Transportul Naval Al Hidrocarburilor Si Produselor Petroliere

Transportul Transportul naval al hidrocarburilor si produselor petroliere

Cuprins

Cuprins.................................................................................................................................2 1. Introducere.......................................................................................................................3 1.1. Notiuni introductive referitoare la transporturile speciale........................................3 1.2. Caracteristicele marfurilor periculoase transportate.................................................3 1.3. Codul IMDG – clasificarea marfurilor periculoase..................................................4 2. Transportul special al hidrocarurilor si produselor petroliere pe apa............................! 2.1. Notiuni "enerale referitoare la transportul naval......................................................! 2.2. Caracteristici "enerale si clasificarea navelor petroliere..........................................# 2.2.1. Tancurile petroliere............................................................................................# 2.2.2. $lepurile – tancuri petroliere..............................................................................# 2.2.3. %chipamentele navelor petroliere......................................................................& 3. Incarcarea tancurilor petroliere........................................................................................' 3.1. $chimul de informatii nava – terminal....................................................................' 3.2. (re"atirea navei prentru incarcare..........................................................................1) 3.3. Incarcarea titeiului..................................................................................................1) 4. Descarcarea tancurilor petroliere...................................................................................11 4.1. *cceptarea planului de descarcare..........................................................................11 4.2. Inceperea descarcarii...............................................................................................11 4.3. Transferul de marfa intre nave................................................................................12 4.4 *runcarea marfii peste ord.....................................................................................13 +. Curatarea si de"resarea tancurilor la navele petroliere..................................................14 !. (orturile petroliere.........................................................................................................1+ #. De,astre si poluare marina cau,ate de transportul naval de hidrocaruri.....................1! #.1. $urse si cau,e..........................................................................................................1! #.2. Metode de prevenire...............................................................................................1# #.3. Metode de interventie.............................................................................................1& #.4. %fectele poluarii......................................................................................................1' #.4.1. %fectele nocive asupra sanatatii omului........................................................ omului........................................................ ...2)

2

1. Introducere

1.1. Notiuni introductive referitoare la transporturile speciale

Toate tipurile de tranporturi terestre- acvatice- aeriene sunt considerate ca fiind transporturi clasice. In re"iunile unde acestea nu sunt accesiile sau introdus alte mi/loace si procedee de transport- care sunt denumite transporturi speciale. Marfurile periculoase sunt acele sustante care prin natura lor fi,icochimica pot  produce daune personale- materiale sau ale mediului incon/urator. Transportul international de marfuri periculoase este re"lementat de acorduri internationale. (entru prote/area evenimentelor nedorite au fost elaorate de catre 0N o serie de masuri referitoare la amalare- manipulare si incarcare a marfurilor precum si folosirea tehnolo"iilor moderne de transport containeri,are- paleti,are si pacheti,are. Transportul in si"uranta a marfurilor periculoase este reali,ata prin respectarea acestor norme internationale. Codul IMDG este un document care sta la a,a schimurilor internationale de marfuri periculoase si da informatii referitoare la clasificarea acestora- documentele de transport- amalarea- etichetarea- stivuirea- separarea si masuri de ur"enta care se impun la transportul marfurilor periculoase. (roducatorii marfurilor periculoase- cei care efectuea,a amalarea si incarcatorii treuie sa fie indrumati de sfaturile date de cod referitor la terminolo"ia- amalarea si etichetarea marfurilor periculoase. $erviciul de transport de la producator la nava treuie sa adopte sau cel putin sa recunoasca prevederile referitoare la clasificare si etichetare. *utoritatile portuare pot folosi informatiile din IMDG pentru a asi"ura o separare corespun,atoare in ,onele de incarcaredescarcare.

1.2. Caracteristicele marfurilor periculoase transportate

$ustantele periculoase in functie de "radul de pericol- pe a,a proprietatilor lor intrinseci- se pot clasifica

3

a)

b) c)

d) e) f) ) h) i)  !)

")

l)

Substante si preparate explozive: sunt sustantele care in lipsa oi"enului din atmosfera au efect eotermic producand emisii de "a,e ce pot avea ca re,ultat o defla"ratie rapida. Substante si preparate oxidante:  sunt sustante care in contactul altor sustante au o reactie puternic eoterma. Substante si preparate extrem de inflamabile:  sunt sustante usor inflamaile- care se pot aprinde la contactul cu aerul la temperatura si  presiunea mediului aminat. Substante si preparate inflamabile: sunt sustante cu un punct de aprindere sca,ut. Substante si preparate toxice:  sunt sustante care pot produce moarte sau afectiuni cronice in urma inhalarii- indi"estiei sau a penetrarii cutanate. Substante si preparate nocive:  sunt sustantele care prin inhalare- indi"estie sau penetrare cutanata pot cau,a moartea sau afectiuni cronice. Substante si preparate corozive:  sunt sustante care au efect distructiv asupra tesuturilor vii daca vin in contact cu acestea. Substante si preparate iritante: sunt sustantele care in urma contactului cu  pielea ori cu mucoasele pot avea ca efect reactii inflamatorii. Substante si preparate sensibilizante:  sunt sustantele care produc in urma inhalarii reactii de hipersen,iili,are. Substante si preparate canceriene:  sunt sustante care produc aparitia afectiunilor canceri"ene ori cresc incidenta acestora in urma inhalariiindi"estiei sau penetrarii cutanate. Substante si preparate mutaenice:  sunt sustante care inhalate-in urma indi"estie sau a penetrarii cutanate au ca efect anomalii "enetice sau pot creste frecventa acestora. Substante si preparate periculoase pentru mediul incon!urator:  sunt sustante care odata a/unse in mediul incon/urator pre,inta un risc imediat sau in timp pentru componentele acestuia.

In urma utili,arii sustantelorpreparatelor chimice pot sa apara efecte asupra sanatatii umane- ce pot fi clasificare in %fecte letale acute • %fecte "rave- ca urmare a epunerii repetate sau prelun"ite • %fecte sensiili,ante • %fecte ireversiile neletale- in urma unei sin"ure epuneri • %fecte coro,ive- iritante • %fecte canceri"ene- muta"ene -toice pentru reproducere •

1.#. Codul I$%& ' clasificarea marfurilor periculoase

4

Codul IMDG clasifica marfurile periculoase -in scopul standardi,arii metodelor de amalare- stivuire- transport si manipulare- in urmatoarele clase

Clasa 1 ' (xplozivi:

1.1  sustante sau articole care pre,inta riscul eplo,iei in masa 1.2  sustante sau articole care pre,inta riscul de epul,are fara risc de eplo,ie in masa 1.3  sustante sau articole care pre,inta fie un risc de incendiu de un suflu minor- fie un risc de epul,are sau amele riscuri fara risc de eplo,ie in masa 1.4  sustante sau articole care pre,inta un risc nesemnificativ 1.+  sustante sau articole foarte insensiile cu risc de eplo,ie in masa Clasa 2 ' &aze:

2.1  "a,e inflamaile 2.2  "a,e neinflamaile 2.3  "a,e otravitoare Clasa # ' ichide inflamabile:

3.1  lichide inflamaile cu punct de aprindere su 1& C 3.2  lichide inflamaile cu punct de aprindere intre 1& C si 523 C eclusiv 3.3  lichide inflamaile cu punct de aprindere intre 523 C si 5!1 C inclusiv Clasa * ' Solide inflamabile:

4.1  sustante solide inflamaile 4.2  sustante solide comustiile spontan 4.3  sustante solide care emana "a,e inflamaile cand se ume,esc

Clasa + ' Substante oxidante:

+.1  a"enti oidanti +.2  peroi,i or"anici Clasa , ' -travuri:

!.1  sustante otravitoare !.2  sustante infectioase  Clasa  ' Substante radioactive Clasa / ' Substante corozive

+

Clasa 0 ' lte marfuri periculoase:  pot fi orice sustante ce au un caracter  periculos astfel ca prevederile codului se pot aplica in ca,ul transportului lor.

2. Transportul special al hidrocarburilor si produselor petroliere pe apa

2.1. Notiuni enerale referitoare la transportul naval

Transportul naval are rolul de circulatie a marfurilor pe apa avand caracteristici  precum costuri relativ sca,ute in comparatie cu cantitatea de marfa transportata- caracter comple si diversificat. Transporturile navale pot fi utili,ate pentru transportul de persoane- marfuri "enerale sau marfuri speciale. Nava este o construc6ie comple7- amena/at7 si echipata pentru a se deplasa pe apa sau su apa 8n vederea transportului de marfuri sau de pasa"eri- pentru a"rement sau 8n scopul eecutarii unor misiuni tehnice- utilitare sau militare 1. Caracteristici "eometrice ale navelor (artea care se afla su nivelul apei se numeste carena sau opera vie- iar partea care este situata deasupra nivelului apei sa numeste opera moarta. 0pera moarta are rolul de asi"urare a navei cu re,erva de volum etansa numita re,erva de flotailitate. (artea din dreapta planului diametral se numeste ordul drept- iar partea din stan"a se numeste  ordul stan" sau aord. %tremitatea anterioara se numeste prova iar cea posterioara  pupa. 9a navele destinate transportului de marfuri este necesar sa se cunoasca spatiul ma"a,iei navei. Marfurile lichide sunt incarcate la maimul spatiului ma"a,iilor- in timp ce marfurile solide ocupa partial acest spatiu. Determinarea stailitatii navei este le"ata

1

 În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobată cu modificări i completări prin !e"ea nr. 412/2##2 sunt nave $ navele maritime i fluviale de orice tip, propulsate sau nepropulsate, care navi"%ea&ă la suprafaţă sau 'n imersie, destinate transportului de mărfuri i/sau de persoane, pescuitului, remorca(ului sau 'mpin"erii, aparate plutitoare cum ar fi) dra"e, elevatoare plutitoare, macarale plutitoare, "raifere plutitoare i altele asemenea, cu sau fără propulsie, precum i instalaţiile plutitoare care 'n mod normal nu sunt destinate deplasării sau efectuării de lucrări speciale, cum ar fi ) docuri plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, %an"are plutitoare pentru nave, platforme de fora( i altele asemenea , farurile plutitoare, ambarcaţiunile mici i cele destinate activităţilor de a"rement.

!

de cunoasterea volumului ocupat de marfa. Greutatea totala a unei nave se numeste deplasament.  Nava dispune de o serie de calitati nautice- printre cele mai important fiind flotailitatea- stailitatea- nescufundarea- deplasarea si manevrailitatea.

2.2. Caracteristici enerale si clasificarea navelor petroliere

(etrolierul este o nava speciala utili,ata la transportul de titei si a produselor  petroliere- incarcate in incaperi speciale numite tancuri sau cisterne. Din punct de vedere al tipului de produse transportate- petrolierele pot fi  petroliere de produse ale- care transporta en,ina- petrol  petroliere de produse ne"re- care transporta motorina- titei- pacura.  Navele petroliere se mai pot clasifica in   tancuri petroliere  nave – tanc  slepuri

2.2.1. Tancurile petroliere

Tancurile petroliere sunt nave speciale autopropulsate cu capacitate mare de transport cuprinsa intre +.))) si 1)).))) de tone.*ceste nave pot avea lun"imi cuprinse intre 1+ si 2+) metri si latimi intre 4) si +) metri- ruland incarcate ele pot atin"e vite,e de pana la 3)  – +) :mh. (rodusele petroliere sunt incarcate in compartimente numite tancuri aflate in partea de mi/loc a vasului- compartimente ce sunt preva,ute cu "uri de ac ces si separate prin  pereti etansi. (entru evitarea alansarii vasului este necesar ca la incarcarea tancurilor compartimentele sa fie umplute in mod e"al.

2.2.2. Slepurile ' tancuri petroliere

$lepurile  tanc sunt nave utili,ate in transportul produselor petroliere care nu au  propulsie proprie fiind utili,ate pentru transportul pe fluvii- canale sau lacuri. $lepurile – tanc sunt preva,ute cu instalatii de carma- instalatii de ancorare- de incarcare – descarcare- de salvare- de curatire- si locuri speciale pentru personal. $lepurile – tanc sunt formate in "eneral de ! pana la 1) slepuri remorcate de un tanc  petrolier sau un remorcher.9e"atura dintre acestea se reali,ea,a cu a/utorul lanturilor.

#

2.2.#. (chipamentele navelor petroliere

Din punct de vedere functional- o nava tanc moderna treuie sa fie preva,uta cu 1. Instalatia de marfa- compusa din manifold- valvule- tuulaturi- pompe- soruritancuri. 2. Instalatia de "a, inert sursa de "a,- valvula de i,olare- scruer- separator de  picaturi- uscator- valvule intrare- ventilatoare- valvule iesire- valvula re"ulatoare de  presiune- inchi,atorul hidraulic ;supapa hidraulica<- valvula sens unic- valvula i,olatiesupapa presiunevacuum- tuulaturi- valvule de i,olare pe fiecare tanc. 3. Instalatia de spalare a tancurilor pompe- tuulaturi- valvule- masini de spalat ;care pot fi fie sau portaile<. 4. Instalatia de ventilare tancuri. +. Tancuri de alast separate sau dedicate. !. Instalatia de manevrare a furtunelor de marfa ;cranice sau i"i<. #. Instalatia de monitori,are a deversarii de hidrocaruri. &. $isteme de si"uranta pentru eliminarea suprapresiunii sau vidului din car"otancuri. '. $istemul de masurare automata a cantitatii de marfa.

&

#. Incarcarea tancurilor petroliere

#.1. Schimbul de informatii nava ' terminal

Inaintea sosirii navei in terminal se vor furni,a urmatoarele informatii catre *utoritatea Competenta • • • • • •

 Numele si indicatorul navei Taraportul de inre"istrare 9un"imea- latimea si inaltimea de constructie  Natura marfii transportate si denumirea tehnica corecta si cantitatea Daca nava treuie sa faca spalare cu titei 0rice defect la corp sisau masina care ar putea afecta si"uranta navei si a altora- precum si a mediului marin

Catre terminal se furni,ea,a urmatoarele informatii • • • • • • • •

(esca/ul si asieta la sosire Daca nava solicita asistenta remorcher  Concentratia de oi"en in tancuri Daca nava solicita spalarea tancurilor  0rice scur"ere ce ar putea afecta operatiunea %ventualele reparatii ce ar intar,ia operarea navei Daca nava este preva,uta cu sistem catodic de protectie Informatii detaliate privind operarea

Informatiile terminalului catre nava • • • • • • • •

*damcimea apei- salinitatea Disponiilitatea remorcherelor  Daca se vor folosi remorci de la nava sau de la remorcher  =ordul de acostare >ite,a maima si un"hiul de impact la cheu Daca eista un cod de semnale care se va utili,a in timpul manevrei %ventualele restrictii Disponiilitatea receptarii slopurilor 

'

#.2. reatirea navei prentru incarcare

In functie de marfa transportata anterior incarcarii si de marfa care va fi incarcata- are loc operatia de spalare a tancurilor- urmata de de"a,are si uscare a resturilor lichide. Intrarea in interiorul tancurilor a memrilor personalului cu scopul de curatare manuala se face respectand criteriile de intrare in spatii inchise- dupa verificarea indeplinirii tuturor conditiilor- urmata de elierarea unui permis de intrare in spatii inchise. Tot de pre"atirea pentru incarcare tine si operatia de punere la punct a planului de incarcare ce va contine toate operatiile care au loc- cu toate etapele ce vor avea loc de la acostare pana la plecarea din terminal.

#.#. Incarcarea titeiului

0data cu otinerea certificatului de liera incarcare- se inchid pri,ele de mare- iar inspectorul terminalului va aplica si"iliul care atesta inchiderea acestora. $e trece apoi la formarea liniei de incarcare. 9a navele care sunt preva,ute cu valvule de drop se deschid aceste valvule si valvulele individuale ale tancurilor in care se va porni incarcarea iar apoi se verifica valvulele de trecere dinspre tancuri spre camera pompelor sa fie inchise. Dupa verificarea corectitudinii liniei de incarcare- se deschide manifoldul si se comunica terminalului ca nava este "ata pentru inceperea incarcarii. De re"ula orice incarcare incepe cu o rata mai sca,uta. In functie de dispunerea tancurilor de marfa- incarcarea se  poate face mai intai in tancurile laterale pana la aproimativ umplerea pe /umatate a acestora si apoi se continua cu incarcarea simultana si in tancurile centrale- urmarind ca tancurile laterale sa fie umplute primele si in mod "radat. Incarcarea poate sa inceapa insa si cu tancurile centrale.  In prima parte a incarcarii este recomandat sa se ia mostre de marfa din mai multe tancuri si sa se determine densitatea la ordul navei in scopul compararii cu densitatea data de catre terminal si folosita la stailirea car"oplanului initial. In ca, ca valorile difera consistent- se va reface car"oplanul. (e masura ce incarcarea avansea,a si numarul tancurilor deschise va scadea va fi necesara reducerea ratei de incarcare pana la umplerea ultimului tanc la capacitatea pro"ramata. Dupa terminarea incarcarii se vor inchide toate valvulele de pe linia de marfa folosita- se decuplea,a manifoldul si dupa efectuarea masuratorilor finale- se inchid capacele de la "urile de ula/ .

1)

*. %escarcarea tancurilor petroliere

*.1. cceptarea planului de descarcare

(e a,a datelor schimate intre nava si terminal- se a/un"e la o intele"ere scrisa intre acestea- cu referire la • • • •

• •

 Numele navei- data si ora  Numele si semnaturile ofiterului responsail si repre,entantul terminalului Distriutia marfii pe tancuri la sosire si plecare (entru fiecare produs urmatoarele informatii cantitate- tancurile care vo fi descarcate- liniile care se vor folosi atat la nava cat si la terminal- rata de transfer a marfii- presiunea de lucru- presiunea maima admisa- eventualele limitari datorate temperaturii- sistemul de ventilatie folosit ?estrictii necesare (rocedura de oprire de ur"enta

*.2. Inceperea descarcarii

Inainte de inceperea descarcarii treuie sa se puna @la cald@ instalatia de "a, inert. In functie de necesitati se va mai porni un motor auiliar pentru a asi"ura alanta ener"etica. $e pre"ateste linia de descarcare- se pun in comunicare tancurile cu tuulatura principala de "a, inert. $e va porni instalatia de "a, inert si se va aduce in parametrii apoi se deschide valvula de i,olatie de pe coverta spre a permite "a,ului inert sa a/un"a la car"otancuri. *poi se averti,ea,a terminalul si se va porni prima pompa de marfa. Daca  pompa este actionata de turina cu auri- la inceput vom folosi un numar mic de rotatii ;cca +!))<- incepem sa deschidem refularea pompei si pro"resiv vom creste numarul de rotatii pana la atin"erea presiunii stailite la manifold. Daca pompa este actionata electric - atunci vom re"la deitul prin deschiderea "radata a valvulei de refulare de pe pompa.

11

Dupa descarcarea "rosului marfii- vom a/un"e la etapa finala a descarcarii. *ceasta etapa presupune drenarea tancurilor pana la "olirea efectiva a acestora. In functie de sistemul eistent la nava- drenarea va putea fi facuta fie cu o pompa cu suru- o pompa cu  piston sau cu a/utorul unui e/ector. Daca pompele de marfa sunt dotate cu sistem de autoamorsare drenarea tancurilor se poate face chiar cu pompele de marfa- aceasta depin,and insa foarte mult de caracteristicile marfii transportate. $e recomanda ca in timp ce din unele tancuri inca se descarca vracul alte tancuri sa fie drenate si resturile de marfa sa fie colectate intrun sin"ur tanc de unde in final aceste resturi sa fie descarcate catre terminal . Dupa ce toate tancurile au fost drenate si marfa colectata a fost descarcata la terminal- se va face drenarea tuulaturilor si marfa colectata va fi trimisa catre terminal prin itermediul unei tuulaturi mai mici.

*.#. Transferul de marfa intre nave

Transferul de marfa intre nave poate avea loc in scopul usurarii uneia dintre nave in scopul atin"erii pesca/ului maim necesar pantru a intra intrun port anume sau pentru a descarca toata marfa de la o nava satelit la o nava de stocare sau incarcarea unei nave satelit de la nava mama. In ca,ul in care operatia de transfer a marfii se face intre nave de dimensiuni mari se foloseste metoda in mars- nefiind nevoie de utili,area remorcherelor sau navelor mai mici  pentru manevrare. %ista insa persoane special antrenate. Transferul se face in ,one de trafic minim- navele mentinand o vite,a constanta pana la apropierea necesara eecutarii le"aturii dintre ele. (entru a evita apropierea periculoasa se folosesc tracheti de cauciuc intre cele doua nave. Dupa ce are loc le"area celor doua nave se opresc motoarele- iar inaintea inceperii operatiei de transfer a marfii repre,entantii celor doua nave vor completa lista de transfer in si"uranta intre doua nave. Cuplarea furtunului de le"atura se face la fiecare nava de catre propriul echipa/- operatia de transfer fiind similara cu tranferul de marfa de la uscat catre nava- respectantuse toate cerintele aestui tip de transfer. 0 atentie sporita se va acorda transferului de produse cu punct de inflamailitate sca,ut. $e va a"rea intre repre,entantii celor doua nave un plan de operare avanduse in vederea ca sa eiste un sistem de comunicatie eficient intre cele doua nave pe toata durata • operatiunii se va a"rea o rata maima de transfer • se va a"rea procedura de oprire normala si c are din cele doua nave va da • semnalul de oprire

12

•

•

•

 puntea va fi in permanenta suprave"heata pentru eventualitate aparitiei unor scur"eri se vor suprave"hea continuu impre/urimile navei pentru a oserva din timp aparitia unor eventuale scur"eri se va a"rea procedura de oprire de ur"enta

*.* runcarea marfii peste bord

*runcare marfii peste ord este considerata ca o masura etrema- apelata numai ca mi/loc de salvare a vietii umane pe mare sau pentru si"uranta navei. Deci,ia de aruncare a marfii treuie luata in urma studierii atente a tuturor alternativelor- optiunilor si informatiilor eistente referitoare la stailitatea si flotailitatea navei. In ca,ul in care nu eista alta alternativa- este necesar sa se ia urmatoarele masuri de si"uranta alertarea intre"ului echipa/ si informarea lui asupra intentiei si "radului de •  pericol instruirea echipa/ului de cart din sala masini pentru a nu eecuta in aceasta •  perioada lucrari de reparatii- deplasari de piese "rele- suflarea caldarilor toate deschiderile neesentiale de la ord se vor inchide • daca deversarea se face pe la nivelul puntii principale- la "urile de manifold se • vor monta tuuri de cauciuc fleiil care vor fi etinse pana su suprafata apei se vor lua toate masurile care se impun la o operare normala a marfii in port • nava va da avertisment radio catre toate navele- anuntand intentia- po,itia- ora • inceperii operatiunii se va informa armatoruloperatorul navei • operatia se va inscrie in /urnalul de ord •

13

+. Curatarea si deresarea tancurilor la navele petroliere

0data cu descarcarea marfii nava treuie pre"atita pentru urmatorul transport. %ista ca,uri in care navele petroliere nu transporta acelasi tip de marfa si acest lucru presupune curatarea atenta a acestora. Gradul de compleitate al operatiei de curatare este influentat de diferenta dintre marfurile transportate. *stfel se pot distin"e mai multe "rade de curatire a compartimentelor curatire prealaila- spalare cu solvent- tratare cu aur- ster"ere la uscat • curatire prealaila- tratare cu aul- ster"ere la uscat • curatire prealaila- ster"ere la uscat • curatire cu matura si lopata • curatire pana ce ramane un rest de maim 2 A din capacitatea • compartimentului In prima etapa tancurile treuie curatate de toate re,iduurile ramase dupa marfa transportata anterior- iar dupa aceea echipamentul de pompare- tuulaturile de marfavalvulele- tuulaturile de vapori si tot echipamentul auiliar vor fi eaminate si revi,uite. (entru spalarea compartimentului de marfa se utili,ea,a apa marii ce poate fi asi"urata cu a/utorul unui furtun sau cu a/utorul unei masini automate. Inaintea inceperii operatiei se informea,a intre" personalul de la ord cu privire la desfasurarea acesteia precum si a pesonalului navelor din apropierea tancului in ca,ul in care operatia de curatare are loc in port. Curatarea tancurilor petroliere se poate face manual sau cu a/utorul masinilor automate de spalare. (unctele principale din instalatiile navei care necesita o atenta de"resare sunt  uloanele tancurilor  • valvulele de "a,e • nipurile de uns • instalatia telemotoare de "uvernare • ,avoarele de pe portile etanse • scara de ord si "ruiele • vinciul de ancora • urechile de "hidare si suporturile i"ilor  •

14

,. orturile petroliere

Incarcare si descarcare navelor petroliere are loc in porturi speciale- separate de alte marfuri- cu scopul asi"urarii securitatii contra incendiilor. *cestea sunt construite in "eneral prin reali,area unui di" sau doua cu scopul prote/arii navelor impotriva valurilor si dra"area fundului marii.  Navele petroliere fluviale ancorea,a in pontoane instalate pe malul fluviului. 9e"atura dintre re,ervoarele de pe mal si portul petrolier se reali,ea,a cu a/utorul unei retele de conducte. (artea eterioara lan"a care este tras tancul petrolier se numeste dearcader- construit dea lun"ul malului. (entru a inlatura efectele fluctuatiei nivelului apei si a sloiurilor de "heata sunt utili,ate pontoane flotante de acostare ce au forma unor mici slepuri matalice. Din motive de securitate porturile fluviale sunt construite in aval si la distante mari fata de ,onele populate- eistand pericol mare de incendiu al instalatiilor petroliere. In ca,ul unui incendiu- scur"erile de petrol din tancuri plutesc- petrolul fiind mai usor ca apa- eistand posiilitatea incendierii ,onelor aflate in aval. In ca,ul navelor maritime acostarea se face in constructii speciale ce poarta numele de chei- punctul de le"atura cu malul si conductele de incarcare – decarcare numinduse dane. 9a danele si pontoanele de incarcare- racordarea conductelor de pe mal cu cele de pe nava se face cu a/utorul furtunurilor fleiile de diferite diametre. (entru a evita eventualele penali,ari- operatiile de incarcare a navelor treuie sa se faca la timp. Incarcarea marfii este posiila cu a/utorul unor instalatii de,voltate dotate cu utila/e  performante pentru incarcarea intrun timp cat mai scurt. $unt utili,ate pompe care pot fi de mai multe feluri in ca,ul produselor petroliere cu vasco,itate sca,uta se utili,ea,a  pompe centrifu"e- in timp ce pentru produsele petroliere cu o vasco,itate mare se folosesc pompe cu pistoane. Daca eista diferente mari de nivel- incarcarea tancurilor se face prin cadere liera- evitanduse utili,area pompelor. In ca,ul porturilor fluviale capacitatea de pompare poate atin"e 2)) – 3)) m3h- un depo,it din acest port poate avea o capacitate de 2).))) – 3).))) tone- in timp ce in  porturile maritime capacitatea de pompare poate atin"e valori de 2.))) – 3.))) m3h ceea ce face posiila incarcarea in doar cateva ore a unui tanc.Depo,itele au o capacitate de cateva sute de mii de tone petru diferite produse petroliere.

1+

. %ezastre si poluare marina cauzate de transportul naval de hidrocarburi

Tansporturile navale au cunoscut o crestere ma/ora odata cu cresterea demo"rafica si cea economico – sociala. In pre,ent fluviile si marile planetei sunt straatute de mii de vapoare- implicand eistenta unor riscuri pentru societatea umana cat si prentru mediul incon/urator. Transporturile petroliere navale pre,inta un risc foarte mare datorita unor cantitati mari de petrol transportate- care in ca,ul unui accident a/un" in apele marilor distru"and flora si fauna marina- ,onele apropiate tarmului- afectand peisa/e si alun"and turisti.

.1. Surse si cauze

Cantitatea medie anuala de hidrocaruri descarcata in mediul acvatic este de 2.4 milioane de tone. Ca si surse ale poluarii marine avem scur"eri pluviale- deversari ape u,ate •  procesare hidrocaruri prelucrare- rafinare • incarcarea – descarcarea titeiului si a produselor petroliere • coli,iuni • esuari • incendii • avarii in coca navei • accidente in operatiunile de fora/- etractie • In functie de cantitatea de petrol a/unsa in apa- poluarea poate fi  poluare minora – de nivel 1 – mai mica de # tone •  poluare medie – de nivel 2 – intre # – #)) tone •  poluare ma/ora – de nivel 3 – peste #)) tone • Cau,ele poluarii marine din transportul naval sunt curatierea tancurilor  • incarcare – descarcare • terminale maritime •

1!

• • • •

accidente la petroliere alte accidente decat cele la petroliere deversari de santina docuri uscate

Cresterea numarului de accidente insotite de poluari ma/ore este determinata de urmatorii factori cresterea cantitatii de petrol transportata • caracteristicile locale de navi"atie densitatea traficului- conditiile hidro – • meteo- adancimea apei- vi,iilitatea- comunicatiile radio defectuase operatiuni de intrare – iesire din port • operatiuni de incarcare – descarcare marfa • lipsa sistemelor de averti,are • %ste necesara o anali,a a surselor de poluare pentru a staili prioritati de stopareeliminare a surselor si cau,elor preponderente de poluare prin masuri le"islative si actiuni de prevenire- pentru stailirea prioritatiilor de dotare cu echipamente de interventie- pentru stailirea strate"iei optime de interventie si pentru stailirea  prioritatiilor de interventie.

.2. $etode de prevenire

n rol important in evitarea poluarii marine re,ultate ca urmare a transportului naval il au mi/loacele si metodele de prevenire. (entru prevenirea poluarilor minore de la tarm- eista mai multe metode de prevenire a acestora printre care amintim amplasarea de a,e de interventie in ,ona cu risc de poluare • eistenta sistemelor de si"uranta in eploatare- intretinere- inspectii periodice • statii de epurare • cadru le"islativ •  personal speciali,at • Bata de poluarile minore care sunt controlaile- despre cele ma/ore nu putem spune acelasi lucru- insa ele pot si evitate prin masuri de prevenire precum cadru le"islativ adecvat • norme speciale de construire a navelor  • aparatura de navi"atie •  personal speciali,at • (entru a preveni poluarea maritima treuiesc evaluati factorii de risc

1#

•

•

•

sursa de pericol natura poluantilor- cantitatea de poluant- caracteristicile fi,ico – chimice ale poluantului- "radul de toicitate al acestuia- caracterul eplo,iv si caracterul inflamail al acestuia vectorii de transfer caracteristicile mediului poluat- conditiile hidro – meteo la momentul producerii poluarii tinta mediul fi,ic- iolo"ic si socio – economic.

.#. $etode de interventie

Interventiile in ca,ul poluarii cu produse petroliere au la a,a urmatoarele elemente esentiale eistenta unui or"anism national de coordonare si de or"ani,are •  personal speciali,at in astfel de interventii • eistenta echipamentelor speciale • elaorarea unei strate"ii de interventie • (entru limitarea rapida si eficienta a pa"uelor si a impactului ecolo"ic o deoseita importanta o are pre"atirea interventiei. Ba,a de pre"atire a interventiei cuprinde suprave"herea evolutiei poluantului •  planificarea operatiunilor de interventie • definirea echipamentelor pe tipuri si cantitati • formarea de echipe de interventie • stailirea coordonatorilor si specialistilor  • operatiunile ce treuiesc parcurse • (rincipalele oiective ale activitatii de interventie in ca,ul poluarii cu hidrocaruri sunt  prote/area tarmului- asi"urarea pe cat posiil a poluarii cat mai mici a • acestuia recuperarea produselor petroliere din ,onele poluate • sa aia loc activitati de pe urma carora ecosistemul din ,ona poluata sa revina • la fa,a initiala Ca si variante de interventie in ca,ul poluarii avem recuperarea poluantului de pe suprafata apei • dispersarea chimica in masa apei • transferul poluantului din tancurile petroliere avariate in ar/e sau alte nave de • stocare arderea in situ •

1&

*plicarea metodelor de interventie depinde de conditiile hido – meteo • cantitatea si tipul poluantului • tipul ,onei poluate • tipul impactului • resursele umane si materiale disponiile •

.*. (fectele poluarii (oluarea datorata produselor petroliere isi desfasoara impactul ne"ative asupra mai multor domenii cum ar fi mediul economic mediul ecolo"ic mediul social mediul politic    

Impactul poluarii asupra mediului economic consta in afectarea ne"ativa a diferitelor activitati din acest mediu activitatile industriale- activitatile turistice- pescuitul industrial si cel sportiv- activitati le"ate de transportul naval si de etractie si fora/. *ctivitatile de turism sunt afectate atunci cand poluantul a/un"e la tarm sau in apele din apropierea acestuia- alun"and turistii. Impactul cel mai mare il are atunci cand accidentul se produce in perioada de se,on. (roducerea unui accident petrolier are ca re,ultat pierderea acestuia avand un impact ma/or asupra activitatii industriale. (rodusul  petrolier pierdut in ca,ul accidentelor petroliere servea drept materie prima sau ca si comustiil in cadrul altor industrii ceea ce influentea,a ne"ativ mediul economic al acestora. (rodusele petroliere a/unse in apa duc la moartea pestiilor si a celorlalte vietati distru"and intre" ecosistemul afectand activitatile de pescuit sportiv si a celui industrial afectand consumul si activitatea celor din acest domeniu. Impactul economic isi face simtita pre,enta si in cadrul transportului naval- in ,onele poluate se inter,ice trecerea navelor pentru a nu favori,a intinderea poluarii. In functie de diferiti factori precum – conditiile hidro – meteo- anotimpul in care se  produce poluarea- topo"rafia si "eomorfolo"ia tarmului si a fundului apei- "radul de amestecare a poluantului – poluarea- din punct de vedere ecolo"ic- are urmatoarele re,ultate schimari ale ecosistemului din punct de vedere fi,ic si chimic schimari in comportamentul- de,voltarea si psiholo"ia or"anismelor si speciilor  cresterea mortalitatii distru"erea sau modificarea unui intre" ecosistem.  

 

Impactul ecolo"ic poate aparea in urma actiunii directe sau indirecte a poluantului  precum si in urma activitatiilor de depoluare. *supra pestilor poluantul produce moarte sau diferite dere"lari in reproducere si comportament. Cele mai afectate pasari sunt cele care depind eclusiv de mediul marin. 1'

(asarile pot muri datorita lipsei hranei din acea ,ona sau datorita petrolului care intra in  pena/ul acestora ducand la imposiilitatea ,orului- la inec sau moarte datorata hipotermiei. (etrolul depus pe coa/a oualelor produce anomalii pentru emrion. Mamiferele din ,ona mor in urma efectelor aparute odata cu contactul cu poluantulin"erarea acestora sau inhalare de vapori toici. %fecte politice apar atunci cand ,ona poluata depaseste "ranitele unei tari- efectul accentuanduse atunci cand cele doua tari nu fac parte din aceleasi or"ani,atii si conventii internationale care sa le acorde asistenta si protectie in ca, de poluare. Ca si efect social impactul poluarii se raspandeste asupra omului prin afectarea starii de sanatate a acestuia- evacuari din ,ona respectiva si ima"inii ne"ative asupra ,onei respective.

.*.1. (fectele nocive asupra sanatatii omului

Marfurile lichide transportate de catre navele tanc se pot clasifica in trei mari "rupe   Titeiul si produsele sale derivate  Ga,ele lichefiate  $ustante chimice lichide Toate aceste lichide - in anumite situatii provoaca efecte nocive asupra or"anismului efecte ce sar putea sinteti,a in urmatorul tael 

Iriant

Titei si produse  petroliere 

Ga,ele lichefiate

$ustante chimice





 Narcotic







*sfiie







*rsura rece



*rsura chimica







Toicitate







(fectul iritant (rodusele petroliere- pot cau,a efecte iritante ale dermei precum si indepartarea unor uleiuri esentiale din piele ducand astfel spre oli de piele. De asemenea pot aparea si iritari ale ochilor inrosire- usturime- lacrimare. (fectul narcotic %ste un efect lateral datorat "a,elor petroliere. $imptome dureri de cap- iritarea "loilor oculari si ameteli similare starii de erietate. 9a concentratii mai mari- aceste efecte pot conduce la insensiili,are- parali,ie si chiar moarte.

2)

sfixia *pare datorita imposiilitatii respirarii aerului in care concentratia de "a,e reduce cantitatea de oi"en in mod considerail ;su 1&.3A<. *sfiia produsa de inhalarea de "a,evapori ale "a,elor petroliere sau ale sustantelor chimice- este o asfiie @chimica@ . rsura rece $e produce la contactul cu sustante foarte reci si cau,ea,a efectul de de"erare. *cest  pericol este intalnit in special la manipularea "a,elor lichefiate. rsura chimica 0 arsura chimica se manifesta su forma de distru"ere provocata tesuturilor vii. %ista ! cate"orii de produse iritante si coro,ive. *cestea sunt aci,ii- a,ele- oidantiia"entii de reducere- solventii si a"entii de compleare. Cu cat temperatura sustantelor respective este mai mare - cu atat mai mare este si efectul devastator al sustantei respective asupra tesuturilor vii. Daca produsul respectiv a/un"e in profun,imea tesutuluiefectul este foarte "rav si de multe ori ireversiil. $erio,itatea ranirii depinde de durata contactului si de concentratia sustantei respective. Toxicitatea ?epre,inta capailitatea unei sustante de a cau,a daune tesuturilor vii- locarea sistemului nervos central- suferinta si in anumite situatii chiar moartea. %fectele epunerii la sustante toice sunt   iritarea pielii  iritarea ochilor   iritarea anumitor or"ane  narco,a  daune ale tesuturilor  daune ale sistemului nervos *ceste daune pot fi temporare sau- in ca,ul epunerii prelun"ite sisau a concentratiilor ridicate- pot capata caracter permanent .

(rolematica marfurilor periculoase repre,int una din cele mai acute proleme ale comertului contemporan- implicatiile acestei prolematici interesand deopotriva structuri economice lar"i- dar Ei administratia pulica- securitatea sociala. Implicatiile  prolematicii mrfurilor periculoase au caracter transfrontalier- fapt evidentiat de coerenta interventiilor or"anismelor speciali,ate ale 0N- ale % Ei nota comuna a continutului re"lementrilor na6ionale 8n domeniu. Interesul ?omaniei pentru alinierea la preocuparile in domeniu si conferirea si"urantei lo"isticii acestor produse vadeste realism si modernitate- conferind astfel incredere partenerilor si potentialilor parteneri comerciali ai ?omaniei. Totodata- aceste implicri oli"a la etinderea aordarii prolematicii marfurilor periculoase si la nivelul structurilor formative- care asi"ura competentele in domeniu.

21

22