Vezi-ti de treaba ta
Pot gasi doar trei feluri de treburi in Univers: treaba mea, treaba ta si treaba lui Dumnezeu (pentru mine, Dumnezeu inseamna realitate. Realitata este Dumnezeu, pentru ca este mai presus de orice. Orice iese de sub controlul meu, controlul tau sau al oricui altcuiva pot numi treaba lui Dumnezeu. !are parte a stresului nostru provine provine din faptul ca nu ne vedem de treaba noastra, ci vedem de treaba altcuiva. "and gandesc #$rebuie sa te anga%ezi, vreau sa &i fericit, ar trebui sa vii la timp, ar trebui sa ai mai multa gri%a de tine#, ma ocup de treaba ta. "and imi fac gri%i ca ar putea avea loc cutremure, inundatii, razboaie sau ca o sa mor, ma ocup de treaba lui Dumnezeu. Daca la nivel mental ma ocup de treaba ta sau de treaba lui Dumnezeu, efectul este acela de separare. 'm observat asta la inceputul anului )*+. "and, la nivel mental, ma ocupam de treaba mamei mele, de eemplu cu un gand precum: #!ama ar trebui sa ma inteleaga#, imediat ma cuprindea un sentiment de singuratate. i mi-am dat seama ca, ori de cate ori ma simtisem ranita si singura, ma bagasem in treaba altcuiva. Daca tu iti traiesti viata, iar eu, la nivel mental, traiesc tot viata ta, cine o mai traieste pe a mea 'mandoi suntem acolo. "and mintea mea est preocupata de treaba ta, eu nu ma mai ocup de treaba mea. unt separata de mine insami, ma intreb ce este in neregula cu viata mea. "and cred ca stiu ce este mai bine pentru oricine altcineva, nu ma ocup de treaba mea. "/iar si in numele iubirii, este pura aroganta, iar rezultatul este tensiune, anietate si teama. tiu ce este bine pentru mine 'sta este singura mea treaba0 'r & bine sa ma ocup de asta, inainte sa-ti rezolv problemele in locul tau. Daca intelegi cele trei tipuri de treburi su&cient cat sa-ti vezi de treaba ta, asta iti va elibera viata intr intr-un -un mod pe care nici nu ti-l poti imagina. Data viitoare cand te vei mai simti stresat si deran%at, intreaba-te de a cui treaba iti vezi la nivel mental si s-ar putea sa izbucnesti in ras. 'ceasta intrebare intrebar e te poate aduce inapoi la tine insuti. i este posibil sa-ti dai seama ca nu ai fost niciodata prezent cu adevarat si ca, ca, la nivel mental, ai vazut toata viata de problemele altora. i, daca practici asta o vreme, este posibil sa a%ungi la concluzia ca nici tu nu ai nicio treaba si ca viata ta decurge cat se poate de bine de una singura. Byron Katie - din cartea
Iubeste ceea ce este
$oate str1daniile noastre au ca obiectiv comun 2n3elegerea sau in4uen3area eperien3ei umane. Pentru aceast1 &nalitate, omul a dezvoltat numeroase discipline descriptive sau analitice: morala, &loso&a, psi/ologia 5i a5a mai departe. 6n 2ncercarea de a prevedea direc3ia 2n care se 2ndreapt1 umanitatea, s-a c/eltuit enorm de mult timp 5i mari sume de bani, numai pentru adunarea 5i analiza datelor. 7n aceast1 c1utare frenetic1 este implicat1 a5teptarea de a g1si un 8r1spuns9 ultim. 8R1spuns9 care, odat1 gasit ne va permite s1 rezolvam problemele economiei, infrac3ionalit13ii, s1n1ta3ii sau politicii. Dar, cel pu3in pn1 2n acest moment, nu am rezolvat nici una dintre acestea. ;u e vorba c1 ne-ar & lipsit datele< ne pierdem realmente 2n date. Obstacolul este c1 nu avem instrumentele potrivite pentru a interpreta semni&ca3ia datelor noastre. 6nc1 nu am pus 2ntreb1rile corecte, pentru c1 nu am avut un etalon adecvat al relevan3ei sau acurate3ii 2ntreb1rilor noastre. Dilema omului, acum 5i 2ntotdeauna, a fost aceea c1 el a identi&cat propriile sale artefacte intelectuale 2n mod eronat cu realitatea. Dar aceste supozi3ii arti&ciale nu sunt altceva dect produsul unui punct arbitrar al percep3iei. R1spunsurile inadecvate pe are le primim sunt o consecin31 direct1 a limitelor celui care pune 2ntreb1rile. Pentru c1 gre5elile mici din formularea 2ntreb1rilor atrag dup1 ele marile erori din forma r1spunsurilor. 6n3elegerea nu provine pur 5i simplu din eaminarea datelor, ci din eaminarea lor 2ntr-un anumit contet. O informa3ie e inutil1 pn1 ce nu 5tim ce înseamnă. Pentru a 2n3elege semni&ca3ia acesteia, nu avem nevoie doar s1 punem 2ntreb1rile corecte, ne mai trebuie 5i instrumentele potrivite cu care s1 m1sur1m amintita informa3ie 2ntr-un proces semni&cativ de sortare 5i descriere. "ea mai mare parte a comportamentului uman a r1mas nedescifrat1 2n ciuda tuturor 2ncerc1rilor de a o 2n3elege 2n profunzime. istemele pe care le-am creat pentru a a%unge la 2n3elegere pot p1rea vaste si impresionante, dar &ecare dintre ele nu ne-a condus dect 2n fund1turi, din cauza limitelor lor inerente. Pe m1sur1 ce eplor1m natura problemelor umane, devine clar c1 nu a eistat niciodat1 un instrument potrivit pentru masurarea 5i interpretarea motiva3iilor 5i eperien3elor umane din cursul istoriei. David R. Hawkins
ursa: Putere versus =or31 > "artea Daat/
