. La noue umbrare, io Nouo legaiore,
Cu al Voichitidece, InimiOra-T rece.
Mal marele tor, Din §i Constantin, 15 Legator d'intai, Fara. capatal; Cel cu barba neagra, Cu chip de isprava, Si cu mintea 'ntrega. 2 o Frunda verde' si-o lalea VoichiT ca-1 venia, Neste negustorT, Chip de petitorT,
Din sus dupa marl*, 25 Tot din Nadolie, Vedea-o-as pustie, Pe cum sa remale ! La Din ca tragea, Plosca ca mi-I da. 3o Din ce mi-sT facea ? La masa pleca,
Si din gull dicea : -- Mama, maica mea, VoichiT T -a venit,
35 Neste negustorT, Chip de petitorT,
De sus dup. mart
Hal s'o maritam, S'o casatorim, 40 Pana cand traim. Ma-sa ca nu vrea :
Nu dati pe Voica.
Fata, ca fata
TOrce cu furca, 45 Da ma-si turta ;
Si torce pin sat LuT tat -sea colac.
Din ce mi-sT facea ? Acas'cit vinea, 5o Cu el se 'nvoTa, Pe Voica s'aduca,
larna de eine orT, Ca sint serbatorT, Vara de treT orT,
55 Ca sint lucratorl. i
mT -o marita
Si-o casatoria ; .-.
Mult ca nu trecea, Toti fratiT murTa,
6o Ma-sa remanea, De mi-T tamara Si mi T comanda,
Pe Din blestema : Dine, maica Dine, 65 Frerul i otelul El sa putredeasca Si sa mucezasca, Trupsorelul tea NicT sa mucezasca, 7o NicT sa putrezasca. Cum to teaT sculat Pe Voica c'aT dat Si mT -o aT mar:tat
Tot in Nadolie, 75 Peste tor, pustie ? Noue anY trecea, NicT nu mucedia, NicT nu putredia, Sta cum mi-1 baga. 8o Din ce mi §T facea? De D deii se ruga : DOmne, sfinte DOmne, Tu de ce nu'mT facT, Tronisorul mea, www.dacoromanica.ro
VOICHITA
140
85 Mic de cAlusel; PanzisOra mea, D'albele ibinci ; Brett letul meti
Mica chingulita, 90 PTedicuta mea Mic de friulet ?
140 Pe r6mur1 uscate, Din gurA dicea Vat de noT, De pArintiT nostri,
N'ail la ce trai, 145 Aid c'or veni.
Neica Constantine, Ce sint astea ?
D-deil IT fAcea,
El pe cal incAleca, In Nadolie ca pleca, 95 La Voica trAgea, La ea ca striga : VoYchitA, VoTchitA,
Vin to la neTca. Ea ca n'audia, 100 Pe ea c'o gasTa,
Intr'o basda, Sta de cununa
Si mi §1 boteza,
I-ini ca dobAndfa.
105 Ea ca mi-sT striga : Neica Constantine, Te inteleg prea bine, Nu te v6c1 pe tine. Pe poteca apuca,
tIo La Din se ducea, Din pe cal c'o punea, Drum a-0 lua, Pe tArimu al -alt intra. Calu incontina, 115 Voica ca vedea,
Sunt bietT copilasY, Verdi nebotezatT,
15o Din many nu datl. Inainte mergea Voica ca vedea : Doug cAteluse, In gurA. s'alAtra,
135 Gard le despart1a, Gardu este sOcrA-sa. 'Nainte mergea Voica ca vedea D'un mormint vedea,
16o In pail de foc ardea. 0 oita ce fAcea La riu se ducea, In rig se 'mca, La mormint venTa,
165 P6 el se scutura, Para d'o stingea.
Volca ca -I vedea i din gurA 'ntreba : Neica Constantine 17o Ce este asta ?
Neste pAsArele,
El cioban c'a fost, Rau ca rnI:a fAcut ; 0 oita a clAruit,
Din gurA dicea
Bine 'T a pArut. 175 Inainte mergea, VoTca ca vedea D'o vacA, vedT, grasA, I:Ara fir de iarba, FArA strop de apA. 18o Volca intreba : Neica Constantine Ce este asta ? NeTcA rand a botezat *i mi-a cununat, 185 Din gurA-a dAruit Bine i a pArut. 'Nainte mergea, Volca ca vedea De, vedT, vaca slabs, 190 Slabs si marsava, Tot p'in livedi verdi $i pin ape recT. Voica ca vedea Din gurA dicea :
Canty viersurele, Pe ramurT verd,ele.
120 - Ferice de noT,
De pArintii nostri, Au la ce trAi,
Au la ce muri, Aid c'or veni.
125 Voica ca-T vedea *i se spaimanta. Din cA. mi-T clicea :
VoTchitA, Volchita,
Nu te spaimanta, 13o Ca est1 cu nelca. Nu sint pAsArele *i sint copilas1
SA vedT, botezatt *i vedT, crestinatT
135 Si din mans (lag. ' ainte mergea, Voica ca vedea Neste pAs6rele, Canty intunecOse,
www.dacoromanica.ro
'VOICHITA
195
Neica Constantine, Ce este asta ? -Cand a botezat 5i mY-a cununat,
Din gura o a ddruit,
200 Red cd '1-a pdrut! Dupe tdrim cd Yesra, Casele md-si se vedea, Dupe cal descAleca, Pe Voica c'o lua, 205 In cap cd-Y cata, Somnu c'o lua. El se 'nfurisa, El cd mi-sT pleca,
La casa de yea.
2 I o Acolo mergea, Terana se fAcea.
Voica se scula Pe Din cd '1 striga : Neica Constantine, 215 Dine, Constantine ! Costandin nu respunde, Cd n'are de wide. Voica ce fAcea ?
La mdsa pleca, 220 La usa-Y batea
Si din gull striga :
141
Mama, maYca mea, Descue-mY usea C'a venit VoYca 225 Mdsa cd-Y clicea : FugY, mOrte grabitd,
Nolte Ill a am avut
5i pe cdte noue i -ar luat, Si-aY venit vec1, si la mine, ,1vaY 230 SA. me Ye); vecji, vat' de mine ! VoYca mereil cd striga, MA-sa er cd-Y rospundea Daca estT VoYchita
Vino colea la indYcuta. 235 La fereastrd ca venYa, Cosita ed mY-o !Aga
i ma-sa c'o cunostea.
Atunci usa descuYa, In brate cd mY -o lua 240 Si pe pat cd mi-st cddea
Si Ind-.ia ca mi sY murea I La bisericd c'o ingropa, VoYca remanea,
De mi-o tdmaia. 245 Torcea cu furca, Da md.si turta, Torcea prin sat
LuY tat-see colac.
www.dacoromanica.ro
CANTECE HAIDUCESCI
www.dacoromanica.ro
CANTECE HAIDUCESTI BURILEANU Cu les de Christu N. Tapu din gura lautaruluf Dumitru Radu, din comuna Ba-
neasa-Teleorman.
A se compara cu Burileanu din colectia d luf G. Dem. Theodorescu pag. 600 sqq. Idem (Burileanua din colectia lul Vulpian pag. 17-18.
Frund,a verde isms creta, Cand fu jol de dimineta, LuT Burilean cade greta. De greta ce mi-T cadea, 5 NicT cafeaua n'o maT bea, NicT dulceta n'o manca.
La slugs ca porunda, $i din gura cal clicea :
io
Istudot e catana, F... tu-tY
Cu ghintu ved,T, pe butuc, De cincT §inT e §inuit, 3o De cincT lunT nesloboclit.
35
Crescut-a trestichTa'n ea Si mT-o 'ngana cinteza, Impuiat'a haiducT in ea !
crucea §i legea,
Ia vedrita din drepta $i to du la valea rea, La fantana cea de piatra, De mo§u meu e sapata,
De taica mT-e ridicata, Prea e-o apa laudata 1 Istudor ce mi-§T facea Vedrita 'n man'o lua, La fantana se ducea, 20 Maria pe clutura punea 15
4o
()chi!. negril '§T arunca 25
Tot pe vale in valea rea, Aci'n gura de colnic Sedea un finer de voinic
Burileanu c'auclTa,
Inima 'n el ca salta, Frumu§el ca se gat/a, La biserica pleca Cu pircalab se 'ntalnYa 45 Si din gura ca-T dices :
Pircalabe, pTaz1 rea, Cin'te-a scos in calea mea ?
$i 'n fantana c'o baga,
Apa rece ca scotea, In vadra ca mT-o punea,
Istudor, cand it vedea, Vadra 'n pamint ca trantea, Dosu la Burilean da Si din gura cal spunea ; Burilene dum ni ata, Colea'n vale'n valea rea
Tu mie ca sa'mT gase§tT, 5o
Daca vreisa maT traTe§tT Vre-o cincl -4ecT de cositorT, Sa'mY cosesca fen de florT I
Pircalabu ce facea T Pe Burileanu asculta, $i voTa luT ca 'mplinea. I0
www.dacoromanica.ro
t46
13URILEANU
55 Arvuna cA-o primTa,
S'o man'ancT cu lingura 51 de zat cA nu 'T-oT da.
Cinci -decT cositorT tocmTa.
Colea 'n vale 'n vale rea, Acolo cA mi-I baga
Si mult fen ea zotonTa 60 Dar Burilean ce fA.cea? La biserica pleca, La ce popa cA. mergea ? La popa, vedT, MAcacin, CA da la pecat putin. 65 NicT slujba n'o ispravTa, Burileanu ca clicea ; Parinte, sfintia ta, AT maT tare cu slujba.
Colea 'n vale 'n valea rea,
7o Impuiat'a haIducT in ea, Me duc sa ca§tig ceva, CA d,ic, deu, pe legea mea, Ca n'am cTubuc la lulea! Frungulita §T-0 lalea
75 Popa din gull clicea
:
Burilene dumneata, Ved,i-t1 tu de treba ta, N'aT nimic cu slujba mea. Dar Burilean ce fAcea? 8o Mama 'n pozinar bAga, $apte rubiele scotea, In mans popiT ca, le da,
Singur ca se miruia 5i acasa ca se ducea.
85 Frumu§el ca se gAtTa, Sflinta din cuT ca lua,
La valea rea. ca pleca.
Dar nevasta ca-T d,icea; Burilene du mneata,
95 Ala nu e finer voinic, Ci e Bica Catana D'a speriat granita ;
De §apte orl m'am mAritat, El vecluvA ca m'a lAsat ! Too Burileanu ce fAcea ? Sema vorbiT n'o lua,
La valea rea ca pleca,
Pe Bica cA mi-1 vedea, Sflinta la ochT ca punea To5 5i 'n el, frate, ca trAgea. Sflinta foc nu lua, Numa'n tigaTe pirlTa.
5i Bica ca mi-T 4icea ; Burilene dumneata, 110 Intorce-te, frate, acasa 5i vec,li-p de jupanesa, Ca de tine nicT nu'mT pasA ;
5i ti-e larba cam udatA $1 cremenea ti-e cam spartA. 115 Burilean nu se lAsa, Ci maT reil se 'nfuria, lnc'o datA-0 slobociTa
Pustia foc nu lua!
Bica atuncT se necAjTa,
120 Ghintu la ochT al punea 5i 'n Burilean mi-1 sloboc,1,Ta, Patru caraveTe-1 fAcea.
Nevasta ca 'mT-auclia In fuga mare cA venTa, 125 5i pe Burilean jAlTa !
go Nu to du la valea rea, SA-0 rApuT tu viata!
Averea ta §i cu a mea
Pe Burilean ea '1 lua 5i acasa cA'l aducea, La manastire '1 ingropa,
La manAstirea domnesca 13o Alba sA se pomenesca !
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI COMAEA
147
CANTECUL LUI CORBEA. (VARIAN TA)
Cu les de 1611 Odor de la Mop Ion Guiu, Valent- Prahova.
Frund,a verde de mAcris,
La temnita lu Opris, Unde lade Corbea 'nchis, NicT prea de mult ca nu'mT §ade,
5 D6 noue anT §i jumetate, 5i noue cjile de vara 5i alte treT de primavara. Muma CorbiT se scula, SavaT, muma Corbiel,
0 drAcdica de §erpciTca,
IacA, ca s'a inculbat, In pola caftanuluT, 50 In gura pozinaruluT,
io Din Zara Moldovie
Cu treT oue ro§iore, Cu treT luminari de cerA,
Trel colacT de grail de vara, La temnita se ducea.
15 Unu da portaruluT, 5i altu temnicerulul, 5i altu pAstra CorbieT. Muma CorbiT-acolo mergea, La temnita se ducea, 20 5i-asa din gura 'mT striga :
Ca sa te
[maTchiT
§tiil,
I
Nu pocTil maicA,
Nu pocTil drags,
Nu pocTu maTcA-a maT trai.
35 De rangatu brostilor, De zgOna naparcTlor,
De sueru serpIlor Nistru mare mT -a venit, I
Temnita mT -a nAmolit ;
4o 5ed in apa,
Pene 'n sapA,
AT, DOmne, Maria Ta, Iarta'mY, Domne, De Corbea, Ca §T-a facut vedeua, Noue anT si jumetate
65 5i noue Bile de vara,
De e§tT mort,
25 SA te jelesc, La preutT sl te slujesc, Sarindare sail platesc ! A§a Corbea c'aucpa, Aleu, malculita mea, 3o CAIT inteleg eu gura, CA e§tT malca dumneata
5i puiT ca §T-a scos. De crescut, cu ce mi-T cre§te ? Carne din mine cTupe§te 1 Aleo, mATculita mea, 55 FAIT pomana pentru mine, La Stefan Voda sA mergT, De departe sA te rogT, De -aprOpe ca amT genunchT, POla, mina sa-T sarutT,
6o 5i-asa din gura s5 diet
Corbeo, Corbea, dragu
De e§t1 viu,
5i 'n noroT, Pena 'n turloT. Barba 'mT bate bratele, 45 MustAtile cotele, Si peru calcaile I
5i-alte trel de prima-varA I Stefan Voda ce d,icea ? Babo, slabo §i de trebo, La cuvinte de ispravo, 7o Las', Corbea, ca-T logodit, Logodnica T-a venit, Jupanesa Carpina, Adusa din Slatina. Din bards, nu-1 barduita, 75 Nunia din topor cToplitA,
5i la cap e ascutita,
La radAcina-T parlita ;
Tot de Corbea e gatitA. Stefan Voda ce gicea ? 8o P6 Corbea ca l'o Terta, Cand el ca mT-o dArui, Pe Ro§u nadsravanu,
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI CORBEA
148
Care fuge cu anu, Cu anu, cu lunile, 85 De lungeste cjilele!
III dam galbinT i parale,
In galbini sal cumpAnim, I40 Prea bine O. ti'l platim;
Pentru unu ati dam dal,
Muma Corbi-asa aucjTa, LAcrimile-o podidea,
SAT dAm herghelia tots, Car' plAteste lumea tdta 1
Si la Corbea se ducea : Corbeo, Corbeo, dragu maichiT
go Tu estT, maTca, logodit, Logodnica tY-a venit. Jupaneasa Carpina, Adusa din Slatina, Din bard nebArduita, 95 Numa din topor cToplitA,
Si la cap e ascutita,
La rAclacinA parlitA,
Tot de tine e gAttiA. Dar pe tine te-o Terta, too Cand tu-T clarui pe Rosu, Pe Rosu nAsdravanu,
Care fuge cu anu. Dara Corbea ce cjicea ?
Pot' sit fie clAruit, 105 InimTOra T-a poftit1
De cat, maTca, sit te dud , Tot la Domnul Stefan VodA; Salaoril, ca am). ceT, Tot cu sape, cu lopetT II() Si tu, maicA, sit te dud, In ce verde movilita, $i tu, maTcA, ca sa'mT sept, In resAritu soreluT
In baligaru cailor, 115 Dal de usa grajduluT I Muma Corbil ce facea ? La Stefan Voda mergea, Si salaorT ca'InT ceren,
Mama CorbiT, ce cjicea ?
Nu mT-e Row de vincjare, SA'ml dati galbini §i parale, In galbenT sal cumpaniti. Si mT -e Rosu de dar mare, Scot pe Corbea de'nchisore 1 150 Muma CorbiT ce fAcea De capAstru ca'l lua, La Stefan Voda '1 ducea, $i'n curte ca mi'l bAga,
145
De palimari cal lega. 155 Stefan Voda cal vedea, MustaciOra
ca -T
ridea,
La portar amT porunda, Potile ca le'nchidea. La temnicerT poruncia,
16o Si pe Corbea ca'l scotea; Pe la bArbied cal da,
Mi'l spAla §i mi'l radea, MaT trumos mi'l primenia,
Si 'n curte ca'l aducea.
165 Dara Corbea ce'mT facea ?
La Rosu, ca se 'Ina, Lacramile '1 podidTa,
Dara Rosu necheza.
Stefan Voda ce .fAcea
17o Pe tote slugile striga ; Car'pe Rosu 'ncaleca, Tot in pamint ca -I trantea, FTerea inteensii ca plesnla.
La movila se ducea, 120 Si Tacit, ami poruncia. Si eT cand sapa,
Asa Corbea cand striga : 155 -- Hai, DOmne, Maria Ta,
Da de usa grajdului. 125 Muma Corbil, ce facea In grajd pTatra ca intra
SA se dedea Ros cu ele. 180 Stefan Voda asa aucjra, TOte haine lepAda $1 Corbea ca le 'mbraca,
In resaritu soreluT, In bAligaru cailor,
Si pe Rosu arra scotea,
Ne'nselat, denfranat, Cu cApAstru de bumbac 130 5i-afarA, ca mi'l scotea, Cu unt-de-lemn cal ungea, Cu basmaua cal §tergea
Tot dangale cal facea
Si pe ulitA-apuca, 135 NegustoriT sir se Linea ;
--- Baba, slabo gi de trebo, De ti-r Rosu de vincjare,
MaT inset cu slugile,
CA remaT tarn densele. Ia sa'niT daT harnele tale,
Si desagil cu galbini ca'mT
[cerea,
Ca Rosu sit se dedea,
I$5 CA, cand o esi la tail,
SA nu'i facA vr'o ocara. Dara Corbea, ce'mT facea ? Pe Rosu ca 'ncaleca, Putintel maidan facea, Igo Pene cand bine 'nfierbinta,
Lua spuma cu mina,
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI CORBEA IIAIDUCUL
149
205 Me lasa gol despulat, Numa cu fesu din cap, De sfatu boerilor, De risu coconelor ! Stefan Voda cern! clicea ? 210 Da nu'mT este de cu§man
Clabucul cat caclula, Pe Tanga ma -sa se da, Mana scOba ca'mT facea, 195 De bred pe ma-sa apuca, Si la spate o lipTa ; Pe sus zidurT ca'mT saria, Si din gura a§a dicea :
RemaT, Demine, sanatos,
200 Cu la mana ca tI-am fost, $i to vrednic nu mT-al fost I Stefan Voda remanea, A§a din gura 'ml striga : VecletT hotu infierat,
Niel pentru desagil cu galbinT,
In pola caftanulul, In gura pozinarulul Era carti marl de Domnie, 215 Orl in ce Tara -o merge, SA domnesca Cara 'n pace, N'are nimenl ce-T mat face !
CANTECUL LUI CORBEA HAIDUCUL VARIANTA
Cules de Chr. N. Tapu de la Gheorghe S. Stoica lautar, din Comuna Costescf-
ralcea.
P'ala sa ml -o darue§tT ?
FlOre verde florT domne§tT, D6mne, din ora§ din Bucure§tT
La 'nalte case domne§tT, De se ved in BucurestI,
5 FlOre verde foil de tisa,
Mare masa ml -este 'ntinsa,
Poftesc caftan de 'mperatie Si dugealic de Domnie, CA cu ala'mT §ade mie ! 3o Domnia ca'mT aucjT
Trel baretT ca mi-§ mana La GheorghitA'T trimetea
De multi bolerl ml -se coprinsa.
Dar la masa cin' §edea ? Sedea Domnul Stefan Vocla, 10 Niel nu bea, nici nu rnanca Numal cu ochil privla,
35
Si Gheorghita ca'mi venla, Jar din guru ca'! grata : Gheorghita, Gheorghita
FlOre verde fol de brid, DOmne, de cliva de sari Vasil 15 Cand fac cucOnele piftil, Si sa. 'mpartesc boleril, Toll boleril lefa 'ml lua, Numal Corbea 'ml remanea! Dar Domnia '1 intreba : 20 Alel, Corbea dumneata,
Vataf de temnita Si de temnicerl Peste marl bolerl, Tu pe Corbea sa mi 1 duct 4o Tot la temnita de piatra, De §apte Domnil uTtata, Cu muschluletu d'o schTopa ! Stetea Corbea la 'nchisore Noue and lipsit de sore ; 45 Cand impoverni pe cjece,
25 Ce bolerle ?often
Cu trel hue rWOre , Ducea Corbi de mancare Dar ea, frate, cand pleca ? 50 Din Jola, Joemarilor,
Sema la baTetT ca'mT lua.
Ce bolerie pofte§tt P'ala sa tl -o darulesc ? Dara Corbea ce'mT graia ? Alel DOmne, Maria Sa !
Muma Corbil ca'mT sose§te
www.dacoromanica.ro
150
CANTECUL LUI CORBEA HAIDUCUL
Din Vinerea ouelilor, Din Sambata Pa§tilor 5i-ajungea pe la San -PTetru. La Ora ca mi -s tragea, 55 Oue la portar cA'T da, La Corbea de mT-o lgsa; La ferestrA arnT trAgea, Din gurita anti grATa : Aleo, Corbeo, 6o Drag Corbeo, Orl e§tT viii, Ca sg. te §tiii ; OrT e§tT mort,
Ca sa te port ! 65 Ca pe tine te-a tnchis Nejudecat, Ne infAti§at, NicT pe la Domnie dat ! Dar Corbea, frate-T grAla : 7o MaTcA, maiculita mea,
Nu sunt viii
SApAtorT §i lopAtarT ;
$i tu, makg, srmi tocme§ti I to Patru-clecY de sapAtorT $i cu cincT-c)ecl de lopAtarT,
5i de dus unde
ducT
Y
La bglegarul uTtat , Care mo§ meg mi l'a dat. 115 Iar tu maTca sa maT cerci, Din gurita sa'inT grae§tT, La palat ca sg-mT vorbe§tY : Ce e Corbea vinovat De'n temnita l'atT bAgat 12o Nejudecat, Neinfati§at,
Niel pe la Domnie dat ?
Drumu CorbiT ca sAl data CA luT vremea T-a venit 125 Vremea de cAsatorit $i miresa T-am ggsit I
Dar a baba
Ca sA me §tiT ; NicT mort,
Ca sä me portY
Tot la tergul Al de florT, CA yin vara sapAtorr,
SlabA,
I
75 $i pe mine cand m'a 'nchis
Eram tinerel copil 5'acum sunt bo§neag betran ; Barba'mT bate bratele $i chica cAlcaTele
8o Mustata umerile. Si pe mine Tar cand m'a 'nchis Eraii ngparcTle SubtirT ca drugTle
5'acum sunt ca furcile ; 85 $erpii ereaii ca atile $'acum sunt ca grindile ; Bro§tele ca nucile $'acum sunt ca plo§tile. Pe tote le-a§ odihni, 90 Dar o drAcoTca De §erpOTcg, De smeoIcA
Ea, frate, ca mT -a 'mpuIat Cam din cTocul berbieT
95 In gura pozunaruluT.
$i ea, frate, cand se 'ntinde, InimTOra mT-o coprinde,
$i cand, frate se sgarce§te ! InimIora mT-o tope§te, 100 Sufletelul mi 1 sfar§e§te I Corbea din gurA'T grAia : AleT, malcg, maTca mea,
FAcut'aT vre-o data bine; FA §i-acuma pentru mine : ro5 Tu maIcA, ca sa te ducT
Cu breul de lang. 130 De per de cAmila, La Domnie ce mergea, In genuchT ingenuchia, De Domnie se ruga, Domnia cg'T respundea : 135 HaT, tu babo, Slabo, Cu braul de lang. De per de camila, Inima'mT fgrimg, 140 NoT miresA T-am gAsit
Pe jupanesa Carpina Din pAdurea COcAna
Din bards nebArduitg, De secure sabuita 145 $i la cap e ascutitA ! Dar ea, frate, ce'mT facea ?
Dacg vedea ca nu putea SA scota afar' pe Corbea, La tergu de florT se'nturna,
150 SApAtoriT ca'T tocmTa
$i la bAligar mergea.
Sapa di de vara Rene 'n sera,
FAr'de pic de nadu§elg ; 155 Cand da &Vele 'n spre sera De u§a Roplur da. Dar la RA cum era ? Lacgtu cat banita $i cheia de cincl ova. 160 Nimenla nu'T indrasnIal
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI CORBEA HAIDUCUL
De cat singura baba,
Al, Winne, MAria-Ta,
Ia amT dal dugealicu de
CA 'T mai §tia ea sema. Cu picioru ca mi-T da,
[Domnie,
U§a din balemare sArTa,
165 Si la Ro§u ca 'ml intra, ()data '1 ghToldorosTa.
Funde Ro§u ca nu'mY sta, De cApAstru ca mi-1 lua 5i -afara ca mi-1 scotea, 17o Cu chebreua ca '1 §tergea ;
Sorele a se 'nchidea,
A§a de ro§u 'ml-era ; Si de capestru cA'l lua,
La vale ca 'ml apuca.
175 Cam pin dreptul DomnieT Incepea Ro§u a necheza ;
CA cu ala 'rra §ade bine 5i amT daT haTnele tele, 22o SA se dea Ro§u cu ele ! Dar Domnia ce'tnT fAcea ? Prost de minte cA'mi era, Pe Corbea mi-1 imbrAca, $i la Ro§u ca'ml mergea, 225 5i cu el, frate, 'ml vorbTa. Domnia ce mi-§1 facea ? D'un picior ingenuchia Pene Corbea 'ncaleca. Implimba el ce'mplimba,
230 Lua el spuma cu mana, De portA ca o trantea,
Domnia se spemanta, Coconita se starpla,
lar din gurA ca grATa : 18o Cata, f...tu'T mums sa, Ce vitez o fi Ala Trel baTetY ca 'ml mana, Inaintea babil ie§Ta, S'a§a, frate, 'mT-o 'ntreba : 185 AT tu babo, Slabo,
Cu breul de land
SloT de ghTetA se fAcea, Din guritA cA'ml grAia AT, DOmne, Maria-Ta, 235 ZAvorA§te portile,
$i 'ntAre§te-ti strejile, Nu'tT nApusti slugile ! LuT nu 'T erea d'alt ceva, Ci'T erea de maTcA-sa,
24o $i el, frate, ca 'I grAia Intinde la cea nuTa, S'ating pe Ro§u cu ea,
Inima'mT fArimA,
190 De tT -e Ro§u de vindare,
Ca sAli dae ceva parale ? OrT, frate, ca de schimbare,
SA'tr dati unu, sAIT daii doT, SAT dau patru-decT si doT, 195 NumaT sa se pomenescA, De herghelia domnescA ! DarA baba ce'mT grAia ? Nu 'mT-e Ro§u de vindare,
OrT frate, ca de schimbare, 200 Ca sA'mT dal ce-va parale. MT-e Ro§u de dAruTalA.,
Il dAruiesc MArieT-Sale, LasA-ml Corbea de 'nchisOre !
Domnia, cand audTa, 205 Un baTat cA'mY trimetea,
SA nu'mT facA, cred, una I 245 LuT nu'T erea de nuTa, Ci 'T erea de maTcA-sa.
El de mana ml-o apuca,
$i la spate mT-o asvirlTa, Pe sus portile sArTa 25o Si din guritA 'nff grATa : R.etnaT, Domne sanatos,
Ca un trandafir frumos, CA la mana eu ti-am fost, $i harnicu nu nil-al fost ! Du-te, Corbeo, sgngtos, 255 Ca un trandafir frumos, CA la mana tu ml-al fost, $i vrednicu nu ti-am fost ! Domnia ca 'T mai grATa :
Pe Corbea ca m1-1 scotea, Afars mY-1 aducea, 5i mi-1 tundea sfrantuze§te, 210 Si mi-1 rAdea cercheze§te, Cu mustAtT in vArvalic, 5edea bine la voTnic. La Domnie ca'ml mergea,
Sus pe scars se urca, 215 Din gurita ca 'I graTa
:
Alef, maTcA, maTca mea,
De per de cArnilA,.
Pe la bArbier cal da ;
151
240
Alel, Corbeo, dumneata,
Ce reu, frate, c'aT acut, Atat cat al haTducit ?
AT, DOmne, Maria -Ta, Adeveru da- -1'a Ii §,
245 Pe mine de me 'ntreba§T : Prindeam caletoru 'n drum, Mi-1 fAceam de rodea fen ; Prindeam de-o babutA slabs ! MT-o fAceam de pA§tTa TarbA
www.dacoromanica.ro
152
CANTECUL COD REANULUI
250 Data Corbea ce'ml facea ? Mal mergea ce mat mergea, Sta in loc si se gandia, $i din guru ca'ini grata : Cata f...tu-t muma-sa, 255 Ce rdil Domniei sal fac Sal fur lui telegarii? Cumpdra altii mat bunt ; Sal omor coconita? Se 'nsora Si la alta, 26o Mal bung, nu ca asta. Mai bin' sa 'T omor coconel, Care dorme 'n leganel, Ca sa-i sec al sufletel ! 136 puteri de nopte, 165 Pd sudori de mOrte,
El ca se 'nturna, Pe supt doici ca se baga, Coconas de piclor it lua Si Ia porta en. scotea, 27o Numat ciosvirti cal facea, $i la porta le-atarna ;
Si la porta se ulta, Din gurita ca'rni grata: Ia, vecy, cainele'nfferat, 28o MA lase gol despuiat, Si de coconas serac 1 Mergea Corbea ce mergea, Cu Ceaus Velcea se 'ntalnia, Care 'n temnita '1 raga, 285 Din gurita cu 'I grata : Iatagan din teca ta, Bine-ar §edea in a mea ! Fie-ti, Corbe-o, daruit, Numai sa nu'mi fact nimic ! 290 Dara Corbea ce'mT facea ? Sta in loc si se gandta, Cata, f...tu-T mums sa, Ast iatagan de l'am castigat, In carne nu l'am cercat ! 295 Indarat ca se 'ntorcea, Pe Ceaus Velcea cal gasia, Din piciOre cal toca, Si pe drum ca mi-§ pleca.
275 Pe ochi negril se spdla, Ochil pe ferestra '§t arunca,
Md platii cu cantecu, 30o Ca lupu cu urletu ; Cand venatoru '1 intalneste, DA pielea §i se plateste.
Capu coconasului, 11 puse 'n tepa dracului. Domnia de dimineta se scula,
CANTECUL CODRENULUI. Cules de Chr. N. Tapu din gura lautarului Stancu Ions Cucue4LTeleorman. Vec,11 Colect. d-luf V. Alexandri pag. 86 sq. Cantecul de fata este o variants.
FlOre verde spic de grail, Cantu cucu pe piraii, Codrenu cu murgu de frail, El la terg ca mi-1 tragea, 5 Caluselul mi-1 vindea ; Vindea calul, armili, Rdmanea cu baldacu, Numai cu seua 'n spinare Ce-o su me fac, fratibre, 10 Umblu cu seua in spinare! El pin terg mi se 'mplimba Toti caluseiT 'T cerca Si pe spate mi-T batea,
Attu calusel sa'si is ; 15 Niel un cal ea nu-T pltcea. Foie verde a bobulul, In scapatul sOrelui La usa oborului, Cam in drumul GTurglulut, 20 Veclu coma roibului Si gluga mocanului. El Tanga mocan se da Si din gura cai clicea : Buna diva, mai mocane 25
www.dacoromanica.ro
Multumescut-T, capitane !
Mal mocane mocartane,
CANTECUL CODREANULUI
De ti-e roibu de schimbare, SA-IT dad unu sa tt dad dot, SA-tt dad, neta, panel 'n trel, 3o Erghelia de la baltA, Nu pe tOtA, jum6tate, i ca roibu nu se pOte I De ti-e roibu de vindare, SA-11 dad galbeni §1 parale, 35 SA-IT dad galbeni vinetici De cate-o suta si cinct, SA tot schimbi, sa tot manancl
Si nu se cuno§te
aid*.
Dar Codrenu ce'ml fAcea 40 Maria pe fred c'o punea, Picloru in scara '1 punea Si pe roibu incaleca Si prin terg ca mi-1 plimba, Para spuma mi-1 fAcea ;
45 Se lua spuma cu mana,
De pArnint ca mt-o trantea Slot de ghetii se facea. DOr pe la mocan ca'mT da, Piva bunA ca §l lua.
5o Fuge Codrenu §i se duce, Remane mocanu §i plange ! MAT Codrene, frAtiore,
IntOrce te, nelca, din cale
DA-'mt (IA cate-va parale 55 Ca mor copiii de fOme ! Nu mT-e roibu de schimbare Si mT -e roibu de vindare, C'a fost talca percitor,
Si-a remas la sat dator 6o 0 suta §et-clecT de poll. Vindu-T muma roibuluT,
Plata plasa Oltulul Sio sa vind, si pe roibu,
SA 'ml platesc Teleormanu. 65 -- F...tu -It crucea-ta mocane, Cand m'oT intOrce din cale
Si l -oT da §at-spre-ce palme,
SA numerl ca sint parale, Si m'ol intOrce din drum
7o Si ti -ol da vre-ocatt-va pumnl,
Ti-ot da pumnl inghesuitt,
SA d,ict ca sunt let mAruntt,
Pe muchie de cel batult ! N'aT audit d'un Codren 75 Si d'un hot de capitan Si d'un negru de tig-an, Ca is cal de la mocanl
153
Si mid de la ciobant,
Vinu de la carciumart, 8o Nu plAte§te nicl un ban ? CA cand a§ sta sa plAtesc,
La ce dracu halducesc ?
Tar Codrenu ce'mT fAcea ?
El p'un drum ca mt-apuca,
85 La un ctobAna§ trAgea
Si din g-urA ea-t d, icea : FrunclulitA unt-de-lemn,
Ti s6 'ntampla un mrelusel, FOTe verde salb5 mole, 90 SA ti-1 plAtesc cu pat ale ? Dar clobanu se gandta Cata f...tu-T mums -sa,
O sa dad un mtelu§el
Si o sa 'ml Tad un sfAnti§or. 95 Si clobanu ce'ml fAcea ? El In tarlA cA intra Si pe coda '1 aleg-ea, Patru ciosvirti cal facea, La desagi cal aseda. Ioo Fugea Codren se ducea, Fuge Codren §i se duce, Remane ctoban §1 plange !
Ctobanu ca clobanu Nu §tie ce e §ofranu, 105 Tot ca tiganu Divanu. Dar Codren ce mi -u facea ? La un carciutnar tragea Si un burduf de yin umplea 5i pe murgu'l a§ecla. 11 o Fugea Codren se ducea, Dar carciumaru 'ml striga : MAT Codrene frAtiOre,
Intorce-te, neicA, din cale, DA-mt da cate-va parale, 115 Ca rute marfa stApanesca ! Dar mocanu ca mocanu, VOT pentru-o glOba de cal Dete jalba la Divan Si o bAga la Trebunal. 120 Unde Codrean se trAgea ? La movila cea crApatA, Unde a mai scApat odatA, Suht umbrA de paducel, Cu cArnicicA de rntel
125 Si cu yin din burdu§el Si cu murgu lang5 el, Cu costite de purcel ; Red trAte§te, vat de ell
www.dacoromanica.ro
154
CANTECUL IIAIDUCULUI CODREANU
CANTECUL HAIDUCULUI CODRENU. VARIANTA
Cu les de Christ. N. Tapu de la Nicolae Mihailescu, Rosioril-de-Vede (Teleorman)
Fore verde trer aglicr, La Cotofenca la bald, Codrenu se trage pe brand; SA trage din lesa 'n lesA 5 Pen'la Cotofenca 'n casA. BunA cliva, fa, cocOna ! Itr multumesc, cApitane ! Acuma 'rni 4icr, cApitane, Cad sint la brail cu pistOle, Io Patru pline §i trel gole, SA'r trap Colofencil 'n §ale ! Iar cand venram la male, Me luar cu carnir 'n alai; 5i cand venram la opincl
15 Punear tiganY de'mr da brand;
Dar cand venram la parale,
Pun ear tigani de'mr da palme! Bucura te, batAtura,
Cad te umplu de untura 20 Din Cotofenca betranA!
Fore verde ca nalba, Codren la bald ca'rni pleca, La un carciumar tragea 5i din gurA asa'r cjicea : 25 -- MAY carciumar dumneata, Ia dA'ml o feld de yin,
Ca al ved daca e bun. Codren vinu ca si'l bea Cu piciorul sticli'r da,
3o BucAtele mr-o fAcea
,sr o bAg-a 'n buzunar,
Ca sa clica c'are banr. Fore verde ca nalba,
Codren la obor pleca, 35 La un mocan CA tragea, CA un cal galben avea 5i din gura asa-r clicea : MAT mocAna§ dumneata, De tr-e galben de schimbare,
4o S5 te duc la Herta mare, Salr dau unu, sa -ti dail dor,
SA-1Y dati, frate, pane 'n trer ?
Nu mr-e galben de schimbare 5i mie galben de vinclare,
45 C'am o sora WA mare, S'o cantaresc in parale. Iar Codrenu ce fAcea Picior in scara punea *i pin sus ca se ulta, 5o Doi pinteni la cal ca-r da Si ca fulgeru sbura. Calul spuma se facea, Lua spuma cu mana, De pAmant ca-o trantea 55 Sloi de gheata se facea. Inapoi ca se uita Si din gura asa 4icea : Cata f...tu-i muma -sa Asta-1 cal pe seama mea ! 6o Iar galbenu ca sbura si Codrenu 'Y clicea :
Hai, galben, la Herta mea, Ca mocanu nu-r vrednic de
[tine,
Iar to estr smeii bun de mine !
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI CIIEOR.GHELAIU
155
CANTECUL LUI GHEORGHELAIU Cu les de I. Odor de la Ion Gruf, din Valen1 (Prahova). A se vedea ,Si colectia d-lul G. Dem. Theodorescu cGheorghelap, pag. Cantccul de fats e o varianta a celul din colectia D-lui Theodorescu.
Frund,A verde §i-o craitA,
Cine urea la IstritA ? Saval Capitan Gheorghita,
5i la breu cu maciuchita,
5 Din bardA nebarduitA, NumaT din topor doplitA, De Macoveiii e gAtitA. $i umbld din stanA'n stand, SA'ncerce branza de bunA,
to 5i ca§u de'nchegatura,
5i din cordunA'n cordunA, Sa'§l capete flints bunA,
Rea de lemn, buna de fler, SA duca glontu la semn. 15 El la stand cA mergea, A§a din gua d,icea Mos Radule, barb surd, Mal al pe cineva'u stand ?
Eu ill die pe legea mea, 20 CA eu n'am pe nimenra, Decat eu §i baba mea 5i decat un biet de manAtor. Dimineta sa sculat, 011e'n strunga mr -a dat, 25 JintitA multA a mancat, 5i lul, mAri, 'I s'a plecat,
Frigurile l'a luat, Si sarica §/-a luat $i in stand ml-a intrat,
3o Intre burdu§e s'a bAgat. A§a GheorghitA audio, In stand cA mi'§I intra, 'Ntre burdu§e cAuta, Peste Macove ain't da. 35 0, frundulitA de teiti, neamu, MacoveY,
Cin'te scOse 'n ochil mel ? Sail is dilele tale sfar§ite, Pecatele mele multe ? !
40 Da MacoveY ce clicea ?
591 sqq.
Alel, nelcA Gheorghela§,
Mult e§tI finer §i ginga§, La initnA om vrajrna§. Ia'ml calu §i one, 45 Mal lunge§te'rni dilele, SA'mi mar ved copilele, SA mor 15110 densele ! Da Gheorghila§ ce dicea ? D'art stilt, vere, d'ad nu'mT §til, 50 Cand eram nor §epte frail,
Pe toll ne purtai legatl? ! De tin erel m'am insurat,
FrumOsA mandra-am luat,
Tu la bir m'al a§edat. 55 Nu m'al pus ca p'un copil, 5i m'ai pus ca p'un mazil
Aveam eu o betA Ole, Mr-o puse satu la fore ; Aveam §i-un Met coco§, 63 Mi'l dAruise un mos, 5i-acela-1 pus pe rAboj ! Aveam §1-o bletA gasca, MI-o daruise o WO. mAtu§e, 51-aceea mi-al pus'o'n cislA. 65 Aveam o Meta rata, Umbla pArcAlabu cu ea'n brate,
Ca s'o tare diminetA, Ca sa nu-T mar fie gretA I Eu de frica birulul, 7o De grOza zapciulul, 5i d'a rarcAlabului, EU me bAjenAriam,
La Moldova cA'mt treceam ;
Tu la Buzeu to duceal, 75 5i arma§i cA cardulal, DupA mine ca venial Pe hotar cA me gAstai ; Me bAteal me chinulal,
P'anga cal ca me legal, 8o Me aduceal penen Ramnic
www.dacoromanica.ro
156
CANTECUL LUI MIU HA1DUCUL
Nu puteam dice nimic ; M'aduceal pdna'n Buzeu, Ardea sufletelul meu I De me plecam sA bed apd,
85 Tu'mI dedeaT cu cisma'n cefA,
Si beam apA sangerata, Cu indsele mestecatA !
Si asa am pus eu de gand, CatT bAgenari ml -o fugi,
yo De t' ne s'ur bodini I
Atun cI GheorghitA ce'mI fAcea?
Mana'n piept cd mi-I punea, Din stan'afar' cal scotea, Tot bucAll cd mi'l facea, 95 Si la cant ca'l impartia, La mo§ Radu sA ducea Mos Radule, barbel surd,
Ia dd'mi cinci sute de lei,
SA nu pall ca Macovei I roo Da mo§ Radu ce dicea ? DM, iti dic pe legea mea,
C'aici n'am nici o para. D'acas' dacd me gdsi La altu memprurnutam 105 Si conacu ca'ti fAceam. Putintei bani, ce-am avut, Cununat'am, botezat'am, Facuf am frati §1 fertail, Si surate 'n tote sate I
110 Asa Gheorgbitdaudia, Mana 'n buzunar baga,
Cincl-deci de ruble scotea, Lut mos Radu-1 ddrula, Si-I cerea §i-o potecea, 120 Care merg halduci IA ea I
CANTECUL LUI MIU HAIDUCUL Cules de Chr. N. Tapu de la Ioan Soteica lautar, din Ro§iorii-de-Vede (Teleorman).
Foie verde florl domne§tl, In ora§ in Bucure§ti, La ale case marl domnesti, Carl sa ved in Bucure§ti, 5 In curte la Stefan -Voda, S'a strans bolerl la vorbd, TotI bolerii tergulul, Stalpi TaligraduluT, Calmacanil terSulul, To Sfesnicil 'mperatului, Inaintea Divanului. Si sfatul ce'l sfdtuleste Si duma ce dumeste ? Tot de Miu amT vorbeste,
15 Sal f.... 'n lege de Miu,
CA de cand s'a halducit, Drumuri marl s'a pArdsit, Agzale la Domnie n'a mal venit C'aud, pin lume
20 CA se spune, Cd'i std fagul deramat Numai our diamant, De scumpe arrne incArcate
TotI ml-§ bea, se'nveselta 25 De nimenla nu gandia.
Stefan Vocla cd'mr striga :
Bell, bAleti, venveselitl
De nimenia nu ganditi ! Dacd vedeti cd ve 'mbetati, 3o Pe la chilil ye culcati. Maine 'n diud ye aflati Sele pe car s'a§edati, Pe la sele Buzdugane,
35 La bra' cu atagane ;
C'0 sa facem d'o 'mplimbare, D'o 'mplimbare 'n venatore
Dup
.
pAserT galbiore,
CA sunt bune de mancare
40 $i usore la purtare.
Dar cu paharu cine lumia ? Alei, Calea, fata mare, Suriora Miului, Ibomnica Domnulul. 45 Stefan Voda ce'ml clicea?
Alel, Cale, fata mare,
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI MIU IIAIDUCUL
Lume§te cupaharu in dreptate SA se imbete tote odatA ;
Daca n'ol lumi cu paharu in [dreptate
5o Sa n'al parte de fetie, De alba-tl mgritAtie !
AIeT Calea mT- aucjTa,
Ca de frate -sea vorbia ;
Vinu 'n pahar cal punea
55 Cu apa ca ml-1 umplea, Cu rachiii l'amesteca ; Care cur it da §i'l bea Pe to frate'Y adormia.
Cine din eY remanea ? 6o Stefan Vodg 'mT remanea Punea d'albe cote pe masa 5i maim albe pe obraz 5i 'ncepea de mT-aromia, Mr-aromla §i ml-adormla. 65 Alex Calea ce'ml fAcea 7 Ea'n chilie cA'mi intra, Lua ire dintr'o mie
5i rochita de cutie ; Punea 'n cap d'o lergAtore 7o Cam in chip de fata mare ;
Lua ni§te papucer Sa intre 'n codru cu eY. NIana -'n pozinar baga, D'o basma ca mi-§ scotea, 75 Pe Stefan Vodd 'nvglla, Cu basma verde rotata Ca arnl. &Irma nOptea totg, Ca femeia sa'si petrecg.
Sada icr, sgria colea 8o 5apte dealurl §l-o valcea Si-o pubtie de dorea, Taman ca o paserea, Pena 'n codru mi-ajungea ; Ea in loc ca mT contenla 85 Si din gura ca'mi 4icea
Cum o sa merg eu a§a,
P'Ast mijloc de nopte Cu sudorl de nOpte CAnd dorm tote ape ? 90 Cine-va ca m'o simtba, Frumos cap ca ml-o tgIa ! Ea d'o foita 'ml rupea, In buzi§Ore o punea 5i 'ncepea d'a §ulera, 95 5uTera §1 fluiera. 5epte cete 'mT de§tepta, Tot Nevrincll din sus Cu caciull de urs, Sa vecIT togoote, 100 Lgsate pe spate De negra str6inatate ;
157
Gro§T la ce fa,
Ra§l la falca, Cu mustAtT in varvarichT,
ro5 Cum sta bine la voinic. Cine din ei c'aucria Numai Miu 'ntelegea 5i din gura le clicea : Ia sA staff, bAietii mei, Ito CA nu'i glasu haTducesc Si e glasul femeresc ; Aia o fi suriOra mea. Ce zor mare o fi vegut, De la mine c'a venit ? 115 Dara Miu ce'ml fAcea
El la ea ca se ducea i din gull ml-o 'ntreba : A bre, suriOra mea, Ce zor mare ca'aT veclut
120 De la mine c'al venit.
P'Ast mijloc de nOpte, Cand dorm tote ape Cu sudorT de morte ? Orf stApan te-a oropsit 125 Orr din chelciug c'al sfar§it,
Orl halne c'al ponosit, Orl vremea ca tl-a venit, Frate, de cAsatorit ? bar soru-sa cg1 dicea : Frate, Miule dumneata, 130 Nici din chelciug n'am sfir§it, Nici bathe n'am ponosit Nici stapan m'a oropsit. Asera la nor s'a adunat 135 Si mrati stat la sfat Toil boTeriT tergulul, StglpiT TaligraduluT Sfe§nicii 'mp6ratului, CaTmacanil tergulul.
140 La sfat ca s'a adunat
5i sfatul ce'l sfAtule§te 5i duma ce ml-o dume§te ? Tot de dumneata frate, 'ml vor[be§te:
Sa te f..'n lege de Miu I
145 Ca de cand to -al haiducit, Drumurl marl s'aii parAsit, Agzale la Domnje n'a mai venit
SA te f...'n lege de M Taman la tergu d'afara
!
150 Sall bata dou6 turd §l-o cum[pelora,
Te pule vame§ mal mare Unde tree mocani cu sare, SA te privesca d'o Org. I Darg Miu ce'ml gicea ?
www.dacoromanica.ro
158 155
CAN14ECUL LUI MIU HAIDUCUL
A bre, suriora mea, Tu acasa sa to duct ; Stefan -Vocla s'o scula,
Pe tine nu te-o vedea,
Frumos cap ca p-o taTa, 16a De s'o duce pomina ! Nu purta inima rea ;
Eu sint pelita de drac De daa la Domnie 'n cap. AleT, Calea ce'mY fAcea ?
165 Acas' ca se ducea, Pe Stefan Voclal gaga 'rot adormit cal gAsTa.
UrcTorul in mama lua 5i de apA call umplea. 17o Mana pe mAtura'ml punea,
Da pe icr, da pe colea, SA nu se bage serna. Stefan Voda se scula, ATI de spAlat cerea,
175 Apa cu urcToru'T da.
Pe ochT negri se spala, BucTumu'n mann lua 5nicepea d'a bucluma, TOta ostea se strangea,
18o Ca fruncla
§1
ca Tarba.
Sale pe cal ca punea, Pe la sale buzdugane, La brene cu Tatagane 5i pe la spete
185 Cate-o pusculitA verde, La Miu ca mi -I pleca. facea ? Dar Miu ce
De dimineta se scula, Pe ochT negri se spala, pleca, 190 De la fag ca
Pe, mAgurA se urca. D'un cTobAnas ainT vedea
5i la el ca se tragea
5i din gura ca'r clicea : 195
Buna cjiva, mAT ctobane ! Multumescu -tt, Capitane ! MAT ctobane cTobAnas,
Facut'ai fr'un bine'n lume FAIT pomang §i cu mine I
200 Na de la mine clece lei, Sa'mT dat mie clece or.
Dar ciobanu ca ciobanu Nu §tie ce e sofranu, Ca si tiganu Divanu. 205 LuT clece oT ca-T da
5i clece lel cA'ml lua La chimir ca-i asecla. Iar Miu IT mat clicea : -- MAT ctobane ciobanas,
210 FAcurAm cu oile, Facem i cu haTnele
1
Na de la mine asta dulamita Verde ca f6Ta de vita, Sa'mi dai Al cojoc mare latos,
215 Care'l port vara pe dos, Cam pe dos pe pielea gold 1p tine vara de recOre. Dar ciobanu ce'mt facea ? 5i cojocu ca i-1 da, 220 Dulamita c'o lua Si pe densu c'o 'mbraca. Iar Miu ca'T mat cjicea : MAT clobane cTobAnas,
Facuram cu halnele, 225 Facem cu caclulele ! Na de la mine Ast comanac, Care'l porp vara cu drag 5i cla'mT to mie a caciula Facuta hap 23o In cap, Croita pe musurol Cu ochil starpiti la oT. Dar ciobanu ca ciobanu Nu stie ce e sofranu, 235 Ca §i tiganu Divanu. 5i cAcTula ca 1-o da
Comanacu cal lua
5i Miu ca-T mai clicea : MAT clobane clobanas, 240 FAcuram cu hainele, 5i'n cu cAcTulele.
Na de la mine palosu meti
SAIT pastreze capu tau 5i cla'mT mie flueru tau ! 245 Iar wiu ca'T mai cjicea : MAT clobane clobanas, PleT, carne, din ochl met !
Peste-un ces cin 'te-o vedea Frumos capu p-o taia 250 De s'o duce pomina Dar ciobanu c'aucjia Intr'un razor sa ducea. Brosca'n pamint sa facea. Dara Miu ce`ml facea ? 255 Oile ca le lua, In drumu mare le scotea, Cam pe troscot le pastea, Cu flueru ca'mY canta,
In tote parti ca se utta,
260 Pe cine ca mi-s vedea ? Pe Stefan-Voclal vedea Cu cetile, Ca mustile, Ca fruncla si ca larba,
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI MIU HAIDUUCUL
265 Asupra Miulul venTa ! Si luT frica cal lerea,
Dar inima sT-o Linea. Stefan-Veda ca -ml venia Calu'n loc ca'tni contina 270 Si din gura ca'ml clicea : Buna cliva, mat clobane I Multamescu-ti, Domn Stefan& MAT cTobane dumnea -ta,
Ce curia de lele fused,
275 De pe lume ca-mT d,isesT ?
Si lul Miu respundea : Stefan Voda dumnea-ta, Nu este cu lopata, Este cu judecata !
280 StaT
M'apuca sa le platesc, Cu cap n'am sa mal treYesc ! Stefan-Voda e Domn, Domn, Dar n'avea minte de om. 325 Lasa cetile SA pAzTasca elle ;
Dar dupa el a 'ml lua
O miora, Draga miora,
330 In cap cu patru cerne Si 'n varfu cernelor Cate-o platra nestimatA, De 'ml plateste Cara tots.
Stefan Veda ce 'ml facea 335 El cu Miu amT pleca,
P'o potecuta strimta §i boltita Cu alune pardosita, Numal de Miu stiuta. ET mergea ce 'ml mergea
sA-IT spuT,
Ca sa §til : NoT avem tata betran Si calea bisericT o bate Tot la Bile marl,
285 Cand cant popil 'n calindar. Si acasa ca vine Si pe lume te spune,
D'ala pe lume tT-am cjis, Cum tata mie ml -a spus. 290 Stefan-Veda c'augla Si la cloban respundea : Bine, maT clobane, ca'i asa! De ce estI frumos §i gras ? De ce sint frumos §i gras ?
295 a beau apA din vagas
Si mananc felil de cas ; D'ala sunt frumos gi gras. MAT clobane cTobanas,
Din fluer doTnas,
300 Tot umbland cu oTle Pin tote crengurile, N'ol fi audit, N'ol fi dovedlt De fagu lul Miu ? 305 C'auc) pin lume, C'asa se spune, CA-'1 sta fagu daramat Numal aur, diamant, De scumpe arme 'ncarcat !
310 F....tu'l in lege de Miu 1 De cand el s'a haiducit, Agzale la mine n'a venit,
Drumurl marl mT-a parasit !
Nu stil to sa m6 dud la el,
315 Sall &A done sute leT ?
Stefan-Veda dumnea-ta,
Bine stia §i bine te duc, Dar de ml-oT lasa cetile SA'ml pazlasca oYle ;
32o CA sunt one stapanestl,
t59
340 Si 'n loc amT contenla
Si Miu ca'mT striga : Stefan Voda dumnea-ta, Unde s'a ved,ut
Si s'a pomenit, 345 SA merga sluga 'nainte
Si stapanu pe urma? Stefan-Veda c'audla
lnainte ca trecea
Si Miu ca'T mai clicea : Stefan Veda dumnea-ta Interce-IT miora ta, Ca 'n turma oTtelor Am o miora cu patru cornice ; Si 'n verful cornitelor 355 Cate-o piatra nestimata, De'mT plateste lumea tota ;
350
Cand prinde de vreme rea, Trage turma la perdea ; Cand simte de vreme buna, 36o Trage turma la pasune. Stefan Veda e Domn, Domn, Dar n'are minte de om. Miorita o trimetea, AmendoT ca retnanea
365 Si 'nainte ca pleca,
Miu 'n urma remanea. Dar Miu ce facea ? Cand de fag s'apropia In padure se ducea, 37o D'o darjala ca lua, D'o darjala mare Sta sal croYasca 'n spinare. Stefan Veda dumnea-ta, Ia ridica scarile, 375 're isbesc smicelile §i m'aude cetile ;
www.dacoromanica.ro
I60
CAINITECUL LUI MIU HAIDUCtIL
CA nu mr-e de tine, Ci ml-e de mine CA eti sint, frate, schimbat 380 Din haine haiducesti In haine ciobanesti. ATcT nu esti la hartis, La curpinis, OrT la Bucuresti,
385 Ca sa to fudulesti ; Ci esti la hartis, La curpenis, Unde nu'i loc de carmis ! Stefan VocIA c'audia
390 Buza 'n patru ca'i crApa, Sange pe caftan IT pica, Cu cat fTerea nu'i plesnia. Dar Miu ce'mI fAcea ? Cu binisoru '1 lua, 395 Pen' la fag ca mi-1 ducea, Desbraca haine ciobanesti, Imbraca haine haiducesti. Pe Stefan Voda '1 lua $i'n mana baletilor it da 400 Si la haTducT poruncia : De taTat sa nu'l tAiati, Numal sa mi-1 judecati ! Dara Miu ce'mI facea ? I
D'o cafea ami poruncia 405 Si lui Stefan ca T-o da,
SA'si mai tie inima, Sa nu'l plesnTasca fierea,
Si la urma '1 judeca : Stefan VodA dumnea-ta, 410 Nu aserA, al-alt-eri sera, La tine ca s'a adunat ToIT boleriT terguluT
Stalpil TaligraduluT
Caimacanii tergului.
415 Si vorba ce mT -o vorbiaX $i duma ce mT -o dumTai ?
Tot de mine ami vorbTa T SA me f.. tT, in lege de Miu CA de cand m'am haTducTt
42o Agzale la tine n'a venit. Taman in tergu d'afara
Sa 'rni bap doue furci
si-o
[cumpeiora, SA me puT vames maT mare
425 Unde trec mocani cu sare, SA me privesca d'o tara ! Cand vorbiai de mine, Ed nu Teram la usl la tine ? Stefan Voda c'aucj.Ta
43o $i din gura cA. dicea : ET bine, frate Miule, OT fi vorbit la belie I Dar acuma la trezie Ce -aT catat, carne, dupa mine?
435 Cand eT, frate, arra vorbTa, Sora Miului ca venia 5i din gura le clicea :
Frate Miu, dumnea-ta, De taiat sa nu'l taia T, 44o Numal sa tni-1 judecatT,
CA slujesc de none anT jumate, Simbrior4 nu mT -a dat,
Am muncit si-am alergat Si e, frate, mare pecat! 445 Cerul nostru cu doT sorT, Tara nOstra cu doT domni, E mai bine asa sa fie : Cat o fi el in Domnie, SA fir i to 'n haiducie ; 45o Si cand tara e lAra Domn E Ca femeTa fara om !
www.dacoromanica.ro
161
CANTECU LUI MIU I-IAIDUCU
CANTECUL LUI MIU HAIDUCU (VARIANTA)
CUles de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Anghel Cambrea, Sacelu-Gorj.
Frunc,1a verde florT domnestT,
In oral in Bucuresd,
D'astea nu ti s'a 'ntamplat ! Dar Florinca ce 'net facea ? 45 Fuga 'n camera ca'inT da, TristA, cu inima rea Si altu pahar cemT lua,
La casele domnestI, Din apusul sOrelur 5 La palatal Domnulul, O frumosa masa 'ntinsa De multY bored e cuprinsa Si toti bea $i chefuTa.
ma mare de cat ala Si mereti la yin le da,
Stefan VodA ca'mT vorbla,
50 Pene crocol imbeta Si pin palat se culca.
To In capul mese sedea, Cu clocoiT tAInura Si
Dar Florinca ce'mf fAcea ?
din gurA as-fel diced :
Jos la cunie se da, Papucil 'n picior trA.gea, 55 Tot papucT d'un galbior 5i 'r lua pe picToru gol. Si la fugA ca Ira o lua,
BetT, boferT, §i v6 ggtitY
Dup6 mine sa venitT ;
la vol sa ye luatT La breil cu sapte pistOle Si la spate flint mare, C'arn sA fac d'u venatOre
15 Si
Sus la munte ca'mT TesTa,
Dupa pas6r1 galbiOre,
6o
20 Cu sunt prea duld la mancare Si usore la purtare. In muntiT codrinulul, Tot la fagul Miului, MiuluT heduculur. 25
Vin la masa mT-aT tot dat
D'a dirept la fag mergea, Pe niminia nu'mr gaga. ST-o frunclulitA rupea Si
65
'n buze cand o punea,
OdatA cand suTera, Toff haTduciT sa strengea Ca frunda i ca Tarba.
Ea pintre of se uTta Si pe Miu nu'l vedea ; Sr-alta frump ca rupea
Verde fruncla §i-o lalea,
Vin la masa chile da ?
Le-aducea vinu la masa Florinca fate frumOsA,
ST-al dollea suIera,
Din tote lumea alesa, 3o Suriora MiuluT,
70 MuntiT ca se resuna. Iaca Miu o aucya De p'o vale -o vAlcea
Amureza DomnuluT. Da, ea, mare, mT-auciTa De frate-sea tAlnuTa ;
.sr
cu tovarAsT vorbia : Machea, f...tu-T mama -sa, 75 AceTa e soru-mea ! HaIda sa Te§im la ea, Si
Pahar din mane 'T scApa 35 Numal de parere rea; Jos de scandurT cadea Si de graba se spArgea. Dare Domnul ce d,icea ? Florinca, fate frumOsA, 4o Din tote lumea alesA, Eti pe tin' de cand to -am luat
C'o cunosc pe §uierat Cg nu e voTnic curat. Si. d'a dreptul iml lesTa 8o La culare, In drumul mare, Cu pusca peste spinare.
II
www.dacoromanica.ro
CANTECU LUI MIU HAIDUCU
162
Dar Florinca mi-1 vedea, Nicl buna cliva nu'l da, 85 C'aprOpe nu'l cuno§tea, C'a plecat tiner copil
$i era cu barba 'n sin. Fele verde bob naut,
Dar Miu s'a cunoscut 90 $i d'aprope ml-o chema Si din gura a§a'T dicea : Sorel, suriora mea, Tu porcil mi-'T-al pTerdut, Orl boleril te-a batut, 95 De p'aicl c'aT nemerit ? Dar Florinca ce'ml facea ? Atuncl §i ea '1 cnno§tea $i din gura ast-fel spunea :
Frate, frate Miule,
100 Ed porcil nu I-am pierdut, NicT boleti nu rn'a batut ; Dar pentru tine-am venit, Ca n'am venit pentru mine, Ca traTesc destul de bine; 105 Dar am alergat pentru tine. Si-mi asculta vorba mea, Frate Miu dumnea-ta ! In ora§ in Buc,ure§tl, La casele marl domne§ti, I ro E o frumosa masa 'ntinsa.
5i de mulp bolerl coprinsa ; Si 'n capul mesel §edea, Stefan Voda cuvinta Si cu boleril vorbia, 115 Tot de tine tainuia,
F6-te,
mill clobane'ncoa, F..tu 1 legea mani-ta !
140 Da'ml tu o mie de ol, Sa-p dati doue mil de poll,
Ca de a§tia am prea multi, Nu'I maT pociu purta pe muntl 5i vrol sa'rnl plerd capital 145 $i sa me fac Unguren. Da -ml §i un cojoc mocanesc
sa tl dau un balton turcesc; Da'ml cacTula mocanesca
Sa-ti dau chivara turcesca ;
150 Da-mT §T-o bail unguresca
Sa-p dail o arra. turcesca ; Da-ml §i un fluer mocanesc Sa-p dau un pistol turcesc. Oile §i le-alegea, 155 Cu cojocu se'mbraca, Caclula 'n cap o punea, Bata'n sutiOra §i-o lua, 'Naintea ollor se da $i cu fluerul canta. 16o Iaca o§tirea venla, Top p'anga el ca. trecea, NiminTa nu'l cuno§tea.
Stefan Voda cand venia NicT el nu'l maT cuno§tea 165 Si buns diva cal da : Bung. cpua, mai clobane ! Multumesc, Domne 5tefane! Ia 'sculta, clobane, 'ncocT, Nu ved,u§l o§tirea mea ? 170 Dara Miu ce'mT dicea ?
0 DOmne, Maria Sa,
C'ail sg. faca venatore
0 vecluT trecend colea,
In muntiI Cadrinului,
Pen' la fagul MiuluI.
Dar Miu, cand amp,
120 A§a putin ca ridea $i din gura ast-fel dicea : Sorg., suriOra mea, V&A-0
tu de grija to
Si nu purta grija mea. 125 Vie cum it va placea,
F....tu-I legea mani-sa Ca'l-apuc eu p'aicea; C'acuma nu sunt copil, M'am facut haiduc betran !
130 Sus la munte ca Ie§ia Si un cloban ca mi-§ gaga, Un cloban cu of marunte, Dar n'avea el a§a multe: Peste-o mie §1 cincl sute, 135 POte sa fi fost mat multe, Ca era vite marunte. Si din gura ce'l cjicea ?
Aida sa te duc la ea.
Dumnea-ta nu §til serna, 175 FoTe verde trel grauntl, 51-al maT rataci pe munti. Calul de darlog! it lua ;
$i pe vale mi'l baga P'o vale p'o potecea, 180 P'o potecea mitutea, Mica, mica §i cotita, Cu alune pardosita, Numa de Miu §tiuta. P'acolo dacal baga 185 La judecata mi-1 lug :
0 Domne, Maria Sa, Mal ridicall scarile,
Ca te lau smicelile. C'aicl nu'T la Bucure§tT 190 Ca sa te maT fudule§tI;
www.dacoromanica.ro
Aid a la hati§, la carpini§, Unde n'al loc de carmi§ ;
JANTECU LUI MIU HAIDUCU
AT venit la largul meti Si-alceal la strimtul teil I 195 Eu 's Miu copilu, Care me §tiaT §i tu. Dar acuma nu's copil, M'am facut haTduc betran ! Ce-aveaT tu la Bucure§t1 200 De mine sa taTnuTe§tT ?
Jos de pe murgu'I tragea Si'nteo poTana '1 scotea Si de Ole '1 desbraca, Si d'un §tejar it lega 205 Si cojocu'l desbraca, Caclula o lepada, Cu tolele se 'mbraca, Chivara'n cap o punea Si pe murgu 'ncaleca,
210 Sus la munte ca Te§a. Stefan Voda remanea Acolo legat §edea. Potera cand '11 vedea TotT la Miu c'alerga, 215 Verde fruncla de bujor, Ca gandTa ca-T Domnul lor.
Iara Miu ca tacea, Pene cand s'apropia. Degetu 'n guru punea
220 Si-odata ca §uTera, Tovara§il arra Te§Ta
Si Miu le taTnuia :
163
Dati'mT durdulita mea,
SA bag praf cu chivara 225 Si glOntele cu mana, SA risipesc potera ! Tovara§iT alerga
Si 1-o da plina gata.
De calare-o slobod1a,
23o Facea linie pin ea, Ca pica ca perile, Cand le bat venturile. Si care maT remanea Toti la tarn ca fugTa 235 Si la tail povestTa : C'am audit din betranT Ca paTnea nu'T but-11'n streinT;
Da am audit, n'am credut Acum am vaclut §i credut. 240 Dumnedeil sa te pazlasca De bataTa halducesca;
Te bate te face lesa, Te baga'n bola caTnesca!
Numa un foc a slobodit, 245 Jumetate ne-am topit, Ca de maT slobodia vr'unu N'am maT fi remas nicT unu! MaT cjiceti, boTeri, amin! FacetT voTa pe deplin 25o Si betT cute -odata yin !
www.dacoromanica.ro
164
CANTECU LUI MIU HAIDUCti
CANTECUL LUI MIU HAIDUCUL. (VARIANTA)
Ct.les din gura lautarulut Sandu Stoica, din Costescf-Valeea de Chr. N. Tapu. Acest cantec este o variants a lu! Stefan Voda i Fagul Miulul din colectia d-lut G. Dem. Teodorescu pag. Soo sqq. §i eStefanita Voda. din colectia lut V. Alexandri, pag. 20` -209.
Cu paharu cin'le da ? SavaT Calea fata mare,
Foie verde florr domne§tr,
La 'nalte case domnevr, De se \fed in Bucure§tr,
Mare mass, ml-este intinsa, 5 De multr boTeri mr-e cuprinsa, Sed boTeri terienT,
Caimacanir tergulur, Fe§nicir 'mperatuluT, Ca stalpir pAmentulur. To In capu mesiT cin' §edea 6? Stefan VodA, Domn cel mare NicT nu here, nicr mancare. Numar cu ochiT privea, Sema la bAetr ca'mr lua
15 Si din gura ca'mr grata :
Suricira Miulur
4o A din muntir Catrinulur, Din gurita ca'ml grata : AT, DOmne, Stefan VodA, Asera to laudar C'o sA pled in venatore 45 Dupe paserT galbiore, Ca sunt dulcr la demancare. A§a Domnia auclla,
De la masa se scula,
Cruce 'n pTept ca mi-§ fAcea
5o Si el, frate. se culca.
Dar Saval Calea ce'mT facea ?
Pe supt pat CA se vera,
A1eT, voT baretilor,
BeatT §i ve chiotitT, Marne in cliuA fiti gAtitT
SA facem nor d'o plimbare, 20 D'o plimbare, d'o venAtOre, Dupe paserT galbiore CA sunt dulcr la demancare, Si u§ore la purtare. De s'o intampla vr'o tamplare
Scotea ni§te papuceT, Cat erail de prosticeT,
55 Faceaii cincr-sute de ler. Sarea icr, sarea colea, 5apte dealurr §i o valcea 5i -o pustie de derea, Sus pe muntir Crinulur, 6o Tot la fagul Miulur, Miulur harduculur.
25 SA prindem peMiu in venAtore,
Pe langa fagu-T se da, Trer de§te 'n gull bAga,
Cu paharu cin' le da ? SavaT Calea, fata mare, SuriOra Miulur
Din muntir Catrinulur.
30 Dar eT frate ce'mT manca Numar cega §i postrunga Si galbenA caracudA Si §oricel De purcel, 35 Trece de§tele prin el ;;;i bea yin de Orodel.
D'o frunolA ca -mr o arunca
65 In buze 'mr arunca Si incepea d'a §urera. Codrir marl se despica ; Nimenia nu 'ntelegea, Numar Miu pricepea; 70 Pin brajr maruntr se lAsa, Pelle la ea ca'mr venra.
www.dacoromanica.ro
FOre verde §i o lalea,
CANTECU LUI MIU HAIDUCU
AT tu sora, soru-mea, Nou'e am §i jumetate
75 Pe la mine n'ar dat, frate, Dar acuma ce se OW ? Orr de cheleug al sfir§it, Orl haTne al ponosit ? Dara Miu ce'mr dicea ?
8o
Indarat ca o calea, Ca s'o scula Domnia,
TT-o manca simbriOra!
Si'nclarat ca se 'nturna. Pene ea, frate, mergea, 85 Domnia ca se scula. Apa rece ca'r turna, Pe ochr negri se spala, Chica neagra '§r preptana. Dar Savarca ce'mr dicea ? 90
AleY, DOmne, $tefan Voda,
Asera te lAudar C'o sa fad d'o plimbare, D'o plimbare, In venatOre. 95 Stefan Voda ce'mr fAcea ? Cu bucrumu bucruma, 0§tile cA le strangea Ca frunda
$i ca rarba, Ioo Dupa Miu ca pleca ;
Dara Miu ce'mr fAcea ?
El la vale se lasa La vale, Ia vale, Unde fir de iarba nu e,
105 Numar d'albA colilie, Bate ventu §i mr-o adie, Face pamentu piffle. Dara Miu ce'mr facea?
Pe magura se sura, HO Ochil rOta ca-r facea, Pe nimenra nu vedea, Numal un mic clobana§ Crobana§u de Ave, C'un num se'r de dece oi. 115 Dara Miu ce'mr facea ? Acolo frate mergea, Din guritA ca-r grata : Buna diva, mar ciobane ! Multumescu-tr capitane ! 120 Dail Miu ce'mi dicea ? MAT dobane dumneata, Ia da-ml tu dece or,
Sa-tr dau cincr-sute de le,
$i dA-mY a cacrula a ta, 125 D6 e 'facuta hap pe cap, Sall (Jail verde comanac Care'l purtam ell cu drag ;
165
$i da-mr §i Al fluer al tell, SatY dau arbia§ul meu. 130 Unde crobanu nu vrea, Numar ca Miu '1 plesnra; De grab' croban se desbraca. Dara Miu ce'ml dicea ? Cand o fi la prandu mare, 135 SA vil la or, fratiOre. Iara Miu ce'mr facea ? Oile ca 'Y le lua
$i el, frate, ca'mr pleca
Pe drumu troscotulur, 140 Cam in calea Domnului. 1)&6 Domnul ca'mr venTa, El din fluer nu tacea;
$i el, frate, crml canta
Pamentul se legana. 145 Dara Domnul ce'mT dicea ? Buna diva, mar crobane ! Multumescuf, Domn $tefane, MAY ciobane dumnea-ta, Fecior de lele fuse§l , 15o Cum pe nume 'ml dise§r ? Te v6d ca e§tr priceput
Pe mine tu sa me dud
Not la fagul Miulur,
Miulur harduculur. 155 Dar crobanu ce'mT dicea ? Eli, Domne Vocia $tefane, Eu pe tine CA te duc La fagul Miulur harcluc ; Dar lasatr o§tile 6o SA'mY paz6sca oile, CA sunt oile stApane§tr, M'apuca sa le platesc. Domnul prost de mint' era, 0§tile ca le lAsa 165 Oile ca le pazIa ;
Cu Miu pe drum pleca $i mergea ce mar mergea De fagul Miulur da. Dara fagul cum era ? 17o De cracr impologit $1 de arme impodobit; La trupina fagulur Zac armele Miulur, Miulur halduculur. 175 Pe Domn acolo '1 ducea, P'un pat ca mi-1 punea,
Tre de§te 'n gura baga $i incepea d'a prera,
Cetele cA se strangea. 180 Dara Miu ce'mr dicea : Ale, vor baeti vornicr, 1:36 baltace sA mi-1 luati,
www.dacoromanica.ro
166
CANTECU LUI JIANU
Me platil cu cantecu Ca lupu cu urletul; Cand venatoru '1 gase§te
Da 'nsusele sA mi-1 datl, Pin sAbiI sA mi-1 lAsatl
185 5i nimic sa nu-1 stricatt Pe Domn scApat it facea.
190 DA pielea §i se plAte§te.
CANTECUL LUI JIANU Cu les de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, Sacelu-Gorj. A se compara acest cintec, care e maT complet, cu cel din colect. D -luI G. Dem. Theodorescu pag. 299 sq. Velzy §i varianta prescurtata din colectia D-lui V. A lexandri pag. t5 sqq.
Pole verde leu§ten, N'atl audit d'un Jian,
Multe case a cAlcat. Pe cine 'ntalnea smulgea, MAduva la tots sugea, Lumea de densul fugla,
D'un Jian §i d'un °hen
5i d'un mare de Mislen ? 5 Si d'un hot Bucure§ten,
Ce se plimbA prin pAdurl, Cu §al-spre-ce pan durl ? Top voInicY, ale§T pandurT,
Cu chebe §i cu poturl, To Cu pistole inarmati, Cu pu§cl, flinte incArcati, UmblA ca ni§te turbatl, Seca lumea la ficati ! CA nicl unde nu gande§tl,
15 Cu el in drum te 'ntalne§tl 5i te'ntreabA bini§or Cu cuvent bland blandi§or : De unde e§tt flAcATa§,
Din ce sat din ce ora0
20 Ce negustorie al, Birul la cine ti'l dal ? Spune, voinice, dirept, Te jur pe arma'mir din plept, De al banT mai multicel, 25 DA'InT jumetate din el, SAO' dau la many rava§,
40 Da jalba la Caragea. Domnia numal de cat Potere la el manand ; Dar Jianu intelegend Se oprea la Olt fugind, 45 CAlare pe armasar, Strigand:
Trage podul, maT podar, SA trec la al boscodar CA e putred de bogat, 5i sA-T Tail n'ar fi pecat,
55 Ca e singur ca un cuc $i eu sint finer halduc ! Dar podarul ce fAcea ? Sa fAcea ca n'audia, Voind poteriT sA'l dea.
6o Dar Jianul §i vedend,
Sa maT a§tepte nevrand, Dete drept prin Olt dicend :
SA nu remaT pAguba§;
Cad cu vremea, d'oY trAi, Penentr'un ban 0-or plati ; 3o Dar cum-va de-ol muri SA-tl plAtesca Dumnedeil !
FoYe verde matostat,
Jianu om mic de stat, FAr'de ruda de pecat 35
Tot =bland din sat in sat
MAT frate podar,
Trage podu mal dirept, Nu ma face sA te-a§tept, CAT reped un glont in plept 50 5i te culc, sail te de§tept I
De cat sA me rog de prost,
Pen'a pune podu 'n rost, 65 Volti fi voinic cum am fost
51-ol trece la adapost I FOTe verde mar cretesc, Cand or sta sA me smeresc, La top sl me cAcTulesc, 7o La ce drac maT halducesc 7
www.dacoromanica.ro
167
CANTECU LUI JIANU
Si pe murgu 'ncaleca D'a dreptu pin Olt trecea
Copila§i/ ami hrAnesc ? Verde frump de sipica, Talca me mans la munch, 120 Eu pul coda la mhcluca 5i me suI in deal in cuca. MA ultal in vale'n lunch, 1
5i dincolo cand le§Ta.
Murgul 'i se scutura 75 Si a§a putin ca'mi sufla. Dar Jianul ce -ml d, icea ?
Hal murgule, nu sufla, Nu sufla, nu to umfla La gazda vom resufla 8o Si odihna vom afla ! Cand la gazda apropiind A§a amp tipand, Potera gazda legand Si de Jianul intreband. 85 Dar Jianul intelegend, Se'ntorcea la plat fugind
TOte plugurile umbla, NumaT pluguletul meu 125 La 'ntelenit Dumnecleii ! Plugu'ml §ede la parete, Boil 'ml pasc la larba verde,
5i el fugind tot la plat 5i striga la murgul : Hal !
Hal, hal, hal, murgule, hal,
90 Sa Te§im in deal, la pie, Sa scapam de chill §i val ! Si din gura ca'ml canta :
Pogonicil 's dupa fete. 5i me dusel la bogatT, 130 Care avea bol §i argati, Sa'rnl dea boil intr'un ceas Sa ar §i ell loc d'un pas ; Dar in zadar m'am rugat Ca'n sema nu m'au bagat ! 135 Atuncl §i ell mentorse 5i intru sine'ml d,iseI :
Dar'ar bunul Dumnecleil, SA umble §i plugul mee, SA'l pul sa brhzdeze ales 140 Unde-o fi crangul mal des ;
FOle verde §l-o lalea,
Tine gazda, nu me da, 95 Call vol da o malotea Cu florile cat palma, Pe la pole §ebacea, Numa firurl §i betea, SA se minune lumeal too Dar murgu cand audla, De sarit ce mi-§l sarIa
Sa trag brazda draculul Pe marginea satulul, Drept usa bogatulul, Fir'ar mult al draculul ! 145 'Ma vara l'am rugat
5i'n sera nu m'a bagat
Sa'mT dea doue trel parale,
Tocmal ca capriOra,
SA Tail copiilor sare ; Copiil mi -au le§inat,
Po§ta un sfert ca parea; Dar de geaba ca fugla I 105 Cand la plal apropia,
150 Tot mancand la nesarat 5i de atuncea m'am jurat, Unde ved omul bogat I
Potera mi .1 ajungea, Manele in el infigea $i'1 ducea la Caragea. Cand fu sOrele in apus
Sal leg sa'l arunc su'pat 5i sa-1 cer de cheltulala,
vreme de lama. SA mal les odata'n vara Sa puRi. .aua pe balana,
155 C'acum
110 El la curte c'a fost dus, Cu tovara§irn rend pus
5i-a§a'mT canta c'un glas sus: FOle verde lemn domnesc,
Stall in drum §i me gandesc, n 5 ce-o s'apuc ce-o sa muncesc, Paine sa-ml agonisesc,
Sa me plimb din crama'n crama
Cu disagil cu pastrama 160 5i cu ploschita cu yin,
161 SA'nec chinu §i suspinu 1
www.dacoromanica.ro
168
CANTECUL LUI GHITA GATANUTA
CANTECUL LUI GHITA CATANUTA. Cu les de Chr. N. Tapu din gura lautarului Ion Stan BaluicA, Manastirenr-Valcea. Acest cantec este o variants a celui din colectia D-lut G. Dem. Teodorescu, pag.
626 sqq.
In colectia lui Alexandri, pag, 67-1o1, figureza sub numele de cVidral.
Pe cel deal, pe cea culmitA,
SA nu fie vina mea!
PlimbA-mi-se CAtAnutA,
Ghipi-atuncT, cand aud,Ta,
Cu a lul frumosO. mandrutA, Cu dolt -sprece cAluser,
5 IncOrcatT de disAgel, DisageT cu galbinel,
Merge mandra pintre el,
.5i doT-spre-ce catarasT, IncArcatT de gAlbinasT. Io IarA GhitA ce'mT facea ?
Pe culmitA se plimba, Cu-a luT d'albA frumusea 5i la umbritA trOg-ea. Unde umbra IT plAcea, 15 CAluseiT isT priponla
5i de mandra se ruga :
Mandro, mandrulita mea, Seruta-ti-as gurita, ES, mandro, de and to -am luat,
20 NicI un cantec n'al cantat, Dar acum o amT cantT. Daca to nu ml -o1 canta, Forte reit m'oT supe'ra, Frumos capu ti-l'oT lua ! 25 Dar mandruta ce'ml ciicea Ghita, sotiora mea, Bine, dragA, 0-as canta, 0 fi r61.1 de dumnea-ta ; CA ml -e glasul fomelesc
30 5i cuvintu volnicesc. D'oT incepe d'a canta, Munti/ ca s'or tremura, Ape marl s'or turbura,
VAT adancT ml -or resuna, asculta 35 Harambasa
5i gura ml -o cunostea ; Harambasa de halducT, Peste patru-cject i cinci.
5i-o veni la dumneata 40 5i ml -e ca l -o face ceva,
FOrte reu s6 supra Si de mandra se ruga ; 45 CantA-0, mandro, cantecelu, CA mT-e drag ca sufletelu ; Cants -0 mandro, cantecu, Ca ml-e drag ca sufletu Dar mandruta ce fAcea ? I
5o Glas de foc arni lepAda;
and incepea d'a canta, Muntil ca se tremura, Ape marl se turbura
VAT a dancT ca resuna,
55 Codru in pole se usca, larba verde se parlTa! Harambasa ml-o audla *i gura T-o cunostea, Cu potera amT vorbTa : 60 Statl, bAetr, i v'odihnitl 5i armele pregAtitT,
La mine sa v6 ganditT, De poterA fitl gAtiti! Harambasa arnT pleca 65 5i palosu it ascutla ; Unde crangu cal Linea, Scotea palosu §i da, Mult6 pAdure strica, Poteca buns fAcea, 7c) Pen a la GhitA TesTa
5i buns diva cA'T da : Buna 4iva, frate GhitA ! MultAmescu-0 Harambaso!
Harambaso de halducl, 75 Peste patru-d,ec/ i cincl, 5til banil sa mi-1 -mananc/ ! GhitA nu to speria, C'am venit la dumnea-ta, C'am audit mandra mea, 8o Lam cunoscut gurita
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI GHITA CATANUTA
$i-o gAsesc la dumneata, Niel o para nu t1-as lua, NumaT mandra ca e-a mea. N'ol vrea mandra sa mlo dal, 85 Mare pricina.o sA al ! Dara Chita ce'ml dicea ? Eii pe mandra nu tl-ol da, Ca mandruta este a mea, CA rra-a dat'o sOcra-mea, 90 Sa'mT 1iu vieta cu ea! Harambasa ce'ml dicea ? Mel, Chill, frate Chita, De ce sa'n-f vorbestr asa ? Eii ved ca te 'mpotrivestI, 95 OrT-ce draculul gandestT ? VreT in pustT sA. ne 'mpuscAm,
Orl in sabiT ne tATem ?
Dara Ghita ce'ml dicea : Nici in pustT nu ne 'mpus[cam,
Ioo In sabil nu ne tATem; Numal la luptd ne luAm, CA e buna si direpta $i de Dumned,e5 lAsatA ! Harambasa c'audTa,
105 FOrte reit se supera, Armele jos ca trantIa, La Ghita se repedIa $i de lupta s'apuca ; FAra veste mi-1 lua, 106 Mijlocelu
'T
cuprindea.
Se lupta cat se lupta, Pi de varg pan6 'n sera, FAra pic de nAdusela.
Din lupta ce se lupta 115 Lul Chita 'I se 'ntempla, Cureaua i se rupea. Dara Ghita ce'ml facea ? De mandruta se ruga : Mandro, mandrulita mea, 120 Nu sedea, nu te ulta, Cata f...tu-T muma-sa. CA'ml plerde hotu vieta ; Vin' de'ml nOdA cureua.
Dar mandruta ce 'ml dicea ? Gihta, sotiOra mea, 125 LuptAte cum oT putea, Cureua nu II-oT 'noda ; Care ve veST birui, Tot o sotie ml -o fi 13o Atuncl Ghita 'ml audia, FOrte reil se supera, !
C'o manl ca se lupta, Cu alta curea 'noda; Dupe ce curea 'noda,
169
135 Amendoue le punea ; Cand °data '1 aducea, Pin rAdAcinT mi-1 tranda,
Pea 'n genunchl it ingropa.
Harambasa se casnIa, 140 Cand pe Ghita '1 aducea,
De la pamint nu'l hurnla. Tot Chita se mai casnia, Cand al dollea l'aducea
$i de pAmint ca mi-1 da, 145 Pene 'n br'eti it ingropa. Harambasa ce dicea ? La rugAcTune pica :
Alel, frate Chita, frate, Mai lungeste-mr vieta
150 $i mandruta fie a ta,
CVO dArulesc potera $i-oT trai cum 01 putea; M'oT duce la Cara mea,
N'am stiut de dumneata ! 155 Dara Ghit ce'ml tacea ? Nicl o vorbA nu vorbla, Numal d'o parte se da, Si palosu mi-1 scotea. Cand °data aducea, 16o Capu c'o spata-T tA1a,
Ca pe varza mi-1 toca, $i de mandra se ruga : Mandro, mandruli ta mea, SA 'ml aducl pe murgu 'ncoa. 165 Dar mandruta ce'ml facea ? Ea pe murgu '1 aducea $i de dalog it Linea, Pelle ChitA. 'ncaleca. Daca GhitA 'ncAleca, 170 De calare se'ntindea
5i pe mandra ca ml-o lua;
Maria in brene 'I punea ; La spate si-o arunca $i cu murgu cA. vorbla : 175 Murgule, murgutu-meii,
Di de cand te-am cumperat
Nici un sgarbacT nu ti-am dat,
Dar acum o sA te bat ! Cand freul it slobodIa 180 Cu pinteniT it inghToldIa, Mitutel maidan facea. Trecea dealu ArdealuluT i valea SabaruluT, Campu Severinului. 185 La mijlocu campulul V6du mica salciOrA
Cu umbrita rotunglora. Acolo descaleca Pe murgu §i'1 priponTa
www.dacoromanica.ro
170
CANTECUL LUI GHITA CATANUTA
MaIcA, makulita mea, 235 Vino, maIca, sa-tI arat,
190 Unde Tarba 'T plAcea. La disageT cauta,
Mica ploschita scotea D'o vadra §1 cincY oca, Care bea GhitA cu ea. 195 Doue pahare umplea : Tine, mandro, yin de bea De la manu§ita mea, C'oT mal bea, OrI n'oT maT bea,
200 De la manu§ita mea ! Dar mandruta ce'mY facea ?
Incepea d'a suspina Si din pahar nu maI bea. Dar Ghita ce ml-§ facea ? 205 Daca vedea ca nu bea, Forte reii se supera, Maria pe plosca. punea 5i din guru m`f-o salta, In fundu-I o resufla 210 5i pe Barba mY-o trantIa Mana 'n pozinar bAga, Mitutel palo§ scotea, SA facea d'amelinta; Capu c'o spats -T taIa 215 Ca p'o varza mT -o toca. Titele 'T le alegea Tttele, Cositele,
La disageT le punea,
22o Pe murgu incaleca
51 la sacra -sa 'InT pornIa.
Calu afara cal lega Si 'n casa cand intra : Bung diva, maIca-mea 225 MaT til, malca, varza acrd, SA bagam cu carne grasa
Din fie-ta to cea frumosa, Daca 1-a fost mintea prosta ! SOcrA-sa ca nu credea, 23o Gandea masa ca cerea. Frumosa masa-I punea, Cu yin dulce ml -1 cinstTa, Bea Ghita, se ospata :
Daca nu'InT crecli cuvintul, NicI nu 'I-am facut mormintul.
Vin srt-ti dau odOrele, Ca sA-ml crecjY cuvintele !
240 In disagei cauta, Titele i le scotea, Titele, Cositele.
Ea atund, cand le vedea, 245 Pe data le cuno§tea Si tot hotu mi-1 facea. Maria 'n cap i§I punea, Cat apuca atat rupea, De fie-sa se vaIcarea ! 25o Dara. Ghita ce'mY facea ? Daca vedea §i vedea,
Palo§u el cal scotea, Dupe ea se repedIa.
SOcra.-sa ce mi-§ facea ?
255 Ea de frica. ca fugIa, Pin bAlaril se baga ; Dar el cautand de ea,
Doug. plaste ca'mT vedea
5i d'un furcelu§ cata 260 5i'n cosite'l infigea. Sus pe plaste o urca, Verful la plasta ca facea. El pe murgu incaleca 5i pe culinitA pleca. 265 Mergea Ghita §uTerand 5i cu murgu neghezand. Cine la GhitA asculta, Fete mall se 'mbolnavIa Nevestele se starpia ! 270 Me plAtiT cu cantecu,
Ca lupu cu urletu ; Cand venatoru'l gone§te
Da pielea §1 sA plate§te.
5i mal dati cu picatura, 275 Sa ude Policea gura I
www.dacoromanica.ro
C4NTECUL I,U1 GI1ITA CATANUTA
171
CANTECU LUI GHITA CATANUTA (VARIANTA)
Audita de Chr. N. Tapu de 1a lautarul Dumitru Baranca, din Pqteana-de-
sus.-Gorj.
Pole verde pelinita Pe cel deal, pe cea culmita, Trece Ghita Catanuta Cu dolt -spre-ce catarAT
5 IncarcatT de galbinel, Cu mandruta pintre el. Trec prin codriT Merg la socril. Dara Ghita ce'mI dicea to Ed mandro de cand te-am luat NicI cantec nu mr-aT cantat, SA te ascult, mandro, cu drag. Darn mandra ce'ml dicea : EA, Ghita, cand 0-oi canta 15 Ape mar, s'or turbura, Copacl marl s'or despica, VAT cu vat s'or impreuna, Muntil in capete s'or da ; Si am un glas cam femelesc, 20 Si cuvintele haducestT, $i Lotrenul mi-o audi, Lotrenul Lotrenilor, Harambasa al hotilor. Darl Ghita ce'ml grata ? 25 Canta -tI, mandro, cantecu CA InTe drag ca sufletul Ca cat m'ol vedea in picTore De nimenl sa n'aT fibre. Dara mandra ce'mT facea ? 3o Incepea d'a canta ; Ape marl se turbura, VA/ cu vat se impreuna, 1
Muntil in capete se da
Si Lotrenul ml -o audTa,
35 Lotrenul Lotrenilor Harambasa al hotilor, Foitica ai.o lelea Dar Lotrenul ce'ml facea I Gura la baled ca da : 40
AuditY mandruta mea,
Care me iublam cu ea
Din copilaria mea:! ImpenatT padurile $i tote colnicile. 45 EY padurile impena. Dar Lotrenul ce'ml facea ?
La vama el alerga $i putinel ca mi -u sta, Iaca si Ghita 'ml sosla 5o Cu mandra d'a 'mpreuna. Cand Ghita mi-1 vedea Un pas inapol ca da Si Lotren la el striga :
DA-tY, voinice, dal/ de vama 55 Da-tl pe murgul teil de vama Sa te las cu capu'n Cara !
Dara Ghita ce'ml grATa ?
Cat capul la trup ml -o sta,
Nicl pe murgul nu l'ol da, 6o CA mi 1'a dat tatal meti SA'rn1 pOrte trupsorul mea ! Dar Lotrenul iar striga : voinice, dale de vama,
DA-0 pe mandra to de vama, 65 Sd te las cu capu'n Cara. Frund,ulita §§l -o lalea,
Dara Ghita ce'mT dicea /
Cat capul la trup ml-o sta, Eli pe mandra nu mi -ol da, 7o CA ml -a dat'o sOcra. mea, Din copilaria mea, Sa'mY suptiu casa cu ea! Dar Lotrenul ce'ml dicea ?
La lupta sa ne luam, 75 Orr in sabiT sa ne team ? DarA Ghita ce'mY grata ?
La lupta sa ne
CA lupta este direpta, Nu-1 ca sabia spurcata. 8o ET la lupta se luau
pi de vara Vella 'n sera.
Veni sOrele la prang
www.dacoromanica.ro
172
CANTECUL LUI GHITA CATANUTA
Lut Ghita-r veni un ris ; Veni sorele la amiacl' 85 Nu mat putea de necaz; Veni sOrele in chin die,
Veni hat Ghita manie.. Fore verde si-o lalea
Dara Ghita ce'mT facea ?
90 Breu'n jos cal slobogra Si pe mandruta 'ncerca: Radica'mr, mandro, brenetu, CA me prapadeste Lotretu I Dara mandra ce'mt grata ?
95 Vor, cart v'att pridudi,
Tot d'un barbatel mt-o fi! Dara Ghita ce'ml facea ? Binisor el sa 'nvertra,
Cu Lotren in pamint a da too Si palosul cal tragea, Capul lur Lotren ca lua. El la cal ca mi-s mergea, Picrorul in scara punea Si pe cal incaleca; 105 La ca'rciuma descaleca La carcluma Lotrilor Din muntir Carpatilor.
El la cal ca mil mergea
Matta 'n disagi c'o baga, 1 to 0 ploschita ca scotea,
0 ploschita mitutea De-o vadra si cinct oca Si la mandruta mergea :
Tine, mandro, yin de bea
115 De la d'alba mana mea; Orr or bea, onr n'or mat bea! Tara mandra ce'mr clicea ?
Iarta-mr, Ghita, gresela! Iac-or sa -tr 'left gresela!
120 El palosul mi-I tragea, Capul mandrutii ca'l lua Si in disagi Ca mi-1 baga Si pe cal incaleca, La socra-sa ca mergea. 125 SOcra-sa, and it vedea, Masa. afara cal punea. Dara sacra -sa grata :
SA fie si mandra ta,
Tot mat bine tr-ar sedea.
130 Data Ghita ce'rnt grata ?
Mara, marculita mea, Mandra ti-a lost de furat, Pagubasa m'a apucat. Dar n'ar, mara, varza acrd, 135 SA bagam cu carne grata Din mandruta ce-a frumOsa, Deca nu'ml crecli cuvintul, 138 Poftim si motisorul I
www.dacoromanica.ro
It3
BITA CATANUTA
BITA CATANUTA. (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu de la lAutaril Dumitru Baranca, din Pepteana-de-sus, Gorj pi Ch. Cobzaru, din Tergu-Jiu.
Pe culmita dealulur, Dealulur Ardealulur, Plimba-mi-se Catanuta Cu-a WI' d'alba de mandruta, 5 Cu dor banT in puzinar, Cu dor tree catarasT Sacsanatr de galbinasT Si cu dour caluser SacsanatT de galbiner,
ro Cu mandruta pintre er. Plimba Bita cat plimba, La o carcruma ca da, Bea cu mandra si manca *i putin chef ca facea. 15 Bita mandril ca d,icea :
Pana Rusiana o audra $i la Bita ca'mr venTa; Pe Bita cal intreba : Ce ne calcr 45 *i ne pastr Terburile ?
Ia sa'mi dat pe murgu vama, Ca sa scapi cu cap la tarn. EU pe murgu nu'l -ot da
5o Odata cu viata mea ; Ca mi l'a dat socru-meU,
SA-mr One trupsoru meti ! Da-mr pe mandra atunci, [vama,
Ca sa scapT cu cap la tara. 55
Aler, mandra, mandra mea,
De cand, mandro, to -am luat Un cantec nu mi -ar cantat, SA te-ascult, mandro, Cu drag.
20 Dara mandra ce'nir dicea ? Aler, Bita Catanuta, Am un glas cam femeresc Cuvintele haiducestr
Cand or incepe d'a canta 25 Livedr verdi s'or scutura, Muntir ca s'or tremura Apa'n put s'o turbura, ySi pe mine m'o aud,i Aldi Pana, 3o Rusiana. GraTul meu l'o intelegea
CA mr a dat'o socra-mea SA tiU casctora cu ea ! Dara Bita ce'mt grata ?
6o Alel, Gruro, ce'mt poftestr? Orr in sabil sa ne talem Orr in lupta sa ne luam ? Lasa sabia 'ndracesca, At in lupta voinicesca, 65 CA mT -e buna si intelepta
*i de Dumnedeti lasata ! ET in luptA se luau, Se luptara ce se luptara,
Di de vara penen sera, 7o Niel unu nu se trantla. Dara Bita ce'mb facea ? Brenetu la vale lasa
*i la tine c'o veni i pe mine m'o lua,
Ca T -am fost ibovnicea
35 Din mica copilarra; Geaba de dragostea mea Cad pe mine m'o lua ! Dara Bita ce'mr dicea ? Canta-tr, mandro, cantecu, 40 CA mr-e drag ca sufietu 1 Incepea mandra d'a canta
Niel* pe mandra nu 0-or da
Odata cu viata mea,
75
*i pe mandra c'o chema *i din gura ca-T dicea : Sari, mandruto, SArT, draguto,
De'mb legs brenetu, CA m6 tranteste Lotretu, *i'mr r6pune mie capu! 8o Dar mandruta ce'mI grara ? Ia luptatT, BitA, luptatT,
www.dacoromanica.ro
BITA CATANUTA
174
Care cum o birui,
Tot un bArbAtel rni-o fi DarA BitA ce'mT facea ?
!
85 Brenetu in dinti ca lua, Cand °data ca racnia Pe Lotret ca mi-1 trantia; Lotret din gura grata, Frafl de cruce se prindea, 06 Vole de la altu'§i lua. Dara mandra ce'mi d,icea?
Iarta -ml, Bita, gre§ala CA n'ol mai face asta ! Lesne, mandro, to -oi Terta, 95 Anevoie of uTta, Dar §tii, mttndruto, ce-va ? AstA varA ce-a trecut, Tot de cosA m'am tinut, *apte copiti ca mi-am facut. T oo La §ase le-am tacut verf, Numai una tni-a r6mas; D'o vrea bunul Dumnegeil, S'o fac eu cu capul teil ! Dara mandra ce'mi gicea 105 Iarta-mi, Bita, gre§ala CA n'oT mat face asta ! Dara BitA ce'mT grata ? Mandro de can d &Cite-am luat
In spate nu to -am cAtat. o Spatele cal arata, Capu cu palo§u tala,
Sus pe dale cso urca Vert' la dale ca fAcea. Codele §i titele le taia
115 Si'n pozinar le bAga
*i la sOcra-sa mergea. Socra-sa, and it vedea, Mult bine el ca-1 parea, Frumosa masal intindea; 120 La b6utura ca mi-§ bea, SOcrA-sa din gura'mi grata : §ade, Bita, a§a; Dar mat bine ti-ar §edea Cand ar fi §i mandra ta. 125 Aminte lul it aducea, Codele din pozinar scotea : Poftim §i pe filca ta t Abet, maicA, malca mea, Mai al nitica varza acrd, 13o SA bAgAtn cu came grasA,
Din fie ta ta cea frumosa, CA T-a fost el mintea prOstA Cand mama-sa ca -T vedea Codele §i titele,
235 Ea din gura ca grata : Lasa-i fie retie nu a§a,
Ca ml -o cerea din vecini, IT facea OmenT nebuni ;
Dara Bita om de treba iLlo II tale capu mat de grabA !
www.dacoromanica.ro
CANTIICUL LUI PAUN IIAIDUCIJL
CANTECUL LUI PAUN HAIDUCUL Cu les clq Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu, lautar in R.-Valcea.
Fore verde dedetel, Cine trece prin Musce17 Paunel al frumu§el Cu dor spre- ce dupe el,
DarA popa ce'mT clicea I
Iarta me, tarcutule,
5 Cu doT- spre -ce catara§r IncArcatr de gAlbina§r.
Fore verde §T-o lalea, lard PAun ce'mI facea In gazdA Ia popa trAgea, 10 La masa cA mi-1 gAsra : AT, PAune, sa cinam ! Nu cinez, popo, cu tine. Ia mar dA-tnr cheitele, SA dascui lAditele, 15 SA'mT ridic cu sutele, Tot galbenT §i gAlbiorr, CA sint la purtat u§or $1 la schimbare cu spor.
Iara popa nu se da.
20 Dail PAun ce'mT fAcea ? Cu stanga ca mi -1 isbTa Cu dreapta mi-1 sprijinTa.
Iara popa ce cjicea 7 'arta-me, tarcutule ! 25 Pune mama dupe u§A,
Vecji cA e o caldaru§A, E plina de pAralu§e.
CA mar am un borcAna§ $1 mi-e plin de galbina§r !
i p'ala ea mi §i-1 lua $1 tot nu se multumra.
Dara Patin ce'mT fAcea ?
La popa ca se restra $i cu palma crl plesnTa.
40 CA.nd cu drepta cA'l isbia Cu stanga mi-1 sprijinTa. Cata f....tu -T mums -sa.
Nu mar tree cTocoT pe drum, Tot de frica luT PAun. FOTe verde §T-o lalea,
55 Dara PAun ce'mT clicea /
F....tu-ve 'n lege crocor, De v'a§r ;dude Ia zAvoT Cu maciuca sA ye 'mor, SA ye fac capul 6o Ca bumbacul, $i spinarea Ca caldarea; SA ye belesc pe piciOre, SA'mT fac teca la pistOle ; 65 SA ye Tau pTelea dupe cap, SA'mT fac tea la baltac ; SA ye rail prelea dupe c.... SA'mT fac tea§cA de tutun ! FOTe verde §1.-o lalea
PAun nu se multumra Cu stanga ca mi1 isbra, 30 Cu dreapta mi-1 sprijinTa. Darl popa ce'mT 4icea ? Iarta-me, tarcutule, 35
45 Ca mar am un chimira§ Cu dobanda din ora§ ! Dara nun ce'mT facea ? Bank pe murgu '§r punea $i la comic se suTa. so Fore verde lemn de prun De cand s'a iscat PAun;
7o NegustorT la balciil trecea ; NegustorT Bucure§tenr Trec la balciii la RiurenT. Dar Patin ce'mT facea ?
Calea la stramtorr tinea 75 $i d'un negostor prindea. De chiotore mi-1 lua, In valea mare '1 bAga, De parale '1 scutura, Tot parale duraliT, 8o Luate de la zapciT, De la hot)! de consilir ; Tot galbenr §i vineticT Tot de doue -4ecT §1 cincr, SA 'mpartesca la voTnicT.
www.dacoromanica.ro
176
CANTECUL HAIDUCULUI RADU ANGHEL
85 12iva 'ml bead cu mandrele, N6ptea 'ml isbesc tufele Si 'ml calcA mAtusele
Si ridic cu sutele I
Me plAtiI cu cantecu,
90 Ca lupu cu urletu ;
Cand venAtoru 'ntalneste, 92 DA plelea si se plateste.
CANTECUL HAIDUCULUI RADU ANGHEL Cules de Christ. N. Tapu de la Stancu 1(5n, lgutarul, Cucuietilor-Teleorman.
Frunclulita samulastrA, Aid la drumu din cOstA. Bea Radu §i c'o nevastA, C'o hOta de priotesA, 5 FrungulitA barlabol,
Priotesa din Pribol,
FrungulitA for de vitA, Priotesa popil GhitA. Frunclulita s'o lalea,
Iar eu me por cu opincl; Cu opincl cu catarama,
4o De nu'ml bagA nimenl samA! Dar cand popa ml-aucpa Scotea vinu cu vadra, Rachiu cu arama *Pr da Jut Radu de bea.
45 Si bea Radu, nu prea bea, De parale '1 intreba. Dara popa ce'mi cjicea ?
10 Dar Sore cl ce'mr gicea ?
Mar Radule dumneata, Ce secli cu femeile, CA ne-a'mpresurat poterile ? Dara Radu ce'mr d,icea ? 15 Mar Sore, om blestemat, Cate chefurl mr -ar stricat Si mereii cd to -am fertat, Tomn'acum am sa to bat ! Nicl vorba nu isprAvla, 20 0c01 potera cal* da, Si el, frate-I Tespundea:
Las sa vie f...t'o'n cruce, CA cum vine-asa se duce ! Mana 'n brene ca bAg-a 25 Si un pistol mare scotea, In potera '1 slobocIla, Mare drum pin ea fAcea. Fore verde si-o lalea,
Da, vecjl, Radu ce'mr facea? 3o El, frate, ca se scula, La vale ca'ml scobora, La popa GhitA 'ml sosla. BunA sera pArintele ! Multamescu-tl, cApitAnele!
35
CApitanil sint la terg, Eu sint Radu cel din crang ; El se portA cu papucl
RAducule dumneata,
pe legea mea 5o D'ol mar avea fre-o para Hotule, al parale, EA
1
Deslegand la sArindare ! Radu, frate, ce'mI facea ? Buzduganu ca'Enr scotea,
55 Pe popa 'n cap it isbla.
Dana popa ce'mI fA.cea ?
Cherie in mama lua, La casA de banl mergea, Cincl pungl de galbenl cal da. 60 Diva bunii nu'si lua, Radu p'acl ca'ml pornia. Dara popa ce'rnY fAcea 7
Fl, frate, mult se vATta 65
i din gura cA striga : Nu tl-e, Radule, pecat
AtitY banl de ml -al luat ? F..tu-tI crucea to de popA,
Al tocat, orl n'al tocat, Muhl lume-al inselat. 7o MAtusele de prin sat Aiz luat banil pe periat Si tot tie ti-r-ad dat ! Fele verde d-o lalea, IacA potera'mi sosla,
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI IANCU JIANU
75 Potera din Slatina, Bat'o malca Precista I
95 La casa sufletuluT, Undel pAs voTniculuT i
Pe spate a mi-1 culca,
Radu, frate, ce'mT fAcea ?
El la crang, veal, s'ascundea. Potera'l inconjura 8o Flintele'n el ca ochea Si pe rand le slobodia. Dart Radu ce'mI fAcea ? Glontele'n palms prijinea Si'n dart cA le-arunca : 85
TinetT bATetT, glOntili,
De ve umplett flintili, CA v6 prind poterili !
Dar un hot de dorobant Puse mana pe un sfant,
90 In patru a tni-1 tATA Si'n flints cA mi-1 bAga, $ i pe Radu '1 impuscA, Cam la buza fesulul, La retezul p6ruluT,
177
Potera la el nAvAlea. Radu, mare, se scula, Ioo *i din guritA gra la :
BATetT, statI incetinel,
SA v6 cant d'un cantecel, Pole verde treT sipicT, Dintr'o cetA de volnicT, 105 R6mAsei singur p'aici 1
Cate vat sunt marl §i late Tot de Radu sunt calcate, Cate vat, cate vAlcele, TOte's surorile mete !
I io Si el slarsitu ca'sT da, Potera mi-1 ridica Si la Slatina'l ducea. Cin' pe Radu cAl vedea, Tot pe Radu'l miluTa!
CANTECUL LUI IANCU JIANU (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la lautarul Cosma, din BarbateWValcea.
FOTe verde de lipan,
CAIT trimet un glont in plept,
$i d'un hot de capitan,
Asa lancu ce'mT dicea 7
N'atT audit d'un Jian
Care umblA prin pAdurl
5 Cu 16 pandurl ? Cu pistole inarmatl,
Ort te culc, orl te destept !
De cat o para la pod 25 Murgu'mt trece cam la pod ; La ce sA m6 cAciulesc Si la totl sA me smeresc, Pene-oT trece Oltu'n piez ? Dart Iancu ce'mT dicea ?
Cu pusci flinte incArcatT,
UniblA ca niste turbati ; FurA miel de la clobanl,
10 ArmAsarT de la mocanT FAr'de plata fAr'de banl, UmblA ca niste dusmanT.
3o
Hat, hal, murgule hat, Nu mat face p6ru cret, Hal la Slatina'n judet ! lancu la judet yenta Si pe el it dojinTa : lancule Jianule,
Dart Iancu audfa, Pe el potera it cAta, 15 El de poterA fugla
35
Clare pe armAsar $i striga : Frate podar 1 Trage podul, 20 SA trec Oltul,
40 AdT mT-o dal, maIne ml-o let ;
TocmaT la Olt se oprTa,
LasAIT nebuniile, C'ot sA-tT dad d'o bolerie, Ca sa -t fie bucurie !
F....tu-tT boleria 'n c. .
12
www.dacoromanica.ro
198
IANCU JIANU
Tu cu boTeria ta, Eti cu nebunia mea, OT trAi cum ol putea!
sa le lati plelea dupe cap, Ca sa'ini imbrac un mazdac !
be cat In terg cu papucl
45 Mal bine in crang cu opincY, Sa'ini Tau galbeni veneticl, Sa paclesc pe la stramtorl Ca sa despot negustorl. SA le tau plelea dupe c... 5o SA fac tec§or de tutun,
Ce-oT ca§tiga intr'o vara, Beall cu mandrele intr'o sears,
55 Diva cu mandrele in chef, NOptea cu tufele'n prept. De cat sa. me caclulesc, Mal bine sA halducesc, 59 SA tralesc sa 'nveselesc !
IANCU JIANU (VARIANTA)
Cules de Christea N. Tapu, de la G. Savian
Fo le verde de lipan,
N'atl audit d'un jian i d'un hot de capitan, Care in codru ml-a le§it
5 Cu clece intovaro§it ?
Si nicl unde te gande§tl, Cu el in drum te intalne§ti. Si te'ntreaba bini§or Cu cuvent bun blandi§or :
o De unde
vii, flacalas,
Din ce sat din ce ora§? Luat-al de drum rava§
Ocnele-Marl (Valcea).
SA nu patime§tl ce -vas ?
Ce negustorle al ? 15 Birul la cine ti-1 dal ? De al haul maT multicel Da-mT jumetate din el, Call dail la mans reva§ SA nu remai paguba§ 20 $i cu vremea de -ol trai, Pene 'ntruna tl-ol plati ; lar daca-ol muri eil, 23 IV va plati Dumnegeil !
www.dacoromanica.ro
I
CANTEC HAIDUCESC
179
CANTEC HAIDUCESC VARIANTA.
Audit de Chr. N. Tapu de la lantern] Ion Tugur, din Ramnicu-Valcea. A se vedea varianta N. 210 pag. 167 din colectia Bibicescu, idem varianta No. XXXII pag. 262 din colectia D-lui V. Alexandri.
Foie verde de livede, Sub pole de codru verde Wititel foc§or se vede, Mititel i potolit 5 5i de halducT ocolit. Nu §tiil d,ece sail doi-spre-ce, Peste suta cats mar trece,
Si mi-§ frige d'un berbece. Nu mi-1 frige cum se frige 10 Si'! intorce din carlige Si mi-1 pune prin belciuge, Ca sa -1 fie carnea duke Si mi-1 duce la colnice Si mi-1 bea cu vin de'l dulce!
CANTECUL LUI CORBEA Cu les de Ch. N. Tapu de la Ion Stan Baluica-MandstireniValcea. A se confrunta cantecul aCorbeap din colectia d-lui G. Dem. Theodorescu pag. 517 eqq. In canteen] de fata sa vorbesce de mctamorfosarea paserei Corbea in haiducul Corbea, pi este unicul cantec pate, unde se vorbesce de aceasta metamorfosare. Ac,
e joT de diminetA,
Stefan Voda s'a sculat, Fats alba §'a spalat, Pe ochil negrir s'a spalat, 5 Chia negr'a pieptAnat, La icone s'a inchinat, Mu lta oste a adunat $i in venatore a plecat, Pe campu la Calafat,
10 Dupa paserT galbiOre,
Ca sunt bune la mancare. PAsereIe n'a venat,
El ochianu ca §i-a luat Si pe camp ca s'a uitat,
15 D'un cTungar 'nalt c'a ochiat. CTungar 'nalt,
'Nalt §i minunat, De cOje curat,
De crIci derimat, 20 De verf aplecat, In el Corbea mi-a 'mpuiat. In luna lui Undrea, Cand IT lama grea, Corbul ca oua 25 Corb pasere neagra, LighiOna 'ntreaga. In luna lul Carindar Si a luT FAurar, Cand sunt gerurT tarT, 30 Si noptile mad, El ca mi-§ clocea, PuiT cA'T scotea.
www.dacoromanica.ro
f 8d
CANTECUL LIM CORBEA
Martie venra,
$i la densn ca'r poftia.
Pur dolofAnra,
Ficrorr de Domnr CA venid 90 Pe canapele §edea. Stefan VodA ce'mr facea T Fetele ca le'mbrAca, Tote la un port era,
35 Zac ca vaT de ell
Corbea cA'rni pleca Pe muntr, CAruntr, SOrele 'mT pripe§te,
Mere de aur le da 95 $i el ca le 'nvAta :
4o Piatra se 'ncalde§te, Fraga ca 'nflore§te.
Care vou6 vi s'o pArea,
Meri§Ore le vetr da; In cine vetr nemeri Cu Ala ye voril logodi. too laca dou6 nemerea, A mar mica remanea, FrumOsa masa intindea. Dar la masa ce'mr manca ? NumaT peste §i postrunga 105 Si d'a dulce caracudA.
Corbea c'o pAzra
Pen6 sa cocea,
Si el CA mT -o lua
45 Si la puT venra; Ventu my-abAtea
Despre Calafat, Cainele spurcat. Tare adTa, so CTungar jos ca'rnr da, CuTbu ca'l surpa. Corbea, cand venTa,
Bea borerir veselTa
Si de Corbea sfatuTa. DarA Corbea ce'mr facea ?
El se supera
Si el CA pleca,
55 Mar sus se salta.
Corbea 'mr cloncAne§te, Zidurr se clAte§te; Corbea 'rni cloncAnea, ZidurT se surpa, 6o Paguba fAcea. Stefan Voda ce'mr facea ? Stefan VodA cel mar mare, Care era Domn in Cara, MultA oste aduna ;
65 A§a el ca poruncta, impu§te. Ca pe Corbea El cu armele tragea, Pe Corbea nu'l nemerea. Dara Corbea ce'mr facea ? 7o Mar la vale se muta, La late Corlate, Unde muril-§1 bate,
La coltr de cetate. 75 Stefan Voda ce'mr fAcea El de gandurl ca se lua 51 trer fete mi-§ avea,
Trer fete de maritat, Cate trele sunt de dat. 8o A§a Corbea s'a gandit Sa se lase de Domnie, S'apuce de harducie,
N'o fi nemeritA bine ? Stefan Voda c'auclra, 85 Din vreme se pregAtea $i mozicA ca chema, FiciorT de domnr 'nvita
Ca el la targ ca mergea, no Ca borer se 'nchipura,
Si-§ lua haine 'nporuncell, Scris'a lung Cu lumina Si sOrele cu caldura ; 115 Si 'ntre dor urnerel Scris'a dor luceferel De mor fetele de el Fete marl se 'mbolnavesc Nevestele se starpesc. 120 Corbea, dacA se'mbrAca,
La Stefan VodA mergea Si la u§A ml-asculta. Cand borerir sfatuTa,
Numal de el a vorbra.
125 Mana pe clanta punea, Cand in casa se ivra In casa se lumina. Borerir, dacA vedea,
De la masa se scula,
?
13o La Corbea se ploconTa
Si la masa al poftra,
Si Corbea, mare, nu vrea. Stefan VodA ce'mr fAcea ?
Din palat se ridica 135 Si pe Corbea '1 a§e4a. A mar mica feti§ora,
Care 'n urma remanea, Ea la Corbea se ducea, De gatu-r se agata 140 Si pe genunchr-r §edea. Mar de aur cal scotea *i'n pozinar it bAga.
www.dacoromanica.ro
181
CANTECUL LUI GORBEA
Stefan Voda asa vedea, Pe Corbea mi'l logodia 145 $i pe fie-sa ca T-o da.
Cu yin dulce se cinstTa ; Nevasta adormia, 200 Palos din cuTii lua,
De zestre ce'T daruTa ? Tot cirecIT de boT i turme de oT,
La socru-seil se ducea. Porti incuTete gasTa,
Lacate cu mana lua, D'asvarlita ca le da, 205 Corbea 'n curte ca untra
$i care de banT, 15o $i-'un car de dusmanT. Corbea ce facea ? Nu se multumea ;
NimenTa ca nu-1 simtIa.
Corbea la grajd ca tragea, Maria pe Rosu punea 5i pe Rosu incaleca, 210 Cu noriT s'amesteca $i acasa mi-s venla, In dosu grajduluT, tragea. Dar in dosu grajduluT,
El ce'mY-s graTa
TaTca, talculit-al meii, 155 In zadar m'aT logodit ! Mie ce mT aT daruit, Mie ca nu mr -a placut,
Eli nu eram de insurat, Dar la ce m'am bucurat ? 16o Cand °data to -am ochlat, Pe la noT pin Calafat, Tot pe Rosu 'ncalecat,
In malu balegaruluT, 215 Mica tatnita facea, $i pe Rosu 'I ingropa.
El in casa ca untra,
Si Cu noriT amestecat, Acilea m'am bucurat,
Nevasta sT o s6ruta,
165 Dar nu eram de 'nsurat. Stefan Voda c'auc,1Ta,
Forte reit se supera Si el aci ce graTa ?
Ca daca ei ca stiam, 17o Fata n'o mal maritam. NKr pe Rosu nu'l maT dam. Dar fata, daca auclYa,
Forte feu ca se'ntrista
$i lacramile iT curgea. 175 Dar boTeriT ce dicea ? Ah, DOmne Maria-Ta,
De cat fata 'mbolnAvete, DA-1 pe Rosu '1 darueste $i de nu tT-o fi cu voTa 18o Dar din gura darueste, Pena fata-tT logodeste
El din gura 'ml daruTa, De la inima nu vrea. Dar el, mare, ce facea ? 185 El pe fie-sa ca T-o da. In carita si-o punea
$i din som mi-o destepta 220 $i cheitele ca'T da. La pimnita-o trimetea Si yin dulce ca. T scotea, Bea Corbea se ospeta, Pens sore resaria. 225 Stefan Voda se scula Si la slugT ca poruncla, Cheitele ca le da La pimnita descula, Vin rosu ca, strecura 230 $i ord, verde ventura, Care la Rosu sa'l dea ; lar pe Rosu nu'l gasTa, LuT Stefan Voda-T spunea. Stefan Voda ce facea ? 235 Multa ostire chema, Cautare ca facea $i de Rosu nu maT da. Daca vedea si vedea, DoT gialapT la drum scotea ;
240 Cine pe drum a trecea, Mi-Y
batea, mi-T chinufa
190 Cu nevasta ca'mT sedea, Punea masa si manca 5i d'o sluga trimetea, dea. Ca pe Rosu sa
$i de Rosu nu maT da. Gaud era sore 'nchindie Punea dmenT la fringhie; 245 Rasari si sfanta luna, Sosi d'o baba betrana, Cu bred de land De per de camila.
195 UTte Corbea ce facea Adasta Ono 'nsera, Frumosa masa punea,
250 De mana mT-o luara, La Domnu o dusera. A baba b6trena
-acasa ml-o trimetea. nde casele ce T da
El acolo se ducea,
Stefan Voda a nu va.
GealapiT o ved,ura,
www.dacoromanica.ro
182
CANTECUL LUI CORBEA
Cu cArtile da, P'anume '1 spunea. 255 Adasta pen6 'nsera, Doi gealapr cg. trimetea Si pe Corbea '1 aducea;
In case cal inchidea,
'L intreba mi-1 ispitta, 26o Mi-1 bAtea mi-1 chinula, Pelle sore rasarla
Premenele sa gAtestl, Ca pe Corbea sa ti-1 scot
310 Si acasa sa ti-1 trimet
Ea asa ca'ml auclra, La Corbea ca se ducea: Corbeo, sotiora mea, De estr mort 315 Ca O. te port, De e§tT viii,
Si Corbea tot nu se da. DacA vedea §i vedea, Stefan Voda ce fAcea ?
265 La gealapt ca poruncla Si pe Corbea mi-1 lua, La temnita mi -1 ducea,
Sus pe apa Nistrulul, La cea temnita parlitA, 270 De nou6 anl e perAsitl. Si acolo ch'l Inchidea Nou6 anl mi-1 renduTa Si fie-si ca nu I spunea. Dar nevasta Corbil 275 Ea ca -1 cauta, Lumea ispitia
Si de el nu da. Ea dacA vedea,
Ca sa te tiii Si de talca O. m6 rog, Ca pe tine sa te scot I
32o Dar Corbea, mare, auclla Si el ca mi I r6spundea : Alel, tu, sotia mea, Nu's mort, nicl nu's viii, Numal sufletelu'ml tiu ! 375 Zac in apa Pen6 'n talpA, Si'n nAmol,
Pen6 'n potmol! Briii la vale-a putreclit, 33o Briii la deal a muced,it ; Barba 'ml bat' genunchile Si chica calcaile; MustAtile,
Pomana-T fAcea
280 Si mic sArindar Si cruce la drumurl marl. Putin timp lad trecea Si ea cA'mr audia,
La tat-sal mergea 285 Si ea se ruga,
Bratele, 335 De none and §i jum6tate, De cand zac in Bros pe spate! Pe mine cand m'a bAgat, Brostile eraii ca nucile, NAparcile ca fusile ; 340 Dar acu§ de noue anl,
Cu lacramt plAngea TaIcA, tAlculit-al meti
Bro§tile Ca plo§tile, Naparcile
De nou6 ani §i jumetate
De cand nu-ram v6clut, ft-ate!
290 Ce ral mare ti -a stricat, De 'n temnita Pal bagat ? Stefan Voda asculta,
Cat grit-41e I
345 Dar o hap de naparca, Cred in barbs ml-a 'mpulat. Cand se 'nlinde, Me cuprinde,
Si milA i se fAcea
Si pe ea ml-o trimetea: 295
Tu, tats, sa mi te dud
Sus pe apa Nistrulul, La cea temnita parlita,
De noun and e pArasitA, Si la ferestra se.-1 strigl.
Soo D'o fi mort, SA tl-1 porti,
Cu lacramT sa ti-1 jelestl,
D'ale mortil sa'Y &WI ; D'o fi viu, ca sa ti -1 scot 305 Si-acasa sa IT-1 trimet. Tu acasa sa te duct, Ou'e roil sa fro§e§4,
Se sgarce§te, 350 Me tope§te, SolziT pe ea ca trosneste, InimlOra ml-o sfir§e§te I
Drags, sotiora mea, Alt cum-va ca n'ai putea. 355 Tu acasA sa te duel, In dosu grajdulul sa mere, In malu balegarulul, In bAtafia soreluY,
SA sapl, mandrutA, de sarA, 36o Saitnl dal pe Ro§u afarA, CA e 'n§elat §i 'nfrinat,
www.dacoromanica.ro
De la talc4-tai furat,
CANTECUL LUI CORBEA
Cum e bun de 'ncalecat, Pentru Rosu m'a bagat!
Stefan Voda asa vedea,
La gealapl a poruncia,
365 Dara Marty de dimineta, Se face d'un tergulet,
410 Frumos capul sa i-1 Ta. Dar Corbea dac' auclYa,
Tu la terg cu el sa mere, $i sa mi-1 tragi de capid,
37o
Ca mar tare se ruga :
Tea, taiculit' al meil,
In gura mare sa strigT :
AT la Rosu de venclare, Sa'tni datY galbeni si parale ;
Dar, tu, inare, sa le spill :
Nu mi e Rosu de venclare,
Srmr dap galbenl $i parale ; 375 Ml-e rosu de daruiala, Ca sa scot pe Corbea afara. a mi-e Corbea la 'nchisore, De noue any si jumetate, De cand nu l'am veclut, frate ! 38o NimenTa ca nu s'afla, Stefan Voda c'aucira, El ca soimu ca venTa,
Mana pe Rost' punea 5i pe fie-sa o trimetea, 385 Acase mi-o trimetea, Cu gurita ml -o 'nveta : Alei, tu ficuta tati, Tu acasa sa te dud', Premenele sa gatestY,
390 Oue roil sa rosestI,
Ca pe Corbea sa ti-1 scot $i acasa sa ti-1 trimet. Ea asa ca'mr aucjia,
Tare fuga ca mil da,
Nu me taTa pe pament, 415 Ca nu's ficror de mojic, Ci me tare pe covor,
C'am fost ficloras de Dom!
Stefan Voda ce'ml facea ? La gealapY ca poruncla,
42o Frumos capul a i-1 lua.
Nevasta Corbii venTa, Mama 'n sange ca. baga, Capu lu Corbea ca 'I lua, Crecy in brate mi-1 strangea, 425 $i p'obraz it seruta. Stefan Voda ce cjicea, Deca el asa vedea?
Aid, tu ficuta tati, Deca ti-a fost drag asa,
43o SA dea unul Dumnecleil,
Sa faca d'un tergulet $i 'n caruta sa te puiii, Pen terg talca sa te plimbe. Care boier ti-o placea, 435 Ala teca sa ti-1 dea ! Dar ea, mare, ce clicea ? Take., taIculit' al meii, Nu'mY trebure nimenTa, Numal sotiOra mea,
395 Oue rosil ca. rosTa 5i premenele gatl'a. AdAsta cat adasta $i Corbea nu may venia.
44o Deca este vorba asa! Sa dea unul Dumne4eil $i tote 4ilele marl, SA te 'nsorl de noue oil,
$i pe Corbea '1 aducea, In raza soreluY it punea, 405 La barbier trimetea, S'apuca de mi-1 radea,
Me platiY cu cantecu
Deca vedea si vedea, 400 Drumu 'nclarat ca'sY lua. Stefan Voda ce'mi facea ? Doi gealapT ca trimetea
Peru cu totu se lua.
183
SA facT noue feclorl, 445 51 pe urma-o cuconita, SA te-adape la temnita!
Ca lupu cu urletu, Cand potera'l goneste, 45o Da plelea si se plateste.
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI MIU HAIDUCU
184
CANTECUL LUI MIU HAIDUCUL (VARIANTA)
Cu les de ClmN. Tapu -de la lautarul Dumitrake Parladi, din Vadeni (Gorj).
BunA cliva cA mi-§ da : D'aoleo, soru-mea,
FOYe verde for de rolbA,
Asera la Stefan VodA Multi boTerl s'a5 strans la [vorbA
Sa'mi facA d'o venAtOre
5 Dupe paserl gAlbiore, CA's' u§Ore la purtare
i sunt dulci la demancare, Sus la 'naltul cerulul, Pen' la fagul Miulul, io Miulur halduculul, Din flOrea Cadrinulul,
De sub frunda telulul. Acolo vol sa vg duceti, Vol pe Miu aduceti,
al
15 Net Oat neapipalat, Nicl de armA vetamat, CA nu-I nimenl vinovat, Nummal o cracA mi-a tATat ; Armele le-a aninat, 20 SA nu-I p101e ploile,
Ruginesc otelile.
Dara sora Miulul, Paharnica Domnului, Cu pahar la masA 'ml da, 25 Si atuncf ea cA'mrauclia, CA se face o venAtore, Pe Miu sA mi-1 °more. Ea atuncl, cand ml-aucjla, Pahar din mama 'I cAdea, 3o Mina supat cA'ml bAga, Scotea papucl gAlbiorl $i -I lua pe pic.orul gol ; Pe potecA cA'ml pleca, Pe poteca pArAsitA, 35 Numal de Miu §tiutA. Cand la fag cA mr-ajungea, Iml rupea d'o fruncjicea
$i pe buze mi-o punea ; 0 data ca'mT §ulera, 40 Miul de jos se scula7
E5 de cand to -am mAritat, Nicl pragul nu ml-al cAlcat. 45 FOle verde §i-o la lea, Rupea soru-sa a vorbia : Foie verde fol de rolbA, Aserl la Stefan VodA
Multi bolerl s'a5 strans la [vorbA,
so Ca sA'ini facA d'o venatore Dupe fagul dumitale, Dupe paseri galbiOre, CA-s u§Ore la purtare
$i sunt dulcT la dernancare.
55 Dar frati-sed cA -i grATa :
D'aleo, mare, soru mea, la ved,T, tu, de capul te5,
Nu vedea de capul meti, CA eu sunt bola de drac 6o De dati Domnilor de cap ! DarA Miu ce'mi fAcea ? Pe potecA arnY pleca
C'un Ungurean se 'ntalnia ; DarA Miu ce'ml clicea
65
?
Ungurean cu §apte oi, SA facem terg amendol, SAIT dati eu Ole domnesca, SA'ml dal tu p'a unguresca ;
SA'tT da5 flintA ghintuitA, 7o SA'ml dal tu bOta pat-HO. ;
Sall* dau potcaplu domnesc, SA'ml dal tu pal unguresc ! Pleca Miu pierand, La §apte of tot manand
75 $i Ungureanu ri4end.
Cand la polanA 'ml le§la, Pe'mperat Miu 'ntalnla, Bung. cliva, cA mi-g da : BunA diva, Ungurene, 8o Multumescu-ti, Stefan VodA?
www.dacoromanica.ro
185
CANTECUL LUI MIU HAIDUCUL
Dar Imp6ratu ce'mI grata : Ia, ved,i, f...tu-1 mums -sa
85
Ca si asta tn6 stia I Stefan din gura-T graia : Ungurean cu sapte ol,
Cand ostile ca-T venTa
Mare masa ca. 'ntindea
De cand pastT campurile
ySi din guua ca'mY grata : Beatl copir si chiotitY, 135 De 'mp6ratu nu ingrijitY !
$i tote padurile,
ory nu §tiT fagul luT Miu, MiuluT,
90 HaiduculuT 7 Ba eu §tiii fagul luT Miu,
Dar nu las oitele, Ca le mane ostirile ! Dar luiperat ce'mY facea ?
95 $apte ostenT ca'mT chema La sapte of ca'T punea, 5i-T punea, mi-le pazIa, Cu Ungureanu pleca, Prin hatis, prin curpini§, too Uncle-T drumu la carmi§. Miu din gura-T grata : Stefan Voda, dumneata, Aid nu-T la Bucure§tf, Sa cjicT ca to fudule§a; 105 Ci-aid est1 la hatis La hatis, la curpinis, Unde merg DomniT carmis! Mad ridica-t1 scarile, Te lovesc smicelile ; 1
to Da teo lovi vre-o smicea Ti s'o strica fata to I
Cand din hatis ca-mT TesTa
$i la fag ca'mT ajungea, Atund Miu ce'mI facea 7 115 Baga mana 'n gaurea, $i'mi scotea d'un scaunel Scaunel de aurel De §edea Miu pe el. Dara Miu ce'mT facea ? 120 El din gura asa 'mT grata : Stefan Voda, dumneata, Sa fi lasat Dumnecleu, Acum tY a§ lua capul tad Stefan Voda ce'mI facea ? 125 El de frica 'ngalbinTa $i incepea d'a tremura
5i din gura a§a gala :
Aida, Miule copil, Cat oT fi eu in Domnie 13o Tu sa fir in haTducie!
Dara Miu ce'mr facea ? Incepea d'a sufera Multi halducT el imT stringea 5i pe Voda 'nconjura ; 140 Palosul ca mi-1 scotea La Voda se repeciYa. Cand vrea capul sä i-1 Ta,
Miu 'n vale se ulta, Ce vedea el, nu credea,
145 Sa vaT Calea ca'rnT veraa, Suriora Miulut, Paharnica DomnuluT;
Ea la Miu ajungea $i 'ncepea de mi -I grata 150 Nica Miu dumneata,
:
Iarta-1 pe MarTa-Sa, Ca ved,T, Cara fara Domn
E ca femeTa fara om ! Dara Miu ce'mI facea ? 155 Pe Voda ca mi-I Linea, Cu soru-sa '1 logodla, P'amendoi it cununa La fagul Miulut, MiuluT haTduculuT.
16o Din muntiT Cadrinulul.
Iara Miu ce'mI facea ? El pe Domn 'mi-I slobocpa, P'amendoT IT trimitea
in oral in Bucurestf, 165 In ale case marl domne§tf. Acolo nunta facea $i cu Miu benchetTa. Mara Stefan ce'ml facea ? El WI Miu ca'T grata :
170
Plea, cumnate, sanatos
$i haiduce§te omenos ; HaTcluceste 'n direptate, 173 Eu nimic n'am celt mar face I
www.dacoromanica.ro
186
CANUCT.114 I,UI SACALA
CANTECUL LUI SACALA Cu les de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Cristea Cobzaru, din T.-jiii.
Pe cel drum cam pArAsit, Parasit cam de demult, Cu negare acoperit,
Tare 'mr vine d'un vornic, 5 D'un vornic cam Ortoman, C'un cal negru Dobrogean ; SA facea de se tragea, La herghelia Sultanulur, Hanulur, Sultanulur. to Acolo cand se ducea, Ocol herghelier da, Pe herghelegi5 nu'l gAsia. In herghelie ca intra, In staro§tea juganilor,
15 In fAtatOrea repelor, Acolo, frate, it gAsTa,
Adormit cu fata 'n sus, PArea din lume cl 'T dus, Cu arcanul cApAtari
20 Cu palop-atarnat in cur.
Dar Ortoman ce'mY fA.cea ?
0 palmA bunA cA.4 da
$i din somn ca mi-1 tresvra. El din somn se de§tepta 25 $i lur Ortoman dices :
De ce pe min' me sudure§tr
$i cu patina me plesne§tr?
Eu sint herghelegiu Sultanulur,
Hanulur, Sultanului.
3o Aid Sultanul m'a rinduit, De cand eream copil mic,
Ca O. staii sA stAruresc, Herghelia sa I-o pAzesc. La capul arcanulur 35 Este-6 M.O. vinecT6rA, Pinten6g1 de picrOre, Cand pe ea it incAleca, TotA herghelia dupA ea se Ta. Dar cel vitez ce'mr fAcea ?
40 $aua pe ea ami punea
$i pe densa 'ncAleca. Ea tragea de se ducea, 'rota herghelia mr-o lua ; Herghelegiu singur remanea, 45 Incepea, frate, d'a plangea, .13Aga marnile in sin
$i plangea ca un nebun.
Herghelegiu ce fAcea ?
La Sultan a se ducea,
so Sultanul bine pricepea, Ca la densu el venra,
C. i s'a 'ntamplat ce-va. Sultanu al intreba :
Ce-ar pAtit herghelegiu, 55 Herghelegiii, crorbagiii ? Incepea d'a mi-T spunea, Cum el, frate, pAtimra. Dar Sultan ce mi-§ fAcea Potera dupA el trimetea, 6o Pe vornic cA. mi-1 gAsia,
In tergu din Campina, Unde juganr cl vindea. Incepea'I imprejura $i pe densul mi-1 lega 65 $i frumos, frate, '1 bAtea, Cu sfircul garbacrulur Pe fata obrazuluT. Herghelia §i-o aduna, Inapor ca se 'ntorcea,
7o Punea masa §i manca.
De stealth- pe el al lega,
0 panzA d'americA lua, Frumos, frate, o cAtranra, P'acel hot infA§ura, 75 Atuncra cl mi-1 lumra, Cum pe el, frate, '1 chema. Turcu aci bea, chiura, Sacal' ardea §i plesnra, F...tu-I crucea mani-sa I
www.dacoromanica.ro
187
MIU SGL01311J
MIU SGLOBIU Cu les de Chr. N. Tapu de la betranul Precup Urban, Salcia (Teleorman). A se compara acest cantec cu cMiul Cobiul, §i cMiu Sg lobiu) din colectia D-lul G. Dem. Teodorescu pag. 490 -496 sq. ;I cu iMihu Copilu) din coloctia D-lul V. Alexandri pag. 62-68.
La dealu barbat, La malu sapat Din cTocan rd-e fapt, Nu stria clocanu, 5 Ci stria. tiganu C'ascutit clocanu
$i ml-a spat malu.
Plimbl-mi-se, plimba Miu Sglobiu, io Miu Copilu, Din topuz cantand FOTa'n trel plesnind ; Miu Copilu, In§elAtor de dOmne,
15 Iubet de cucOne, Umbla noptea pe recore, Scutura Tarba de roue, Din topuz cantand, FOTa'n trel plesnind : 20
HaT murgule, haT
Pe costa de plaT I N6ptea ca mergea, Noptea 'ntunecOsg,
Calea niT-e pletrOs5.
25 NOptea ca mergea, Platra'ml scapgra, NOptea'mT lumina, NOptea ca cliva.
Unde se tragea ? 3o La padure deasa,
La poTanA grasg, La Tina fantana.
Cu ap§ora buns. Acolo se tine 35 Patru-d,eci §i cinci, Cind-d,ed fara'de cind : Iano§ Unguru, Cela betranu, Cu barba lungita, 40 Cu breu 'nvelita
De rele 'nvechitA.
Si el arra mergea Din topuz cantand,
FOTa'n trer plesnind,
45 Topuzu de os Mult dice duros,
COrdele de pe§te Und'le sdrancane§te, Inima luT Iano§ tope§te1.
so Altele de tufa. Mult dice cu trufa, Padurea asculta f Fruncjele §optla,
Calu se sfia, 55 Drumu cal 16sa, Colnicu lua. Miu ce'mT c ices ?
Nea, murgule, nea,
Ce-mT la§T drumu
6o 5i apucT colnicu ? Calu ck-T vorbTa :
Stapane, stapane, NOptea mensereza Calea'n codri intra, 65 Codri Ir§ivinT 5i-al Suvelniti.
Aid a se tin
Patru-cled §i cind Cind-d,eci far'de cincl, 70 De voTnid levintl, Du§T de la paring,
De cand eraii mid :
Iano§ Unguru, Ala betranu 75 Cu barba lungita, Cu breu 'nvelita De rele 'nvechita. 51 e amar de mine 51 e amar de tine ! Fo Di, murgule, di,
www.dacoromanica.ro
188
MSU SGLOBIU
Nu lasa drumu Si -apuca colnicu, Nu-tl fie teams CA to Tau pe seamy ;.
85 Eu sunt Miu sglobiu, Miu copilu !
Dar call sunt et ? 0 suta, o mie, Iasa'n cale mie, 90 Daca vrea sa §tie One e Miu,
CA nou6 nT -a venit
Vremea de pi-60(1ft 140 Dara Iano§ ce facea ?
La Miu se ducea Si se 'mbrati§a ; La masal pottia, Amendol ca bea
145 $i se'nvesella
Miu sglobiu Patina§ de codru, VoTnicel de codru, 95 In§elator de domne, Iubet de cucOne, Umbla noptea pe r6cOre Scutura larba de roue ! Iano§ 1- aucjTa
Ioo Ca s'apropia, Din topuz caLtand, Fruncla'n treT plesnind, lano§ l'auclTa
Din gura striga Ia mi v6 sculap, :
105
Lasatl puscile, Lepadatl pistolele,
Inainte pleeati ;
CI eu cam and FOTa'n treT plesnind,
Cordele de pe§te 110 Un 'le sdrancane§te, Inima'mT tope§te. Inainte-T Ye§itT,
D'o fi vr'un betiii
De vinurT stricat, 115 De fomel fermecat, Doua palme -T dap Drum sa-I aratatT ;
D'o fi vr'un viteaz Sa lasa. la urmaz 120 Sa nu'mT faca necaz ! DoT in§l se scula, 'Nainte -T le§Ta,
Dara Miu ce'mT facea I
El cu durda da,
125 Padurea urla
$i el sa spgria, Indarat se da, 3i top se scula, Top se'ngramadla 130 Si la el venIa.
$i din gura ca dices : Amendoi sa bem $i sa ospatam,
Pe urma sa ne luptam ; 150 Care pe care om birui, Tot ne-om omori I La masa §edea $i eT ca §i-§T bea
$i se'nveselIa. 155 ET ca se scula,
D'o parte se da, La lupta se lua,
Amandol ca se lupta.
Miu copilu racnTa, 6o Ca cerbu sblera ; Cand in sus it ridica $i de pament it trantla, Capul it repunea.
R6masera. Unguril 'ncremenitT
165 Top de morte gatiti. Dara Miu ce'mT facea ? Armele jos le punea
$i la el ca striga :
Cine e sa fie, 17o Acela sa vie Cu mine'n vitejie ! Busduganu meu Cat mT-este de greil, Pu§culita mea 175 Cat este de grea, Cine e vitez
Vie sa le ea! In spate sa le pule,
Vie cu mine'n vitejie ! 18o Top ca se casnla Niel unu nu putea, Arme'n spate sa pule
SA fie'n vitejie.
Dara Miu ce'mT facea ?
Dara Miu ce'mT fAcea ?
El pe el ca se punea.
Pe tot/ iT rescula $i pe fuga ca-T punea. 135 Iano§ din gura striga ;
185 Din gura le striga: FugiT vol,
Nu suntetT ca noT !
',asap cringu $i luati-v6 jugu.
4.90 SuntetT OmenT de glOta
www.dacoromanica.ro
OANTECUL LUI IONITA HAIDUCUL
$i de sapA lath ! Miu ce'mI fA.cea ?
Armele lua Cu de§tiii le ridica, 195 La spinare le punea. El in cerdac cA intra,
189
BAni§oril §i-1 lua
$i la disagl cl-1 punea $i pe cal ca 'ncAleca. 200 IndArAt a se 'ntorcea, Din topuz cA mi§ canta $i Unguril ca'ini fugTa.
CANTECUL LUI IONITA HAIDUCUL Cules de Christu N. Tapu de la lautarul Dumitru Valeanu, Ro§lorl-de-Vede, Te-
leorman.
La 'nchisOre, la gros mare, Unde nu'l mal vede sore,
Venla muma lul IonitA Cu cin c)ecl de vacl legate, SA le pule la temnitA, 25 SA'inI scola pe IonitA. Cum ajunse, cum le dete, Pe IonitA nu'l mal vede I Mal de jos de CraiovitA,
Cu cAtu§i de malni§ore, Cu flarele de piclOrel
3o Cu patru cal la caruta,
FOle verde lAmaitl, Pe deal pe la GraTovitA, Trece paznicl cu IonitA, SA mi-1 duck la temnita, 5 La temnita la 'nchisOre,
io La 'nchisore mi l'a pus, C'a calcat dou6 cucone, A din deal §i a din vale. FOle verde lamaita, Pe sus pe la IalomitA,
15 Trece tat' at lul Ionitg, Cu cincl-c,lecr de biolite,
SA le pule la temnitg, SA scold pe IonitA.
Cum ajunse, cum le dete, 20 Pe IonitA nu'l mai vede ! Mal de jos de Ialomita,
Ibomnica !LA Ionita,
Cu cincl-c)ecl de salbulite,
SI le pule la Divan, SA dea pe Ionic afar.
Ibomnica ce'mT facea ?
35 De departe 'ngenuchla, De d'aprope se ruga, Gura la Divan ml-o da, Nicl o salbA nu lua, Pe IonitA-T dAruYa.
40
AT, gaTcl Ionita, acasl, La copil §i la nevasth,
42 DacA ti-a fost mintea prOstA 1
www.dacoromanica.ro
190
ALDE NAE bIN VADENI
IONITA HAIDUCUL (VARIANTA)
Copiat de Chr. N. Tapu dintr'un manuscript de Cantece betrane§ti ale repausatuMehedintf. lui Invetator Trotea, din comuna Runcurelu
Fore verde de craita, Pe deal pe la Ialomita, Trece tata lu Ionita, Cu cin-clecT de bivolite, 5 Cate cinclecT brezulite,
Ce le duce la temnita, Ca ana scOta p6 Ionita. Cum ajunse, cum le dete, Pe Ionita nu'l mar vede!
To Fo le verde d'o craita, MaT in jos pe Ialomita, Trece fratil lul Ionita Cu cin-cleci de carlanite,
Cate cin-cjecl sirepele, 15 Cu cocjile mititele. Cum ajunse, cum le dete, Pe Ionita nu'l mar vede I FOTe verde de craita, Mal pe jos de Ialomita,
20 Trece sora lu Ionita,
Cu cin-clecl de salbulite. Tranti salba §i-o cununa, Si pe Ion 11 lua de mama : NoT to tinem la Domnie, 25 Tu al fost la grea urgie !
ALDE NAE DIN VADENI Cules de Chr. N. Tapu din comuna Novaci-Gorj.
FoTe verde treT cocenT,
Este Nae din VadenT Si cu catr-va ora§enT, Cu IonitA Pitigoi 5 Si mar e unul BaloT, Ce face dintr'un pol doT. ET nu fura, ci hotesc, JoTa 'n terg be talmacesc, Cu Scurtu din Maghere§ti To Si cu Coco§ din Balce§ti. JoTa 'n terg eT se strangea,
La Pitigoi se ducea,
Mare masa-T a§tepta,
15 De la masa se scula, Podu Jiulul trecea, La un papa se opria,
DoT in§I in curte intra, Sus pe scarT ca se suTa, 20 De u§a ca'mT impingea, U§a 'nchisa ca Terea. Zamfirache ce'mY tacea ? U§a popiT ca spargea Si in casa, ca'mT intra. 25 Papa un baTat avea, U§a deschisa vedea,
Gatita de Ilinca.
www.dacoromanica.ro
Pu§ca 'n mana c'o lua Si 'ndata o slobogla,
CANTECUL LUI CORBEA
4o Catre ora§ ca pleca, La PitigoT ca mergea, Masa mare 'T a§tepta, Gatita de Ilinca. Iara Coco§ ce facea ? 45 De pe cal descalica, La hodaTe ca mergea, Aprindea de-o luminare 51 vedea rana luT mare, A doua cji Coco§ more
Pe Zamfirache 'mpu§ca, 3o 5i pe Coco§ it ranTa. Iara Coco§ ce'ml facea ?
Jos pe scara ea se da, La tovara§T ca mergea
$i din gull a§a cjicea :
35
t91
Incalicatl
$i haYdetT,
C'am hotit, cat am hotit, Aicea ne-am prapadit 1
Sus pe cal incaleca,
CANTECUL LU1 CORBEA (VARIANTA)
Cules de Christu N. Tapu, din gura lautarulut Cosma Tula, din Comuna Barbltesci-VAleea.
FOTe verde de cire§I,
Mal aprope 'n Stolene§a, Mal departe 'n Bucure§tT, *i sint case marl domne§tr, 5 5i sint multe foi§Ore, Zugravite pistricIOre,
'51 'nsora Voda fecloru. Multi osta§T ca 'ml aduna 5i prin ora§ trimetea, o TotT boleril 'T aduna. Tot/ boleril tergului, $1 cu al Carmaziulul Ca stalpil pamentuluT, Fe§niciT 'mp6ratulul.
15 Cand boleril s'aduna, Cu mozica cand canta, 5i la masa s'a§ee,la,
Pe urrna ce s6 vedea?
Iata Corbea ca'mT venla, 20 Pe un calu§el cam mic, 5i el un negru halduc. El acolo cand venla, BoTeriT toll se scula, Cu cantarT ca mi'l primla, poftla. 25 5i la masa. Stefan -Voda ce'ml facea ?
Feclor de masa 'ml punea, Pahar la masa IT da,
Iar boleril bea, nu bea, 3o Corbea bea pen' se 'mb6ta. Iar la masa ce'mT manca ? NumaT pe§te §i postrunga,
5i pana de caracuda, C'am audit din betranl 35 C'ala e pe§te mal bun.
Dar boleril ce'mT facea? Tot de Corbea 'mT vorbia,
Corbea pe urechi bka.
In capu mesiT cin' era ? 4o Tot Corbea impelitatul,
Care e frate cu dracul. El ()data ce'mT facea ?
Cu levodverile foc ca'ml da,
DoT mini§tril ca 'mpu§ca. 45 5tefan-Voda ce'ml clicea ? Iata, f..tu -1 muma-sa, Ce sa-mT faca mie a§a Trel gealapT ca'mT trimetea,
Frumos pe Corbea 'I lega, 5o Cu trei funiT de matase, Cat un brat volnic de grose Din ele O. nu maT Tasa. Stefan -Voda ce'mi facea? Pen' la JurT ca mi-1 Linea, 55 5i tapa ca 'l -o gatla. Dar Juril ce mi-T facea? www.dacoromanica.ro
192
CANTECtt LJI C0111113A.
De la taps cS'l scapa,
La temnita '1 trimetea.
Sus pe apa jiului, 6o Jiulul CodriuluT,
Unde T dor voinlculd ; La cea temnita parlita De none anT parasita. $i acolo ca rni-1 baga, 65 Cu treT funiT ca'l lega Cu treT funiT de matase Cat un brat voTnic de grose. FoTtica §i o lalea, $i lacatu-T punea,
7o Lacatu cat banita, $i cheia de cinci oca, Ca sa nu scape Corbea. Dara Corbea ce'mT faceaT
°data ca se 'ntindea,
75 Dou6 funil le rupea, Numa una remanea, O funie nodurosa, TaTe carne, razma 'n ose. Foie verde §i o lalea, 8o Vestea 'n Cara ajungea, Ca s'a Inchis Corbea. Iara masa c'aud,Ta, TreT azmi§Ore facea, Dupa Corbea ca'mY pleca, 85 La Stefan -Voda ajungea.
Tref dile §edea la pOrta, Nebauta, nemancata, $i de nimenT ne'ntrebata. Foie verde §i-o lalea
90 Stefan -Voda ce'mT clicea :
Baba slaba §i b6trana, Cu briul de lana De Or de camila, Cu dor dintT 'n gura,
95 De treT Bile §ec).1 la pOrta,
NelAuta, nemancata Dara baba ce'mi cjicea ? SA tra1e;t1, Maria-Ta! CatT boTerT de sama Corbii 100 TotT au fost in veselie,
Numa Corbea 'n pedepsie. Pe Corbea ca sa mi-1 datr, Ca sa'mT Tail d'o nor in casa, Sa'mT dea paharu la masa ; 105 La vremea de slabaciune, Sa'mT aduca d'un taciune, Sa'mT aduca un pic de apa, Sa'mT atite un foc in vatra. Aga baba ce'mT do,icea? 110
$tefane, Maria-Ta ! Pe Corbea ca sa mi-1 datT
$i singura nti m6 lasatT Stefan -Voda ce'mI clicea ?
Pe Corbea Pam insurati 115 Buna miresa T-am dat Tot pe Visa, Capini§a,
$i de zestre ce T-am dat ? Tot satul Corbenilor, I20 $i cu-al Cotofenilor. Bucatar ca ce T-am pus ? Un vultur Cu capul sur, Ca sa-1 scobesca la a.... 125 lar baba ce mi-§ facea ? Dacit d'astea aucjYa,
Potecuta ca mT -o lua,
La temnita se ducea $i prin gratii se uita 130 $i pe Corbea striga : Corbeo, Oorbeo, fiul maTchiT
De esti mort, Ca sa te port ; De esti viii,
135 Ca sa te gtiu ?D Dara Corbea ce'mT clicea ? MaTca, mATculita mea,
Nu sint mort ca sa and porIT Ci sint via, 140 Ca sa m6 §tiT. MaTca, maTculita mea
Ed aid and m'a bagat,
$erpit erad ca fusile 5i-acu:n sint ca grincjile;
145 Bro§tile ca nucile 5i-acum sint ca plo§tile ! OrT §tiT, maica, and eram, Ni T mustata ca. n'aveam, NicT barba n'o nazaream:; 150 Dar acuma, maTca mea, Mustatile, Umerile, $i barba genunchile I O hotoTca 155 De §erpOrca
Pe mine ca m'a 'n§elat,
PuT in barba mT-a fatat; Cand se 'ntinde, tn6 cuprinde, Se sgarce§te, 16o M6 far§este, InimTOra mT -o tope§te I
Aga, maTculita mea, Ce-a ajuns ca sa nu'mT fac ?
Acasa ca sa te ducT,
165 Ou6 ro§iT sa'mT aducT,
SI maT dau pe la mocanT,
www.dacoromanica.ro
CANTSCUL LUI CORDEA
81 me scow pe gratarT ;
Iara Corbea ce'mt facea ?
0 data se repedia,
LopatarT ca sa'mT tocme§tY,
In coltul grajduluT sa mergi,
Maria pe Ro§u 3mT punea
225 Si pe el ca 'ncaleca,
170 SA.'mT scotT pe Row nebunu,
Ca e in§elat, Si 'nfrenat, De none ant nepipiat. A§a baba ce'mI fa.cea ? 175 Acasa ca se ducea,
l7ece zidurt ca'mT sarTa
Si de ele n'atingea,
De-al draculut ce era. Stefan Voda ce'mT dice ? 230 Iata, f....tu-I munia-sa, De cand maTca m'a facut, Cal ca sta n'am ved,ut. Iara Corbea ce'mt dices ? Stefan Voda, dumneata, 235 F...tu-mi-it cucona ta, Tolele tote dupe tine
-
LopatariT mi -t tocmTa,
In coltu grajduluT mergea, Vr'o doue locurT sapa, Si-o taTnita ca'mT faceu. 18o Mare 'Matra ridica
Si-o gaura se vedea, D'abTa pe murgu zarea.
Adu sa le 'mbrac pe mine, Cand of inCAleca la scara, SA mi te dea de ocara.
TreT lopetarT ca intra Si pe Ro§u cal scotea ; 185 lard Ro§u ca'mT re§ia
240 Cumanul din capul feu Adu-1 sal pun intr'al meii; Caftanul de 'mperatie
Si prea tare necheza, MuntiT se cutremura,
Copacl mart se resturna, De nu'l vedeaT pe Corbea. 190 Dara baba ce'm! fa.cea ? De capastru ca mi-1 lua Si 'n ora§ cu el pleca,
SA mi-1 daT §i p'ala mie,
Cand or Incaleca la scara, 245 SA nu te dea de ocara. I Stefan Voda ce'mT facea ? De tole se desbrAca
TotT boTerit se mira. 'Naintea babi Te§ia,
195 Fete marl ca 'nbolnavTa, Cucone ca se stirpTa. Stefan Voda ce'mT dicea ? Baba slabs §i betrana Nu ti-e Ro§u de vend,are, 200 Sall dail galbenT §i parale ? In ruble l'oT socoti 5i'n galbenT l'oT cantari. lard baba ce'mT cjicea ? Nu mi-e Ro§u de vend,are, 205 SA'mY daT galbenT §i parale, MT-e Ro§u de darutala Inaintea MariT-Sale,
ScotT pe Corbea d'inchisOre. Stefan Voda ce'mT facea ? 210 Strejer verde ca'mT batea Si pe Ro§u ca'mT lega, TreT gealapT mi-T trimetea,
Frumos pe Corbea scotea Si ml-1 scotea la mirare, 215 Unde vend mocanit sare. Tret barbierT ca'mf punea Pene pe Corbea'l radea
Pene la apus de sore
Peru-T zace hartapale. 220 FOTe verde §r o lalea, Tot mat frumos Corbi-T sta
1i)3
Si pe Corbeal imbrAca lard Corbea ce'mt facea ? 25o Perela cal se repe4ta
Si pe masa c'o lua
Si la spate c'o punea,
Zece zidurt ca-ml saria
Si de ele n'atingea 255 Si cu ma -sa se ducea. Stefan Voda ce'mT dicea ? SA ved,T, dracu impelitat Me 'Asa gol daspuTat Numai cu fesu din cap I 26o Dara. Corbea ce'mI 4icea ?
Cu masa ca se vorbia : MaTca, maTculita mea, Ce-a ajuns ca sa nu -t fac ?
SA-I omor telegaril ? 265 El are, mare galbenT multi SisT cumpera altiT murgt ; Ca sa-T omor nevasta ? Se 'nsOra. §i'§I Ta alta.
Dara ma-sa ce't elicea ? 270
Corbeo. Corbeo, fiu maTchi, A§tepta pene-o 'nsera,
La stuparie sa mergt, De§tiu 'n mtere ca sa'l bagT Si la leagan sa te tragt, 275 Ca A.-I furl cocona§u. Unde era sa te pue pe tine, 13
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI CORBEA
194
SA-Y infigt copilasul bine I IarA Corbea ce'mI fAcea ?
Astepta pend'n sera,
280 La stuping amr mergea Destiu 'n mlere el bAga
La leagAn cA se trAgea La buzele copilulul da, Niel dracu cd mi-1 simtia 285 Cand copilul 11 fura
Stefan VodA. celtnt tgcea 7
Argatil mi-I trimetea 305 La tepl ca sA se ducea Si copilasul cal lua
Si pe masa c5-1 punea, Si la ',Tele '1 cauta, Vetamat cA nu'l gAsla ;
310 pece mil de pungl le lua, Si cu our le umplea,
Si la tepl ea-1 ducea, Lul mill i se facea, puma de fasa it punea.
Stefan VodA ce'mr fAcea
NavalA Corbea
cfi'mY
da ;
Nou6 care arra umplea Si cu ele cA pleca.
315
MAI 5tefane dumneata, cucOna to
290 Despre clia se scula, Mana'n leagan c'o punea, Copilasu nu gasla. De pared el se trantIa Si reit capul §i-1 zdrobea ; 295 Cucona se chinula, 136r din cap iii jumulea.
Asta e simbria mea, Care am slujit et' pe ea !» Du-te Corbeo sanatos, 32o CA to la manl 'ml-al fost Si vrednic ell nu ti-am fost !
Oclaan pe masa punea Si la tepa it zArla, 30o Copilasul lul plangend, Din gull surligaind Si din Mute bAtend1
Cand vanAtoril '1 IntAlneste, 325 DA pTelea si se plateste,
M6 platil cu ante cu Ca §i lupu cu crangu;
Stefan VodA ce'm facea ?
www.dacoromanica.ro
Matile-1 reran in erAng Si pielea -I se duce 'n terg,
IMO§ UNGURUL
I9.
IANO UNGURUL Comunicat de colegul mat Norma list, nit Constantinescu-Dioptf (Romanati)
La magura 'nalta, Ina ltA si sapata,
FAcuta de piatra, PoartA mi-se, poartA 5 Tot Miul Sglombiul, Fecioras de Sirb Basmarghiol de Lotru, StejArel de codru, To Drag Alas de fete, Iubet de neveste.
El ca se purta,
Ca lu-sT aranea ;
Da iarba de lesA, 15 FacA coama deg, Coada retezata Cum e 'n lumea tOtA. ; Bea apa din Olt.
Se 'ngrasa de tot.
Murgule, Murgule, Di te-am arAnit Si te-am strejuit, Nu m'am odinit ; SA to priponesc, 25 SA m6 odinesc. 20
El mi-1 priponla,
Frumos c'asternea Si se rasturna, Cu calu-ml vorbTa : 3o Murgule, Murgule, Tu, cand ml -el vedea Tot pe cine-va,
Din piclor sl batl,
Priponul sa-1. misti 35 Si to sA-ml nechezi, Ca sA m6 destepti. El mi-1 priponla
$i se rasturna,
Copusul lua, 40 In gurA mi-1 punea, Copusul de os, Mult canta frumos 1
Coardele de sirma linima-ml fArima I
45 Pe el l'aucya Ianos Ungurul, Cela b6tranul,
De-a spart Brasovul, F....tu-T sufletul !
5o Brasovul l'a spart Si el c'aii plecat Cu cincT.clecT de insl,
Erail fralvolnici, Cu mantale lungT,
55 'Ncaltati in opincl, Cu cAcTulT tot 'nalte,
Inalte, stogosate, LAsate pe spate Tot de strinAtate.
6o Si el c'aii plecat Tot prin codril vercy, Prin d'albe lived, Pe el Paucya,
Din copus ante.
65 Ianos ce-ml facea 7
0 data striga :
MAT cincl clecT de insr,
'NcaltatT in opincl, Cu cacTulT tot 'nalte,
70 LAsate pe spate Tot de strinatate, Vol ca mT-ail dormit Si v'atT odinit, Eii v'am strejuit
75 $i eil am audit
Un copus cantand, Coardele de s'irml lnima-ml farima ! Culele de soc, 8o Mult calla de foc !... Vol ca sa-ml plecatT Tot de curmezis Si de curpenis, De loc s1-1 gAsip ;
www.dacoromanica.ro
196
IANO
85 De-o fi vr'un nebun De-o palmA sA-1 data, Calul sa-1 1134, Drum sA-1. arAtatr ;
De-o fi vitez bun, 90 NoT sA ne lovim SA ne isbandim.
CeT eincT-cjecT de in§T,
1INGIMUL
140 Sabia -mi scotea, Cu eT se inta.lnTa. Miu ce'mi graTa ? MAI cincl clecT de in§T
SantetT fraivoinici,
145 Cine v'a manat, Capul v'a mancat ! ET ca -mi r6spundea :
Pe not ne-a manat
ET ca mi-st pleca
Tot de-a curmezi§ 95 Si de-a curpeni§. De loc mi-1 gasTa NumaT cat bate pu§ca ; Calul ca-1 vedea, Din picior batea
I00 Si cand necheza
Priponul mi§ca, De mi-1 de§tepta. Miu ce graTa ? Calul blestema : Murgule, Murgule, 105
Lup sl to mAnance,
Mal r6t1 nu t -oT (lice 1 Cum to necheza§T, Priponu'l mi§ca§T,
no De m6 de§tepta§T ? Ce frumos visam I Eh' 61 mi-§ vedeam
Tot cincT-clecT de in§T,
Era fraivoinici, 115 VenitT dupe munti, Cu mantale lungT, Cu cAcTulr tot 'nalte,
'Nalte, stogo§ate, Lasate pe spate 120 De str6inAtate. Cu eT ca era fano§ Ungurul, Cela betranul De-a spart Bra§ovul, 125
F....tul
sufletul 1
Bra§ovul l'a spart Si el c'ail plecat Tot prin codriT vercli
In d'albe liveciT. 130 Calul ce ml-§T grATa :
Stapane, stapane,
Vis ce 1-aT visat Ti -e cu adev6rat ;
Eu ca ml-am v64ut, 135 Din picior mi-am dat Si mi -am nechezat, De to -am de§teptat. Miul ce-mi fAcea ?
Saua c'o punea,
lano§ Ungurul, 150 Cela bAtrinul, F....tu-T sufletul, De-a spart Bra§ovul ; D'eY fi vr'un nebun De-o palmA sa-ti dam, 155 Calul sa-ti luAm, Drum sa-ti aratAm Miu r6spundea :
Nu sant vr'un neburr De-o palma sA-mi dati, 16o Calul sa -mi luatT, Drum sl-mi aratatT, Si sant vitez bun. NoT sa ne lovim, SA ne isbandim ; 165 Ni§te mains curmate N'aii cu cin'se bate, Cu sirml legate, Fie §apte sate. ET indarAt se 'ntorcea, 17o LuT Iano spunea. Iano§ ce -mi facea ? Steag cA'InT ridica 'N bataie pleca,
Cu el se 'ntalnea.
175 Miu ce -mi fAcea ? De treT on ca-1 oColla, Pe Iano§ tAra. AllantT ce facea ? Arme -mi lepA da,
180 Toti ca 'ngenuchia, La el se prAda, Miu ce fAcea ? La rand ca -T punea,
Unu c'alegea, 185 Mai mare-1 punea
Si drumu le da,
SA se arAneascA, SA nu se prApacleasca.
Miu ce fAcea
190 Acas' se ducea, Pe ma -sa 'ntreba : MaTcA, maica mea, SA'mi spuT, mie, adev6rat, FrunzulitA razachie,
www.dacoromanica.ro
CANTECUL LUI IANCU JIANU
195 Cine mT-a fost talcA mie, De m'a facut d'el voTnic, Ce am gandit,
215 LAsate pe spate, Tot de strinatate. ET ca mT-ail plecat,
Tot prin codri vercg,
MT-am isbindit ? MA-sa ce grATa ? 200
197
In d'albe livecji I 220 Miu c'auclia,
MaTca, cine to -a facut,
S'o fi prapldit,
LAcrAmT ca -I cura,
CA este de mult ! El ca to -au facut, Iano§ Ungurul, 205 Cela be'tranul, De-a spart Bra§ovul. Bra§ovul l'a spart
Calu 'ncaleca, IndarAt se 'ntorcea, Pe to -s6i1 lua,
225 Pe cal al punea, Acas laducea,
Tron cu mi-T facea, Popil ca-I strangea, Pe el ca-1 sluja 23o $1 mi-1 ingropa La manastirea domneasca, Ca sa mi se pomeneascA ! $1, neTca, s'o pomeni
$i el c'au plecat
Cu cincT-clecT de in§T, 2 I 0 Era fraTvoTnicT,
Cu mantale lungT, 'NcaltatT in opincI, Cu cacluIT tot 'nalte, 'Nalte, stogo§ate,
Cat soare pe cer va fi !
CANTECUI, LUI IANCU JIANU (VA RIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la cobzarul Cristea, din T.-Jiii.
FOTe verde leu§ten,
N'atl audit d'un Jian $i d'un §iret de Mislen, $1 d'un hot de Unguren,
5 Care se plimba prin pAdurT, Cu §aispre-clece pandurT, TotT cu chebe cu potorT bunT, Cu gaTtanT prin cusaturT ? UTte-aT draculuT infocati,
To Cum se plimba de harmatT, Cu frante arme 'ncArcatt I UmblA ca ni§te turbatT, Seca cre§tinT la ficatI !
Pe care prindea
15 Smulgea, Prea, frate, lumea speria,
Da jalba la Caragea. Dar Caragea ce fAcea ? Potera la el 'liana go Jianu nu se spaTmanta,
Punea masa §i manca, Carabina 'ml o umplea, $i in poterA c'o slobocga, Nimica nu intelegea, 25 Cad §i el se spaYmanta. AtuncT pe el al intreba : MAT Jiene, de unde viT ?
-- De la terg de peste JiT? 3o
Jiene, ce-aT terguit ? Dat'am our §i argint,
Luat'am Tarba §1 plumb, SA duc la bAetT la cring,
CA's bgetii far' de minte, Risipesc la glOnte multe, 35 Nu le sta 'nimenT 'nainte ! Dar Caragea amT auciTa, La densul ca se ducea, Cu ni§te voTnicT levintT,
Strin§T de vina, 40 BunT de mama?
www.dacoromanica.ro
198
CANTECUL LUI IANCU JIANU
Gra§Y la fata, Gro§Y la cefa, Cu mustatl in varvarichY,
Si mYeir de la cYobanY,
65 Si el nu tlA nicY un ban ? Si pAYnea de la brutarY,
Si el nu dA nicY un ban ? Chid oY sta sl tot plAtesc, La ce focu heducesc !
Aferim I ce maY voinicY,
45 StreinT de pe la pArintY l Dar Jian se spaYmanta
Si la pod el ca mergea,
Din gurit' a§a striga : MAI podar, podar, 5o Trage podul, SA trec Oltul, Ca p'aicY me calca focul !, Cand podar ca'ml aucjIa, Mai tare podul lega,
55 Pin vase ca s'ascundea. Dara Jianu striga : MAT podare, trage podu [maY d'adrept,
SA nu-tY
dati vr'un glont in (plept,
SA te adorm, sA te de§tept ! 6o Podarul ca'mY auclIa, LW* Jianu respundea : MAY n'atT audit d'un Jian,
7o Miu Panduru din gurA-1. gran.: MAT Jiene dumneata, LasA-te d'atita hotie
Ca sAll dal d'o boierie ! P.. Au-0 boleria in bot,
75 AcIT mY o daY, MAYne mY -o Tell
Tu cu boieria ta, EU cu haYducia mea I
Cat ca§tigY to intr'o vara, 8o EU ca§tig numaY intr'o sera, Si beau cu mandrele tomna I Ore Jiene, nu-Y pecat, C'aY fete de maritat
Si flacal de insurat,
85 C'oY O. morT spinzurat ?
Ca Ya vinu fArA banY,
www.dacoromanica.ro
MaY las'o draculul de hotie, C'oY O. morY in pu§carie !
PANTECUL LUI CATANUTA
199
CANTECUL LUI CATANUTA (VARIANTA)
Cules de Christea N. Tapu din gura 19utaroluiL5n Tula, din corn. Pasesci-Valcea.
Si'nbuestru 'n fuga mare, Din pistole tot trAsnind, Gardurile pologind ;
Frunclulita gutuitA,
Pe cel deal pe cea culmita, Mi se plimba un CAtAnutA,
Singurel cu-a lul mandrutA 5 Cu dol-spre-ce catarasl Incarcatl de gAlbenasl ; Cu dol-sprece catarei, SA plimbA GhitA cu el,
Cu malnile'n pozinarl
10 Cu doT-spre-ce lAutarT.
Iara Ghita ce'ml 4icea? Mandro, mantrulita mea, Pe tine de cand to -am luat, Un cantec nu ml-al cantat !
15 IarA mandra ce'mT dicea ? Ghita, GhitA dumnea-ta, Eu, mare, cand ty-o1 canta,
Ape marl s'or turbura, Muntl ca s'or surupa, 20 AT fagl marl s'or despica Livezile s'or 'ncurca ; Ca mT -e glasul fomelesc, $i mT -e glasul voinicesc,
Cand of incepe d'a canta, 25 Harambasa m'o audja, Harambasa de halducl
Peste patru-clecl §i cincl ! IarA GhitA ce'ml dicea Canta-0, mandro, cantecu 3o Cu mT -e drag ca sufletu I Incepea de mT -a canta, Harambasa mT -o aud,Ta, Harambasa de halducl Peste patru -4ecl §i cincl. 35 Verde fruncil §T-o lalea, Dara GhitA ce'ml fAcea ? Ochil la vale sl-arunca,
Ce vedea el, nu credea,
CA tare'mT venra d'un volnic,
40 CAlare p'un cal cam murg, StrAlucind din cate-o nare,
45 La GhitA, ca mill venla, BunA cliva a mi-§T da. GhitA, Ghita dumnea-ta, DAmY mie pe mandra to ! Eil pe mandra nu tl-o dail 5o Ca ml -a dat'o sacra -mea, SA fie sotia mea ! GhitA, GhitA dumnea-ta, DA-mr tu, frate, pe murgu, Murgu cela nebunu. Eu pe murgu nu ti-1 da5, 55 CA mi l'a dat socru-meil, Sa'mt pOtre trupsoru meu 1 DA-0, and ghitA, palosul, C'acuma i> T Tau capul !
6o
EU palosu nu ti-1 dati, Mi l'a dat cumnata-meil,
SA'ml pAzlescA capul meu ! Harambasa ce cjicea ? GhitA, GhitA dumnea-ta, 65 Orl-ce mOrte vrel, pofteste : Orl vrel mOrte 'tunecosA, Orl vrel morte luminOsA ; Orl in sAbil ne tATem, On in puscI sA ne'mpuscAm, 70 Orl la luptA sA ne luAm 7 Al la luptA sl ne luAm , CA e bunA si'nteleptA Si de Dumnec)eti lAsatA I Verde frund,A §1-0 lalea,
75 Harambasa ce fAcea Pe Ghit5.1 imbrAtisa $i la luptA se Iua.
$i el, frate, se lupta pi de varA 8o Penen sera
S
FAr'de pic de nAduselA. DarA Ghita ce'rni fAcea ?
www.dacoromanica.ro
200
CANTECUL LUI CATANUTA
Se lupta, ce se lupta Curelu§a i se rupea, 85 5i din gurg-atund grata
La o lantana tabgra,
125 Mica cheita. scotea
CA'rn1 tare hotu vtata I Iara mandra ce'mt d,icea ?
Ghita, Ghita dumnea-ta, Care, frate, o remanea Sotie mi s'o chema I DarA Ghita ce'rnt facea ? Tret lacramt din °el-it versa, 95 C'o mana curea 'noda 5i cu una se lupta. Daca cureua 'noda Pe Haramba§a 'mbrati§a 5i cu el mi se lupta 90
too pi de yard Penen sera
Far' de pic de nadu§ela ; L'aducea ce'l aducea,
Penen brail cal ingropa. io5 Darn mandra ce-mt dicea ? Ghita, Ghita. dumnea-ta, Cum prgpadi§ Domnia,
DI te blestema tara !
Dara. Ghita ce facea ? 1 i o 5ele pe dot car punea, La sOcra-sa ca'mt pleca : Mandro, mandrulita mea, Eu pe tine de cand te-am luat, Pe la ma -ta n'ai mar dat ! 115 5ele pe dot car punea La socra-sa ca pleca. Mana'n pozinar baga, Mica. cheita scotea, La pimnita descula, 20 MicA ploschita umplea ; La disagt m1.-o a§ed,a
La disagt ca descuta,
:
Mandro, mandrulita mea, SAT de'int 'nOda cureua,
5i la socra-sa 'mT pleca El mergea ce mi-§ mergea,
Mica. ploschtA scotea
D'o vadra §i cinc1 oca, Mesura 'mparatulut, 13o Vadra Taligradulu/, El n'avea cur inchina 5T-o da mandri ca sA bea : Tine, mandro, yin de bea De la manu§ita mea, 135 C'ot mar bea, ort n'ot mat bea De la mant4ita mea, Curva 'ncepea d'a redea
F... tu't crucea §i legea!
Dara. Ghita ce facea ? 140 El pe vale se uTta Ni§te clAT de fen vedea, Care fora verf mr-era. Mona pe mandra. -o punea Frumos, frate, mr-o toca 145. 5i verf clailor facea. Numat titele alegea
La disagt ca le punea
Si la sOcra-sa'mT pleca : Mal tit, matca, varza acrd, 15o SA bagam cu carne grasA Din fi-ta ta cea frumOsa, Dacg 1-a fost mintea prosta ? ! Iar sOcrg-sa ca'T dicea : LasA't fie rindu-a§a,
155 N'a ascultat de vorba meal DarA socra-sa ce facea ? E§Ta afara tot plangend, Intra'n casa tot r'eclend. DarA Ghita. ce dicea ? 16o F.., to -t1 crucea mane-ta ! Curva mt-a fost fieta ta, Mat curvy e§tt dumnea.ta, SA te scot in batatura,
164 SA te toe ca pe untura
www.dacoromanica.ro
ADENDA
www.dacoromanica.ro
203
GHERA GHERALINA
CANTECE BETRANESCI-HAIDUCESCI CHERA CHERALINA (VARIANTA)
Comunicata de D-1 prof. Universitar Gr. Tocilescu nafu,din Catunul Bucovicforu, Comuna Vela.Dolj. VecjI mar sus ca'ntecul 'Kira Kiralinal.
Fore verde fore frump., FOre verde ca malura De din jos de schilA, Din jos de BrAila,
5 Car cl mi-se 'ncarca ; Dou6 trer stambOle, Noue saraole.
Dar de ce se 'ncarca ? MarfA femerasca To CA e mar bAnosa, Sculurr de matasA (bis), MarfA femerasca CA e mar banOsa.
Dar cine le 'ncarca ? 15 Un arap sangrap, Negru §i buzat, Cu lutu pe cap Ca solzir de crap, Cu lutu pe buca 20 Ca solzir de §tiuca. Fore d'o sarma, Cine 'mr tergura ? Chera CheralinA,
Frumu§ica zinc, (bis) 25 Fiore din gradina Rupta din tulpina. Chera ce'ml avea ? Noue butt de yin, Doue de rachiii. so Vinu cine'l bea
1
de la lautarul Hie C. Ma-
Al arap sangrap Cu lut di pi cap
Ca solzir de crap, Cu lutu pe buca 35 Ca solzir de §tiuca. Fiore d'o sarma, Din gull 'T clicea :
--
Cher Cheralina, Frumu§icA Ana, 4o FlOre din grAdina,
Arda tu cu mine, In Cara arApescA,
SA se pomenesca I (bis) Al arap sangrap, 45 Negru §i buzat
Cu lut di pi cap Cu solzir de crap, Cu lutu pi bucA
Ca solzir di §tiuca, 5o Cu mustatT de rac
Parc'ar fi un drac ; Cherel cA dicea : Chera CheralinA,
Arda tu cu mine 55 E bine de tine 1 D'ar mergea cu mine, Ea tie tr-or face Coperi§ul teu
Parale marunte 60 Pe sirml tesute (bis) www.dacoromanica.ro
204
CRERA CHERALINA
Sunt la zaraf multe ; Peri Ora to GAlbiorr mgruntr
Sunt la arapT multi. 65 Fore d'o sarma, Cu vorba 'nsela, La hazna mergea ; In sercA c'o punea, Pe Dungre 'n jos 70 Mergea cu folos. (bis)
Ochranu-1 punea
LopAtarilor, LopAtarilor,
Si se ca urta, Luntrea c'o vedea. Asvirlita 'mr da, 125 Buzdugane 'mr trAgea, Carma o frangea, A carmA de os, Cum mergea frumos,
CA voiu plati bine ! (bis)
13o Cum canta a rang. Flare d'o sarma, In lac se 'nvirtla,
Din gurA 'ml
:
Vol luntrasilor 75 Care nou6 dile SA rnergA 'n trel (Pe,
Pe Dungre 'n jos,
Mergea cu folos, 8o C'o carma de os, Cum canta frumos ; C'o caring de siring, Cum canta a mild. FrAtiorir el,
85 Din si Costandin, Hotil Brailir, 5erpil DungriT,
Frail er venla, La pOrtA 'ml trAgea,
90 Din gurl 'ml striga : Chera Cheraling., Sora nostril bunA ! FlOre din grAdina, RuptA din tulping,
95 Deschide porta,
BAgAm haznaua ;
C'am negustorit, De ne-am procopsit ! Chera nu respunde, roo CA n'are de uncle ! Mumg-sa resTa
$i for se plangea : Chera nu respunde, CA n'are de uncle 105
Fiore d'o sarma, Fratii ce'ml facea, Din si Costandin ? FlOre d'o sarma, 120 In margine se da,
Mumg., mumA-mea,
Nu poll cu gura,
AratA cu mana, Cotro a mers Chera ? Pe DunAre 'n jos, rro Mergea cu folos, C'o carma de os, Mergea cu folos, Cum canta frumos ; C'o carma de sirmA,
5 Cum canta a mill
$i -a carma de siring.,
Ca vertelnita, Pene mr-ajungea, 135 In luntre sArra. La arap mergea, Culcat it gAsra , Cand se dice trel sarmale, Si cu capu 'n pole. 140 Fore d'o sarma, Cu Chera 'ml vorbra : Fore matostat, Pe cine-al intrebat, Cand te-al miritat 145 Cu cine-al vorbit, Cant te-al logodit ? FOre matostat, Al arap sanglap, Negru 9i buzat,
15o Cu lut di pi cap, Parc'ar fi un drac, Cu lutu pe buca,
Ca solzir de struca.
FOre matostat, 155 SA vecjr, m'a 'n.selat ! Palosu-1 tragea Si cu el cA'ml da, Arapu-1 tgla.
Pe Chera ml -o lea,
160 InclArApt pleca, Fore margArit,
In cAtre apus. Foie d'o sarma, Din gurg-o intreba : 165 CherA Cheraling, Sora nostrA bung, Foie matostat, Pe cine-al intrebat, Cand to -al mAritat? r70 Cu cine-al vorbit,
www.dacoromanica.ro
20
MIHU COPILU
and to -al logodit ? Fiore d'o sarma, Acas' o ducea.
$i n'atl pe fie-ta,
CalT plesnra trerea
I
PetitorT venTa, PetitorT, asecletorr,
MumA-sa vedea,
175 Din gura 'T dices :
18o Tocmal din code de marl.
MIHU COPILU (vARTANTA)
Comunicata de D-1 Prof. Universitar Gr. G. Tocilescu, de la Jlie C. Manafu lautar, din catunul BucovicioruComuna Vela (Dolj). A se confrunta cu variantele de mai sus «Miul haIduculv
Altil prin pat ca pica,
Foie verde m8r domnesc
Din oral in Bucurestr,
Peste ale cAsT marl domnestr, Mare sunt imp8rAtestr
5 De se ve'd in Storenestr, Dar la Stefan Voda 'n curte FrumOsa masa mr-e 'ntinsa De multf boreri mr-e coprinsA Cu sese fAclir aprins5. To Bets, copil, ve 'nveselitT, Marne 'n diva v8 g-Atitr, SA facem d'o vinatOre, Vinatore, de-o plimbare, Colea din Peret AI mare, 15 Ca sA gAsim pe Mihu, Unde este cu fagu Fore verde d'o sarma, Mihu o sora mr-avea. SorA-sa, cand mr-aud,ra, 20 Sora-sa, ce mi-sr fAcea ? In pimnita ca 'inT intra, Scotea vin d'al marmuziii, Coles tOmna mar tard,iii, OmOrA omul de vii1
25 Fore verde d'o sarma, Vinu 'n pahare '1 punea Si le da, frate, de bea, Veclr, frate, din ele bea, SA vecIT, frate, se 'mbeta.
3o Care pe su' pat intra
Si prin pat ca mi-$T cadea ;
Pe su' pat, frate, cadea,
5i altil pe su' pat intra.-
35 Soru-sa ce mi -VT fAcea?
Walla su' pat c'o baga,
DoT papucT ca mi-T scotea, Papucel d'AT prosticel, Numar de cin-d,ecT de lei. 40. In piciOre ca. Si -T lua.
Di pe Mihu ca 'ml pleca. Printr'o lunca ca mi-sT da, 0 fore de per rupea,
Incepea d'a sulera.
45 Mihu ca mT -o auclfa, Vec,11, frate, o cunostea :
Ara este sora mea, Vine sa 'ml spure ce-va.
5i din gull air spunea :
5o FOre verde trel sarmale, SA to pAzescr, frate, tare, Se face hurcuitore, CA se face 'n venatOre Colea din Peretu-Al mare, 55 Ca sA gAsim pe Miu,
Unde este cu fagu.
Fore verde d'o sarma
Pe sorusa 'ndArat mama : Du-te 'ndarat, dumnea-ta,
6o Ara este treba mea Inclarat, frate, pleca, Dar Miu ce mi-§T facea ? 5i el, frate, cA'mr pleca, P'un drum ca mr-o apuca,
www.dacoromanica.ro
2o6
MIHU COPILU
65 Un cloban cu oY gAsTa, Buna d,iva ca mi-I da :
CiobAnA§ cu oile,
Sa schimbAm cu tOlile! 'TT dati cojoc boleresc, 7o SAll dau unul ciobAnesc ; 'T dAu a caciull boTerescA, SA'mT dal una clobAnesca ; SAT dati flintA flintuitA, De cinci ani nesloboc)itA, 75 SA'mr dal bazdOca pirlitA. SA vecjl, nu e ispravitA ; Schim bAm cu tolile, SchimbAm §i cu oile.
Fole verde d'o sarma, 8o Oile ca i le da, Cin-sute de lel it da ; Un flulerel ca mi-da,
La breil, frate, al punea, Cu oile aml pleca,
85 larba verde ca 'ml pA§tTa. lacA &tea ca'mY venla, El cu flulerul cAnta. BunA d,iva, mIll dobane ! MultAmesc Domnulul Ste[fan-VodA
90
De unde §tii ca m6 chiaml [Stefan-Voda?
La nol la Mitropolie,
Te cite§te popa 'n hartie, Nu §tit, frate pe Miu Unde este cu fagu ? 95 Fare verde d'o sarma la las6 to &tea ta,
SA pazIasca turma mea, CA de ml o cheri fr'o mia, SA'ml sluje§tY un an pe ea,
100 Si de ml-o cheri fun miel, SA'ml sluje§tl un an pe el ! FOle verde d'o sarma, Ostea cA ml-o lAsa, Cu el, frate, cA'mT pleca.
105 In marginea luncil al lAsa, El la fag ca se ducea Si frumos ca se 'mbrAca. Foie verde d'o sarma, Bicio'n mama ca §i-1 lua,
no Odatl 'n el ainI plesnIa,
Lunca, frate, 'ml tiunea. Darl Stefan c'audia, Fuga prin luncA ami da. Na barda, ta-il colnic ! 115 LasA-m6 ca fug pe camp! La margine cA'ml e§ia, FOle verde mArgArit
C'un car de curpen la git ; Cutit ca nu mill avea 120 Si cu dintil ca rupea I
www.dacoromanica.ro
207
GHITA CATANUTA
GH ITA CATANUTA (VARIANTA)
Comunicat de Dl. prof. Universitar Gr. G. Tocilescu de la Ilie C. Manafu lautar, din Catunul BucoviciorulComuna Vela (Dolj). A se confrunta cu variantele de mai sus . gGhita Catanuta gi Bita Catanuta".
FOie verde-o pelinita
Pe cel deal, pe cea culmita, Plimba-mi-se o catanuta Numai el cu-a lui mandruta. 5 Din gura mandri-l' chcea : Mandra, ell de cand to -am [luat,
Foie verde matostat, Nici un cantec n'ai cantat ;
Dar sa anti un cantecel, /0 Fie cat de scurticel,
Numat fie frumusel, SA suim at deal cu eL ! Dara Ghita. dumnea-ta,
Cand of incepe d'a canta, 15 Merl', brads ca s'or scutura, Apele s'or turbura, Live4i ver4i ca s'or culca, Ketrile s'or despica, Cu un glas mandru fomeiesc 20 Cantecu mi-e haiducesc ! FOie verde d'o sarma, SA vedi, frate, n'o lasa $i din gura cA'rni canta, Merl', brads, ca se scutura, 25 Apele se turbura, Levedi vercli ca se 'ncurca, Ketrile se despica. Trei voinici ca mi-aucha, Trei voinici din vas adanci,
3o Cate trei pe trei cal murgi. Cand se dice ca lipanul, Unul mi-este tot Lotreanul, FOie verde d'o sarma La el, frate, ca'mi venia
35 Si din gull cal
d,icea :
Dana Ghita dumnea-ta, F...tu-mi li crucea, legea, Ce cati pe mosia mea,
De'mY
incurci livadia 7
40 Si da'mi mie mandra ta, Ca salt lungesc viata ! Ba, pe mandra nu ti-oi da Odata cu viata, Ca' mi-a dat'o sOcra mea,
45 Sa fac eii casa cu ea
I
Si da'mY mie calul tell,
Ca sa'tt lungesc capul tea Ba calul, nu ti Poi da Odata cu viata, so Ca mi l'a dat socru med, Sa'mi porte trupsorul med I Si da'mY mie palosul tea, Ca sa-ti lungesc capul tea Palosul nu ti l'oi da 55 Odata cu viata, Mi l'a dat cumnatul meii, Ca arni apar capul mea I FOle verde d'o sarma Si la lupta ca se lua (bis) Dar la lupta sa ne lulm, 6o Sail sa vii sa ne Mem ? Ba la lupta ca e drepta, E drepta si intelepta, !
!
De Dumned,eii ml-e lasata 1
65 $i la lupta ca se lua,
Foie verde trei sarmale,
Pi de vara One 'nsera.
Veni sorele la prang, SI vecli lupta mi-e cu ris ; 7o Veni sorele 'n amiacji, Sa vecji lupta cu necaz. Foie verde d'o lamale, Veni sorele 'n chindie, SA vecli lupta cu manic. 75 Foie verde d'o sarma, Dara Ghita ce facea ? Brenetul ca'l slobocha,
www.dacoromanica.ro
208
GIiiTA CATANUTA
Si la mandra amt striga :
Mandril, mandruleana mea,
8o Vin de 'ml sumete brenasul, CA ma tale tot vrAjmasul !
Foie verde d'o sarma,
Mandra din gurA d,icea :
Car' pe car' v'atl birui,
85 Tot un barbAtel ml -o fi Dar GhitA and auclta, Pe Lotreanu cd mi-1 lua, 1
OdatA al ridica,
Cu el in pAment cA'mt da, 90 Pena 'n genuchl mi-1 bAga, Odat' sa mal opintla, In pAment cd mi-1 lAsa,
Pena 'n bred cl mi-1 bAga. Palosul ca mi-1 tragea, 95 SA veal gatul cl i-1 lua Si pe cal cl 'ncAleca, Si pe mandra cd 'st-o lua. Dar la salcia cocosata
Si la mAgura tAtatA, Too Unde-a cosit el odatA, Noue clAT cA ml -a Wilt Si la opt CA le-a scos verf
Si la una n'a ajuns : -- Fate verde bob area
105 Si-o sA-'1 scot cu capul tea 1 Fate verde- d'o sarma, Supt un per cA mi-IT merge; FrumasA masa 'ntindea, Vin to pahare punea : to Tine, mandril, vin de bea,
De la niatiqica mea,
C'At mal bea, orl n'AT mal bea 1
DarA ea a au4ta,
SA veclt ca sa pricepea, 115 La inimA se ardea.
DarA GhitA dtimnea-ta,
$i ce-a mal fi asta ? Cand se dice trel mAsline, CA ea ant glUmit cu tine ;
120 Cand se dice d'o sarnia, TT-am stint vitejia !
Fate verde d'o sarma,
Polosul cA'l ascutta SA vecjt capul cA i-1 lua
125 Si pe dale cA'l arunca Si pe dale cA'l punea. Dar de la ea ce mar lua ? Fare verde murele, Destul cu inelele (bis) 130 Keptul gi cu titele (bis) Fore verde d'o sarma La disagl cA le punea Si pe cal incAleca (bis) La sacrA-sa se ducea (bis) 135 Calu 'n usA al lega (bis) Si din gull cA-T cjicea :
Da n'aT, muta, varclA acrA, SI bagAm cu came grasa Din mandruta cea frumosA ? 140 N'are niulca varda acrA, Ca O. bagl cu carne grasA Din mandruta cea frumdsl. Fate verde d'o sarma, Ulceaua 'n manA 0-0 lua, 145 Pe la vecint ca pleca, IndArAt cA
mil
yenta,
Varda acrd nu gasta4
La disagl cd se ducea In disagl ca 'mr auta 15o Si destul cA i-1 gAsta. Cand se nice murele, Destul cu inelele Si keptul cu titele, Foie verde d'o sarma 155 Dar sacrA-isa ce clicea? Din gura cA't blesterna
Dar'ar, muIcA, Dumnecjea, SA te 'nsorl de noua orY,
SA Yet noun cuconi i 6o Si pe urmA o cuconitA,
SA te plimbe pe ulita!
www.dacoromanica.ro
R/9
MIUL HAIDUOUL
MIUL HAIDUCUL. (VARIANTA)
Comunicata de d. 16n Tanasescu, fost Normalist. Culesa de la idutaril din FocsanT.
In curte, vere, in curte, draga, In curte la Domnu Stefan VodA
FrumOsa masa mi-e 'ntinsa, De multi boleri mi-e coprinsa.
5 lar la masa cine-mi Ode ? $ed boTeril teriT, CaYmacanil tergulul,
Cinstitii divanulul, Nepoti de-al Imperatului.
o lar pe masa ce ml-e puss ? Numal cega §i pastrunga $i galbena caracuda,
$alalas, De'I gra s, 15 $tiuculita Lungulita, Sabiora
Parca sbora, S'o mrena gogonisOra 20 Si-o aripa de morun, C'am audit din betran Ca ala -i peste bun. Vorba ce o vorbia, Slatu ce sfatula? 25 Tot de Miu pomenla, Tot de Miu copilul,
Cela, frate, vitezul ; Ca, de cand s'ail talharit, Drumuri marl s'ail parasit, 3o Marfurile s'ad scumpit ; Aferim ! ce mat voinic I
Cu pahar cin' le lumia? $i-am dis verde salba mole,
SA vecir, Calea, fats mare, 35 SuriOra Miulul, Miulul haiduculul. Dar cand fu despre belie, Despre d'alba'Y veselie, Grai Domnul Stefan Voda : 40 Hai, to Caleo, fatA mare,
.1.5
Sa n'ai parte de fetie Ca Miul de halducie, Ca si eu, cred, de Domnie, Da-ne cu pahar din dreptate, Toll sa ne 'mbetam ()data. Fata mare dac'audra,
Butolu la subtiOra cA lua, Maria pe pahar punea, Numal cate trel rendurl le da. 5o Toll boleril s'amija, Numal Domnul se 'mbeta, Cote pe masa rezema, Nu §tia ce'sl mat vorbia.
Dar ii dise Calea, fats mare,
55 SuriOra Miulul, Miulul balduculul
Domnule Stefan Voda,te-am [audit,
Ca o sa fact d'o venatOre,
Dimineta 'n prA.ndul mare, 6o Dupe paserl galbiore, ST-o sa-adormitezT pe cale,
Rusine Marie Sale Stefan VodA asa amp. $i din somn se destepta : 1
Iata f..tu-1 mums -sa, Vol bolerilor $i Vol divanasilor, D'ati mancat, De n'atl mancat, 7o D'atl beut, De n'atl beut, Talere, furculite v'adunati, Pe la tocurl le-ased,atl,
65
Pe la chill ve culcat1 ; 75 Pene 'n diul sa ve aflati, Toll call sa-1 teselall, Dimineta sa ye aflatl, Care 'nselatl, Care ne 'nselatl,
14
www.dacoromanica.ro
216
MIUL HAIDUCUL
8o Care 'nfrenatT, Care ne'nfrenatT, Care numaT cu pTedicT p'in [gura, NumaT sa fitT de mesura I BoTeriT a§a dac'aucga,
85 Poticelele-apuca, Fata mare-I petrecea, Cu o ploschita Mititica, D'o vadra §i cincT oca, 90 C'a§a era mesura. Fata mare, cand boTeriT petre-
Sus pe cer ca se uTta, Tote semnele §tia,
[cea,
Pene 'n di cat me era ;
95 In pimnita ca intra,
PapucT pe talpa '§T lua. Lua papucTorT GalbiorT,
Numat pe piciorul gol ; Too Rochia 'n bred ml o sumetea, SarTa un deal §i o derea Si-o scursura de valcea, TocmaT la fag ajungea. 0 fOTe de fag rupea
105 5i'n gurita c'o punea ; Unde-o data ca. tipa,
NitnenT glasul nu-1 audTa,
Numal Miu o 'ntelegea : Tata f..tu-T mums -sa,
tIo Ala este Calea, soru-mea, Ml -o fi dat de vre-o belea. El numaT de tril orl pa§Ta, Cu soru-sa se 'ntalnTa
5i din gura ca'l glare. : 115 Hal, tu Calea, sora mea, Ce cautT tu pe-aicea 7
Ca de cand malca te-a facut Tu la fagul inTed n'aI venitd; Orl papucil ti T-al rupt, 120 Orl halnele ti-al ponositii, Pe la mine ca al venitu ? Dar 'T (Ilse soru-sa : NeTcA Miule, adev6rat, CA, de cand malca m'a fAcut,
125 Ed la fagul tai n'am venit.
NeIca. Miule, nicl papucT n'am
[rupt, NicT tole n'am ponosit,
Dar, mare, par am audit :
In curte la Domnu Stefan Vocla 13o Multi boTerT s'a strans la vorba.
Vorba ce-o vorbla
Sfatu ce sfatuia ? Tot de tine pomenia,
Pe tine sa te veneze, 135 Din pamint, din Tarba verde, Aci la tergul de -afara SA stea nelca, la mirare De faptele dumitale Doue furci §'o cumpeOra ! 140 Unde Miu c'audTa
Ochil 'n pamint ca. punea Lacramile'l podidTa
5i din gura ca grata : Ed cu nebunia mea 145 0 sä dad de vre-o belea.
La un ceas ca-T respundea, Hal, tu Caleo, sora-mea,
Indarat sa te intord
Bini§or sä nu-T de§teptl, 15o Ca §i ed sint bOla de drac, De dad Domnilor de hac. MaTne se vii pe la mine, Vec,1T cum §ed cu Domnu de [mana
Si-I dad palme peste gura ; 155 S-o lipsi el de cateaua luT cea [buns, SA T dad eii de-a de pAdure, F...tu-1 in lege de cane 1 Soru-sa c'a§a audTa
Indarat ca'se 'ntorcea ;
16o T)orile se revarsa, Antaia ca se scula, Tbric la foc ca-1 punea. Pelle Domnul se spala i cafeua se gatla. 165 Tare lncura o§tirea Cavirunda, §i ca Tarba, Loc in curte ca. n'avea. Bretul Miu ce'ml facea ? La-un camp lucid ca'tni e§la, 17o La lucie, La campie
Unde fir de larba nu e,
Numal salfi colilil, Ventul bate de-mT adie.
175 In tote partile se uita, Nimica nu mi '§I vedea, Numal un dobana§ zarea, CToban cu o suta de oT NeTca, streinul de not. 180 Cand pe cloban ca-1 vedea, Sufletelu ca-r venTa: Ajuta'mT, DOmne, cu bine, CA acum sint voinic in fire, SA-ml Isbutesc p'asta lume!
www.dacoromanica.ro
MIUL HAIDUCUL
185 El la doban se ducea, D'a bu§ele 'n or arrit intra, TOte oile a se speria, In tote partite se risipea,
De se ducea pomina. Ciobanul ca lepada TOte tolele ctobane§tf, 24o Imbraca Ilene hatduce§tY, Dat cu glontul nu rasbe§tY.
Ctobanul ce mi'§t fAcea ? 190 La Miu &dela c'ardica ; Iar Miu ce mi f cjicea :
Pe langg el se utta
Si Miul ce mi-I dicea : IatA f...u-I mums -sa, 245 Te-am scos in rand culumea 0 rubli§OrA it scotea Pe Yarba o tranda
DA-tY la nalba darjela,
Ca null facti eu nimica; SA schimbArn cu tOlele,
195 C'o salt cumper oile. SA'rd dat cactula de tap
Si in of ca intra.
Qece of a milt lua,
BMW,
Necroita hap In cap;
15o Numat pe cOdA le-alegea ;
200 Croita mo§orottl, A fumata prin odM ;
Salt &A verde comanac, Verde ca Rita de fag, N'am, nett' , ce sA-tI fad 205 Acum sa-mY daT barsa to cea [canitA,
P'un cal vinector, Jute de pictor. 265 Iar Miul cum it vedea
210 Salt apere capul t66, Cum apera el p'al mat l Tret ceasurt ca se ruga, In cale nu putea sa'l dea, Iar Miu ce-I mat clicea : 215 Nu-mt trebute tolele tele,
CAcTula pe ocht mt-o 'ndesa, SA nu-1 cunOsca cine-va,
Niel oile tele,
La prang sA vii la ele, Numat sA scap eu de belele,
Ca sint poterile grele ! 220 Iar ctobanul ce-t cjicea ? Tu vret sl lunge§tY 4ilele [tele,
Se scurteclf pe ale mele !
Domnul Stefan VodA ca venea
Buna dimineta da : Buna-dimineta, mat ctobane!
275 Multumescult Stefan Voda, Cela cam prostav de vorbA. Si pe cal ca 'ncrementa : IatA, matcA, marcuta mea,
225
280 5epte- spre -ce ant de cand am [domnit,
Om pe nume nu-Int-a cis; Dar asta un doban prApAdit Cu mine s'a potrivit.
clobane, frun4ulita [maracine,
Numat de tret orf ca mi-1 trantla
Si din fluer ca canta ; Unde dracul de §tta, 270 El atund se-inveta, Ca sl scape de belea.
Stefan Voda a§a-aucga
Unde Miti-a§a aud,Ta
In gandul tut el 1§Y 4icea :
De cand rn6 rog eu de tine i tu nu to uttt la mine, A dat 4iva peste mine. 235 Unde de plept ca mi-1 lua,
Pe pOlele crangulut Tot in calea Domnulut. Iar Domnul ce mi'§Y facea :
26o Tare-mt incura o§tirea Ca fruncla §i ca Tarba. Domnul, inainte yenta
SA'mY dat tu carligelul SAIT dau baltacelul meg,
Eii cu bun6tatea mea N'am sa fac nimica ; Tot cu nebunia mea De n-of mat scote ce-va. Unde de pfept ca 1 lua 230 Si din gura ca-I clicea :
Dece of cu mieit tor. Pe ctoban ca mi-1 gonfa Si flueru i-1 lua, El in loc ca remanea, 255 Oile ca le pa§tea
Nicf un ceas ca nu trecea,
Salt dau scurtefca 'mblanita Verde ca Rita de vita;
MAT
211
FOTe verde maracine,
285 De unde m6 §tit tu pe mine, FOte verde loboda, CA m6 chtama Stefan VodA ?
Cela cam prostav de vorba Dar
Oise Miul :
290 Gum S4 nu to tiu eu pe tine, www.dacoromanica.ro
I
212
111UL HA1DUCUL
No avem omen betrani §i
Iar Miu ce mi-§Y facea ? Caciula dupe ochi ca mi-o
[mume
Care calea bisericer tine ; Aude popii citind. De tine pomenind, 295 Ca te chiama Stefan Voda, Cela cam prostav de vorba. Stefan Voda dac'aucga, Din gura ce-I mar grata 7 MAY ciobane, dumnea-ta, 30o Te ved ca e§ti priceput $i la cuvint deslu§it ; E§ti cu mustaciOra negra Si cu mintea tota 'ntrega. Stir, to frate, sa me duct, 305 Cu aste o§tiri d'aici In gura Iambrului, Supt polele codruluI, La putul porumbului ; Pin'la fagul Miului ? 310 CA-am audit §i eu ca e'nalt $i coco§at, Incarcat de d'albe tole, De grele pistOle.
Jos la radacina fagului 315 Galbeni. cu banita versatI, Tot de Miul adunatl De la emeniai bogatT. Unde Miul c'augia,
El din gura ca grata 320 Stefan Voda, cum sa nu §titi [sa te duc Ca at or de le-am prAsit, Acolo le-am pAstorit ;
De cand eram copil mic La umbra de fag am dormit. 325 Dar ati la§1 o§tirile Sa'rni pazesca oile, Ca sint oile turce§tI M6-apuca sa le platesc. Nu cata ca sint cl,ece 33o Ca sint prin tufe risipite. Domnul ca prost de minte [ce era 0§tira ca frund,a §i ca iarba [la clece 01 lasa, Numai cu Miul pleca. Bietul Miul ce'mi f1cea ? 335 Tara dupa el darjela ; Dar Stefan ce it dicea MAI, ctobane, dumneata, DAV draculur clarjela. CA te-o durea §i mana, 340 Tot tarand dal:01a. MaI 'nainte ca-1 ducea,
[salta,
Domnul fata 1-0 vedea. 345 Dar Stefan ce mi-I gicea ? MAI, ciobane, dumneata, Bobulet de grail curat, SA nu fir bald de drac, Ce -al but §i ce -aT mancat, 35o Prea bine to -al ingra§at ? Iar Miul ce mi-I clicea
Ce te mirl de mine, D'un doban ca mine prapadit Si la tarla napustit ? 355 MAnanc mamaliga rece Si cu seul de berbece Si beati apa din vAga§ Si-aturici bine ca mengra§.
Mai 'nainte cal ducea,
36o tar VodA ce mi-I gicea MAI, ciobane, dumnea-ta, De ce sint tolele negre ca tina, Pielea mar alba ca a mea ? Iar Miul ca-I r6spundea De ce sint tOlele ca tina, 365
PIelea mai alba ca a ta ?
De fumul oclaii, De scrumul caldarii. Dimineta cand strecor eu [jintita, 370 V6c1 ca se albe§te pielea,
Mai alba de cat a ta.
Mai 'nainte ca-1 ducea, P'o poteca ca-1 ducea, Pe poteca ca-1 baga ; 375 Poteca 'n codri se 'nfunda, Iar Miu la locu sett* se vedea ; Si, mare, ce mi r gicea ? Stefan Voda, mar sumetet1 [scarile,
a lovesc smieelde
380 Si ne-aude cetele, Ca nu-mr este de nimic, Ca eu sunt schimbat din tole, Stefan Voda a§a-augra Si pe cal incremenia ; 385 Calul indarat infranguia, Iar Miul ce faced 2 Mana pe darlog punea : StaY, Domnule, ca nu e a§a, Ca nu mar e§t1 in Bucure§ti 390 Ca sa te fudule§ti ; Aid e§ti la hati0', La carpeni§i, Numal e loc de carm§i
www.dacoromanica.ro
_213
MIUL HAIDUCUL
Asera aT fost Ia betie, 395 Dar acil e§tT la trezie.
Ce cap cane, pe la mine 7
Te-al lipsit de cateua cea buns
Sial plecat dupa mine,
ST -am WO dae de-a de pedure
400 Fiind-ca al venit pe la mine ! Numal assts ca-1 dicea,
Destu in gura el baga,
Uncle odata flulera,
0 ceta de voinici venTa. 405 Ce fel de volnicl venla ? RosT la falca,
GrosI la cefa, Cu mustatl in vartvalichl Cum std bine la voinic I 410 A doua Ora flulera, Alta ceta ca venra. Ce fel de voinici ventA ?
La baTetl ca -mi poruncTa, TotT Tataganele scotea
$Y pe-o tufa se punea
465 Si de caja o curata Si 'n caldare rnio ferbea, Sal faca cafea.
Strand la vana,
415 Si de resbol,
La vreme scot volt-lid din nevoT
A treia Ora fluera, Alta ceta ca-1 venla. Ce fel de voinici venTa ? 420 Volnicl de sus Cu cacluli de urs, Inalte, Stogosate, Cu moturT vergate
425 Lasate pe spate, Nab cu cine se bate, Nelca, de streinatate. Al patrulea 's1 flulera, Alta ceta ca'Y venla ; 43o Si ce fel de voinici venla ? ei
subtirel
[irate ?
Tara Miul ce spunea ? Asta este Stefan Voda, S'a lipsit de la cateua luY cea [buns ST-a plecat el dupa mine. 460 la sa-T facetT de padure,
Fiind-ca a venit pe la mine !
BunT de mans
BoerT 'naltI
Ca-a aflat d'o venetare 45o Cam despre sore-resare. Septe cete se strangea, ()col Domnulul cal da Nici -unul ca '1 cunostea, NumaT pe Miul ca-1 intreba ? 455 Cine dracu este asta, mai
Se salta fruncja cu el. Al cincilea 'sT fluera, Alta ceta venla. 435 Ce fel de voinici 'T venla ? Volnicl incaltatl Cu opinci de capra sterpa, SA umble la apa flarta, N'are nelca ce sa'Y face. 440 Al seselea ca flulera, Alta ceta cal venTa ; Ce fel de voinici venia ? Frundulita salba mole, Vin volnicil de la vale, 445 TotT alga, in fuga mare, Pe sub §ale buzdugane Si pe la tocurl pistale, La spinare flints mare,
Domnul ca sa bea.
Domnul la caldare ml venla, 470 NumaY de trel orl ca'mT sorbia
Si din frunte ca 'ncretia, Bag soma ca nu Y placea. Dar Miul ce mi-1 dicea ? Bea, Domnule, nu te 'ntrista, 475 Fiind-ca 'tY fuse mintea asa ! La bgleti ca'ml poruncla, De trey stanjenT in sus cA-1 [ardica,
in palose ca '1 sprijinea, La un dest nu mi-1 strivla. 48o Domnul jos se maT vedea, La caldare navalTa, Tota zema ca -m1 sorbia, Atunci la fag cA-'1 ducea.
Ce fel de fag ca era ? 485 Ca sarele stralucla. Bfetul Miul ce-mi facea ?
Dupe fag a se pitta,
Lepada talele clobanestY, 1mbraca halne haTducestr,
490 Dal cu glontul nu rasbestf. Lue ni§te selvarel Verdi ca tole de tel Si mar imbraca §T-o dulamita,
Verde ca faia de vita. 495 Si maT incinge o se bioara,
Taman ca o siriara
Si la Von se arata
i Domnul se jura, Cum ca nu era Ala. Soo Dar Miul ce mi-1 dicea ?
www.dacoromanica.ro
214
MIUL. IIAIDUCUL
Stefan Vodd is
gi
dumnea-ta
Galbeni cu mana, De stdrueste Domnia, Fiind-cd aT venit pe aicea!
505 Vodd, ca prost de minte ce era,
Galbeni in mand cd lua, In buzunare cd indesa.
Bietul Miu a se neckila
Trdgea macTuca de la sacsana 510 Care venea sapte-spre-ce oca 5i unde °data cd-1 isbTa,
Jos de pe cal cd mi-1 da, IngenuchTat de mi-1 td a. Dintr'o parte se uTta,
515 Tare 'ml venia soru-sa Inteo amid poleitd, Prin nduntru numal cu pietre
IutT ca §oimit,
In gura mare cd striga : NeTed Miule, se nu tai to [Domnia CA ne blestemd lumea ; 525 CA vec11, tam fAr'de Domn, Ca muTerea far'de om
5i Ora fdra 'mperat, Ca calul despedicat
Cand it ved,T sera, tistl peste [gard.
53o Unde Miu) asa audia 5i scdpat ca mi-1 facea ; Jar Voda slobod se vedea, Joc de fuga batea 5i baltonu lepdda 535 Fugia ogdreste,
[scumpe,
Co tTa epureste,
Facea crangu tot colnice
Cu opt telegarl Ca muntil de marl, 520 NegriT ca corbil,
5i ]asile hdlAciuge !
IENCE A. (VARIANTA)
Comunicata de d. Ion Tanasescu vechiti normalist. Culesa de la lautarif din
FocpriT.
Cate fete 'n Taligrad, In Taligrad i Beligrad, NicT una nu mT-a scdpat Ne muscatel, 5 Ne pupatA, Pe papuc ne cAlcatd. Numal una StAncuta, StAncuta din Beligrad, Nepotica de 'mperat, o Numal ea cd mT-a scApat Ne muscatel, Ne pupa td,
Pe papuc ne calcatd. Asa 'nil cduta, mare, 1encea, 15 Dar ma-sa ce mi-I clicea : D'a1eI Ienceo i Bienceo, TacT cu maTca, nu ofta,
Nu ofta, nu mai plangea.
Tu la Stanca to -oT ducea, 20 Mi I musca-o, Mi-T pupa-o
5i pe papuc mi-T calca-o ; D'aleT Ienceo i Bienceo, Leapadd coifu barbdtesc, 25 Si-ma ia conciu femeTesc ; Si-mT pune d'o furcd 'n briu
$i to du la Stanca 'n pOrta 5i striga in gura mare :
D'aleT, surdtico Stanco, 3o D'aT facut vre-o data bine, FA-ti pomand §i cu mine. Stanca de tl-o descuTa, Hal de densa c'dT avea. MA-sa cum mi-1 inveta,
www.dacoromanica.ro
2
IBNCEA
35 Iencea 'ntocmaT ca urma; Ca tiptil mi se 'mbraca, Pen' acolo se ducea, Pen' acolo c'ajungea,
El pe mine m'o 'mpusca, Geba de pomana to
Iar Stanca ce mi'sT fAcea La robe ca 'ml poi uncia,
Furca 'n bred asT infigea,
7o Pe Iencta in casa cal bAga,
40 MuTereste c'o striga. D'aleT Stanca ce'ml fAcea ?
La masa ca-1 ased,a,
La robe cA'mY poruncTa,
Portile ca'ml deschidea,
Pe Iencea 'n curte baga. 45 Dara Iencea ce facea '1 Torcea i nu-mT torcea
5i'mT striga in gura mare D'alel, suratico Stanco, D'aT fAcut vr'o data bine, 5o FA IT pomana i cu mine ; Cad d'o veni puschiul bet, El pe mine m'o 'mpusca, Geaba de pomana to
i striga in gura mare :
Acuma pe 'nserat De la tine m'o lua, Pe drum m'o arunca, 85 Geaba de pomana to I
I
55 La robe amT poruncla
Pe Iencea 'n salA '1 bAga.
Iencea 'n sala cum intra
Timpul iar ca nu -1 pTerdea,
Din tura iar ca mi'sT torcea ; 6o ImT torcea ce mi'sT torcea, 5i 'mT striga in gura mare : D'aleT, suratico Stanco, bre I bre !
65 Cad d'o veni puschul bet
ImT torcea Tar ce mi'sT torcea D'aleT, suratico Stanco, D'aT facut pe lume bine, 8o FA-tT pomanA §i cu mine CA viind puschul bet
D'aleT Stanca ce'mT facea ?
EraT fAcut vre-o data bine, FatT pomana §i cu mine ;
Cu Stanca el ca manca. Dar Iencea dacl manca De facut ce mal facea 75 Incepea Tar a torcea,
D'aleT Stanca ce'mi fAcea : La robe cA'mY poruncla Asternutul c5-1 facea Pe Iencea 'n plapomA .1 punea.
90 Cand fu somnul de cu sera, Iencea 'mT dormea cum se (clOrme
,
Cand fu pe la mTe4 de nOpte, Stance. 'ml varsa sudorT de [mOrte ;
Cand fu la revarsat de clorT. 95 Stanca 'ml plange de s'omorT.
www.dacoromanica.ro
DOINE
14*
www.dacoromanica.ro
DRAGOSTE FOITICA TAMAIORA Audit de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Bacioiu, din Petresci-de-SusGodia A se confrunta variantele gRele-s dragostile pag. 19, din colectia d-luI Bibicescu.
Foitica tKmaiorA, D'aolica zac de 1)615, Ni§te friguri m6 omOra!
Rele snit frigurile, 5 Mai rele dragostile :
Ada: cu dor, maine cu dor,
Nici nu pod sä mai adorm. o De trel Bile n'am dormit, De trei Bile §i trei nopti *i-am mancat porumbi necopti; lbovnica bate-o, Domne,
Frigurile te bA§ica, Dragostile te usuca !
Te face de moil de fame !
FOIE VERDE FOI MIGDALE (VARIANTA)
Comunicata de Ilie Constantin escu-DiWi de la Vasile Nicolaescu Corn. PietrOsa (Valcea).
Fdie verde foi migdale, Dragostea e lucru mare, Nu'ti da stare La mancare, 5 Niel odina la culcare 1
Rife verde murele, Rele sunt frigurile, Mai rele dragostile : De friguri zacT te scoli, To De dragoste zacT §i morn
www.dacoromanica.ro
220
DRAGOSTR
FOIE VERDE MURELE VARIANTA
Comunicata de Ilie Constantinescu,Diosti de la Nic, Zftnescu, corn. Vladimir (Gorj).
5 De dragoste mod ca dracul ;
Fore verde murele, Re le sint frigurile, Mar rele-s dragostjle, CA de frigurt mar legr capul,
De frigurr ber si mat-land, De dragoste te usucr !
FOIE VERDE AVRAMEASA Cul6sa de Ilie Constantinescu, de la Nic. Zanescu, Corn. Vladimir (Gorj).
Rife verde avrameasa, Ofteaza, mandra, ofteazA,
'rota lumea st te creadA,
C'ar fost nercAr de-amoreaza
5 Ofteaza §i pentru mine
I
.
C'atn trait amendor bine ! Mandro, cand erar a mea, TOta lumea te cinstra, lar de cand te-ar parasit,
ro Tota lumea te-a brit !
AM UN FOC LA INIMIORA Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Cojocaru,Novaci, (Gorj). A se confrunta varianta Foc la inimibrap pag. 322 coleet. goes. pop. G. D. Teo-
dorescu.
Frurgl,ulita salciora,
Sa-ti potolesc focul tat ? Focul tat cand s'o aprinde Sapte judete nu'l stinge,
PuTca nerchir balAiora, 5
Am un foc la inimrOrA, Potoleste-1 suriOra. Ce puternica sint eii,
NicT Prahova, nicT Alomita, To
www.dacoromanica.ro
Numar lerca cu gurita I
221
DRAGOSTE
FOIE VERDE BSI 0 LALEA (VARIANTA)
Corn. de Ilie Constantinescu-Diostl, culesa de la Nic. Firculescu, corn. Grecestl
(Mehedin(I).
Fe) Te verde §1-o lalea,
Trecu mandra pe colea, Cu cama§a lic, lic, lic Cu papucil tic, tic, tic,
5 Resucind la borang-ic ; De trel Bile resuce§te i pe fus nu'i maT spore§te I
FOIE VERDE ORI-CE-AR FI Comunicata de Colegul met I. Constantinescu-Diostl, de la Nic. Zanescu, corn.
Vladimir (Gorj).
FoTe verde orT -ce -ar fi ! Cat oT fi, cat oT try!,
Fata mare n'oI iubi ; Fata mare se marita,
5 Rental cu inima fripta !
TRECE VASILE CALARE Adunata din comuna Soreni (Romana(I), de colegul met I. Constantinescu (Diosti)
Trece Vasile calare Cu stanjinut Ia spinare, Cu cama§a alba flOre, Mesura ni§te pogone.
5 Domne, fa-m'un fluturel La Vasile pe inel ; Domne, fa-me d'o flOre La Vasil'e n cing6tOre I
www.dacoromanica.ro
222
DRAGOSTE
FOIE VERDE TREI MIGDALE (VARIANTA)
Cu lesa de Ilie Constantinescu de Ia Zanescu N., Vladimir (Gorj),
C'ast6 vara n'a plouat 'am platit de le-am Ada
F6Te verde treT migdale, .5'apucaT drumul Ia vale,
5
Me 'ntlanil c'o fata mare, Fuse mana, luaT o Bore.. N'are gaTca florl de dat,
Cu baniT dupa Tubit,
'am platit de le-am udat To Cu bani dupa serutat 1
FRUNQA VERDE TIRIPLIC Corn. de Ilie Constantinescu, din Diopf, culesa din corn. Diovtl (Romanati).
A se confrunta varianta prescurtata gDorul MAndrel* pag. 278 Colect. G. D.
Teodorescu.
Frump verde tiriplic, Tiriplic si siminic, Vine lOna pe colnic
De treT (Fie resuceste i pe fus nu'T maT sporeste 10
Cum dracu sA fac sA-T clic,
Si; vie la neTca 'n cr'ang,
Cu papuciT lip, lip, lip l 5 Resucind la borangic. Fi-i-ar fusu afurisit CA pe el n'are nimic
Sa'mi dea gura s'o serut. ParamT fu gura legat6 De n'o serutar odatA !
FOIE VERDE TIRIPLIC (VARIANTA)
Culesa de Ilie Constantinescu de la Nic. Zanescu, corn. Vladimir (Gorj).
Foie verde tiriplic, Trece mandra pe colnic, Cu papuciT lie, lie, lie, Cum sä fac sa-T clic,
sA--T clic,
5 Sa vie la neTca 'n crang ?
www.dacoromanica.ro
FOTe verde si-o lalea, Trece neTca pe colea,
Cu ploschita supt manta Cu mana pe pulcuta !
223
DRAGOSTE
DOAMNE, SA NU ME OMORI De la Ionita G. Mateia§, Mieita
Do lj.
Fruncjulita de trel florl, Domne, sa nu m6 omort CA m'am facut deajutor, Cand imY &II fetele flod, 5 Nevestele ochi§orT I
FOAIE VERDE MAGHIRAN (VARIANTA)
Comunicata de I. Constantinescu-DiWi, de la Nic. Zanescu, corn. Vladimir (Gorj).
FOTe verde maghiran, De ce, nelca, nu murlam, Cand eram copil d'un an"?
5 Cand imY daii fetele florY, Nevestele ochisorT, Ochi§orT §i cu bujorT ? I
Dar acum la ce sa mor,
FOAIE VERDE SALCIOARA Cules de Chr. N. Tapu de la Costica Ionescu, Bucureqtl. A se vedea mica varianta cFrunclullana loziOras pag. 55-56 colectia gcantece Moldovenesar Sevastos.VOI varianta chlariOreip din colectia &WI G. D. Teodorescu
pag. 324.
5
FOTe verde salciora, Draga neTchi MariOra, Ce-al' in gu§A, MariOra ? Margarit §i tamaTora. DA §i neTchi margarit,
Si nimic n'am folosit I
Cad, nu mal pod de ostenit, Tot umbland dupa cubit
N'are tata florr de dat, 10 C'asta vara n'a plouat Si-am platit de le a udat Cu barn dup6 sorutat, si -am platit de le-a Wit Cu banil dup6 cubit I
www.dacoromanica.ro
DRAGQSTE
??4
FLORE VERDE TREI SMICELE. Cu lesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Gheorghe Costea-Sacenr-Teleorman
Fl Ore verde trey smicele
Merg la crang sa tat nutele, Arga-le focu de nutele, N'ul sa fac niticar satele 5 SA bag armasaru 'n ele. M'apucat de viorele, SA le facem chiticele,
SA le dAm la ibomnicele. Ibomnica o fi urita, To SA-I dAm chita vestejita, Si legata cu rAchitA ; Ibomnica o fi frumOsa,
SA-T dAm i not chit' alesA 14 Si legatA cu matase.
ME SUII IN DEAL IN CUCA. De la N. Ionescu, Dozesti-Valcea.
Me suit in deal in cucA, Ale uttat in vale 'n lunca, Tote plugurile 'mT umblA, Num.it pluguletul mat
5 bade la pArete red
I
FOTe verde trei smicele
Intru'n lunca, tat nurele, Lunca X plinA de viorele. Nu still ort sa tat nutele,
10 On sa culeg viorele, Sa le duc mandrutit mele? F....tu-le 'n bot de nutele La ce sa me rup cu ele ? Mat bine culeg viurele, 15 SA me duc acas' cu ele, SA le dad rrandrutit mele, 17 SA mi-le dea, cand le-ot cere I
CE METER TE-A METERIT ? Culesa de Chr. N . Tapu de la lautarul Costea Gheorghe, din Saceni Teleorman.
Foie verde bob nAut, Ce meter te-a me§terit, Ce tamplar te-a tamplArit ? FOte verde maracine,
5 Cine te-a facut pe tine
Asa 'naltA §i subtire, La buze fAcuta bine ?
Para m'a 'ntrebat pe mine,
9 Seca
www.dacoromanica.ro
inimTOra 'n mine I
225
DRAGOsTE
MARIORA DINTRE BALTI Culesa de I. Cunstantinescu-Dio§t1 de la Nicu Zanescu com. Vladimir (Gorj).
Mari OrA dintre bAltr,
Na o rublA §i dor zloty
Si nu te lubi cu totT. Ea it dart un pol frumos
Ri ea'mY spune el e §ters ;
5 ir dart o rubralesa
5
Si ea'mr spune cA e §tersA I
MARIORA DINTRE BALTI (VARIANTA)
Culesa de I. Constantinescu
Mariora dintre bAltr, Na o rublA §1 dor zloty,
Si nu te Tubi cu toy l FOre verde §i o lalea,
DioW, de la Nicu Zanescu, corn. Vladimir (Gorj).
5 Nn'inr trebue rubla to Ci'mr trebue banY m6runtr, Ca sA m6 iubesc cu muly !
FOIE VERDE DE MARAR Culesa de Christea N. Tapu, din Hurez-Valcea.
Fdre verde de mArar, M6 duseY la potcovar, SA fac potcove la cal. De trey oil potcovir calu, 5 De trey oil' it potcovir
Si nimic nu folosiY. Nu e vina caluluY, Niel a potcovaruluY,
Ci e vina mandrutir mele 10 C'a pus casa'n drumurY rele !
Is
www.dacoromanica.ro
226
DRAGOSTE
FRUNQA VERDE CA LIPANU (VARIANTA)
Audits de la V. Nicolaescu corn. Pietrosa (Valcea) de Ilie Constantinescu.
5 Nic a potcovarulul,
Fruncla verde ca lipanul, Tot suind la Mina dealul, Mi s'a despotcovit calul. Nu e vina caluluT,
Ci e vina pulciT mele
C'a pus casa 'ntre väl grele !
TOT TRECEND LA PUICA DEALU (VARIANTA)
Culesa de Cristea N. Tapu la hora de la Novaci-Gorj
Tot trecend la pulca dealul Mi s'a despotcovit calu. Nu e vina calulur, Nicl a potcovaruluT,
5 Ci e vina mandril mele, C'a pus casa 'Mire valcele, Nu mi se vede la Tele 1
FOIE VERDE DE MOHOR Audit de Chr. N. Tapir de la Stancu Ion, lautar din Cucueti-Teleorman.
FOIe verde de mohor,
Veni vremea sa mensor, TraseT gheata la picior .5i dedeT Orli ocol.
5 TOte fetele nu vor,
M'a aflat a sint dator
0 suta cincT clecl de poll Numal la doT .negustorT ;
Mal sint la o copilita io 0 leita §1-o bancuta, Pentru ci£ ml-a dat gurita !
www.dacoromanica.ro
227
DRAGOSTE
UND'TE DUCI TU PETIMOR ? (VARIANTA)
De Ia N. Popescu, Goardinila (Mehedintf).
Und'te duct to Petrisor ?
La Cra1ova sa me'nsor ; C'aict fetele nu vor,
C'a audit ca slut dator.
5 Sint dator la percitor
0 sutA-cinct-ciect de poll' ;
Sint dator la o fetitg, 8 CA nu t-am dat o gurita
FRUNPULITA DE BUJOR De Ia Oaie lautarul, Corn. DioW (Romanatr). A Se vedea varianta prescurtata eRthunareaz pag. 335 din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu.
Frund,ulita de bujor Veni vremea sa me'nsor, Scoset calul din obor TrAset gheata la picior 5 Dedet terilor ocol, TOte fetele me vor 0 fat de preutesa Si una diaconesa
°chit for sa nu me vac1A, To Dail cu spuza pe ferestrg.
Nu me lasa amt fac casa, Sa'mi ard,A luminele
SA nu ved potecile, Tote gradinitile, 15 SA'Int tubesc amantele I
FOIE VERDE MARACINE Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Idn Streche, din PolovraclGorj.
--
i sA mi-1 botez tot eu i sg't pul numele meil ;
Fote verde mgrAcine,
Tin'te, puicg, pupe mine,
0 lung doue de
Bile,
Pene miscA putu 'n tine. 5 SA'l dail la baba sg'l cresca,
*i atilt gica mie tatA,
SA se mire lumea totA, 10 C'a fost dragostea curata 1
www.dacoromanica.ro
228
DRAGOSTE
BATA-L DUMNEPEU SA'L BATA Atli; lita de Chr. N. Tapu de la Stancu Ian, din Cucueti Teleorman.
De'mi lumina strada Vita Si Craiova jumetate. Nu pot trece la hamanta,
FOie verde, foie lata, Bata-1 Dumnecleil
sal bata
Pe Costica barba lata, C'a facut podu de piatra. 5 Si-a pus felinar in porta,
CA'mi scirtie talpa 'n ghiata
o Si me simte garda tOta 1
FRUNPULITA DE ERPET (VARIANTA)
Auclita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioin, din PetresciI-de-sus (Gorjiu).
Frunclulita de serpet, Plec cu mandra s'o petrec, Straja me 'ntorce 'ndarat
Si me 'ntreba de bilet.
BATA-L DOAMNE
OMOARA
(VARIANTA)
Culesa de llie Constantinescu de la Ionita Gh. Mateia§, corn Mieita (Dolj).
Bata-1, Winne, §i -1 omora
P'el d'a facut drum de care ; Plec cu mandra s'o petrec, Straja me intOrce 'ndarat :
5
Du-te-acas' baiatule, sa n'aud maine, poimaine CA e pricina din tine
www.dacoromanica.ro
DRAGOSTE
FRUNQA VERDE
229
'O LALEA,
(VARIANTA)
De la Ilie Constantinescu, corn. DioptiRomanatf.
FrunclA verde §'o lalea,
Costica, inima mea,
De to -a§ prinde unde-va, NumaT ochiT ti T-a§ lua 1
MARIORA CU BARBAT Comunicata de I. Constantinescu, Diogi de la Nic. Ionescu, corn. Dozalcea.
$i cand imi daT ate °data,
FoTe verde matostat, MariOra cu bArbat, FA §i neTcAT loc la pat, CA e tin6r ne'nv'etat, 5 NicT mustata nu 'T-a dat
Nu'mT daT chiti§ora tota to Si mT -o daT pe jume'tate, Parca mT-e lumea prAdatA ! Mi -oT cata in alta parte MaT de soT §i maT de vitA,
MariOrA minte n'aT, NicT floricele nu'mT dal I
Nu ca tine-o rsemA§itA !
MARIOARA DE LA PLAI Comunicata. de I. ConstantinescuDio§ti, de la Nae Ionescu, Corn. Doze§t1 (Valcea). A se vedea varianta iBarbat n'al, pag. 316 din colectia G. D. Teodorescu.
MariOrA de la plaT, Spune'mI gura cuT o daT? DA-mi-o mie cu chirie, Pen6 la Santa MArie,
5 and s'o cOce coma 'n vie $i struguriT §i razachie ;
DA-mi-o mie 'n adAstare 1
Pen6 la Vinerea Mare.
www.dacoromanica.ro
230
DRAGOSTE
MARITICO, BARBAT N'AI. (VARIANTA)
Audita in Diopti (Romanatf) de Ilie Constantinescu.
Maritico, barbat n'al Dar gurita cur o dal ? Da-ml-o mie cu chirie Pen6 la Sinta Marie, 5 Cand se coce corna'n vie Si struguril razachie I
FOIE VERDE DE SUSAI. Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Mihal din Bucurepti.
Fele verde de susal, Maritico barbat n'ai,
Pen' s'o coce puma 'n vie,
Dar gurita cur T-o dal ? Da-o neichi cu chirie,
5 Pen6 la sfinta Marie,
Struguril §i razachie ; Da-o neichi cu parale 9 Pelle' la Vinerea mare l
HAI MANDRA. Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Fratila, Novaci. Gorj.
Hal, mandra, sa ne Whim, Numa amendoT sa §tim,
C'avem dor parintl in casa Si pe nol ca nu ne lasa 1
www.dacoromanica.ro
DRAGOSTI1
23 I
FOIE VERDE DE SPANAC. Odes& de Chr. N. Tapu, de la hora din Novacl. Gorj.
Foie verde de spanac, Donate, la ce m'aI Meat,
Unde-s nevestele bune $i barbatiT du§Y in lume,
BATat liner §i sArac,
Sa fiu fetelor pe plac ? .5 Foie verde treT alune Ia-me, Domne, §i mu pune
SA fie tulca de prune.
To Ia-me, Domne, §i me lasA Unde's nevestele frumose $i blrbatii dusT la cosy I
CUCU CANTA. sus.
Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Dumitru Bacioiu, din Petrescil de Gorj.
A se vedea No. XCV din colectia d-lor Iarnic pi Barsan.
l'aucIi, mandro, cucu'mT canta, de'l asculta.
EsT afar
De-o canta de vitejie Vino, dragA, spune mie ; 5 De-o canta de alt-ce-va Usuie§te-1 la naTba !
FOILITA FOI CA SALCA. Aucjita de la Chr. N. Tapu, de la Dumitru Bacioiu, din Petrescil de sus. Gorj. A se vedea sfirpitul variantet No. DI pag. 238-239 din colectia d-lor Iarnic gi
Barsan.
FoilitA foT ca salca,
Porne§te, mandruta, vaca, Sa pasca §i ea saraca Pen'o pasce vaca Tarba, 5 Amendoi sa facem treba. Vitelul sal priponim, 1
$i de dragT sa ne fim dragT, Dar nadejde sä nu tragT., io CI nadejdea de la mine E ca sarma de subtire. Cand o puT pe maracine, TragT de ea §i nu se tine
$1 amendoT sa ne Tubim.
www.dacoromanica.ro
232
DRAGOSTE
DOAMNE SA NU ME °MOM. Culesa de Chr. N. Tapu de la Costica Ionescu, str. $elan.
Winne, sa nu m6 omorr, C'am Tubit dou6 surori.
A mal mare n'a §tiut, 5i-a mar mica a priceput, 5 C'a fost lute la Tubit. DA'mr, Winne, bola sa zac, Pe bratele cur mT -e drag. DA'mr, Domne, hdlg. sa mor
Pe bratele cur mi-e dor.
To 5i -ors mor, n'oT sa. tralesc, Lumea sa mr-o mo§tenesc.
5i-or sa mor, tato, ca marne, lntins pe brate la tine.
Sucurepti.
Sa'ml treaca buna §i rea
SA treaca ibovnica mea, Care m'am Tubit cu ea, Din copilAria mea. 20 si -am sA las cu juramint, Cine m'o bAga 'n parnent, Sa'mT faca coscTug de plumb, SA m6 'ngrope mar adenc SA nu putrecjesc curend. 25 Si putre4esc la cincl anT SA fac voia la du§manT,
SA'ml deschi4r ferestili 15 Sa'mr desplete§tr pletili.
Du§manir, du§mancili,
Care sparge casili, 5i strica dragostili I
LASA, DOAMNE, NU ME BATE (VARIAN TA)
Culesa de Chr. N. Tapu, de la NovacIGorj.
Lasa, Domne, nu m6 bate,
C'am Tubit dou6 cumnate, Domne, O. nu m6 omori, 4 C'am Tubit dou6 surorr !
www.dacoromanica.ro
23 3
DRAGOSTE
AM SA LAS CU JURAMENT Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul Costea Gheorghe-Sacenf (Teleorman). A se vedea varianta (ESA fie al met» pag. 304 din colectia d-!uf G. Dem. Teodorescu
FOTe verde bob nut Si-or sA jas cu jurAmint, Care m'o bag-a 'n pAmint, Sa me 'ng-rOpe maT adanc. 5 SA me 'ngrOpe unde-o1 (lice, Intre Wept cu doue Cite, CA e dragostea prea dulce ! Fruncja verde ca nalba, Si-or A. las cu viata
IO SA'mT trimet nevestica, SA'mi cheme ibomnica, SA'mt tie lumiriarea,
SA mor cu °chit la ea. Si sa §acja langa mine, 15 Dor d'ol muri $i eii bine, Sa me vacj.1 tots lumea C'a fost amureaz'a mea
I
DA-MI, DOMNE (VARIAN TA)
Auclita de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc Bobu- Pojogenl Gorj.
DA-mr, DOmne, bola sa zac
Pe bratele cur ml-e drag, Pe-o perina de bumbac, Cu Maria dupe cap, 5 SA ved bine ea mi-e- drag.
Cand of muri, to
Am lAsat cu jurAmint Sa'mT Lica cosciug de plumb,
to SA me 'ngrope maT adanc, SA nu putreclesc curend I
Mario, sufletul reed,
tss
www.dacoromanica.ro
DRAGOSTE
234
FOICICA MERULUI Culesa de Christ. N. Tapu de la Mihal IOn din Bucurevtl. A se vedea sfiroitul variantet No. DXXVI, pag. 252 din colectia d-lor Iarnic oi Barsan.
Nu-1 credea flacaulur,
1(3 Tu estr fata cu rusine, Eu sunt flacgras in lume.
Multe dealurr se cuvine 5 Pet-16 vine si la tine Si se face diug bine Si te pune pe ghenuche Si-tr propune mir §i sute, Pene te scOte din minte.
D'ale nostre tinerete ? Nu tr-e mill si p6cat, 15 M'ai iubit i m'ar lAsat, Cu trupsoru 'nsArcinat, Ca un dobitoc la Bard,
Foicica mgrulur,
CAcr flAcAu e mare carne,
Nu Ir-e mill si bland*
Ne but §i ne mancat
1
UNDE VED AMANTA MEA Auclita de Chr. N. Tapu de la Anghel CambreaSaceluGorj. A se vedea varianta prescurtata No. CXXIV pag. 54, din colectia dlor Iarnic t1 Birsan.
Unde v&1 amanta mea Pe bratele altura; S'am cutit m'as junghia
Si pe mine si pe ea,
5 SA se ducg pomina : S'a junghiat un vornic Pentr'un lucru de nimic !
MARITO DE LA CEPARI Auclita de Chr. N. Tapu, de la Igutarul Florea, din RadomirRomanatl.
Si Mgrin de la Frunclari ; Fruncjulitg ca lipanul
Frunclulita de mArar, Marito de la Ceparr, Cg
gatul cu galbenr mart
FacutA de dor primarr : 5 De Costicg din Comant
Si CosticA Bosotenu; Frun4ulita d'alion,
10 Sure 'n deal fa sfintu Ion,
www.dacoromanica.ro
DRAGOSTE
Frunclulita §1 o lalea, Acolo e dragostea, Iube§te pe Marita *PO' petrece dragostea. 15 Fruncjulita d'abanos, Trece sara pe din dos, Dar poteca unde '1 duce ? La Marita gurA dulce.
235
Dar sa veclY tu, ce-Y aduce ?
20 0 felie de mAr dulce, Dar in dosul foiteY, Scris numele MaritAY, CA Marita e frumOsA,
0 iubesc zapciT din plasa 25 *i Coslica nu mY-o lasA
26 Ca e Marita frumosa I
MARITO DE LA CEPARI (VARIANTA)
Au4ita de Chr. N. Tapu. Comunicata de de I. Constantinescu la lautarul Oaie din DiotipRomanati.
Mario de la Ceparl,
Cu salba de galbenY marl La mijloc cu ico§arY, E§ti fetitA de primar, 5 Vin la nelca supt umbrar, Nu cata ca. sunt bAbar, CA iubesc §1 fete marl Le dail poll §i ico§arY.
ro Cand Yubiam 'ml mergea bine
Aveam cin'-sute de lire, Dar de vre-o treY s6ptam'ani
N'am nicY trey francl in chimir 1
FoYe verde de brandu§A, 15 FA-me, DOmne, o cAldAru§A
La Marita dupa u§A 17 SA m6 fac stapan pe lite I
FOle verde mArAcine,
FRUNQULITA DE MARAR (VARIANTA)
Audits de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Ion Bacioiu din Petrescii-de-susGorj
Frundulita de marar, Mandra mea de la Cepar, Cu dinti1 mAruntY §1 ref,
5 SA-11 dea nelca icu§arY, Icu§arY ingAurit
Sal puT, mandruto, la gat I
Vin la nerca subt umbrar,
www.dacoromanica.ro
136
DRAGOSTE
DE-AR Fl MANDRE TOT DE-A RANDUL Au Oita. de Chr. N. Tapu, de la D. Brezulescu, hora din Novacl Gorj.
De-ar fi mandre tot de-a[randul,
Daca nu'l cine ml -e gandul ; De-ar fi mandre tot sireag, Daca nu-I cine ml -e drag ; 5 De-ar fi mandre cat de multe Daca nu -1 cine mi-e 'n minte !
FRUNPULITA PELINITA Aucjita de Chr. N. Tapu, de la latuarul Dumitru Ion Bacioiu, din Petrescil-de
sus Gorj.
CA nu vrel sa'mT dal gurita ; CA gurita de la tine M'a ofticat vat de mine !
FrunclulitA pelinitg, Fire -al a nArbi, lelitA,
CA nu vrel sa'mr dal gurita ;
Si cu gura de la tine
Fire -al a nalbi, lelitA, 5 Cu cAmasa cu altite,
EPTE VAI
ro Mal trAram dou6-trer Bile f
I-C)
VALE ADANCA
Comunicat de d. M. I. erban din Bucuresei.Acest cantec se canta acum 30 ani de betrani lautari Bucurweni.
Fore verde de-o sipica, Trecul delu fara fricA; Septe vAr sr-o vale adancA
Aid lupil m6 manana. 5 Star, lupe, nu m6 manca Pan'o rAsari luna, SA daii mana cu pulca, Cu pulca, cu draga mea,
www.dacoromanica.ro
Care m'am lubit cu ea io Din copilAria mea I S'apor, lupe, or manca
Orr pe mine, ori pe ea,
Din dol care tT -o placea, SA se duel pomina 15 Dincolo de Branistea I
pRAGOSTA
237
SUE-ME NEICA CALARE Aucjita de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Bacioiu, din Petrescii-de-susGorj.
Verde frund,A treT lalele, Sue-me, neTca, cAlare, CA nu maT pocld de piclOre, CA mY-e drumul glonturos,
5 $i nu pociii merge pe jos.
Eu, mandruta, to -a§ sui, Dar mT-e murgul tinerel, i 'mT pare cam red de el I Duce murgu doT .si triT, To Dar pe noT ni§te copir? Duce murgu treT §i patru, Dar nevasta §i barbatu ? Duce murgu patru, cincf,
15
Dar pe noT ni§te voInict Spune, murgule, 0-e gred
On sa me dad jos §i eti ?
Dacg pop*, murgule, mult, SA n'am nici un cunoscut. bAga vre-o vina maTne, 20 Ca nu m'am dat jos dupe tine ; SA n'avem vre-o socotelg, C'am mers dupe costa 'n vale, Cu mandruta 'n suptiOrg. mandrA, to -am coborit, 25 CA mT a fost murgu nepotcovit.
PUICA TOT GANDIND LA TINE Audio; de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Bacioiu-PetresciGorj. A se vedea o mica varianta, No. CLIII, pag. 67-68, din colectia d-lor Iarnic
pi Barsan.
PuTca'mT, tot gandind la tine
S'o lipi ce-va de mine ;
V'o bdla cu lipitOre, SA fad pe neTca sA mOra ! 5 CA 0-am cps de miT de orT PuicA, cand .trecT pe la porta,
Nu-0 arunca ochil rota, Cg pricepe lumea tots.
$i tine ochiT 'n pamint, To SA clica ca ne-am urit.
CAsieumeurtpesat,
SA gica ca ne-am lasat. Of ! nu still d'o buruTanA, S'o dad la du§mani sa mOra 15 $i nu still d'o radacing, S'o dad la dusmanT in gurA !
www.dacoromanica.ro
238
DRAGOSTE
FRUNPULITA DE ACLAS Audita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Baicoiu-PetrescfGorj.
Frun4ulita de aclas, Mor mAhdrele de necaz, CA le rubesc §i le las. CA rubesc numar pe una, 5 Altele zac cu tuna 1
BATE VENTU SALCILE Audita de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Dumitru Valeanu, din Ropior-de-Vede Teleorman.
A se vedea inceputul variantef qaicile), din colectia d-luf G. D. Theodorescu pag 309.
Bate ventu sAlcile, SAlcile ostrovele, Se pornira §ercile ;
Se porne§te-o pia veche,
5 $i-ntr tare DunArea 'n clece ;
Se, porne§te §i alta nouA '
SPrrir tare Dunarea 'n doue : Se porne§te §i a mea, Da a mea unde mr-o sta ? io La Ileana vecluva, Care m'am cubit cu ea Din copilAria mea t
BATE VENTU, VENTURILE (VARIANTA)
Audit de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Bacioiu din Pitescif-de-susGorj.
Bate ventul, venturile i pe nerca gandurile, Sp'§r pornescA §ercile, SAV pornescA §arca lul ;
www.dacoromanica.ro
5 SA'mr pornesc §i saIca mea La Maria din Sladova,
Care m'am avut cu ea
8 Din copilaria mea 1
DRAGOSTI1
239
INIMA MEA S'A JURAT Auclita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petrescit de-susGorj.
Inima mea s'a jurat
De m'o prinde 'n pat cu ea,
CA nu maT face p6cat
OT da glOba §i-oT scapa. Fie glOba §epte ler,
Cu femeTe cu bArbat !
InimA, nu te jura! 5 Cu nevasta altula.
Aia 'T grija dumneaeI, To Ca se aflA 'n satul el 1
CRESCU IARBA, DETE FRUNpA Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petrescii-de-susGorj.
Crescu Tarba, dete fruncla, DacA nu-Y §i mandra, surda. Crescu fruncla, dete Tarba, Daca nu-1 §i mandra, geaba!
5 Tote trec, tote se duc, Numal dorul §ade 'n trup, 7 Ce-am Tubit nu pot sA. uTt !
D'AOLICA INIMIORA Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petrescit-desusGorj.
D'aolica iniinTarA,
SA te pociu te-a§ da afara, Te-a§ face bucAtT la scars Si te-a§ prese'ra cu sare, 5 Ca to m'al adus la ,stare De-am facut dragostea mare Ain o inima paganA,
De lube§te fArA mild, Cu tinerA cu betranA,
to Eti le fac tote d'o mans ;
Si rumancA §i tiganca, 12 Ce-o vrea Dumnedeu sA'ml tfacl I
www.dacoromanica.ro
PRAGOSTR
240
VERDE TREI AGLICE. Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ion Caza -u-StefanestfGorj.
Verde. verde, treT aglicT,
Cu arniciu de Ia mine, Cu tesutu de la tine,
Mandril nu to mania Pentru o trentA de basma,
Jo SA trAim arnendoT bine; SA puT pisma la pAmint, SA trAim ca maT de mult
CA mandrel nu luaT papucT, NicT basma cu florT in crud. 5
C'oT potrivi cum oT vrea.
Eu geaba venit Ia Weill,
DRAGOSTEA DE FATA MARE. Aucjita de Chr. N. Tapu, de la Nora din NovacIGort A se confrunta varianta (Frun0 verde de Malta, pag. 44
E. Sevastos.
Dragostea de fatA mare E ca florea dupe cale, Cand o bate ventu 'n fatA,
45, colectia d-neI
Umple campu de dulcetA ;
Dragostea cea de nevastA, E ca florea din ferestrA, Cand o bate ventu 'n fatA, to Umple casa de dulcetA ;
Umple campu de miros !
Umple casa de miros !
5 Cand o bate ventu 'n dos,
DE -ASS
Cand o bate ventu 'n dos,
STI, NEICA, C'AI VENI.
Audits de Chr. N. Taint, de la Nicolae FratilaNovaef. De-a§ §ti, neTc5, c'aT veni,
Casa mea a§ varui Tot cu var d'ela mArunt,
Dor viT, neTcA, maT curand
5 Tot cu var d'el maT mare DOr viT, neTcutA, maT tare
www.dacoromanica.ro
PliAGOSTR
241
CODRULE FRUNQA ROTUNDA Auclita de Chr. N. Tapu, de la Nicolae Fratila Novaci. Vecli varianta iCodrul, in colectiile cIarnic-Barsan*, V. Alexandri etc.
Codrule, fruncla rotunda,
Lasame la tin' la umbra.
5 Sir face pecat cu ea Si mT -o cadea frunclut i
Eii la umbra to -ot lasa, Dar 0-e putca tinerea
!
Cucu 'n ea n'u mat canta.
DUMBRAVIORA, DUMBRAVIA (VARIANTA)
Auctita de Chr. N. Tapu, de la Nic. lonescu Doze,tiValcea.
Fate verde s'o lalea,
Ca-tt e mandra tinerea Si-et face pecat cu ea, De mi s'o usca tarba Si s'o vesteji fruncla,
DumbravtOra, dumbravta,
5
Lasa-me la umbra to SA me tubesc cu mandra! La umbra nu to -oi lasa
to Cucu 'n ea n'o mat canta!
AI, NOROC, NOROC Aud.ita de Chr. N. Tapu, de la Constantin Dobre din GovuraValcea. A se vedea o varianta No. IV, pag. 8 din colectia d lui larnic ti Birsan.
AT noroc, noroc, noroc, De to -a$ prinde la un loc, SA-0 put pare, salt datz foc, SA-0 remaie ochisorit,
5 OchiT si sprancenile
C'alea fac pecatele.
De n'ar fi ocht i sprancene N'ar mat fi pecate rele!
www.dacoromanica.ro
DRAGOSTE
242
SPLINE-MI PUICA SI-MI GHICE5TE (VARIANTA)
Audits de la lOn
t. Udrescu-Bogati.-Dambovita, de Ion Ione Feu, abs in Seminar
Fore verde solz de pe§te Spune'mT puTca
§i
'ml ghi[ce§te
5
Codru de ce 'ngAlbene§te, Omul de ce 'mbetrane§te ? Codrul de zapadd grea,
Omul de iniml rea. Codru '1 bate venturile Omul '1 bate gandurile I FoIe verde salb1 mole 10 Me jur, codre, dumitale,
SA me la§Y supt umbra tale.
Eu,
voinice to -a§ lasa,
Dar tl-e mandra tinerea Si-I glumi ce-va cu ea 15 Si mie 'ml cade fruncla, Si 'ml remane ramura Si-ti bolnAve§te puIca I
--
S-alta foie trel smicele Codre, ramurile tele 20 Mult fu lungI §i subtirele Le-aruncd ventu 'n vAlcele
22 Zace apada pe ele !
PECAT DE DRAGOSTEA MEA Audits de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea-Sacelu.Gorj. A se vedea sfirpitul variantef cMangaierea, pag. 319, din colectia d-lul G. D.
Teodorescu.
FOIe verde §T-o lalea,
Pecat de dragostea mea; Ed o fac §i altu o Ya,
Las s'o la, s'o Ia, s'o la 5 Bage-o 'n ochil mane sa ; N'o s'o tie inchisA 'n casA Si o sa iese sa me vacjA,
Orl la apl la fantanA, OrNa lemne 'n bAtaturA. to Sa'tril les nOptea pe stele, Cand du§manil tale leinne ; SA'in/ les noptea pe lund, Cand du§maniI dorm in ducA !
www.dacoromanica.ro
24 3
DRAGOSTE
DRAGOSTE FARA NOROC (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu cie la Ion Mihal, din Bucuresti. A se vedea o mica variants t'Fruncla verde ¢i -o 'aka, din colectia d-nel E. Sevastos.
Bag'o 'n ochil mani-sa Ca n'o s'o tie inchisa 'n casa Si la mine tot o sa rasa. ro N'o s'o tie 'n colivie Si la mine tot o sa vie I
Fore verde siminoc, Dragoste far' de nuroc
Stir ca cartile de joc, Altu pune, §i altu la, 5 C'a§a merge dragostea.
Las' s'o Ia, s'o ra, s'o is
UCIGA-TE CRUCEA, DRACE (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de Ia Dumitru IOn Bacioiu lautar, din Petrescif-de-sus
136cat de dragostea mea, Eti o fac §i altul mr-o ra.
Foilita trey spanace, Uciga-te crucea, drace, Cum nu la§r dragostea 'n pace ?
Eu o fac §i to o stria,
5 M6 mir, drace, ce castigl Foilita §i-o lalea
- G orj
Lass s'o la cum o vrea, ro N'o s'o bage in colivie 5i tot la min' o sä vie I
CINE IUBETE BSI LASA Culesa 'de Chr. N. Tapu din gura lautarului Ghita Schiopu, din R. -Valcea.
Fore verde avramesa, Cine lube§te §i lass, Da-Y, DOmne, mare ped6psa, Maracinl pe la ferestra. 5 Cine, rube§te §i tine N'ar avea morte pe lame
www.dacoromanica.ro
DRAGOSTE
244
LA FANTANITA DIN PLAI Audits de Chr. N. Tapu, de la Toma Todea, din SaligeaTransilvania.
FOle verde de suss,
Dear fi mandre multamite,
La fantanita din pia
Fuser masa §i mancar, Pe mandra nu-o a§teptar. 5 M6 rnustrA mandrutele, Ca nu'rni plac bucatele. Orr tr-o mar dat allele, Orr bucatele nu's bune, orr mandrute sint pe lume. ioDe-ar fi mandre cat de multe, ySi bucatele nu's bune.
Wicatele's negatite ;
De ar fi mar bune ale tele, 15 Nu's ca ale mandrutii mele. Ale mandri nu's gatite, Ca nu's bine potrivite. Geaba slat, mindruto, dulcr, Dar cuvintu uncle-1 dud? 20 Du-m6 nerca la birok, Daca tr-am lost eu vr'un reti !
PUICA NEICHI CEA DORITA Aucj,ita de Christea N. Tapu, de la Ghita Schiopu lautar, din R.-Valcea.
Fore verde §r-o sipica, Purca neichir cea iubitA, Te-a mancat du§manir friptA.
Cand erar a mea rubita 5 Ti-era casa zugravita.
NumaT de cand lipsa's eU Reti to parli Dumnec)eii,
Nicr mar bine, 'lief mar red, Numar cum tr-am gandit-eil!
FRUNPULITA SPIC DE GRAU Aucjita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Ion Bacioiu, din Petrescii de-susGorj.
Frunclulita spic de grail, Spune'mr, mandra , cand sa viti Mar de vreme, orr mar tarcjiii. Nicr de vreme, nici tax-cp., 5_Cand se COce bOba in grail !
www.dacoromanica.ro
DRAGOSTE
r0AIE VERDE
LB
t 0 LALEA
Clasa de Chr. N. Tapu, din NovacfGorj.
5
Fa Te verde §i o lalea, Mandro, mi-aT facut ce-va De nu to maT pod uTta ? FOTe verde siminic Eu nu tT-am facut nimic Dar mT -e vorba cu lipic,
Cand mi-aT cps nu nu to am
'Uncle mT -al cis am venit.
Spune'mT mandro and sa [vin ?
io MaT din nopte, maT tarcliu ?
Mal tar-4 u la miedu noptir
Cand du§maniT dorm somnu [mortiT
I
[mintit,
AOLICA MOR PLESNESC Auclita de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Baciou, din Petrescil -de -sus
Aolica mor plesnesc Cu mandra sa. ma 'ntalnesc. Eu mor mandra pentru tine 5i to n'aT habar de mine! 5 Aolica, mandro, fa
Au facutu-tT tl-am ceva
Da nu me mai poll ulta? Ba nu ml'-aT facut nimic,
9 Dar ti-e vorba cu lipic.
VAI DE MINE CE-AM FACUT ? Audit de Chr. N. Tapu, de la hora din NovacfGorj.
VaT de mine ce-am facut ? C'am dat dragostea 'mprumut i acu§ cu ochiT me uTt, Cum-a§ face sa mT -o apuc 1
5 Mult me mir §i me gandesc, Cum a§ face s'o Tubesc,
C'am dat'o cu strachina 8 5i s'o Tail cu lingura.
www.dacoromanica.ro
246
DRAGOSTE
DRUM LA DEAL, DRUM LA VALE Auclita de Chr. N. Tapu, de la Stancu I6n, din CucuetiTeleorman.
FOYe verde salciora,
Drum la deal §i drum la vale, Drum prin pOrta durnitale, asera trecuT cAlare 5 Pe la pOrta dumitale; Vedu1 portita crapata Si rochitA ridicatA,
Cu cAmasa de titic Incheiata cu borangic. lo Sfircu titi l'am ved,ut, Am ametit sY-am cAdut,
i
Ca lu mi s'a poticnit Din pustiu de Yubit.
CAND OI VICE TREI SARMALE (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu, de la I. Ionescu Muscel.
Cand ol dice trey sarmale, PurcA, trecur asara calare Pe la porta dumitale, Te zAriT la iuminare 5 Cu cAmasa ca p flare, Me ofticasY frAtiOre !
Me uItaY pintre portite, VOW botu uner Cite, Me prapadisY, dAiculita
I
to SA-t1 fi vedut tita tots, M'al fi gAsit mort la portA, S'ar fi 'nchinat lumea tots I Cand icY dice pelinitA,
Cum as face, Mariuta 15 SA me ved stapan pe tita Ca serbu pe lubenitA
Cand or dice fenisor Nelca, need, neYchisor
Musa-me mat binisor 20 SA nu'ini fact vr'un semnisor C'am un frate, dracu gol Se ulta pe obrajor, i d'o vedea semnu pe mine Me omora ca p'un caine. 25 Cand oT dice Yarba neagrA,
Daca ti sint asa drags,
Musca-me de pe subt barbs ; Nu me musca de obraz, Cd me ved AY dup' acas' 3o $i 'mr aruncA vr'un ponos, C'am seclut cu tine jos
www.dacoromanica.ro
247
DRAGOSTE
AM IUBIT CAT AM IUBIT (VARIANTA)
Audits de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Baranca, din Pesteana-de-susGorj.
Frungulita siminic
10 Pupa cu cOdelnita
Am Yubit, cat am Yubit, Dar acum- sint om cinstit ;
Am umblat cat am umblat, 5 Dar acum mi s'a 'nfundat, M-Ya dat Yubitu de cap ! FrunclulitA si-o lalea De Yubit nu m'ol lAsa
Pen' o suna scandura,
CA mf-a fost drag mandra I Cand 0 ved pe potecea
Cu cAmasa subtirea,
SA ved titele pin ea; 15 Tice micl cu bolturele SA muste neIca din ele Ca din doT fagurT cu miere !
CANTA CUCU Au4ita de Chr. N. Tapu, de la kin Cazacu, din tefaneptIGorj.
CantO cucu in dealu mare
5 Of, of bate-o Domne 1 Dar nici neTca nu-4 urit
La mandruta, bate-o Domne,
7 CO-T frumos afurisit !
Si glasu 1 resuna 'n vale CA-Y frumosA ca o flare
FOAIE VERDE TREI MIGDALE (VARIANTA)
ComUnicata de I. Constantinescu, de la Niculae Zanescu, corn. VladimaGorj.
FOle verde trey migdale, Descalica, neYca, 'n cale
La mandruta peste vale,
CA-Y frumosA, bate o DOmne,
5 Dar nict neca nu-Y urit Si e frumos alimanit !
www.dacoromanica.ro
48
DIZAGOSTt
MARIE, MARIOARA Audits de Chr. N. Tapu, de-la NovacfGorj.
EU, nercA, nu te omor,
Role verde salciorA,
Ci-ti dad gurA sd te scoli,
MAI Mdrie, MAriorA, Nu vecir, c'am cAclut in bOlA ?
CA e§tr tinerel bAlat
1a dA'rnr gurd §i me scold
i ca sd morT e pecat 1
5 Orr is parr §1 me moil !
FOAIE VERDE TREI SMICELE Culesa de Ilie Constantinescu, de la Niculae Zanescu, corn. Vladimir Gorj. A se vedea varianta No. CVIII, din colectia d-lul Iarnic pi Birsan.
FOre verde her smicele, MA bArete, bAretele,
Nu me lua de la surcele, Vin' la marca, de and cere.
5 De-o vrea marca, de n'o vrea, Vin' pe noapte §1 me Ta, Cu carul cu sania
*i me du la casa ta.
MANDRO, DE DRAGOSTEA NOASTRA Culesa de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu Covacr. A se vedea No. CLVI, din colectia arnic pi Birsan pag. 7o.
Fore verde samurastrd Mandro, de dragostea nostril A crescut dol pomT in costA i-'-a crescut §r-a fdcut prune 5 Precum ne-avem nor de bine,
*i a crescut §i a fdcut fragr
Precurn ne-avem nor de dragr!
De a§1 §ti, badeo, cd's a ta
Mar bine m'a§ spanzura io De ciucurir breulur SA fac fall ventului!
www.dacoromanica.ro
DRAGOSTE
249
DE CAND IUBIAM LA COPILE Aut. lita de Chr. N. Tapu, de la D. BrezulescuNovact. A se vedea gDragostelex, variants, 'nag. 3oz din colectia dlut G. Dem. Teo-
dorescu.
Fore verde de trer fire, De cand rubram la copile, Eream baretAl in fire ; lar acuma la neveste 5 Mr-a dat barba fArA veste.
Dumnedeil sa-te pAzesca
De dragostea mureresea CA te usuca ca pe-o rascA $i te scOte 'n prima-varA 10 Galben ca turta de cera !
MANDRO PEN' NU TE TIAM Audits de Chr. N. Tapu, de la D. BerzulescuNovaci.
Mandro, pen'nu te §tiam Unde me culcam dormram, Dar acum de and te stia Pur capu pe cApAtarii 5 Si la tin' gandesc intar ; Puy capu pe pernfiOra
5i gandesc la MariOra, La MariOra peste vale
CA-T frumosa, bat-o, Winne, To Dar nice nerca nu-1 urit Ci I frumos afurisit I
Pur capu pe perinita $i gandesc la tin' Anuta, La Anuta de pe deal 15 Care parca 'ml da alean !
VALVAE LUMEA DE NOI Aucjita -de Chr. N. Tapu, de la Constantin Dobre din GovoraValcea.
FOre verde for de for, VA lvare lumea de no CA ne lubim amendor.
Lass lumea valvarasca 5 Numa nerca sa'mr trarasca
La neveste sa'mr rubesca ; La neveste tinerele, Tr-e drag sA te plimbi cu ele, Prin gradinr cu floricele
to Pe pofta inimei mele. 16*
www.dacoromanica.ro
250
DRAGOSTEI
FOAIE VERDE SALCIOARA Audits de Chr. N. Tapu, de la Ion Bondoc-BobuGorj.
Foie verde sAlciorA, MAI Mario, Mariora,
Ia-tr bobocir de la morn Ca yin porcir §i4 omOrA. 5 Manca tr -ar lupin porcir, Ca 'mr prApAdira bobocir!
Fore verde de stejar SA dati jalba la jandarr, Si sa 'mr them un comisar, To SA 't/ inchere procest verbal, CA mr-a fost bobocir mart Sa Y plAtesti c'un icusar,
Me judec cu tine un an.
Fore verde colelie 15 D'aolicA, mar Marie, Cate mr-ar facut tu mie Sa te trag la PrimArie Sa spur tu, sA spur §i eii ; Tu nevastA, eu flacaii,
20 Sa vedem cur lade rah
Tu nevasta cu bArbat, Eil voinicel neinsurat, Nicr mustata nu mr -a dat ; Tu cu copilasu 'n brate, 25 Eu cu mustata nedata!
MARIUTO MARIOARA (VA RIANTA)
C.ulsea de I. Ionescu, de la Ion Stefan Udrescu, BogatIDimbovita.
Fruncla verde salciora, Ce al in gura, MariOra ?
Fore verde sAlciorA,
Mariuto Mariora, la-tr bobocir de la morn, CA vin porch si-T. omen-a. -
15
5 Manca mi tr-ar lupiT porcir CA mr -a omorit bobocir !
Fore verde for lipan, Am sA-11 fac procest verbal SA te dau la Trebunal, io CA mr -a fost bobocil mart, SA-T platestr c'un icusar Si c'un pol imperial.
MargArit §i lArnaiOrA
o sAminta salciora. Da ' mr 1 mie, Mariora 0 satnintA sAlciorA, Sa'o saman la prima-varA,
20 Sa ne umbresca la vara.
www.dacoromanica.ro
DA'mT
i mie 16mAiOrA
Ca dragostea m6 omora ; DA-mr §i mie margarit
Ca ami treaca de urit!
25 I
D RAGOSTE
N'AM GANDIT, N'AM SOCOTIT Auclite de Chr. N. Tapu, de la IOn Toma Todea, din SalipteaTransilvania.
Verde frund,5 rug palit, N'am gandit n'am socotit Dorul o avea sfir§it Si dragostea despgrtit? 5 Verde fruncla §T -o lalea, C'am lAsat la m6rtea mea SA'rnT iscAlescA mandra,
SA fig cu tronul iscdlit CA's nesatul de Tubit.
To Ca de-ar fi frund,A pin fagt Cate mandrute mi-s dragY ; Si nuT Tarba pe pAmint Cate mandre mi-am Tubit Ca'mT Tubiam diva cate clece 15 Si noptea doue-spre-clece Tot mi-T frica cA m'o 'ntrece Dar Oltul daca l'oT trece 01 Tubi vre -Q §eTspre-cjece
I
FOAIE VERDE SAMULASTRA Aucjita de Chr. N. Tapu, de la Ghita Sch;opu, din 12.-Valcea. A se confrunta cu textul variantel 4Fruncla teiulub pag. 204 din eolectia d-nel E. Sevastos.
FOTe verde samulastra JoT de diminetA,
Pe roue pe cetl,
Bate mi se bate. 5 Ce fruncla se bate ?
Si codita lungg. HaL teTule, bat,
Cum o sA to tal,
15 Cu o barda tATOsA
cCu puTca frumosa ! '-
Frunga teTuluT
SA mi-te duc acasA SA mi-te fac d'o masA,
Se bate ca -1 pasA, To CA e frunda desa
20 Pentru puTcuta d'acasA ; SI'mT gAteascA de mancare Gurita de serutare !
Si cu a plopulul. Dar de ce se bate ? Si fola ratunda
Mandril
i§i frumOsA,
www.dacoromanica.ro
252
DRAGOSTE
FRUNpA VERDE DE-0 LAPTUCA Auclita de Chr. N. Tapu, din corn. FincureluMehedinti.
Fruncja verde de laptuca, La lunca, puica, la lunca SalT tai' rischitor §i furca. La mijlocu lunculicii 5 SA dal datoria furcii ; Si la capu dealulur
Si Tar verde treT sarmale,
La vale, puica, la vale
I 0 C'a facut fasulea flare Si mazarea pastaTore. Ha puTcl sA hgrnicim
13 Si-amandoT sA ne Tubim I
Plata rischitoruluT I
FOAIE VERDE SALBA MOALE Aucitt de Chr. N Tapu, de la St 'lieu Ion-Cucuetf.Teleorman. A se vedea o variants de 11:3 versurf, No. 109 din colctia d-lui Vulpian, pag. 47
Foie verde salba mole, MT nu me lovTa d'o bola Cand dortnTam la puica 'n poll
Cu capul pe periOra, 5 Cu mama la titisora, Cu gura la barbiora.
FOle verde sT-un lipan,
Dar de ce eti nu murlam,
Cand venTam de to Tubiam 10 Din VlAscuta 'n Teleorman Numar singurel pe cal?
UTte, dada, n'am murit Si am trait de to -am Tubit N'am murit cat am fost mic 15 Dar acum ca sint voTnic ? De 'nil dl fetitele florT, Nevestile bratisorT
Si §tiia calul sal inching i pusculita s'o ung 20 i sabiora s'o 'ncing Si pe puica s'o mangai.
CATE GAROAFE AM IUBIT Auc)ita de Chr. N. Tapu, de la Stancu Ion-CucuqtrTeleorman.
Foie verde bob naut,
Cate garOfe am Tuba Pe tote le-am oropsit ! Dar am p'asta d'o Tubesc
www.dacoromanica.ro
5 Nu me 'ndur s'o oropsesc ! 0 iati de mT-o suflu 'n vent Ea se sadeste 'n pament, 8 MO striga sA
mI -o s6rut 1
253
DRAGOSTE
FOAIE VERDE TREI COSTEI Audit& Chr. N. Tapu, de la loan din CucuetiTeleorman.
20 Unde'mr da Maria gura. Urt'te tufa curatata,
Tore verde trer coster, A Te§it un obiceril SA nu se pOrte cercer NumaT negri zulufer
Unde ne lubram odatA ; Urt'te §i perugenu Unde priponem cu calu.
5 Cu panglice pintre el. Pentru zulufu din frunte
TrecuT garla fAr' de punte,
La Didita mea din lima.
Role verde bob §i linte, to Ao lica, Domne sfinte, ScOte-mr pe Dida 'nainte, SA'mr vorbrasca, SA-T vorbesc,
SA'mr spure und' s'o gAesc. 15 Co lea 'n balArir
Unde ne 'ubeam intar. Urt'te dealu, urete via-
Unde rubram pe MAria ; Urt'te si tAvalitura
25 Punearn pe murgu 'n pripon SArTam la purca 'n pridvor Mr-o sarutam bini§or
Nu me simtia pur de om. Dar acuma cA lubir, 3o De Tubir invApArat
De me dovedi un sat. Fore verde solz de peste, Ia vecIT lumea cum Tube§te
Si nu se mar dovede§te. 35 Dar ea rubir intr'o sera
Si me dovedi o Cara, Dar O. fi cubit mar mult 38 Ca m'a§T fi facut pamint 1
VARA, VARA Auclita de Chr. N. Tapu, de la Inn Preutwseu-Nova clGorj.
Vara, vary primA-varA,
Ia zapada di p'afarA, Di pe dos §1 di pe fata, SA: resare florile,
5 SA umple costitele $i tote vAlcelile, SA le-adune fetele.
SA le faca chiticele, SA le pure pin margele, To Pe voia inimi mele. S'adune §i mandra mea SA le dea la nercuta; Ca e nercuta dorit 14 De viorele de crang!
www.dacoromanica.ro
254
DRAGOSTg
COLEA 'N VALE IN POTICELE Auc, lita de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc, BobuBojogenIGorj.
Co lea 'n vale in poticele, PutrecIesc ochi si sprincene!
De n'ar fi ochi si sprincene N'ar mar fi pecate rele ;
Vequi ochiT negrisori To FA-mil neica vincletori
Ca si neica-t negustor De ochi negri negrisori!
5 OchiT si sprincenile
Alea fac dragostile. Verde fruncla de bujor Me urtar pintre stobori
15
Verde frump treT smicele Nu mi-s ()chii de venclare Si mi s ochiT de schimbare Ti -T dAruesc dumitale !
MARIO CE MI-AI FACUT Atujita de Chr. N. Tapu, de la Ion Bondoc, BobuGorj.
Fore verde margarit, Mario, ce mt-at facut, Mario, nu to mar urt,
FacA ghete de Tubit.
To Hear cias alimanit
Cand m'apucaT de Tubit
Pe vara care a trecut
5 Tref perechi de ghete am rupt Pentru-un pustiu de Tubit, Tot suind §i coborand. Cu trer cismari am vorbit
Alai bine sa fi murit C'ala m'a inbetranit. Iubitu mi -a scos barba, 15
*i dragostea mustata!
A5A 'MI VINE UNE-ORI Auc lita. de Chr. N. Tapu, de la IOn MichafBucurqti.
Foie verde de mohor, Asa 'mi vine une orr Sa beau otrava sa mor. Foie verde mei- domnesc 5 Stall in drum §i me gandesc, La ce sA me otravesc ? Mar am clile sa tralesc
Cu puTca sA me 'ntalnesc, Doue vorbe sa-T vorbesc, to Ca am sa me prApAdesc Raba inimA. si tacT, Ca pamentu care-1 calci. De le facT de nu le facT 1
14 Ed vecl bine a le trag TI
www.dacoromanica.ro
255
DRAGOSTE
FOAIE VERDE SALSA MOALE Atli; lita de Chr. N. Tapu de la Stancu IOn, din Cucuetl Teleorman.
I0 Sa -tT tie astg-4T i maTne
FOTe verde salba mole,
lntr'o 4i de serbatore, Scoboram din deal de vale Cu vinAtu de zabale. 5 Me 'ntalniT cu puIca 'n cale. *i intr'o scars me Igsai,
15
De zuluff o apucaT,
*i 'n gurita-o serutaT.
Serutg-me, neTca, bine,
Pen' la patru 4ecT de dile, CA nu mai dati pe la tine. Me mir ce pamint te tine De nu mai daT pe la mine ? MA tine pgmint uscat Nu pociii veni nechetnat ; Me tine pamint cu Tarba Nu pocTii veni far' de trebA.
NU .TIU CE PAMINT TE TINE (VARIANTA)
Audits de Chr. N. Tapu, de la D. Brezulescu--Novacf.
15 Cu bgrbatu sa fac patru
FOTe verde marAcine,
Nu still ce pgmint te tine De nu maT daT pe la mine
Me tine pgmint cu Tarba 5 Nu pot veni fgra treba Me tine o Palma de loc Nu pot veni la soroc! Me tine pamint uscat Nu pot veni nechemat,
To CA 'rnT-e fricA de bArbat
!
Dar bArbatu, ce gandesti, *tie ca to me TubestI?
De cat tine maT am doT Si cu tine O. fac trel,
Bata-1, DOmne, fermecatu I 7
Niel nu vede, nicT n'aude
Parca e pe alt,a lume.
Sint lasata 'n voia mea 20 Ca sa Tubesc, nu geaba. Sint nevasta cu credinta Trimit bArbatu 'n pivnita .Si ell beati i ospatesc Cu amantiT, ce'Y Tubesc.
25 A,a fac, asa traTesc $1 pe tine te Tubesc. Dacg 'tt place, spune, bine, CA maT cunt voTnici ca tine I
www.dacoromanica.ro
256
DRAGOSTE
ASTA-I VIA, ASTA-I VITA Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, din SaceluGorj.
Asta-T via, asta-T vita Unde m6 lubfam cu Ghita,
Si beam vinu cu ploschita. UTete via uit'te dealu
5 Unde-priponeam noT calu
Si beam vinu cu borcanu. Eu to beau vine, de bun, 8 Tu me facT §i maT nebun.
DIN IUBITUL MEU CEL MULT Audits de Chr. N. Tapu; de la Ion Cazacu din tefanef.tfGorj. A se vedea varianta prescurtata 4 Frunclulita margarit', pag. 132 din colectia
cCantece MoldoveneWb a thud E. Sevastos.
Din Tubitul meti cel mult
Ajunsel ca sa m6 'mprumut La cine n'am socotit, N'am gandit, n'am socotit 5 C'o avea dorul sfir§it Si dragostile mahnit. Ce dragoste aveam noT, frate ? Gandearn mOrte ne-o desparte
Nu §titi cine s'a gasit to De mi-a facut de urit.
Cine §T-ar face pomana SI ne 'ndragostiasca Tara, I-a§ da munca dintr'o vara, I-aq da §i o mie de leT 15 SA ne'mpreune p'amendol !
PUICA DIN PRICINA TA Au4ita de Chr. N. Tapu, de la Ion Cazacu, StefAne§tfGorj.
Pula din pricina ta,
MT -am caclut la bola grea
Si asta Ma de-o zac eil,
Nu e de la D-clew,
5 Singur mT-am facueo. eii, Singurul cu mama mea, Ca ml-a placut dragostea
8 Din d'alba copilarea.
www.dacoromanica.ro
bRAGOSTE
5'7
FOAIE VERDE TREI SMICELE Aucjita de Chr. N. Tapu, de la Constantin Pruna, lautar, din Pesteanu-de-sus.--- Gorj
Fore verde trey smicele,
Peste verful case mele Trece un palc de eandunele ; Nu e pale de randunele
.
5 Ci sint man drutele mele, Care m'am cubit cu ele Din tineretele meld 1
LA CE, DOAMNE, NU MUREAM Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Constantin Pruna, din Pesteana-de-susGorj.
Fore verde de lipan, La ce, Domne, nu murram Gaud cu mandra me rubram ? Si me rubram pe zavor 5 Canta cucu langa nor. SA fi murit amendor. FOre verde de lipan,
De §tiam, mandro, stiam, Nu ne mar amurezam 10 Si §edeam tot cum eram CA mar bine petreceam. De stiam ca n'o sA fie, Pentru nor statornicie 14 N'ar mar fi nici o manic 1
HAMORULE HAMURA Audits de Chr. N. Tapu, din gura lautaruluf Costea Gheorghe, din Sacenf
Teleorm an .
A se vedea varianta prescurtata *gAmorula pag 314 din colectia d-luf G. Dem. Teodorescu.
Rae verde mArAcine, Hamorule, ce ar cu mine ?
Nu fac nici o stricaciune Numar dragoste pe lume. 5 FlOre verde artaras Hamurule, hamuras, Vedea-te-as calugAras
La manAstirea din Ias, Cu marnele pe psaltire 10 Cu ochir dupe copile ;
Cu mainele pe ferestre Cu ochir dupe neveste ; Cu mainele pe icone Cu ochir dupe cucone. 15 Foie verde de alunA, Hamorul cand se 'mpreung,
Par'ca bear vutca d'a buns, Hamorul cand se desparte, 19 Par'ca bear pahar de mOrte I
www.dacoromanica.ro
'7
258
DRAGOSTE
PASARE PRIVICATORE (VARIANTA)
Atli; lita de Chr. N. Tapu, de la Costica lonescu din Bucurescf.
Pasere privicatore, Ce cantl nOptea pe recore ? Ce tot cantY §i ciripe§tY, De hamor te jelue§tY,
5 De hamorul teri tiran
Si la inima du§man ? Hamorule, hamura§
Vedea-te-a§ calug,r5ra§
Pene 'n patru-cied de dile,
Do SA te ved la rranastire, La manastirea din Ia§ Cu marnele pe psaltire , Cu ochil dupe copile ; Cu malnele pe icOne, 15 Cu ochii dupe cucOne ; Cu mainele pe ferestre Cu ochil dupe neveste.
MANDRUTA NEICHII D'ODATA Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul Dumitru Baranca, din Pestena de susGorjit.
5 De n'am statut noptea tots
FrunclulitA grail de bald Mandruta neTchiT d'odatA
Am §ec,Iut'o jumetate C'oY fi fost intr'altA parte I
Ia dA'rnY mana §i ma rarta CA 0-or fi gre§it odata
MARGARITARUL Audit de Chr. N. Tapu, de Ia lautarul P. Brindusianu, CostesciValcea.
FOTe verde leu§t4n
Pe deal pe la Vic§oren Mi-a 'nflorit mArgAritaru. MArgaritar inflorit
5 Cine mi te-a clumpavit ? Fetele trecend la terg,
Trec la terg la IalomitA SAV cumpere d'o rochitA Strfmtl .n §ale
to Larga 'n pole
www.dacoromanica.ro
Croita pe titi§Ore !
259
DRAGOSTE
FOAIE VERDE FOI DE MURE Audits de Chr. N. Tapu de la Costea Gheorghe-Saceni,.Teleorman. A se vedea varianta in cDoruly editia 1896.
Fo Te verde foT de mure.
Pe supt play, pe supt pAdure, Tree fetitele la mure Si baetiT la alune, 5 Fiore verde fol de mure, Pe supt pole de padure, Se duce-o femele in lume Cu prunculetu pe mama, Gonita de o septamana, To Fiore verde matostat, Cu pruncu ne botezat OropsitA de barbat Si gonita de amant Ne-scaldat ne-boteclat 15 Fiore verde de trier dulce, Prunca plange, masa' T dice : Tad cu maica nu may plinge CA to scald in lapte dulce ! 1
MAcar fie §i 'n zahar 20 Trupul 'Dieu e tot amar I Verde, verde de spanac, Vine anul de cand zac, Mi-a crescut larba la cap, CA n'am pe nimeni cu drag 25 Sa'ml pule mama la cap SA me 'ntrebe de ce zac De ce zac, de ce bolesc, Si cu (pie me topesc, Laaml zac §i sa2m1 bolesc, 3o Ca ceara sA me topesc Ca ceara de luminare Gaud o bate vent de varA Si curd ceara la vale Si remane fe§tila 35 Reii mI -a secat inima!
RESAI LUNA, RESAI SORE Audits de Chr. N. Tapu, de la Costics Ionescu din elari, Bucure§t1.
Resat' lung, resat sore,
S'a maniat Dumned,eil ; 10 Nici nu ninge, nicT nu plue
ResaT lung, may de vreme
La pulcuta 'ntre sprAncene ResAT, lung. may in nor
5 La pulcuta 'n pridvor
CA sunt prApAdit de dor,
Tot umbland dupa hamor ! CA de dorul tee §r-al meu
;
Nici din cer nu cade 'Otte Si tota nOptea me bat
Ca un pe§te pe uscat,
ySi t6tA n6ptea me 'iitorc
15 Ca un pe§ti§or pe foc I
www.dacoromanica.ro
260
DRAGOSTB
PRINTRE MUNTI, PRINTRE PADURE Au4ita de Chr. N. Tapu, de la Oie lautarul, DioptiRomanati. Veclf varianta de mai sus EF6fe verde fol de murex., pag. 259.
Frundulita fret masline Printre muntt, printre padure, Trec fetitele la mure, Nevestele la alune, 5 Cu co§ulete pe mama , Si bAietit la nutele SA faca hamor cu ele. FrundulitA tret granate, Pe supt muntii, pe supt cetate To Trec fetitele la lapte, Cu olele imbaterate Cum una §i alta de'nalte, Cu fredura la o parte Inima'n neica se bate. 15 Pe supt pole de padure
Se duce-o femete 'n lume Cu prunculetu pe mana, Ne'nfa§at, ne botezat *Pint umbla din sat in sat, 20 Oropsita de barbat Pruncu 'nit plunge MA-sa 'I dice
:
Tact cu mama nu mat plunge Pan'om suit in deal la cruce , 25 SA te scald in lapte dulce. Dar pruncul ce'mt graia ? A§a mic cum se afla ?
MaTca fie §i zahar
29 Trupul inteii tot este amar I
IOANA A DRACUI IETI Alicia& 4e Chr. N. Tapu, de la Costea Gheorghe, din SacenfTeleorman.
Lele Iona a dracut te§tt ! De ce focu nu tube§tt ? Ort cu pismA sa'mt trae§t1 ? Lasrmt pisma la pamint 5 Si te ap :ca de Cubit Pe scum §tiat de de mult. Verde, verde matostat, Spune'mt, Iona, adeverat, Spune'mt drept, ca nu te bat, To Lele, cin' te-a s6rutat,
Cat am fo§t inconcetrat ? Cad \red obrazu muscat Parca e matricolat, Matricolu de soldat 15 La inimA m'a secat 1 Rote verde bob area, M'a sarutat v6rul tea Si are §i umbletul tea Si canta cantecul tea 20 Mi-a trecut de dorul tea !
www.dacoromanica.ro
261
DRAGOSTE
PE DEALUL LUI VICOREANU Audit de Chr. N. Tapu, de la lautarul Costea Gheorghe, din Sacenl Teleorman
Trecend Vinerea la terg ; i dorobanti de la schimb,
FOTe verde de lipan,
Pe dealul lul Vic§orenu, La hanu lul Grigorenu, PAdurea din capu dealu, 5 Lastaru lul Scrio§tenu, MI-a 'nflorit mArgaritaru, MArgarit verde 'nflorit $i pe pole 'mbobocit
FlacAT la cosa mergand 15 $i babe la spovedit ; Dorobanti la schimb trecend, Dorobanti dorobante§ti, Caclulari cAciulAne§ti,
Spune'mI cin'te-a ciumpAvit ?
10
Fete marl de la prA§it, Neveste de la lubit,
Imbracati in haine domne§tr, 20 Trec de rend la Bucure§ti, Ducend banil ostase§ti.
PE DEALUL LUI SAPUNARU (VARIANITA)
Audits de Chr. N. Tapu, de la Ilie ConstantinescuDioptf.
Pe dealu lul SApunaru MI-a 'nflorit mArgAritarul,
Margaritar 'nflorit Cine mi to -a ciumpagit ?
5 Fete marl trecend la terg CAlAra§i trecend de rend,
Trec de rend la Bucure§ti, SA 'ml dilca banil domne§ti.
AM IBOMNICA LA GORJ Audita. de Chr. N. Tapu de la P. Brandupianu, Costescl Valcea.
Foie verde fol de boz, ,5'am ibomnica la Gorj ; Foie verde §i-o lalea,
A§a 'naltA suptirea, 5 Cu cAma§a fir betea, CusutA cu iglita,
SA vede tita pin ea, Ro§ie ca vi§ina,
Gurguiata ca para. to N'a§ mai bea, n'a§ mai manca, De trey oil to -a§ seruta, CA ti-e dulce gurita 1
www.dacoromanica.ro
262
DRAGOSTE
CE-AM IUBIT NU SE MAI VEDE Auc)ita de Chr. N. Tapu, de la Costica Ionescu, din elarr, Bucureptf. A se vedea variants, (Verde, verde', pag. 301 din Colectia d-lui G. D. Teo-
dorescu.
Verde, verde si iar verde, Ce-am Tubit nu se maT vede NicT pe camp. nicT pe livede NicT pe cositura' verde. 5 CataT Tarba fir cu fir
$i gasiT d'un trandafir ; Trandafir cu trel bobocT Te-as Tubi, draga, nu pociii ; Trandafir cu foTa lata 10- Pentru tine, drag fats 1
LELITO, SAFTITO
rescu.
AucJita de Chr. N. Tapu, de la Costica Ionescu, din elarlBucure;t1. A se vedea varianta cLelita Saftita., pag. 313, din colect. d-lui G. D. Teodo-
Le lita Saftito,
15 C'am muncit d'un an.
Nu pociii, nelca, acum
Amp*, neTcuiita
Dar daca midi,
CacT mT -e omu 'n cas',
E lungit in pat
De ce nu'mT respuncIT ?
5 Cad e mult d'aseara De cand stall p'afara,
Vremea 'ml vremuTeste Camasa 'mT r6ceste, StrasiOra 'mT pica
Bp Grubelusa 'mT stria. Nu ml-e de glubea Ca de fermenea; NicT de fermenea
Ca de gaitan,
Ca un blestemat1
20 Du-te, ilea, du-te
La locu stint, Und' ti -am asternut Isms, calonfir Si cu trandafir. 25 Plapamidra ta PTeptisorul mTeil,
PerniOra ta,
28 Mana drept' a mea!
www.dacoromanica.ro
263
DRAGOSTE
FOIE VERDE ABANOS Audits de Chr. N. Tapu, de la P. Brandupianu, Costeptiralcea.
FOTe verde abanos,
S'aT, lele, pe vale 'n jos SA gasim un loc frumos, SA §edem amendoT jos,
5 Tu sl numerY stelele
Si ea floricelele !
TARE'MI PLACE A ME PLIMBA Audits de Chr. N. Tapu, de la Costics lonescu, din elariBucure§ti.
Tare 'mY place a me plimba Prin mahala, Cu basmaua cu stafide §i naut, Cu stafide cu naut, 5 SA1 dati puTciT de urit.
Tata noptea bat la pOrta
Si to dormY, dormir'aY morta.
Si julica to me Tatra. Daca. v6cluT §i
io PuseT §apca cap6tar, Cu g1ubeaua me 4nvIliT, Of, Tano, ie§T afar de m6 vecli.
SALCIOARA PRESADITA Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Cazaca, din BobuGorj. Fo Ye verde salciOra,
SalciOra presadita, Pu Tea neTchi cea dorita, Ce e§tY trista §i mahnita, 5 OrT WI de tat-t61.1 batuta Si. de ma-ta horopsita ? Nu sint de taYca bAtutA,
Nici de maTca horopsita, Dor de matale dorita I Daca e§tT a mea Tubita, 10 Pleaca-te §1 rn6 s6ruta, Daca n'ai fost multumita D'a mea dragoste cinstita !
www.dacoromanica.ro
264
DRAGpSTE
FIRICEL DE IARBA NEGRA Am; lita de Chr. N. Tapu, de la Costica lonescu, din elarfBucuresef. A se vedea variantele cFiricel de farba negra*, pag. 308 din colectia d-luf G. Dem. Teodorescu.
Firicel de Tarba negra,
Draga, draga si iar draga, Cine ma vede me 'ntreba.
De ce port catnap negra 7
5 Las s'o port c'asa mT-e draga, Cacl rni-e nevasta bolnava,
D'o luna si-o saptemana, D'o mana §i d'un picTor. A la tata, s'o spat efi', 1 o Cu sapun din sinul meti Si cu apa din Buzau, Draga, draga si iar draga I
DE CE PORTI CAMA SSA NEGRA (VARIANTA)
Auclita de Chr. N. Tapu de la Stancea St. Ungureanu, DiostfRomanatf.
Draga, draga, si Tar draga, De ce portY catnap negra ?
Las' s'o-port c'asa ml-e drag,
Ca ml-e nevasta bolnava ; 5 Nu ml-e bolnava de bola, Ci ml-e bolnava d'o mana,
N'a spalat rufe d'o lung. Ad' la taTca, s'o spal eii, Cu apa din alesteii, To Cu lemne de la Buzau, Cu Armin din sinul mei'', Draga, draga, §i Tar draga.
FOIE VERDE BOB DE LINTE Aucjita de Chr. N. Tapu, de la Costea Gheorghe, din SaceniTel 6orman.
Pole verde bob de linte, Bata-te focu de minte, Ca nu to -aveam me nainte ! Cand aveam parale multe, 5 Aveam poll, si galbenl marl, De-1 dam pe la fete marl ;
Aveam poll si firfiricT,
Del dam pe la fete mIcl ; Aveam poll si mahmudele, To De dam la mandrele mele, De ma lublam cu ele I
www.dacoromanica.ro
265
DRAGOSTE
FOIE VERDE BOB DE LINTE (VARIANITA)
Audit& de Chr. N. Tapu, de la NovaciGorj.
Foie verde bob de linte, Fire-al a dracu de minte I De ce nu full mai 'nainte, Cand aveam parale multe ?
5 Numai poll si icusarl 5i cand dam la fete marl, Fete marl i lautarl I
FA-ME, DOMNE, CE M'OI FACE Audit& de Chr. N. Tapu, de la lautarul Gheorghe Costea, din SacenT-Teleorman.
FlOre verde trel granate, FA-me, Domne, ce m'ol face, FA-me un pule de bodarlaii, La 5egarcea la alesteil, 5 SA prind peste i salAU ;
Pestele sal mananc
CA-I lAsat de Dumnecleii.
$alAul sal fac batoc, SA mi-I trimet intr'un loc, o La Marita peste Olt, SA ml-o serut eu cu foc
FoTe verde de spanac 5i maT dice trel spanace, FA-me, Domne, ce m'oT face, 5 FA-me rota stelilor, In drumul Cralovencilor 5i 'nteal Pitestencilor. SA'ml aleg d'o Pitestenca, Care ml -o fi mie drags. 20 Ce fatA o fi mal curata, Fiore la flacaii nedatA, Cu gura neserutatA !
LA CARCIUMA DIN PARLOGE Auditt de Chr. N. Tapu de la Costea Gheorghe, din SAceni Teleorman. A se confrunta varianta (Frunda verde trel vizdoce) pag. 243 din coleclia d-nel
Elena Sevastos.
FOTe verde trel spanace,
De la Bucurestl incoce, La carcluma din parloge MI-este yin de trel sore:Ice 5 Si mi-1 vinde trel nemtOice, Trel nemtoice, trel jidOlce, Cine bea copil nu face.
N'a stiut §i malca-mea, CA venia si bea si ea 10 5i nu mal remanea grea, Ca sa, porte pe galca, SA'sl faca inima rea 13 D'un voinic ca dumnea-ta!
www.dacoromanica.ro
266
DRAGOSTE
NU E CEAS NU E MINUT Audits de Chr. N. Tapu, de fa lautarul Costea Gheorghe din Sacenf-Teleorman
Fore verde bob naut,
Nu e ceas, nu e minut Ca sl nu flu neciljit Pentr' un pui§or dorit ;
5Nuedi §inueceas
Ca sa nu dad de necaz, Pentr'un pui§or cu haz. Fore verde de spanac, Un lucru care mr-e drag,
10 Fie negru, fie alb, Eu cu lumea ce me bag ? Eu fug de urit sA scap, El me tine dupe cap Si me serutA cu drag. 15 FlOre verde mArAcine,
De urit m'a§ duce 'n lume, Dragostea pe loc me tine 1
NTJ MAI E NICI 0 FERICIRE Audita de Chr. N. Tapu de )a Dumitru Valeanu.Roiorii-de-Vede.
Fore verde trer aglice, N'a mar fost nicr o ferice, De nerca cu ibomnice, CA el multA grija duce. 5 MultA duce, multa are, N'are timp cand sA adormA, SA mirA. cum A. se stricare Pen' la purcuta din vale.
CA e frumOsa, bate-o DOmne,
10 Dar nicr eu nu sint urit, Sint frumos alivAnit.
Multe fete le-am cubit, Le-am iubit, le-am oropsit;
Dar p'asta d'o rubesc 15 Eu nu pot s'o pArAsesc. Amendor sA facem terg, Nu departe colea 'n crang, Doug coste 'n prept srtr frang,
P'ale l'alte tote 'n rind. 20 Si mar am sA rubesc opt,
0 fatl de protopop,
SA-mi stere inima la loc I
www.dacoromanica.ro
267
DRAGOSTE
FOIE VERDE TREI GRANATE (VARIANTA)
Auclita de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Stoica, CosteptiValcea.
Fore verde trey granate, Lasculta, Iubite frate, SA-0 spur patimile tote. FOre verde trer aglicr, 5 Nu mar e nicr o ferice, De omul cu ibomnice ;
MultA grija, multa are, Pe unde sA se stricore, SA vie la purca 'n vale, o Ca e frumosa, bat'o DOinne Nicr nelca nu mi-e urit, E frumos alimAnit !
I
I IAR FERICE
FERICE
(VARIANTA)
Culesa de llie Constantinescu, de la Niculae Zanescu, com Vladimir Gorj.
Fore verde treraglice,
Ferice §1 iar ferice De omul cu ibomnice. Ferice, dar nu-I ferice, 5 Saracu, ce grijA duce ! Fore verde trer migdale, MultA duce, multa are,
10 CA-r frumOsA, bate-o DOmne
I
*i mar pune si zorzeme.
Cum sl facA sl se stricore, SA treca la mandra 'n vale,
Fare verde for de bre, Ia cu zorzonele er M6 face pe drum de pre. 15 FOre verde bob nAut, Nicr nercuta nu-I urit, Da-r frumos alimanit !
NU MAI E NICI 0 FERICE (VARIANTA)
Aucjita de Chr. N. Tapu de Ia Dumitru I6n Bacioiu, din Petresc1-de-sus-Gorjiii.
Nu mar e nicr o ferice De omul cu ibomnice. CI el multa grijA duce. Multa duce, multa are,
5 Pe unde sl se strecore, SA vie la purca 'n vale.
SA vie sa mr-o mangare i de dragoste sl'I spure
www.dacoromanica.ro
I
268
DRAGOSTE
NU MAI E NICI 0 FERICIRE (VARIANTA)
Au 4ita de Chr. N. Tapu de la lantern' Ore, Di Wi
Frund,ulitA trei sipicY,
Numai e nici o ferice, De omul cu ibomnici, Ca el multa grija duce. 5 Nici la masa nu mananca, Nici in pat nu se mai culca, Cu gandul la ibomnicl ! Iese afara la recOre cu ochir la privela,
m Se mira cum sl s' stricore, Pen la Lenuta 'ri vale,
Roman/qr.
E frumosa, bat'o Winne I Frund,ulita bob naut,
Dar nici eii nu sint urit, 15 Sint frumos alimanit. Amendoi sA facem terg, Nu departe, colea 'n terg,
Trel cOste din piept sa-ti frang,
P'ele l'alte tot de-arand, 20 SA to dud acas' plangend, Una sa ti-o las mai mole, Aci intre titi§Ore
I
DE AMUREZAT CE SINT Cu lesa de Ilie Constantinescu, comuna Diogti, (Romanatt). A se vedea varianta eGreil marunt, pag. 319, din colectia d-lui G. D. Theodorescu.
De amorezat ce sint, Nu vecl Tarba pe pamint, Nici sorele resarind,
Nici luna pe cer mergend. 5 Nu §tiii luna pe cer merge, Ori puica la apa-mi trece, Sa'mi aduca apa rece, Cine bea de dor ir trece. Apa rece de ce§mea,
10 Cine bea remane grea ; AIDA rece de fantana,
Cine bea de dor 'T-alina. Bate ventul, iarba-mi cre§te, Dorul tatil me tope§te ; 15 Bate ventul, Tarba-mi culca, Dorul tatiT me usuca ; Bate ventul, Yarba-mi sada, Dorul tatii me °marl !
www.dacoromanica.ro
269
DRAGOSTE
IA VEQI, DOMNE CE-AM AJUNS (VARIANTA)
Culesa de Ion Odor, din CiretauPrahova.
Verde, verde bob nAut,
SA'InT aduca apA rece ? Apa rece nastrApTora Si nAsip in batistiorA, SA mi-1 puf la inimiOra,
la vec1T, DOinno-, ce-am facut?
Am dat dragostea 'mprumut, Am gandit sa tail mar mult. 5 Verde flare de naut, De amorezat ce sint, Nu v6d rarba pe pAmint, NicT luna pe cer merg'end. Nu §tiii luna pe cer merge,
To OrT puTca la apA trece,
15 SA'rm treca de foc d'asera I Focu meii, cand s'o aprinde, Septe judete nu-1 stinge, Niel garla, nicT Dambovita, Numa pulca cu gurita 20 Si Marita cu gurita I
DE S'AR VINDE IUBITU (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Ghita
De s'ar vinde Tubitu A§ da boil §i plugu Si-a§ cump6ra Tubitu; De s'ar vinde dragostea, 5 A§ da boil §i vaca,
R.-Valeea.
5i-a§ cump6ra dragostea. Ca de-amurezat ce sint, Nu v64 Tarba pe pAmtnt, NicT luna pe cer umbland, To Tot la puica mea gandind 1
IN ORALS IN CALAFAT Audita de Chr. N. Tapu de la Constantin Dobre lautar, din Govora,Valeea.
FOTe verde matostat,
5 Ci mT-e neTca amorezat : Amurez fAcut lulea
MT-este un pomi§or rotat Nu mY-e pomi§or rotat
7 Cu nevasta altuTa.
In ora§ in Calafat
www.dacoromanica.ro
270
DRAGOSTE
CAND AM PLECAT LA INSURAT. Audita de Chr. N. Tapu de la Nicolae Ghita Stoics, lautar in Govora,Talcea
Rile verde matokat, Cand am plecat la 'nsurat
F6rte reit m'am imbetat ; Dupe ce m'am desbetat, 5 Par'ca nu m'as fi insurat. Reit mi-a parut de junie i feta* de logodie.
Duce-m'as cu ventu 'n nork
Cu al mandri, mele dor ! to Ducem'as cu noril 'n vent
Cu al mandril mele gaud. Ducem'as cu stelele, Nu-me lass mandrele. Ducem'as cu noriI 'n lume 15 Cu al mandril mele nume !
FOIE VERDE *I 0 SILIE. Audits de Chr. N. Tapu de la Constantin akre lautaru din Govora, Valcea.
FoTe verde si o silie
T6ta lumea 'till dice mie Ca sint amureza tie. i unde natha sä nu fie
5 D'a nostril statornicie I
BATA-L CRUCEA DE HAMOR Audits de Chr. N. Tapu din gura lautarului Ion Iepure, din HurezValcea.
FOYe verde de mohor,
Bata-1 crucea de hamor, De Pa§ prinde la isvor,
Ca al taI §i al omor
5 Tuturor le facu parte,
I
Dar mie nick o dreptate. Nick dreptate, nick noroc
Sa fim, puica, la un loc ; La un loc §i-alaturea, 10 Ca dol pur de randunea
www.dacoromanica.ro
I
271
DRAGOSTE
FOIE VERDE BOB NAUT Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Streche, din PohivracrGorj. A se confrunta mica variants Fruncluleana bob naut" pag. 56-57 din colectia
(Cantece Moldovene§tr) a d-nef E. Sevastos.
Bile verde bob alit,
La umbra de fag (bis) ; Dar maieuta nu me lass,
Tote fetele se duc
Supt umbra de nuc.
Numai ell nu me mai duc 5 Supt umbra de nuc (bis), Cad maicuta nu me lass, Ca-i padurea desa (bis) ;
Cad maieuta nu me vede,
Ca-i padurea verde (bis). to Foie verde matostat, TOte fetele se trag
Ca -I padurea desa (bis). 15 TOte fetele se trag La umbra de fag,
Numal ea nu me mai trag La umbra de fag (bis) ; Cad pe mine nu me lass 20 Malcuta d'acasa, CA 'I-e frica ca me plerde,
22 CA-I padurea verde.
FOIE VERDE MER MUSTOS Audits de Christ. N. Tapu de la Costica Ionescu, din elari-BueurescY. A se confrunta sfirpitul variantel eFrunclulita pui de nuc), pag. 91-92 din colectia d-nel E. Sevastos.
FOie verde met- mustos,
De ce n'a lasat Hristos Sa Ia frumos cu frumos, SA traTasca dragastos ;
5
i uritu Cu urIt
SA tralasca amarit !
Foie verde bob area,
De ce n'a lasat D-deri,
Ce-oi Tubi sa fie al meti ? JO Pelin beau, pelin mananc, Sera pe pelin me culc ; Dimineta, cand me scol, 13 Cu pelin pe ochl me spill
www.dacoromanica.ro
1
272
DRAGOSTE
PENTRU 0 MANDRA CARE-MI PLACE Culesa Chr. N. Tapu, de la lautarul Ion Streche, din PolovraclGorj.
Foie verde treT spanace, Pentru-o mandrA care'mT place
TreT dile pAtimas stnt, TreT dile §i -o septemana, 5 Ca T-a fost gurita bunA. Fore verde de bujor,
Bate murgu din picior SA puT saua binisor,
SA me duc unde mr- e dor, lo La mandruta din Pribor.
F6Te verde samulastrA, De estT bunA si InteleptA Sa lasT usa descuTatA
Si ferestra destupatA, 15 Sa vedem cum estT culcata ? Daca-I fi culcata bine SA me dail pe langA tine ; Daca-1 fi culcata reil 19 Sa'mr caut cu Dumneded !
SERUT OCHII SE 0 SPRINCEANA Culesa de Chr. N. Tapu, din gura lautarulur Constantin Barlabancea, din Cos-
te§tIR.-Valcea.
Foie verde si-o castana,
Strut ochil si o sprinconl
Si alunita de sub Oa Puiculita mea !
5 5i-a sa mat trecem parleazu SA mar sgrutAm obrazu, SA ne maT uitAm necazu, PuTculita meal Strut ochiT Si -o sprinceana,
10 Si alunita de supt geana
Si-al O. maT bem noT cu haz, SA ne frecA de necaz, PuTculita mea ! FOTe verde de livede, 15 D'ar fi pusca'n farbA verde Si -o companie de fete, Puiculita mea ! ELI sa fiii locotinent SA le comand cu rispet, 20 Puiculita mea, Si-aT O. maT bem noT cu haz, SA ne treca de necaz, SA maT trecem Al parleaz
SA maT serut Al obraz, 25 PuTculita mea ! ST-am in brazdA patru boT
Si maT am in grajd vre o dor PuTculita mea 1
Of / lelito, trecT parleazu,
30 Sa ne heea de necaz.
Si aolicA, nene Dinca, Geaba aT casa de sticlA Si n'aT, neica, ibomnica I Dar eii sed intr'un bordeiii, 35 Iubesc diva doue-trei PuTculita mea I
Potcovesc calu cu sfantu Si tree la Marita §antu, Puiculita mea I 40 Potcovesc calu cu rubla $i tree la Marita garla
PuTculita mea! Of ! lelisora, trecT parleazu SA maT serutam obrazu, 45 SA ne maT trecA necazu 46 PuTculita mea !
www.dacoromanica.ro
DRAGOSTE
273
IONA, DAICA IONA (VARIANTA)
C omunicata de I. Constantinescu (Diosti). Cu lesa de la Calistrat Stoenescu muna Tirpezita (Do lj).
Foie verde bobs coma, Iona, Iona, dara IOna, Nana to sc6se 'n porana,
Pupu tr ochil §i-o sprincenA
Alba ca o burdianA,
SA fac la du§mani necaz I
CO-
*i-alunita de supt gala *i negelul din obraz,
5 FrumOsa ca o icons ?
RESAI LUNA, RESAI DRAGA Culesa de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Stoica, lautar, CostestlValcea. A se vedea varianta prescurtata Fruncjulena pui de nalbau pag. 85, din colec-
tia d -nef Sevastos.
FOre verde fir §i nalba, Resat lunA, r6saT drags,
- DesfA.- mr, purca, ce-al facut To Nu m6 tine zalogit, Ca nimic nu tI -am fAcut I Nu tr-am facut sa-tr desfac, TI-am flcut ca mr-ar fost drag ;
Resat luna, mar de grabs,
SA'ml vie purca 'n ogradA, 5 SA vedem cum e culcatA ? SA'mi tar rarba SA'mr tar nalba,
Nu tr-am facut ca sa pier
15 Tr-am facut ca sd m6 ref 1
SA'mr dati purchir sa'mi desfacA.
RESAI LUNA MAI DE GRABA (VARIANTA)
Culesa din T. -Jiu, de la Christea Cobzaru, de Chr. N. Tapu
FOre verde fir de nalba, Resat lunA, mar de grabs, SA se vada prin livada,
-
SA daii purcar sA -mY desfaca. 5
Desf5, puicA, ce-al fAcut
*i-ml da drumul sA m6 duc,
Ca ti-or da un leu bAtut.
MAcar sa-mr daT 4ece lei,
Nu ti-am fAcut eu sa prer, io S'am flcut ca sl m6 Ter 1
18
www.dacoromanica.ro
DRAGOSTE
274
STAI LUMINA IN OGRA DA (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Costea Gheorghe, din SaceniTeleorman.
Si'mi dA drumul sa tn6 duc Nu rn6 tine zalogit I N'am fAcut sA-ti mai desfac
Foie verde foi ca nalba SIC lumina, in ogradA,
SA cosim pelin §i nalbA. Verde, verde bob naut, 5 Desfa-mi, puica, ce-ai fAcut
Tr-am fAcut a mi-ai fost drag !
IORGULE, GURA MATALE Au4ita de Chr. N. Tapu de la Nic. Popescu, din GoardinitaMehedintI.
5
Fruncia verde trei sarmale, Iorgule, gura matale, Face-un pol §i cinci parale 5i-o basma de cui§ore 5i una de scortiqore N'am cuff da dou6-trei parale SA'msf-aduca pe Iorgu 'n cale Cu cAma§a cusutA 'n pole,
SpllatA de o fats mare, Jo UscatA la luminare. FOie verde a bobului, Pe malul Siretului Pa0e calul Iorgului ; Un fir paste, cjece cre§te, 15 Iorgu mi se cAl6tore§te I
IORGULE GURA MATALE (VARIANTA)
Comunicata de Zanescu N. din Vladimir, Gorj.
5
Foie verde trei sarmale, Iorgule, gura matale, Face-un pol §i trei parale i -o mans de cui§Ore i un pumn de scorti§Ore I Pe malul Oltetului www.dacoromanica.ro
Pate calul Iorgului; Un fir pate clece'rni cre§te COma'n patru se 'mplete§te ;
to Calu pate §i nechezA,
Iorgu'mi dorme §i'ml ofteza
laza pe colea la vale
275
DRAGOSTE
Imi trece lorgu calare, Cu cAma§a alba 'n pole. 15 Pe valcea, pe colea'n vale TaTe un om un pleop mare,
Tu sA-mT tai aschia mare S'o puT punte peste mare, 20 SA treca Iorgu calare Cu cama§a alba'n pole !
Fata 'T (lice 'ngura mare :
ARQA-TE FOCUL, PADURE ! Aucjita de Chr. N. Tapu de la Oie, lautarul, din Dio§tfRornanatl. A se confrunta cu inceputul variantel cFruncjulena rug de Inure., pag. 94 din colectia E. Sevastos.
Ards -te focul, padure,
Sa se faca drum prin tine,
SA m'e uTt la manAstire. Sa'mT v&I cardurT de copile, 5 SA'mY v6d §i copila mea, Care me TubTam cu ea
Din copilaria mea ! SA m6 uTt §1 ell la ea,
Cum §i-o portA maica-sa
to Cu rochita de bazea, Scurteica de catifea, Ca la ea la nimenea.
Cu pantofT d'eT de covor, Inauntru galbiorT, 15 De eT mor boTerT de dor 1
FRUNQA VERDE DE-ALION Comunicata de I. ConstantinescuDiostr. Culesa de la Nic. lonescu, corn. De-
zeWValcea.
FruncjA verde de-alion,
Pe livedeaua Jul Ion Tote paserile 'mT dorm ; Numal una n'are somn 5 Si sb,- din porn in porn
Nu e Ion, nu e nimic,
NumaT calul priponit ; Ion s'a dus dup6 Tubit. to Fi-T-ar Tubitul de cap
Ca nu s'a maT saturat !
i stri g pe nume Ion.
www.dacoromanica.ro
276
DRAGOSTE
IARA FRUNQA D'ALION (VARIANTA)
Audita de Chr. N. Tapu, de la lautarul Nita Baranca, din corn. Pesteana-de-
susGorj.
Iara fruncja d'alion,
La livadea lui Ion T6te paserile 'nil dorm ; Numar una n'are somn, 5 Ca umblI din porn in porn, Intreband d'anume Ion. Nu e Ion, nu e nimic,
C'a plecat dupa Tubit. Fi-i-ar Tubitu de cap
to Ca nu s'a mai saturat,
Cu Tubitu m'a m'ancat ! M'a mancat, manca-l'ar focu, 13 Ca el mT -a stins mie norocu!
LA LIVEPILE LUI ION (VARIANTA)
Comunicata de I. Constantinescu-Dioptl, de la IonitI Gh. Mateia§ din comuna
MieitaDolj.
Nu e Ion, nu e nimic, Fi-i-ar ceasu alurisit
La livecjile lui Ion Tote pasdrile 'ini dorm, Mime una n'are somn,
Frni umbla din porn in porn 5 *i'lni striga pe nume Ion.
CuT l'a 'nv6tat la Tubit ; Fi-i-ar Tubitu cle cap
to Nici de cum nu s'a lasat !
LA LIVADIA LUI ION (VARIANTA)
Auc,lita in Dio0I (Romanati) de Ilie Constantinescu.
Nu e Ion, nu e nimic, Ion s'a dus dupl iubit ;
La livadia 1uT Ion TOte paserile 'nil dorm, NumaT una n'are somn,
Ci sbora din porn in porn 5
i 'ntreba unde e Ion.
Fi-Y-ar Tubitu de cap
9 Cu Tubitu m'a mancat I
www.dacoromanica.ro
DRAGOSTE
277
FRUMOS CANTA CUCU 'N DEAL Cu 160 de Chr. N. Tapu de la Ion TuguI, lAutar, RomaniValcea.
FOYe verde de lipan,
Frumos canta cucu 'n deal, Cu glas ca de cgpitan ; Mandra §ade pe maidan
5 Si'mY in§irg la margean. Si nu 'n§irg cum se'n§irg Si 'mi in§irg cate-un bob,
La tot bobul face nod
Ca sa flu de densa rob. Jo SA-I mail dail cu ghiocu SA-4 ghicesc ibomnicul ; Cu ghiocu 1-o1 mai da, Gurita i-or sgruta,
14 Fiu-ar duke ca §i-a mea.
FOIE VERDE MAGHIRAN (VARIANTA)
Culesa de I. ConstantinescuDio§ti de la Nic. Zanescu, corn. VladimirGorj.
Foie verde maghiran, Mandra §ade pe mAidan Si 'n-ii in§ira la margean.
5 Cum se'n§irg, Ci mi 'n§ira cate-un bob, SA m6 vada la ea rob l
Nu'rni in§irA
CANTA CUCU COLEA 'N DEAL (VARIANTA)
Culesa de Chr. N, Tapu de la Ion Mihar, Bucureptl.
Foie verde leu§tean,
Cana cucu colea 'n deal, Frumos ca un capitan; Tata 'ini suie la dAman ;
$ Ca srmi §ire la margean. Si nu 'n§irg cum se 'n§ira, La tot bobu
Face nodu, SA in6 vacja tata robu. to Dar ce fel de rob sa fiii? Numa'n brate sa mi-o tiii Diva sal spa]. vasele, 13 NOptea sa -if moi Osele !
www.dacoromanica.ro
278
DRAGOSTE
STAI INIMIORA PE LOC Ct.lesa de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Paicu, BistritaValcea.
Fruncjulita foT de soc, StaT inimiOra pe loc,
Sa'p pia lack la mijloc. Lacate O. fie o mie,
5 Dragostea nu vrea sä §tie Sa rupe §i sa manie ; Dragostea mea e cu foc, De nu pot sä stail pe loc !
PIMA NEICHII_CEA DORITA Cu lesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Gheorghe Paicu, l3istrita--Valcea.
Pentr'un pustiii de Tubit,
Puica neTchi cea dorita, Manca-p-a§T gurita fripta ; Ochi§oriT sa ti-I beati, Dupa drumurT nu mg stair 1
5 Cine m6 vede pe drum, Top m'arata ca's nebun. Dar nu'mT §titi a mi-am dorit
C nu mi l'am legumit.
10 D'oI stetea l'oT dobendi, VoTil §ti cum l'oT legumi : Ca gaia pui§oru, Cum duce ventu pirjolu I
'FINE -TI BARBATELU BINE Cul6sa de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Stoica, CosteAlValcea.
5
Fore verde maracine, Tine-0 barbatelu bine, Ca vine sera la mine Si ctocane la ferestra i-afar' plou6 §i varsa ;
Deschid u§a '1 bag in casa Si mi-1 culc cu capu'n poly SA-T treca de rebegela ;
to Cad mr-e puiu ostenit, Alergand dupa iubit !
Eii sint femeTe milOsa
www.dacoromanica.ro
279
DRAGOSTE
FRUNQULITA DE MER DULCE Comunicata de D. BrezulescuNovaci.
5i cand venTam pe la vol Si §edem pe pat la voY 5i §edem pe paji§te 5i vorbiam de dragoste I
Frunclulita de met- dulce, 5T-aminte sa mi-O aducl
De-ale n6stre vorbe duld. Cand eram ni§te copiI, 5 Ne sburaturNm cu gliY,
PRIETINA
I VECINA
(VARIANTA)
Gilles& de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Stoica, CostqllValcea.
F6Te verde maracine,
Prietina §i vecina, La multi vornic1 facu§T bine. FA §i-acuma pentru mine,
5 C'am trait amendoY bine, Cand §edem pe brani§te 5i vorbTam de dragoste !
FOIE VERDE LEUTEAN Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Stoica, CosteptfValcea.
FOTe verde leu§tean,
Colea 'n deal intr'un piscan
MY. a 'nfruncjit d'un fagulen.
Cum a§ face sa me duc$
5 SA lail fruncia s'o serut CA pen' la anu e mult, Nu §tiii ajung, orT n'ajung SA ml-ail frund,a s'o serut !
www.dacoromanica.ro
280
DRAGOSTE
TRANDAFIR CU DOI BOBOCI
rescu.
Cu lesa de Ch. N. Tapu de la lautarul G. Paicu, Bistrita.Valcea A se confrunta varianta eNumals, pag. 319 din colectia lui G. Dem. Teodo-
Trandafir cu dol bobocT, Te-a§ Tubi §i nu maT pocT.
Frunclulita solz de peste, TotA lumea a Tube§te 5 5i nu se maT dovede§te. Eil °data a TubiT Si da loc me dovediT. Dar sA. fi Tubit mal des
To Unit dati cu sutele De Tubesc slutele, , Dar eii daii numaT o leitg, De Tubesc d'o porumbitl
5i me fac stapin pe till:
15 Pe Cite pe boldurele, Mu§car'ar neYca din ele 17 Ca din dol faturT de mTere 1
De mine s'ar fi ales I
FOIE VERDE TREI SPANACE Cu lesa de Ch. N. Tapu tie la lautarul Constantin Dobre, HurezValcea.
Foie verde trel spanace, Pentru mandra care'mT place, Trel cjile pe drum a§ face, Trer cjile §i-o septemana
5 Ca T-a fost gurita buna. TreT cjile pe drum m'a§ duce 7 Ca T-a fost gurita dulce !
AICI LUPII ME MANANCA Culesa de Ch. N. Tapu de la Ion MihalBucure§ti. A se vedea varianta de ma sus cpepte viii §i-o vale adinca. pag. 236.
56pte vn §1 o vale adanca
Aid lupiT me manancl 1
0 lupe, nu me manca Pen' n'o resAri luna,
5 Sa'mT vie ibovnica,
Cu strugurT negril 'n basma. Pe-urma to m'oY manca
5i pe mine §i pe ea!
www.dacoromanica.ro
281
DRAGOSTE
HO, HO, VALE ADINCA (VARIANTA)
Comunicata de D. Brezulescu, NovacrGorj.
Ho, ho, ho, vale adinca, Aid lupil m6 maninca. Sal', lupe, nu m6 manca SA vie §i mandra mea,
5 Si-atunci, lupe, m'ol manca, Si pe mine §i pe ea, SA ne piarl dragostea
8 Si cu ea lubirea
I
CATE FETE MI-AM IUBIT Culesa de la Gh. Nicolaescu, coin. PietrOsa (Valcea) de Ilie Constantinescu.
Cate fete ml -am Yubit
Pe tote le-am multumit C'am fost in scara de sus ; Dar acum pe care o am
5 Nu mai pot s'o mai Yubesc, CA sunt in scara de jos MY -a dat cutitul de os I
ME UITAI DIN DEAL IN LUNCA Audits de Chr. N. Tap' de la hora din Novac1.Gorj.
M6 ultal din deal in lunca Si v6cjui o nevesticl, Se certa cu mortea furcA. FOie verde §i-o lalea,
5 Iar nevasta it d,icea :
Mal stay, mOrte, nu me lua,
Ca mai am §i eu ce-va
www.dacoromanica.ro
I
282
DR AGOSTI3
FOIE VERDE DE SIPICA (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Ionescu, corn. Doze§t1 (Valcea).
Foie verde de sipicd,
S'apucaT pe-un drum de sticla, MentalniT c'o nevestica,
Se certa cu mortea furcd.
5 MOrtea clicea ca s'o Ta, Dragostile n'o lasa 1
ME SUII IN DEAL IN CUCA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Ilie Constantinescu, Dioptf, (Romanati).
1116 suit in deal in cuca Si in6 uTtaT peste hula, V6cluT lunca 'nbobocita Si-o nevasta primenitd, 5 Intr'o cdmasa suptirica.
De suptire ce era, Se vedea tita prin ea,
Se certa cu ruck-tea furcd : FugY, mOrte, nu m6 lua 10 Sunt nevasta tinerea 1
FRUNQA VERDE BOB NAUT Culesa de Chr. N. Tapu de la Cristea Popescu, din corn. Goardinita (Mehedintl).
Fruncjd verde bob ndut, Cate-amante mI-am cubit Frigurile nu le-a prins ; Numal mandra de demult 5 MI-am rugat'o si n'a vrut
Si-acum zace 'n asternut Si trimite sä m6 duc I De m'oI duce, O. flu calm, SA flu cable, sada rea, 1 o SA-I matur batatura I
www.dacoromanica.ro
283
DRAGOSTE
ASS MURI, DAR NU ACUMA. Aucjita de Chr. N. Tapu de la Calistrat Stoenescu, corn. Tirpezita (Dolj).
Foie verde ca aluna, Si-a§ muri, dar nu acuma, La tOmnA, and o da bruma Pe brate la Catalina. 5
Catalino, fatA fa,
Cand era cu tine grea, De lua apa din ce§mea Si da murgului sa bea ro AO de la trer ce§meIe,
StrecuratA prin basmale.
Fi te-ar fi starpit ma-ta,
FOIE VERDE CA ALUNA (VARIANTA)
Comunicata de Ilie Constantinescu-Dio§ti, de la Gh. Gramescu, corn. Plenita (Do lj )
Foie verde ca aluna, Si-a§ muri, dar nu acuma La tomnA, cAnd o da bruma Pe brate la Catalina. 5 Una Iona §1 alta Dina
Semana cu Catalina. Maria 'ml face cu mana, SA me duc sa-I \Ted gradina, GrAdina cu brebenei io Se plimbA Iona prin el !
FOIE VERDE CA ALUNA. (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. ZSnescu, corn. Vladimir (Gorj).
FOie verde ca aluna, muri, dar nu acuma, La tomna, cand o da bruma, Pe Brate la Catalina.
5 Rae verde §i o lalea Catalino, fats fa,
Fi te-ar fi starpit mA-ta, Cand era cu tine grea.
Hai ampartim dragostea,
io SA nu clici maine, poimaine, C'a fost mai multa la tine 12 Si mai putinA la mine I
www.dacoromanica.ro
284
DRAGOSTE
MANDRA MANDRULENA MEA. (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Iorgu Popescu, corn. Goa rdinita-Mehedinti.
Mandril, mandrulena mea, Fi-te-ar fi starpit ma -ta,
Cand era cu tine grea. Stir asara la cesmea 5 Ca lu mreil apa nu bea, Tocmar din pricina to ; Pen'l-or duce la cesmea, SA-r dau apa cu vadra Strecurata prin basma,
io Recoresca inima mea ! Mandra, mandruleana mea, De-as sti, mandro, c'ar pleca, Ti -au tine calea'n sosea, SA'mpartim dragostea, 15 SA nu clicr mane, pormarne C'a fost mar multA la mine 17 Si mar putina la tine 1
FETITO DE NEGUSTOR. ComunicatO. de D. Ilie ConstantinescuDiogl, de la Nic. Ionescu corn. Doze§ti (VAlcea).
Fore verde de trer florr, Fetito de negustor Cu salba de galbiorr, De nu to -or rubi, sa mor ! 5
SA mod, nerca, sl plesnesti.,
Pe mine nu me rubestr, Ca eu sunt cu pazitorr Pen'la gradina cu florr !
Fair grading cu parleaz ro Si'n grading
FaiT lantana, CA atuncr marca m6 mana. De trer orr pe septemana Cu donicioru pe mama, 15 SA-I aduc apa de-aburia !
www.dacoromanica.ro
285
DRAGOSTE
SA TIU, NEICA, C'AI PLECA (VARIANTA)
Culesa de Ch. N. Tapu de la Nic. I. Popeseu, corn. Goardinita (Meh edinti). SA §titi,
neicA., c'ai pleca,
Ti-a§ tine calea'n sosea, SAYmpartim dragostea;
SA nu clici maine, poimaine
5 C'a tost mad mult5 la mine 6 Si mai puting la tine !
FOIE VERDE MATOSTAT Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae Zanescu, din corn. Vladimir (Gorj).
Foie verde matostat, Murgu'rni §ade legat Cu batista impiedicat. Fire-ai, neic'afurisit, 5 CA to -ai pripit la cubit !
FOILITA PELINITA (VARIANTA)
De la Calistrat Stoenescu, comuna Tirpezita (Dolj) audits de Ilie Constantinescu, corn, Tirpezita (Dolj).
Foilita pelinita, Cants cucu'n Dambovita, Saimi destepte pe Ionita. SA'l destepte negre§it,
5 CA la tomna me mgrit Si r6mane neiubit Ca nimenia pe pgment, 8 Ca Corbu-M calugarit I
www.dacoromanica.ro
286
DRAGOSTE
MARIORA DE LA JII Cu Mat de Chr. N. Tapu de la Nic. Zanescu, corn. Vladimir (Gor.b.
D'aolele, mor plesnesc, Cu mandra nu me 'ntalnesc ! Mariora de la Jir Cu titele clurdulii, 5 Vin de Ida nechil guritA, Iube§te-te cu lonitA I
Cucule, mAria to
Venii pan'la dumniata, Du-te, spune lur lonitA ro SA vie sA4 &A guritl, CA la tamnA me mArit Si remane ne rubit I
www.dacoromanica.ro
DOR $1 JALE VERDE FRUNQA STEJEREL Audits de Chr. N. Tapu de la Nicolae CojocaruNovacl.
Verde frund1 stejerel,
5 Dar dna 'mk imbetrane§te, Dorul se caletore§te, 7 Pe alt finer mi-I gase§te I
Cat e omul tinerel, Se tine dorul de el, Ca oita dupa miel ;
FOIE VERDE LAMAITA Comunicata de d-1 V. Alexandrescu, §ef de tipografieBucuresci.AcestA doina dupa marturia d -luI Alexandrescuse canta, acum 3o anr, de bdtranil Bucurescilor.
Foie verde lamaita, Intr'o verde gradinita $ade-o d'alba copilita, Supt umbra de trandafir 5 Pe scaun de calomfir. Treceun voknicel ingraba, Cu suspin mare mk-o 'ntreba: Ce e§tk fata, sau nevasta, Sau zina din cer picata? To Nu sunt fata, nick nevasta, Sunt zinc din cer picata. Du-te dor,
Pen' e nor,
Cdcr dacd o senina, 15 Mak departe to -ok mana.
$i to -abate la cetate,
De vecjk neTcuta ce face ?
De Pal gasi viind pe cale, Sal spuk ca sunt fatA mare ; 20 De l'ak gasi adormit, Sa-T spur ca m'am logodit ; Iar d'el zabovi mak mult, M'oT gasi negru pament 1
www.dacoromanica.ro
288
DOR *I MLR
DORULE DE UNDE VII ? Audits de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru, din Novaci
Gorj.
Dorule, de unde via ?
5 CA mT-a 'nfrunclit vre-o do/ file,
Din ale pAdurT pustiT.
Vre-o doT fagT, vre-o doT go-
- Sus la munte la Novaci, Dar acuma, unde tragi ?
[runT,
i vre-o cincTlese alunT.
FOIE VERDE MARACINE Culesa de Chr. N. Tapu de la hora din Novae! Gorj. A se vedea o mica variants No. CCXXXVI din coleclia d-lui Iarnic pag. 109.
FoTe verde mArAcine,
E5 plec, mandro, de la tine Ofilit §i fAr' de fire,
Murgu mea drumu nu tine,
5 Ce-ol sl me fac vaT de mine ?!
Dorul mea la tin' remane,
pi
Barsan
Cum m'ai pAstrat §i pe mine ! SA mi-1 culcT in pat la tine, 1 co Cum m'aT culqat §i pe mine. Role verde §i un dudAil, SA mi-1 culcT in patul tea, 13 Unde m'am culcat §1 ea !
SA 'Ini-1 pAstrezT, mandro, bine
AM AVUT INTR'O VREME Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu
FoilitA trel smicele,
Am avut §i ea intr'o vreme Un pui§or cu plIcere. Eil boboc, mandra boboc,
tefanesti
Gorj.
Of, norOce de to -a§ prinde, Ca pe-un carne to -a§ ucide ; Ca la unit daT noroc *i pe altir-t bagr in foc !
5 AmendoT fArA noroc.
www.dacoromanica.ro
DOR *I JALE
289
EU BOBOC, MANDRA BOBOC. (VARIANTA)
Auclita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petrescif-de-sus
ELI boboc, mandra boboc, Amendol far' de noroc. Of, noroce, de to -a§ prinde, Ca p'un caine to -as ucide ;
5 CA la unit da! noroc
Gorj.
Si pe altiT ii bagY in foc
I
1-i'oc§or icr, foc§or colea,
Mar foc pe inima mea, De dor de la mandruta o CA mi -a secat inima !
CINE NU MI-0 CREDE MIE. Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Anghel Cambrea, din SaceluGorj. A se vedea o variants `jelui-m'ap din colectia d-luf Teodorescu, pag. 279 Idem a se confrunta No. CDXI din colectia d-lor Iarnic pi Barsan.
FOTe verde maracine,
Cine nu mi-o crede mie, Duca-1 Dumnegeil sA §tie,
Nici mar bine, nici mar r65, 5 Of I numa cum pAtimesc eti ! Patima ce-o patimesc N'am cut sA-o jeluiesc. M'a§ jelui dumitale, Ca la un frate maT mare ; TO Nu mi-t crede, fratiOre ! M'a§ jelui §i n'am cut ?
Jelui-m'a§ prundulul ;
Prundu are bolovani, Vorba mea are du§manT ! 15 Jelui-m'a§ codruluT ; Codru-r verde, Nu m6 crede I Jelui-m'a§ muntilor De doru pArintilor 1 20 Jelui-m'a§ campului; Carnpu are pelinitA, Vorba mea n'are credintA !
VAI TINERETELE MELE. Cules de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu lautar, Petrescf
FOle verde treT smicele, VaT, tineretele mele, Cum v'ap trecut fAra vreme
V'ap trecut, v'ai ve§tejit, 5 Nimica n'am folosit,
Gorj.
Da mar mult m'am amdrit. Frunclulita faT (16 creste,
F...v6'n bot, bkranete, Cum all sosit far' de veste I 19
www.dacoromanica.ro
290
DOR
I JALE
CAT TRAIEgI, NEICA, PE LUME. Au 4ita de Chr. N. Tapu de la I. Const. I. Petre
Foie verde marAcine,
Cat traie§ti, ilea., pe lume,
POrta-te putin §i bine, Ca nu ,stiff mot-tea cand vine
5 *i te ia de langA mine.
Romanati.
Diopti
Ca mortea cand se gate§te Nu mai vine sali dea veste *i te ia cum te gAse§te; *i de-o ri la vre o'ntamplare, to Mori §i far' de luminare !
TOT GANDIND, PUICA, LA TINE. Au4ita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu
Novacf
Gorj.
Tot gandind, puica la tine, N'a r6mas inima 'n mine Nici cat un bob de neghina ;
PutinicA ce-a r6mas 5 Arde'n mine de necaz !
MANDRUTO, NUMELE TELE. Auclita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu
Foie verde trei smicele, MAndruto, numele tele Sint la neica 'n covAtele ; Cand mi-e dor me uTt la ele 1 5 Deschid covatelele
www.dacoromanica.ro
Nova cl
Gorj.
*i citesc biletele, MT -alina junghTurile,
M6 'ntaresc durerile, Imi yin car puterile !
29/
DOR §I SALE
FRUNPULITA FOIE FRAGA. Au 4ita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu
Frunclulita fore fragA, S-aolicA, mandril draga, De ce 'mr e§tr albA §i siabA 7
Alb5 sint de neamul meil 5 5i slab de dorul tail Dorul mei cu-al dumitale,
Novaci.
SA resarl 'n drumul mare, S'o ra nerca de calare,
ro S'o pure la pAlArie, Si se 'ndemne ca sA vie.
la-o, nercA, Wm-ea, la-o,
Fire-ar a naber de n'or lua-o 1
FacA-1 Dumnegeil d-o flare,
DRAGA, DRAGA. Au4ita de (hr. N. Tapu de la D. Brezulescu
FOle verde rarbA neagrA, DragA, dragl, §i iar dragA,
Prinde dorul §i ti-1 legs C'un fir de mAtase nega.
5
Novaci
Gorj
Ell ram prins §i l'am legat, Dorul a rupt 'i -a scapat
Si s'a dus la mandra 'n pat, C'acolo '1 doru 'nv6tat I
FOIE VERDE MARACINE. Culesi de Chr. N. Tapu de la Ion Michas, din Bucure§ti.
Fore verde marAcine, Drag ml -a fost trAind pe lume; FricA mr-e ca mor ca marne 1 Remane lumea de mine, 5 M6 duce la manAstire
Si trage pthnint pe mine 1 PAmintu mr-este cu rarbA, Trece purca nu m6 'ntrebA ! PAmintu-1 cu rarbA verde, Do Trece lumea nu mS vede !
www.dacoromanica.ro
DOR V JALE
292
COLO'N VALE. Cu lesa de Chr. N. Tapu, din corn. Runcurelu
Cu totA zestrea gatita. Bucura-te, manastire,
Colo 'n vale 'n dealu mare S'aude un sgomot mare' De boTerT §i de cocone,
Mehedinti.
CA frumOsa flare -p vine,
Nu vine ca sg. 'nfloresca, 10 Ci vine O. putred,esca I
C'a murit o fats mare, 5 Fat mare logoditA
IN CEA VALE URLATORE. (VARIANTA)
Auclitl de Chr. N. Tapu de la, Zamisi C. J. Plenita
Dolj.
In cea vale urlatore, Plink, de boTerT ti cocone, A murit o fats mare.
MA-sa plange, nu prea plange, 5 Ginerile varsa sange 1
TRANDAFIR FRUMOS. Culesa de Chr, N. Tapu, din Runcu,relu
MT-arde foc In Bucuresti, Trandafir .frumos,
Ca lencusu nu 'T-acasl $i e dus la venatOrie 5 SA veneze capriore. CapriOre n'a venat,
Iancu singur s'a 'mpuscat Cu pistol de diamant.
Mehedintf.
Sariti fratf, 10 SaritT surorl, S'aducem luT lancu florl ! Traget1 drigii maT la scarA, SA scOtem pe Iancu-afara, Sa '1 ducem la manastire, 15 SA fie de pomenire I
www.dacoromanica.ro
DOR
I JALI3
4.?3
PESTE POI)1,1L MOGC4ANI. (VARIANTA)
Aucjita de Chr. N. Tapu de la Zamisi C. J. Plenita
SI'l intindem pe o mash
Peste podul Mogo§anT
Iancu trece 'n venatore,
Ca pe-o fibre de garMA. 10 BucurA-te, manAstire,
SA'mi veneze cApriore. CApribre n'a venat,
5 lancu singur s'a 'mpu§cat
Dolj.
CA infra o flOre 'n tine ! Nu intra sA veselescA Si intra sa'mY putredesca !
1
SAritY fra41, sArig surorl,
SA punem pe Iancu 'n florl ;
BUCURA-TE MANASTIRE. (VARIANTA)
Auclita de Chr. N. Tapu de la I. G. Mateiag. Mielita
Fruncla verde trel masline, Bucura-te, manastire Ce garMA intrA 'n tine ! Nu infra sA 'mbobocescA 5 $i 'ml intrA sA putreclesca ! Daca nu 'ml credetl cuvintul, AidetT sA v'arat mormintul ;
Dolj.
Dat!' Orilla la o parte, De vedell ose 'n§irate, 10 Trupu§or plin de pecate Coborl, Winne, pe pAmint 1
De veal' mOrtea ce-a fAcut,
13 Terina s'o sufli 'n vent !
ME GANDESC, MANDRO, LA TINE. Auclita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Ioan Bat:jolt', din Petrescii-desusGorj.
Me gandesc, mandro, la tine
Ce negru pAmint to tine, De nu mat viT pe la mine ? Me tine pamint cu rarba, 5 Nu pociii veni far' de trelaa!
www.dacoromanica.ro
294
DOR §1 JAL
MANDRUTA MEA DE DEMULT. Auc lita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Ion BAciont, din Petreseif-de-susGorj.
Mandruta mea, e§tT de mult,
Trec pe drum, m6 tilt la tine, Tremura carnea pe mine ; M6 bat pe treT cap tare,
Nu gandi cl te-am urit. Te-am urit dou6-treT dile
5i ml-e gandul tot la tine I 5 Eil peste 4i mor, plesnesc, Cu tine sl m6 'ntalnesc, Dou6 vorbe s, -ri vorbesc,
15 M6 uit la cascidra ta, Itn/ lacrameza inima !
Inima sa'mT potolesc ! CI'mT crapa inima 'n mine,
Cum iniT arde inima ;
M6 prApaclesc vaT de mine I Arda-tT cAsciOra ta,
io Mandril, de dor de la tine !
Ardl-tr cascIora pe tine 20 Cum arde inima 'n mine I
DRAG MI-E DEALUL SA'L SUI. (VARIANTA)
Auclita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Ion Bacioiti, din Petreseil-de-susGorj.
Drag mT-e dealul sal suT La amanta mea dintai. Amanta mea de demult,
Nu gandi a te-am urit ;
5 Te-am urit dou6-treT 4ile
i mT-e gandul tot la tine. Mandruta, amanta mea, SA-ti dea cine ce ti-o da,
Tu sA nu-IT pTer4T credinta,
to SA to urascA nelca I
SPUNE'MI, MANDRO, M'AI DORIT ? Aulita de Chr N. Tapu de la Dumitru Bacioili, din Petrescif-de-sus
Spune'mY, mandro, m'aI [dorit, Cat am fost cAl6torit V CA eu de tine m'am fript !
De-a§ mar trAi rai, nu bine, 5 Name ca sA fiti cu tine !
www.dacoromanica.ro
Gorj.
DOR §I MLR
295
FOIE VERDE MARACINE. Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Constantin Dobre, din Govora Valcea.
FOre verde maracine,
Tot gandind, purca, la tine, SA usca carnea pe mine, Ca frumda pe maracine ;
5 0 litrA d'a mar r6mas i-ara, s'a fript §i s'a ars I
FOITICA, FOIE LATA. Audita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiii din Petrescir-de-sus
Foitica fore lata, Inima nerchir e 'nfocata, Vesela era o data, Era Iona nemaritata ;
5 Dar de cand s'a maritat,
Gorj.
Inima naea s'a 'ntristat 1 S'a 'ntristat mandrele mele, Ca nu mar (Jail pe la ele, Sara §i dimineta, to Peste cli tot d'auna 1
VERDE, VERDE DE DUDAU. Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc, PojogenI
Verde, verde de dude!, Pe drumu care merg ed, Nu-I fantana, nu-I pireil,
SA'mr potolesc dorul meti I
Gorj.
5 Dorul de la inimiOra, Nu mi-1 potole§te-o tara, Numa mandruta 'ntr'o sera I
www.dacoromanica.ro
296
DOR
1 JAI.E
FOIE VERDE BOB AREU. (vARIANTA)
Cues de Chr. N. Tapu de la lautarul P. Brandu§ianu din Costesci.
Sg.'mY potolesc focul mei% !
FY:4e verde bob areii,
Pe drumul care merg ell,
Focul de la inimiara,
Nu e Yarba nicY dudAii, Nici fantang, nicT pir6i1,
Potole§te-1, bAlAlorA !
5 NicT apa din ele§teii,
Ce puternic a§l fi eil to Sall potolesc focul t6ii ? !
ALERGA, DORULE ALERGA. Audit de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru
Novaci.
La tinerete-el gandi,
Verde fruncIA, larb4 negra, AlergA, dorule, alerga,
La ce -al Mout te-T cai. C'aT plerdut tineretea
Pene IT-este lumea drags ; Ca dacg-i imbarani,
i
ti s'a pAlit fata!
5 VeT §edea §i-eT hodini,
DORULE BUCATA REA. Audit de Chr. N. Tapu din gura lu! Nic. Fratila din Novaci Gorj. A se confrunta varianta aBadea pe costipa era, pag. zoo, colectia E. Sevastos.
F...u-tl mortil tn, de dor,
De to -a§ prinde to omor ! Dorule, bucata rea ; E§Y de la inima mea, 5 Dorule, bucata amara,
E§T de la inima atarg. Amara-T fruncla de nuc, Amar dorul care '1 duc ; Dulce e fruncla de fag, To Amar dorul care 'I trag !
www.dacoromanica.ro
DOR §I JALE
297
VERDE FRUNI7A DE SECARA. Culesa de Chr. N. Tapu de la Toma Todea din Saliptea Transilvania. A se vedea o varianta No. DXXXIII pag. 255, din colectia dlor Iarnic 5i Biirsan.
Verde frund,A de secarA, M'am Bandit, mandro, §i-aserA,
Verde fruncla rarba negra, Sa'rnr spur, mandro, sA'rni [spur, drags, 5 A BO nOpte ce -ar ghisat ? Da-tr-ar Dumneoleii mult [ghine,
Team ghisat, badit, pe tine, Ca napraua to ara nou6
Am ghisat'o rupta 'n doue. o
13a minti, purcA, ba minty, [drags,
CA napraua e la mine, Dar s'o rapt inima 'n 'fine, Tot gftn4i4du-te la mine M'oY gandi, mandro, §i eu 15 $i ne-o 'ntalni Dumnecjeti, 1
Dumnec)eii §i ducul sfintu,
Care ne tin' pe pamintu !
CINE N'ARE DOR. Teleorman. Culesa de Chr. N. Tapu de IA Costea Gheorghe, din Saceni VecJI varianta (dorul gretip vers. S-9 din coleetia G. D. Teodorescu pag. 277.
Fore verde bob naut, Cine n'are dor mar mult SA vie al imprumut, CA la mine este mult ;
5 IsvorA§te din pAmint
Ca un nastur de argint, Cand cade 'n apa la fund
www.dacoromanica.ro
1
298
DOR V JALE
MARE-I DEALU LA BACAU. (VARIANTA)
AuditA de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu din Vladimir
Fruncla verde de dudail Mare-I dealu la BacAIi, Tot mar mare'l doru meti I Cine n'are dor pe lume 5 VinA sA la de la mine, CA la mine e isvor, Ca sA 'ml tie tot un dor.
Cine n'are dor in trop, Vint ca sl 'I imprumut,
Gorj
Jo CA la mine e prea mult I i aka 'ml vine une orl, SA bed otravA sA mor! FOYe verde lemn domnesc,
Stall in drum §i and gandesc, 15 La ce sd and otrAvesc, Cand am tide sA trAIesc i pe puIca s'o rubesc ?!
CINE N'ARE DOR D'AJUNS. (VARIANTA)
Audita de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu din 12.-Valcea.
Fole verde de nAut, Cine n'are dor d'ajuns,
SA vie al imprumut ; CA la nelca e dor mult 5 Curl isvor din pamint Lele, lelea mea !
CINE N'ARE DOR SUPT SORE. AuditA de I. Ionescu de la I. Negoescu din Bogati
FrunclA verde de cicore,
Cine n'are dor supt sore N'are Bile 'ntristatore, Ci cjile de sdrbatOre. 5 FrunclulitA mArAcine,
Eambovita.
Tutulor le pare bine, CA o sA pled de la mine. Nu maY mie 'ml pare r6d, Nu maI pod' de dorul tell, to CA al fost lubitul med !
www.dacoromanica.ro
299
DOR BSI JULE
FOIE VERDE D'AVRAMESA. Auclita de I. Ionescu, abs. seminarist, de la S. Udrescu, din Bogati Dambovita.
FOTe verde d'avrAmesA,
M'ajunse un dor d'acasa, De copir si de nevastA, De copir ca de copir, 5 De nevasta m topic 1 D'o fi dor de la copir
SA mil §aua i sä mar ;
D'o fi dor de la mama
SA fac calul numar spumy ; 10 D'o fi dorul de la tatA,. II SA fac calul numar apl 1
WR, PUIULE, WR. Auclita de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu, lautar din telfanetiti
Wire verde de bujor, U§or, purule, usor, Ce'rni trimetr atata dor, Prin gurile tuturor ?
Gorj.
5 Nu'mY trimetr mar putinel, SA vir dumneata cu el,
Intr'o fore de bujor, SA to ved ca 41 este dor ? !
UNDE-AUD CUCU CANTAND. Culesa de Chr. N. Tapu, de la lautarul Christea din T.-Jiu.
Unde-aud cucu cantand Si mrerlita §uTerand, Plara'n codru rApAind,
Luna pe cer cercuind, 5 Noril la vale-se lAsand Si purcuta suspinand, Nu m6 §tril om pe pAmint I
Purca cu jale plangend,
Din ochir negrir lAcrAmand 10 Tot de nercuta 'ntreband : Fore verde znArAcine,
FA vecina, fa cre§tinA,
Am audit cA dar cu bobr bine ; DA'mr §i mie cu bobr bine,
15 SA v64 nercuta mar vine, C'arde inimiora 'n mine ! De and nerca m'a lAsat,
N'am but nicr n'am mancat,
De pe drumurr n'am mar stat I 20 Vine noptea §i 'nserez,
N'am cu tine sl vorbesc.
Es afara §TrAcnesc, Lumea (lice cA 'nebunesc, Nu and §tie ea doresc,
www.dacoromanica.ro
300
DOR §I JALR
25 De neYca mg prigoresc !
Inca (ha s'a facut
Si neYc'al meu n'a maY venit !
Sa puY masa sa mananc Aminte de el mi-aduc ; 3o Cand m6 puY ca sa. mananc, Nu poen'', frate, sa mananc I Imbucatura o bag in gura, Ea se face clisa'n gurA, Ca neYcuta nu maY vine !
35 Cine'mI dice, cine'ml spline CA neicuta o sa mai vie, A da tot ce vecli pe mine, CA utnblu pe drum nebuna I
Case gura sa'mT YasA para, 4o CA nu maY pocia inimiara I
Case gura sa lasa foc, Arde '1-ar focu noroc I Ah ! norace, de to -a§ prinde, Ca p'un came to -a§ ucide. 45 De to -a§ prinde la un loc
Sa-ti pui pee, sa-ti dau foc ;
Ca la tata lumea facu§i parte,
Dar mie nici o dreptate.
CA v6cuY dragoste 'ntr'un loc
5o Tot cu parte cu noroc, La mine mult e cu foc Arde-te-ar focu noroc !
DORUL DE CINE S'ALEGA Auc,lita de Chr. N. Tapu de la lautarul Dumitru Baranca din Pe§teana-de-sus, Gorj.
Frunclulita de oblega, Dorul de cine se lega Nu mai este nicY o treba.
De se lega d'o nevasta 5 PYerde din lucru din casa ; De se lega d'o copila Uita vadra pe fantana Si cusatoreua 'n mana, Cu ochil la curmatura. I 0 CA de mine s'a legat Ca fasuiu pe arac.
Fasuiu are soroc, Se sine pen' la un loc, Se int6rce §i lega bob ; 15 Dar ce bob alimanit, Ca a facut din iubit I Iubitul nu e mo§ie, NumaY pisma §i manic ; Iubitul mY -a scos barba
20 Si dragostea mustata, Si mustata 'n tote parti Ca vreju de eastraveti I
DORUL DE CINE SE LEGA Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Stancu, lautar din Cucuietr Teleorman. Firicel de YarbA negra I0 S'a legat §i d'un voinic
Dorul de cine se lega,
Nu-Y pale lucru de gaga,
Ca de mine s'a legat 5 Ca bola de om s6rac, Ca fasulea pe arac, Fasulea are soroc Se suYe pen' la un loc, Sta pe loc §i lega bob.
ST-a lasat plugu 'n pa mint
Si boil 'njugati la jug Si-a plecat dupe Tubit.
S'a legat §i d'o nevasta 15 Si-a lasat razboiu 'n casa, Cusatura pe ferestra Si-a le§it sa me Tubesca !
www.dacoromanica.ro
bort I 3ALE
301
PE DELU CU LILIACU. Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Const. Dobre din Horez Valces.
Verde fruncja foi ca macu, Pe dealu cu liliacu ST-a mutat mandra conacu. Nu l'a mutat de vr'un bine,
5 Cand it vine dor de mine, Rupe liliac §i pune; Cand iT vine dor §i foc, Rupe liliacu tot !
PE DELU CU LILIACU. (VARIANTA)
Auclita de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Dumitru Baranca din Peoteana-de-sus, Gorj.
FrunclulitA foT ca macu,
Pe dealu cu liliacu
ST-a mutat neTca conacu.
Nu l'a mutat de vr'un bine, 5 Ci l'a mutat pentru mine ;
Cand IT vine dor de mine, Rupe liliac §i pune ; Cand iT vine dor- de foc, Rupe liliacu tot 1
LASA-TE PUICA DE MINE. Culesa de Chr. N. Tapu de la Costea Gheorghe din Saceni Teleorman.
Verde, verde marAcine, Lasa-te, puicA, de mine ,
SA traim pe lume bine! Dar cum focu o sA m6 las,
5 CA ti-e casa de dor pa§T ; De doT pat §T-o pa§iturA,
Sint la tine 'n batAturA, i'mT trece doru de gura !
www.dacoromanica.ro
302
DOR $1 JALE
TII TU MINTE, ORI NU III ? Auclita de Chr. N. Tapu de la lautarul Costea Gheorghe din SaceniTeleorman.
Foie verde treT lamaT,
CA de mine tot r6mAT I
'ail tu minte, or nu til
15 Cu cine-or sa te mangar ? Cu dorul star'ar pustir ?
Cand exam nol do/ copiT, Cand culegeam florT din viT, 5 M6ru1 II talam fAliT
Du-te, lelca, §i sa vif Colea 'ntre sta-MariT
Cand se coce pima 'n viT
i'1 mancam pe cApatAr ?
Cand bagam titica 'n guru, Eti trageam sange din murA
20 Si cir4a 'n pi-4\7AM.
PuTcA, tu te-or mangaTa Cu volnicT de soma mea 1
?
File verde trer lamAT,
To Tit tu minte, or nu tiT ?
Fie voTnici ca fruncla,
Geaba, puica, m6 mangAT Cu gutuT §i cu lAmaT,
25 DacA nu WI dumneata,
Cu zar §i cu mirodir,
AFARA-I LUNA
Ca fruncla §1 ca Tarba,
Care fg.ceaT dragostea I
I BINE.
Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautarului Dumitru Baranca, din Pesteana-de-
susGorj.
AfarA-T lunA §i bine,
M6 sculaT §i pipaiT,
M6 culcaT §i atipir,
Domne, nimic nu gasiT I Numal doru inimiT
Cine mT-e drag nu mai vine. Doru puseT cap6t&T,
5 Cu uritu m6'nv6liT, D6mne, rdu m6 odihniT I
To Scris pe fata periniT, Cu cernela ochilor
*i cu pane genelor I
DORULE CE-AI CU MINE ? Cu1e4 de Chr. N. Tapu de la lautarul Const. Dobre din Horez Valcea.
Foie verde treT sulfi ne,
Dorulet, ce 0 cu mine,
De m6 horopse§tT pe lume ?
Dorule, tu §til ce §tii,
Dorule, bucatI rea, le§T de la inima mea *i du-te la mandruta, SA te suptie §i ea I
5 FAr'de mine nu r6mAT ;
www.dacoromanica.ro
303
DOR *I JALE
DORUL MEU CE L'AM AVUT. Culesa de Chr. N. Tapu de la G. Paicu, lautarul Bistritel (\Theca).
Foie verde bob nAut, Dorul mieil ce ram avut, L'am dat de mult imprumut $i-acum cu ochi me uit, 5 CA ce-am l'ubit nu ma uTt !
Cate necazuri mT-am tras
$i de mandra nu me las ; CA m'ol lAsa de ea,
To and mi-o suna scandura, Popa cu cAdelnita!
CA de la Pa§ti pen' la Ispas,
LA VALE LA CALARAI. Culeslt de Chr. N. Tapu de la Nic. Ioneseu, com. Dozepti (Valeea).
La vale la Calara§i, Strig' un cApitan de mar§. Nu §tiil mar§ul sal ascult,
oa la lima sa me uit ? 5 IOno, mijlocelul teu
SA-1 fac luminArY de seri,
SA le puY la capul mei;
to
SA lumine Peste mine, SA'mY
treca de dor de tine !
CINE MI-ARE DOR LA VALE Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. ZagInescu, din corn. Vladimir (Gorj).
Cine mY -are dor la vale,
'I se pare nOptea mare, Umbll noptea tot calare $i se scold 'n prancjul mare ; 5 Cine mY -are dor la deal
'I se pare nOptea an
I
www.dacoromanica.ro
304
DOR BSI JALE
HAI HAI HAI, DORULE. Culesa de Chr. N. Tapu din Dio§tf
Rornanatf.
HaT, hal, hal, dorule hal, Cu Marita cum to daT ?
Cu Marita m6 dad bine,
Cd beau yin si mananc plane 5 *i cu puTca langa mine !
A$ TRAI $1 N'AM CU CINE. (VARIANTA)
CulesA de Chr. N. Tapu din Diooti
Romanati.
FruncIA verde mArAcine,
A§ trgi si n'am cu cine ; Nu e puTca lAngA mine,
sg bell yin, sl mananc pfane 5 Si cu rachias de prune !
BUSUIOC DE SUPT RESTED' Weal de Chr. N. Tapu de la N. Uneseu din Vladimir
FOTe verde de un areti,
.BusuToc de supt rested VeclueaT vr'un frate-al mell ? L'am v6clut, l'am cunos ?ut 5 In pAmint verde 'nflorit I
www.dacoromanica.ro
Gorj.
305
I DALE
DOR
DE GANDURI DE OFTAT Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Costea Gheorghe din Sacenl Teleorman.
Fore verde matostat, De gandurr si de oftat, Stad la masa neinchinat, Me pomenesc nemancat 1
5 Me scol in sus sa menchin, Picerile nu me tin,
Par'cl nu's facut de' plin 1 Sr-aduc mana amr fac cruce, Mana din cot nu s'aduce ; to Si inghit cateo 'mbucatura, Mi se face clisa 'n gura 1
UND' TE DUCI, BADEO, SARACE ? Culesa de Chr. N. Tapu de la G. Gramescu
Dolj.
m Ca de tine nu remain.
Frunejulita trey spanace.
De tr-e rusine §r -asa,
Und'te dud, badeo sarace ?
La pimnita din parlage,
5
Eenita
Fa-me tragetor la sea, SI merg si ed cu dumnea-ta. Ca de-or zabovi o hula, 15 Me gasestr pe camp nebuna ; Si del zabovi un an, Me gasestr 'Agra busten I
Bed vinul cu trey soroce. De ti-e rusine cu mine, FA-me bred pe langA tine, Ca sA merg §i eii cu tine, De tr-e rusine cu bred, FA-me tragetor la fret'',
TINERETELE SE DUC Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Costea Gheorghe dill Sneenf,Telorman.
Flare verde for de nuc, Tineretele se duc, Betranetile m'ajung, Ce-or sl me fac de cubit ? 5 C'aucj mandrele oftand, CA le las pe drum plangend. Mi's satule de cubit, Neat c'am imbetranit 1 Barba negra mr-a albit,
10 P6rul s'a scarleontit, Copilele m'a urit. Flare verde sr-o lalea, De s'ar gAsi cine-va Cu parale nu geaba,
15 Ca ar vend bkranetea, SA'mY cumper tineretea,
C'am trait bine cu ea 1
20
www.dacoromanica.ro
306
DOR. §1
JALE
FIRICEL DE IARBA NEGRA Audita de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu din R.-Valcea. A se vedea inceputul variantel No. 375, pag. 367, colectia d-lul Bibicescu.
Firicel de Tarbl neagrA, HardelT, purca, hardetT draga, Hardeg purca sd fugim, SA fugim, sa pribegim,
5 C'acum e vremea de fuga Pene este Tarba cruda. Unde calcT
Urma nu fad ;
Hardetr, purca, hardetr, drags, Ha/deg, purca, sa fugim, SA fugim, sa trecem Oltu, CA p'aicr ne-a calcat focul ! 15 TrecuT Oltu jumetate Me coprinse un dor de spate ; Trecul Oltu, apa lina,
Me cuprinse un dor cu mild; TrecuT Oltu §i de tot 20 we cuprinse un dor cu foc
Unde §ecli
10 Nu te mar vecg.
FIRICEL DE IARBA NEGRA (VA RIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la P. Brandupianu lautar, Costesci Valcea.
Firicel de Tarba negrA, $'ardetr, purca, §'ardetr, draga, Hardetr, puTcA, sl fugim, CA p'aicr nu mar trAim. 5 Acum e vremea de fuga, C'acuma e rarba cruda. Unde §ecIT nu te maT vecIT,
Unde mid urma nu fact.
5i ne-aude protopopu. FOTe verde trer alune, D'ar fi drumul prin padure M'a§ duce cu puTca 'n lume ; 15 5i mT -e drumul prin ora§ 5i me 'ntreaba de reva§. Dor me 'ntreba, dor me lega,
SA fugim sa trecem Oltu, to CA p'aicr ne arde focu
www.dacoromanica.ro
Dor me lega cot la cot, $i me porta tergu tot I
Dolt 0 JALE
307
VERDE, VERDE ROSMARIN Au4ita de Chr. N. Tapu din gura lui Dumitru Bacioiu, din Petrescl
Verde, verde rosmarin,
Volnic tin6r, cal b6tran, Reri sa'ngAdul'a la drum ; Calu trage la conace, 5 VoInie finer unde-T place, Nu §tie ca puTca zace. Cum sA'rn1 fac ni§te mipace,
Gorj.
to SA-1 gasesc leacurile ; SA-T gasesc trel clopoter,
SA le rail in trel ulcele, SA le pul sera la stele *i dimineta la sore,
25 SA'rn1 dad pu1ci1 sA se scale,
Crmf zace pulca §i mare, Val, Damn; ce reit 'ml pare I
SA'rn1 vecl pe pulca cum zace ?
SA'mr lovesc dealurile,
ZACE ION DE LUNGORE Cules de Chr. N. Tapu din comuna Runcurel
La Clolpanu din °gore Zace Ion de lingare,
Mehedintr.
MArita-te, fa fetitA,
CA dacA m'ol me scula,
10 01 veni la nunta to ; 0 sta langA na§i-ta ST-ol da §i eil vre-o para,
*i'l pAze§te-o fatA mare,
Cu drepta pe luminare, 5 Cu stanga la inimiarA. ZacI, lane, or1 to scoli,
Ce m'o lAsa inima I
CA mie'mI yin petitorT ?
COLEA 'N VALE LA ISVORE (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Ionescu din Doze§t1 Valcea.
FaTe verde TarbA mare,
Colea'n vale la isvare, Zace-un volnicel de-o bola, De-o ball §i deo lungare,
5 Mi-1 paze§te-o fatA mare,
Cu cadele pe spinare, Cu breti IncinsA pe §ale,
Cu stanga la inimiara, Cu drepta pe luminare ! to FaIe verde de trel for!, www.dacoromanica.ro
308
DOR §I SALE
Zacr, vornice, oil te scolr ? CA mie'mr yin petitorr, Petitorr, logoditorr.
Fore verde §i o lalea 15 Catalino, fat fa, Marita-te cum 0 vrea,
CA dac'o vrea Dumnecled, M'or mar indrepta §i ell ;
i-or veni la nunta ta, 20 SA (WI banir cu poala, Galbenir cu strachina, Icusarr cu chivara I
FRUNPULITA FOI DE PUR (VARIANTA)
Aucj ita de Ilie Constantinescu normalist, de la Marita Caraian
Fruncjulita for de pur, Domnule sergent majur, Te chiama domnu Marur,
Te pune la cercetare. 5 -- Fanica ce bOlA are, De zace 'n spitalu-Al mare, De '1 paze§te-o fata mare, Cu cOdele pe spinare, Cu stanga la inimiorl 10 Cu dreapta pe luminare ? Zacr, vornice, on te scolr,
Craiova.
CA mie'mr yin petitorr, Ca §i ell sA in6 mArit ? Marita-te, fata mare, 15 CA &I dacA m'or scula,
Or juca la nunta ta i mr-ei s6ruta mana, Ti-or da ruble cu pOla. Dar dacA nu m'or scula, 20 Or veni la mortea mea *i mr-el s6ruta mana !
VOINICUL NEINSURAT Au ita de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu, lautalr in R.-Valces.
FOre verde salbA mOle,
Cine are, cine n'are, 'I se pare noptea mare Si plapoma sup6rare, 5 *i salteua glob de sare. Cine are nevestica
www.dacoromanica.ro
Tinera §i frumu§ica, 'I se pare nOptea mic5 *i plapoma u§uricA,
I() Ca pana de randunicA ; Plapoma cu floricele Te gadilA la picere 1
309
DOR §I JALE
FOIE VERDE MARACINE Comunicata de d-1 Ion Tanasescu, fort normalist, aulita de la lautarif din Focsanl.
Fote verde maracine, Badeo, cat trate§tY pe lume, Nu-V striga mandra pe nume, Ca dragostea tt-ol repune.
5 Striga-me flOre de cepa, NimenT sa nu te pricepa Si striga flore de vie, Nimenta sa nu te §tie !
CURGE UN PEREU CU JELE Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Cepariii, din Ocnele Sibiilor (Transilvania
Supt ferestra matcit mele Curge-un pareti cu jele, lasa Inatca sa se spele. Si nu se 'Dote de jele, 5 CI 's tot lacramt de-ale mele 1
FRUNQA VERDE $'0 RASURA Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Cepariii, din Ocnele Sibiilor (Transilvania).
Fruncla verde §'o rasura, Resarit-a Luna 'n §ura, Nu'I aci cine'mI da gura. Fruncla verde fot de fag, 5 R6sarit'a luna'n prag, Nu'l aci cine mi -I drag.
Ce mi-f drag, nu te pe lume Badita cu dulce nume 1
Ce mt-e drag mie 'n vtata ? 10 Badita fail mustata,
Cal sarut §i nu mt-e greta,
Are gura cu dulceta Si cuvintul blandi§or, Badeo, te tubesc pen' mod 15 Hat, Wit°, cand It -e dor, Ca te tubesc pene mor 1
www.dacoromanica.ro
310
DOR BSI JALE
PASERE GALBINA'N CIOC Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Ion Cepariu, din Ocnele Sibiilor (Transilvania).
Pasere galbina 'n doe,
Reu ml-al cantat de noroc I
De tl-ar seca docul toil,
Cum mI-al cantat mie de reil ; 5 5i totA vlata mea AY cantat aml fie rea ; Si tote dilele mele
Le-al cantat aml fie rele I Cum nu tY-a fost tie greta canta mie de fall ?
o A'mi
Blestema-te-ar Dumnecjeti,
Cand vel face cuibul teti ;
Cand veY urea puir sa'i scotl, SA ti-If mance corbil totl ; 15 Cat de reit mr-al cantat mie,
Ce fel de pasere e§tl, Cu arcu te-a§ sageta 20 y5i la vulturT te-a§ tipa ! Nu e§tr to nicT porumbita, Niel mTerla, nicT crocarlita,
Far'o mica paserica. De te-ar bate Dumnecleil, 25 Cum ml-al cantat mie de reil, Eu te-a§ blestema, Ca sail' cascT o falc'a to $i tot prin padurl pustiT Sburand pururea sa fii ! 30 NicT sA mod, nicT sA trale§tl NumaT sA te chinuie§ti. SA nu moil farA 'mpu§cata
De-am remas far' de sotie
$1 de gadina mancata I
De-a§ kti unde locuYe§tI,
SPUNE'MI MANDRO Comunicata de d-1 16u TanAsescu fost normalist, au4ita de la lautaril din Focpanf.
Spune'ml, mandro, mere, [nu mere, ,Orl poteca sa'rnl deslegl ; Spune'mI, mandro, vii, nu vii, CA colo me roga trii.
5 Hada, mandro, sa fugim,
SA fugim, sA trecem Oltu, SA ne schimbam, mandro, [portu,
CA satul ni s'a marit 5i du§manil sail 'multit. to Unde sint doul sail trey, Vorbesc de noT intre el, Du§manil meT §i al tn. Unde sunt doT cu doT,
Vorba for 'T tot de nor
15 $i .osinda de nevol ! $til, mandro, ce-am pus de [gand ?
Sa plec, sa te las plangend, Din ochi negri lacramand.
5i -oT sa 'ncalic pe cal murg, 20 Mal curand ca sA ajung, Catre deal la Cincu-Lung, Catre deal, catre muscel, Sa trec dumbrava cu el ; SA me duc la mandra mea, 25 Care me Tubiam cu ea In copilaria mea I CA eti nu am sa-o uTt, CA's volnic sa o serut, CA pe mine m'o placut 1
www.dacoromanica.ro
DOR §1 SALE
311
FRUIWA VERDE DE AGLICA Culesa de Chr. N. Tapu de la 16n Cepariti, din Ocnele Sibiilor (Transilvania).
Fruncja verde de aglica, Draga badiY frumusica, Ce'mI esT sera la portila, Cu floe aniante 'n chicA ?
5 Cine floe tl-ail pus de-ajuns, SA-IT puTii §i eri doY bujorY.
Bujoril 's de serutat, SA me satur de oftat I
AOLEO, LELITA DRAGA Comunicata de d-1 I6n Tanasescu, fost normalist, din Focpanl.
Aoleo, lelita draga, De-0 fi buna §i 'ntelepta, SA'mY last pOrta descul'atA
Si ferestra destupata, 5 SA to v6d cum WI culcata.
Si de-Y fi culcata bine, SA m6 dati pe langA tine ; Iar de-T fi culcatA r6ii, SA in6 due la Dumnecleil 10 SA'mY beau vini§orul meil 1
www.dacoromanica.ro
URIT VERDE FRUNI?A, MERULE Au 4ita de Ch. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petresci Gorj. A se confrunta sfirpitul variantel No. 251 pag. 201 din colectia d-lul Bibicescu.
Verde fruncia, merule,
ro Potecgra§ul mr-a spus
a lecurr de urit nu-s.
Unde te dud, dorule 7 La vor, pui§orule.
Dar la nor la ce mar vir 7 5 C'a venit uritu 'ntar i s'a pus la cgpgtar. Dac-am vgclut §i veclut,
La potecara m'am dus Sa'mr dea lecurr de urit.
FOIE VERDE
Ca lecul uritulu1 E 'n fundu pgmintulur.
Ca uritu n'are loc, 15 Doug scandurr de brad 1-un gorun mare la cap Si altg fruncja §r-o lalea, De-acum pen 'o fi lumea I
I-0 SIPICA
Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Tuguf, lautar in Romani
FOre verde e-o sipicA, Sictir curvg. prefacutg, Daca n'ar fost multginit4 De dragostea mea cinstitg. 5 Tot1 calicir te sorutg,
Te sgruta pe obraz,
Ca and fad mie necaz.
Cand te sgrut §i efi, Dumitale 'tr pare rdfi. To Sictir curvg. prefacuta,
Vilcea.
Curva-ar fost la marca-ta, Curva e§tr la casa ta, La nerca n'ar ce cata. Curva-ar fost, 15 Curva sg. fir, La nelca sa nu mar vir I Sictir curva, rublA §tersg, SI nu vir la mine acasg. Sictir curva, rublg. veche, 20 Ce'mr portr carpa p'o ureche !
www.dacoromanica.ro
URIT
314
PUICA NEICHI TU ERAI (VARIANTA)
Alp; UM de Chr. N. Tapu de la lautarul Dumitru Ion Bacioiu, din Petrescii-de-sus Gorjiit.
Purca nerchir to erar, Care te fAgAduiar
CA pe altul nu mar ar ; Dar asera la fanta.nA 5 Te prinser cu trer de many. Unul te Linea de many,
Altul te s6ruta 'n gurA. Curvy -al fost, curvy sA fir,
La mine sA nu mar vir I 10 Curvy a-r fost la maica-ta, Curva-ar fost la casa ta, La mine n'ar ce cata I
FRUNQULITA IARBA MARE Pojogeni, Gorj.
Au4ita de Chr. N. Tapu de la Ion Cojocaru
Fruncjulita YarbA mare,
Si-asera, la cina mare, Mr-am re§it la drumu mare Ca carnele de turbare. 5 Mg 'ntalnir c'un §arpe 'n cale, Wrs otravA d'a tare. Verde, verde de dudAti, SA m6 otrAvesc §i eil
CA m'a urit nerc'al mei' I
to Nu m'a urit a 's urita, N'am zuvelca firuita, Nicr camas lantuita ! Prima-vara mr-o veni, Zuvelca mr-or lantuil 15 Cama§a mr-or firui, *i cu nercuta mi-or fi 1
www.dacoromanica.ro
BLESTEM OSANDI-TE-AR BSI TE-AR BATE Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu
Stefane§tf, Gorj. A se confrunta mica variants cOsandi-to -arp din G. Dem. Teodorescu op. citat, pag. 279. Idem No. DIV pag. 242 din colectia d-lor Iarnic gli Barsan, Idem sflrfitul variantei No. 429 pag. 393, din colect. d-luf Bibicescu.
FOTe verde treT spanace,
Asera tI -am dat inele
Osandi-te-ar §i te-ar bate Peri Ora de erT nopte, Car' IT o puneam eta' la spate 5
i spuneal ca. nu se pote !
To
i acu to v& far' de Tele. Eil intreb ce le-al facut, Tu'mT puT capu in pamint i 'ml spul ca le-al plerdut 1
FOIE VERDE TREI LALELE Audits de Chr. N. Tapu de la I. Negoescu, Bogati, Dambovita. A se vedea varianta rMuierea uritas din colect. d-luf G. Dem. Teodorescu, pag. 272.
FOie verde trer lalele, M6 'nsural sa'm1 Tail muTere, M6 bucuraT la avere, Si'mT luaT muma m amiT mele,
5 Val de p6catele mele ! La avere, la argint, La un boil de priponit I
Bou id, bou colea, Bou, trece Dunarea. 10 Averea s'a cheltuit
Nebuna ml-a 'mbetranit i eil tot m'am prapadit I PuTca, fusel urgisit De Dumnecleil cel Tubit. i 5 Bate-0 crucea de femeT, M'atl lasat incins cu tel., Cu MAI averea sa plell Fire-al, maTca, blestemata Cu nu m6 facu§1 o fata l
www.dacoromanica.ro
316
BLESTEM
VERDE FRUNI7A DE LIPAN Culesa de Chr. N. Tapu de la Toma Todea, Saliptea,Transilvania.
5
Verde fruncja de lipan, lath neTca trece dealu, CA-T cunosc freu §i. calu ; Ca nil-e calu vineclor i pintenog de picTor.
Calu al lovescl bola,
SA-T aduc orzu cu pola, BObele ca banicTora i apl cu vedri§ora 1
DORUL MEU AJUNGA-TE Culesa de I. Odor de la Anica Mihaescu, corn. Ropioru ,. Prahova. A se vedea o mica variants No. DXLIII pag. 262, din colectia D -lor Iarnic pi Barsan.
MA, necutA, puTule,
Doru meti ajunga-te Pe cale ducendu-te, Sara descultandu-te, 5 La raasA puindu-te. NicT °data O. nu 'mbucT, Pan' aminte WO aducT D'ale nOstre vorbe dulci, Vorbe dulcY §i mangalOse, T co De la inimiorA scOse,
Care ti le-am cuvintat 5i nu mi le- aT ascultat.
Da acu d'a§ cuvInta, 5titi, ca nu le-a! asculta. 15 NeTca, pe mormintu tell SA resare trandahiri! $i pe mormitelu meil SA resale rosmarini!. Rosmarinu sl se 'ntincja, 20 Trandahiru al coprincp, C'am fost §1 no! do! TubitT Ca ni§te porn! InfloritT
5i pomil s'a scuturat
NoT tare ne-am departat I
www.dacoromanica.ro
BLESTEM
317
AI, PUICA, LA SEVERIN Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Zanescu Nicolae, Vladimir,Gorj.
Fore verde lin pelin, *'al, purca, la Severin, SA tinem calea la trin, SA vedem vine Marin, 5 Marin §i cu Costandin 7 Trenu plea §uTerand, Lena 'ml remane plangend Tacl, Len°, nu mar plangea CA-tr porta nerca grija !
to $i totA chelturala I
Nerca, de ce nu muriar, and clicear ca sa me Tar ? Marine, sA te usucr
Ca parnea care o manancr
15 Si ca vinul care-1 ber, Cand to 'mr fggadurar CA 4icear cl sa me jar.
FOIE VERDE FOI DE NUCI (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Vasile Nicolescu, Petrosa,Valcea.
Fore verde for de nucT, Nerca, sa mi te usucr Ca parnea care o mananci $i ca vinul care-1 ber, 5 Cand cliceal ca sa m6 ieT,
NeIca, sA mi-te blestem,
La manastirea d'un lemn, SA te usucr ca un porn, 10 Ca un porn neroditor, Ce nu face vara florl, NicI umbra de cAl6toef
Si acum clicT ca nu mar vrel.
FOIE VERDE CA LIPANUL (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Constantin Baranca, din Hurez-
Val cea.
Fore verde unt-de-lemn,
SA nu fac sd te blestem, La biserica de lemn SA'ngenunchl sA te blestem.
5 SA te usucr ca un porn Ca un porn neroditor, Ce nu face vara florr,
Nicr umbra la cAletorT I
www.dacoromanica.ro
318
BLESTEM
FOIE VERDE CA LIPANUL Cu leak de D-1 Ion Ionescu, abs. seminarist, din comuna Bogat-Dambovita. A se vedea inceputul variantel NPe cea culme armenesca. pag. 186, din colectia sfirpitul variantef cFrun4a trel cur ccantece Moldoveneptf., a D-nef Elena Sevastos,
male. pag. 123-124 E. Sevastos.
FoTe verde ca lipanul, Cine'mT sure dealu, La Radu capitanu 7 'On Ardeleanu 5 Glieorghita cu calu. Cine'mT trece costa ? Gheorghe cu nevasta, Alba la pelitA,
Negro la harnutA. 10 Cine'mT trece lunca ?
Gheorghe cu mandruta. Mandra din gurA-T grata :
Pune-m6, Gheorghe, calare IndarAtu dumitale, 15 CA nu mar pod de piclOre ; CA mT-6 drumu gloduros,
Nu mar pocT merge pe jos ! Ed calare nu te put, CA mY-e murgu mititel
20 Abia'mT duce trupul meti, Trupul meu §i armele, Sileaf cu pistolele. Mandra din gurA-T grata : Tu, Gheoghita, sa mi-te ducT
25 Pen'or vedea palc de cud, Tot printr'o plc:lure deasa. Inainte lupT sa-t1 iasa,
Calu sa se spaTmantesca,
Pe tine sa te trantescA. 3o Maria stang5,
SA ti-o franga Si p'a dreptA s'o scrantescA ! SA maT calu, §tir ca mutil, SA tiT freul, §tiT, cu dintiT. 35 SA te ducT, Gheorgbita, ducT SA te ducT, sa mi te ducT, Pen'oT da de lup arand, De pitigolt semAnand, Vulpea cu coda grapand,
4o Vrabille seceand,
Berzele paine facend, Si tu, Gheorghe, sa mi te ducT
Pen'ol ajunge rob la Turd, Rob la Turd pe mare a albA, 45 Sa'mi tragi diva la catarga; SA'mi tragi catarga pe uscat $i nOptea cu fier legat, SA vecy ca te-am blestemat. Ca un blestem de fate. mare 5o Nu'tT dA sare la mancare, Nici la lucru de'ndernnare ; Cand blestemu te sose§tel
www.dacoromanica.ro
Acolo ca te trante§te I
BLESTEM
DRUM PE DEAL
319
I PE VALE
(VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Mihal, din Bucureptf.
5
Foie verde sail:4 male, Drum pe deal §i drum pe vale, Drum la puica, piste vale, Drept pin ',arta dumitale, Trece un voTnicel cAlare, Cu cAma§a albA flare,
Cand mT-1 vede tata more; Cu breul lAsat pe §ale, Cu ceasu de chiotare, I 0 StrigA Leana in gura mare :
Dar voTnicul ce -mT fAcea ?
Pe murgul se pitula, 3o Pe murgul se pitula, i cantand mereii, dices : AT, maT murgule, la drum SA intAresc viforale,
Si ne-astupa urmele. 35 S'ajungem de vreme acasa, La puTcuta cea frumasa, CA nu-T e bArbatu acasa,
$i e dus la venatare,
Pune-me, neTca, cAlare,
La spatili dumitale,
Sal veneze capriore.
CA nu maT pocT de picTore ;
Ca mT-e drumu gloduros, 15 Nu maT pocT merge pe jos ! Nu pod, nercA, sA te puT, CA mT -e murgu mic de dile D'abia me duce pe mine,
Si e nascut intr'o Jo/ 20 Si nu pate duce doX
40 Capriore n'a venat Si el singur s'a impu§cat I PuTca pe lac remlnea i lAcrAmand IT striga :
Unde, neTcd, mi -T 'nsera, 45 Pe ce pernA te-T culca, Ce trup§or oT desmTerda,
Dar'ar, neica, Dumnecjeii, SA fie pe gandul meii, Calul ted sal poticnescA,
Pe tine sa te trantescA,
SA te gande§ti la mandra. Nu-ti e mill §i osandl, Trupul meti 11-a fost dobenda
5° Si titile juarie
C'a§a mT-a placut §1 mie. Te-am culcat te-am desmTerdat
25 Maria dreptA sa-tT scantescA,
Si p'a stanga
S'acil cu alta m-aT schimbat I
SA 11-o franga !
DU-TE, BADEO, DUCA-TE Cules de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu,No vacs.
A se vedea o mica variants No. CCXXXVII din colectia D-lor Tunic pi Barsan.
Du-te, badeo, duca-te, Dorul mei:i, ajungl-te Du-te, badeo, §i Tar vinl, Nu me maT lAsa streina 5 Ca pe-o flare din grading 1
NicT aceTa nu-T streinl CA maT are o radacinl ; NicT aceTa nu-T singurea, CA mat are-o floricea
I
10
i
'§I trece timpu cu ea 1
www.dacoromanica.ro
320
DRAGOSTE
ARA BADEA CU PLUGU Cu lesa de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu,Novaef.
Si sA star pen/a plivit Ca §i mandra la cubit. SA star bin' la secerat Ca mandra la s6rutat !
ArA Badea cu plugu AlAturea cu drumu ; El ara §i semAna Si din guru blastAma :
5 SA te facT, graule, facT
MANDRO, CAND Ti-o Fl MAI BINE (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu,Novaci. A se vedea No. DXLI vers. 20-97 din coleclia D-lor Iarnic vi Barsan.
Mandro, and tr-o fi mar bine, 5epte doftorT langA tine. Patru sl te lecurasca Si trel O. te doftorescl l 5 Septe sute banT in punga Catrinta sA null ajanga ! SA-0 manancr cu doftoriT Patru boY ca paunir ; CAruta cu patru car
io SA te duce la spitaiii 1 Mandro, din tots avere SA r6mar pe sat a cere, Ca soldatu prin cortele. SA viT §i la satu mei], 15 SA te miluresc §i eii C'o mAnuta de graunta, SA §titi ca mr-ar fost drAguta I
PRINTRE TERI, PRINTR'AMENDOUA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Fratila,Novaci.
Printre tell, printeamendou6 Se fac dou6 podurT nou6, Pe unu nerca trecea, Pe unu mandra 'mr venTa. 5 Amendor intalnindu-se
Si de mains tinendu-se Si din gull mustrandu-se : Badit-badi§orul meu, Ajung5-te dorul mei' io CAlare pe murgul MA ;
www.dacoromanica.ro
321
DRAG OST11
Murgul sa se poticnesca,
Drept in cap sa te trantescA, Mana stanga sa tr-o frangA Mama dreptl s'o scrantescA I 15 Frum.' litA de dudAti, StAT sa te blastem §1 eu :
Tata cliva sa star in prag
Cu ata bAgata in ac ; SA nu pot( odatA 'mpunge, 20 Pene nu ver incepe a plange. Mandro, cand tr-o fi mar bine, Septe doftorT langA tine:
Patru sa te doftorescA
Si trek sA te lecuescA.
25 Patru bor ca pAunir
SA ti-t mancr cu doftorir ; CAruta cu patru car,
SA te ducl la spital 1 Mandra, dintr'a to avere 3o SA umbli prin sat a cere, Ca soldatu prin cortele. SA vir §i la satu meti Sa te miluesc §i eii C'o manutA de grAunte,
35 SA §tir ca mr-ar fost mandrutA I
CAND OI DICE BSI UN NAUT Culesa de Chr. N Tapu de la Zanescu N., Vladimir, Gorj.
Cand or dice §Y-un naut,
Imr and nerca c'un plug. Frange-i-s'ar corm anul, Cormanul §i freru M lat,
5 SA vie de sara 'n sat,
SA'T a§terng. dalca 'n pat 0 perina §T-un macat,
Lino, §T-o gull de serutat I
FOIE VERDE MARACINE Gorj.
Culesa de Chr. N. Tapg de La Dumitru Barlabancea, lautar Pepteana-de-sus
A se confrunta cu varianta cFruncla verde trel gutult, pag. 65, colectia E . Sevastos.
FOTe verde mAracine,
Tu plecT, flea, de la mine,
Tu te duct §i eu ?Omar i singurl me mangar. 5 Tu te ducT, nerca, sarace Da eil ce focu m'or face ?
Tu tr-or face, mandro,bine, CA mar sint vornici ca mitre ! Eti mr-or face, mandro, reti,
ro Plec, me duc, din satu meu !
Tot cirecir, nerca, Wm! stea, Daca nu e§tr dumneata I SA'mr trecl de bracjr in sus, Daca nu-T care s'a dus 15 SA te duct, nerca, te ducT, Pen' te-o prinde rob la Turd ; I
SA portr call Turcilor, SA dud doru mandrelon; SA port1 cair de capestre, 20 Sa ducr doru la neveste 1
21
www.dacoromanica.ro
322
13LESTEM
AM 0 MANDRA CILIBIE Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petresci
Gorj.
Am o mandril cilibie, Unde-T clic nu vrea sl vie. Domne, Domne, m6 rog tie, ScurtA-1 vTata el, sail mie, 5 De cat tot asa sotie, Uncle-I clic nu vrea sA vie I
PRAPADI-TE-AI NEICULITA Cul6sa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Anghel C imbrea d n Sacelu
Gorj.
FOTe verde lAmaitA, PrApAdi-te-al neTculitA,
Prin florT §i prin gradinitA I
--La ce sA m6 prapAdesc 5 CA am Bile sA tralesc. Cu puTca sA tn6 'ntalnesc I
MAICA, TU CAND MAI FACUT Culesa de Chr. lg. Tapu din gura lautaruluf Dumitru Bacioiu, Petresci
Fore verde bob nAut, MalcA,pe mine cand m'al fAcut,
til* bine a 0-a parut
CA 0-am nascut fiii din trup.
5 C'o maul VIA 'ml dal, C'un piclor m6 legAnai, Din gurA m6 blestemar I
www.dacoromanica.ro
Gorj.
I3LESTEM
323
FIRE-AI NEIC'AFURISIT Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Firulescu, Grece§ti. Mehedinti
Fire-ar nerc' afurisit, Cu batista de la gat ; De ce, nercA, nu murrain.
5 Dar acum la ce sk mor, Cand 'mr dad fetele florY, Nevestele ochisorr 1
and amendor ne rubiam 1
VERDICICA D'O LELEA Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul I. Bugs, Ciauru, Gorj.
Verdicica d'o lelea,
and vorbisem cu Lina, S'a 'ntamplat o vreme rea,
Duduia §i fulgera 5 Si trAgea cu vremea rea, Nu pocr Tubi pe Lina. Mutt o fi, Lino, d'aserA, De cand tot stall ell p'afarK ? Mr-a 'nghetat picroru 'n scara to Si trans pe sabi6rA. Nu Ir-e, Lina, si pecat CA ell tremur lAngA gard Si to dormi cu altu 'n pat ? Tu mrestr bunA de 'mpuscat 1
15 Ajungd-te mila mea Niel mar bine, nicY mar rea, Und IT-0 fi calea mar grea 1 AjungA-te dorul mei,
Nicr mar bine, nicr mar reii,
20 Numar cum to -am cubit ell 1
Nu Ir-e mild si pecat CA ell tremur langa gard ? M'ar cubit §i mar lasat Cu cuvtntu m'ar legat 25 Ca p'un dobitoc la gard, Nebeut si nemancat.
$i mr-estr bunt de 'mpuscat Fara fricA de pecat 1
DU-TE, NEICA, UND' TE-I DUCE Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic . Zanescu, corn. VladimirGod.
Dute, nerca, un' to -I duce, a gurita mea cea dulce
Te-aduce de un' to -T duce. Du-te, nerca, si o fund, 5 CA gurita mea cea buna Te'aduce intr'o OptemanA ; Du-te, nercA, si un an
Eil reman negr5. busten. Du-te, du-te, ducu-ti mila, to Cum duce ulTul gAina ; Du-te, du-te, ducu-tr dorul Cum duce ventul pirjolul. De to -r duce, nu to -r duce, 14 Stir" bine cA tr-am pus cruce !
www.dacoromanica.ro
BLESTEM
524
FOIE VERDE
I-0 I,ALEA
Audita de Chr. N. Tapu de la Alex. Veleanu, corn. Vela (Dolj).
SA nu-t ved casciora, Casa si batatura *'mprejur ce-o mg avea.
Fo Te verde §T-o lalea,
Maniosa mfe iOna, De Dumineca sera, CA T-am luat batistiora, 5 BatistrOra de matasa
Lino, inimTOra mea,
15 Dar'ar, Domnul Dumnec,leti SA fie pe gandul meil : Casa el cea zugravita S'ajunga paraginita ; Lino, podu-T orzarie
Pe la colturI tot alesa Cu amid si cu matasa, Tot ca I6na de frum6sa. i Tar verde st-o lalea, 10 CA nu am pe unde da,
20 *i cascIora granarie I
SUI MARI'O'N DEAL LA VIE Auclitii de Chr. N. Tapu de la N. lonescu DozeW (Valcea).
Corna se facu lantana, Fantana cu cincT isvore, SI bea dusmana sa mora ; 10 SA bea si dusmanca mea, SA plesnesca flerea 'n ea
FOTe verde iasomie,
Sul Marito, 'n deal la vie,
C'ail venit mIerlitele Si -au mancat cornitele. 5 Cand detei c'o sburAtura,
1
lt pica cOrna din gura.
FOIE VERDE
I-0 LALIE
(VARIANTA)
Auc)itfi de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu Doze0I (Takes).
FOTe verde si o lalie,
Me suit in deal la vie
i gash' mIerlitele, Mancandu-mT cornitele I 5
luaI d'o sburatura, LoviT mterla peste gura i
*i-T caclu coma din gura. Coma se facu fantana, Fan tana cu treI isvOre,
to SA bea dusmaniI sa m6ra, SA bea §i dusmanca mea, SA plesnescA lierea 'n ea !
www.dacoromanica.ro
CUCULETUL
CUCUL Culesa de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiii Petrescii-de-sus. (God). A se confrunta cu varianta Fruncjulena pi de mure,, din cantece Moldoveneptf, (Elena Sevastos) pag. 13 gi pag. 23. n. 2 Vi No. CCLVIII pag. 118-119, din colect. d-lor Iarnic pi Barsan.
Cuculet de unde'mr vir ? De la terg de peste JiT. De Lencuta ce'mr mat' spur? Da, Lencuta-Y sanetosA,
5 Sade la gherghef §i cOsA ; Nu §titi cosA on descosa, Orr de nem 'mr cercetezA.
FOIE VERDE BOB DE BOB Audits de Ion Ionescu, de la Ion St. Udrescu. BogatiDambovita.
5
F Ore verde bob de bob, Cucule de Topolog Cob6ra din deal in Olt, De'mr mar potole§te un foc ! N'am ce foc al/ potolesc,
Nicr n'am glas sail haulesc,
CA mi l'a luat mandra 'n crAng
Cand eram copila§ mic, 5-acu n'am cu ce srtY cant.
to -altA fOre d'artara§, S'a dus, Ilea, dragAla§
SY-a remas pull gola§T i Y-a lAsat golA§er
Cu peri§oru pe er, 15 De plange codru de er! Mi T-a lasat pe nisip, Pitulicea T-a gAsit.
Trecu luna lu Sin-Pretru Parasi cucu fAgetu 20 Si turtureaua valceua Si rderlita poteceua I
www.dacoromanica.ro
326
CUCULETUL
CUCULUI Audits de Chr. N. Tapu de la Christea Cobkaru, din T.-Jiu. A se vedea varianta ccuculuf. pag. 347, din colectia d-lui G. D. Teodorescu.
Cuculet de la padure Du-te la mandra §i spune, SA nu mar se pOrte bine Cu parale de la mine,
5 CA gAlbina§i1 de la got, De nercuta sint fAcut1 I
CANTA, CUCE, NUMAI MIE Audits de Chr. N. Tapu de la Christea Nicola Cobzaru
Cana, cuce, numar mie CA pen' la vara cine §tie ? Or cA mor ori ca trnese Sati d'aicea pribegesc. 5 Nu me duc de sArAcie, Ci me duc de du§manie 51 me duc pen' la un loc Si Yar, puTcuta, me 'ntorc, A pui la du§manT foc.
T.-Jiu.
10 C'a§a 'Y voTa la du§manT, SA'm1 vadA carnea 'n cantar, Si
sangele 'n terezie
SA'mY yed,A casa pustie, C'a§a la du§man1 le pare bine !
15 Casa mea cea zugrAvitA Ajunse parAginitA, De du§manY ocolita
I
FOIE VERDE DE SIPICA Au4ita de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu din *tefanepti
FoTe verde de sipicA,
F...u-te'n lege furnica, CA
to e§tT juvina mica,
De §tir cucu unde cants. 5 FrunclulitA de lipan,
Ca aria p'un bolovan ;
Gorj.
Frund,ulita bob nAut, F....u-te'n lege de cue,
Cana bine ca to 'mpu§c
m 5i 'tY frig carnea §i-o mananc, 5i 11-o frig §i nesAratA, Numa pin cenu§A data !
www.dacoromanica.ro
327
CUCULIITUI,
I CORBUL
CUCUL
Aucjita de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru, din Pojogent A se confrunta varianta *Cucul
i
doreseu.
Frunclulita foY ca plopu,
5
Se cearta cucu cu corbu, Care sa retnale 'n codru ? Corbu 'InT este lege rea. Tact, corbe, nu me 'ngana, Ca tu WI o lege rea; Ca eu sint lege curatA
Gorj.
Corbulp pag. 347. colectia Dluf G. D. Teo -
Spovedita 'n an odata.
Spune cuce pop'al tee,
10 SA me spovedesc §i eil. Pop'al mei"' e venator, Cu pu§culita cu florY, Cand to -oT spovedi, tu morT !
UND-AUD CUCUL CANTAND Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Mihal, din Bucurestr.
FOie verde bob nAut, Unde-aud cucul cantand Si mIerlita vulerand,
Jos la balta fulgerand,
5 PlOia 'n codru rapanind, Me fac brosca pe pamint, Ca un pui§or de lup Si intru la puTca 'n crang I
CUCULET DE LA PADURE Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu, din R.-Valcea.
FOTe verde foY de mure, Cuculet de la 'DM:lure Du-te la man dra §i-Y spune,
S520 spele obrazu bine, 5 SA vie la neYca 'n culme,
FoTe verde §1-o lalea
Ca sa me l'ubesc cu ea ; CA de cand nu m'am Tubit, Amendol ne-am ofilit, Io La fats ne-am prapadit 1
www.dacoromanica.ro
328
CUCULETUI.
CUCULE DE MIC
MIC
Au 4ita de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru Novaci. A se vedea varianta prescurtata cCucwors pag. 207, colectia Elena Sevastos.
Vara vii, vara te duel,
Fruncjulita siminic, Cucule, de mic e§ti mic, Dar tY-e glasul de voinic. F...u-t/ legea to de cue,
Si de munca nu te- apuci.
5 Vara vii, vara te dud, Md mir iarna ce manand ?
10
Mananc mugurel de fag Si bead apa dintr'un lac Si cant codrului cu drag. F...u-t/ legea ta. de cuc,
Ia biciu §i ha/ la plug. N'am venit sa man la plug 15 Si-am venit ca sa vd cant. Canta cuce numa mie, Ca la vara, cine §tie ? Ca pen' la vara o fi mult, Cine §tie, ajung, n'ajung, 20 Glasul tdd ca sd'l and ?
FOIE VERDE BOB NAUT (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru
Pole verde bob unit, F...u-te 'n lege de cuc, Vara vii, vara te duel,
Nici de munca nu te-apucT ;
5 Md mir Tama ce manand ? Putrigaid, cOja de fag Si bead apa de pin lac Si cant codrulul cu drag. Foie verde lasomie,
Io Ia mal cantrmr, cue, mie.
Novae!.
C'asta iarna mi -am cantat Peste Olt la Calafat. P'un bordela§ darimat, 15 Mtg. Tama m'a pleat, Un picior mi-a degerat, Cel-al-alt mi s'a uscat, Limba 'n gura mi -a 'nghetat, La cocenla Balkita, 20 Pend mi-a amortit gurita,
Nu mal pocid vornicule,
www.dacoromanica.ro
Mi -a degerat limbulita I
329
MICULETUL
CORBULETU Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Ghita Schiopu, din R.-Valcea. A se confrunta cu varianta 4Corbuls pag. 251 din colectia Poesif Poporane a luf Vasile Alexandri.
Foie verde a bobului, Tips purl' corbul0. Ce ti-e, pui§or de corb ? Ori ti-e fame, or ti-e sete, 5 OA ti-e dor de codru verde ? Nu mi-e fame, nu mi-e sete,
Ic
Nu mi-e dor de codru verde ; Ci-a§ manca came de Turc Si-a§ bea sange de haiduc !
Ce tot tipi cu-atata jale ? ort ti-e fame, oil 1t-e sete, Ori ti-e dor de codru verde ? Nu mT -e fame, nu mT-e sete,
15 Nu ml-e dor de codru verde ; Ci-a§ manca inimi de cal Si -a' bea sange de Muscal ; Si-a§ manca creier de cuc Si-a§ bea sange de harduc 1
Corbe, corbe, frAtiare,
PE CULMITA DEALULUI (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Ionescu, Doze§ti (Valcea).
Pe culmita dealului Tipa puiul corbului. Ce ly-e, pui§or, de tipi, Au ti-e fame, au ti-e sete,
Nu mi-e fame, nu mi-e sete
Nu mie dor de codru verde ; D'a§ manca came de Turc, S'a§ bea sange de haiduc.
5 Aii ti-e dor de codru verde ?
CUCULET, UNDE-AI IERNAT (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu din com. Dfo§ti (Romanatf). A se vedea varianta de mai sus cF6fe verde bob naut) pag. 328.
Cuculet unde 0 Ternat ? Peste Jill la Vadulat, Intr'un bordeT dgramat, FArA 110, Mil pat, 5 Aripa mr -a degerat,
www.dacoromanica.ro
330
CUCULETUL
FOIE VERDE 5'0 LAPTUCA ! (VARIANTA)
Culesa. de Chr. N. Tapu de la Nic. Zanescu, Vladimir (Gorj).
SA dar puilor sg. 'mr guste, Pui§orir mr-or manca, Cand mr-o suna segndura ; Nicr atuncea, ba, ba, ba.
Fore verde §r-o laptuca,
F...u-tr legea to de curcg, Car intrat cu pull 'n,luncg, La racore §i la umbra, 5 La umbra §i la lAcuste,
SE'NGANA CORBUL CU CUCUL (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Zanescu, Vladimir (Gorj). A se vedea varianta de mai sus 4 CUCU1 si corbuls, pag. 327.
Se 'ngang corbul cu cucul : Nu m6 inggna, corbule, Cg )rnr-au pu§ca la cgtare,
5 Ca tu nu e§tr legea mea ;
CA tu e§tr legea spurcatg, CA ber apa dupg matca, Si manancr carne de vaca!
Cand or da, curl penele la [vale,
FOIE VERDE FOI CA NUCUL (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Gil! Nicolaescu, Pfetroasa (Valcea). A se vedea variantele de maf sus eCucule de true eft' mic pi Foie verde bob naut., pag. 328.
Nu-mr blestema, Leang, cu[cul,
CA mr-e singurel cu trupul. Spune-mT, cuce, ce mgnancr ? Mgnanc mugurel de vita
5 Si beati apg din bAltita ; Manane mugurel de ter Si beau apg din §truber, Mgnanc mugurel de fag S'apor cant, «cucu9 cu drag 1
www.dacoromanica.ro
CUCULETUL
331
FOIE VERDE TREI LAPTUCI ! (VARIANTA)
Culesa de Chi.. N. Tapu de la Nic. Zanescu, Vladimir (Gorj).
Rile verde trel 16ptud
MAnanc mugurel de tel *i beau apa din §tlubel. Ce II-e gusa galbing ? Tot mancand la sadinii. to Ce ti -e gu§a galbIorA ? Tot mancand la pAcliOrA.
F... in doe de cud :
Vara vii, vara te duel, MO mir Tama ce mAnancl ?
5 Mananc mugurel de fag i bead apA dintr'un lac ;
CUCULE, VOINICULE (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Ionescu, Dozetitl (Valcea).
Cucule, volnicule,
5
Vara vii, vara te duel, MO mir lama ce mgnancl ? MAnanc mugurel de tel
i beau apa din §tiubel
Si cant mandrelor cat trel.
Mananc mugurel de fag *i cant mandrelor cu drag 1
CUCULET DE SADINA (VARIANTA)
Culesa de Chr, N. Tapu de la Ion Gh. Mateis§, Mieita (Dolj).
Cuculet de sadinA,
Ce tl -e gura galbina ? Cuculet cu pana surd, Ce tot dal pe bAtAturA 7
5 Cunosc locu uncle-am ouat, Nu-1 gAsesc cum l'am lasat.
www.dacoromanica.ro
332
CUCULETUL
CANTA CUCU SUS PE CRACA Au 4ita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiii, din Petresci (Grorjiii)
MandrutA cat a mea,
Cants cucu sus pe cracA, Cants hotu de me secA, Tot in pica mea sa faca. Eii dic cuculuT O. tacit, cn El se stile p'alta cracA,
Cana hotu de me sea,
Nu e cat it Blanita,
Cat Blanita, cat Gilortu, Numal peste Jii la Motru. 15 Eu aicl, mandra la tail, Amendol zacem d'o bólA ;
Eil intr'un pat, ea 'ntr'un pat; Pe ni§te scandurl de brad, JugrAvite 'n Taligrad I
Tot in pica mea sit facA ! CantA, cuce, nu inceta, C'am dat d'o inimA rea, o MI-a 'mbolnavit mandruta I
VINE CUCU (VARIANTA)
Alicia& de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu, din R.-Valcea. A se vedea mica variants CDLI pag. 213 larnic pi Barsan. Idem Frunclulena de trel fire. pag. 205, din colectia E. Sevastos.
FOle verde mArAcine,
Vine cucu de trel Mile
Si n'are pe ce se pune. S'ar pune p'o ramurea 5 De la deal de casa mea, Si-1 e frica de belea,
SA nu'l vad,A cine-va.
Pole verde de susal,
De trey dile viu pe plaT 10 Cu merinde pe cincl cal, Nu beta, nicl nu mancal, Numal la cucu ascultal, Eu dic cuculul sit tacit, El se sure p'altA craca ; 15 Cana hotu de m6 secA, Numa 'n pisma mea sit faca
www.dacoromanica.ro
CtJCULETUL
333
VERDE FRUNQA MARACINE (VARIANTA)
Audits de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru, Novael (Gorj). A se confrunta varianta eCuculp pag. 346 colectia d-luI G. D. Teodorecu.
Verde frunclA mArIcine,
Vine cucu de treT Bile
Peste camp far' de padure, Si n'are pe ce se pune. 5 S'ar pune p'un maracine
Si 'e frica a nu'l tine ,
S'ar pune plc) rImurea Si Jr e friea c'o cadea. D'ar fi cucul d'un voTnic, L'as prinde d'un ibomnic ; Dar mT-e cucu pls6rea, Nu stie de dragostea mea 1
FOIE VERDE FOI CA BOBUL Cu lesa de Chr. N. Tupu de la Ghita Schiopu, R.-Valcea.
FOTe verde for ca bobul,
Se certa cucu cu corbul, La ce tnT-a intrat in codru ? FOTe verde §T-o lalea,
5 Dara Corbu ce'mT clicea ?
R6mIT, cuce dumneata,
SI ne anti priml-vara
S'audI si puTca mea, Ca sa'mT mai dea gurita, to CI mi s'a uscat limbs I
CUCULET CU PANA SURA Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Anghel Cambrea, din Sacelu, Gorj . A se vedea o varianta prescurtata, coleetia d-lul Bibicescu, din pag. 370 n. 379. Idcm No. CCLX1V, din colectia d-lor Iarnic §i Barsan.
Cuculet cu pana surd
NumaT eit §i mandra mea 1
Ce tot cantY la nor pe still, OrT nu tT.e inima bunI ? !
De mY-e bunI, de mT-e rea,
5 Nu ml-o tie nimenea,
Cuculet cu pana surd, Ce tot cantY la nor pe §url P OrT tT-e fOme, del tI -e sete, To OrT tT-e dor de codru verde ?
www.dacoromanica.ro
CUCULETUL
334
Limba 'ti pice, S'o daT tatiT s'o manance CA mult e buna §i dulce 1
Niel mk-e fame, nick ml-e [sete,
Niel mT-e dor de codru verde; Ci ml -e dor de satu meil, C'am lasat dou6 mftndre 'n el :
15 Una 'n vale Ca o flare, Alta 'n deal Ca un pahar I
25
Cucule, nu'mT fiT du§man, CA nu mT-aT cantat d'un an. ST-acu§T cantT sus pe bu§ten !
F...u-tT legea ta, de cuc, Tu a tT cuc §i eii haiduc ; 3o CantA bine, cA te 'mpu§c ! Cana cucu sus pe cracA, Eu chic cucului sl tacA, Cana cucu de m6 secA
CantA, cuce, nu tAcea, 20 CA ml-aT secat inima I
Cana, cuce,
1
FOIE VERDE *1-0 RASURA (VARIANTA)
Au4ita dc Ch. N. Tapu de la Ghita Schiopu, din R.-Valcea.
Fore verde §T-o rasurA,
Cuculet cu pana surf,
Ce te plimbT pe batatura ?
Or nu tl-e inima !Jura ? 5
De mT-e bunA, de mT-e rea, Nu mk-o §tie nimenTa, Numal purculita mea ! Fare verde samulastrA,
Cucule cu pana albastra,
To Ce te plimbY pe la ferestra ?
Nu sint fata nick nevastA, Sint garafa la ferestra, GarafA mirositare, Cine m6 mirase more ! 15 Cine pe mine m'o lua, De lac cl §i pornesc grew. De-ar fi cucu d'un voTnic, L'a§ prinde d'un ibomnic. Dar mr-e cucu o pasArea, 20 Nu'mb puT mintea eu cu ea !
CUCULE, NU MAI CANTA (VARIANTA)
Culesk de I. Odor auc)ita in com. Ciregiu (Prahova).
Cucule, nu mar canta, CA rnT-al secat inima
1
D'ar fi cucu d'un voinic L'a§ prinde d'un ibomnic, 5 Si m/-e cucu o pAs6rea, Nu §tie ce'T dragostea! Cuculet, pas6re surd,
Ce te plimbr pe bAtAtura OrT nu tT-e inima buna ?
10 De mr-e buna, de mT-e rea, tie niminea. Cuculet, pas6re albastra Ce viT noptea la ferestra, 14 CA sint fata, nu's nevastk1 Nu mT -o
www.dacoromanica.ro
CUCULETUL
335
FOIE VERDE CA NALBA Auc lita de Chr. N. Tapu de la lautarul Costea Gheorghe
Fore verde ca nalba, Canta, cucu, nu inceta, C'am dat de inima rea. Mr-a prerdut calu §atia, 5 Saua §i ipingraua, Si mr-a gasit'o mandra.
Sacenr, (Teleorman).
Me rog de ea sa mr-o dea, Mandra dice sa me ra, Ca mr-a fost ibovnicea, to De cand era mititea, In brat de la marca-sa ,
VERDE FRUNQA DE ERPETU Audits de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cujocaru, Novaci, (Gorj).
Verde frump. de §erpctu, Trecu postu lu Sim-Pretru, Mr-a tuft cucu fagetu Si turtureua 5 Valeeua Si mandruta poteceua. Verde frunda for, trifor,
Plea cucu de la nor,
Lass puir mititer ; to Pitulicea mar cu mils, Gasi pull far' de muma. Pasarica a§a milosa
Lud puir de cue sa-T cresca ; Cobora din del in vale, 16 Si le duce demancare, SA cresca puir mar tare. Verde frunda tamarOra, Veni cucu 'n primavara,
Gasi puir sta sä sbora 20 Si cand le faeu Intrebare Cine le-a dat de mancare, Pull 'n sema nu'l bagara, Ca I lasase far' de pene, Nu vrura sa-i dica nene 1
CANTA CUCU I-0 MIERLITA Au4ita de Chr. N. Tapu de la Dumitru BAcioiu, din Petrescit
Canta cucu §i o mrerlita, Gate§te-me marculita,
Ca la vary e resmirita,
5 La Dorohor, Si galceva La Cepleva I
Si resboru
www.dacoromanica.ro
(Gorj).
336
CUCULSTUL
CANTA CUCU SA ME DUC Aucjita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petrescif -de- sus. (Gorj).
Cana cucu sa in6 due Si mierlita sa m6 'ntorc Wm! dad dumanilor foc ;
Sa'mi dau foc cu lemne vercj)
5 Si p'o parte cu uscate,
S'aprinda §i cele-l-alte. De-a§ §ti canta ca cucu, N'a§ mai ie§i din codru ; Ca cucu nu §tiii canta,
ro In codru n'am ce alai I
www.dacoromanica.ro
MURGULETUL DEMNA MURGULET Au 4ita de Chr. N. Tapu de la lautarul Dumitru Baranca, din Pesteana-de-sus, Gorj A se confrunta varianta Flacaul i murgul, pag. 350-35 t, din colectia d-lui G. D. Teodorescu.
Frunclulita rugulet, Demna, demna murgulet, Frungulita for castana, Tot-la puIca la Pesteana . 5 - Bata -1 focu de 'ndemnat,
Unde- ajungi, mg legT de gard, Si'mT daT fen nulelile
Si tu to joci cu titele
Ca cu gutuitele I
To Pe mine me legi de gard Si tu se4T cu puTca in pat. Cum ti -e drag cu mandra 'n pat
Si mie cu traTsta 'n cap ; Cum ill sint dragT titele 15 Si, mie grauntele ; Cum ti-e drag cu mana 'n sin Si mie cu gura 'n fen !
MURGULE, CALUTUL MEU (VARIANTA)
Au4ita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Blicioiu, din Petresci Gorj.
Murgule, calutul mei", Ce to -abatT din drum mereil ? OrT IT-e greii trupsorul meg ? Nu mT-e greil trupsorul teii, 5 CA tu la carsma te-abatT,
Si de gard legat mg lasT. Cum ti-s dragi mandrutele, Si mie grauntele ; Cum mT-e draga tresta plina, To Si tie mandra pe !liana I
22
www.dacoromanica.ro
MURGULRTUL
338
INDEMNA, 'NDAMNA, MURGULET. (VARIANTA)
Bucuregl.
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Ion Michal,
Foie verde rugulet, Indemna, 'ndemna, murgulet. Co lea 'n vale 'n delulet, Sa face d'un tergulet
5 La Iona 'ntre Oltet.
Sal/ cumper d'un freulet,
MI -al fost drag de manzulet, Si'mi cre§teai in coma cret ; NOptea 'ml calcai un judet,
Indemna, 'ndemna, murgulet.
F... in c... de 'ndemnat
1
15 Unde-_ajungi me legi de gard Si'mi dal fen nuielile Si graunte stelile $i apa zabalile, Si tu'mi beT cu mandrele I 20 Cum tY -e drag cu mandra'n pat Si mie cu traista 'n cap I
Cum ti-e drag cu mana 'n sin Si mie cu botu 'n fen !
to piva 'ml trageai in grajdulet Si mancai la orzulet. i iar verde rugulet,
FRUNPULITA BOB ANGLAS. (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la I. G. Mateias, Misita Dolj. A se confrunta varianta Volnic belly) No. 283 pag. 217-218, din colectia d-lui Bibicescu.
Frunclulita bob anglas, Indemna, murgulet, la pas !
F..u-1.. in bot de 'ndemnat,
Ca cand ear maT 'ncalicat. 5 Nu mi-e grett trup§orul teil, Ci mT -e urit naravul t65,
Jumetate mergl calare Si jumetate la vale.
F..u-1.- in bot de 'ndemnat, to Unde- ajungi me legl de gard
5i'mT dal fen nuielile Si graunte stelile. Cum tI -s dragl carciumile, A§a §i eil graufitile ; 5 Cum ti-e drag cu mandra 'n pat,
Ada §i eu cu traista 'n cap !
www.dacoromanica.ro
MURGULETUL
339
MURGULET, CALUTUL MEU (VARIANTA)
Cu lesa de Chr, N. Tapu de la lautarul P. BranduOanu, Costepti
Foie verde de cludAii, Murgulet, calutul mea, Cc te-abag din drumul tea ? OrT tT-e greil trupsorul meu ?
5 Nu-mi-e greti trupsorul tea, MT -e urit nAravul tea !
Pe la cate carciumi treci, Pe mine de gard me legi $i 'rni dal' fen nuielele
Valcea.
10 $i graunte stelele. Cum ti-e drag la veselie $i mie la herghelie : Cum T -e drag la refenea $i mie asemenea. 15 Cum ti-e drag cu mindra'n pat $i mie cu traista 'n cap ; Cum ti e drag cu mandrele $i mie grauntele I
FOIE VDRDE FOI DE PRAZ Culesa de Chr. N. Tau de la A lecu Dumitrescu-Abalaru, Ropioril-de-Vede. A se vedea varianta eMurgulurs pag. 351, din colectia d-lul G. D. Teodorescu.
FOTe verde foi de praz,
de praz §i de aclaz, Mori, murgule, de necaz CA n'am unde sl te las I 5 SA te las la tats mea ? TatA-meti e om betran, Nu coseste vara fen. Cositura ce-a cosit'o Nici p'aia n'a gramAdieo ; a) Cu primaru mi-a 'mpartit'o I SA te las la maica-mea? For
MaicA-mea e vrajitore,
Ia disagii fa spinare,
Plea. 'n sat dupa mosmOne, 15 Tu mod murgulc de fOme I SA te las la soru .mea ? Suru-mea e fats mare, Ia furca pleaca la fete, Tu, ,murgule, moil de sete ! 20 Sa to las la frati-meil ? Frati-meii e hot ca mine, Umbla calare pe tine $i te tine nemancat, NemAricat $i nebeut,
25 Parc'ai fi fost oropsit I
www.dacoromanica.ro
MURGURETUL
340
CE STAI MURGULE TRIST ? Culdsi de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu, Dozeptl
Ce star, murgule, a§a trist? Cum n'as sta, stgpane, sta,
a tu la carcIumg. mere, Pe mine de gard me legT
Valcea.
5 $i 'mT dal fen nuTelile i grAunte stelile, i tu 'mT beT cu mandrele I
I
www.dacoromanica.ro
CALETORIE STREINATATE. VAI VOINIC STRE1N ! Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul Chita Schiopu, din R.-Valcea. A se vedea varianta (Strainul saraca din colectia G. D. Teodorescu op. citat, pag. 282 ; idem 4Strein singer. din aceiapf colectie, pag. 283 vers. 14-25.
Fote verde de pelin, De pelin de rosmarin, Vat de votnicel strein ! E ca mgru dulce 'n drum :
Trupiora 'int plange, Cu lacramr de sange 1 io Tact, trupinA, tact, CA tot to le fact ;
5 ca[t pe drum atni trec,
Nu e vina ta, Ci-a cut te-a sadit Si nu te-a 'ngraclit I
I] sburAturesc ; CrAciOre 'int fringe,
COLINDAI TERILE TOTE. (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Teodor N. Tapu, Ropiorif-de-Vede.
A se vedea mica varianta cDorul de rude. pag. 254 din colect. D-luf G. D. Teodorescu, op. citat. Idem varianta din cantece Moldovenesci pag. 10 No. 2, a D-nef E. Sevastos pi No. MCDXXXI, din colect. d-lor larnic pi Barsan.
PaecA sint nAscut din piatrA I
Colindat t6rile tote,
Si a§a 'int vine une-ort, SA m6 sut la camp cu flort,
Si de bine n'avut parte. Si 'int vine cite °data
SA m6 silt la muntT cu plata, 5 SA'mt \red mumA, Wmi v6d [tatA...
Nu v6d mumA, nu \red tats,
10 SA'mt v&I fratt, srrot v6c1 surort.
Nu'mt v6d fratt, nu'int v6d [surort,
PaecA sint nAscutdin Rod !
www.dacoromanica.ro
CA LETORIE-STREINATATE
342
PUSEI LACATU LA PORTA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu, Dozestt (Valeea).
PuseT lacatu la porta, $i plecaT in strinAtate, SA'nir g1sesc mama §1 tats !
5 Par'ca sint nascut din piatra f Nu sint fratT, nu sint surorl ; Parica sint fAcut din florT !
Nu e mama, nu e tats ;
FOIE VERDE MARACINE Au4ita de Chr. N. Tapu de la Ion Preutqescu, Novacl
$i o gasiT calugaritA ! Bine, drags pelinitA, De ce e§tT caluggritA ?
Fo Te verde mAracine,
M'a fAcut mama pe mine, NumaT singurel pe lume ; Ed n'am fratT, nicT n'am surorT,
5 NumaT gradina cu florT. FOTe verde de berbinA,
PuseT lacAt la gradina,
$i plecaT 'n tell streint, FoTe verde de treT florT,
xo SA gasesc fratT §i surod. Si umblaT §i ispitiT
Frail §i surorl nu gasiT ! $i de ceTa mu Intorsel, Foie verde treT bujorT,
15 Drept la gradina cu florT I Mg duseT la pelinitA,
www.dacoromanica.ro
Gorj.
20
De ce n'am avut credintAl M6 duseT la leu§ten, i-1 gAsil negru bu§ten ! Bine, dragA leu§tean, De ce e§tT negru bRten ?
25 De ce nu slut udat d'un an 1 M6 duseT la busuioc, $i '1 gasiT plangend cu foc 1 Bine, dragA busuioc, De ce 'mT plangT to cu foc ?
3o De ce n'am avut norocr SA flu cu tine p'un loc !
CAT.ETORIE-STREINATATE
343
REU ADE MUNTELUI (VARIANTA)
Au 4ita de Chr. N. Tapu de la lautarul Paicu, din Bistrita, Valcea. A se vedea varianta No DCXI, pug. 318, din cole.:tia d-lor Iarnic pi Barsan.
Fore verde de dudaii, Reil sade muntelut reii ; Reii 'I §ade Mr' de ptatra,
Rout ochisorit rota, Me tate prin lumea tota, SA'mt ve4 mama, saitnt ve4
Ca si mie far' de tata! 5 Reil 'I §ade Mr' de bruma, Ca §i mie far' de muma! Rai 1 §ade Mr' de bray, Ca §i mie fAr' de fratt 1
[tats.
15 Nu ve4 mama, nu ve4 tats ; Parc'ast fi nascut in ptatra I Me suit pe munt de flort, SA ve4 fratt, sa ve4 surort. Nu ve4 frafl, nu ve4 surori ; 20 Parc'as fi nascut din floril
Reil 1 'ade far' de floe,
10 Ca si mie de surort I Me suit pe muntt de platra,
-
FOIE VERDE FOIE LATA (VARIANTA)
Fore
verde foie lata,
e suit in muntt de ptatra, Srmt ve4 mums, sa'int ve4
Me suit pe munt de flort, Sa'Int ve4. frail, sa'mt ve4 [surort.
Rata.
Nu'mt ve4 frap, nu'rnt ve4
Rata,
Para sint nascut din florr!
Nu'int ve4 mums, nuirnt ve4
5 Para sint nascut din ptatra I
www.dacoromanica.ro
rsurort,
344
CALETORIE-STREINATATE
AMARA STREINATATE. Cu 160 de Chr. N. Tapu de la I6n Mihaf, Bucure$1.
Amara streinatate, Mu lt e§tY to fAra dreptate ; Am umblat t6rile tote, Si de bine n'avuT parte ! 5 Din tineretile mele, TraTesc in lume cu jele ; Lumea, tara m6 bule§te, Dumne4eil m6 milue§te 1
Lumea, tara am umblat, 1 o Si de bine n'am aflat, Pe nimenT n'am cunoscut, Fur' pe cel ce m'au facut. De-T umbla in lumea tots, N'oT afla mums §i tata ;
15 De-T umbla §i cat sA cautT, N'ol afla doritir frati. A§a 'mT vine une-orT, De gandesc pe loc sA mor 1 Jelui-m'a§T, vaT de mine,
20 Jelui-m'a§T n'am la cine ! Jelui-m'a§ muntilor De dorul pArintilor. Jleui-m'a§ bra4ilor, Val I de dorul fratilor ; 25 Jelui-m'a§T florilor, De dorul surorilor ! A§a gandesc cate-odatA,
SA m6 slit pe muntl de piatrA, SWIM fac ochi§oriT rOtA,
3o S6 m6 uTt in lumea tOta ; SA m6 uit spre rasarit, SA vAd dincotro-am venit I CacT ea sint nenorocit, Si prin lume parAsit ! 35 V64ut'am tots lumea. Si marea §i Dunarea. Vino, drags turturea, De'mT sborA la casa mea, SA'ml vorbesc cu maTcuta. 4o Am §T-o dragA suriora, De dorul meil sta sa mOra I Jele, Domne §i pe ele..... Jele la tot neamul mei,
Din Meat cum am fost eii ; 45 Ca eii tare sint str6in, Plin de dor §1 de suspin 1 Dar m6 rog 114 Dumne4eil,
Care'mi §tie gandul mei, Sa'mY dea viata curatA,
so SA mal scap de ici odatA : VaT de robia str6ina, Cand 'tl apuca Nemtu inima, N'al nimica pe viata, NumaT pu§culita 'n brate !
www.dacoromanica.ro
CALETORIE-ST11.11INATATS
34$
CAND ERAM IN VREMEA MEA Au4ita de Chr. N. Tapu, in Runcurelu Mehedinti. A se vedea variantele: eSAriti frati tii privighetorea prinsa. din colectia d-lui G. D. Teodorescu, pag. 280. Idem varianta prescurtata No. 405, pug. 382, din colectia d-lui Bibicescu.
Gaud eram in vremea mea, Sburatn ca o turturea ; Si sburam din craca 'n craca, N'avea nimed ce sa'mY faca! 5 S'un dracit de venator, Smulse tre fire de per,
Si 'mY fAcu d'un lAti§or
Si me prinse de picTor Si me bAgA 'n colivie,
10 SA me scOtA 'n prAvalie, SA me ducl la Domnie 1
CAND ERAM IN VERSTA MEA (VARIANTA)
Aucjita de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu, Dozepti (Valcea).
Cand eram in versta mea, Sburam ca o paserea ; *Pull umblam din craca 'n [craca,
N'avea nimed ce sa'mY facA. 5 Veni un hot de venator, Puse latul umblator; Cum it puse, Aga me prinse. M'aruncara 'n colivie, io Me pusera la fetie 1 Cate paserT me vedeati Tote me ciricalau:
Und'te dud tu, sora-mea ? Eil me duc in Carl streina, 15 Unde nu e dor, nicY mill! CA mila de la pArintY, AnevoYe vreT s'o WO ;
Iar mila de la bArbat, Ca fruncla de per uscat, 20 Gaud te daY sa -te umbre§tY,
Tot mal reu te 'nadu§e§t1!
In alt4 variant4 ultimul vers sund:
Iar mila de la barbat,
Tot cu pumniY dupe cap !
www.dacoromanica.ro
346
CALETORIE- STREINATATE
FOIE VERDE I-0 LALEA (VARIANTA)
Auc)itil de Chr. N. Tapu de la V. Nicolaescu, PietrOsa (Valcea).
F6Te verde sl-o lalea, F...'o 'n bot inima mea,
Nu ma este cum era 1 Gaud eram In.firea mea, 5 Sburam ca o paserea, Ca o pasere _pribegl,
N'avea nimenT ce sA'mY facA.
Dar un hot de venator,
CAlare p'un carlATor,
to Rupse tref fire de per
De la inicul carlATor Si 'mT fAcu d'un lAtisor, In reversatul de zorT ;
5i m'apuca de picior, 15 De aripa si de cap ;
MT-e frica ca nu ma! scap 1
PASERICA DUPE LAC Au4ita de Chr. N. Tapu in Novae! Gorj. A se vedea varianta No. 152, pag. i 15, coleclia d-lui Bibicescu.
PAsArica dupe lac,
Nu me blestema sA zac, CA n'am pe nimenT cu drag Sa'mi puTe mana la cap, 5 SA me 'ntrebe de ce zac.
PAsArica de pe Ji!
Da de neicuta ce Oa
De neTcuta cA still bine,
Bea la vin si manca Paine to 5i gandeste tot la tine.
UNDE-AUD ME DUC, ME DUC Aucjita de Chr. N. Tapu din gura lautarului Constantin Dobre, din Govora, R.-Vilcea. A se vedea o mica varianta cintrebarea. la a-l. G. D, Teodorescu op. cit. pag. 278.
Cum as face sA me due Semi Tau fruncla, arnY strut,
FOTe verde foT de nuc,
Unde and me duc, me duc,
Ca fruncla Cu me usuc, Ca fruncia goronulul, 5 Pe marginea drumuluT I FOTe verde de duclau, Si batuT §i pariT mil
Pe margine de pireii,
CA pen' la anu mT -e mult,
Nu sciii ajung, or! n'ajung
15 La puTcuta de demult, SA'mi dea gura s'o serut ? CA sint caletor me duc
UTtandu-me 'n drumul tell. to FOTe verde bob taut,
www.dacoromanica.ro
5i unde am pus de gaud, [n'ajung, La puTcuta de demult
CALETORIE-STREINATATI1
347
UNDE AUD CA PLEC (VARIANTA)
Audits de Chr, N. Tapu de la L G. Mateias, Mieita, (Dolj).
*i unde and cal plec, cal plec, StiT ca fruncla m6 petrec, Ca fruncja alunuluT Pe marginea drumuluT.
SUNA, SUNA Audits de Chr. N. Tapu de la Christea Cobzaru Tergu-Jiu. A se vedea varianta cSuna pietricica 'n vale) pag. 283, colectia poesil poporane de d4 V. Alexandri.
Sung, sung §i resunA, Sung pietricica 'n vale, PuTca mea plange cu jale ; Sung pietricica 'n Olt, 5 PuIca inea plange cu foc, Cd n'am parte nicT noroc, SA flu cu puTca 'ntr'un loc. De m'a§ vedea 'n deal suit *i la vale scoborit, To SA puT masa sA mananc *i cu puica dupA gat *i cu murgu 'mpriponit, De-o crAculitA de nuc. Vino, puTc5, sl to s6rut, 15 CA d'aTa o sl m6 duc! Dar pe mine cuT m6 14.7 Negrilor, streinilor, Pe mana du§manilor! Iaca, neTcA, frAtidre,
20 Fa-0 o mill §i pomanal, Nu m6 lAsa de ocara,
Sue-m6 cu tin' callare, La spatele dumitale. De veT merge 'ntealtA Ora, 25 Ca sa.tT flu eu sotiOrl I Eti to -a§ lua, puTcA, cAlare,
La spatele meti, frAtiOre; Dar mT -e murgul mititel, Alga duce trupul meg.
30 D'a§ merge Inca pe jos, Da mT-e drumu gloduros $i nu pocia merge pe jos. 5i mT-e drumul ars de sore Nu pociti merge pe piclOre ! 35 Mill de ea cl-§T fAcea La spate o arunca, In Moldova cu ea mergea, 0 carciuml cl'§T fAcea,
Amendoi in ea trATa, 4o Avere cr§T cApata,
Mult1 seracT adApostia I
www.dacoromanica.ro
348
CALETO RIE- STREINATATE
SUNA, SUNA BSI RESUNA (VARIANTA)
Culesa de Chr. Ns Tapu de la Nic. Zanescu, com. Vladimir (Gorj). A se confrunta varianta canna sunaz pad. 325, din colectia d-lui G. D. Teodorescu.
FOTe verde §i-o r6surg,
Sung, sung §i resung, Sung pletricica 'n garlA Mandra mea, 'ml plange cu
5 Sung pletricica 'n Olt,
Mandra'mi plange cu mult foc,
Cu mild §i cu parjol, Ca sg tie tot un dor 1
FOIE VERDE ROSMARIN Au4ita de Chr, N. Tapu de la N. Zanescu, Vladimir (Gorj).
Foie verde rosmarin F,..u-ti legea to de trin, Cum duel Oltenil de lin, Pe la Turnu-Severin.
5 5i ml-T ducT de-T ocole§ti Pet-16 mi-T trecT prin Pite§ti 5i mi-I la§T in Bucure§tY.
Pe totl mi-I fad precupetT SA vinga mere crete§tT, To La curtile boTere§ti, CantAre, oltene, bine, SA Tail mere de la tine ;
Cu drepta sl cantgre§d,
Cu stanga banl sA prime§tY
CINE'MI FLUIERA PRIN LUNCA ? Aticlita de Chr. N.- Tapu de la Vasilache F. Costake, DioW (RomanatI).
Cine-'mi fluIerA prin hula 7 Rgdita cu gura mica $i cu buza suptiricA.
Cine-'ml clocAne prin luncA ? 5 RAdita cu MarinicA, Tale rAschitor i furca
5i Marin baston de ducg, SA se dna. 'n Dobrogea,.
Acolo parnint sa Ta. 10 Dar'ar Dumnecjeti sa dea,
www.dacoromanica.ro
Ca sa intre Tura 'n ea,
SA'mT robescg. Dobrogea 1
CALATORIE-STRECINATATE
,49
CINE FLUIERA PRIN LUNCA (VARIANTA)
Audits de Chr. N. Tapu de la Oie, lautarul Dioptilor (Romanatf).
Frunclulitg de sipicg, Cine-'ink fluera prin lunog ? Radita §i cu Ionicg,
Aoleo, ce foc mg calcg ! Nerca la Dobrogea plea, 15 Cu camp necalcatg, Batista ne parfonata,
Tare raschitor §i furcg; 5 lonicr baston de ducg.
Cu chica nepkeptanatg.
De cand Marin mi s'a dus Mak nimic di n'am flcut :
Fruncjulita §i-o lalea,
Cg se duce 'n Dobrogea CA se da pgrnint in ea,
20 Nick porumbir n'am prg§it, -.Nick orzul n'am secerat,
Manca-o-ar pardalnica !
10 De cand Dobrogea s'a dat, Multe sate mi s'a ,spart
Nick graul nu l'am carat ; M'am tinut de vorbg 'n sat, Tot de el mk-am intrebat !
Si Mann cg, mk-a plecat.
CINE-I SINGUREL CA MINE ? .17:111a
Gorj. Audits de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SAcelu A se vedea primele versuri din cSingur pe lumep din G. Dem. Teodorescu, op. citat pag. 283.
Cine-I singurel ca mine ? Numak mkerla din padure; Nick mkerla nu-k singurea. MYerla oug, scOte puk 5 Si face vecink destur. Unul sborg §i se duce,
MYerla rgmane §i plange
Si striga cu mare glas :
IntOrce-ve-tr c'am rgmas ; 10 IntOrce-ve-tr care putetT,
De mg scoteti din judet !
www.dacoromanica.ro
50
CALATORIE-STREINATAlt
STRAINA, MAICA, CA MINE (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluI Dumitru Bacioiu, din Petrescir-desus
Gorj.
Fore verde maracine, Streina§, marca, ca mine,
N'o mar fi altu pe lume Ca §i cucu din padure I 5 Rife verde rosmarin, . Da nicr cucu nu-T strein ; Ca tot are-o suriOra Pe mrerla cea pestricrOrg. Streina, marca, ca mine To N'o mar fi nimenr pe lume,
Ca §T-o flore din gradina. Da nicr flOrea nu -r streing, CA tot are-o radacing $i cu Tarba p'angg. ea ; 15 Da eu n'am pe nimenra 1 Fore verde de muscats, Asa 'mr vine cate-o data SA me urc pe muntr de pratra, SA me tat la mandra 'n pOrta !
20 Fore verde de mohor, Asa 'mr vine une-orT SA mg urc pe munti de florT, De dor de fratr §i surorT I De s'ar face dealu §es 25 $i padurea luncr frumose, SA se vada sat cu sat, SA vec) §1 eg ce-am lAsat. LAsar marca, lAsaT tarcg,
Lasar fratT, lgsar surorr, 3o LAsar gradina cu florT ! Dragile mele surorr, Plivitr §T-ale mele florT, Le plivitT §i le udatT Si bine mi le pastratT ; 35 SA creasca cat gardurile, SA le bats venturile, Ca pe mine clrumurile
5i pe mama gandurile
I
DE S'AR FACE DEALU DES (VARIANTA)
Auclita de I. Odor de la A. Mihaiescu, Cirepu (Prahova). Le plivitT si_ le udatT De s'ar face dealu §es
$i padurea luncr frumOse, SA se vadA sat cu sat, SA ved §i eil ce-am lAsat. 5 CA lasar marca,
Lase tares,
Lasar fratT, LasaT surorr,
$i bine mi le pgstratr. SA cresca cat gardurile,
5 SA le bath. venturile Ca pe mine drumurile Si pe marca gandurile.
laza, dragg, plec, me duc,
Lasar gradina cu florr I Io Dragile mele surorr, Plivitr *ale mele florT,
DA'mT gurita s'o serut, 20 SA tT.o serut de-a cglare, Sa'mr pare drumu plimbare $i mie §i dumitale
www.dacoromanica.ro
I
CATANIE CAT-II SIBIU DE MARE Culesa de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu
Cat-if Sibiu de mare, Numar o carare are,
Nova ci.
5 Matca dupe et plangend Si te-ar bate, Imperate,
0 carare de nisip
Lacra mile matcelor
Merg Catanele tot rand,
Si jalea fectorilor !
TU TE DUCI, BADEO SARACE Novae'. Gorj. Culesa de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu A se compare cu varianta prescurtata. No. 18o pag. 138, din colectia d-lu1 Bi-
bicescu.
Rice verde trei spanace, Tu to duct, badeo serace, Dar ea, mare, ce m'ot face ?' Tu to -or face, man dro, bine,
5 Ca mar sunt voTnici ca mine ; Dar de mine este reii,
C'acolo unde merg ea Nu mat sunt de felul tea, Fara sange pene 'n bred ;
to Si de minel, vat de mine, Ca nu mat gasesc ca tine !
www.dacoromanica.ro
352
CATANII1
REMAI, MANDRO, (VARIANTA)
Cu lesi de Chr. N. Tapu de la I. G. Mateiap, Mierta (Dolj).
Frunclulita 0-o lalea, Remai, mandro, cuY d vrea, Eil me duc la rota mea. C'acolo unde sint ell, 5 Nu e grail, nu e porumb,
NumaT sange de Roman. Sangele MuscaluluT Pen' la burta caluluT, Sangele Romanulul To Pen' la -coma calului 1
M'A FACUT MAICA FICIOR Cu les& de Chr. N. Tapu de la Calistrat Stoienescu, Tirpezita (Do lj). Foi lita 136b1 frartA,
Nu m'a fIcut malca fata, Ca sX stall cu ea pe vatrI; M'a fIcut maica fecTor,
5 SI dail terilor ocol.
M'a facut mArgAritar, Su me Ta la militad 1
REU, MAICA, M'AI BLESTEMAT Culesa de Chr. N. Tapu de la Calistrat Stoienescu, Tirpezila (Dolj).
FoilitI per ropt,
Red, mlYcI, m'aI blestemat, SI stall in pu§cI rezimat
Si sI mInanc de furat, 5 Cu Ungurul sI me bat 1
www.dacoromanica.ro
CATANIE
353
VINO, MANDRO, DE ME VEQI Culesa de Chr. N. Tapu de la L G. Mateiatil, Mieita (Do 1j). A se vedea inceputul din varip.nta 4Frunclulita lanurl vercjis din colectia cantece Moldovenepth a demand E. Sevastos.
FOYe verde bob urez,
Vino, mandro, de mg ved,I Peng sunt granele vercji ; Cd dacg s'or secera
5 Vine ordin §i mg ia, Si mg duce la GalatT,. Unde 's Turcil 'flarmatT !
FRUNVA VERDE D'ASOMIE Culesa de Chr. N. Tapu de la lautaril din Runcurela (Mehedint1).
Fruncla verde d'asomie,
Mg duc, mac 'n militie,
C'am ajuns in -al-snide SA port pu§ca 'nchituitg, 5 0 sabie subtiricg, 0 manta §i c'o tunicg, $i pintent pe la picrOre; lard calu cu zorzonale, Cum le place la cocone. 19 Mg duc, mac drggulitg, SA slujesc cu-a mea credintg Pentru rege, pentru fratY,
Iar tu, maicg maIculitg,
15 $i tu, tea drggulitg,
mie de bine, CI vol pleca a4T §i mane
Rugati'mi
Si mg duc in Bucure§tY In palatele domne§tY,
20 Spre-a ve face voile nume, C'avetY un fiu bun pe lume ! DecT sg nu ve 'nstrinalY,
Pe mine sg m'a§teptati,
Cg voY veni cum mg duc,
25 Mat frumos §i maY flcut
Ce's in lume strginatY I
23
www.dacoromanica.ro
CATANIE
354
PLANGE-ME MAICA CU DOR Audits de Chr. N. Tapu la balciul din Polcvrael. A se confrunta varianta gFruncla verde de mohor. pag. 274, din colectia &mle E. Sevastos.
Vinde-ti maicA, eel avea
Foie verde de bujor,
Si me scOte din belea !
Plang-e-m6, malcA, cu dor, CA §i eu ti-am fost ficior ;
to Vindeti, maica, boil top, Si m6 scapa de la sort I Malca nu to p6te sc6te De la sort §i de la mOrte I
TI-am scos boil din obor 5 Si plugul .de s 'upt §opron.
Nici o brazda n'am brazdat Si'n militie m'a luat !
VERDE FOIE DE MOHOR (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae FratilaNovael (G .rj).
Verde foie de mohor, Plange-mi maicA, cu dor, Ca §i eu ti-am fost ficlor. Ti-am scos boil din obor 5 Si plugu de supt §opron Si-am tras brazda la rAzor !
FOIE VERDE MANDALAC Culesit de I. Ionescu, de la Anton Cojocaru, Vladaia (Mehedinti).
Foie verde mAndAlac, M'a facut mama bAiat, M'a crescut, m'a leg-Anat,
M'a legAnat cu picloru
5 Si din furca a tras fuloru. M'a legAnat, m'a crescut,
M6 fAcuT mai mAricel,
www.dacoromanica.ro
M6 chema talca cu lel La sapA la plug s'ajut, to Pen de versta m'am fAcut. Si nu trecu multA vreme V64 ca patria me cere, SA merg §1 sA isbutesc
Pe teramul cel turcesc.
355
CATANIE
15 Co opincA mencaltaY, In cap cAcTulA cl luaT, CacTula c'a luT Mihal. Trecul rill Dunn-ea, Cetatea Nicopolea ;
35
De al vostru capitan, Adeveratu °Oen 1
Marte cruntA a suferit, 4o Ce-a dorit a isbandit ; Patria nu el-a vindut ! SaltA, Romani; saltA, C'acum te-afli mAritata Dupe mirele dorit, 45 De dol-spre-ce al venit. Romanic, fill ter Te vor scapa de nevol I Romania mi-a avut DoT fit bravl care-a trecut : 5Q Pe Stefan cel laudat,
20 La Grivita nand sosil, Pe parintY nu mar doril. S'apucaT in jos pe vale ; Striga Turcii 'n gura mare Din reduta cea mar tare : 25
Cu noug glante pin pTept. Nainte, baletT nainte $i sA v'aducetT aminte
Bre I Avradini sictir I
Cu totil ne prApadim, Ghtauru ne'a impresurat
$i nu e roc de scapat I
Baca, baca ghlauru, 3o Ne rapeete sufletu I Valter, capitanu bun, Adeveratu Roman, SA. sure pe parapet
Pe MihaT, bravu bArbat 1
PENTRU -O ARMA RUGINOSA Culesa de Chr. N. Tapu de la Florea lautarul, Radomir (Romanati). A se vedea mijlocal variantet gFrundt verde isms cretax din colectia d-mnei E. Sevastos, pag. 269.
10 Fata strigamama, mama,
Fore verde avrAmesA,
Lae inimlarl thT-e ma. ! Fare verde trel bujorT, $i'ntreba copii1 for :
Pentru-o armA ruginasA LasaT masa, lasaT casA,
Lasg nevestea frumasA, 5 Cu doi copilaeT la brate,
Mama, unde-T tatal nostru ? 15 Thal vostru 'n Bucure§tr
FOTe verde matostat,
C'o fata §i c'un baTat,
Calare§te cal domne§tT,
ATetaeul strigltats,
$i se partA 'n tale vercjr, SI'l vedetT nu'! cunoetet11
La inima mg sAgetA 1
7
FRUNPULITA
I--0 LAMAIE
Audita de Chr. N. Tapu de la Florea lautaru, Radomir (Romanati). Fruncjulita §T-o lArnaTe
$T-o IlmaTe el-o gutule, Cants, cuce, numaT mie;
Pen' la vary nu se §tie, 5 M'o lua statu 'n militie
$i rgrnane mandra tie I Rgmal,, mandro, cuT '1 vrea, Iail pueca el ranita, $apte nasturT pe manta, To SA mg duc la sIttjba mea, www.dacoromanica.ro
356
CATANIE
and or (lice bob naut, Cana, cuce, al te-ascult, Pen'la vary este mult,
Ca sa'mY fac datoria, SA mu curAt, de belea ! SA m'adA§tY la patru anY ;
Oil traTesc, orT nu trATesc, 20 OrT in pamint putreclesc I
Cand oT povirni pe cjece, 15 SAY fie inima rece I
RECRUTUL Culesa de Chr. N. Tapu de la lautaril din com. Runcurelu (Mehedinti). A se confrunta varianta preseurtata cFrundulenA grail marunt. pag. 246-247, din colectia d -mnel E. Sevastos. (cantece Moldovenesci).
*i et.n mo§ a se 'ntilnea :
SI'alta data bob nAut,
Buna-cliva, mo§ule ! Multumim, voTniculel Uncle-aT plecat mo§ule ?
VinerT, malca m'a fAcut,
Sambata m'a botezat, DuminecA m'a 'nsurat, 5 LunT In oste m'a bAgat, Vorba la nevast'am dat : SA m'a§tepte §epte ani, *apte ani §i §apte lunT *i fr'o patru sept6mani. Dac'oT vedea ca nu viii 10
25
Ia, me due in deal la vie
SA taT viea din. trupina
Ca s'a umplut de ciorching.
3o Spune, mo§ule adev6rat De nu e vre-o nunta 'n sat ? Spui, tata, in credinta mea, Ca e chiar la casa mea : S'a maritat noru-mea.
SA sameni, puTcA, busuToc,
Iarna, pe geru de loc.
De-o Te§i el cracAnos,
35
SA stir ca sint sAnkos ;
15 D'o l'e§i Tel cam pAlit, SA §tiT ca m'am prarradit ; D'o Te§i el resfirat, SA tiY ca m'am departat ! Soldatu ce mi-sT fAcea ?
Spune, mo§ule adev6rat,
Spune, pe cine-a luat ? BAratu primarului, Din capu orapluT. Soldatu ca mi-§T pleca
4o
20 El, frate, s6 libera, Acasa ca mill pleca, Pe drum singur ca. venTa
i la nunta se ducea.
Miresa catu'l vedea :
MaTcA, mATculita mea
MT-a venit sotiora I
FOIE VERDE DE NAUT (VARIA NTA)
Culesa de Ion Iuneseu, de Ia N. Radulescu, din corn. Bozati,Dambovita. A se vedea varianta preQcurtata eFrunclulena gr 0 merunt,, din colectia dOmnel E, Sevastos.
Foie verde de nitut, Vinerl maTca m'a fAL ut,
SambAta. m'a botezat,
Durnineca m'a 'nsurat, 5 Luny la Oste ca m'a luat,
La Bucure§ti am plecat, i a*a respuns am lAsat : SA 'ml tie puTcuta bine, Cu paIne §i cu masline, 10 Cu rachiu de tiscovina,
www.dacoromanica.ro
CATAN1E
SI nu ducl dor de mine! Niel o lunA n'a trecut, NicT anul nu s'a umplut $i scrisOre mi-a sosit,
357
Bid caluluT ca daduT, 40 Drept la pOrta me opril. $i drept cum m'am repecjit, P6rta 'n patru s'a facut. De maul doT a -me lua Curva 'n maul ca mT-o da :
15 CA puTca s'a logodit. Ell atunci, cum aucliT, La Ma Tor ca me cerul. Maiorul drumu ca. 'InT da,
45 HaY, to curva, dupe mine, C'am beut baniT cu tine, 1-am but §-i '1-am mancat, 'I -am bAgat in serutat. Cum a§ plange §i ofta, 5o SA'mY vecl eii amanta mea Pe bratele altuia.
P'un cal negru incalecam 20 $i pe cale ca mT-o luam, Pe vAlcele ml-apucam,
Ostenit, of I cum eram. Cand la jutnate de cale,
N'am cutit la mana mea
Unde scoboriT IT vale,
25 Me 'ntalniT c'un mo§ betran : BunA cjiva, mt)§ betran I MultAmesc, soldat strein,
Ca 'n tot-d'auna 'n deplin I De unde e§tY mo§ betran 3o Venit aid in Ast fin ? Din sat de la Milue§tT, D'aci 'n vale, cum oche§tY. Spune, rno§e adeverat,
N'aT veclut vr'o nunta 'n sat,
35 NicT pe cli, nicr pe 'nserat ?
De la deal de casa mea, Joca nunta noru-mea. Ed atund cum am:PT,
Pe-amendol 'I-a§ junghia De s'ar duce pomina,
55 De s'ar duce vestea 'n tara
$i 05 a§ fi de ocara I
FOre verde Tarba latA, BatA -te crucea, armatA,
Cum me la§T fir' de nevasta I 6o FOle verde d'un fdor, SA trATe§ti, Dom'le Mator,
Ca 'ml fAcu§i parte di fecTor. Hie verde d'avrAmes5, SA traim bine, nevasta, 65 Ed nu ti-oT maT dice ba, Tu mT oT c,lice tot a§a I
MONEGUL (VA RI AN TA)
Auclita de Chr. N. Tapu din gura luf Constantin Dobre, din Govora (Valces). Ve4i varianta cMosnegul) (balada), in colectia dlui G. Dem. Teodorescu, pag. 616.
Spune, Mo'e, adeverat, De este vre-o nunta 'n sat ?
FoTe verde samulastra, Lasal vorba la nevasta SA m'a§tepte noue anT, Moue and §i noue luni
FOTe verde §T-o lalea
20 *1 mo§u luT respundea :
Nunta este 'n casa mea,
5 5i cate-va septemad.
Se mArita noru-mea I Soldatul, cand aucjia
Dar soldatu ce'mT facea ? Din armatA ca Te§Ta
i acasa ca'inT pleca, Cu tats -seil se'ntalnTa. to FOTe verde §1-o lalea $i din guru IT clicea Buna cjiva ca 1§I da.:
OchiT luT IT lacrAma
25 5i din gurA a§a dicea :
Movie, pe cine Ta ? FecTorul primaruluT.
Buna cliva, mo§ule I MultamesculT, soldatule I
TS Dar soldatu intreba : FOTe verde matostat,
Soldatul, and auclia, Fuga acasa se ducea,
3o TotT meseniT ca'l vedea
Dar pe el nu'l cuno§tea.
FOTe verde §1-0 lalea
www.dacoromanica.ro
CATANIE
358
$i din guru a§a dicea :
$i la masa ea §edea NumaY yin row ca bea. 35 Veni vremea banilor, De schimbul darurilor.
MY-a venit sotiOra
I
Dar soldatul ce facea ?
Drept In sus a se scula 5o $i din gura a§a dicea :
Fo Ye verde de bujor,' Bagel mana 'n portbfel Si mil scOse d'un inel.
BetY, voInicY, §i osp6tatI,
Dar miresa su n'o lualY
I
FOTe verde §1-o lalea,
40 Fel Ye verde §T -o lalea
Dar soldatu ce facea 55 Toth nunta implinea
$i pe paTne cal punea. Daca na§u mi-1 vedea $1 miresa ca chema
$i miresa ca '$Y lua $i'n fericire trala I
lnelu in .mans 'I da.
45 Miresa ea ml -1 vedea
LA UMBRA DE STEJEREL Au4ita de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu, Doze§tr (\Taken). Vedf o varianta. in Dorul, carte de cantece.
Nu te duce, fata mea,
'a vale 'n fagetel, La umbra de stejerel, Co lea
C'ala e om Cu belea,
Vine ordin §i tnY-1 Ta
Frumos dOrme-un soldatel,
Cu ranita Tanga el 5 $i cu pu§ca capatar: M6 duc, maIca, srl mangrail
10 $i mi-1 trece Dunarea AprOpe de Turchia, Mal in sus de Plevina I
FOIE VERDE DEDETEL (VARIANTA)
Fore verde dedetel, Supt umbra de paducel, Frumos dorme-un granicer,
-
Cu ranita lane el.
5
M6 duc, rnaIcA, dupa el !
Nu te duce, fata mea Graniceru-Y cu belea. Vine ordinu 0-1 Ta
I
$i mi-1 duce 'n Dobrogea to r6ma1 tot a mea
10 Si
www.dacoromanica.ro
CATANIE
359
REU E, DONNE, PRIN STREINI Auclita de Chr. N. Tapu de la 1 utarul Palen din Bistrita (`Valcea). A se confrunta sfer§itul variantef No. 169 §i inceputul variantef No. 170, pag. 13o 131, din eolectia d-luf Bibicescu,
5
Red e, Domne, prin streinl, Ca descult pin maracinY ; Red e, Domne, pin du§mant, Ca descult pin bolovanl I
15 FA-me lumina de sea.
Tu te -duct, bade sarace, Dar ed ce focul m'ol face !
zo Munte, munte, platrA sect
Tu te dud, bade, te dud,.
Tu, mandruta, AY face bine,
CA mat sint voYnicl ca mine. JO
Ba eii, bade, of face red,
CA nu's mandre 'n portul med.
la-me badeo, §i pe mine, Fa-me bred pe lingA tine. 'Ti s'o parea braul gred,
$i me bags 'n sinul ted. CA to unde -ol insera,
Ed din sin tt-ot lumina, Tie bine IT -o pArea 1
LasA'mT voinicel st'mt' trecA ! Sa'mY heel la ctobAnie SA'mY scape de catanie. Catania cut Ye data. ?
25 La fectoru far' de tats. Catania cul Ye bunA
?
La fecloru far' de mums, CA 'nvata mustra 'ntr'o luny !
FOIE VERDE DE BUJOR Auclita de d-1 I. Ionescu, abs. seminarist, in corn. Runcu (Dambovita)
FOYe verde d'un bujor,
Tot pe deal pe delu§or, Urcl-o fata 0-tin fecior ; Fectoru urea cantand, 5 Fata dupe Tel plangend.
De ce cantY, batete, a jale? 011 t1 -e grea arma 'n spinare ? Nu mY-e grea arma'n spinare,
Dar ml-e dor de pArintl tare 10 $1-am cps verde d'avramesa, Ed cand am plecat d'acasA, Am lAsat boil 'njugatY $i cai§orit 'nhamatt $i parintii superall 1
15 $Y-am cis fote d'avrAmesA,
cand am plecat d'acasg, Am trecut podd pe lesA $i m'ajunse-tin dor d'acasA De copit §i de nevastal CA,
20 D'ar fi dor de la copit,
SA put §aua §i sa mat' ;
D'ar fi dor de la nevasta,
SA las calul sA mat pasca. D'ar fi doru de la mums, 25 SA fac calu numaY spumy
D'ar fi doru de la tats, SI fac calul numal apt I
www.dacoromanica.ro
360
CATANIE
FOIE VERDE MATOSTAT Audits de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Petrescu, Picher, Petrescf (Gorj).
Fiore verde matostat,
M'a facut marca barat ; Of, of si aoleo ! M'a facut m'a leganat, 5 Din gura m'a blestemat, Of, of si aoleo Ca sa flu i ea soldat (bis), Of, of si aoleo
La o porta de 'mparat 10 Stall In pusca rezemat, Of, of si aoleo I Nebeut si nemancat, Ca un stint din cer picat (bis) Of, of §i aoleo ! 15
Fiore verde merisor,
Pe cel deal pe delisor
Trece-o fats sr-un flacaU, Of, of si aoleo ! Flacaul fluera a jale 20 Fata-T face o intrebare (bis): Of, of si aoleo ! De ce fluerr barete a jale 7 Or Ir-e grea arma 'n spinare ? Of, of si aoleo 1 25 Nu mi -e arma grea'n spinare, Dar mr-e dor de marca tare (bis).
Of, of §i aoleo I FOre verde trel granate, Regimentul dor cetate 3o Mult e dus in strinatate,
$i n'are tine
l cate.
Of, of si aoled Mama din pamint nu pate, Tata este prea departe. (bis)
35 Of, of §i aoleo 1 Fore verde -fret co-cenr,
Sus in deal la Cotroce0, Este-un regiment de gen. Of, of si aoleo I 4o Gornistir marsu sunand, (bis) Comandantil comandand, (bis) Of, of si aoleo 1
$i daca 0 gresit in front,
Numa'n palme 'n ghiont te scot 45 $1 ce-va de mar grate Or, La carcera nimerestr. (bis) Of, of §i aoleo ! Cand e sOrele 'n chindie: Har col:dr la teorie. 50 Of, of si aoleo I &lift copir de 'nv6tatT Numa sd nu desertatr; (bis) Of, of si aoleo I
Cad daca yeti deserta, 55 Garda pretir v'o manca. Of, of si aoleo ! Mar la vale de cazarma Un azil de domnisOre, (bis) Of, of §i aoleo 1 6o DomnisOre tinerele
Mor sergentir de pe ele Sergentir cand se-aduna, Nu vorbesc vr'o vorba bung, $i vorbesc tot vorbe rele 65 Pentru fete frumusele, Cu igreta falfaind $1 cu cocarda lucind (bis) 68 Of, of si aoleo !
www.dacoromanica.ro
361
CATANTE
FOIE VERDE TREI BUJORI Audits de Chr. N. Tapu din gura lul Gheorghe Petrescu, Piaui Petresa (Gorj), Vecji-1 §i in Cartea de dor.
Rile verde trel bujorl, Adio, mama, frail, surori ; SI ve mal revecl odata Si-apol pot sa mor. 5 Foie verde de stejar, VaT, sermaniT marinarl,
Duce viata cu amar, Facend termen de cincl ani ! FOTe verde de trel florl, to Al reginel dint feclorT ; ET se duc ca fluturil Si yin ca calugariT! Cine-a prelungit armata, Dumnecjeti sa-1 dea resplata 15 Sal la mana §1-un picTor Ca s'ajunga cer§etor 1 Cine m'o fi blestemat, Marile sä le strabat, Pin' la Oceanu 'nghetat? 20 Nu m'a blestemat la luna, Ca O. start cu arma 'n mana; Si m'a blestemat la nor,
Ca sa start sus pe vapor[ Maul, maul, lopatar, 25 Maria pen' la termul meU, Termul meii cel parintesc, Unde-am nascut
crescut. FOTe verde trel sfantace, 3o De la Galati maT incoce, Este o carciuma in parlOge, i
Tinuta de trel Turcace,
Vinde vinu trel sfantolce, Beall marinariT seracil. 35 Vinu 1 bun de Draga§ant Ocaua opt-cjecl de banl, Beau marinaril sermanl. Foie verde Tarba mare, Cand eram la recrutare, 4o Eram frumos ca o fibre, Ce sta vara la recare ; Dar acum la liberat Mult sint palid §i uscat,
Para. 'n temnita am stat !
FOIE VERDE' MARACINE CulesK de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiii, din Petreseii de sus, (Gorj).
Foie verde maracine. Tu pled, nerca, de la mine ; Du-me, ne/ca, §i pe mine 5
NeTca, 'ntr'o Cara cu tine ! FOle verde de met- dulce, Bucuros, mandro, to -a§ duce; Da mT -e murgu tinerel,
Nu ne duce doT pe el, Si mi-e murgu de treT 4ile, to D'abia me duce pe mine ; FOTe verde de dudat, D'abia 'ml duce trupu, Trupu cu pecatele, Mijlocu Cu armele.
www.dacoromanica.ro
362 15
GATANIE
Fde verde marAcine Tu pled, neYcA, de la mine ; Du-me, neYcA, si pe mine, NeYcl, intr'o tail cu tine ! Mandro, unde me duc ea,
Numa sange One 'n brae 1 FoYe verde de duclAii,
Mandro, unde me duc eil, Nu e YerbA,
25 NicY nu-1 nalbA,
Numa sange pene 'n barbel I
20 Nu-1 nici YarbA, nu-1 nicT grad,
FRUNPULITA USTUROI A se confrunta pi variantele de ma! sus 'Recrutul pi Mopnegul. pag. 356-358. ,Atujita de Chr. N. Tapu de la Gh. Porumbescu, din Novaci(Gor)).
FrunclulitA usturd, Colea 'n vale 'ntr'un zAvoY, Face Badiu case nuoY, Cu ferestrele la sore,
5 Cu usile 'n ventu mare FoicicA sY-o lalea,
In casa cine sedea ? Un bosneg, bosneg betran
Si mil avea d'un copil.
10 Sambata l'a logodit, Dumineel l'a nuntit. Lunt scose plugu din obor, Si mi-1 porni pe ogor. Nict o brazdA n'a brAzdat, 15 Pe el la Oste l'a, luat. Dar bAYatul ce'mY 4icea ? Din gurita luY grAYa :
Fa, nevastA, mandra mea, Si tu, mare, sä m'asteptY, 20 Septe ant si jumetate, SA m'astepy in direptate. Si, mare, tu sA'mr sAdesti TreY vetre de busdoc. BusuYoc d'o resari, 25 La septe anY si jumetate, SA or bine c'oY veni ; BusuYoc n'o resari,
Pen 'la septe an sl jumetate, Tu sA nu maY astepti, frate 1
3o Tu puYcl a to logodestY, Si cu altu sl trAestY I Ea,. mare, a mY-astepta Septe anY si jumetate, BusuYoc cl 'mY semenap 35 BusuYoc nu resarYa.
Ea, mare, se logodIa ; SambAtA s'a logodit,
4o Sapa 'n spinare c'o lua
In deal la vie 'mY suYa. SApa via din tulpinA S'o sece la raclacina,
Strugurl vercjY §i perguitY, 45 Peste gardurY asvirlitY.
Dar bosnegul pe 'ml fAcea 7 OchiY la vale arunca, D'un volnicel cl "ml. vedea, D'un volnicel ortoman 5o P'un cal bun si Dobrogen, Cu mustAt1 in tote pArtY,
Par 'ca -I vrej de castravetY. Dar bosneagu ce 'ml facea ? Niel' gandul nu '1 isprA via 55 Pend voYnlcel sosYa. Dar voYnicelu 'ml venTa,
Catre unchias ii clicea : Bunl-iliva, mosule 1 6o
MultAmesc, copilule I FrunclulitA si-o lelea, MAY movie, dumnea-ta,
De ce sapY tu via asa ? Si mY -o sapl- de la tulpina Si mY-o sect din rAdAcinAl 65 StrugurY vercjl §i perguitY Peste gardurl asvirlitY ?
Dar mosu cl respundea : S'a maritat noru-mea ; De foc de inimA rea, 7o D'aYa sap ea via asa. FrunclulitA s-o lalea, MAY, mosule, dumneata,
Ia lasl-tY via asa ; N'o sapa de la tulpinA 75 SY o seca din raclAcinAj
Duminecl s'a nuntit. Dar bosnegu ce 'mY fAcea I
*i lasAll via asa, Haida, sail ved nunta! Dar bosnegu ce fAcea /
www.dacoromanica.ro
363
CATANIE
Sapa 'n spinare c'o lua, 8o Cu vornicu acas' pleca, 5i portile le descura merges, 5i la grajd ca. Ca lu 'n grajd ca mi-1 bgga Si 'n casA ca mi-s intra
85 5i la masa a 'mr sedea.
Dar vornicul ce'mT cjicea? MA mosule, dumnea-ta
95 la scote-mr, tu, mireasa, SA-mr srute manuta, S'o daruesc cu ce-va. Mosul mireasa scotea, Manuta T -o seruta.
too Ea inelul cunostea, Inelul din logodit, 5i din guritA 'm clicea :
Mesenir cum 11 vedea,
La el tints se 'Ina $i din gura cd grata :
Beir, copiT, osp6tatr
Cata f...u-T nIuma-sa,
5i de cale v6 catatr;
90 Dar cine-o mar fi i asta *ade la masa nechemat, Bea paharu neinchinat ?
toy C'asta-T barbgtelul meil, Care-T dat de Dumnecleil I
TU TE DUCI, BADE SERACE Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Vacarit, din Oena Sibiilor (Transilvania). A se vedea varianta 'Foie verde maracines pag. 361-362.
Tu te dud, bade serace, Eu cu dorul teu ce -ol face ? Tu ti-T face, mandro, bine, CfcT mar sint fecrorr ca mine ; 5 Dar ed m'oT face mar r6ii,
Cgcr m6 duc din satul meu ! Mandro, unde m6 duc et,
Nu veel.T firicel de grail, NumaT sange pene 'n breti : To Sange de-al Muscalulur, Pen6 'n coma calulur ;
5i sange de-al TurcuIur Pen6 'r coma murgulur !
Mandro, .mandrulena mea, 15 De te-ajunge dor de mine, Ia drumurile de-a-lungu, Orasele de-a rendu ; Unde te-o ajunge dor de mine, Sue 'n muntiT luT Tirol 20 $i 'tY ft ochisorir rota 5i te WO. 'n lumea tots.
Und'eT vedea steag implantat, Acolo or fi picat,
Tot In sange inchregat I 25 Tot in sange d'el ros
De la fecrori d'eT frumosr Mandro, mandrulena mea, Mandro,. semnul mr-or afla,
La picture rarbl mare
3o 5i la bra holda de grail, 5i la gurita TAmaita ;
Din ochi-tr Dor paunitr, 35 Din sprincene Dou6 pene ; Din buzite Scanterute
5i la gat
qo Saschiil 'nflorit, CA de grea mOrte-am murit !
www.dacoromanica.ro
364
CATA.N113
IN VERFUTUL NUCULUI (VAR.IANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Stefan Munteanu din Brapv, Transilvania.
In verful nuculul Canal/ pulul cuculuT, Mal in jos pe rAmurele, Cana §I 'doue turturele, 5 Mal in jos pe la tulpina Cant'o pasere streina. Si-a§a cants de- cu jele. FruncIA, Terba tots plere, Se opresce sfintul sore, io Si Yes ma/elle in Cale; Num'a mea nu mai Ye§Ta SA 'ml asculte paserea Cum mT -a cantat patima ?
Ma/4 rnAlculita mea, 15 De te-a loud dor de mine, la drumutul de-alungu, Ora§ele de-a rendu, CA pe mine mi-I afla In fundul Italiel, 20 La compania mandrel, Supt o trupina de brad Acolo mi-1 afla 'ngropat, Unde Nemtul rn'a pu§cat, Mandre semne mi-I afla :
25 La picrOre larbA mare,
Pe la breil
Holds de grew, Din buzulitA 3o SchinteTutA, Din guritA TImaitA, Din ochitT DoT pAunitl;
35 Din sprincene Doue pene, Si din frunte lerbA verde.
$i la gat
40 Saftie florit Ca de grea morteam murit. De plasa cutitulul, De pu§ca 'mperatulur ;
FAr' de lumina de cell, 45 FAr' de om din a mea tern, ,FAr' de lumina de see, Far' de om din satul meii I
Eg MANDRA, PAN-' LA FERESTRA CulesA de Chr. N. Tapu de la ,Stefan Munteanu din Brapv, Transilvania.
E§T, mandra, pen' la ferestra Si te uTtA 'n sus pe costa. E§T, mandruta, din chilie Si te uYtA 'n sus spre vie, 5 Veszjr pe drum cine cobOra ?
Un car mare cu povarA. Si te sule 'ntr'un mei- dulce, VecIl badita cum se duce
Cu cAma§a lul cea none, 10 Cu inima rupta 'n doll& E§T, mandruta, 'n drumul sea Si-/ dA to inelul tea Si te Oa dupA el. Cum se duce catinel. 15 Pentru ce nu merge tare ? CX reil inima it clOre.
www.dacoromanica.ro
365
CATANIE
$i se duce fluerAnd Si din ochT tot lacramand Si din 'gull cuventand :
20 Plange-me, mandra, cu dor,
Ca ft-am fost voTnic feclor $i ti-am fost drag pe plAcere Pe vol A i mangaere, Pe placerea ochilor,
25 Pe voia parintilor.
Cand porunca mT-a picat, DOmne, ded m'am superat;
Cand am prins a o ceti, Inima mi se topi I
3o Mandra mea, mandra Tubita, Nu-ti fie vora urita $1 inima rat scarbita ; Ca de-a fi 'n lume ve.un bine, Eli Tar volti veni la tine
35 $i de-a fi 'n lume vr'o pace, Eti Tara me voTti intorce ;
Dar de-a fi vr'o reutate,
M'oTti lipi lang-o cetate $i scrie mandeo carte. 4o AT, badica, badi§or Scrie -mi, scrie-mY, ca mi-T dor,
Dar n'o scrie cu cernell
Ca de-acela 'T multa '.11 WA,
$i n'o scrie cu carbune 45 Cu de acela 'T mult in lume, Ci m1-o scrie cu argint SA stiii cA -i de la iubit. Carticica 'n cornurele
Pe de laturi cu margele so Cine-o prinde s'o citesca Lacramile sal pornTasca. $i n'o scrie tare greil Sa o pot ceti §i ett, Eti oTti ceti prin gradina 55 $i sera pe la lumina Cu suspinul din inima, ceti prin pomi§orT Cu lacramT din ochi§orY 1
PORUNCITU -M1 -O ION Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Vacariul din Ocna Sibiilor, Transilvania.
Poruncitu-mT-o Ion
Din Clusiu, din batalion, SA-T fac penA de Citron.
Eu inca T-am poruncit
5 Pe §ulerul ventuluY, In casarma Clu§iuluT, CA titronul s'a scumpit Si.
pea nu I-am gatit I
REMAS BUN TATA BSI MAICA Atujita de Chr. N. Tapu de la Stefan Munteanu, din Brasov, fost sergent in armata Austriaca in Bosnia.
Canta cucu dintr'o craca, Remas bun, tats §i malca ; Cants cucu 'n perT cu florT, 126mas bun, frail §i surorl.
5 Ed, cand am e§it din sat, 1?iva buns mT-am luat.
De la clopu rneu cu pena, De la tats, de la mama ;
De la gradina cu florT, Bp De la frail, de la surorl ;
De la p6rul cel cu pere, De la very §i de la vere ; De la pruniT infloritT,
De la prietini §i TubitY. 15 Vin din vie n'oiti mai bea,
Pretini bunT n'oni maT vedea. RemaT tu, Tubita tera, De -ol trai, sA to calc era.
$titi ea bine c'oTii veni, 20 Daca treT anT oiti plini,
www.dacoromanica.ro
366
CATANIE
Dar treT anT, e vreme lungg. Cine pOte sa-T ajunga ? si pe- atuncT dac' obi veni, FOrte tare- oiii betrani,
25 La Dime n'oiii trebui.
Dar imY cjice mandra mea ; Nu te, bade, - supera,
CA oil and i inturna,
Drag mi-T fi ca acu ma !
www.dacoromanica.ro
VOINICESCI HAIDUCESCI CE MI-E DRAG PE LUME Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautarului Constantin Baranca, din Horez,
(Valcea).
A se vedea mica variants eFrunda verde avram esa, pag. 250, colectia E. Sevastos. Idem 4Calul §i nevasta) pag. 298, colectia G. Dem. Teodorescu.
FOre verde trel alune, Ce mT-e mie drag pe lume ? Poteceua din padure, Pardosita cu alune, 5 Cu alune maruntele, Se plimbl puTca prin ele, CA-T trosne§te sub picere.
Ce-ml e drag pe lumea asta ? Calu, pu§ca §1 nevasta : To Nevasta te primene§te; Pu§ca de hotT te pAze§te ; Calu tepicalaore§te ! Calu-T negru de drumurT
Vornic verde de gandurr ; 15 Calu trage la conace Si voinicul unde-T place Ce mi-e mie drag in cale? Cararea cea dup6 vale,
FAcuta de-o fatA mare 20 $i d'un voTnicel calare, Tot trecend la vrajitore, SA ghicesca ce m6 &re? Focul de la inimidrA, La inima mea e rand. 25 Nu e rand de cubit Si mi-e rand de cubit I
CE MI-E DRAG MIE PE LUME (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Firculescu, Grecepti (Mehedint1).
Ce mi-e drag mie pe lume ? Marito, stejarul, Pad uricea verde, Trandafirule, 5 Bobocelule !
Poteceaua de pe culme, Pardosita cu alune,
Trandafirule, Bobocelule 1
Jo Cu alune 'nghiorate,
SA 'm Tubesc dou6 cumnate, Dou6 cumnate §i-o sora, Dour surorT §i o cumnatA i pe o b6trana din vatrA I
www.dacoromanica.ro
368
VOINICErI-RAID UCEFI
FRUNPULITA FOI SMICEUA (VA RIAN TA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu, lautar, Stefanevti (Gorj ) SWIM faca sa tn6 °more; 15 Poteceua dintre fagl, FAcuta de doT danad, Urdinand la not la vacr. Frund,ulita solz de pe§te, Prima vara ca!ml sose§te, 20 Campurile ca'mi verde§te, Mandra la panza 'nalbe§te, Neica de plug se gate§te. Cand nerca plugu porne§te, Mandra 'n lunca baule§te.
Frunclulita for smiceua,
Pe valea cu turtureua E 16starul cat undreua, Frunclulita cat paraua. 5 ImI luaT pu§ca §i vergeua, Si 'mY apucaT poteceua, Poteceua de pe culme, Pardosita cu alune, Cu alune mititele, I4 Scartie ghTata pin ele; PotecOua dup6 vale,
Muta d'o fata mare,
25 Cine T om atuncT traTe§te I
Urdinand la. vr5jitore,
VERDE, VERDE DE NAUT (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu, lautar, StefaneW (Gorj).
Verde, verde de naut, Md uTtaT (la Asarit,
VOW prima-vara viind;
Primil-vara arnf sose§te, 5 TOte campurile 'nvercl,e§te,
NeTca la plug anti haTe§te, Mancha la panza 'mT nalbe§te, Cine-'T om atuncT traTe§te ! NeTca 'mT haTe§te la plug
to *i eu cu mandruta 'n crang; NeTca 'mT hale§te din gurA,
EU cu rnandra 'n curmaturii. Verde, verde d'o malurg, Sed cu mandra 'n bAtatura
15 Si nu sint satul de gull.
MAndra neTchiT, puT boboc, Da'mT gurita sa m15 joc3
Saitl dea Dumnedeil noroc !
www.dacoromanica.ro
VOINICESCI-HAIDUCESCI
36§
PE DEAL VIU, PE DEAL ME DUC Cu lesa de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu, Dozesti (Valcea).
Fore verde de naut, Pe deal viii, pe deal m6 duc Si n'aud gurA de cuc,
5 Vothiceir codrulul, Nu v6 daretT somnului, Ca somnul e 'n§elator, De vornicir cAl6torT
NumaY gurA de vothic.
DRAG MI-A FOST CALU BALAN Culesa de Ilie Constantinescu, din Diosti, Romanati. Acesta doina era la moda cum vre-o 10 ant in acea comuna.
FrunclA verde leu§ten,
Drag mI-a fost calu bAlan) Ca lu alb §i §aua verde,
$i Craiov' a trela parte $i l'am gAsit la Foc§anr, 10 Priponit d'un leu§ten,
Leu§ten, cin'te-a sAdit ? Marita care-a fugit. Leu§ten, cine te-a pus ?
Tine'!, DOmne, nu mi-1 pierde,
5 CA l'am mar prerdut odata Si l'am catat Ora tOtA, Bucure§tii jumetate
Marita care s'a dus !
FOIE VERDE DE TULPAN (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Zanescu, Vladimir,
FOTe verde de tulpan,
Drag 'mi-a fost calu bAtan, 5
Si vornicu Tortoman. Cal bAlatt §i §aua verde, Tine-I, Deanne nu'l mar pierde CA l'am mar pTerdut °data,
Gorj.
L'am cAtat o vara tote ; L'am gAsit in Bucure§tr La cAjmaril? cAjularil-borere§tr,
I) Si pus, lang% floe domne§tr,
SA-I mar vecir, tu,Inu'l cuno§tr!
24
www.dacoromanica.ro
370
VOINICESCI-HAIDUCESCI
CAL BALAN SI AUA VERDE (VARIANTA)
Cul6sa de Chr. N. Tapu de la Gh. Nicolaescu, Pietr6sa, Valcea.
Cal balan §i §aua verde,
5 Si-o Tarns. §i jum6tate ;
$i l'am gasit in Foc§ani, Legat de un leu§ten !
Tine'l, DOmne, nu mi-I pierde,
Ca mi l'am prerdut odatA, L'am cAtat o varA tOtA,
FRUNWLITA FILALEA Culesa de Chr. N. Tapu de la Oaie lautarul, Diopti, Ronlanatf
FruncjulitA filalea,
F...'o 'n bot inima mea, De ce nu e cum era,
Cand eram in flOrea mea ?
5 Tam calul cu scara, Iebinca, trag6tOrea, Aplecandp-m8 pe §ea,
S'adun cate-o viorea, SA ini-o fac de-o chiticea, to S'o trimet la mAndra mea ; In pAdure la Scorila, Unde cants cinteza $i ml-o 'ngana presura !
FOIE VERDE I-0 LALEA (VARIANTA)
Foie verde §i-o lalea, F...'o 'n bot inima mea, De ce nu e cum .era, CAnd eram in vremea mea ? 5 TATam calul cu scara Aplecendu-m6 pe §ea, Ca sii rup o viorea,
Scobind cu briciul la ea, Ca s'o duc la mandra mea, 1 o Care m'am iubit cu ea Din copilaria mea ; SA mi-o pure 'n sen la piele, SA mi-o dea cand eil i-or cere-o.
www.dacoromanica.ro
Vol NIC8§TI-HAID
371
LUNCA CALINEgILOR Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, Vladimir, God.
Lunca Caline§tilor
Un de ajungea,
In tote vere Facea mere.
15 0 tara.
De pAzit cin' le paza ? 5 Un bArat §i-o fatA mare Mi-§r pAzirl cat imr vrurA. De mans ca mi se luarA, La biserica 'mr plecarA. Fratii el ca mr-o aflarA. to Fratir el, Ca ni§te smer, Cu cutite poleite, Cu betele aurite,
Statr, fratr, De me judecag $i la urmil me tAratr. Und' s'o fi mar dovedit
20 Om tat
Nejudecat ? Du-te, fatA, sanAtosA,
Dac' a fost a§a sfatosa ; Du-te, nercA, sAnatos.
25 Ca un trandafir frumos I
VOINIC LOTREAN Culesa. de Chr. N. Tapu de la. Ionita G. Mateia§, Mieita, Doll.
Fare verde de lipan, Bata-te crucea de deal ; Cand eram vornic Lotren, Te suram, to coboram, 5 Eu de tine nu grijam. Dar acum am betranit,
Nu to -or mar vedea suit, $i la cruce tAbArit, $i cu murgu priponit, To SA pill' masa sl mananc, SA me 'nchin la Duhul Sfint
DRAG MI-A FOST Auclita de Chr. N. Tapu de la Ghila Schiopu, R.-Valcea.
Fare verde mAracine, Drag mr-a fost §i 'rril pare bine,
C'am cal negru pe supt mine $i cu §aua de me§ina,
5i cu disagir cu panne,
*i c'un pur fript de gains, $i cu plosca la crochina, Plina de turcA de prunA, De la Leana dirt grAdinA,
to Ea (lice ca nu a bunA
www.dacoromanica.ro
I
372
VOINICE§TI-liAIDUCE511
ME MANA TAICA LA PLUG Audita de Chr. N. Tapu de la Stancu Ion, din Cucuietf
FOTe verde de naut,
Ni§te flare ruginite, Ni§te vite amarite.
Me man/ taica la plug ; Nu §titl boil sa-I injug :
Eii iT injug cu cOdele,
5 El me 'mpung cu cornele. CA §1 plugu dandana ; Ni§te lemne in§iruite,
Teleormati.
To Me mind tata la sapa ; Bat'o potca muna slabA. Sapa'l grea, coda-1 scurta, Numal ved parale 'n punga I
DAR'AR DUMNEVEU SA NINGA Audits de Chr. N. Tapu de la Ghila Schiopu, din R.-Valcea.
Dar'ar Dumned,eri sA ningA, SA'ml incing calul c'o chingA $i pe urtna sA mal ploue,
Sri incing inteamendoue ;
5 SA'ml tal drumurile 'n doue, SA'ml scutur larba de roue, SA'rni prind ibomnicea noue !
FOIE VERDE BOB NAUT Audita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Ion ElIcioiu, din Petrescii-de-sus
FOle verde bob naut,
Bob nut §i fol de nuc,
5i-a§a 'ml anta un pul de cuc,
Srmi pul §aua sa me duc,
5 SA me duc ca. sint voInic, i -am parale la cheldug, SA cinstesc mandrele 'n terg. Am pi:ale §i rublele
Gorj
SA'mT cinstesc mandrele mele ;
10 Am parale §i-o rubla, SA'ml cinstesc raandruta mea, Care m'am Tubit cu ea, Din copilAria mea, Din brat de la maTa-sa, 15 De cant: l era mititea
www.dacoromanica.ro
I
VOINICEM-11AIDUCE§TI
373
FOIE VERDE TREI SPANACE Alp; lita de Chr. N. Tapu de la lautarul Gheorghe Costea, din Sacenf
Foie verde trel spanace,
Teleorman.
L'a b6ut a sn'a §tiut,
De la Bucure§t1 incOce,
Este-o carcIuma 'n parloge, $i are yin de treT soroce,
5 $i mi-1 vinde treT NempfAce, Trel NemteAce, treT Jiddfce, Cine'l bea copiT nu fare. Numal maTca l'a b6ut,
10 DOr pe mine m'a fAcut. M'a fAcut numa pe mine, Se temea lumea de mine ; Dar s6 fi fAcut vr'o doT, trel, Se temea Turnu de not I 15 Ea m'a fAcut cir pe mine, Se teme Giurgiu de mine I
LA CARCIUMA DIN PARLOGE (VARIANTA)
Culesa de chr. N. Tapu din gura lautarului Stancu Ion, Cueuieti
La carcruma din p6rhige, 'MT este yin de trel soroce,
$i mi-1 vinde treT NemtOlce, Trel Nerotace, trel JiclOfce,
5 Cine bea copil nu face.
Teleorman.
Dar §i mama. a Mut, Pe mine tot m'a facut, De §tiii calul sal inching $i armele sä le 'ncing 1
FOIULITA POPALNIC Auc)ita de Chr. N. Tapu de la N. Ionessu, Dozepti, raleea.
Foiulita popalnic,
Fire-al codru afurisit, Nu vecji vara c'a venit, Copacil toil a 'nvercjit, 5 $i tu §e41 negru 'blank ?
$i cucu a mT -a venit, Mititel §i jigarit 5i tu §e41 negru 'ncAnit, Fire-al codru afurisit I
www.dacoromanica.ro
374
VOINICE§TI -HAIDUCEFI
FOIE RUPTA 'N CINCI Audits de Chr. N. Tapu din gura lul Ion Preute§escu, Novacl, Gorj. A se vedea varianta prescurtata No. 201, pag. 162, colectia d-lui Bibicescu. Idem a se vedea variantele de mal sus : zace un voinic §i colea'n vale pag. 307-308.
FOTe verde ruptA 'n cinct, Plin it codru de voinicT,
Si din guritA clicend : .t
La tot bradul cate dna Dar la un brad tot mat mare
5. Zace un votnic de lungore,
ZacT, bAditA, ort te scab', Ort mat dA-mt §i mie bOla ?
15 Cad mie mi s'a urit,
La perinore mutand, Din ocht negrit lacrAmand ! Tot mutand la perinOre, Nict la umbra, nici la sore,
Cu mandruta la picTOre, Tot mutand la perinOre,
Nict la umbra nict la sore, Nici la cap, hid la piciore! To La perinOre mutand, Din ochT negrit Mei-Arnaud,
20 Nict la cap, nict la pictOre, Tu zact, badeo, de lungOrel
M'A FACUT MAICA PE MINE (VARIANTA)
Culdsi de I. Odor, de la Mihai Guran, Podu- Vadulul.
FOTe verde mAracine,
M'a fAcut netca pe mine
Si se duse valva 'n lume.
Da daca facea mat multi, 5 Gemea codru de haiduct,
La tot fagu cate cinct.
Dar la fagu Al mat mare,
Zace un votnic de lungOre, Cu-a lut mandra la picrOre. to Mandra de'n grat imt grAta : Ort zact, on to §c(51A, Ort mat dl-mT §i mie bola ? SA bolesc MA cu tine, Si-apoT sa mor, vat de mine !
www.dacoromanica.ro
VC:01N ICE§THIAIDUCE Tll
375
ASTA-12I BEU BSI MAINE BEU Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Michal, Bucureptl. A se vedea Vulpian, colectie de poes. pop. pag. 9, No. I pi ca varianta ehai. ducub G. Dem. Teodorescu, pag. 290.
Asta-clY bed si maTne beil,
MA mir banl de unde Tali ?
NicI cu c6sa nu cosesc, NicI cu sapa nu prOsesc, 5 MA mir banT d'unde gasesc ? Din carclumA nu lipsesc. Qiva bell cu mandrele, NOptea isbesc tufele, SA'mY castig paralele,
10 Ce le-am beut cu mandrele I FoTe verde TarbA negrA,
Talca, malca tot mentrebO, Ce munculita mI -e dragl ? Talca, malca, mg man la sapA;
15 F...'o'n c6d6, nu ml-e draga. Sapa'l scura, coda-I lungl,
Nu mar vecIT para la pungA 1 Veni sorele la cAlcaf, PuseT sapa cOpataT 20 $i cu coda me'nvOliT !
Talca me maul la plug ; F...u-1 In c... mestesug, Nu stiii boil sA-T injug. Ed II injug cu cOrnele
25 ET se 'ntorc cu codele ; Plugul este gongs rea, DA cu cOrne 'n burta mea.
Talca, malca mA man'la cOsA; F...'o'n codA bAtAT6s1.
3o TrOseT doug trel brazde, F6mea la pAmint mid trase ! Dacl veclul si vAclui 0 trantiT d'un paducel ; Daca veclut si vecluT
35 0 lual la subtiora
$1-apucaT pe drum la vale, MA 'ntalnii c'un mester mare : Mar mestere, mester bun, AsecIA cusnita 'n drum 40 Si lucreza fad. cArbunT.
SI'ml fad to d'un cAtel, D'un catel, d'un bAltAcel,
SA nu-T put codl de ter, CA n'are lemnu temel. 45 SA nu -1 pill cOdA de ulm,
CA nu este lemnu bun, $i sa -1 put coda de corn,
Cand or da, sA ml -1 adorm I
www.dacoromanica.ro
376
VOINICErI-HAIDUCE§TI
FOIE VERDE TREI SCAIETI (VARIANTA)
Auditit se Chr. N. Tapu de la Iautarul Ion Stancu, Cucuetf
Foie verde treT sceetT, F ..u-le copiiT tog,
CuT ire strigl ca sunt hot. Nu sunt hot, ci sunt haiduc, 5 De unde Tail, nu me duc. AstA-c1T WI §i make bell,
1U mir banT de unde Tail ? CA cu cosa nu cosesc, Niel cu sapa nu prAsesc ; io Din carcrumA nu lipsesc,
Teleorman.
BaniT 'n pungA isvoresc, Ca nisipu se prAsesc. Se mirl si carclumariT, De iinde le maT daii baniT ? 15 I?iva 'mT beau cu mandrele, Pe la tote umbrele ; Noptea isbesc tufele, Lovesc buturugele, Taman ca nebunelel
DUNARE, APA VIORA Romanap. Audita de I. Constantinescu de la I. Const. Petre, Diopti, A se confrunta o varianta din colectia Sevastos eCintece moldoveneoi) pag. 14 n. 2.
FoTe verde de negarA,
De regard, de secarA,
DunAre, apl vi6rA,
Face -te -aT negrA cernelA,
5 Sa te pun in cAlimarA, SA te scria pe-o hartiorA, S'o trimet la maTca 'n tail. SA'mT dea banT de cheltealA
to
Si Ilene de primenTalA Si un cal bun de cAlArie, Ca sA plec in baTducie Ce -oT ca§tiga sa-ti clail tie I De-oT castiga poll, argint,
SA ti-T dad sA-T puT la gat ; 15 De-oT castiga caT si boY, SA-T imp Artim amendoT 1
www.dacoromanica.ro
VOINICEVI-HAIDUCEVI
377
CAND ERAM COPILA MIC Culesa de Chr. N. Tapu de la D. Valeanu, lautar
Frundulita de alit,
Ropiorii-de-Vede.
Cap trec, tour de el se plang.
Cand eram copilas mic,
MA Mete, bAetas,
15 Cu fatA de copilas, La inima om vrAjmas, De unde esti, Meta§ ?
Aveam minte_ de vornic,
Nu me hodineam nimic. 5 DacA me fAcuY mar mare,
Din ce sat, din ce oras? M luat la mans ravas,
Me hodinesc de-a calare. Cine me vede cAlare Totr imi dice : cApitane 1
Nu 'mr mar dice cApitane, ro Vedr i di-mr pe nume : I6ne 1 CApitanir sint la terg, Eil sunt Ionel din crang,
20 Sa nu patimestr ce-vasl? De ar banr mar multicei Sa'ml dar i mie din el, SA-ti fac la mans revas Sa nu patimestr ce-vasT I
S'A TRECUT VINEREA MARE Culesa de I, Odor, din corn. Cire§
Frump verde sail:a mole, S'a trecut Vinerea mare, S'a rarit codru pe pole, Harducii scobor de vale, 5 De vale la lunca mare, Sa 'mpArtesca la parale,
La parale gAlbiOre Stralucesc ca sfantu sore. Capitane Dragomire, 10 ImpArteste la banr bine,
Sa nu trag cu flinta 'n tine.
Asa capitan aucira,
La top gramedr le facea. 0 gramadA remanea 15 $i la carciumA mergea
Prahova.
Si bea si se 'nveselea ; Piva buns cA 'sr lua, P'acasa cA se ducea. Prima-vara ca 'mr venra, 20 Iar cu totr ca se 'ntalnra, Din Giurgiu §i din Galati, $i 'ml intra 'n codrir juratr. Capitane, vara 'ti trece, Din done una 'tY alege : 25 Sari la munca, Sail la luncA,
Sail la camp in halagiuca 7 Sa castigr la gAlbiorr, La purtare is usorr $i la schimbare cu sporiii !
www.dacoromanica.ro
378
VO1NICIirl-HAIDUCEM
CINE E VOINIC, VOINIC Cu les& de Chr. N. Tapu de la D. Valeanu, lautar, Ro§iorif-deVede. A se vedea varianta, rag. 161, din colectia d-luf Bibicescu.
Frund,ulita tiriplic,
Cine e vornic, vornic
lira sera la colnic,
5 Numa cu palmile gale, La brat cu-sapte pistale, Patru pline si trey' gale !
FAra bAt, fir' de nimic,
FOIE VERDE MARACINE Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, Vladimir, Gorj. A se vedea varianta tPoteraa pag. 294, colectia d-lut G. Dem. Teodorescu.
Fare verde mgracine, Tine, mandril, usa bine, Sa2mr pun mana pe baltac,
SA-'ml( veer strejir ce-o sal fac.
5 SA-T dau un pumn dupe cap, Ca sint multr batu-i- ar focul,
De nu 'T mar incape locul Fie call( de multr, nu'rnT pasa, Numar to sa'mr fir acasA, To SA le gAtestr demancare Trer fripturr si trer rasole, Cu ce- o curge din pistale !
VUI, VUI, MANDRELE MELE ! C:ulesa. de Ilie Constantinescu de la Ion Petre, Dioptl, Romanatf.
Vur, vur, vur, mandrele mele, Cele 'nalte suptirele i retrase la sprancene, Care me rubiam cu ele, 5 Din tineretile mele I SA ve strangetr cate trele, De prin vAr, de prin valcele, SA serbam d'o serbatore, CA. mi-e GligA la 'nchisare,
10 La 'nchisore la gros mare, Pentru o trenta de basma,
Cu cincr mg de poll( in ea. Fore verde §-o lalea, S'o lalea §-o micsunea, 15 MarcA, marculita mea, Vinde, mama, ce-T avea
Si me scapa de belea. CA mie mi s'a urit, Tot suind §i coborand,
20 Cu fiarele dupe gat ! Fiarele mi-au ruginit,
Mainele mi -au putrecjit !
www.dacoromanica.ro
VQINICEy4TI-HAIDUCErl
379
VUI, VUI, VUI, MANDRELE MELE (VARIANT)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Dumitru BarancaPepteana-de-sus Gorj
Piciorele rAnit ! Vinde-tT, maTc5, averea
VuT, vuT, vuT, mandrele mele,
Cele 'nalte suptirele, Cam trase pe la sprancene, Scurtarea cilelor mele! 5 Ce-ati pus carciuma 'n valcele, Scurtarea 4ilelor mele ?
15 *i tn6 scipa de belea. Ca mie mi s'a urit Tot suind §i coborand, Cu fiarele zorzoind, Picrorele ml-au ranit I
May tinetT de-o s6rbgtOre,
Ca mi-e Gligl la 'nchisore, La 'nchisOre la gros mare, 10 Cu fiarele de piciore,
20 Vinde-tT, malca, ce'l avea
*i m6 scapa de belea.
Vinde-tT, maTca, porcil totT
*i scapl-m6 ca nu maT po cT
Cu cAtu0 la maTni§ore !
Lanturile au ruginit
INFRUNpETE, CODRE, BINE Culsa de Chr. N. Tapu de la Dumitru Valeanu, lautar, Ropiorii-de-Vede.
Frund, ulita marAcine,
Infruncle§te, codre, bine,
Ca ca mane intru 'n tine
5 ImbrkatT cu haTne vercl,Y, Intra 'n codru, nu mi-f vecIT
Cu doT-spre-ce dupa mine,
IntrA 'n tine, nu'I maT ve4T1
CANTA, CUCE, NUMAI MIE (VARIANTA)
Culesa de Chr. N Tapu de la I, Mihai, Bucure0I.
Fole verde iasomie, Cantg, cuce, nu maT mie, CA la vara nu se §tie, C'oT sä plec in halducie.
l
In alte variante ultimul vets sunet:
5 Tine, codre, fruncia bine Cad ca maine intru 'n tine, Cu dol-spre-ce dup6 mine I
www.dacoromanica.ro
38o
VOINICEVI-HAIDUCEVI
LA CARCIUMA DIN PADURE Gulag. de Chr. N. Tapu de la Ion Michas
FOTe verde maracine,
La carcTuma din padure, Berl voTnicl d'adunatura, Beu volnici de sema mea, 5 Drag 'rnT-a fost la refenea, Cu voTnicY de sema mea, Drag 'mi -a fost la beutura Cu veTnicl d'adunatura : Bets copil §i ospetatT, To BatI c )piT §i ) slits
Si la nOpte s'o lovitT Colea jos la SlatiOra La boleru cel maT mare I Dar baTetiT, cand aucjia, 15 Inainte ca pleca. FOie verde §T-o lalea, Acolo cand ajungea, . La pOrta ca se opria, DoT, trel in casa intra.
20 Pe ciocol cum it Oda ? Tocmal la masa manca Si din gura ca-1 cjicea
BunA sera, maT cocone ! Multumim, maT capitane !
25
Si iar foie §i-o lalea, Cata f....u-1 muma-sa, Ce stail eu §i mu gandesc,
Bucure§ti.
La totT sa me cacTulesc ? Maria pe palo§ punea, 3o La boleri se repec)Ta, Catre drepta cal lovia Foie verde §i-o lalea, Capitane, de of da, 1
De n'oi da, 35 NoT ce om avea, Tot tie ti-om da ! Pole verde §i-o lalea, Palo§u ca mi-1 tragea, Ochil ca mi §1 arunca, 40 Si vedea §i ce'mi vedea ? D'o galetu§A
D'o vadrA §i cincl oca. Nici p'atat nu multumla. FOTe verde §i o lalea, 45 Dar cocona ce d,icea ? Mal am d'o selbulita, Si s'o (Jail la copilita, Care este pe polita. Capitanu d'aucjla, 5o Intindea mana §T-o lua Si 'n pozlnar mi-o !Aga, Si afara ca'mT Te§Ta.
HaTducil ca mi-/ strangea Si la refenea pleca I
FOIE VERDE BOB NAUT Culesa de Chr. N. Tapu de la Inn Concila, lautar in Urdarii-de-jos
FOTe verde bob naut,
Me dusel Joia la (erg, SA lied cail cum se vind Si paguba§iT plangend. 5 Pole verde d'artara§
Gorj.
Si cand fu la adAlma§, N'aveam loc de paguba§T. Me dusel sa'rn1 lau o paIne 9 Paguba§iT dupe mine !
www.dacoromanica.ro
VOINICETTI-HAIDUCE§TI
381
FOILITA FOI DE PRUN Culesa de Chr. N.:Tapu de Ia Ion Michas Bucure§tf. A se vedea varianta cHotul de cars, pag. 299, §i nota asupra istoricului acestul ca ntec in colectia d-lur G. Dem. Teodorescu.
SA trec cu call pe ea,
FoilitA for de prun, Spune'rnfi, spurre'mr, niN be[tran,
Spune'mI cair cum se fur / Cand este cep §i burl,
5 AtuTnca cail se furA. Se la cam de diminetA, Cam pe roue, cam pe cetA, Cand e§tr cu mandruta 'n brate. FOre verde for de nuc, 10 Spune'mr §i tu, puT de cuc, DacAl fur, unde sA'r due / Supt polatA de pAdure, C'a crescut feneta mare, De nu te vecli de cAlare. 15 Fore verde bob lalea, Spune'mI §i tu, turturea, Inghetatal DunArea,
Mare pe galbina,
20 Cu don -spre-clece dupe ea, TO' nAscutr din muma-sa Fdre verde murele, CApitane, hotule, Ce-al fAcut pe rorbele ? 25
La Giurgiu seracele, A§teptA carlanele,
Saimi primesc paralele. FOre verde for de spanz, F...u-tr legea to de manz, 3o SA sui sorele 'n prang ySi pe tine nu te-am prins, PAguba§ir m'aa ajuns. Fore verde de lipan, Si O. mergem la divan, 35 SA-IT dati banir pe carlan !
SUPT POLELE CODRULUI Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Michar
Supt polele codrulul, Zac harnele harduculut ; Si le plOua §i le ninge, i n'are cine le 'ncinge 5 Harducu care le-a 'ncins Sade la temnita 'nchis I La temnitA radului, In fundu pamintulur ! Trer me 'njurA,
Bucurepti.
io Trer m6 160, Pentr'un murg §i-o repel negrA.
lepA negra de furat,
Lupin sA te fi mancat, Cand ea le-am despredecat I
15 Tu m'ar dus, Tu m'ar adus, Tu Ia temnita m'ar pus !
www.dacoromanica.ro
382
VOINICErl-HAIDUCE$T1
DOINA LUI CARTIAN Culesa de Chr. N. Tapu de la I6n Concila, lautar, Urdarif-de-jos, Gorj.
5i mai am pe fulgeri§
Fole verde mandalac, Port cama§a balbarac, Nu's fecTor de om serac, $i's fecior de Unguren
Te face de fug)" carmi§ I
5 Is nascut in Cartian. Port ciciula d'astragan
$i cama§A de tulpan, De nimeni nu am habar, Ca mai am un cal cocor, To De'mi Ta paserea din sbor. $i mai am §i pe clolacu, De nu mi-1 intrece dracu. Cand cliceam °data hal Treceam patru-cleci de vAi 15 $1-o lunca cu pAducei ; 1
FOIE VERDE
Foie verde usturol, F..u-ve 'n lege clocc1, 20 Ca vol ne -atl mancat pe no)". N'o veni vremea d'apoi, Sa punem primar din noT, SA ve judece pe vol
Si sa ye bag in zavoi,
25 Cu mAciuca sa ve moi. SA ve luAm cuconele, SA grapam pogOnele. Cate grapi sint pe pogOne 3o Atatia draci in cucone 1
I-0 SIPICA
Culesa de Chr. N. Tapu de la IOn Mihaf, Bucure§tf.
FOie verde §1-0 sipica, F..u-te 'n. lege richitA, Cand sa te \Ted infloritA,
SA te pui cures la flints ? 5 SA Tail flinta la spinare, S'o Tad pe Al drum la vale, SA 'ntalnesc ciocoiu in cale. MA ciocoiu, clocoia§,
Vino
Fri
sat la noT,
to Sall dail doue, trey clomege; SA te 'nmor,
Sa tia plelea dupe cap,
Sa'fni fac sileap la mazdrac ; Sa-ti Tad plelea dupe c.., 15 Sa'mr fac chisea de tutun, Ca tine tutunu bun !
www.dacoromanica.ro
VOINICEVI-HAIDUCETTI
38 3
FOIE VERDE SOLZ DE PETE Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Concila, Urdarif-de-jos Gorj. A se confrunta varianta No. XXXII, pag. 262 din colectia D-lul V. Alexandri §i No. 210 pag. 167 din colectia d-1111 Bibicescu. Idem G. Dem. Teodorescu, colectia poesil pop. pag. 295.
FOre verde solz de pe§1e,
Supt pole de codru verde,
Mic§orel foc§or se vede. Nu §tiil focu'r potolit, 5 Sail de harducr ocolit : La tot fagu patru-cincr ; Nu §tiil, cjece sail doi-spre-ce,
Or o suta §epte-spre-ce ; Ca mi-§r frige d'un berbece. ro Nu mr-1 frige cum se frige, Ci mr-1 intOrce prin carlige,
Ca sa'r fie carnea dulce ; Si '1 unge cu saramura, Ca sa'r fie carnea buna.
FOIE VERDE DE SULFINA Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Concila, Urdaril-de-jos, Gorj.
Fore verde de sulfina, Sade Stanga pe trupina, Cu §6pte pistOle 'n mans. Nu §tiil Ole sail sint pline, 5 Ca'ml baga potera 'n zine.
Fore verde bob lalea, Ma cucOne dumneata,
Indarat cu potera,
Ca-tr vecluvesc cucona io Si -jr seracesc fecrOra !
F....U-TE'N LEGE, OLTET Auclita de Chr. N. Tapu de la Christea Cobzaru, Tergu Jiu.
F... tu-e'n lege, Oltet, Din tine n'o sa manes ; C'am intrat liner copil ST-acum sint mar mult betran I
5 Sr-am intrat far' de mustata ST-acum eil racj barba gross, Nu mar me cunosc acasa La copir §i la nevasta I
www.dacoromanica.ro
VOINICEVI-HAIDUCE§TI
384
FOIE VERDE BOB NAM' Cu lesli de Chr. N. Tapu de la lautarul Stancu Ion, Cucuetl Teleorman,
FOle verde bob naut, Tu, marcl, cand m'ai f6 cut, De ce nu m'ai strans de gat, SA dal cu mine 'n pamint ? 5 De cat O. me fi fAcut Ca sa trAlesc amarit, AmArit §i necAjit,
Cu purcelu 'n disagi fript,
Cu plosca cu yin trezvit, I() Cu Trlurgu nejugAnit, Cu. pistolu ruginit.
Si al treilea m'ar blestemat, SA stall in pii§ca rezimat Si sA mananc de furat ; 15 Pen' n'oT manca de furat, SA nu me ved saturat I
VIN, MANDRO, DE ME GATESTE Cul6sa de Chr. N. Tapu de la lautarul Stancu ion, Cucuietl Teleorman. A se vedea variants prescurtata eFa'ml un capanega, pag. 16E, din co'ectia d-lur
Bibicescu.
Foicicl solz de peste, Vin, mandro, de me gateste, Ca prima-vara sose§te, Zapada se pretrice§te; 5 Coltu Terbil se ive§fe, Murgu 'n grajd inebunete Armile 'n cur rugine§te, A-ba, nick mandra mea,
Pune man; nu §edea,
ro Ia cofu §i fOrfeca,
De 'ml crore§te o ipingea, Numal verde ca fruncja,
SI intru 'n codru cu ea;
Si 'ml crore§te imurluc 15 Verde ca fruncja de nuc,
CA cu el or sl me duc.
Si 'inr crore§te nAdrAger,
Mal vercIr ca fruncja de ter, SA intru 'n codru cu eT !
www.dacoromanica.ro
VOINICE§TI-HAIDUCETTI
385
ME URCAI IN DEAL IN LUNCA Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Michaf, din Bucurestf. A se vedea varianta cjianul. pag. 291 din colectia &WI Bibicescu.
Fo Te verde for de nucl, M6 urcaT in deal, in luncA V64ui lunca 'mbobocita Si campia infloritA 5 Si *plugurile brazdand Si Omeni! semaand. Numa! pluguslorul meu $ade la perete ruu I
,
Sabia s'o fac un plug, I0 PistOlele sA le 'njug ; SA'mY puT plugu srmT brazdez,
Unde-o fi crangu ma! des. Sa'mY trap brazda draculu!, P6 4a capul satulu!, 15 Pin usa bogatuluT 1
SALTA INIMIOARA'N MINE (VARIANTA)
Cul6s2 de I. Ionescu, de la C. Tomescu, Bogati
Fore verde marAcine, Cand imT vecIT vara cl'InT vine, Mult mT-e drag si'mT pare bine.
Salta inimiora 'n mine.
5 I'auclr, neTca, pupaza, E§T afarA, nu mar sta, Ia IT cow §i forfeca Si 'mT croeste o ipingea, SA samene cu fruncja, 10 Cu frun4a si cu Tarba ;
M'a facut maTca pe mine Un talhar s'un pore de carne, Nu's1 aude nicT un bine, Nume blesteme pe lume. ?5 Dar ce bine sAlT auclA ? Trage GrecT de vif prin spuzA. Si pazesc pe la zAvoT,
Unde trec Turcil 'n puho!, al de pTele mi-T jupo!
SA intru 'n codru cu ea.
Pamir, neTcA, 'n grangurei!,
Ia croeste-mT potureil,
Verdi ca si frump. de te!, 15 SA intru 'n codru cu eT, Cu dol-spre-ce voTnicer, SA'mY apAr Sara cu eT !
TotT voTnici inaltT ca mine, ImbrAcati §i 'narmatT bine.
20 Fore verde maracine,
a Dambovita.
30 $i -o vind de'mT cump6r boY. PYelea de Turc cinc! parale
Si cum* la copiT sare.
SA fi fAcut maica cincl, Mi-era codru plin d'Oducl, 35 De tot fagu cate cincY. SA fi facut mAcar do!, Jucam Cara cum vrem nor. M'a facut numal p6 mine
Si tot m6 §tie o lume. 4o CA's voinic §i sunt °hen
25
www.dacoromanica.ro
386
VOINICE§TI-HAIDUCEVI
Copil de Mehedinten, De trec Oltu pe bu§ten, Sul in del la popa Stan, CA mar tine cate-un ban, 45 Pentru mine ca's serman. Me cuno§team cl de mic Am sa fill Often voTnic. Cand eram de §6pte luni, Furam epa din gradinT 5o 5i custuri de la vecinT 5i custurT §i. bricegele
51 panza de prin argele 5i de la fete inele I
M'am facut de §6pte anT, 55 DAdui busna prin du§manT. Du§manu meti om bogat,
Venit de la Taligrad, C'o trenta de fes in cap, Cu caftanu zdrentuit,
6o In cincT anT s'a 'mJpogatit 5i satu mT-a saracit I
Pe tata fript l'a mancat $i pe mine rob m'a luat. Muhl vreme am slujit,
65 Sambria nu ml -a platit, $i pentru-o purcea papata, MI-a oprit simbria tots ;
Pentru-o prig de calea
Mi-a mancat tineretea 7o $i iar verde maracine,
I
Stall Lovi§teniT de mine, Ca A. me sc6tA din fire, CA §tiii calea 'n codru bine.
Dar ell le spuT ca nu merg, 75 Ca sint slugs la un Grec ; 5i Grecu ml-e om bogat, Sambriora mi -a mancat I
Me casnesc sal bag supat, SA'l trantesc, sal tavalesc, 8o De el sl me mantuesc D'ar veni cliva de maine, I
SA'mi d,ica §i el jupane 5i ell sa -T dic :porc de carne I TiT minte, fiara spurcatA, 85 Cand m'aplecam sa bell apA, Me picaT cu cisma 'n cefa,
De dam cu gura de platrA, De beam al:4 sangerata, Cu masele amestecatA ?I
90 De spuneam ca 'ml este sete, 'MT dal cu biciu pe spete ; $i de spunem ca n'am paTne, Asmutial calniT pe mine! Me fAceaT ca sint calic
95 $i a nu's bun de nimic ?
Verde frunclA mArAcine,
Cand imi vecl Tarna arril vine, Reu ImT pare vaT de mine 1 Iarna 'T mare, gerurT grele,
too $i a sint serac in pTele, VaT de pacatele mele ! D'ar veni prima-vara Cu fruncia §i cu Tarba, Tot dA.ramand vacilor 105 Prin verfu copacilor,
Nu dau sama sdrentilor ! Tota vara mT-am cosit,
Altul am agonisit,
E5 nimic n'am folosit io Acum me duc la vecinT, SI'mT dea o p61A de fen, I
CA mor vacile le§in 1
Dar vecinu, om bogat In sema nu m'a bagat I
115 EU puT mana pe tepoT,
Oile se fac purcol, Crede ca le dail trifoT. Arunc tepoiu 'n zapada, Vacile se fac gramada, 120 Crede ca le dad la Tarba I Dar de un' sa le dail iarba CA-T pustia de zApacla ?
TOO. vara am muncit,
Pe Grec ram imbogatit, 125 5-am remas sarac lipit 1 N'am sa me mar duc la sapA ; Bata-1 cOda, nu 'mI -e draga, CA prea are coda lunga ; Numal nojesc para 'n pungal 13o Verde f6Ta faguluT,
Ia di -T, maTcA, talcului
SA ciica tiganuluT, SA dea fieru draculuT,
Din gura clocanulul ;
135 Nu'mT trebuTe sapa luT ! MT-a dat fruncla §i Tarba,
5i 'ml trebule flinta meal 5'un bred verde pentru §ale, 5'un sileaf cu opt pistOle.
140 F6Te verde de nAut
TaTca me mana la plug, Nu §tiii boil sa -Y injug.
Eu 'I injug cu coditele ; ET me inpung cu c6rnele. 145 Plugu 'ml este o gOnga rea, Merge d'a 'ndaratele, Cu cornele 'n burta mea. Ni§te lemne in§lruite Ni§te vite omorate 150 Ni§te Bile prApadite.
www.dacoromanica.ro
VOINICE$T1-RAID UCEVI
Ni§te brazde resturnate Ni§te pecate 'n§irate. Cate gaurr sint la plug Tote mg mana la crang, 155 Sa tar cure sa le astup.
387
Talca mg mana la saps,
Nu mg duc, ca nu 'air- e drags;
Ca sint volnicel inalt, Reu 'ml §ade coco§at, 166 Cu argatir la sapat I
FRUNPULITA ISMULITA Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Stancu Ion, Cucuetf Teleorman.
Fruncjulita ismulita,
Ce bine mr-e, marculita, Cu dol -spre cjece dupe mine, Inarmatl §i 'mbracatr bine ! 5 Venitr, baled, dupa mine. Venitt., baretT, sa bem vin,
Sa bem yin, sa ne vorbim, De sears uncle sa isbim ? SA isbim la Carligair 10 De vale la Dorobantr, CA sint omenir bogati, Numera nOptea la sfantr. Da d'a§ trece Dunarea Pe la Suliman Pa§a,
15 Da d'a§ ca§tiga ceva, S'avem ce-va ce manca ? D'a§ avea vr'un norocel, Sa me joc cu galbiorr,
C'o sa'inr plec din sat in sat, 20 Sa'mr gasesc omu bogat, Sa ml -1 trag la plug legat, Sa 'I trag macrucT dupa cap. Si uncle-or gasi om betran, SA'r dati baldace la c... 25 SA'l fac sa manance fen ; Si unde -ol gasi cate-o baba. SA ml o 'ngenuchr ca p'o Tacift,
S'o fac sa manance Tarba I
FOIE VERDE BOB NAUT Cul4sa de Chr. N. Tapu de la lautarul Stancu Ion, CucuelfTeleorman. A se vedea variantele No. 204, 295 pag. 163-164, din colectia d -luf Bibicescu.
Fore verde bob naut, De cand maica m'a facut, Pin codru m'am pomenit ; Nicr lumea nu m'a veclut, 5 NicT luna, nicl &Vele, Numal capriOrele. CapriOra, Suriora, Ce 'ml e§tI curva §i marghiola,
to Inalta-te 'n doug piciore, De rode crangu pe pole, Ca nu mar pocru de picrore ;
Si mg dor. §oldurile Tot tiind pistOlile ! 15 R6de pola codrulur,
Sa \red matca Oltulul, Chivera volniculul Si carcruma Radulur I Oltule, Oltetule, 20 Seca-tr ar isvOrele, Sa-jr remare pletrile, Sa tree cu picrOrele, Sa mg vada mandrele I
www.dacoromanica.ro
388
VOINICE§TI-HAIDU CE§TI
FOIE VERDE BOB NAUT Cuulesi de Chr. N. Tapu de la lautarul Stancu Ion, Cucuetfl Teleorman.
Ca un pui§or de lup,
FOTe verde bob nAut,
Unde-aud pe cer tunand, Jos la baltA fulgerand,
To SA'mr trag negustoril la crang, Negustori Bucure§tenT
Trec la terg la RiurenT,
PI Ora 'n codru rApaind s Apa %raga§ curand
SA'§T cumpere boulenT, Mae de trup i gra§T de carne
$i mterlita §urera-nd,
Sturzu 'n vale ciripind
13 $i cam TeftinT de parale.
Me fac brOscA pe pArnint
ME FACU MAICA PE MINE (V A RI AN TA)
Cu lees de Chr. N. Tapu de la Ion Mihaf
Fore verde marAcine, Me fAcu malca pe mine,
Nu s'aude nicr un bine !
Da ce bine sA s'aucja, 5 CA trag negustorr prin spuza 1
Bucure0f.
$i trer-patru SlatinenT Si catr-va din CralovenT,
ro Trec la terg la Riurenr
Negustorr Bucure§tenT,
SA-0 cumpere boulenr, BoulenT §i junicr grase, SA vie cu ele acasa,
Jumetate Pite§tenr
SA vac
ca§tig le TasA I
VERDULITA DE FASUI Audita de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc, din Bobu-Pojogeni
Verdulita de fAsur
F...u-te'n lege, fagur, Tu'mT frund,e§tr,mie nu'mi spur,
SA'ml TaU armele din cur,
5 Pu§ca de supt capetal,
God.
Ca sa plec in codru intar I FruncjulitA §r-o lalea,
SI me duc la hamanta,
Care me TubTam cu ea. To Din d'alba copilArea !
www.dacoromanica.ro
V0 IN]CEr1-11A1DUCRT1
389
TEIULET CU FOIA LATA Cu lesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Ghita
chiopu, din R.Valcea.
15 Iar acuma sA me duc, SA'mr gonesc pe Arsan Turc, SA 'Y mesur grajdu de lung, De la u§a pen' la fund ; SA'mr aleg d'un cal porumb
FOre verde Eire lata, Terulet cu fOra latA,
Ce bine mr-ar prins odat6, °data la vremea mea,
5 Cand potera me gonna, Potera din Slatina Si cu a din Crarova,
20 Scurt in gat §i 'nalt in trup, SA 'ncerc DunArea d'adanc. SA nu se ude scara, Nicr coltu la ipingea,
C'ara mr-a uscat vrata 1
Supt umbra ta me umbrram, 10 Sup frund,a ta me 'nvalram
Ca sl tree in Cladova
Si de poterA scapam ! Poterile ca trecea,
25 La Maria veduva, Care me Tubiam cu ea Din copilAria meal
Pe mine nu me vedea. FOTe verde for de nuc,
TOTA LUMEA 'MI QICE HAIDUC Audits de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Porumbescu, Novacl, Gorj. A se vedea doina haiducesca No. DLXXXVI, din colectia d-lor Iarnic pi Barsan.
FruncjulitA mArgarit,
'rota lumea 'mr dice harduc ; Ed nu le-am fAcut nimic ;
Dar le-am spart grajdu prin [fund.
5 Din trer car luar pe-1 porumb, 11 pA§team noptea la crang Si cjiva '1 scoteam la terg. Negustorir ca 'mr venTa Cum IT fruncja §i rarba, 10 Bune parale ca 'mr da. Paguba§u crmrsosTa ;
Baratu a§a 'mr clicea : F...u-te, de pAguba § Nicr pe sta nu m i-1 la§r? 15 FrunclulitA de spanac, Nu tr-o fi tie pecat,
Tu cu trer car la co§are
Si eu finer pe piclOre 1 D'or sta de m'or mania
20 Si pe negru ti l'or lua, Te-or lAsa cu sarcina, De ti-or vedea beleua !
www.dacoromanica.ro
390
VOINICEVr1-11AIDUCEVI1
FRUNQULITA CA SMICEUA Auciita de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu,
tefane01, Gorj.
5 Si 'ml apucaT poteceua. Sun' dealu i valceua
Fruncjulita ca smiceua, Ved,uT fruncla ca paraua 51 lastaru ca undreua. ImI lual pusca §i vergeua
5i mT-a§ternuT ipingeua,
8 Unde arta turtureua !
CINE MI-I VOINIC LOTREAN ? Auclita de Chr. N. Tapu de la IOn Preute§escu din, NovaciGorj.
51-a puca pe Campina,
Frunclulita leu§ten, Cine mi-T voInic Lotren
Sa merge cu min' un an, 5
Sa mi-1 pul d'un cApitan CApitane de judet, Ce tot me tiT la cotet,
3o Se inalni cu Galbina. 5arga neagra pe spinare, Pe supt fole rotowile,
?
Pentr' un puiii de manzulet 51 dA-ml drumu pe la prang,
Ti-1 a duc f..u-1 de manz ; io 51 da-m/ drumu la amiacjT, Sa ti-1 adue murg §1 brez! Capitane de Ardeal Ce me tiT inchis d'un an, Pentr'o lepd si-un carlan? 15 5i Tepa a murit de slabs, Carlanu l'am dat de globa. 5i 'mr luaT §aua la spinare 51 ajunsel pe drum la vale ;
PintenogA de picTore,
Stremurata de o nare, 35 Si 'n buTestrA 'n fuga mare. Dar nu era singurea ; Cu cincl carlAT latigA ea, 51 avea §apte jugaTorY,
Cum ti-este drAgut de el. 4o El pe 5arga 'ncaleca,
lua. Drumul d'alungul Frunclulina mer de '1 cret, Se ducea la MaglovetT, Se face d'un tergulet, 45 Und' se vind carlanT cu pret, Acolo cand mT-ajungea,
Bune parale ca 'ml lua,
Dar un nebun de ruman
20 Priponise Tepa 'n drum. Me fAcuT saua d'a pune, Me fAcuT d'a 'ncAleca ;
IT dam pintene sA stea, Ea maT tare a fug/a ; 25 Iepa Giurgiu apropia,, Bune parale cA lua. Dar balatu ce 'mT facea ? aua din spinare c'o lual
Paguba§u ca 'mT sosTa, Mama cu ciocoil da,
5o Frumusel ca mi-1 lega La judecata '1 ducea, Acolo cA '1 intreba :
F..u-ti mama to de hot, Cum fad, cand fur/ cal/ totl7
55
Frunclulita de maslina?
www.dacoromanica.ro
VOINICE§TI-HAIDUCE§T1
Ed Tail rep cea betranA, Si carlana yin pe urrna. Ed merg din gura cantand Si carlana nechezand. 6o Dar baiatul ce 'ml facea 7 Mana stanga c'arunca, Bune parale le da
391
Si bolerilor le clicea : MAI boleri, mai dumnea-ta,
65 SA 'ml dati la mana bilet, SA tree DunArea 'ndArAt,
C'am vii §i am mo§iT
Si nevasta cu copa I
N'AM 0 CALE SA ME DUC Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae FratilaNovacf.
FOle verde bob naut, N'am o cale sa me duc, SA 'ml mai treed de urit. Nu me duc de saracie
Sa n'am nume de voinic, CA la vara Tar me due 15 Me fAcul mai mAricel,
Taica me lul dupe el ; Si me 'narma cu pistole, Me puse sa (IA tarcole,
5 Si me due de dumanie ; CA du§manii sad vorbit
SA me princlA 'n a§ternut,
Sa ne lege cot la cot, SA sperie satu tot 10 S' alts verde de naut, Tu, maicA, cand m'ar fAcut, De ce nu m'al strins de gat,
SA omorim pe ciocol,
20 CA el nu mar tin cu nor,
Ne -au prApadit, val de noi ! C
sint multi bAtuiar focu,
De nu -1 mai incape locu I
DOINA HAIDUCULUI ION TUNSU Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din corn. Corbii marl V1a§ca. Veclf mai sus cantecul lul Jianul halducul.
15 Luat'ai de drum reva,
Veste'n tarn mi-a ajuns
De un hot, eel dice Tuns,
Sa nu pAtime§ti ce-va§1 ?
Ce negustorie al ? Birul la cine t1-1 dal ? Spune, voinicule, drept ;
Care 'n codru mi-a e§it, Cu §ase intovarkit, 5 Toti volnicr, ale§T Panduri, Talhari neo§i de paduri, Cu ghebe §i cu poturi.
20 Te jur pe arma din plept; De al bani mai multicel
Semi umbl A din crang in crang,
Cati tree tots de el se plang. 10 5i'ml ese la colnicel Si to 'ntreba bini§or, Cu cuvint bland blandi§or : De unde vii, flAcaia§ ;
in ce sat din ce pra§ 7
DA'mI jumetate din el, Sa-tr daii la mana reva§
SA nu rernaY pAgubas
25 CA eu cat orti mai trai, Pene 'ntr'una ti -ol plati ; Dar cum-va de-oiii muri ea, Iti va plati Dumnecleu I
www.dacoromanica.ro
392
VOTNICRTI -IIAIDUCEVI
MUGUR, MUGUR, MUGUREL Audits de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din corn. Corbil marl
Mugur, mugur, mugurel, Ia fa-te maT maricel $i 'nfruncje§te frumu§el ; CA ne-am saturat de Terns,
5 $i de greutate 'n Cara, CArand fen cu sarcina $i lemne cu crosnia. De cat slugA la ciocoT,
Vlatma
MaT bine cloban la of, 10 Cu capu pes mu§uroT, Cu ocbiT stalpitT la oT.
$i *lea dui:4 cfocoT S'o fac burduf de clmpol, Ca sa cant cu Tel pe ploY ;
15 $i pTelea dupa piclOre S'o fac coburT de pistOle I
FOIE VERDE SOLZ DE PETE Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potogeanu, din corn. Corbil marl
FOTe verde solz de pe§te, Prima -vara, ca-mT sose§te, Zapada se petice§te, Coltu la Tarba 'ml ive§te,
5 Murgu 'n grajd inebune§te. ScOl, mandro, de m6 ga[te§tel Ia. cotu §1 forfeca $PinT croe§te o ipingea, MaT verde de cat fruncja,
10 SA intru 'n codru cu ea ;
$i 'ml croTe§te dulamitA, Verde ca fOTa de vita, SA Tail codru cu credintA ;
Vlatma.
15 MaT vercjT ca fOTa de tel,
SA intru 'n codru cu el;
$i 'inT croTe§te un comanac, Verde ca fOTa de fag,
Se intru 'n codru cu drag 1
20 $i sl nu mi-1 croTe§tT larg, Ca m6 dore dupa cap, Umbland prin crang aplecat. $i 'mT croIe§te imurluc, Verde ca foTa de nuc. 25 $i sA nu mi-1 croTe§tT lung, CA mo d6re dupe gat,
Tot umbland pe brand prin
$i 'inT croTe§te nAdrAgel,
www.dacoromanica.ro
[crang 1
yOINICEVI-HAIDUCEVI
393
ARDE PODU MOGOWIEI Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din Corbil marl A se vedea varianta de mal sus cArde podu Mogo§olelv.
Arde podu Mogo§(51eI Si casele MorozoleY. Las' sa arda ca nu 'ml. pasa, CA Iencutu nu-1 acasa ;
5 Este dus la venAtore,
Vla§ca.
CantA cucu sus pe craca 15 Pe Iancu '1 duce la grOpa ; Canta cucu sus pe cruce Pe Iancu la grOpA '1 duce ;
Cana cucu sus pe casa,
SA 'ml veneze cApriOre. CApriore n'a venat,
Iancu singur s'a 'mpu§cat, Cu pistol de diamant 10 Si cu pletre de smarand. Foie verde de cicora, Cants cucu sus pe morel, Iancutu 'ml trage sA mgrs 1
Pe Iancu la grOpA '1 lasA 1 20 Venitl, frati, venitY, surorl, De 'ml vedetl pe Iencu§or, Cum e 'mpodobit cu florY 1
De la cap pen' la picere,
NumaT floe §i mic§unele, 25 Si pe preptu-I trandafirY, Si in mans -Y calomfir 1
FOIE VERDE DE TREI FIRE Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu din corn. Corbil marl
Fo Ye verde de trey fire,
Cine n'a iubit in lume
SA Ya 'nvetul de la mine, C5d, cand eram tin& pe lume 5 i lublam numaY copile, Eram flacaYa§ in fire ; Dar de cand Yubesc neveste, Barba mY-a dat far' de veste, Mustata me pridide§te, 10 Peru 'n cap incarunte§te, Copilili and ura§te, Nevestile ma lube§te 1 Cat olil fi §i-o1 maY trai, Nevasta n'ol maY lubi, 15 CA dragostea de nevastA
Vla§ca.
MA bagel 'n bola canesca, MA usuca ca p'o lascA ; Dar dragostea de copila E ca florea din grAdina, 20 Ca m1erea de la stupina, MAnancl cu lingura plina Si 't pare ca e putina. Dragostea de cin' se legA Nu 'I lasa cu mintea 'ntrega ; 25 CAcT de mine s'a legat Ce-am maY dat pen'am scApat.
De and s'a legat de mine
M'a prapAdit, val de mine! M'a fAcut din om ne-om 30 Si m'a uscat ca p'un porn!
www.dacoromanica.ro
394
VoiNicErl-HAIraucEM
FOIE VERDE MER CRETESC Aus lita de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din com. Corbil marl
Fore verde met- cietesc, Drag mr-a fost ca sa trAresc, SA rubesc pe cin' gandesc, Macar sa me prApadesc ! 5 CA ce'mr place tot rubesc, Cad ca marne putreclesc
$i nu mar pod sa rubesc,
SA rubesc pe cin' gandesc I Fore verde maracine, 10 Drag mr-e sa traresc pe lume ; Frica mr-e ca mor ca marne ; Me duce la manastire, $i pune pAmint pe mine ! PAmintul cu rarba verde, 15 Nimenra nu mar me vede ; Pamintul cu rarba negrA Nimeni nu me mar intreba Ce purculitA mr -e dragA 1
Fore verde de naut, 20 Drag mr-e sa trArese mar mull;
Viatica.
Frica mr e ca mor curand I $I-am sa las cu juramint, Cine m'o bAga 'n pamint, SA 'mr facA coscrug de nue, 25 Coperi§ul de argint,
&Vila lege dragostea de gat ,Si amoru 'n a§ternut,
SA nu me ma till clit,
CA pe lume n'am cubit 1
3o $i sa me 'ngrOpe mar adanc, SA nu putreclesc curend ; Se putrecjesc la cincr anr,
SA fac vora la du§manr. Du§manir, du§mancile 35 Ca nra'§I pazesc casile
5i pazesc gardurile Si- asculta ferestrile $i stricA dragostile. $i du§manii §i vecinir,
4o Manca-I-ar vrermir §i carnir 1
FOIE VERDE RUG INTINS Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din com. Corbil marl
Fore verde rug intins, Me culcar in drum 'n-adins, Sa'inT visez pe Leana'n vis. Mc culcar §i me scular, 5 $i p6 Leana n'o visaI. Puser punte peste punte, Ca sa tree la Leana'n curte, SA'l Tail bobocel din frunte.
Vla§ca.
Nu fu bobocel, 10 Fu isms, Prinsera du§manir pisma ; Nu fu isms §i fu flare, Ste dusmanir se me omore ; Nu fu flare §i fu dracu, 15 Sta. du§manir amr tare capu !
www.dacoromanica.ro
VOINICEVTI-IIAIDUCETI
395
BULGARAI DE GHIETA RECE Cu lesa. de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din corn. Corbil marl A se vedea varianta de mai sus din Dor pi jale, (Bucura-te manastires,
Bulgara§ de ghretg rece, Iarna'mr vine, vara'mi trece Si n'am cu cine'mr petrece ; CA cu cin' mr-am petrecut
5 S'a dus §i n'amar venit I Mra pus spate la pamint
Viatica.
Si fatA la r6sArit ! Fare verde marAcine, BucurA-te, manAstire,
to Ca ce bobocel itr vine ! Nu vine ca antloresca, Si vine O. putreclesca !
TINERA, COPILA DRAGA Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din corn. Corbil marl
Tin6ra, copila dragl,
5
lube§te pend e§ti fragra, Cad ca maine imbetrane§tr ; Tineretea jindue§tr ! Tinerete ticalOsa,
Vlapca.
Malt ai fost nenorocosA ! Tinerete c'ale mele N'a mar fost altele rele I Tinerete ce-am avut ro Cu amor le-am petrecut 1
INIMIORA, INIMIORA Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din corn. Corbil marl
Inimrorg, inimr6ra, InimrOrA, surrOrA,
Ce'ml star tristA §1 amara ?
Inimrora ce to batr
InimrOra star pe loc
Vlapca.
CA-tr pur kat la mijloc. Sa-mr pur lacate §r-o mie lnima face ce §tie !
5 De coste §i de ficatT ?
www.dacoromanica.ro
BACHICE FOIE VERDE DE TREI MURE Auc)ita de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu, Dozesti ralcea. A se confrunta varianta No. 33 pag. 19, din colectia cPoesia popularap a d-lur
Vulpian.
FOIe verde de treat mure,
La carcIuma din padure, Zidita pe patru barne, Beta astA-41, beta malne, 5 Bee patru-cled de chile
Cu filar d'adunatura ; BeuT pretul la cincT car,
De yin nu m6 sauraT ; Beur pretul murguluT, io V6c4uT satiul vinuluT.
M'AM JURAT CA NU BEAU VIN Auclita de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, Vladimir `Gorj.
M'am jurat ca. nu heti yin, Pen' n'o fi paharul plin ;
M'am jurat a nu beil Oka, Pene n'o fi pug 'n sticla ;
5 M'am jurat a nu beil spirt,
Pen' n'o fi §-un purcel fripti; M'am jurat ca nu bell bere, Pene nu ml-of lua muTere.
www.dacoromanica.ro
BRACHICE
398
DE TREI QILE BEAU LA BERE Auc)ita de Chr. N. Tapu de 1a Christea Cobzaru Tergu-Jiu. A se vedea o mica variants No. 33, din colectia d-lul Vulpian, pag. 19.
De trey clile bed la bere, Las' sa bed ca n'am muTere, l'Arcalabu bir nu'mI cere. De trey chile bed sur4 costa, 5 Las' sa bed ca n'am nevasta. Beul pretu murguluT, VecjuI gustu vinuluT $i satiii rachiuluT ;
Beta pre de sapte Tepe 10 Adu yin, ca mor de sete ! La VoTca cardumaresa, Baeo, Dumnecjed s'o bats, Mult e 'nalta sprincenata, Scote litra plina rasa,
15 $i me tine dupe cap, $i bed vinu ell cu drag ; Alta musca, alta pisca, Alta cu yin me stropeste,
Fetisora 'mT rumeneste
20 Punga mea se cheltueste I Cand 'mT era punguta plina, Me culca puTca pe mana ; Cand fu pe jumetate, Me dadu puTca la spate ; 25 Cand povarnea pe fund Me lua cu prajina 'n-lung. Gaud bag mana 'n pozonar, Nu gasesc nicT un el-Allan
I-am baut si 'T-am mancat 3o Cu Volchita dupa cap ; Mr-a dat dragostea de cap, C'am umblat cat am umblat, Dar acum mi s'a 'nfundat ;
Curv' asta m'a beut si m'a
[mancat,
RemaseT gol despuTat!
www.dacoromanica.ro
CANTECE DE NUNTA
www.dacoromanica.ro
CANTECE DE NUNTA CANTECUL GINERELUI Audit de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu, din R.-Valcea. A se confrunta varianta ((Dupe insurattore, din colectia d-luI G. Dem. Teodorescu, pag. 271-272.
Foie verde trey alune, Cand eram la tarca June, Stiarn §aua cum se pune. 0 puneam moldoveneve 5 Si. 'ncAlicam hardamte ; M plimbam printre neveste, Tot neveste giurgiuvence, Ca sint curve far' de lege. Fore verde de dudAil,
10 Ce bine tralam filar',
Si me plimbam und' vream eii. Rile verde de susal, Ce fActir de me 'nsurar ? 15 MultA dragoste strical,
Nu strical pe-a multora. -- Fore verde for de dres, Rade-te, nerca, mar des, Ca me 'ntepl barba to
20 Si 'ml stria rumenela Si tOta feti§ora J
Ca 'ncAlicam calul meil
CANTECUL MIRESEI Audit de Chr. N. Tapu de la Ghita
chiopu, din R.-Valcea. A se confrunta cMariti§ul §i cantecul mireser*, din colectia d-lul G. Dem. Teodorescu, pag. 270 pi Lado-Lado No. 4, pag. 383, din colectia tut V. Alexandri.
Fore verde samulastrA,
Cand eram la maica acasa, 5tiam florea cum se portA ; Dar dacA m6 marital,
5 Floricica lepadal. Infloritr, florr, Infloriti CA mie nu'inT trebuitr. Mie cand imr trebuiti, Vol atuncl Imbobocitr.
io InfloritT de stair parete, CA ell mr-am re§it din fete 1
Plangetr ochr §i lacrAmatr, CA vol sunteti vinovatr, CA ce rubitr nu 15satr 15 Si ce vedefl nu u tap'. Busuroc verde pe masa, R6mar, marcA, sanatos5, CA eii me duc sjt'ml fac casa. 26
www.dacoromanica.ro
402
CANTECE Ds NUNTA
25 $1 richita vinetele ; Cand o da lapte din pTatrA,
BusuToc verde §tevios, 20 126mA.T, taTca, sAnatos,
Ca un' trandafir frumos. Tacr, miresA, nu mar p1 An ge,
CA la maTcA-ta te-om duce
Cand o face plopu pere,
AtuncT to -/ mar vedea fata 1 Pen6 acjr cu fetele, 29 Marne cu nevestile !
CANTECUL NUNULUI Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ghita chiopu, din R.-Valcea. A se vedea varianta clgunescav, din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu, pag. 271 colons I, jos.
Fore verde salba mole, 5i to scold, nune mare, SA jucam d'o flora buns, SA ne luAm sara de mend. 5 CA destul de and mAncati, Legumea s'a ispravit Lingurile s'aii crobit.
Mamaliga nu mar este 5i nicr un baboT de pe§te. To NitY car cojT de mAlaT uscate, SA arun cam pin ale gurr cAscate;
Luati-v6 cutitele,
13 Ca s'a ciobit lingurile.
CANTECUL GINERULUI (VARIANTA)
Au4ita de Chr. N. Tapu de la lautarul Constantin Dobre, din Govora . A se confrunta colectia d-lui G. D. Teodorescu, pag. 271-272 eDupe insurat6res Idem tcantecul gin ereluio de mar sus pag. 305.
F619 verde de duclati, Ah ! ce bine tram flAcAti 1 CA 'ncalecam calu meti
$i mergeam unde vream el.
5 1m1 puneam §aua turce§te $i plecam dup6 neveste. F6Te verde de susar, Ce fAcuT de m6'nsural ?
Cacr multA dragoste stricar.
10 Nu strical numaT p'a mea 5i stricaT p'a multora 1 Fore verde samulastra, UsucK-te, m'andrA 'n costA,
Cu ochiT la casa nostril.
15 PlangetT, ochT, §i lacrAmatT, CA vol sintetT vinovatT,
Ce vedetT nu maT lasati 18 5i ce TubitT nu UitatI 1
www.dacoromanica.ro
CANTECE DE NUNT A
403
CANTECUL BRADULUI MIRESEI. (VARIANTA)
Audit de Chr. N. Tapu de la Constantin Dobre din Govora.
Fiore verde foie latA, Cand eram la malca fatA, Stiam fl6rea cum se porta ; Si daca ma marital, 5 DupA u§A o lepadal, Cu picioru ml-o calcai. Flare verde trel argintl,
Atuncl tool mal vedea fats I Infloriti, florT, infloriti,
Oh, copilitA cu pArintY,
La ce focu te mariti, Jo CA mila de la parinti Anevoie vre s'o uitl ;
Dar inila de la barbat E ca umbra de p6r uscat, Stir, cand dal sa te umbre§tl,
15 Si mai reit te inadu§e§tY I
Tad, miresa, nu mai plan ge, CA la malca-ta to -ol duce, Cand o face pleopul pere
Si tanjala mugur verde ; 20 Cand o canta §tluca 'n balta,
Cad mie nu'inT trebuiti Ca mie cand imY trebuiatl, 25 Vol atuncl imboboclatl. InfloritY de stafl parete, CA eti mi-dm e§it din fete ST-am intrat intre neveste. Asta-cal sint cu fetele, 30 Maine cu -nevestele ! Pale verde §Y-o lalea ROga-te de na§a-ta, SA-tl mai lase codita, Codita §l-o viti§ora, 35 Sa'mplete§tl §i to la vara. ROgA-te la Dumnec)eti SA-fir tralasca na§u-tau,
Si la Meca Precista
39 SA-tl trArasca na§a-ta 1
CANTECUI. NUNULUI Audit de Chr. N. Tapu de la Ion oteica, lautar in Ocnele Mari.
Bine §ede dol cu doY
Si nol frate d'amendol. CrucTulitA de argint,
Amendoi v'atY potrivit 5 Si la ochY §i la sprancene, Ca dol. porumbel la pene. Cruclulita de alamA, AmendoY sunteti d'o setnA.
Fine, nu te spaImenta 1 o Na§u tl-o purta grija. Ragl-te la Dumnecjell
SA-tl tralasca na§u tau, Si la malca Precista SA-pp trAYasca na§a-ta.
15 Nuna in prun, Nunu supt prun, Nunu vede ce e bun ; SA traTasca §i nunu,
SA ne dele galbenu ; 20 SA trgasca §i nuna SA ne dele rublaua.
www.dacoromanica.ro
CANTECK DE NUNTA
404
CANTECUL MIRESEI (vARIAIllA)
Culesa de I. lone'scul de la lautarul Ivan Laetul, din corn. AuroraMehedintf.
Cana eram la malca fats,
$tiam &A-ea cum se porta; far acum m6 marital, F'lOre 'n cap nu mai purtal. 5 Multe dragoste strical,
Nu strical numal pe a mea,
Ci strical pe 'a multora 1 FOYe verde sail:a mole, Ards -te focul de vale, io Cum remasest tu de jale, Fara glas de fatA mare, Fara volnicel calare !
Cat sint tinert se jucara, Dot cu dot nu se luara; 15 Cat sint tinerl se lubirl, Dot cu doT nu se 'ntalnirA. Inflorifi, floricelelor,
Da v'ar dalca relelorl Inflorift de staff ca macul, 20 CA dalchi I-a trecut vacul ; Inflorift de stall ca culmea, CA mie ml -a trecut lumea ; Inflorift de staff' pArete,
Ca dalca a plecat din fete!
25 Inflorift, flort, infloritt,
CA mie nu'mt trebuifT, CAct cand mie 'ml trebulatT,
Vol atunct inboboclaft.
Lase taicA, lase mata. 30 5i plezat iu strint la sacra ; far mila de la bArbat, Tot cu pumnul dup6 cap! Tact miresA nu mat plange,
Ce pripestY sa te mArift ;
CA mila de la pArinft
Amanat o s'o mat 14,
Iar mila de bArbat 45 Ca fruncja de Or uscat : Tu cand dal sa te umbresti, Tot mat reu te scnroje0 1 Fent° de om bogat, Nu pripi la maritat, so Ca ruja la scuturat, CA ruja mat 'nflOre odatA,
far tu nu te mat vedi fatA Busuloc verde pe mass, Mata, remAt s6nAtosA
55 Ca eu m6 duc sA'rnt fac casg, SA'int fac casa de matasA, SA tralesc cu drag in casA. CA, mater, de a41, de Jot, M6 despart, maica, de vot ! 6o Plangefi, ochl, si lAcrAmaft, Ca vol sinteft vinovaft, CA ce vedeff nu lAsaft
Si ce tubift nu unapt Dragostile dintr'o tuna, 65 Le act'''. grAmada 'n mans, Le aruncal peste grAdinA;
Dragostile dintr'o vara Le facul grAmada 'n pola, Le scoset pe gard afarA. 7o Nu stiii venturt le luarA, Orl in apA se 'necare ? Si plecal pe poticele, GAsit maldAr de nutele;
CA la mums -ta to -ot duce,
35 Cand o face jugul mugur Si tanjala Tarba verde ;
Atunct ma-ta te o mat vede : Cand o canta stiuca 'n baltA, Atunct to -ol mat vedea fatA ! 40 CopilifA la pArinft,
1
RAshi rat nuelele,
75 PlecarA dragustile. De m'as vedea maritata, De pe potecele luatA, Din gura lumil scApata ;
De eas vedea gi cu conct 8o N'as mat dice ca nu pod 1
www.dacoromanica.ro
CANTECE DE NUNTA
405
CANTECUL MIRESEI (vAR1ANTA)
Aucjita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Radu, lautar, din BaneasaTeleorman.
Arc164e focul de vale,
Cum o sa remar de jale, Fara glas de fatg. mare, Fara vornicel calare.
5 Cat fuser vecir neinsurat, Purtar calul zorzonat 5i chilumu ferecat. Plangetr ochr §i lacramatr, Ca sintetr voT vinovatr, to Ca ce iubitT nu lasati ; Ca rubitr bostenr pirlitr
5i la urma ye cgitr.
A cir sint cu fetele, Marne cu nevestele I 15 Infloritr, florr, de stair parete,
Ca darca §i-a exit din fete
I
Tacr,miresa,nu mar plange, CA te-1 duce la alta muma,
Cu rasnita 'n batatura.
20 Infloritr, florr, de stair ca macu,
Ca daichir T-a trecut vacu I Cand eram la marca fata 5tiam flerea cum se porta ; Dar daca me marital
25 Dupe u§a o aruncal, Muhl dragoste stricar
I
Infloritr, florr, infloriti, Ca mie nu 'mr trebuitr ; Ca mie cand imr treburatr 3o Vor atuncr ca 'tribobocratr !
ZORILE MIRESEI Au4ita de Chr. N. Tapu de la Chita chiopuR.-Valcea.
Fore verde samulastra, Zorile de dimineta Tuturor se pare greta, Numar mie cu dulceta, 5 Ca sint cu purcuta. 'n brats. Fore verde samulastra, Bobocel de la ferestra, Dumi te, purcuta, acasa, Ca clorile se revarsa to 5i te a§tepta ma-ta acasa, Cu ocaua piing rasa, Cu fripturica pe masa.
SA m'a§tepte cat de mult
De la nerca nu me duc, I5 CA mr-e drag in a§ternut Si gurita sa-T serut.
De la stele pen' la zorr Tote stelele ca per, Numar steua stelilor, 20 Ursatorea fetilor, 5ede 'n porta rarulur 5i 'mr judeca florile, Ce -au facut miresele ?
Le-a impartit cu fetile.
www.dacoromanica.ro
406
CANTECE DR NUNTA
ZORILE MIRESEI (VARIANTA)
Au4ita de Chr. N. Tapu de la lautarul Dumitru Valenu din Ropiorif:de -Vede.
Zorile de dimineta La tOtA lumea cade greta, Dar mireseT cu dulceta,
Ca e cu ginerile 'n brate.
5. Zorilor,
Surorilor, Ce siliti de v6 v6rsatT, Multa dragoste 'mT stricatT ! C'asta nOpte n'am dormit, 10 NicT la nOpte n'am sa dorm, Sa'mT trudesc trupsor de om. TOte pasarelile dorm, NumaT pasdrica mea Tota n6ptea 'ml ciripia, 15 De hamur se jeluTa I
Zorile de dimineta, Strange-md, miresa 'n brate,
1\16 sdruta cu dulceta. Goa:ma, mires°, of 1 20 Ce-a fost verde s'a uscat,
Ce-a 'nflorit s'a scuturat; Pen6 ad,T cu fetile, MaTne cu nevestile !
Tad miresa nu maT plange, 25 Ca te-ol duce la ma-ta, Cand o 'nflori salcia Si-o face salcamu pere i tanjala mugurele. Cand o canta stluca 'n balta, 30 Atuncl to -oT maT face fata
HORA MIRESEI Audits de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu, din R.-Valcea. Nunul
Ginerele
Haida doT, cu doT, cu doT Si noT. neTcA, d'amendol.
CrucTulita de argint, Am'endoT ne-am potrivit ; 5 CrucTulita de alama, A me ndoT sintem d'o sema, AmendoT ne-am potrivit
ro FoTe verde salba mole, Hops., hopa, nune mare, Cu doT finT d'aT dumitale ! SA traTasca §i nasu,
Sa ne dea galbinasu ; 15 SA traiasca i nasa
*i la ochT si la sprancene
Ca doT porumbeT in pene I
www.dacoromanica.ro
Sa ne dea galbinasa I
!
CANTECE DE NUNTA
407
CANTECUL CUMETRULUI Audit de Chr. N. Tapu de la Ghita .chiopu din R.-Valcea.
Foie verde de treT mure, Hi, cumetre, hi I La carciuma din pAdure, Hi, cumetre, hi. 5 Beul acp, beur §i maine, BeuT patru -zecl de cjile ;
De vin nu me sAturaT. Beur pretul la trel Tepe to Ado yin, ca mor de sete I Bela pretul murgulul Si ceprazul suruluT. Veclul satul vinului,
Beal pretul la cincl cal,
Hi, cumetre, hi !
0 URARE DE NUNTA Audits de Chr. N. Tapu de la mop Nicolae Bucur, din corn. Predeal pl. Teleajen.
dlmineta, cinstitl so[cril marl ! Ce catati, Ce umblati ? Nol ce catam §i ce umblAtn, 5 D-vOstrA sama o sA ve dAm! Nol am venit pe stelele cerulul, Pe semnili pamentului, Pe aburil ventuluT, Bun
Si-am venit la d-vOstra aid ! To Am veclut o stea verde, unde [mi se lasl. Or steua sA ni-o aretatT, Or respunsu sa ni '1 dal ! Respunsu nostru ce va sA cjica ?
15 Umplute cu hir SA ne §tergem gurile de ghin, CA a§a ne este de la Christos, [Amin ! SAnAtate, masA, frumOsa,
Inchinaiii d-vOstra, 20 Acest pahar de ghin,
Pentru Malca Domnulul in[chin,
Pentru buna senAtate a socri[lor §i s6crelor,
SA ve fie de ghine,
SA ve ve4 sAnato§1, 25 Si voio§Y,
Ca pe ni§te codril tined §i fru-
Patru basmale de in,
[mo§T !
www.dacoromanica.ro
CANTECE DE NUNTA
408
ORATIE DE NUNTA Culesa de Die Constantinescu, din Diopt 1Romanati. A se confrunta cele trer oratil de nunta. pag. 166, 182 pi 183, din colectia d-1111 G Dem. Teodorescu.
AscultatT, fratY, intelegetT,
Cu mintea v8 culegetT, AscultatT si luatl aminte, La vre-o cate-va cuvinte,
5 Care in carp ne stail scrise
5i trebuesc asta-41 4ise. Cand Dumned,eil cu cuvintul, Facu cerul si pArnintul, Le-a dat podObe mArete 10 $i destula frumusete. Cerul impodobit cu sore Si cu stele lucitore ; Marea i apele tote, Cu pestY farg numer, glote. 15 DecT vr8nd 0 se proslAvesca
25 $i dintr' a lul costa FAcu pe Eva, strAmosa nostrA.
De aceea fill acuma
Lasa pe tatal si mama
5i doT cu doT se impreuna, 3o C'asa Dumne4eil voeste $'a sa lege porunceste. Cinstitl socriT, acuma... AcestT fiT ce 'ngenunchTara $i smeritT cu rugAcTune, 35 V8 cer astd-cIT TertacTune,
Sail ca v'ati gresit cuvinte, Din prostie §i ne minte $i pate ca in acea vreme
VetT fi dis niscaT blesteme... Pariniii respund:
Fapta-T cea Dumnecieresca,
Intinciend prea ,sfinta mans, Zidi pe Adam din terinA, Dupe a sa asemenare,
20 Cu cuvint si cu suflare. Apol v848nd ca nu e bine SA fie omul de sine,
Somn lin trimise 'ntr'insul 5i, and dormTa, veni la dinsul
40
IertatT 0 fie, SA 'nfloresca ca crinul, SA 'nver4Tasca ca maslinul
5i 'n tray bun, prin tot locul, SA-T tie de Or norocul ;
45 $i 'n traT bun sa se resfete Pana 'n adincl be'tranete I
VERSUL COLACULUI Culesa de Chr. N. Tapu de la Jon Vacaiul, Ocna SibiilorTransilvania.
Si mar buns cliva la dumnea[vOstrA,
Ce saltA, ce veselie, Ce lucru 'mite sa fie ? Ce statt aicT adunatT 5 Dumnea-vOstrA, iubitl fratT ; CA noT multe marl am trecut Si sate Indepartate
Am umblat, To $i nimenea 'n cale nunT-a stat. Cine sintetT dumnea-vOstra De ne tinetT calea nostra ?
Dar fiind-ca 'n cale ne stall, MaT bine 'n curte sa ne lAsatT,
15 Cu incetul, Cu incetisorul,
www.dacoromanica.ro
CANTECE DE NUNTA
SA ne dam cuvintul, Cu adeverul ; Ca de multe ce sint §i dese, 20 Nu le vom putea spune alese. Tin6rul nostru 'mperat Forte de dimineta s'a sculat,
Fata alba a spalat
Chica negra a pTeptanat,
25 Cu straTe nol s'a imbracat, Murgul §i l'a in§elat, In trambita a suflat, Mare oste a adunat : Dona sute granicerT, 3o 0 suta fecrorT boTeri, Din cel may mart NepotT de ghinararT.
Pe la resarit de sore
At plecat la vend tore ; 35 v'enat Cara de sus; Despi e apus, Pene caiY nY -o statut Si potcovele o pYerdut. ApoY ne lAsaram may in jos,
4o Pe un deal frumos 5'alergaram De venaram
Se umfla 'n nary, Si facu ochiY rota. 75 Peste ostirea iota $i cand incOce privi, AicY zari
0 floricica frumosa Si dragastOsa ; So Dar vecjend cA nu 'nflore§te, NicY nu rodeste Si may mult se vestejeste e -au tramis penoY, trey lipanl, CalarY pe trey juganY,
85 Cu cOrnele canite, Cu unghiile costorite Si cu cadele 'mpletite ;
Ca cu totir sa pornim Si la curtile dumnea-vostra
90 SA venim. Porniram Si veniram Pe fata pamintuluT, Pe aburiY ventuluT ;
95 Bend Si chiuind Si din pistole trAznind ; Pe nary foc lasand, Ioo Ranchezand Si din unghiY scaparand,
Cu stelele ; Campul Cu fiorile ; 5o Delul Cu podgoriile, Valcelele Cu viorelele ; Si satele 55 Cu fetele. Cand sOrele resare, Esiram la drumul cel mare. Gasind o urma, de fiara, StAtu Vita ostea 'n mirare 6o Si clisera cA e urma de ding, SA fie 'mperatuluT cununa. AsTa, se chibzuira
Si se gasira
AItY venatorT
65 MaY cunosca tori, Si disera ca-Y urma de capriOra
SA fie 'mperatulur sotiora.
Ca un capitan,
Se rid/ea 'n sad,
CaiY incurand,
Muntir Cu bradiT 45 Si cu fagiT ; Cerul
Dar nunul cel mare Cu grija 'n spinare, 7o Calare p'un cal,
409
Pan' am sosit Si v'am gasit. Acum floricica sa ne-o datr,
105 Cad de unde nu, nu scapatT !
Cad am venit cu tarnacope De argint, SA scotem floricica Din pamint ;
I I0 S'o scotem cu radacina, S'o ducem la 'mperatu 'n gra[dina ;
C'acolo se 'mfloresca Si sa rodesca LoculuY sal priTesca 115 Si sa numaY vestejesca I Socril micY,
Dumnea-vostra ne vedetT
C'am venit Dar avem §1 dreptati 120 Cu peceta de la 'mperatie. Cine §tie carte letinesca, SA vie la tepa 'n copita sa ci[tesca;
Cine nu §tie 125 Se nu vie, www.dacoromanica.ro
CANTECE DE NUNTA
410
51 ca de foc sA se pAzTascA !
S I ne dap un popA cu barba [desk SI ne citescA carte-alesa ; SA nu fie cu barba cAnitA 13o SA remaTe cartea necitit5. Saii vie-unul cu barba rarA,
SA n e tie pen' de sell ;
Ci sAefie unul cu barba ca fusul,
SA nu dele curend respunsul. 135 Respunsul nostru sA ni-1 dati 51 'n curte ca ne lAsatl ; CA de unde nu, cu nol bine nu [umblati I
Cinstite stariste de loc, Tie-te Dumnecleti
140 Cu bine §1 cu noroc, Mere in casA, Dupe masa,
CA este un colac frumos,
Semnul lul Christos, 145 Spre a imperatului cel finer de folos ! Acela '1 cAutAm ;
Acela sA ni-1 datl. Nol nu sintem Invetati se bem
Pen' nu mancam.
i5o CAcl, cand la maTcA mititel [eram
Am luat o data O. bem Pelle n'am mancat ;
5i-a luat malca o plAcintA verde
5i a§a ne- a plesnit peste u-
[rechie, 155 Cat dumnea Nostra cu totil nu [IT putea crede.
Ba tata dac' a audit,
Aii luat un lemn de dupe [cuptor,
5i m'aii pAlit de era sl mor ! Putinel colac : 16o Sta-ti-ar de cap ; Came §1 mal putinica, Manca'o-al imputitA ! Socril mid', dumnea-vostrA, SA ve gAtatl cu cuptore de pitA,
165 Cu butt de yin, Cu portil legate de fen,
Ca yin patru-clecl de cAlAra§T,
Cu cal de se sparg de gra§T. 51, de cand sint pe drum, 170 Ail mancat tot pale
si nu pot sl sale ;
De n'or fi tote gAtate Ve vor suna cojocu 'n spate I
ORAT IA PINTENUI,UI Culesa de Chr. N. Tapu de la 16n Vacariul, Ocna SibiilorTransilvania.
5i mal noroc bun la dum[nea-vostrA,
SA ne luatl sema nostrA. Socril mid, ascultatl
5i 'n urechl bAgat : 5 Nol nI-am dus pen' la un loc
si am fost ail de noroc,
Ni s'a fAcut calea cruce 51 nu ne-am mal putut duce ; 51 pentru acela indArApt ni-am [inturnat, 10 SA ye spunem cum am umblat. DumneavOstrA caru ni 1'4 impovArat,
Poggniciu ni rag imbetat, 51 forte reil ni l'atl invetat,
SI 'mpedice la deal carul §i la vale boil. 15 El §1 acela a fAcut : Coborandu-ne din deal la vale, A impedicat boil §T-a lasat [carul. Caru s'a resturnat, Cand caru peste bol, cand boil peste car.
20 Ce ni s'a intemplat ? Nunu peste nuna a dat. Nuna acum zace pe pAmint, [de morte,
Nunu ar scula-o §1 n'o pote ; Nunu ar vrea s'o gadele ; 2$ Dar ea fl14 sufere,
www.dacoromanica.ro
41I
CANTECE DE NUNTA
Caru 'n perlil sta r6sturnat, OmeniY cum ail putut au scapat; La popa capu dedesupt i Pail [apucat.
El din dos se tot salta 3o Dar capu d'acolo nu -! esla,
Pene nT-am apucat S! -am ridicat Si ore -cum capu ! -a scapat. Asla dar dumnea-vostra sa ne [dap 35 Patru omen! grosi la grumaz1
[sa traga Si patru boY sA 'mpinga, SA scotem or! caru 'n deal, Or! dealu 'n car. *run doftor bun. 40 Pe nuna sa o ungA Pe la pole, Pe din jos de cIngAtOre, Pe unde o &we, Dor s'o ma! scula din bole. 45 Si a nunulul sa I-o pule la loc CA i s'a rupt de prin nod. Pe popa la cap sa-1 leculascA,
Ca pe Duminica sa pots sa [slujesca.
Nol am fost avut st'un dipla§ 5o Forte frumos Imbracat : Avea bunda si nadragi de su[gli e.
Pe el petece numaY o mie. AvYa sl-o sapcbra.
De... numal in fund i s'ai1 fost [spart ;
55 Avea si 'n piclore niste drag! [de ciobOte,
Numa! Yera rupte tote.
Si nol ca pe un om de cinste
L-am pus sA sea. ma! 'nainte. Si cum s'o r6sturnat,
6o Un petec din tur
'Y
s'a luat
Si oblu *trite° baltA all picat. Si s'ail sculat tot flotiait. Si, daca l'am v6d,ut, Cu totiY am fugit. 65 Si, cand s'a scuturat odata sa[raeu, Nol am fugit de el ca de dracu. Asla dar dumnea-vOstra sa ne [dap' un petec noU, Socri! micY.
Dumnea-v6strA vedetl c'am ye[nit aid,
7o Dar pentru acela indArApt ne am inturnat, CA ore-ce am urtat. MergY in casa dupa mass, Unde-a seclut jupanesa miresa Ca au uYtat o naframa, 75 Forte mandrA si frumosa ;
Fie si de in Cu care 'sl §terg volnicil bu[zele de yin,
Si cine s'ar afla De nY -or da,
8o BunA valclag, ar cap6ta. De- o fi si de furor Nou6 §i de-acele ni-Y dor, De-or fi si grOsA, Si aceYa -Y frumOsa ;
85 Dar de-o fi de caltl, SA vY -o tragetY dumnea-vostrA [prin dintY.
Ia-ml sa cate socra mica,
CA dOr o fi mat volnicA. CA no! frumos om cinsti-o,
90 Cu cisme de veverita,
Cumperate c'o gro§itA ; Cu cisme de cApriOrA
CumpUrate de la Sighis6ra, De la vary cand o secera, 95 In ele n'o degera.
CAtre socru mare Nu s'a povestit nimic de acea [intamplare, Ce salt facut, Nu mar Ye de desfAcut. too Sa datY numat vre-o patru boY Si vre'o cin-spre-ce or.
Si vre-o septe vac! Si alte ce-Y ma! da
Le rabcll si sA tact. 105 No! am ma! descAlica, Am ma! sta, CA cu dumnea-vostrA ni -! drag ;
Dar avem de trecut Stand,
II() MuntY, Cu bracII marunt!, Intuneco§Y.
SA r6manetl sanato§l !
www.dacoromanica.ro
412
CANTECE DE NUNTA.
ORATIE Culesa de Chr. N. Tapu de la Inn Vacariul Ocna SibiilorTransilvania. Ce -I asta, ce veselie,
Ce lucru pOte sa fie ?
Ce stag aid adunag
Dumnra-vOstra, rubig ft-4 °?
5 CA nor mult loc am umblat Si nicATerr n'am aflat
Un lucru a§a frumos. Trer lunr sint de cand venim, Ne uTtAm §i nu dormim. To Si lucrurile sint tocmite
Inca nu ne sint sucite.
Mar vedem pOrta legatA Si cu pare ferecatA Langa dinsa multa glota, 15 Ostea 'ntinsa §'adunatA. Porta legata cu pare,
Glota 'n cap sa ne sale, Gandind sa ne 'ngrijesca ; Cail sa ne prApAdesca 1
20 Legata cu lant de car,
CA venim in zadar, Cu funie de furor, DOr de. nor v'o fost dor. Drept, aceTa v6 rugam 25 Si sfatu sanatos v6 dam : SA fig cu nor bunT §i blanc)r, CA nici nu sintem flamanclr, NicT nu ne temem de vor ; MAcar ca sintem trer sari dor ; 30 Si noT avem glota minunata Si fOrte bine armata. CA a nOstrA cetA in car vine [inapor ;
Adica nu cu red, feresca Dum[nezeil !
Slar§itul e bun 35 Precum §i dumnea-vOstra ag [prins de veste. Apof, cinstite vornice, T'am maT spune Ore-ce,
Spune multe §i nu ne pasa. Dumnecjeil sa te vac15,
40 Si nadragir sa -tr cads
Si sa-g dea Dumnecjed noroc SA umbli cu opincr de porc ; Si Dumned,ed sa te trATasca Gura sa ti se latrascA, 45 Urechile ca fere§tile Si ochiT ca terile !
Nu ne lua a§a cu cuvintul Ca pulberea ventul
Si nicT nu m6 tem 5o CA nor Omenr rnultr avem Si sintem intregT ca m6rul
Si graim tot adeverul. Tinerul nostru craTvr, Plin de pArAsitul dor, 55 S'ail sculat de dimineta
Si spalandu-se pe fat A, LP° s6pt6manA, d'o luna, Pentru acesta tribunA (miresa)
A luat un bucium mare 6o Si a suflat de treT on tare Si a adunat oste mare. Si de el bine asculta Patru-cleci de alai-4, Cu car de s6 sparg de gra§r. 65 Tot insul vine cu dor, Vine ostea 'napoT, In§iratA tot dor cu dor, Precum §i dumnea-ta §tiT. NoT prin codriT am umblat 70 $i prin muntT am intrat. Muntr am str6bAtut Si campurile frumose, Dumbravile recorose ; Cand ne-am aflat in mijloc,
75 A stat ostea pe loc.
In loc sint dou6 urme de fiara. CraTul avend nevoTe de sfat,
Pre al' se au adunat. SfetnicT au sfAtuit,
8o FilosofiT au ghicit CA n'o fi urma de fiara, NicT de sAlbati§orA,
Ci de a sa dAruitA,
www.dacoromanica.ro
CANTECE DR NUNI1A
De sot sal fie rubitn I 85 Asa craiulur lasA tote, AdunA ale sale glote $i a fAcut cu calul rotA.
Si pre nor din ostea total,
Mind cair mar fugacT
go $1 din gura mar ischitacr, Ne-ail trimis mar inainte,
SA caletorim ferbinte, Ispitand mar din tArie D'o manastire din trevire.
95 Nor am venit ca prin vent, Si prin semne pre pAmint, Pe a cerulur lumina, Prin raga destulA,
Pe urma a doue flare, Too Prin tarn, pAnA la acest cap [de sat, Unde -1 un pod stricat. 5i ad rupt §i o bland cu mine, $'am cAclut fArA rusine,
CAciu si a mea sotie.
105 Cu o asa minune tare Pea cand ne-am sculat, Urma ni s'a astupat. Esi o baba sbarcitA Spre al nostru folos rubitA
Ilo 5i spus'a sal nu ne pasA,
SO mergem din casA 'n casA ,
Pene la acela car, Unde std al nostru noroc. Nor aicea vedem multe fete, 115 SfAtuindu-se sub perete ;
Muhl glotA adunata Spre ce-va mare gatata. Aci urma ne-a adus, Precum si baba ne-a spus 120 $i acuma red ve pasA SA ne faced loc in casa. In curte sd ne lasati $1 urma sd ne-o aratati, On calea sal ne-o indreptatr. 125 Apor, cinstite vornice, tr-am [mar spune Ore-ce :
Sburand gastile din sat, Lupul de le-ar fi mancat ! CA s'aii fAcut calea cruce, $i nu ne mar putem duce.
13o Apor, cinstite vornice, Ti-am mar spune Ore-ce :
413
Dar de vrer sal stir mar bine, Apol eil 10 vol mar spune 135 Adeverat a sintem soil lint:a[rAtestr,
Vorba sal nu ne-o clAtestr ! CA al nostru crAisor Cu al cuvintulul dor, Pe acest loc Ore cand 140 Craisoru, cand-va umbland, A gAsit fiTcA cuvintatore anu[mitl, Cu cisme noue 'ncAltatA, Cu barna negrA 'mbrAcata,
Mutatd la cap si mare,
145 BAltatA sub barbA tare. In curte sd ne lAsatT, On pe cruta sal ne-o dap*. Apol, cinstite vornice, Ti -am mar spune Orece :
150 Nor de aceia ne dAm solia, Ca sal ne iasA simbria. BAgati-ve 'n lAuntru 'n casA CA in cornul cel de masa StA un colac frumos, 155 Spre al vostru folos ; Impenat, bine gAtit, $i cu multe 'mpodobit, 5i std si-o ploscA cu vin $i-o mAnnstergurn de in, 16o Ca buzele sal le §tergem $i 'ncAlclitr de vin sal mergem I
Forte ve multumesc dum[nea-vostra,
Ca nu sintem invetatr SA bem One nu mancAm. 165 Cand la marca mititel eram, Am luat odatA O. bem Pen' n'am mancat ; Iar ea s'a maniat $i nu ne -au mar dat. 170 Apol, cinstite von-lice, Tr-am mar spune Ore-ce :
Butt de vin, Care de fen, Oyez bine vinturat, 175 Car albs si gatatr, Masa gatata,
Palita 'nfrumusetatA,
CA de n'or fi tote gAtate 10 vor suna pugnir in spate I
Nu ne lua asa cu graba !
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI FRUNPULITA BUSUIOC Audits de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj. A se confrunta varianta No. 265, pag. 210, colectia d-lui Bibicescu.
5 5i cele d'aii mar rAmas
FrunclulitA busuYoc,
Le curl pima pe nas ;
Tar n'avem fete la joc. Hora mare fete n'are, C'ail murit de galbinare ;
5i voT baYetY cari §edetY, FacetY bine le §tergetY 1
HORN MARE (VARIANTA)
Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovacfGorj.
Hora mare
Beep n'are,
C'a murit de gAlbinare.
Iar n'avem fete la joc 51 stam cu §tiru pe bot 1
TRECUI RIU ARS DE SETE Au4itft de Chr. N. Tapu in PoianaTransilvania. A se ,Ldea varianta No. LXXXVII, pag. 384, colectia d-lor larnic
Pi
Barsan.
TrecuY riu ars de sete,
MA 'ntalniI cu doue fete ; Fetele cu bete nou6,
SAruta-le-a§ p'amendou6 ;
5 5i pe una tot-d'auna,
CA T-a fost mar dulce gura ! 27
www.dacoromanica.ro
4r8
STRIGATUR1
FETELE Ap. QIC Auc, lita de Chr. N. Tapu in PoianaTransilvania.
Fete le a§a clic,
SA me 'nsor cat is mic. Nevestele Tara clic,
SA me las sl nu me stric.
5 SA me las nitel manzat : piva 'n ciurdA,
Noptea 'n sat.
Piva 'n ciurda vacilor,
NOptea 'n patu nanelor ; lc) piva 'n ciurda 'Donor, NOptea 'n patu mandrelor !
SAPA DRACU'N VOI FICIORI Au4ita de Chr. N. Tapu in PoianaTransilvania.
Saps dracu 'n voT, ficlorT, De ce voY nu ye 'nsurati $i pe noT sA ne luatT Ni§te muco§T ce-o remas, 5 NumaT trag muciT pe nas I
NEVASTA DE ASTA IARNA Autlita de Chr. N. Tapu in PoianaTransilvania.
NevastA de asta TarnA :
Trage la barbat o palmA. Nu me calca pe chiclor, CA to §tiii de ce ti-e dor. 5 De ti-e dor de serutat, CalcA-me pe Astal'alt I
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
419
FOIE VERDE DE TRIFOI Audita de Chr. N. Tapu in PoianaTransilvania.
FOTe verde de trifor,
Nu sint fete ca la nor;
Da mar sint intr'alte sate ; Da's cu gurile cAscate I
PAGUBA DE CINCI GROITE Au4ita de Chr. N. Tapu in PoianaTransilvania.
Paguba de cinci gro§ite, CA e§tr prea mare la tits ; Pagubl de cincr critarr, CA e§tr prea lungs la nari !
HAI, SARACU SULIMANU ! Culesa de Chr. N. Tapu din RoOorif-de-Vede
Har, saracu sulimanu, Cum marita gugumanu ! SAracile Cum maritA secile !
Teleorman.
Cum !aria slutele M6 bucurai la avere 1
La strAchinr §i la ulcele, Var de p6catele mele I
5 SAracile sutele,
www.dacoromanica.ro
42o
STRIGATURI
ARE POPA DOUE FETE Audits de Chr. N. Tapu in Coste§tiValcea.
Are popa doue fete, Arnendoue stall sa fete : Una fats la Ispas, Cand e laptele mal gras ; 5 Alta fata la Craciun, Cand e laptele mai' bun.
FATA POPII DIN .SALINE Audits de Chr. N. Tapu in CosteMValcea.
Fata popil din SAli§te
*ade 'n c... §i 'mpu§cA gate.
MAI STRANGE-TE, LELE Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul P. Brandutlienu, CosteWValceay
FOYe verde de stambriii,
Mai strange-te, lele 'n breii, CA me bagY 'n foc de viii ; Cu ale tale margheolii 5 Me bAga§i in foc de viii 1
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
421
VERDE FOIE MER SALCIU Cutest de I. Odor de la Marita Diaconescu, CiresPrahova.
Verde fdTe mer salciti,
Fata de cantaragiti Nu te strange tare 'n brats"' Ca me bagY in foc de viti I
5 - Lasa, neica, sa te bag,
Ca prea te-am Tubit cu drag !
MAI BAIETE FERMECATE Au4ita de Chr. N. Tapu de la Nicolae FratilaNovacfGorj.
Mar -baiete, fermecate,
Si betrana Plole§tena,
Pe ulita nu te-abate, Ca sint fetele turbate,
10 Ce femeTe Te sermana ! Vinu-T bun, ocaua-1 mare,
Nevestile fermecate.
Beil volnicil, se °marl.
5 FOle verde de tutun, Si popa reste nebun, De ce -au pus car§ma 'n drum, Oprind or! -ce voTnic bun ?
FOTe verde solz de pe§te, Pe mine cin' me tope§te ? 15 Refeneua de neveste Si fete de ca§marete I
NEVASTA C'A MEA FRUMOASA Comunicata de Ion Tanasescu ; au4ita de la lautarif din Focsanf.
Nevasta c'a mea frurnOsa Nu Te 'n sat la d-vostra ; Candu-1 pomene§tT de furca,
Ea la straiu §i se culca
5 Si se'nvele§te cu sacu Si dorme pen'o ia dracu. Candu-1 pomene§tT de varjea 1
8 Par'ca intra dracu 'n ea 1
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
422
CAT
II
CERNADIA MARE
Aucjita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaaGorj.
Cat IY Cernadia mare
Dragoste in ea nu are, Dar NovaciT mititeY
A'mpuYat dragostea 'n eY !
FETELE DE LA NOVACI Aucjita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj.
Fetele de la NovacY
Nu sint fete, ci sunt draci ; Baga mana in nadragY Par'cl bags dupA racy 5 Si
scot d'un pApu§oi,
Cu ochil ca de ratol 1
DRUM LA DEAL BSI DRUM LA VALE Aucjita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj.
Drum la deal §i drum la vale, S'a luat lumea de mirare CA's marghIol §i m6 tiu mare ;
Si'n punga nicr cincY parale, 5 NumaY ata mamaligil, LipitA pe fundu pungil !
www.dacoromanica.ro
STRMATURI
423
LALEA
FOIE VERDE
Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj
FOTe verde §T-o lalea,
Joca §i nu prea juca,
CA cama§a nu e-a to ; and oT merge acas' tT-o Ta.
RuptA 'n c... §i dupe cap. Me duseT la socra-mea To $T-o gAsil c-o trenta rea,
Cea maT buna §T-o carpla ; $apte gheme §T-o undrea,
5 Ac T, tT-o Ta, maTne #-o Ta
$i remaT cu trenta ta, Mal am una de bumbac,
$i-ata nu'T maT ajungea.
DA-TE, LELE, NU TE DA (VAR1ANTA)
Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj.
DA-te, lele, nu to da, CA cama§a nu e a to ; AcIT tl-o dA, marne
tY -o Ta
$i remaT cu trenta to !
FOIE VERDE MURELE Augita de Chr. N. Tapu de la hora din NovactGorj.
FOTe verde murele, FrumOse sint unele $i nu le §tiu vorbele ; Cb.nd se duc cu panzele, 5 SA me duc §1 eu dupe nuTele, SA petrec 4iva cu Tele I
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
424
I SA MIRA NEAMUL MEU Au4ita de Chr. N. Tapu in Novacf de la horn.
*i sa miry neamul meg Ce flacail m'am facut eii ? CA cu turu nadragilor Fac partie vacilor, 5 *i, cand merg pe cositurd, lml daii pai§ele 'n gura.
VERDE FRUNQA PELINITA Au4ite d&Chr. N. Tapu in NovaciGorj.
Verde fruncja pelinita, Draga nelchil copilita, D'asta vara sugeaT Vita
*i-acum dal neichil gurita.
5 Dice malca-ta ceva De ce 'ml dal mie gura ? Malca-ta nimic nu cjice, Ca §tie ca-I gura dulce.
1 MAI DATI CU GURILE Aucjite de Chr. N. Tapu in NovaciGorj.
i mal dap cu gurile, Cam gatat minclunile.
Bagel mama dupa lads, ScOte la minclunT gramada.
www.dacoromanica.ro
5 Bagel mana 'n sacataii Scote la minciunl merea ;
Baga mana pe supt pat, Ca mal e un sac legat.
STRIGA.TURI
ICI -O,
425
pLo N'O SMINTI
Auclita de Chr. N. Tapu la hora din Novaci Gorj.
cji -o n'o sminti, Cand oT incepe a-te tranti $i la nalba-ol pomeni. 1 ?i -o,
Di-o, frate, ca la frate, 5 SA-tl dea Domnul sanatate, Sanetatea oulul $i puterea boulul. nelca sdrancanita, Ca mi-I mandra hodinita. 10 Hodinita, pe dracu,
C'a batut'o barbatu I IasA afara §i suspina, C'a bAtut'o fAr' de vina.
N'a battle° cum se bate 15 $i-a pus'o dirept pe spate, SA dea trupul chinuluX, Faca banA birulul ;
SA se dea dirept pe spate,
FacA banil jumetate, 20 Jumetate a treTa parte
I
VAI DE MINE MOR DE CALD Aulita ee Chr. N. Tapu de la NovaclGorj.
VaT de mine mor de cald
$i n'am apa sd me scald. $i fusel la rlu sec $i vruseT ca sa me 'nec. 5 'ail fruncja de susaT, $i avusel parte c'un par,
Scapa de nu me 'necaT. Fruncjulita usturol,
Este o balta dirept vol 0 $i-Y plina de laturor ; M'a§ baga de m'a§ scalda, Fria mi-I cA m'ol 'neca I
MANDRO, MANCA-TE-AR CAINII Auclita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaclGorj.
Mande°, manca-te-ar calniT, Tu me 'nveta§l a Tubi, A Tubi §i strange 'n brate
Si a seruta cu dulceta 5 $i pe nuor §i pe ceata, CA al gurA cu dulceta !
www.dacoromanica.ro
STRIGATIJRI
426
STRIGATURA DE HORA Culesa de Chr. N. Tapu de la tineril jucatorl din hora din NovaclGorj.
AscultatT, ficiorT, la mine,
SA ve spuY pe serba bine, SA nu dam de vre-o ru§ine, Ca sintem OmenT de fire. 5 FrunclulitA bob naut PunetT una la pAmint,
Ce n'am v6clut de and sint ! De la una, sus la dou6, Coperiti-o sä n'o plou6. to S'a dus una, maT e una, Pen'om porni pe ne buna. DatT-1 una, Luati-T urma !
De la dou6, sus la triT 15 VaY de mine, ce Tuba ?I NevastA cu treY copiT,
Parca fu sate pustiT.
S'a dus una, mai e dou6 CoperitY -o sa n'o plou6.
20 S'a dus dou6, maY e una, SA jucAm cu totT 'ntr'una Pen'om porni pe nebuna. DatT-Y una,
Luati-T urma ! 25 De la treY i sus la patru I Lelite din Calafatu, LepAdatT cu dreptu patru ; De la patru, sus la cincY Si o pereche de opincY 3o SA le rup juand aicT. De la cincY §i pen'la §ase, Lelita carciumaresa,
Lasl-m6 de sera 'n casa, C'afara plou6 de versa.
35
i simbrie nu 0-Or cere
Numa sA m6 la§1 la pTele,
SA tT-o b... pintre picere. De la §ese pen'la §epte, Pi§c'o, mu§c'o mAT bATete,
40 Si mT-o 'ndrepta la pArete, SA plesnescl iTa 'n spete.
De la §epte pin'la opt, Cucuruzu nu s'a copt ; Da d'o fi vre-o vreme buns, 45 S'o coce nOptea pe luna. De la opt §i pen'la noue, . CTocarlia sus pe ou6 Mie unu, popiT dou6 ;
De la nou6, sus la cjece, 5o PAreut cu apa rece Pe la pOrta mandril trece ; Cine-o bea de doj IT trece, Cine-o bea porne§te grea, Cine nu remane a§a. 55 Dar din cjece Ce mai trece ? I -aucjX una, i-audY dou6, I-aucil treT §i i-aucJI patru,
La pAment §i batet.1 patru! 6o De la patru dati -Y drumu, CA s'a 'ntaritat nebunu. CA nebunu cand se porne§te, Joca peril' nebune§te ;
Ca nebunu cand se pune 65 Joca pena face spume. Tale curmu §i stoboriT, CA s'a 'ntaritat fecioriT ; Tale curmu §i parmaciT, CA s'a 'ntaritat danaciT I
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
427
STRIGATURA DE HORA (VARIANTA)
Cu lesA de I. Ionescu, abs. seminarist, de la Gh. Mihal, TopoloentMuscel. LAsatT dura pe calca.T, Fruncjulita de sipici,
Ca mora pe cApatai Si la fete sA le-o puT, Nevestelor sA le-o bag, 5 SA jucam hora cu drag. Striga popa din Braila $i cu soru-sa PAuna SA tinem dura la una.
N'atT ve4ut dura p'aicT 7 Ba uTte-o, neTca, to urclicT,
Face la fete opinci, 45 SA le rupl jucand TinetT dura pen' la cinci. $i mi-a 4is popa Nastase SA tinem dura la ease.
Dati-T una
to LuatT urma
!
Ciocarlanu sus pe 6116,
Tineti dura pen' la doue. S'a dus una, maT e una Pen' om porni pe nebuna. 15 Dati-i una, Luati-T urma Foie verde samulastrA, 1
TinetT dura, mAT voinicT
Al treilea de casa nOstrA, Se roga vecina nostra 20 S'o fac din fatA nevasta. Eii de rugAmintea et I-a§ternuT fa§ii de tel Si facuT dupe obiceiti. Puneti dura pen' la treT.
25 S'a dus doua, mat e una Pen' om porni pe nebuna. Dati-T una, Luati-T urma ! Ci ocarlanu de§elat
3o Sari gardu tot pe lat ; Se jelui la 'mperatu. SA tinem dura la patru. S'a dus una, mat e trel Pen' om porni pe AndreT. 35 S'a dus doue mat e doue, TinetT dura pen' la noue. S'a dus treT §i mat e una Pen' om porni pe nebuna. Da %i -T una,
S'a dus una, maT e cincT 5o Pen' om porni pe DrAghicl, A intrat cotoiu 'n lapte $i pisica jumetate. Tineti dura pen' la §apte. S'a dus una, maT e §ase, 55 Pen' o veni §i NAstase. S'a dus doua, maT e cinci, I
$i mT-a cjis un potropop
C'ar manca un porumb copt. 6o Tineti dura pen' la opt. S'a dus una, mai e §apte, Ese cotoiu din lapte. TATetT curmu §i-T dart drumu,
Ca s'a 'ntAritat nebunu. 65 $i ne-a 4is, mA, satu nouA, Sa tinem dura la noue. S'a dus una mat e opt, Cand cjicea un potropop C'ar manca un porumb copt. 70 S'a dus dou6, Tnal e §apte, Ese cotoiu din lapte. TATeti curmu §i-T daft drumu,
Ca s'a 'ntAritat nebunu. Sa bem vinu pen6-1 rece, 75 SA tinem dura la clece.
S'a dus una, mat e noue, Still ce ne-a 4is satu noun? Sa tinem dura la noue. $i s'o rupem drept in dou6.
40 Luati-T urma 1
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
428
FOIE VERDE TREI GRANATE Aucjita de Chr. N. Tapu de la lautarul Constantin Dobre, din HorezValcea.
FOTe verde treT granate, La fAntana din VartOpe
Lemnele sunt strambe tote, Nevestele curve tote,
5 Babele pe jumetate, Fetele umbla turbate, C'aii rAmas nemaritate !
FRUNPULITA TREI MIGDALE Cu lesa de Chr. N. Tapu de la G. Paicu, lautarul, din Bistrita Valcea.
AltiT dail cu miile
Frundulill trey migdale,
Merg la deal si merg la vale Pe la curtea dumitale ; Si sint fudul si me tiu mare
Si Tubesc nebunele ;
EU nu dail nici o para Si Tubesc pe care oi vrea 1
5 Si nu Tubesc pe fie-care.
UCIGA-TE CRUCEA DRACE CulesA de Chr. N. Tapu de la G. Paicu, lautarul BistritelValcea.
Frunclulita treT spanace, UcigA-te crucea,drace !
Trimesei septe olace,
Nu'mT-aducT pe mandra'n coce?
5 Trimeser dracu Al mic,
N'am folosit mar nimic ; Trimese dracul maT mare, Vine pe mAndra cAlare, Prin glodurT si prin coltane, io Cu tAgarta cu bombone.
Is
UmblA pe dracu calare. la carpa si 'sT legA capul, Ca sa mT -o creed bArbatul. MAT barbate fermecate,
Tu to lauciT ca m'oI bate, Dar sint maTnele legate Cu lanturT ferecate, Ca fasa copiluluT,
20 SA Tubesc al draculuT, Din pizma barbatuluT 1
CA muTerea figte-care
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
429
FRUNPULITA RUG INTINS Cu lesa de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Paicu, BistritaVilcea.
Fruncjulita rug intins, S6ruta-me, neTca, 'n dintY,
De buze sa nu te atingt; CA's buzele cantarite
5 Cu cantar
De la fferar, Le pastrez unul primar ; Dar primarul tinerel, Se tine dorul de Tel 1
MANDRULITO, PENTRU TINE Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Paicu, Bistrita, Valcea.
Mandrulito, pentru tine MT-a§ da inima din mine ; Dar pentru al vo§tri d'acasA InianTOra nu me lasa I
CANTECUL CIOCOILOR Culesa de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Paicu, lautarul Bistritei, Valcea.
Frunclulita barlaboi, F... u-mi-ve de clocol,
ItY fac judecatA buna ;
Venit'a vremea d'apol, SA punem primary din noi, 5 SA ye judece pe vol, Cum ne -afl judecat pe nol I SA punem §i comitet, SA judece pe prefect. Consiliir satulul To S'a fAcut al' draculul. Cand le dal' ocaua plinA,
Cand le dal ocaua rasa
ItY fac judecat'ales5. 15 Dar notarul satuluY
S'a fAcut al draculul.
Cand it pia jalba pe masa Se face ca plea acasA, *i te 'njura de nevasta. 20 Dar cand scot! d'un icosar Sare ca un armAsar, 41 vorbe§te ca un tintar I
www.dacoromanica.ro
STRIPATURI
430
DESTUL VOINICEL MI-AM FOST Culesa de Chr. N. Tapu de la G. Paicu, Bistrita Valcea.
Pe mandruta sa mT-o prim), SA ml -o prind cu cine-va, CA cu mine nu mal vrea,
Destul voInicel mY-am fost Si la minte ml -am fost prost,
Si 'n versa cA ml -am venit Si mandrele m'ati urit I 5 De m'as pune intru 'n-adins
F.. to -T legea maTne-sa.
FOIE VERDE LOBODA Culesa de I. Constantinescu, DiotitiRomanall
FOle verde lobada, FA cu mine, fa doda, FA cu fecior de vi duva ;
Dacd n'ei face cu mine, Dracu tot face cu tine I
COLEA'N VALE LA ISVORE Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Ion Tuguf din RomanValcea.
Io
FOTe verde salciOra,
5
Colea 'n vale la isvOre, Supt umbrA de salciora, Bea un nas cu finisOra, i beti yin de cel pelin, Pelin bun de rosmarin. Tine, draga, yin de bea, C'am un gand cu dumneata,
Nu este, fine, p6cat Pentr'un pustiti de s6rutat? Tato, are nasu parale, Plateste la sarindare, Fantane la drumuri marl, 15 Te ispAsesc de p6cate Si de dragostT fermecate !
De-al mal bea, de n'aI ma
[bea I
www.dacoromanica.ro
STRIG ATURI
431
FOIE VERDE DE-0 MASLINA (VARIANTA)
Culesa de Ilie Constantinescu, DiogiRomanatl.
5
FOTe verde de o maslina, Find, find §i Tar find, IesT in deal pe la grading., SA te Tubesc ca pe-o string. Nasule, n'o fi pecat ;
Lasg, find, nu-T pAcat
C'are na§u-tau parale,
lc) Face crud §i sarindare
TreT copiT mi-aT cre§tinat, Doug fete §i-un bATat I
ySi le pune 'n drumul mare,
Cine o trece sa se 'nchine, SA rOge finiT de bine I
FOIE VERDE BOB NAUT Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul P. Brandupianu, CostesciValcea.
FOTe verde bob naut, Dracu, naTba te-a §tiut C'aT fost bung de Titbit, CA te TubTam maT de mult ?
FRUNPULITA DE-0 SIPICA Culesti de Ilie Constantinescu de la Ionia Mateiap, corn. MieitaDolj. A se confrunta varianta No. 402, pag. 381 din colectia d-lul I. G. Bibicescu.
Fruncjulita de-o sipica, Costica, batista-tY pica. Ia-o, Leang, §T-o ridica Si mT-o spalg 'n lacramiOre,
5 Usuc'o la titisOre I
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
452
LA TULPAN, LA CRUCEA 'NALTA Cu lesa de Jlie Constantinescu de la Ionita Gh. Mateia§, corn. MieitaDolj.
La tulpan, la crucea 'naltg, Se 'ntalnesc fata cu fat : Ce-o sl ne facem suratA, C'am r(mas nemaritate ? 5 *'edy la Poresta la danacT,
Ca sint nalti §i sprancenatT, Nu ca la noT ni§te parlitT, Cu genunchiT prigoriti. Unde v6d tAritele, to MiorlATe ca matele.
MANDRULENA, PENTRU TINE Culesa de Ilie Constantinescu de la Nic. Zanescu, Vladimir Gorj.
Mandrulena, pentru tine
MT-a§ da sufletul din mine ; Dar pentru bArbatu-t6ii
N'a§ mar Olca pragul
t6i1 I
DOMNE, CE-AM AJUNS Cult sa de Chr. N. Tapu de la lautarul Const. Dobre, Hurez--Valcea.
Verde fruncla lemn de sus, Ia vecy, Domne, ce-am ajuns : SA fiA la curva .supus
Si supus §i aplecat. 5 Pentr'un pic de serutat,
Tota noptea am tremurat, La un coltulet de gard. La o cruce de ferestrA, Pentru-o curvA de nevastA I
www.dacoromanica.ro
433
STRIGATURi
MANDRA MEA E 0 TELELEICA Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Const. Dobre, HorezValcea.
Mandra mea e-o teleleTca Ca popa IT is scurtelca Si primaru imineT Si logofdtu cercer;
5 Ajutoru T-a luat bumbac, De §T-a vergat carps 'n cap,
Ca mr-a fost de ris in sat.
DE TREI AI PRIMAR FUSEI Cu lesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Const. Dobre, HorezValcea.
Verde frump. treT costreT,
De trel aT primar fusel Socotela n'o deteT. Si-or da-o la prima -vary
5 Cu capu la mandra 'n pola !
TREI IBOMNICI AM PE LUME Culest de Chr. N. Tapu de la lautarul Idn Bupa, din CiauruGorj.
FruncYt verde treT alune, TrzT ibomnicT am pe lume ; VreT sa ti le spuT pe nume Una §ade langa mine ;
5 Una'T de la deal de mine,
Cu casa doplita bine, Cu bArbatu ngt5rAii, Acolo m6 trag §i eu ; Fie bine, fie r65,
To Orr mY-o fi de caph meu !
;.8
www.dacoromanica.ro
STR1GATUR1
434
ME ROG DOICA DOICULITA, Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul I. Bupa, CiauruGorj.
FOie verde pelinita,
Me rog, doica, dokulita, SA me fac stapan pe tits Ca serbu pe lubenita ;
5 SI me fac stapan pe ele Ca ungurenu pe miele !
VERDICICA TREI SARMALE Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Bupa, corn. CiauruGorj.
VerdicicA trei sarmale,
*i-am o mandruta la vale, Cu cama§a alba fl6re, Cand o vede neica more. 5 Dar de-o vede un log-ofat
SA fie cu ea p'un loc. Vecji, al dracui logofet, Asera trecu prin foc
10 $i'i cu mandeacum p'un loc, *i" se seruta de foc !
UTtA §i condei §i tot,
CUM A FACE, FA MARI'S'A Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf S. Stoica, CosteptiValcea..
Foie verde pelinita, Pe Unita, gutuita Si-o chits de albastrita, Cum a§ face, fa Marita,
www.dacoromanica.ro
5 SA'mi visd mainile la MA, Piclbrele supt rochita, SA to sarnt in guritA $1-apoi sA mor, neiculita 1 I
435
STRIGATURI
FRUNPULITA FOI MARUNTE Culesa de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, lautarul SacelululGorj. Frump.' litA fol mArunte, Cum it cantA patina.
Tate paserile cants,
Patima el din fetie
ST-a neTcha din technic! Mance-0 trupu pu§cAria, To Cum ml -al mancat to fetia!
Ies mandrutele §T-ascultA.
A Te§it §i mandra mea 5 SAV asculte paserea,
FRUNPULITA D'ARTARA Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae Fratila, NovacfGorj. A se confrunta varianta cNapul pi finuls pag. 334-335, colectia d-lui G. Dem.
Teodorescu.
Fruncjulita d'artAra§
F....u-IT legea ta, de na§, Cu cine me cununa§T ? Cu uritu satuluT 5 Cu propteua gardultal F....u-0 crucea ta, de fine. Nu 0-a fost ochil la tine, SA to uitT la Malta bine ?
Na§ule, aser' la luminare
To Imi parurA ca o flare. Fuse noptea 'ntunecoA, Luminarea fi§telasa,
Imi pAru tanta frum&A. Pi I na§ule sA se duca, 15 CA la nopte o mananc ; nine dracu s'o sArute ? Ochi-T curge, Gura-T pute I
NU TII VECINE CE-VA ? Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae Fratila, Novac1Gorj. A se confrunta varianta cHi cumetres, pag. 336, colectia d-luf G. Dem. Teodo-
rescu, pi cNevasta bolnavas, pag. 2o3,.colectia de cantece Marian S. Fl.
Nu §tiY, vecine, ceva ? Mr-a bolnAvit nevasta I
Ba eti §tiii, vecine, bine, Cate lecurT stilt pe lume
5 Tate sint in sen la mine. Injuga boil §i -Q Tep§torA
Si fA-te a pleca la marl, CA nevasta Ii se scold I
www.dacoromanica.ro
.06
STRIGATIIRI
1 TI-AM SPUS EU SAMBATA Culesfl de Chr. N. Tapu de la Nicolas Fratila. NovaciGorj
Frunciu lita de riditA,
i ti-am spus eil SambAtA, Ca tA vii Dtiminica Ca-T malca la bisericA, 5 Tarca 'n sat la carciurnA, Eii acasA singurA, Culcata pe scandurA,
Cu mama la inimA.
la-me 'n brate, strange-me to Si pe pat aruncA-m6 Si la burta trage-in6 z Card oT vedea ca mi-e ru§ine, Atunci sA rn6 strangT mar bine !
CE CAT1, LELE, PE COLNIC ? Culesa de Chr. N. Tapu de la I6n Bondoc, Pojogenl, Gorj. A se vedea varianta (Grails,. pag. 339, colectia D-lui G. Dem. Teodorescu.
Foie verde tiriplic,
5 Verde verde samulastrA,
C'o vacs §1-un vitel mic ?
lbomnica atni ti Aiasca, 8 SA vie sl tn6 lubescA I
Ce ca', lele, pe colnic
D'un dragut de ibomnic.
Vitelul al potopesca,
PENTRU TINE, DRAGA FATA Comunicata de D. Brezulescu, Novach
Pentru tin; dragA fatA, Perdur noptea jum6tate, A§teptandu-te la pOrtA Si to dormi, dormirea-1 mOrtA !
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
437
TOATA NOPTEA. BAT LA PORTA (VARIANTA)
Auc)ita de Chr. N. Tapu de la Ion MichatBucureSf.
Fo Ye verde foie latit,
Mid ntoptea bat la pOrtd Si to dormY, clormir'aY mond 1
0 cdtea mare bAltata 5 M6 goni ograda totd ; Cand fuse la un parleaz Md 'ntalnil c'un caYne brez, Fir'ar al draculul act,
C'asta fuse cu necaz ! to M'aruncd peste parleaz, Intr'o grenol cu urc4ic1,
Socoteani cd e laptud, Im1 facu pTelea be§ici 1
Pentru o fleortd de mulere, 15 ImI prdpddii bTata piele 1
DUMNEQEU M'A POTICNIT (VARIANTA)
Cutesa de Chr. N. Tapu de la Ion T .gul lautarRomani (Valcea). 5 1 Acta pl'elea tot be§id. Dumnecleil m'a poticnit Cand lera la s6rutat, Intel) grOpa cu ur4icY,
Nu puteam de scarpinat I
Am gandit cd sint ldptucT i rele furl urclid,
PUICA DAU SA VIU LA TINE (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Bondoc, BubuGorj.
PuYcd, daii sd, viii la tine,
Gann' td/ se dail ht mine. 0 cAtea negra baltatd, Fir'ar a dracului racial I 5 Si la gat cam guIeratd, M'a gonit ograda Vita,
Grddina pe jurn6tate, MI-a rapt baltona§u 'n spate, Pantalonil jumetate ! I0 .5i eil sint un orn milos
Da 'ngenuchr la ansa jos
12 $i-T desfac lucru frumosl
www.dacoromanica.ro
438
STRIGATUR1
SPUNE'MI, MANDRO Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Vacariu, din Ocna SibiilorTransilvania.
Spune 'InT, mandro, pop, nu
[1)4 ; Cu vorba sa nu m6 porp.
Spune'inT, mandro, viI, nu va, Cu vorba sa nu me tiT !
5 Nu me purta cu minctunr, CA-P umplu ceafa de pumnl I
MAI, BADITA, TU E TI CANE Culesa de Chr N. Tapu de la IOn Vacariu, din Ocna SibiilorTransilvania.
MAY, badita, tu etU cane,
5
Ca nu vii sera la mine ! Ba, tu, mandro, qt./ catea, Ca §i-asera am fost la voI, tu *edea/ intre do/.
El ce §edea langa tine Era bun pretin cu mine ; El ce §edea langa masa Era cu inima arsa, io Ca §i mine la ferestra !
BATA-TE CRUCEA BARBAT Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru, lautar, PociovaligeaGorj.
Frunclulita fo/ de mac, Bata-te crucea, barbat, Nu facu§T patu mal larg, SA 'ncape §i d'al sarac. 5 FAcu§/ patu pret d'o bland,
www.dacoromanica.ro
Nu-tY maT trebue pomana. Facu§T patu de nuTele,
Val de spinArile mele i de genunchele tele !
STRIGATURI
439
FOAIE VERDE MER SALCIU Comunicata de Ma TanasescuFocpani.
Rite verde mgr salcig, D'a§ fi gros ca un burgbiii 5i cu barba pen' la bred, De dragoste tot m6 05!
FRUNQA VERDE DE SAFAT Comunicata de Ion Tanasescu, fost Norma list, Focpani. A se confrunta mai sus in cantece de nunta cCantecul miresefa.
Fruncja verde de safat, Fetito de om bogat, Nu primi la maritat
Ca flOrea la scuturat. 5 Ca flOrea mat Inflore-odata,
Iar to nu -te ma fact fata 1
Cand o face jugu mugur .5i tanjela tarba verde, Tu atunct to -ot vedea 'n fete;
to and o canta §ttuca In balta, Tu atunct to -ot face fata l
AOLEO, CE MULT DORESC Culesa de IOn Tanasescu, vechiu Normalist, de la lautarif din Foci4ani.
Trandafir bra§ovenesc, Aoleo, ce mult doresc Cu mandra sä mg 'ntalnesc, Doug vorbe sa 'n11 vorbesc.
5 SA 'I vorbesc, s'o zapacesc 5'apot sa mg despartesc, De nu vrea s'o mat tubescl
www.dacoromanica.ro
STII1GATUItl
440
FOIE VERDE BOB UREZ AID; lita de Chr. N. Tapu din gura lautarulut Pdtru Brandu§eanu, din corn. Cos-
te$1Valcea.
Ca-T e mersul leganat, Si margeanul resfirat, Pe sfarcul Old lasat,
Fo Te verde bob urez,
S'am o mandra la Hurez, De frumosa n'are pret,
Pentru ea umblu turbat
De curva nu e in judet. 5 0 cunosc flume pe mers,
I
LEICUTA CU OCHII VERIX Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Anghel Cambrea, SaceluGorj.
FOTe verde din livecjT,
Lercuta cu ochir vercy, Asera veniT la tine Gre§iT calea, var de mine !, 5 Fuse noptea 'ntunecosa Si poteca luch5sa, NemeriT la alts casa, Cu nevestica frumosa, Cu barbatelu cam prost, T o Bun hodor la cas'a fost. CA, cand vine sera beat, I§Y ,Ta cojocelu 'n cap
Si sä bags pe supt pat. Cate gunoTe 's pa pat,
15 TOte 'n ochii luT ca cad. Dar barbatu ca 'mT cjicea ? Fa nevasta ce gunoTe's astea? Nu 's gunoTe, omule, Ci sunt dragostele nostre. 20 Barbatu de supt pat Te§la Si afara se ducea, Dar nevasta ce facea ? Pe ibovnic mi-1 lua,
Si 'n dulap ca mi-I baga. 25 Barbatu 'n cas' ca intra, Da nu era nimenea. Culcate, omule 'n pat,
www.dacoromanica.ro
C'aicI n'a fost alt barbat !
STRIGATURI
44
VAI, SE RACU, OMU PROST (VARIANTA)
Audita de Chr. N. Tapu de is Ion Bombe, Bobu PojogenfGorj.
VaT, seracu, orau prost,
5 Si se bagel pe supat.
Bun odor la cas'a fost I Vine sera du pin sat,
Cate gunae 's pe pat 'Rote cad la el in cap
Si '§T la cojocelu in cap
MERGE RACU SA SE'NSORE Culesa de Chr. N, Tapu din corn. RuncureluMehedintf.
DoT coco§T,
15 Tot galu§te; Doug cocore, Cu topore, Sed §1 tale lemne afarA. Dar in casa cin' le-aduce ? 20 Ratele, Cu bratele. La nunta cine- a poftit ? DoT puree
DoT gandacT,
25 De cantat cine- a cantat ?
Fruncjulita foi§ora
Merge racu sA se 'nsore, Dar n'are nicl o prinsOre. 5
1ntalni pe brOscA 'n cale : Hal I to broscA, dupe mine, Ca to -ol tine tare bine. Am o morel dupe casa, Curge fain' pe ferestra.
o Tine de co§.
Sint vAtA§Al.
Pune in sad.
DoT tintari Sint lAutarI.
Dar la nunta cine-ar fi ? Doug mu§te,
FIRICEL DE PELIN VERDE Audita de Chr. N. Tapu de la Florea lautarul, RadomirRomanatf.
Firicel de pelin verde, De-ar fi drumul cum se vede M'a§ duce desara 'n Rede, SA 'nil Tau bete de la fete,
5 Si, cercel de la neveste. F..u-le in lege fomel, Mg lAsara 'n breti de tel
www.dacoromanica.ro
STRIGATUR1
442
FRUNPULITA DE VIZDEU (VARIANTA)
Auclita de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc, PojogeniGorj.
Frun4ulita de vizdelii, F ..u-ve 'n lege fomeT,
M'atl lasat incins cu tei,
Cumperandu-ve cerce ; 5 M'atT lasat incins cu ata, Cumperandu-ve dulceata I
LA PERU CU PERILI Culesa de Chr. N. Tapu de la C. Ionescu, elariBucurepti. A se vedea varianta
La peru cu perili, Und' se strange Serbili, La peru cu foTa lath.,
Und' se strange Serbil rota,
5 A pTerdut Serba zivelca, Si 'T arde obrazu ca sfecla. A pierdut Serbu cojocu, Si 'I arde capu ca focu I
LA PERU CU PERELE (VARIANTA)
Culesa de Chr. Tapu de la I. G. Mateiap, MieitaDolj.
La peru cu perele, Unde jOca Serbele
La peru cu perele, Unde jOca fetele
5 La peru cu fOla lata, Unde joca Serbil rota, La peru cu pere mol, Unde joca dol ciocoY !
www.dacoromanica.ro
STRIGATUR1
443
FOAIE VERDE DE-UN DUDAU Culesa de Ilie Constantinescu, Dio01, de la Nic. Zanescu, corn. VladimirGorj.
Fo Te verde de-un dudAii
Mandro, de uritul tau
Nu maT ploua Dump& lei I Cand da cute -o picAtura,
5 Sufla ventu §1 mT-o scura ; Cand (IA cute -un pic frumos,
Saa de la loc manos I
SALCIOARA PRESADITA Culesa de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, Iautarul Sacelulul Gorj.
F6Te verde sAlciorg, SAlciOrA. presaditA,
Placa neTchiT cea dorita, Manca-ti-a§ gurita friptA, 5 Ochi§oriT sA ti-T beau, 136 p6 drumurf nu malt stall !
FRUNQA VERDE FOAIE LATA Au4ita de Ilie Constantinescu de la Zanescu Nicolae, din com. Vladimir (Gorj)
Frund,A verde foTe latA,
Nu ti-am spus, lelit' odatA SA nu facT carpa v6rgata? Si ti-am spus de doue orT 5 Ca sti. 'n'o mar facT cu floe,
Ca m6 otraveW §i mor l FoTe verde tiriplic,
Si s'o fad de borangic
Si sl viT la neTca 'n crang, to Ca sl nu 'ter mar clic nitric!
www.dacoromanica.ro
444
STR1GATURI
MAI BAETE BAETELE Audita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovacfGorj. MAY bAete, bAetele,
Nu-tT da sfatu pe muTere ; CA muTerea 'T pTaza rea
Te-o bNga in vre-o belea, 5 De ti-or da tot ce-Y avea, Nicl cu capu n'oiii scapa !
IA VEQI BATUTA DE STELE Audita de Chr N. Tapu de la D. Brezulescu, NovacfGorj.
Ia vecjT bAtuta de stele Ca pleacA din prancl la lemne
Si vine sara pe stele
NumaT cu doue surcele,
5 5i nicT elea nu 's surcele Ci curAturi de nulele.
SI ME DORE PESTE 'NCINS ......... Culesa de Chr. N. Tapu, de la hora din NovaciT-Gorj.
Si mg clOre peste 'ncins, De mandrute cate-ani strans ; Cate am strans §i -am serutat, SA le strang a§ face-un sat :
5 Un sat mal mitutel;
SA me plimb sera prim el.
www.dacoromanica.ro
STRIGATUR1
445
FOAIE VERDE BOB NAUT (VARIANTA)
Cu !esti de Ilie Constantinescu din DioptiRomanatf.
Fore verde bob nAut, Cate mandre mr-am avut SA le strang, A§ face un crang ;
5 Cate mi le-am serutat SA le strang a§ face un sat, SA me pun de un parcAlab SA le strang baniT de drag !
AOLELE, DOMNE Au4ita de Chr. N. Tapu de la N. Firculescu, Grece§trMehedintf.
Aolele, Domne, la and 'n brate Ione i du-me luT Radu, SA me pupe Vladu !
FRUMOSE SUNT UNELE Aucjita de Chr. N. Tapu de la Nic. Zanescu, Vladimir Gorj.
Fore verde murele Frumose slut unele,. Mar dulcY de cat murele 1
www.dacoromanica.ro
STRIGATURi
446
PUICA MEA DIN MEHEDINTI Culesa
de Chr. N. Tapu de la lautarul Gheorghe S. Storm, CostestI (Valcea)
FO1e- verde treT argintT,
Purca mea din Mehedintr, A cu riurr risipitr, P8n' la pole gramaditT,
5 Bat'o patruclecT de sfintT Si sfanta Dumineca, Cu ea 'mpArtiT dragostea
D'ASUDAT, AM ASUDAT Audits de Chr. N. Tapu de la Nora din Novacl (Gorj).
D'asudat, am asudat, Da n'am asudat de gras De cTuda §i de necaz. Rup gardu §i fac pad&
5 $i de mandra nu me las,
SA maT trag pe cate-am tras. De cTuda §i de manie,
M'a dat satu 'n catanie. CatAnit'a§ catani, TO
Numa pu§ca de n'ar fi.
D'ar fi pu§ca. de tocanA M'a§ duce §i eu catana ; Reghimentu de femeT M'a§ duce §i ell la eT. 15 Darn fruncjA de scaTete $i reghimentu de fete,
Trec pin apa fript de sete. D'ar fi sabia scatete, M'a§ face sergent la fete I
FI BUCUROS CATANA Cul6sa de Chr. N. Tapu de la Ion Vacariu, din Oena Sibiilor (Transilvania).
Si-a§ fi bucuros cAtanA,
De-ar fi pu§ca de tocana, Patronta§ul plin de zaml. i -ac fi bucuros recrutA,
5 Dc...-ar fi pu§ca de cucutA,
Patronta§ul plin cu urda ; Curelele de rachitA Patronta§ul plin cu pita I
www.dacoromanica.ro
447
STRIGATURI
CINE TE-A FACUT PE TINE (VARIANTA)
Cu ldsa de Chr. N. Tapu din Runcurelu (Mehedinti).
Par' ca m'a 'ntrebat pe mine.
Fo!'e verde mArAcine,
Cine te-a fAcut pe tine Aga 'nalta §i suptire Si la chip facutA bine,
FOTe verde garofitA
De la pTept pen' la guritA
Par' cA e§t1 o porumbitA I
FRUNPULITA DE NAUT (VARIANTA)
Fruncjulita de nAut, Mandruta mea de demult, SA te Taii cu de-a merunt, Din cre§tet pen 'n pAmint, 5 SA 'ml spui cine te-a fAcut ?
CA cin' te-a facut pe tine,
Par'ca m'a 'ntrebat pe mine. Eii O. te fi poruncit Si a§a nu te-a§ fi brodit ; To Aga 'naltA §1 subtire, Si la trup fAcutA bine 1
FOAIE VERDE MARACINE Audits de Chr. N. Tapu la hora din Novacf (God).
Fore verde mArAcine, Fa vecinA, fa cre§tinA, MAT vecine, mAT cre§tine,
Nu 41 purta nevasta bine, CA fuge de langA tine
5 Si vine seara la mine.
Cu tot bine s'a purtat, In grea MA m'a bAgat, Pen' m'a lasat lemn uscat !
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
448
MANDRO, MANCA-TE-AR CAINII Aucjita de Chr. N. Tapu de la I6n Bondoc, Bobu, Gorj.
Mandro, manca-te-ar carnir, Cum to 'nvetast a Tubi, A Tubi s'a nu doll? 1116 mir ce dragoste-o fi.
5 Cum uTtasT numele mele $i-rnr pusesT altele grele, De nu pot trgi cu Tele 7
FOAE VERDE TREI LALELE (VARIANTA)
Culesa de la hora din Dio§ti (Romanatl) de la Vie Coast Intinegcu.
Foie verde trer lalele, VA vuT, vuT, mandrele mele, Cum urtati numele mele Si-mr punetT altele rele,
5 De nu pot trgi cu Tele ?
FRUNPULITA TREI SPANACE Culesa de The Constantinescu de la N. Zanescu, corn. Vladimir (Gorj).
Fruncjulitg 'trer spanace, Fg-m6, DOmne, ce m6-1 face, FA-me rota stelelor In drumul Popovencelor,
5 SA-mY aleg de-o Popoveanca -
Cu ochir balauraca, 7 Cu coda ca de serpOrcg.
www.dacoromanica.ro
STR1GATURI
440
MANDRA NEICHII TU ERAI Cu lesa de Ilie Constantinescu de la Ionita Gh. Mateiap, corn. MieitaDolj.
Mandra neTchiT to Teral Care to fagaduTaT
Ca pe altul nu'l maT aT ;
Dar asera la fantana
5 Te prinseT cu treT de mana ; Unul Ion §i unul MatheT 7 *i cu Nicolae treT 1
FRUNQA VERDE ARTARA Comunicata de I. Constantinescu, Diopti de la Nic. Zanescu, corn. Vladimir (God).
Fruncla verde artara§, MT-am Tubit un boTera§.
Frumg verde treT lalele i mT -a pus la gat margele
5
i la code planticele. Domnule, boTerule, Mi to -a urit fetele,
8 Te-a 'ndracit nevestele 1
FOAIE VERDE OTINTEAVA Comunicata de I. Constantinescu, Diopti, de la Christea Popescu, Gvardinita
Mehedintt.
FoTe verde otinteva Pe mine maTca mentroba, Ce munca mT-este maT draga ? Nu mT-e draga alta munca
5 De cat cu mandra pe lunca !
29
www.dacoromanica.ro
450
STRIGAT URI
FOAIE VERDE ISMA CREATA Comunicata de I. Constantinescu, Dioptl de la Zanescu N. VladimirGorj.
FOTe verde isms creta, Pe mine maTca menvata Sa'mY Yubesc de dimineta, Copila far'de mustata, 5 Candse'nvata a strange 'nbrate T-a s6ruta cu dulceta 1
SARUTATUL DE CULCAT Comunicata de I. Constantinescu, DiostI de la Zanescu N., VladimirGorj.
Sarutatul de culcat, NeTca, mutt mI -e desmIerdat ;
Sarutatul de calare, Neica, nicr un folos n'are 1
FOAIE VERDE DE TREI PETI Culesa de Ilie Constantinescu de la Nic. Zanescu, corn. VladimirGorj.
Rae verde de trer pe§tY, Ghl'olbana de Bucure§tI, Multi vornicY pravalure§tr,
Dar ca mine nu gase§a.
www.dacoromanica.ro
45i
STRIGTTURI
DRAGUTA, NEVASTA MEA Cu lesa de Ilie Constantinescu de la lonita Materap, com. MteitaDolj.
DrAguta nevasta mea,
Nu purta inima rea,
CA mg rubesc cu alta, Cu alta cu vecina.
5 Vecina de langl casa, Cand tr-e drag, atuncY te lasa I
SERBA DOFTORILOR Audits de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Constantin Barlabancea, din CosteptfValcea.
ro $i te scapa de venin.
Fore verde bob secara, S'a 'multit doftoriY 'n tall 5i s'a 'nmultit prin jurnale
FOYe verde for de §tir, Iaca §i doftor Carstin, Joca serba doftorescA
CA sunt ni§te haYmanale.
5 Ba de una, ba de alta,
Peng -'§Y pun tabla la port'. Bune sunt §i babele Ca-ff da burienele. BurienT fYerte 'n yin
15
Si strigA sX 'nebunescA. AYde, spited, de jucatr, ZecYuiala sa mr-o daft,
$i call n'aii parale,
18 PoftescA pe la spitale !
DE INSURAT M'A INSURA Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Constantin Barlabancea, din Cos-
teptiValcea.
A se vedea variants prescurtata, No CCC pag. 453 din colectia d-lor Iarnic pi Birsan.
De'nsurat m'a§ insura, NicY urita nu mr-a§ lua, Nicr frumdsa nu prea prea, Purculita, draga mea I 5 NicY frumosa nu prea 'mr place CA prea multi prYetenY face. NicT frumOsa, nicr uritA,
Numar sA fie plAcutA,
$i la ochr i la sprincene To La tote faptele mele. NicY urita nu prea 'Ira place CA prYetenY nu'§T mar face,
Niel frumosA, nicr urita, NumaT am! fie plAcuta I
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
452
FA-ME, DOAMNE, CE M'OI FACE Audits de Chr. N. Tapu la hors din NovaelGorj.
'A remaie mut si surd. i la cap
Fa-m6, DOmne, ce m'oT face FA-m'un maldArel de ter
$i m'aruna 'ntre femeT, SA le and talna §i sftatu
5 Cum 10 fermecl barbatu, Cu pAmint de la mormint
C'un dovleac ;
To La picTOre itele SA-T to dracu mintele.
FRUNPULITA TREI MALINE Audits de Chr. N. Tapu la hora din Novae!
Frun4ulitA trel maline,
Nici odata nu e bine
Sa-tT Tel nevasta cu tine.
Rae verde si-o lalea
Gorj)
Si -o fi §i ibomnica Si-T vorbi ce-va cu ea
Si te-o vedea nevasta Si pricina ca-T gata !
5 Cand to -T duce unde-va
FOIE VERDE PELINITA Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Tugul lAutar, RomaniValcea. A se vedea varianta No. OCR, pag. 39o-391, din colectia d-lor larnic pi Barsan
Role verde pelinitl Si aolica pulculita Asta vara sugeaT Vita, Acum dal nelchil guritA !
www.dacoromanica.ro
.
STRIGATURI
453
FOAIE VERDE BOB NAUT Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Dinu al Petri, din Polovracl Gorj.
Rile verde bob naut Dino, cu galbenI la git Si cu barbatu urit, Mal bine cu gItu gol 5 Si cu barbatu galanton. Nelca de cat cu argintu 'n lada *i cu natantola'n vatra,
Mal bine cu lada gbla Cu nevasta galantOna. Do De cat cu cisma sgircita i cu nevasta urita, Mar bine cu opind nerase *i cu nevasta frumOsa.
SPUNE'NII PUIC'ADEVERAT Culesa de Chr. N. Tapu din Dio§t1,Romanatl.
Spune-ml, pulca, adev6rat, Cine mi to -a serutat,
Cat am fost eu concentrat 7 Spune'lla drept ca nu to bat 5 Ca tl-e obrazu patat 1
AIDI, ANICO, LA CEMELE Culesa de Chr. N. Tapu din DioptlRomanatf.
Fruncla verde trel lalele AMY, Anico, la cesmele,
La cesmelele din dos C'acolo e loc frumos. 5 Aoleo, ce loc frumos Num/ salcil §i rogoz,
Rogozul de tavalit, Salciile de umbrit. Mal poftim, Anico, jos, lo SA-tr arat un pol frumos, Polul mei le ferecat 12 *i pe dunga §i pe lat 1
www.dacoromanica.ro
5TRIGATEIR/
454
DE CAT IN SARAOLIE Cu lesa de Chr. N. Tapu din Dioptr,RomanatI.
De cat in saraolie MaY bine cu puica 'n vie, Sera la neYca sa 'mY vie, Sa -Y puY drepta capAteiii,
Cu stanga s'o mangaYii.
FOAIE VERDE SI -O LALEA Au 4ita de Chr. N. Tapu de la Zanescu N., VladimirGorj. Fo Ye verde §Y-o lalea,
Hu Wu id, huYdu colea, HuYdu 'n coltu garduluY, Fleur pofta Radulur ; 5 HuIdu 'n coltu grAdini, FacuY pofta inimi.
BARBATELU NATAREU Auclita de Chr. N. Tapu de la N. lonescu, DozeptiValcea.
C'un briceg de gat legat $i bricegul nu e al lul,
Barb Atelu nAtArAil
R6ii l'a ursat Dumnecieti,
IT la cojocelu 'n cap, Vine nOptea mort de bet.
CA bricegul e furat,
9 Ca malne o g'l v6d legat.
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
455
I-AUQI, LELE, POPA TOCA Au 4ita de Chr. N. Tapu la hora din NovaclGorj. A se confrunta varianta No. 42o, pag: 389, colectia d-lui Bibicescu Ve41 va,rianta cau4i lele., pag. 325, din colectia d-lul G. Dem. Teodorescu. Pamir, lele, popa thcA, le§i afarA §i te rog-A, SA mOrA barbatu t65,
SA remai sa te tail ea,
5 CA en el at trait r6i1 ; Si cu mine, Val de tine
FOAIE VERDE USTUROI Audits de Chr. N. Tapu de la Dobre Dunga, din CetatuiaValcea.
Foie verde usturot Si la drepta cute dot ; Fdte verde §t-o lalea Si la stanga tar a§a. 5 Foie verde barlabot Si la drepta cute dot.
Fate verde siminoc,
Ia faceti hora la loc. Foie verde usturot
to Si la stanga ale dot.
Foie verde ca aluna 12 Si la drepta cute una.
FOIE VERDE MATOSTAT Audits de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, VladimirGorj.
FOte verde matostat Sultanica s'a 'Mat,
De and nu s'a mat jucat.
FOte verde loboda, 5 LAsatr hora sloboda. FOle verde balabot
Si la drepta cute dot, Cate dot §i ate fret.
to Si la stanga tar a§a, Fate verde §i-o lalea
$i la drepta tar a§a.
Foie verde §i-o aluna, At sa dam mama cu mend, 15 SA 'ncherbAm de-o hora buna, FOte verde m6r, intors Mat frumOsd cum a fost I
FOte verde. §i-o lalea
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
456
CE-AI FACUT PARALELE ? Culesa de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, PetresciGorj.
Ce-ar fAcut paralele, TatA, Iancule ? Le-am but si le-am pApat;
Le-am flcut cu fetele 5 51 le bead cu mandrele.
MARI'N'O DE DRAGUL TEU Au4ita de Chr. N. Tapu de la N. Popescu, GuardinitaMehedintf. A se vedea variahta eVariantitz, pag. 310, din Colect. d-lul G. D'em. Teodorescu.
Marito, de dragul t65, M'as baga la tag-teii, Piva sd spat vasele, Noptea sä 41 moitl Osele !
BATE-0 BATE-0 Aucpta de Chr. N. Tapu de la Iorgu Popescu, GvardinitaMehedinti.
Bate-o, bate-o si-o mustreza,
Vara pe unde 'nsereazl. Insereaza la fintanA,
Unu 'I tine cobilita,
5 5i altu-Y s6ruta gurita. Bate-o, bate-o la papuc, Ca marne s'o mar la plug !
www.dacoromanica.ro
STRICATU RI
457
CIOCARLANU S'A 'MBATAT Au4itl de Chr. N. Tapu de la N. Firculescu, GreceptIMehedinti.
Ciocirlanu s'a 'mbetat,
Ciocirlanu 'ncins in bete
HaYda, upa de ! UmblA nOptea pe supt pat
HaTda., upa de UmblA nOptea dupe fete Si cliva dupe neveste !
Si prin sat umblA turbat,
5 Haida upa de !
IAR ACUM
I NICI ACUM
Au4ita de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, VladimirGorj.
Iar acum §i nicT acum, NicI asara, nici acum, Dar de sarA orT §1 cum. Hel, her, viT §i te du
5 Si de sara SA viT Tara,
SA-0 plAtesc de cheltuTalA.
Si s1-0 flail la catarama !
NU TE UITA LA COJOC Atujita de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, VladimirGorj.
Nu te uTta la cojoc, Ci te uTta cum maY joc ; Nu te uTta la cAciula, Ci te uTta la fAptura.
5 Nu te uTta cA joc reil C'a§a joca neamul meil, CA de-ar fi jucat el bine, M'ar fi invetat §i pe mine
,,,,,1 www.dacoromanica.ro
I
458
STRIGATURI
NU ME BATE MAICA Aucjita de Chr. N. Tapu de la N. anescu, VladimirGod.
Nu m6 bate, matca, bate,
CA n'am §ecjut mult pe spate. De aucliat cum se ruga, M fi stat §i dumneata !
MAI, CAZACE, CAZACELE Auc PM de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, VladimirGod.
MC, Cazace, cazacele, Ce catY noptea prin argele ? Dup6 panza de ismene C'am remas ca dracu 'n pYele !
FOAIE VERDE I-0 MASLINA AucjitA de Chr. N. Tapu de la Dumitru BAcioiu din PetreaclGod.
FOte verde §i-o maslina Of, spune, afurisit'o, spune, Mat at vr'unu de cat mine? Mat am unu, mat am dot 5 $i cu tine se fac trey, Cu barbatu Se fac patru, Bate'', DOmne, fermecatu! Spune, afurisito, spune,
R3 Pe care tube§tt mat bine ? Pe mine, oil pe barbat ? Mat mult to Yubesc pe tine Ca 'tY -e punga 'n sin .1a mine Dar Yubesc §1 pe barbat
15 Cad cu el sint cununat ; Dar sl nu flu cununat, L'a§ pune proptea la gard !
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
459
ME 'NTREABA IBOMNICELUL (VARIANTA)
Au4ita de Chr. N. Tapu de la ZSnescu Nicolae, VladimirGorj.
5
Fore verde ghiocelul, M6 'ntreabAlbovnicelul : Spune, afurisit'o, spune, Mar aT vr'unul de cat mine ? Mar am unul, mar am doT, $i cu mAtAluta trer, Cu barbatul face patru Cu care m'am cununat. $i Tar verde otratelul
10 M6 intreabl §i barbAtelul : Spune, afurisit'o, spune, CatT ibovnicT aT pe lume ? Pe cine Tube§tT mar bine ?
Ce ti-e drag tie pe lume ?
15 ImY e§tT maT drag dumneata,
CA ti-e punga 'n mana mea, NicT unul de cat tine, Ca ti-e punga 'n sin la mine I
SPUNE AFURISIT'O, SPUNE (VARIANTA)
Aucjita de Chr. N. Tapu de la C. Barbacioru, din corn. IlovetMehedinti.
Spune, afurisit'o, spune, Mar aT altu fArA mine ?
Mar am unul, mar am doT, Cu matale face treT ;
5 Mar am dol, §i maT am trey Cu barbatul face patru, CA-T tot al meil, lua-l'ar dracu!
SPUNE-MI MIE, IBOMNICA (VARIANTA)
Au4ita de Chr. N. Tapu de la G. Mateiap, MieitaDolj.
Fruncja verde de sipica, Spune 'InT mie ibovnica De cine ti-e tie fricA De amant sail de bArbat I 5 - MaT frica mr-e de bArbat
Ca cu el m'am cununat $i l'am pus proptea la gard. La picTOre itele, Sa-Y Ta dracul mintile I
www.dacoromanica.ro
460
STRIGATURI
DE MITITEL ME 'NSURAI Au4ita de Chr. N. Tapu de la lautarul Ionita Valeanu, Rofiorif-de-Vede.
De mititel me 'nsurai, Frumosa nevasta lual De frumosl e frumosa, Dar e cam cApNtin6s6,
5 La gaura nu me lasa
UNDE-TI VEQ TITICA Aucjita de Chr. N. Tapu de la lautarul Ionita ValeanuRosioril-de-Vede.
Unde-tI v6c1 titica 'n sen,
Picerile nu me tin,
Par' a nu 's facut din plin. Sint Mut din jnmetate,
5 De lelita n'avul parte
FOAIE VERDE RUG INTINS Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ionescu Nicolae, DozestiValcea.
FOTe verde rug intins,
Me culcal in drum 'nadins Si 'ml visez pe Iona 'n vis. Dormil §i me saturar,
5 Pe Iona n'o vise,
Intl kid §uba §i plecan
www.dacoromanica.ro
461
STRIGATURI
MANDRO CAND ERAI A MEA Au4ita de Chr. N. Tapu de la Zanescu Nicolae din VladimirGorj.
Fore verde §i-o lalea, Mandril, cand eraT a mea, Tot lumea te cinstea, CA-tT da rachiii cu litra. 5 F6Te verde otrAtel, Bine e cu bArbatel
Si'n sat cu ibovnicel : Barbatul te necAje§te, Ibovnicul te cinste§te To CA-tT dA yin §i mAlaTa§,
Si de-amiacjT un strugura§, Ado'!, ado'! pupa -1'a§ !
FOAIE VERDE BOB AREU Auc, Eta de Chr. N. Tapu de la Nic. Popescu, GoardinitaMehedintr.
F6Te verde bob areil, Dice mandra cA nu 'T plac az,
Dar nicT ea nu 'ml place mie
CA nu are palArie, 5 SA 'mT facA umbra i mie !
S'A GATAT CU SPUSELE Audits de Chr. N. Tapu de la D. BrezulescuNovacl.
S'a gAtat cu spusele, S'a gatat minciunile, Inc'o boil sA jucam Si acasa sa mergem I
www.dacoromanica.ro
462
STRIGATURI
UNGURU E FIARA SPURCATA An4ita de Chr. N. Tapu la hora din NovaciGorj.
Unguru e fiara spurcata,
*i pe dracu are tats ;
Romanu-1 limba curata, Are pe Dumnecleil tata !
UNGURII NE-OR PRAPADI Auzitk de Chr. N. Tapu de la D. BrezulescuNovaci.
Unguril ne-or prapadi, Claca. nu i-om r6fui. Hal pe el, flacal baranT, SI §tie cine 's Romani !
UNGURU E LIFTA REA Auclita de Chr. N. Tapu la hora din NovaciGorj.
Unguru e lifts rea, Jefulesce Cara mea.
Cand necazu m'o ajunge, Pe Ungur a l'oT strapunge 1
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
AM SCAPAT DE TURCI, DE GRECI Auclitti de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj.
Am scapat de Turd, de Gred, $i de Muscalir AI ITO. Pe Ungur it mar avem, HA pe el st '1 repunem 1
HAIDETI, BAIETI, SA JUCAM Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din Novacf Gorj, HaYdetT, b.Tet1, sA jucAm,
Horn mare sA 'ntindem, SA jucam §i sl cantam $i-apoi sA ne _ospatam !
LELITA DE PESTE JII Aucjita de Chr. N. Tapu de la Brezulescu, NovaclGorj.
Lelita de peste JiT, Eil plec, to aci r6mAT.
Plec in armata cantand, Mandra remane plangend.
5 Tad,mandra mea §i nu plange, CA 'n armatl nu m'oT duce 1
www.dacoromanica.ro
463
STRIGATURI
464
CATANIRE-A CATANI Au4ita de Chr. N. Tapu de la D. BrezuleseuNovad.
CAtAnireas catani
Numal pusca de n'ar fi ; Pusca 61 otelele Alea 'mY rupse §elele !
PENTRU TINE DRAGA FATA Au4it9 de Chr. N. Tapu de la D. BrezulescuNovag.
Pentru tine, drag
fatA,
MancaT Vinerea °data Si Sambata nicT odata
REU ME 'NDEAMNA INIMA Culesa de Chr. N. Tapu de la hora din NovaclGorj.
Reil m6 'ndernna inima, SA'mT uresc ibovnica ;
Bin' m6 'ndemna sufletu Ca sA nu las Yubitu !
SA
PE LUNA
Audits de Chr. N. Tapu de la hora din NovaclGorj.
Lelito, sd resT pe lunA
La tufita de resura Si acolo sA'mI daY to gurA !
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
46S
MANDRULEANA CA A MEA. Auc, lita de Chr. N. Tapu de la hora din NovacfGorj.
Mamdrulenl ca a mea Nu e in Oa comuna, 'I frumOsA ca o zin5, i-are inima tot bung. I
DE DORUL TEU. Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovacfGorj.
Necutg, de doru teii Arde sufletelu mei, lard de dragostea to Arde inimlbra mea !
MANDRO, MANDRULEANA MEA. Au4ita de Chr. N. Tapu de la hors din NovacfGorj.
Mandro, mandrulena mea, Nu sciii 0-am facut ce-va
De to 14 la mine a§a ?
DRAGU MIEU, CARE MI-E DRAG. Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovacfGorj.
Dragu mYeti, care mr-e drag
La lume 'n sema nu'l bag ; Cu Al care n'am nimic Cu ala vorbesc §i rid I
30
www.dacoromanica.ro
466
STRIGATURi
FETIORA DIN ALT SAT Auc}ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovacTGorj.
Feti§6rA din alt sat,
Vin cu neTca la jucat S'apoT §i la serutat,
Ca pe aTa slut plecat
I
SUS, SUS, SUS OPINCA SUS Audits de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovacfGorj.
Sus, sus, sus, opinca, sus, CA boTerimea s'a dus
Si pe Grecr nol T-am repus I
HAIDETI, FICIORI, SA JUCAM Aucjita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaciGorj.
HaTdetT, feclorT sA jucam
C'o tirA faina avem, Facem turtA §i mancam I
OPINCUTA DE JUNICA Audits de Chr. N. Tapu de la Nora din Novacl Gorj.
Opincutl de junicA, De-aT juca pen'ai juca
Tu ca cisma n'aT suna !
www.dacoromanica.ro
STRIGATUlli
467
MAI, MARIE MARIOARA Audits de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu
Novacl.
MN, Marie, Mariora,
OchiI tel m6 baga 'n Ma,. Sprincenile m6 ombra 1
DRAGOSTEA NOASTRA DE MULT Au4ita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu
Novacl.
Dragostea nostra de mult Mult m6 mir ce s'a facut 1
IEI ANICO LA PORTITA Auclita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu
Novae!.
le§T, Anico, la portita,
Sa-ml dal repede o gurita, Ca pOte vine Gheorghita.
DRAGU'MI BADITUL MEU Auclita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu
Novacl -Gorj,
Dragu 'mr bAditul meil, Ca m6 strange 'n brat mereti,
Cand m6 pune jos in pat Si in6 strange 'n brat cu drag.
www.dacoromanica.ro
468
STRIGATURI
HAIDETI FETILOR LA JOC Audita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovacI.Gorj.
Ha MO', fetilor, la joc, OA v6 duce dracu 'n foc, N'ap venit sl v6 uTtati,
Ci a venit ca sa jucatr
FETITA DE OM BOGAT Aucjita de Chr. N. Tapu de la NovacGorj.
Fetita de om bogat, Nu pripi la s6rutat Ca florea la scuturat I
HAIDA FETITO LA JOC Aucjita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaciGorj. Vecji varianta in colectia d-lor larnic of Barsan pag. 361, No. XI.
Ha Ida, fetito, la joc,
SA te joc, sl te sucesc. Altda sa povestesc 1
DRAGA MI E MANDRUTA 'NALTA Aucpta de Chr. N. Tapu la hora din NovaciGorj. A se vedea o varianta No. CXVII din colectia d-lor Iarnic
Draga mY-e mandruta 'nalta, Ca-mY dA gura peste porta Si lelita scundicea Sare gardu §r-o proptTa
5 Si fAcu trdba §i ea!
www.dacoromanica.ro
§i
Barsan.
STRIGATU RI
469
DRAGU'MI MANDRUTA 'NALTA (VARIANTA)
Au 4ita de Chr. N. Tapu de la NovaciGory.
Dragu'mY mandruta 'naltA
Mill dl gura peste portA.
N'AM MANDRA PE UNDE DA Auc)ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj. A se vedea mica varianta No. LXDVIII, pag. 381, din colectia d-lor Iarnic si Barsan.
N'am, mandril, IA unde da SI nu'tY maY \Ted cAsciora,
CasclOra §i batatura. Undell ved casa §1 §opru 5 MY-arde inima ca focu ; Unde'tY v6d cAma§a 'n gard
Me love§te-un tremurat ; Cand cXma§a s'a uscat, Tremuratu m'a 15sat. io Unde 'tY v6d titele 'n sin
Piciorele nu me tin, Para. nu 's facut din plin 1
0 ! JIANA, BATE-0 FOCU Auc Jita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaciGorj.
0 ! Jiana, bate-o focu, Pe supt ea dudue focu !
PE LA IONA, PRIN OBOR Auclita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu din NovaciGorj.
Pe la IOna prin obor Mr-a dat ghimpele 'n picfor, Nu §titi ghimpe-Y 'nghimpator, OrY il. §erpe mu§cator,
5 CA m6 ustura de mor 1
www.dacoromanica.ro
470
STRIGATURI
FOAIE VERDE SIMINOC Cu lesa de Chr..N. Tapu de la D. Brezulescu din NovaciGorj.
Fore verde siminoc, Dragu mi-T cu cine joc, CA mirosA a busu!oc 1
IATA BATUTA DE STELE ! Aucjita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaciGorj.
IatA bAtuta de stele,
Asera cu cinc! inele *i-acum vine ail Tele 1
CATE FETE 'S CU CHEPTARE Au4ita de Chr. N. Tapu din PoianaTransilvania. A se vedea varianta No. CCXXIV pag. 430, colectia d-lor Iarnic si Barsan.
Cate fete 's cu cheptare TOte 's strarnbe de schinare ;
Numar una, cel a mea IT dreftA ca secera.
HOI, LELITO SCURTA 'N BURTA Audita de Chr. N. Tapu din PoianaTransilvania.
Ho!, lelito scurta 'n burta, sun' a! fi step. de urcIA 1 www.dacoromanica.ro
ST RIGAT U al
471
ME MANA MAMA LA JOC Auclita de Chr. N. Tapu din PoianaTransilvania.
M6 mana mama la joc,
SA joc fata cea frumOsA. Dintre treT Dracu le stiT
5 Care a hi
Nora Machi ?
PAGUBA DE 0 PITULA Auclita de Chr. N. Tapu din PoianaTransilvania.
PagubA de o pitula CA n'aT nicT un dinte 'n gura ; PagubA de un sustac CA esti prea mare la cap!
UNDE VED COPILELE Aucjita de Chr. N. Tapu la hora de la NovaclGorj.
Unde v6d copilele, M6 these ca calnele ; Unde v6d fetitele, M'as tiri ca mitele. 5 Unde ved nevestele,
M'as tiri ca serpele ; Unde v6d 1)&1-Miele
Le sumut cu cHnele. Unde v&I cardu de fete, to Trec prin apA fript de sete !
www.dacoromanica.ro
472
STRIGATURI
UNDE VED CARDU DE FETE (VARANTA)
Au 4ita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, Novacl Gorj.
Unde ved cardul de fete, Trec prin apa fript de sete, Unde ved nevestele, Me reped ca serpele I
FETELE DIN ROSIORI Culesa de Chr. N. Tapu de la tineriI jucidori din. Ro§iorii-de-VedeTeleorman.
Fetele din Rosiorr Mor tote dupe feciorr; Cele din Alixandria Trite sr -au prerdut fetia I
LELITA CU OCHII VERQI Auclita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaclGorj.
Lelita cu ochir vercir Nici °data sd n'o credr ; Cand o dice 011 si 401, Atuncr minte mar reii
PE ULITA CAR'MI DRAG Aucjitli de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaclGorj.
Pe ulita car'mr drag Cale n'am si trebA
fac.
Iar pe care mi urit Trebel am $i nu me duct
www.dacoromanica.ro
STRIGATU RI
CINE LA IUBIT NU CREDE Aucjita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaciGorj.
Cine l'a Tubit nu crede N'ar mAT calcA TarbA verde ;
Cine Tubit n'a avut SA Para de pe pAment f
USUREL CU IUBITU Atulita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaciGorj
Uprel cu Tubitu, Ca s'aprinde parnentu ; U§urel cu dragostea, CA s'aprinde pajistea I
SUCA-TE SUCETE -TE Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovacrGorj.
Suca-te, suce§te-te De dracu pAze§te-te
*i de pu§ca cu otele
De patu cu §ebAcele !
LELE, A DRACULUI MAI ETI Audits de Chr. N. Tapu de la Anghel Gambrea lAutar, SaceluGorj.
Lele, a draculuT maT WI NumaT and to 'mprimene§tY, Dar cand e§tT ne 'mprimenita i draculuT estY urita!
www.dacoromanica.ro
473
STRIGATURf
474
ME ROAGA VECINA NOASTRA Audits de Chr. N. Tapu de la lautaril Dumitru Bitcioiu pi Anghel Cambrea, &ace lu pi PetreptiGorj.
MA rOga vecina nostril,
S'o fac din fata nevasta. EU II spui cA n'o pot face, Ea sA sule 'n pat §i zace ! 5 EU de rugamintea el,
Si la cap i-am pus ghizderii. MA suit pe cheptul el 1 o Si i-am tras vr'o doue trel, A dis, bravo ! dumneael. Dumnecjeil sail faca parte,
MA bagaI intr'un bprdel, I-a§ternu-I fruncla de tel
CA ml -al luat junghiu din spate,
Care me tinea de mOrte !
DE LA NOI A TREIA CASA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Boboccom. BobuGorj. Aucjita ,Si de el de la ciobanil, din PoianaTransilvania.
Frunclulita samulastra,
De la nol a trela casa
Se roga-o vecina a nOstra S'o fac din fata nevastA. 5 Eil II spul cA n'o pot face, Ea se sule in pat §i zace. EU de rugAmintea el,
Am bAgat'o intr'un bordeTti, Si a§ternuT fruncjA de tel
i o Si la cap i-am pus ghizdelu. M'am suit pe cheptu e1 Si i-am tras vr'o dou6 trel
MI-a clis : bravo, dumneael. FrunclulitA §i un susal, 15 Dimineta me sculal
Pe ochl negril me spAle Si din gura 'ml-o 'ntreban DragA vecinica nostra, Bine-I fat', orl nevastA ?
20 SA-II faca Dumnecleil parte De noroc, de sanAtate, De luminare la morte,
CA ml-al luat junghiu din spate,
Care me tinea de mOrte !
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
475
FOAIE VERDE SAMULASTRA (VARIANTA)
Auc lita de Chr. N. Tapu de la Stancu Ion lautar, Cue tell Teleorm tn.
FOte verde samulastra
De la nor, a treta casA MA striga vecina nostril S'o fac din fats nevastA. 5 Si mi-o culc in fot de nuc,
FOte verde fret costeY, SA mY -o InvAlesc cu vizdeY.
Si mY -e vizdetul cam verde,
Numal tita i se vede !
CE MI-I DRAG NU MI-I URAT Auclita de Chr. N. Tapu la hora din NovaclGorj.
Ce mi-f drag, nu mi-I unit Si mi-s drag fetitele Vara 'n tote 'Vele. Si mi-s dragt fetele drag'',
5 Vara cand culeg la fragY, Si mi-s dragY la sArbatort, Vara cand culeg la floe( !
ME SUII P'UN CIOB DE STICLA Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ion MichafBucu -qtr.
Rote verde §i-o sipica, Me suit p'un cYob de sticla, Zarit casa mititica, Si o nevasta frumu§ica 5 Si barbatu nAtarAii, Acolo me trag §i eil I
www.dacoromanica.ro
sTRIGATum
476
SERACII NADRAGII MEI Au4ita de Chr. N. Tapu la hora din NovaciGorj.
Seracil nadragil mel, Cum se urta la fomel Si fomeile la el l
GEABA, LELE, ETI FUDULA Audita de Chr. N. Tapu din NovaciGorj. SOcra-mea femele rea, Geaba, lele, e§tY fudulA,
Ca n'al nimic pe batAturA. Al avut d'o purcea' surd
Si Oa ti-a murit de gull.
5 Fo le verde §i-o lalea, Mi-a dat socru-med purcea.
Cand se manie, mi-o 'fa; Dar socru-meil e mal bun
10 A legat'o la patul,
$i -1 trage mAciud la c...
PLEACA POPA LA PADURE Audits de Chr. N. Tapu de la Constandin Radu, din PociovalipteaGorj.
Plea popa la pAdure C'o barda §i c'o secure, Cu barda ca 'ml bArdula, Cu s6curea ca 'ml cloplea. 5 Frunclulita trey migdale Si-apucA pe drum la vale, Se 'ntalni c'o fats mare : Bunk cliul, fats mare
Multumim, SfintiI-sale I
Jo Puse mana la buric, Fata nu cjise nimic ;
Puse mana la margele, Mal la vale pArintele, Lucrurile sfintii-sele I
15 FruncjulitA de alun,
0 trase allturi de drum
Si s'apuca de me§te§ug, SA facl come de plug. Boi§oril 20 Ochi§oriT, Rotitele Titele, Manile TinjAlile.
25 Bate pene §i zavore, DA popa din c... sA cobra ; Bate pene zavorite Mal sale() de c.., printe 1
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
477
FRUNPULITA D'ALILUI Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul Constandin Radu din Pociovali§teaGorj
Frunclulitg frg sinel
Frunclulitg d'alilul AvetY grija ca v6 spill : Veni vremea de 'nvertit Fricg mi-I de prapAdit ;
5 Dar mi-I frica dar nu prea CA m tine sotia, Ea pe mine, eil pe ea.
Dati-i drumu patintel, 1 o 5i cu stanga dui:a el. Dail 'I drumu sa se duca, La fecioru lul maciuca ,
Care el rachiu de nucl.
FETICO DE OM BOGAT Audits de Chr. N. Tapu la hora din Novacl Gorj. Vecli mai sus in Cantece de nunta sCantecul Miresef,.
Fetico de om bogat, Nu pripi la .mgritat, Ca florea la scuturat.
Tar atuncl,
CA flOrea mal inflore odata,
5 Iar to nu to mal fad fata ; Cand o canta §tiuca 'n baltg 5i carsteiul pe corlatA, Atuncl te-T mai face fatg.
10 Dar nicl atuncl ! Cand o face plopu nucl, 5i gutuiii mere dulcl, Iar atuncl Dar nicl atuncl I 15 Cand o face salca mere 5i rachita platagele I
I ME DOR PICIORELE Audits de Chr. N. Tapu la hora din NovaelGorj,
5i m6 dor piclorele Tot trecend isvOrele,
Ale mid §1 ale marl, Tot trecend la Polenarr ; 5 Ale marl §i ale mid, Tot trecend la ibovnicl I
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
478
BSI AOLICA CE POTOP Au4ita de Chr. N. Tapu la hora din Novaci
Te satur de flea negrA ; De ti-or pune maim 'n cap, Te satur de sarutat,
i aolicA ce potop, Cum jOca §i popT §i tot
$i priotesele plang cu foc.
Parinte, sfintia-sa, 5 PAze§te-tl biserica.
De ti-or pune mana 'n barbA,
Gorj.
io CA priotesa ca priotesa Ca cu haTa '§1 tine casa !
FOAIE VERDE LEMN DE SUS Culesa de Chr. N. Tapu de la hora din NovacfGorj.
Fore verde lemn de sus, Pe cate ochil am pus Pe tOte mi le-am supus, *i am pus ochil §i pe tine
5 Cin' te-o lasa fie carne I Fie carne 'n patru brangT, De mi-T scapa to d'aicT
I
FOAIE VERDE LEMN DE SUS (VARIANTA)
Cul6sa de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrealautarul SacelulufGorj.
FOTe verde lemn de sus,
Pe cate °air mi-am pus
Pe tOte mi le-am repus si -am pus ochiT §i pe tine, 5 De mi -el scapa, sa flu carne ; SA flu calm 'n patru IOW
De nu to -ohl face sa crapT ;
SA fiu carne 'n patru brand De nu to -olti face sa plane,
Io SI-mT plingT urmitele mele Ca pe doT fagurT de mTere !
www.dacoromanica.ro
STRIGAThRI
479
MAI BAIETE BAIETELE Au4ita de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Palm', lautarul Bistritil Valcea. MAT barete, baYetele,
Insorg.-te de-tr Ta muTere,
Nu fiT facetor de rele, Vin la maTca §i me cere, 5 N'o vrea maTca sA me dea, Vin pe lunA §i me Ta,
Cu caiT, cu sania, SA me ducT la curtea ta.
Si me pune pe saltea
10 Si da'rnY palne cu cafea Me seruta cat-eT vrea !
FOAIE VERDE DE NAUT Au 4ita de Chr. N. Tapu de la hora din Novae!
Fe:4e verde de unit
Si-a venit o veste 'n vent SA me las tot de Whit. FOTe verde de spanac
Gorj.
5 Si sa m'apuc de furat
La neveste cu barbat. SI las copiiT plangend, Si barbatiT tot oftand.
DRAGILE MELE DE FETE Dragile mele de fete, De v'a§ putea face oT, M'a§ pune cioban la voT,
5 Numa v'aq tot seruta. NicT la strianga nu v'a§ duce, Numa 'n brate v'a§ tot stringe !
La strunga nu v'a§ 'Aga
www.dacoromanica.ro
480
ST RIGAT U RI
FOAIE VERDE FOI DE NUC Audits de Chr. N. Tapu la hora din NovacIGorj. FoTe verde foT de nuc, 5 SA 'inT daT gura s'o s6rut,
Ca gurita de la tine,
Marie, gura de cuc, Ce -a' face ca sa to apuc ? Numa seara cand me culc
M'a ofticat, vaT de mine !
FOAIE VERDE BOB NAUT Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu lautar, tefaneptrGorj.
FoTe verde bob naut, De cand maTca m'a facut TreT amante n'am avut, Dar acum le-am dobendit :
5 Una 'n Gorj $i alta 'n Dolj, Alta e 'n sat la Carcea
$i alta la Rimnicu-Valcea.
A din Carcea e fats mare,
to Mi se pOrtA ca o flOre,
Cu catnap fir betels,
S6 ved titele prin ea. 'Fite mid cu boldurele, Muscar'ar neTca din ele
15 Ca din dor fagurT de mTere 1
si -a din Dolj e priotesa
$i-a din Gorj e carcTumaresa, Se porta cu carpa alesA, li buns de carciumAresa. 20 Vinu-1 bun, ocaua 'V mica CarcTumarita 'T frumusica I
FRUNQA VERDE MARGARIT (VARIANTA)
Comunicatti de I. Constantinescu Moon de la Nicu Zanescu, com. VladimirGorj.
Fruncja verde margarit De cand marca m'a fAcut TreT amante mi-am avut : Una 'n Gorj §i alta 'n Carcea, 5 Si alta la Rimnicu-Valcea. A din Gorj mi-e primAritA Cu rAsureT de altitA ;
A din Carcea e priotesA IrriT tot pOrtA carp' alesa ;
10 A din Valcea 'T fats mare
Cu codita pe spinare Cu camasa de altite FAcuta cu o iglite, FAcutl cu gaurele, 15 SA vod titele prin ele Muscar'ar nelca din ele Ca din doT fagurl de mTere! De frumOsa n'are pret, De curvy 'ntrece i.in judet I
www.dacoromanica.ro
STRIGATUM
481
DIN SIRET BSI PANA'N PRUT (VARIANTA)
Culese de I. ConstantinescuDioetf de la Christea Popescu din corn. Gvardinita
Mehedinif.
Se Ora cu per buclat.
Din Siret si pen 'n Prut TreI amante mr-am avut :
Si-o dragh Bucurestenca, Cu ochif ca de serpOich, Cand se urta me s6getit I
Una 'mY este 'n Severin,
Se Ora cu per blondin ;
5 Si una 'mt-este, Calafat
I TE'NVARTE PE SUPT MANA Aucjita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovacfGorj.
Si te 'nvarte pe supt manh, Dach stir a estY rumanh; Iar de 1 fi de alth lege, Pe supt mana mea n'aT trece I
1 TE SUCA PE SUPT MANA (VARIANTA)
Auclite de Chr. N. Tapu de la hora din NovacfGorj.
Si te such pe supt manh, Dach stir ch estY roma* Dar de-aI fi de alth lege, Pe supt 'Dana mea n'ai trece.
5 Such-mi-te, suveicuth, Dach stir a 'mY estI drhguth;
Such-mi-te, suveTchea,
Dach sill a estY a mea. Si te such 'ntr'un picYor, to Dach stir torce ft Tor ; Si te such intr'amendou6, De stil tese panzh noue i
31
www.dacoromanica.ro
482
STRIGATURI
FOAIE VERDE MARGARITU (VARIANTA)
Audits de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj.
Foke verde margAritu,
Ea pe mine eil pe ea.
FricA mi-k frica de prapAditu ;
Ca sl §tiii cA WI romana ;
Suce§te-te pe supt mama
Veni vremea de 'nvertitu Dar mi-k fried §i nu prea, 5 CA m6 tine sotia,
CA de -oT fi de altA lege
to Pe supt mana mea n'oT trece !
FOAIE VERDE TREI SINCE Audits de Chr. N. Tapu de la Nicolae Ghita Stoica din GovoraValcea.
FOke verde trek sipice,
Fie gura cat de dulce, La neveste nu m'ol duce ; Cand fu dragostea mak dulce 5 Pe barbat dracu l'aduce.
i, cand facu palma pumn, Imk card din spate fum, Ca dintr'o clake cu fen ; lar cand facu pumnu palmA, to In obraz imT fAcu rand I
LELEA NALTA BSI D'USCATA Auclita de Chr. N. Tapu de la D3ctorul Vasile Glodoru din Ludupu, fost profesot la, Gimn. din Brasov.Transilvania.
Lelea nalta §i d'uscata
5
De trek -deck de anT IT fatA, EU T -am cjis sA se marite,
Ea mY-a cps a nu-Y de verste.
www.dacoromanica.ro
Tack la dracu ce vorghe§tY CA §i de patru-cjeck de anT e§tk ;
Te para§te vecinuta d'ingl tine, CA to chi....noptea supt tine !
STRIGATURI
4.8
FOAIE VERDE DE DOI BRAJI Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ghitii
chiopu din R.-Valcea. A se vedea varianta cFemeie cu doi barbalis pag. 307, colectia d-lui G. Dem. Teodoreseu.
Fore verde de dor brajr, Nevasta cu dor barbatr, la'ml cutitu din ficati ; Nu'l lasa sa ruginrasca, 5 Ficatir sa'mr putrecjlasca, Vornicel sa'mr pedepsrasca I
HAI, SURATA, SA MAI BEM Auslita de Chr. N. Tapu de la lautarul Paicu, din BistritaValcea.
gar, suratA, sa mar bem. Dar cum dracu sA mar bem,
C'am o panza la r6sborti Cu §ar-clecr de laturor.
5 La sulu de din'nainte
Dracu le mar tine minte ! Printre ite, printre spat Trece rapa 'mpiedicata; Printre ite §i fuscer
ro 0 scrota cu cincl purcel !
NEVESTICA CA A MEA Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Paicu, din BistritaValcea. Vecli varianta No. CC1V, in colectia d-lor IarnicBarsan pag. 423.
Nevestica ca a mea Nu e 'n sat la nimenea.
Efi it spur atnr pue masa, 5
Ea infra §i '§r ra cama§a i m6 'ntreba ca '1 std bine ?
Decd I spur ca-1 §ade bine, Sare nebuna pe mine. Cand 11 spur ca-r §ade reu, Pune mana pe rester.'
io i napada 'n capul med.
www.dacoromanica.ro
STRIGATUR1
484
FIR'AI AL DRACULUI DE FUS AID; lita de Chr. N. Tapu de la lautarul Paicu, din Bistrita Valcea.
Fir'ar al draculul de fus ; S'a dus la bArbat si-a spus :
BArbate, nevasta to
Sade 'n carciuma i bea. 5 A pus si furca zalog, $i fusu in boloboc. Dar barbatu ce cicea ?
Saraca nevasta mea Mr-a 'nebunit'o furca, m Furca §i cu canepa I Ia mar dA-te pe la vranA, Mal scote, nevasta, o OM. S6raca nevasta mea Nu mal pOte A. mai bea I
FOAIE VERDE BOB DE LINTE Au4ita de Chr. N. Tapu de la Ghita chiopu, din R.-Valcea.
Fore verde bob de linte,
Mal barbate, fir cu minte, Ia cOsa §i fa 'nainte ; Si 'ml coseste canepa, 5 Ca 'mr-a 'negrit inima ! MAI bArbate fii cu minte,
Ia canepa di mr-o vinde Si ml-o vinde mai cu pret,
CA eu Lunla nu lucrez ; o Martia tiu de serbAtOre, Miercurea de fatA mare, Jola nimenia nu torce, Nfinerea 'I de dobitoce, S'ambAtA de premenit,
15 DuminicA 1 de iubit I
FOAIE VERDE SALBA MOALE Audits de Chr. N. Tapu de la Ghita chiopuR.-Valcea.
Pole verde salbl male, Am o socra cartitore
$i o u§A scartiitOre Si o boldekA lAtrAtore. 5 M6 simte Tatra de mare. Ia untura de gAina,
Unge usa la titina;
MOre [Arne in lapte dulce
www.dacoromanica.ro
Da -1 boldicel sa manance;
to Si c'o mans de cenusA
Dal in ochl la mAtu*A. ;
Si yin la nelca pe usA, SA te pup, sa te s6rut ; Ca de cand n'am s6rutat, 15 Limba 'n gura s'a uscat 1
STRIGATURI
485
FOAIE VERDE FIR DE BOZ Au4ita de Chr. N. Tapu de la Ghita chiopti, din R.-Valcea.
F6Te verde fir de boz, Am ibomnica la Gorj, 'Naha, 'nalta, subtire,
Cu catnap fir betea,
5 Sa vede vita pen ea ; Tice mid cu boturele
Mu§car'ar neTca din ele, Ca din doT fagurT de mere
CAND M'AS VEDEA CU BARBAT Audits de Chr. N. Tapu de la Ghita chiopu, din R.-Valcea. A se confrunta varianta prescurtata No. CCCVI pag. 455, din colectia d-lor Iarnic Pi
Barsan.
Cand m'a§ vedea cu barbat 5i cu concTuletu 'n cap Nu m'a§ ma da jos din pat. Multumesc luT Dumneclea
5 C'am barbat pe placul meii, Cand me chiama la pra§it, Nu pocT a m'am bolnavit ;
C nd me chiamA la beut, Budaproste ml-a trecut, To Fa 'nainte ca. te-ajung.
Eil o chem la strans de fen, Ea y bags oglinda 'n sin ; Ea oglinda se freze§te Fenu 'rr lunca putrecje§te !
FOAM VERDE FOI DE NUCA Au4ita de Chr. N. Tapu de la Ghita chiopu din R. Valcea.
Foie verde foT de nuca, Cine s'aule§te 'n Luna. ?
0 femeTe far' de furca. pi-T la dracu sa se duel
5 Ca me lass far' de munca 5i me umple de pecate, Nu me spal5 lumea OW
www.dacoromanica.ro
486
STRIPATURI
FOAIE VERDE I-0 LALEA Auclita de Chr. N. Tapu de la Jon Mihal din Bucureotf.
Foie verde sr- o lalea, NevesticA tinerea,
Maritata de larna, Cine mr-a dis, n'am dis ba.. 5 De mr-ar dice un om frumos, De rusine m'as pune jos; De mr-ar dice un om urat, Niel' ea n'am tagaduit ; Am pus spate la pamint Jo Si fata la resarit.
Ved pe nerca mr-a venit P'un cal negru burestrand. Calu 'I negru §i fugar, Nerca finer si curvar.
15 FOre verde castravete, Bata-te focul, bAete, CA m'ar serutat cu sete. MY-a plesnit rochita 'n spete Si septe coturr de bete 1
FOAIE VERDE TREI BOBLINTE Audits de Chr. N. Tapu de la J6n Mihaf din Bucure§tI.
Fore verde trer boblinte, Ia lug/. Meg aminte De venatu de 'nainte Si de murgu de la rOta, 5 MY-a secat inima tOta !
FOAM VERDE FOI DE FRAGA Culesit de Chr. N. Tapu din gura litutaruluf Dumitru Gheorghe Manda, din Go-
voraValcea.
FOre verde for de fraga, Ia vedr purca mea cea draga Trece drumu, nu me 'ntreba;
Para cine-va o raga.
5 Nicr n'o rog, nicr n'o poftesc, Cad ca densa mar gasesc,
www.dacoromanica.ro
Mar de neam si mar de vita, Nu ca densa remasita, Ca'sr da gura pe credinta ; to Mar de neam $i mar ce-va, Nicr ca densa farfana, DA-sr da gura Intr'o para 1
STRIGATURI
487
FOAIE VERDE I-0 LALEA Audita de Chr. N. Tapu _de la Ion Cazacu din
FOTe verde §I-o lalea
Me 'ntreba mandruta mea, MaT am vr'una de cat ea ? Ba nu sciT, mandruto, bin; 5 Mar zambila, nu ca tine;
tefaneptIGorj .
Ma zambila, ma de neam, Nu ca tine de tigan ; MO zambila, maT de vita, Nu ca tine rudarita 1
FRUNQA VERDE DE ARTAR Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Toma Todea, din SaligeaTransilvania.
Fruncia verde de artar, Lelita to cu pTeptar, Cum tY-as face un sarindar ? Sarindaru Y -e fAcut
5 Cu spatele la pamint i cu picidrele in vent. Tu sA numed stelele Si ell petricelile !
FRUNQA VERDE ARTARA Aucjita de Chr. N. Tapu de la Toma Todea, din Sali§teaTransilvania.
Frump. verde artaras, Lelita cu ochir trasT S'o saratT §i sä to 'ngra§T
Si din brate O. n'o last
5 C4 §i et cand mY-aveam
Tot in brate mT-o tineam. Si acuma d'oY capeta Tot in brate mi-oT Linea. Iac'-acum mT-am capetat, to Iar din brate n'o maY las 1
www.dacoromanica.ro
488
STRIGATURI
CATE FETE 'N BRAVE -AM STRANS Au ()it& de Chr. N. Tapu de la Ion Toma Todea, din SalipteaTranailvania.
Cate fete 'n brate-am strans, Dupg mine trite o plans ; Cate-am strans 'i -am sgrutat Tote o plans si m'o oftat. 5 Si pe tin' to -or sAruta Si to -r plange si ofta, SA sea ca -1 pe urma mea. SA fir nera sigurata,
De to -r mar rubi vr'o data.
to SA flu calm in patru brand', De nu to or rubi sl plane. SA flu carne One marne, De ri'ol plange dupg mine ; SA flu carne regulat, 15 De to -or fi iubit vre-o dat I
VERDE FRUNpA SI-0 LELEA Audits de Chr. N. Tapu de la I6n Toma Todea din Sali§tea Transilvania.
Verde frunclA ,l -o lelea,
C'asa 'ml dice mandra mea, CA guritA ca la ea Ng e 'n sat la nimenea.
5 Ea este si mar dulce,
Dar nu mg mar pocia eii duce;
Da este si la neveste, Numa nu se potriveste.
AM 0 DOICA, AM 0 LELE Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacoiu, din Petrescf God.
Am o dokA, am o lele, Am o curvy de mulere, Cu Oita lumea mg teme Si cu bune si cu rele 5 *i cu vecinele mele !
www.dacoromanica.ro
STR1GATUR1
489
MANDRA FIR'AI A NAIBILUI Au 4ita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacoiu, din Petrescif-de-susGorj.
Mandril flea a naYbiluY, De-Y spune bArbatuluY,
Ca eit sera yin la tine,
Nesuperat, vaI de mine I
VERDULITA TREI MIG DALE Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Ca mbrea, SaceluGorj.
VerdulitA treI migdale,
De la Novad mal la vale S'a scumpit gurita tare ; Face-un pol si cincl parale,
5 5i -o litrA de portocale.
CE CATI MANDRO PE
.1.1A?
At4ita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacoiu, din PetresclGorj.
Ce cat mandro pe sup ? 0 lupitA de purcea. Vino, vino, la neica,
SA-0 astern mAntaluta 5 Si cApAtal tunica,
Sa te 'ntreb bine asa, SA-0 arat purcelusa,
a to estY mandruta mea.
MititicA estY de stat
10 Si dulce la s6rutat 1
Odat' era amanta mea,
Te rog sa-.0 dea cin' tY-o da, Tu sl nu-0 pier4Y credinta, Sa te urasca neIca. 15 SA-0 dea our si argint, Tu sl clicY ca nu-Y nimic !
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
490
VERDE, VERDE ROSMARIN Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacoiu, din PetrescfGorj.
Verde, verde rosmarin, Hal la popa Constantin, Cg e duhomnic b6tran, Ne da p6cat mal putin. 5 Dintr'o mie lartl o sutg, Dintr'o sutg Tara cece. Pgrinte, blagoslove§te
$i 'ml dä drumu la neveste.
.Pgrinte sfintia-ta, 10 Spovedeste-ml pe mandra SA nu-1 dal p6cate multe, $i sg-I dal mal putintele,
Call-aduc un car de lemne.
VERDE PELINITA Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacoiu, din PetrescrGorj. A se vedea varianta No. CCCXV pag. 458, din colectia d-lor Iarnic pi Barsan.
Septe popi s'un potropop, Ca nu spun canunu tot, $i sä fie §i un deconeclii, Sg fiu spovedia 'n vecl !
Verde, verde pelinitg, Spoveditu-te-al lelita ?
Ba efi nu m'am spovedit, Cg eil cand m'oI spovedi 5 Septe popl mt -o trebui :
FOAIE VERDE PELINITA Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacoiu din Petrescl Gorj.
Me verde pefinitg, Cin' tl'-a pus numele Nita Sfintg sä-1 fie gurita ;
i popa care a spovedit
5 SA fie blagoslovit
I
www.dacoromanica.ro
STRIGATUR1
491
VERDE, VERDE DE LELEA Auclita de Chr. N. Tapu din gura lul Dumitru Bacoiu, din PetresclGorj.
Verde, verde de lelea, De la vale de casa mea,
MAY nevasta, nu fiY prosta,
C'aia e vecina nostra ; Cin' nu Yube§te vecina, Nu §tie pran4u §i cina,
Este o mandrA frumu§ea,
Tine pricina cu a mea. nevest mele :
5 ySi eii cjic
VERDE, VERDE FOI SPANAC Verde, verde foY spanac,
Pe campu cu liliac, Mandra §Y-a prerdut amantu. Cats sa '§Y gasiasca altu ; 5 NeIca n'o scie c'oT s'o Ya dracu.
A draculul e puYca.
Eu o rog §i ea nu vrea, Cu parale nu geaba. 0 rog cu sfantOica 'n mans TO
ea 'mY spune cA nu-Y buns !
IA-ME DOAMNE Auclita de Chr. N. Tapu da la Ion Cazacu, tefaneptlGorj. A se vedea variants No. LXV pag. 377, din colectia d-lor Iarnic pi Barsan.
Ia-rnA, DOtnne, §i m6 pune
La mandrute d'ale bune, Cu barbatit dust in lume. Du§Y in lume, in Calafat,
15 SA m6 v6d singur la pat, Singurel fAr' de barbat I
www.dacoromanica.ro
492
STRIGATUR3
MANDRUTA A DRACULUI EgI Auc.fita de Chr. N. Tapu de la Itin Cazacu, din tefane§tIGorj.
Mandruta a draculul e§tY, CatY von-lid pravaluTe§tY ?
Dar cu mine ce gande§tT ? NicY nu rich, nicT nu vorbe§t1, 5 Numal din buze 'riaT Ambe§tY I
FOAIE VERDE
I-0 LALA
Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj.
Fa Ye verde §i-o lala,
Marita-me mama fa,
CA s'a facut cat a to $i de negra tot a§a. 5 Sa le punem la mesura ; E mar mare a mea la gura.
Eil maica to -a§ marita, Dar e§tY maica mitutea $i me van ca to -Y strica.
to DA-me mama 'ntr'un noroc, CA maciuca '§r face loc !
FOAIE VERDE DE DUDAU Auclita de Chr. N. Tapu de la Ang. Cambrea, SaceluGorj.
FOie verde de dudaii, VaY, saracul manzul mei', DOrme nOptea 'n. lacasteil, Dimineta cats reg. 5 EU IY daii fen cu rocoz, El cats de cap in jos 1
www.dacoromanica.ro
STRIGATUR1
493
FOAIE VERDE MAGHIRAN Audita de Chr. N. Tapu de la Elisabeta Racelescu, Corabia Romanatr.
Fol'e verde maghiran, Maritico cu g-hYozdan,
Ce te tiT cu Lipiscan ?
Lipiscan cu °chit vercP, 5 SA nu'l vecji, sa nu te 'ncrecjr ;
5i te 'Nall c'o lArnaTe Si te pune pe canapea, 5i-tr da lapte cu cafea to Si te pune pe ferestrA
ca te bagl 'n pravalie,
5i 'tY dA carte frantuzescA.
UNGUREN, UNGURENA Audita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, Saeelu God.
Unguren, Ungurenas, Pentru-o felie de cas
D'as §ti Turcil' c'or veni, Eil mOca n'o scot d'aci ; D'as sti ca m'or si tAra N'o scot pen nu s'o 'mula 1
TotA noptea me frecasY.
Las' felia la pustia, 5 5i scote mOca d'acilea.
UNGUREN, UNGURENA (VARIANTA)
Au4ita de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, VladimirGorj.
Unguren, Ung-urenas,
Pentr'o felie de cas.
TotA n6ptea me frecasY. N'atl' felia
5 La pustia,
5i scOtetl' moca d'ada. 0 scoser si ml-o svAntal Si o svantaT 5i mr-o 135ga 1
www.dacoromanica.ro
STR1GATURI
494
POAIE VERDE BUSUIOC Aucjita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea SAcelu Gorj.
Fore verde busuToc,
Ungurene, apa 'n toc,
Adu fata sa tT-o joc ; Ca de n'oT juca-o bine, 5 Infra dracu in ea §i 'n tine 1
FRUNIXLITA
I-.0 LALEA
Audita de Chi.. N. Tapu de la Nicolae Fratila, Novacf Gorj. A se confrunta varianta No. 225 pag. 184 colectia D -lui Bibicescu.
Fruncjulita §1*-o lalea,
Venil sera de la saps,
Ostenit §1 plin de apa Si-am gasit pe tOnta 'n vatra. 5 Me restiT la ea °data, A caclut pe foc gramada. Scose capu dupe u§a, Cu cincT oca de cenu§a.
Unde-o \Ted cu capu gol, To Fug vacile din obor 5i viteiT One mor 1 Lega-te, tonto, la cap, Ca me la§T de boT serac, Ptru, ptru, vitel baltat, 15 Cu §epte lanturT legat Si tot a rupt §1-a scapat.
VENII SERA DE LA SAPA (VARIANTA)
Audit& de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Porumbescu din Novacf Gorj.
VeniT sera de la sat* Ostenit §i plin de apa $i gasil nebuna 'n vatra, Desculta §i desmatata. 5 Se ivi prOsta pe u§ä, Cu capu plin de cenu§a. Me restiT la ea o data ;
Ea coprinse vatra tots Me restiT de doue orT,
To Ea sari dupe cuptor. Se ivi prosta pe u§ä, Rupse balan §i se duse ; Din pricina lul Wan Se duse §i vioren !
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
15 Verde frunda de spanac, *i mar avuT §I-un manzat,
*i ala a tras §i scapat. Na, na, na, Mane, na, Nu me lasa cu sapa, 20 Cad sint slab, nu pot sgpa
495
'all, t6nto, o carpa maT bung SA'mf vie Man la mana. N'am de unde nelculita, C'am o till de fuTor, 30 Sta pustie pe mosor. Am o Ora d'aTa grOsg,
Saracut de maTca mea, Remase de plug ap. 1
Pustia ca nu e tOrsa.
5T -am avut doue fuTore
Na, na, na, Mane na,
*i le-am dat la torcetOre. 35 A fatat matele in ele Niel in p.... nu me dore I
Ca nu este bOla ta, 25 Ci este nevestica mea.
NEVASTA CA A MEA FRUMOSA Auclitii de Chr. N. Tapu de la Nic. Fra;i1a, NovacfGorj.
Nevasta ca a mea frumosa,
Nu e 'n sat la dumneavostra. Cand TT pomene§tT de furcg,
Ia patura §i se culcg, 5 5i se 'nvale§te cu sacul
5i dOrme pen' o Ta dracul !
FRUNpA VERDE SI -O LALEA (VARIANTA)
Auclita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj.
Fruncia verde §T-o lalea,
Nevestica sea a mea Nu maT are nimenTa.
De barbata ce e ea, 5 Inteo lung tOrce o lang 5i mane un sac de Mina 5i o fa§ie de slanina. Cand TT pomene§t1 de furca,
Ia patura §1 se culca
to $i s'acopere cu sacul
5i dorme pen' o Ta dracul ! Cand IT pomene§t1 d'argea,
Par'ca bagT pe dracu in ea. Noptea spala §i carpe§te 15 $i cpua se premene§te 5i din hora nu lipse§te. Verde fruncja §T-o lalea
Barbata ce era ea
&mama cu mama-sa. 20 FOTe verde §i o lala, Me duseT la sOcra-mea,.
0 gasiT c'o trenta rea,
P'a maT bung §1-o carpea; Cu cincY fuse langa ea,
25 Rupea noue, carpea doue, Ca sa faca una noue. Dara ea cand me vedea A§a bine ee-T parea; Ia vec),I cinste ce'mY facea ?
3o Lapte dulce intr'o lulea, Mamaliga intr'o ulcea, Si a§a bine me cinstea. Trimetea la macelar
5i lua ghighirT (ficatT) de tintarT,
35 Capatang de albina, Flerbe 'n ghiOce d'alung,
www.dacoromanica.ro
496
STRIGATUR1
Ca sl facA o dorbA bunA. Punea masa subt patul, C'acolo e locu bun. 4o
Tine, fine, Ta cumetre ! Cat p'aci, sa'mY dea §i mie
Cu rachiti de cominA, SA se duel pomina.
Cand veni rendu la mine, 45 M'a trecut cu nevederea, C'asa a ajuns puterea I
FOAIE VERDE TREI LAMAI Aucjita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj.
FOTe verde trey lamaI,
M'as invarti intr'un cAlcar, SA pociii tese panza 'ntaT ; M'as inverti inteamendoue, 5 SA poclu tese panza noue !
FATA POPI, MARIA Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj.
Fata popi, Maria, Se trage cu sania ; Dar call' cu eel mana ? Cu o bicluscA de nuTa, 5 Toporiste cum o urea, SA pule si p... mea I
FOAIE VERDE SI -O LALEA Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj. FOTe verde sT-o lalea,
Saraca nevasta mea, Ce de grije duce ea, CA me lubesc cu alta
5 Nevasta mi s'a 'mbotat, CA m'am luat cu alta 'n sat. Cat de multe d'as avea Tot am grije si de ea !
www.dacoromanica.ro
40
STRIGATU fti
VERDULITA DE BUJOR Am. lita de Chr. N. Tapu de la Idn Bondoc, BobuGorj.
VerdulitA de bujor,
Pise muma sl m6 'nsor ; Eti 1-am spus a nu m6 'nsor.
5 Ca sA m6 maT las mftnzat,
Ca sA &it ocol pin sat Pe la d'eT de s'a 'nsurat !
Verde, verde matostat,
RISE MAMA CATRE MINE (VARIANTA)
Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj.
Dise mama catre mine : InserA-te, mAT copile !
Iaca tata nu m6 lasa, SA 1-aduc pe dracu in casa ;
5 Si-o sA m6 maT las manzat, SA maT &it tarcol pin sat Pe la ceT ce s'a 'nsurat!
FOAIE VERDE COLALIE Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea din SaceluGorj.
FoTe verde colalie, Sub cAtrinta vi§inie
N'am cAtat de nu sl §tie ; Dar supt catrinta cAlcata
5 M'am uTtat numa °data, Si sub zAvelca cu florT Am catat de cjece orT !
32
www.dacoromanica.ro
49A
STR1GATUR1
BATE-ME, DOAMNE, PE MINE Atli; lita de Chr. N. Tapu de la Nic. Fratila, NovaclGorj.
Bate-m6, Domne, pe mine, CA n'am fAcut nicY un bine. Nu m6 bate, Domne, rei, CA §i eti sint copilul t6ii ; 5 Nu rn6 bate, DOmne, tare, Cu §i eil sint al dumitale !
PENTRU MANDRA CARE'MI PLACE Aucjita de Chr. N. Tapu de la Nic. Fratilii, NovactGorj.
Pentru mandra care 'mY place NicY pArintif n'au ce 'mY face, NicY juratiY satulul Nice DomniY sfatuluY.
5 DomniY 'n sfat se sfAtuesc, EU cu mandra m6 Yubesc !
PUICULITA DE DEMULT Audits de Chr. N. Tapu de la Nic. Fratilii, NovaciGorj.
PuYculita de de mult, Car'mY-aY dat gura 'mprumut,
Vino diserA la nor, swo dati gurita 'napoY ; 5 Ca sA nu cum-va sA mor $i -apoi sA-tY roman dator !
www.dacoromanica.ro
STRIGAiltfif
499
MAI, BADITA NOVACENE AucjitA de Chr. N. Tapu de la Nicolae Fratila, din NovacfGorj.
MAY badita Novacene,
Vino sara mar de vreme, CA'T padurea crAcur6sA, NovAcencele 's frumose !
FOAIE VERDE
I-0 LALEA
Auclita de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc, BobuGorj.
Fore verde §i-o lalea, Trece mandra pe §u§a, Sup6rata var de ea, 1\46 lovi cu maneca.
5 Foilita fOre lata, Parcel 'ml fu gura legatg, Ca sA mr-o s6rut °data !
FOITICA SIMINICU Auclita de Chr. N. Tapu, de la Ion Cojocaru, din Pociovali§teaGorj.
FoiticA siminicu, Al draculur e vornicu,
CA, cand vede nevasta, 10 resuce§te mustata 5 ySi mr-o 'ncepe d'a 'ntreba :
Mandra mandrulena mea De-r insera unde-va,
Sall tie nerca calea,
SA nu umbli de geaba I
www.dacoromanica.ro
STRIGATURI
SOO
FOAIE VERDE MATOSTAT Am; lita de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, Vladimir Gorj.
Foie verde matostat, Ungurica s'a uTtat De cand nu s'a maT jucat.
5 Niel In cast sg nu'l la§T ; AO if( furl cAldaru§a, MaTne 'Nall muTerup I
Ungureanu, f.... to -1'a §,
IUBETE, NEICA, IUBETE (VARIANTA)
Auclita de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc, BobuGorj. Iube§te, neTca, Tube§te,
$i de du§manY te paze§te, Cl du§manu, f...te-1'a §,
NicT in cast sl nu'l la§T ; 5 Cl orT cTupe§te mAtu§a,
OrT itr furl caldarup 1
FOILITA SOLZ DE PEgE (VARIANTA)
Au4ita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, lautar, din Petrescii-de-susGorj. A se vedea §i varianta modificata (Invetul, pag. 316, din coleclia d-lul G. Dem. Teodorescu.
Foilitg solz de pe§te, Iubeste, neTcg, Tube§te
$i fetite §i neveste $i de du§manT te pgze§te ;
www.dacoromanica.ro
5 Cl du§manu, f...te l'a§, NicT in casg sg nu'l la§T ; Vine, §ede la tacTune, Umple satu de mincTune !
501
STRIGATUR1
LELEA CARE E MARETA Audits de Chr. N, Tapu de la Ion MichasBucure§tf.
Si 'nit striga :pui, put, put I
Le lea care e mAretA,
Motatico, d'ot manca, de n'ot
Se scold de dirnineta. Pe ochr, pe fatty se spalA, Ia doug-tret bObe 'n poll
[manca,
Eii snnt fac datoria,
5 Si rese pe prisp' afarl
SA rn6 vacja si nerca I
NEVASTA CARE IUBETE Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ion Mihaf
Bucure¢tf.
Fate verde solz de peste, Nevasta care tubeste Spall nOptea $i carpeste Si din horn nu lipseste; 5 Ibomnicu mt-o priveste 1
VENDU-I VIA BSI MOIA Auclita de Chr. N. Tapu de la lautarul Gh, Porumbescu, NovacfGorj.
Vindu-t via si mosia, SA dudut prosta ,d'acilea ;
Vindut via st-un prislop, Tanta 'mt §ade tot pe loc ; 5 Vindu-t via st-un parete, TOnta 'n11 §ade la ungete,
Rode la un castravete, NesArat §i nemurat,
Numat prin cenuse dat. to Unde-o vAd prin AI unghete, N'o cunosc din cAminete 1
www.dacoromanica.ro
502
STRIGATUR1
AIDA, DRACE, IA-0 'N CARCA Au4ita de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Porumbescu lautar in Nova cfGorj .
Aida, drace, Ta-o 'n carcg, Cg la nOpte tot mg manca. Frunclulita de spanac C'ast nOpte am dormit in pat, 5 Am scapat nu nl'o mancat.
De nu era securea
Mg manca balaona.
Aida, drace, Ta-o 'n carcg Ca la nOpte tot mg mama l
CIOBANEL LA OI AM FOST Auclita de Chr. N. Tapu de la ciobanul Ion Anghel din PoianaTransilvania
Clobanel la 0 am fost Doug chile, doug nopp.
0 venit un vent §i o pleTe, 5i n'am maT vgclut o ole.
5 UTu, Yu, copil de curvg, De ce tiT cAme§a murgg ? CA mi-T murga de curele,
Ca n'am mAndruta s'o spele. Mandruta 'mT zace 'n pat, 1 o Porumbul e nesapat. Mandruta de s'ar scula, Porumbu cg s'ar sapa, Carne§uta mI -ar spgla 1
FAME PASERE PESTRITA Cultsa de Chr. N. Tapu de la IOn Vacariul, din Ocna SibiilorTransilvania.
FA-mg, Domne, ce mi-T face, FA-me pasere pestritg 5i la Clu§iii o cra§marita ; SA cra§maresc yin §i. bere 5 La recrute tinerele, Care m'am lubit cu ele I
www.dacoromanica.ro
STRiGATUR1
503
NU TE UITA, LELE NU Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Ion Vacariul, din Ocna Sibiilor Transilvania.
Nu te uita, lele, nu, Nu te uita, lele hel, Nu te uita 'n ochil mei ! Ochii mei nu's de oglinda, 5 Sall camp fata de mandra. Fata mea 'I fall de domn ;
A to 'I bugeda de somn. Nu esti alba de frumosa, Nice rosie de grad, I° Ci esti alba de 'nalbele, Rorie de ruminele !
www.dacoromanica.ro
CANTECE $1 JOCURI DE COPII
www.dacoromanica.ro
RUGACIUNI SI CANTECE DE COPII CANTECUL MELCULUI Cules de Chr. N. Tapu de la Florian Racelescu, CorabiaRomanati. A se confrunta (Cantecul MelculuI) din colectia d-luf G. Dem. Teodorescu pag. 191.
Si te du la DunAre $i bea al:4 turbure, Si te suie pe bo§ten
Me lc, melc, Codobelc,
Scote come boTerescl
Si te du la baltA 5 Si bea apI caldA ;
Si mAnancA leu§tdn I
CANTECUL MELCULUI (VARIANTA)
Culesa de Me Constantinescu din DiotitlRomanall.
Melc, melc Codobelc,
Scote come boere§tr
$i te du la DunAre 5 $i bea apA turbure Si ad'o dea limpede,
SA spAlAm cAmA§ile ;
Pe-ale mele, Pe-ale tele,
10 Pe-ale luT nea Stan din vale $i mAnancl leu§ten
$i te fl cat un bu§ten.
www.dacoromanica.ro
RUGACIVN1 BSI CANTECE cog COrii
508
CANTECUL ARICIULUI Cu les de Chr. N, Tapu de la Florian Racelescu, CorabiaRornanati.
Ariel., Arid Pogonicl, Du-te la morel, De te 'nsOrA ;
5 $i Ta fata lu Clob Ora, Cu cercel, De nou6 leT, Cu mArgele de surcele.
CANTECUL ARICIULUI (VARIANTA)
Cules de Ilie Constantinescu din Dio§tlRomanap.
$i Ta fata luT Cicore, Cu cercel De nou6 lei, Cu margele
Arid, Arid PogonicT,
Du-te la morel, 5 $i te insOra ;
t0 De surcele.
CANTECUL ARICIULUI (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu din VladimirGorj.
Arid, Arid
Pogonicl, AT la mOra
5 De te insor5 ;
$i Ta fata luT Cicore $i boil Imp6ratuluT $i calesca Radulul.
www.dacoromanica.ro
RUGAG1UNI *I CANTECE DE COPII
CANTECUL CAPREI Cu les de Chr. N. Tapu de la Elena Pretorian, CostestlValcea.
Sis capra cu margele, Ca-s mai multe viorele.
Ranturile, Branturile, Cuscudia, veselia, Ia-ti mana d'acia 1
Bonci§, bonci§.
Dupa casa lui Tiviq. 5 Tivison busuioc,
CANTECUL CAPREI (VARIANTA)
Culesa. de Chr. N. Tapu de la Florian Racelescu CorabiaRomanati.
Sare capra din argele, Cu mai multe ghiocele,
Berbecana, Ranturile, Branturile, 10 Curcudia, Veselia, Sparc Mandia I
Ronti§, Bonti§,
5 Dupa casa lui Tivi§. Tivicana,
CANTECUL CAPREI (VARIANTA)
Cities& de Me Constantinescu din DiostlRomanati.
Si§i capra cu margele, Ca sint maY multe rancele $i maY multe ghiocele ; Ronci§,
5 Ponci§ Pe la casa luY TivicY. Tivicana,
Berbecana, Ranturile, 10 Banturile, Cucutia Veselia, Spaimanta mania.
www.dacoromanica.ro
509
51d
RUGACIUN1
I CANTECB DE COPII
RUGACIUNEA PENTRU PLOAIE Rostita de copif orf de cite orf incepe vara BA ploue. CulesA de Chr. N. Tapu din Dozescf--VAlcea.
Ploua, DOmne, ploua, Fete le sa ou6, Baletil sa tralasca SA le cotarcesca.
TRECI PLOAIE (VARIANTA)
Cu lea de Chr. N. Tapu din Vladimir Gorj..
Treci plole TrecatOre,
Ca te-ajunge sOrele Si-tl tale piciOrele, 5 C'un mar, C'un pal, Cu cacTula lul Mihal. Aruncal
La noun cal ; 10 Call nechezara, Calnil latrara, Lupil urlara. Ad'o, mama, druga,
SA mulgem pe murga,
15 Murga cufurita, P101a risipita.
C ANTE CUL GARGARITEI Rostit de copil prima-vara, and prind insecta wboul luf D-cleil dresandu-I versurile de mai jos : Cu les de Ilie Constantinescu din DioptfRomanatf.
Gargarita, Margarita, Incotro of sbura, 4 Intr'acolo m'oT insura.
www.dacoromanica.ro
pi se jOca Cu ea a-
RTIGACITINT
I CANTECE DR COM
5T I
PUSEI AUA PE TREI CAI Culesi de Chr. N. Tapu din comuna Bobu, PojogenfGorj.
Puset §aua pe fret car, S'apucat drumul la rat. Cand la rat, raiu 'ncutat. Facut musca de argint 5 Si Dumnecleit ca un sfint, Imt aduse cheile Si descutat u§ile. Cand intral
'Mid oment spoveditt
15 Ca ni§te pomT 'nfloritY ; Veclut §i nespovedig,
Ca ni§te bu§tent parlitt ; V6cjut fete spovedite,
Ca ni§te fort inflorite ; 20 V64111 §i nespovedite
Ca ni§te tufe parlite.
'Mid §i pe Leana mea,
In rat
TO M6 plimbar,
Mg bucurat. V& Jut mese albe 'ntinse
Si facia de cear' aprinse ;
Sedea Iuda langa ea. Leana dete sa se scale, 25 Iuda mr-o tine de pole.
OLELEU CE VAQUI ! Culesa de Chr. N. Tapu din PociovalipteaGorj. A se vedea varianta de sub No. 4 Pi 5 din eclectic d-lui G. D. Teodorescu pag. 193.
Aolele ce vaut 1 V6clui fata Greculut, Pe malul petreculut. Vine Grecul manios, 5 Ca un dinte ruginos. Ad, fata, cheitele, Sa'mt descur laditele,
Sa-mt ved coconitele. Nu-s la mine, To Vat de mine ; Sint la Badea 'n Bucure§tr, Unde oua ratele, Unde fata vacile.
www.dacoromanica.ro
SI2
I CANTECE DE COI1I
RUGACIUNI
OAIE, OAIE, RAPANA Culesa de Chr. N. Tapu din HorezValcea. A se confrunta varianta prescurtata No. 383 pag 372 din colectia d-lul Bibicescu. Oa Te, ()ale, rapanA, Me dusel la musc'a mare ;
*ade 'n cur §i dapanA, *i se roga rugulul
*i se 'nchina cuculuT: Cuculet, maria ta, Venil pan' la dumneata, SI-ml dal Al cal porumbac, SI mC duc _pan' la Novac, C'am audit 10 C'a facut 5
Trel fetT, Logofeti.
Unul a murit *'unul a pTerit; 15 Unu 'n munte s'a suit, Muntele s'a §urupat, Apele s'ati turburat,
Musc'a mare treTera, Cu fetita lingA ea, Cu fetita cu chitie 25 De spanghie, Cu panel de cTocarlie. -DA-mT, fetitA, cheile. Nu-s la mine, Val de mine ; 3o Sint la Badea 'n Bucure§ti, Sus pe curtile domne§tl. Me dusel la Alburu§. Alburu§, cera-cerA s'aprindea, Ralul se de§chidea ;
35 Cruce 'n casa, Cruce 'n masl,
Dumnecleti cu noT la masa. Iomete, Inflorete, 40 Dumne4eil sl ne Terte.
Peste-un gros, Furnigos,
20 Tit un Tepure flocos.
OAIE, OAIE RAPANA (VARIANTA)
Culesi de Chr. N. Tapu din BarbatesclValcea. Coale, oale rapanA to Logofetl.
*ade 'n cur §i dapanA, *i se rogl ruguluT,
*i se 'nchina cuculul. Cucule, maria ta, 5 Venil pan' la dumneata, SA-ml dal Al cal porumbac SA me duc pan' la Novac, C'am audit c'a facut DoT fetY
Unu 'n munte s'a suit, Muntele s'a surupat
Peste un Tepure baltat. De gonit cine-1 gonla ? 15 VAtaful Tiganilor, MOrtea cotofenelor, SA-1 ajunga SA-1 strapunga
19 Sa-1 verse matele 'n pungA.
www.dacoromanica.ro
513
RUGACIUNI g1 CANTECE DE COPII
OAIE, OAIE RAPANA (VARIANTA)
Culesa de Ilie Constantinescu din DioptlRomanag.
Oaie, ole rapanI, *ade 'n cur §1 dapanl *i se rogl rugulul *i se 'nchina cuculul : Cucule, maria ta, 5 Venil pan' la dumneata SI-ml dal al cal porumbac SI m6 duc pan' la Novac,
C'am audit c'a fAcut,
Trey fell
to Logofetr. Unul a murit, Unul a plerit ; Altu 'n munte s'a suit, Muntele s'a usurpat, 15 Apele s'ail turburat.
OAIE OAIE RAPANA (VARIANTA) RIAN TA)
Culesti de Chr. N. Tapu din DragAnescIOlt.
Oak, ole rapana, *ade jos i dapInI $i se roga rogulul *i se 'nchinl cuculul. 5 - Cucule, maria-ta, DI'mi un cal porumbac SI m6 duc la soru-mea; C'am audit c'a fIcut
Trey fetl logofeti. 1 o Unu a murit,
Unu a plerit, Unu 'n munte s'a suit.
Tiri, tiri tangarana, IncalicaT pa pistricIora,
is M6 dusel la musca mare ; Musca mare treTera
*l-a mal mica ventura, Paduchele premetea, Puricele m6sura. 20
E§Y, VoTchitA la portita
CI to chTamA Talion, Talion feclor de domn,
Cu tichie de franghie, 24 Cu panel de clocarlie.
www.dacoromanica.ro
33
514
RUGACIUNI $1 CANTECB DE CO
FOAIE VERDE DE-UN SUSAI Cules de Chr. N. Tapu de la PolovraclGorj.
Sus, badita, sus ; MA 'ntilnii c'un lup in cale, Sus, baditA, sus. Buna cpua, lupule, 20 Sus, bAditl, sus. Multumesc, voinicule, Sus, bAditg, sus. Da ce-ai fAcut caprele ? Sus, bAdita, sus.
Fole verde de-un susaY, Sus, bAditA, sus,
Vinery in petit piece, 5
Sus, bAditA, sus ; Sarni:MA ca-mi asegal, Sus, bAditA, sus; Dumineca mensuraT, Sus, bAditA, sus,
Luny cu caprele piece,
10 Sus, bAclitd, sus. Dar de merinde ce-mT luai ?
25 CapAtani fantanile, Sus, bAditA, sus ;
Sus, WO, sus;
Mai pe deal, mar dup6 deal, Sus, bAdita, sus,
Un codricel de male, Sus, bAditA, sus. 15
'apucaT pe drum la vale,
MaT Ye cate-un §odolan, 30 Sus, bAditA sus I
VENI TIMPUL SA ME'NSOR (VARIANTA)
Culdsti de Ilia Constantinescu din DioftlRomanatr.
Veni timpul sa and 'nsor, Sus, Marito, sus.
MA 'ntilniT c'un lup in cale,
20 Sus, Marito, sus.
BunA cjiva, lupule,
SambAtA rni-o avelar,
Sus, Marito, sus.
Sus, Marito, sus;
Multumesc, voinicule.
5 DuminecA mA 'nsuraT,
Sus, Marito, sus. Lurii cu caprele plecaT, Sus, Marito, sus, Le pAscul, le sAturai, 10 Sus, Marito, sus. M6 culcaT qi adormiT,
Sus, Marito, sus, i caprele le pTerdui. Sus, Marito, sus. 15 FrunzA verde salba mole ! Sus, Marito, sus, S'apucaT pe drum la vale, Sus, Marito, sus.
Sus, Marito, sus.
25 N'al vAcjut caprele,mele ?
Sus, Marito, sus. Le'am vecjut
Sus, Marito, sus, Si le-am pAscut,
30 Sus, Marito, sus, La oga§e, Sus, Marito, sus,
Came grasl, Sus, Marito, sus,
35 La fantanA la StroiestT, Numai came de berbecT!
www.dacoromanica.ro
CANTRCE
I RUGACIIINI DB COPII
515
FACUI FOCUL PE UN COJOC (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu din Pesteanu de susGorj.
io
FAcui focul pe-un cojoc, M6 culcai pe langA foc. MiS sculal mai peste nopte, M6 urtai in tarliorA, 5 Nu v6qui nicT-o miOra. Luar s6curea la spinare,
Multumesc, voYnicule. V6clut-ai oile mele ? Le-am v6cjut
$i le-am pascut ; Pe la fantani 15 CApAtani,
$'apucai pe drum la vale, M6 'ntalnir c'un lup In cale.
La zavOre CostiOre !
Buna cjiva, lupule.
FACUI FOCUL SUB COVERCA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu din Valcea-cu-apaGorj.
FAcui focul sub coverca, M6 culcai pe langa foc, M'acoperii c'un cojoc. M6 sculai peste noptitg,
Le-am veclut Si le-am pAscut ;
$i le-am dat pine cu sare,
5 1116 uYtat in tarlulita, Nu v6clui nicT-o oita.
MY apucal pe drum la vale,
M6 'ntalnii c'un lup in cale. To
Buna cliva, lupule, Multumesc, voinicule. N'ai vecjut oile mele 7
15 Pe rAzore Mate Ole ; Pe valcele Platagele ; Pe valcane 20 Sodolane,
Pe la fantani CApAtani 1
www.dacoromanica.ro
516
CANTECE §I RUGACIUNI DE COPI/
D'UNDE VII, MA NUTULE ? Cules de Chr. N. Tapu, din Ropiorif-de-Vetle. A se vedea o mica variants No. VI pag. 193 din colectia d-lur G. Dem. Teodorescu.
D'unde vil, ml Nutule ? De la parlii repede. Ce-aT vecjut, mA Nutule ? 5
DoT puY de scripete. Cum fA.ceati, mA Nutule ?
Pen' la deal Pen' la pomiT lul Dragan. FloricA, nu cAdea, Nu e nean -WI sA to Ia., 15
Chitai,
Chita
Banita, DA-I cu stremuralita,
i e dus la Dobrogea, SA is banl cu secera, SI prItescl dajdia,
Dajdia 'mperatulul Drumu TarigraduluY I
Ic De la vale
CANTECUL CUCULUI Acest canter it reciteza copiii rand and pentru prima bra prima -vara, cucul cantand. Cules de Chr. N. Tapu, din Ropiorii-de-V ede.
Cucule, maria ta, VeniI pen' la dumneta SI'ml dal un cal porumbac SA me duc pen' la Novac ;
5 C'am audit,
Fi-mea a fAcut Doui fetY,
Unu 'n munte s'a suit,
To Muntele s'a sudumit. Me dusel la musca mare, Musca mare treiera *i a mal mica \ ventura, Cu pana de ciocarlie, 15 Hi, Marie, hi !
Logofetl.
www.dacoromanica.ro
CA.NTECR §I RUGACIUNI DE COPII
517
CANTECUL BERZEI Acest cantec it rostesc copiif prima-vara, cand incep sa vina berzele. Cu les de Chr. N. Tapu din Ropiorii-de-Vede.
5 - 0 capu§a.
Barza, barza
Vino la nor dup6 u§a. Dar in .ghiare 7 Raschitore.
Ce-ar in croc ?
Un boboc.
Dar in gull ?
JOCUL D'A PITULATA Audit de Chr. N. Tapu din gura domnitOrel Elisabeta Racelescu, Corabia-Romanati.
Opi sena, sena di, Chistin boli na costi, Tangar, mangar na cartof, Tu avto belenger buf. 5 Cioc, boc Trecr la loc !
JOCUL D'A PITULATA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la elevul Florian Racelescu, din Corabia-RomanatI.
Ala, bala, Portocala, E§l baditl La portita, 5 Ca te-a§tepta Talion, Talion, fecior de Domn, Cu chitie de franghie, Cu pana de ciocarlie,
Cu caruta Radulur, to Cu call 'mp6ratulur, Cu bicia cumnatulur, In mijlocul satulur. Clant, bant,
Dorobant, 15 Cioc, boc, Trecr la Ioc 1
www.dacoromanica.ro
RUGACIIJNI SCI CANTECE PR COPII
518
JOCUL D'A PITULATA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Pretorian, Coste§t1Valcea.
Una, Dou6, Trema,
Mar li,
Roto, Goto,
'lava cioc !
Pana, 5 Garli
(VARIANTA)
Culese. de Chr. N. Tapu de la Elena Pretorian, Coste§tlValcea.
Unilichi , indilichi
5 Ghelnica, Melnica, Oprica, clan% !
i decana Porocana, (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Pretorian, Coste§tIVilcea.
Enti Tenti, Turc, Cazac ;
5 Rapiti, Papiti, Nod 1
www.dacoromanica.ro
COLINDE
www.dacoromanica.ro
COLINDE PLUGUORUL Cules de Chr. N. Tapu din Com. RuncureluMehedi. Ver,11 varianta (Pluguletul ,Si Pluguporul din Colect. d-lor G. Dem. Teodoreccu
pi Vasile Alexandri.
HeY se sculara Domnu Dum[nealuY
Intr'o sfintA JoY, Cu plugu cu doi-spre-ce boY,
SA are vaile, 5 SA are Joile ;
De cate nou6 ad.
Si incarcarA carele de povara
Si le pornira pe subt pamint
[la moil, 3o La morArita de supt pAmint, Unde macina maY curend. _Morarita de groaza ce v6 4u
Sub brazda negra Grail de vara SA r6sarA.
Se duse Domnu DumnealuY to Intr'o sfinta JoY
Pe la grail.
De departe verde 'Y se pArea, De aprope copt 'Y se parea, Spicu cat vrabia. 15 Asa se pune Domnu Dum[nealuY
Intr'o JoY
In vilegu ventulul Cu o manA secera, 20 Cu o mama snop facea. Si aduse call Cu piciOrele treYera,
Cu cOdele ventura,
Cu urechile in sac baga .
25 Asa- se duse Domnu Dum[nealuY
Intr'o sfintA JoY La terg la ModroganY, SA cumpere nou6 juncanY,
Puse c6da pe spinare, S'apuca pe scoc la vale. 35 Moraru hot si priceput,
BAgA mana 'n pozunar, ScOte trey tarate late, De cand cu fOmetea. uYtate. FacurA hardoc boc, 40 Hart, morisca, Yar la loc. Macinara si Incarcara, Carele de povarl. $Y-a clis morarul : Hi, baYetl, manatY, 45 Pe langa bob v'alAturatI 1
NoY, tot am maY mama,
Dar ni s'a 'ntepenit caru
Intr'o rAdAcina de laptuca, Nu pot boiY sA-I maY duca. 50 Hi,, bAYetY, manatY *i pe langa bob v'alaturatT I NoY, tot am maY mama,
Dar ni s'a 'ntepenit caru
Intr'o rAdAcina de hrean,
55 Si ne a stat boul prian.
www.dacoromanica.ro
522
COLINDE
PLUGUORUL Cules de Chr. N. Tapu de la L5n Michal, din Bucureptf.
Ho, ho, copil §i fratY, Ia mai' stag §i maY indemnatY, Pe MITA boY v'alAturatl,
'Cu cercel, 5 Cu clopotel, Ia maY tragetY, ma flacal !
Tot de bine, ma stapane
C'a venit sera lu! Sfint Vasile.
Pune spate la perete 10 5i urechYa la ferestra 5i asculta §i minciuna nostril lar JunY gasdA s6 sculara Intr'o JoY de dimineta,
P'un cal graur, 15 Cu §aua d'aur 5i plecA la mend rotat, Unde e frumos de arat. Brazda negra a revdrsat Grad de vary a semanat. 20 Grail arnaut, Ce-a dat Domnul s'a fAcut. Veni la luna, la sept6manA, SA vadA grail daca-I copt. 5i'l v6ciu in spic cat vrabia, 25 5i'n pal ca trestia. Se duse la obor, 5i lua noue oca de fier 5i noue de otel 5i facu nou6 secerele, 3o Cu dintii de chiparele
5i dete pe la nepotl, pe la
[nepotel e
SA secere grad cu ele. Se puce din susul ventului; Cu drepta tragea, 35 Cu stanga polog fAcea; Din polog snop, Cl Aile
Ca otopAile.
FAcu un stog mare minunat, 4o De toll boYeriY Iludat.
Se duse la obor §i lul doY
Negri! ca corbiY, IutY ca focu.
[juncY
Cu picerile treYera
45 Cu urechile 'n sac bAga,
NicY lopatA nu trebula, Cu dintil intepu§a, Niel ata nu trebuYa. IncArcarl noug card mocane§tr 50 5i noud mcldovene§tT 5i plea la morn la IerbAne§tY.
Dar mora cum v6clu 0 luA pe lunca mare. Lunca mare 55 FrunclA n'are, Lunca mica Fruncja-1 chicA.
Ptru, ptru, ptru, mori§ca mea, Pen6 puseY mana pe ea ; 6o IY dAdul una la sale *i o a§eclar la maseale. BAgarAm gram in cos
Si a§teptaram sa curga Mina Si nu curse Mina ; 65 Curse our §i margaritar Pentru casele dumnevOstra, [boYerY marl.
DA-ne, dl-ne, ca n'o sa ne dal [Oltu cu totu
Si o sa ne dal d'un gAlbior,
SA facem d'un boldi§or, 7o SA 'mboldim boil la curi§or, SA mergA maY tAri§or,
C'a 'ntepenit plugu intr'a rA[dacina de laptuca Nu'l mai' pOte boil sal dila. Tot am mai sta §1 am maY dice,
75 Dar nu sintem dup'aicl, dupd [cole a,
Ci sintem de la moil de la
(Mustafa,
Unde n'ad §orecil ce manca 1 Pentru o framAturicA Septe-cjecl se trag de cilia ;
8o Pentru o strachinl de lapte Dou6-cjecl se bat in spate.
www.dacoromanica.ro
$23
COLINDE
IN CELE CASE LUMINOSE Cu les de ion Ionescu de la Ilie Bilden, in etate de 8o an!, comuna Bogati
Dambovita.
In cele case luminose, Greti, Oil, dOrme, gra' boleril. Trey porumbel ca'mY sburara, Sus, mal sus cii se 'naltara, 5 Cu norl d'albl s'amestecara, Jos, maY jos a se lasara, Jos, maY jos pe prundu maril. Luara ap§Ora 'n guri§ora
Pletricele 'n degitele, JO Si 'ml saltara de'ml sburara, Sus, maY sus ca se 'naltara. Pe zebrele de ferestra, *i'ml cantark 'ngrangonara, Cu ap§ora 'nriurarn, 15 Boleti marl ca. 'ml de§teptarn.
D'ACILEA 'N VADU BRAILII Cules de Ion Ionescu de la Ilie Waldan, din corn. BogatiDambovita.
In trel cjile, trel pe norl S'umplea numa de junel.
D'acilea 'n vadu BrailiT *ade Ion fe't-frumos, P'un calu§el bididiti,
*ade 'n apa 5 Pen6 'n sapa Si 'n norol Orin 'n genuche Si el sä certa cu Turcil, Si cu Turcil §i cu Francil. Turcil sa-T dea vadurili To Si Francii corabili.
Se certase §i le lease *i trecuse d'ala parte. D'ala parte 's Arvunasil, Arvuna§il 's Omeni gra§T.
15 Si el robise trel chile
Vin juneil perand, Fete marl horn facend. 20 lar pe urma cine'ml vine ? D'o cucona. smedisorn; NicY nu ride, nicl nu jock,
Ci plange sama WO' face. Tad', cucona, nu maY plange, 25 Nu to duc relba saimi fiT, Ci to duc DOmna anal fiT : DOmnn mie, curtilor, Stapana argatilor, Cumnatica fratilor, 3o Nor' bunk parintilor I
www.dacoromanica.ro
524
COLINDli
FLORILE D'ALBE DE MER Acest colind se antain noptea de sf. Um. Cu les de lOn Ionescu de la Ilie Baldan, com. BogatfDambovita.
Florile d'albe de m6r, Ia sculatT voT cam domol Facet focu cam may mare, $T-aprindetT d'o luminare 5 $T-o lipitT pe la kerne.
Nu v6 yin cine v6 pare,
$i yin junT colindatorT, Printeen§i1 §i Dumnecleil. Frumu§el mY-e 'mpodobit To Cu vesmintu mohorit.
$i mT-e lung pent 'n pamint,
Cam din spate, cam din pYept, Scris mY-e luna cu lumina $i &Vele cu cAldura ; 15 InteamendoT umerei Scris in doT lucefereT.
In mana stangl crucea duce $i'n a drepta busuloc. Crucea e a b6tranilor,
20 BusuTocu-al fetelor, $i tn6ru-al juneilor.
I'NTREBA I'NTREBA Cules de Chr. N. Tapu de la Ibn Popescu, functionar la Museul din Bucuresci.
$i 'ntreba §PntrebA
$'unde le 'nfigea
SfintY p6 Dumnecle5,
SudorT 11 trecea, S6 rostogolTa
$i 'ntreba d'ast' treba :
Und-s'a ratacit, 5 Christos cel Tubit ? Domnul le d,icea, $i-1 bine cuvinta : Dar, vo', sfintT marunp,
'N pahar sprijinTa,
25 Tot grail se facea.
Ca l'a resticnit $i l'a chinuit,
$'unde-1 'mbraca Cu cama§a verde, Verde de urclica Reil trup iY ba§ica. 3o $i cand 11 freca, SudorT it trecea, S6 rostogolla 'N pahar sprijinTa
Tot cue de fer, Tinte de otel. In fata le bItea, 20 In dos le tintula.
35 $'unde -ca-/ punea Cununa de spiny Verde maracinT. $'unde Y-o 'ndesa Sudorl 11 trecea, 4Q SA rostogolla,
$i nepriceputl,
To La ce ispititT ? Ca voT bine §titT
Sus la Rusalim, 15 In casa lu Noim. $'unde c1-1 batea
Tot mir se facea.
www.dacoromanica.ro
COLINDE
'N pahar sprijinla Tot yin sa facea,
Ia-1, cre§tin, de-1 bea BunA vremea 'n casa
I
525
45 SA se pomenescA, Boleril dumnea-vOstra. La multi and !
IA SCULATI, SCULATI Cules de Ion lonescu din gura betranuluf Ilie Baldan, din BogatiDarnbovita.
Ia sculatl, sculatY, VoT, boTerT bogatT ; ySi voT v6 uTtatT
In spre a gura de vale, 5 Spre s6re r6sare. Vou6 vi se pare CA sore r6sare;
Nu sore r6sare, Vou6 vi se pare, To Ca vou6 v6 vine Tot turme de oY, OI oche§ale,
Cu lana canita Intr'aur poleita. 15 Ia sculatl, sculatl, Vol, bolerl bogatT, i vol v6 ultatf,
In spre a gura de vale, In spre sore resare.
Vou6 vi se pare, CA vou6 v6 vine
Tot cired,i de vacl, Vacile strichind, 25 Viteil sbIerand. la sculatl, sculati, Vol boTerT bogatT, i
vol v6 ultatl,
In spre a gull de vale,
3o In spre sore r6sare. Vou6 vi se pare Ca sore r6sare. Nu sOre r6sare, Vou6 vi se pare, 35 Ci vou6 ye vine
Tot unme de porcl, PorciT poleitT Cu coltil le§itT
Intr'aur poleitT I
20 Nu sOre r6sare;
LEROI IN CEASTE CURTI Acest colind se cants pe la case in sera ajunului Sf. Ron Botezatorul. Cules de Chr. N. Tapu de la Ion Michal, din Bucuresci.
Leroy In ceste curti BSI n ceste Domnil, La tulpinl de merl, Mese de boTeri, 5 Dant de negustorl. Dantul cin' mi-1 trage ? Id, tin& Ion Cu papucl pe talpa, Cu fesu 'ntr'o parte. to Tolag r6suce§te
Sus de'l asvarle§te In palms '1 sprijine§te Si se ferice§te. Ferice de densul 15 *i d'al lul pArintI,
In Ce ceas l'a nascut, File d'a crescur, Parte ce-a avut De taTcA de maTca,
20 D'un barbat frumos www.dacoromanica.ro
526
COL1NDB
Mult mr-e cuvios. Frumusel mi'l pertA CAmas1 de in Cusuta cu fir, 25 Fir §i ibrisin, Guler barba fir.
Pile ce -au crescut, Parte ce-a avut De tarcA, de marcA, 45 De-o (Minna frumosA, Mult m1 -e cuvidsA.
Sus la verf de men MI-este un legAnel.
Dar in legAn cine'mr sade ? 3o DOmna dumnealur, Cucona cutare, COse inchindiseste. Trage cute -un fir, Rupe cute -un mei-,
35 Sus de'l asvarleste,
Frumusel ml -o Ora, Rochie de cuhnie, Ire ghlorghlolie, 5o Crorapl albisorr, Pantoff negrisorr, Pe la toc cu florr; Mult mr-e jucatorl, Rar la dile marl 55 Intre serbAtorr,
In diva de Craclun *1-a de boboteza Cand priotr boteza,
11 palmA '1 sprijineste
*i se fericeste. Felice, ferice, Felice de densa 40 $i de -al el parintr,
Lumea 'ncrestinezA.
In ce ceas o au nascut,
6o Lumea si norodu *i pre nor pre toil, La anul §i la multr aril !
PRIN CEL CEL Cules de Chr. N. Tapu de la Ion Mihal, din Bucuresci.
Imperatul trimitea Scrisorr dupe scrisorl, Si ,olac,- dupe olac. Da 'n' scris6re ce scria ?
Prin cel cel, Prin cel nocet, Prin cel verde visinel, LegAnA-se
5 CletinA-se, LegAn verde de mAtase.
Dar in legAn cine'mr sade ? Ionica d'ochill negri. *i nu'mr lade cum se sade; ro $i'mr cose si'mr chindiseste, La un guler sr- o batistA, Gulerasu, malchisil BatiscrOra frati-seti.
*i nu'mY cOse si arnr tacA 15 *i'mr cantA d'un cantecel. Nu e cantec mojicesc *i e cantec imperAtesc. Imperatu e la venat *i p'aicea cA au dat,
20 *i pe tine te-a audit,
Dupe canted te-a 'ndrAgit. FA, fetito, atata bine De nu mar canta Ast canticel CA nu e cantec mojicesc, 25 Ci e cantec imperAtesc.
3o
Frmr, fetito, atata bine, De nu mar canta Ast canticel Ed nu cant pentru 'mperat *i cant d'al meil focsor, CA's de mica, logoditA,
35 AstA-dr, marne, nunta 'mr pica. DacA nu to 'ncreclr pe mine,
Iaca colacerir 'ml vine $i me Tea din ceste curtr, De la fratr de la pArintr, 40 *i me trece peste muntr, La altr frail, la alts parinti, La altir necunoscutl. Jelui-m'as .si n'am cur. Jelui-m'as muntilor, 45 De dorul parintilor; Jelui-m'as bradilor, De dorul fratilor ; Jelui-m'as florilor, De dorul surorilor I
www.dacoromanica.ro
527
COLINDE
LA TULPINA, L'ATI DOI MERI Cules de Chr. N. Tapu de la Dimitrie Popescu, functionar, Bucuresci.
La tulpina, l'a§tr dol merl Lerolol, maraloY,
Este-un pat mare'nchelat, Cu scandurf d'albe de brad,
5 Lerolol, maroloY,
Cu busuioc presarat. Dar in- pat ce ml e a§ternut ? Lerolol, marolof D'o pilot' §i un cearceaf. I0 Peste astea, peste tote Lerolol, mArolof,
Covor verde de mAtase. Dar in pat cine mi -u dorme ? Lerolol, marolof, 15 Dorme (cutare) d'ochi -1 negri, Cu a lul d'albA sotibrA, Lerolol, marolof,
La obrajef rotunjora 5i cu d'albil cocona§f, 20 Lerolol marolof, Voio§i ca doT ingera§i. Dar (cutare) ce-mr clicearA 7
25 ScOlA te, frate, fif dormit, Lerolol mAroloY,
CA ne-a nins, ne-a viforit. Din picloru patulul, Lerolol, mArolot,
3o Salt-un stol de porumbei. SA saltara §i sburarA, Lerolol, mArolof,
Si, maf sus s'aridicarA, Cu doT nod s'amestecarA,
35 LeroloT maroloT, In fundul mars sA lAsarA,
Lerolol, marolof, Somnul nostru ne stricara.
Culca-te, drag', fiT dormitg, 40 Lerolol, mat-old, CA n'a nins n'a viforit ; FlorT de men s'a scuturat, Leroloi marolof, Fetele nOstre a rumenat. 45 Buna vremea la ferestra, Lerolol, marolof, La boTerl la dumnevOstrA,
Lerolol, mArol of,
La anul §i la multi anf 1
Sotiorulul strigara :
IN pita DE SFINT VASILE Cules de Ion Odor de la I. OprisanValeni de muntePrahova.
In cliva de stint Vasile, Top boerif la curte'mI vine, Numa Gheorghe, sfete Ghe[orghe. Nu imf vine, 5 C'are-o Grec5 ibovnica, In cale de noue cjile. Nu mi-1 credeti, marl boerl, C'am gonit o dutalinA, FAr' de splina, '
io Din malu SolotruluT, Pen6 'n mapa Oltulut, Acol'a stat, FAr' de vad, La sabie s'a 'nchinat, 15 Frumos gatu 'I -am tAiat ;
Plelea 'n terg la tabacari S'o fac zgarda la °gad
www.dacoromanica.ro
528
COL1NDE
DOAMNE ISUSE CHRISTOSE Cules de IOn Odor de la Dumitru Popescu, din Star-ChiojdBuzeii. Acest colind se canta in sera de Sf. Vasile.
Domne, Isuse Christose, Tu ne e§ti isvor, prea frumose, CA din ceriu to -al pogorit, Din feciOra to -al nascut, 5 Cu OmeniT aT petrecut TreY -cled de anY pe pamint. Si la ceriu ca to -al suit i prin iad to -al abAtut, Portile iadulul le-al sfarimat, 16 Si p'Adam l'aT liberat. Si ceriul l'aI Impodobit,
In patru stalpl de argint, Tot cu stele MAruntele,
15 Si 'n mijlocul stelelor Duce luna, Cu lumina, ySi
sOrele
Cu ragele. 20 Pe zabrele
Turturele, Si'ntre ele-un porumbel, Fuse sfintu Ionel, Trimis de la Dumnecleil, 25 SA mAsOre pAmintu,
PAmintu cu umbletu
Si ceriu cu cugetu.
Dumnevostra, boTerl marl, AprindetY o luminare, 30 Si-n lipitl intre icOne, TreY icOne, TreT cucOne.
CucOnele s6 pregatira D-un colac
35 De grail curat,
Pe fata colaculuT, Jum6tatea franculuT ;
Pe colacvadra de yin, . SA fie luC hristos, Amin I
COLIND LA SFANTU VASILE Cules de IOn Odor de la Gh. Cojocaru din Brezade-josPrahova. Acest colind se elute acum 100 de anl.
Duca vale din jos, Ine o herghelie (16 cal, CaiT nechezand,
Manjil jucand,
5 Cu codita 'n balta,
In baltA rasucita Intr'aur poleita. 136 urma for cine 'ml ine ? Ine-un card de vacT, io Vacili sberand,
Itelu§il sarind, Cu codita in baltA, In baltA rasucita, Intr'aur poleita. 15 136 urma for maT ine, Ine-un card (16 oY ; Oili sberand, Melu§eil jucand,
Cu codita 'n balta,
20 In Ma rasucita,
www.dacoromanica.ro
529
COLINDE
Si 'n urma for cin' maT ine ? 3o Ine-un card de porcT , PorciT grooind, Scrofili sberand, PurceiT sarind,
Intr'aur poleitd.
Si 'n urma for ine, Ine-un card de capre:
Capri li sberand, 25 IeclisoriT grind,
Cu coltu 'n balta, 35 In baltk poleit, Intr'aur invent 1
Cu codita 'n balta, In baltk rasucitk,
Intr'aur poleitk.
VASILCA Cules de Chr. N. Tapu, din Ropiorii-de-Vede Teleorman.
In sera ajunuluT AnuluT noti, spre Sfintul Vasile, lkutariT tiganT um-
bia din cask 'n cask cu Vasilca. Este o capatink de porc din ajunul CracTunuluT, pusa pe o tavA, impodobita cu parale, mkrgele, spild (un fel de
ace cu gAmAlie mare coloratk) §i imbroboditk sail legatk cu un baris, de regula
verde sail castaniti. Tigana cantle din cask 'n cask cantecul de maT jos, in care se aratk tote peripetiile bieteT scrofe. Colindul acesta este fOrte vechiti, dupe cum se constata din insusl cuvintele lul. Lerui Domne. LeruT, dupe parerea dluT Hasdeil este o prescurtare din cuventul Aztrel, Aurelian, Imperat Roman, care cuvent It gksim si in sfirsitul descantecelor, de deochT, d. e. SA ve ducetT la fata luT Ler Impgrat,
ca are mese intinse, cu facliT aprinse, etc. Sira este numele cleuluT Indian, Sivas. Intrebuintarea acestul cuvent in acest colind se explick prin insusT
faptul ca tiganii fiind de origina indianala emigrarea for tlin India, ail adus cu densiT intre alte cuvinte sancrite §i numele d,euluT Siva, Sivo. Colindul incepe cu urmktorele versurT, culese de la lautarul IOn Constantin Neblea din Rosiorir-de-Vede : LeruT Domne, Domn din Cer, Ce ml-e 'n Cer si pe pkment ? MY-este o dalba mankstire. Intre d'albe mankstirT, 5 MT-este jeturi de argint. Intre jeturT de argint, 5ade bunul Dumnecleti *i cu maTca Precista. Langa marca Precesta, To 5ade betranul CrAcTun, Cu busulocu 'n drepta, Cu crucTulita 'n stanga Si'mT judeca pe Siva : Sivo, leo, 15 Vasilco, leo, Ce-at beut §i ce-aT mancat,
De mi to -aT ingrksat ?
Sus la munte m'am suit
Jir §i ghinda mT-am mancat, 20 De -aceTa m'am ingrksTat.
MaT la vale m'am coborit, Apk rece mT-am bent, Gradinile le-am isbit, RumaniT ca m'au vec,lut,
25 De pe mine s'a luat: RumanT cu toporele, Tiganii cu barOsele. M'ajunserk, Me doborira,
3o Si cu paTe me parlira, Si carnea ca mi-o 'mpartira : Luark RumaniT slknina 34
www.dacoromanica.ro
530
COLINDE
*i tiganiT capatina. V6c,lura. ca. se 'n§elara,
35 Frumu§el m6 'npodobria, Cu parale, cu margele, Cu frumose panglicele ;
La cinstitY ca dumnea-v6stra, 4o *i m6 puse p'asta, masa, Ca pe noI sa ne daruitr Cu our §1 cu argint,
43 La anul §i la multY anY!
*i m'aduse 'n cesta casa
www.dacoromanica.ro
GHICITORI
www.dacoromanica.ro
GHICITORI CULESE DE CHRISTEA N. TAPU DIN OLTENIA §I JUDETUL TELEORMAN
Talvul Burta mea pe burta ta, Lunga mea 'n gaura ta.
(VARIANTA)
Se \Tara Cocoratu Ca I-a perit satu,
Din Coste§cIValcea.
Culesa de Ion Odor, din Prahova.
Luminarea
B..... Cine na§te fail suflet i more tipand ?
A se confrunta Cu varianta ((Luminarem., pag. 207 sqq. din cCimiliturile Ro-
Din CostegcfValcea.
mane, op cit.
Mititeua, umple argeaua.
CAntarul
Din CostegeiVdIcea.
A se vedea varianta «Cantarub) pag. 58 sqq., din Colectia g Cimilitmile Romane» a D-lui Artur Gorovei.
Am o matd gdgdutd i de coda, hap taicutd. Din CostegciValcea.
Cosa Idem varianta (Cosa', pag. 111 sqq., Artur Gorovei, op cit.
CotofariA sdruncovild P6 unde merge, cale'§Y face Prin copacT,
Tact ! tad 1
Viera-dipla
Din CostegeiValcea.
Am o gasca-'ntr'un gatlej.
(VARIANTA)
Din CostegdValcea.
MOra VelI varianta (Mora, pag. 230 sqq. Gorovei, op citat.
Mi§, mi§
Pin psis, Cotcodacf
Pin copaci. Culesa de kin Odor, din jud. Buz65.
Turta ta pe turta mea
Hele§ted supt caru t6ii. Din CostegciValcea.
Popa cAnd intrA nOptea in biserica Vecli varianta ePopa), Gorovei, op cit.
(VARIANTA)
pag. 301 sqq.
Cotofana taura Intrd n6ptea 'n gaura.
Panel. impinatd,
Pe apa Idsata.
Din Rogiorii-de-Vede,
www.dacoromanica.ro
Din Rogioril-de-Vede.
534
GHICITORI
Serpele
(VARIANTA)
Cotofanl faurl
Intra nOptea 'n gaurA. Cu les5. de Ion Odor, din Prahova.
Vedi varianta «erpele», Gorovel, op cit. pag. 362 sqq.
Resteu rece Dunn-ea o trece. Din Coste§ciValcea.
Caciula Vedi varianta «Giciula", Gorovei, op
cit. pag. 48 49. Reteveiii rotund Bagel floci/ afund.
(VARIANTA)
Resteil rece Marea Negra trece. Din Ro§iorii-de-Vede.
Dia Ro§ioril-de-Vede.
Ghieta A trimes doinna de sus La cea de jos SW/ dea pancja PAr'de rost Din Ro§iorii-de-Yede.
Oala la foe Vedi varianta, «Donita §i Goidareav,
Gorovel, op cit. pag. 271 sqq.
Cincl in bane,
Negra 'n nainte. Din Rogiorii-de -Vede.
Mina
Donita Si Caldarea
Vedi varianta d Rtma N, , Gorovel, op cit.
pag. 315 sqq.
A trimes "Minna de sus La cea de jos SA-/ dea came fAr'de os
Vedi varianta «Donita §i Caldareao, Gorovel, pag. 53 sqq.
Dobro, gr6so, und'te duc/7 Arso'n burtA, la ce me 'ntreb/ ?
Din Ro§iorii-de-Vede.
Din Ro§ioril-de-Vede.
Rischitorul Vedi varianta «Rischitorul», Gorovei,
op cit. pag. 315.
Ce std t6pAn in ismene 7 Din Ro§iorii-de-Vede.
(VARIANTA)
Scurta, grOsA, und'te due/ ? ArsA'n cur la ce me'ntreb/ ? Und' me duo Tot tie ti-aduc. Cules5. de 16n Odor, din jud. Prahova.
Vinul In. butie
Fumul §i Co§ul
Vedi varianta «Vinul), Gorovei, op cit.
pag. 394.
A se vedea variants. «Fumul §i Co-
Nebunul satulul Intr'un cojoc de lemn. Ghicl ce e 7
ph Goroveiop. cit. pag. 161. Und'te duel', strambule ?
Ce me 'ntrebi, ggunosule 7 Din CostesciValcea.
Din Ro§ioril-de-Vede.
CAldarea Si tortele ci A se vedea variant& «Caldareav, Go-
rovel, op cit. pag. 53-54. Punte stramba, Vale-adanca.
Suvelnita (suveica) A se vedea varianta «Suveicav, rovei, op. cit. pag, 362 sqq.
Go-
0 cuta de pepene
Trece printre fire repede.
Din Coste§ciValcea.
www.dacoromanica.ro
Din Ro§iorii-de-Vede.
535
GHICITORI
Pulberea in raza sorelui
SA uTtA acasa ;
Cand II duc acasa, SA Ilia la lantana.
GhicY ghicitorea mea :
Am o funie de nisip.
Din Ro§iorii-de-Vede.
Din CostesclValcea.
Buricul omului
Oglinda
A se confrunta varianta «Buricul», Gorovei, op. cit pag. 34.
A se confrunta varianta «Oglinda», Gorovei, op. cit. pag. 255 sqq.
Ghia ghicitOrea mea : La mijlocul campului Putu §otinguluT.
Lipie pe lipie Vote 'n varvarichie. Din CostesciValcea.
Din CostesciValcea.
Carligul de fen
(VARIANTA)
A se vedea varianta «Cirligul de smuls paiele», din colectia Gorovel, op. cit..
CuIbul CiotaculuT,
In mijlocul campula
pag. 62.
Culesa dellie Constantinescu, din Dio§ti RomanatI.
5i el nu se satura.
Corabia sail luntrea A se confrunta varianta «Corabia», Gorovel, op. cit. pag. 100 sqq.
Rata 'n balta, Penele 'n pAdure. Din CostesciValcea. (VARIANTA)
FulgiT 'n pAdure
i rata 'n garlA. Din R.-Valcea.
Aria si steajerul A se vedea varianta «Aria», Gorovei, pag. 12.
Pe o tipsie spAlatA
Din CostesciValcea.
Capul, fruntea, °chit, nasul, gura §i barbia A se confrunta varianta «Capul, spincenile», Gorovei, pag. 39 sqq.
Am o claita de fen, Langa claita 0 poenita, Langa poenita dot luceferet, Langa luceferet un curb mucos, Langa cutbul mucos 0 morn ferecata, Langa m6ra ferecata Un genunchtil de porc.
U§a §i Ventul Letca, tufudelca,
Citgra cu tuturoiu
Nea Stan fluieratorul.
Am o fats de pandur TOta lumea o pupa 'n c...
Din RuncureluMehedinti
Din CostesciValcea.
CAlcalle A se vedea varianta «Calcaiele», Go-
Am dot car, Cand it duc la fantana,
Din CostesciValcea.
Din RuncureluMehedintf.
La mijloc o p... sculata
rovei, op. cit. pag. 51 sqq.
Am un cal, care ['Altana. o §ira [de pare
PAduchele A se confrunta varianta «Paduchelev, Gorovei, op. cit. pag. 284.
In padurea chiriacului Este culbu liliaculut. Din Runcurelu
www.dacoromanica.ro
Mehedinti.
536
GHIGITORI
Up
Oia
Vecji varianta eU§a», Gorovel, op. cit.
A se confrunta varianta (Oiav, Goro-
pag. 370.
vet, op. citat pag. 270.
Am o fata neagrA,
Am patru resteYe
Cine vine dA cu palma in ea Si ea plange mere].
Si duc un car de fen. Din Runcurelu Mehedinfi.
Din CostesciValcea.
Porcul si Cotofana A se vedea varianta .Cotofana pe pore», Gorovei, op. cit. pag. 110 sqq.
Titiriscu priscu POte sA duel pe titirisca prisca 'n ciu§ ; Da titirisca, prisca Nu 'Dote sA ducd
Pe titiriscu, priscu in ciu§. Din RuncureluMehedinti. (VARIANTA)
Tata mata, §ade pe tAtoiii, mitoiii, Da tAtoiti mttoiti nu p6te sl Oda pe Rata mata. Cules5. de Ion Odor, din jud. Buze5.
Briciul A se confrunta varianta
Go-
rovel, op. citat pag. 31.
Am un cal de fier
5i pate p'un deal de os. Din Runcurelu Mehedinti.
Pleva de porumb §i de grail Am o erghelie de car, AY slabi sdr gardul, AY gra§1 stall pe loc. Din CostesciValcea.
Vatraiu cand scarmi carbunii A se vedea varianta (Vatraiulv, Goro-
vet, op. cit. pag. 392-393.
Am o erghelie de car negriY
Din care unul rescole§te pe tott
Opinca
Din RuncureluMeheding-
Nuia duduiana, IncunjuraY tara cu ea Remase un crampeY FAcuY obor de viler. Din RunctreluMehedinti.
Cununa Ce §ede 'n cur
Si n'are fund ? Din RuncureluMehedinti.
Opinca
Melita
Am o casa desvAlita, IntAY o martacesc,
A se confrunta varianta 4Melitav, Go-
rovel, op. citat pag. 225 sqq.
La urrna o 'nvelesc. Din DozesciValcea.
Am o catelu§a clu§a Alatra p'o v Alcelug. Din CostesciValcea.
SemAnta, vrejul, dovlecul sail pepenele A se confrunta varianta «Seine*, vrejub>, Gorovel, op. cit. pag. 342.
0 bag lata,
0- scot funie Si o fail ghem.
Sufletul §i trupul A se vedea varianta (Sufletul', Goro-
vet, op. cit. pag. 360-361. Am o porumbita §i-o A sburat porumbita
.A remas Mita.
Din RuncureluMehedintf.
www.dacoromanica.ro
Din CostesciValcea.
GHICITORI
537
Sprancenele §i ochii
MOra
(VARIANTA)
(VARIANTA)
de mai sus, fruntea, etc.' pag. 35, Pe doue delu§ele Stall doue sagetele Subt doue sagetele Stall dour luceferer Te vecy mereil in el. Ve41 varianta
«Capul,
Ve4i variantele de mai sus «Moray .
Am o vacs, o mulg cu seara 5i -o 'mpart cu Cara. Din CostescrValcea.
Branza
De vret sal ghice§tr
Cite§te 'n ochir mer Si ver vedea pe-al ter. Din Runcurelu Mehedinti.
M'a trimis Domnul de sus La cel de jos SA'r aduc carne fAr'de os. Din CostesciValcea.
Sore le
Oul
KXstadvo), rotccX6vco K.Adcmc Pp Ecocco
pica.
A se confrunta varianta. «OulD, Goro-
Incur, zavoresc u§a, Iar hotul it gAsesc InAuntru. Comunicatg de d-1. Aristid Milan, Sa-
marineanulMacedonia.
vet, op. cit. pag. 262 sqq.
M'a trimes Domnul de sus la Al [de jos SA'r aduc apa §i rachiii
Tot intr'un buriii.
Carligile de ciorap
Din CostesciValcea.
Gina surerite s'aving Si vrineOra nu se ajung.
Gina surorr se urmgresc Si nicr odata nu se 'ntalnesc.
Mierea Ce e dulce §i mar dulce Si pe taler nu se tare. Din CostesciValcea.
Comunicata de d-1. Aristid Milan Macedonia.
Casa A se vedea varianta «Casa.)>, Gorover,
op. cit. pag. 47 sqq.
Am o vacs cu ugerul in spinare.
Melcul Are come §i nu e boil,
Are §ea §i nu e cal, Se sue 'n porn Si nu e §erpe.
Din CostesdValcea.
Din RuncureluMeheding.
Lubenita
Castravetele
Am o lantana cu ghizdurile verzr Si cu apa ro§ie. Din RuncureluMehedintI.
II bagr tare §1 uscat Il scotr mole §1 udat Si din cap apa'r curge. Din CostescIValcea.
Cercelul A se confrunta varianta «Cercelub>, Gorovei, op. cit. pag. 63 sqq.
Dasagii A se confrunta varianta «DesagiiD, Gorovel, op cit. pag. 130.
Inca rli gat,
Imbarligat,
In gaurg de
Pe valea lul berbelu§ Un curcan cu doue gu§T.
FatA mare bggat. Din CostesciValcea.
www.dacoromanica.ro
Din CostescIValcea.
GHICITORI
538
Suveica
Malaiu in test Mama ridica polele
i tata
(VARIANTA)
bagA molile Din CostesciValcea.
Plosca cu yin
Vedt variantele mat sus «Suveica».
De de-asupra ghieta De desupt ghieta La mijloc macane o rata. Din CostesciValcea.
A se confrunta varianta «Plosca», pag.
294 sqq., Gorovel, op citat.
Lantul
Titi Yana
A se vedea varianta «Lantul», Goro-
Iana, Gaura vicleana Cur cu me§te§ug
*i la gura cu belciug. Din CostesciValcea.
vet, op cit. pag. 196-197. Am un copila§, Cand 11 lau in brate, plange,
Cand it las jos, tace.
Din CostesciV5.1cea. (VARIANT A)
Am o gains cucuiata, 0 titi in camera incuiata. 0 sa mor sa n'o descuT,
IT pul mana pe cucuT.
Cu les& de 16n Odor, din jud. Buzed.
Mana A se conforma varianta «Mana», Go-
rovei, op cit. pag. 224.
Am o grebla cu cincl ding Pe di 'ml trebue de mil de orl. Din CostesciValcea.
MAmAliga si Caldarea A se vedea varianta «MainAliga», Go-
rovei, op cit. pag. 221.
Umbra A se vedea varianta «Umbra», Goro-
vet, op cit. pag. 337-399. Ce §ade pe apa §i nu se scufunda ? Din Draganqtijud. Olt.
Am o vaca negra, Cand se baliga, Tot alerga. Din CostesciVAlcea.
Boul A se confrunta varianta «Boul», Gorovei op cit. pag. 29 sqq.
Cosciugul A se vedea varianta «Cosciugul», Go-
rovei, op cit. pag. 102 sqq.
Cat traTe§te, Pa inentul negre§te ;
Cine'l face, nu'l trebue, Cine'l cumpara, nu'l dore§te i cul it trebue, nu'l vede.
Joca 'n horn.
Din CoetesciValcea.
Testul
Daca more,
Din Draganqti,jud. Olt.
Sulurile r6sboiulu1 A se vedea varianta «Sulul resboiului»
Gorovei, op cit. pag. 361.
Cat am trait
Pe f oc m'am fript ;
Dupa ce am murit, Pe drum m'a asvIrlit Din CostesciValcea.
Am doue fete, Cand una se gole§te, Alta se premene§te Din Dragane0jud. Olt.
www.dacoromanica.ro
GINCITORI
539
Zorile, Coco0i si Omenil
Clopotul A se confrunta varianta «Clopotul», Gorovei, op cit. pag. 85 sqq.
Mun%ii se revarsa
Intr'un copaciii gAunos UrlA un lup bAtAios.
ViermiT se mi§cA. Din erbanescii-de-susjud. Olt.
Diblele cants
Din Serbane§til -de-sus jud. Olt.
Cantarul (VARIANTA)
Birul A se confrunta varianta «Birul», Gorovei, op cit. pag. 23.
Ce e greti pe casA. Din Drag'ine§tijud. Olt.
Vedi varianta de mai sus «Cantarul».
Am o capra gAgAuta
Cu ghlarele ca de mita Face adesea din codita Na tAicutA, na tAicutA
erbAnescii-de-josOlt.
Din
Numele
(VARIANTA)
A se vedea varianta «Numele», Gorovei, op cit. pag. 247 sqq.
Ce §ade pe mine i nu'l simt. Din DrAgane0jud. Olt.
Am o gainu§A ciu§a Cu minciunile In gu§a, Cu dreptatea Pe spinare. Din R4orii-de-Vede
Spitele rotil
MAna (VARIANTA)
Vecli varianta de mai sus «Nana».
Am clece copila§T, Dorm totT p'un cApAtAT
Si nici unul nu e la margine. Din jud. Olt
Am o grebluta Cu cincT dinti§orT,
thrtitul
Pe di 'mT trebue De o mie de orT. Din
I
erbaneseiT-de-josjud. Olt.
si
teaca lui
Ie§T Anghelu§ Din lacAtu§
Cuptoru cu paine
CA to cheama Cincl afarA. Din Draganesciijud. Olt.
A se confrunta varianta «Cuptorul», Gorovei, op citat pag. 122.
Ventul Velf varianta «Ventul», Gorovei, op
Venira rigile Si mancara mamaligile, Iar doftoru r6mase gol.
cit, pag. 355.
Din Deagane§cijud. Olt.
Intr'un verf de plop Alatra un carne orb. Din Dragblescijud. Olt.
Pepenele verde
Barza
Am o balta
Dobra 'naltA
Cu malurile ver4l, Apa ro§ie
5ade 'n porta
Si pe§tiT negriT. Din Dragane§cijud. Olt.
Si 'ngracle§te OvreYe§te.
www.dacoromanica.ro
Din jud, Olt.
G HICITORI
540
Ariciul
Vercla A se confrunta varianta «CureclifulD, Gorovel, op citat pag. 124 sqq.
Am o fata sdrenturosa, *ode cu Voda la masa. Din R.-Valcea.
A se vedea varianta «Ariciub>, Goro-
vet, op citat pag. 17-18. Este un unchTa§ bkran,
lese dintr'o vale mare C'o mie de cercurT in spinare. Din
www.dacoromanica.ro
urupateleValcea.
DESCANTECE
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE DEOCHI DESCANTEC DE DEOCHI Cu les de Chr. N. Tapu de la Patina Dumitrapcu, din Pesteana-de-SusGorj.
Amin, amin, Descantecul meii sa fie deplinl
DeochTul sa fie peste munte, Descantecul peste frunte. 5 Cine a ramnit la (cutare), A plesnit. -De-o fi deochiat de fatA mare
SI se usuce ; 15 De-o fi deochiat de Tarba, Iarba sa se parlesca. De-o fi deochiat de ape, SA-1 sece vadurile SA-T remale pietrile.
20 De-o fi deochiat de vent,
Si se duca ca un sfint.
SA-1 pice cositele SA-1 plesnesca titele ;
Iar (cutare) sa remaTe,
Curat, luminat, Ca Maica Precista ce l'a lasat. 25 Leac §i de mana mea Sal cure pisatii ; Si de la Malta Precista. De-o fi deochiat de padure Reteta : Se descanta cu apa §i busuioc §i se dice la sfir§itul descan-
10 De-o fi deochiat de voTnic, SA4 plesnesca bo§ele
teculuT cuvintele :
Cum std busuTocul verde in gradina i faguriT plinf de mTere in stupina, A§a sa fie vesel §1 sanatos (cutare), Ca un trandafir frumos 1
DESCANTEC DE DEOCHI (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la IDurnitra Nicolae Vaduva, din Manastireni Valcea.
SA-1 crape belele,
FugT deochT
SA-T curgA pi§atul. SA-1 caza chica,
Dintre ochT,
Din frunte
Da-te peste munte (de la cutare).
5 De-o fi deochiat de voTnic,
SA read toatA lumea, 10 'MA suflania.
www.dacoromanica.ro
544
MISCANTECE DE DEOCHI
De-o fi deochiat de fomeIe, SA i se umfle titele, SA-1 curga laptele, SA-1 morel copilul de fome. 15 SA-1 cada cositele SA ramana chela,
20 De-o fi deochiat de fata mare SI-T plesnesca ochR SA-1 curgA urdorile SA-1 cadA cositele, SA-1 plesnesca titele,
25 Si reds tots lumea de ea.
Iar cutare sA remale curat Si luminat Si tots suflania. 28 Ca de Marca Precista dat. Reteta : Se descants cu ramura de salcie verde in apA, in care se sting 3 carbunTpentru cele 3 nume de deochetorI ce se pomenesc in descantec. Cu apa descantata se strope§te cel deochTat pe frunte §i gusts de trel or din ea. Restul de apa se aruncA pe paril de la gard sail pe un carne. SA recIA tota lumea,
TOta multimea
DESCANTEC DE DEOCHI (VARIANTA)
Cules de Ion Ionescu de is o baba din CucutenlDambovita. Picatura pica, De-o fi deochTat de fatA mare,
Piatra se despica,
[sa-1 cada cositele
SA plesnesca ochi1 cur a deo[cheat pe (cutare) De-o fi deochTat de bArbat [sA-1 plesnescl bo§ele, 5 SA-1 curgA matele.
SA'T rAmaTe harcele.
10 De-o fi deochTat de sore, SA-1 pTerl raclele ;
De-o fi deochTat de vent, SA-1 plesnesca calul ;
De-o fi deochTat de apA, 15 SA-1 sece vinele. De la mine descantecul, [copilul de fOme. 17 De la Dumnecleil lecu. Reteta : Se sufla de treT or in fata obraztuluY §i se repeta vorbele de mar sus. De-o fi deochTat de femeie sA-1
[plesnesca titele, SA-1 curga laptele, sa-1 morn
DESCANTEC DE DEOCHI (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la Tudora Nae Dobrica, din Ropiorii-de-Vede.
Cu sufletul am suflat, De deochete pe (cutare) l'am [scapat,
Cu limba am descantat, De deochete l'am curdtat. 5 De o fi deochTat (cutare) de [strigo1
Ochi1 sA-1 plesneasca,
Deochetele de la (cutare) sa se [respandeasca. De o fi deochTat de sore Salt piele rad,ele, 10 SA se mire mic §i mare
Cum s'a mirat de (cutare). De o fi deochTat de vint, SA stea in loc.
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE DEOCHI
SA se mire §i mic §i mare, 15 Cum s'a mirat de (cutare) ; De o fi deochiat de fata mare SA-1 cad,A. cosita,
SA-I crape pelita, SA-1 cads genele §i sprance-
545
SA-1 mOrA copilul de f6me. PAsaricA alba in cOdA, SAr1 icY, sArT colea,
3o De colea 'n clincY Clinciul a plesnit Deochiatul a fugit
Si (cutare) a remas curat lu-
[nele,
20 SA-1 plesnescl ochiT, SA remaie orba,
[minat,
Ca steua din cer, 35 Ca roua din camp; Ca pola Marcir-Precistir. Descantecul de la mine, Leacul de la Malca Precista.
SA se mire Oa lumea, Cum s'a mirat de (cutare) ;
De o fi deochiat de fomeTe, 25 SA-T plesnesca titele, SA.T cure laptele, Reteta : Se descants cu fir pe busuioc, sad cu craca de salcie in
apA neinceputA. Apa descantatA se bea §i se strope§te pe frunte cel deochiat §i se dice cuvintele : StropiY all sArit,
DeochYatul de la (cutare) a fugit. gard.
Restul din apa descantata se arunca pe un caTne, sau pe par de
DESCANTEC DE DEOCHI (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la Catrina IOna Scurtu, Urdarii-de-SusGorj.
Fug1 deochetura, Fug)" plesnitura,
SA-1 curgA laptele,
S-1 morn copilul de fOme. Cine a rimnit, 20 A plesnit,
Fug isbitura,
Din creTerir capuluT,
5 Din gogO§ele ochilor, Din sgarclul nasuluI, Din fata obrazuluY. De o fi deochiat de fata mare, SA-1 cOcA titele,
o SA-1 pice codele, SA ridA lumea de ea ;
De o fi deochiat de volnic, SA-Y coca b6§ele, SA-1 cure pi§atul;
15 De o fi deochiat de feme1e, SA-Y plesnescl titele,
In munte s'a suit. Cand s'o deociha muntele de Si drumul de lat,
[inalt,
AtuncY sA se mar dee:oche (cu[tare), 25 AtuncY, nicY atuncY.
Si O. remaYe (cutare) curat lu[minat,
Ca argintul stricurat,
Ca MaYca Precista ce l'a lAsat.
Reteta: Se descants in apa cu un fir de busuYoc.
35
www.dacoromanica.ro
46
DESCANTECE DE DEOCHI
DESCANTEC DE DEOCHI (VARIANTA)
Cu les de 16n Odor de la Sandu Potcovaru, din VadenlPrahova. SA se compare acest descantec cu cel din colectia d-lui G. Dem. Theodorescu, pag. 369, jos colOna I pi II.
Se Ia un fus de tors i se spune : FugT deochT,
Dintre ochT. De-I fi deochiat de voTnic,
To De unde 0 venit, D'acolo sl te dud; Cu mancaturT,
Crape pisatil; 5 De-T fi de femee, SA-T crepe titili,
SA-1 palnga pruncu de fume I
Cu apucaturT de inima,
Cu ceas reit
15 Fugl, fugT, SA te ducT.
FugT deochi,
Dintre ochi.
Thimne da-le lecu, i eil descantecu I
DESCANTEC DE DEOCHI Cules de Chr. N. Tapu de la I. Opripanu din ValenlPrahova.
Cum s'a potolit ventu *i pAmintu *i plOTa din cer,
Din creeril capuluT, Din fata obrazuluT, lu (cutare), Din sgarciu nasuluT,
Focu din cuptor, To Dintr'o suta doua de ose, SA se topesca Oa deochetura! 5 Potolesca deochiii sAgetat, Tempinat, Refeta: Se Ta treT carbunT $i se pun in apa neinceputA, Daca se intampla ca atunct carbuniT sA se lase la fund, atuncT omul e deochiat. Dupa ce bolnavul bea de trel orT din apa descantata, se maT spala la cap, ochT, initial, etc., si apoT dupa ce scOte carbuniT, arunca apa pe un cane, si acesta dacA se scutura, atuncT e semn, ca bolnavuluT IT trece ; dacl nu, nu -1 trece. Carbunii apoi se arunca in respantiT, semn, ca si deochiul sA fugA si sA se imprAstie, cum se imprAstie cArbunir.
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE DEOCHI
547
DESCANTEC DE DEOCHI (VARIANTA)
Cu les de Ion Ionescu de la Cataluta N. Popescu din com. BogatiDimbovita.
20 De-o fi deochTat de fomeTe,
PAsericl albA,
[sA-T crape titele Sa -T cure laptele, SA-T morel copilu de fame. De-o fi deochTat de fatA mare SA-T cadA peru,
Coda lba,
In sus sbura§l, In norl intra§T, 5 Noril pe pratra pica i piatra crapA. CrApa-T-ar ochiT in cap cuT a [deochlat pe (cutare). AvuseT o gAinu§e clu§e, 0 smulseI, 10 0 scurseY, Noue gAletu§I de lapte umplu-
25 SA fie de risu fetilor ; De-o fi deochlat de flAcAti, SA-1 cads dintil, Sa -T cure balele, SA fie de risu bAietilor ;
De-o fi deochTat de codru, SA-T cada fruncla;
[sei.
3o Daca-o fi deochYat de pamint
Me duseT in terg §i strigaT, Cine aucli i
SA-I arciA Tarba;
Daca-o fi deochTat de vent,
surcli;
SA-T cada aripile. SA rem fte (cutare) curat luminat
15 Cine beu, CrApA.
Crapa-Tar °chit 'n patru, Cul a deochTat pe (cutare) I De-o fi deochTat de om sA-I
35 Ca argintu stricurat, Cum MaTca Precista l'a lAsat i na§iu-seu l'a botezat I
crape bo§ele ;
DESCANTEC DE DEOCHI ( VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la Oprica G. Diaconu §i Iona Gheorghe Nicolae
P urice din BarbategtIValcea. Sa se compare acest descantec cu eel din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu p ag 370-371.
PAserica albi§ora, Sus sbura§I Cu flora te-amesteca§T, Jos piatra pica§T.
5 Patra se fA.cu in doue
Deocheturile se fAcurA in noue,
De la (cutare) din creTeril caDin baTerile inimi.
Fugl deochl io Din patru ochl, www.dacoromanica.ro
[puluT,
DESCANTECE DE DEOCHI
548
Cu eu to -or sufla Si to -or departarde la (cutare). De- o fi deochrat(cutare) de sore,
SA-T piere'prelita,
45 SA se mire si mic §i mare,
Cum s'a mirat de (cutare). De-o fi deochrat de pgserele, Sa-r cad penele,
SA-T piere raclele,
15 SA se mire §i mic §1 mare, Cum s'a mirat de (cutare) ; Daca-o fi deochrat de vent, SA pere dupe pAmint, SA--1 ca4a calul si sa marl, 20 SA se mire si mic §i mare, Cum s'a mirat de (cutare) ; Dacg-o fi deochrat de vornic, S5 rerriare de nimic,
SA-T female tulerele,
50 SA se mire §i mic §i mare, Cum s'a mirat de ( cutare),; De-o fi deochrat de gard, proptelele, SA-T cure nuTelele, SA-T cad
55 Sa se mire §i mic si mare, Cum s'a mirat de (cutare) ; FugT deochT, cu patru ochT.
SA-T plesnesca basele,
25 SA-I cure pisatul, SA se mire tot satul, SA se mire si mic si mare,
DoT
Ca §i not
Cum s'a mirat de (cutare);
De-o fi deochrat de flacail, 30 SA-T cads chica SA remare de nimica, SA remare chrel
6o SA trecT ca ventul, Ca e§tr greii ca pamintul. Mic sa star, Indargt sa dal. S5 to ducT,
Sa se mire si mic §i mare, Cum s'a mirat de (cutare). 35 Daca-o fi deochrat de fomere, Sa-T crape titele, SA-T curga laptele, Sa -1 more copilul de fame,
Sa se mire §i mic si mare, 4,3 Cum s'a mirat de (cutare) ; Deo fi deochrat de fate, mare,
65 Unde coco§ nu cantg, Unde popa nu toca, Unde fete marl Oda nu imple[teste,
Unde casa nu se sporeste.
5i pe cutare al pargse§tr,
7o 5i al lasr curat
5i luminat, Ca argintul strecurat, Ca din cer MaTca Precista ce [l'a lasat I
Sa -1 cage cosita
DESCANTEC DE DEOCHI (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la vrajitbrea Simina din GresiaTeleorman.
Paserica galbenu§a, In norT crescusr si jos cad,usT. Pratra plesnia 51 strigarele dela (cutare) esTa.
5 D'o fi deochrat din vent, SA-T prale racelile,
SA 'T se astupe ggurele ; D'o fi din sore, sa-T cads racjele;
D'o fi din gardurr, sa-r cacjg [proptelile ;
to D'o fi din barbat, sg-T crape [basele,
Sa -T curga pisatu, sd remae [de risul lumi, Cum a remas (cutare) ; D'o fi deochrat de muTere,
SA-T crape titele, 15 Sa -T curgg laptele, se -T marg. (fiul,
SA remb,Te de risul lumiT,
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE DEOCHI
549
3o Mamornita cu mamornito1u. Muma pAdurer o descantam, In cOrnele vacilor o trimeteam
Cum a remas (cutare); De-o fi deochiat de fatA mare, Sd -i cacla cositele, 20 SA-1 crape cAlcaYele,
Pe (cutare) it tAmAduYam,
Mamornita in cocinele porciSA remare de ris ca (cutare). Eil de deochT am descantat, [lor o bAgam, 35 Strig6Tca in lemne §i pTetre o De deoch1 to -am curAtat; Semintele aii, incoltit. [sorocTam. 25 La rAdacina merilor le-am inSi pe (cutare) it lAsam curat, [gropat. [luminat, Iar strigoIca cu strigorul iT Ca steua din cer, [sorocesc Ca roua din camp, La ceY dot copac1 minunatY. Ca argintul strecurat Acolo se 'ntainea strigoYca cu 40 Ca de MaYca Precista curat §i [strigoiu, [ luminat ! Muma pAduri1 cu padarolu, Reteta: La copiiT micT se descanta cu cAita, in yin, in care se pune seminte de mer, de per, etc. -La vite se descantA in apA §1 tArite, pe care .
le dd spre mancare.
DESCANTEC DE DEOCHI (VARIANTA)
Cules de Ilie Constantinescu, Dio§dRomanatI.
10 SAl cure laptele ;
PAsericA alba, Codalba,
Del fi de beat,
Cala. 'n cer, Cala 'n parnint ; 5 Cala. 'n piatrA
SA-Y crape bO§ele,
SAl cure pi§atul, SA se mire satul,
15 Cum s'a mirat el de (cutare),
NestematA.
Del fi deochTat de fatA,
De Pa deochTat.
Sa -Y crape titele,
DESCANTEC DE DEOCHI (VARIANTA)
Cules de Ilie Constantinescu din Doze§tIValcea.
Pica 'n piatrA ;
PAserica albA, CodalbA,
Pica din ochil deochetoriloi-, Moroilor,
5 Strigoilor.
Platra crApa 'n doua-spre-clece, Si se tArnAduia
Si rAmane curat, To Luminat, www.dacoromanica.ro
550
DESCANTECE DE DEOCHI
Ca aurul strecurat Ca marca ce l'a lAsat.
Tu morocco, Tu muma pAduriT 35 FugT de la (cutare), Fugi, depArtezg-te, CA Malca sfinta ne-aucji tipand Si ne luarA Si ne duserg 40 La riul luT Jordan
Ma TcA sfintg; ne rugAm
Si ne'nchingm, 15 SA ne daT sAn6tate bung Si inimg bung,
SA pgze§ti lecul de la tine Si descantecul de la mine. MaTca sfinta Marie
Si ne curati
Si ne clArui Cu sAnetate bung
20 Se dete jos din cer, Pe scarA De at-A; Si lug. pe (cutare)
Si cu inimg bung. 45 Cum e busuTocu in grading., A§a (cutare) sA fie
Si-1 spglA
Cat o fi, Cat o trai.
25 5i-1 duse la riul luT lordan Si-1 spAlA
Dac'o fi deochTat de femeTe
c urgtA De deochetoroTca, De mor6Tca, Si -1
5o SA1 crape titele,
Sal cure laptele, SA1 cadA cositele,
3o De muma pAdurii, De grOznica lumil.
Sal crape pTelea,
Tu strigOlco,
SA1 plesnescA fierea.
DESCANTEC DE DEOCHI (VARIANTA)
Cules de Ilie Constantineseu din VladimirGod
M6 duse pe o cale, Pe-o cgrare ; M6 'ntilnil cu gl soc mare. Bung diva, soc mare, 5
MultumescutY dumitale. N'aT v6clut
De cand al §ecjut Pe deochetbre cu deochetoroTu,
Pe frigura cu friguroTul, I0 Muma pAduriT cu pAclurolul, Striga cu strigolul, Banturela cu bantuitoroTul Si metrida cu metriciolul 7 N'am v6clut, n'am audit. 15 Iar piece pe-o cale, Pe-o curare, M6 duseT 0116 la Al per mare. Bung cliva, per mare. Multumescu-tY dumitale. N'aT vegut 20 De cand aT §eclut,
Frigura cu friguroTul, Muma pgduril cu paduroTul, 25 Striga cu strigorul, Bantuiela cu bantuitorol'ul Si metricTa cu metricioTul ? N'am v6gut, N'am audit.
3o Iar piece pe o cale,
Pe-o carare, M6 duse pin6 la Al rn6r mare. Buna cjiva, rn6r mare. Multurnescull dumitale,
35
N'aI v6cjut.
De cand al §ezut Pe deochetdrea cu deocheto(roTul.
Frigura cu friguroYul, Muma pAduriT cu pAduroTul,
4o Striga cu strigoYul, BantuTela cu bantuitoroTul Si metrida cu metricioTul ?
Pe deochetOrea cu deocheto(roTul
www.dacoromanica.ro
Le-am v6cjut,
Si le-am audit ;
DESCANTECE DE DEOCHI
45 Ulte-le colo la 61 per mare. AU Mat un stanjen de lemne $T -au facut un foc mare *i-au luat inima lul (cutare) $Y -au pus-o in frigare ;
5o *i frig
Oile in staul, Caprele 'n staul, 65 Porcil 'n cocina, Gainile in culeu§, Caii 'n grajd,
Boil §i bivolil in border e, Omul acasa,
$i manancd.
Alergd, mica sfinta Marie
zo Pas6rile pe cuib, A§a sd se potole dupa inima
De Th inima lui (cutare) Din maYnile lor; 55 $i
551
[lul (cutare)
la-o din frigare
$i plamdde§te-o Cum se pld made trel clulturl
[de virfurl de var4a;
Cum se plAmdde tree clupiturl [din virfurile mugurilor.
Striga cu strigolul,
Moroalca cu morolul, Deochetorea cu decchetoroiul, 75 Metricla cu metriclolul, Muma paduriT cu pddurolul,
Frigura cu frigurolul.
Ca mierea in stupind; 6o *i cum se pldrnade§te aluatul de paine, A§a sd se plArnd.de inima lui
A§a sd se potole dupd inima lul (cutare). Amin, Amin !
Descantec de la mine, De cum se potole Lecul de la Malca Domnului. Reteta : Se repeta acest descntec de trel orl ; cel bolnav pune lingura la bred. Se face un amestec de trel clupiturl de virfurl de varcld, trel clupiturl de virfurl de mugurl de salcie, miere §i aluat. Se amestecd acestea cand se zice descantecul. Din acest amestec se la de trel on dimineta, (cutare)
de trel orl la amiadi §i de trel orl sera cu un surcel, a§a ca din aceste
luaturl sd se isprdvesca amestecul.
DESCANTEC DE DEOCHI (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu, de la baba Rine Ion Firotin, din Barbateptf--Valeea.
15 De nou6-4ecl §i noue omenl
Apucd (cutare)
Pe cale, pe curare;
[cu patru ochi.
Se intalni cu Maica Precista in (Cutare) se olecAla, [cale.
5 Se vaIta §i plangea Malta Precista it audi, Pe scara de our scobori,
[dupe (cutare) i sä ye ducetT in Lund lungs
20 *i in Ain adand,
La (cutare) ca veni, De mana dreaptd '1 lug,
10 In apa mare it aruncd. $i-1 scutura de tote bolele lui De noue -d,ecl §i noue de nea[murl de deochi, De noue-cjecl §i noue de mo[rOlce,
De noue-cleci §i noue de stri[gOIce,
Cum piere spuma de mare $i roua de sore, A§a sd peril vol, deocheturilor,
De lume necalcate, De roue nescuturate. PTeT, deochi, mal tare Ca spuma de mare, 25 Dupd trupul lu (cutare) ; Iar pe (cutare) sit Idsati Curat, luminat, Ca Maica Sfinta Maria din.cer [ce l'a dat.
www.dacoromanica.ro
552
DESCANTECE DE DEOCHI
Ca argintul stricurat, Curat, 33 Leac sa aibl §i de cliva de acy, 3o MaT curat i luminat, Reteta : Se descanta in apa cu salcie verde. Se stinge §i trel cArbuni in apA descantatg. §i se dA bolnavuluT de o bea §i se udg cu ea pe obraz.
DESCANTEC DE DEOCHI (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la Stana Lungocl-Opri§oruMehedintl. Sa se compare acest descantec cu cel de deochin, din colectia d-lul S. Fl. Marian,
pag. III sq.
Plea. (cutare) pe cale Pe drumul Al mare, Se intalni cu deochetorea in Si cu deochetorul. 5 II zobirg, Il trantirg, De spate it luara Inima
T-o
[cale
SA-Y sece vinele, Lecul sA1-1 dea ;
De o fi deochiat din codru, SA i se palescA fruncja 40 Leacul sa 'T-1 dea; De o fi deochiat din camp, Sa Y palescA florile,
mancarg.
El se olecai, 10 Se vgita, Maica Precista it aucji ; Pe scars de argint din cer se [cobori.
Ce te olecAI ? Ce te vaetI ?
Piece pe cale, 15 Pe cgrare, Me intalnii cu deochetorele ; Me trantirg, Me zobirg ; De spate me luarg. 20 Inima mr-o mancarA Nu te vArta, Nu te olecai.
Lecul sa 'Y-1 dea ; De o fi deoch at de fatA mare, 45 SA-I cada cositele, Lecul sa 'I-1 dea; De o fi deochlat din femee, SA-T crape titele, SA-I curga laptele, so SX-I mOra copilul, Lecul st 'I-1 dea ;
De o fi deochlat de volnic, SA-Y crape b6§ele,
De o fi deochiat din luna,
SA-I curgA pi§atul la vale, 55 Lecul sa i-1 dea. Deochetorea de necaz ce-r fu Se sui in comarnic (la stand) Si strigg la branza ro§ie, Si-r plesnira ochii in patru 60:Si rAmase (cutare) curat, Ca argintul strecurat, De MaIca Precista lAsat. Cum a plerit spuma din mare Roua de sore, 65 A§a sa piarg. deocheturile Si isbiturile de la cutare. Cum se plAmade§te mlerea in Painea in capistere, [fagure, Salcia in baltA,
SA-Y 'Marg. lumina,
70 A§a sA se plamAdescA
Du-te la (cutare) descantAtore, Ca e u§oarg. de !pang.,
25 Si cu lec din gura. Ea va descanta
Cu mana dreptg, Cu limba curatg; De o fi deochiat din sore,
3o SA-Y sece raciele, Lecul sa dea ;
Lecul sg.
'I-1
dea ;
35 De o fi deochiat din apg, www.dacoromanica.ro
Carnea lul
Puterea 1µY (cutare) !
DESCANTECE DE DEOCHI
553
Reteta : Descantecul se face in apa neinceputa cu busuYoc verde, sail
in oil de gains neagra ouat Sambata. Oul, ast-fel descantat, se sparge §1 cu albusul se manje§te cel deochYat pe frunte, sail it bea.
DESCANTEC DE MOROIU Cules de Chr. N. Tapu, de la Stanca Diaconescu, din comuna SaceluGorj.
Amin, Amin ! Descantecul meii Si al lul Dumnecleii
30
In Marea Negra. iY baga 5i-aducea (cutaruia) Putere la putere, 35 Sange la sange,
5 Leac sa-1 fie I
Pleca (cutare)
Si pe deochiu cu moral si cu
Pe cale, pe curare,
Se intalni cu un moroiti in cale $1-1 lua §i-1 salts To Si inima iT manca.
Si 'ncepu a'l tipa a'l valcarea,
Cu un glas mare One in cer, Cu lacramile pene 'n pamint. _5
matura,
sabia 11 tara
Si al Sfintel Maril
C1
i cu mgtura
MaYca Precista it amp
Si pe scars dg argint se sco[bori.
Ce tl e de tipi §i to oleca[Te§tl (cutare) ?
Cum A, nu tip Malca Pre[cista ? Ca plecal pe cale, 20 PlecaT pe carare, Pe al drum mare, Me 'ntalnil cu deochiu §1 mo[roiu in cale.
Si me luarr,
istrigoiu Si cu rimnitorul Si cu deochetorul. IT ducea in copitele cerbilor, 4o In codele marilor, In padurea negra, Acolo sä §ed,a,
Unde cocoa nu cants,
Unde voYnic cu securea nu [cTopleste
45 Niel fats mare cosita nu 'm[plete§te.
Leac din descantecul meU, Si din MaYca Precista Si din Dumnecleii $1 din Sfantu Christos. 50 Leacul sa.-T fie de folos Si bOla sa 1-o Ya
$1 sanetatea sa 1-o dea
$i al lase curat,
Me saltara, 25 Inima ml -o mancara. Unde sint eT ?
Luminat,
El sint intr'un ostrov mare, Acolo beau §i mananc.
MaYca Precista dup. el tare
55 Ca argintul strecurat, Ca aurul suflat, Ca de Malca Precista dat.
[se lua
Observare : Cand se deoche un copil, se dice ca e deochYat de Omenl §1 femeY cu ochiY verd,T. Babele care descanta Yau copilul in brate §i pu-
nend degetele pe templele copilulul incepe descantecul de mg sus. La
inceputul descanteculuT, baba face trey cruel §i dice : «DOrnne ajuta-ml sa dal lecul cutaruia». Descantecul de deochY se mat face §1 in apa ne-
inceputa cu busuloc verde, sail se descanta intr'un oil de gaina negra, puat Sambeta §i se dice la sfarsit cuvintel6 www.dacoromanica.ro
554
DESCANTECE DE DEOCHI
Cum se plamadeste oul in gains, Varcja in giadina, Mierea in stupina,
Asa sa se plAmAdiasca inima cutaruia I
DESCANTEC DE MOROIU (VARIANTA)
Cules de Chr. N.Tapu, de la Maria Nita Udroifi, din Ropiorii-de-VedeTeleorman.
A plecat strigoiu cu strigOica 5i moroiu cu morOica Si deochetorul cu deochetorea. De-ol fi deochIat de fatA mare, 5 SA 1' cacjA cositele,
SA ricia de ea fetele ; De o fi deochTat de fome1e, SA-i crape titele, SA-I crape in patru,
1cl Patru sa sara in ochi1 cur a [deochTat pe (cutare); De o fi deochTat de om,
Din fata obrazuluT. Si sa ve ducetT la fata lui Crai [Imp6rat.
20 CA v'adasta cu mese 'ntinse, Cu pahare pline, SA mancati, sa ospAtati
TertatT ; $i pe cutare 5i sal lasatT curat, luminat, 25 Ca roua din camp, Ca steua din cer,
Ca argintul cel curat, Ca cliva ce l'a dat ! Ling oitele, cApritele,
SA-T crape bosele,
Bosele sä se faca in patru, Patru sa sara in ochir cur a
30 Ieclisori de frumusorT ;
Eil ling pe (cutare) De deochete,
[deochiat pe (cutare).
15 VoY, deochetelor,
EsitT de la (cutare) din creleru [capuluT,
Din sgarcrul nasulur,
De desmerdete. Fugi, deochete, 35 Ca to ajunge ventul turbat !
Reteta : Se descanta la capul celuT bolnay. La vite se descanta in tarate de grail §i de porumb ; se mar descantA si in aghiasma. Si se repeta cuvintele : «Cum se plamadeste matnaliga in caldare, Aluatul in cApistere,
Painea in cuptor, Asa sa se plamathasca inima cutaruia. Eu ciocanesc, bocanesc, Inima cutaruia o plamaclesc.
Ce ciocanesti, bocanesti ? Inima cutaruia o plAmAdese.»
Se gusta din aghTasmA i apoT se unge buricul copiluluT deochTat.
DESCANTEC DE DEOCHI (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la baba Manea Matheiu, din RoOorii-de Vede.
De o fi (cutare) deochTat de [strigoi,
De strigoi cu moron, De moroT cu moroica, De strigor cu strigOTca,
5 De leoT cu leolca, De tapol cu tapoIca, SA le plesnesca ochil 'n patru. Si O. se plamadiasca inima (cu-
www.dacoromanica.ro
[tArula).
DESCANTECE DE DEOCH1
Cum se plamade§te manzu in
A§a sa se plamadrasca inima [cutarura).
ri e p a ,
10 Vitelul in vacs, Purul in oil,
555
Si cutare O. remare 20 Curat, luminat, Ca aurul suflat, Ca firul de grail semanat, Ca Marca Precista ce l'a lasat. Descantecul de la mine, 25 Lecul de la Marca Precista
Pruna 'n prun, Para 'n per,
Merul 'n mer, 15 Zarzara 'n zarzar, Mrerea 'n stupina, Varga 'n gradina, [sa fie ! Reteta : Se descanta cu craca verde de salcie in apa sail in aghiasma. Apa descantata se bea de cel bolnav ; restul se arunca intr'un par de gard sail pe un carne, §i se Bice cuvintele : Cum spala plora §i ninsOrea parul, A§a sa se spele deochiul de la (cutare). Cand s'o mar deochia ast par de gard, Atuncr sa se mar deoche (cutare).
Dacd apa descantata se arunca pe un caine, sail pe mata cuvintele se rostesc ast fel : Cand s'o mar deochia mata §i Carnele,
Atuncr sa se mar deOche (cutare), Atuncr, nicr atuncr 1
DESCANTEC DE DEOCHETE (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la Tinca Batan, din CosteptfValcea.
In colo-vai; In verful muntilor,
Cine l'a deochrat A crapat ; Cine a ramnit A plesnit ! 5 SA I se deschere Deochetura,
io
In umbra brajilor, 20 In copitele cailor, In cornele crutelor. Trage-r deochetura Tu Mororca,
StrigOrca, Mororca, AnglezOlca. Nu-1 faramati,
Nu-1 detunatr,
Strigorca,
25 Angleairca ; Si to muma padurer
Nu-r datr cu sparieturr Cu masele de otel. Dar sa ve duceti 15 In dutinr, In val,
Nu-1 sparietr, Nu-1 far§itr, nu-1 prapaditr.
Ci sa remare (cutare) curat, 3o Luminat, Ca M arca Domnulur ce l'a lasat!
www.dacoromanica.ro
556
DESCANTECE DE DEOCH1
DESCANTEC DE DEOCHT Cu les de Chr. N. Tapu, de la Rada Nicolae Sovalgat, din Valea cu apaGorj.
Descantecul mei'', Lecul de la -Dumnecleil !
25 Pe drumu rosiii, La balciti rosin, $i a inceput a striga :
[volnic, SA-T pice p6rul, sl remale chel,
AT, moroT cu moroTcele, $i leiT cu leoTcele 3o StrigoiT cu strigOTcele,
De o fi (cutare) deochTat de 5 SA se mire lumea de el ; De o fi deochiat de muTere SA-T crape titele, SA-T curga laptele, SA-1 mord copilul de fOrne.
To A plecat un om rosu
De la streje rosiT, Cu secure rosie, Cu camasa rosie, Cu breul rosu, 15 Cu opincele rosiT, In padure rosie $i a taTat copaciul rositi, $i a facut o strungd rosie, $i a facut o galeta. rosie, 20 $i a muls In ea lapte rosin, De la o capra rosie, $i a inchegat laptele rosin, De la o capra rosie ; $i a plecat cu casu rosin,
Paduroiti cu padurolcele, sd mancatT lapte rosu, $i cas rosu, De la capra rosie. 35 Cum se potoleste ventu, $i pamentu, Fete marl de joc, $i voTniciT de la petrec, CopiT micT in leaganele
4o $i boeriT in plapumele, Asa sa se potolesca rimna de [la (cutare). $i (cutare) sa remale curat, Luminat, Ca lacrama din ochT,
45 Ca roua din camp, Ca argintul stricorat, Ca aurul suflat, De Dumnec)eti lasat !
DESCANTEC DE RIMNA Cules de Chr. N. Tapu, de la Constantina Ion Radol Valea cu apaGorj.
Tu morocco, Tu strigOTco,
Rimna din deochT, Rimna cu florT, 5 Rimna cu arclime, Rimna cu dogorirne,
Nu intinde, Nu cuprinde, Nu intepa,
ro Nu sageta, Nu incutita, Nu urnfla,
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE DEOCHI
Nu gamfa,
55'7
i trupul cutaruTa it voTe cu[rata. SA. remaTe (cutare) curat, lu[minat, Ca Malca Precista ce l'a lAsatl
Iar in trupul cutaruia nu te
[void lasa, cu apA te void spala Si Tar pe apI te voIii da, Retetli : Se descanta in apa neinceputl, cu miere.Cu apA it spala §i din mere IT dA O. mance §i '1 unge pe bolnav la temple. 15 Si
DESCANTEC DE DEOCHETE (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la baba Dina Radu Preda Marcu, din BuzesclValcea.
Deocheturl cu intalniturT,
SA-T crape titele.
Din creTeriT capuluT,
[madesca, Cum se plamAde§te
Fug de la cutare,
Din fata obrazuluT.
5 De o fi deochTat de camp,
lar inima (cutaruia) sa se pia-
20 Vitelul in vaca,
Manzul in TepA,
Sa-T pieTe rodul, SA-T cad frund,a ;
De o fi deochTat de gard, SA-I cada nuTelile, 10 SA-T curga proptelile ;
De o fi deochiat de muTere, SA-T crape titele,
SA I curga laptele, SA-T mdrd copilul de fenne ;
15 De o fi deochTat de fata mare
Oul in gainA, Varcla in grading, Fagura in stupina ; 25 *i cum se plAmade§te Stella 'n cer Si roua in camp. lar cutare sd remare curat, Luminat, 3o Ca MaTca Precista ce l'a lAsat.
SA-I cadA. cositele
Reteta: Se descanta cu busuToc §i craca de salcie, in apa de isvor §i se sting in acea apa treT taciunT de lemn de alun.
DESCANTEC LA NASCEREA COPILULUI Cules de Chr. N. Tapu, de la vrajit6rea Simina, din GresiaTeleorman.
MaTca Precista d'un genunchl [ingenuchTa,
Ceasul bun it striga. Domnul Hristos poruncia,
Pantecile (cutareTa) IT deschi[dea, 5 Pruncul iT pornTa,
Ca mT-a strigat de la iepa cu
De la vaca cu vitel, Si de la bTe cu miel, CA ele fac maT curAnd, to Ceasul Al bun venTa. Si pe (cutare)u§ura, Cad pruncu l'a nAscut,
Dupe ce cu unt s'a uns.
[manz,
www.dacoromanica.ro
558
DESCANTECE DE DEOCH1
Nota. Vorbele acestuT descantec se clic pe cand sA mesticA cu coda uneT lingue ni§te unt alb prOspAt, cu care unt in urmA se unge pantecile §i pe la §ale femeTa, care este in mund pentru na§terea copiluluT. Untul de regula trebue sl fie putin cald.
DESCANTEC DE DEOCHI (VAR1ANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu de la d. Vasile Alexandrescu, pef de atelier tipografic. Audit de domnia-sa earn} erea copilandru acum 35 and de la o baba in etate de loc din Bucuresci. de 70 and numita. Zinca
Cum se potole§te ventu, PAmintu, Poto ET patru-clec1 §i patru de-
[ocheturi Patru -ciec1 §i patru mancAtur.1
[de la (cutare), 5 Din fata obrazuluT, Din sgardul nasuluT. SA remale (cutare) Curat, Luminat, To Ca maTca ce a fapt. D'o fi deochTat de fata mare, SA-T cadA pletele, SA remaTe (cutare)
Curat, 15 Luminat, Ca marca ce a fapt ; D'o fi deochTat de muTere, SA -I crape titele,
SA-T curga laptele, 20 SA remaie (cutare), Curat, Luminat, Ca maTca ce a fapt ; D'o fi deochTat de bArbat 25 SA-T crape bO§ele SA-1 cure pi§atul,
SA rernale (cutare) Curat, Luminat,
3o Ca maTca ce a fapt. SA ye ducett, vot d6ochetelor, [la Imp6ratu, Ca §ade cu masa intinsA, Cu facia aprinse Cu pahare pline, 35 CA acolo v6 este cina, Ca acolo ye este odina.
Retetd: Se Ya un pahar cu apA ne'nceputA §i se pune in el &el* carbunt aprin§T, §i se amesteca cu un paid de mAturA, repetandu-se cuvintele descanteculuT.
Cu apa ast-fel descantata se unge templele bolnavulul deochTat.
Restul din apA se aruna pe un carne.
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE S6RE SEC DESCANTEC DE SORE SEC Cules de Chr. N. Tapu, de la Maria Predi, din comuna BarbateWValcea.
Plea. (cutare), Pe cale, Pe cArare. Se intalni cu Marca Precista [in cale. 5 El se vAita, Se olecata, Marcit PrecistiI se ruga : Am plecat pe-un drum mare
Si m'am intalnit cu sfintu sore
10 Si m'a cuprins de piciore. SOre, sore, Sfinte sore,
Est de la mine, Din piciOre.
15 Sore sec,
Din maTni, Din plAmanr, Din urechT,
25 Din frunte, De supt frunte Din gogdsele ochilor. Nu'l junghia, Nu'l cutita, 30 Nu'l aprinde, Nu'l cuprinde, Nu'l fat*
CA sbrele sec, 35 Cu lucru vrajmasesc In poteca pe (N) l'a 'ntampinat.
In gull,
Y-a resuflat, Capu l'a turburat, Sangele 'T l'a 176i-sat,
40 51 jos pe pamint a picat. Tu sore sec Si resec, SA nu umfli pe (N), SA nu'l gumfli; 45 Sal potolestY, Cum se potoleste Toate suflArile, La 'kite calcArile,
Lucru vrAjmAsesc, SOre din nou6-4ecT §i nou6 de [sort, Est de la (cutare) din madulAri.
Est din plept, 20 Din spate, Din osele tote ;
Nu'l nAplAi.
Tote pasarelele so La tote scorburelele Si cait la cosiert Si pile la tarle Si vacile la obOre. Asa sA se potolesca 55 TotA durerea, TotA greta, TOtA coca, NAplaTala
Si farsiala de la (cutare), 6o CA to sore sec Cu muma padurit Si cu miacla 4i Si cu miacJA-nopte,
De o fi din frig, 65 De o fi din mancare, De o fi din ostenela, www.dacoromanica.ro
56o
DESCANTECE DE SERE SEC
Din apucate, Din dAtAturi,
De la streine, 70 De la vecine, De la surate, De la cumnate De la mole, De la nase, 75 SA te dud si sA te intorcT, Cum se intorce steua'n cer,
CA eu te-am intors i te-am sorocit 8o De la (cutare) te-am gonit, Pe trupinT Si rAdAcinT.
SA rAmare (cutare) curat ySi luminat,
85 Ca o casa mAturatA, Ca o fats pieptAnatA
Ca de Maka Precista lasat.
Fl Ore de sOre.
Refeta: Se descantd la rid in marginea vaduluT cu nou6 pietre albe.
Se ocoleste cu ele capul bolnavuluT si se arunca cate o Okra pe rand cAtre cele patru puncte cardinale. Cu apa din rid se stropeste cel bolnav si la sfarsitul descantelui se dice §i cuvintele : Fug)" sOre sec
i prea sec, CA te 'nec I (Se repetA de trei orr).
DESCANTEC DE SOARE SEC Gorj.
Cu les de Chr. N. Tdpu, de la baba Dumitrana Dumitru Stoica, din Rogojelu
Vecli un mic descantec (din de sOre. ca variants a acestuia, in colectia parintelul Marian, pag. 321.
Sore rosu, alb, negru, galben, [verde,
Sore turbat, SOre veninat, Sore sec, 5 SOre prea sec, EsT din trupu (cutAruia), Din cap, Din creTeril capuluT,
Din sgarciul nasuluT.
10 Tu sore sec din sburaturi, Tu sOre sec cu muma pAduriT,
Nu'l gamfa, Nu'l umfla, Nu'l sageta EsY de la (cutare) §i'l usurezA, 20 Ca pas'erea sburAtore Ca lana de Ole. Si dute in vaT, In corovAY,
In codele marilor, 25 In copitele cerbilor. i pe (cutare) sal lasT Curat, luminat, Ca aurul strecurat In numele tatAluT si al Maicil [Precistit inchinat !
Cu moroiu, Cu moroka, Cu strigoiu, 15 Cu strigoTca, Retetd: Se descantA cu noun pietre la rid i cu pelin si se dice vorbele: Cum spala apa tote pTetrile, Asa sA se spele dorul de la cutare. Cu pelinul it impelinaT, Cu pTetrile it impietril, De la cutare it potolil!
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE SORE SEC
561
DESCANTEC DE SOARE SEC (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu, de la Simina vrajitorea din GresiaTeleorman.
Fugi s6re sec, Ca to 'nec ;
Ca pe ventul turbat
EU l'am inecat. 5 Ca peste (cutare) al suflat; Urechile it plesnra,
Templele 'r se batea. Eii dar to -am descantat,
10 Pe (cutare) l'am lasat Curat, Luminat,
Ca steua din cer lasat.
Ochir '1 se umfla,
Reteta : Se descanta la lantana de trer or cu cate trei pretre, cad se arunca §i in lantana. Descantecul se face in scapatatul sorelur.
DESCANTEC DE 'SOARE SEC (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la Maria Nita Udroiu din RoOorif-de-Vede.
Sore sec
5i prea sec,
Din resaritul sorelur, Din reversatul zorilor, 5 Din cantatul coco§ilor,
m E§T de la (cutare),
Din crererir capuluT,
Din sgarcrul nasulur, Din mAduva osulur, 5i du-te in scapatatul sorelur, Din miacla cji, 15 Unde coco§u nu cants Din miacja-nOpte, Unde matura nu se legA, Unde carne nu Tatra, Din apus, Din resarit, Unde om nu se simte. Reteti i : Se descanta cu noue pretre in apa §i cu secerea §i se dice cuvintele : «Cum tare secerea tote parele, tote rerburile §i t6te gunOrele,
a§a sa se tare dorul de la cutare ; cum spall apa tote pretrele, t6te malurile, a§a sa se spele tote junghTurile, cutitele de la cutare,Se is fie-care din cele nou6 pretre §i se face cu ele cruce in fata obrazului §i se repeta cuvintele de trer orr : «cum e Okra de tare, a§a sä se intaresca capul cutarura).
36
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE SORE Sgd
562
DESCANTEC DE SOARE SEC (vARIANTA)
Gorj.
Cu les de Chr. N. Tapu, de la baba Ilinca Gageanu, din Petrescif-de-sus
jud.
Tu sA te ie. 15 Eil te trag, Tu sl te tragi.
Sore alb, Sore negru, Sore din vent, Sore din pAmint,
Te Tail din ici, Te arunc colea ; Te Tail dupe spinl de mAracini
5 SOre de cjiuA,
Sore de nOpte, Sore cu sore ; Nu umfia, Nu sAgeta, 10 Nu junghia, Nu cutita, Nu gamfa ;
20. Si te arunc pe plapomA de [mAtase,
Tu sore sA te dud acasa. $i (cutare) sA remand curat,
23 Leac din mana mea, de la [Maica Precista.
CA et"' te Tail
-Reteta : Se descantA la pariii cu noue pietre §i se lepAdA la cele pa-
tru puncte cardinale.
DESCANTEC DE SOARE SEC (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la Florea Saracin6fa, din Rosia Gorj.
Fugi sore sec, Ca te-ajunge pal sec, Din creleril capulul, Din fata vpbrazului, 5 Din noue-clecT si noue de osciore
Asa sl se respandescA dorul
[de sore sec de la (cutare). 5i sa ramale (cutare), curat, lu[minat, 15 Ca Maica Precista ce l'a lasat. Ca a rgintul stricurat, Ca aurul suflat,
$i din cotele amendoue. $i te du, unde coco§ nu cants, Unde carne nu latra, Ca roua din camp, Unde pops nu tocl. Ca steua din cer, Io Cum se respandeste drumurile, 20 Ca in cesul ce a nascut, Cum se respande§te hotarele, Ca mama -sa ce l'a fAcut. Cum se respandeste potecile, Retail : Se descantA cu none pietre §i noue pale $i se arunca in
pariii.Cel bolnav se uda de trel orl cu apA, cu pletrele §i cu palele. www.dacoromanica.ro
563
DESCANTEQE DE SORE SEC
DESCANTEC DE SOARE SEC (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tape, de la Maria Matache Ciurea, din Urdarii-de-JosGorj.
E§T §i du-te in gheena foculuT inestins. Acolo sA. cint,
&Vele sec, Cu viforul, Cu sburatorul, Cu pAdurolu, 5 Cu pAdurotca, Cu moroica ; Nu intindea,. Na junghta, Nu cutita 10 Pin cap,
Acolo sl °dint ;
Acolo sA fact casA, 20 Acolo sA fact mass. CA acolo v'a§tepta Cu none cuptOre de. loathe, Cu noue butOte de yin, SA mancatt, 25 SA ospittati. Iar pe (cutare) sA-1 lAsatt Curat, luminat,
Pe sub cap, Pin cretert Pe supt creterr,
Ca argintul stricurat, Ca Matca Precista lAsat. Reteta : Se descants cu none pietre de la rill §i se arunca in patru
Pin mAsele,
15 Pe supt mAsele.
pArtt : La resarit, la apus, la miacjA-cji §i miacja-nOpte.
DESCANTEC DE SOARE SEC (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la Catrina Iona Scurtu, din Urdarii-de-susGorj.
Fugt sore sec, CA to 'nec,
Cu apa din lac, Cu tarba din gard, 5 SA trecA (cutlruta)dorul de cap. Fugt isbiturA, CA te-ajunge stropiturA, Din creterit capuluT,
Din fata obrazulut, to Din sgarctul nasuluT.
Fugi, isbiturA, CA te-ajunge stropiturl.
Tote cutitele, Tote frigArile, 15 Tote sagetarile, E§itt §i fugitt, Pe (cutare) '1 parlsitt Si '1 curAtitt.
Si cutare sA r8mate curat, lu[minat,
20 Ca steua din cer, Ca roua din camp, Ca argintul strecurat,
Ca Matca Precista ce l'a lAsat.
Refeta : Se descantA la pariii cu noue ptetre §i se arunca ptetrile in noue OW. www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE SoRE SEC
564
DESCANTEC DE SOARE SEC (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu. de la Maria Nastase, din RomanegtiGorj.
Tu, sOre sec din r6sarit, Tu, Ore sec din prancl, Tu, sore sec din amiacIT, Tu, sore sec din chindie,
Tu, sore al sorilor, Tata al surorilor, Esitt de la (cutare); 30 Nu'l sagetap, Nu'l cutitatT,
5 Tu, sOre din cantatul cocosilor, SA Test de la (cutare),
Din crieril capulur, Din bobOsele ochilor, Din baterile inimit, c Cu.tOte junghturile, Cu tote cutitele, Cu tote sAgetAturile.
CA tu, sore catesc, Sore bivolesc, 15 SOre vacesc, Sore oTesc, Store capresc,
Sore porcesc, Sore catnesc, 20 Store §erpesc, Sore pas6resc, Sore rumanesc, SOre lAtetesc, Sore tigAnesc,
Nu'l junghiap.
Ci resitr §i merge In scorovAt, 35
in ale vat
Unde popl nu tocA, Unde carne nu latra,
Om nu chioteste. Acolo sint fete frumOse, Plapome de mAtase, 40 Mese'ntinse, Fdclir aprinse, ButI cu yin,
Care cu fen. Acolo sA v6 ducett,
45 SA mancatr, SA ospatati;
Pe cutare sag lAsap Curat; luminat, Ca steaua din cer, 50 Ca roua din camp, Ca argintul sti icorat,
25 SOre catcaunesc, Sore turcesc, Ca Matca Precista ce l'a lAsat. Reteta: Se descantA in apA cu nou6 pietre §i se aruna de obiceiti la nil in nou6 pdrlT, repetandu-se cuvintele : a PIetra a avut nou6 surort ; §i s'ati maritat in noue cornurr de tarn §i ni mica nu s'a ales de ele. Asa sA
nu se alega de sorele sec de la cutare).
www.dacoromanica.ro
565
DESCANTECE DE SORE SK
DESCANTEC DE SOARE SEC (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu, de la Dumitra Nicolae Iona Vdduva, din Monastireni
Valcea.
Tu sore din resarit,
Din masele,
Din apus,
15 Din oscTorele, Din madulare,
Din amia4T,
Din plele, De supt pTele. $i sA te ducT, 20 $i sA fugT, In codele marilor.
Din chindie, 5 De la cina boTeresca, De la miacja-nopte, Din reversatul zorilor, Din glasul cantArilor, SA Te§I de la (cutare): 10 Din os, Din os mAdulos ; Din carne, De supt carne ;
Ca are cu ce te cinsti; Dar (cutare) n'are cu ce te cinsti
Cu ce te omeni. 25 $i pe (cutare) sa'l la§T curat, Ca MaTca Precista ce l'a lasat.
Reteta: Se descants cu noue babe de porumb in apa de rid sail §i de la lantana §i dupA aceTa se aruncA in noue partT bobele. Cu apa se strope§te suferindul pe frunte.
DESCANTEC DE SOARE D'EL MARE Cules de Ion Odor, de la baba Rada, din Breza-de-susPrahova.
$i TaT sorili din cap, Din fata obrazuluT, Din zgarclu nasuluT,
Paserea de her, A facut cuTbu de her, In copacia de her, $T-a facut ou6 de her, 5 $i-a scos puT de her.
$i lasal luminat,
Ca roua de pe pAmint ;
$i sA vaTtA, SA olacae§te,
CA n'are cu ce-I imbucatari, Cu ce-I sburAtori. 10
,
15 CA maicA-sa, care Pa fAcut,
Du-te la (cutare), care-T hol[nav
SA remaTe curat, Luminat,
Ca Maica Precista din cer. 20 De la mine descantecu, De la MaIca Domnulul lecu I
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE APUCATE DESCANTEC DE STRANS Cu les de Chr. N. Tapu, de la Maria M. Coltatu, Scrio§teaTeleorman. Plang si na6 chiriesc, &Vele a scapatat,
Nou6 fete curate a plecat ;
A plecat din casa 'n casa, Din masa 'n masa, 5 Din ti§A in u§A, SA gAsTasca usa desciAetl, Ferestra destupata.
La pat tragea Pe (cutare) it lua.
25 In sulite m'a intepat, Oasele mi le-a 'ncle§tat, CreterA mr-a turburat. Malca Precista Ii trimetea La Maria descantatOrea,
3o Cu limba it descanta, Cu mana it tragea,
1 o Sus 11 ridica, In sulitT it sprijirAa, CreTeriT A turbura, Sangele IT infierbanta.
Leacu 'T-1 da. 5i '1 lasa Curat,
El chiria,
15
Ca 'ntampinatu m'a gasit,
Intampinatu, Cu apucatu.
35 Luminat, Ca steua din cer, Ca roua din camp,
Si tipa. MaTca Precista it aucpa
Pe scars de aur,
Ca argintul cel curat,
Din cer scobora, Pe (cutare) it intreba :
20 Ce plane §i to chirie§A (cu-
Ca MaYca Precista ce ra lasat.
[tare) ?
DESCANTEC DE APUCATE CulerVe Chr. N. Tapu, de la Maria Gheorghe Toma, din DideptfTeleorman,
Asera inserat, Dracu cu dractAca a umblat, Din casa in casa, Din mass in masa, 5
Din ull in uqa,
A gasit ferestra destupatal U§a descuTeta,
Focul desvalit, A§ternutul a§ternut, Io i 'I 144 p gut4ITI
www.dacoromanica.ro
568
DFSCANTECE DE APUCATE
3o OchiT mi 'T-a ro§it.
Freul in gura 'T arunca,
Maka Precista aucga,
Ochil IT ro§ia, CreTeriT iT turbura, OchiT IT ro§ia, 15 Oasele 'T le 'ncle§ta.
De mama drepta pe (cutare) lua;
Iar (cutare) tipa, 5i din gura se vaTcarTa. Maka Precista it auelTa,
Pe scara de aur din cer se [pogora,
20 Pe cutare 11 intaltha Pe cale, Pe carare ; 5i pe el it intreba : Ce tipY §i te olecaTe§tT ?
25 Cum sa nu tip, sa nu m6 o-
La altar it ducea ; Cu toieg de aur it atingea ; 35 Came la came punea ; Sange la sange punea ; Osanza la osanza, Rinza la rinza. MaTca Precista i' grata : Tad, (cutare), nu te valta I 40
La Maria, descantatorea 11 tri [mitea, Cu untu 11 ungea, Cu pTeptenele it descle§ta, Cu tamale pe apucat it de45 5i din gura-'T graia : [parta. FugT, strans, Cuprins,
Ca aseara inserat, (lecaTesc ? Stransu cu apucatu a umblat, Ca cu untul te am uns, 5i de mama drepta m'a luat. Leacul ( cutaruia) l'am adus. M'a sdrobit, Reteta : Se descants cu pleptenele cu tamale pisata in unt §i se unge cu ea pe corp. Cand bolnavul e greil bolnav, atuncl tamaTa se bea cu apa.
DESCANTEC DE APUCATE (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la Badea Volcu Stirbu, din Drapani
Inima 'T-am luat.
Am plecat la salcie : Buna dim ineta, salcie.
54, daca aT venit. Warn venit sa §ecl,
5 Ci am venit sa te intreb, D'un strigoT ro§u mucos, 5i de o strigOka ro§ie mucosa.
5i m'am dus la rug : Bunit dimineata, rugule. 10
Am prins pe strig6Tca, 0 trantiT,
25 0 plesnil,
Inima 'l -o lual, Tote inimile le stranseT, 51 le adunal In inima (cutaruia) le bagaT 3o 5i acolo le a§edaT, 5i inima cutaruTa 'T-o plamadiT.
S&P' Nu §eclt ;
Cum se plamade§te aluatul in
Ca n'am venit O. §ecl,
Ci am venit sa te intreb, 15
D'un strigoT ro§u mucos. L'am vecjut, A mancat fragi,
S'a saturat, 5i s'a culcat.
[capistere
5i faguru de mlere, Varcla in gradina, 35 Ceara in stupina, A§a sa se plamadesca inima (cutaruia) 5i O. r6maTe (cutare) curat Luminat, Ca Malca sfinta Marie,
Am prins pe strigoT,
20 L'am trantit, L'am crapat,
Teleorman.
4o Leac sa-1 fie !
www.dacoromanica.ro
569
DESCANT CE DE APUCATE
DESCAN TEC DE APUCAT (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la Maria Nita Udroiu, din RoOorif-de-Vede.
5i'I striga.
Apucatura, Calcatura,
El tare aucjTa
3o Tare se scula,
De la mTed,u1 noptiT,
Din cantarea cocosilor, 5 Din versatul zorilor,
Usa MaTcil Precistil 5i MaiciT Sfin tiT Mari! descuTa.
Din r6sAritul sOreluT.
A plecat mTercan cu mTerca-
Din casa'n casa, [nesa Din co§ in cos, IC) Din usa in usa, Din ferestra'n ferestra. Pe supt prag se strecurase 5i in cas' intrase 5i pe (cutarita) it aflase 15 Adormit, Alosit.
5i'l luase
Si'! calcase, Il intampinase, 20 Pahl le i le'nclestase Jar cutare se vaTta Tare se oligarea. MaTca Precista,
Marca Sfinta Maria, 25 Tare aud,ra, Tare venTa,
Pe (cutare) it gaga
Maica Precista i MaTca Sfinta Maria in casa [intra 35 $i pe cutarital lua 5i'l spala De apucaturT, De intalniturT, De calcaturT.
40 Si trimetea apucatul 5i calcatul, Uncle pops nu toca, Unde cocos nu cants, Unde fete marl coda nu imple[teste,
;
45 Uncle casa nu se spoTeste, Unde carne nu alatra,
Unde om nu se simte. Iar pe cutare it lasa Curat si luminat, 5o Ca aurul stricurat, Ca roua din camp, Ca steua din cer,
Ca MaTca Precista ce l'a lasat. Retetd : Se descants pe trupul celuT bolnav, se unge cu unt-de-lemn §i se dice cuvintele :
Cu untu de lemn to unseT, Oasele le desclestai, Sangele pe la locul lur 11 pornii ; $i pe apucatul si calcatul it trimiseT 5 La (cutare) vrajitore, Ca ea are mama u§Ora Si lee la limbs.
www.dacoromanica.ro
570
DESCANTECE DE APUCAT14
DESCANTEC DE APUCATE (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu, de la Marica PetriporRopiorif-de-vede.
Apuca (cutare) pe cale, pe a-
Ca pe Cerbu Tretine 1'ot goni :
[rare, Cu cerbu Tretine sa 'ntampinA [in cale. In come '1 luA,
15 In muntt inapt, In vat adanci, Unde coco§ nu canta, Popa nu toca,
Le frAmanturi.
20 Dumnecjeil nu se pomene§te, Acolo sä trate§tt, Acolo sa vacule§tt. (Cutare) sä rAmaie curat §i lu-
In sus it arunca 5 Si Osele 'I le zobi,
FatA mare cosita nu 'mplete§te.
(Cutare) s'a vAttat, s'a olecAit, MatcaPrecista din cer a aucjit,
Scara de argint a Mcut 10 Si jos din cer s'a scoborit, Si pe cutare l'a 'ntalnit : Tact nu te varta, Nu te olecai,
[minat,
Ca de Matca Precista lAsat, 25 Ca argintul cel curat, Ca vita din vie. Leac sä-Y fie !
Reteta: Se descants pe corpul copilulut, cand it trage §i 11 unge cu unt-de-lemn.
DESCANTEC DE APUCATE (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la baba Oprica Gr. Diaconu, din BarbateWValcea
Apucate de la chile urite, Din coboriturt,
Din intariturt,
E§1 de la (cutare) din ptept, din [spate,
Nu grima. Nu junghia, Nu cutita, Nu intepa,
to E§I §i du-te pe lemne, Pe pietre ! 5 Din osele tote. Reteta : Se descantA cu Ornate §i ustural §i cu unt-de-lemn acest amestec se unge copilul bolnav pe corp.
www.dacoromanica.ro
§i CU
pESCANTECE DE APUCATE
57,
DESCANTEC DE APUCATE (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. 'fapu, de la Maria Preda Comanescu, din BarbatesclValcea.
$i'l hatina
Uciga-te crucea, vrajmase, Pe urech1 de ferestre intrasr,
Pieptul cu spatele i-1 desclesta, Capul i-1 desturbura,
In gura (cutaruia) to 'nfundas1, In limba (cutaruTa) suflasi, 5 Preptul cu spatele inclestasi.
Trupul it usura
15 De apucaturY, (Cutare) glasda De inclestaturi. Si plangea. Si (cutare) remase curat, Maica Precista it auctla Luminat, Si la el ca venia. Ca MaYca Precista din cer ce 10 De mana drepta it lua [l'a dat. Retet. Acest descAntec se rosteste, tragendu-se copilul cu unt de-
lemn pe corp.
DESCANTEC DE APUCATE (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la baba Neaga Zamfir Gheorghe, din Butculesci
Teleorman.
20 Peste lutnea tots, Si sari Si pe (cutare) it prinse, 5i mi-1 desclesta Din tote osele, 25 Din tote maduvele, Din tote incheieturile.
Umbla uciga-1 crucea
Din casa in casa, Din masa in masa, Din vatra in vatrA. 5 Gasi usile incuiate Ferestrele astupate, Focul invalit. Usa o plesni, La parete o tranti, 10 In casa intrg,
Mi-1 §terse, Mi-1 curati,
Ferestrele destupA,
La pat nazui. Pe (cutare) it lua $i'n sus it arunca ; t5 Si el tipa Si se vaita. Si MaIca Precista audi,
Se inalta in sari de argint Si facu
ochiT r6t4
Mi-1 duse la Neaga, 30 Cu limba 11 descanta, Cu untu-de-lemn it unse. Indarat, ucigasule, Uciga-te crucile ; Desclesteste Osele 35 Si asecja sangele.
Si (cutare) sa fie curat,
Luminat, *De la Dumnecjeil lasat
www.dacoromanica.ro
572
DESCANTEC. PE APUCATE
DESCANTEC DE APUCATE (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu, de la Dragomira Tudor Cita, din Sfinte§trTeleorman
A plecat Marca Precista din casa
Curend la Dragomira, descan[tatorea, te-a trimes,
[in casa.
A gasit'o pe (cutare) cu casa
Cu gura te-a descantat,
[descureta,
Oasele le-a descle§tat. Cu ferestra destupata, Si pe (cutare) l'a lasat Cu matura deslegata, 5 Curat, 5 Cu cenu§a in vatra, Luminat, Cu gura cascata, Ca roua din camp, Cu limba lasata. Ca argintul cel curat Pe (cutare) de fa§a l'a luat, Ca orr-ce strecurat, In sus l'a aruncat, 20 Ca Marca Precista ce l'a dat. o Nu l'a sparmantat. Retete t: Se descanta pe capul copilulur, cand it trage §i ii unge cu unt de lemn.
DESCANTEC DE STRANS ( VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la baba Manea Mater, din Ropiorir-de-VedeTeleorman
A plecat moroTu cu moroica StrigoTu cu strigOrca, Leu cu leorca,
Deochetorul cu deochetorea, 5 Tapu cu tapOrca. Petutindenr a umblat Petutindenr a intrebat Si a gasit u§ile 'ncurete, Ferestrile astupate, to Focurile invelite, Focul inv6lit, Si pe (cutare) In pat aromit. La (cutare) a gasit Ferestre destupate, 15
U§ile descurete, Focul desv6lit,
El in pat aromit.
La el a intrat cu ochil belitr Cu dintir ranjitr;
20 In come l'a luat, In sus l'a ridicat, L'a trantit, l'a farimat,
l'a v6rsat.. Sangele El tipa se olecara, 25 Malca Precista '1 auclia Si la el ca. venra Si cu jale'l intreba :
Ce plane §1 to veep (cu[tare) ?
Mara Precista, m6 plang
bi m6 jeluesc, 3o Ca strigoiu cu strigorca Si morolu cu morOTca, Leul cu leoIca,
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE APUCATE
Deochetorul cu deochetorea,
Ramnitorul cu ramnitOrea, 35 Au venit, mail intampinat-, In come m'a luat, In sus m'aii ridicat, M'au trantit, mail sfArImat,
i sangele mi 1-aii versat. 40 Marca Precista asa aucjia Cu el la Manea vrajitorea
573
Cu mainele it farima, Cu limba '1 descAnta,
45 Sange la sangel punea, Os la os implinla, Vine le '1 le descorda,
Mei le 'I le desclesta, Si pe (cutare) 'I vindeca.
so Descantecul de la mine, Lecul de la Dumnecleil Si de la Marca Precistal Reteta : Se descant it In unt de-lemn §1 cu el se trage copilul mic si se rostesc cuvintele de mal sus. [mergea. De mana dreptA '1 lua,
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE CUTIT
DESCANTEC DE PUS CUTITUL Cu les de Chr. N. Tapu, de la vrajitorea Simina, din GresiaTeleorman.
EU pe tine te-am manat,
Tu cutite cununate,
Tu cu dracu 'mY e§tY frate;
SI umbli din sat in sat,
fbAgat.
Din tote okele l'am adunat
SA gAse§t1 p'Al d'a furat. 5 Sal trante§tY, SA1 snope§tY,
to In pantecele (cutarul) te-am In creYerii capului
Sange pe gurA sl verse. Eii to sorocesc pe capul celur [care a furat,
Cutitul 'I l'am bggat. Pe ce] ce a furat 15 SA'l chinuIescg, Oa sAl propadesca.
Reteta: Acest descantec se face cu un cutit cununat, al arta verf
se tntribie in seil de boil sail de cal plesnit momentan.Cutitul ast-fel preparat se infige in grinda, in pragul cases sail in pAmint.
www.dacoromanica.ro
576
DESCANTECE DE CUTIT
DESCANTEC DE PUS CUTITUL (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu, de la Balasa Petru Saceanu din RovinariGorj.
Cutit alAmat,
Plaseat, Nu te tncind, Nu te aprind pe tine, 5 Ci incind
5i aprind inima (cutAruTa). II umflu, Il gamfu,
to II prApAdesc.
SA te varl prin rAnunchl Prin inima,
Prin ficatT . SA'l incept, 15 SA'l injunghil, S5'1 bole§IT,
Sal prApade§tT.
11 bolesc,
Nota: Se descantA cu cutitul de nou6 orl pe di, §i cjiva §1 noptea. Se Ta cutitul §i se incinde in foc §i dupa fie-care rostire a vorbelor de sus, se infige in pAmint dupa u§A..DupA ce se r6ce§te, iara§T se bagA in foc §1 se incinde din noil §i se repetA iarA§Y cuvintele de maT sus. Cand se infige cutitul in pamint se cjic vorbele : Nu tnfig cutitul ascutit in pAmint, Ci it Infig in inima cutAruTa, In plamaniT lul, in cap, in picTere etc».
DESCANTEC DE LUAT CUTITUL Cules de Ion Odor, de la coc6na Lenca, s6cra preotulur IonitaPloesti.
Cutit cu d'AT r6r, Cu d'Ar din ele, Cutit din mancare, Din culcare, 5 Din ostenelA, Din ferbintela ; Cutit cu nou6-gecr §i nou6 de [sAgetAturr,
Cutit cu noue-clecl §i nou6 de [intampinAturl,
Cutit cu nou6-4ed §i nou6 de [ceasurT rele, to Cutit cu none -cjecT §i nou6 de [venturT turbate,
Cutit din bOlele necuratulul, Cutit pus, de fermecAtore pre-
[pus ,
FermecAtOrea n'a stiut sA te [cAlesca,
In trupu cutArura sa te nime[resca. 15 Ie§Y, peT §i respeT,
In pAmint sal si r6saT, Cum se r6spande§te r6spantiile, A§a sl se r6spandesca tote bo[lile si cutitu de la (cutare).
www.dacoromanica.ro
bESCANTECE DR CUTIT
577
DESCANTEC DE INTORS CUTITUL (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la Tinca Man, din CosteptrValcea. Cine a pus cutitu Asta la(cutare),
Nesarat, Nepiperat, Neardelat, 5 Neustorolat ?
25 La masa mancand, Sail la vorbA stand, Saii in pat, S'o dal supat. La foc, 30 S'o dal pe foc. Pe ea nebunia s'o gasesca, Orbia s'o gasesca, Trupul sl 'I-1 necajlasca,
EU it intorc legat, Ferecat, La u§a cul l'a dat.
Daca l'a dat c'o masa,
1 o Ell tl intorc cu doue; DacA l'a dat cu doue
Eii it intorc cu trel; etc. Daca l'a dat cu noue Eli it intorc cu clece.
Bola s'o indestulescA,
35 Trupul (cutarula) O. se u§uMasa.
15 Din cjece
Nu mal trece.
De b61a, de cutitele, de junghiu-
SA-T fac breul colac, Varcolac
Sa-1 trimet cutitele in cal de
20 La casa cul le-a dat.
Hais, bolovan bAltat, SA ducA cutitele la care I-a dat. Daca o gasi-o pe drum stand, Sail la foc §eclend,
[olac
[rile de lucru vrajma§ese. Iar (cutare) sä remaTe 4o Curat §i luminat Ca Malca Precista ce l'a lasat.
Reteta : Se descants cu o cruce, un cutit §i tamale in apa. Se bea apa §i
ce remane se asvarla in foc sail in apa curgetOre §1 se repetl cuvintele : Nu me spill de gras, de frumos ; i m'am spalat de lucru vrajm4esc, Dupa trupul meii, Piclorele mele.
37
www.dacoromanica.ro
DESCANTSCH DE CUTIT
578
DESCANTEC DE LUAT CUTITU (VARIANTA)
Cu les de Chr, N. Tapu, de la Lenca Gheorghe Rilea , din FacarValeea.
Cutit cununat, In nicT o slujba nu te-am bAgat;
Dar acum te-am manat
Acolo v6 sunt intinse 15 Mese cu fAclil aprinse, Cu pahare pline.
SA leY tote durerile,
SA'mT mancatT,
5 Junghiurile §i cutitele (de la
Sa ospatatT,
Pe (cutare) al Ora sip',
[cutare)
Din inima, din ficati,
20 SA-1 lAsatT,
SA-I oropsiti.
Din osciOre Si maT r6i1 de unde'l dOre. E§T cutit §1 sa to ducT, to Uncle pops nu tocA Unde topor nu tare,
Cu mana drepta v6 luaT,
Cu crucea v6 inching, Cu cutitu 176 ajar,
Unde fete marl coda nu im-
25 Si v'am trimes de la (cutare) In codele mArilor In cornele cerbilor.
[plete§te,
Unde casa nu se spole§te. Retetd: Se descants cu o frigare : eCu frigare it intepaT, cu tAmaia it tamale, cu focul it aprinseT §i '1 del:in-tar in cornele mariloro. Se bagA friga-
rea repede dupa u§A §i se note, §i daca e ruginitl, se dice ca a avut cutit.
DESCANTEC DE LUAT CUTITUL ( VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la vrajitOrea Simina, din GresiaTeleorman.
MaTcaPrecista cu(cutare)pleca,
Cu cutitele se intalnia, Pe ele in darAt le da, Ceasul Al bun it striga, 5 Lecurile le aducea, Pe (cutare) le scutura.
De durerT, de junghiurT §i cutit
Sfintul Ion aud,la, to Cutitul de la .(cutare) it lua, La hotarele cam pulul iltrimetea Pe nou6 TiganT, pe nou6 Turd pe noun OvreT it punea,
Cad nu sint in lege cu nor.
Lecurile le striga,
Pe cutare 'I tamaduia. 15 Pe (cutare) '1 tarnadula. Reteta : Se descants cu un fir de matura in apa adunatA in Ola noun de la fanana de unde bea cel bolnav de cutit. Cu acestA apa, adunatA in treT diminetr: Lunea, MTercurea §i Vinerea, se manje§te cel bolnav peste tot corpul, §i se spun cuvintele : Fugi, cutite, Ascutite,
Ca cu rtitura te-am maturat,
De la (cutare) te-am departat. www.dacoromanica.ro
to ESCANTECE DR CUT IT
579
DESCANTEC DE LUAT CUTITUL (VARIANTA)
Cules de Chr, N. Tapu, de la BAlasa P. SAcenu, din RovinarfGorj .
DescAntecul mea, Lecu lul Dumnecleu. De o fi la (cutare) cutit din ale
Sall aducg aminte,
Pe casa el, pe trupul el de acll inainte sa se pule.
5i pe cutare it las, curat, lu-
[sfinte,
[minat,
Ca Maica Precista lasat. 20 Cum intorce plugul tote teile
5 Lecul sl 1-1 dea,
[tote meile A§a intorc lu (cutare) cutitele
Bola sA '1-o Ia. ;
De-o fi din Bile gre§ite, De-o fi din vent, De supt vent, ro De-o fi din vr'o Itanlnitura,
De-o fi din vr'o fAatura, IT fAcul breul colac
5i'l trimesel in cal de olac, La casa mil l'o fi dat. 15 Deo fi mOrta in grOpa, De-o fi vie,
*i'l las curat luminat, Ca argintul stricurat, Ca aural suflat, 25 Ca de Malca Precista lAsat. Lec din maim mea, Lee din gura mea, Lec din Sfinta Marie,
3o Lac de la Dumnec:leti sal fie !
Reteta : Se descanta cu cutitul in apA nelnceputa §i cu busuloc.
DESCANTEC DE INTORS CUTITUL (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la vrajitorea I6na Maldsranca, din Rosiorif-de-Vede.
EU te intorc cu un cutit ascutit;
Tu, cutit cununat, Tu, cutit alAmat, Tu, cutit plAselat,
Tu, cutit simcelat 5 Si de dracu sangerat. Vol nou6-4ecY §i nou6 de cutite:
De la fins, De la vecina, Jo De la drac,
De la drAcMcA
SA ie§l din trupul (cutarura).
El te-a pus cu un cutit fleas[cutit,
15 Din creleril capulul, Din sgarciul nasulul, Din ficatl, Din bojoci, Din plamani.
20 Ea te-a pus cu dou6, Ell te 'ntorc cu nou6. Ea te-a pus cu noue,
Eii te'ntorc cu clece. Din clece nu mg trece. 25 Ea te-a trimes colac, Ed te trimet varcolac, www.dacoromanica.ro
580
D ESCANTECE DE CUTI't
In cal de olac, La casa cuT te-a dat Te trimet in caT de smel, 3o In cadele marilor, In carnele clutelor, Unde popl nu taca, Unde coco§ nu cants, Unde bivol nu rAcne§te, 35 Unde casa nu se spoTe§te, Unde fata mare cosita nu imI
[plete§te.
CA cutare nu scie a te odihni,
A te prandi
Si a te cina. 4o Si sa te dud acolo, CA te-a adasta, Si te-a§tepta Cu mese 'ntinse, Cu facliT aprinse, 45 Cu pahare pline; SA mancatT,
SA ospatati,
Pe cutare al TertatT Si al lAsatT curat, luminat, 50 Ca steua din cer, Ca pola Malcil DomnuluT !
Retetti : Se descantA cu un cutit cununat §i se bags in pamint dupg u§A ; daca cutitul rugine§te se dice cA are leac cel bolnay. Cand cutitul se infige in pamint dupA u§A, se dic cuvintele : Cum se alivAne§te §i se potole§te toti dupA u§A, a§a sA se potolesca tate cutitele §i junghlurile de la (cutare).
DESCANTEC DE LUAT CUTITUL Cules de Chr. N. Tapu, de la Maria Nicolae ovalgau, din Valea cu apaGorj.
25 Tipaturl
Tu, cutit lat
Si vATtAturT,
Implas6lat
Pe scars de argint se scobori : Ce plangl,
Si cununat, 5 Dar asta sera ill dail o slujba [mare, SA scoti junghiurile de la (Cu[tare), Din maini, Din plamanT, Din picTare,
lo Din osdere,
Mai vertos de unde'l dare. Din creierii capului, Din fata obrazulul,
Din sgarclul nasuluT,
15 Cu fat-pia, Cu ametela, Cu greta, Cu neputerea,
Cu trandAvela, 20 Cu mvlo§ela. Plinge (cutare) §i se olecATe§te
Cu glas mare pen6 'n cer,
Cu lacrAmile pen6 'n pamint. MaTca Domnulul din cer midi
3o
Ce te jAluT (cutare)1' Plang §1 m6 jelulesc, CA mT-a venit junghlurile, Cutitele, SAgetile, Sfar§ela,
35 Greta,
Ameteala.
Dute la vrAjitarea (curare) SA ti le tale cu cutitul. Cu cutitu le-a taiat 4o In Marea Negra le-a aruncat, La lantana lul Adam, La fetele lul Rican, Unde coco§ nu calla, Unde cainele nu latra, 45 Secure nu tale. Cum se potolia ventul Si pAmintul,
Copiil mid In legAnele, BolerT marl in plApAmele,
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE CUTIT
5o A§a sa se potolescA junghtu[rile, cutitele de la (cutare) ;
Iar cutare sa r6mate curat,
Luminat,
Ca steua-din cer, Ca roua din camp, 55 Ca fagul de mtere
581
Ca aluatul in cApistere, Ca busutocu in grAdinA 5i mierea in stupinA.
Lee din mana mea, Din limba mea, 6o De la MaTca Pecista!
Reteta : Se descantA cu cutit cununat, §i cu crucea in apA.
DESCANTEC DE JUNGHIU Cules de Chr N. Tapu, de la Anca Mozolola, din T.-Magurele.
Tu cutitule, blestematule, Nict o slujbA nu fl -am dat ; Tu cutitule, cununatule, AlAmatule §i plaselatule, 5 Eu de cand to -am cumperat,
5i de cand te-am cununat, Nict o slujba nu p-am dat ; Dar acum te-am ursat, 5i la cutare te-am dat ; Io Te-am sorocit Si la el to -am pornit,
Ca sA-T scot tote junghIurile, TOte durerile, Tote cutitele, 15 Tote tepile din (cutare), Din inima, De sub inimA, Din ficatt, De sub ficatt, 20 Din ranunchT, De sub rAnunchT, Din criirit capulut, Din sgarctul nasuluT, Din fata obrazulut, 25 Din mAsele, Din gingit,
Din tOte mAdulArile, Din tOte osctOrele. 5i pe (cutare) nu'l mat junghla,
3o Nu '1 mat cutita, Nu '1 mat intepa,
5i sA-1 la§t pe (cutare) . Curat ;
$i sa to duct in smArcurile [mAret,
35 In apele DunAreT. Ca acolo popA nu tOcA, Cattle nu latrA, FatA coda nu implete§te,
Acolo este locul tat, 4o Sorocul tat, SAla§ul
tat,
Acolo sa junghit, Sa Intept, Sa cutitezi ; 45 Iar pe cutare sA '1 la§T Curat, luminat,
Ca steua din cer, Ca roua din camp, Ca argintul cel curat, 5o Ca maTca-sa ce l'a anfapt.
Reteta : Se descantA cu cutitul in apA ; 't se dA sA bea din apA §i se
unge cu ea pe corp. Cutitul trebue O. fie cununat bolnavulul. Cutitul descantat se infige dupA u§A.
www.dacoromanica.ro
58e
DESCANTECE DE CUT1T
DESCANTEC DE TEAPA
Cu les de Chr. N. Tapu, de la Anna Mozoloia, din T.-Magurele.
Tepl blestematA, l'epA din padurt tAteta, Cu cutitul ascutita, In verful copitilor infipta. 5 SA e§r de la (cutare), Din creterit capulut, Din sgarctul nasuluY, Din maduva Oselor.
5i sa to duct la (cutare)
Ics CA aid nu este loc de intepat, De sagetat, De cutitat ; 5i este loc sfint, De la Domnul venit,
i5 Loc de monastire, De cruce, 5i de biserica.
Tu tepA cu uciga§u1,. Cu cornele ascutite,
20 Cu ghiarele 'ncovotate,
E§Y de la (cutare). Nu '1 sageta, Nu '1 intepa, Nu '1 cutita ; 25 Ci to du in ale come a cerbilor, In copitele ctutelor, In smarcurile marilor. CA acolo v6 a§tepta sA cutitat
5i se intepati pe fata lut Ler [ImpArat,
30 Cea grasA §i frumosa ; 5i v'a§tepta cu mesele intinse
5i cu facliie aprinse, SA mancatt, sA ospatati ; Iar pe (cutare) al lAsatt 35 Curat, Ca de matca-sa -dat !
Reteta : Se descants in apa cu teed de lemn, fAcutA din tufan, care se §i pune la copitele de fen, §i se clice vorbele :
Cum, to OA at fost tateta
$i din padure ridicatA, A§a sa Yet tote tepile §i junghiurile
5i sa le tat de la (cutare).
Se bea din apa descantata §i se unge pe corp. 0 parte din apa remasa se aruncA pe gard §i se clice : Cum cade §i se scurge apa dupa gard, a§a sl se scurga tOtA durerea, junghiurile, tepa §i clurerile de la (cutare).
www.dacoromanica.ro
DESCANTIGE DE JUNGHIU
583
DESCANTEC DE CUIU
Cu les de Chr. N. Tapu, de la Maria Radu Stoichita din SalciaTeleorman.
Cali le blestematule,
E§T de la (cutare), Din initna, io Din bo§e,
De of fi din frig, Din caclut, Din intalnit,
Din §eclut ;
5 Din r6cela, Din taromela,
Si A. se usucT ca cornul, Care nu mar face pOme.
Din arnetela,
Reteta : Acest descantec se repeta de nou6 on de femeTa, care trage pe
eel bolnav de culii.
DESCANTEC DE JUNGHIU (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la Pauna Dumitrescu, din Pevtena-de-sus
LuaT securea Si plecaiil
La ogor de canepa de vara,
Se copse canepa de vara $i culeseT canepa de vara Si junghiul se rupse de la (cu-
Junghiul se rupse de la (cutare);
5 Si are ogor de canepa de vara, Si venir cu securea acasa, Si junghiul se rupse de la (cu.
Si lug sapa
[tare);
Gorj.
[tare).
0 MO in balta canepa de vara 20 Si junghiul se rupse de la (cu[tare).
Se mura canepa de vara, Junghiul se rupse de la (cutare),
Si plecaiii la ogoru de canepa, [de vara
10 Si Opal ogoru de canepa de [vara
Si junghiul se rupse de la (cu[tare). 15 Junghiul se rupselde la ( cutare).
SOOT canepa de vara Si junghiul se rupse de la (cu[ta re).
25 0 deteY in protap canepa de [vara Junghiul se rupse de la (cutare).
°Pete in melita:canepa de.vara
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE JUNGHIU
584
Intorse ogorul de canepa de
JunghTul se rupse de la (cutare)
[vara, Junghiul se rupse de la (cutare).
O guriT canepa de vara, 40 Junghiul se rupse dela (cutare) O tesuT canepa de vara,
JunghTul se rupse dela (cutare). PTeptanaT canepa de vara 3o JunghTul se rupse dela (cutare),
JunghTul se rupse de la (cutare).
i pusei canepa de vara
Torsei canepa de vara,
Junghiul se rupse dela (cutare).
0 copse canepa de vela,
JunghTul se rupse dela (cutare). 35 Urc1T canepa de vara, JunghTul se rupse dela (cutare). InvaliT canepa de vara,
O inalbiT canepa de vara,
Junghiul se rupse de la (cutare). 45 CroiT camasa de canepa de vara, JunghTul se rupse de la (cutare). Se rupse cama§a §i junghTul
i remase (cutare) curat, Luminat, 5o Ca Maica Precista ce l'a lasat.
Reteta: Se descanta cu caltI de canepa de vara, se face o ata de canepa §i se pune la gat §1 la subtiora.
DESCANTEC DE JUNGHIU (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la Iona Trapca Papuc, din comuna Valea cu apa Gorj.
ApucaT p'un drum la vale, M6 intalniT cu un Turc calare, Cu slugulita dupa el : Sluga, slugulita mea, 5 Inceteza §1 asculteza : Ce s'aude p'a vale mare, Ce s'aude d'un ramat mare.
To
Nu §tiii carpe din protap, Sau muTere din barbat ? Nu e muTere din barbat ; Ci e (cutare) bolnay. Lee sa-T fie din mana drepta,
Din inima curata. Star junghT nu junghia !
Reteta : Se descanta de treT orT, facendu-se o ata de canepa, care se resuce§te pe mana fara sa se inOde §i se pune de gat §i la subtiOra.
DESCANTEC DE JUNGHIU (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la FlOrea Stanca Slabescu, din NanovTeleorman.
Plea un boier mare In venatOre, Cu slugile luT, Cu copoi) luT
5 5i umbla
Si nimTca nu yea.. Si aluji tipanduse, aTcarindu -se
Si oligaindu-se.
To Si intreba pe sluga: www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE JUNGHIU
Cine VIA si se vatcareste 5i se oligareste ?
Pas in a ograda mare 5i rupse trel fire de canepa
20 Din plele in vent Din vent in pamint, De unde a venit.
5i cutare sa ramate curat si lu[minat,
[de varA
15 5i le bags in apa sä se to[pesca.
5i A. Yasa de la (cutare) jun[ghiurile, Cutitele, sXgetile, tepile, acele,
5i sa task, din ose in came, Din came in ptele,
585
Ca matca-sa ce l'a fapt,
25 Ca pOla Sfintei Marie. Lec sa-t fie, Descantecul mei, Lecul de la D-deii ! Lecul de la Sfanta Marie, 3o Lec sa-T fie I
Reteta : Se descants in apa cu un cutit gasit. Cu apa se uda cel bolnav de junghiti, iar restul se arunca pe un par de gard si se dice vorbele : (Cum se risipeste apa §i nu sta aci in par, asa sa se risipesca junghturile, cutitele de la (cutare)).
DESCANTEC DE JUN GHIU (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la Ionita Sandu David, SalciaTeleorman.
Pleca Matca Precista pe cale, Pe cale, pe carare, Se intalni cu (cutare) in cale. 5i'1 junghia 5 5i'l infiora Din talpile piciorelor Pelle 'n crestetul capulut. De l'o fi pus junghtul c'o mans, Eil 11 intorc cu doue ; II:: De l'o fi pus cu doue,
Eii 11 intorc cu fret etc. etc. De l'o fi pus Cu nou6, Ell il intorc cu dece. Din dece 15 Numat trece,
5i dracul plesneste. Est junghiii de la (cutare) Din creerit capulut, Din sgarctul nasulut, 20 Din fata obrazulut, Din macluva osuluT,
5i sa to duct in pamint, Ca din pamint at exit, In pamint sä intri. 25 5i (cutare) sä ramate curat [luminat,
§i
Ca roua din camp, Ca argintul curat, De noue on stricurat, Ca Matca Precista ce l'a lasai
Reteta: Se descants cu cutitul §i cu secerea In apa.
www.dacoromanica.ro
586
DESCANTECE DE JUNGHIU
DESCANTEC DE JUNGHIU (VARIANTA)
Cu les de Ion Odor, de la mop I. Oprisanu din Valenii-de-MuntePrahova.
FugT, junghiti,
Cd te 'njunghiti ; Te fact cane 'n patru picTore, SA latri la lunA 136 vale.
ce te-al lungit ? Ce te-al incolAcit ? Din maduva sl Te§T in os,
5 PtTii 1
SA rAmaie (cutarej sAn6tos, Curat, Luminat,
Ca argintu dl curat, 15 Ca roua nescuturat,
Ca pola MaTchiT PrecistiT me[calcat.
Din os in came,
De la mine descantecu, De la Dumnecleti lecu !
Din carne 'n pTele, to Din pTele sA se spele ;
DESCANTEC DE JUNGHIU (VARIANTA)
Cules de Ion Odor, de la Sandu Potcovaru-ValensPrahova.
5 Tempinatule. Cin' te-a trimis,
Fugi junghiti, CA te 'njunghiti. Fugi spurcatule, SAgetatule,
D'acolo sl te duct I
DESCANTEC DE JUNGHIU SAU DE MATRAGUNA Cules de IOn Odor, de la Patina lul Moldovenu, din Buzdil.
Bund diminetA, imperAtesa, [DOmnA mare Eu itl dail tie pane, sare §i vin, 1
Tu sl'ml dal mAriele, imperaLtiile §i lecurile tale,
Eu itT dad tie mTere §i unt,
5 Tu
sA'mY
daT lecurile §i bunu-
[rile de pe pAmint. Cum te-am luat eti din pAmintul,t6ti,
www.dacoromanica.ro
587
DESCANTICE DE JUNGHIU
Cu limba '1 Intepa, TotT §erpiT pe trupu lui se 'n-
Din tulpina ta,
Din radacina ta,
A§a sa Id (cutaruia) bola, lipi[tura, 10 Sparietura, bantuTela, ametela. Ca cutare nu te pOte purta, Nu te pOte Linea, Ca este in apa botezat, $i cu mir amestecat. 15 Cutare de dimineta s'a sculat,
Pe cale, pe carare a apucat,
Cu o multime de §erpT in cale [s'a 'ntalnit, Cu gurile caseate, Cu limbile tapoete ;
20 Cu gura it mu§ca,
[colacia.
El s'a speriat, S'a 'nfiorat, 25 De carne, de §ale, de spinare [s'a 'n cle§tat, Puterea 'T-a luat. El s'a vaTtat, s'a tanguit ; MaTca Precista l'a audit, La el s'a coborit,
3o De mana drepta l'a luat, In riii la Iordan l'a botezat, L-a curatit, $i cu lec mare Pa daruit 1
DESCANTEC DE JUNGHIU (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la Maria Nicolae Mathei din BelitorITeleorman.
Canepl de vara,
Din subtiorT,
Te-aT arat, Te-aY sem6nat, Te-aT grapat,
5 Si mare te-aT facut. Stapanul a venit §i te-a cules. Cum al Te§it din pgmint, li§a sN. Tasa junghTul de la [(cutare),
Din masele, 10 De sub masele, Din mgclulArT,
Din cap, De sub cap. 15 E§T §i te du, unde coco§ nu [cants, Unde fete marl codita nu im(plete§te,
Unde pops nu toca, Unde carne nu latra. $i (cutare) sa r6mare curat,
20 Luminat,
Ca MaTca Precista ce l'a dat.
Refrtd : Se descants cu canepa de vara, din care se face o ata ce
se resuce§te la spate, se pune dup6 gat §i se 'nodA la subtiOrA.
www.dacoromanica.ro
588
DESCANTICE DE JUNCHIU
DESCANTEC DE JUNGHIU (VARIANTA)
A plecat (cutare), canepa a arat.
A grapaeo, A semenaeo, A cules'o, 5 A topit'o, A melitat'o, A daracifo, A tors'o, A tesut'o, fo A 'nalbit'o, A trambieo, A croit'o, A purtat'o, A rupt'o. is A§a A. se rupa junghTurile, Cutitele, durimile, Usturimile,
R6utatea, Greutatea, Faramatura,
20 Zdrobitura,
Far§ela, Ametela din corpul (cutaruTa).
Cum Tese canepa de vara
Peste cea de tomna,
25 A§a sl Tesa junghTurile, Cutitele §i tepile, Durimile, Usturimile, Fiorile, 3o Frigurile, Recorile de la (cutare) ; SA remaTe (cutare) curat,
Ca de Maica Precista dat.
Refeta : Se Ta canepa daracita se face o ata lunga, se resuce§te repetandu-se cuvintele de mai sus. Se legs ata de suptiora §i se inoda la spate.
DESCANTEC DE RINZA Cules de Chr. N. Tapu, de la Nicolae Mrejeru, agricul tor, din Pqteana-dessn
Gorj.
PlecaT pe cale, pe carare, Spre sore resare. *oimanele me 'ntampinark, In brate me luara, 5 In sus me aruncara, Rinza 'tnT resturnara ; Intorcendu-me indarat, Jeluindu-me, olecaindu-me,
Maica Sfinta Maria din cer [me amp,
10
i catre mine striga :
Ce plangT (cutate) §i to ole[caTe§tY ?
Ce sa nu plang, Maica &Intl [Maria 1
Ca acIT dimineta,
Piece pe cale, pe carare 15 Spre sore resare. Solmanele me 'ntampinara *i 'n brate me luara, In sus m'aruncara, i burta 'mT turburara 1
www.dacoromanica.ro
DESCANT10E DE JUNCHIll
20
Tact nu maT plange, Ca cu buclumu oT bucTuma,
589
3o Stomacul sa'mT vie la loc.
$i oiii pune demn la demn,
Amin, amin, Descantecul de la mine,
PuterT la puterT,
Leacul de la MaTca Sfinta
Os la os,
25 PlAmanT la plAmanT,
[Marie I
(Cutare) sa remaTe curat, lu-
FicatT la ficatl.
Cum fuge vaca din strunga Si 6Ta din lunca, Porc din cal-tog,
[minat,
35 Ca argintul strecurat, Ca in ceasul ce a nascut I
Reteta: Se descantA de treT orT cu un fir de matura, in mAlaT sail paYne Si in rachiti sail in apt. Se dA bolnavuluT sa bea apA Si rachiii Si firul de matura se pune la stomac.
DESCANTEC DE RINZA (VARIANTA)
Cues de Ian lonescu, de la Maria N. Turbatu-RuncuDimbovita .
EST rinza secs, EST rinza rumanesca, E§1 rinza letinesca, EST rinza ovreesca, 5 EST rinza turcescA, EST rinza porcesca, EST rinza de nou6 felurT de la [(cutare). Nu-1 strica rinza, Nu-T strica osanza.
10 Si to du in lemne sect,
Si in ale pTetre recT ; CA eu Maria dreg rinza, PlAmAdesc osa.nza,
Cum se plamade§te aluatu in [capistere
15 Si fagurl de mTere.
De la mine (cutAruia), Lec sa-T fie I
Reteta: Se descants in rachiii Si cepa alba. Rachiul se bea §1 cepa se mama.
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE VENIN ARE DE $811PE DESCANTEC DE VENINARE DE E1213E Cu les de Chr. N. Tapu, de la baba Stanca Deconescu, din SaceluGorj. A se vedea un mic descantec in colectia (Mut G. D. Teodorescu, pag. 393, colona I, unde cate-va versuri de la inceput se asemanti.
Pasere albs, Coda lba,
Sus se inalta, Jos se lass, 5 Pe buturY de vita se puse. Buturul s'aprinse,
Vita taika, Mestecata,
Peste gard aruncata, lo Din gura de §erpe vindecata. De §erpe, de §erpoica, . De puiii, de puIandra, De naparca, de naparcOica,
De puiii, de puiandra 15 De gu§tere, de gu§teroica, De puiii, de puYandra, De §oparla, de §oparloica,
De puiii, de pulandra, De musca, de muscor 20 De puiii, de puiandra,
De caine, de cainorca, De puiti, de puiandra, De copoi, de coporca, De navastuica, de navastOica, 25 De ur§i, de urs6Tca, etc. De albing, de albin6ica De viespe, de vYespOl'ca, Tote mu§caturile, T6te loviturile, 3o Tote 'ntepaturile, Tote se desveninara, Trupul (cutaruia) se desvenina Si se vindeca. i remase (cutare) 35 Curat, Luminat,
Ca aurul strecurat,
Ca Maica Precista in cer ce [l'a lasat.
Reteta: Se descants cu vita verde de vie in lapte dulce §1 cu laptele se uda la mu§cAtura §1 se bea §i din el.
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DB '',APRPg
591
DESCANTEC DE ERPE Cu les de Chr. N. Tapu, de la Mop Badea Co§erenuRopioril-de-Vede.
Coati le, ce star pe ghTzdurele [trist si mabnit ? OrT at muscat pe cine-va ?
Tact, proclete, de carne Ca eti or lua un ban de argint,
5 $i un Mt de alun
$i to -or lovi in cap $i to oT muri, Si (cutare) s'o 'nsdraveni.
Reteta: Se descanta de trey orT in apa neinceputa si to ólä nou6 cu un ban de argint §i cu un bet de alun sail de boziu; se spala cu apa §i se da sa bea.
DESCANTEC DE ERPE
Cules de Chr. N. Tapu de la Mo§ Stan Toba, Ro§ioril-de-Vede. Vecil G. D. Theodorescu pag. 393 colona I, primul descantec de perpe, in care ultimele cate-va versurl se asemana.
Apucar prin niste prunT ma[runti,
Intalnir un serpe necajit, Mahnit si amarit.
De ce WI, serpe, necajit,
5 Amarit §i mahnit ?
Am muscat pe (cutare). Ce-T daT lecul ?
Peru' si otelul, MAsga de alun,
io $i apa neinceputa.
Reteta : Se repeta de nou6 orT descantecul ; b6tul de alun se cojeste, se pune in apa si se da sä bea bolnavulur.
www.dacoromanica.ro
DESCANTECR DE ORP13
593
DESCANTEC DE SERPE (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu, de la Oprea Serban, din DraganeptlTeleorman, A se vedea o variants in colectia d-lui G. D. Teodorescu, pag. 393 colOna I sus pi col. II jos, pi pag. 396-, col. I sus.
A plecat (cutare) pe cale pe [carare,
S'a intalnit cu vipera in cale. El pe vipera a calcat, Vipera s'a 'nveninat 5 Si pe el 1-a mu§cat. Si leacul 't 1-am cautat; Si 1-am aflat in nuia de alun, In rachita de boj.
SA Yasa junghTurTle, usturimele,
to Cutitele, durimile de la (cutare), Din picere, din umflAtura, Din mu§cAtura, Din veninaturA. Si (cutare) sA ramaie curat, lu[minat
15 Ca de Maica Precista lasat.
Retetd : Se descantA in lapte dulce §i se bea din el §1 se obloje§te
la mu§catura t u bojT fiertY in lapte dulce.
DESCANTEC DE SERPE (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu, de la Maria Nastase, din RomaneWGorj.
Pas6re pestruYe
In sus sburA Pe bu§ten de vie pica. Bu§tenu s'aprinse, 5 PlOia it stinse.
BuduroY galeta,
Mu§catura de §6rpe De §erpoYcl
Veninata 10 Vindecata.
Reteta : Se descantA cu vita de vie sail cu verf de boj in lapte ; cu laptele se unge omul unde este rana de mu§cAtura de §arpe. Se repeta descantecul de trey orY.
38
www.dacoromanica.ro
tESCANTEGE DE §ARPE
594
DESCANTEC DE ERPE (VARIANTA)
Bucure§tr. Comunicata de D-nul M. canianu A se compara cu cele cloud variante din colectia. d-lul G. Dem. Theodorescu, pag. 394, col. II. Vecy §i gDescantece Marian pag. 224, 226, 227.
Tuna 'n cer,
Tuna pe pgmint. Prepelita pestrita, Se tine de pelita, 5 Pe Eta de came, Carnea de os,
Osul sa remake sanetos. Cine 'I-a adus vestea, Sa-k bee povestea. 10 Cate cuvinte am uktat, TOte O. fie cu adeverat.
Retetd : Se descants cu crene de alun, cu Yarba crescuta prin Bard, §i cu apa nenceputa. Se descants trek clile de a rendul, in fie-care cji
cate de trek or/ : dimineta, la amiaclk §i sera ; §i la fie-care data se spune descantecul de trek ork.
DESCANTEC DE MUCATURA DE ERPE (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu, de la I. Pescaru, din cat. Gura-Belil.
Sfinta Troita, Pasere pistrita.
La un loc cu na§u,
Ca lca 'n Okra, Pketra a trgsnit, 5 *erpele a plesnkt,
Na§u, aluna§u.
Me 'nchin cu descantecu i Dumnecjeu sa vie cu leacu.
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE MUMA PADURII DESCANTEC DE MUMA PADURI Cu les de Chr. N. Tapu, de la Stana LungociiiOpriporuMehedintl.
Tu muma padurii, Tu de asta sera in colo sa nu [mai vii, CA to vii cu mainile cat ri§[chi torele,
Cu pia:Vele cat prajinile 5 Cu ochii cat sitele, Cu dintir cat teslele, Cu unghiile cat secerile. SA te duct in codele marilor, In cornele cerbilor, io Unde fata mare cosita nu imVoinic nu chrote§te. [plete§te CA ele te-adastA cu facliele
Cu mesele intinse, Cu paharele pline rase, 15 Puse pe masa. Acolo sa musci, Acolo sa mAnanci. Acolo sa §ecli, Acolo sa odihne§ti
20 De asta sera in colo. Sa nu mai vii la cutare, CA te tell cu securea. Si nici acolo sa nu §ecji, Ci sa te duct in Al fund de mare,
25 CA te-a§tepta o fatA mare, Mo§ea dumitale.
[aprinse,
Note.Femeile cart au copiii mici, nici o data nu-i bat cu matura or cat de necajite ar fi ele. Ceia ce le face de a nu lovi sail ameninta pe copiii cu matura, este credinta ca daca bat copiii cu matura, n6ptea vine muma pAduril, li se arata in vis §i-i sperie. Cand copiii plang in somn §i continua a plange chiar de§teptandu-sedice -se, ca a venit la el muma pAdurii, de aceia femeile tot- d'auna chiama pe baba satului, ca sa descante copiilor descantecul de mai sus.Descantecul se face cu ajutorul uner securY, care se infige cu 04'11 in pragul u*ei, cand se cjic vorbele : (CA eU cu securea te-or Ma aDe la (cutare) te-oi departa».
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE MUMA PADTJRII
596
DESCANTEC DE MUMA PADURII (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu, de la baba Badea Voicu Stirbu, din DrAganlTeleorman
Tu, muma pAduriY, Tu mlacIA nopte,
$i to mamornito, VoY cate trele sA v6 'ntalnip, 5 Si sA plecap, Pe (cutare) s'o lAsatY,
Sa n'o maT cYupitY, SA n'o mar necAjitY, Sa n'o maY olecAitY. 10 Ci sA v6 duceti la copiiY vostri,
Cu fAcliY aprinse, Sa naancatY, SA ospatatY,
15 Pe (cutare) sal YertatY, Si sa'l lAsap curat, luminat,
Ca Maica Precista ce l'a dat. Ca ell cu descantecul te-am [descantat, Cu cutitul te-am tAlat,
20 De la cutare te-am departat.
CA v'adastA cu mese intinse, Retelet: Se unge copilul cu usturot §1 cu tamale si sA fac r6scrucY din um6rul drept la pidorul stang, §i din picTorul drept in um6rul stang. TamaYa §i cu usturoYul pisat se dad in apl §i le bea copilul.
DESCANTEC DE PLANS Culesa de Chr. N. Tapu, de la Voica Anghel TapuRoOorif-de-Vede.
Tu, muma pAdurir, Tu coltato, Tu strambo, Tu scalciato, 5 SA fugY,
Sa nu'l maY necajestY, 5 Sal la§Y ma -sa sa'l necAlfasca,
MA-sa al amArascA.
Tu sd te duel la coltatii fa, La purceiT tel,
La cateil ter. 20 Pe el sa te necdjescY,
Si sA te ducT, In pAdurY,
In adancuri,
Pe eT sal te amAr6§tY.
In smarcurY,
Ca eu unde or afla numele tad,
Io Unde pops nu toc6, Unde coco§ nu cants, Unde carne negru nu latra.
Cu toporu to -or tea, Cu focu to -or ardea,
25 Cu tAmala te-of tAmaYa.
SA'l lasY pe cutare,
Reteta: Se descantA cu foc, tamale, topor §i al:A.. Se pune foc cu tamale §i se tamale camasa copilulul. Se fac r6scrucr pe catnap copiluluT cu toporul incepand de la picYorul stang la um6rul drept §i de la picIorul drept la um6rul stang. In urma se imbracA copilul cu cama§a.
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE MUMA PADURII
597
DESCANTECUL DE SPARIETURA Cu les de Ion Odor de la Pauna Moldovenca din Buzeii.
S'a sculat (cutare) Sfanta Lunt [de dimineta,
Ce-at avut, de to -at apropiat
Cu fret spurcatt in cale s'a 'n-
Si Pat apucat de rinicht, De sub rinichr,
Pe cale, pe carare a apucat, Cu let,
[taln it :
5 Cu smet,
[de (cutare),
De ficat,
25 De sub ficat,
Cu leotcile,
Cu smeacile, Cu lipitura, Cu sparietura. 10 Sburatorul era buzat si 'ncor[norat,
(Cutare), l'a vadat, s'a 'nspai[mantat,
De came, de spinare, de §ale S'a 'nclestat. [s'a apucat, El s'a valtat, s'a tanguit, 15 MaTca Precista la el s'a coborit;
In brate l'a luat, De carne, de spinare, de §ale [l'a desclestat,
Si cu leac l'a daruit,
De septe milurt de loc pe spur[cat l'a gonit.
20 Blestemu-te Domnul, pe tine [spurcatule,
De grumazi, De sub grumazt ?
lest, ca Domnul to -a blestemat;
Ie§i de la cutare din mate, de sub mate, 3o Din ficatt, de sub ficatt, din bojogt, de sub bojogi, Din inima, de sub inima, din ranza, din osanza, Dintr'o suta si nou6 de osciOre, Din noue-dect §i noua de vini-
[Ore, SA ramate (cutare) curat, lu[minat,
35 Ca argintu strecurat,
Ca florile inflorite, Ca altoile altoite, cum este de la. Damneder' lasat.
38 Eti, cu Damneder' si cu MaTca Precista cu leacul 1
DESCANTEC DE MUMA PADURII Culesa de Chr. N. Tapu. de la BarbateselValeea.
Tu, muma padurit de miada-di Tu, muma paduril de miaoda-
Tu sä fugt, [nOpte Tu sa to duct 5 Indarat de unde at venit §1 pe (cutarei sal parase§tt. Du-te la fetele tale
La frumosele tale, La gramnicele tale, Indarat de unde aT vepit. 10 Lasa pe (cutare), curat, Luminat 12 Ca MaTca Precista din cer ce [1'a dat.
www.dacoromanica.ro
598
DESGANTECE DE MUMA PADURII
Retetd : Se descanta cu toporul si cu mAtura in talpa case despre sorescApAta. ApoY cu tacTune de foc §i cu un surcel de alun. Vrajitorea invar-
teste sub calcaiul el' tAciunele §i rosteste cuvintele de mar sus. Cu pulberea carbunelui se manjeste cel suferind facendu-i-se in frunte §i 'n obraz semnul cructi.
DESCANTEC DE SPAIMA Cules de Chr. N. Tapu, de la baba Nata in etate de 85 ant, din Alexandria Teleorman. Acest descantec este bulgaresc.
5
Stra Stra Stra Stra Stra Stra Stra Stra Stra
ut basta, ut maica,
ro Stra ut fulger, Stra ut haiducY,
ut muma padurii, ut mamornita,
ut nosti, ut vic,
ut gala,
ut besnic, ut davnic,
Stra ut ogAn,
DA izlezi ut serte DA izlezi ut glava 1 5 Da izlezi ut craca DA izlezT ut riteti Seaca dihanie na legalu Serte (N) na meastu.
Retetd : Se descanta in faina stransa de la trey case primare. Descantecul se face in vatra focului. Se arunca la fie-care descantec ate un pumn de fAina pe paretele cosului. Dupa figurile care se inchipue pe paretele inegrit al cosului, descantAtorea explica sparietura bolnavulul. Se racale funinginea dupa cos, se amesteca in apa cu faina descantata si se dA de bea cel speriat.
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE BUBA DESCANTEC DE BUBA Cu les de Chr. N. Tapu de la Tinca Ba lan, din CostescrValcea.
Buba alba, Buba negra, Bubd verde, Buba galbena, 5 Buba ro§ie, Buba ovretasca, Buba porcesca, Buba turcesca, Buba romanesca, to Buba de nou6-sect §i nou6 de
Tu te tragt, Ed sa te trag,
[felurt.
Dup6 limba mea, Dup6 burutana ta, 15 Duped descantecul meii, Duped al Matchir Precistii. Domole§te-te, Potole§te-te,
Cum sa potole§te
20 Porcit prin straturt, Omenit in paturt, A§a sä se potoltasca Buba, spurcatul, Dalacul,
25 De la cutare, Din inima, din ficatt, Din pictere, Din madulere, Din osctorele. 30 Muta-te,
Stramuta-te.
Du-te 'n vat, Pe lemne, pe ptetre,
Acolo, unde pop nu Oa,
35 Unde secure nu resuna, Unde topor nu tare, Unde fete mart coda nu 'm(plete§te,
Unde casa nu se spote§te, Unde coco§ nu cantd, 40 Unde catne n'a latrat, Unde pops n'a tocat. Acolo v6 sint paturile, Acolo v6 sint halaturile ; 45 Mese 'ntinse, Cu faclit aprinse. Acolo sd bet t,
Acolo sa mancatt, Acolo sd v6 a§eclatt, 5o In trupul (cutaruta) sä nu mat (stag.
si sd remit cat bobul de met, Si. ala 81 te fact in fret, Si din trup sa ptet. lar cutare sa r6mate, 55 Curat, luminat, Ca steua din cer, Roua din camp, Ca ferecaturile de argint, Ca Matca Precista ce Fa facut (§i l'a lasat.
Reteta: Se descanta cu o cruce, cu Ornate, ac, cutit gasit §i cununat, apa., sare §i rachiii.
www.dacoromanica.ro
600
DESCANTECE DE BUBA
DESCANTEC DE BUBA (VARIANTA)
Cu Mal de Chr. N. Tapu de la Dumitra Ionita Neblea, din Cetatuia-12.-Valcea.
EU in bute te-oY lega (baga), 15 Cu cercuri de fler te-oT lega, Cercurild or plesni, Buba s'o risipi,
Buba alba, Buba negra, Buba turcesca, Buba albastra, 5 Buba cu izdat,
Si s'o duce
Buba cu Mac,
Nu cuprinde, Nu intinde, Nu intepa, 10 Nu cutita, Nu junghia, Ca eii tY-oT descinta tie, De la mine lec of avea.
In cddele marilor, 20 In cornele cerbilor. E§Y buba §i te du, Ca eu cu matura te matur, Cu crucea te gonesc, Cu cutitu te tal, 25 De la cutare te pornesc.
Refeta: Se descanta cu crucea, cu tamale, ac, cutit gasit §i cununat, apa, sare §i rachiti.
DESCANTEC DE DALAC Teleorman. Cules de Chr. N. Tapu de la Stanca ReOca, din Draganegl Sit se compare acest desc'antec cu cel din Colectia D.lui G. Dem. Teodorescu intitulat 'De buba rea. pag. 359, colOna I sus.
Plecat'a (cutare),
5
Pe cale, pe carare, Iar la mijloc de cale, Buba l'a intalnit i pe el ca l'a isbit, Buba cu sagetatura, Buba cu pocitura, Buba cu intalnitura,
Buba alba, 10 Buba vinata, Buba negra,
Buba armenesca, Buba jidovesca, 15 Buba tiganesca, Buba rumanesca,
Buba tiganesca, calasca, o[Yasca.
(Cutare) s'a plans si s'a vaitat, Cu lacramT 0116 'n pamint,
20 Cu glasu pene 'n cer. Nimenla nu '1 auclla, Nimenla nu '1 intreba,
Buba cu nou6-ciecI §i noue de
Nume Malca Precista din cer
DunghTurT,
www.dacoromanica.ro
[II aucj1a.
DESCANTECE DE BUBA
Pe scars de our se scobora,
25 De mains drepta '1 lua, 5i '1 intreba Ce te plane si
35 La (cutare) descantatbre 11 [ducea.
Cu ea cu limba te-o descanta Cu maim buba rea 1 -o lua,
[te olecAiestIT
Iar el plangea i suspina :
Plang i m6 olecnesc
Cu de dimineta m'am sculat ; 30 Pe cale, pe curare am plecat ; Cu buba rea, Cu dalacu m'am intalnit. M aka Precista de mana dreptA [il lua, Si pe curare drepta 'I indrepta,
6o1
Cu fum de peter teo afuma, Cu tAmara te-o tAnnal'a,
40 Cu crucea buba tY-o depArta, Cu matura buba tY-o matura. 5i (cutare) remanea, Curat §i luminat, Precum Domnul te-a lasat, 45 In cjiva ce te-a nascut.
Retera : Descantecul de bulDA rea cis §i dAlacul se descanta de obiceia in rachiti de drojdie, cu fir de maturA §i cu crucea. Din rachiul descantat gusto bolnavul §i cu restul s6 stropeste la bubg.
DESCANTEC DE DALAC (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Dumitra Ion MatheiO, din Govora Valcea.
Fugi, Mace, Imbalate,
De la inima (cutAru a). Nu intinde, 5 Nu cuprinde, Nu umfla, Nu gamfa, Nu intepa, Nu cutita. lc) Nu intepa cu acele Nu umfla cu nucile, Si esT de la (cutare),
De supt inima, 15_Din bosogY,
De supt bosogi. EsT
i te du,
Unde popa nu tOca,
Unde caTne negru nu latra, 20 Unde croban nu chiote ; 5i O. lasT pe (cutare), Curat, Luminat,
Ca argintul stricurat,
25 Ca de MaTca DomnuluT Igsat.
Din inima,
Reteta : Se descantA cu cutitu, pistornicu (cruce) si fir de mgtura, in apa de isvor si cu tamale de la boboteza. Cu apa descantata se stropeste buba suferinduluY, si restul din apa se aruncA pe par, sail pe un came §i se repeta vorbele : «Cum nu 'Dote sta apa in par si se usuca, Asa sl fugl si sA se usuce junghiurile, Cutitele, dalacul, izdatul de la (cutare) ; Si cum matura mtiturA gunolul, Asa sA se mature tote durerea, JunghTurile si cutitele de la (cutare).
www.dacoromanica.ro
60 2
DESCANTECE DE BUBA
DESCANTEC DE BUBA Cules de Chr. N. Tapu de la Ilinca Nicolae Saceanu, Drapanf Teleorman.
Plecara patru-d,ecT de mulerT Pe patru-clecT de drumurT. Ele jos a §ed,ut, Focul l'a facut,
5 Buba la (cutare) a r6sarit.
Si sa te ducT la copiiT tAT, Ca eT te-adasta,
20 Cu mesele intinse, Cu paharele pline, SA mananci, SA ospatezi.
Irnp6ratOsa albA,
To
Imp6ratesa vinata, Imp6ratesa galbena, Imp6ratesa ro§ie, Sa Te§T de la (cutare) din fata
Si p6 (cutare) 25 Si sal la§1
sOO lecuTe§tT
Curat, Luminat,
Ca steua din cer, Ca roua din camp,
(obrazuluT,
Din sgarcTul nasuluT,
Din tote madularile, 30 Ca MaTca Sfinta Marie, Din tote oscTorele. Si sA te ducT, Leac sa-Y fie. 15 Unde pops nu tOca, Descantecul al mai Unde coco§ nu cants, Si leacul luT Dumnecleil I Unde carne n'alatrA. Retetcl : Se descants cu cutitul §i cu fir de matura §i se clic la sfir§itul descanteculuT §i vorbele : Cu cutitul te taTaT,
De la (cutare) te departaT, Te gonil, Te risipiT,
5 Cu matura te mature',
JunghTurile §i durerile de la (cutare) le departaT.
DESCANTEC DE BUBA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Maria Preda Com5nescu, din BarbatescfValcea.
Buba alba, Buba negra, Buba turcheza, Buba albastra 5 5i cu lucru vrajma§esc,
Cu uciga§u, Cu datatura, Cu legatura, Cu strigoTu,
io Cu morolu,
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE BABA
603
25 Cu pirotela.
E§Y din inima §i .ficatl,
Din plamani,
Eli te-am descantat, Eil te-am manat,
Din mAsele,
Din osclorele, 15 Din §ale, Din pidOre, Mal curend de unde'l dare. CA ell te-am sorocit cu soroc (de foc SA le§T din (cutare) tot din tot, 20 Cu greta,
Unde pops nu toca, Unde fats mare cositl nu Im(plete§te, 30 Unde casa nu se spoTe§te,
Unde poi:A nu cete§te, Unde topor nu tale, Unde coco§ nu cants. Acolo 6'6 pAlatue§tT 35 136 (cutare) sal ura§tl.
Cu nA pig Iala,
Cu ametela, Cu taromela, Cu molo§ela,
Acolo sa stal sa prAncle§tT,
SA hodine§tY, 38 P6 cutare sal ura§tY.
Reteta : Se descants cu un ac, cu cutit cununat §i cu sare in apA, pe care suferindul o bea ; restul se aruncA pe gard sau pe un cane.
DESCANTEC DE BUBA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Baba Oprica, din BarbatescfValcea.
Buba albA, Buba negrA, BubA vin6ta, Buba turchezA, 5 Buba cafenie, Buba din patru-clecl §i patru de (nemuri de bube,
Buba cu spurcat, Nu te 'ntinde ca §erpele, Nu intepa ca cutitele, 10 Nu 'nghimpa ca acele. Si sa picl §i sa respici, Ca spuma de mare,
Ca roua de sore ;
Si sa Ie§1 din inimA, 15 Din masele, De sub mAsele,
Din nas, de sub nas, $i sa te duct In cornele cerbilor, 20 In copitele cailor, In muntl scunclY. Acolo sint livecjl vercjl,
Cu ape red,
Casele vOstre de vecl.
Reteta: Se descants cu cutit, cu sare §i cu apA. Apa r6masa se atuna pe gard §i se rostesc cuvintele : «Cum se scurA apa dup. gard, A§a sa se scure §i 51 fuga buba de la (cutare).
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE BUI3A
604
DESCANTEC DE BUBA (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Baba Stanca Deconescu, din SaceluGorj.
Plea cutare pe cale,
Pe cale, pe cArare. Se 'ntalni cu buba 'n cale : Buba albA, 5 BubA negrA, Buba bubelor,
r5 Late Sancelate, Cu alamA suflate.
Te-ol scote din
ficatT,
din i-
rnimA, din bo§ogT, i sA to ducT in copitele cailor,
Sora dumelor,
20 In cOrnele cerbilor, In cOdele marilor.
Nu gamfa, Nu junghia, 10 Nu intepa, Nu fAcea carnea rea
Acolo s'A cod', Acolo sa rescocT, $i pe (cutare) sA'l la§Y,
25 Curat, Luminat, 27 Ca MaTca Precista ce l'a dat.
Ca eil to -oT impungea Te oT strApunge,
Cu nou6 cutite,
Retetti: Se descants cu cutitul in mTere. Cu mTerea se unge la buba §i se manca din ea.
DESCANTEC DE BUBE DULCI Cules de Chr. N. Tapu de la IOna Calniceanu, Costesciralcea.
De verf s'aplecase
NetA,
Cartaneta, Tinde mass de mAtase ; Tote bubele chemase, 5 NumaT pe ale dulcT nu le che-
Ele re ti se maniase
[mase.
Din rAdAcinT secase. SA r6maTe (cutare)
10 Curat, Luminat, Cum MaTca Precista l'a lasat.
Reteta: Se descants cu balega de vacs, atingendu se bubele duld ;
apoT se usuca balega la co§ul caseT, gicendu- se cuvintele
(Cum se usuca
balega de sore §i de fum, a§a sa se usuce bubele de la (cutare)».
www.dacoromanica.ro
605
DESCANTECE DE BUBA
DESCANTEC DE BUBA (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu de la Maria Preda Comaneseu, din Barbatescr
Buba alba, Buba negra, Bubl turcheza, Buba albastrA,
5i cu lucru vrAsmasesc ; Cu ucigasu, Cu datatura Cu legatura, Cu strigoiu
tpleteste,
Esi de la (cutare), Din inimA, Din ficatr,
40 SA palAtuiesti,
Din plamani, 15 Din unghit, Din masele, Din gingir, Din limbg, De supt limbA, 20 Din sale, Din piciore, Mai curand de unde '1 dore. Ca eu te-am sorocit cu soroc [de foc,
SA iesi din trupul (cutaruia) [tot din tot. Cu nAplAiala,
Cu ametela, Cu taromela,
3o Cu molesela Cu pirotela. EU te-am manat, Unde pops nu toca, Unde fats mare cosita nu im35 Unde popA nu citeste, Unde casa nu se spoeste, Unde topor nu tare, Unde cocos nu canta. Acolo sa star
Yo Cu moroiu,
25 SA iesi cu g-reta, Cu cep.
Talcea
$i pe (cutare) sa'l urAsti. Acolo sint in cornele cerbilor
$i in colturile mArilor,
Acolo sint faclii aprinse, 45 Acolo sint mese intinse. Acolo sa staff sa prancliti, SA ye hodiniti
$i pe (cutare) sg'l uritY. Acolo sa v6 opriti, 5o SA pranclitY, SA hodiniti,
SA mancati, SA ospAtati,
$i pe (cutare) sa'l lAsati, 55 Curat, Luminat, Ca argintul stricorat Ca de MaYca Sfinta Marie lasat.
Retetd: Se descantA cu un ac, cu cutitul cununat i cu sare. Sarea o
bea cu apa suferindul §i restul din ea se arunca pe un Caine §1 se 4ic cuvintele : «Cand o maY veni buba la acest caine, atuncY sa maY vie buba la (cutare), atuncY, Did atunci».
www.dacoromanica.ro
6o6
DIFERITE DESCANTECg
DESCANTEC DE BUBA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la vrajitOrea Simina, din GresiaTeleorman.
Buba din culcare, Buba din sculare, D'o fi buba caTnesca, D'o fi buba ovreiesca
Sa nu intindetY, To SA nu cocetT, SA nu cAscatT;
5 SA sara din pantecele trupuluT. Nou6 cled si nou6 de bube, Noue-cled §i nou6 de dAlacT,
Nou6-cled §i nou6 de brand,
Ci veninul din inima (cutgruia) [sa'l mutatT.
i cutare sa r6male curat, 14 Ca Ma Tea Precista ce l'a (lat.
Reteta: Descantecul de bubg se face cu un cutit pe d'asupra bubei. disa ciuperca bubel ciuperca In urmg se dg bolnavului o ciuperca pucTOsa, sau o buruiang numita dovlecel, care se aplica d'asupra bubeY.
DESCANTEC DE BUBA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Baba Neaga Zamfir Gheorghe, din Butculesel
Teleorman.
Bubg alba, Buba negrg, Bubg cu dalacu, Bubl cu isbiturA, 5 Bubg de nou6-cleci si nou6 de [feluri de bube, Sa iesT de la (cutare)
Cu nou6-4ed
nou6 de urn[flAturi,
10 Cu nou6-clecT
§i
nou6 de 0-
[brintituri ; SA ies1 din piele in sare, Din sare in pgmint.
Cu noue-c,leci i noue de durorT,
Cu nou6-cled §i nou6 de fiorT,
§1
15
Tu sa te topesti, i sg te prapadesti, i pe (cutare) sal lecuiestr.
Reteta: Se descanta cu sare in apa. Cu sare se atinge buba §i se lepgdA jos §i se rostesc vorbele : «Cum se topeste sarea in apg, Asa sa se topescg Mtg. durerea, JunghTurile §i buba de la (cutare).
www.dacoromanica.ro
607
DESCANTECE DE EUBA
DESCANTEC DE BUBA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Dumitra Ion Matheifi, din Govora
Buba albs, Bub negra,
Tu sa te Ter. Cu crucea to -ot depArta, Cu matura to -ot matura, Cu cutitu to -ot injunghia ;
Buba tAtarescA, Buba ovrelescA,
5 Buba turcescA,
Buba rusesa
Buba romanesca, BubA de noue (led §1 nou6 de
[felurt de bube,
Nu intinde, to Nu cuprinde, Nu umfla, Nu gamfa, Nu obranti, Nu tiromi.
15 Di te tau
Valcea.
20 De la (cutare) te-ol lua Si te- °I departa.
SA e§T §1 sA te duct de la(cutare),
Unde came negru nu latra, Unde popA nu Oa., 25 Unde cloban nu chiote§te, Unde casa nu se spoe§te. Si pe (cutare) sA '1 14 Curat, Luminat,
3o Ca matca ce de sus l'a lasat.
Reteta : Se descants cu cutitul, fir de matura §1 cu cruce in apa neinceputa §i cu sare §i cu tatnae de la boboteza.
DESCANTEC DE BUBA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Dumitra Nicolae I6na Vecluva, din Monastirenl
Valcea.
BubA cu Mac, Buba cu izdat, Buba cu brancA, Buba alba,
5 Buba negra,
Buba galbenA,
Buba turcheza, Buba cafenie, Buba bubelor ;
up Buba de vacs, Buba _de caIne,
Buba de cal, Buba de pore,
Nou6-clecT §i nou6 de descan[tatori, 15 Tote descantd,
TOte leac au. Buba orb5.
www.dacoromanica.ro
6o8
DESCANTECE DE BUPA
BubA, ovreiesca, Bub turcescd,
Din ficat Y,
30 Din Ose
20 Buba tiganesca, Bubl rusesca, Buba din netotT, E§T de la (cutare) Din ose, 25 De supt 6se,
M6duvOse ;
5i te du in codele marllor CAcr acolo aveti cu ce v6 cinsti,
Cu ce v8 omeni.
35 Dar(cutare) n'are cu ce te cinsti
NicT cu ce te omeni. $i sa la§T pe (cutare) curat, $i luminat, 39 Ca Malca Precista ce l'a dat.
Din ochT,
De supt ochY, Din inimg,
Refeta : Se descantA in apA cu cutitul §i cu pistornicul (crucea). Cu apa descantatA se udA cel bolnav la locul unde este buba.
DESCANTEC DE BUBA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Baba Nata, 1n etate de peste 85 ani, din AlexandriaTeleorman.
Buba buns, Buba dulce,
15 SA v6 duceti in cOdele mare, Unde poi:a nu tOcA,
Unde fete Marl coda nu im-
Buba Nth-1M,
Bubl mistretA,
5 Buba din somn, Buba din sculare, Buba din mancare,
CA sint dou6 fete Cu coda pe spete.
VoT noue-cled §i nou'e de bube,
Nou6-4ecl' §i nou6 de najiturr, 10 SA e§itl de la (cutare) din popu [nasuluT,
Din creTerii capuluT,
Din sgarciul nasulul, Din inima,
(plete§te;
20 $i v'a§tepta cu mese 'ntinse, Cu pahare pline, SA mAncap, SA osp'etati, Pe cutare sl '1 TertatY,
25 Si sA '1 lasatT curat, Luminat, Cum Dumnecjeti l'a lasat.
Din ficatT ;
Retetd: Se descantA cu un cutit pe locul unde este buba §i se atinge cu niticA Bare.
www.dacoromanica.ro
tESCANTECE tE BUBA
609
DESCANTEC DE BUBA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de Ia Baba Rada ovalga0, din corn. Valea-cu-apaGorj.
Tu, buba de cal, Tu, buba de vac(, Tu, buba de capra,
20 Pe supt buturi ; Unde cainit n'o latra
Si popg. n'o toca, Fat( mare nu s'o ptept6na. Cum nu pate popa sluji sfinta
Tu, bubg de die,
5 Tu, buba de purcea, Tu, buba de catea, Tu, buba veninata, Tu, buba de scrota turbata, Tu, buba trupesca, io Tu, bubg netotesca, Tu, buba boerescg,
[leturghie 25 Far( cruce §1 fgra tamale, A§a sä nu te lipe§tt de (cutare); Cum se potole§te ventul Si pamintul
Tu, buba rudgresca, Tu, buba tiganesca, Eil te mut,
15 Tu sa te mutt,
S( te duct la fetele lut Ler im[Ora%
Unde coco§ nu cant(,
Unde secure n'o tea. In padurt
Copiit mid in leggnele 3o Boert mart in plapomele, Pasarele pe la cuiburele, A§a sg se potolesca buba din [6sele (cut(ruta) Si cutare sa remate curat lu[minat,
35 Ca argintul stricurat, Ca sorele resarit, Ca busulocul Inflorit.
Retcta : Se descanta de fret oil, repetandu-se versurile de mat sus. Se descant( cu crucea, cutit §i sare in apa. Apa desca.ntatA o bea cel suferind §i se tinge cu ea unde este buba. Restul din apa descantata se arunca pe o map. sail catne §i se cjic vorbele : e and o mat scri, sail grgi, sail descanta §i cgteua asta, atunct sA mat vie buba Ia (cutare). Buba pe pamint a venit, pe pgmint sa se in-
Ora ; pe pamint a venit, pe supt pamint sa se duca.
39
www.dacoromanica.ro
bto
DESCANTSCH DE 13UBA
DESCANTEC DE BUBA (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Marica PetrivorRopioril-de-Vede.
Nu ca br6sca te umfla. Si e§1 de la cutare,
-- Buba buna Si mg buna, Buba dulce,
Cu tote junghTurile,
Buba de nou6 felurY de bube ;
20 Cu tote cutitele, Cu tote durerile, Cu tote obrintelile Si cu tote racelele ;
BubA turcheza,
25 La radacina copaculuT, La fata 'mp6ratuluT.
5 Buba albs, Buhl negra, Buba verde, Buba vinata,
Si te du 'n fundul mare,
fo Buba ro§ie,
Buba albastrA ; Nu te 'ntinde, Nu te prinde, Nu ca ghimpele 'nghimpa, 15 Nu ca urzica urzica, Nu ca §erpele 'nvenina,
CA fata 'mp6ratuluT te-a§tepta,
Cu mese 'ntinse,
Cu facliT aprinse,
3o Cu pahare pline,
SA mAncatT sa ospelatl, P6 (cutare) sAl TertatT.
Reteta : Se descanta in cicore sail prune uscate §i se pun pe locul unde este buba.
DESCANTEC DE HA BTJBA (VARIANTA)
Cules de IOn Odor, de la al2161aValeniPrahova.
Buba alba, Buba vineta, Buba albastra, Buba negra,
NicT sa te 'nmulte§tT,
mar mult sa te sfir§e§tr, Mara sa Te§T,
15 Din turpina sa sect.
5 Bad mocanesca,
Te-aT mistuit, Te-aT risipit, Jupanesa, Imp6ratesa ?
Buba ovreiesca,
Buba veninata, Buba sagetata, BubA rea,
10 Sor' cu duma rea ; NicT sa te lAte§tT,
20 MM-0 cutitili, MOTA-tY sagetili
1
MOTA-II tote cusururile,
www.dacoromanica.ro
61i
DESCANTECS DE BUDA
SA sece de la (cutare) SA se mistutasca, 25 SA se risipescA ; In vent sA. tesA,
SA se mistuescA, La (cutare)sh nu se mai gAsesc5 .
3o De la min' descantecu, De la MaTca Precista lecu !
Afar' sA piece,
DESCANTEC DE BUBA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Maria Nastase, din Roma neseiGorj.
Tu, buba veninatA, Tu, buba be§icata, Tu, bubA din bere, Tu, buba din mancare, 5 Tu, buba din odinA, Tu, buba din batata v'entului, Tu bubA din bOrea pamIntului, Sa Te§t de la (cutare) Din inimA,
I0 Din trupul Tut, Din tote inchteturile,
SA te §Y §1 sa te duct,
In venturt mart. Eii te tail §i te duc IS In venturt marl', Peste munte,
Unde popA nu tocA,
Unde fata mare coda nu im(plete§te
Unde Carrie nu latra, 20 Unde cToban nu chiote§te, Uncle Ole nu slatarA,
Unde secure nu e,
Miros de tamale. Acolo sl lacuitt, 25 Sa ye odinitt, Pe (cutare) al pArAsig,
Si al lasatt curat, Luminat,
Ca argintul stricurat, 3o Ca Malca Precista ce l'a dat.
Retetet : Se desanta in usturot, rachiti, Cu cutit §i fir de mAturA.
DESCANTEC DE BUBA ( VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de 'a baba Manea Mathef, in etate de 85 an1, din Ro-
Oorii-de-Vede.
Buba albg,
BubA sor cu dA.lacul,
BubA negra, BubA ro§ie,
Bubl turchezA, 5 Buba veninatA, BubA topsicatA,
Buba bubelor, Sora ciumelor ;
.
1 0 Buba sor cu dAlacu negru, Buba sor cu dAlacu villa, BulDI sor cu dalacu ro§u, Buba cu dAlacu veninat, Buba cu dAlacu topsicat, 15 BubA cu dalacu be§icat, E§T de la (cutare)
www.dacoromanica.ro
612
DESCANTECE DE BUDA
Din os in carne, Din carne in prele, Din ranza 20 In osanzA. i (cutare) sä r6maTe,
Curat, Luminat,
Ca steua din cer; 25 Ca roua din camp, Ca Ma Tea Precista ce Pa facut.
Refeta : Se descant4 Cu sare in ap6. Apa se bea si se stropeste la
buba $i se d,ic cuvintele : Cum se topeste sarea 'n apA,
Asa sa se topesca buba, dalacul de la (cutare).
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE BRANCA DESCANTEC DE BRANCA Cu les de Chr. N. Tapu de la Rum GutA Stanciu, din SaceniTeleorman.
BrancA negra,
Ia-ti junghlurile.
20 *i sa to duci la fata lui Lilar
Branca albA, BrancA veninata,
[imperat, C'acolo te-adastA o fata izinita La o salcie prisaditA,
Branca galbena, 5 Branca be§icatA Branca cu izdat, Branca cu Mac, Branca sora clumelor, Sor cu buba, m Sor cu dalacu, Sor cu izdatu, E§l de la (cutare) Din cap, Din ochl,
Cu mese intinse, Cu facia aprinse, 25 Cu pahare pline §i scrise.
Ma §tie sA ve prancjiascA SA ve odiniasca. (Cutare) nu §tie sa 0 odiniasca
Nici sa 0 prancpascA ;
3o *i (cutare) sa remaie curat [luminat,
15 Din Md.
Ca steua din cer, Ca roua din camp, Ca argintul cel curat, De Mem Precista lasat.
Ia -tI cutitele, Ia -tI ametiturile, is -ti versaturile,
Retetd: Se descants cu un drug (un fus mare), in rachiii, unt-de-lemn
§i in sapun. Cu tote aceste amestecurl la un loc, se unge corpul suferindului. La sfer§itul descantecului se ma adaoga §i cuvintele urmetOre : (Cum maturA mAtura gunOiele,
A§a sa se mature tote junghlurile, cutitele de la (cutare). CA Malca Precista m'a invetat, 5i cu limba to -am descantat.
Cum da druga indArat, A§a sa dea indarat durerile, junghlurile de la (cutare).
www.dacoromanica.ro
614
DgSGANTECE PE BRANCA
DESCANTEC DE BRANCA (VARIANTA)
Cu les& de IOn Odor de la Sandu Potcovaru, din Valenil-de-muntePrahova.
Branca 'Agra
5 In vent sa te dud I
Branca fosicata, Branca veninata, Branca din vent aT venit,
Dumnecleti cu lecu,
i eu cu descantecu
I
DESCANTEC DE BRANCA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Stana Resica, din DraganescfTeleorman. Sa se compare acest descantec cu cel din colectia d-lui G. D. Teodorescu, peg. 366 col. I.
Din tOte tnchieturelele, Din tOte medularile.
Cu carpa aprinsa am descantat,
Branca indarat de la (cutare) [a dat.
Branca sea,
SA te duct, unde popa nu ciDe§te,
Branca be§icata 5 Branca topsicata, Branca inveninata, Sa Te§1 §i sa fugr de la (cutare), Din creeriT capulul, Din sgarcYul nasuluT,
To Din fata obrazulul, Din maduva Ose lor, Din piele,
Unde doban nu chiote§te, 20 Unde Cane nu latra, Unde fata mare nu se pTeptena i (cutare) sa remaYe
Curat §i luminat
Ca'n chua ce maTca-sa l'a facut;
25 Ca steua din cer Ca roua din camp.
De subt prele,
Cu carpa aprinsa am descantat,
Branca Indarat de la (cutare) [a dat.
Din rinichT, 15 Din bo§ogY,
Reteta : Se afuma de branca cu carpa aprinsa §i se rostesc cuvintele de maT sus.
www.dacoromanica.ro
615
DESCANTECE DE BRANCA
DESCANTEC DE BRANCA (VARIANTA)
Culesa de Ion Ionescu de la o betrana din comuna CucuteniDambovita.
Cu carpa aprinsAam descantat,
Branca indarAt a dat. Branca seca, Branca cu d'AT reI, 5 BrancA 'nveninata,
SA le§T §i sA fug de la (cutare), Din creeri1 capuluT, Din popul nasuluY,
Din fata obrazuluT, 1 0 Din tote incheeturelele, Din tote m6dulArile, E§Y, fug §i to du,
Unde cloban nu chiuTe§te, Unde popA nu cite§te, 15 Unde fat cOdA nu 'mplete§te; La tOrta pamintuluY, La aripa ventuluT. SA r6mare (cutare) curat, Luminat,
20 Ca auru stricorat, Ca steua din cer, Ca roua din camp,
Ca Maka Precista cind l'a fAcut.
Reteta : Se descanta de tra on, afumandu-se bolnavul cu caltY a-
prin§T sail cu carpa.
DESCANTEC DE BRANCA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Carstoiu, in etate de 68 anr, din corn. FacaiValcea.
TOte brancele se in §ela, Se impovAra, Branca de la (cutare) n'avea cu [ce se in§ela,
Cu ce se 'mpovara, 5 Din rAdacina seca, De la (cutare) pleca.
,5i
se ducea, unde pops nu tacA,
Unde fats mare cosita nu 'm[plete§te,
La omeni lecue§te. 10 R6manea (cutare) curat Luminat, Ca MaTca Precista ce l'a lAsat.
Reteta : Se descanta cu cutitu in sare §i se presara pe locul unde
este branca. 0 parte din sare se inghite de cel bolnav §i se repetA vorbele:« Cum se tope§te sarea de al:4, a§a O. se topesca branca de la ( cutare),.
www.dacoromanica.ro
616
DESCANTECE DE BRANCA
DESCANTEC DE BRANCA VARIANTA
Cu lesi de Chr. N. Tapu de la Dumitra Ion Matheiii, din GovoraValcea.
De la (cutare) to -ot lua, 20 In Marea Negra te-oT arunca. EU te tau Tu sa te Yet ;
Curva branca incaleca, Pe furca incaleca, La Marea Negra alerga, Bistrita trecea, 5 De la (cutare) se lua. Branca brancelor, Sora ctumelor, Si P,.
Efi te mut
Tu sl te mutt. 25
a bubelor
Nu intinde, To Nu cuprinde, Nu umfla, Nu gamfa, Nu intepa, Nu cutita. 15 CA ed cu cutitu to -ot junghIa, Cu crucea to -ot departa, Cu matura to -ot matura, Cu tamaia to -ot tAmaia,
Si sA Yee de la (cutare) Din creerit capulut, Din fata obrazulut, Din sgarctul nasulut, Din inima,
3o De supt inima
Din bo§ogt, De supt bo§ogt Si sl r6ma1e (cutare) Curat, 35 Luminat, Ca Matca Precista ce l'a lasat.
Reteta : Se descanta cu un cutit, fir de matura, cu crucea §i cu tamale de la boboteza in apA neinceputa.
DESCANTEC DE BRANCA VARIANTA
Culesa de Chr. N. Tapu de la baba Oprica din BArbatesclValcea.
Buba cu branca Buba cu vifor, Buba cu dalac, Bubl cu izdat, 5 Cu vrajma§u amestecat, ET de la (cutare) din cap, Din ()chi, din pictOre Si mar tare de uncle '1 d6re.
E§T§i dute, unde coco§ nu canta
to Unde popa nu toca, Unde óta nu sbrara, Unde boul nu rage, Unde calul nu necheza Unde cattle ro§u nu latra. 15 Acolo sA §ecit,
SA locueltt
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE BRANCA
617
Si pe (cutare) sä '1 uritl,
Si O. lecuYe§tY
Unde sint mese intinse, Cu facia aprinse 20 *i pahare pline.
SA '1 parasitY
25 Si sa '1 lasatY curat, Luminat, Ca Malca Precista ce l'a lasat.
SA mancati SA osp6tatY
Reteta : Se descants cu lemn de alun, ca ss fuga branca, cu crucea §i cu cutit gasit sau cununat. De regula se descants cu tamale in apa, sail in rachiti de drojdie §i se pune §i usturoid §i sare. Tote acestea se amesteca la un loc in rachiii §i se da suferindulul sa bea §i se unge la
locul unde este e§itA branca. Ce remane din acea apa sail din rachiii se arunca pe mate (pisicT) sail caTnI, repetindu-se de tret on vorbele : «Mata §i calnele sa vie, Dar bola (branca) (cutaruYa) sa nu vie».
Alte on apa descantata se arunca pe un maracine §i se dice : (SA r6ma1e branca pe maracine
Si inclarat sa nu ma vie).
DESCANTEC DE BRANCA (VARIANTA)
Cules de Chi% N. Tapu de la Maria Nita Udroiii, din Rogiorii-d e-Vede.
Branca negra,
Tare auc,lla, Tare venTa, Pe (cutari(a) 11 spala,
Branc5. vineta,
Branca cu orbarita, Branca din Tele 5 Branca din tepa, Branca cu vifor,
25 De branca, De buba, De vifor, De dalac.
Branca cu Mac,
Branca cu izdat, Branca brancelor,
(Cutarita) tipa, 3o Se vaita.
o Sora c/umelor,
MaYca Precista aucpa,
Ca ea nu scia cinat
Nu junghIa, Nu cutita,
Si dormitat. Si ele yenta,
Pin dintY,
Pin masele, 15 Pin gingiT, Pin fata obrazultA, Pin sgardul nasuluT.
35 Si cata
Tare se olecaTa. 20 MaTca Precista, Ma Tea Sfinta Maria,
4o Pe furca incaleca, In fundul mariT se arunca.
cay de calarie.
Cail de calarie nu Oda,
Iar (cutari)a) tare se vaita,
SabiT de ,tal'ere nu gaga.
De duda, de amar,
www.dacoromanica.ro
618
DESCANTECE DE BRANCA
Reteta Se descants cu furca de tors §i cu fus si se repetA cuvintele : CocOna mare, PorciY in strat,
Screme-te mai tare $i fs un cocon mare,
lc) Vitele in sat, Si (cutare] sa se potoliasca, Si sa se lini§tiasca. $i sa remaie curat,
SA umble cAlare.
5 SA se duca la (cutare), $i sA-1 potolesca dorul.
Cum se potole§te pas6rile la [cuiburele,
Chnenii in pat,
Luminat,
15 Ca aurul stricorat, Ca diva ce l'a dat.
Se mar descants si in balegA de bivolita §i se clic cuvintele : «Cum se imOte balega de plOie §i de roue, a§a sa se imOie durerile din tot trupul cutAruiaD.
DESCANTEC DE BRANCA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Dumitrana Dumitra Stoica, RogojeluGorj.
A plecat, cutare, Pe cale, pe carare ;
In marl' vai,
Se 'ntalni cu branca in cale,
In vAi corobAT,
BrancA negra,
25 Acolo sa hodinescA, Acolo sä prancliascA,
De nou6-c,leci §i noua de feluri (de brancA,
Curat, luminat, Ca argintul strecurat, 30 In numele TatAlur si Fiului §i
5i pe cutare sal lase,
5 Branca rove,
Branca brancelor, Sora ciumelor. Branca pe furcA a incalecat, To La Marea Negra a plecat. Branca dupe iurca a alunecat,
Branca in Marea NegrA s'a [' necat. Cum se tope§te spuma de mare
$i roua de sore,
A§a O. se potolesca Viforul, durerile, Junghiurile, Tepa, Sagetaturile, 20 Cutitele, Horurile de la (cutare). $i sa piece branca, 15
[SfintuluY Duch inchinat.
Acolo sa stag, Ca sinteP aveptate, Cu mese intinse, Cu pahare pline ; 35 SA mancap, SA osp6taP,
Pe (cutare) sal iertati.
CA (cutare) nu §tie a v6 culca,
Ca (cutare) nu tie a ye scula, 4o CA (cutare) nu §tie a v6 prancli,
Ca (cutare) nu §tie a ye odini. Si sal lasati curat, luminat, 43 In numele TatAlui §i al SfintuPui Duch inchinat!
Reteta : Se descants cu furca in apa. Apa descantata se bea §1 se
uda partea unde e branca.
www.dacoromanica.ro
619
DBSCANTECE DE BRANCA
DESCANTEC DE BRANCA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Gherghina Dumitru Gadea, din SacenlTeleorman.
Branca negrA, Branca alba, Branca turungie,
4o Din madulArT,
Din suptiorl, Din tite, Din cosite.
Branca c afenie, 5 Buba bubelor, Muma ciumelor, Tu, branca ro§ie, Tu, branca turcheza, Tu, branca albastra, To Tu, brancA verde, Tu, branca galbenA,
Nu te 'ntinde, 45 Nu cuprinde, Nu te lAti, Nu te'nfrAti.
Tu, branca din sore,
Tu, brancA din ninsOre,
Tu, branca din mancare, 15 Tu, branca din sculare, Tu, brancA din loviturl, Tu, branca din intalniturl, Tu, branca din §oTmane,
Tu, branca din carare, 20 Tu, branca cu sore sec, Brancl cu isbiturA, Branca cu vifor, Branca cu ru§itA, BrancA cu izdat, 25 BrancA cu cal negril,
SA ospAtatT, SA'rnl pranc)itT,
SA mi-ve odiniti.
$i scotetTbrancele dela (cutare),
Din Ose,
De supt ose,
[plete§te,
Unde casa nu se spoTe§te. Acolo ye slut paturile ; 6o Acolo ye sint halaturile ; Acolo ve slut palaturile ; Mesele ye sint intinse,
Cu pahare pline 65 SA mancatl,
Cu cOdele jugravite, Cu cOrnele poleite, Inchidetl u§ele, 3o AstupatT ferestrile
De supt fAlcY,
Unde fete marl coda nu im-
Cu fAcliT aprinse,
Branca cu cal albl,
Din gale, Din spinare, Din ochl, 35 De supt ochT, Din Mid',
Ia-te dupe descantecul meii, Dupe buruTena ta, 50 Dupe 'liana mea. SA ye ducetl, SA alergati, SA ye mpecatT, Unde coco§ nu cantA, 55 Unde popa nu tOcA, Unde topor nu tale,
Iar pe (cutare) al pArAsitl 7o $i sal lAsati Curat, luminat, Ca argintul cel curat, Ca on -ce stricorat,
Ca Malca Precista ce ]'a dat. Lec de mana mea 5i de Malca Precistal
www.dacoromanica.ro
620
PESCANTECE DR DRANCA
DESCANTEC DE BRANCA (VARIAN TA)
Cu les de Chr. N. Tapu de la Maria Nastase, din Romanept1Gorj.
Plecd branca cu brancoru e,
Amendour intr'o carbre.
Se intelni cu Maica Precista
5
Pe (cutare) sa '1 sagetatr, SA-1 junghratr, 20 SA-1 cutitair,
[in cale. Marca Precista 11 intreba : Unde te duct, tu brancA, cu (brancoru in carere ?
Ne ducem la (cutare) in cap, [in crererr ;
SA '1 sAgetArn,
SA '1 junghiam, SA '1 cutitAm, 10 SA '1 umflam, SA '1 gamfam SA '1 facem sange si copturA.
Indarat, branca, cu brancord
[de unde at plecat. CA Marca Precista ve opreste 15 Si cu glas din cer glAsueste : SA nu ve duce la (cutare), CreTerir sa-r detunati,
SA-1 umflatT,
SA-1 gamfatr.
Ci, tu branca, 0, te duct in ale [vAr
In ale colobAT.
25 Branca indata ce auclia Si asa se mania Si veni §i -sT adunA durerile, Trite umflAturile
Tete junghTurile.
3o 5i le aduna
Si in sac le bAgg. Si 'n garla se inecA. Si pe (cutare) it lasA Curat, 35 Luminat, Ca argintul strecurat, Ca Marca Precista ce l'a lasat.
Retet4: Se descantl cu furca de tors sad cu cutit, in yin, otet §i cu
usturoid.
DESCANTEC DE BRANCA (VARIANTA)
Cules de Ion Odor de la Puna MoldovencaBuz60.
Brancl alba,
Brandt negrA, Branca rosie, BrancA vinetA,
5 Branca stacojie, BrancA conabie,
Branca din pare,
Brancl din gun6Ye, BrancA din r6cela, 10 Branca din ferbintelA, Branca cu trimes, Branca cu umflatura, IesT de la (cutare) Din creeril capulurt www.dacoromanica.ro
621
DESCANTECE DE BRANCA
15 Din sgarcTul nasuluT,
Din fata obrazulur, Din scafarliele ochilor, Din aucjul urechilor, Din vinele gatuluT, 20 Din bAerile inimel. A plecat patru sfintT la Vona[tore :
Sfintul Gheorghe, Sfintul Du[mitru, Sfintul Haralambie Si Sfintul Mina. La venAtOre a plecat
Si nimica n'a venat,
25 Numa caiT 'ui -a 'nt6pat. NicT nu 'T-a 'nt6pat, NicT nu 'T-a durut, NicT n'a obrintit,
Nici nu s'a spuzit, 30 NicT n'a obrintit, NicT sange n'a curs, Niel coptura n'a strins.
A§a §i p6 (cutare) NicT O. nu '1 injunghie, 35 Niel sa nu se umfle, NicT sa nu se obrintesca, NicT sange sa nu curga, NicT coptura sa nu strangit. Sore mare, 4o Sore mic, SOre apune, Sore s'apune, SOre cu nou6-clecT §i nou6 d6 [zarT,
Ia-IT zarili,
45 Iall umflaturili, 'all junghiurili,
Durerile §i Branca negrA de la (cutare). Cum sa r6pune sOrele d6 pe cer,
5o A§a sA se r6puna tote
1361ili
[de la (cutare) !
www.dacoromanica.ro
622
DESCANTECE DE BRANCA
DESCANTEC DE BRANCA Cu les de Chr. N. Tapu dintr'o copie de la Pr. Gh. Popescu, din comuna Runcu, luata de la Pr. Sandu, decedat in etate de 93 ani in comuna GemeneaDambovita. Vecy acest descantec pi figura pi in cartea doctorului lonessu Buzini : oMedicina
Familieiy.
(eratue) get fulubor etatanas cad enm6D
.1.ad cis taradni All'eS et taradni aenzar.B Retetez Se scrie intocmai pe o bucata de hartie, se unge cu miere peste care se pune putin piper §i forte putin ardeiii §i se aplica pe partea bolnavA. In lipsa de miere se pune malaiu imuiat in rachili de drojdie.
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE IZDAT DESCANTEC DE IZDAT Cu les de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Anca, din comuna MagureleTeleorman.
Tu, izdatule, Imperatule, Spurcatule, Sagetatule, 5 AY plecat,
Ca un turbat SA Yet dilele la (cutare).
Nu le lua, Ci du-te la casa ta. 10 Acolo sa bet, Acolo sa manand. La (cutare) nu bea,
Nu manca. Fugt, sangeratule, 15 Spurcatule, *i du-te la casele tale. Acolo A. bet, Acolo sa 'flatland', ,i sa locute§tt, 20 *i pe (cutare) sal lecuie§tt.
*i al la§T curat, Luminat,
Ca roua din camp, Ca de MaTca Precista lasat.
Reteta : Se descanta in apa neinceputa cu fir de busuYoc, cu crucea §1 cu tamate §i se clic la sfIr§itul descanteculur, cuvintele : Cu matura te-am maturat, Cu tamata te-am tamatat, Cu crucea te-am departat, Cu limba te-am descantat ; i pe (cutare) l'am lasat, Curat, Luminat,
Ca de Matca Precista lasat. Apa descantata se bea de cel bolnav §i o parte din ea se arunca in verful until par de gard §i se dice cuvintele : Cum se spala parul asta de plate §i de vent, A§a sä se spele (cutare) de izdat.
www.dacoromanica.ro
624
DESCANTECE DE IZDAT
DESCANTEC DE IZDAT VARIANTA
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Stana Resica, din Dragane§UTeleorman.
Tu izdate, Spurcate, Blestemate,
Nu mugi ca boii, 5 Nu rama ca porcu, Nu rugea ca cal'nele.
Tu sä TesT cu durerile, Cu junghlurile, Cu cutitele, Jo Cu durimele, Cu usturimele de la (cutare), Din mains, Din picere, Din rinichT,
15 Din madulere, Din pleOpele ochilor, Din auclul urechilor. Cum potoleste ventu pamintu, Asa sa se potolesca junghl'urile 20 Icnelele, ametelele, Cutitele, tepile, farselile, Greutatea,
Reotatea de la (cutare). i (cutare) sa remaie curat, 25 Luminat,
Ca steua din cer, Ca roua din camp, Cu ce masa l'a facut.
Retetd : Se descanta de regula pe corpul omuluT cu cutitul nitica sare.
§i Cu
DESCANTEC DE IZDAT (VARIANTA)
Culesa. de Chr. N. Tapu de la Constantino Ion Rados, din Valea-cu-apaGorj.
Cu limbs curata, 15 Cu fata ridicata; *i te voiii curata, *i te voiii spala,
Tu izdate, Blestemate, Topsicate, Inveninate,
5 Turburate, Nu lntinde, Nu cuprinde (pe cutare), Nu incindea, Nu cutita, I() Nu sageta, Nu gamfa, Nu umfla ; Ca ea te voia descanta,
i in nou6-c).ecY si nou6 de ho-
[tare te voiii arunca *i de pe trupul (cutaru1a) te
[void curata, 20 De bole si de durerY. Iar (cutare) sä rem Me curat, Luminat, Ca argintul stricurat,
Ca steua din cer lasat.
www.dacoromanica.ro
628
bESCANTECE DE IZDAT
Retet6: Se descantl cu crucea, cu usturoiii, prat de pu§cA, otet §i Ornate de la boboteza §i busutoc de la steg. Se dA de beut §i se unge unde-1 dore pe bolnay.
DESCANTEC DE IZDAT (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu de la Maria Nasta se din RomanatrGorj.
Marine, nene Domn mare,
$i tee de la (cutare),
Din inima lut, Din ficatit lut,
5 Din trupul la $i sa tee, O. te duct la hAl i[de te-a mancat, SA-T put cap la cap,
Cur la cur,
Ficatt la ficatt, to Inima la inima.
Pe (cutare) sA-1 lae curat, lu[minat,
Ca steua din cer, Ca roua din camp, Ca argintul strecurat,
15 Ca Matca Precista ce l'a lasat.
Reteta: Se descantA in usturoiii cu otet, cu care se unge suferindul la stomac.
DESCANTEC DE DOR DE INIMA Cu les de Chr: N. Tapu de la Iona G. Purice din BarbateserValcea.
UcigA-te crucea, vrajma§e,
De la biserica plecae, La icone te-at inchinat $i dracit i -ar crApat,
5 De la (cutare) i- at luat, Cu junghturile, Cu cutitele. Nu umfla, Nu gamfa, to Nu face carnea rea, Nu junghia, Nu cutita. $i sA te et de la (cutare) ;
IS SA tee : Din inima, Din ficatt, Din gale, Din masele, 20 Din pictere, Din osele de unde 1 dore. E§Y, §i du-te in muntt scun4t $i'n radacinile bradilor. Acolo sA §ecjr,
25 SA locuieet, 136 cutare sA '1 urA§tt,
SA'l paraseet.
SA pled,
Rekta : Se descanta cu sfinta cruce in apA, in care se bags Ornate §i usturoi. Din apa descantata se gusta de trel or §i se unge cu ea pe stomac. 40
www.dacoromanica.ro
X26
DESCANTECE DE IZDAT
DESCANTEC DE IZDAT (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu de la Dumitrana Dumitru Sto Ica, din RogojeluGorj.
Crapt izdate, Blestemate. De la inima (cutaruia) sa plect; Si te du in codele marilor, 5 In copitele ctutelor. Acolo sa locute§tt, Acolo O. vatcare§ti, Acolo sä hodihne§ti,
De la inima cutaruta sa fugt,
to Ca al cu crucea te-am des[cantat
Cu cutitu te-am tatat, De la cutare te-am duhuit Si de la inima te-am potolit.
Cum se potole§te sorele in cer,
15 Ventul pe pamint, Focul in cuptor, Oile in stana, A§a sa se potolesca dorul de la (cutare) Si sa se duca in codele marilor.
20 In copitele ciutelor, In coinele cerbilor, In radacinele bradilor. Acolo sa hodruesca, Acolo sa pranclesca, 25 Pe cutare sal parasesca.
Retetiz : Se descanta in apa cu crucea §i cu cutit cununat sail gasit. Apa descantata se bea §i se, uda cu ea.
DESCANTEC DE IZDAT (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la Dumitra RaducanMargoiii din Urdaril-de-josGorj.
Tu izdate, Blestemate, Muta-te, Stramuta-te :
5 Din cap, De la inima, Din sgarctul nasului, Din fata obrazulut, Din barerile inimer.
to Du-te in codele marilor,
Acolo sa-ti fact casa, Acolo salt fact masa, Legan de matase. Acolo sä te aciurezt, 15 Acolo sa 'mputezt. (Cutare) sa remate curat §1 lu[minat,
Ca argintul stricurat, Ca Maica Precista lasat.
Refetd: Se descanta cu fir de matura §i se qic cuvintele : «Cum se matura cu matura tote gun6Yele, a§a sa se mature, sa se curatesca izdatul www.dacoromanica.ro
627
DESCANTECE DE IZDAT
de la cutare ; cs eu izdate, blestemate, cu mAtura te-am mAturat, cu tAmara to -am tAmarat §i te-am trimes Ia Vadul lat. CA eu izdate Blestemate,
Cu matura te-am mAturat, Cu tAmaia te-am tAmarat, Si te-am trimes la Vadul lat. Amin, MaYcl SfintA Marie, Leac din mana mea s4 fie !
DESCANTEC DE IZDAT (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la Maria Marin Coltatu din ScriosteaTeleorman.
FugY negor
Ca eu cu limba te-am descantat
Din r6zor, Si to izdate,
Cu crucea te-am depArtat, Cu tamale to -am tAmaYat,
Blestemate ;
5 CA la cutare nu e loc de mOrte
E loc de terg,
Cu cutitu te-am strAfigat, 15 De Ia cutare te-am depArtat.
Si (cutare) a remas Curat,
De bisericA,
De cruce Si de tamale. ro Ce e cutArula sA nu maY fie I
Luminat, Ca Malca Precista lAsat.
Reteta : Se descantA in apa cu crucea, cu un cutit §1 cu tamale d'a mare, de Ia boboteza. Apa descantatA §i a mestecatA cu tamale se dA bolnavului de bea.
DESCANTEC DE IZDAT (VARIANTA)
Cubes de Chr. N. Tapu de la Masa Petru Sficeanu din RovinariGorj.
Fugl izdate, Blestemate ;
CA crucea to bate, CA nu-4 loc de tine ; 5
i e lee de cruce,
De bisericA §i de tamale. Vita de vie taIata Cap de §6rpe vindecat, Du-te unde coco§ n'a cantat, 10 Du-te unde pops n'a tocat,
Du-te unde calne n'a lAtrat. Si Teti izdate din inimA, din fi[caST,
Tu izdate cu leoTca, Cu sburAturOica, 15 E§T §i du-te in cOrnele cerbilor, In pAdfirl,
Pe supt buturl.
Acolo sA locuYe§tY, Acolo sA vactile§tT,
www.dacoromanica.ro
628
DESCANTECI3 DE IZDAT
20 si pe cutare sal
Cu crucea te-oT depArta,
Terti
si sal pArAse§tY.
25 Cu tAmaTa te-oT tamaTa,
si el O. r6tnaTe curat,
Cu cutitul te-oT cutita, De la cutare te oT depArta.
Ca de D-cleti lAsat.
Si cand oT afla a te-oT in[tOrce
Re(eta : Se descants cu tAmaTa in apA, cu crucea §i cu cutit. Apa descantata o bea cel bolnay.
DESCANTEC DE. IZDAT (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Simina din GresiaTeleorman.
Fata mare cosita n'a 'mpletit.
Tu izdate, Blestemate,
P'o caprA neagra te-am aruncat,
Intr'un verf de munte te-am
AT fost treator din nou6 sate
[aruncat.
[trecetor.
Dar sf. loan nou6 Inger tri-
Dar sA mergT la pas de lup,
5 La cap de ghigean.
Ca eu cu crucea te descantam, Cu tamaIa te tamaTam,
De la cutare te departam. Si sl te ducT unde popA n'a [tocat,
I0 Glas de voYnic nu s'a audit,
15 Din munte o dArama
[metea,
Fara cutit l'a tgat, Pe izdat l'a departat. Fara sare o sara
19 si trite bOlele de la (cutare) le [departa.
Reteta: Se descants cu crucea asupra celuT bolnav precum §i cu tAmate (de la boboteza) cu care se afuina bolnavul.
DESCANTEC DE IZDAT (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu de la Catrina Iona Ursu din Urdarir-de-susGorj.
FugT izdate, Blestemate, CA aicT nu e loc de mOrte,
Ci e al tAniai §i al crucil.
5 $1 cand se impreuna cur de urs
La cur de lup,
AtuncT A. se maT izdeze (cutare); AtuncY, nicT atuncY.
i ie§T necurate,
10 Blestemate: Din inimA, Din platnanT, Din ficatT, Din ranunchT, 15 Din creleriT capuluT, Din sgarcTul nasuluT, Din fata obrazuluT.
Si te du, unde popa no Oa,
www.dacoromanica.ro
DESCANTECE DE IZDAT
Unde pAsAricA' nu ciricaTe,
20 Unde vaca nu rage, Unde topor nu tare, Unde coco§ nu cants. Ca acolo v6 sint pregatite Mese intinse,
629
25 Cu pahare pline. SA mancatY, sA bsp6tati',
Pe (cutare) sal YertatI. i sail lAsati curat, luminat, Ca argintul din stricurat, 30 Ca MaTca Precista lAsat.
Reteta : Se descantA cu crucea, cu cutitul §1 cu tAtnaTe de la BoboteazA in apl neinceputA.
DESCANTEC DE IZDAT (vnitiANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la Maria Matake Ciurea din Urdaril-dejosGorj.
Cap de galigan, Gospodi po milo, Cruce luminat', Gospodi pc) milo, 3 Cruce de argint, Gospodi po milo, La inimA de vidrA, Gospodi po milo,
La genuchl' de fier, 10 Gospodi po milo, La talpe de otel, Gospodi po milo.
Descantecul de la mine 5:1 leacul de la Marca Precista.
Refeta : Se descants pe corpul celui bolnav, cu crucea §i cu un cutit gAsit sail cununat.
www.dacoromanica.ro
DIFERITE DESCANTECE DESCANTEC DE OFTICA Cu les de Chr. N. Tapu de la Maria Predi, din comuna BarbateptiValcea.
Iesr, ofticA, de la cutare, Nu intinde, Nu cuprinde, Nu umfla, 5 Nu gamfa. Ies1 ofticA din bere, Din inima rea, Din dusmanie, Din certa, 10 Din asteptare, Din dragoste, Din carare, Din mancare, Din pisare.
A. secat cu far ala Si cu naplArala. lest, oftica, ca-tr tar buzele Sill' tar picrOrele 35 Si4r tar marnele ,5 tar ghrarele CA to ghiarele le-ar intins, Pe cutare de inima rar cuprins.
15 Tu ofticA cu luci-u vrAjmAsesc
45 Si nAplArala.
De inima l'ar apucat, 4o L'ar far§it, L'ar nAplait,
SA test de la (cutare) Din prept, Din spate,
Eu nu crocanesc,
Din Osele tote.
20 Tu, ofticA, din nou6-4ecr §i [noue de felurr de oftica,
Pe cutare la inima de ce'l a[pucr ?
5i 'r -ar luat fomea Si puterile Si Par suptiat
25 Si l'ar far§it. Deochetura cu sore sec, Sorele a r6sarit, Oftica din preptul cutAruia a [prerit ;
SOrele a scapatat, 3o Oftica din preptul cutaruia a [secat.
Far luat, 5i 'r -ar furat, FOmea §i greta Nu bocAnesc, Ci inima cutarula r-o plAmadesc FOrnea lur,
so Setea lur
Putere, La putere, Sanetate, La sAn6tate, 55 Virtute, La virtute. Cum se plamAdeste aluatul in [capisterie, Fagurul de mrere, Si copilul in mulere, 6o Varc,la in gradina Casul la stand,
Oul in gaina,
Para 'n Or,
www.dacoromanica.ro
632
DIFERITE DESCANTECE
Meru 'n mei-,
La putere,
Aluna 'n alun,
8o La sanetate,
65 Pruna 'n prun,
Sanetate,
Vitelu 'n vacs, Manzu 'n Tap., Zarzana 'n zarzan, 70 Piersica 'n pTersic,
Vertute La vertute. SI remaTe cutare spalat, Curat §i luminat,
Vi§ina 'n vi§in,
Nuca 'n nuc, Strugurile in vita,
Castravetele 'n vrejT, 75 Usturoiu in razor. A§a sa se plamadesca inima [cutaruTa).
Putere
85 Ca roua din camp, Ca steua din cer, Ca argintul cel curat, Ca on -ce stricurat, Ca MaTca Precista be l'a dat . 90 Lecul din descantecul meil, Si cu puterea luT Dumnecjeti I
Reteta : Se descanta cu un cutit cununat §i cu treT lingurT in apa neinceputa, curata, de la isvor §i se fierbe intr'o OM. none. Apa, dupe ce s'a fiert, se pune intr'o strachina mare (cenac). Se cautai §i se Ta o old noun in care nu s'a fiert nimic §i se pune in cenacul cu apa fierbinte cu gura in jos. Daca Ola resturnata inghite apa, se cjice cd bolnavul are leac §i, din contra, daca Ola resturnata cu gura in jos nu inghite din apa, bolnavul nu maT are lee. Se Ta acea 61a aburita §1 se pune la gura bolnavuluT, care trebue sä inghlta de cate trey orT aburul din OW Se repeta acesta pene de none oni. Se ia apoT apa ferbinte, se amesteca cu candel, tamaTe negra, unt-de-lemn, §1 se da din acea apa amestecata ca sa bea bolnavul de noue orT cate treT lingurT,bine-inteles la fie-care descantec cate trel lingurT. Dupa ce bolnavul a fost aburit la gura, se ia Ola aburita §1 'T se pune la lingureua pTeptuluT, unde se tine cate-va minute. Se face apoT o turta mica de Mina, §i cand se framanta se §i descanta, repetandu-se vorbele de maT sus. Turta facuta §1 cOpta se intepa cu acul, repetandu-se cuvintele unnetore : Nu intep turta, Ci intep oftica de la (cutare). Am intepat'o, Din inima (cutaruTa) am spart'o. 5 Copta a fost, In pamint am trintit' o, Din inima (cutaruia) am manat'o, Din raciacina am secat'o, Din mijloc am smintit'o, 10 Din verf am vestejit'o 1 Se da mijlocul paTneTmTeclulbolnavului ca sa.-1 manance, Tar marginele §1 cojile turtel de paYne se arunca la calriT §i la porcT, ca o oftica porcesca, calnesca, tiganesca §i ovrelasca ce este.
www.dacoromanica.ro
DIFERITE DESCANTECE
633
DESCANTEC DE FRIGURI Cu les de Chr. N. Tapu de la Cons'antina Ioan Radof din Valea-cu-apaGorj.
Frigurl ruse§tY, FrigurY nemte§ti, FrigurI porce§t1,
5i
FrigurY de la amiaclI, 5 FrigurY de la chindie, Ed pe (cutare) it void spill -a, *i '1 void curAta, 5i 'n frigurY nu '1 void mg
'n noue-clecT §1 noue de ho[tare ye void mana,
to 5i pe trupul (cutaruia) nu ye 5i
[void mat lAsa. (cutare) BA remand,
Curat, luminat,
Ca steua din cer ldsat.
[ldsa,
Reteta: Se descAnta cu fir de mAturd in apa neinceputA §i in aluat amestecandu-se cu babe de tAmaTe. Cu apd descantata se uda cel bolnav §i firul de maturd, aluatul §i tAmala se dad pe apa §i se clic cuvintele : (Pe apd le-am dat, 5i pe (cutare) ram spdlatp.
DESCANTEC DE ISBITURA Cu les de Chr. N. Tapu de la Badea Volca Stirbu din DrogsanfTeleorman.
Me sculaT Jot de diminetA,
Pe roue, pe ceta, 5
51
piece pe potecA neumblata, Pe cetA neridicatA 5i me intalniT cu un om ro§, Cu calu ro§u, 5i
Cu freu row,
1 (:) Pe (cutare) peste °chi l'a plesnit.
lual lopata §i ranil
Cu term; 11 ternuiT, Cu mAtura 11 maturaT, 5i cu fulgul it limpecli1.
IS SA remale (cutare) curat Ca pala Sfinte Marie
Cu tote halnele luY ro§i1.
Palma bid a fAcut
Leac sA-1 fie 1
Reteta: Se descanta cu maneca cAmd§ii pe ochTul bolnavulul §i tot cu maneca camd§iT it Verge la ochTul care'l dare.
www.dacoromanica.ro
634
PIFERITE DESCANTgeli
DESCANTEC DE ISBITURA (VARIANTA)
Cu les de Christu N. Tapu de la Baba Stana Resicg, DraganeWTeleorman,
Copita copitarita, Cal negru din picior te lepada Pe (cutare) peste ochi ii isbi§i, i leacul ca 'I -I gasii ; 5 Cu fulg negru te ricaiY Cu busuioc te limpecp, Cu fir ro§u turburarea o scosei, JunghTurile, cutitele, usturimele Din vederea (cutaruia)le scosei.
to Cu lopata tote durerile le yen-
Cu matura le maturai, In cornele cerbilor le aruncal. Cum potole§te ventu Pa mintul,
A§a sa se potolesca durerile, Junghiurile, cutitele de la (cu [tare) ;
lar (cutare) sa remaie curat, Luminat,
Ca cliva ce l'a dat.
[turaY
Refeta Se descanta in apa cu busuioc §i cu fir de matura, Cu apa se strope§te la ochi.
DESCANTEC DE TRANJI Cules de Chr. N. Tapu de la Florea Saracinoia, din RosiaGorj.
Descantecul meti Lecu luT Dumnecleil. Cat o sta un parcalab in rain,
Atat sa stea tranjii la (cutare).
5 Cat o sta un popa in raiii
Atat sa stea tranjii la (cutare). Cat o sta o smeoica in rate, Atat sa stea tranjii la (cutare). Cat o sta sburaturoTil cu sbu[raturaTca in raTil
io Atat sa stea tranjii I,a (cutare) Cat o sta ovreiu cu ovreica In [raid
Atat sa stea tranjii la (cutare). Cat o sta o curva cu do) frati [in raid, Atat sa stea tranjii la (cutare). 15 Cat o sta o fermecatore in taiti Atat sa stea tranjii la (cutare).
Retet6 : Se descanta in 61a cu apa, cu boji §i cu fir de per, §i tote acestea se pun la co§, unde se usuca de fum, §1 daca se usuca bine se usuca §i tranjii.
www.dacoromanica.ro
pinutiTE DpscANTpcg
63$
DESCANTEC DE TRANJI (vIkRIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Florea Stancu Slabescu, din NanovTeleorman.
*oricie, burulena mare *i mal mare De cat tote burulenile, Nu to -am luat de vr'o here 5 De vr'o mancare, Ci to -am luat sA leculestl pe [ (cutare).
D'o avea trany, d'o avea tran(jOYcA,
D'o avea neg, d'o avea bubA, D'o avea noue-cjecr si noue de [felurT de buba ;
io Ce fel de bubA o avea, SA to milostivesti,
*i sA tAmadulestl. SA-1 secs tOte vinele, Tote durimile. 15 Tote usturimile.
*i sl remale (cutare) curat §i [luminat
Ca steua din cer Ca roua din camp, Ca argintul stricurat, 20 Ca maIcA-sa ce l'a fapt.
Descantecul meg Leacul de la Dumnecjeii !
Retett :. Se descantA in §oricie alba si galbenl. Se amesteca cu unt alb §i se unge cel ce are trany. Acest medicament usucA rana si buba, pene cand se face o gaurA. Dupe aceia se face o alifie care creste carnea, compusa din tamale, unt, sett de OTe si cera. Cu acestA alifie se unge bolnavul la rand rend cand carnea creste la loc.
DESCANTEC DE BOALA COPIILOR Cules de Chr. N. Tapu de la Hie Cazan, din DidWITeleorrnan. Dracu cu drAceska, Si l'a zapacit,
Dlavolu cu devololca, Cu ventu turbat,
S'a amestecat 5 In tarn a plecat, *i pe (cutare) in cale l'a in[talnit,
Mintile '1 le-a luat ; Dracu nu l'a lAsat,
Io lndarAt la el s'a intors, *i la zobit, *i la zapacit.
Refetd: Se descantA cu ata de canepA ; se mesora capul cu ea §i se arunca la un mormint sag la un hotar. Se la apoI cell de rol fugit
si se amestecA cu unghiile omulul ce sufera d'asa bola ; se mal la §i peru din cap, din gene, din sprancene, din cell si tOte acestea se ingrOpA la un hotar sail la un mormint. Se ingrOpa muteste, §i tot muteste vine pene acasA cel ce le-a ingropat si trebue sA nu vorbesca cu nimenT.
www.dacoromanica.ro
636
DIFERITE DESCANTECE
DESCANTEC DE BOALA COPIILOR (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Balasa Petre Saceanu, din RovinarlGorj.
Se bagel noue pTetre si marmurg pe maduva unuT os parasit §i se bagel unghiile de la maInY §i de la picTOre, de la bolnavul care sufera
de atare boll §i se ingrOpa acel os la un hotar, in timpul nopteT §i se dic cuvintele :
«Cum s'a hotgrit hotarul gsta, Asa sä se hotgrasca bOla devolesca dupg trupul (cutarula),
5i cum s'a pgrasit osul asta de tOte cTorile §1 de tOte hoTturile, Asa sa se parasesca bola dupg. trupul (cutarula)). A pol se Ta din unghiile taYate de la maTril §i de la pidore §i se bagel intr'o nuca cu noue felurT de matase §i se dic cuvintele : tCand s'o maT impreuna grec cu grec, AtuncT sel maT alba (cutare) bola devolesca»,
Se ingrOpa nuca in malul unuT riii §i se dic vorbele : «Cand s'o maT impreuna malul gsta cu cel-alt, AtuncT sa mal alba (cutare) bola devolescg».
Dupa aceea se Ta noue felurT de matase §i se pun in gura uneT br6sce §i se bagg brosca cu matasa §i cu unghiile intr'o ola noug. §i se ingrOpa la un hotar §i se clic cuvintele : g Cand s'o maT impreuna olar cu olar, $i o maT face terg de Ole,' Atuncl sä mal villa bola devolesca la (cutare)s.
DESCANTEC DE MATRICE Cules de Chr. N. Tapu de la Oprea Serban, din DraganegiTeleorman. Sa se compare acest descantec cu cel de cMatrice. din Colectia D-lui G. Dem.
Teodorescu, pag. 379 colOna I, sus.
Tu, matrice, matraguna, Capra ro§ie te facu§Y,
Sus in munte te sui§r, $i ciobaniT te aflara,
5 Te luara, Te taTara,
Fara cutit te tliara, Fara foc te fripsera,
www.dacoromanica.ro
637
DIFERITE DESCANTECE
Para sare te mancard, 10 FArd c... te c. . Eu cu mdtura te mature, Cu lopata te venture,
In cornele cerbilor te aruncar. Tote junghTurile de la (cutare)
[le adune.
15 5i in Marea Negra le aruncar.
Retetet: Se descantd la buric cu fir de maturd §i se adauga cuvintele : «Cum matura asta mdturd tote gurioiele, a§a A. se mature durerea, mdtricea, junghIurile de la (cutare).
DESCANTEC DE MATRICE (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Badea Voicu Stirbu, din DraDani Teleorman.
Pe al munte mare ro§u. Alergd o caprd ro§ie, Un cloban ro§u o prinde,
Matricea mdtrAguna,
10 S'o cace (cutare), Verde ca iedera 5i negrd ca 'Acura ; i cutare sd r6mille curat,
Sr o tare cu un cutit row
5 51-o mdnanca fard gurd, Nesaratd, Nepiperata, Nea rderatd.
Luminat,
15 Ca MaIca Sfanta Marie, Lec sd-i fie I
Reteta: Se descants en cutitul pe corpul omului §i in mod. Cu apa
se udd bolnavul pe corp, bea din ea
§i
o parte se lepada pe par de
Bard, cjicendu-se : (Cum se scurge apa in par, a§a sa se scurga durerea de mdtrice de la (cutare), §i cum limped,e§te apa tote pietrile §i tote malurile a§a sa se limpegesca §i sä se curdtescd (cutare) de matrice».
DESCANTEC DE MATRICE ( VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Anca Vrajitorea din comuna Msgurele Teleorman.
Cdpricia,
Turturica,
In verf de munte suits, Venatora te vedea, 5 FArd pu§ca te'mpu§ca,
Fara cutit te tAYa,
Fara sare te sara, Fara gura te mnaca, Fara c... te c...
10 Mdtrice cu bubd,
www.dacoromanica.ro
638
DIPERITE DESCANTECE
Matrice cu Mac,
Cu sticniturt, Est de la (cutare),
Matrice intampinata,
20 Din creterit capuld, Din sgarctul nasuld,
Matrice de judecata, Lovitura cu Merl, 15 Cu tept, Cu sageti,
Din fata obrazulut,
Din grumajul gatuld, 24 Din ata buriculut.
Cu v6rsatur1,
Refeta: Se descanta in apa cu sare §i cimbru §i se cla de bea §1 se manje§te la buric copilul mic. Se mat descanta la copiii mid §i in lapte din tita femetet.
DESCANTEC DE MATRICE (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Neaga Zamfira Gheorghe, ButculescfTeleorman.
Matrice alba, Matrice galbena, Nu te bate ca pe§tele, Nu te 'ntinde ca §arpele. 5 Te-at intins,
Penh 0 cuprins pe (cutare);
Te-at batut, Pen6 at far§it pe (cutare). $i te-a aflat Neaga descanta-
To Pe lopata te am luat, *i 'n Dunare te-am aruncat. Cu crucea te-am gonit, De la (cutare) te-am pornit. Cu cutitu te-am tatat. 15 De la (cutare) te-am mutat,
$i pe (cutare) sal la§t curat, Luminat,
Ca Dumnedeti ce l'a lasat.
[torea.
Refeta: Se descanta cu sare, cutit, etc. La copiit mid se descanta
Cu
piciorul peste stomacul copilulul §i se fac rescruct cu piciorul.
DESCANTEC DE MATRICE (VA RIANTA)
Cu 'esti de Chr. N. Tapu de la Maria Marin Coltatu, din ScriosteaTeleorman.
Matrice matraguna, Caput pe (cutare) '1 aduna, Inima 1-o sageta. Cu scutpatu scutpam, 5 Cu limba te descantam,
$i de la cutare te departam, *i cutare r6manea curat,
Luminat,
Ca steua din cer, To Ca roua din camp, Ca aurul suflat, Ca ort-ce strecurat, Ca MaTca Precista lasat.
www.dacoromanica.ro
639
DIFERITE DESCANTECE
DESCANTEC DE GALCI Cu les de Ion lonescu de la Stana D. Lungoci, OprisorDambovita. Sa se compare acest descantec cu cel (de gala= din colectia d-lut- G. D. Theodorescu pag. 379 colOna I.
Galcilor, Mostofalcilor,
La bald plecarAy,
20 Se intorserA trel, Se intorserA doue,
Se intorserl una,
Plea. una, 5 Plea. doue,
Se intorse nicT una.
*i remase copilul curat, lu-
PlecarA ire, PlecarA patru,
15 Ca argintul cinat,
PlecarA cincY, PlecarA §ese,
[minat,
De Marca Precista lAsat. Galcile, Mostofalcile, Trel babe le pAdl.a.
to PlecarA §epte, PlecarA opt, PlecarA noue,
3o LupiT venirA
Plecarl dece.
Se intorserA noue,
15 Se intorsea opt,
Se intorserA §epte, Se intorsera ese, Se intorserA cind, Se intorserA patru,
i le speriarA.
Una nu vedu, Una nu audi, Una nu putu. 35 LupiT le mancara, Galcile din ga.'tul luT (cutare) [secara.
Reteta: FemeTa care descantA de galcT pune degetul pe gatunde sunt galcile& le trage, le fArAmA, ungendu-le cu unt-de-lemn §i repetA cuvintele de maT sus.
DESCANTEC DE GALCI (VARIANTA)
Cu les
de Chr. N. Tapu.
Ga lca cat oul, Galca cat boul, GalcA cat aluna, Galca cat minciuna,
Sa nu maT remale nici una. www.dacoromanica.ro
hIPERITE bESCANTEdlt
604
Reteta : Descantatorea trage vinele gatului, ungendu-le cu unt-delemn §i repeta cuvintele de mat sus. Adesea-ori se face o pasta de aluat mole, se unge cu unt-de-lemn §i se lega la gat ca sa imOie umflatura.
DESCANTEC DE GALCI (VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu.
A §chiopa nu putu merge, hp A surda nu amp, Si a muta nu putu da chiot,
Voi gale ilor, Motalcilor,
Plecarati pe camp, Una orbs,
Lupu veni §1 ve lud ; Si (cutare) remase curat, Luminat,
5 Alta §chiOpa, Una surda,
15 Ca argintul strecurat,
Alta muta. A Orb nu ved,u,
Ca Malca Precista ce.l'a lAsat.
Reteta: Descantatorea trage vinele gatuluT, ungendu-le cu unt-delemn §i repeta cuvintele de maT sus. Adesea ori se face o pasta de aluat mole, se unge cu unt-de-lemn §i se lega la gat ca sa imOie urnflatura.
DESCANTEC DE GALCE Cules de Chr. N. Tapu, de la Iona Calniceanu, CosteptiValeea.
Galcile, Motofalcile,
Pune-ve-ti pe secure, SA ve duceti la pAdure. 5 Securea sa vie,
Galcile sd remaie ; SA remale (cutare) curat, Luminat, Ca argintul de curat, 10 Cum MaTca Precista l'a lasat.
Reteta : Se descant', tragend galcile cu degetele muTate in unt-de lemn.
www.dacoromanica.ro
DIFER1TE DESCANTECE
641
DESCANTEC DE OBRINTELA Cu les de Chr. N. Tapu, de la Preda Radu Gudins din DideptiTeleorman.
Am plecat p'un camp negru cu dol bol negri ; c'un plug mare negru. Aral un loc de mein negru; facuT ni§te mein mare negru ; it seceral cu ni§te seccrl marl negre melul negru ; it fscul snopl marl negri §1 ni§te dal marl negre ; ii pusel intr'un car mare negru §i'l adusel intr'o arie mare negra §i '1 treieral cu ni§te cal marl negri ; it venture cu ni§te lopetT marl negre; it pusel intr'un car mare negru §i'l adusel intr'o arie mare negra §i'l treleral cu ni§te cal marl negril ; it venturaI cu ni§te lopetT marl negre ; it pusel intr'un car mare negru ; it dusel la o mars mare negra ; piece prin sate marl negre ; strigal la male negru de meTil negru de venclare, ea e bun de obrintelA. Cine'l lua Qungea ; Cine'l vedea Orbla.
5 Junghlurile de la (cutare) se potolla ; i (cutare) remanea, Curat, Luminat,
Ca argintul stricorat, 10 Ca Malca Precista ce l'a lasat. Observare: Obrintela fiind o umflaturl, care inegre§te plelea, o inde acela babele in descantecul for intrebuinteza cuvintele : vinete§te, melil negru, camp negru, plug negru, bol negril etc. Reteta : Se descants in mein, se amestecl cu otet §i se pune pe bubA.
DESCANTEC DE OBRINTELA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu, de la baba Nata, din AlexandriaTeleorman.
A luat un topor mare negru §i s'a dus la o padure mare negrg. A Mat (cutare) un lemn mare negru, a facut un plug mare negru, a arat un loc negru mare, a semanat grail negru mare, l'a secerat cu doue secerT negre marl, l'a pus in doe sad negri marl, ra pus intr'un car negru mare, l'a dus la o m6ra negra mare. L'a macinat §i l'a dus acasa, tote durerile §i junghlurile de la (cutare} se .alinara. Reteta: Se descants de noue orT acest descantec cu un dumicat de paIne, sare §i usturol. 41
www.dacoromanica.ro
IMF MITE DRSSANTECE
642
DESCANTEC DE OBRINTELA (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la baba Voica Stirbu, din DragpanlTeleorman.
Melul negru nu e bun de man-
Plecara doul emenl marl negri,
Cu done securl marl negre. Mersere intr'o padure mare [negrA,
Sa faca un plug mare negru, 5 SA are un loc mare negru, Cu doul bol marl negri,
[care,
Ci e bun de obrintela, '0 SA'l pule (cutare) la obrintela. Cum se secera melul si se [strange
i se trelera §i se ventura, Asa sa se venture §i O. se se-
SA semene niste mel mare
[cere §i sa se trelere tote dure[rile, obrintelile de la (cutare). Retetcl : Se descanta in mein, ce se incalcleste intr'o tigale prOjit cu untura si se pune la buba obrinti LA. [negru.
DESCANTEC DE OBRINTELA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu d e la Oprea Serban pi Stanca Repica, din Draganepti
Teleorman.
A se vedea o varianta cde obrintire, in colectia cDescanteces a d-lui S. Fl. Marian, pag. 153.
Peste o mare negra, SbYera o Ole 'Agra ;
Peste un camp negru Latra un cane negru, 5 DA un cloban negru chiot. Tacu Oia din sblerat,
CaTnele din latrat, Clobanul din chiotit, SA treca (cutartga) de obrintit.
Jo Cum potoleste ventul pamin-
Omenit in sat, $i calnil din alatrat, 15 A§a sa se potolesca junghiu[rile,
Cutitele, usturimile, Reutatea, greutatea, Farsala, ametela, de la (cutare).
$ i (cutare) sa remale curat, [luminat,
20 Ca Slinta Maria ce l'a lasat.
Rul,
Cum se potoleste musca in roT,
Sorele in cer,
Descantecul de la mine, Leacul de la Dumne4eti.
Refeia: Se descants in otet §i se stropeste la buba pe locul unde e obrintit.
www.dacoromanica.ro
DIFERiTE DESCANTECE
643
DESCANTEC DE NAJIT Cu les de Chr. N. Tapu de la Balap Saceanu, RovinariGorj. A ce compara cu descantecul cde naj it), din eolectia d-luf G. D. Teodorescu
pag. 380.
FugT, najite, Vaiiite (de la cutare) : Din urechT, din nas, Din crieru capuluT, 5 Din sgarclul nasuluT, Din gingir, Din dintT.
Acolo sa locuTe§tT, Acolo sa bolnave§tT, Acolo sä trandave§tT.
Ca (cutare) nu te 'Dote cina,
20 Nu te pate culca, Nu te pate odini, Nu te pate prand,i,
Nu te pOte bolnavi. 5i (cutare) se remaTe, 25 Curat, luminat Ca argintul stricurat, Ca aurul suflat, Ca roua din camp, 5i Te§T §i dute in codele marilor, Ca in ceasul nascut, In cOrnele cerbilor, 30 Ca MaTca Precista ce l'a facut. 15 In copitele cTutelor. Retetd : Se descanta in unt §1 se pica cu secerea incalclita in urechT.
Nu'l sageta pe (cutart), Nu'l fulgera, To Nu'l cutita, Na'! bolnavi, Nu'l trandavi,
DESCANTEC DE NAJIT (VARIAN TA)
Comunicata de M. CanianuBucuresti.
Fue, najit,
Precajit. Ca cu peria to -ol peria, La radacina iT seca, 5 La verf te-T usca, 5i (cutare)
Remane luminat §i curat, Ca argintul strecurat, Ca Dumnecleil ce l'a Igsat To Ca malca-sa ce I'a facut. Ca sOrele 'n senin. Ptiii 1 Amin.
Retetd ; Se descanta cu o perie cu care se perie canepa. Si femeTa sau barbatul care descanta, tot da cu peria pe locul unde se simte durerea. Se descanta numal in Bile de see : LunT, MTercurT §1 VinerT, de treT orT de-arendul §i in fie care chi de cate trel orT §i la fie-care data se spune descantecul de treT orT.
www.dacoromanica.ro
DIFERITE DESCANTECE
644
DESCANTEC DE SURDUMACI Cu les de Chr. N. Tapu de la Catrina I6na Scurtu, din Urdarif-de-susGor'j.
Unde pas6rica nu ciricaTe, Unde rata nu macaTe,
VoT surdumacT, TurmacT,
Unde gasca nu Male.
Sa Te§itT, Sa pTeriti,
15 Pe spinl,
5 SA muritT,
SA plesnitl de la (cutare)
Pe mArAcinT,
V'am aruncat,
:
Din creTerii capuluT, Din fata obrazuluT, Din sgarcTul nasuluT.
$i voT surdumacT v'atT immuTat.
Si pe (cutare) PatT lasat, 20 Curat, luminat, Ca argintul din strecurat Ca MaTca Precista ce l'a lAsat
to $i sa va ducetT, Unde pop nu tOcA,
Reteta: Se descants cu Ola cu lingurT §i cu un cutit. Cu ola se abure§te copilul in guru §i la cap.
DESCANTEC DE SURDUMACI (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Dumitra Raducan Margot, din Urdarif-de-jos God
VoT surdumacT,
OtT fi cu durerT, OAT fi cu umflAturA,
VrAjma§T, InT,
20 OtT fi cu gamfaturl, OtT fi prin inima, Pe supt inima
PAgamr, 5 SA Te§itT,
Sa pIeritT,
Cum ptere spuma de mare Si roua de sure ; A§a sA pleritl de la (cutare). To Cop' fi surdumacT cu trecAturA , Cu isbiturA,
Cu ramniturA, Cu moroiii, Cu morOica, 15 Cu strigoid, Cu strigacA. OAT fi cu pArerT,
$i pin cap Pe supt cap, 25 Pin creierf,
Pe supt creTerl.
VoT sa Te§itT
$i sa v6 ducetl
In ghena foculul nestins, 3o In valea adanca, Unde coco§ nu calla,
Unde fata mare nu se pTept6na,
Unde urma de secure nu e. Si (cutare) sA remaTe,
www.dacoromanica.ro
645
DIFERITE DESCANTECE
35 Curat, luminat, Ca argintul strecurat, i ca aurul suflat.
Descantecul de la mine, Ldcul de la Maica Precista.
Refetd: Se descanta cu Ola cu apl nth-a cu §ase lingurr, cu prep-
tenul, fAcaletul §i cu cutitul. Copilul bolnav se aburesce cu Ola la guru §1 in cap, repetandu-se la fie-care aburd1a descantecul de mar sus.
DESCANTEC DE MOLETI Cu les de Chr. N. Tapu de la Dina Petrana, din Satu Not Teleorman. Mole§iti-v6, Din fata obrazulur, Cole§iti-v6 ; 15 Din tOte inchereturile,
Vor sa re§itr de la (cutare), Cu frigurile, 5 Cu fiorurile, Cu r6corile, Cu r6utatea, Cu greutatea, Cu far§ala Jo Cu ametela,
Din tOte madularile. Cu eii cu preptenele v6 prep.
[t6nai,
Cu unt v6 mural', Cu limba v6 descantar, 20 RAdAcina v'o secar.
Cu molo§ela.
136 cutare curat, luminat, it lasar
Ca stdua din cer, Ca roua din camp,
SA re§itr din crererir capulur, Ca m& -sa ce l'a fAcut. Din sgarcrul nasulur, Refetd: Se descant6 in capul copilulur cu preptene, unt §i cu nou6
vrermu§rmoletr,cart cresc in tarate de fin de grail, se omor in capul copilulur. Se rail §i se and pe foc, se pisezA §i se clA copilulur bolnav, de-r bea in apA.
DESCANTEC DE MOLETI (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Voica Anghel Tapu, din Rogiorif-de-Vede. Te-
leorman.
Lamoste de la coco§r, Sal lAsatr pe cutare, SA nu'l mar cole§itr, Lamoste de la cantatul coco[i1or, SA nu'l mar lamosti%r, to SA nu'l mar mole§itr, Lamoste din r6vArsatul zorilor Ci sl r6mare curat, Lamoste din r6saritul sorelui, Luminat, 5 Lamoste de la nimrecjr, 13 Ca Maica Precista ce l'a lAsat. Lamoste din tOta cjiva, Refeta: Se descant& cu viermi§orr (moleti) in mOlele capulur. Se unge molele capulur copilulur cu unt-de-lemn, sail cu unt topit de vaca in care
se °mewl vrermu§ir. Se pun intr'o lingura cu apA §i se dail copilulur.
www.dacoromanica.ro
de but
DIFERITE DESCANTECE
646
DESCANTEC DE SPURCAT Cu les de Chr. N. Tapu de la baba Simina, din GresiaTeleorman.
Cu tamale negrA te-am a -
A fost un om rosu treator,
Din nou6 sate viitor ; Si peste (cutare) a suflat Si tote Miele 'I le-a dat. 5 Dar eil, spurcatule, necuratule, Uritule, coltatule, Te trimiteam in cOdele §erpilor,
In crAcile racilor, In t6pile aricilor, to In fundul mArilor.
CA cu vin si cu rachiii te-am [imbdtat,
[maiat,
Cu sar te-am insemnat, Cu piper te-am ardeTat, 15 De la (cutare) te-am alungat. La nou6 catele te-arn trimis, CAtelile te-ail inghitit ;
In cornele cerbilor te-am a[runcat, In talpa TaduluT te-am bAgat ;
20 In gura smeilor te varam, Si de la (cutare) te goniam.
Reteta: Se descantA in yin amestecat cu rachiti, in care se pune si tamale negra si piper (babe), Si putintel usturoi..Se descants in treT seri, Lunea, Miercurea §i Vinerea-nOptea tarcliii, pe vatra foculuT, uitandu-se cu ochil pin cosul case la o stea. Amestecul de rachiii §i yin descantat se bea de cel bolnav in trei Mile.
DESCANTEC DE INTAMPINAT Cules de Chr. N. Tapu de la Oprea Serban, din DraganeptfTeleorman.
Ea fac bisericd §i cruce $i le[turghie,
Intampinatu la (cutare) sA nu [mai vie.
Esi dravole de la (cutare) cu [ma.nie de cap,
Cap de vicldn, 5 InimA de vidra. SA iesi de la cap, Cap de vicldn, De la inima, Inima de vidra, 1 o De la picere, Cap de serpe.
SA Tesi cu intampinAturile tale,
Cu talniturile, Cu loviturile, 15 Cu frigurile, Cu fiorurile, Cu ametelile, Cu r6corile de la (cutare), Cu ametela, Cu zobela, 20 Cu fAramatura, Cu farsala. SA Tesi de la (cutare), Din creierii capuluT, Din sgarciul nasului,
www.dacoromanica.ro
DIFERITE DESCAN TRCE
25 Din fata obrazuld,
Din tote mAdulArile, CA eri cu tamale te-am tamaTat,
Cu crucea te-am alungat,
647
De la (cutare) to -am departat, 3o Cu apA te-am inecat. Iar (cutare) a r6mas curat, Ca de Maka Precista lasat.
Reteta : Se descanta in apa cu tamale §1 cruce. Apa se bea amestecata cu tamale pisata.
DESCANTEC DE TIMPINATURA (VARIANTA)
Cu les& de Chr. N. Tapu de la Badea Voicu tirbu, din Dragsani Teleorman
La capul pAmintuluY,
Uciga§e,
CA n'ar ce face, I.) Ca te-a bAtut crucile.
E capul ursulu1 ; Si la capul ursuluT, E capul lupulut
cutare sa I-6111We curat, Luminat, Si
5 Cap de pall (foc),
Ca Maca Sfinta Marie.
Inima de vidra,
Crap, drace,
Lec sA-T fie I
Reteta : Se descanta cu crucea in apa §i pe corpul bolnavuluT.
DESCANTEC DE .SFINTE Cules de Chr. N. Tapu de la Ilianca Baranga, din Pesteana-de-susGorj.
Tu, apA mare, Demna mare, Cum e§ti mandrA curatOre, SA fir §i limpecjitore. 5 SA limpecle§tYpe (cutare)de bola,
Din cele sfinte. De o fi din cele sfinte, Ele sA '§I aduca aminte,
Lecul sl q-1 aducl. 10 De o fi din Dumne4eii, Dumnecleu sA'§1 aduca aminte,
Lecul (cutaruia) sA i-I aduel. De-o fi intalnelA din resfinte, Din venturT, din dataturr, 15 Din intalnitud -SA rasa din trupul (cutArura),
Retela: Se bea apa din locul acela, unde se intalnesc doue isvore §i se scaldl cu acea apa Marga, JoTa §1 Dumineca.
www.dacoromanica.ro
648
DIFERITg DESCANTECg
DESCANTEC DE SFINTE Cules de Chr. N.' Tapu de la Rada Nicolae Sovalgait, din Valea- cu-apaGorj.
Bunk cjiva, rachit'i mare, Domn mare, C'a plecat (cutare),
Pe campu al mare, 5 Spre sore r6sare. S'a intalnit cu sfintele in cale. In brate l'a luat, Peste caruta l'a aruncat, Sangele 'T l'a sorbit, io Puterea 'T-a sfar§it. Plangea §i se valta (cutare), Malca Precista din cer it aucjla, 15
Pe scarf de argint se pogora Si pe (cutare) it intreba : Ce plangl, ce te olecae§ti, [(cutare) ?
Du-te la vrajitore SA-p faca d'o apa, Nastrapa,
Cu o stebla de busuloc, 20 SI te spele pe trupul tot. Sfintelor, Bunelor, SA venitY line ca apa,
Buneca palnea, 25 Dula ca mYerea
Si mol ca matasea.
Si le cul (cutarula) sa i-1 (14, Cu sburaturoki cu sburaturOlca Cu smeul cu smeOlca, 3o Cu morolul cu morolca, Sa edit i sä v6 mutatY.
Pe pamint ati venit, Pe supt pamint sa v6 ducetl, Unde coco§ nu cants, 35 Unde secure nu tale, Unde. popa nu tOca,
Unde fete marl code nu 'm[plete§te,
Unde calve nu latra, In paclurY,
4o Pe supt buturY. Cum nu pOte sluji popa sfinta [leturghie Fara cruce §i tamale, A§a sa nu pots veni sburato[rul cu sburaturoIca Si morolu cu mot-Oka, 45 $i-(cutare) sa r6male curat, Luminat, Ca M aka DomnuluY ce l'a lasat.
Descantecul melt Le cur de la Dumnecjeti.
Refeta : Se descanta in rachiii de drojdie, cu fir de matura §i cu
cutit §i se clic vorbele :
Tu, cutit mare, Domn mare,
Cum al talat tot ce ti-a e§it in cale, A§a sa tal tOta legatura dup6 (cutare).
www.dacoromanica.ro
649
p IFERITE PESCANTECE
DESCANTECUL DIN OIMANE Cules de Ion Odor, de la coc6na lAnca, &km preotulul lonitti din Ploestf, Mahalaua Tabaci.
Nou6 sfinte soYmane, Cu non6 lopatele-,
Cu nou6 maturele, Cu rochil negre 'mpodobite, 5 Cu salbT d6 galbinl gatite, Cu rochiile rotate, Cu iile riurate, Cu salbili p6 chept lasate, D6 la apus s'a ridicat, To La r6sarit a plecat, Cu (cutare) s'a 'ntalnit, P6 el l'a 'ntampinat, L'a sagetat. V6rsaturt, T5 TrecaturT, Ametela,
Ferbintela,
In trup 1-a lasat, $i 'la cetate a plecat. 20 La masa s'a pus, LautarT, cobzarl, cimpolerl, [muscalagil le canta, (Cutare) cu genunchili plecate [inaintea sflntelor s6 ruga :
Doinnelor,
Imp6rateselor, 25 Vrednicelor si Harnicelor, Puternicelor si Sfintelor,
IertatY p6 (cutare), 3o Ca n'are putere samerga cu vol,
SA calce locuri curate, Verdeturi neumblate, Munil inaltT §i WI adencT,
35 Ca vol ape marl ati trecut, $i bolile in ape le-all lasat,
$i multa lume si dobitOce, $i IA (cutare) l'atl pocit. Hon marl, prin livec,IT, vol atl [facut,
4o $i multa lume §i p6 (cutare)
vol l'atl pocit. De-o fi (cutare) pocit din apa, Din b6utura, Din culcare, Din spalatura, 45 Din scaldatura, Nol ne rugam sfintei LunT, Sfintel Mercurl §i Sfintel VinerT :
Lasati-v6 heripili
5o $i codili si Luag junghlurili, Cutitili, Umflaturili, Spuzelili §1
55 TOta bOla d6 la (cutare).
www.dacoromanica.ro
65o
DiFEKITI1 DESCANTECR
DESCANTEC DIN IELE Cu les de Ion Odor de la Pauna MoldovenuBuzeil
A plecat Dumnecleti din nou6 [cerurl
5i s'a intelnit cu lipitura, Sparietura,
Intunerecul de pe fata pamin[tulur,
20 A§a sa pierA tote junghturili, Apucaturili, Treceturili.
UmflAtura,
SA remale (cutare) curat, Luminat,
5 VersAtura,
Trecetura, Cu spuzela, Cu junghTul, Cu cutitele,
25 CA eti in cornili cerbilor am
Fug-T §1 Te§T de la (cutare)
Tote bolile manca, Bea §i Se juca, 3o Numa bola (cutaruia) nu bea,
[Incalicat
to Ie§ind din marea secs. Dumnegeti a poruncit te du in cOrnili cerbilor,
5i stal acolo One s'o ispravi [cerTul §i pAmintu.
15 Teme-te de Dumnecjeti, care [§ade pe scaun de judecata, 5i te blastAmA cu numele Ta[tAlut, al FiuluT §i al Sfin[tuluT Duch, amin 1 Cum pTere spuma de IA mare,
Venturile de prin copact,
5i in munte la cTute m'pm [lAsat.
[nu manca, nu se juca ; SOrili nu resarTa, NoriT pe cerT mergea,
CorbiT mart bola lul o bea, 0 manca. 35 5i (cutare) remanea curat, Luminat, Ca argintu strecurat, Cum e de la Dumnecjeil lasat.
www.dacoromanica.ro
VR A JI
www.dacoromanica.ro
VRAJI DESCANTEC PENTRU VERSAT COSITORUL Cu les de Chr. N. Tapu de la baba Simina, GresiaTeleorman.
Se scull (N) in 1.7e rsatul zorilor, in cantatul coco§ilor .51 se 'ntalni cu venturile, cu vertejele, cu spurcatu .
Eil cu sfintele '1 am descantat, De la (N) '1-am depArtat, 5 De verful mace§ilor '1-am atarnat, La biserica l'am mlnat, sa cacja la darurT cel bolnay.
Dar d'o fi, d'o fi de la femee dat, Ea te-a sorocit ma inblanclit. Eii te intorc mat amArat ; 10 Ea te-a sorocit cu una, cu dou6, EU te intorc cu §opte §i cu none.
SA te duct ca caTnele alatrand, Ca brd§tele orAcAind §i. ca §erpiT darlind ; SA te fact un lea para-leii, 15 SA te pur in beregAtT, uncle sufletu ese des. Tot costArariT te cumparara, Tote cAldarile, tingirile le spoira. Tot a§a sa se spele trupul luT (N). Noua pAs6rele venTa, 20 Sfanta MercurT le chema, De lecurT le intreba, La puntea RaTuluT le trimetea, Acolo erburile sa 'nvercgeasca, Vitele sa pasca ; Tar (N) sa se tArn6cluTascA
25 De spurcat, de sfinte, de MA §i altele. Nota. Cositor vrAjit cu vorbele de maT sus, se topesce pe foc in o tinichea ci topit se tOrnA intr'o strachina cu apA puss de-asupra capuluT celuT bolnav §i daca cositorul este prea faramat in apl, aratA zAcere lungs
§i grea ; Tar de nu este faramat, ci strans la un loc, is semne de inslnAto§ire. Se Ta cositorul §i se vary sub o proptea la .gard pentru a nu cAlca §i alp OmenT prin el, _pact se bolnAvesc. Dacl voesce r6u1 until alt om, cel ce varsA cositorul, arunca cositorul in oborul vitelor aceluTa.
www.dacoromanica.ro
654
VRASI
DESCANTECUL COSTORULUL Cu les de Chr. N. Tapu de la vrikjitbrea Ilinca Mirtuleasa, din Ro§iorii-de-Vede.
Din sculare, Din culcare, De-o fi din resarit de sore,
Costor, Vostor, In tigaTe te-am pus,
De-o fi din fete necununate.
Pe tine te-am topit
5 Si 5i
Omni! 'T-aT lecuit 1
25 Cum tare secera asta buruTenile,
to am pus la (cutare),
Rugil, boziT, verdl §i uscate $i duld §i a mare, Asa sa se tare de la (cutare), BOla, dureirea, junghlurile, 3o Cutitele, sagetile. 5i (cutare) sa remaTe curat, lu[minat,
SA-T scotr durorile, JunghTurile, Fiorurile, To Cutitele, Sagetile,
Taromela, Farsela, Ametela, 15 Din cre§tetul capuluT, Pelle 'n de§tele piclerilor. De-o fi din calcatura De o fi dupe drum, Din respantii,
Ca argintul strecurat,
Ca aurul sufl3t,
Ca MaTca Precista ce l'a dat.
35 De la mine descantecul, De la MaTca Precista leacul. Leacul sa se gasTasca, $i (cutare) sa se tamaduTasca l
20 Din mancare,
Reteta : Se descants cu secerea. Costorul se pune intr'o tigaie mica,
unde se topeste pe foc §i se versa intro strachina cu apa. Rugina ce femane dupe costor in apa este semnul ca bolnavul are argint
via dat de dusmanT. Dupe cantitatea de rugind remasa in vasul cu apa, -vrajitorea recomanda bolnavulta cate dramurT de argint viii trebue sa bea, ca sa se insaneto§Tesca.
DESCANTECUL COSTORULUI (VARIANTP)
Culesa de Chr N. Tapu de la Oprica Serban, din corn. DraganesciTeleorman.
Lun! de dimineta (cutare) s'a [scuiat,
Pe cale, pe carare, Pleca in spre sore resare, Valtandu-se, 5 Olecaindu- se.
MaTca Sfinta Marie din cer it [amp,
Pe scars de our se pogori, La kcutare) descantatore II tri[mise.
Ca sa scota. bite frigurile, to TOte fiorile $i recoriles Tote durerile si ametelile, Greutatea §i reutatea, Faramatura, zobela §i far§ela.
www.dacoromanica.ro
655
VRAJ1
Argintu rid cu spurcatu, 15 Cu necuratu i cu visele rele. D'o fi (cutare) isbit din sfinte, Din cale, din vent, D'o fi din pamint, 20 SA scotl, costorule, Vostorule, Frigurile, R6corile, Durerile, 25 ROutatea §i greutatea , FAramAtura, zobela,
Din bo§ogY,
40 Din inimA,
Din auclul urechilor, Din sgarcYul nasulul, Din plopile ochilor, Din sgarcYul nasuluY,
45 Din fata obrazuluY, Din creYeriY capulur,
Din tote vinile, Din tote mOduvele.
Sa'l trimetY argintul via cu ne[curatul,
so In codele smeilor,
Farsela cu ametela, Argintu viu cu necuratu, Cu. visele rele, cu spurcatu, 3o Cu scgiclOturl, Cu aruncAturi, Cu datAturI,
In copitele dutelor,
Unde coco§ nu cants, Unde calne negru nr1 latrA. Ca acolo v6 este laca§ul 55 *i olegul. Si pe (cutare) sal la§l,
Curat, Cu flaturY. Luminat, Tu sl'l scotY din maIni, Ca steua din cer, 35 Din picere, 6o Ca roua din camp, Din mAdulare, Ca maca ce l'a fAcut. Din rinichi, Din ficatl, Reteta : Se descantA cu secerea pe un vatral in care se incAlclesce costorul §i cand se tOrna in vasul cu apA, se clic cuvintele : Cum tale secerea totl bozil §i totY rogozil, tote palele §i uscAturile a§a sl se tale tote durerile, junghlurile, cutitele, usturimele, vAplile, aprinderile de la (cutare).
DESCANTFCUL ARGINTULUI VIU Cules de Chr. N. Tapu de la baba Oprea erban din DrAganeptfTeleorman.
Pin tote vinele, Pin tOte m6duvele, Pin tOte sgarclurile, 20 Pin grumazil gatulul,
Tu, argint stricorat, In mare al nAscut,
In mare al crescut ; Negustoril te-a aflat 5
$i te-a luat, In cutie te-a bAgat. (Cutare) de lec te-a luat,
Ca al vinclecl
*i al lecuYe§tT.
to SA te bagl pin malnr, Pin picere, Pin vinele gatulul, Pin ranichl, Pin ficatl, 15 Pin bo§ogl, Pin inimA,
Pin aud,u1 urechilor, Pin pleOpele ochilor,
Pin sgarclu nasulul, Pin fata obrazului, 25 Pin creleril capulul, Pin dintl, Pe sub dintY, Pin masele, Pe sub mAsele,
3o Pin Old, Pe sub aid.
SA te batY ca juganil
www.dacoromanica.ro
656
VRAJA
Dat cu spurcatu, 6o Cu visele rele. D'o fi din sfinte, D'o fi din cale, D'o fi din dataturl, D'o fi din fapturr, 65 D'o fi din aruncaturr,
Si ca armasarir, Ca berbecir,
35 Ca tapir,
Ca curcaniT,
Ca gascanir, Ca ratoir, Ca coco§ir, 40 Ca porciY mistretr, Ca pe§tir, Ca berzele, Ca tOte jiganiile, Ca tote lighiOnile. 45 Eu to sorocesc trer Bile Si to trey nopti,
SA scotr pirotela, Galbinarea, Lipitura, Banturela.
70 S'o scotr de la (cutare),
Sa umbli prin tot trupul (cuSi sa
[tarura);
scotr tots reutatea, TOta greutatea, 5o Tote frigurile, Tote fiorile, Tote recorile, Junghlurile, Y
Cutitele, 55 Durimele, Usturimele. SA'mI scotr argintu via' dat, Cu necuratu,
Din marnr, Din picere, Din rinichr, Din ficatr, 75 Din bo§ogr, Din crererir capulul, Din sgarcrul nasulul, Din fata obrazulul,
Din dintr, etc. 8o $i sa r6mare (cutare), Curat, luminat, Ca steua din cer, Ca roua din camp,
Ca mama ce l'a Mut.
Refeta : Se descants argintul viii cu un fir de matura, 4icendu- se la sfar§itul descanteculur §i cuvintele : Cum matura matura asta tote gun& Tele §i palele, a§a sa se mature tOte junghrurile §i durerile de la (cutare). Argintul viii ast-fel descantat se bea de cel bolnay. I se recomanda dieta Sa nu manance sarat trel 4ile, nici acrime, nrci arderat.
DESCANTECUL ARGINTULUI VIU (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Simina, din GresiaTeleorman.
Fetele lur Lel Imp6rat, Ele to -ati scurpat, Eu to -am descantat Si cu scurpat to -am scurpat. 5 Negustorr to -au cump6rat, Eu tie slujba nu tr-am dat ;
Dar acum slujba tr-or da,
Sa'mr sluje§tr, amr isbande§tr, Pe (cutare) sl'l tamadue§tr,
ro Argintul viii sA gone§tr. P'un Moldoven l'am aruncat,
Pe (cutare) de argint via l'am [scapat, Din prele, De supt prele, 15 Din os, De supt os, Din radacina urechilor, Din crererir capulur 'Y l'am scos. De un genunchl (cutare) o in[genunchia,
20 Aid din naintea mea,
www.dacoromanica.ro
657
VRAJI
a Cu pgrut s'o 'nveli,
De-o fi de la vecing., De-o fi de la streina, Sa te duct d'a'mbou, SA te duct ca ou. 25 D'o fi morta, SA te duct in grOpa.
D'o fi vie, sa te duct pe tru-
Cu sangelet s'o griji 3o $i carnea capatat '1.0 fi. CA ea te-am descantat, Pe (cutare) l'am usurat $i l'am dres ca p'un oil SA se 'ngra§e ca un boil.
[pu-r.
Reteta Acest descantec se face d'asupra a cate un dram de argint, in tret randurt, si se da de'l bea cel bolnay. Se descants Lunea si Mier-
curea.
La descantecul argintulut via se intrebuinteza fir de matura §i o
secera :
Cum matura matura gunOtele Asa sa se mature durerile dupe (cutare). Cum tare secerea to bozit ei rogozit, Asa sa se tale durerile §i junghiurile de la (cutare). Dupa ce bolnavul a Mut argintul via, tine trel (Vie diets de nu mq-
nanca ardet, sarat si acru.
DESCANTECUL ARGINTULUI VIU (VA RIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la Ilinca Mirtulesa din Ropiorii-de-Vede.
Argintul eviii,tAmAduitorule, Lecuitorule,
In mare at crescut, In mare at nascut, 5 In corabie at trecut, La negustort in pravalie te-a Vrajitorile te-a luat.
[pus ;
Nu te-a pus la bere, Nu te-a pus la mancare,
To Ci te-a pus la Oment sa lecuSA intri prin dintf,
Pe supt dinp,
Pin masele, Pe supt masele. 15 D'o fi din sfinte, Ele sa se milostiveasca $i leacul sal gaseasca. Dar de-o fi din dat, Din aruncat, 20 Din loviturA, Din intampinatura
[iestt,
Din sagetatura
Din vent,
.
Venturile sa se potolesca
25 5i el sa se lecutasca.
Si sa scota patru-clect i patru tde junghturt, Patru -4ecI gi patru de fiort, Patru-clect i patru de durerl,
SA le scOta din dintl, 3o De supt dintt, Din masele, De supt masele, Din plept, De supt plept, 35 Din inima, De supt inima, Din picere, De supt picere, Din crestetul capulut, 4o Penen destele pictOrelor. Sa nu remate junght, Sa nu remate floe, SA nu rernate aprindere, 42
www.dacoromanica.ro
658
VRAII
Sa nu r6rnaTe farsiala, 45 SA nu r6rnaTe ametelA,
SA nu r6male durerl, SA nu remale fiorT.
Fugi lipitura,
FugY bantuTala,
50 FugY bold cu ucigasu, FugY bola din sfinte, FugY b011 din aruncaturi.
Cd cu fusele te 'ntep, Cu lingurile te bat,
55 Cu cutitul te tat, Cu focul te ard, SA !ugY si sd te ducT
Pe smarcurile marilor, Pe codele smeilor ; 6o Unde cocos nu cants, CaTne nu latrA,
Roman cruce nu'sT face. *i (cutare) sa remaTe curat, Curat luminat 65 Ca Malca Precista ce l'a dat.
Reteta : Se descanta cu un fir de matura. De regula se bea cate-un dram de argint viii pentru fie-care descantec. Se tine dieta : sA nu manance acrime, sarat §i lute.
DESCANTECUL ARGINTULUI VIU (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Tama Maldaenca, din Roioril-de-Vede
$i sa le lecuTe§tT.
Tu, volnice, Peste mare crescut, Peste mare nascut, GreciY afla,
5 La tine venla, In disagY te lua, In pravalil te scotea.
,
Pe (cutare) sal tamadulestI, Carnea sa Y -o grAmadestY.
Cum e oul alb, gras si implinit,
35 Asa sa se faca (cutare) rosu,
[gras §i frumos. Cum nu se rnistuTe mirosul de [usturol
(Cutari(A) afla,
Asa sa nu se mistulasca tote
La tine yenta
TO Si te cumpera.
Nu te cumpera De vre o botie,
De vre-o mi§elie, De vre-o curvarAsie ; 15 Ci te cump6ra,
[pasurile, In trupul (cutaruTa); 4o
[noptT,
Ca tu sal lecuestr *i sal vindeci. Sa'mT umbli TreY 4ile
20 $i trel noptY. Uncle-1 gasi painjinela, Unde-Y gasi ametela,
Pin tot trupul (cutarula), SA' I spell, Sal curAte§tT,
45 Sal lecuie§tY
*i sa te ducT, unde coco§ nu [cantA,
Unde bivol nu racne§te, Unde fata mare cosita nu 'm-
Unde -Y gAsi sfarsTala,
Acolo tu sd 'mpline§ti, 25 Unde NT gasi inecat, Sal desnecY. Unde-o fi junghlu,
Tu sal scoti,
*i pe el sal lecuTasca i carnea srf ingramadTascA. *i sa umbli trey cjile §i treT
[plete§te,
Unde om nu chioteste. 50 $i pe (cutare) sal lecuTe§ti, Sal haranitT, Carnea sA Y -o 'ngramaditT,
Unde -Y gasi rAnT,
30 SA le spelt
*i sl remale (cutare), Cura t,
www.dacoromanica.ro
659
VRAJI
55 Luminat, Ca steua din cer, Ca roua din camp,
6o Si al MaYcek DomnuluT
Si al Sfinte MAriT Si al Toni! vrajitOrea, Lecul (cutgruTa) sa fie !
Ca pOla Maicek DomnuluT. Descantecul lui Dumnecleii
Reteta : Se descants cu fir de matura §i se d,ic cuvintele : Cum matura matura gunokul din tote colturile, a§a sl se mature lipitura, bola, junghTurile, reit, datul, aruncatul de la (cutare). Pe (cutare) sal lecute§tk, Sal hArAne§tk,
Carnea sa T-o 'ngramAde§ti.
Argintul via descantat se bea de lecuit de cel bolnav §i se tine ur-
dup6 ce s'a beut : Bolnavul sA nu manance sarat, ardekat, piperat §i acrime in timp de trek Bile; in schimb pOte bea rachia §i manca bucate dulck cu totul de sare. math-ea dietA,
DESCANTECUL ARGINTULUI VIU (VARIANTA)
Culesa de Chr N. Tapu de la baba Anca, din MagureleTeleorman
Tristule,
SA te duel In casa cuT te-a dat. 20 A§e4A-te,
VoTnicule,
Frumosule, Luminosule,
Lips5. sa'mpline§ti, DorurT, bubele §i astupatura [sa potole§tr. Makca Precista a§a aucjka,
5 Cin'te da, Cin'te sorocia, Mare §arpe te facea,
Din gura striga,
25 Din ochi negriT lAcrAma.
BAlaur,
Ea cu limba te descantam
Cu ochik de taur, to Cu cOrne de taur,
Si nu Met-Amami
Cu gura gAscatA, Cu limba uscatA.
Te-a dat rar §i afenat, Eu te daa plin §i indesat.
CA nick ea nu lAcrAmez Si bucurezA-te,
30 Ca frumos descant,
15 SA te dud in casa cuk te-a dat. Cu limbile te-am descAntat,
Cu cutitu te-am Mat, Cu matura te-am maturat.
In Osele (cutArda) te-arunc. SA scot! tOta bola,
'MA durorea, TOta molo§ela, 35 TOO. taromela.
Reteta : Se descants argintul via cu cutitul, care se pune pe o ma turA. Se dA de se bea §i se tine dieta de trek (pie sa nu mAnance acru, sarat §i ardeTat.
www.dacoromanica.ro
66o
VRAJI
DESCANTEC DE INTORSURI Cules de Chr. N. Tapu de la vrajitbrea Ilinca Mirtulesa, din Ropioril-de-Vede.
Vol patru-clecl §i patru de bu[rureni,
Nu v'am pus sh inflorip, Ci sa odraslip
A venit cu treT, 3o Eii l'am intors cu dou6 ; A venit cu dou6, Eii l'am intors cu una. SA pled, faptule,
i lumea s'o tamAduitY ; 5 SA plecatl cu mirOsele, SA gasip leacurile.
D'o fi din ape, D'o fi din drumurl, D'o fi din somn, To D'o fi din vis, D'o fi din dragoste,
Datule, 35 Din vecinT in vecini,
Din streinl in streinl,
Din cumnate In cumnate, Din na§1 4o In na§A, Din masa
D'o fi din lutelA, D'o fi din venturl, D'o fi din Tele, 15 A venit cu clece, EA l'am intors cu nou6 ;
A venit cu noue, Eil l'am intors cu opt ; A venit cu opt, 20 EA l'am intors cu §6pte ; A venit cu Opte, Eil l'am intors cu §ese ; A venit cu §6se, Eti l'am intotors cu cincr
25 A venit cu cincl, Eil l'am intors cu patru ; A venit cu patru, Eil l'am intors cu treY ;
In mosA.
Niel atunci n'ol sta,
La grOpl to -or ducea. 45 Osele le-or scotea,
Judeeata cu ele vei avea. Niel acolo nu e lasatA, Nu e pribegA,
;
Nu e uhata.
Retetil : Acest descantec se nume§te al scAldAturilor. Dupl ce holnavul a but argintul viu, face scAlciaturi cu burieni Inflorite, dupA camp sail din pAduri. Asemenea descantec se face cu o para de argint.
www.dacoromanica.ro
06i
VRAJI
DESCANTEC DE INTORSURI Cu les de Chr. N. Tapu de la Radu Nicolae $ovalgau, din Valea-cu-apaGorj.
Buna cjiva, apa mare, DOmna mare, Cum aT Tesit din reurile tele De aT spalat fruncia §i tarba,
5 De smOla $i pTetrile de rugina,
Dar daca-o fi din Dumnecjeii, 5o Dumnecjeti .ca un sfint, FAcu cheTe de argint, DescuTe §i spala
Cu puterea lul Christos. In numele Tata luT
o $i Fiulul $i Sfantulut Duh
$i usura.
$i MaTca Domnulul In imperatia ceruluT In lumina lumiT. 15 Sore fratiore,
CA to argintele, 55 Vinetele,
Sa fit martor
C'am dat argintu viii (cutaruTa);
$i nu -l'am dat sa boliasca,
CPT l'am dat sa se curatTasca. 20 51 o fi blestem de nou6 nemuri,
De tats, de mums, de frate, De sora, de masa, De nasa, De cumnata,
25 De v6cluva fara barbat, De fats mare fara cosita in cap,
De la surate, De la cumnate, De la vecine, 3o De la streine, De la bataturesa buns. Cine a dat cu una,
Efi intorc cu cjece ; NumaT trece.
Nick cu aria n'aI ce'T face,
Estl adus din Taligrad, Pe calu alb. Cum aT umblat din ilartie in
[hartie, Din pravalie in pravalie, 6o Asa sa umbli la (cutare) $i sa scotl argintul viii.
Ca l'o fi luat pe paine, Ca l'o fi luat pe carne mOrta, Ca l'o fi luat pe carne vie, 65 Si 'T l'o fi dat in Mutura, $i 'I l'o fi dat in mancare, $i l'o fi petrecut Pen ce misca in pamint, Pen putinT hodorogite, 70 Pen butOTe neispravite. scotT Tu gonestT $i Din ()se
al al
In carne, 75 Din carne
Cine a dat cu trek Eu tntorc cu patru, etc. etc. Cine a dat cu nou6
40 Ca din 4ece
45 $i l'am trimes in caT de olac ; Sa merga din vad in vad, Pen'la casa cuT a dat, Ca nu mT -e pecat.
MaT vertos,
Efi intorc cu doue ; Cine a dat cu dou6, 35 Eu intorc cu treT ;
Ca T-am facut breul colac, Varcolac
In pTele,
Din prele In pamtnt, Acolo de unde a venit. 8o $i (cutare) sa remake luminat si [curat
Cum Dumnecled Fa Mat, www.dacoromanica.ro
662
VRAJI
Reteta Argintul viii se descanta cu fir de mAturA, cjicandu-se cuvintele : Matura mare, 10 De-o fi dat in bere, I:Minna mare, In mancare,
Cum a spalat tote casele, Tote bAtAturile, -
5 Ava sA spelT Si sA mAturi de la cutare tOtA [bola, TotA dAtatura, TotA aruncAtura, TOtA facetura,
§i
In sculare, In culcare, SA se ducA la vrajitore
5 Si sal spele cu a pa Din nAstrapA
Si cu steblA de busuToc
Pe trupul tot.
DESCANTEC DE INTORSURI (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Maria Nastase, din Romane§tlGorj. A se vedea edescantecul de fapt, 'din colect. cdescantece poporane romanel a parinteluI S. Fl. Marian pag. 118.
EU le intorc cu cinci ; Le-a dat cu cincT, Di le intorc cu vese ; Le-a dat cu vese, 3o Eu le intorc cu vepte ; Le-a dat cu vepte,
AO cut-More,
Nu to intorc pe tine, Ci intorseT datAturile, AruncAturile,
5 Cutitele, Uriciunile, FAceturile, JunghTurile,
.
Bolele de la (cutare). o DacA or fi date de move, De nave, De surate, De cumnate, De vecine, 15 De streine, De bAtatures1 bung,
Eu le intorc cu opt ; Le-a dat cu opt, Eu le intorc cu nou6 ; 35 Le-a dat cu nou6, Eu le intorc cu clece ; Din c,lece
Nu mai trece. CA eu le-am manat pe coda [de vacA,
40 La (cutare) sA nu se maT in -
Eu le 'ntorc pe capul cur le-a dat
Si le 'ntorc dupA trupul (cuta [ruTa),
CA ea le-a dat c'o manA, 20 EU intorc cu dou6, Le-a dat cu dou6, Eit le Intorc cu trei ; Le-a dat cu treT,
Pe vita de vie,
[Ora ;
La (ctitare) sA nu maT vie. CA eu cu cutitu le-am taiat, Cu busuTocu le am scuturat, 45 De pe trupul (cutAruTa) le-am [luat
Si le-am trimes la haTa care
Eu le intorc cu patru ; 25 Le-a dat cu patru, Reteta: Se descanta in ap5. cu un cutit cere vi se spun cuvintele :
[le-a dat.
vi
busuloc sail §i cu o se-
Cum tare secerea tots boziT, §i rogozil, tote paTele, granele, etc., ava
sA se tale tot datul, tot aruncatul, facutul, uritul de la (cutare). www.dacoromanica.ro
663
VRA;I
DESCANTEC DE JUDECATA Cu les de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Iona Maldaianca, din Ropiorii-de-Vede.
Bat parul de topilA, Parul mi§ca lacul, Parul scote dracul.
Cu patru-cjecr §i patru de orbY,
Cu patru-clecl
§i
patru de (dune,
Cu patru-clecT §i patru de a-
Dracul sA TasA, 5 SA'mY piece,
25 lute §i de grab,
Pe cale,
Pe cArare,
SA se intalnescA cu (cutare) [in cale. Eil il bat parul in lac, Jo Ca amT scOtA pe dracu. 11 bat cu nuTele de alun, SA se duca ca un nebun ; 11 bat cu nuTele de nuc, SA se duck ca un haTduc ; 15 11 bat cu nuTa de sanger, SA fugA ca un Inger ; Il bat cu nuTa de artar, SA fugA ca un armAsar.
SAT tu, tartane, 20 Al mare, Cu patru-d,ecT §i patru de mutt,
[mAgitT.
CA mT -e mie la cap. DatY §i vol pin tigAnie,
Si luatT un cal de cAlarie, Si vA intalnitl cu (cutare), 30 Pe cale, Pe carare, Si mi-1 intalnitT, Mi-1 ametiti, Mi-1 talmAcitl, 35 Mi-1 zApAcitT,
SA n'aTba gurk cAscatA, Limba desfacutA,
D'asupra mea ridicatA, SA me vorbTascA,
4o De reit sA me graTascA.
Reteta: Se descAntA de trey on diva §i noptea la lac sail la baltA. FemeYa vrAjitore intrA despuTatA in lac §i manje§te parul cu sea de vita
intampinatA. Se dice cA Yes ceY patru-clecT §i patru de tartorY draci §i se suYe totY
in verful paruluY §i se intreaba unul pe altul asupra (cutartif) fapt. VrAjitOrea la cu sine un clurel §i '1 pune de nainte, la cap, in urechl, la ochT, la gurA, ca dracil sA n'o potk batjocori Se maY intrebuintezA noue cojT de oue clocite, -care servesc de noun butT de yin, ce se daruTesc diavolulul.
www.dacoromanica.ro
664
VRAJI
DESCANTEC DE JUDECATA (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Gheorghiu Dumitru Gadea din Saceni Teleorman.
Scold -te dragon],
Sblerand tare din cimpoiil,
lute si de grab,
CA ml-esti la cap ; 5 Cu top b6traniT, Cu top tartoril, Cu top unchiT, Cu too. mititeil, Cu top marunteiT. To SA mergep la judecatorT, Pe drum cu niste cal6torT. In poll sA-T luap, Gura sa Ie -o 'nclestatl, Clubucile sa le-aprindett, 15 Cu forfecile sal tundep. SA mi-I zApAcitl,
Pe mustAtl sa-T neted,iff: SA mi-I orbitT, Sd mi I ologitY.
2p Da'supra (cutarula) sAT luatl, CA eil v6 dail malal de manCisme de 'ncaltare, Bath de cheltuIalA.
[care,
Cu top mititeiT,
Cu top marunteil.
SA mergep la judecAtorT, Pe drum ca niste cAle'torl.
35 In poll sa -r luatl, Gura sa le-o 'nclestatT, Clubucile sa le-aprindetl. Pen' la (cutare) n'o veni, 40 Dracul in el o plesni; Pen' la (cutare) n'o pleca, Dracul to el o crapa. Sa nu le fie a manca, Sa nu le fie a bea, 45 SA nu le fie a odini, Sa nu le fie a prancji. SA vie cu gurile cAscate, Cu picTOrele besicate.
Pen' la (cutare) n'o veni, 5o Fierea in el o plesni; Pen' la (cutare) n'o pleca, Fierea in el o crApa. CA eil cu docurile 'I-am clocnit,
Cu aripele 'I-am plesnit, 55 In contra cutarula (vrajmasu-
ScO1A-te §i to Monica,
25 Sbierand tare din b6sicA, Jute si de grab, CA !ml-estl la cap ; Cu top 136tranil, Cu top tartoriY,
Pul) 'T-am pornit, D'asupra (cutarula) 'I-am gonit Si asupra (cutarula) sa nu mal faIbl gurA cAscatA, 5i limba ridicatA,
Ca sl '1 vorbesca,
3o Cu top unchil,
5i sa 'I grATascA de reit.
Refeta : Se descants de trey orl pe di : dimineta, la prang si sera in giva de judecata. Se la o caldare, putintel malal (macinat), un bAnut de 5 sail de To parale gi o ghiata, pantof sail papuc rupt. Tote acestea se pun supt acea cAldare, si se restornA cu gura in jos. Se bate apol cu un lemn de alun in grinda easel, in caldare ei cu piclorul se isbeste pamintul si se repeta dcscantecul de mal sus.
www.dacoromanica.ro
665
YRAJI
DESCANTEC DE JUDECATA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Simina din GresiaTeleorman.
Tu, peline, Eil to mi§c pe tine; Tu sA mi§ct pamintul, SA scott pe dlavolul ca ventul, 5 La (cutare) judicator, i la (cu-
[tare) tribunal sl mere, Slujba sera fact, In pola sA le §ecjt,
Si Oa afacerea s'o isprav6§tt. to CA am sA-p dau de pram), Un manz, De cilia, 0 gainA; De diminetA,
15 Un boboc de rata. Dar slujba de nu mt-ot fAcea, §i
SA se gonescA,
25 Sa se spargalntascA, SA se ispravrascA.
Pe mustati' sA-1 netecje§ti
Eil trasnetulut
20 Din codele Oltulut. CA er.i o sA-[t clail noun butt [de yin §i nou6 de mTere, Paine §i sare, Sa fact judecata mar tare.
fulgerulut [te-or da,
In Caratman al mare pe Divan. SA e§t din rim Atura porculut,
Tu gunotil gunora§e, De cand eii te-am facut, Si te-am aranit, 30 Eu tie slujba nu n -am dat. Acum slujba eil ti-ot da, SA'int sluje§tt, atnY isbande§ti,
Judecata (cutarula) s'o potoNOY.
CA eii ti-ot da nou6 gropi de [orz
35 SA fad judecata cu folos. l'i-ot da §i nou6 ocne de sare, SA fact judecata mar tare.
Refeta: Se descantA in o olA cu apa in care se pune nou6 'babe de orz §i nou6 babe de sare. Vraja (descantecul) nu se face de cat naptea tarcjiii intr'un loc unde se aduna gunoTul ce se strange, maturat din casa. Cu apa vrajita se strope§te pe furi§ pragurile pe unde trec judecatorrf §i cel ce Tau parte la o judecata.
www.dacoromanica.ro
666
VRAJ1
DESCANTEC DE JUDECATA (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N, Tapu de la Balapa P. SAceanu, din Rovinari Gorj.
Buna cliva apa mare,
SA me vorbiasca,
Domng mare.
SA me grATasca.
Mai §eclY.
N'am venit sa §ecl, 5 Ci am venit sa to daruYesc cu
25
[mein ; Tu sA clgrurescY pe (cutare) cu
ro sutA de smel. Martorii luY sd se sfrijescg,
La judecatorY in divan O. se [risipescg, SA nu maY arba gura cascatA, o Limb ridicatA, SA nu maY vorbiasca, SA nu maY grgYascA,
Vorba de reil,
Buna cliva, alun mare, Domn mare, Ce rudg e§tY cu (cutare)? Nimic. Nimic sA n'alegg (cutare) la
[judecAtorie in Divan.
30
Bung giva, soc mare, Domn mare, Ce rudA e ma-ta cu tatA-teii ? Nimic nu e. Nimic sa nu se alegg de (cu[tare), la judecata in Divan.
35 Cum tine gardu cu proptu,
A§a sA ting (cutare) cu (cutare);
Asupra capuluY meti. I 5 Tu pamint, Cum e§tY mut §i surd i harAne§tY lumea,
A§a sa amute§tY pe (cutare),
SA nu mar and gull cascata,
20 Limb ridicata, Vorbg de reii, Asupra capulul meg,
Nu legal aceste proptele ale
[gardulur, Ci legal gura (cutgruYa), SA nu maY albs gull cgscatg, 40 Limba ridicatg, Vorba de reii, Asupra capuluT SA vorbYascg, SA grgYasca.
Reteta : Se descanta cu menu §i se aruna de noue orY in apg, re-
petindu-se descantecul. Dupe acesta se duce la un alun, la un soc (arbore) §i la un gard §i se spune vorbele de maY sus. Se Ya apoY pletre din cliva de Sfintu Petru §i cu ele se 4ic vorbele : «Cum a impetrit Sfintul Petru pletrele, a§a impTetresc eu gura §i limba (cutgruYa)).
www.dacoromanica.ro
vRAJI
667
DESCANTEC DE POTOLIREA DI.JMANILOR Cu les de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Simina, GresiaTeleorman.
Tu mo§ Ape§, AT sa ie§i ; Dar n'aI sa Te§Y, tu, Ci sl Tasa bAietil teT, 5 SA Tasa Archirei teY,
SA le potoliasca, Jo SA le spArgAluiasca. CA daca slujba mi-or face-o,
Eil tie ti-oT da, Un cal infrenat, SA-I facT slujitoriT mei. Cum e bun de 'ncalicat. SA se duca la Trebunal, la Ju15 EA tie ti-oT maT da [dicatorie, Inca §i ce rnT-oi mai cere, TOte sg. le 'mbland,Tasca, Numa fa ce-tY sta 'n putere Refeta : Se is un oil §i, dupe ce se legs cu o ata peste verf §i mijloc, se ingrOpa in balegar, unde §ade ingropat treT Bile. In a treia 4i, sera, vrAjitOrea merge la locul unde este ingropat oul, it vraje§te spunend vorbele de maT sus apoT desgropA oul §i'l arunca intr'o lantana, ca ast-fel bend lumea s'o amutesca §i sa taca. Cand se aruncl oul in lantana se maT d,ic §i cuvintele : 5i, tu uciga§e pe (cutare) sal amute§tT, SA'l tonte*ti, sal zapace§ti, SA nu mai aibl limba ridicata *i gura cascata asupra (cutarula),
Sal vorbescl
Si sA'l grATasca de reu.
DESCANTEC DE AMUTIREA BARBATULUI Cules de Chr. N. Tapu de la Tinca Balan Stoica, din CosteWValcea.
Pe lin tare §i mai tare, SA-mi aducT pe lucru vrajmaNese in cale. Ce leg §i cu ochiT nu lied ?
Gandul (cutaruia) it legal; 5 II legal, II ferecaT, Il amutiT, II impTetriT,
II incremeniT,
lo SA nu mai aTbA gand asupra [(cutArula),
5i gura cascata Si limba ridicata. SA se potoliasca Si sA amutiasca 15 Cum se potole§te steua 'n cer, OTa'n staul,
PorciI'n strat, Vitele in sat ;
5i el se remaie in seams ne20 Ca un sac vargat, [bagat Pe gard aruncat Si el la gard sA fie legat.
www.dacoromanica.ro
668
VRAJ1
Retetd: Se descamtg cu canepg de varg fgandu-se patru nodurY la spate §i legand'o la o proptea de gard. Acolo se dice cg r6mane legat barbatul sail amantul cur i se face de uric.
DESCANTEC DE LEGAT OMUL Cules de Chr. N. Tapu de la vrajitOrea Maria Petre Crasnaru din AnimiauGorj.
Femela care voTe§te sti'§1 lege bgrbatul sail amantul, Ta bum bac netors (vats) din zgburail bgrbatului sail al amantului §i, in momentul cand ea s'a impreunat, imae bumbacul in sperma bgrbatului §i apoT §i'l ldga
intr'o carps la spatele el'. Merge apoT cu acel bumbac la un mormint §i'l legs la crucea acelul mort, care pOrtg numele barbatuluT, pe care
femeTa vore§te sal lege §i acolo la mormint femeTa roste§te cuvintele : (Cum §T-a uTtat mortal acesta de Vote poftele §i bungtgtile lumeT, a§a sa'§T uTte (cutare) de poftele lume§tr §i de femeT» (de 3 orT).
DESCANTEC PE DESLEGAT OAMENII Cules de Chr. N. Tapu de la vrajitOrea Simina, GresiaTeleorman.
Nucile din nuc curat cura, Nodurile de la panzg se deslega, Bedicile de la car s'aii sfgrimat, (Cutare) s'a deslegat. 5 Nou6 nucT au a se fTerbea, Apa cu pu§ca a se impu§ca,
TOte vinele (cutgruTa) a se deslega; Ca 'T-am deslegat mijlocul §i vinele De la tote streinile,
Reteld
to Gandul §i pofta, pentru a se indrepta, A§a cum §i inainte era. : Se descants cu noun nucT §1 cu noun noduri de la guritul
panzeT, se imOTe §i se descants in apa impu§catg. Nucile le manca in nou6 cjile. Apa o bea, Tar nodurile de panza se and se scrumezg §i se amestica totul cu apa descantata.
www.dacoromanica.ro
669
VttAJI
DESCANTEC DE DESLEGAT BARBATUL (VARIANTA)
Cu lea de Chr. N. Tapu de la vrajitOrea Maria Petre Crasnaru, din AniniquGorj.
Se is noue pestisorY micl vii si se inghit cu apA de cel legat, adica de cel neputincios. Dupg. ce se beau pestisoriT vii se spun cuvintele : Cum curge apa §i pestiT sint slobocIT prin ea §i sint deslegatT, asa sA fie (cutare) deslegat §i slobod. (Se repetA de trel oil).
FACERE DE DRAGO STE Culesit de Chr. N. Tapu de la Voica A. Tapu, din RoOorif-de-Vede.
Buna sera fAntanA ling. Multumim dumitale, tinerg SOT.
[copilg,
Nu sed, 5 CA n'am venit sg sed, Si am venit sa'mT dal
30 $i oia de reel,
ScrOfa de purcel
CAtArile tele,
SA still-1g dragostile in ele, SA morel tOtA lumea de ele. 10 Cum nu pOte rAbda de tine Tote lighionile, Tote paserile, Asa sA nu pOta rAbda (cutare) De vorba, de chipul, de ochil 15 Si sprancenile mele. Tota lumea,
De la mic pen' la mare, Mal vertos (cutare).
Me sculal Dumineca de dimi[netg,
20 Pe ochi nespalatA, Pe roug nescuturath. Maica Precista me ved,u,
Jos din cer se scobori, Pe scara de argint 25 Si la mine veni. Cu buciumu buciumg,
Dragostile le adunA, In astA ola le 1360. Cum nu pOte rAbda vaca de
Si closca de pul, Gasca de boboc,
Bobocul de gascg,
35 Asa sa nu pOtg rAbda, TOte fetile,
Tote nevestile, TOte priotesile, TOte miresile, 40 Top' popii, Toll protupopil, TotT zapciii, Toll contiliiT,
Toll primaril, 45 Toll notaril, Top judicatoril, Toli intalnitoril, Toll bATetiT,
Top logofetiY,
50 De la mic pen' la mare, Mal vertos (cutare) I
Resal, sore, Fratiore,
www.dacoromanica.ro
[vitel
670
VRAII
Nu rdsAri pe garduri uscate, 55 Pe toluri vargate ; Resat pe ochii mei, Pe genele mele, Pe sprincenile mele,
Se se uite lumea cu drag la ele!
6o Cine 'n urma mi-o calca, In gura mT -o cauta ;
Cine cu mine n'o vorbi, Inima 'n el o plesni !
Explicare. Fata, care voieste sA'§i facl de dragoste, se duce mai
Intai Sambata sera in scApatatuI sorelui si is apa de la fantana inteo Ole sad sticlA curata. Ajunsa la fanthna dice versurile primei pArti a descantecului
DuminecA de dimineta se scold in reversatul zorilor, is apa si incepe a o vrAji cu busuioc, para de argint si fir rosu. A cesta a doua parte a descantecului se face pe vatra focului. Cand fata termina partea a doua a descantecului, mai adaoga si cuvintele : Cum arde vatra de foc si focul de vatra, asa sA arcla inima §i in mic si in mare, mai vertos in (cu-
tare), si cum trage fumul la cos, asa sd tragl la mine si mic §i mare, mai vertos (cutare) ! Apoi fata Tese afar §i se intOrce cu fata cAtre sore rasare §i ros-
teste partea a treia a descantecului. Cu apa ast-fel vrajita, se stropeste fata pe frunte, se spall pe ochT, iar busuiocul cu paraua de argint le
Ora cu sine.
DE DRAGOSTE (VARIANTA)
Culesa de Chr, N. Tapu de Ia Ilianca Ilie Badea, (1;n Vertopele-de-susTeleorman.
Buna sera, fantanA ling. Multumescul, tinerA copilg, Secg. Nu seq..
5 N'am venit sA secj, Ci am venit, SA caut catarile tale de diva, Si eil sa-ti dad pe ale mele de [nOptea.
Cum nu pOte tote paserile ce[ruluT 10 Si ale pAmintului fara apA,
Asa sl nu pOtA (cutare) Fara (cutare).
Pen' Ia mine n'o veni, SA se bats a plesni. 15 Pen' la mine n'o pleca, Sa se bath a crApa, Ca capul de om tAiat, Ca pestele pe uscat, Ca untu de putineT,
20 Ca unda de mare,
De cuventul meii, De chipul mei], De sprincenile mele, De vorbile mele. 25 Duminica dimineta me sculaT, Pe ochT negriT me spalaT, Chica negrA'mY preptAnai,
Cu zuvelcile in poll, Cu breu in suptiorA, 3o Plangend i olecAind.
MaTca Precista me audia
Jos pe scar de argint se da, Cu toiagu me atingea, 35 La riu luT Iordan me ducea, MembrAca ca 'ntr'un vesmint Negru, urit si mohorit, Pene 'n pamint. Md spAla, 40 Me curAta,
De fapt,
www.dacoromanica.ro
671
VRAJI
De aruncat,
8o Si cum nu pOte nimenT
De fAcetura, De aruncaturA,
FarA mancare.
Asa sa nu pea. (cutare) rAbda
45 Pe cap, De per de tap ;
FAra (cutare). SA vie cAlare pe nuTa de alun,
85 SA fuga ca un nebun;
Pe trup,
De per de lup; Pe tile, 5o De per de mate;
SA vie cAlare pe nuTa de sanger,
SA fuga ca un finger ; SA vie pe nuTa de nuc, SA fuga ca un harduc ;
Pe pi cere, De vorbe rele;
Pe buze, De fapt de fomere. 55 1mT punea sOrele 'n prept, Luna 'n spate, DoT luceferT,
In dor umeri, Intre sprincene, 6o 0 chitA de mic§unele. In buze Imr puse,
90 Pe nula de artar,
SA fugA ca un armAsar. SA nu'T fie a bea, SA nu'T fie a manca, SA nu'T fie a sta,
95 Pen' la mine n'o veni Si cu mine n'o vorbi, SA se bata a plesni.
Cum se 'ntOrce nalba dupe sore Asa sA se 'ntOrcA totA lumea,
zoo Si mic §i mare
DoT faguri de mrere ;
Pe pole jur, prejur, 65 Stele maruntele, Se urtA tots lumea cu drag la [ele.
Resar, sore, Fratiore, Nu resaT pe turme de oT, 7o Pe cirecIT de boT,
Ci resat pe chipul meii, Pe trupul meu, Pe haTnele mele, Pe casa mea, 75 Pe averea mea. Tu resaT cu racjele mele, Pe bratele mele.
Cum nu pate tot( lumea
Dupe (cutare). Si cum se tine umbra dupe om
Asa sa. se tina (cutare) dupe
(cutare). Cum e busuTocul frumos 105 Si la tota lumea drAgAstos, Si cum. nu pate popa intra In biserica f.ra busuToc Si fAra isop,
Asa sA nu Oa flAcAir fAra
(cutare) in joc. I TO Cum arde focul in vatrA, Asa sa arcjA inima (cutarula) [de (cutare). Si cum nu pOte lumea fara foc Si cum se arde prigoria de sete, Asa sl se arda inima (cutArura) [de ( cutare).
FArA sore,
www.dacoromanica.ro
672
VRAJI
VRAJA DE DRAGOSTE (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Oprea
Tu, serpe balaur,
Cu solzit de aur, Cu clocul de aur, Cu noue limbi impungetore, 5 Cu noue coda isbitore, Sa to duct la (cutare). De Pohl afla acasa, La masa, In sat, 10 La sfat, Vorbind cu tata-s6i, Cu ma-sa,
erban, din DrilganeWTeleorman.
Cu frati-seu, Cu ibovnica lul, 15 Cu dragastosa lul, SA nu-r daY pace a sta. De o fi culcat, In pat, Tu sa '1 ctocnestY, 20 Cu solzit sa '1 plesnestt, La mine sa '1 pornesti. SA nu '1 last pen ce cu mine [nu s'o intalni,
Si cu mine n'o vorbi.
Explicatia : Se Ya o stebla de busuloc .5,i se MO cu fir de matase rosie. De stebla de busutoc se legs i o para de argint $i se descants in apa de isvor neinceputa, repetandu-se vorbele de ma sus. La sfarsitul descanteculut se spun §i cuvintele : Cum trage lumea la matase rosie, in pravalie, Asa sa traga (cutare) la (cutare). Cum nu pate lumea fara argint i aur, Si cum e aurul si argintul dragastos la tots lumea, Asa sa flu eu dragastosa (cutaruta).
VRAJA DE DRAGOSTE (VARIANTA)
Culese de Chr. N. Tapu de la vrajitorea I6na Maldaianca, din Ro§ioril-de-Vede.
Acg, sint JoY Joitele, MaY sus floriutele.
Sus fusera, Jos se lasara, 5 In brate me luara, In jet m'aseciara, Gura de paine 'ml fAcura, Ocht de mir,
Sprincene de fir ; o De mine sa se mire, Si tin6r,
Si barane,
Si priotese, Si diaconese,
15 ()chi de mir, Sprincene de fir,
www.dacoromanica.ro
67
VRAJI
SA. se mire si mic §i mare, MaT vertos (cutare).
Cu do/ lucefereT, 45 In doT umereY.
SA cate tots lumea, Cu drag la eT. Intre sprancene imT puse, 0 chita de micsunele, 5o Se uTta lumea cu drag la ele. In buze
ToT popiT, 20 TotT protopopiT, TotT tineriT, TotT betraniT,
Ca calu in erghelie, Ca matasa 'n pravalie 25 Si banil 'n zarafie, Asa O. fie (cutare), In sema begat, Si de lume intrebat. De tots lumea, 3o De Oa multimea,
ImT puse, DoT fagurT de mTere,
Se uTta totA lumea cu drag
SA fie vedut,
Si audit. De sus pene jos mesurat,
Si in sema begat.
35 Si cele rele sa fie ca niste ma[turT deslegate,
In gundTe aruncate.
lar eil sa flu peste fete si ne[veste,
Capitan peste ele tOte. Resat sore fratiOre,
4o Cu patru-gecl si patru de raKlisOre,
Cu stele pe picrOre, SOrele 'n plept,
Luna in spate,
[la el, 55 Cand vorbeste, Par'ca zimbeste. Cum alerga copilul la tits, Si ma-sa la copil, *i cum nu pOte mama manca [fad copil,
6o Asa sa nu Oa (cutare)
fara.
(cutare).
Cum alerga lumea la anafora
Si nu pote lumea fare ana-
[fora, Si cum nu pOte lumea fara bi[serica
Si cum se sbuciuma si mic si
65 De yin la biserica,
[mare,
Asa O. se sbucTame dupe (cu[tare), T6ta lumea, Si tOta multimea
Nota. Baba Iona VrAjitorea Maldaianca din Rosioril-de Vede recomanda pentru acest descantec mTere cununata de treT orT, in care se vrajeste de treT orT. Cu mierea se unge pe sprancene si pe per tinerul sau fata, care voTesc sa-§T face de dragoste. Se maT descanta si in sare, care se pune in ghete si se clic $i cuvintele : Cum trage tOte vacile $i tota lumea, Si mic §i mare la sare, Si cum nu 'Dote nimenT fara sare Asa sa nu pots nimenT farl (cutare).
Si cum nu pot ed calca, Asa sa. nu Oa calca (cutare) fAra (cutare)!
43
www.dacoromanica.ro
VRAJt
674
DESCANTEC DE DRAGOSTE Cu les de Chr. N. Tapu de la Tinca Balan Stoica, din corn. Costestl
Me suit in curmaturg, Nimenea nu m'aucjirA. Numat ell votnic frumos, Cu chica grosA, 5 Din gurita palo§ind, Lumea sera sorocind, La cuvintul meii, La chipul meii,
Valcea.
Sore le 'n ptept, Luna 'n spate, 20 De tota lumea veclut, De Vita lumea lumit. Cum se bate matasea ro§ie in [prAvAlie,
A§a sa se bata tota lumea Si Oa multimea,
La vorba mea, io La cinstea mea Si la dragostea mea. Unde ot pune eti cuvintul, SA fie uns ca untul, Dulce ca mrerea, is SA se lipescA ca cera.
25 La cuvintul meil, La cinstea mea, La dragostea mea. Si cum nu pate mtelu de ote, Carlanu de .epd, 3o Copilu de mamA, A§a O. nu pOta (cutare) ford [cuvintul med.
Dot luceferet, In dot umerel.
Reteta : Se descantA cu apa neinceputa, cu o steblA de busutoc §i miere cununatA, cu care se unge indrtgostitul.
DESCANTEC DE DRAGOSTE (VARIANTA)
Culesa. de Chr. N. Tapu de la Tinca Balan Stoica, din corn. CostestrValcea.
M6 curatat,
Me scular,
Si 'ml luat :
Me spAlar,
Me pteptanat, Me spalat
5 Cu apa din plat,
Cu apA din nastrapa, Cu o stebla de busuloc. Cu buctumu buciumat, Dragostile le chemal. to Si me dusel la riul lul Iordan Si me spalat,
Dupe tile,
15 Per de mite ; Dupe cap,
Piet de tap ; Dupe piciere, Pier de §erpe; 20 Dupe trup, Piet de lup. Me spalat,
www.dacoromanica.ro
675
VRAJI
3o De la vecine, De la streine, De la m6§e, De la na§e. Si (cutare) remase spAlat, 35 Mandru §i frumos, Ca un trandafir frumos.
Me curataT, De uricTunT,
25 De legaturT, De clatAturT,
De aruncaturT,
De la cumnate, De la surate,
Reteta : Se descantA cu apa neinceputa, cu o stebla de busuloc §i mTere
cununatA, cu care se unge indragostitul.
DESCANTEC DE DRAGOSTE (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la baba Dumitra Nedelea, din Cetatuia R.-Valeea.
Me sculaT JoT de diminetA,
Pe roue, pe neguretA, Pe potecI necalcata, De roue nescuturata.
5 Cu bucTumu bucTumaT,
La mTere,-
Dragostile le adunaT, De la tOte fetele, De la tOte nevestile, De la tote vecinile, To De la tOte streinile. In apa asta le bAgaT,
35 A§a sa traga (cutare), La limba, cuvintnl, Chipul (cutAruTa) ;
Cum trage matca la roT, Aga sA tragA totT voTnicil,
Pe (cutare) le aruncat, De uricTunT it spAlaT,
Cu dragostile it ImpreunaT, 15 De la tOte fetele, De la tote femeile. Ce te olecAre§tT (cutare) ? Cum sA nu me olecATesc ? Eil ac)T cu 4ile me prApAdesc.
20 Maim Sfinta Maria it au4Ta, Scars de cera fAcea, Jos la (cutare) pogora,
De mana dreptA '1 lua, La riul luT Iordan pleca, 25 De uricTunT it spAla. TacT, maTcA, nu te olecai
Si nu te speria,
TT-oT da gurita 3o De miritA Si ochT de albinitA . Cum trage tote vTespele, Tate furnicele,
4o Tog tineriT la (cutare), Mal vertos scrisa (cutAruTa). Cum nu pote tota lumea fArA [apa Si fat-A vase la masA, Cum nu p6te totT domniT fail 45 Strachini, farfuriT
Si lingurT la masa, A§a sa nu pots fAra mine (cu. [tare).
Si (cutare) sA nu potA sta, SA nu pOta manca, nicT hodini;
5o SA vie cu gura cAscatA, Cu picTerile crApate, Cu limba be§icata du pA scrisa [(cutAruTa)
CA strAnsura mea tT-oT da,
www.dacoromanica.ro
676
VIIAJi
VRAJA DE DRAGOSTE Culesa de Chr. N. Tapu, de la Durnitrana Dumitru Stoica din Rogojelu Gorj.
De tote facaturile, 25 De tote legaturile,
Plea. (cutare)
Pe cale, pe carare,
De tote uriclunile,
Dumineca dimineta, Pe poteCa necalcata, 5 Pe roue nescuturata. Poteca o calca, Roua o scutura. Dragostile le aduna
Si pe cutare le arunca.
10 In fata '§1 puse s6re cu racjele,
In spate luna cu luminele ; Pe p6le stele maruntele, S5 se ulte tea. lumea la ele; DoT lucefereI,
15 In dol. umerel, SA se ulte tOtA lumea cu drag [la el. Pima (cutare) pe cale, pe carare
Se intalni Malca Precista in [cale.
De mama drepta '1 lua, 20 La Iordanul MaIchiT Precistii [il arunca
Si pe trup it spala, De t6te dataturile, De tote aruncaturile,
De la surate, De la cumnate, De la vecine, 30 De la streine, De la na§e,
De. la m6§e, De la fete frumOse,
De la veduve grase. 35 11 spala, II curata ; In fats -I puse sorele cu raciele,
In spate luna cu luminele; Pe pole 4o Mal la vale, Stele maruntele; Si se LIM Vita lumea cu drag [la ele.
Cum se bate limba'n gura Si de bune §i de rele, 45 Pull pe batatura,
A§a sä se bata (cutare), de [cutare),
Refeta : Se descanta cu apa neinceputA cu busuToc §i se clic cuvintele : Cum sta busuTocul inflorit in gradina, Aga sa stea (cutare) frumos, Frumos, dragastos,
In sema bagat Si de Oa lumea intrebat.
www.dacoromanica.ro
677
VRAJI
VRAJA DE DRAGOSTE (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Dumitra Raducan Margo', din Urdarii-de-josGorj.
Plea. (cutare) Pe potecA nealcata, De roua nescuturata.
Si mic §i mare,
Boieri §i cocOne,
Mar vertos (cutare).
Roua o scuturA,
35 Eii sA fill mar vecjutA,
5 Dragostile le adunA Si in 611 le bAgA Si pe trup se spalU, De tote uricrunile, De bite fgaturile,
Mar auclitA,
Si mai luminatg, Ca o vaca alba Intr'o cirecla negrA.
40 Cum se bate limba 'n guru Si de bune §i de rele, A§a sa se batl Vita lumea, de
to De tote arunaturile
De tote lel:di:Muffle. Si'l u§ura, Ca pasArea and sborA, Ca 6ia cand se scuturA.
[cuvintul mil, de vorba mea.
Sa nu'r dea a sta, sä nu'r fie [a manca.
15 SW puser in umerel
Dour luceferer, Sa privescA lumea §i tara la er, Mar vertos care- mr o fi drag;
Si puser pe pole stele marun[tele, 20 SA privesca lumea §i tara la el. Mar vertos (cutare). Suflu din gurA, Mura,
La top O. le flu in gura; 25 Suflu din gull fragutA, La top sä le flu dragutg.
Ingenucheap bu§tenr parlip,
CA vin braclii infloritY,
Cu polele poleite, 30 Cu verfurile aurite, TOta lumea sä se urte,
SA nu'r fie a manca, 45 Pan'la (cutare) n'o pleca. SA nu-r dea somn a somni, Odin a odini,
Pen'la (cutare) n'o veni. SI treaca pin fete frumose so Si pin vacluvi grase, SA vie la mine, la o siaba §i bi trenturosa Si sa-r par mandril §i frumosa.
Ed din gull cand graiam, La margAritar chitram.
55 Cand pe mine me vedea Lumea rota me cinstra Si to la scaune me poftra. Amin, amin MaTcA Sfinta Marie.
6o Leac din mana mea sä fie !
Reteta : Se descants cu busuroc cu apa neinceputA §i se clic cuvintele cPAminte, urite,
(Cata lume §i frun41 pe tine, e Atata dragoste pe mine. (Cum e busuiocul mar frumos , 5 `Si mar cu miros, (Ma sit flu eii mar veclut §i mar audit
www.dacoromanica.ro
678
VRAJ1
De tota lumea, De tOtA multimea, In sema bAgat,
to De toil intrebat.
VRAJA DE DRAGOSTE (VARIANTA)
Comunicata de Ilie ConstantinescuDioglRomanatT.
Duminecl de diminet1 me [sculaT,
Vadra 'n mama o lual, La fananita plecaT,
Pe potecA necAlcatA. 5 Pe roua nescuturatA, Cu busulocu Asta buclumal, Dragostile adunal, De la carciumArese, De la jupanese, i o De la flacAT,
De la fete marl,
De la copil mid,
Si in apa lul (cutare) le bAgaT Si pe (cutare) '1 lual
15 Si '1 dusel la riul lul Iordan Si '1 spAlaI
Si '1 curatai
Pe trup De per de lup,
20 Pe cap De par de tap, Pe tfte De per de mite. Si '1 dAruiY
25 Cu dol luceferel, In dol umerel, Cu stele, MAruntele,
Pe manecele. 3o Cu cine o vorbi (cutare), Cu cine-o tainui, Cu mlere l'o lipi ; Sa le vie a plesni, Prin gene, 35 Prin sprancene, Mai ales prin ismene. Sa nu-1 dea a sta, SA nu-I dea a mat-Ica.
DescantatOrea mestecA cu un fir de busuloc intr'o sticla cu apa, din care trebule sA bea cel cAruTa 'I-a descantat.
DESCANTEC DE DRAGOSTE (VARIANTA)
Culesa de 1. Odor de la R AtOica, din 1 ralenrP rahova.
Me sculal MartY de dimineta,
Pe null nescuturata, Pe poteca necalcatA.
Si m'am intalnit in cale, 5 In cale §i in curare, Cu Malca Precista,
Si cand Matca Precista m'a
VATtandu-me §i olecaindu-me
[(tanguindu-me), M'a intrebat : 10 De ce to vAlAcAe§tY, me [cre§tine ?
Muncesc §i me rog, Si nicl un folos nu ved i
[audit, www.dacoromanica.ro
VRAJI
PAY, eu sunt Mem Pre(cista !
Da, milostivA, daca e§t1,
15 Poti §1 pe mine, pecatosu, sA
TOta lumea sA te 'mbrAto§eze ;
25 SA hiT poftit §i chemat, La boleti' §i la 'mperat.
Cum arde tote paili, $i tote gunoili, Si tote gazurili,
[me clarue§tY !
$i cu ce pofte§tI ? Voiti §i eu sA hiu poftit §1 [ca§tigat, SA am val6re, la cuvintu meu [cu
$i la adunare cu boreril sA hiu [poftit !
20 - Na cheitele mele §i du-te
3o SA ard,a tote dragostili, Tote ibo§tili, de (cutare)... SA nu pats sA alba rAbdare , NicT hodina la culcare, Stare la mancare,
35 SA vie in car de olac,
Cu dragoste mare a§eclat, CA e§t1 man dru §i chemat, Ca sA hit cu drag §i mandru §i
[colo,
$i
la-(Y
mana ta,
Chemat in Oa lumea, §1 de
Venitu ter), Yubirea ta,
Dragostea ta ;
[mine
I
VRAJA DE DRAGOSTE (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la I6na Gheorghe Bucatia, din RomaneptiGorj.
Plea (cutare) pe cale, Pe cale, pe curare.
Asta este cea frumosa,
Se intalni cu dragostile in cale. Dragostile le-aduna, 5 Pe trupul (cutaruia) be scuturA, In sInul (cutArula) be arunca;
Pe trupul el, Pe statul el, Pe chipul el, SA fie auclita $i veclutA
De Oa lumea, De tots tera
De t6tA suflarea.
Care cum o vedea Tot in gard se sula, Dupe (cutare) se ubta,
$i cum alergA sorele dupe lung.,
Dragostile le- aduna. 20 Cu budumu buciumaT, Dragostile le adun al,
A§a sA alerge dupe (cutare) [totl tineriT,
Pe trupul (cutArula) le- aruncaT.
Tota lumea ca audja, Pe gard se sula, 25 De (cutare) intreba :
3o De Oa lumea IntrebatA ? Cum se bate apa de tote ma[lurile, De tote pTetrile, De totl bolovanil, A§a sA te batA tots lumea 35 TOta multimea, TOta suflarea de (cutare). Cum se bate luna cu sOrele, A §a sa se batA tots lumea, Tots multimea, 40 Dupe cuvintul DupA chipul (cutarula) ;
10 Pe sprincenile el.
15
Asta este cea drAgastOsa, De tota lumea alesA ? In soma bAgata,
Top mariT, toll miril, totT fla[caiT.
45 5i (cutare) sa fie intrebata §i is[pitita de tOta lumea
Mal vartos de cutare.
Reteta : Se descanta cu busutoc in apA Jora, diminetA, SambatA §i Dumi
www.dacoromanica.ro
68o
VRAJI
neca. Cu apa cel ce'sY face de dragoste, se stropeste pe frunte §i pe bane si se 4.epeta, vorbele :
Cum nu pOte tote pas6rile ceruluT Si trite vktuitorele pamintuluT f'or'd apa
Asa O. nu Oa trsi cutare gra cutare.
VRAJA DE DRAGOSTE (VARIANTA)
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Onaria Nastase din RomanatlGorj.
Spre drags de Dumineca m6 [sculaY,
Pe potecuta plecaT, Pe poteca necalcata, De roux nescuturata, 5 La riul luT Iordan. Gasir acolo o fats spalandu-se Dichisindu-se. Eu asa data vecluT, Indarat m6 'ntorser ; 10 Chiraindu-m6, Jeluindu-m6.
Maka Santa Maria m'aud,i Pe scars de argint se pogori $i de mans rn6 lua
15 $i cu mine a plea.
La riul luT Iordan, La fantana luT Bogdan. Apa cu drepta luA $i peste mine arunca
20 Si pe mine m6 spala, De uricTunr, De datAturT,
De cuvinte rele, De napasturT rele.
25 ImY puse in prept sorele cu
In frunte 'mT puse steua mare,
Se uTta la mine cu drag lu[mea i tara;
ImT puse in umereT, 3o DouY luceferel,
Tata lumea se uita cu drag [la eT;
In spate imY puse luna cu [stele,
Se uYta lumea su drag la ele. Maka Precista nu m6 lass, 35 Ci de mama drOpta m6 Ilia,
$i cu mine plea, In ampul cu dorul,
Unde inflOre bujorul. Cu busulocu bucTuma,
40 Tote dragostile le aduna,
$i in ast vas le bags $i pe mine le arunca. $i pe mine m6 facu frumos
$i dragastos 45 La tots lumea, La tots multimea. $i remasei curat, luminat, Ca argintul stricorat,
Ca MaTca Precista ce m'a lasat.
[racjele.
Tata lumea se uTta cu drag [la ele.
Refetti : Se descants de trey orl in apa neinceputa, cu busuToc.
www.dacoromanica.ro
681
VRA,T1
VRAJA DE DRAGOSTE (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu de la Constantine IOn Radol din Valea-cu-apitGorj.
Pleca (cutare)
Pe cale, pe carare Se intalni cu Marca Precista [in cale Si de mama l'a luat 5 Si 'n guru l'a sarutat. In feta la judecat, $i cu glas l'a intrebat :
MaYca Precista de inane drepta [il lug,
In spre r6sarit cu el plea,
Cu sOrele 11 incinse, 35 Cu luna 11 cuprinse ; Cu buciumul buciuma, Dragostile le aduna, Intr'o Ora de ape le bagA ; Pe d'alba pelita,
Ce te varcare§tr, Ce te olecare§tr (cutare) ? 10 Cum nu m'a§r varcari, Cum nu m'a§T olicai ?
4o Pe 'Agra cosita,
De aruncaturr, De scaldaturr, 15 Eu sint manj it
45 Si (cutare) sa fie v6clut,
a de facaturr,
IY puse In dor umereT, Dor luceferer,
Se urta lumea cu drag la er.
Si pe feta inegrit. Tact (cutare), nu te varcari, Nu te olecai, CA eu cu bucTumu am bu[crumat,
20 Dragostile le-am adunat ;
Pe d'alba pelita, Pe negra cosita, Le-am aruncat Si pe tine te-am spalat 25 De facaturr,
De scaldaturl, De aruncaturi, De uricrunr, De spurcaciunr, 3o De WO. b61a,
Le a§ecla.
Lumit, Cunoscut
Si audit, De tats lumea, so De tats multimea, De Vita tare, De tots suflarea. Cum nu pate tine mama far) Si OTa far' de mTel
[de Wet
55 Si vaca far' de vitel,
A§a sa nu pOta tine lumea lu(minata fare (cutare). Cum se bate calul in grajd $i matasa in pravalie, A§a sa se beta (cutare) de (cu[tare.
De Oa duhOrea. Refrta : Se descanta in ape neinceputa cu busuroc ; in apa se sting
carbunir din vatra foculuT §1 se clic vorbele : eCum nu pote frigurosul fare foe,
Secetosul far. ape Si flamandul fara mancare, Ada sa nu Oa (cutare) gra cuvintul, chipul, dragostile (cutarura).
www.dacoromanica.ro
VRAJI
682
DESCANTEC DE DRAGOSTE (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Gherghina Dumitru Gadea, din comuna Sacenf Teleorman.
Ce plane §i to aole§t1 (cu. [tare) ? Ce sA nu prang §i sA nu m6 [aolesc ? Eli astA-cy cu eine me prApadesc.
5 Talca, malca m'a urit
51 fermece mi -a fAcut,
Maca Precista in brate l'a luat 5i la r6sArit cu (cutare) a plecat. In brene 1'1 infipse,
lc) Pe p6riii it puse. Perini curgea ; Pe pidOre de fapt, de muiere Pe Cite
De per de mate, Pe trup 15 De pie de lup, Pe cap
[Ii spAla.
40 Pe chipul lul, Pe sprincenile lug, Pe titele lug. Intre sprincene 'I puse Un fagure de mTere 45 51-o chita de mic§unele, Se uTta tote lumea
Cu drag la ele :
Tote fetele, Tote nevestele,
50 TotI popiT, Top protopopiT,
Tote priotesele, Tote protopopesele, Top mirii,
55 Top emira. Cum se bate limba'n gurA 5i puiT pe bAtAturA,
De pie de tap, Pe nas
A§a sl se bath. (cutare) dup6 (cutare)
De pTer de rac,
2Q Pe pidere
De pIeY de §6rpe §i de brO§te. In spAla Il curAta,
De Oa dorea
25 De tOtA putorea.
M aka Precista in brate it la 5i la resgrit cu el plea. Dragostile le luA,
Peste (cutare) le arunca. 3o PAserile ciripTati 5i pomiT Infloriail ;
Zorile resgrise 51 pe dealurT fugise. Nu r6saria pe dealurY,
SA se batA, 6o SA se resbatA Dup6 chipul lug,
Dupe vorba lug, Dupe averea lug.
Pen'la el n'o veni, 65 Dracul in el o plesni ; Pen'la el n'o pleca, Dracul in el o crapa ; SA nul fie a bea, SA nu'l fie a manca, 7o SA vie cu gura cascatA, Cu pi derele be§icate, Cu limba crapata. Cum sbYarl oile de miel 5i mYei de oT,
35 Niel pe malud, Nici pe monastirl,
75 Mumele de copil 5i copia de mume,
NicY pe zidirT ;
Bivolitele de pug,
5i resAila pe haInele (cutAruia)
pe averea luI,
Pull de bivolite, Vacile de vita,
www.dacoromanica.ro
683
VRAJI
8o Viteil de vaci, Popii de priotese, Priotesele de popi, Miresile de gilled i ginerii de mirese, 85 Protopopii de protopopese,
Cum se bate limba'n guru 95 Si de bune §i de rele, Aga O. se bata tutu lumea
i protopopesele de protopopi, Diaconii de diaconese, Diaconesele de diaconi Aga su sbiere (cutare)
Si tOtA multimea, MaY vertos (cutare) (Cutare) sit fie de to veclut,
100 De tots audit, De to intrebat Seri sema bAgat De tOtA lumea
90 De chipul De t6t1 multimea. De cuvintul 105 Cine'n urma (cutaruia) De statul, 0 cAlca, De avutul (cutaruia). Tot urttul sit n Ta. Reteta : Se descanta in apa de isvor, Dumineca dimineta, la sore resare, cu o steblA de busuloc. Din apa descantatl se bea §i se strope§te hainele §i chipul .celui IndrAgostit.
DESCANTEC DE DRAGOSTE (vArtiANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Gherghina Dumitru Galea, din comuna Sacenl T eleorman.
Tu laurule,
Balaurule, Cum te beau tog bAetil de fri[gurl, Tote fetele, 5 Tote nevestele, $i mi-i tonte§ti, Si mil( cAnte§ti
Aga arni tonte§ti
Si sa'rni cAnte§ti (pe cutare) ; 10 Si cum plesne§ti Si te ve§teje§ti Si cum arcjY in vetre, Aga sa'mi arcli in pietre Inima lui (cutare) 15
ResaY,
sore ft-AO:ire
Cu noue-clecT §i noue de re[cji§ore,
SA resat, sit nu resat 20 Din deal §i pene'n plai, Sa'mi put cununa 'n cap,
SA se ulte Vita lumea cu drag ;
Toti popil, Toti protopopii, 25 Toti diaconii, Toti caimacanii, Tote fetele, TOte nevestele,
TOte preotesele, 3o T6te protopopesele,
Tot mirii,
Tog emiriX; SA te puT, sore, in pTept,
Iar tu, lunA, in spate. 35 Ce'T doT lucefereT SA-T puT in umerei
SA se uTte tote lumea cu drag Cu trey rage fa-mi cununa, el. SA-mi stralucescl ca tuna. Retetd : Se descantA cu seminte de laur pe vatra focului, repetan, du-se vorbele de mat sus. ApoT se descants in apA neinceputa de la isvor cu busuioc verde la s6re resare. Cu apa descantata se strope§te cel ce's% face de drageste.
www.dacoromanica.ro
684
VRA,71
INTORSURI PENTRU FACERE DE DRAGOSTE Cu les de Chr. N. Tapu de la baba Gherghina Dumitra Glides din SscenrTeleorman.
Ce te plangY §i te aole§tY (cu[tare) ? Ce sa nu plang §i sA nu m6 [aolesc 7
Eu astaclY cu dile m6 prapa[desc
I
Talca, maYca m'a urit 5 Si fermea mY-a facut.
Malca Precista 'n brate m'a
[luat
Si l'a riul luY Jordan m'a ma[necat,
Si m'a speat, m'a curatat
De tOte uricIunile, o De Mote spurcaciunile,
De tot datul,
De tot aruncatul,
De la streine, De la vecine 15 De la cumnate, De la surate. Cum sparge plugul brazdele Bozii §i tote radacinele, Marking, 20 CYuliniY,
Aga sa se sparga §i sl se tale
Tot datul, Tot aruncatul, Tot uritul, 25 Tot facutul.
[tot faptul,
Cum tare secerea asta tOte r6[dele
Tote bucatele, Si se usuca, A§a O. se tale §i sa se usuce [si A. se desfaca 3o Tot uritul, tot facutul, Tot datul, Tot aruncatul, De la vecine, De la streine, 35 De la cumnate,, De la surate. Iar (cutare) sA r6maYe curat, Luminat,
Ca steaua din cer, 40 Ca fl6rea din camp, Ca argintul stricorat, Ca aurul suflat, Ca Malca Precista Ce 1-a dat. 45 Si (cutare) sA fie spurcat Si in soma nebagat ; SA fie sculpat de tOte Clorile, de tote cotofenile Si de tote paserile.
5o SA fie ca gunoiu dui:16 u§a
Si ca la o vita o capu§a ; Si ca un sac v6rgat, Pe gard aruncat Si in soma nebagat.
Reteta : Se descanta cu secerea §i fTer de plug intr'o old cu apa. Cu apa vrajita se scalds cel carul se intOrce de dragoste. Scaldaturile se arunca la respantil (unde se intalnesc trey drumurl).
www.dacoromanica.ro
685
VRAJL
DESCANTEC DE URIT Cu les de Chr. N. Tapu de la Simina, GresiaTeleorman.
Tu stea logostea, Tote stelele sa stea; NumaY stdua luY (cutare) sa nu stea. Sa umble prin tote zahanalele, 5 Pe la the cotele §i privatile, Sa adune puterile. Cum pute zabanaua de gone§te cainii, Ada sa se gonesca §1 sal fuga (cutare) de ( cutare); Si cum fug ingeril de cotet §i ganief, m A§a sal se huiddlasca (cutare) cu (cutare). SA se gone sca
Si sal nu vorbiasca. Si cum nu pOte pune judicatoriT, tarenda§if §i boYeriY Masa la u§a privatiY,
15 Tot a§a sal nu mg puYe (cutare) cu (cutare) Cina la masa-I §i la masa-Y sal nu vad,a.
Reteta : Se descanta In apa stransa intr'o Ola de LunY 'Ana Lull!, in care apa se omOra un puYii de .§erpe §i tot cu ace sta apA se spala un ar-
mAsar la membru §i o bivolita la fatatOre. Cu apa ast-fel preparata §i descantata se stropesc ceY ce se urAsc.
DESCANTEC DE SCRISA Cules de Ghr. N. Tapu de la Ilinca Mirtulesa din Ropioril-de-Vede.
Uhu, uhu ! stea, stea. T6te stelele sal stea, Steua (cutaruia) la nopte sal [nu stea.
Sal se bata in lung §i in lat
5 $i la noi in sat
SA caute scrisa (cutAruia), Pin tOte paturile, Pin tOte casele, Pin tote cApataTele,
io Unde l'o gasi,
Cu cOdele l'o plesni, La (cutare) l'o porni. Cu gura l'o rupea, La (cutare) l'o aducea. 15 De-o fi adormit, SA-1 de§tepte ;
D'o fi culcat, SA'l sc6le ; De-o fi in piciOre
www.dacoromanica.ro
686
VRAJI
20 SA1 aduca. SA nu-1 dea a manca, SA nu-t dea a culca, SA nu-T
dea a dormi;
Matne aevea sA mi-1 ve4 ;
La n6pte o veni, 35 Cu mine o vorbi,
Marne l'oi isbandi,
Pe el sal sorocesc,
SA nu-Y dea a odini,
25 La (cutare) l'o porni. S1'1 aducA despuiat pin sat, Pin catnt fArA ctumag, SA nu'l pOtA potoli,
Pin' la (cutare) n'o veni.
Puricit §i pAduchir de la noue [porcArir,
40 De la noue §erpArit, De la noue brutArit,
Pe el al soroceascA, SA'l musce §i al pisce Si unde l'o cere sl se ducA.
3o ItT fac basmaua colac, SA mi-1 aducl in cat de olac,
La n6pte 'n vis al visez,
Reteta : Se descantl cu o batist1 la o stea din spre resgrit sail de
la sore prang. Batista cu care se descantA se pune sub cap $i fata dOrme pe ea. DacA steua nu se mi§cd din loc se dice a more ursita ; iar daca se mi§cA §i ,j6c1 steua, e bine ca cel indrAgostit se ins6r1 repede.
VRAJA DE SCRISA Culesa de Chr. N. Tapu de la Iliana Nicolae Laceanu, din DrapaniTeleorman.
Stea, steulita mea, Tote stelele sA stea.
Tu One 'n d,iuA s1 nu star
Cu solzir de aur, TO Si sa te duct la scrisul (cutA[ruia).
Cu ciocul sal ciocne§ti,
Si sA umbli lungi§ 5 Si curmedis,
In lung §1 in lat.
Si la not in sat, SA te fact mare Maur,
Cu aripele al plesne§tr,
La scrisa mea sA'l porne§tT,
Jute §i mat de vertos, 15 C'ala 'Int este de folos I
Reteta : Se face de scrisa la stea cu betele, mArgele sail cu un tulpan. Cand tinerul cAruta 'I se face de scrisa este sA se insure steua,
dice-se, c5 jOcA §i-§1 mAre§te rad,ele. Der decd scrisul iI este mort, e semn
reil si steua
'T
plere §i se crede ca. §i acel finer more.
www.dacoromanica.ro
VRAJI
6g7
VRAJA DE SCRISA (VARIANTA)
Gilles& de Chr. N. Tapu de la Volca Anghelache Tapu, din RoOoril-de-Vede.
Stea, stelulita mea,
Tote stelele sa stea, Numa tu sa nu star, SA umbli in sus ca gandul, 5 Jos ca ventul. Sa umblt Din casl In casa, Din masa I0 In mass, Pen' la ursitu (cutaruta) acasa. La masa al gAse§tY,
Cu coda al iube§tY, De la masa al plesne§tY, 15 La (cutare) al porne§ti ; SA vie cu gura cAscatA, Cu limba be§icata. SA nu'T vie a sta,
SA nu'r vie a manca, 20 Pen' la (cutare) n'o da.
In vis al visez
Aievea sA'l vecl, Matne 'n zorT sA'l cunosc
Si cu el sa vorbesc.
Note : Sa la batista fete care vote§te a§Y faca pe scrisa, se amenintA cu ea la o stea mar luminosA din spre resArit. Sa face batista colac §i se pune sub cap, in locul unde dortne noptea.
VRAJA DE SCRISA (VARIANTA)
Culesa de Chr.'N. Tapu de la Iona Moldaianca, vrajitOre, din Ro§iorif-de-Vede.
Stea, stelulita mea, Tote stelele sa stea. Iara tu sa nu -star. SA to fact un §erpe Maur, 5 Cu codita de aur. Sa'mr umbli Cara,
*i 'n lung §i 'n lat, *i la not in sat,
Wait gAse§tt scrisa (cutaruia). I o Cu cTocu s'o docnestr, Cu Oda s'o plesne§tY, La (cutare) s'o porne§ti.
In vis s'o visez,
ATevea s'o veq, 15 Marne 'n zorT s'o cunosc Si cu ea sa vorbesc.
Notd : Se vraje§te cu batista la o stea din spre resarit. Daca steua, in timpul cand se face de scrisa, pTere, se. ascunde, se crede ca nu e bine de tinerul sail tinera care '§1 fac pe scrisa. DacA steua jacl §i '§T
mAre§te raclele, secli ce ca atat tinerul cat §i fata vor fi noroco§t in cAsA-
toria lor.
www.dacoromanica.ro
688
VRAJI
VRAJA DE SCRISA (VARIANTA)
Cu leo de Chr. N. Tapu de la Stanca Radu Modea din ScriosteaTeleortnan.
Stea, stelulita mea, Trite stelele sa stea, Numal trupul t6i1 sA nu stea. SA te fact serpOtcA,
5 Balaurotca,
Cu totul de aur.
DupA scrisa (cutAruta) te so[rocesc,
SA umbli in scurt si in lat,
*i la not in sat,
io DupA scrisul (cutaruta) De l'ot gAsi in pat, Culcat
SA nu-T vie a sta, SA nu-T vie a manca, SA nu-T vie a culca, 25 SA nu-1 vie a vorbi, Su nu -T vie, a sfatui,
Pene cu mine n'o vorbi.
SA vie trAsnind, Plesnind, 30 Din guru vApar lAsand, Pin fete grase 1i frumose, Ca pin -brOste vtermAnOse;
Pin neveste grase §i frumOse, Ca pin catele vtermanOse,
Or in sat la sfat,
35 Descult d'un piclor,
*i cu capul gol,
Cu ctocul sA-I docnestt, 15 Cu aripile sA '1 plesnestr, La (cutare) sl '1 pornestl, Cu limba crApatA, Cu gura cascatA, Cu buza besicata.
Pin sat WA sfat, Si pin caint furu clomag.
In vis sA '1 visez. 40 Atevea sA '1 ved,
Maine in zort sA '1 nAzAresc. 20 Pen' la (cutare) n'o veni, cu el sA vorbesc. SA se bate a plesni, Rektd: Se descantA cu batista §i cu bete la o stea din spre resarit. ti
DESCANTEC DE SCRISA (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu de la Leanca Gheorghe Re lea din FlactiiValcea.
Stea, stea logostea, Tote stelele sl stea, Scrisaoranda (cutAruta) sg, [nu stea. SA te duct din vad in vad,
5 Din sat in sat,
Pen6 unde o fi scrisa §i oranda (cutaruta) ursat. Acolo sA gAstasca, SA prancitascA, SA amiecltascA,
To SA odintasca.
www.dacoromanica.ro
689
VRAJI
In pat sa nu'l lase.
Cu nura de nuc, SA umble ca un harduc.
SA '1 scOle,
SA '1 trimeta,
La scrisa (cutArura) sa se dila.
Prin sat fArA crumag, 15 Cu nura de alun, SA umble ca un nebun ;
In vis s'o viseze,
25 Arevea s'o vadA,
In doe de di,
Cu nura de artar,
La resaritul sorelur, In glasul cantatorilor, In revarsatul zorilor.
SA umble ca un armAsar ; Cu nura de stinger, 20 SA umble ca un finger ;
Re(etd : Se descants cu nulele de alun, nuc, stinger, anar, cad* se tale Jola dimineta, in revArsatul zorilor §i, cand se tale, se dice : M6 sculal Jol de dimineta, Pe roux, pe cet.A,
Pe carare neumblata, De roux nescuturata. 5 Roua o scuturar i scrisa o de§teptai $T-o pornir in sat, etc. $i se repetA vorbele de mar sus : Stea, stea, logostea, etc. Se des cants sera §i dimineta, in spre Jol, in cantatul coco§ilor. Descantecul se face la o stea mica din spre resArit ; se la apl nelnceputA de la trel isvdre, repetandu-se cuvintele : Cum se intalnesc isvorele, A§a sa se intalnesca (cutare) cu (cutare).
,
DESCANTEC DE SCRISA CU CARBUNI Cules de Chr. N. 'rapt de la Leanca Gheorghe Relea, din PacsIValcea.
5 SA vie la nOpte 'n vis, Alevea s'o ved, Marne in .revarsatul zorilor, In glasul cantatorilor, Si la scrisa (cutArura) v6 triCu ea sa vorbesc. (miser ; Reteta : Se descants cu rested (un lemn de la jug), gAsit in nOptea lul Sfintu Gheorghe §i in nOptea de Ispas. Se mar descants cu un teru§ de la leslea calulul §i se repeta cuVol none carbunr,
Ca nou6 gArgaun1, Eil ye aprinsel,
vintele :
(Cum gAsir eii resteul Asta §i cum trage calul la leslea de fen, ala sa se g5sesca scrisa (cutArula) §i s'o trag6 la casa, la averea, oleabul (cutarura).
Daca nu se .gAse§te rested, se furs §i se dice : zCum fural eii resteul, a§a sa fur gandurile, vorbele, inima, sufletul scrisel mele. S'o pornesc, in vis s'o visez, alevea s'o v64, mane in clorr de di sa vorbesc. Resteul §i t6ru§ul de la leslea calulul se bags in foc §i dacA se aprinde §i arde se dice ca scrisa este bogatA ; dacA este saraca scrisa, t6ru§ul §i resteul se sting. www.dacoromanica.ro
44
690
VRAJI
DESCANTEC DE SCRISA CU CARBUNI (VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu de la Petruta E. Nituleseu, Ocnele-Marl.Valeea.
Stea, stea logostea, Tote stelele O. stea, Steua (cutarula) sa nu stea ; Sa umble in lung §i in lat,
5 5i la not in sat.
In tam Turcesca, BulgAresca, Romanesca, MoldovinescA,
10 SA aduca scrisa (cutaruta). De-o fi cismar,
De-o fi zidar, De-o fi templar, De-o fi dulgher, 15 De-o fi mosier, De-o fi careumar, De-o fi foctionar, De- o fi cojocar, Sa vie, in vis sa '1 visez, 20 Atevea O. 'I ve4, SA '1 cunosc bine' ales.
Reteta: Se descants cu tulpanu ; se face covrig §i se utta prin el la o stea mica din spre resArit. Se dA apoT tulpanul fete sail tinerulur care '§t-aii fA.cut de scrisa §i '1 pun sub capItaiti §i dOrme pe el.
VRAJA DE SCRISA (VARIANTA)
Culesil de Chr. N. Tapu de la Maria /slastase, ItomanepciGorj.
Mot, moti§orul meii,
De and te-am spalat, De cand te-am pteptenat,
Nict o slujba nu 0-am _dat.
5 Dar astr sera
itT
dail slujba [mare,
SA to fact §arpe Maur Cu solzit de aur,
Cu doue-spre-clece capete, Cu doue-spre-gece code, Jo Cu doue-spre-4ece aript, SA mere la scrisa mea ursata,
De la Malca Precista indrep-
Cu ctocurile sal ctocAne§tt, Cu aripile sa -1 plesne§tt,
15 Cu Oda al porne§tt,
Pe el, pe tats -seil, pe mums -sa, [pe fratY §i pe tote nemurile tut.
Tot de el sA. stea, SA vie sa me ta, De o fi in munte, 20 De o fi peste munte, De o fi aid' in sat, TotT de el sa stea, ,Si sa vie sa me ia.
[tat.A.
www.dacoromanica.ro
691
VRAJI
Reteta : Se descanta in motul fete cu un ac gAlben cu gAmalie. Fata
care'sl face de scrisa isT is per din motul el §i ducandu-se in vatra fo-
culla 11 parleste pe carbuni clic'end vorbele : «Cum se parleste si arde perul asta in vetre, asa sA sfarae si sA ardA
in pietre inima (cutaruia)o. (De trei or!).
Ape cu acul se intepa perna inainte de a se culca fata i repetA
v orbele :
«Nu to intep pe tine, ci intep scrisa mea. SA nuif fie asta, sit nu-T fie a bea, a manca etc.
VRAJA DE SCRISA (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Bala§a, vrajit6rea, din RovinartGorj.
Pe el cinTo vedea, Tot de el sit stea, 15 La scrisa luT sä vina s'o la.
In colo spre resArit, Mare foc se vede. Dar pe foc ce era ? Tre cazane fierbatOre, 5 Tre cutite taletore. Dar foc cine le da ? DraciT mint §i ar teril. Il frigea, it ardea,
Tu pletroTil bAltat, SA mi-1 aducT prin sat, FAra de slat,
Pin caInT, fall de clumag. 20 Da le ce'! dAruestT ?
Si in frigare it intorcea,
Un., cal din muntY,
De unde l-o placea,
m Pe el, pe tata-seii, Pe el, pe muma-sa, Pe el, pe popa din sat.
De acolo sal fa.
Retetet : Se crapA usa de trel on §i la fie-care deschicletura de usA se repeta descantecul. Apoi se legit un semn din carpa fustel sail rochTel celei ce 'sI face de scrisA-
VRAJA DE SCRISA (VARIANTA)
Culesa de I. lonescu, abs. seminarist, de la Stana Lungod, com. Opri§orMehedinti.
Cutit, cutitasule, De cand te-am alAmat Si to -am plAsalat,
Si la tigan te-am lucrat 5 Si te-am cununat, NicY
o slujbA nu IT-am dat.
Dar asta sent Este o sent mare ; Ill daa o slujba tare, To SA umbli din deal in vale Si lungis, Si eurmeclis,
www.dacoromanica.ro
692
VRAJI
In lung §i in lat
$i la no in sat,
15 Dupe scrisa mea, Dupe ursita mea, De ursAtori ursatA, De Dumnecleil la
SA vie prin sat, 20 Fara de sfat ;
mine in-
[dreptatA.
SA vie prin caIni, 1--ArA de domag ;
Sa vie pe drum lupeste, SA intre in casa porceste, 25 Cu punga deschIatA,
Prin inima, Pe supt inima, Prin ficap, 45 Pe supt ficatT, Prin rarunchT, Pe supt rarunchi, Prin limbs, Pe supt limbA, 50 Prin dintI, Pe supt dintY, Prin plele,
Pe supt pick. Sa 1-1 bat intre picIOre, 55 SA 'Y dea in gand de insura-
Cu gura cAscatA.
[Ore, SA vie cu portofelul descuIat, Cu sangele intAritat, La nOpte sl '1 visez Maine alevea sA '1 ved,, 6o Cu calul furuind, Din bice plesnind, La mine venind. NicI sA nu mar sacjA, NicT sA nu mai manance.
Eu it impung, 5i it strApung
Pe el, pe mama -sa, 3o Pe el, pe tats -seri, Pe el, pe frate-seil,
Pe el, pe sorusa,
Pe el, pe mosul seri, Pe el, pe nasu-seri, 35 Pe el, pe mahalaua luI, Pe §i cu cin' s'o 'ntalni, CA ea it bat si '1 strApung $i '1 bat intre piciOre, SA
'T
65 Inima sal sara,
Ochil sa -T plesnesca, SA nu -T dea a sta.
dea in gand de insura-
40 Ca eii it impung,
CAd dacA o mar sta,
[Ore.
11-or intampina.
70 Sangele din nas T -o pica.
5i '1 strApung
Refeta: In tot timpul descanteculur, cutitul se tine in mans, intepand incetinel pAmintul cu el si apol it bate in pAmint dupa usl §i se cjic cuvintele :
La nOpte sal visezI, Alevea sa'l vecj etc.
VRAJA DE SCRISA (VARIANTA)
Cul6sa da Chr. bT Tapu -de la vrajitorea 13ilaa, din Rovinarl Gorj.
Nu incind $i aprind
CAcrula de cap, CiOrecil in cur, o Curul de ciOrecT,
Ast pietroiri bAltat ;
$i incind 5 $i aprind inima scrisuluT (cuIncind si aprind Capul de caclula,
CAmasa de pTele,
Prelea de cAmasg, Pin rarunchT, Pe supt rarunchT,
tAruia),
15 Pen' in plAmanI,
www.dacoromanica.ro
VRAJI
Pe supt plarnani, Incind §i a'rind trupul (cutA[ruTa).
De o fi in haia Cara, SA vin [Ana maine sera ; 20 De o fi in asta tara, SA villa pen6 diserA ; De-o fi peste munte IT pun punte, SA treca pin fete frum6se, 25 Prin vaduve grase, Pen' la scrisul eT acasa. Pe el, pe tats -s6ii, Pe el, pe muma-sa,
Pe el, pe cin' l'o vedea, 30 Tot de el sa stea
i scrisa luT sa vina s'o Ta.
b93
Tu pTetroiii bAltat SA mi'l aducT prin sat,
FAra de sfat 35 Prin cainT fAr' de ciomag, Tu secere Cum taT spicele i meTele
i granele 40
i orzele,
Asa sa taiil eil tote gandurile, T6te fAcaturile, Tote legaturile,
De la tote fetele, 45 De la tote nevestele. La scrisa luT srl fie Gandul de ac inainte
Reteta: Se descantA cu pietroiil alb in foc §i cu o secere. PTetroTul se arde §i se ciocneste cu secera spunendu-se versurile de maT sus. PTetroiul se scote din foc, se pune in pragul use, se pile pe el §i se d,ic cuvintele. Cum nu pote tine lumea si tara pi§atul, asa sa nu tina scrisul (ursitul) (cutaruTa) si sä vin maT in grabs. *i cum nu sta usa, asa sa nu stea scrisul (ursitul) (cutAruTa) pen' n'o veni la (cutare).
VRAJA BOBILOR Culesa de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Tinca Bbl an, din CostqtiValcea.
VoT patru-d,eci de bobT, VoT patru-cleci de fratT,
Cum stiti incolti i lunca §i tara harani,
5 Asa sa stitT de b6la (cutAruTa).
De-o fi din sfinte, Sail din Bile gresite
Dar daca o fi niscaT dataturT, 10 Sail aruncAturT de la muted, SA 'mf esitT pe nou6, La inima dou6. SA v64 bine ca 's datAturT, Din maTni de fomeTe,
Nu sInt din sfinte, din milos[tive.
SA. 'mY e§itY pe cincT ;
www.dacoromanica.ro
VRAJI
694
VRAJA BOBILOR (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Iliana Nicolae Saceanu , din DragpaniTeleorman.
Vol patru-cjecT si unu de bobT, Dup6 cum Stipp sl r6sAritT
Si sA incoltill Si lumea alba o aranitT, 5 Asa sl stitY
SA v6 deschidetT pe nou6 ; Daca n'otT gAsi To SA esitl pe cincT ;
SA v6 inchidetT in prag si in [temeT,
SA v6d bine a nu gAseste bu-
SA ghicitT de (cutare).
DacA '1 va gasi
[curiT.
VRAJA CARTILOR Culesa de Chr. N. Tapu de la Constantina IOn Rador, din Valea-cu-apaGorj.
Sa v64 bine cl more ; lar de ar avea leacul,
Vol dou6-clecl si patru de cArtY,
SA 'ml stitl, SA 'ml ghicitY (de cutare). De-ar trAi, sA 'ml Tasa pe rosu, 5 De-ar muri, sa'EnT tragl pe negru,
SA 'ml cad pe rosu,sa v6d din [ce are leacul.
VRAJA CARTILOR (VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la Dumitra Nedelea, carturaresa pi vrajitOre, in Cetaluia, catun langa R.-Valcea.
Vol dou6-4ecI si patru de cArti, Dup6 cum jugravul v'a jugrAvit
Si tiparul v'a tipArit, Asa sA still, 5 Si sA ghicitY, Ce bold are (cutare) ?
Ce pas are, Ce greutate are , Ce sup6rare are. To Are vre-un lee ?
www.dacoromanica.ro
DacA 1-o fi din dAtaturi, Sail din aruncAturl,
695
VRAJI
SA 'tn1 spune1 iara bine,
Din ele sau spurcadiunI. De n'o avea lee sA inchidetY,
15 SA 'n:11 spunetT,
20 C'o damA ro§ie cu ochil verc11.
Sa 'ml ghicitY,
De '1-o fi b611 din sfinte, mmnoTwer
DESCANTEC DE PUS LA STELE Cu les de Chr. N. Tapu de la vrajitOrea Stmina, din GresiaTeleorman.
Tu, stea, logostea, Trite stelele sa stea ; Dar steua luT (cutare) sa nu [stea.
Sa umble pe tote campurile, 5 Sa adune leacurile ; Ca sOrele m1-a resarit, Nou6 surorl au venit, Pe (cutare) rail tamaduit, CA cu grapele rail grapat,
to Cu maturile rail maturat,
La masa de matase rail manat. TOte priotesele, TOte jupanesile,
Peste ape ail suflat. 15 Apele se limpecha,
BOlele (cutaruia) se sprijinia. De la (cutare) ell le-am gonit. In cuTbul berzilor le-am sorocit.
Tog serpi1 iY reteza,
20 La puisorl It aducea, Bolele de la (cutare) se ridica, In cumpenile fantanelor le-am [ridicat,
De acolo le-am descantat, In nisipurile marilor
le-am
[bAgat,
25 Pe (cutare) ram sculat.
Retetd : Se descants In rachiil Lunea. In rachiti se pune §i trel cArbunT aprin§i §i se sting ; daca carbunii cad la fund este semn riddice-se ca bolnavul nu se mar scOla 1i cade la o zacere mareiar daca stall car -
bunii d'asuprafara sa se cufunde in acel rachitieste semn bun cum ca bolnavul are sA se scole indata.
www.dacoromanica.ro
MEDICINA POPULA RA
www.dacoromanica.ro
MEDICINA POPULARA Medicina babel Simina vrAjitorea, din Gresia-Teleorman. Pentru tamaduirea omenilor bolnavY de trany intrebuinteza o bu-
ruiena care este fOrte prima-varateca, numita in acesta parte de loc Deditel.
Acesta buruiena se ferbe in o Ola, ca de o oca, cu yin, pOn6 ce r6mane ca o litra ; ola ferbe acoperita de a nu r6sufla. Acoperirea Oler se face cu coca de Nina. Vinul fert cu deditel se bea ca o ce§ca pe cji retie ce se ispravesce.
Pentru intors la vite, ca sa nu morn vitele, se intrebuinteza o buruien a
numita in acesta parte de loc Laba ursuluT. Acosta buruiena o toca marunt §i o amesteca in tante pe care le da la animale de be mananca. *
Pentru caderea pe'ruluT (chelie sail plesnete in cap) intrebuinteza o bu-
ruiena pe care o numeste areil. BuruTena acesta numita areii, o ferbe in apa §i se spala cel bolnav de ma multe orl pe cap cu apa in care s'a flert buruiana. *
Pentru descuTatul vitelor cum §i al omenilor (cand nu se pot pi§a), intrebuinteza o buruiena ce o numesce Perul porculuT. Acosta buruiena o ferbe in apa in care mar tOrna §i unt-de-lemn §1 o da caldicia de o bea vita sail omul bolnay. *
Pentru isbiturY, bOle ce yin des la copiY, bole care incep cu tremurat, intrebuinteza o buruiena numitg. sancjeeni. Cu acesta buruiena se afuma copia bolnavY.
* www.dacoromanica.ro
700
MEDICINA POPULARA
Pentru OmeniT cart tu§esc mult (tuse din sfinte) intrebuinteza o bu-
ruiene numite edera, pe care o ferbe in vin §i o bea cel bolnay. M aT intrebuinteze tot pentru tuse rea §i o buruTene numita Terbe mare. Redacina de Yerbe mare se tae in bucetele subtirl §1 se pune in rachiti de drojdie ca o oca §i sta de se plamadesce trel dile. Dupe acele treT Bile bea cel bolnav cate 2 4 cescT pe fie-care di pea ce ispravesce rachiul cel in care se plamadise (seduse) Terba mare.
(Culese de Chr. N. Tapu de la baba Simina In etate de 90 ant, din catunul Gresia, pendinte de comuna Balta(iTeleorman).
Vindecare de Lingore sat' tifos. Se Ta treT luminerT §i 'n diva de Sfintu Sava, treT dile pene in Sf.
Nicolae, se duc la biserica §i se pun in credinta la o icOne, fie a Sfintuluf Sava, fie a altor sfintT ; pe urine se lase de arde o bucata de vremecat tine slujba in biserica ; Dar luminerile trebue se fie de cera curate. Pe urme se opresc §i se lege in case §i unde e cine-va bolnav de striga aTurea, inebune§te, strige a ling6re, se duce §i cere ape §i aprinde o luminare intaiu §i pe urma de la acesta luminare se aprinde cele lante doue luminerT §i din fie-care se se pice treT picaturT de se fac cu totu noue picaturr. Pe urine se de bolnavuluT se inghita de treT orT ape §i apol se. se §i spele, iar picaturile de cela din ape se pun sub 9i
perina de culcare.
(Culesa de I. Odor, de la Loma Ghenovici, din Valenl-de-MuntePra.hova).
De oftica. Se Ta semanta de canepe, bine alesa de pemint, spalata bine, pusa la foe, fierte bine pene de coltu, pe urine fTerte intr'o celdare curate, §i apa (zema) ce remane se dea bolnavuluT, dimineta pe nemancate, apoi la 12 cesurT §1 sera. P6te se la pe di §i o jumetate de oca sa bea. Cenepa se fie prOspata, se nu fie veche, cca surceua veche nu face jar,. (Idem de la Lenca Ghenovicl, din V5.1enT-de-MuntePrahova).
Tuse rea (nagarescO. Se Ta tefalug (o buruTena care se gase§te pe camp), se fTerbe ceaiu §1 se de de but bolnavulul dimineta §i sera. Doftoria asta om6ra §i tusea megaresca §1 o parte din office. (Idem de la Lenea GhenovicI, din Valenl-de-MuntePrahova).
De scrofurl. Se Ta gainat de pore luciti-negru §i se amestece intr'o strachinI cu o lingua de unt-de-lenin frantuzesc se bate bine §i se fArima §i se pune www.dacoromanica.ro
MEDICINA POPULARA
70t
Ca oblojell (cataplasmA), in locul, unde 's scrofurile. Daca se urtnez1 a§a inainte regulat, apoi scrofurile ies ca oul. (Idem de la Lenca Ghenovici, din Wilenii-de-Munte).
1)urere de masele. Sa face cearu de jale§iii §i sa ra ca gargara. (Idem de la Leanca GhenoviciaValenl.
Buba reaHa-buba. SA ferbe fasole far'dA sare, far'd1 nimic ; sa bate cu lingura §1 sa pune intre carpe de olanda ca obloje11. (Idem de la Leanca GhenovicidWileni).
Tranji la ochl onl la seclut. SA is masgA de icre negre (ceea ce r6mane pe butoill), apoi trel radAcini de praz, putin ardeiu, apoi trei garnAlii de ridichi. Se face din tote acestea fum intr'o old §1 acoperindu -se la gur1,de e la ochi sa se afume; de e la §eclut, sa se a§eze pe Ola cu fum. (Idem de la Lexica GhenoviehlVitleni).
Pisat In pat. Trei ou6, cart sa nu fie crApate, stins varul, adica sa se coca in var. Aceste ou1 se dail la baiatu pi§ecios dA le manancA. Dottoria asta sa chemA cdoftorie dA slAbiciune de mijloc). (Idem de la Leanca GhenoviciiiValeni).
Tot de pi§at (variants). Se duce Lunia cu pi§ecrosu la un gard, care are plet1re (gard cu nuele) §i is un par, pe care'l pune pe foc §1 pe urma sa pie meciosu
pe el (pe par) cu mare bAgare de semA slit ude pen6 cand n'o mar fi foc pe el *i pe urmA it pune iar in locul acela, unde a fost §i apoi de buna sema pi§eciosu nu se mai scapa in pat. (Idem de la Leanca GhenoviciiiValeni).
De incuiat de ud. a) Sa se bea zemA de patrenjel fiert (in cantitate pu(inA); sail b) Siminichie pisata bine, ca sa nu se vacIA §i se amesteca in dulceta. (Idem de la Leanca GlienoviciiiVilleni).
www.dacoromanica.ro
702
MEDICINA POPULARA
DA nkjit (durerT de urechT).
a) SA pune In ureche usturohl bine pisat §i pus intr'un tulpan, sail mir se bagA in urechea a cu verme (a§a se crede, ca durerea provine din causa vermeluT).
b) MAinaligutA calda sail o maslina sl se pule in ureche §1 bolnavul s5 se culce pe urechia. (Idem, de la Leanca GhenoviciiiValen1).
De durere de masele, oil de ureche. SA Ta brancArita (o buruiana galbena §i lata, care se face pe copaciT ceT marl) §i se lega cu ea. (Idem, de la Leanca GhenoviciiiVideni).
De urechi (durere). S6 Ta gogo§e da pe tufa i se stOrce in urechla, dacA urechea e impaslita. (Idem, de la Lenca Glienovici
Val enii-de-Munte).
D6 reumatism. SAmentA de laur, pusa In rachiii de drojdiT. Se unge eel bolnav la sore cu el sail se Ta untura de cane (de la hingherl). (Idem, de la LOnca Glienovicia Valenii-de-Munte).
De degerAtura. Se pune pe locul degerat fere de pore cu varc.1,4 acrdoblojelA. (Idem, de la Lenca Ghenoviciii Valenii-de-Munte).
De pecingine. Se unge cu unturA din caltabo§, fert in noptea de Pa§t.T. (Idem, de la Lenca Ghenoviciii Valenii-de-Munte).
De umflaturA de pantece. Baliga de cal cu lapte acru fert §i oblojit, Tar ca interne (pe ding-
untru) se Ta ca 136uturA : cealil de enupere (samenta de brad). (Idem, de la Lenca GhenoviciiiValenI).
www.dacoromanica.ro
MEDICINA POPULARA
701
De umflAtura de piciore. TaulA da alba (inflorita) §i coja de desubt se ferbe. Se la ca b6utura
o lingura de masa pe di.
(Idem de la Lenca GhenovicidValen0.
De negl pe mana. Cel cu negl sA se duel la bisericl §i sa faca cincr-spre-d,ece manta
la stra§ina bisericil §i apol tinend mina cu negir sa pice pe el apa de pe stra§ing, §i top' negir se usuca. (Idem de la Lenca GhenovicidValenp.
De starpirea sorecilor marl. Burete de placa, cu care §terg copiil tabla, se frige in untura, orT in jumarr, dar nu da tot §i apol se dd la §orecT, carT mancand buretele, acesta se umfla in el §i a§a crapa §orecir. (Idem de la Nip. BoiangiuVdlen0.
De umflAtura de gat. Castravetl muratr, Wag felir §i facutr oblojela. (Idem de la Mo§Nit5. BoiarigiuValeni).
Durere de falca §i de urechiA. Se la o baliga prOspata de vacs ; se dice bine in spuza §1 apol infa§urata bine intr'o carpa curata, se obloje§te la Mid oil la ureche. (Idem de la Dumitru Popescu din StarChiojd)Buzed.
Descantec de sperieturA. Se la un blid (un fel de copae cu miner) §i in el se pune spuza §i se pune la spatele cur sufere §i apol c'o matura aprinsa 'T se da la spate de trer sail patru orT el- din gura se dice : Nu ca vacili, ci ca porcir ; Nu ca vacili, ci ca porcir ! (Idem de la Dumitru Popescu din StarChiojd)Buzeii.
www.dacoromanica.ro
PROVERBE
45
www.dacoromanica.ro
PROVERBE ADUNATE, DE CHR. N. TAPU, DIN OLTENIA
NicT din ciocoT om de- frunte, nicT din salcie cerc de bute. *
Niel din salcie pere, nicT din rAchita vi§inele. *
NicI turc, nicT turleac : Ta un fleac. *
Nici tote a doctoruluT, nici tote a duhovniculuT. *
NicT pe cjracu sA '1 vecjl, nici cruce sä 'IT fad. *
NicI usturoiii a mancat, nici gura 'T-a mirosit. *
NicT nu §tii de unde sare Tepurile. *
Niel lelea cu barnete, nicT badea cu altite. *
NicT nu e frica de furnica, de Nechita nicT atata. *
Cum e turcul a§a e §i pistolul. *
Da-tT popo pintenil, §i bate-ti Tepa cu cAlcaele. *
MaT bine de cat la anul un boil, maT bine acum un oil. *
Cine se amesteca in grate, porciT it mananca. *
Mita, cu clopot nu prinde §oreci. *
Din codA de calve, nu se face sita de matase. *
www.dacoromanica.ro
708
PROVEREIE
La cincl-clecT ani sbara §i curcanul. *
Nu Intinde maT lung picTOrele, de cat e lungs plapama. *
Pentru un purice nu svarli plapama pe foc. *
FemeTa nebatuta, ca cobra nefericata. *
Omul cat trae§te, inveta tura d'ajuns nu dobande§te. *
Nu e pentru cine se pregate§te, dar e pentru cine se nimere§te. *
De la un datornic reti, e bine sa e §i un sac de pae. *
La un car de minte, e bine sa fie §i un dram de noroc. *
Ards casa mea, dar arda §i a vecinulul. *
Ca sa piercIT lOreciT, nu da foc morii. *
Ac §i atA, c'a venit zapciul in sat. *
La lauda mare, mergT cu sacul mic. *
Nu se pote fi §i cu varza unsa, §i cu slanina in pod. *
Hopa, tupa, cat tine nunta ; chiii, vaT, patru-geci de aT.
.
*
Fuga 'T ru§inOsa, dar e sanetosa. *
Ovreul a vrut sA merga §i el o-data calare, §1 atuncT s'a intemplat Sambata. *
Paza buns, trece primejdia rea. *
L'a prins cu mana 'n sac. *
ChelbosuluT, scufie de mArgaritar II lipse§te ? *
Apa trece, pTetrele reman. *
Boul are limba lungs, dar nu pOte vorbi. *
www.dacoromanica.ro
PROVERBS
Rea e a fi intre ciocan §i HMI *
De cat ciora 'n par, mai bine vrabia 'n palms. *
Cine nu vrea sa plamadiasca, cerne tots cliva. *
Cine se scold mai de dimineta, mai departe ajunge. *
l2iva de dimineta se cuno§te. *
Qcihul stapanului ingra§a calul. *
Cine umbla dupa doui epurT, nu veneza nici unul. *
Da-mi, Domne, ce n'am avut, sa me mier de ce m'a gasit. *
Scarpitura carului, vrednicia vatavului . *
Voda vrea si Hanca ba. *
Copilul pene a nu plange nu '1 apleca muma-sa. *
Cainii latra, ventul bate. *
De unde nu este foc, nu ese fum. *
Fere§te-te de carbunele acoperit. SatuluT care se vede, nu-Y trebue calauz. *
Cine are barbs, are §i pieptene. Mai !
S'a suit scrofa in copac. *
Bre ! A prins mamaliga cOja. *
Dupa cum e sacul, a§a e §i peticul. *
Cum vrei sä mesori altuia, a§a ti se mesora. *
S'a maniat vAcarul pe sat.
www.dacoromanica.ro
709
PROVERBS
710
Ce §tie satul, nu §tie barbatul. *
A intrat badea ca intr'un sat pustiii, Cel ce incepe multe, nu isprave§te nimic. *
Nu lauda singur faptele, cad pIercll rodul. *
In urma batAlieT, multi' voinicY s'adunA.
Mal bine cu un volnic la paguba, de cat cu un mi§el la ca§tig. *
Ce til in mang nu e minduna. *
Satulul, nu crede pe cel flamand. *
Mina care codcocode§te, nu face mil. Cine tot alege, dese -orl mil culege. *
Cate capete, atata idel. *
TOta pas6rea pe limba el plere. *
Cum se a§terne omul, a§a se culca. *
0 InvoIala stramba e mal folositore de cat o judecata. dreptl. *
Gaina b6tranl face zema bung.. *
Fetile mart dupa ur§T numaT nu merg. *
eozle dracul in deal §i restornX carul in vale. *
Popa nu Oa de dou6 or pentru o baba sura. *
Daca nu curge, macar se picura. *
In Cara orbilor, cel cu un ochI e imp'erat. *
'Maria pe mana se spala, §i amendou6 spala obrazul.
www.dacoromanica.ro
PROVERBS
711
Spala -'tl rufele in ograda-ll §i le intinde pe funia ta.
Orr cu capu de pletra, orI cu pletra de cap. *
Cul cu cur se scote. *
Cine umbla cu mlere, i§l linge degetele. Caput plecat, nu-1 tale sabia. *
La 136tranete s'a calugarit motanul. *
Pisica, cand nu ajunge la slanina, dice ca pute. *
De departe trandafir, d'aprOpe ni§te §tir. *
Vede paTul in ochiul vecinulul, §i nu vede barna in ochiul sea. *
Lupul, unde a tnancat odata mIelul, cearca nou6 and a§l gasi hrana. *
Nu se sperie lupul de pTelea oil. *
Omul bland fuge ca racul, cand da peste huet. Vrabia malaia viseza §i calicul praznicu. *
Vrabia tot pul arata. *
Schimb area Domnilor, bucuria nebunilor. *
Pe§tele de la cap se impute. *
0 mincluna ciocoYasca trece in Cara unguresca.
Bobe calatore nu are s6rbatore.
La lauda mare mere cu sacul mic. Nu vorbi de funie in casa spanzuratulul. *
Tata rus, mama rus, numal Ion moldovan.
www.dacoromanica.ro
712
PROVERBE
Ochil ved, inima cere, L e folos a nu-T putere.
Unde o legs, *i unde o dere. *
Se pete pazi un sac de purice, o turma de epurT, dar nu o fimee. *
Incetul cu incetul se face otetul. *
Ce esa din pisica, §Ored prinde. *
Cine nu a gustal amarul, nu §tie ce e zaharul. *
Bate fierul, cat e cald. *
Nu pune mana, unde nu itT fierbe ola. *
Calul, pu§ca §i fimeTa nu se'nprumuta. *
Ursul nu jOca de buna voe. *
Bate §aua sä pricepa Tepa. *
Rade dracu de porumbel, §i nu se vede pe el. *
Un nebun zvarla o pietra in apa §i clece inteleptY nu o pot scOte. *
Bola din nascare, lee nu are. *
Cum e tanda, a§a e §i Manda. *
De nevoe, saT §i'n patul altuYa. *
Vremea vinde lemnile, §1 nevola le cumpera. *
Lupul schimba perul, dar naravu ba. *
Limba e §i dulce §1 amara dup. fapte. *
A trait tra!ul, a mancat malaTul. *
Cine vra sa §ada intre doue scaune, cade intre ele. 111
www.dacoromanica.ro
PhOVERBE
713
Fimeile nemustrate, ca bucatele nesarate. *
Muntele a Mat un sOrice. *
Calul are patru picTOre si poticneste, cu atat mai mutt omul el nu are de cat doue. *
A fugit ca dracul de tamae. *
Cine pote ose rode, cine nu nici carne mole. *
De frica vrabiilor nu semana malaiii. *
Branza buna in burduf de carne. *
Cu pestele mic, princli pe cel mare. *
Nu face din tintarY harmasari. *
Omul baran si nebun, lega-1 la gard §i -T da fen. *
Nu s'a vedut cal verde §i Grec cu minte. *
Cu multe incise, r6mane copilul cu buricul netaiat. *
Greil a fi baba frumosa, copil cu minte, §i doctoriT bune. Ierba rea nu pTere. *
Butuguroea mica restorna carul mare. *
La un car de Ole, e destul o lovitura de maciuca. IP
Calul de dar nu se cauta in gull. *
Betivulul §i dracu IT esa cu oca innainte. *
La betranete place vinul vechT §i fetile tinere. *
Nu fi pentru uniT muma, pentru altii ciuma. *
Omul cauta lee, unde simte al doare. *
www.dacoromanica.ro
PROVERBS
714
SA nu dea Domnul omului cat pote rabda. *
Unde dA §i unde crapA. *
Cum sameni, a§a §i culegi. *
Lauds -te gurA, a alta nu se indura, *
Sabia are dou6 tai§urY, cine vrea sA o intrebuinteze. *
Ulciorul nu merge des la apa. *
Cine are carte, are §1 parte. *
PloYa din Maiii, face malanl. *
T6te pas6rile cate zbot', nu se mananca. *
Fapta buns nu cere lauds. *
PAze§te singur, daca vreT §i Dumnecled sA to pAzesca. Mil
*
Cine gre§a§te, tot ormanul glOba plAtesce. *
Cand dol se sfAdesc, al triilea ca§tiga. *
Paza bunA, trece primejdiea rea. *
Rafuela de a-casa, nu se potrive§te cu acea din terg. *
Cui este pica dosA, sä poftescA la mass. *
Dou6 sabiY ascutite, nu incap intr'o singur teca. *
Cine 'ti zvarlA o pl6tra, zvarle-Y o paYne. *
0 nuntA posomorita, e ca o babA garbovita. *
Mortul de la grOpa nu se 'ntorce. *
Sarpele de case mal mult venin lass. *
Limba nu are Ose, se InclOre dup6 gam!. www.dacoromanica.ro
PROVERBE
715
Pea la Dumneclea, sfintii 41 Tait sufletul. *
Cine saps grOpa altula, pica intr'ensa. *
De unde nu e, nicY Dumneclea nu cere. *
Fie-care i§i trage cenu§a, sub turta lui. *
Val' de casa omuluT, cand dracul I§Y vira codita. *
Vaca care cla cu piciorul in donita, e maY bine sa nu fie laptosa. *
Vorba bunA mult aduna, vorba dulce mult aduce. *
Omul muncitor de pane nu duce dor. *
0 scantere e de ajuns, ca sa arda gireda tntrega. *
Cine alerga intre pail, se 'ntepa in unul. *
Pe unde a sarit capra, Yedu sare §i maY sus. *
Omul picat in apa, nu'Y pasa de plOYe. *
Dupa resboid, multi vitejY s'arata. *
NebuniT turbura apa, §i inteleptil pascuesc. *
Lene§ul cata lucru, dar nu dore§te sal gasesca. *
CaYnile ce std in bucatarie, nu e pentru venetorie. *
Pisica maY blanda zgarie maY reit *
Omul cand e sa se innece, se acata §i de un pea. *
Obraznicul mananca praznicul. *
Cu rama mica se prinde §1 pe§tele mare. *
Cu doue bucatarese, ese cYorba prea sarata, on nesarata. *
www.dacoromanica.ro
716
PROVERBE
Din orl -ce lemn, nu se face buclum. *
Spinul, pen6 a nu cre§te, nu se dizvale§te. *
Eftin la Mina, §i scump la Orate. *
Calul b6tran_nu se 'nvat a merge la umblet, (buestru). *
E grea bola, cand e punga gold, *
Nu umbla cu mata in sac, ca 'I se v6c1 unghiile. *
S'a prerdut cinstea, ca pisica la Ola cu zmantana. *
Omul bun e ca paYnea cea de grad. *
Pe din fata te Tinge, pe dindos te frige. *
Nu caut cinstea caineluT, caut a cui e cainile. *
Cine m6 vede cu un ochiii, eti it v6d cu doi ()chi, cine nu, eil void atita. *
Naclejdea pe fuga, cetatea in tufa. *
E deprins cu nevoile, ca tiganul cu scanteile. *
Fie care §tie, unde it strange cizma. *
E mai aproape cama§a, de cat sucmanu .
U§or e a dice placinta, dar e mult 0116 a se face. *
Capul luT a maT fost la o cl'Ota de rachita. *
Cumintele fagaduesce §1 prostul tiage nadejde. *
Hai, cumatra, cum o fi, ca cumatru nu o mai §ti I *
Tad, barbate, crede ce iti spun eil, §i nu crede ce iti spun alp. *
Fie care traje jaratice la ola ltd.
www.dacoromanica.ro
PROVERBE
717
Cand ti-T gura amara, cauta se o indulce§tY, ca apol, cand e dulce, orl cine o saruta. Geaba vii, geaba te ducT, geaba rupT cele opincT *
Daca nu-1 noroc §i parte, geaba te maT scolT de nOpte. *
Nevoea te duce, pe unde nu ti-e voea. *
Capul sa fie sanatos, belelile curg garla. Barbatul multe dice, dar fimeTa la dos le duce. Caini le care latra, nu mu§ca pe furi§. Fere§te-m6, DOrnne, de prietinT, cad de du§manT m6 voT pAzi ea.
Apa trece la matca, §i omul la tepa.
Sangele apa nu se face. *
A§chia nu sare departe de trunchiii. NuT frumos, ceTa ce-f frumos, dar e frumos ceTa ce e placut. *
Nu-T frumosa, da-T hazosa. *
Bate apa, sä aleaga unt. *
E sama sä nu te inned, ca tighnul la mal. *
Face gatul leTcN, §i panticele balerca.
Pea a nu te pali cu capul de pragul de sus, nu ved,T pe cel de jos
Ia luat apa de la marl. *
Nu m6 calca pe picTor, ca eu §titi de ce ti-T dor.
Nu e bine unde cants gaina Tar nu coco§ul. De la un datornic r65, nu veT lua nimic de cat la puntea raTuluT.
www.dacoromanica.ro
lig
PROVERi3E
La cel bogat §i dracul merge cu colacT.
Unde omul bun a pus mana, a pus §i Dumnecjeti mila.
Totl graba stria treba. Mincarea de diminetA, insuratu de tin& nicI o data nu stria. *
Omul lacum e ca §i calu : care cum trece drumul Tar flamancle§te. A fe§telit bAtul de amindoua capetele. La a§a cap, a§a cacTulA.
Nu da vrabia din palms, pe cTara din par. Cel tanAr crede : cate clore zbora tote sA manancg.
Omul cade dintr'un copac §i tot maT sta putin. Nu se Tail dou6 pTeT de pe un boll.
Multe am tras §1 m'am ras ; nicT d'aceste nu m'oI tunde. Feresca Dumnecleil pe om de gura satuluT.
Calul unde te trantesce, acolo bate-1. IntaT judeca-te pe tine, §'apoT judeca pe altiT.
Calul §i fimeTa sa nu le daT pe mana altuia. *
DacA ve1 §ti, de tote, ImbAtrene§tT fara vreme. BArbatul §1 calul sA nu'I cre4T, cand ItT pare ca merg maT bine, atuncl
te trantesce. TAranul munce§te tot anul, ca sa capete banul. *
'I-a mers bine omulu!, ca 'f-a cantat cucul in fatA.
VaI de el, cand s'a sculat, pupaza 'T-a cantat. La cheltuell marl, unde merge mia, merge §i suta. www.dacoromanica.ro
PROVER1311
7t9
Cine semena vent, culege furtungt. Averea strangetoruluY, trece in mana cheltuitorulul. *
Ape le mid, fac riurile mad. *
De cat slugl la docoT, maY bine cYoban la oY. Adese-orl norocul §i '1 face omul.
Nu e nimine cu harzopul coborit din cer. Adese-orY drumul cel maY scurt e cel mar lung.
S'a perdut §i drumul §i cArarea.
Sermanul, a ajuns la sapA de lemn. *
Bine e a se alege o-data bobul din mazare. *
Ce dA mana dreptA, nu trebue sa §tie cea stanga. MaY bine de cat o ruda in depArtare, maY bine un prieten in apropiere. *
Bola cunoscutA, e pe jumetate tamaduitA. *
Trebue sA manand cu cine-va un car de sare, ca sl '1 potY cu-
n6§te bine.
"
Drumul drept te duce la tints, ocolurile, cotiturile te fac O. rAtace§tr.
E deprins la terg ca boul luY Varnay.
Nu e bun coda care a maT slujit la un topor. *
FlAmandul, codril viseza.
Na-t'o bunA, ca t'a dres-o. *
Cat de bland sl fie motanul, tot sgarie cand se manie. Tot unul.§i unul, facutY ca pe sprancenA.
www.dacoromanica.ro
726
PROVER1311
Cu miere se prinde mu§tele. Vorba multa, saracia omuluT.
Fere§te-te de o fats mare 136trana, ca §i de o vacs impung6t6re. Un m6r putred, strica, o gramada mare de mere frumOse.
Nu aduce anul, ce aduce cesul. OrT-ce treba, lasata pe trandela aduce paguba. De omul hursuz, tae pela §i fugT.
E e mare necaz, cand fOrnea nu 'tT da ragaz.
Nu o ajungi la bete, daca nu al spete. Pe calaretul bun, it trantesce calul. Omul trebue sa la bine sema cand sburatace§te din cuTbul parintesc.
Omul harnic, ager, cauta a aduna la bogatie, ca furnica harnica la mo§oroTti.
Numal Om to el la trinta, cu pardalnica sorts. A§a e rota lumeT, uniT se sue, altiT se cobora. Cine se frige cu bor§, sufla §i in Taurt.
Nu e grabs, ca doar nu dail TurciT, Sluga harnica, ce 'T trece printre degete da §i stapanuluT. Om fara capateT : nici ate', nicr purcel. *
Cine a pTerdut cinstea, da-1 colac §1 luminare. *
Nu e m6rte fail pricina §1 nunta fara mincTuna. *
Omul prost, daca nu e fudul, nu are nici un haz. *
FTerul cat de tare tot la foc se mole. *
www.dacoromanica.ro
72 1
PROVERBE
Bucatarul cel mar bun e fomea. *
Nu e dracu atat de negru, cum it fac. *
Judecatile adesea-orr te scot la covrigr. *
SA mergem inainte : cum a fi tergul §1 norocul. *
Nu pOte fi negutator §i vrajitor. *
Nevoile nu te intreba, ce vrista
aY.
*
Buna sa fie gaina mea, tot mar bung. pare a fi a vecinulur. Fie parnea cat de rea, tot mal buna e in Cara mea. *
Pisica se invata de mica, cum se prind §Orecir. *
Un singur du§man e destul sa darame ce a lucrat o mie de prietinI. *
Cine cere, nu pTere, dar Ilia bun nume n'are. *
Mrelul bland suge la dou6 ol. a
Fie-care graunta are faina, dar are
§i
tarita.
*
Capra sare masa, Tecda sare casa. *
Cate bordeYe, atata obicere. *
Mar bine trae§te un sarac lipsit, de cat un bogat sgftrcit. *
Un reit nicr o data nu vine singur. *
De ceTa ce se teme omul, nu scapa. *
Cu prea multA grabs, nu fad multA isprava. *
NicT prea econom, nicr prea galantom. *
Sgarcitul nicr pe el nu se procopse§te, nicr pe altul nu folose§te. *
Spala-mr cojocul, dar nu mi-1 uda. *
Gaina unde scurma, acolo se hrane§te. * 46
www.dacoromanica.ro
PROVERitE
722
Gaud sorile intra pe ferestra, doctorul ese pe u§ä. *
Cu chibzuTala dai ? A Y. *
Tote lucrurile trebue sa fie la vremea lor, §1 zApada e buns, cand vine la vremea el%
*
Unde nu e cap, vaY de picYOre. *
Prostul crede pe orT-care maY prost de cat dinsul. *
Satul arde §i baba se pTeptana. *
Cine nu aduna pentru sine, aduna pentru altil. *
Dracul nu face bisericY. *
Multe florY sint pe lume, dar patine mirOse. *
Nu e sat fora calm. *
Tacerea e ca mYerea.
Cine se lauds ca nu e mincYunos, trebue creclut pe jum6tate. *
Penh se vie pofta bogatuluY, ese sufletul saracului. *
E nebun cine da pas6rea din palmy pe cea din gard. *
Unul nu gase§te pod pe apa, altul nu gase§te apa de b6ut. Cand norocul I§T schimba pasul, nu aduce anul ce aduce cesul. *
VaY, cand lupul ajunge cYoban la or I
Imprejurarea face pe boll. *
CeT ce furs, ace maY tare jury. *
Capra e ralOsa, dar tot tine coda in sus. S'a facut agurida Miere. Corb la corb nu-§T scOte ochiY.
www.dacoromanica.ro
PROVERBE
Prinde hotul, cand i
vine, cd to prinde el pe tine. *
Betivul se'nvata cu betia, ca §i talharul cu hotia. *
Hotul gTura ca a glumit, cand vede ca l'ai dovedit. *
Rai cu r611, dar maT r6ii fall. WI.
Omul prost nu vede padurea din causa copacilor. *
Obrazul subtire cu cheltuTala se tine. *
Averea sgarcitul trece in mana risipitorulul. *
Tot patitul e priceput. *
OmuluT de mult bine, IT vine a sburda.
Fie-care cauta sa alba icOna la care se inchina. *
Pe capu bun sta bine §i o caciula rupta. Tomna se num6ra bobocir. *
Vroesce a lua carbunele cu mana altuia. Frate, frate, dar branza e pe banY. Dragostea nu se face cu sila . *
Pe langa un lemn uscat arde clece vercji. Cine §tie carte, are patru ochT.
Omul Inv6tat are stea in frunte. Vorba de r6ii maY lesne se crede.
Dintr'o vorba it aprinc,1T pare in cap. Cu lingura itT cla dulceta, §1 cu coda itT scote ochiY.
Omul Intelept IV cumpera vara sanie §i lerna car.
www.dacoromanica.ro
723
PROVEREE
724
Cine intrebA, nu gre§e§te.
Prieten bun e acela care da sfaturT bune, iar nu acel ce laucla nebuniile. *
Lucrul de acjr nu'l lasa pe maine. *
Spune'mT cu cine to insote§ti, sa-ti spun cine e§ti. La inceput orT-ce lucru e greii. Scumpul maT mult pagube§te, iar lene§ul maT mult alerga.
Picatura mica, sfarma pIetra mare. Ce invetT la tinerete, aceia §tiT la baranete. La placinte inainte, la r6sboiti inapoY.
Cine mult grae§te, la multe se gre§e§te. *
Cine se Tute§te, curansl ostene§te.
Ce tie nu-tT place, altuia nu face.
Omul la manie, cade in nebunie. Nerodul intaiii grae§te §i apoY se gande§te.
Lenea e cucona mare, care des nu are demancare. Strange ban albT pentru Bile negre. Dreptatea ese ca undelemnul asupra apeT.
Prietenul la vreme de nevoe se curiNte. Cine nu se ru§ineza de omenT, nu are frica de Dumned,eil. SA aYba omul ru§ine, cand face rAii, iar nu cand face bine. *
Limba indulce§te, limba amare§te.
www.dacoromanica.ro
PROVERBE
Nu e bine sä se laude cine-va prea mult. *
E bine a sta la mijlocul mesiT, §i la capetul Ord. *
S'a bagat sluga la darlOga. *
M'am dus sa'rnT v6d mortea cu ochir. *
Boil and §i caii mananca. *
Lasa-m6 in casa, lasa-m6 sub pat, lasa-m6 'n pat. *
Vino, necazule vino, dar vino singur. *
AT sa dezlegi funia de la par. .
*
Unge osiea, ca sa nu scartie rota. *
Mama socra, pOma acrd. *
A intrat in sat, cu hartiea in protap. *
Mare'T Dumnecleii, dar meter e dracu.
Tiganul §tie ce e §ofranul?
* *
N aravul din fire nu are lecuire. *
Are sa ajunga a umbla ca paraua din mans in mana. *
El Ta dat tita intrega, nu numaT gurguTu. *
MY-a venit apa la mora. *
GradinaruluT nu vincIT castravetT. *
Sita noun §ade in cut *
Nu e de sama, e un papa lapte. a
To
prooroci! dupit Hristos sint mincino§T. *
www.dacoromanica.ro
725
726
PROVERBE
Trenche, flenche, &TY leY pAreche. *
Butea plina nu se aude ; butea gOla mare vuet face. *
Mort, copt, bea, popo, aghTazma. *
Nu zvarli undelemn pe foc. *
Fa-m6, mama, cu noroc, §i me zvarla chTa r in foc. *
Dou6-spre-d,ece meseriT, trey-spre-clece saraciT. *
IY umbla gura, ca o mega stricata. *
Cand lupul imb6trane§te, totT catalandriT I§T fac ris de densul. *
Nu scutura copacul sä pice fructele copte, lass -le sä pice de la sine. *
Merge feu : s'a incurcat itile. *
A dat cu o§tiea in gard. *
Nu'l departe cotea de Yepure. *
Gura pecatosuluT, adev6r grae§te. *
Nu se pate tine bine pe picTore, nefiind de 4ilele tote. *
Ia crapat obrazul ; dar ru§inea tot nu r-a perit. *
Cauta nod in papura.
*
Jidanul nu dä nimic nicT pe trecut, nicT pe viitor, ci numal pe present. *
A ajuns cutitul la os. *
Fie-care sac, i§1 gase§te peticul. *
Cum vrel sa masorT altuTa, a§a ti se m6sOra. *
S'a maniat vacarul pe sat.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
