Trandafir, Bacovia

Constantin Trandafir

t6!/1'53 fj6

•

Cb'NSTANTIN TRANDAFIR

Adevdrnt, despre Bacovia s-a scris mult. in special du~ al doilea rlizboi mondial. Bazele exegezei au fost puse, insA., mai inainte. Sintezele, monografiile, studiile, eseuri le, receptarea in general, s-au imboga,\it odatA cu accesul masi.., a1 poeziei in sfera lecturii. EI. yorba unora, un marginalizat a devenit un biruitor. A trnit ~i a exprimat un ,.s~it continuu" , dar Nichita Stdncscu visa la un studiu intitulat Bacovia invingdtonll. tn planul crea~ie i . de

searn.I. Caci crea~a, c bioc ~ti ut. supravictu i e~le :fi-~i transform! creatoruJ in invin ~tor. Bacovia. cum yom vedca, corespunde perfect o rizontuJui nostru de ~eptare. Sun! scmnc eli tol in GaJaxia Bacovia ne reg!isim ~i in timpul care vine. De accea

DINAMICA RECEPTARII

bu~

..DosaruI" Bacovia

r.\mane descrns.

NOld. Citltcle din opera lui Bacovia sun! preluate din edi\ia G. Bacovia, Opere, .$criitori Rom!ni", Editura Minerva. B~. 1978, prefa~d.., note bibliografice de M ihail Petroveanu. text stabilit, variante de Cornelia Bote:z.

o trecere in revistll. - mevitabi l sumara - a reaqiilo r crilici i in lcg:11ud cu poezia lui Bacovia nu-i deloc supcrOuA, pentru ca, negrc~ it . dinamica receptMii confinna dinamica valorii ~i, in ultimA instant!. cxprim:1 hol!inlt modemitatea. Avand de-a face cu 0 mare poezie, e nonnal ea ea 51 provoace Btitudmi diverse, iar din dialectica acestor opinu sa rezulte adev:1ratul chip. complex ~i profund, a l bacovianismului . Neindoielnic, ni se impune 0 opera plurivalenta in rotunjimea ej indestruclibila, in monotonia ei fundamentalll Acul barometrului critic a oscilal in func~ie de contrariile specifice aC~1ci complexit!l\i escnlialc; ..monocord". ,.reverberant", ,,senum", _convenlional", •.simulant" ( •.manicrist", ,..artificial"), ,.rudimental''', •.rafinat", "scnt'imentat'. "nntiscntimen­ tal", ,,eminescian", "macedonslcian", ,.c1asicizant", ,,simbolist", "de­ cadent", ..expresionist", ..existentialist" etc. Este. intr-adcvar, de identificat in poeziB lui Bacovia 0 sintezA de smceritate ~i anificiu, de spontaneitate ~i fil~, 0 regie a •.scenariilor", Men franchetca.,. in ordinc estetidl, 51 iasa vat!lmata cu ccva. ApelW la mai multe conventii, dar iscind ~i 0 naturaJete incomparabil:1, Bacavia se situeaz:1 in categaria poelilor modemi care resuscitii deopotrivl!i simplitatea originad ~i memoria livrescli a faptului de delibernre artiSlica. Oar 51 recapitulllm pcnlru a vedca cum se pronWlta. exegeza, respeclfuld oarecum a online cronologic:1, pcntru a obscrva evalu\ia trascului receptArii, reiternrile , constantcle, modificArile inregistrate in timp. ~ac~onski ~i gruparea de la LjterafOntl iI intimpi.nli cu entuzlasm . I. MacedonsJci Ii face dedan\ii de arOC1iW"IC fi eons.idenlJC:: .~hi cit de mull Ie iubesc i~ ~icsc micile tale poezii. dar care sunt tnsa man poemc;". Enna;iUfn care ....a culmin.1 cu raimoasa cpigraml din 19 16' Poc:te, -acum, pc fiunle Por1i rnindn: nori de l.!Iur. CAei singu:r. pin! &$lUi, Om PluMb fkut~ aur. ..Epigrama mi-a Bcul-() la B~I, Tn bemla Jubilf!U1lf. In 1916. tndali dup.l. aparilia \"OlumuJui Plumb", m1nurisq:1C Bacovill Intr-un U.lefVlU dat lui Vuilc Netea, in Y,..,meo. IIf 701, &nu l XV, 1943.

,i

10

CONSTANTIN TRANDAPUt

Pontifu1 iI numqle "print aJ poeziei", la aparilia volumului Plumb, in 1916. iI considerti simQolist .,sUpeljOf lui "-~rIOJif\e;" .. ..bizar ca Mallf1!le" (sid), •.str!lucit poet de exceptie in literalUra romana." . Nu la fe l de inclintat se aratA O vid Densusianu. Pentru el. Plumbu/lui Bacovia S-at aOa intr-un cere al verust~ii. In plus, redundan\¢, ariunie. Wl\or involuntar, simplificari. ineficacitatc. tn orice caz.. un debut ratar. Mai comprehenslv este Ion Vinea. intr-un comentariu cu accente (lOtlizante despre spapul ~i atmosfera bacoV'ian.!i: tavernA, parcuri, ploi, toamna, amurg, II1stcli, d~rere

(,.nemotivata" !). infr.mgere ••.renun{a.rea bruscA' la

co~tiinIA'

.

!?i

Felix Aderca., in ace l~i an, 1916, remarca •.monocromia" acestei poezii, "persisten\3 intr~ c uJoare", cum spune ~i Bacovia. prccwn $i sentimentul dureros a1 mortii, ~i caracteruJ monocord aJ discursului. Felix Aderca merge mai departe $i identificA un substral ex.istenliui: ,,De filosofie nu poole fi vorba deocamdat1. dupll cum pe 0 sin~ coardA nu se poole executa 0 simfonie ... P~tul e to~i aproape de fwldamentele vielii, clMite pe moarte' . Tn 192 1, Adcrca e pc deplio edifieat ea "Bacovia e un poet extraordinar de mare ~i nOll in literarura romfinA". ~i moriveazA aceasta icrarhi2are: densitatea expresiei, noutatea viziunii autumna1e ~i phunburii ea stare de spirit, arderea mocnitl ca intr-un autodafe, 0 sensibilitate

"cop'lqit!

~ cople~itoare".

tn~ de la primele cuvinte in leglUurn cu volumul Plumb. s-a

bagat de seam! ~ s-a pus in eviden\<'i ..caracteru1 straniu, original ~ i patrunzato...• a1 poez.iei lui Bacovia. Pentru N. Davidescu, sinecritatea este /a calite maitress~ II acestei poezii, dar in emisia ,JTlonocorda" sunt concentratc .•JTli~ elemcntare ale vietu impul­ siv manifestate pcin deosebitclc strig!te de durere". Nu se cauUl nici un efect literar (plrerea aceasta ~i-o va schimba N. Davidescu). poetuJ noteazli donr scwt, p recis. eu nervii incordali, impresiile. Sinceritatea constituic insu.,i sccretul originalit'1lii poetului, care niei I. F"tJcJiQ , an . I , 1916, nt.7, I ianuarie, p. 7.

2 "1M,U fl0u4, marrie 1916.

3 ,1., Plumb, ecru] apasA pel) $i e;os ,i e murdar ca WI tavan de taveml. Pam/ri,

plo i, dutni nemotivate. Toemnl. •• 1mw-gu1 cm~iu a lkvenil sezon (_.) Volumul

PIIlInb e Ban din not3{lWU $I erlmpeic dczolate. SWIne de via\.! sanaJoasA ca nipe

liJmurii plnzc pu1n'de de conille ~. ~i tristqea vagi. dc:¥ geoerall, e pc

aliI de insinuami, de qatwL UDeOri cnavarea surdi sc: continuJ ca un fir de

api ...btcnnl. (...) Tocul ajuni C: .. 0 Tnfiln~ deplin1, Ia un gIIpll de: cuvinle,

flra rosl, la 0 rmun~ bruxt de c:onpiin~ ..." (Ton Vinea, _ PIumb ~ tk G 8QCOlIkJ ,

in C'ronko, Bueurqti. an. II, nr. 57. 13 mattie 1916). .

4. ~i mai dep.rte; ,..Baeovia are ekmenfUi cturero. aJ moqei fi.in\lnd ca 0 coIoan1.

In aanju. E alaruri, nwnai la deli pafi. de: cea mai ~ poezjo:" (" Plumb - Ik G.

8oa:MQ. in NOtIlI rom4l14. martic:, 1916. Rl!pUblical in o",tnlNpi crill«,

,i

roMs,,,

BUCI.II"qli. Editun Mmerva. 1983).

p()EZlA LUI BACOVlA

II

nu se g~~ sA fie original 'ii de aceca scapi de picalU! banali~tii . Rcveniml," mar 'pe Iarg, in 1924, asupra poeziei lui Bacovia, N. Davidescu deslu~te $i alte insU!iiri ale acesteia, care o difcrentiazll in context ~i -i creeaz!l. ,,noutalea unica": •.spontanei· tate neobiVluitit", un .,cadru cu desa.v~ire specific", capacitalea "vrAjiloreasc!" de a pUI.smui simboluri din eel rnai simplu material poetic. de a transfigura •.annonia clarn a in!flecrualismului" (sic!). dar $i erisp1\ri\e ,.senzatiilor supmmchcate' . Inteligentul $i sensi­ bilul B. Fundoianu it trece pc B acovia printre in.i\iatorii revolu\iei liricii roman~ti in secolul aJ XX-lea. Atmosfem ~i starea poetic!\ bacovianA sunt descrise cu special! piunmdere. AutoruJui Plumbu· lui, ca $i ..personajelc" salc. sufer! dc ,.acornatopsic" (vedc .,numai violet"). ame! .,scheleric" $i, totodata, morbid: .,Sim,i hoituriJe putrezite prin $3l1turi $i presim~ vid, cu infiomre. fennentat"i3 mol1ii". Bacovia g!.se¥e sensurilc existenlei ,,.wind peste Iimbaj 'ii notind pero!ptiile mecanic". Ne allAm in f~ unui poet mono tonici, agoniei ~ i al discursu1 ui parca incoerent $i flirli sens . lntelVine in discu\ic .,i un prozalor, Cezar Petrescu. punand ciitevn acccnte denmc de retinul. Acesta aI1: convingerea ca. se a fli in fa~ unui "poet de marc ~i discret talent" . ..un poet de atmosfer;1", ,.a1 deznadejdilor provinciale", asemAnator cu Veria.ine, dar cu 0 chu-a identitate propric, a carui poezie est/! deopotrivl ,,modema ~i

,1

I . N. o.videscu, G. /Jocqv;Q• .. Plumb H, In Asp«k # dirc:qi/likrOn, I, BIICUI"Cfti, Edltun .. v~ Romlnc:ucIM, 192 1. 2. "Towl, in -=eastI poc:zie, care: n~ impnunutt., ca mij\oc: de expri ~ eJementcle conc::me p dispuate aJc celei mai «Ilidieoc: ~ii, este de f"apt purt absttKlie. imaginarl. creap.c: Sbltuari a unei intense viqJ. o=:bnk". tn continuare: "Poezia ~ deS.t.virllLi in 5pe\1, atlnge rareori perl"ectiunea rormal.l a poe:citl c::lasice. Ea se pte2ind. de obic::c:i CU IOate ~vaJelile, st4npciik. eo1wik, absurdilili le inerc:nte ncdcsIvArtirii lum ii de 5ClTlatiC din can: purc::edc :P JP"l ~ Iinde. Armonia c::Iarit a intelectualismului (I), B.urill din armoniouc: linii Iar&i. mlnuite de 0 voin\! de di!Ciplinti sprc 0 binc hotltita fmaJitate, race Ioc: JlJturilor criJpll.IC, scunelor notuIe de detalii iwlate, lipete lor tnttet!iate de lU&hi ~ ale senupilor supnincAml te, pe p lan ul obosil a1 nervilor. forma. prin ac::euta, nu BIce dedc sa Ie ~ mai bine fondului, mlrind c::aracferuJ de sinc::criUlIc: anistic::a a poeziei lui Bac::ovia'. (kpecl(' II dir«(ti 1iter(Jn, II, Bucutetti, Edillln "Viallo Rom1neuca", 192., Pocill d-lui BocollkJ). 3. " Citeodaltl ins.! vorbck n-au nic; un stnS ~ n-au nid In\C1eic:Je. C\Jvintcle CUIJ ~ (X)II.tur ~ flrA COflPiinlA - ti scapi Tnlelesuri multe, liindd n.....u nici unuJ, fi scapt un lnteles dutm:Js ca sc:min\C1e c::azuee potted din mo.r1c:a fiuc::tu..lw". ~i lncI: ,.Bac::ovia serle flrt de prisos.. .ticl Brt 1itc:nturt. ldeile Ie uociazJ dupI un plan aJ kIr; lipsa de aten~ Ie VI"CI confimt. Bac::oviI Inc::c:I:cul de a fi stIpin po: aine, pc ceo:a c::e simile P o:oea c::e saie". PatdI s-c situ. pc sine: lntT~ SlUe irnpondcnbU..i ~ preleult (G. BDeovkl, in ~W!pQ. 13 mai 1921,lafi. RepubIic::aI In lmaguli # C/b1I', Edtwra Minerva. ~. 1980).

12

CONSTAN11N TRANOAFlR

rorruineasca·.J. ~i Adnan Maniu g!se$te d ncutmea poeziei lUI Bacavia sUi in sinceritatca ei absolutJ. ~j in monotoRia ei ... polivalentA...Poet al poetilo(' este numit Bacovia. "purtAlor de tWbW'lltoan: tainc". a carui poezie se caracterizeazli prin ..patetism", sinceritate, rafinamenl, prin capacitatC8 de a exprima profunzimi ,In cuvinte cat de putinc", de a crea un acord unic "tnlnspus pc diferite octave..2,

•

DuJXI cum sc vede. cei care s-au aplcea! primii asupra poeziei lui Bacavia sunt ei i~it>i, intai de toole, poeti- prozatori (excep­ tiindu-I pc Aderca), ins.§. ell aplccarea, specific modcrnl. spre aUloreflec\ie ~i ref1ec~e privitoare la aeNI creator. Critica profesio­ nista. nu-~i spune cuvar\luJ pan' in 1922, cand E. Lovinescu se pronun\oli. in s~it. despre Bacavia. Dar., 53 nu uitAm, aceasta criticl "de specialitate" el'3. slab reprezentnlA in primele dou.1 decemi ale secolu1ui at XX-lea: Gherea nu mai scria, G. fhr.1.ileanu, eel rnai reputat, nu 3VCa, cum se zice, o~ pe.ntru 0 astfel de poezic. niei narie Chendi. nki N. lorga. ruci Bogdan-Duic!. tOli refractari innoirilor poetice cOnlempomne; Mihail Dragomirescu se indelcl­ nieea aproape exclusiv cu ~n\8 IiteratuJij.. ~i eu "estetica integrala.... o. Caracostca nu se tntereseazA special de critica in act. Paul Zarifopol era in Germania ~ eAnd se intoarce in 1ttd. scrie eseistic.! vioaie. sc: ocup;l cu preca.dere de seriitori str!ini. Ion TrivaJe moore chiar in anul apariliei Plumbului. Prin unnare, primuJ euviml eu rnai mare greutatc in etta ce priv~e •. bacovianismul iI are, in aceasta. faza tranzilorie, E. lovinescu (pc eare primul monograf al lui Bacovia. Mihail Petroveanu, it amintqte door in treaca.t). Pentru criticul de la Sburt'ltorul situalia pare darn, fhm a incerca 0 ierarh.i7.art valorie! a poez.iei bacoviene: Baeovia "de n-a creat p;>ezia de atmosferA, 3 intrebuin\8t-() cu inUUurarea atat de eompleUI. a oricArui artifieiu poetic tneat s-a confundat eu ca" . Simbolismul "elementat" al acestei poczii at consta dintr-o ••ci~tezie imobila.....,profWld animalica.... Bn\ urmA de splntualitate . Desigur, teza este eronatA h

I. ..Poe-04la lui BacoVIa c modema fI romincasca prin atmosfera. NICiodati tnste\e:J ~Ior provindale ell m~ ploi de loamnA, ell dczo1area petSajClor fi cu sooontalca ipCClr~ a wbdor tom1oqtL nu $I'" ga.sic un acccnl mai tragic" rm GdNIiretl, anullll, nr. 5, 1923). 2. ..Aceasu cane (PlUMb, D. m.) to ceIc pptczccl de pIl&1l1l, a ~ 0 poczie noul. fitmintal.l din pcnonaIllale 1'1 din de:madc)de,.lipsit1 de zaura oriCl\rci ambl\1I p detertOCiunl". $i dc:spfe cadcn~ vusuriloc ..kganan:a specifIC baoovianJ are striden\ll aripilor de plumb to can; se nlpu$tqle vlnruJ ~ pc:SIe (are innegrqtc sifli'rillllea (in Ml$C41"f!fJ III~, anul U, nr. 36-37, 1925). 3. E. Lovinetcu: G &Jcovi,g, flI eritia. VII, ~. Edllun AI"IOOfa, 1921. N

13

pOEZlA LU I BACOVlA ~j,

yom vedea, 0 vor combale ma.i loti exegelii bacovieni care vor ba cruar ~i E. lovinescu se .,revizuj~" ~ial. De$:i n-8 crent poezia de atmosfera, Bacovia a dus-o la ultimele consccinle. fhiI. sA producA ,,0 muzicA". accasta fiind redusA 13 "cAteva note de sumb~ simplicitate", Cu toate acestca, ,,0 astfel de dispozi\ie sufleteasc
urrna.

ea

cot

I. E. l...cvifIC:!CU, Bacovla, in Critic~. lX, Bucureil'i, 1923. Rcprodw. Tn Scrl~rl I, 81.lCUtqti, Editura Minerva. 1969.•.Nicaieri DU !Ie pone nW lulbwltoue problema "J)Oerici de atmo:Srerb ca ... Bacova Cclc doua note stndmk ale ~Iui de pc cad, hi mijlocul uoei ~ sinistre de loamnl, ~ CU $Ig~~ 0 aanosferb. DU f~ ~ 0 muzid.. (...) A1m05fen lese din ilml18na aenatulor, a ~ilor, a expceski poctioc Ji din ~irea lor monoronA; obtc:si.a
h.covian ~

I1UU muh 0 ~ impom.... \lDei IrtmllUn satume de eI1cusm. PnII jocuJ tuoos:ul al dczausruIui ce hnptnge pc ~ spre pnnuliviSm". 2.. E. Lovinescu. G. BocoviD, in IstoriD /i/WQrurd r(}"f4~ (Oft_POlY""! II , £voI"(ID por-id I,rlu, Bueure:Jri. EdifUn AOOOfa, 1928.

14

amare", a unui •.mucenic a l propriuJui sau destin implacabil" l. Simplitatea, discl'e\ia. senzatia de ,.geologie misterioasA" ..dau mAsura acestui mare artist, 1a care fuziunea dintre vibratie su­ fleteascA ~i e"presie e absolutA". ~ i cnticul exemplificli din be l~ug densitatea, simplitatea (naturale~ea) , sarcasmuJ, rezonantele aceslor vernuri incrustale pard in piatra, Cll dalta. tn interprctarea lui Perpessicius, ~i a doua culegere, Scaflfei galbene, conIine, in continuitatea valoridi a celor din Plumb, poczie de confidcnte dramatice. de ..dezn3dejdi aurumnale", de "intim1l. esen~a muzical!, ce se impWle suflcrului de tirania melodiiJor simple", c:f dezolante ecouri provinc ia1e, cu acorduri c1egiace de •.hannonidl' . La randul s!u.. $erban Cioculcscu realiuntii 0 privire de ansamblu 3SUpra liricii bacovieoe. Cll prilejul apatitici volumului de poe:zii in 1934, care include cele trc:i c ulegeri aparute anterior. Sublilul critic apmciazA originalitatea vemuilor din Plumb. care aduc ,,0 nota now" in poezia rom3neasc!. ,,0 noUi elemental'!, de dezagregare suflete3SCA, ~ descompunere. imp us1 simplu., f~te, cu caracter de fatalitate' , E. observa criricul. 0 poezie monocorda, M tigurape deosebiUi. irnpunindu-se doar repeti\ia, obsedant!., capaci. tatea de materializare iqiUi din comun ~i de a crea senz.ati,a regresiunii ,,spre originile confuze ale viC1ii", Poczia a.ceasta ~i concentreazA atentia asupra unui obiect ~ se revolt!., in aparen\1 monotoD, impotriva autornatismului sufletesc, Poet "elementar", al ,.subco~cntuJ ui", aJ ,,impresiiior organice", cu 0 excep(ionalA putere de sugestie, Bacovia, crede ~ Cioculescu, n-ar fi in stare sa h
poe~ de dupa. primul r.1zboi mondial. De retinut ca ~n Cioculescu aflml!' to~i...prezenta unui artist lucid". chiar de ,~ intelectualitatc in notarea unor stm..a1ii sau impresii poeticc" , E curios cum poez.ii ,Jipsite de compozi1ie" , Bra rn.ijloace plastice deoscbite denoUi, tOI ~i, evidenta Mei , In strtlnsll leglltucl cu teza ,,sinceritalii" dcpline, se dec~azA disputa intre ideea lipsei de artii $i cea a con$tiinlei estetice, care, anticipand, se va intensifica paru'l. la a deveni laiunorivul ..bAUiliei pentru Bacovia". Pc linie lovinescianl, cvident. ~i Vladimir Streinu are convingerea - mult prea ferma. - cli (aclorol deliberat li~te co desav~ ire
p

.P':

..sa.

I. Perpessicius, G. V, BDCOvlD: .. Saintei golben~", In Mnl/iwrl criti~, sma I. EdilWll Casa ~cJor, BucW'efli. 1928. Tn oonrinuare: •.5ufcrin\:lllui Baoovia tnsl nu se rcz.olvl niei In lamcntalii elcjiace. nki in sarirt vencmcntl. Intre pcisaje de iamI sau moine. de I06mnIl ti lntrc primAveri rimidc. sc: Inchcagl 0 poezie de

IS

pOEZlA LUI BACOVlA

CONSTANTIN TRANDAflR







suspinc intime, de ooulii durcrouc " adde.....

2. Ibidem,

1, ~ Cioculc«:U. G. BtJCOvID: POD.i1, in Adevdnt/, nr, 16, 28 aprilie 193-4,

reprodu, in hpet:J~ Irrice conremporane. Bucurqri, Casa ~leJor, 1942. ~i to(

aiei: •.Poeme1e baeoviene. lCUI1e, starice, descriptive, fltt mij loace plastice

doosebile. open.u ilJuprI: poe(ilot pin obsesje. adicl de aeau 0 atmosfm sugestivl,

de: 0 putere ncobi$l'luill. BIIcovia clnta pc 0 coatdIr unicl un clntec limplu de ja}e, a ~ui, _ inllemperiei, _ ~ provinciale, a mansmutuj prevcstitol'" de mo-te. cInlcC mOlloc:onl. ~ de,compus artistic in note}e componenle, poale 00 rezista, dar care Nate ca .we. OJ 0 ooosrmtill pasivitale, isdr ItIri sunctqd echivaknte",

t.

Il:ndnn, Nic.i rrW mull. rtici rnai

mare mtiestric de

putin. erilicul nu eUllOa¥t ..,un poet OJ mai fi in sunct, cu 0 pmI VOII ralusl, diu

transpurlere in cWoare

de _t4ta eficien\1 ca BacoviaM.

2, ~ Strcinu. G. &covio: " Plumb",In Pogfnl J~ criticd lilerarll, EdifUB

Fundatiilor. BUCUll:1ti, 1938. Un •.strigM visttrar' ~ pottia lui o.coYia: ..Directia

c:oborilO8re catre primordialiwe Ie obIigl Ii tncalce limita n;1eri(w'I a ~ sun~ .."

,_ ......

3. VenlflCDlill roman4 modentd, E. 1', L. ~i, 1966 Mai depcte, I t SlInIie ~pn fapnUui c! BIIcovia ... cinw demlla'ea spirirulul, declinuJ naruni ~ " rnta~ spre btologicul suferind in riunuri dezartkulalt, tvknhe ti demenwe. care nu pc IIItcevJI doci! automali$mul unei v~ procOZCliflCle"M. ()ar In ~ COI\SWa chiar gcruul poerutui care, CD mijto.cele 1If#1 (_ ~i caku lale). a PIItUI sa CfC'e7Je imprt:Sia uoei lumi &construi le.



CONSTANTIN TRANDAFIR

16

critic. pomind de 1a realilatea de rapt. dar ~i de la un impuls a l conuadic~ici, enun~ arhicunoscuta fraz3 co valoare de postulat: •.poezia lui G. Bacovia a fost socotita., in chip curios, ca hpsil1 de orice artificiu poetic, ca 0 poezie simpl4, flrn m~~g (E. Lovinescu, A. Maniu), ~i loemai artificiul Ie ~tc ~i-I fonneaz1l. in defmiti... valoarea" . Interesant e cA G. Calinescu i~ i dezice

propria-i afinnatie. din 1930, pri n care respinge ..cercetarca prin

is

zone teoretice a pocziei. ca cazui lui G. Oacovia, poet inocent de orice r~tii n\A artistic<1' . Dar imag,inca unui BaeDvia al "conventicl" creatoore impune 0 now in\elegere a poctului. 'in spirituJ propri u aJ poeziCI sale. DupA ce semnaleaza. modelele (simbolismul. in general, T raian Demetrescu., Baudelaire, Roden­ bach, Verlaine, JuJes Lafargue, Rollinat), G. CAlinescu c.ltammeazA ..poza" bacovianA (mdi 0 meo(hme care va face cariem; va fi 0 apriga. controvers! pe lema mimare-autenticitate).•.poza", adicl tocmai ceea ce reprezinl1 afi!Udinea sa., moduJ propriu de a crea. cAei el, artistu/ (ars-artis: indema.nare, abilitate, talent) &covia este ..un ilustntlor aJ proprici sale lumi. un creator de contwuri ~i gesturi proprii'''. ..poule", •.simula{iile'· fae pane din acest ,.scenariu". G. ClJinescu n~te citeva din aceste •.simulatii": poetul stii singur in cavou, prin pare apar fantome ~i trece 0 pasire ..cu peoe aIbc, pene negre"; plan$.e ~ i r3dc: !W'C8Stic. ride ...moos", ~e singuratic prin pusUlle piClC, intd in casa iubitei ~i-i cere sa came un mall funebru, se duce toamna in grMim ~i se intinde ca un mort pc masa pMasil<'l etc. Alta .,pou" ~ de •.retorica inloacsa.... de ,.sBnnarea pW la aparenta. anarhie a solemnit1lti-i.. ; simulaml discon tinuit1llii~ a fi losotruii, a declaraliei absurdc cu aparmta de p rofunditate... in tot cazul, poetul \'rea, cu m ultli ingenUJtate, sl1 fie original chlar ~i prin desele schimtmi de moduri poetice. lnilial, pc pozitia contestArii intentiei de transfigutare artistica in poezia lui Bacovia se situeaza. ~i Pompiliu Constantinescu: .,oezagregarea individualitli{ii umane sub aspectele cele mai vilale, intre care iubirca dcline primu] loc, il constituie lema fundamenlall1. JipsiUi. de rctorism patetic, flra cld!cini ideologice'j>rs..anizat1l numai pe d ispozi~i fizioJogice ~ i asociatii macabre' . In tot cazul, ..organizarea" aceasta apare destu1 de ciudatA. Dar Pomp iJj~ Constantinescu revine asupra poezici bacoviene. intr-un text inedit ~i asupra afumatici sale. Mai inlAi, face 0 succmt1l ~ i O1gm descriere a universului poetic bacovian : simbolismul C5enliaJ, tragismul, ,.minus-vitalitatea", peisajul sordid, solitudinea maniacal.\, oscilalia I. O. CIlinc8CU, ISlorio f/lnvtw-i/ de 10 oripl pdlf4 ill prttent. Fwldatia pcnlru Litennurt fI AJ1l, 8~, 1941, p. 627. 2. Idem. 1930, in U/~ E. P. L, Bucurqti, 1967. p. 4 11. 3. Pompihu COIWant1nacu. Opne ,I QUIorl, Editura AlICOfa, 8uc:urqti. 1928. 4. Idem, G. 8at:vw:l: .. Operr ~, In Scrieri, I, EPL. 8ucwqtI, 1967, JIP. 155-16).

POEZIA LUI BACOVIA

17

mire

luciditate ~ demeo\li, obses.ia erotid ~i thanatld. elc. Apoi • ajunge la concluzia,justA, eli toate acestca. oneal de sinlplu ~i chiar stangaci ar fi exprimate• •.soot ~i semncle neindoioase alc lucidi~tii lui artisticc". cA intr-adevAr co~in\3 wnanll sufen'I in poezia lui Bacovia 0 pn'Ibu~itt in patologic, dar ,.numai 0 inlcligcnta artistica o poate surprinde in in~i confuzele ei dezagrcg1iri" . Criticul se angajeaz:'l. sA puna in e~dcn~. cu exemplificliri. tocmni ..procedeele lucide ale scri itorulw" . Tudor Vianu, ca de obicd, echi librat ~i exact, dccelea.z11 doull faze ale poeziei bacovicne: una in care poetul .,npare mai cstet, rnai livresc, mai dependent de modelc" ~i alta in care el "dorc.~ sli noteze SCIlZati01 sa nemijlocit1l, ingenull ~i dureroas!". Construire ~i deconstruire. ar spune cercct!ltorul struc• turii liricii modeme, Hugo Friedrich. T. Vianu scric despre poezia lui Bacovia tot eu ocazia edit!rii volumului Opere, in 1944, ca ~i Pompiliu Constantinescu. Bacovia ar contraziee premisa flauber. tianll eu privirc 101 anonimiz3rea autorului, a ipostaZei lui umane: pc el iI gllsim in intregime in opera sa, care cstc "un documcnl psihologie, ·de pozi\ie nefalsificata a ooui suflet ulceral, sucombfu1d wb greutatca de a exista". ~i tOlu!ioi, poezia sa recurgc la ,.nlljloace deliberate". Bacovia, contmu.ll T . Vianu, face parte din prima promO(ie de simboli¢. prin colaborarea 13 reviSCcle maeedonsldenc. Dar rnai cu seam! se ~..A de lalUm dccadenu ~i se las! contaminat de poe.zia cminescianA., nu ins! in dicliune scntlmcnlalll. Mai crede T. Vianu ca prima fm a poczici bacovicne e mult mai legatti de livresc. e a unui poet •.mai estet", mai dependent de modele. momentul genern.li2mii WlCi sin~ure irnpresii. Ichnica bacovian! tmde cane individuali2area impreslilor ~i, in fine, ctitrc notatia senzatici ncmijlocite, ingcnua ~i dure.-oasA: ..Tendinta de a Zllgttlvi tablouri simctrice, construite, ra\ionaJizale, estc d~itA acurn. ( ...) Forma se dezorganizeaza. in aceastli aspira\ic cli~ imediat, 3$3 incat nu 0 dat1l asistMll Ia fningerea ritmului...' . Bacovia e un poet de notatie scripticll., can: simuleazA naivitate.ca. penfro a sugera lipsa de artificiu in exprimarea emoliei directe. tn fcluJ suprareali¥ilor. se praetica reproducerea vorbirii imeme, imcdiatitatca sentirnentuJui. care inseamnJl respingcrea rigidita.tii

Dura

I. 1bJd~m...Dar onunde d. Baoovia c:ste lIn1ologic, inlchgenll Sf: artI5lJct c viditJ fI proSj)C\i.mea c ~ CllI ~ acum douI dcI;:Icnii. clod • IpAruI in tina ~ w modcm.l : • .dar universul ~ menI, orici! de restriM I f rl, C$&C alii de ongmal, pnn i~ singulantlltca IUI• .w de pcnooal.ln expresic fI .tit de luad in mlellFJ~ lui 1UtISbCa, prin care~ surprindc ~ irdI an: IOalc atributdc valorUor JII'lCc", ,Ja care: DC vorn adresa, ~ 1Otdcauna~. Exoelcml Ullaprcure, dIt nu ,.puncrul cd maJ cvohw :ll inloe:lcgc:rii lui 8acovil in cnlJel Ul!Crbehd", • CUm alXIc Gheorahe Grigurcu. Aa:asa ii Ipir\inc lUI O. CIlIDCaCU fI dI..ar lui T

Vianu.

Tudor Vianu, Bocov.u j" N'/ie dejill;'..d , in I-1gun "formr " ' _ , £Altura Cua ~Iclor, Buctrrqli. 1946.

2.

18 fonnei. ttigMuirea artei literate cea mai justA dintre tOOle.

CONSTANTIN lltANDAFlR in~i . Explica~ia

nceasta pare a fi

•

tn 1939. Al. Piru PWlC in subsidiar altcmativa spontaneilcte I scrierii literare, sugerand cA e3 se subin\cle~e daca este eviden\iat simbolismullui Bacavia., ~ind ell aceastJ. ml~are Iiterarli rtprezint1i 0 con.$tiinld noud, artistica, 0 transfonnare a liricii, care inscanul;'i. pl1trunderea in cele mai misterioase aooncimi ale sufletu~ lui ~i ale spiritului, dtci, odat3 cu simbolismui, cele mai im4 preslonante muta\ii s-au produs in legliturn cu Idua repre;;entard. Prin urmarc, tinArul crilic sc consacrn relatiei lui Bacovia eu decadenlismul, in ~a mai mare mllSw! ell Rollinat. dar in ~Iigul poetului nostru, fiindca. ceea ce 13. francez apace •• trivial" ~i "cxpozitiv". cu singura ratiWle de a exprima thanatofilia, la poetul roman CSlc esen\A muzicall1. Dar nu ncaplirat prin scufundare in subcon~tient. pentru a se dcbarasa de logic!, ~ cum crede AI. Piru: ••Expresie a unci simple naluciri, poezia desfllcutA de logtc:11, incearcA ~ sugerczc vietuirca in afara evidentelor prin excluderea obicctu1ui" . Am putea spune cli intervine in "coneen" 0 voce OC8..$teptat de viguroasA. dacA ea n-ar fi r!rnas muM vreme "inedltli". E vorba de Simion Stolnieu care, mai mult sau rnai PU\in surprinz:ltor, it include pc: Bacovia in categoria poc\ilor "eu cane", leltr-e, oli. rnai simplu; a poe\ilor culp. care implica. emar erudi\ia. E cam mull spus, iar Simion Stolnicu se ref~ indeosebi la calit!itiJe stilului ooeovian: conccntmre3 ma'(inU..••lehnica expreslei eliplice", patctismul bine dirijaL Apoi, poetul-eseist st1lruie nu atit asupra ,.rcgistrului intclectual", eftt asupra ,,registrului sentimental". ceca ce pare 0 contrazicere. CAci, indiscutabil. Bacovia este un antisen· timcntal ~i aici i sc poatc atribui calificarea de ,.po~", awcll de adaptarea unci atiNdini premeditate, cum ar fi demonismul baude­ lairean . ..Poza" apar\ine de 0 ..esteticA", ..ca un tTuct artificial al eului luptfind (
AI. PIN, M . RcJlilftll $1 G. Buro..w. in Rl'j1l':Xe sf inl~/e. Edltun. Sensul RomAoeso.:, CtaIoYIl. 1974. p. :!02. 2. Simian SIolmcu. art><:ai inedll. pubhca1 de Simloo Barbulescu in Almwwn..1 lilerof', 1982. pp. 17-20.

pOEZ.IA LUI BACOVIA

19

jalnica. de rntare ~ banaljtale. amI de depArute de zona elcrurilor orchestrale maJlllnneene" . Tristelea bacoviantl line de dczordinea existential1\., cstc ontologicli. De sceea e resorbilA p3n4 la impresia de anulare. ~i, absenteazA concemplatia, bucuria poetului in accul crealo r , ~ntru cA ".JlU ~i-a savural lehnica ~i n-a trait in misiunea desAvaquii e.j". eu toate acestea, poeziei lui Bacovia, mnd decorativll. ii corespunde imperios anificH decorative. Arc IOIW;ii (ca orice poezie aUlenlica. s-ar pulea zice) 0 pudoare enigmalicli, un Ulefabil ce emanli din zonele abscure. Lirismul bacovian, in substanl3 lui •.sentimenIaM", e imbibat de arome eminesciene. De fapt, nu uitll sa. precizeze Ion Negoiteseu, e rnai degraba. 0 sarocie semimenlalA, impinsa spre .....senilitate". Autenticitatea desAvaqitA iniLltun'!. orlce artificiu, me~tc~ugul se dizolvli in naturale!e. ~i cu tonic acestea., serle negro pe alb despre ,,ar1ificiilc literelor'~ .JocuJ consoanelor ~i vocalelo"", despre ..tehnica aUlt de subtilA' . Con­ fiuntarea spontaneitate I artificiu. autenlicitate I pozll COnlin~ sa. fie nodul gordian aJ comentariilor bacoviene. uneori chiar la unul ~i aceJ~i exeget.

•

lmediat in perioada postbelicll, poc~ii conrinui'l sa. aiM intdietate in admiratia fa~ de. poezia bacovianll in actul de reconsidcrare a ei: Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Ban~. A. E. Baconsky, Petre Stoica; ~i vor continua COllSlantn Duzea, Ion Carnion, Radu Omeci, Sl Aug. Doin~ Horia Zilieru, Nichila StAnescu, Victor Felea, Actnan P1\.unescu. Ei. poetii, impun cultul bacovian, de cele mal multe ori la modul simpatetic. ExcunuJ critic preia initiativa cu 0 ingeniozitate temperatA ~i cu 0 specifica profunzime, di n p.1cate, inlr-o prima fa.z.ll., cu multe sechele sociologizante. Ion JVitner serle, in 1949. despre Universul poetic 01 III/ G. Bocovio • intr-o gril:l strident sociolo$icll. Nimic din ceen ce eSle specific anei, in coordonatele ei speclfice, nu interesew. Tonali­ latea sumbr.'l. a poeziei bacoviene estc efectul societatii crude ~i nedreple. Cu aeeasta poez.ie. s-ar putca reconstitui istoria unor ~i tulburi, nicidccum structura legitim! a unui .,univers poetic". Luica aceasta CSIC imaginea unei reaJita~ stricte. in care imaginaruJ artistic nu ~ nici un rol. Unneaz.a. 0 serie dc cercetMl marcale de

*i

I. Ion N~llcseu, Por.,ia lui BQCQ\~. tn Rn'lSla Cwr:uIJII UIWIlr, nr. 6. 1945; republica! in ScriJlori modD7f/. Edirura palIN Luen.!\d, 1966. 2. Ibidem . ..Nici unu1 din CUvinlC nu C IllLlti~ IICOf - Ias.I un \lid i~bi~ tOIllC comribuie Ia decor, intnl dcp.Jm in zidirea lui, nu fn mall!fi.J.htatea cAmoas1, plasuct., C:I in Iligestla imall:rWI. VJIiA, muzicall. confimllnd Ilmbolismul lui Bacoyia. ( .. ) o 1d/",c4 0.101 fk .fllblikJ (I. m~ C. T.) fi ad! de stapAna pe mijlO3Cele sale duce Tn mod lira.: Ia joc:uJ inxtic aJ vizluniJo,". 3. iQn Vilna'. In PasluMQIui Puvd KlW'«tlgIllIl, Editun de Stat. Buo;urepi, 1949.

r

CONSTANTIN TRANDAFlR

20

perspectiva .•rnanustj", dar din ce in Ice cu mai mulCl deschidere natum propne artei lui Bacovia . Genealogia simboh!.l.11 (cu p red.dere a simbolismului ,.protestatar"') este refrenul majoritAtii discu{lilor in perioada 1949-1965. Dar lOt acum incep sa se fadi rereriri la modcmitatea poetului. ailic3 In ~irea simbolismului C3 expresle ,,antiburghczA". De plldi. G .. Munteanu iI trece pc 3.l.l[~ Piumbillui in tftndul marllar elegiaci din liter.ttura univer­ sal4 . Se invocll tot mai des cuvanrui "existen(A" l!i derivatui sliu "existenlialism", Aceasta dtmensiune existenlialisUi a poeziei lui Bacovia in~ in aten\13 specialll a primei ~i consacrate poetului. Foone interesant. volumul este sa:iS "in limba ~ Existence poerill.ue de Bacovia, 1958. ~I apartme Svetianci Matta. La rei de surpnn­ utaI', ea s1i nu spun ciudal., c faprul ca scricrea nu a fost mel( tmdusA in limOO romfull. E un dcrncrs intcrpretativ bazat pc ontologie, mai bioe zis pc 0 viziunc kirkegaardianll asupra existenlei (La rna/odie a la mort). Autonrea s~ie asupm unui poet •.proscris", lortural de pn:sennfficnrul mOl1ii (Uourir sans cesse). 0 intrebare obsedantli: cum se eKplidi accaslll propensiune clUre abisul TnOl1ii? E un caz IIplC de deznMejde cop lc.i~it~ . este ••boola de moarte" > existenta ca sufenn"," de a muri . Pentru cA face pane dintre "martirii existen\ei", in rand cu Kirkcgaard. ~tul nasbu este mai occidental decat oricare alt scriilor sud-est european. Cartca Svellanei Matta nu pare s.!I. fi fost eunoscuta la noi in VTemea aet."C3, sau, poote. nu trebuia 53 se dea de in\eles cll se ~tie de existenta ei . Cnllca noastrn mcrgea pc linia eomparaliei lui Bacovia eu Eminescu $i eu simbol~tii , ori pc disputa mai veche privitoare 13 ecualin candoare absolutl-conven~ie. Matei CAlinescu. de exemplu. estc partizanul neafec~. al sinceritlltii: •.A varbi de

~ Ire

I. I..IeOl'gCUI ruxuo.linc1. La 1'ffti.1(V'rtl lui B«oYiQ, in Ga=CIQ Ii/aura, nr. 30 :p 31 , 1956; Tcodor Vlraobei: PulfCft!! de rrpu iff studlerN lui /Ju.cmf4. In Trlbww, nr. )5, 1961; Ov S Cmhmrulllccanu, introducere b edilill Scrim de O. Baeovia,

Buc::ure~u. ESPLA, 1961 ; Cornel Rcgman' NI'CU/u/i1/1 80C0'1i4. in LucftJfl1n
25. 1963; DumitnJ Mit\!., in U'n'aturo ro.on6ltd (Il inupuruJ s«:Olulul XX. ButUrqti. E. P L.. 1Q66 etc. 2. G Munlcanu. in SIt-DUO, nt. 10. 1956.

) , Svetlana MI'Ita, !ixis_ poiti~ de /kM:oviQ. ZUnch. Edllicn P. G.

KeIlCT-Wmll:l"llhur. 1958. E leU de doctonIl, c:alifleatl .,subtilWnTIC d $Ingulari

puk:hnrudmts

K'I1SU

corl!ICIipwn" .

4.

Ibidem: _Uot questlOll: a quoi tienl i'llIl'l1il qu ' C)(tf'(:e sur Bacovia CCI abime de 13 mon? Nom IOU$, d'ordin~ Ia fuyonJ eomme I.a misere supmnc:. Quand 13 moI't t$I Ie danger supmnt, dil Kirlcepard. on ~ ttl 13 VIe; mais quand on dkoo~ Ie danger plus lmible encon:;. on ~ en I.a mort. C'tSf Ie cas de BaeoYla. Ie cas Iypique: du dbspoir - C' tSf Ia ~
d

tomnme

COfIrrotiicM qu'all CTlfan~ I'existenc:c ct q ui consistc

JUSfCmeI'II 4 ne pouvoir' pas mounr"".

21

POEZ1A LUI BACOVIA

1 0 eroore·· . Mai face eriticul 0 distinctic intre eroul eminescian (romantic) ~i eel bacovian (modem). Sufcrinta este elemcntul comun. numaJ ca pnmul 0 uansc:ende, al (ioJlea a plaseaza in absurdul existen\ial. E 0 schlmbttre de planuri. de la gnoseologie la oDtologie. Anonimatu/ defin~le erool bacovian (kafkian. cnmusian, bcckettian etc.): ,.Omul singular, intr-un univers aI cumplitei monolonii ~i 31 abrutizarii (cum este acel a l lui Bacovia), i~i suport.'i singun'lt.1tca (j'u umilin\li, ea pe un destin implacabil, lipsi' ins! de once mlirc\ic·-. In ace l~i limp. Viclor Felca apasli. pc ,.profunda sinceritale a emotiei bacoviene" , pc !ipsa orielrui ..artificiu", cu precizarea ctl poetul .,.n-n fosl lipsit de ceea ce se num~le !jtiin\A a versului, anA: simbolismul a fosl 0 ~IA riguroas.'l. in aceasta. privin(.3"; "Numai ell 18 el m~e~ugu l dispare in natumle\c, ~i daca uncle procedee se ob~rvll 13 _intiii3 privire, .c!e nu f~ decal s1 sporeascA incanmrea . Cat despre croui line oocovl3n, aeesta nU-1 alteeva dedil 0 viclimil a iadului burghez. a unci lumi "eronatc" ~ i un denu\..'Uor aI ci. Mai nuan\al. ca de obicci, esle Nicolae Manolcscu: ,,La Bacovia conceplcle se lopesc ea zahllnli in ceai, p3striindu::ii doar aroma sau guStu!. se resorb in substanta ~i a lirismului' . ~ i, inc!, mai dec is: •.Bacovia i~i eompune, ca Macedonski, 0 mascA, i$i face din sufcrin\3 un Slil. 0 conven\ie, care e manierismul decaden!. Poetul se joacll pe sine, en M inulescu, dar nu spre a se disimula, ci spre a se expnmll. TranscrisA pur $i simplu, cn intr-un Jum:li intim, suferin\-,1. lui ar fi mai degrabA incoerentli.. Ea are nevoie, spre a fi ce e, de 0 «(inlerpretare», nu oricwn. dar de una plinil de gravitate $i de patetism. Bacovianismul e 0 haim de leatru. o po7l1 palelidl. a ncbuniei. poza. nu inseamna nCSlllceritate: nu e vorba de un r:lport intre aulor ca pcrsoana. reala $i poel. pcntTU ca no i avcm In vedere numai pc poet. Dar reticitind pc Bncovia, nu ascuhAm spovcdania unui dispcrat, ei luAm pane In 0 punere in seen;}. poetul desprinzAndu- se pc fondul universului caruin i-a dat viata ca personaj . Pe scrut: Bacovia eslC in poezic bacovian. Opera., o dat'l. ce-$i n~le ereatorul, il impune insului biografie: tuiburlUor e cd, voind intr-un r.ind s1 serie un roman 3ulobiografic, poctuJ trece ~ asupra erouJui s:lu, care nu mal e Bacovia. ci ... bacovian' . $i mai sene N. Manolescu. in felul sAu incitant, aproapc conving!llor ehiar ~i cind nu are dreptalc, d~re ..eminescianismw", "decadentismuJ" $i ,.scntimentalismui" lUi Bacovia. ParndoxaJ..

po:m la Bacovia est!! fundamental

dreap~

'3

'. 2.

MalCI UliN."SCu. In /bUkm.

Aspec'~

lilaure, E. P. 1.., BUC'UIe.,
3. VielOt Fciea. Boaniu, in DiD/agurl de:Jprr J1MZ~, E. P. L.. B\JCUI'e$li, 1965. 4. NkolllC Manolc:scu, Preful" la Bac:ov>a: Plumb. Ii P. L, col. an, BUCW'CfIi. ' %6. S. Idem. G 8acO\iII. in lActurl (nj'ulele. E. P. L . B~ 1966. pp. 85-86.

24

CONSTANflN TRANDAFIR

Leo Spitzer. Bacovia conc~ cu Arghezi. Blaga, Barbu in perccp\ia lui ca un contonporan cu anxicCl\ilc noastre, cu con~iinl.U noastra. estctid. Autorul mooografiei zAbc)\Ie$te, intr-un capitol special (BfUX)'l-UJ ast4ZJ), asuprn omului tragic in viziune modema. cu exemplifidiri din Kafka, Beckett. Camus, Sartre, Cioran ~i Cll 0 extinsa cxpunere a conceptiei lui Jean Marie Domenach privitoare la tra$icul modem. Cu aces! context se confruntl1 poezia lui Bacovl3: "Un poet al cului s~iat. ~i. in sfem acestuia, WI poet a1 eului de exccp\ie. nu mal este legat de timpul lui literar. dedit de cpoca modem! care a alungat cui. de neolo unde parea sacrosanct. din lirieA? Bacovia., rnmanand dependent de simboli~li prin limbaJ ~i p rin con~ inta eului, se dcpArt.eaz1i net de ei. intrucit submineazA preSligiul intangibilei instan\e ( ... ) Teroarea in rata lumii convulsive se conjug! la Bacovia cu incLina\ia de anonimizare. de anulan: a fiilllei, prin retragerea din sp.a\iu ~i limp, prin refugiu! In perifcrie.

in odliiJe minuscule. in pivni\c. pc cfunpuri acoperite de zApada... sau in epocile preistorice. pierdute, Poet satWTlian, sumbru ~i ehinuil. indoit de sine, B~covia se manifestA prin impulsurile proprii litcraturii modeme" . Dc acwn ineolo, aceastJ afiliere la modemi· tate a lUI Bacovia, ori contcstarea ci rna; timidA, lllobilizca.7..'\ excge-lll.. Laurentiu Ulici nu se aliniazli la multe din "locurilc comune" ale criticii. In primuJ rand. contest! faima poctului in actualitatc, dimpouivA pla.s.fuldu-I intr-un con de umbra. Apoi, observA 0 involu\ie vaJoricJ. a pocziei sale, de la un volum 13 altul, pJ.na. 13 ex ten~. ~i incJ.. ,.Bacovia n-a avot niciodatl 0 ~iin~ esteticA' , ceca ce inseamnA 0 imprevizibila intoarcere a discursului critic la prima fazi a receptarii acesaci poezii. tn fme. simbolismul nu ar constitui decal un puncl de plccare ditre upresionismul sAu instinctiv. "pur": ,,Aunosfera Plumbului nu e deloc wi aspect al fonnci; ea tine de 0 pozitie ex.istco\iaJA diferita de a simboh¥ilor ­ oricntata sprc centrul realit3\ii printr-Q zvaenire anlipozitivistA ~i printr-un exces de sensibilitate deformatoare, ca in pcisajclc suferinde ale lui George Rouault. Bacovia c sin~'\lfU1 nostru expresionist. Mai mult decal Blaga, vreu sA spun mal adcvArat ~i mai pur, intruc31 nu avea ~ ~ nu-i ~ pc Rouault t i pc Klee. pc Ensor lj:i pc Kandinsky, ~i niei doctnnele lor, lnocen{a it salvi de 1a epigonism. in sc5"b iI adanci, Ia epuizarea mijloacelor, mtr-Q Sleril! imitare de sine . Cum se vcdc. ne aflam intr-o now cd a interpretAr1i poezici oocoviene, IllOCar cJ., dintr-un noncon· formism de inteles, i se neag3 percnitatea.. in ultimA instan\3. toc:mai Ibidem. pp. -'Ll--'LL. Lauteflliu. Ulici. ~ &.:rJvi4. in R«:un. Edil\lta Cartea Rom"neuc~ tlllCUl"qli, 1971. p . 67. 3. IbUlem. pp. 321 - 322.

I. 2.

pOElJA LUI IJACOVIA

25

ceca ce constiluie inscmncle valorii Tn accla.lj:i an, 1971 , Marian Popa i~i oricnteaza analil3. asupra obsesjei oocoviene, care estc cea a alien1rii omului in univcrs. obscsic cu caracter purificatOf" ~i de sulizare a realitatii lumii ~ i individului. In acest lei, prin obsesia neantu lui, se impunc analogia Bacovia - Arghez.i, eu dcosebirea cl pOClul Cuvinfelor p1.'\Jl Corbierc ~i Soren Kirkegaard. Asurnarea grimasei. a gesticula\iei bufon~ tine mai cu seamti de aliludinea modemA: ..Discursul bacovian cameterizeaz:1 ipc;maza modcrn4 a unui clown devenil slmbol totalizalor aJ fondi\lci omen~ ~i unicul actor 31 unw etem spcctacol ~tesc" . tn anil 70 BacoVia atinge COla eta mai inaJta a receptArii. Este Cilll esle comenta!, mru mult parca de oricare nit scriitor roman. Nu se pot rt:\IOC, in aceste pagini, dedit celc rna; fecunde hWi de covin!. lall\, Florin MiMilescu stlirule asuprn .Jirismului mascar'. Poetul nu sc spove-ck~le. mai degraba .$0 Rscundc", ..disociindu-sc de cui Silu cmpine: ..Liri"J>CCial:i a lui Mircea Anghcicscu. Faustie. poetul acceptA un pact cu diavolul. cu prelul renunl-'1ni 101 identitatea sa banala, 101 conditia sa wn3n1i de (muritor», ~tigiindu-~i puterea de a se comuni~a, de a se cxprima adicJ., picrde pulerea de a comunica cu ceila1li' , lntr-un dens cseu, Nicolae BalotA semnaleazA. prezenta tuJ~toare a lui Eminescu in \eSlltum poeziei bacoviene. Se face I Manan 1971

ropa, AfoJeI~ II u:empl~. al!tm crifU:t!, Editur3

Eminescu, Bucurqtl.

Mem. Hrlurnli(u oocul'iutuJ, in Forma ('(1 j/('lormur~, &litun Emiocscu. OUo;Ul"e~. 1975, I"' 67. 3. Flonl1 M,halil:liCll, L,,"i$nrul mascot, ill , llenc.'U, nr. 9/ 1971. 4. M,~ca Al1l!-hdcscu. in Rc.';slo de islOllt lllt'Orit 11Ic.>rarJ. I1r. 2, 1972.

2.

26

CONSTAN11N TItANDAFlR

o scurtl ~i penctrantli parnlcl4, co accent pe tema plwului: ..Vaielul pare obiectivat c.a in clasicul (tSunt lacrimae rerum)), Un Bacovia clasic? Nu, ~ indoiala, Dar un BacOvla modem, constituindu-sc de bun;'!. m!!.SUm prin 3ntiromaniismuJ sliu", Rc\inpm: modcmitate ~i antiromantism. ~i plansul en tilnguire cosmic3 . AI. Paleologu explictl. a ltrel, favorabil, "invo lu~ia" de la Scdmei galbelle incoace. Asemcnea lui Grigorescu din 3$3-numita "perioa~ al~" , .. Ia Bacavia anemierea expresiei ~i reduclia ei In un soi de af:l2.ic, 13 0 inhibitie nproape de mutism, ~ cum ajunge in Stante burgheze, e de fapt rezuhatul unci emancipari" fa\!i de elemcntul decorului

simbolist.. ,'· Nu inscamn!i neap;'l.rnt 0 cre~tere valoriea, ci numai 0 maxim;'!. dccantarc. 0 "despuicre extrema:" de mijloace ~i "efectc", al carei rezultat ..e pc de 0 parte vacuitatea ~i atonia manifesUrii exteme, care niei nu rnai e propriu-zis expresie, ci se reduce la enun~,

f r pc de aM parte acumuJarea nemaipomenil~ a depoz.itului intern" . Poezia lui Bacovia se mi~ti in profunzime, nu in exlensie. En are greutatca plumbu1ui care se sedimenteazA. In 1974, Gheorghe Grig~u realizeaz1l 0 sintezA avand ca idee-piiOi antisentimentalismul lui Bacovia. A fost ~i incl1 mal r.1sarc. din dnd in clnci, 0 neinlelegere cu privire la reaqia psihologicti a poctului. Un Bacovia ,,sentimental" dcscopcnra unii citltori, profcsionj~li sau nu, atat 1.a gradul acuitli~ii intuitive, dit ~i Ia acc1a al mtenlionalit..'I~ii. Abundenta lacrimilor (plansul) justificti indcob~te 0 atitudine scntimcntalti, e, intr-adevM~ Wnlarc3 fizica a unui sentiment care leaga con~inwle intre ele, lfl~ 1a Baeovia 0 asemcnea "umanizare" impliciU1 se rezolva artistic. nu .sentimental. In pnmul cind, func~ioncazA intUll'Ca existcntiala ~i abia in subsidiar aClionea.zll. factorul psihologie al imagina\ici. lnterescazlL, de bWlti scamti, consccinW1e eSletiee ale viziunii E posibil sti imre in diseu\ic, eu folos, ~i perspcctiva traglcA, ~i aspirnlia e!l.trc un ideal coleeliv, Dar Bacovia I1U eade in eroarea lui - s.'I zitcm - Verla inc de a renunta 1:1 originaJilate in cfu;iligul une-i comunic.w .,mnanc..... Gheorghe Grigurcu ajunge, in mod nomlal, la concluzia c!l. lOtl/lla Bacovia, dar mai ales acea "minor.l muzicaliwlc oarba, cer,;ind compasiwlc", nu-i decal 0 punere in seellA, 0 "pozA de damnar', Scntimcntu1 e numai un "colorant", •.un fard", altminleri stllrile poetului SUn! ..incolorc. halucinante": •.Nicicind scntimcntul nu devine \CSut al accstei poezii atat de lucid-estctice (ceea ee nu e tot una cu arrifjciuJ, did ne intiimpin! 0 sufenn\! a con~tiinlei lui ce 0 nu~te; ((greaua mizantropie» semruficl1 ecua~ia ~nsibil!l a

POEZlA WI BACOVlA

27

goluJui afcctiv)"I, .. lmpasibilitate absolut.'\", ..anafeeliv", ,.pulsalic dureros-obieetiva". ..distan~", ,.schematism", ..dcpcrsonaJizare prin sarcasm", ironie •.rece ca 0 crustA". ,.limbaj aspru, parcimonios, hirsut", ..gcstidl. ~i mimieli scntimentaill" etc. elc. - iatli reactii care an.uleazll scmimenlal.ismul propriu.-zis. Aceslea ...)mpe~na l izeaza pnn ncade(Cn\A afeellva., pnn sufenn\3 amorB, viscernll\' . Demonw str3tiile sum perfeet aniculate. E drept dI. analiza criticuJu; depn~~te sfem tezei asumate, realizSnd 0 deschidere in evantai cAue alte dimensiuni ~ i sugcslii ale poeziei bacoviene: Thanatosul (obiectiv, fire~tc). solitarismul. conven\ia (desigur) muziealli, simboHsmul, intcrfcrente autohlone etc. Substan~iaJu l eseu al lui Ion Caraion, Bacovia, sfor$ilUI CO"w ,i"uII. dezvoltli ceea ce a fost nwnit ,,murind fhro incetare", In ciuda unui discu.rs marcat subiectiv, ..de poet', esle cxcelenl poten\3tA ideen unui foarte mare poet - in primul rand, un poet al neanrului. al ..s~itului" care inso~le pennanenl ..inceputul". In cunoscuta dispulA ..spontaneitalc" sau ,,artificiu", Ion Caraion se sltueaz4 pc o pozi1ie de mijIoc, eel pu~in dcdarativ, AccepUl cil exist! la Bncovia ~i ..plans programal,", .,recurs la artificiu poetic", dar desfidc nbsolutizarea conventici in dauon "sinceritli1ii", E vorba, mai cucind.. de ..ambiguitale", cu aple<:are spre nUlenticitalc: .,l3ncovia nu va inceta niciodata a fi pana la un ponet sincer. dupd cum nu va renun\3 101a1 s!-~i reflectc ~i sl1-~i filtreze de Ia un punel Iehnic incolo acwnu1arile sezoriale, ideile scnslbile, acultd\ile inutile. Vom dezvolta, intr-o rnAsurn., acea.stA - sa spW'lcm - ambigultalc bacovianA. poote singwa importana, celelnl ~ - aproximativ, pUlinc - fiind nwnai arborescen1ele sale, lnerentc" , ~i tOl~i, pe parcurs, inchna balan~ sincerilA~ii: "Nu exista. disonan\ll, nu exista priso,i' nu exist! fard. Rcglarea anifieiului - iat1i artificiu1 lui Bacovia' , Cal prive~lc .,fondul" poeziei baeovicnc, cl tine de 0 slruetun'i ,.3Slcnied", de 0 inlcrionlalc conflietuaJ!I., anxioasti, dcfinita plnd la I. Oheorgh.e Grigun:u, Boco';a. un Qntist!llfimental. &hrura A1batros. 8ucurq1i. 1974, p, 8. 2. Idl'm, p. IS. In conLiDuare; ..Ccea ce f'i\minc dsn presupusclc .f«le lie poetulul e ilIIn de: n~, IIhca rniduul loco Cultiv1uta «rICrV11oot maJadivi n:~1Ii petltnJ ~vi. un mlJloc !k • inJocui matma sentunmtlll, lnadecvatl, cu lnscmnele unui oomponamenl, oonfesiunea neionl.l. C\I 0 m1rturie .. indil'llCUll. Suspect4ndu-se pc ,sIne, I'eSpmgind once ex})ibitie conventional-senlimental3, RlIHc:ctu1 Iiric: SCI obieaiveaz:l, sc recomaoda dttp! un «cU». ceca cc it scutqte de analiu, reducindu- I la obtiv\ia simpla a rdaUrii. (...) Om 51mbohsmul care i.... Oret'll un program fi un eadro, poezia bacovian15e desracc cu un lest sobru pclltru • inn in nwena in~i • patetieului. pentru a suren III un mod nesentuncntal, obiectIV".

N;.;olac Bal~ GE'OI'ge IJowyia' ..Aud materlil planganJ", in Um(lnlt4fi. E£hlun EmulCSai, DIlC~i, 1973. pp. 363 _ )64. I.

2. AI. Paltoqu, Geniul 0[/l:1l'i. In Slm/"/ prtJ~. EdinmJ Canea RomJnca5cl. 9uc\lJqd, 1974, p. 41 ~ 42

1. Ion Canion, BDc:n'ia, sf'artiflll rnnnnuv, Edltun Cat1ca Rom1neuc:i. BUCUw rqtI. 19n, p, 9_ 4, Id~... , p. 157.

28

CONSTANTIN TRANDAFIR

18 am cu primcJc ~j emblcmaticelc sale lexlc poetice (17la num!lr), care ..rezuma comple! ceca ce avea s!I. insemne ~i s..'\ cuprin~ in genere poezia bacoviana", anume. 0 ..impietrire" eu mult inainte de a incepe inlemperiile medlUJuj ambian!: "Componentc[c dis­ trugerii lUI ltepU1tc ii emu clare. ca intr-un inventar, Ie in~irase elocvenl, locuiau in sine ca 0 falalilatc. Nimcni nu-I pUlea cunoa~e mai bine decal sc cun~lea el singur. Solitudinca, demen~. rJsul absurd. alcoolul, lrCmurul, SlIsplciunca, spasmcle $i exdtabilitatea erotic1\. un oarccare sadism dcghizal, macabrul, iritabilit:llca, i01agi­ napa calasU'ofica, mca, rlXa{ia in idcea de moarte, impietririlc, reactia la zgomotc. inlennilenla goan!! dupa ocrotire, dupll. 0 patrie randra Ia ~i ell IOfinni~\ilc lui, infinnitl'ili pronunlabiJe oricand. ascunse mereu ~i mcreu cal mai nsiduu. avcrtismcntul noptii, al bolii. al extenuArii ~i abandonului formascr.1 detaliile discursului sAu liric, fuscsera inca din 1898-1899 elcmcnlele frecvente ale acestci poezii despre care tot rnai c~ insisten\A se va spune ulterior d s-a confundat cu biogrnfia lui" . Acestea sunt lernelc, rTlOtivele ~I atitudinile fundament.a.le ale poeziei bacoviene. djn o.rice Wlghi am privi . ..CorolaruJ" aceSlOra CSIC ins~i •.s~ilul permanent pe care Imea bacoviam l-a Ilustrnt, al~turi de continuulul s~jt al WlCI agonii. care nu Illni inccteaz.a" . Acestca sunt •.puncte de foc'· . •.suspme din Styx" - in tOlul ..0 idee care se chenma bacovianism".

•

o InfT"Oducere in opera lui Bacovia, laconieli ~i plinll de miez (mu/tum in pan/o). alc1itui~e Dinu FI~d. mai mull un eseu decat ceen cc presupune nceasta colectie n Editurii Minerva. Un eseu care lenteazta sa verifice modemitatea polivalent1i a unel opere cu mijJooce mooeme de interprctarc. l~j inccard putcrile un limbaj critic de oarcee culoare structurnlisto-stilistico-semiotica. Adverbe. copute, predicate (eJiptice). structurn compozitionai1l. substrativc. alinnta cuvinteJor. nlcgorizarc. pcrifra.zA. oximoron. hipcrurbanism. energie asociativl\ etc. - incepc. cum !>C vcde. un nou fel de a aborda poezia lui BaeoVJa. eu prcclz.area d nu se ajWlge In fastidiosul "tehnicism" al unor astfel de abo~ri care au invadat. prin mimctism. critica noost:l'ti din anii 70-80. Am spus cii avcm de-a face cu un eseu. Tot acum incoJ\c~tc .,moda" dec1an~i comen· tariilor pomind de In un text (fragmem) tutelar. A~ sc intfunplli ~i in cazul de fa~: poeziB Plumb sL'im~te lcctura, iar mobilul cstc ambiguita/ca tipie poeuca. upic bacQvianll: •.Dincolo de necesara ambiguitatc, pe care poczia inccputului de secol 0 propovliduia in trom din cele mai fWllez.iste. Baeovia se inP.1\i~aza inca din aeeasUi. prima poezie cu 0 anwmta mablHtalc pe care eI 0 trnnsfonna in I.

Idem . pp. 21-24

pOEZlA LVI BACOVlA

29

ciudatA virtuOZltatC.. I . Ambivalenta i¥i spune cuvMtul: un ,,artlzan al unor strofe cizclate ani in ~i"" recurge non$8iant la Wl .Jcxic lejer", desuet piinA la fadoare. Ironia, nu totdeaW1a inten\iona\1l. deviaz4 adeseori in burlesc. anticipfuld pe poe\ii ironici modemi. ~i o afinnape-surprizli: baeovianismul ar fi de~it ast1izi de moder· niUllea plurivalcntli a poez.iei bacoviene. De ce nu am accepta imbogl'i\irea conotativA :l bacovianismului eu accastli modcmitatc plurivaJentll? ,.ArIA anahoretA" (Gottfried Benn) este serisul lui Bacovia, cu obsesiile lui, cu relua.rile ~i ~JefuinJc nccontcnite, p
o

:se

I. Dinu FLimAnd, Imroducrrr In oputI lui G. IJocovlu, EdJNra MII-.erva. 8ue., 1979. p. 7. 2. Daniel Dimlmu, 8uaJl1D. Edmu:l Junimea, Ill$i, 1981. p. IS.

30

CONSTANTIN TRANOARR

lolul £ 111 ononim dczvoltA ideea de insignjfian~ sub crut sunt puse lwnea ~i cui poetic. Textul bacovian at" fi un ,jumal al anonimaru­ hu" despre un altef ego "fieriv" care ~i unna.~te propria existen\1 en pc un specfacol. $i tot~i, 8acovia are voin\teptat de noW!.. tn arta poctului este descifmta 0 "artli a disimulruii artei", care revolulioneazA poezia noastrlL ..imitand" pe Emineseu. Macedonski, Traian Dcmetrescu. ~tefan PeticA, George CQ$buc, $t. O. losif etc., ca sa ne limit!m nwnai Ja •.modelele" romane$ti. ,,Nu exisUi in literatura romana un poet modernist mai cwninte, $i tocmai aparenta lui cwnintenie e moduJ unei actiuni dinamitardc. Spre ~tA deosebire de t~ ceilalti avangardi$ti, Bacovia nu numai c3 I. Lucian Raicu, fm;ng4IDn1I (BGcV\'IQ). in vol. Cairo de aCUf. Editura Cana Romineasd. Bue.• 1982 ..•Cum de n-ar cMea in «maniefb cilleY. care obseTvl cJ Iwnea I~ este creat'. W1ui demlurg obosIl ,i repe!1tiv pinlb exaspente, lipsit de lmaai~e. ~ el inJUft 13 ~ U23lC., lntr-un cuvinl (ca ~ poenU inslqi) LI fNUfiwtJ '! (•.) MlllIensmui poetic ~·aao DU e 0 cuI¢!. ci wmareI ~t11 metafmcll lw:ov!ene'· (pp. 17-18).

pOEZlA LUI DACOVIA

JI

nll toi-a strigat in nici un fel decizia de a inova, dar $i-a dliltlllt versurile, de cel~ mai mu.lte ori, astf~ 1 ~cat ~ ~mene ~ldinafal11 leit cu ale poet1lor unamm accepta{l. mv5\atl m $CQa15 . Avem de-8 face, deci, cu un a~'Qngtrrdist. dar unul •.soliW'" $i cwnpltat, dc~ind, astfel, iconoclastia avangardelor $i dobSndind. prin fO!\i1 creatoare, 0 mai Jarga recuno~tere ~ i un mai hotlirilt statui de inovator. Nu a avut (
34

CONSTANTIN TRANDAFIR

sale, Bacovia nu a Ilsat pres multe date ~autobiografice). confesive. leOretice. Nici memorialistica Agathei Grigorescu Bacavia nu expliCl mecanismul genetativ 81 acestci mari poezii. Marturiile sunt in~i poeziile sale, care, cwn am rnai anat, se instituie, teate, intr-o adev1l.rata. •.poetic!". Bacovia este crestoNI unui ,,nou stH", carac­ terizat printr-un eu neutru, ,,minersl" (Vladimir Streinu). prin inauziunea in poezie a prozaismului, a derizoriului, a asocia\Jilor incoerente. a impreSiitor instantanee, prin naturalete, deperso­ nalizare••!ealism", pM implicarea temci sociale la ruvelul inlTatel(­ (Uiui. Lui Dan C. Mihlilescu poetics bacovianl i i apare ea un ..nesBl1it ritual de autoexon::~". prin care se creeazl ,,0 dinamicA vizionarA unicl Tn felul ei" . Solirudinea esen\iall a eului poetic este "un SiaM ontologie ridicat la nivel de CUD08.$lCre". Eseul criticului se structureazA pe BCeastA perspectiv! ontologie! in stare sa ajungd 18 straturile de adAncime erin care ..iAuntricui se ipostaziaza", SpatiHe ~i senza\iile, hiperdilatate, sunl, apoi, ,.regi­ zate" eu obstina\ie .•,Autoexorci.zarea prin covirlirea spa\iului, prin ap!Sare ~i aneantizare, este, la Bacovia, Wl princip'iu antiromantic". Morbidul se opune naturii hipervitale a romantictlor, comunl fund numai lentoarea viziunii ha1ucinatorii. Oinamica bacoviana. este marcatA de sleirea progresivl. a vitalititii ~i. totodatA, vine dinspre vidull!untric. ~i, privind lumta bacovian! din "orizonrul intrcblrii", criticul 0 "vcde" sub semnul sus~nsiei, ncdetenninArii care ar fi ca1itatea fundamental! a ex.isten~1 ~i a gindirii poctice. "fntreblirile" ~ui unndreSC esen\3 tiin(cl, altfel decAt Arghezi ~i Htllderlin (..10 noapte3 grozavl la cine voi bate?"). printr-o specificl intoarcere in sine. Pe acel8.$i itincrar a1 revalorizArii pocziei bacoviene intr-o luminA cit mai apropiati nou! se inscrie ~i Ion SimU( in densa introducere la volumul Opere de G . Bacovia, 1994. Iscusitul critic observa. cum in contexrul "expansiunjj" modemiste. cu radicale inovo\ii merg§.nd pW 13 anarhie, in prima juml!.tate 3 secolului al XX-lea, se afinnll, cu 0 ..simplitatc dczannantA" , Bacovia a cArui poczie va dovedi cA deline resurse nebAnuite, de~ind simbolismul, prin inciden\ele expresio niste ~i gennenii posunodemismului. ,,Limpezimea cristalinA" cu profunditAli in· sondabile constitllie nota definitorie a acestei poezii. Pentru a accede la accstc profunzimi, Ion SimU\ propune analogia cu mosofia cioranianA: ,,((Filosofi8)~ bacovianA arc ca obiect nu fiin\8, ci nefiin\3, nu existen\
""8"'. In vol

,,,,~riJ. poeM.

POEZlA LUI BI\COVlA

3S

Incepand CO Comeda in fond. contintcind cu Stanle burgheze, precum ,i in postume, opineazA Ion Simut. ca ~i Ion Bogdan Lefler, ca ~i Mircea CArtArescu mai l1rz..iu. ca a1ti cititori mai recenli ~ lui Bacovia, pottul se preteazj la ,,0 poslbilillcctun'l postmodema" . In una dmtJ'e cele mai bune CilIii cqnsacrate lui Bacovia, 1994, Bacowa. Ruprura de utopia romantic4". V. Fanache SCI axew pc ceca ce anun\A in tidu: ruptura de iluzie. de himera romanticA prin faptul cll accast.A poezic inlCrzice orlce remediu (spaliul omrie, cosmicitatea, istoria. eroizarca). Sutpine pe Iwnc se instalew ,.golul", ,.nimicul", grata eoudianl, "plwnbul", ploaia, v!owl, moartea. Cercetarea va1orificA, tntr-o ingcruoasll sintezA, ~igurile ex.egezci anterioate, introducind accente personaJe privitoare la .,geometria textului" bacovian. la erotica.. la .,nesf1.r$ita iamA a ironici". la ,.intJ'ebarea inghititll de l!cere" etc. Textul bacovian dcscrie un cere, 0 rotire care se deschide .,mizantrop ,i avar"', urrnatA de 0 rAtAcirc in ..provincia pustic" ~i. in fine, de 0 intoarccre in casa-sicriu (tochiderea cercului), sugerind amurgul, iminen\8 nean­ tului. rnoartca. C4derea cste 0 suprateml a poezici bacoviene, prilej pcntru cercetlltor de a-i aprofunda dimensiunea "dccadenra" ~i ..expresionista" (implicit existenpall). ,.tnfll\ifIriJe cAderii" sum muhiple: plinsul materiei ~i plAnsul omului, spa~ul "decor de doliu", timpul ..decazur' (cAderea in timp ~i cAderea din timp), exhibarea , . banalizarea tragieului etc. lnterpretarea lui V. Fanache, dc~i se menline in liniile excgezei tradiponalc, pune in mi ~ energic care plaseazA ,,monotonia" liric ii bacoviene intr-o actuali. tate stringent!. $i, eu caracteriz4ri memorabile: "Un satllmjan al genialitilril Il4ciae ar fi probabil formuJarea cea mai potrivil! de sintetizate a identitA\ii poetului Bacovia" (p. 182). Iri 1982. Ion Apetroaie seria desprc "cromatica radicalizatA" in poezia lui Baeovia. Tot acum, istoricul literar observa ol>sesia poerului pentru acel "demon 81 analogiiJor" . scwnp lui MaUanne ~i pc care Baudelaire il decreta principiu fundamental al poeziei modeme:f1l$8 cum au Bcut pamasienii cu pic,tura. Sim bolijtii cu rnuzica etc.) . In lpostaze ale poeticii bacoviene • din 1996, on Apetroaie pom~te de la constatarea ca.. de~i Bacovia i~i declinA orice veleitate de teoretician. ca. deza.rna.~te in latura rcflecliei explicite despre poezie, prin PU\lnatate , i simplism, to~i ridieA ,,pe:nuu un moment

,i

°

I. Ion Sirnllt. $ll/uf III.!mn/a bacovie",: "IIIi/OfPI~a/TrolitJ, prefl\A II Opu. de G, 88COvia, EdJtuta f'undapei Culru.rale Romlne. 1994. 2. V. Fanache, BacovltJ. Ruptllrv d, "'apIQ romtmtfCt1, Edhun Dacia, Cluj­ NIIpoea, 1994,

3. Ion Apetroaje. C'ro.orKrrim rvdiCXllktlltl: G. BacvvltJ, in Orfru " Arl.rltm; Editunr, Junimea, lati, 1982. 4. Ion Apetrot.je, /po.I1(U. al, ponkll bocm~'"'' tn Uttrarwd ,; rtj1mvilale. Editunr. Univmit.llii ..AIcxandN loan Cuza". ~, 1996.

36

CONSTANTIN TRANDAFIR

perdeaua care-i masca binc ideile ~i atitudinilc poetice". ~i convinge ca are 0 poetic;1 propric •• ~i inca una perfect rnaccatli", la niveluJ practicii poetice exccp\ionaJe, in in\clesul ,,alegerii dintre modurile artei". Sc poate vorbi In Bllcovia de ,.poetica absen1ei". de ars combinalOria, de ..clemente de recuzitli $i de conven\ie", de •.gustu) pentru artificli", •.rol, masd teatralB, joc", Hotariit luem, disputa a fost tran~t.a. in favoarc3 "Iirismului voluntar" al poeticii bacovicne ... o interprcl8.f psihnnalitidi. face Lucian Tamaris in cartea PlOnsul lui Bocovia . Dorin\3. de originalitate se traduce primr-o scriilurn e fervescentli. pc directia Ion Carnicn - Lucian Raicu, darcu realiz!ri $i punclc de vedert difcnte. In pofida faptului ca autorul convoocA o swnedenie de referinte-. romane$ti $i moo ales strnine (acestea din llmlA, pcntru consolidarea unU! ~fodaj teoretic impunl!tor), cfortul sliu de a se delimita d!i. roade mai co ~ pe terenul tentativei de •.idenlificare": " Iuare de cun~in(A a con$tlln\ei altuia" (Georges Poule1). Allminlen, Lucian Tamaris aduce in discu\ie " Ieme" bacoviene muJt $i serios dezb1\tute: spa\iul, timpul, erotica (..iubirea sororolli"). apa, focuJ, friguJ "C3 experien\ll a moliii", pldnsu-r.isul, cldcrea. Unele Inluitii sunt cu adevdral rdevante: "Complexur' privirii (oedipl3n)••.5pa\iul Mayei"...Bancherul: un eleusis de salon". Analogia Bacovla-Michaux, pfu1A acum doar cnun\3ta., componA 0 scwtA demonstratie. !?i prin construqia lui eseistic1, aces! demers oficiazA despre un Bacovia «copil divum (Jung), dcspro .,geamatul apc+ Brll v3.rstli. fhrli loe, Brn fonnli. door un arheu plAngiind", despre •.abisul psihologic" (nu ontologic. ea 13 Eminescu). Nc~it. bibliografia despre poe:zia bacovianll e mu1t oW bogata. Nu ne-am propos. insli. s-() epuizAm in aceast! trteere in revistA a momentelor ei principale. Este aproape imposibiJ $i n-at fi 0 initiativA func\ional:l. A fost numai 0 recapitulare, cronoiogicA, pentru a vedea mcandrele reccptArii unui poet de 0 conliguratie neobi$nuilh, ~i, astfel, pentru a conlura un alt discurs, tal mai coercnt, mai \0 spirilul accstei mati poezii $i a1 actualului orizont de ~leptare.

I.

LucIM T~ PImuwI lui 8Dcrwfa. Editun Pro Humanilale. 1997.

INTERFERENTE

, BACOVIENE

La prima vedere, Bacovia pare a nu avea precursori. ruCI 0 ndi.acen~ cu poezia de 13 Doi ~i de aiurea. Principial vOrblIld, nu exisUl rupluri absolute sau ~teri ca Minerva din eapul lui Zeus. Originalitatea absolutA nu-i cu putinta, confonn principiului ex nihilo nihil; ba chiar ..origina1italea" ar fi un nonsens. JX)trivit convingerilor lui G. OUinescu care respinge notiunea aceasta ~i propune sintagma "putere de crea\ic". Orieal dc singular ar fi un creator - iatA inca un truism -, leglilurile sale sunt inevitabile. omologiile sunl JX>Sibile. La scriilorii de seama., influen\3 lit~ nu e un proces pasiv, ci ori consecinta unei afmitli\i elective. ori sincronia propulsivll. Dar cruar acolo unde nu se manifesta 0 asetncnea intluentll, se impune 0 asem4nare de structuJ;i. c5nd e cazul. Se cunosc. de pildll, contiguiCi.\i, voile ~i declarnte, ehiar ale operei lui Shakespeare eu lex!c mai vechi ale unor aulori aproape anonimi. De similitudini, lilialii, scun circuitc subtcranc prin eare comunica marii arti$ti, flrlI urmli de infeudare, se poate vorbi in orice imprejurtui. Eminescu i~i euno~te antccesorii ~i. initial, ii ~i imitli. In aeeasta. privinl
CONSTANTIN TItANDAFlR

76

(Din vremun)

Intr-o atrnosfern "existcnlialistA.., pentnl Bacovia via(a se transfonna in •.melodic funerarn", ceca ce I1W;ite regretul de a se fi nAscut C.,De n-ai fi fost ..."). De aiei. fudoarea specifie baeoviana a lumii care provoacl prin alte semna le simboliee imagina\ia cititoru­ lui decat scarbAdul vcrlainean. Galul !ii intWleneul cavemos sunl percepute lucid, ca sens potential al existeolei omului in univers: Un haas vrea sa lIlA dud De unic uitand, ~ de nurn.!ir _ Un r~t uscat rTli1 usucA, Pe-un amore piling ca pe-un wnl1r.

PiaU!, ploua, plouA.

Vreme de belie ­ ~i s-ascul\i pustiul.

eu melancolic! PlouA, plouA. plow...

Nimeni, n[meni, nimeni,

Cu auit mai bioc ­ ~i

de-atita vreme

Nu ~Ije de mine

(Rar)

to poezia lui Bacovia se discloge elar deplasarea de la eroul titanic. romantic, la eel modem, traumatizat, spre planul ontic. a1 fiinlei. Dorin\3 de anonimal, singurlitalea mtr-un univers monmon ~i abrutizat, intr-o lume •.infemala". reprczintA tocm3i aceasta. prefigurare a eroului de tip existentialist. Poetul nu analizeaz1l. (pesimist) existen\<\ uman~ d, ea artist, 0 trifiqte ~i 0 expn'mt!. Sinceritatca apllJ\i.ne lexturii individualit!tii, infinit mai bogatA decal schema strict logica. Existentialismu! acredite~ individul singular drept categoric filosoficl, chcamA spre interioritatea umana pentru a 0 scruta. mtr-un avant al Cillloa~terii de sine, restituind astfel ontologiei un domeniu legitim at ei : ncmArginirea sufletului omcne$C. Dc buna scam!, pcntru poetul Baeovia pcriplul difern ea motlva~e ~i suucturli atilt fu¢ de existentialism, ciil ~i fata de )X>C~ ca Rilke, Tmkl, Peguy, UnamWlO. tntre altele, )X>Clul nostru, de~i nu ajunge adversar invcr.j:unat al depen;onalizlirii, e frll.mantat de autenticitatea propriei cxistcn(c. ,.A ventura personalil" e consecin(a care a dobandit grcutate estetiell. Din poezie nu se degajl. ea de \a sine, un fe l de ontologie heideggerian~ a "fiin(ei tiisate in uitare", o prospec\ie care, de fapt, tot in introspeqie se eonvertc!ite. Nu euriozitatea descopcririi de sine ii dicteaz3 mobilurile, dar 0 explicabiiA _ orieat de ciudatA - aplccare ca.tre zonele de ad:ineime unde actul eunoa~rii constA dintr-o trnire in negat ie : E frig, taml...

Vreau sa gWesc la anii mel pustii ­ Nu mai ~lept pc nimem,

Nici 0 sperdJl~

77

Nimeni nu mai este tiber ...

Vreau sa. rm gaooesc 1a anii mei pustii _

Incrude aliunde,

Incrude up, - c frig, iam!.

Singur. singur. singur.

'otr-un han departe -

Doanne ~i hangiul.

Str.lzile-s ~c.

Singur, singur, singur...

Nimeni, nimeni. nimeni

POEZlA LUI BACOVlA

~i

sflicaie-o ploaie

I1$03f'!

Pc ripi, pc padurea uscal! _

Cavema de-odilllOOI'1L. ~i zarea-ntunecatll... ( Go~

Absurdul. subiect rodnic in ontologia poetic! bacovian3, con­ tinuA (fAra sa. 0 repete) esenta gandirii eminescicnc. Contrarictatca poetului atinge parorismul atunci cfuld universul '*'nane mut In repetatele lui inlcrogAri: Omul incepuse ~i

oS!

vorbeasca singur.. .

totul se mi~ in wnbre trcclUoll1'c _

Un cer de plwnb de-a pururea donnea, Jar crcieml aniea ca flac4ra de soare.

(A ltfel)

Ambiguitatea din titlu se men\inc in tot textul accsta. Oricum, ca configtrreazA sentimentul absurdului. ..Omul ineepusc sa vor­ beascl singw" , reflex delirant al con;;tiintei absurdului. Mi~ halucinantA a Iwnii sc proiectea..zl ca "umbre trec!toare" in imensitatea tAcerii cosmice, resimtite ca ,.un cer de plumb". Singumtatea absolutA a fiin{ei rationaJe, neputincioa.sA, c povara ontologicA ~i aici exprimalA prin acel~i simbol: plumbul. Este. in fond, confruntarea s~ietoare, in care i se releva fiinlei umane absurdul - "ecru! de plumb". ~i acel care tr3iC!ite sub acest Cet nu are de aJes. DivoJ1U1 de lome se justific! prin acest presupus imcns ~i e~t efort de cun~ere. Monologul, ea remediu impotriva anxiet3~i (,.!?i cad. recad, !ii nu mai lae din gun\''), suferinta ~i

114

CONSTANTIN TRANDAFlR

voul printre simbolurile jnllmitAtii ~i ingAduie izomorfismul "mar­

mant-leag;ln" (chtonian) . Practica leaganului telune are 0 scmni · fica\ie fasLil (odihna ve~niC1i), departe de simbolurile cJaustromorfe ~i de necrofilia baudclaireana. Am vlzut cum Erosul in poczia bacovianll. are 0 dominanta macabra:. Iubirea ~i moartea tTansgre­ seaz.!l autobiograficul dcvcmnd actc e ll proiec\ie existen~aU.. At­ mosfera funebm de care se impregneazA intreaga existenta alinse punclu] culminant in Phlmb, poem emblematic, de 0 tcnebroasti

BACOVIA,

ANTICIPATORUL

intristare. lubita c, aici. un inger thanatic : Donncau adanc sicriele de plumb. ~i flori de plumb ~i funerar vesunant Smm smgur in caveu... $1 era vanl... ~i scartiiau coroanclc de plumb. Donnca intors amoruJ meu de plumb

Pc flon de plwnb... ~i-ll.m inupul sa-I suig -

Starn SIOgur langa mon... ~i era frig ...

$i-i atlmau anpllc de plumb.

Totol sUi sub ap<'lsarca inc:corabiJa a plumbului ..•Peisajw'· este •.1ugubru" inen. aJX1S!ltor (,,sicriele de plumb", ..f1ori de plumb", ..funerar vestmant")i in aa=st abis pregenetic, teroarea se amplifid prin vuietul sinistnJ al vanrului. prin scfu1:'i..itul coroanelor de plumb ~i prin frigul subsecvent mOliii. Amorul de plumb nu are nimic din mitul fccioarei adormile; doorme inIon (in spatiu, in timp), e mort in sensul eel mm propriu ~i mai trist al cuv:'i.ntului. Singura.tatea esle absolut.\, intr-un cavou absolut inchis ~i trua nici 0 puti.n\A de a se dcschidc vreodat5. Numai un strig51 de dispernre, al nouJui Orfeu, sc adaugl, intr-Q agonicli umanitate, macabrelor s~icri aJe tllcerii \fe~nice. Un striglit de imposibilitate a comunicllrii, de omeneascll jalc. scmn de perccp1ie acutrl a solitudinii irevocabile ~i de scufundare dcftnitivi:!. in ncant.

I.

MIl"CCa Eliade. Trotal tk /.srorlG rrligii/or. Ediwr.. HImWlibJ" 1992; Gilbert

Durand, Op

cit.?

In prima jum1Uate a secoluJui al XX-lea, cind modemismul atinge apogeul, cu radica1e inovatii care au mers pfula. 13 anarltie, Bacovi3 se impWle printr-un alt fel de d~, mai simplu, dar de o mra profunzime. S-a spus d el este eel mai european poet roman, sincron cu noua sensibilitnte ~ menllllitate care au mareal aceste vremuri extrem de rulburi ~i de propulsive. Tot la fel de bine se poole afinna (~i receptarea mai recent5 a flicul-O, e drept cu oarecare reticenll) ell, in acest pelsaj, poetu1 roman se situeazA. esteticqte \'orbind, inlre modemitate ~i postmodemitale sau, dad vreti, intr-Wl postmodemism ca aJta. ..fall" a modemita\ii, in ceea ce s-a nurnit o nou1 episterna. poetic!; ori, ~i mai coree! spus. inlT-Q postmoder· nitnte ne\l1Jmurita. Bincln1c1es, cu toata mulritudinea interferen1elor, poetul ~i creea.zA 0 efigie inconfundabilll, e, cum se spune, Wl scriilor-sintez.a. refractar la erichetAri stricle. Dadl. a filcut figurn apane ~i pSrui la ComediJ in fond, de acurn incolo, Bacovia e tOI mm putin insc:riabil ~i tOl mai mult novator. Am v;'l.zut, mai tnaintc, cum poetul se desparte de simbolism in mod Illcit, direc1ie pe care 0 unnase voluntar, ca intr-un fel de exerci\iu, pentru 3-~i crea un limbaj propriu. Tot IlSlfcl se explic3 ~i congruen\c1e cu expresionismul, mai pU1in ell 3vangardelc care se proclamau potrivnice oricllror corelalii. S-a Illsat u~r contaminat ~i de clasicism (I), ~i de romantism, de Eminescu mai mult, nu neapArat in ceca ce are acesla romantic, ci, dacll se poale spunc ~ trans-romantic, "eminescian", etem-valabil; tot in c.!lutare de timbru personal, de strategii ..bacovienc", de diferentA specifica. Marea dcspAJiire s-a vrut a fi cea de estetica modemisl41, inceputa. ell ruprura de simbolism, expresionism, imagism etc. ~i continuatli. cu puncrea in cauzA a .. Iegilor" de bazA aJe modcmismuJui: metaflZicA, transcenden1l, exacerbarea eului etc. DupA ce ~i-a emit un .,chip" personal, ~i prin alian1ele voite, imaginarul bacovian s-a constiruit el insu$i in protorip. ,.Bacovieni" s-au ivit imediat dupa volumul Plumb din 1916 $i s-au inmul\it odata cu Sctintei ga/bene. "InflueR\:! lui Bacovia asupro poeziei romine este apreciabilli",

118

CONSTANTIN TRANDAFlR

cotidiene; poezia •.met.aflZicului", dar 0 transcenden\li coboriita la nivelul un evenimenl •.real"; poezia •.ncvrozei" ~i a nelini~ii existen~iale. eel mai mull poc\li acestei generalii se intilnesc in experimentul postmodcmist. OTgoliul personalizArii a detenninat uncle scind!iri fhrA ea solidarilatea de fond sll se destrame. De aceca, Cll bunll drcplntc. s-a afinnnt C4 genera\]a aceasta este deopotriv:l. unitarl\ ~; plurnlli. Comuniunea ~i spccificitatea poe,ilor optzeci~ti consist1l in catcva mize de prim ordin: interesul pentru realit.'llea imediatA. pentru biogrnfie $1 autobiogmtic, de unde tendinta epicizArii, co~lienlizarea actWui poetic ca text, imagismul artificios, care se raporteazl!. awl 13 obiecte. personaje $; senza,U curenle, cat

$1 In faptul creatie; inse~i Cll erouri metatextuale. apelul la discursul oral, perspectiva ludicA, ironica.., autaironic1\, parodic!, umoristica. Chintesen\3 aceslei poetici rezida in preschimbarea raportului dintre poet ~i limbaj, dintre text ~i realitate. Modemitatea echivaleaz:l poezia cu IimbaJul (textul), autorul fiind neutralizat in text; poezi3 optzecis~ comunicA 0 realitate in care peetul este reper !fi autoritate

ordonatoare. RezultA un spectacol lotal, care implicA 0 mare plAcere a lecturii, un hedonism auctorial !fi al receptArii. Tn ciuda unor reflexe modemistc (simbolism, expresionism, hennetism), '?PI ­ zec~tii provoocA 0 schlffibare de oprica. inaugunind 0 al~ ordme lite~ e~ 'insearnn3 0 spe<:taculoasli modificare a criteriilor literarit.!i\ii. eel mai mult ii une~c co~tiin\a critic!i !fi increderea in rolul dinamizalor 31 spiritului tcoreric. AceastA co~tiln\A poetic!i solidll ii orienlea.z!i cAire refuzuJ canonimrii ~i unifonnizAril, cAtre reactivatea trnditiei. mai cu scamA a formelor lilerate nealiniate, inc1asificabile, cu precursori contemporani sau din strnvechime. Optzecismul a fost c!l.lduros imbm\i!f3t ~i drastic respins, ca ,,hibrid", "indecent" !fi alte calificAri infamante. N-ar fi, adicl, nicidecum un fenomen de am{lloare, ci, mai curiind, inve~, un e~ de proPO'1.ii . cAruia de mult I se cantA prohodul. AlAt apologia, cat !fl reaClhle adverse atestA faprul dl ol?tzecismul existA, eli e un fenomen vju. Cu voie sau M VOle, mai mult sau mai PU\ln, optzeci!flii pavcaza drumul clilre mctaficliunea postmoderro. A ventura lor cslc tot mai mull asimilaU!. cu posunodenlismul, dC!fi ~ii se indoicsc de aceastA legatum, iar al~i se dezic in mod categoric. Dar raportul nu c de subordonare, ci de complementaritate. Incat, pe drept cuvant, se vorbe!fte de oplZccism in ipostazA: posunodemistA.. Cu preciz.area cA postmodemismul are 0 sfen1 de cuprindere mai largd, I. OptzecIStUl AIC':undru M~: .'poqii gencn?eI 'SO poe fi subsumati postrnodembmulul cto.r pm f()l'\:ll'ea lcnnC'nului ~ pin obnubilare:l csmlC'1 ~lw klf poetIC. dar de: • ~ noM (b 1OBtC' niYelurile sale. dc:siaur. inclusiv eel cuiNBI, dar nu punAncI xttlltul pc: dimensnQ'OC'a culruraLI • lumli) P prin toc:emaru de: 0 tID 1I/1.rms absurdului lumii InconjwfllOftl'e, de. luplll impotr'iYII OItropid_ TocuJ pm (re)lducerea in cenb'U • UldividualitJItii. II pasoaoei. care de-.'IDC Sistan de rcfenn\o\: de.ceca .vem de-. face cu cecil ee C'\I 1$ numi un nou onrropocelllnlm (Antologfu poem geJlUOliei ·SO. Edirura VlaslC', 1993. p. 6).

POEZIA LUI BACOVIA

119

mnd ~ el trccut prin OacArile entuzlasmului ~i ale conteSUirii, ajung5ndu-sc, ~i in aces! caz, la aJ1unlarea dccesului cu nc­ crolo~le de rigoare. 0 amologie pro !fi contra ar fi instructiva ~i incitanta.. AdevliruJ lot pe la mijloc trebuie cAutat. Sigur e ca, in literatura romanli, postmodemismul se afinnli plenar, eu loatc antccedelltelc notabile. oda~ cu alirmacca genem\iei 'SO. Dar conccptul ,,sufcra" de un miens provizomt al definirii. rur!fi silnplu, el nu are nid 0 dcfini\ie, ceea ce nu-i un pacal in conditiile unui relativism marcat al epocii noastre. ~i lotu!fi, SWI! nwncroase studii, alc.atuind 0 bibliotcca, dcspre posunodemisrn, privind fundarnentul teoretic al mi!fClrii, cal ~i operele care intn1 sub aceastA incidcn\A. Deci posbnodcmismul exista., cAci de n-ar fi nu s-ar povesti. Aid, insii. nu cste locul de a starui asupra sublccrului . Se cuvine nwnai o rapidA ochirc, pcntru a stabili un contact cu ansamblul acestuj excucs. ..Democ.ratia" postmcx1emistA valorifictl 101 ce cste mai .,popular" din iSloria unci, Umberto Eco vorbind de radAcini homerice. P\mcte de vcdere difcrile s-au ivi! ~i in privinta raportului mcx1emismlpostmodernism, unii acuzAnd 0 netA disjunctie, care justificA ~i cx.islen\a posunodemismului, al\li promovlinc! ideea concordan,ci. Cu aile cuvinle, inca. mal dureaz;l controvc~ intre orgoli~ii sustinatori ai postrnodcnusmului n1scut ca 0 reac\ie impotriva tqodemismului ~i toleran,ii panizani al procesului de continuitate . tntrebarea: posttnodemitalC3 inchelc 0 elapa. .sau incepc aJta, nu ~I-a gasit ind WI rAsPWlS hotariil. Rimbaldienei decizii : ,JI faul etre absolurnent moderne" , prin care se cerea descoperireasacrulw in dezordinea splritului fl se proclama peetul ca proroc slbihnic, i se opune, acum, pnntr-un nou verdict. imperativul de a fi absolut postmodem. Mai dcgrab:1, menU!. aprobat "pa.radoxul" lui Jean-FrnniYois Lyotard: ..0 opcr.'l poote deveni rnodemll door daca e, mai inlai, postmodcrntt. Astfel inlelcs. postmodemismul nu e modemismul care s~e!f~e, ci modemismul in stare nl1scand.'\ - !fi aceaslA stare c constantA" . Tncat nu este un

'I

I. PC'ntru John Barth, lermenul insufi esle .~saei ". ell ~I de ..post. Impresiorusm". _C'YOClnd activitatca unui grup de epl&ooi ln~". Clemml Greenberg: •.PostrnodC'misrrwl C$le nurnC'ic c:cl mai recenl, Sllb care prosrul gust romercial ia C\I aWl IntC'gl'iwea anei. mimind un lIepiaooiSffilt IOfisticar'. Gh. Ctkiun: ,.MIC' OO\lunea de posf1rlodfimism nil mi-e nicl azi . impalic.L Oen\l~ cC\'~ sccundar, CC"o'l dupl eeYII". Marcel Pop Corm$: _TonI! e postmodemism~ ... 2. VeL $i Robert Scholes in Fobulotion olld MC'tuIICtio ll, 1979: Dan Grigorescu. ModC'nfismtlPostmOdernisme: un processus de c:onrillllftifl Rlchanl ShllStennan. La ruisot1 et I'esthitique entre modentite et post-wxiern{ti , in £uruls. Cuhien roumOill.l d 'etudes littb-oires 1-2, Edltioos UnlvC'1'l, Buc.TC$1, 1995; Maid CllJneseu. Cind 1~/e ole mot/0'1Iitdtii. EdilUnl UI1lYUJ, 8UCUte$U, 1995, unde postmoderrusmul C' c:onsidenl ca •.0 oou1 "fa\b • modem,U\u". 3. UJ cOIIdiliOll posrmodeT7lC'. Ed. Mmuit, Paris, 1979.

'I

CONSTANTIN TRANDAFIR.

120

abuz a crcde cA existll 0 tipologie postffioocmli. ca manifcstarc a spiritului wnan in toatc timpurile. precum clasicismul, romantismul. realismul. De aceea s-a vorbit. Cll indreptl'i\irc, de un "om postmodem". Cat pri~e poetica, sc aprox imeazll c5 once opcrn bazatl pe un joe complex ~i bizar, pe 0 slructllrli ironicA ~~ metalingvistic1 poole fi 0 opcrn posmlodema. Ezitl'irite ~ i fluctua\ii1e conceptuale se vad ~i in includcrea in aceast.'l rctorica a unor tcnwnle diferite, contrndictorii chiar: ..Arb pop ~i Ulccrea. cullUm de masA ~ i dec0?Structivismul, Superman ~i Godot, imanenta $i indeterminarea ..... _ Ihab Hassan repune in d iscutie postmodemis­ mul din ~tiva pluraiismuJui ~i tolerantei. ea 0 recuperare a stilurilor revolute . •,tndArnl spre viilor!'" cwn recomanda cineva. Aceastli .,m.i~e bogatA ~i creatom'C" sc define~tc. to~i, pri" "abandonarea vocatiei protopolirice a mai vechiuiui modernism" ~i prin "cclipsa tuturor afectelor (adincime. anxiet.3tc, tcroare. ematii ale momenrului) care rnarcheaza. modemismul la apogeu"; ambclc trl\sAturi ar cond uce la un joe este,~. Ia 0 celebrare a superficialului in toate intelesurile acestui cuvanr . POLrivil lui Guy Scarpetta,. s-ar pulea desl~i cateva ,,principii" ale postmodemismului: nedire­ renlierea genurilor, reanimarea Wlor vcchi retorici. corupcrea kitsch-ului prin e l insu~i, acceptare3 simulArii ~ i a artlficiului, respectul pentru a lteritate, dezavuarea etitismului ierorhic. Centrljl de greutate i1 constituie staturul realitlllii in raport cu fic\iunea . John Barth, cu 0 simpalidl. modestie ~ cu un vag scepticism, crede 3 se fi lansat •.nu in inventia unui substitut oarecare al modcrnis­ mului, ci intr--o crealic veritabilA care sA-i succea
•

,.Nucleul istoric" 31 postmodemismului , 13 noi, in poezie, trebuic ca.uta!. cum am mai spus. in optzecism care i!j:1 &Aseite, Ia r.indul lui, anll..'1:ee b I~ 1m J.-Fr LyoWd. TIle Posl­ moMmlSlfl C(}N/irion, Minneapolis. 1984. 3. Vd. CDiele crlrke, nr 1-2/1986. 4 . UIOaIllrQ rrinnoirlL Ffc(iu~ pMllnodentd, Ilntologat in COllfle ("" ce, nr 1_211986,

POEZIA l.UI BACOVlA

12 1

clemismul fiinlcaza., en ~ i optzecismul. in spatiul artislic romlinesc, di nu e numai " un mil cultuml", tectum in aceasta .,grila." se cere incen;;at.i1 acolo wuJc ~ ceva e cu putinlA, eh.iar dac! tenta\ia seamllna Fmva eu ,,proba labirimului'·. PararrazAnd pc Matei Ca,linescu • se recomandA, in asemenea situalii, sa acceptam ca ipotez.'i de luc ru d textele citite prin lentilil postmodemista trebuie ~ eorcspundli unor conven{ii, tehnici ~i procedee strucrurnle !j:i stilistice rcclU'Cme, chiar dad'i. luatc scparat, implicatiile !Ji rezul­ talc\e lor estetice pot fi diferite, Bunooaru, ar fi, cred, util de v1zu1 in ce mAsurn poezia lui Bacovia ,.reactioneaza" III 0 astfel de solicitare. dad este d , ell adevli.rat, un anticipator a1 noii retorld, optzedst-postmodernistc. ,i incA unu! dintre cei mai recWlOSCuti, rup cwn sus\in poc:\ii care defil~ cu tablo ul lui ~i c3\iva dintre exegC1ii lui Bacovia. sa iucepem QI 0 parabo/il poslmooer"isI4: Bacovia recilit de Crisfian Popesar. Si sa pomim chiar de la poemul-eseu din Ana Popescu, ir'ltirulat Cum l-a ucir George Bacovia pe Gheorghe Vasiliu.o meditatie in registru postmodem asupra idcntitalii marelui poet. ~ti.ind c! Gheorghe Vasiliu esle numele adev!lmt, numele de botez a l lui Bacovia (pseudonimul ,.artistic"), pilda devine clam: ,.PseudQllimul este - in mintea mea - un simbol al modului de cxisten\4 al poetului din secolul nostru. Crcdin\3 modemista d un cuvant nu este legat de realitatea pc care ar desemna--o ~i d este mai important sa. exprime, sa sugereze decal sa comunice... are pcntru mine leglitura directli cu ceca ce este, in biogrnfi a poetiJor modemi$ti, viala lor dedublata de poet ~ i de om, ruplllra inlre numclc real $i pseudonim" . Parabola pseudonimului sugcreaza CI ,,alegerea numelui neag3 diferenta uzuala lntre (. Pseudonimul, care este "Iitemtura", contracareazl numcle real. care cste ..viata". Modemitalea .,Iilemturizantl" cala sa "ucida" realitatea anoslA - sursa de c:i.piiw.i a fi etiunii poslmodem iste. 'n sprijin~1 aceslui ,.ra\ionament", este Gitat un pasaj din interviul lui Bacovia , care se refcrll la personajul Sensitif din proicctatuJ roman Dintr-un text com",,: .. Un priclen m-a sfll.tuit sA-I nwnesc Stan sau Bran, cu nume de oameni. Eu nu \fAd personajuJ meu decat in scns simbolic. Ascmeru m ie sau celorlal\i nameni, el trece printr-o serie de stan SlIflet~ ...". Comcntariul d'i. 13 iveal1i faplul c...'i numele personajului. fiind asocial simbolului, este 0 conventie arbit:ran1 ~i, in consecinta. rupe legatura dircctll intre limbaj ~i reatitate. Pseudonimul ,,artistic" se afla la polul opus numelui real considcrat l.

Op

t:fl .

VenJq: Un~ poraOO/~ prutnwtknti.rre. Bacovlo relu par Crisrian

Popescu, in h'urt!si.r. nr. 1-21 1995.

3_ lnrCfVlul reaJizat de l. Vakrian., 1929.

2.

OvidIU

CONSTANTIN TRANDAfIR

122

ca 0 subversnme a Mel cu prelcntii de unicitate. Concluzia e c! in aceasUl tendin\<1 a 101agina\iei extrabiogralice se ascunde un reflex modernist care "ucide" ceea ce apartine realuJui. Conditia "de­ dublaUl" a pseudonimiei •.modemiSlc" repr~zint!l un 5emnal. in mlce. a1 picrderii realului in favOOJ'ea virtualului, CUIll at spune Jean Oaudrillard. Numai ell! Bacovia, poetul. nu are cultul tmnsfigur.1rii, nici autoadmirn\ie ori proiect stimulativ. El se complace in derizonll, in reaJitatea frustA ~i-~i tronsforma pseudonimul intr-un nwne comun, care doar pnn puterea anei devine reI/lime. ~i vom avea prilejul sA vedem cA ,Je-biograflzarca" vocii naratoore iI preocupl din ce in ce mal mult, Bra sa. faea.. ~ pasul decisiv. Se intimpl.!l ~i 0 rnstumare de situ3tie: Crisllan Popescu ajunge "poetul famillei" prin clalarea autobiogrnfiei wnile, pe cind Bacovia se aUlOprezinl3 in text ca personaj obscur, damnat, vagabont tragic, soljtar afanc. Dtn perspectiva dedubillrii. cei doi poeli sunt contcmporam. Lectwa psiho-bograficA, la care purcedc, parodic, regretatul poet postmo­ demisI nu mai are, aid, relcvan\!i. Am VdzUI cum cci mui mul\'i dintre exege\ii recenti ai poeziei bacoviene a "scot" de sub tulela sentimentalismului simbolist, fapt posibiJ chiar datori~ iniliativci lui Bacovia care a inlcles de la inceput ,,neajungerea" acestei poetlci, in\Clegere adancitA, in timp, pful!l la 0 reaqie antisimbolistA, prin ironic: ~i parodic. In primele dow volume, vechea recuzit\ simbolislll sc sp£1jinea, in spiritul •.marclui modernism'" pe formalizarea textualil: simelrii, elipse, redundan\A semnificativa. Poetul se in~e, mtultlv, cu ex­ presionismul. pentru a trcce intr-o noUi1 zodie, experimcntind fl1nl ambitii avangardiste, in "stil" rupcrrealist. "Bacovianismul" de acurn inseanma: ~i divol'\ul de ,,mistificIirile" poetice, de ..elitismul" modernist Cll proie<:\iilc lui "cosmice" ~i calofile, l11siind loe pseudopoeticului pnn directctc, ..trans-scriere" . Raportarea la reali~ tate nu se mai produce prin procedeul transgresArii, ci prin inregistrare fidell, cum lesne s-a observat. Locul "fanteziei dictato£1ale" este luat de ..copijie du~ naturli": ,.nu 0 plutire serafic! sau tumultuoasil a imagma)iei. proiectare in lurni ale fanteziei, nu transcendere a obiectelor, nu metafore Bra referat (!), ci rcstri.ngere la orizontui «inguso) de percep\ii concrete ~i simplA «transc£1cre)). Nu faytastic. ci realism: nu lirism fulgurant, ci monotonie (-­ zaiea» . Poemele lui Bacovia sum de multe o£1 ~i devin tot mai mult simple consemnIiri indifercnte. N u eonteaz.!l. sensui metafizie, misterul, "poezia", ci numai sensul flZic, stihial o£1 monoton. Poezia lUi nu "corcspwuie", inca de la ineeput, canonului Uricii modeme. Cu limpul. aceaslll despAliire devine tot mai invcderatA, dar nu atat de radical! ca iconoclastia avangardelor ~i nu pc acee~i uaiecto£1e. Ion

uoaGln

~,Boco\w

- IIIf -xlel oJ frolU;"a. foe. cit.• p. 228.

POEZlA LUI BACOVlA

123

Dad modemii jinduiesc idealitatea (,,goall1" la ei...plinA" 13 romantici), la Bacovia trnnscendenta li~te cu desa.v~ire:

Omul lncepusc sa vorbeascA singur... ~i toNI 5l: mip in umbre trecAtoAre Un cer de plwnb de-a pwwea domnea, lar creieNi ardc:! ca flacara de soore.

Nimic. Pustiul tOI mai !arg p4tea... ~i-n noaptea lui 3fIlllJ'4 tAcuse orice cant, ­ ~i-nvinlC\it de ginduri, CU I'runtC3 In plunfult,

Omul tnccpuse sa vorbeascll singur... (Altfol)

S-ar plItea spune c4 Bacovia sfideaz!i convenpa elevatl in beneficiul .,naturale~ii" ~i aI unei mai marl sociabilitAti. PW La Sranle burgheze• •,aliterarura" (erezie La metaflZica. orfism, abstrac­ tiza.re. transfigurare etc.) a fast deghizatA. ~i. de muUe on. evidenlll. Se poote exemplifica orieaL sa ne limitam la cateva secven\e: .,In odaie. irisl sun/). lemnul mut: I Poe. I Umbre imprejur intr-un gol. tlcut, I Loc. 1/ In van peste foi, singur, un condei I Free. I Lampa plange... anii tai. anii mei I Tree" (Monosilob de toomtuf); ..Uitarea venea ... a venit. I 0 lacrima cade jos, totul tace, ! Lampa obosita. a cJipit, ! Orice obiect atins ~te~te: lasA-md-n pace... : (Nocfllrn4); ,J)uduia ve~nic eit~le; ! ~tie cJavirul, picteazA - ! ~i nopti de-a r.indul vegheazA, I ~i poate, de-accca sIA~le" (Unei fecioore); ..Toamna rupe afi~ ,i flori. l Ema) trist departe-o prnpastii - I face(i foc pc zi de mai muJle ori; ! 0, trebuie s.ll fie triSl departc-n p~pi1stii ... / Flugi de zapada ~tkilo£1 ..." (Fn'g). De-aellm ineolo, antilirismul. reactia impotriva modemillltii poelizante se produce fl11~, ostentativ chiaro Sum ..doi·· Oacovia. nu atfu de ~I depArtiti. cum se crede, Primul (eel din Plumb $i Sainte; galbene; Cu voi reprezintl 0 etapA tranzitorie) e de 0 modemitale specificA, prin, de fapt, ncgarea lumii modemc ~i prin valorizarea baudelaire· anA a catego£1iloT negative; aI doilea, eel de la Comedii in fond incoace, eu deosebire in Stan/e burgheze ~i in ceea ce a wrnat, impune •.re\eta" CODSCmn!rii nemeditate a realuJui. "P£1vind din perspectiva posunod.emitA(ii literare, primul merit aI I~ Bacovia mnine orientarea cAtre scriitura direct!., antimetaforic!" . lalA. din volurnul eu voi. acest Dialog de iDm4: ,,Fereastrn e-o poem! de plumb ~i de scintei. I ~ doarme troienit. ! Mult mai tfuziu de miezuJ nop\ii sunt orele trecute... !ln haosul vie\ii nici noi nu ne-am gasit... I 0, vino, eel putin. acum prin fOI'\e1e necunoscute: I - sa viu? I - Oh! mi-i mca... ! - Vezi! ! - Hail I - Am venit; I - Unde?

sa

I.

Idem, p. 241.

124

CONSTANTIN TRANDAFIR

I - Ungll tine, I - Piing... I - Taci... I - HaL . I - Hai; I - In infmil. .. I - t n infmit~ I - Cinta. .. I - Vis; I - Da... I - Nu. I - Nu... f - Minus; 1- Minus... I - Plus; / - Plus... 1- Armonie.l - Armonic.. 1- cand? I - Cand... I - Poote; I - Poote ... I -on". A nu se confunda ell dicteul automat., de vreme cc .,dialogul" (on mooologul , in aIle imprejurliri) are coeren\1l inregistrnrii ,.in direct", eu tot eliptismul ei "caragialesc" ~ i absurd. Eludarea artistizArii, suprimarea "litem­ turii" cOl1stitWe noua sa "poetid". Bacovia n-a fOS! mare llulllai cal s-a mentinul in sfcra imaginarului. a fictiwli i modeme. ci $i-a consotidat statum $i cand s-a situat pe aliniamcntele care due spre cele mai imperioase experimente p:>etice, deschizind cru rodnice

POEZlA LUI BACOVlA

125

aproape uniea ~ de inspira~e a deven it existentuJ corupt, banal. faduJ. prozaicul" . ~i to~i. a prcdominat in I«tura JlOC2;iei sale, de la G. C!l..inescu Clbre. imaginea wlui poel rafinat, care i~i dozeaz.ll efectele intr~ perfectll. regie textualA. Dar narntiwl devine nota dominantll. tehnica de cApltiii Ia "ultimuJ" Bacovia. C u precizarea ca .,proz.astlcuJ" se infiltreaza inca din faza initial!:

,i

E toarnna, C fo~et, e somn...

Copacii, pc stradl, ofteaza;

E tuse, e plinset.. e goL

~i-i frig. ~i bureaza..

poezici. Ceea ce apare, in versiunca unora. ca proces de devalori2are

(Nervi d,. toamn4)

nu-i decal expresia lmui impuls dc:scoperitor de proaspele posi­ biliUi~ ale exprimArii poetice. Nemu1tumit de impasul Iirnbajului. poc:tul incearcA fClone\e ahui tip de ruscuno, sa. piamcze, cum se spune, ..un semn mai nou", AboLirea ••literaturii" implica 0 intreaga strategic: mimasea insuficienWi intdectve ~i a neindeman1rii po­ elice. recursuJ la realul prozaic. antimetllforismul. n013(ia neocolitIl.. decanonizarea., desolcmnizarea, efortul de srmplificare, de esen· tiali:zare pfultlla fruntariile tdcerii. "Transcrierea" reaJit3.~Li . in versun tOI mai directe ~i mai proz3tce, intoorce poezia la origini, in starea ei cAt mar natural!, potrivit eu 0 peroeplie estetie! de datA mni recentA, opusa. poetizlirii "inalte"", cterice. La un moment dat. Bacovia dccl~ e:l prefern sa scrie prozA: ..tn proztl port mernbrele rnai Jiber" . ~i chiar sene proztl., dar... poetic!. Mai binc ZlS, poeme .,fantastice"..• Dae! lucrnrea <;c \13 chema roman sau poem fantastic? Nu importli. Talentul n-are nevoie de definiBe. Cre...-az!l cum il laic capul, cal1'luzit numni de induc~e poeticA" . Surpnnzator e eli poctul prozaizeaz!l rot mai mult, prozatorul nu sc rC~le de poemati7.are. Aceast!i viziune numai la suprnfat.3 pare ti /'envers, Fiindctl ,.induclia" iI conduce clitre un nou mod de scriiuutl. dcsehis dtre un poslmodemism sui-generis. Cut prive!itc proza propriu-zis.'l, ea nu inlrll in preocupllrile aeestui comentariu. InterescazA door faptul eli Bacovia conciliazA poezia eu proza ~i aceasta vine din credinta indivi­ zibililA\ii genurilor literare ~i din neincrederea in imaginarul ezolerie ~i in retonsmul supraindividual. El ,,simte'" cA a venit cindul contingentului s1-~i dczvAluie puterile originare. rneA rnai de mull, E. Lovinescu observase ca poeruJ apeleazll la mijloaee atal de simple .,incal par crescute dio obiect'. " Bacovia aplid existcn\.CI obiective acel3.$i tratament ca fotoreportcrul sau operatorul cinema­ lografie ( ... ) Bacovia e eel dint:ii artist roman a dIUi pennanenlA.

Bacovianismul. in toot! specificitatea lui, presupllOC ~i aceasta ..p['()7A... ca ~i incongruenta notatiilor.

I.

IIJ1t:tvlul

2.

Ibidem

~1~1

de I. Valc:nan.

Cum gMdul sta....

A vietii proza nwnai

Privind...

Pustiu pan;urs

Mai mult cu gemete

De faice dureri _.

(Momorf)

Cotidianul. ncreprezenrabilul. I-a mnrcat, rnai inta;, prin p~i­ ~i prin abdicare in fa\3 lui:

une. prin rencgare

Pc strnda. uric via~ li moar1en ~I plAnga poc\ii pOCOla lor vani... ~tiu ... Dar foamca grozava nu-i glumi, nu-i vis ­ Finis...

Istoria contcmpornna... E rimpuL tOll nervii Ie vor...

(Poemd finald)

In asemenea cond.i~i. c ine mai cnutll. grandoarca? Eul nu mai estc profetic, cu aparen1e vizionare ~ cu cvunescen\e senlJmentale. Vremurilc arrUigesc, straJucirea e ~lAtoare chiar in sfem "fic\iwili ideale'·. Soarelc, cerul "ideal" nu I-au adememt niciodatl pe Bacovia; nici lumea de aici in forfota ei tcratologica, iar cind nu a mai dar ascultare g lasului: ..Dispari mai cur.ind!", s-a indreptat cAtre elemente~ comune din jurul Siu. Pentru crca\ie, sursa cea mai fertiUi s-a dovedit a fi ,,.a1 vietii eel mai apropiat de universul wnan. lubi13 e "domnita" care suferll in cartea lui Arghezi. eel care 4i cauta puterea de crea\ie, precwn Anteu, in reaIitatea cea mai I. 0umilI'\I Mlcu. Op. CIt., pp. 18. 19.

rear"

126

CONSTAl'IT1N TRANDAFlR

discreditatl. PAmAntul cheaml\ cuplul .Ja dansul", de fapt sub· pamantul, nu nea~t pentru 0 im~care cu Iwnea. Ispirit sau "constcins" de rea.litalea cotidian!. poetuJ nu se rnai abandoneazA cadeni, ci de--c!l.cierii, regresiunii pe care 0 gA.se~te eel pUlin fecuncll\ penlru poezic. Solu~ia a fost g!lSita: serle "versete prozaice": ..E fals de 13 0 vrcmc I Oricale s-ar vorbi, I Grozave iscusinti I Mereu a cantJri .. . /1 Afarll-i umed / Moinli J Ca ~i demult. mizeri i..... (Verset prozaic). lnferiorul devine tot rna; poruncilor ~i pentru ex islcn\li ~i pentru SlaJ'ea poeziei. privit rnai intai cu sarcasm ~i amAr.l.ciune, apoi din ce in ce cu un rnai pronun~t sentiment al fratemizlirii, pe de 0 parte. ~i ca s~ a ,,hiiaristicii". pc de alta parte (£Stene urban, Sean!, £tceISior. $; ce? Cle.): ..Rlizboi I Mi~a popoarelor. I ComcJiUl a-ncetat. I Miilai, I Paine, I DupA alfabet. I Progrese in ~in\A. I Semnalc, I Descoperiri. I CArom. I Colib1\, I AdApost ... I Nopti ro~i.i. I CUtremur... I Rc~erea Iwnii" (De ultima ord) . Dupa cum se vedc:, solitarul se raporteaza. tot mai intens Is lume, ca ~i cum ar fi sau chiar este "un spirit insetu de real"·. Ascult1. ..derizorii ecouri·'. informeaza la modul jumalistic: ,.Un manifest, I lannaroc I De pnncipil. 1 S-a opl~1t in cetate, - I Noi nu complic4m I Manifesrul, I Comunidim I Cu partizani" (lnfonnativ). ..Militantismul" sAu (suprnJicitat politic, !?i cu m uM scriozitate, de excgeza proletculustA) eontr3iace, de fapt, tendinlcle sociale: CompozitOr de vorbe ...

In culon.

Revcrii.

Armonii.

Pcnlru a trecc L!icerca grea.

Compozilor de vorbc: ...

Lun"IC3 sc schimba.

Egnlitatc,

lcici tumultuoasc,

rol:.ZlA LUI BACOVlA

127

de bombaslica romantico-moderrusta Si soclalul, daca deviazti. in vizionarism: "Frumos I Vesel. I Bun I Droit 1 Trist l R!l.u. I Cauzc din ctem I ~i social .. ." (Giindiri). Chiar in mai vechea ~i faimoasa Serenadd a muncitorului tonal i~tca cstc, clar, a unei ..compozilii Ililare de ostentatie eroi--comicli" . Artificiul implicArii intra. intr-un fel de automatism parodic. iar lccturile nu ezil4 sa. pedalezc, inc3, pc 0 percep\ie .,serioasi1" a socialului. Poetu) se "implicA", i~i repudiazA, chipurile, solitarismul endemic ~i indca.mn3 la sociabili· late, duplicitar: ••Singurntate, I Nu te-eam voitl I Viata - hain1i _ I M-a dAmit tie. II Tu m-ai cerut / Vie ~i / - Prixonierul tliu - I Singuriltate... ( ...) /I Pacti, evilati I Singurlltatca. / 'litre oameni / E viata..." (SingurtIlate, nu re-am voit) . ..poctice~te" ~i ocazional. udoptli faconda jubilaliei: ,,.Mi-a.m realizat / TOOle profetiile I Politice. I Swn fericil.. I Frumos I £Sie cerul I Scnin, sau m5.nios. I Un aforism celebru I Te face ~ trai~ ... I Nu-i mfuni, I Nici w, I Nici ieri. - I Timpul..." (Cogito). Finalul .,pune in abis" exuberan\3 pasagcra. ReaJitatea este alta.: ,.Po... e~ti... I De muncA, I Lene. I Banchetul din wnbr.'l, I Sau limp de fericirc. I ~i, iaUi, ne-a prins seam. I Peste zi nefiind nimic" (Sic trailSil ... 1I). laUi adev;1mta fa\A 3 sArbltoOJ de Annindeni : •.Pl!k:eri I Dc-o zi de sArMtoare, I Voioase, vechi moravwi... I Spre camp se duce I ~i dumbrave I Eroua lume mWlcitoare. /I ~i dupa ahA zi. , Post festum - I lndcnuirutri de croci I Pe suui I ~i in trnnlvaic, I Spre necesaruI randament I Din O1onoto03 Muncll" (Amrinden. ap1rutA in VO)Wl1ul Stal/le burgheze. 1946, -!?i, "in fascintil. in Flacdra. 1956). Poemele de dupa 1946 se apropie decisiv de simpla reaJitate, de zvonul tumii. nu in sensuL detumat al angaJArii. al acelui poela mtes. vcchl de caod lumea. ci in sptntul unei arte (X)etice de cea l11aj recent!J condi~e. din care nu lipscsc. ne-am putut convinge, ironia subtirc, parodia subtil3, simularca fC!)livislllului. l\ inregistrtlrii obsccvioase:

Adcseori Culcat, NoleZ

~ Viitorului intrevllzut. SUof grade,

Soo'

Posturi de r.lsptmdere...

AI lumii zvon

De

(Perpetuum mobile)

Nici" de data aceasta. ironia nu poale sa scapc unui oehi cat de cit vigilent. ln~i lillul e grliitor. ReaJizlirile, lozincacde, SWlt semnaJe pentru v~cie (in care poetuI n-a crezut niciodatA). in mod mecanic. flra nici un supor1 logic in real: •.EtemitA\ii i-am zis: I La murica asta frumoasA. I Soot lipsuri" (Ide;). Etemul tine

\llJ1l now.

- Capital moderal ­ - Ono:lre intelectualilor,

~i c:dor ce munccsc.

lar cc va fi in viitor.

- Deocamdata e sublim...

(SIan",) 1.

Dtnu Fl!miod. Op.

cil.. p. )S.

CONSTANTIN TRANDAFLR

128

E de pri50s a atr3ge aten~ia asupra ironiilor. ,.Slcnograful cotidianului" c poet social, negre~it, se implicA in "problematica timpulw", ell 0 candoare spedficA, de reguJ1i. spiritului ludic. EI recurge Ia ~bloane pentru a se •.relaxa", dar ~i pentnl a Ie compromite. Masca parodicli ~i ambiguiUl.tile conduc, ingenios, clitre demitizart $i desolemn.iz.are. rnrli un program bine calcu lat, mill curind e ll 0 incertitudine jucatA, intr-o pennanenta ~i ascunsli tatonare de noi mij loace de exprimare. Toea 0 datA. sa. spunem eli flU e vorba o.bordlrii revcrberaIllc. nici de stanglicie autentic!, dar, sigur, de 0 reabilitare a inferiorul ui e u care se simte solidar. ~i mai

e puterea secret! de a preface ,.n~tii nla" (ea Arghezi) in virtuozj­ late, de unde reiesc cli parodicrea e delibernUl., autoco ntemplare eu discreUi. ironic. Plirelnicul handicap se preschimbA in virtute. Se ascunde in manier.1 un sarcasm bi.ne tempera!. ~ i, binein1cies, autoironie:

De oomcni,

~i

129

imaginarului ca •.hipennaterie". ~ i inca.. impactul cu cotidianul asiguri discursului poetic alerte\C, sinceritate ~i, implicit, mai m ulta. naturaie1e. Cu toate acestea, realitatea nu-i dedt in aparcn1d 0 copie, pentru cll adev1irata realitate este cea produ.s4 de poetul ins~i. •.Anonim ul", are, tot~i. orgoliul de a transfera fidelitatea fa1d de referentul din lumea real!!. in fidelitale rata. de sine insu~i , referentul primordial. Din acest moment, poetul scrie despre seris (.,seriu cA seriu"), se inloarce clltrc propria fiin1d ~i clitre mecanismul intern al texrului. Fapt cunoscu t, devenit loe com un, literatura dobande~te o acuUl corl¥iinta. de sine, i~ i scruteazlt propria condj ~ie. interesata cu preclidere de genezA, alcAtuire, func~ ionare ~i fi nalitate. Aces! ..textualism" are 0 existen\o!l. mai veche (a se vedca .,artele poetice", poezia poeziei), dar modemitatea ii acordA greutate specificA, in sensul de f1c~ iune despre fk 1iune. dAm ascultare lui Roland Barthes: ..Literaturn a inceput sa se simtl dubl:1: obiect *i totodaUi privire asupra acestui obiect, d~ ~i discurs despre ace~1 diSCUnl, Ijteraturn~iec:t meta- literaturn" . Sc:riitorii mai noi au ajWlS sa fadi din textualism cerin1d de cApatai a faptului literar. S-ar putea spune ca aproope intreaga poezie actuala. este •.autoscopW;a.". ..Metapoezia" a dcvenit, daca DU exciusivistA, in to( cazul prec:um­ p!tnitoare. Refercn tul predilect este propria literaritate, in limitele dintre liternlu rti ~i metaliteraturA. Con~in~ actului poetic, constiind dintr--o necontenitA denun~ a resorturilo r textuale. caractcrizcaz;'l. eel mai m ult noua art! poetica. Spuneam cindva cd Bacovia, poet "put', nU-$i expu ne principiile escetice sau est~tice in chip cxplicit, ~ cum se ob i~ui ~e eel PU\in de la Poe incoace, ci i~i materializeaza conceptia poetic!!. la nivclul .scriituni inse~i . Poezia lui i~i con ~i ne •.figurn spiritului creato(', iar al doilea Bacovia se preocuplt tOI mai mult de starea ei, ca intr--o palinodie, rcnuntand In proiectul modernist de mai in ainte. Acum i~i str.lmuta. sistem ul de t:n1iri intr-un sistem de comunicare .•esteticli". manifcsUI sau subince ntll. Lwnea lui se zbate sa ias! din convenlie inlr-O existent3, al c&'ei sens este convenlia in~i. T exlul ~i contextul decurg imperceptib il lUlul din allul. De altfel. realitatea textua!li, referentialli ~i Butom­ ferentialA. marcheazA poezia bacovian.!l. de 1a bun inceput. Poetul introduce, progresiv. discursul despre un rut discurs poetic: ,,Bacovia este, in fe lul slu. un precursor al metodclor con~mporane a v ariantelo r succes~ve, prin care textul, elatandu -~i di buiri le se afil1Tl!i en p rod uctivitnte' .

sa-I

,i

Din to( ce scrill, iubilQ, Reicse-at.5.t de bine ­ ACce3.$i~

POEZlA LUI BACOVlA



de tine.

(£go)

De multe orl. poetul melodramatizcazA, tot parodic. evident, intr-un rei de exorcizare de-a-ndoaselea. Cu cal inainleazA in experimentelc sale poetice, ••pamomimelc", ,.mimodnunele" pla­ seazA tragismul existential sub acoperi~ul a1veoleJor arti2anale. Potrivit principiu lui ambivalen~ei. comunicarea doban~. pe ling!!. 0 ,.energie Iclune!!.", ~i 0 maxima concentrare care linde de la disloeare panll la ispita t!l.cerii.

•

A¥"dar, arta (poezia) revine In •.realismul" social care ii csle funciar; revine, adiCll, la starea de odinioorll, din premooemitatc. Poetul are lot mai mult disponibil itatea de a capta inuil11pUiri. senza(ii, obiectc, fragmcnte din realitatea imediaUl. de a produce "texte" e laHindu-~i productii le cu 0 ironica dMnicie. Poezia i~ i redobfutde ~tc chipul originar, acela de a fi lfi lirica. ~ i epien, ~i grava., ~i ludicl, ~i modestIl.. lfi o rgolioasa... Bacovia unneaz! traseul de Is indoiaIa cu privire la Iiriea oracularfl, la expurgarea total! a declaraliilor patetice. adoptfuld un ah mOO de abordare, mai directA, a vie\ii, pana la limita exhJbllrii cinice a realulul anodin. Bineinteles, aceast!i manier.l ducc necesar­ mente la deliricizare, in registru ludic, parodic, ironic ~i sarcastic. Excesului de sentimente ~i de "viziuni" i se opune abunclen\3 concretului, navsla maleriei, ~ presupune, de fapt, expansiWlC8

I. Rotand Bartbcs, Unbo.ru~ et _1a-/attgtlDp, in £.uai critiques, Seuil, paru., 1964, p. 106. 2. Akxandn Indnet, A llD7IDIivr~. Editwa Mincva. col. ,.Univcnitas"', Buc::urqt1, 19&4, p. 81.

130

CONSTANTIN TRANDAFlR

Mai intii, dintre strategiile intertcxtuale (aplecarea cltre inter· actiunea cu ..textul wUven.al", jocul cu diferite registre stili stice). sA reamintim, pe $Curt. referin~le livre¢ mai cunoscute: am vUut cwn poetuJ se las! "inspirat" de "duioase suspinc" ,,Din Eminescu, Heine ~i Lenau" (Amurg); •.Dar in lugubrul sAlii pufneau in ris sarcastic I ~i Poe, ~i Baudelaire. ~i Rollinat" (Finis); "ea Edgar Poe rnA reintorc spre casA, / on ca Verlaine lopit de bluturl. .. " (So net) ; vede neguros cwn "Tree corbii - ah, «Corbii» I Poetuiui Tradcm" (Amwg) ; invoc! volumele de versuri ale lui ~tefan PeticA, Fecioara fn alb ~i Moartea lIisurilor, la dispari1ia pretimpurie a nefericitului poet: "Cu visurile moarte in pace vei donni... I Fecioara- n alb muri-va pc mannura stelarn ..... (Tu oj m uril). Aluziile cultumlc ~ de acee~i apeten\A livresc!: •.lata! Am venit ca Hamlet I In hainele melc I Cemite" (Festiw1); •.Ebreie. I Plingind tc-ai dus de- aicea peste mIri I ~ i te-a cuprins, pe veei, in departari. I America..... (Ebreia); •.Lugubrul I1'W'l al lui Chopin I II repeta cu nebunie ..." (MaTJfonebru) etc. ~i cuvmtele ~i expresiile ..erudite", cilate in original au 0 destina~ie cu hural-livrescll ce va lua amploare in manevrele texlua1e mai mcente: "pulvis", ..finis", "vobiscum", "vae soli", •.gaudean1us", •.memento", ,,nihil", "veritash , ,,sic transit", ..sine die", ,.nihil oovi", ..excelsior", "sana mens", "cogito" , .,pro arte" , ,,pc:tpc:tuum mobile", •.requiem", ..in somno", ,Jargo" , "piano", ,,spleen" cte. Intertextualitatea i i este dictatA de imboldul colabornrii, de jocul meta textual eu mai multe strategii, cu diverse ..searl'· stilisticc. " Tmitatiilc" dupa Conaehi, Eminescu, A1ec:sandri. Co~bue . $t O. losif, G. Topirceanu sunt exerci~ii care vizeazll inscrierea in " textu l intini!", imposibilitatea de a trai in afara lui (cum arCTede Barthes), Mai insc:amnll ~i porunC3 ludic! de a accede la impros~tate prill exercitii "in duJcele sril clasic", aflITJlaJ'"ea libelUlii de alegcre, satisfac\ia de a conluera, uneori, in game minon:: cu lexle de o~ic indepArtat!, dar mai ales inseamnll, cum am spus. dorin\3 de intcgrare prin difercntiere, eu substrat polemic . RAsfriingerile pot sa villA de OriWlde ~i chiac din trecutul propriei crea\!i. Textul devine, astfel, un loe de imainire cu ansambul istoric-social-estetie-ctie. Textul. cum se spune astazi, e Beul din texte; nu mai slujCile 0 singura. coard1, dar mel polifomc nu este, pe:ntru c4 i~i aswnA simplitalca, e drept, una de adaneime. Am exemplifiesl suficient astfel de inteTfcren\e, ~ ca. nu mai e nevoie de insisten1A. decal door de men\ional ca. Bac:ovia continua mai eu scam! 54 eminescianit.eze: ~i dac! vrernea iar intoan:e

Ncdwneriri in jurul rneu,

Un iad, dezgust imi cste Nu em cwn I t fi mai rill.

via"

POEZlA LUI BACOVlA

131

CAnd tinqtea rnA impl'CS031i

~i CJ"ed ciI. pacea rnA susline,

Un rai. plkere eSle vialS ­ Nu are cwn a fi mai bille.

(Si doca)

Acest impact " Iivresc", are, la lneeput, 0 eonotatie o ntologicil, pcntru ca, pc parcurs. intentia sa. fw: nwnai spectaeuJarlt, prin manierism $i d isimularc. in ultiml instanIA - prin parodiere. Repetarea datelor din Plumb in Scanrei ga/bene, adicA •.rc-scrierea" lor intrll lntr-un cifru parodic ~i, cu deosebire, in practica vecbc ~i mereu nouA a remanen\ei. Butaforie livresca ~i artifleialitale a limbajului - in deplinil libertate. AUlocitarea. aUloanaliza. ea ~i citatul sau ,,~", reprezint! tot un mesaj din interiorul propriului mesaj, cu IT\8.."limA coneretizaJe inlertextuaia; eu alte cuvinte. un ,.autoportret" retrospectiv sau actual: Eu seriu

~i, poole,

T"
o crizl moral!,.

Fica s-o $liu, ­ AI obiecta

Cititorul ( ...)

Seriu

sa m4
-Contagiul

De aistul meu moral,

Stimate cititor,

Vita-I, -

Dupl aile: cAl1i.

(Pro Orle 1/)

Complicitatea eu eititorul, colaborator al scriiturii. e inca 0 marotii 0 lileraturii de datA mai recentJ. Exist! 0 mai mare deschidere cAire referentul din afara eului, in primul rind caire lector, de unde ~i 0 prielenoasA oralitate. Nu intrAm in amAnunle. Orice scriitor al Wlui metalext este, totodatA, Wl e itilor (aJ textului-obiect), in sensul acreditat al )ec:turii co scriitura. 10 locul poeticii de co loraturn modern!, care concepea ana ea un domeniu sacrosanct, lextul bacovian utilizeazA codul ,.popular" , se vrea convenativ, colocvial. Cum s-ar spune, ,,marginal" " ies la supra­ fal4, prin J?OeIIlui CDtt ~i aswn.a contradietia, ~vliala, nede­ Slv~irea. loire poet ~i receptor sc stabile~e un "dialog" pe picior de egalitale (..egalitatea prin diferen\i1")' Scriind, poctul are senti­

134

CONSTANTIN TRANDAFiR

deco ratie, I Am deVerul un tfulAr I De 57 de ani... I Aici Ia picpt I E steaua din Bac8.u..... (FesJivd) . Dar poetul i~i creeazA un rol pe care n interpretea7A e1 ifL'm~i, ca 0 etapA a (im)personalizArii lui. S-a spus cA daC! aT fi flk ut un pas mai hotArit cArre •.re-hi. ografuare", in sensu! implic1rii ener-gicc a cului care se eXPTnA. •.am fi avut - atunei - un Bacovia prim mace postmodemist" .

•

Taknrul ride sardonic

Cu aspirapi nobile.

Se due, SoC due nori albi

Pe bolta de safir.

ti-a

lraS

unw

DoIlA palme adevil.rale

Lwnea rAde c.a la arm! Zicind cl sum iar simulate. (Unui clovn)

..Poetica" OOcoviana. intreprinde, acum, 0 discreta campanie de vestejire a simbolisticii textuaJe . ,,0 repedc: magic", "culmile de poezie" au fast cindva tenblll romantioase, cu totul inWnplAtoate, p4r1.sitc actua1mente ell suniswi condescendente. ,,Filosofia vie\ii" l-a inv4tat cA visul ca din cIrli (visul romantic!) e un aoacronism pAgubos (nu retoricA revolutA, avanta­ jom pentru recoru>ctrucl"ia unei noi modalitAti poetice). Solu\ia. subintc:leasA, este nwnai convertirea textului la real ~i, "in acest sens, I. Ion Soldan Lefter, foe:. cil.• p. 240.

135

poetuI se antrenea2A cu sfiiciunea binecunoscutA ~i cu subtilA

autoirorue: I ar despre tine

Mi-am zis

Ca rnA duci

1ctr-
Can: tine mult,

Ca intr-o camm cu cAtti.

lntr-adevu. 0 Iiteraturn filr! ooJlitiinU\ teoretid e condamnatA 18 mediocritate. Bacavia, repel, CU 0 vocatie teoretica redusli, poseda., in scrumb, aceast! co~ inUi 11 scrisului pe care 0 pure in m~are cu cal inainteazl in rimp ~j co cat simte mai presanta nevola c;1utArii unui ,,scmn mai nou, mai pozitiv", ~i anume cand are deplina convingere ca liter.1tura~biecl poote supravietui ca meta­ literatun\. ..Compozitorul de vorne" incearcll sa invinga ..tAcc:rca grea" ce pare a se instals implacabil . Artele poetice se inmulte5C in ac~ abnegalie de ..clntcc nou" ( ..... Cursul vielii I NcgAsind I Un cmlce nou.. ." - Vonitas). Continull. sa. suspectezc: efuzhm.ile Iiricizante cu pretentie de propuisie in ve~cie. Cantecul care 4 i cautA orig inea "deasupra cetatu" ~i -a epuizat resurscle ticluite; in nwnele contactului eu etemitatea, stan~le s-au degradat, devenind reversul \eJului scontat, eft.-meride. Poezia "inspiratA", inefabila., sfidcazA autenticitatea care, la randul ei, nu se sfiC$te ~-i apliee 0 imponderabilA in~Atura :

Cdnd in stradll

POEnA LUi BACOVlA

Din

lOt

cc se \fOfbqte

Pe atit se ~i-n

101

serie.

iimba care

Sunt mu!te

0

cunosc,

teme

Cu fum"" vc:rsmc.lrii.

Descric: tu,

Cind.. dezolant,

o.-e b«.

(Antrenare) Totu$i, poezin este 0 stare de grape. cu tot prozaismul ei C3l"C coboam din sferele supraumanc in ..cen::ul strfunt", amt de productiv pentru poezia post-romanticA $i ~1 - modemA : ..C.lI.ci Dumnezeu I Mi-a d1t ~ seriu I Aceste rfuldun" (Dupd-amfaz4 ca/dt'f) . Sccoariul nu mai include obsesia mot1ii (1ern4 prin excelen\.ll. modema), dar nici optimismul flI.ri conditie nu-i a solu\ie. decal numai, ocazional. ~i, neapArat, ascunsa: sub un voal parodjc. Ambiguibtea se dov~te a fi, in continuare, rentabila ca resort existenlial $i artistic (mai ales c4 Iwnea ~i textul se intrepltruod). AceasU ambivalentll se exercitA., de regula. potrivit tehnicii contmpunctului: .Astazi superb, I Maine sumbru. I Este I eli seriu frumos. I ~ i . poole, I R.czcrv:i I De vism. I Dar suflet mai viteaz..." (Excelsior) . $piritul rontanlei il viziteaz.li tot din ncela~ i impuls al cxcrci\iului stilistlC ..dernodat". a1 regenemrii fostelor acorduri ~te in desuetudine . ba chiar de a oferi drept de convictuire Ijterarti. kilsch - ului pentru a se compromite prin el insu~i: ,,0 stea fug i I Din fumament... I S i stropi de foe , I lncoerent, I C u dansa I $ -au s~ ir ' (Arhaism). P~tul, singur. a vAzuI S1caua C$U.lI.rii ~i nici nu poate sli-~i dea seama a cui este ea, ce Iwne reprezint1l ~i dac! aceasl1 lume exist1l cu adevlral Artist in acceptia consacrata a cuvantului ruei inu-un caz nu se consi
.,.

136

t'ONSTANTlN TRANDAFIR

POEZlA WI BACOVIA

reald), unde misleru l poetic e acoperit de: avalan~ materiei . lmprevizibil. stan\cle vorbesc ~i de pi3cerea scrisului care cia In ivealli. ma; dcgr.d)!l.. 0 structur.! scindala:

Trecu.

Nu

~iu

Se face start

Cina,

Culcarea...

De-a nu mai ,Ii nimic

dad

SUn! inlClese

- Dar,

Aceste stante ... VOfbeg;

un sunet delical

In goana de barbar...

De ~i

c5.nd toole,

~i toote

Vor amu,i,

Poa'"

Nwnai arunci

Vor fi tr1ite.

Dtx:il niciodatl.

Dar sun! tn\C1ese

Acesce stan\C...

Ele tr.iicsc

Un suflet delicaJ:.

In gOOlla de brubar.

(Sianfd metJie)

"Reflectiile" 3Supm propriei crea1ii it ocapareazA total (nu doar prin Diwlgi!n'le utile din 1955-1956, ci ~ i pnn leXle \'ersificate), ,i, odatl Cll c le. sporesc imboldwile (aulo) biografice: ,.Azi am gandil I ArtA, I Preocupal l A compune I Un inleres.1nt roman. I Dar ceasul era greu ..... (Rejlec(ij). Recun~le natura elabora~ a scrisului sliu: "Cand clutlm I Cuvintc 11n dragi dic1ionare ..." (Smdiu); I.n1deaza

o criza morala. prin care poelul trecea intre 1950-1956: ,,Eu scriu I ~i . poole I Tr.ldC'L I 0 criu1 mornI5 .. ." (Pro ar(e II); ciA in vilcag dez.arnAgiri existcn\iaJe ~i anistice, ;n ..stil simplu". ostenlativ prozaic: ..In iatac... I Un gand I Prin inruneric. - I Genial.. I A dorrnitL." (Compl); consemneazA, ca inlT-o agendli contabiUl.. eliptic; Modemil. A$a. Asediu. Destin. Ganduri. Sti! simplu (trci texte au acest din Ul11'I.3 titlu): Tn

lirice

bucuroase

proiecte

lnteresante...

- Nici un minul

wnele

~i ~i

Pierdul degeaba. -

Poate cI ziua

,i

un vis deosebil (SiU simplu)

Dar mic-mi face: plJkcre.

Ele

137

Stilul " informativ" (v. Informaliv, Jurna f) , •.simpl u", tinde cntre un iaconisJn substan ~ aJ specific intregii poe'L.ii bacoviene, dus Ja ultimele consecinle in accast.'\ a doua fazll. a crealiei sale. "Stilul stenograma" vine din a~i lendinlA de abolire a "Iiteraturii". Poezia reaIului prozaic impune un cfort de simplificare, de csentia lizare radical!. Golul pune st3pfullre $i in plan lingvislic pam la textura mo nolexicalA; dar. in acest en, nu toti ~ ii ii dau ascuhare inainla¥iui. multi preferiind locvacitatea ~i poemele de ,Jarga respiratie". Pereep\ia unci lumi destr.1mate sau tranzitorii detennina. un discurs "dcconstructiv". fragmentar, 0 ,.reproductibili­ tate mecanica". ~ i jar trebuie spus do aceste creiorWi simple, din ciiteva limi, nu slirncesc sensurile. lmpresia eSle, intr-acievllr, de improvizalie ~ i incoerenta. dar aceste texte condenseazl subtilitAti maxime, invecinatc e u Idcerea. Concept estetic modem, in relatie eu eel al obsen/ei, ~cerea dob3.n~e un plus de semnificalie in poetica rnai nouA: .,Poezia lace I In ziJe de sfad!? .." (Doind If); ..Bacovia I I and taC:e I Once cuge!.. ... (Stan/il ia Bacovia); ..TAceri I De viitor. I Dar sunet rnai viteaz·· (Excelsior); ,,Ace l ~i tictaC: de tfuziu I Cu ~ceri ce plang. I Din nici un limp..... (Noapte J de QrQ.f If); , ,J.O uist11 tAcere I Privind... I Nc-aducem aminte. I Misterios poetic..... (Stan/4 real4); "In culori, I Reverii, I Arrnonii, / Pcntru a trece / Tticerea gn:a" (Perpenlum mobile); ••Nu-\i rnai din t I Roman\e, / T oatc laC 1 10 jurul meu; / Fnls sc duce / Ctumll vietii, I Negdsind I Un cantcc nou.. .'· (Vanilas). Dcschizand calea nOla~e i directe, concentrate, a solitarismului antiromantic. eliminfind progresiv coordonatcle poeLice ale limba· jului modem standardizat, Bacovia se plasew pe traiectul celot mai innoitoare expericnlc artistice. premise ~i ..mesagii", cum spune Mi.rcea Eliade, pcntru genernlia poc:tica de astAzi.

Tara

POEZlA LUI BACOVIA

BIBLIOG R A FI E (SELECTIV A)

L EOITll Plumb. Poezii. Tipografta ,,FtacIra", Bucure~. 191 6.

Plumb, Edi\ia a It-a. Tipognfia .'poporuI", RAmnicu-S!rat., 1924.

Samt,l go/bene, Poezii. Tipogn.fll ,,Minerva", Bdu, 1926.

Poezli, Plumb, Scante{ ga/bene. Edi\ia a ill-a. Editura ,,Ancor.1 S.

aenveni!lti", BucurqU, 1929. Cu \'01...• Editura ..Orizootur1 noj", Buc~~ 1930. poezff. Prc:fa\ll de Adrian Maniu, Funda\ia Rcgall pcnlIU Lilernturt Arti. colectia ,.scnitori romAni contempornni", Sue., \ 934. Comedii in/ond, Versuri, Edilura Li brmei "Universal"" Alcalay. colcc!ia ..Biblioteca pcnttu 101i", Buc:~. 1936. Ope~. Fundapa Regal.3 penuu Literarura Ard", •.Edi\ii defInitive" . Bucun:lli. 1944. Stanle burgheze, Editura Casa ~oalelor, Bucwqti. 1946. Poe:zll. Prcfati de Eugen Jebeleanu, Editura de Stal pentru LiteraturA ~ i

,i

,i

Art!,

Buc~i,

1956.

,i

POld;. Edilie revAzut4 adlugil1l. de autOf". ?refa\! de Eugen Jebel~u. Edirura de Stat penau Literaturt , i Anl, Sue., 1957. Scrierl alae. Studiu introductiv de Ov. S. Croh.JnAlniceanu. Evocarc ,i bibliografie de Agatha Grigo~-Bacovia, Editwa pentru Literatwi, Bucure~i.

1961.

Poei;, Editwa pentnl Literatud, •.Lilipuf'. B~ , 1962. Poezil. PTefata de Eugen Jebeleanu, Editura Tinererului, col. "Cele mai frumoase poezii", BuclU'e1ti, 1964. Plumb. Versuri ii prozl. Editic tngrijitll de Ion Nistoc. ?refata de Nicolac Manolescu, Tabel cronologic de Agalha Grigorescu-Bacovia, Editw'a pentru Litemnri, col. •.Biblioteca pentru to\i" Bucure¢. 1965 (edi\ia a II-a, 1981). Venurl. Ptefa\! ~i note de F10rin MihAilescu. Editura Tinerc:ru\ui, col. ,,Biblioteca ~larului", Buc~ , 1966.

Plumb ( Editie omagial!), Editura pentru LiteraturA. B~ti. 1966.

Poezii, Edirura pentru Literarurl, B~, 1968.

Poe;; fEditie de lux], Edittml pentru Literanrt, BUCI.lI'qti, 1968.

139

Sloflle Ii w rure. Posturne, EdilUra Minerva, Bu~t i , 1970. Poeni. PTefa\! de Adian PAunescu, Editura Canes RomWascl\, BUC lll'C~ti , 197 1. Panii. Postfall de Marian Popa. Bibliografie de Ion N istor. Editura Minerva. col. ,.Arcade~, B ~, 1971 (editia a Il~ 1975). Yersuri $1 prtr..4. Editie ingrijitlL, tabel cronolog)c, noce, repere critice P bibliografice de l on N istor. Prefata de Mircca Anghelescu. Editura Albatros. col. " Lyceum", 1972 (ed. a Il-a, 1985). Plumb. Scintei galbe:ne. Anto logie, tabel crono logie, prefatl, note ~i bibliografie de Adriana M itescu. Editura Albatros, ..Textc co mentate" , Buc~, 1976. O~rc. Prefa1A. antologic, note, bibliografic de Mihail Petrovcanu, Text stabilil, val'iante de Cornelia Botez. Editura Minerva. ..ScriilOri romlni", 1978. Plumb. Editie centcnar, ingrijit1 de Romulus Vulpescu, Editura Canca Romincascl, Buc~. 198 1. Ponii. P,.0z4. Postfata ~i bibliografie de Ion Bogdan Lefler, Editura Minerva. col. ,.Arcade", Bucure~i , 1983 (editia II [I-a, 1987). Poe:ii. Antologie de Alexandru CoOOoescu. ?refa\! de Paul Dugneanu. EdilW'a Porto-Franco. Gala{i. 1991. PIUTllb. Prefat<1 de ~ tefan Aug. DoinaJ.. Editura Hyperion. Chi~inau, 1992. Opere. Editle prtfalli de Jon Simut, Edi Nn! Fundatiei Cu.lturaJe Romane, ,,Fundamente". Buc ~i. 1994. Poc.ii. Edipe intocmilA ~i prefa\81l1 de Tudor Op"" ell un tabel cronologic de Gabriel Bacovia, Editura R.A.l. BI.lCUlqti. 1996. Venuri. Edipe. pr-efa", tabcI cronologic, scleqie, aprecieri critice ~i analize litemre de Florenrin Popescu, Editunl Saeculwn LO., ..8ibliograne ~ Iara", BucW'C¥i. 1996. Plumb. Texte al~, schita biografiCl. studiu introductiv, cometItarU. docwncntar, fi~ de dictionar, indteptar analitic, teme de lucru de Theodor Codreanu, Institutul European, I~i, 1997. Slan/(- burgheze. Editia a II-a, bibliofilA, cu 32 de desene inedite ale autoru1ui f i c4teva ciome, Argument de Ovidiu Gerwu, Editura Looc Design. BacAu. 2000.

,i

1I. REFERINfE CRlTlCE APETItOAlE, ION, Cromalica radicalizarlJ: G. Bacovia, in Orfeu Ii Aristarc, Editura Junimea, l~i , 1982. BACONSKY, A. E., Bacovia, in CoI«Viu erin'c, Editura de Stat pcntru LiterahlrA fi An!, Bucure~, 19S7. BAl OTA NICOLAE. G. Bacorio: " Aw materia pliiflgtifld ", io Umani/iJli. Edinua Eminescu. Bue.. 1973. BALAITA. GEORGE. Nopple unui p rol'iflciaJ. Editun Juoimea, 1983.

140

CONSTANTIN lltANOAFlR

BOTE, LIDIA, Simbolismul romunesc, Editura pentru Literarurn, Bucu~. 1966. CALIN ESCU, G., G. V. Bacovia , in [sloriD literotl/rii rom6ne de fa origin; pan4 in prezent, 8uc~ti, Funda\ia RegalA pentru IiternturA ~i AJU. 1941. CALlN, CONSTANTIN, Bocovia In critica $; istoria IilerarJ. in Aleneu, an. U, nr. 10, oct. 1966 nr. II, noiembrie 1966; Dosarul Bacovia 1 £Seurl desp re om $; epocd. Edirura ,,Agora", Bac;'iu, 1999. CAUN ESCU, MATEl , Uni'l/lf!~ul lirlc allui Bac:ovia, in Aspecte lilerare, Editura pentru Li teratuI'A, BUC'UI'e~. 1966. C ARAION. ION, Bacovia. SFarsitu/ coltfinuu. Editura Canea Romioeasca, Bu~i, 1974. CIOCULESCU. ~ER.BAN . G. Bacovia: "Poezii ", in Aspet:l
.,i

POEZ.IA LUI BACOVlA

141

l TVESCU, CRISTIAN. Poezia Illi G. BaCOVUl. Concepte/e inwginorului, in &ene dill viala ;maginard, 8ditura Canea Rom3neascl, Bucure~t j, 1982. LOVINESCU, E.. G. BacQvja, in Criti~, Vu. Edi rura Ancom, Buc~, 1922; G. Bucovia, in Critice, IX. Edilura Ancora, B ~. 1924; /s/oria filer-amri; romline contemporane, Edirura Soccc, 1924: ISIorW. literalUrii romdn e eoniemporune, Editur:!. Socec, 1937. MACEOON SKJ. A l., Bac ovia, in FtJclia, an. I, nr. 7, I ianuaric, 1916. MANIU, ADRJAN, Bacoviu, to Mijcarea li/erar4, an. n, nt. 36-37, 18 iulie 1925. MANOLESCU, NICOLAE, George Bacovia, in VioJO romaneascd, an. XVIII, nt. I, ianuarie 1965 (rcprodus in vol. Plumb de G. B acovia, 1965, rcluat lfi in Lecruri ;nfidele, Editw"a pelltru L itcratur1, Bucure$, 1966 ; Radicolul Bacovio, in Teme 1, Editura Canea Romaneasc!. 1975. MATTA, SVETLANA, Existence poetique de Bacovia, Edirura P.O. Keller, Winterthur, 1958. MIC U, DUMJTR U, Inceput de secof. /900-/916. &7iitori # curellle, Edirura Mi nerva., B~ , 1970; Mademismul romanesc. I, De fa Mocedonski fa Ducovia, Editura Minerva, Bucu~ , 1984. MIHNl ESCU, DAN c., Noflln} moand CIt un cub negnJ, in Inln!bdriie poeziei, Editurd Cartea RomaneascA, Bucurc~, 1988. MIHAILESCU, FLORIN, Lirismul mascat, in Ateneu, Badu, an. VIII, nt. 9, septembrie, 197 1. MORARU, CRJSTIAN, George Bacovla-leXlUl porabolil;, in Cn-emonjo lextului, Editura Eminescu, Buc~, 1985. MUNTEANU, GEORGE, &covio-un clasic 01 poeziei romtine~ti. in Atitudini, Editura pentru Literatura., Buc~, 1966. M UNTEANU, ROM UL, 0 interprcrare baclrelordiand u·poeziei lui G. Bacovia, in Sleal/o , an. XX V, or. 6, 1974. NEGOITESCU, ION, p oezia lui Baco ,;a, in Scriitori modem;, Editura pentru Li terarur!, Bu~ti , 1966. NQICA, CONSTANTIN, .. Poezii" de G. 8 acov/a, in Semnele M;nervei. I, 1927-1929. Ed.i\ie ingrijitlt de Mario Diaconu, Editura Humanitas. 1994. PALEOLOGU. ALEXANDRU. Geniul alanei, in SimfUl practic, Editura Cartea Romaneasca. B~ , 1975. PANA, SA~A, Poezio Illi Barovio , in Sadismul adevrJn.t/ui, Editwa Unu, B~ , 1936. PAPAHAGI, MARIAN, ATlifici1i1 co poezie $I Plecarca illi &nsiti/. in Exercilii de leclUTd, Editura Dacia, Cluj-Napoca. 1976. PERPESSICIUS, G.v. Bacovia: "Sciinlei galbene", in Men/iuni eritice, Seria I. Editurn Casa ~elor. BucllI"qri, 1928; Actualilatea lui G. Bacovill. In Aile men(iulli de i.Jtoriograjie literaTi! $; /olclor. /958-1962, Editurn pcntru Literalurj, B uc~ri, 1962.

142 PETRA~.

CONSTANTIN TRANDAFIR

IRINA, " Co 0 psa/mod/ere de bles/em", in n!j1iinlQ mOrfii ". fnfll/f$4ri ale mor/ii in literatura roman4, Edi~ura Dacia. Cluj- Napoca, 1995. PETRESCU, CAMIl.., Tudo,. Arghezi Ii George Dacavia , in Rev/sta Funda/iilor Regale, an. I, nr. 6, iulie 1934. PETRESCU, CEZAR. G. Bucovio, poel 01 deznddejdij proviflciale (scmnat Ion Darie), in Gand/rea, an. Vl, S dcccmbrie, 192) ; poeziile Illi G. Bacovia, in Curentulllterar ~i artistic, an. 11, nr. 499, 10 iunic 1929. PETRO VEANU, MlliAlL, George Bucov/a, Editura pentru LitenlturA, Bucure~ti. 1969; George Dorovic, Edirura Cartea Romaneascll., Buc., 1972. PlLLAT, DINU, Pe marginea "fief poezii a lui B ocowa, in Preocupdri literare, an. VII, noiembrie 1942. PIRU, ALEXANDRU. M. Rollinat si G. Bacovia, in Refle~e sf inteiferenle. Edinua Scrisul Romanesc, Crniova, 1974; George Bacovia, in Marginalia. Editura Eminescu, B uc~ti, 1980. POP, IO N, ~I bacQvian, in Tronscrieri. Edilurn Dacia. Cluj-Napoca, 1976; J ocul lui BocoYia, in Jocul poe2iei, Edirura Cartea RomSneasca., Bucurc~li. 1985. RAlCU, L UCIAN, InvingtIto",,1 Bacovia, in Co/ea de acces, Editura Cartea RomaneascA, Bucure~i, 1982. SCARLAT, MlRCEA, George Bacovio. Edirura Cartea Romaneasdi, Buc~. 1987. SEBASTIAN, MlHAIL, G. Bacovio, in R~ta scriilorilo,. fi scriilorilor romani, an. m. nr. 3, manie 1929. STOLNICU, SIMION, File dejurnol (1935-1966), in Printre scriitari 1i orl'ifli, Editie ~i prefa\! de Simion Bllrbulescu. Editura Minerva, ..Mcmorialistica", Bucure~ti, 1988. STRElNU, VLADIMIR. G. Bacovia: "Plumb ", in Pagi,,; de critiet! literard, Editura penttu Lileratur;i ~i An4. Buc~ti. 1938 , T AMARlS, LUCIAN, Plti f/SUI lui Bocovia, Ec:lirura Pro Humanitale, Buc., 1997. TOMU~, MIRCEA, Bacovia, in CincLtpn:zece poe{i, Editura pentru litenltunl, Bucure~ti, 1968. VUCI, lAURENTI U, George Bacovia, in Recurs, Ec:litura Cartes RomAneasca. 1985. VIANU, TUDOR. Bacoyja in edi{ie definitivd, in Figuri i i form e literare, Editura Casa $coalelor, Buc~ti, 1946. VINEA, ION, "Plumb" de George Bacovia, in Cranica, an. II. flr. 57, 13 manic 1916. VITNER, ION, Un iversul poetic 01 lui G. Bacovia, in Pasiunea lui PIIVe/ Korceoghin, Editura de Stat, B~ti, 1949. ZACIU, MlRCEA, £1 trecea co un aulor misterior, in Slea ua, an. XXlll , nt. 10, 16-30 scptembrie 1971.