UNITATI
Nr. Denumirea Crt. unitatii de relief 1 Munţii Alpi
Altitudinea maxima
MAJORE
Modul de formare
Vf. Mont Cutarea si Blanc 4807m incretirea scoartei in orogeneza alpina
2
Munţii Carpaţi Masivul Tatra (vârful Gherlakowka , 2655 m)
3
DE
RELIEF
DIN
EUROPA
Alcatuire geologica
Tipuri de relief
Alte caracteristici
Sisturi cristaline si roci sedimentare
- relieful glaciar cu prezenţa gheţarilor actuali, - iar în partea de est relieful carstic dezvoltat pe calcare şi dolomite. -releif glaciar la peste 2000m -relief vulcanic -relief petrograficcarstic, specific etc.
-Are lungimea de 1200 km - este format din culmi paralele desfăşurate pe direcţia generală vest-est între Marea Ligurică şi Câmpia Panonică - masivitatea – situaţi între bazinul Vienei şi Valea Timokului, au un traseu sinuos şi sunt mai fragmentaţi decât Alpii, au multe depresiuni şi culoare de vale. etc. --se desfăşoară între Golful Biscaya şi Marea Mediterană, au lungime de 400 km şi altitudini ce depăşesc 3000 m. -masivitatea remarcabilă în partea centrală. -un lanţ montan ce se desfăşoară sub formă de culmi paralele în lungul Peninsulei Italice. -culmi orientate N-S -alunecari de teren , versanti abrupti -fragmentati de vai, culoare, depresiuni – se desfăşoară pe direcţie vest-est între Marea Neagră şi Marea Caspică -fragmentati de pasuri si trecatori la inaltime
şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş
Munţii Pirinei
3404 m în vârful Pic d’Aneto
Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza alpina Eruptii vulcanice in neogen Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza alpina
Sisturile cristaline domina + roci sedimentare
-relief glaciar la peste 2000m, de tip pirenean -cu creste glaciare, fara vai glaciare
4
Munţii Apenini
vârful Gran Cutarea si Saso, 2912 m incretirea scoartei in orogeneza alpina Eruptii vulcanice
Sisturile cristaline domina + roci vulcanice
– la nord de Roma apar şi vulcani stinşi cu cratere şi lacuri vulcanice: Bolsena, Trasimeno -relief glaciar
5
Munţii Caucaz
vârful Elbrus, 5642 m
alcătuiţi din granite, roci vulcanice, calcare şi conglomerate
-gheţari actuali şi prezintă un relief glaciar pleistocen şi actual. -relief vulcanic,carstic
Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza alpina
6
Munţii Alpii Dinarici
7
2522m Cutarea si Vf. Durmitor incretirea scoartei in orogeneza alpina
Domina calcarele
-relieful carstic
Munţii Balcani 2376 m în Cutarea si (Stara Planina) vârful Botev. incretirea scoartei in orogeneza alpina
Domina rocile cristaline
-relief petrografic
8
Munţii Pindului
2911 m în vârful Olimp.
Domina rocile cristaline
-relief carstic, ruiniform
– situaţi în sudul Peninsulei Balcanice, orientaţi pe direcţia nord-sud
9
Munţii Scandinaviei
2469 m
Sisturi cristaline vechi, puternic metamorfozate , gnaise şi granite.
- are gheţari montani actuali. -Formele de relief cele mai frecvente sunt platourile înalte, hornurile, circurile şi văile glaciare.
- orientaţi pe direcţia generală nord-est sud-vest, - după topirea gheţarului de calotă, au fost antrenaţi în mişcări de înălţare pe verticală. Spre ţărmul atlantic se termină abrupt şi prezintă numeroase fiorduri. - se pot deosebi trei sectoare: un sector sudic al fjellurilor, având extensiunea maximă în lăţime şi altitudinile cele mai ridicate, cu podişuri de 1500-2000 m, peste care se ridică vârfuri piramidale; un sector central mai jos de 800-1000 m şi un sector nordic care se prezintă sub forma unei creste accidentate şi înguste
Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza alpina Orogeneza caledonica si alpina
– se desfăşoară pe direcţia nordvest sud-est sub forma unor şiruri paralele de culmi ale căror cute revărsate spre Marea Adriatică au dus la formarea ţărmului dalmatic – se desfăşoară pe direcţia generală vest-est sub forma a două culmi paralele despărţite de Valea Tundjei.
10
-Munţii Caledonieni -Munţii Grampian, - Munţii Scoţiei de Sud -Munţii Cambrieni -Muntii Penini
1182m; Vf BenNewis 1343 m; înălţimi de 600-800 m; cu altitudini de 400-700 m; 893m, vf.Cross Fell 1894 m (vârful Narodnaia).
s-au format pe structuri caledonice şi hercinice faliate şi modelate de agenţii externi.
Sisturi cristaline si roci sedimentare
Relief carstic
-
Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza hercinica
Domina rocile cristaline
Relieful se desfăşoară sub formă de culmi paralele şi cuprinde trei sectoare: sectorul nordic cu piscuri, morene şi văi glaciare; sectorul central cu relief carstic şi vulcanic şi sectorul sudic cu aspect deluros, o peneplenă intens fragmentată de văi. -prezintă forme variate de relief: relief vulcanic, carstic, tectonic, cu grabene.
– este cel mai lung lanţ de munţi din Europa (peste 2000 km) situat la limita dintre Europa şi Asia. Sunt orientaţi pe direcţia generală nordsud, au altitudinea medie de peste 600 m şi au înfăţişare de deal,
-regiune formată din podişuri cu altitudini de 600-1000 m, renumitele mesetas, platouri vălurite şi cordiliere (Munţii Cantabrici, Cordiliera Iberică, Sierra Morena şi Cordiliera Betică), - au fost separaţi de grabenul Rinului. Au altitudini medii de circa 1400 m şi sunt puternic
-
11
Munţii Ural
12
Masivul Central Francez
1886 m în vârful Mt. Doré
orogeneza hercinică
Domina rocile cristaline
13
Meseta Spaniolă
3478 m Vf. Cerro de Mulhacen
orogeneza hercinică
Domina rocile cristaline +sedimentare
-relief glaciar -culmi numite sierra -relief ruiniform
14
Munţii Vosgi şi Munţii Pădurea
1429m 1424m
formaţi în orogeneza hercinică,
rocile cristaline gresii
-relief petrografic
sunt situaţi în Marea Britanie puternic erodati si faliati
-situati in vestul Frantei
Neagră
erodaţi de agenţii externi;
15
Masivul Şistos 1142m Renan
orogeneza hercinică,
rocile cristaline
În craterele vechi ale vulcanilor din regiunea Eiffel se păstrează lacuri de crater numite maar.
- orientat pe direcţia est-vest, are altitudini cuprinse între 600 şi 800 m.
16
Podişul Boemiei
1602m
orogeneza hercinică
rocile cristaline
-prezintă relief tectonic bine dezvoltat.
17
Podişul Finlandei
1324m
Orogeneza caledonica
Roci sedimentare
-relief glaciar - relief uşor ondulat
-încadrat între Colinele CehoMorave, Munţii Metaliferi şi Munţii Sudeţi, are altitudini reduse - Partea de nord-vest are altitudini mai mari, 500-900 m, jumătatea sudică 700-800 m, iar partea nordestică este o depresiune de eroziune cu altitudinea de 200 m; - situat în partea de nord a Finlandei - altitudini medii de 300-400 m, deasupra căruia se ridică masive izolate mai înalte. Partea de sud, Podişul Lacurilor, are altitudinea cuprinsă între 120 m şi 80 m, şi este alcătuit din culmi deluroase alungite ce corespund sectoarelor de acumulare glaciară, între care se interpun lacurile glaciare. - peisajul dominant este cel al pădurilor de conifere şi al turbăriilor, în partea de nord şi peisajul lacustru şi păduri de conifere în sud
18
Câmpia NordEuropeană.
min.-28m max.300m
Cp. de subsidenta
Roci sedimentare
19
- Câmpia Română
300m
s-a format prin Sedimentare colmatarea succesivă a unui bazin lacustru, în timpul cuaternarului timpuriu şi mediu. cp. fluvio-lacustra
- aliniamente de morene glaciare şi sandre. - relief fluvio-glaciar -relief eolian
frecvenţa loessului şi a depozitelor loessoide pe toată întinderea câmpiei fapt care a dus la apariţia crovurilor.
- situată între unităţile hercinice şi Marea Baltică şi Marea Nordului, este intens modelată de gheţarii cuaternari - Altitudinile sunt cuprinse între 0300 m -in sectorul vestic, unde sunt poldere (Olanda), câmpia este sub nivelul mării,uscatul fiind menţinut prin îndiguiri - Câmpia este acoperită la suprafaţă de formaţiuni cuaternare glaciare, fluvio-glaciare, fluviale, maritime şi eoliene. -Este o câmpie vălurită, acoperită cu loess, fragmentată de numeroase râuri. – este cea mai mare câmpie din România, se dezvoltă pe stânga Dunării, de la Drobeta-Turnu Severin până la Galaţi. Câmpia aparţine vastei arii depresionare dintre Platforma Moesică şi orogenul carpatic
20
- Câmpia Panonică.
-s-a format prin colmatarea Mării Panonice -cp. fluviolacustra
Sedimentare
-relief fluvial
-situată pe cursul mijlociu al Dunării, în Bazinul Panonic -Are un fundament faliat şi căzut în trepte, cu compartimente mai joase (sub 150 m), şi mai înalte (între 150 şi 300 m) dominate de masive cristaline şi munţi insulari (Bakony 704 m, Vertes 480 m,). Câmpia prezintă mai multe diviziuni: Câmpia Tisei, Câmpia Dunării de Mijloc (a Cumaniei), Câmpia Bratislavei etc. -Este traversată de Dunăre şi câţiva afluenţi mai importanţi ai acesteia: Tisa, Drava, Sava şi Morava.
21
Câmpia Padului
a apărut prin colmatarea unui fost golf marin cu depozite aduse de râuri din Munţii Alpi şi Apenini.
Sedimentare
-relief fluvio-marin
- situată în nordul Italiei, între Munţii Alpi în nord, Munţii Apenini la sud, Marea Adriatică şi Munţii Dinarici la est.
22
Câmpia Europei 28 m în de Est (Câmpia Câmpia Rusă. ) Caspică, 343 m în Podişul Valdai şi 463 m în Colinele Timan.
Formata pe structura veche de podis
Sedimentare
-nordul acestei câmpii relieful este dominat de formele rezultate din procesul de acumulare glaciară care se întrepătrund cu cele fluvioglaciare.
23
- Câmpia Precaspică
este o câmpie de şelf formată, pe de o parte, prin colmatarea cu sedimente marine şi retragerea apelor ca urmare a coborârii nivelului cu -28 m sub nivelul Oceanului Planetar, iar pe de altă parte, cu aportul aluviunilor aduse de apele curgătoare care se varsă în Marea Caspică (Volga, Ural etc.).
Sedimentare
În partea de sud a câmpiei, în sectorul dintre fluviile Volga şi Ural, apar şi forme de relief eolian (dune de nisip).
-este cea mai întinsă câmpie din Europa, are o suprafaţă de 4 mil. km2 şi este a doua câmpie din lume ca suprafaţă după Câmpia Amazonului. -Ocupă aproape întreaga jumătate estică a Europei, de la Carpaţii Păduroşi, în vest, până la Munţii Ural, în est, şi de la Marea Neagră şi Marea Caspică, în sud şi până la Oceanul Arctic în nord. - Câmpia apare ca o asociere de câmpii joase, coline şi podişuri vechi - Din punct de vedere tectonic se suprapune peste Placa Est Europeană, având un fundament precambrian larg boltit şi modelat de calota glaciară în jumătatea nordică. O caracteristică a acestei câmpii este şi faptul că marile fluvii au dispunere nord-sud: Nipru, Don, Volga etc. -Această câmpie este parazitată de cea mai mare deltă din Europa (Delta Volgăi
