TESTE GRILA LICENTA 2013 – MTC1. Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea sectorului tertiar? a) dificultati determinate de cresterea somajului; b) intensificarea relatiilor relatiilor dintre intreprinderi; c) amploarea relatiilor dintre intreprinderi; d) clarificari conceptuale ale dezvoltarii economice. 2. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar? a) crearea de locuri de munca; b) cresterea sperantei de viata: c) dezvoltarea tehnologica; d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprinderi. 3. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar? a) cresterea sperantei de viata; b) cresterea competitivitatii intreprinderilor; intreprinderilor; c) dezvoltarea tehnologica; d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprinderi. 4. Paralel cu dezvoltarea sectorului tertiar s-au intensificat preocuparile pentru definirea conceptului de: a) marketing; b) competitivitate; c) servicii; d) omologare. 5 .Produsul drept concept generic desemneaza tot ceea ce este oferit de natura sau de piata, astfel incat pentru satisfacerea unei nevoi, poate fi: a) remarcat; b) achizitionat; c) consumat; d) toate variantele enumerate. 6. Termenul de produs (“productus”) nu este sinonim cu: a) “marfa”; b) “articol”; c) “bun”; d) “grupa". 7. Termenul „produs” nu este sinonim cu „marfa” in situatia existentei unui: a) rezultat material al unui proces social sau natural; b) consum casnic; c) produs de schimb; d) bun material ce a rezultat dintr-un d intr-un proces.
8. Termenul „produs” nu este sinonim cu „marfa” in situatia existentei unui: a) bun material rezultat al unui proces de munca; b) produs de schimb; c) autoconsum; d) rezultat material al unui proces social sau natural. 9. In practica si in literatura de specialitate nu se regaseste ipostaza categoriei de „produs” pentru: a) produs unicat; b) produs de serie; c) produs de lux; d) productie proprie. 10. „Produs” poate fi considerat un: a) om politic/actor a carui imagine este promovata; b) personaj dintr-un film; c) salariat; d) membru dintr-o familie. 11. „Produs” poate fi considerat: a) o portiune dintr-o lucrare; b) un personaj dintr-o piesa; c) o localitate balneoclimaterica; d) o parte dintr-o familie. 12. „Produs” poate fi considerat o: a) idee (alimentatia vegetariana); b) persoana dintr-un film; c) parte dintr-o familie; d) salariata. 13. Bunurile reale sunt numai: a) bani; b) hartii de valoare; c) tot ce poate fi perceput direct cu simturile d) dobanzi. 14. Bunurile materiale sunt: a) obiecte; b) servicii; c) licente; d) know-how.
15. Bunurile imateriale nu sunt: a) bunuri nominale; b) bunuri reale; c) servicii; d) drepturi. 16. Drepturile, ca produse, nu sunt: a) servicii; b) brevete; c) licente; d) know-how. 17. Bunurile nominale sunt: a) bani, hartii de valoare; b) bunuri materiale; c) servicii; d) brevete. 18. Definirea produsului ca fiind „orice lucru care poate fi oferit pe piata in scopul captarii interesului, achizitionarii, utilizarii sau consumului si care poate satisface o dorinta sau o nevoie” apartine: a) Th. Levitt; b) Ph. Kotler; c) T.P.Hill; d) A. Palmer. 19. Definirea produsului ca fiind „un rezultat al unui proces, respectiv a unui ansamblu de activitati corelate sau in interactiune, care transforma intrarile in iesiri” o regasim in: a) Dictionarul Academiei de Stiinte Economice din Franta; F ranta; b) Vocabularul practic al Stiintelor Sociale din Franta; c) S.R.EN ISO 9000:2001; d) Dictionarul Explicativ al Marketingului. 20. “Intr-o era in care produsele devin din ce mai putin diferentiabile pe baza atributelor intrinseci, calitatea serviciului reprezinta una din cele mai promitatoare surse de diferentiere si singularizare” apartine lui: a) Th. Levitt; b) Ph. Kotler; c) Tp.Hill; d) J. Gadrey.
21. ”Nu exista sectoare de servicii ca atare. Exista doar sectoare ale caror componenta de servicii sunt mai mari sau mai mici decat ale altor sectoare. Toata lumea serveste pe cineva”, apartine: a) Ph. Kotler; b) Th. Levitt; c) Tp.Hill; d) A. Palmer. 22. Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat aparitiile in literatura de specialitate a definitiilor conceptului de servicii, in cadrul carora predomina faptul ca: a) serviciile nu se concretizeaza intr-un produs, adica sunt activitati al caror rezultat este imaterial; b) serviciile se concretizeaza intr-un produs; c) serviciile au ca rezultat un bun material; d) serviciile nu au niciun rezultat. 23. Serviciul ca act reprezinta o prestare: a) efectiva; b) prognozata; c) previzionala; d) conjuncturala. 24. Serviciul ca act realizeaza relatia dintre: a) resursele, activitatea si informatiile prestatorului; b) mijloacele materiale de prestatie, resursele prestatorului prestatorului si obiectul serviciului respectiv; c) activitatea prestatorului, mijloacele materiale de prestatie si obiectul serviciului respectiv; d) obiectul serviciului respectiv, resursele si activitatea prestatorului. 25. Ca si in cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor nu este nevoie de: a) mana de lucru; b) capital tehnic; c) client; d) salariile personalului puse pe card. 26. in general, spre deosebire de producerea bunurilor materiale, in procesul de productie a serviciilor, clientul: a) face parte din sistemul de productie; b) nu face parte din sistemul de productie: c) poate fi absent; d) se identifica cu producatorul.
27. Rezultatele activitatilor de servicii se regasesc sub urmatoarea forma: a) niciun serviciu; b) niciun bun material; c) serviciu pur, bun pur; d) previziuni. 28. Serviciile nu provoaca consumatorilor utilizatorilor: a) utilitate; b) beneficii; c) avantaje, satisfactii; d) disconfort. 29. Productia, consumul si utilitatea serviciilor sunt: a) simultane; b) continue; c) in relatie reciproca; d) post factum. 30. In schema lui Palmer care defineste conceptul de serviciu, activitatile liniilor aeriene, reparatiile, constructiile sunt prezentate drept: a) servicii pure; b) bunuri pure; c) rezultate tangibile; d) prestatii in afara primelor trei variante. 31. Dificultatile intampinate in definirea conceptului de serviciu, i-au determinat pe unii specialisti sa defineasca serviciul prin: a) definitii negative; b) abandonarea domeniului respectiv; c) ignorarea dificultatilor respective; d) valorificarea gradului de cunoastere. 32. Corespunzator definitiilor negative, serviciile sunt definite drept activitati economice care nu sunt: a) nici munca fizica, nici productie, nici agricultura; b) nici productie industriala, nici munca intelectuala, nici agricultura; c) nici productie industriala; nici minerit, nici activitate concurentiala; d) nici productie industriala, nici minerit, nici agricultura. 33. Definitiile negative date serviciilor au afectat: a) dinamica dezvoltarii serviciilor; b) structura serviciilor; c) rolul si contributia serviciilor la crearea PIB; d) tipologia serviciilor.
34. Literatura de specialitate evidentiaza intangibilitatea ca fiind pentru servicii o caracteristica: a) nu este cazul; b) cheie; c) obisnuita; d) de efect. 35. Unii specialisti, in locul nestocabilitatii, o trasatura esentiala a serviciilor, utilizeaza termenul: a) imaterialitate; b) intangibilitate; c) perisabilitate; d) simultaneitate. 36. Serviciile bazate pe informatii, care pot fi inregistrate, stocate pe diverse suporturi si oferite ulterior la cerere au fost denumite de T. H. Hill: a) „bunuri tangibile”; b) „bunuri intangibile”; c) „bunuri imateriale”; d) „bunuri eterogene”. 37. Simultaneitatea productiei si consumului unui serviciu decurge din: a) perisabilitatea serviciului; b) materialitatea serviciului; c) tangibilitatea serviciului; d) intangibilitatea serviciului. 38. Nondurabilitatea serviciilor denota: a) consumul serviciilor in momentul producerii; b) consumul serviciilor dupa producere; c) nonconsumul; d) consumul serviciilor dupa un timp precizat. 39. Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului reflecta: a) simultaneitatea livrarii si consumului serviciilor; b) precedarea consumului; c) nesimultaneitatea producerii si consumului serviciilor; d) consumul nu se produce. 40. La care din urmatoarele servicii productia precede consumul iar clientii nu trebuie sa fie prezenti: a) reparatii, intretinere, curatenie, asigurari; b) sanatate, invatamant, frizerie; c) transport feroviar, auto, naval, aerian; d) teatru, radio.
41. Eterogenitatea ca o caracteristica a serviciilor, nu are sens de: a) diferentiere; b) variabilitate; c) diversitate; d) complexitate. 42. Variabilitatea este sensul eterogenitatii folosit: a) mai putin; b) sinonim; c) cel mai frecvent; d) de loc. 43. Eterogenitatea serviciilor reflecta: a) nondurabilitatea lor; b) nestocabilitatea lor; c) potentialul unei variabilitati ridicate in livrarea serviciilor; d) materialitatea si intangibilitatea serviciilor. 44. Eterogenitatea reprezinta o problema particulara a serviciilor, deoarece: a) productia este simultana ca consumul: b) acestea sunt oferite de persoane diferite, a caror performanta nu este constanta; c) serviciile nu se pot stoca; d) serviciile sunt nondurabile. 45. Sectorul tertiar are un continut: a) foarte diversificat: b) mai putin diversificat; c) complicat; d) simplu. 46. Eterogenitatea serviciilor determina: a) dificultati in standardizarea si uniformizarea serviciilor; b) clarificari terminologice; c) complicarea metodologiei de evidenta: d) valorificarea resurselor organizatiei. 47. Imbunatatirea calitatii practicarii serviciilor a dus la: a) reducerea variabiIitatii serviciilor b) lipsa proprietatii: c) nestocabilitatea serviciilor d) nondurabilitatea serviciilor.
48. Rezultatul unui serviciu nu se poate concretiza printr-un transfer al dreptului de proprietate deoarece: a) serviciul ofera consumatorului o satisfactie morala: b) serviciul se consuma concomitent cu producerea lui; c) serviciul este eterogen: d) serviciul este intangibil. 49. Termenul de „tipologie" semnifica: a) . enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse, clasificate dupa un anumit criteriu": b) ..studiul stiintific stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene": c) ..actiunea de a (se) clasifica si rezultatul ei: distribuire, repartizare sortimentala sortimentala pe clase sau intr-o anumita ordine"; d) „rezultatul a cel putin unei activitati necesare, realizata la interfata dintre furnizori si clienti". 50. Termenul de „nomenclator” semnifica: a) enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse, clasificate dupa un anumit criteriu’'; b) „studiul stiintific stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene”; c) „actiunea de a clasifica si rezultatul ei; distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o anumita ordine"; d) „rezultatul a cel putin unei activitati necesare realizata la interfata dintre furnizori si clienti”. 51. Termenul „clasificare” semnifica: a) „....enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse, clasificate dupa un anumit criteriu”; b) „studiul stiintific stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene”; c) „actiunea de a (se) clasifica si rezultatul ei; distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o anumita ordine”; d) „rezultatul a cel putin unei activitati necesare realizata la interfata dintre furnizori si clienti”. 52. Clasificarea serviciilor prezinta dificultati deosebite datorita: a) materialitatii; b) eterogenitatii; c) tangibilitatii; d) nondurabilitatii.
53. Principala institutie care elaboreaza clasificarile si nomenclatoarele unice pe tara este: a) Institutul National de Statistica; b) Organizatia Natiunilor Unite; c) Consiliul Uniunii Europene; d) Camera de Comert si Industrie a Romaniei. 54. Principalele clasificari si nomenclatoare folosite in activitatea statistica a bunurilor si serviciilor sunt: a) CAEN si C.C.I.R.; b) CAEN si CPSA; c) C.C.I.R. si CPSA; d) C.C.I.R.. 55. Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate in cinci niveluri, constituite dupa principiul: a) complexitatii; b) structurii; c) eterogenitatii; d) omogenitatii. 56. Care din atributele prezentate nu sunt specifice clasificarii activitatilor economicosociale CAEN? a) natura bunurilor si serviciilor prestate; b) modul de utilizare a bunurilor si serviciilor; serviciilor; c) materia prima, procesele tehnologice, organizarea si finantarea productiei; d) obtinerea de profit si o pozitie recunoscuta pe piata. 57. Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate pe urmatoarele niveluri: a) sectiuni, subsectiuni, diviziuni, clase, echipe; b) diviziuni, grupe, clase, sectiuni, subsectii; c) grupe si clase, sectiuni, subsectiuni, subgrupe; d) sectiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe, clase. 58. Dupa sursele de procurare (provenienta) serviciile pot fi: a) private si publice; b) intermediare si finale; c) consum individual si servicii publice; d) marfa si nemarfa.
59. Dupa natura nevoilor satisfacute, serviciile pot fi: a) marfa si nemarfa; b) private si publice; c) intermediare si finale; d) consum individual. 60. in functie de beneficiar/utilizator, serviciile pot fi: a) intermediare si finale; b) private si publice; c) marfa si ne-marfa; d) consum individual. 61. Dupa functiile economice indeplinite, serviciile pot fi: a) de distributie, de productie, sociale si personale; b) materiale si nemateriale; c) bunuri pur tangibile si bunuri insotite de servicii; d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat. 62. In functie de natura efectelor, serviciile pot fi: a) de distributie, de productie, sociale si personale; b) materiale si nemateriale; c) bunuri intangibile si bunuri insotite de servicii; d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat. 63. Dupa opinia lui Philip Kotler oferta de piata a unei firme include urmatoarele: a) serviciile de distributie, de productie, sociale si personale; b) materiale si nemateriale; c) bunuri pur tangibile si bunuri tangibile insotite de servicii, hibrid, serviciu de baza insotit de bunuri si servicii secundare si serviciu pur; d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat. 64. In functie de forma de proprietate si modul de organizare a prestatorului de servicii, se disting urmatoarele categorii de servicii: a) de distributie, de productie, sociale si personale; b) materiale si nemateriale; c) bunuri intangibile si bunuri insotite de servicii; d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.
65. Dupa momentul aparitiei in sfera vietii economice, se disting: a) servicii traditionale si servicii moderne sau noi; b) servicii livrate permanent si servicii servicii discrete; c) servicii care necesita prezenta consumatorului in timpul prestarii si servicii care nu necesita prezenta consumatorului in timpul prestarii; d) servicii publice, servicii asociative, servicii private. 66. Serviciile de sanatate, cercetare etc. necesita: a) personal necalificat; b) personal calificat; c) personal specializat; d) personal cu studii medii. 67. Dupa natura relatiilor cu clientii, serviciile pot fi: a) servicii publice, servicii asociative si servicii private: b) servicii livrate permanent si servicii servicii discrete; c) servicii traditionale si servicii moderne sau noi; d) servicii transferabile si servicii netransferabile. 68. Asigurarile, telecomunicatiile, protectia populatiei de catre politie sunt servicii: a) livrate permanent: b) discrete; c) asociative; d) transferabile. 69. Abonamentul de teatru, abonamentul de club, taxa pe autostrada sunt servicii: a) livrate permanent; b) discrete: c) asociative; d) transferabile. 70. Pasagerii unei linii aeriene pe o distanta foarte mare solicita: a) bunuri tangibile pure; b) bunuri tangibile cu servicii insotitoare; c) oferte hibride; d) servicii de baza insotite de bunuri si servicii secundare. 71. In cadrul economiei nationale, rolul si importanta serviciilor este atat de mare incat neglijarea acestora pot avea: a) urmari dezastroase asupra dezvoltarii, mergand pana la regresul economic; b) o influenta pozitiva asupra dezvoltarii sectoarelor de productie industriale; c) o influenta pozitiva asupra dezvoltarii agriculturii; d) nicio influenta.
72. Cate faze s-au conturat in evolutia serviciilor? a) o faza; b) doua faze; c) trei faze; d) patru faze. 73. in directia constientizarii aportului serviciilor la dezvoltarea economici si teoretizarii unor aspecte ale gandirii privind evolutia serviciilor s-au conturat mai multe faze. Ultima faza a fost marcata de intrarea in vigoare in anul 1995 a Acordului General privind Comertul cu servicii (GATS) si prin care s-a realizat: a) cresterea importantei strategice a serviciilor in alocarea resurselor; b) dobandirea unui statut oficial a serviciilor in cadrul relatiilor internationale; c) impulsionarea puternica a cercetarii stiintifice; d) liberalizarea progresiva a schimburilor internationale cu servicii. 74. intre realitatile economice referitoare la dezvoltarea serviciilor si recunoasterea potentialului acestora exista: a) o discrepanta elocventa; b) nicio discrepanta; c) o corelatie; d) o corelatie perfecta. 75. Din perspectiva istoriei gandirii economice, se disting trei modalitati de abordare a serviciilor: a) clasica, traditionala si moderna; b) capitalista si economie in tranzitie; c) clasica, reziduala si specifica economiei in tranzitie; d) capitalista si moderna. 76. Necesitatea si oportunitatea abordarii interdisciplinare a serviciilor cu disciplinele de marketing, cercetari de marketing, studiul comportamentului consumatorului, sociologia, psihologia etc. sunt determinate de o serie de cauze. Marcati varianta falsa: a) caracterul intangibil al serviciilor; b) abordarea serviciilor intr-un context social si institutional: c) dependenta valorii serviciului pentru consumator de personalitatea prestatorului/ furnizorului serviciului respectiv; d) fluctuatia preturilor/tarifelor si materiilor prime pe piata regionala in conditiile globalizarii. 77. Corespunzator abordarii clasice, serviciile: a) se fundamenteaza pe diviziunea economiei nationale in sectoarele primar, secundar si tertiar; b) erau incadrate in categoria activitatilor din care rezultau cheltuieli neproductive si care constituiau o frana in calea acumularii capitalului; c) nu constituiau o preocupare pentru specialisti; d) erau incluse in categoria activitatilor economice reziduale.
78. Activitatile agricole, extractive si exploatarile forestiere apartin: a) sectorului primar; b) sectorului secundar; c) sectorului tertiar; d) niciunui sector. 79. Industriile prelucratoare sunt cuprinse in: a) sectorului primar; b) sectorului secundar; c) sectorului tertiar; d) niciunui sector. 80. Activitatile bancilor, asigurarile, comertul, activitatile mestesugaresti, activitatile de reparatii apartin: a) sectorului primar; b) sectorului secundar; c) sectorului tertiar; d) niciunui sector. 81. Incadrarea activitatilor economice In unul din cele trei sectoare - primar, secundar, tertiar - se face in functie de: a) dinamica productivitatii muncii; b) nivelul progresului tehnic; c) receptivitatea activitatii fata de progresul tehnic; d) toate elementele prezentate. 82. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic, sectorul primar al activitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm mediu; b) ritm inalt; c) grad redus de receptivitate fata de progresul tehnic si productivitatea sub medie; d) nu prezinta importanta. 83. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si ai progresului tehnic, sectorul secundar al activitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm inalt; b) ritm mediu; c) sub medie; d) nu prezinta importanta. 84. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic, sectorul tertiar al activitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm mediu; b) ritm inalt; c) grad redus de receptivitate fata de progresul tehnic si productivitatea sub medie; d) nu prezinta importanta.
85. Sectorul cuaternar nu este un sector al: a) „materiei cenusii”; b) cercetarii stiintifice; c) dezvoltarii tehnologiei si cunoasterii stiintifice; d) modernizarii bazei tehnico-materiale. 86. Primul autor care a utilizat sintagma „economia serviciilor” a fost: a) D. Bell; b) V.R. Fuchs; c) T.P.Hill; d) J. Gadrey. 87. Dupa opinia unor specialisti, economia informationala constituie viitorul: a) sectorului primar; b) societatii neo-industriale; c) sectorului secundar; d) sectorului tertiar. 88. Dupa opinia unor specialisti, informatia devine: a) resursa fundamentala a societatii; b) importanta pentru societate; c) mai putin importanta; d) nu are insemnatate. 89. in ultimele duufi decenii ale secolului XX, tot mai multi specialisti si-au exprimat opinia ca in viitor, va fi o economie: a) in tranzitie: b) a serviciilor: c) a valorificarii resurselor naturale; d) a cercetarii stiintifice. 90. Indicele de volum al PIB-ului pe locuitor pentru Romania, fata de acelasi indicator realizat pe ansamblul UE - 27, in prezent, se situeaza: a) mult sub acest nivel; b) la acelasi nivel; a) peste acest nivel; b) aproape de acest nivel. 91. In ce interval se situeaza, in prezent, ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii pe ansamblul UE- 27: a) 35-40%; b) 41-50%; c) 51 -60%; d) 61 -75%.
92. Ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii din Romania, fata de acelasi indicator realizat pe ansamblul UE -27, in prezent se situeaza: a) mult sub acest nivel; b) la acelasi nivel; c) peste acest nivel; d) aproape de acest nivel. 93. in prezent, contributia serviciilor la realizarea valorii adaugate brute in Romania, comparativ cu nivelul din tarile dezvoltate din Europa, s-a situat in una din urmatoarele variante: a) mult sub acest nivel; b) la acelasi nivel; c) peste acest nivel; d) aproape de acest nivel. 94. Abordarea traditionala sau reziduala a serviciilor se fundamenteaza pe: a) diviziunea economiei nationale in sectoarele primar, secundar si tertiar; b) crearea de valoare, de avutie nationala doar in domeniul productiei de bunuri; c) aprecierea unei activitati ca fiind producatoare sau neproducatoare de valoare; d) existenta unei nevoi si a unei cereri corespunzatoare. 95. Caracterul tertiar al societatii post-industriale este determinat de: a) beneficiile petrecerii timpului liber; b) populatia majoritara care isi desfasoara activitatea in acest sector; c) cresterea rolului informatiei; d) implicatiile progresului stiintific si tehnic. 96. Fenomenele care marcheaza evolutia pietei mondiale in ultimele decenii stau sub semnul: a) globalizarii; b) crizei energetice; c) dezvoltarii culturale; d) evolutiei dinamice a progresului tehnic. 97. Procesul globalizarii este de data: a) indepartata in trecut; b) recenta; c) viitoare; d) stravechi timpuri. 98. O dezvoltare spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat mai ales dupa anii: a) imediat dupa al doilea razboi mondial; b) 80 ai secolului trecut; c) 90 ai secolului trecut; d) 2000.
99. Dezvoltarea spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat odata cu: a) dezvoltarea economica; b) cresterea importantei infrastructurii; c) globalizarea pietelor financiare; d) intensificarea eforturilor de aparare. 100. Pe langa efectele negative, globalizarea inseamna insa si multe oportunitati. Marcati varianta falsa: a) mobilizarea capitalurilor si internationalizarea productiei; b) libera circulatie a marfurilor; c) sporirea concurentei; d) intensificarea colonialismului corporatist. 101. Piata serviciilor nu se caracterizeaza prin: a) omogenitate; b) diversitate; c) includerea numai a serviciilor marfa; d) dificultatea evaluarilor cantitative privind structura si dinamica. 102. Diversitatea, o caracteristica a pietei serviciilor este determinata de: a) materialitatea si imaterialitatea serviciilor; b) diversitatea definitiilor date notiunii de serviciu; c) diversitatea categoriilor de servicii si a modului de manifestare a concurentei; d) tangibilitatea si intangibilitatea serviciilor. 103. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se enumera: a) neomogenitatea majoritatii serviciilor; b) afectarea atomicitatii; c) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serviciilor pe piata; d) lipsa proprietatii. 104. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se enumera: a) neomogenitatea majoritatii serviciilor; b) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serviciilor pe piata; c) limitarea transparentei d) reducerea variabilitatii serviciilor. 105. Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu se regaseste: a) licenta de emisie; b) capitalul necesar; c) brevetul de turism; d) licenta de distributie.
106. Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu se regaseste: a) capitalul minim foarte mare; b) licenta de emisie; c) licenta de distributie; d) autorizarea sau acreditarea. 107. Drept restrictie de natura economica impusa pentru prestarea pe piata a unui serviciu de telecomunicatii se refera la: a) capitalul necesar; b) licenta de emisie; c) brevetul de turism; d) acreditarea. 108. Printre restrictiile de natura economica impuse la lansarea pe piata a unui serviciu bancar se regaseste: a) capitalul minim foarte mare; b) licenta de emisie; c) brevetul de turism; d) licenta de distributie. 109. Limitarea transparentei reprezinta o particularitate a pietei serviciilor si este cauzata de: a) afectarea atomicitatii; b) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serviciilor pe piata; c) imaterialitatea si perisabilitatea serviciilor; d) capitalul minim obligatoriu. 110. Cererea de servicii este determinata de trei conditii esentiale de existenta. Marcati varianta falsa: a) disponibilitatea de a cumpara serviciul respectiv; b) existenta dorintei clientului de a consuma intr-o anumita cantitate un serviciu; c) posibilitatea de a achizitiona serviciul respectiv, determinata in principal de solvabilitatea consumatorului; d) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) pe piata a serviciilor. 111. Din punctul de vedere al solvabilitatii, cererea de servicii poate fi: a) efectiva si potentiala; b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara; c) satisfacuta si nesatisfacuta; d) constanta, descrescatoare si crescatoare.
112. Dupa modul de manifestare in timp, cererea poate fi: a) efectiva si potentiala; b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara; c) satisfacuta si nesatisfacuta; d) constanta, descrescatoare si crescatoare. 113. Dupa gradul de corelare cu oferta, cererea de servicii poate fi: a) efectiva si potentiala; b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara; c) satisfacuta si nesatisfacuta; d) constanta, descrescatoare si crescatoare. 114. Din punctul de vedere al manifestarii in timp, cererea de servicii poate fi: a) efectiva si potentiala; b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara; c) satisfacuta si nesatisfacuta; d) constanta, descrescatoare si crescatoare. 115. Marcati categoriile de factori de influenta ai cererii de servicii: a) generali si specifici; b) generali si particulari; c) obiectivi si subiectivi; d) generali. 116. Tarifele practicate, veniturile consumatorilor, tarifele serviciilor substituibile sunt factori de influenta ai cererii de servicii cu caracter: a) general; b) specific; c) obiectiv; d) subiectiv. 117. Modificarile cererii de servicii in functie de tarifele practicate nu depind de: a) nivelul initial al tarifului; b) calitatea serviciilor; c) structura veniturilor consumatorului; d) elasticitatea cererii in raport cu tariful practicat. 118. Veniturile consumatorilor reprezinta un factor de influenta a cererii de servicii cu caracter: a) specific; b) general; c) obiectiv; d) subiectiv.
119. in functie de evolutia cererii, determinata de modificarea veniturilor consumatorilor, serviciile pot fi: a) simple si complexe; b) normale si inferioare; c) frecvente si rare; d) obisnuite. 120. In functie de gradul de substituibilitate, serviciile pot fi: a) general si partial substituibile; b) obisnuit substituibile; c) nesubstituibile; d) perfect si partial substituibile. 121. Tarifele serviciilor complementare reprezinta un factor de influenta al cererii de servicii, cu caracter: a) specific; b) general; c) obiectiv; d) subiectiv. 122. in functie de gradul de complementaritate serviciile pot fi: a) strict si partial complementare; b) general si partial complementare; c) necomplementare; d) strict complementare. 123. In cazul serviciilor strict complementare, gradul de complementaritate este: a) indiferent; b) egal cu 1; c) mai mare decat 1; d) apropiat de 1. 124. in cazul serviciilor partial complementare, gradul de complementaritate este: a) diferit de 1; b) nu are semnificatie; c) egal cu 1; d) nu se poate determina. 125. Preferintele consumatorului, ca factor de influenta a cererii de servicii nu prezinta una din valentele enumerate: a) determina cresterea veniturilor personale; cereri b) evidentiaza anumite aspecte calitative cu influente asupra cererii de servicii; c) stau la baza criteriilor de segmentare a cererii de servicii; d) permite evaluarea cantitativa a cererii de servicii.
126. Factorul timp influenteaza cererea de servicii doar in masura: a) distribuirii serviciilor; b) promovarii serviciilor; c) pregatirii producatorului; d) puterii de cumparare a clientului. 127. Specificitatea factorilor de influenta asupra cererii de servicii nu se diferentiaza pentru: a) servicii prestate in special pentru populatie; b) servicii cu caracter general; c) servicii prestate in special pentru intreprinderi; d) servicii internationale. 128. Factorii demografici si socio-culturali ai cererii de servicii fac parte din categoria: a) factorilor specifici cererii de servicii pentru intreprinderi; b) factorilor specifici cererii de servicii a populatiei; c) factorilor generali ai ofertei de servicii; d) factorilor specifici ai ofertei de servicii. 129. Din categoria factorilor demografici cu influenta directa asupra structurii si dinamicii cererii de servicii a populatiei, nu fac parte: a) numarul populatiei; b) structura pe sexe si pe grupe de varsta; c) urbanismul; d) repartizarea teritoriala a populatiei, atat din punct de vedere numeric cat si al structurii pe sexe si pe grupe de varsta. 130. Din categoria factorilor socio-culturali ce influenteaza cererea de servicii nu se evidentiaza: a) schimbarile sociale; b) urbanismul; c) apartenenta la un grup cultural, ce dispune de traditii, obiceiuri si mentalitati proprii; d) repartizarea teritoriala a populatiei, pe total, sexe si grupe de varsta. 131. Care din urmatoarele enumerari constituie factor specific de influenta a cererii de servicii pentru populatie: a) amplificarea concurentei: b) efectele tehnologiei moderne; c) complexitatea mediului; d) raportul timp liber-venituri.
132. In functie de modalitatea de abordare si modul de rezolvare, metodele de studiere a cererii de servicii nu cuprind: a) metode analitice: b) metoda anchetei pilot; c) metode statistice; d) metode normative. 133. Metodele analitice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in vedere; b) analiza seriilor de timp, care caracterizeaza evolutia cererii efective; c) utilizarea unor „norme” de consum determinate de regula statistic; d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii. 134. Metodele statistice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in vedere; b) analiza seriilor de date (cronologice sau de timp), care caracterizeaza evolutia cererii efective; c) utilizarea unor „norme” de consum determinate de regula statistic; d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii. 135. Metodele normative utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in vedere; b) analiza seriilor de timp, care caracterizeaza evolutia cererii efective; c) utilizarea unor „norme” de consum determinate de regula statistic; d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii. 136. Pentru ca o intreprindere prestatoare de servicii sa-si formeze o oferta de servicii, trebuiesc indeplinite mai multe conditii. Marcati varianta falsa: a) disponibilitatea; b) capabilitatea; c) managementul performant; d) amplasarea in localitati urbane. 137. Netransferabilitatea ofertei de servicii deriva din: a) nematerialitatea si intangibilitatea serviciilor; b) materialitatea si nematerialitatea serviciilor; c) materialitatea si intangibilitatea serviciilor; d) nematerialitatea si nestocabilitatea serviciilor.
138. Oferta de servicii are o serie de particularitati. Marcati varianta falsa: a) netransferabilitatea ofertei; b) dificultatea protectiei juridice a serviciului; c) materialitatea si imaterialitatea ofertei; d) implicarea consumatorului in producerea serviciului. 139. Oferta de servicii este o oferta: a) efectiva; b) frecventa; c) potentiala; d) ocazionala. 140. Dificultatea protectiei juridice a serviciilor rezulta din: a) nematerialitatea si intangibilitatea unor servicii; b) nestocabilitatea serviciilor; c) simultaneitatea productiei si consumului; d) intensificarea concurentei pe piata serviciilor. 141. Implicarea consumatorului in producerea unui serviciu genereaza: a) inseparabilitatea serviciului de prestator si consumator; b) producerea unor servicii personalizate si stabilirea unui sistem aparte de relatii intre prestator si consumator; c) intensificarea concurentei pe piata serviciilor si nestocabilitatea serviciului; d) cantitati mari de servicii puse la dispozitia consumatorilor finali sau utilizatorilor la un moment dat. 142. Excludeti din urmatoarele enumerari factorii care nu influenteaza oferta de servicii: a) volumul si structura cererii de servicii; b) costurile de productie; c) tariful de piata al serviciului; d) volumul si structura veniturilor. 143. Sfarsitul secolului XX si inceputul secolului XXI au fost marcate de o serie de tendinte in evolutia ofertei de servicii. Marcati varianta falsa: a) cresterea in ritm superior a ofertei de servicii in raport cu oferta celorlalte sectoare; b) asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii; c) cresterea rolului si importantei calitatii serviciilor si dinamicii diferentiate pe categorii de servicii; d) influenta pozitiva sau negativa a preturilor si cantitatile de servicii complementare.
144. Cea mai sustinuta dinamica a preturilor de consum s-a inregistrat la urmatoarele servicii: a) chirii, apa, canal, salubritate, servicii postale; b) abonamente radio - TV; c) servicii cu caracter industrial; d) transport urban. 145. Soldul conjunctural exprima: a) cresterea in ritm superior a ofertei de servicii in raport cu oferta celorlalte sectoare; b) tendinta de evolutie a indicatorilor fata de perioada de referinta; c) asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii; d) dinamici diferentiate pe categorii de servicii. 146. Indicatorul de confidenta se determina ca o media aritmetica simpla a soldurilor conjuncturale pentru trei componente. Marcati varianta falsa: a) aprecierea situatiei economice; b) aprecierea cererii de servicii; c) aprecierea numarului de salariati; d) estimarea cererii de servicii. 147. In contextul globalizarii, rolul statului tinde: a) sa se minimizeze; b) sa se maximizeze; c) sa ramana la acelasi nivel; d) sa nu fie afectat. 148. Viteza deosebita cu care globalizarea a cuprins intreaga lume i-a facut pe unii specialisti (R. Reich, R Fetzgerald etc.) sa aprecieze ca: a) „traim transformari care vor rearanja politica si economia secolului urmator”; b) „nu va mai fi economii nationale, atunci cand acest proces va fi inchiriat”; c) „tot ceea ce va ramane in cadrul unei granite vor fi oamenii, care vor cuprinde natiunile...” d) toate cele trei variante. 149. Dupa unii autori (P. Dicken), principala forta in modelarea economiei mondiale, in procesul globalizarii, se refera la institutiile: a) politice; b) sindicale; c) economice; d) sociale.
150. Dupa anii ’80 ai secolului XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate in perioada globalizarii pietelor lumii sunt de natura: a) macroeconomica; b) microeconomica; c) financiara; d) zonala. 151. Pentru prima data existenta procesului globalizarii pietelor lumii a fost semnalata de: a) Ph. Koller; b) P. Dicken; c) Th. Levitt; d) R. Reich. 152. in procesul globalizarii, productia internationala are mai multe dimensiuni. Marcati caracteristica falsa: a) productia mare realizata de societatile transnationale; b) fluxurile tehnologice joaca un rol important; c) cresterea populatiei urbane; d) cercetarea-dezvoltarea constituie secretul succesului. 153. In procesul globalizarii, dinamismul cel mai mare s-a inregistrat in domeniul: a) fluxurilor financiare internationale; b) comertului cu bunuri; c) comertului cu servicii; d) circulatiei de persoane, 154. Procesul globalizarii a fost accentuat de revolutia: a) industriala; b) transporturilor de persoane; c) informationala; d) transporturilor de marfuri. 155. Beneficiile aderarii noilor state la U.E. nu vizeaza: a) imbunatatirea calitativa a produselor si serviciilor; b) intensificarea participarii acestor state la distributia internationala de bunuri si servicii; c) cresterea inflatiei; d) ameliorarea datoriilor externe. 156. Printre factorii specifici cererii de servicii internationale nu se inscrie: a) cresterea veniturilor si modificarea cheltuielilor de consum ale populatiei; b) dezvoltarea si liberalizarea comertului cu bunuri; c) stagnarea progresului stiintific si tehnic; d) expansiunea activitatii companiilor internationale.
157. In studierea cererii de servicii, metodele nu se utilizeaza: a) in functie de situatiile concrete; b) in functie de informatiile disponibile; c) izolat; d) in functie de marimea esantionului. 158. Oferta individuala de servicii reprezinta: a) oferta de servicii la nivelul unui agent economic sau cantitatile dintr-un serviciu pe care un agent economic le pune la dispozitia clientilor spre vanzare; b) oferta de servicii existenta intr-o localitate; c) oferta de servicii pusa la dispozitia clientilor cu dizabilitati; d) oferta de servicii dintr-un depozit en gros. 159. Oferta agregata reprezinta: a) toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor finali si utilizatoriilor la un moment dat; b) intreaga oferta a unui agent economic; c) un serviciu de acelasi fel oferit de toate intreprinderile prestatoare; d) toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor la un moment d at. 160. Marcati factorul care nu influenteaza oferta de servicii: a) volumul si structura cererii; b) costurile de productie; c) tariful de piata al serviciului; d) implicarea consumatorului in producerea serviciului. 161. Cresterea volumului si diversificarii cererii efective de servicii nu se poate realiza prin: a) reducerea tarifelor; b) imbunatatirea raportului calitate-pret; c) reducerea numarului surselor de informare; d) cresterea numarului de prestatori. 162. In raportul dintre cererea si oferta de servicii, factorul timp indeplineste: a) un rol mai putin important; b) un rol foarte important; c) niciun rol; d) un rol conditionat. 163. Asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii prezinta tendinte contradictorii in prezent, dar datorita desfasurarii si dinamismului fenomenelor economico-sociale, aceste tendinte sunt considerate: a) normale; b) anormale; c) fara importanta; d) indiferente.
164. in sectorul tertiar, tendinta de disociere se manifesta: a) atat intre oferta de servicii si oferta de bunuri, cat si in cadrul ofertei de servicii: b) datorita intensificarii patrunderii progresului tehnic in toate domeniile societatii; c) in conditiile cresterii nivelului de trai; d) datorita diversificarii nevoilor sociale. 165. Indicatorul de confidenta mediu pentru Romania are valori superioare fata de marimile realizate pentru tarile Uniunii Europene si indica o situatie: a) pozitiva; b) negativa; c) neinsemnata; d) contradictorie. 166. Intr-o economie de piata, cresterea rolului si importantei calitatii serviciilor devine un obiectiv: a) esential; b) important; c) indiferent; d) neinsemnat. 167. Pe o piata competitiva, in care firmele se intrec in produse, servicii, preturi, calitatea constituie una din conditiile necesare castigarii: a) de noi nise de piata; b) unui avantaj competitiv; c) altor segmente de consumatori; d) unor profituri mai mari. 168. In literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metode cantitative de stabilire a tarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta. Marcati varianta falsa: a) metoda marjei de profit adaugata la costuri; b) metoda pragului de rentabilitate; c) metoda costului marginal egal cu venitul marginal; d) metoda cresterii veniturilor populatiei. 169. Metoda marjei de profit adaugata la costuri, ca metoda de stabilire a tarifelor de consum a serviciilor, ofera producatorului: a) cele mai reduse garantii; b) cele mai mari garantii; c) nicio garantie; d) asigura rentabilitatea activitatii.
170. Metoda marjei de profit adaugata la costuri, ca metoda de stabilire a tarifelor de consum a serviciilor, nu tine cont de: a) cumparatorul potential, cerintele si posibilitatile financiare ale acestuia; b) nivelul profitului realizat; c) costurile realizate; d) oferta de servicii de pe piata. 171. Metoda pragului de rentabilitate, ca metoda de stabilire a tarifelor de consum a serviciilor, porneste de Ia ipoteza ca: a) profitul realizat este egal cu cel planificat; b) este cea mai simpla metoda; c) veniturile realizate din prestarea unui anumit volum de servicii sa fie egala cu valoarea costurilor; d) producatorul sa detina pe piata o pozitie relativ monopolista. 172. Metoda costului marginal cu venitul marginal, ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta, se aplica cel . mai bine in conditiile in care: a) producatorul detine o pozitie relativ monopolista; b) consumatorul isi exprima cereri foarte mari de servicii; c) producatorul ofera servicii diversificate; d) cererea de servicii este nesatisfacuta; 173. Metoda costului marginal egal cu venitul marginal, ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta, spre deosebire de celelalte metode, se diferentiaza prin faptul ca tine seama de: a) atat de comportamentul consumatorului cat si de cel al producatorului; b) numai de comportamentul consumatorului; c) numai de comportamentul producatorului; d) atitudinea indiferenta. 174. Metoda pragului de rentabilitate ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe piata cu concurenta imperfecta, se poate aplica prin procedeele: a) determinarea nivelului cererii de servicii a populatiei; b) determinarea productiei minime si determinarea tarifului minim; c) cercetarea cererii nesatisfacute de servicii a populatiei; d) cercetarea cererii de servicii a intreprinderilor. 175. Activitatile ce fac obiectul vanzarii si cumpararii pe piata, indiferent de momentul platii, tipul de pret practicat (pret de vanzare, tarif etc.) si modalitatile de incasare reprezinta servicii: a) de piata; b) traditionale; c) livrate permanent; d) discrete.
176. Serviciile de piata pentru populatie se pot grupa in functie de mai multe criterii. Marcati varianta falsa: a) caracteristicile beneficiarului serviciului; b) natura relatiilor economice si financiare ce intervin intre prestator si beneficiar; c) continutul activitatii prestatiei; d) dimensiunile cererii nesatisfacute. 177. Serviciile pentru populatie se pot grupa in: a) servicii personale (individuale) si servicii colective; b) servicii din sectorul public, asociativ si privat; c) servicii traditionale, servicii moderne sau noi; d) servicii livrate permanent si servicii discrete. 178. Serviciile privind, in principal, bunurile fac parte din categoria serviciilor: a) cu efect direct asupra persoanelor; b) personale (individuale); c) colective; d) personalizate. 179. inchirierile de locuinte, inchirierile de bunuri, inchirierile de autoturisme sunt servicii: a) de reparatii si intretinere; b) cu efect direct asupra persoanelor; c) personalizate (individualizate); d) cu caracter locativ. 180. Repararea bunurilor de uz indelungat, serviciile dupa vanzare, spalatorii, curatatorii sunt servicii: a) de reparatii si intretinere; b) cu efect direct asupra persoanelor; c) personalizate (individualizate); d) cu caracter locativ. 181. Serviciile cu efect asimilabil investitiilor sunt servicii: a) cu efect asupra persoanelor; b) asimilabile consumului; c) privind in principal bunurile; d) personalizate. 182. Serviciile asimilabile consumului sunt servicii: a) cu efect asupra persoanelor; b) cu efect asimilabil investitiilor; c) privind in principal bunurile; d) personalizate.
183. Serviciile de invatamant, informatica si sanatate sunt servicii: a) cu caracter locativ; b) cu efect asimilabil investitiilor; c) asimilabile consumului; d) de reparatii si intretinere. 184. Serviciile de transport, telecomunicatii si turism sunt servicii: a) cu caracter locativ; b) cu efect asimilabil investitiilor; c) asimilabile consumului; d) de reparatii si intretinere. 185. Apararea nationala, relatiile externe, mentinerea ordinii, protejarea mediului sunt servicii: a) destinate colectivitatii in ansamblul sau; b) personalizate; c) cu caracter lucrativ; d) personale. 186. Serviciile de piata pentru populatie, in prezent, sunt privatizate in: a) totalitate; b) mica proportie; c) cea mai mare proportie; d) cea mai mica proportie. 187. Marcati categoria de servicii colective pentru populatie: a) personalizate (individualizate) si servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau; b) privind in principal bunurile si serviciile cu efect direct asupra persoanelor; c) cu caracter locativ si servicii de reparatii si intretinere; d) cu efect asimilabil investitiilor si servicii asimilate consumului. 188. Serviciile de piata nu cuprind: a) servicii prestate in principal pentru populatie; b) servicii prestate in principal pentru operatorii economici; c) servicii de transporturi, depozitare si comunicatii; d) servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau. 189. in cadrul serviciilor de piata prestate in principal pentru intreprinderi, in ultimii ani, cea mai mare pondere o detin: a) tranzactiile imobiliare; b) informatica si activitatile conexe; c) activitatile juridice, contabilitate si revizie contabila; d) arhitectura, inginerie si alte consultatii tehnice.
190. Prin eficienta se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor; b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate); c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroecono mic. 191. Prin eficienta economica se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor; b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate); c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroecono mic. 192. Prin eficacitate se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor; b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate); c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroecono mic. 193. Prin eficienta sociala se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cu un nivel dat al resurselor; b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate); c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroecono mic. 194. Eterogenitatea si complexitatea efectelor utile rezultate din activitatile de servicii confera eficientei: a) calitati deosebite, greu de comensurat; b) o sfera mult mai larga de cuprindere si evaluare; c) o sfera restransa de cuprindere si evaluare; d) calitati identice cu ale bunurilor materiale. 195. La nivel macroeconomic, eficienta sectorului tertiar este influentata de modul de alocare a resurselor in economie intre: a) diferite sectoare ale economiei si intre consum si investitii; b) diferite ramuri industriale producatoare de bunuri materiale si intre investitii; c) sectoarele primar, secundar si tertiar; d) diferite categorii de servicii cuprinse in sectorul tertiar.
196. Eficienta sectorului de servicii prezinta o serie de particularitati privind: a) semnificatia si modalitatea de evaluare; b) continutul; c) complexitatea metodologiei de calcul; d) modalitatea de evaluare. 197. Unele dintre particularitatile eficientei serviciilor se refera la: a) existenta efectelor directe si a efectelor indirecte; b) puterea de cumparare a clientilor; c) dimensiunile timpului liber al populatiei; d) stilul de viata al consumatorului. 198. Imbunatatirea calitatii serviciilor contribuie la sporirea gradului de satisfacere a nevoilor consumatorului, cu urmari pozitive in planul: a) relatiilor de familie si societate; b) social, cultural si economic; c) relatii lor cu piata si in interiorul intreprinderilor; d) managementului. 199). Performanta reprezinta: a) desfasurarea unei activitatii in conditii de profitabilitate; b) o stare de competitivitate a unei intreprinderi care ii asigura o prezenta durabila pe piata; c) acoperirea tuturor cheltuielilor din veniturile realizate; d) realizarea de indicatori economico-financiari la nivelurile prognozate. 200. Performanta este sinonima cu: a) eficienta economica; b) eficienta sociala; c) eficacitatea; d) avantaj competitiv. 201. Indicati principiul de baza al metodologiei de cercetare a calitatii marfurilor, prin care se are in vedere obtinerea unui rezultat final cat mai exact privind calitatea produselor: a) stabilirea concordantei dintre necesitate si produs; b) prelucrarea si analiza datelor; c) integrarea rezultatelor partiale; d) completarea reciproca a metodelor. 202. Calitatea este rezultatul: a) caracteristicilor izolate ale produselor\serviciilor luate separat; b) insumarii valorilor caracteristicilor unui produs\serviciu; c) asamblarii mecanice a unor componente ale calitatii; d) unitatii\sintezei caracteristicilor unui produs\serviciu.
203. Care dintre metodele de cercetare a calitatii marfurilor urmareste stabilirea unei corelatii rationale intre gradul de satisfacere a nevoilor (calitate) si costuri: a) analiza morfologica; b) analiza valorii; c) analiza structurii; d) metoda brainstorming. 204. Care dintre metodele clasice de cercetare a calitatii se aplica produselor complexe, cu grad inalt de tehnicitate: a) metodele experimentale; b) analiza functionala; c) analiza structurii; d) analiza comparativa. 205. Identificarea celor mai bune idei de produse si servicii noi culese de la un grup de subiecti, se realizeaza aplicand: a) metoda brainstorming; b) metoda morfologica; c) analiza comparativa; d) metoda experimentala. 206. Conceptul de calitate definit prin insusirile esentiale ale unui obiect care il fac sa se distinga de toate celelalte, exprima: a) sensul tehnic al conceptului; b) sensul filozofic; c) sensul economic; d) sensul social. 207. Calitatea exprimata prin gradul de satisfacere a nevoilor clientului, indica: a) sensul economic al conceptului; b) sensul social; c) sensul tehnic; d) sensul filozofic. 208. Calitatea exprimata prin gradul de utilitate optim in raport cu cheltuielile ocazionate la producator si client, indica: a) sensul social al conceptului; b) sensul tehnic; c) sensul economic; d) sensul filozofic.
209. Ierarhizarea produselor in functie de nivelul calitatii atins pe piata interna si externa se poate efectua prin: a) indicii de calitate ai produselor; b) analiza comparativa; c) analiza structurii; d) analiza morfologica. 210. Definitia conceptului de calitate in care se pune accent si pe componente extracalitative se refera la: a) calitatea reala; b) calitatea de excelenta; c) calitatea contractata; d) calitatea totala. 211. Multitudinea caracteristicilor de calitate ale produselor determina: a) caracterul dinamic al calitatii; b) caracterul complex al calitatii; c) caracterul istoric al calitatii; d) caracterul social al calitatii. 212. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu factorii care determina caracterul dinamic al calitatii: a) evaluarea costurilor noncalitatii; b) progresul stiintific si tehnic; c) exigentele crescande ale consumatorilor; d) concurenta. 213. Care dintre caile de crestere continua a calitatii este concretizata prin imbunatatirea nivelului unor caracteristici de calitate: a) extensiva; b) intensiva; c) obiectiva; d) exhaustiva. 214. Care dintre ipostazele calitatii indica nivelul limitativ al valorilor individuale ale proprietatilor unui produs: a) calitatea proiectata; b) calitatea omologata; c) calitatea prescrisa, specificata; d) calitatea reala. 215. Care este ipostaza calitatii care exprima punctul de vedere producatorului: a) calitatea comerciala; b) calitatea proiectata; c) calitatea contractata; d) calitatea tehnica.
216. Ipostaza calitatii cu importanta in luarea deciziei de cumparare este: a) calitatea prescrisa; b) calitatea contractata; c) calitatea comerciala; d) calitatea livrata. 217. Ipostaza calitatii produselor care exprima gradul de conformitate a valorilor individuale ale caracteristicilor tehnico-functionale cu prescriptiile standardelor si normelor tehnice in vigoare este: a) calitatea optima; b) calitatea tehnica; c) calitatea comerciala; d) calitatea omologata. 218. Existenta unui decalaj redus intre calitatea tehnica si calitatea comerciala determina: a) necesitatea cunoasterii permanente a cerintelor si exigentelor clientilor, b) cresterea stocurilor; c) imobilizarea fondurilor; d) alte efecte negative. 219. Indicati varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la relatia dintre calitatea tehnica si cea comerciala a produselor: a) se interconditioneaza reciproc; b) intre ele exista o tendinta de apropiere; c) decalajul relativ mare dintre ele indica o concordanta intre cerere si oferta in privinta calitatii; d) decalajul redus dintre ele indica rolul stimulativ al cerintelor clientilor in cresterea nivelului calitativ. 220. Caracterul dinamic este specific(indicati raspunsul incorect): a) nevoilor oamenilor; b) valorii de intrebuintare(utilitatii); c) numai calitatii produselor; d) dezvoltarii gradului de cultura si civilizatie. 221. Calitatea proiectata si realizata se poate modifica de regula in sens negativ datorita(indicati raspunsul incorect): a) conditiilor de productie; b) conditiilor de ambalare; c) actiunii factorilor specifici depozitarii; d) actiunii factorilor din operatiile de manipulare si transport.
222. Care dintre urmatoarele notiuni exprima in cea mai mare masura gradul de satisfacere a unor nevoi sau a unor segmente importante ale acestora: a) proprietatile; b) caracteristicile de calitate; c) indicii de calitate; d) functiile calitatii. 223. Care dintre modalitatile de exprimare a calitatii au sfera de cuprindere cea mai mare: a) parametrii; b) indicii; c) caracteristicile; d) indicatorii calitatii. 224. Care sunt caracteristicile de calitate ale produselor a caror importanta este in crestere si pentru care se impun in prezent reglementari stricte pe piata externa: a) caracteristicile economice; b) caracteristicile ecologice; c) caracteristicile ergonomice; d) caracteristicile functionale. 225. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt caracteristici ergonomice: a) gradul de poluare; b) biodegradabilitatea; c) gradul de confort, usurinta in folosire,comoditatea; d) consumul de energie. 226. Precizati varianta neadevarata privind componentele ce alcatuiesc calitatea ca vector rezultant: a) tehnica; b) economica; c) statistica; d) sociala 227. Indicati ordinea corecta a relatiei dintre conceptele de mai jos: a) functii - calitate - proprietati - caracteristici- cerinte; b) calitate - proprietati - functii - caracteristici; c) cerinte - proprietati - caracteristici -functii - calitate; d) proprietati-cerinte-caracteristici-calitate - functii. 228. Masura utilitatii produselor este exprimata prin: a) valoarea de intrebuintare; b) anumite proprietati; c) calitate; d) destinatie.
229. Punctul de pornire in realizarea produselor si serviciilor il constituie: a) proiectarea; b) receptia materiilor prime; c) cunoasterea nevoilor sociale; d) aprovizionarea. 230. Utilitatea marfurilor (valoarea de intrebuintare) si calitatea sunt concepte: a) ce se pot inlocui unul cu altul; b) identice; c) independente; d) aflate in stransa interdependenta 231. in functie de utilitate (valoare de intrebuintare), produsele sunt diferentiate intre ele, pe: a) grupe si subgrupe; b) categorii de calitate; c) clase; d) caracteristici de calitate. 232. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu caracteristicile de calitate ale unui produs: a) sunt cele mai importante proprietati; b) sunt selectionate dupa aportul lor la stabilirea gradului de utilitate al produsului la un moment dat; c) ele reprezinta ultima treapta a sintezei in evaluarea calitatii; d) cuprind un numar restrans de proprietati. 233. Care dintre urmatorii factori influenteaza calitatea: a) ambalarea, transportul, pastrarea; b) cercetarea si proiectarea; c) materiile prime; d) managementul calitatii. 234. Care dintre urmatoarele notiuni exprima sensul cantitativ al conceptului de calitate: a) calitatea relativa; b) nivelul calitatii; c) masura calitatii; d) clasa de calitate. 235. Termenul de „clasa” de calitate exprima: a) rangul unor entitati care indeplinesc aceeasi functie in utilizare; b) sensul calitativ al entitatilor; c) sensul tehnic al calitatii; d) sensul social al calitatii.
236. Care dintre ipostazele calitatii are un rol hotarator in prevenirea defectelor si in economisirea de resurse materiale si umane: a) calitatea prescrisa; b) calitatea proiectata; c) calitatea contractata; d) calitatea reala. 237. Cerintele clientului prevazute in documentatia tehnica de proiectare a produselor dar nerealizata in productie reprezinta: a) neconformitati; b) risipa; c) inutilitate; d) superficialitate. 238. Supracalitatea nesolicitata de client si nespecificata in documentatia tehnica de realizare a produselor reprezinta: a) neconformitate; b) risipa; c) insatisfactie; d) superficialitate. 239. Rezultatul gruparii a doua sau mai multe caracteristici de calitate de regula complementare este reprezentat de: a) functiile calitatii; b) cerintele de calitate; c) proprietati; d) nivelul calitatii. 240. Precizati functia calitatii reprezentata de caracteristicile psihosenzoriale, ergonomice si estetice: a) functia tehnica; b) functia economica; c) functia sociala; d) functia de disponibilitate. 241. Care dintre caracteristicile tehnico-functionale ale produselor de folosinta indelungata exprima functionalitatea in timp a acestora: a) caracteristicile fizice; b) fiabilitatea si mentenabilitatea; c) caracteristicile fizico-mecanice; d) caracteristicile tehnice.
242. Care dintre urmatoarele caracteristici de calitate ale produselor sunt obiective: a) caracteristicile psihosenzoriale; b) caracteristicile tehnice; c) caracteristicile ergonomice; d) caracteristicile ecologice. 243. Care dintre ipostazele calitatii exprima gradul in care un produs indeplineste serviciul specificat, in conditii de cost global minim: a) calitatea reala; b) calitatea prescrisa; c) calitatea omologata; d) calitatea optima. 244. Care dintre componentele calitatii exprima optiunile consumatorilor formulate ca expresii generale ale necesitatilor acestora: a) proprietatile; b) caracteristicile de calitate; c) cerintele de calitate; d) functiile calitatii. 245. Care este varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la atribuirea marcii de calitate: a) se acorda pe timp nelimitat; b) este atribuita prin certificatul de marca; c) atribuirea se face de catre organisme nationale si internationale; d) poate fi retrasa cand nu se mai respecta conditiile din contract. 246. Precizati afirmatia neadevarata privind obiectivul standardizarii de asigurare si imbunatatire a calitatii produselor/serviciilor: a) standardele sunt cele mai bune surse de documentare in domeniul calitatii produselor/serviciilor; b) in standarde nu sunt specificate conditiile generale de calitate ale produselor; c) asigura protectia consumatorilor si a mediului prin fixarea limitelor elementelor nocive din produse; d) constituie cai de reducere a pierderilor cauzate de noncalitate si supracalitate; 247. Care dintre modalitatile de exprimare a calitatii reprezinta sinteza functiilor calitatii: a) parametrii; b) indicii; c) indicatorii; d) caracteristicile calitatii.
248. Care dintre urmatoarele drepturi fundamentale ale consumatorilor se refera la situatiile in care produsele nu corespund calitativ in utilizare: a) dreptul de satisfacere a necesitatilor fundamentale; b) dreptul la informare si educare; c) dreptul la compensare; d) dreptul la protectia sanatatii si securitatii. 249. Care dintre cerintele de imbunatatire a calitatii produselor din punct de vedere ecologic se refera la descompunerea produselor poluante, sub actiunea factorilor din mediu, in componente nepoluante: a) sa utilizeze materii prime refolosibile; b) sa necesite consum redus de energie; c) sa fie biodegradabile; d) sa fie reciclabile. 250. Asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor/serviciilor ca principal obiectiv al standardizarii se realizeaza prin prescrierea in standarde (indicati varianta incorecta): a) a unui nivel maxim al caracteristicilor de calitate ale produselor; b) metodelor de analiza si incercari; c) conditiilor de ambalare, pastrare, depozitare; d) modalitatilor de efectuare a receptiei calitative a loturilor de marfuri. 251. Notiunea de comert nu defineste: a) o functie economica; b) o profesiune, care se practica in cadrul economiei de piata, asigurand realizarea actelor de schimb; c) transferul titlului de proprietate; d) cumpararea unui bun indelungat pentru dotarea locuintei. 252. Comertul pune Ia dispozitia consumatorilor/utilizatorilor bunuri si servicii in conditii de: a) timp, loc, cantitati, sortiment, pret; b) cantitate, pret, pozitii sortimentale; c) unitati de incarcatura pachetizate; d) structura sortimental preambalata si codificata. 253. Notiunea de comert nu poate fi definita din perspectiva: a) teoriei economice; b) managementului; c) distributiei; d) structurii economiei nationale.
254. De-a lungul timpului, activitatea de comert s-a transformat intr-o: a) activitate creatoare de utilitati; b) activitate de servicii producatoare de satisfactii; c) simpla activitate de intermediere; d) activitate complexa de transfer a proprietatii. 255. In concluzie, comertul nu este: a) un sector creator de utilitati; b) un sector creator de bunuri; c) un reprezentant in serviciul utilizatorului; d) un reprezentat in serviciul producatorului. 256. Care dintre urmatoarele nu sunt acte de comert? a) acte naturale; b) acte financiar-contabile; c) acte potrivit teoriei accesoriei; d) acte formale. 257. Actele de comert naturale sunt: a) reprezentate de acele activitati care, prin ele insele, reprezinta comert, dand profilul profesiunii celor implicati in realizarea lor; b) activitatile desfasurate de agentiile de schimb valutar; c) reprezentate de toate operatiunile ce se refera la acele acte, care sunt pur civile prin natura lor, dar devin comerciale daca sunt facute de catre un comerciant cu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitatii sale comerciale; d) actele de comert a caror substanta comerciala este data de forma lor. 258. Care din urmatoarele obligatii nu sunt specifice comerciantului: a) tinerea evidentelor primare si contabile, conservarea tuturor documentelor comerciale; b) plata impozitelor speciale, impozite pe beneficiul comercial, taxa asupra cifrei de afaceri, taxa pe valoarea adaugata; c) obligatii ce decurg din calitatea de patron; d) respectarea retetelor de fabricatie. 259. Identificati afirmatia falsa: a) notiunea de comerciant, potrivit Codului Civil, este o arecum inlocuita de notiunea de profesionist; b) profesionistul care exploateaza o intreprindere comerciala are calitatea de comerciant; c) intreprinderea comerciala reprezinta criteriul pentru determinarea calitatii de comerciant; d) comerciantul nu poate actiona in interesul obiectivelor sale de afaceri. 260. Stocarea marfurilor asigura: a) utilizarea eficienta a depozitelor; b) aprovizionarea ritmica a populatiei; c) echilibrul dintre oferta si cererea de marfuri in cadrul pietei; d) valorificarea eforturilor investitionale facute pentru producerea marfurilor.
261. Prin functiile asumate, comertul indeplineste un rol important: a) fata de producatori; b) fata de consumatori; c) atat in raport cu producatorii, cat si cu utilizatorii finali sau intermediari; d) fata de intermediari. 262. Care dintre urmatoarele nu este caracteristica a actelor comerciale: a) actele comerciale sunt acte juridice, fapte juridice si operatiuni economice generate de desfasurarea activitatii economice in mod organizat de catre profesionisti, care sunt comercianti; b) actele comerciale au ca obiect producerea si circulatia marfurilor, executarea de lucrari si prestarea de servicii; c) actele comerciale implica savarsirea doar a unor fapte juridice; d) actele comerciale au drept scop obtinerea de profit. 263. Potrivit Codului Civil, desfasurarea unei activitati economice organizate constand in producerea si circulatia marfurilor, executarea de lucrari ori prestarea de servicii implica savarsirea unor: a) acte juridice, fapte juridice si operatiuni economice; b) acte juridice; c) fapte juridice; d) operatiuni economice. 264. Printre conditiile de desfasurare ale comertului nu se inscrie: a) existenta unor agenti de inalt profesionalism; b) existenta unui sistem de depozitare si de conservare a produselor pe tot fluxul acestora, de la producator la consumator; c) existenta unor locuri in care sa se desfasoare activitatea comerciala; d) asigurarea abundentei de produse. 265. Comertul bancar: a) consta in a colecta, concentra si pune la dispozitia comerciantilor fondurile provenite, in principal, din depozitele clientilor; b) cuprinde totalitatea actelor de comert care privesc operatiuni ce asigura orientarea si deplasarea marfurilor din centrele de productie catre centrele/locurile de transformare/fabricare sau punctele de vanzare; c) are in vederea toate operatiunile referitoare la actele de asigurare a unor riscuri, mijlocite de plata unor prime de asigurare; d) cuprinde toate actele de vanzare si cumparare a produselor naturale transferate sau fabricate. 266. Totalitatea cumpararilor de marfuri in scopul revanzarii sau inchirierii lor reprezinta un act de comert: a) natural; b) formal; c) proforma; d) potrivit teoriei accesoriei.
267. Actele de comert care cuprind toate operatiunile ce se refera la acele acte, care sunt pur civile prin natura lor, dar devin comerciale, daca sunt facute de catre un comerciant cu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitatii sale comerciale, sunt acte de comert: a) formale; b) in virtutea teoriei accesoriei; c) naturale; d) proforma. 268. Crearea conditiilor de realizare efectiva | actului de vanzare — cumparare reprezinta o functie: a) importanta a comertului ce consta in fractionarea cantitatilor mari de marfuri pe care Ie livreaza productia; b) ce consta in transferul marfurilor catre zonele si punctele cele mai indepartate sau mai izolate, pentru a fi vandute consumatorilor; c) strict specifica comertului, generata de functiile prezentate anterior si presupune: existenta unei baze tehnico-materiale si existenta unui personal; d) ce permite asigurarea echilibrului dintre oferta si cererea de marfuri din cadrul piete. 269. Profesionistul comerciant nu indeplineste urmatoarea conditie: a) exercitarea de activitati de productie, comert sau prestari servicii in mod sistematic, efectiv, continuu si regulat, cu titlul de profesiune; b) inregistrarea la Registul Comertului; c) detinerea unui patrimoniu de afectatiune; d) inscrierea in registrele publice valabile pentru liber-profesionisti. 270. Potrivit Codului Civil, intreprinderea comerciala nu prezinta urmatoarea caracteristica: a) scopul desfasurarii activitatii exonomice este supravietuirea; b) intreprinderea consta in exercitarea organizata a unei activitati economice; c) activitatea economica este realizata de una sau mai multe persoane in calitate de profesionisti; d) obiectul activitatii economice il reprezinta producerea si circulatia marfurilor, executarea d e lucrari sau prestarea de servicii. 271. Comertul transporturilor: a) are in vederea toate operatiunile referitoare la actele de asigurare a unor riscuri, mijlocite de plata unor prime de asigurare; b) cuprinde totalitatea actelor de comert care privesc operatiuni ce asigura orientarea si deplasarea marfurilor din centrele de productie catre centrele/locurile de transformare/fabricare sau punctele de vanzare; c) consta in a colecta, concentra si pune la dispozitia comerciantilor fondurile provenite, in principal, din depozitele clientilor; d) cuprinde toate actele de vanzare si cumparare a produselor naturale transferate sau fabricate.
272. Concretizarea functiei comertului privind crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vanzare-cumparare presupune: a) existenta unei baze tehnico-materiale; b) existenta unui personal; c) existenta unei baze tehnico-materiale si a unui personal specializat; d) amplasarea magazinelor cat mai aproape de domiciliul cumparatorilor. 273. In relatie cu comunitatea, comerciantilor se pot pot implica in: a) practicarea de actiuni nediscriminatorii si de angajare cinstita asigurarea sigurantei locului de munca; b) mentinerea de relatii stranse Cu diferite grupuri de interes; c) respectarea legislatiei si cooperarea cu administratiile locale; d) dezvoltarea urbana, rurala, cooperarea cu administratia locala. 274. Identificati afirmatia falsa: a) comertul exterior presupune o activitate in cadrul careia cumparatorii si vanzatori se gasesc intr-o tara straina sau in tari diferite; b) comertul isi propune sa puna produsele naturale sau fabricate la dispozitia celor care au nevoie de asemenea bunuri si servicii; c) prin functiile asumate, comertul indeplineste un rol important, atat in raport cu producatorii, cat si cu utilizatorii finali sau intermediari; d) principala functie a comertului ce caracterizeaza insusi continutul activitatii sale. se refera la asigurarea promovarii produselor. 275. Identificati afirmatia adevarata: a) notiunea de comerciant arc in vedere persoana fizica a carei activitate prestata consta in transformarea materiilor prime in produse; b) un agent economic pentru a fi considerat comerciant trebuie doar sa actioneze in numele sau personal; c) faptele de comert in sens larg cuprind „cumpararea de marfuri si produse finite spre a fi vandute”; d) comertul de asigurari are in vedere toate operatiunile referitoare la actele de asigurare a unor riscuri, mijlocite de plata unor prime de asigurare. 276. Identificati afirmatia falsa: a) notiunea de comert, sub aspect juridic, defineste o profesiune, care se practica in cadrul economiei de piata, asigurand realizarea actelor de schimb; b) notiunea de comert arc un continut complex, definind o functie economica, ce consta in a cumpara materii prime sau alte produse pentru a le revinde in acelasi stadiu fizic, dar in conditiile preferate de catre consumatori (timp, loc, cantitati, sortiment, pret); c) activitatea de comert, pe masura dezvoltarii societatii, a suferit profunde modificari, transformanduse dintr-o simpla activitate de intermediere, intr-o activitate creatoare de utilitati; d) comertul propriu-zis cuprinde toate actele de vanzare si cumparare ale produselor naturale transferate sau fabricate.
277. Identificati afirmatia adevarata: a) comertul asigura marfurilor o valoare ridicata; b) intreprinderea consta in exercitarea organizata a unei activitati economice; c) comertul interior presupune o activitate in cadrul careia cumparatorii si vanzatorii se gasesc intr-o tara straina sau in tari diferite; d) profesionistul comerciant este inscris in registre publice valabile pentru liber-profesionisti. 278. Comertul, in relatia cu consumatorii, asigura: a) ameliorarea poluarii fonice, vizuale, olfactive; b) practicarea de actiuni nediscriminatorii si de angajare cinstita, asigurarea sigurantei locului de munca; c) informarea corecta, cinstita privind produsul, ambalajul, publicitatea, calitatea bunurilor, siguranta produselor, serviciilor, garantii, dialog; d) indeplinirea obligatiilor legislative, cooperarea cu administratiile locale pentru rezolvarea problemelor sociale. 279. in ceea ce priveste asumarea responsabilitatii sociale fata de angajati, comerciantii trebuie sa: a) contribuie la ameliorarea poluarii fonice, vizuale, olfactive; b) respecte si sa indeplineasca obligatii de legislatie, sa coopereze cu administratiile locale pentru rezolvarea problemelor sociale; c) informeze corect si la timp consumatorii cu privire la calitatea bu nurilor, siguranta produselor, serviciilor si garantiilor; d) practice actiuni nediscriminatorii si de angajare cinstita, asigurarea sigurantei locului de munca etc.. 280. O firma de comert promoveaza un comportament etic daca: a) salariatii au dreptul sa critice constient etica si legalitatea actiunilor firmei atata timp cat critica nu violeaza drepturile altor indivizi din cadrul firmei; b) salariatii au dreptul de a exercita si indeplini anumite ordine care violeaza acele principii morale acceptate in mod obisnuit sau norme religioase la care ei adera; c) clientii nu au dreptul la o informare corecta asupra produselor comercializate de catre firma (calitate, materii prime, an de fabricatie, continut, pret, modificari de p ret si cauzele acestor modificari etc.); d) clientii vor fi tratati diferentiat in functie de statut, categorie socio- profesionala sau relatii. 281. Care dintre urmatoarele functii ale comertului presupune organizarea, in cadrul retelei comerciale, unor operatiuni specifice, cum ar fi: portionarea, dozarea si preambalarea marfurilor, prelucrarea lor (in cadrul alimentatiei publice), sortarea dupa criterii comerciale, controlul continuu al calitatii: a) stocarea marfurilor; b) fractionarea cantitatilor mari de marfuri pe care le livreaza productia, formarea sortimentului comercial si asigurarea micilor cantitati care urmeaza a fi puse Iu dispozitia consumatorilor; c) crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vanzare — cumparare; d) asigurarea promovarii produselor.
282. Comertul asigurarilor (de asigurari): a) cuprinde totalitatea actelor de comert care privesc operatiuni ce asigura orientarea si deplasarea marfurilor din centrele de productie catre centrele/locurile de transformare/fabricare sau punctele de vanzare; b) consta in a colecta, concentra si pune la dispozitia comerciantilor fondurile provenite, in principal, din depozitele clientilor; c) are in vederea toate operatiunile referitoare la actele de asigurare a unor riscuri, mijlocite de plata unor prime de asigurare; d) cuprinde toate actele de vanzare si cumparare a produselor naturale transferate sau fabricate. 283. Identificati afirmatia falsa: a) comertul este un sector creator nu de bunuri, ci de utilitati; b) comertul este un reprezentant in serviciul utilizatorilor si al producatorilor, cuprinzand o parte semnificativa a fluxului monetar dintr-o tara; c) intr-o economiei moderna, prin crearea sistemului de piata comertul are rolul de instrument de reglare a mecanismului de piata, asigurand confruntarea cererii cu oferta, prin materializarea actelor de vanzare - cumparare; d) ca ramura a economiei nationale, comertul cuprinde activitatea persoanelor fizice specializate in acte civile. 284. Identificati afirmatia adevarata: a) activitatea dc comert, pe masura dezvoltarii societatii, a suferit profunde modificari, transformanduse dintr-o activitate creatoare de utilitati intr-o simpla activitate de intermediere; b) In comert se desfasoara doar activitati de intermediere a actelor de vanzare - cumparare; c) comertul este un sector creator de bunuri; d) activitatea de comert are ca obiect marfa, operatiunile de vanzare ~ cumparare ale acesteia. 285. Comertul nu este: a) asociat cu distributia la nivel macroeconomic; b) ramura a economiei nationale; c) veriga a canalului de distributie sau a lantului de aprovizionare; d) asociat cu schimbul gratuit. 286. Pluralismul formelor de proprietate semnifica existenta unei multitudini de forme pentru exprimarea celor doua elemente necesare definirii conceptului de proprietate: a) subiectul si obiectul; b) subiectul si valoarea proprietatii; c) proprietatea publica si proprietatea privata; d) continutul si formele de comercializare.
287. Subiectul proprietatii este: a) concretizat in bunuri si servicii; b) doar individul; c) orice structura organizatorica ce se constituie; d) beneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie si uzufruct. 288. Libera initiativa este: a) dreptul agentilor economici de a disputa aceeasi piata; b) libera circulatie a capitalurilor, a fortei de munca, a marfurilor; c) o conturare si o consecinta a existentei si garantarii proprietatii private; d) obligatia organelor centrale de a inlesni libera concurenta. 289. Asocierea combinarea presupune reunirea a doua sau mai multe persoane fizice/juridice in scopul: a) fundamentarii indicatorilor de performanta a activitatii comerciale; b) constituirii unei structuri comerciale prin liberul consimtamant al partilor contractante; c) dezvoltarii strategice a pietei unor produse; d) cooperarii realizarii de investitii. 290. Specializarea activitatii comerciale evidentiaza: a) promovarea anumitor forme de vanzare, livrare, distributie a marfurilor de la producatori la consumatori; b) aplicarea principiilor de organizare a activitatii comerciale Ia nivel microeconomic; c) consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri; d) practicarea numai unei anumite forme de comert. 291. Pluralismul formelor organizatorice nu este un principiu consecinta a aplicarii urmatoarelor principii: a) dezvoltarea piramidala a comertului; repartizarea magazinelor pe teritoriu; b) legalitate; libera initiativa; c) pluralismul formelor de proprietate; asociere — combinare; d) specializarea; aria de activitate. 292. Identificati afirmatia falsa: a) proprietatea privata atesta faptul ca dreptul de posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine statului; b) pluralismul formelor de proprietate semnifica existenta unei multitudini de forme pentru exprimarea celor doua elemente necesare definirii conceptului de proprietate: subiectul si obiectul acesteia; c) subiectul este beneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie si u zufruct; d) toate institutiile, organismele, structurile organizationale angrenate in relatii de schimb, de comert constituie „ansamblul comercial” (aparatul comercial).
293. Formele de proprietate legal recunoscute, conform art. 552 din Noul Cod Civil, in functie de titular si caracteristici, sunt: a) proprietatea locala si proprietatea teritoriala; b) proprietatea publica si proprietatea privata; c) proprietatea publica si proprietatea cooperatista; d) proprietatea privata si proprietatea cooperatista. 294. Identificati afirmatia adevarata: a) concurenta este o conturare si o consecinta a existentei si garantarii proprietatii private; b) concurenta neloiaia exprima relatiile dintre agentii economici desfasurate in spiritul legii, cu scopul realizarii profitabile a bunurilor economice; c) specializarea activitatii comerciale evidentiaza consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri; d) asocierea poate fi doar de tip general. 295. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale evidentiaza consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri: a) libera initiativa; b) concurenta; c) pluralismul organizatoric; d) specializarea. 296. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale este principiu - consecinta a actiunii, aplicarii precedentelor principii (legalitate, libera initiativa, pluralismul formelor de proprietate, asociere - combinare, specializare, arie de activitate): a) pluralismul formelor organizatorice; b) specializarea; c) protectia consumatorilor; d) legalitatea. 297. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale identifica, precizeaza zona teritoriala in care comerciantul are dreptul legal sa-si desfasoare activitatea in calitate de persoana fizica sau juridica, in care o structura comerciala isi manifesta functiile, competentele si isi asuma raspunderile care ii revin: a) specializarea; b) aria de activitate; c) pluralismul formelor de proprietate; d) asociere - combinare. 298. Dreptul de posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine individului ori indivizilor, in calitatea lor de persoane fizice sau juridice, in cazul proprietatii: a) publice; b) mixte: capital public intern cu capital public extern; c) private; d) mixte: capital public intern cu capital privat extern.
299. Identificati afirmatia adevarata: a) pluralismul formelor organizatorice este un principiu - consecinta a actiunii, aplicarii principiilor protectia consumatorilor si protejarea mediului; b) concurenta loiala este reprezentata prin acele acte sau forte contrare uzantelor cinstite in activitatea comerciala; c) forma de proprietate cooperatista a luat nastere in anul 1844 la Paris (Franta); d) specializarea evidentiaza consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri. 300. Identificati afirmatia falsa: a) concurenta loiala exprima relatiile dintre agentii economici desfasurate in spiritul legii, cu scopul realizarii profitabile a bunurilor economice; b) concurenta neloiala este reprezentata prin acele acte sau forte contrare uzantelor cinstite in activitatea comerciala; c) asocierea - combinarea presupune reunirea a doua sau mai multe persoane fizice sau/si juridice in scopul constituirii unei structuri comerciale prin liberul consimtamant al partilor contractante; d) aria de activitate evidentiaza consacrarea intr-un an umit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri. 301. Subiectul este beneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie si uzufruct, si nu poate fi: a) individul; b) familia; c) organizatia nationala; d) liberul arbitru. 302. Care dintre caracteristicile de mai jos corespunde comertului independent? a) intreprinderile nu au nicio legatura cu organisme coordonatoare sau centralizatoare ale activitatii; b) firmele functioneaza intotdeauna ca societati in nume colectiv sau cu raspundere limitata; c) firmele functioneaza doar in comertul cu ridicata; d) aprovizionarea se face doar prin intermediul unor centrale de aprovizionare. 303. Comertul asociat reprezinta un sistem de organizare a aparatului comercial care cuprinde: a) magazinele populare, lanturile voluntare, gruparile cumparatorilor grosisti si magazinele colective ale independentilor; b) cooperativele detailistilor, lanturile voluntare, franciza si gruparile de cumparare; c) lanturile voluntare, marile magazine, magazinele colective ale independentilor si magazinele cu sucursale; d) cooperativele detailistilor, lanturile voluntare, g ruparile cumparatorilor grosisti si magazinele colective ale independentilor.
304. Caracteristica generala a sistemului dc asociere sub forma „lanturilor voluntare” consta in faptul ca: a) mai multi comercianti cu amanuntul, numiti „capetele lantului”, se grupeaza intre ei, dupa care atrag in grupul astfel format o parte din comerciantii cu ridicata; b) mai multi comercianti cu amanuntul, care actioneaza in aceeasi bransa sau similare, se unesc, formand o organizatie, care isi asuma si functia de grosist; c) mai multi comercianti cu ridicata, numiti „capetele lantului”, se grupeaza intre ei, dupa care atrag in lantul astfel format o parte din colaboratorii lor, comercianti cu amanuntul; d) mai multi comercianti cu ridicata, care actioneaza in aceeasi bransa sau similare, se unesc, formand o organizatie, care isi asuma si functiile comertului cu amanuntul. 305. Gruparile de cumparare ale comerciantilor cu ridicata sunt intalnite numai in: a) sectorul marfurilor alimentare; b) sectorul de alimentatie publica; c) sectorul materiilor prime; d) sectorul marfurilor nealimentare sau bunurilor destinate consumului intermediar. 306. Magazinele colective ale independentilor reprezinta o forma specifica de organizare a: a) comertului independent; b) comertului asociat; c) comertului capitalist integrat; d) comertului cooperatist integrat. 307. Dupa natura participantilor fi a formelor de proprietate, specialistii structureaza sistemul de organizare a comertului integrat in: a) forme capitaliste si forme particulare; b) forme cooperatiste si forme particulare; c) forme capitaliste si forme cooperatiste; d) forme de stat si cooperatiste. 308. Formele capitaliste ale comertului integrat sunt: a) magazinele populare, magazinele colective ale independentilor si magazinele cu sucursale; b) lanturile voluntare, magazinele colective ale independentilor si cooperativele de consum; c) cooperativele administratiei, magazinele populare si lanturile voluntare; d) marile magazine, magazinele cu sucursale si magazinele populare. 309. Care dintre cele enumerate mai jos nu este caracteristica a marilor magazine (forma de organizare a comertului integrat)? a) procesul de vanzare se desfasoara pe o suprafata mare si foarte mare, fiecare raion reprezentand un magazin; b) sortimentul de marfuri oferit este foarte larg; c) preturile produselor comercializate sunt mai mari decat la magazinele traditionale; d) serviciile comerciale se interfereaza cu produsele oferite.
310. Care dintre urmatoarele nu este element specific privind functionarea magazinelor cu sucursale: a) directia generala; b) directia comerciala; c) directia centrala; d) depozitul central. 311. Magazinele populare - ca forma de organizare a comertului integrat au anumite caracteristici proprii. Care dintre cele enumerate mai jos nu se incadreaza in aceasta categorie? a) raioanele de produse alimentare reprezinta punctul de atractie al fiecarui magazin; b) raioanele, altele decat cele alimentare, comercializeaza o gama relativ restransa de produse; c) toate produsele se vand la preturi mai reduse sau foarte avantajoase fata de alte tipuri de unitati; d) setul de servicii comerciale este complex. 312. Riscul neindeplinirii de catre francizat a obligatiilor contractuale reprezinta un: a) dezavantaj pentru francizor(cedent); b) avantaj pentru francizat(beneficiar); c) dezavantaj pentru francizat(beneficiar); d) avantaj pentru francizor(cedent). 313. Franciza nu este: a) o forma de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuala; b) o forma de marketing si distributie internationala; c) o modalitate de infiintare a unei afaceri; d) o forma de diversificare a pietei. 314. Franciza, ca sistem de distributie: a) are la baza o licenta de ordin comercial acordata de catre o intreprindere catre o alta pentru exploatarea unei marci originale, a unor metode si tehnici particulare, insotita de asistenta tehnica, comerciala si manageriala necesara; b) reprezinta un compromis intre forme de distributie si metode de vanzare; c) consta in utilizarea marcii unei firme cu bun renume; d) reprezinta un mijloc de promovare a afacerilor printr-un management eficient. 315. Identificati afirmatia adevarata: a) comertul independent reprezinta o forma de organizare comerciala in cadrul careia intreprinderea de comert - cu ridicata sau cu amanuntul - nu are nicio legatura cu organisme coordonatoare ale activitatilor de cumparare sau de vanzare, adica nu sunt asociate sau integrate; b) capacitatea financiara a firmelor de comert independent este mare; c) preturile practicate sunt intotdeauna inferioare celor practicate de comerciantul asociat sau integrat; d) lanturile voluntare reprezinta o forma a comertului integrat de organizare a aparatului comercial.
316. Identificati afirmatia falsa: a) firmele de comert independent sunt in cea mai mare parte intreprinderi familiale, constituite cateodata in nume colectiv sau sub forma societatilor cu raspundere limitata; b) magazinele colective ale independentilor reprezinta o forma a comertului integrat de organizare a aparatului comercial; c) capacitatea financiara a firmelor de comert independent este slaba; d) preturile practicate de firmele de comert independente sunt intotdeauna superioare celor practicate de comerciantul asociat sau integrat, ca urmare a gestiunii irationale a marfurilor si proceselor de vanzare, a costurilor de achizitionare foarte ridicate ce revin pe produs, in conditiile achizitionarii unor partizi mici de marfuri, a marjelor de pret foarte ridicate. 317. Care dintre urmatoarele forme de organizare a aparatului comercial este specifica comertului integrat: a) „gruparile de cumparare” sau „cooperativele” comerciantilor cu amanuntul; b) lanturile voluntare; c) magazine cu sucursale; d) magazinele colective ale independentilor. 318. Care dintre urmatoarele forme de organizare a aparatului comercial este specifica comertului asociat: a) marile magazine; b) magazine populare; c) magazine cu sucursale; d) lanturile voluntare. 319. Marile magazine, ca forma de organizare a comertului integrat, reprezinta: a) in ansamblul lor, o forma a comertului cu amanuntul, in cadrul careia firmele comerciale dispun de o mare suprafata de vanzare accesibila publicului, oferind in acelasi local sau in localuri diferite, alaturi de bunuri de consum, grupate in raioane si de o serie de servicii comerciale, iar fiecare raion face oficiul unui magazin specializat; b) o forma specifica a comertului asociat, axate pe vanzarea marfurilor cu amanuntul, ce dispun de mari suprafete comerciale si sunt organizate pe raioane specializate; c) o grupare formata din unul sau mai multi comercianti cu ridicata si comercianti cu amanuntul, selectionati de catre comerciantii cu ridicata din randul clientilor fideli cu care colaboreaza; d) asociatii in cadrul carora negustorii din acelasi sector sau sectoare similare se unesc, formand o organizatie, care isi asuma, printre altele, si functia de grosist. 320. Gruparile de cumparare sau „cooperativele” comerciantilor cu amanuntul, la originea lor, sub aspect functional: a) sunt organizate in asociatii, cooperative cu capital variabil, pentru u facilita intrarea si iesirea aderentilor potrivii propriilor lor optiuni; b) au fost create exclusiv pentru a asigura aprovizionarea comerciantilor cu amanuntul; c) presupune drepturi egale pentru toti membrii; d) presupune libertatea membrilor asociatiei de a se putea retrage, in mod liber, asa cum au si aderat la respectiva grupare.
321. Identificati afirmatia falsa: a) cooperativele de consum reprezinta societati ale caror membrii se unesc pentru a-si asuma o functie de distributie, beneficiile realizate fiind repartizate intre toti membrii cooperatori; b) in literatura de specialitate se cunosc doua forme cooperatiste ale comertului integrat: cooperativele de consum si cooperativele marilor intreprinderi sau ale a dministratiei; c) marile magazine reprezinta intreprinderi sau firme de comert, care dispun, in acelasi local, de raioane multiple, ce vand in sistemul autoservirii sau al preselectiei un sortiment larg, dar mai putin profund de produse, practicand un nivel mai scazut al preturilor si o gama restransa de servicii comerciale; d) magazinele cu sucursale sunt cunoscute in practica comerciala si sub denumirea de intreprinderi cu sucursale multiple. 322. Identificati afirmatia adevarata: a) comertul asociat reprezinta un sistem de organizare a activitatii comerciale, in cadrul caruia intreprinderile cumuleaza atat functiile comertului cu ridicata, cat si functiile comertului cu amanuntul. b) dupa natura participantilor si a formelor de proprietate, sistemul de organizare a comertului integrat se grupeaza in trei mari categorii: forme capitaliste, forme cooperatiste si forme mixte; c) gruparile de cumparare ale comerciantilor cu ridicata se intalnesc doar in sectorul marfurilor alimentare; d) lanturile voluntare reprezinta o grupare formata din unul sau mai multi comercianti cu ridicata si comercianti cu amanuntul, selectionati de catre comerciantii cu ridicata din randul clientilor fideli cu care colaboreaza. 323. Asociatia Britanica de Francizing (The British Francize Association) defineste operatiunea de franciza ca o licenta contractuala cedata de o persoana, numita francizor (cedent), unei alte persoane, numita francizat (beneficiar), care: a) da dreptul francizatului de a exercita control continuu, pe perioada respectiva, asupra francizorului si a modului cum acesta isi desfasoara activitatea; b) obliga francizatul sa acorde francizorului asistenta in desfasurarea activitatii in legatura cu organizarea acestuia, pregatirea personalului, merchandising, conducere etc.; c) cere francizorului, in mod periodic, sa plateasca francizatului sume de bani in conformitate cu privilegiul, marfurile sau serviciile furnizate de francizor; d) permite francizatului sa desfasoare in perioada de valabilitate a licentei o anumita afacere, folosind un nume specificat apartinand francizorului sau in legatura cu francizorul. 324. Crearea unui sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat i-ar permite propriile mijloace reprezinta un: a) avantaj pentru francizat (beneficiar); b) dezavantaj pentru francizat (beneficiar); c) dezavantaj pentru francizor (cedent); d) avantaj pentru francizor (cedent).
325. Care dintre urmatoarele trasaturi nu este specifica comertului cu ridicata: a) actele de comert au loc intre intreprinderi economice; b) cumpararile de marfuri se realizeaza in cantitati mari, in sortiment industrial; c) asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex; d) activitatea de comert cu ridicata nu incheie circuitul economic al marfurilor. 326. In raport cu producatorii, comertul cu ridicata nu isi asuma rolul de: a) oferirea de preturi avantajoase pentru detailisti; b) continuarea fara intrerupere a activitatii producatorilor, datorita lansarii si achitarii de comenzi de partizi mari de marfuri; c) asigurarea de multiple servicii logistice, regularizarea productiei si oferirea de informatii asupra modului in care sunt primite produsele de catre consumatori; d) participarea activa la prospectarea detailistilor si campaniilor de promovare a vanzarilor initiate de producator. 327. Fata de comertul cu amanuntul, comertul cu ridicata nu isi asuma rolul de: a) informarea detailistilor; b) fractionarea partizilor de marfuri si livrarea acestora unitatilor comerciale cu amanuntul; c) prospectarea activitatii detailistilor; d) oferirea de produse in cantitati mai mici detailistilor decat daca acestia s-ar aproviziona direct de la producatori. 328. Intreprinderile de comert cu ridicata nu se caracterizeaza prin: a) specializarea activitatii pe familii de produse; b) slaba acoperire financiara; c) existenta unor servicii comerciale bine puse la punct, servicii prestate de personal de inalta calificare; d) interventia intreprinderilor de comert cu ridicata atat in fluxul produselor realizate de producatorii interni, cat si de cei externi. 329. Printre functiile specifice comertului cu ridicata nu se numara: a) cumpararea unor partizi mari de produse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mare si divers de producatori; b) stocarea unor cantitati mari de marfuri; c) revanzarea marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul; d) transformarea sortimentului comercial. 330. Identificati functia comertului cu ridicata: a) transformarea sortimentului industrial, format din cantitati mari de produse de un anumit fel, livrat de producatori, in sortiment comercial, corespunzator varietatii cererii populatiei; b) cumpararea de marfuri pe care le revinde in cantitati mici; c) asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex punand la dispozitia populatiei absolut toate produsele realizate de producatori industriali sau agricoli; d) asigurarea prezentei sale in toate zonele, localitatile si punctele populate.
331. Care dintre urmatoarele este functie a grosistilor industriali: a) asigurarea circuitului de distributie al produselor de consum individual; b) realizarea logisticii comerciale specifice fiecarui produs industrial; c) revanzarea marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul; d) cercetarea permanenta a pietei. 332. Identificati afirmatia falsa: a) intreprinderile de comert cu ridicata se caracterizeaza p rintr-o acoperire financiara mica deoarece aprovizionarea se face in partizi mici care se stocheaza; b) continutul activitatii de comert cu ridicata consta in achizitionarea de marfuri in partizi mari si desfacerea acestora in partizi mici, dar intr-un sortiment comercial, catre comertul cu amanuntul si, in unele cazuri, catre unitati care cumpara diferitele produse in vederea prelucrarii lor ulterioare; c) comertul cu ridicata interpunandu-se in drumul marfurilor de Ia producatori spre consumatori genereaza o serie de imobilizari de fonduri, cheltuieli banesti necesare intretinerii retelei de depozite, platii personalului, achizitionarii cantitatilor mari de marfuri etc.; d) cumpararea unor cantitati mari de produse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mare si divers de producatori din cadrul pietei interne sau de pe diverse piete externe, in vederea aprovizionarii continue si in sortiment variat a co mertului cu amanuntul, reprezinta o functie a comertului cu ridicata. 333. Identificati afirmatia adevarata: a) in sfera comertului cu ridicata marfurile raman o perioada de timp scurta, avand o viteza de circulatie rapida; b) transformarea sortimentului industrial, format din cantitati mari de produse de un anumit fel, livrat de producatori, in sortiment comercial, corespunzator varietatii cererii populatiei, reprezinta o functie a comertului cu ridicata; c) in sfera comertului cu ridicata, actele de vanzare-cumparare au loc intre persoane fizice; d) in sfera comertului cu ridicata, cumpararile de marfuri se realizeaza in cantitati mici, in sortiment comercial, iar vanzarile in cantitati mari, in sortiment industrial. 334. Identificati afirmatia falsa: a) actele de vanzare-cumparare au loc intre intreprinderi economice; b) cumpararile de marfuri se realizeaza in cantitati mari, in sortiment industrial, iar vanzarile in cantitati mici, in sortiment comercial; c) revanzarea marfurilor in cantitati mari catre comerciantii cu amanuntul, reprezinta o functie a comertului cu ridicata; d) activitatea de comert cu ridicata nu incheie circuitul economic al marfurilor, ci mijloceste doar legatura dintre productie si veriga comerciala cu amanuntul. 335. Stocarea unor cantitati mari de marfuri, in sfera comertului cu ridicata, se realizeaza in vederea: a) aprovizionarii continue si in sortiment variat a comertului cu amanuntul; b) realizarii logisticii comerciale specifice fiecarui produs; c) cercetarii permanente a pietei; d) asigurarii unei esalonari normale a fluxului de produse catre detailisti.
336. Dictionarele de specialitate definesc comertul cu amanuntul astfel: a) o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, in general in cantitati mici si in stare de intrebuintare; b) un ansamblu de activitati si relatii organizate si desfasurate de unitati specializate pe circulatia marfurilor, in scopul aprovizionarii consumatorilor sau utilizatorilor finali; c) toate activitatile implicate in vanzarea produselor sau serviciilor direct catre consumatorii finali, spre a fi folosite in scopuri personale, necomerciale; d) orice organizatie care practica acest gen de comert fie ca este vorba de producatori, detailisti sau grosisti efectueaza comert cu amanuntul. 337. Care dintre urmatoarele nu este functie a comertului cu amanuntul ? a) cumpararea de marfuri pe care le revinde in cantitati mici; b) asigurarea prezentei unitatilor sale in toate zonele, localitatile si punctele populate; c) asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex; d) activitatea sa nu incheie circuitul economic al marfurilor. 338. Identificati functia comertului cu amanuntul: a) transformarea sortimentului industrial, format din cantitati mari de produse de un anumit fel, livrat de producatori, in sortiment comercial, corespunzator varietatii cererii populatiei; b) revanzarea marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul; c) asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex punand la dispozitia populatiei absolut toate produsele realizate de producatori industriali sau agricoli; d) cumpararea unor cantitati mari de produse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mare si divers de producatori. 339. Identificati activitatile care nu se desfasoara in alimentatia publica: a) activitati de transformare a sortimentului industrial; b) activitati de productie; c) activitati comerciale; d) prestari de servicii. 340. Principalele directii de specializare a comertului nealimentar sunt urmatoarele: a) monoprodus, multiforma, bisectoriala, tridimensionala; b) complexa, multisectoriala, multiforma, complex de nevoi; c) multiforma, monoprodus, monosector, multifactoriala; d) monoprodus, monosector, monoclientela, monotema, multisectoriala. 341. in functie de tipul retelei de unitati prin care se realizeaza marfurile, se intalnesc: a) comert cu autoservire, comert fara magazine, cash and carry; b) magazine normale, automate comerciale, hipermagazine; c) comert stabil, comert mobil, comert fara magazine; d) supermagazine, hipermagazine, magazine discount.
342. Comertul stabil poate fi realizat prin: a) corespondenta si pe baza dc catalog; b) unitati clasice de desfacere si prin automate; c) Internet; d) „home video shopping” si videotext. 343. Comertul mobil nu se poate realiza prin: a) vanzari electronice; b) deplasarea itineranta pe distante mici a unor vanzatori ambulanti; c) gruparea unor unitati mobile de diferite specializari in cadrul pietelor obisnuite; d) organizarea unui comert itinerant, realizat cu ajutorul unor mijloace de transport specializate. 344. Piata vanzarilor fara magazine nu poate fi segmentata in functie de: a) mijloacele utilizate in procesul de comercializare a marfurilor; b) tipul cumparatorilor; c) tipul intreprinderii comerciale; d) factorii concurentiali. 345. Vanzarile traditionale fara magazine cuprind in structura lor: a) vanzarea electronica; b) vanzarea prin videotext; c) vanzarea prin televiziunea cablata; d) vanzarea la domiciliu si vanzarile pe baza de catalog, prin corespondenta. 346. Identificati afirmatia adevarata: a) notiunea de comert cu amanuntul include toate activitatile implicate in vanzarea produselor sau serviciilor direct catre consumatorii finali, spre a fi folosite in scopuri personale necomerciale; b) comertul mobil se realizeaza printr-o retea de unitati bine delimitate din punctul de vedere al amplasarii si al perioadei de functionare; c) comertul stabil se realizeaza prin intermediul unor puncte de vanzare in continua miscare; d) comertul mobil, realizat prin intermediul retelei de automate reprezinta o forma de vanzare cu rol de completare in cadrul activitatii de ansamblu a comertului cu amanuntul, prezentand avantaje atat pentru cumparatori, cat si pentru comercianti. 347. Identificati afirmatia falsa: a) dictionarele de specialitate definesc comertul cu amanuntul ca o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri pentru a le vinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, in general in cantitati mici si in stare de intrebuintare; b) comertul mobil se desfasoara prin unitati clasice si prin automate; c) comertul cu amanuntul reprezinta ansamblul de activitati si relatii organizate si desfasurate de unitati specializate pe circulatia marfurilor, in scopul aprovizionarii consumatorilor sau utilizatorilor finali; d) vanzarea prin sistemul liber service-ului se caracterizeaza prin absenta va nzatorului si libertatea clientului de a circula dupa bunul sau plac sau dupa interesul pentru anumite produse.
348. Specializarea monoclientela, ca principal directie de specializare a comertului nealimentar, are in vedere: a) o forma mai elastica in sistemul de abordare, oferind o categorie mai larga de produse; b) axarea activitatii comerciale pe anumite teme sau obiective; c) segmentarea pietei pe grupe de varsta si retinerea pentru aprovizionare numai a unei parti din acestea; d) un concept de comert specializat pe aplicarea unei strategii multisectoriale. 349. Comertul alimentar nu se caracterizeaza prin: a) existenta unei retele de mari unitati generale; b) combinare rationala a diferitelor tipuri de mari suprafete comerciale cu existenta unor mici unitati specializate si de completare; c) vanzarea pe langa sortimentul general de marfuri alimentare In stare naturala si a unor marfuri complementare sau a unor produse prelucrate industrial; d) desfasurarea unei activitati de productie, care consta in transformarea unor materii prime alimentare in preparate culinare si de cofetarie. 350. Vanzarea prin sistemul liber service-ului nu se caracterizeaza prin: a) absenta vanzatorului si libertatea clientului de a circula dupa bunul sau plac sau dupa interesul pentru anumite produse; b) ambalarea si individualizarea marfurilor; c) vanzarea tuturor produselor alimentare si de consum curent, produselor de uz indelungat; d) prezenta vanzatorului. 351. Care dintre urmatoarele nu este considerata drept caracteristica principala a comertului realizat prin automate comerciale: a) oferirea unui sortiment restrans de marfuri, punandu-se accent pe articole de stricta necesitate din categoria produselor de uz curent; b) utilizarea in procesul de comercializare a tehnologiilor automatizate referitoare la prezentare, distribuire, incasare si manipularea numeralului; c) rezolvarea posibila a unor necesitati de baza (apa, bauturi racoritoare, paine, sandvisuri etc.) sau complementare (ciorapi, baterii, lame, aparate de ras, etc.); d) amplasarea cu restrictii si dupa un orar bine stabilit. 352. Segmentarea pietei vanzarilor fara magazine in: vanzari prin curier, vanzari prin telefon si vanzari electronice s-a realizat in functie de: a) mijloacele utilizate in procesul de comercializare a marfurilor; b) tipul cumparatorilor; c) tipul intreprinderii comerciale; d) metodele utilizate in procesul de vanzare.
353. Segmentarea pietei vanzarilor fara magazine in: consumatori individuali si intreprinderi s-a realizat in functie de: a) tipul intreprinderii comerciale; b) tipul cumparatorilor; c) mijloacele utilizate in procesul de comercializare a marfurilor; d) metodele utilizate in procesul de vanzare. 354. Care dintre urmatoarele nu este considerata drept caracteristica principala a comertului mobil: a) deplasarea itineranta pe distante mici a unor vanzatori ambulanti; b) gruparea unor unitati mobile de diferite specializari in cadrul pietelor obisnuite de marfuri; c) utilizarea unor tehnici comerciale complexe si a unor metode moderne de vanzare; d) organizarea unui comert itinerant, realizat cu ajutorul unor mijloace de transport specializate, bine dotate si amenajate. 355. Identificati afirmatia falsa: a) sectorizarea activitatii comerciale cu amanuntul presupune impartirea acestuia in: comert alimentar, alimentatie publica si comert nealimentar; b) comertul cu marfuri nealimentare se desfasoara prin unitati cu mari si mici suprafete, universale, generale, specializate si strict specializate; c) comertul stabil se desfasoara prin unitati clasice si prin automate; d) specializarea monoprodus are in vedere axarea activitatii comerciale pe anumite teme sau obiective. 356. Comertul electronic dateaza din: a) deceniul 6 al secolului 20; b) 1930-1945; c) deceniul 8 al secolului 20; d) deceniul 5 al secolului 20. 357. Primul standard EDI (Electronic Data Interchange), aparut in anul 1968, in SUA, a fost realizat pentru: a) transmiterea mesajelor structurate in industria transporturilor; b) reglementarea calitatii serviciilor; c) clasificarea si structurarea informatiilor; d) protectia mediului de afaceri. 358. Printre avantajele comertului electronic nu se inscrie: a) costuri mai scazute pe tranzactie (daca website-ul este bine facut); b) scaderea valorii tranzactiilor prin stimularea cumparatorilor; c) operativitate crescuta in efectuarea tranzactiilor comerciale; d) interactiunea mai buna cu clientii.
359. Identificati afirmatia falsa: a) comertul electronic nu stimuleaza concurenta si competivitatea; b) comertul electronic este definit ca fiind acea maniera de a conduce activitatile de comert folosind echipamente electronice; c) notiunea de comert electronic acopera circuitul complet de vanzari, inclusiv marketingul si vanzarea propriu-zisa; d) comert electronic inseamna orice tranzactie financiara care utilizeaza tehnologia informatica. 360. Comertul electronic nu asigura firmelor traditionale de comert: a) accesul la noi segmente de piata (noi clienti); b) cresterea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate etc.; c) simplificarea procedurilor; d) dezvoltarea unor avantaje competitive. 361. Identificati afirmatia adevarata: a) activitatile de comert electronic difera de cele ale comertului traditional; b) comertul electronic difera foarte mult de comertul traditional sub aspectul etapelor necesare realizarii tranzactiilor; c) comertul electronic asigura firmelor traditionale de comert flexibilitate ridicata a politicilor comerciale; d) adeptii comertului electronic sugereaza ca practicarea acestei forme de comert este mai eficienta deoarece costurile pe tranzactie sunt mai mari. 362. Identificati afirmatia falsa: a) comertul electronic asigura firmelor traditionale de comert reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate etc. b) comertul electronic inseamna orice tranzactie financiara care utilizeaza tehnologia informatica c) comertul electronic prezinta cel putin avantajul unei operativitati crescute in efectuarea tranzactiilor comerciale d) mijloacele electronie nu sunt folosite si in derularea activitatilor de comert traditional. 363. Adeptii comertului electronic sugereaza ca practicarea acestei forme de comert este mai eficienta deoarece prezinta si urmatorul avantaj: a) b) simplificarea sistemelor de decontare si de plata c) d) 364. Piata urbana se caracterizeaza prin: a) b) c) ritm superior de dezvoltare; d)
365. Piata rurala se caracterizeaza prin: a) b) c) d) ritm evolutiv mai lent. 366. Din punct de vedere teoretic, notiunea de piata reprezinta: a) o categorie economica care isi gaseste expresia in totalitatea actelor de vanzare-cumparare privite in unitate organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara; b) ansamblul tranzactiilor efectuate intr-o arie geografica determinata; c) ansamblul sau localul in care se ofera produsele spre vanzare si ansamblul consumatorilor si cumparatorilor. d) ansamblul operatiunilor privind vanzarea de produse. 367. Piata urbana se caracterizeaza printr-un: a) grad ridicat de concentrare; b) nivel ridicat de dispersie; c) ritm evolutiv mai lent; d) grad ridicat de omogenitate in profil teritorial si prin mari deosebiri de la o zona la alta. 368. Piata rurala se caracterizeaza prin: a) mobilitate; b) elasticitate; c) faptul ca reflecta in totalitate consumul dintr-o anumita zona; d) nivel mai ridicat de organizare a activitatii comerciale. 369. Care din urmatoarele enumerari nu este factor de influentare a pietei bunurilor si serviciilor? a) productia industriala si agricola; b) importurile de produse; c) consumul aparent; d) reducerea treptata a consumului natural. 370. Care din urmatoarele enumerari nu este factor de influentare a pietei bunurilor si serviciilor: a) cresterea treptata a consumului natural sau a autoconsumului; b) c) d) 371. Importurile de produse influenteaza piata bunurilor si serviciilor prin intermediul: a) preturilor bunurilor si serviciilor; b) ofertei de marfuri; c) cererii de marfuri; d) puterii de cumparare.
372. Piata bunurilor si serviciilor se subdivide in piata bunurilor de consuni individual si piata bunurilor industriale si de echipament dupa criteriul : a) aria geografica sau perimetrul in cadrul caruia se desfasoara confruntarea dintre cerere si oferta; b) natura consumului; c) numarul vanzatorilor si al cumparatorilor; d) modul de materializare a activitatii care formeaza o biectul actului de vanzare-cumparare. 373. In procesul de unificare a pietelor interne nu poate fi considerat element favorizant: a) dezvoltarea puternica a societatilor producatoare multinationale; b) crearea unor societati mixte; c) perfectionarea sistemului bancar; d) schimburile directe de marfuri intre marile magazine din diferite tari. 374. Identificati afirmatia falsa: a) oferta inseamna cantitatea de bunuri si servicii sau capitaluri pe care cumparatorii sunt gata sa le achizitioneze la un anumit pret, date fiind veniturile si preferintele lor; b) piata, din punct de vedere teoretic, reprezinta o categorie economica care isi gaseste expresia in totalitatea actelor de vanzare-cumparare privite in unitate organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara; c) continutul esential al notiunii de piata este reprezentat de sfera economica in care productia apare sub forma de oferta de marfuri, iar nevoile de consum sub forma de cerere de marfuri; d) piata reprezinta sfera confruntarii ofertei cu cererea de marfuri, a realizarii lor prin intermediul actelor de vanzare-cumparare, precum si ansamblul conditiilor in care se desfasoara aceste procese. 375. Identificati afirmatia adevarata: a) in functie de natura consumului, piata se subdivide in piata interna si piata externa; b) cererea inseamna cantitatea de bunuri si servicii sau capitaluri pe care cumparatorii sunt gata sa le achizitioneze la un anumit pret, date fiind veniturile si preferintele lor; c) in functie de modul de materializare a activitatii care formeaza obiectul actului de vanzarecumparare, se disting piata urbana si piata rurala; d) productia industriala si agricola reprezinta factorul esential de constituire a cererii de marfuri. 376. Din punct de vedere teoretic, piata reprezinta o categorie economica ce isi gaseste expresia in totalitatea: a) operatiunilor de import-export; b) activitatilor operative; c) actelor de vanzare-cumparare; d) actelor de cumparare.
377. Veniturile banesti si posibilitatile de investitii ale populatiei si ale firmelor actioneaza asupra pietei prin: a) oferta de marfuri si servicii; b) importurile de produse si servicii; c) consumul natural; d) intermediul cererii de marfuri. 378. Piata bunurilor si serviciilor se subdivide in piata bunurilor si piata serviciilor dupa criteriul: a) particularitatile cumparatorilor; b) natura consumului; c) numarul vanzatorilor si al cumparatorilor; d) modul de materializare a activitatii care formeaza o biectul actului de vanzare-cumparare. 379. In procesul de unificare a pietelor interne nu poate fi considerat element favorizant: a) schimburile directe de marfuri intre marile magazine din diferite tari; b) dezvoltarea puternica a societatilor producatoare multinationale; c) vanzarile de marfuri, realizate prin reteaua comerciala a unei tari catre diferite categorii de cetateni proveniti din alte tari si care isi satisfac diverse nevoi de consum prin intermediul retelei comerciale din tara In care s-au deplasat; d) crearea unor societati mixte, la care partea straina, participa cu o parte din baza tehnicomateriala (spatii, utilaje, mijloace de transport), asigura personalul si o parte din fondul de marfa, iar parte autohtona urmand sa asigure tehnologia comerciala si fondul de marfa in completare, la nivelul exigentelor populatiei din zona in care actioneaza o astfel de firma comerciala. 380. Piata bunurilor industriale si de echipament are in vedere: a) produsele destinate satisfacerii consumului productiv; b) totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare ce au loc in interiorul unei anumite tari; c) bunurile destinate consumului pentru intreaga populatie; d) totalitatea relatiilor privind ansamblul de marfuri si servicii intre tari. 381. Piata bunurilor de consum individual are in vedere: a) totalitatea relatiilor privind ansamblul de marfuri si servicii intre tari; b) bunurile destinate consumului pentru intreaga populatie; c) produsele destinate satisfacerii consumului productiv; d) totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare ce au loc in interiorul unei anumite tari. 382. Piata caracterizata printr-un grad ridicat de concentrare, nivel mai ridicat de organizare a activitatii comerciale, mobilitate, elasticitate si ritm superior de dezvoltare, este piata: a) interna; b) rurala; c) urbana; d) externa.
383. Piata caracterizata prin: nivel ridicat de dispersare, rigiditate, ritm evolutiv mai lent, grad ridicat de omogenitate in profil teritorial si prin mari deosebiri de la o zona la alta, este piata: a) nationala; b) internationala; c) bunurilor: d) rurala. 384. Nevoia de consum poate fi definita drept: a) nivelul la care oamenii isi ating scopurile materiale; b) cadru ce cuprinde satisfacerea societatii In ansamblu, al unitatilor economice si institutiilor si al fiecarui individ 1n parte; c) ansamblul trebuintelor oamenilor, unitatilor economice si institutiilor de bunuri si servicii, considerate la scara sociala; d) schimbarea bunurilor sau serviciilor consumate, cu bunuri si servicii nou create. 385. Gruparea nevoilor in nevoi de baza ale existentei (hrana, imbracaminte, locuinte etc.) si nevoi generate de procesul de productie (materii prime, materiale, combustibil) se face in functie de: a) caracterul nevoilor; b) mobilul formativ al nevoilor; c) factorii de influenta a nevoilor; d) modalitatea de exprimare. 386. Gruparea nevoilor in nevoi materiale, nevoi spirituale si nevoi sociale se face in functie de: a) mobilul formativ al nevoilor; b) caracterul nevoilor; c) factorii de influenta a nevoilor; d) modul de satisfacere a nevoilor. 387. Productia, investitiile, conditiile de munca, nivelul de trai, conditiile de viata etc. fac parte din categoria de factori de influenta a nevoilor de consuni: a) factori subiectivi; b) factori demografici; c) factori materiali; d) factori obiectivi. 388. Fenomenele de ordin psihologic si sociologic fac parte din categoria de factori de influenta a nevoilor de consum: a) factori subiectivi; b) factori demografici; c) factori imateriali; d) factori obiectivi.
389. Structura consumului in consum intermediar si consum final se face in functie de: a) tipul produsului implicat In procesul sau de realizare; b) durata de viata a produselor; c) volumul si structura cheltuielilor efectuate de populatie in vederea satisfacerii diferitelor trebuinte; d) locul consumului in asigurarea evolutiei societatii. 390. Structura consumului in consum de bunuri durabile, consum de bunuri semidurabile si consum de bunuri nedurabile se face in functie de: a) tipul produsului implicat in procesul sau de realizare; b) locul consumului in asigurarea evolutiei societatii; c) volumul si structura cheltuielilor efectuate de populatie in vederea satisfacerii diferitelor trebuinte; d) durata de viata a produselor. 391. Evolutia in timp a produsului national brut si a cheltuielilor de consum evidentiaza: a) oscilatiile sezoniere ale consumului si ponderea mare a cheltuielilor respective in bugetul personal; b) importanta consumului in formarea PNB - ului (si de aceea consumul este cel mai stabil dintre toate fluxurile de cheltuieli); c) dezvoltarea primitiva a industriei ofertante de bunuri de consum; d) intensificarea eforturilor statului de a rezolva problemele sociale. 392. Limitele consumului nu sunt date de: a) stat; b) insasi colectivitatea consumatorilor; c) propensiune; d) producatori. 393. Cate posibilitati de comensurare a relatiei economice fundamentale dintre consum si economii exista? a) doua; b) trei; c) una; d) mai mult de trei. 394. Identificati afirmatia falsa: a) elasticitatea consumului, in raport cu venitul, se defineste ca raport intre propensiunea medie a consumului si propensiunea marginala a consumului; b) consumul se refera la cadrul ce cuprinde satisfacerea societatii in ansamblu, al unitatilor economice si institutiilor, precum si al fiecarui individ in parte; c) nevoia de consum poate fi definita ca ansamblul trebuintelor oamenilor, unitatilor economice si institutiilor de bunuri si servicii, considerate la scara sociala;
d) coeficientul de elasticitate se defineste ca raport intre variatiile relative ale unei variabile Y, avuta in vedere ca variabila dependenta, si variatia relativa a unei variabile X considerata ca fiind independenta. 395. Identificati afirmatia adevarata: a) in functie de mobilul formativ al nevoilor acestea sunt nevoi materiale si nevoi spirituale; b) nevoia este o categorie complexa, care apare ca o expresie a conditiilor sociale, materiale si spirituale; c) productia reprezinta un factor subiectiv de influentare a nevoilor de consum; d) bunurile de consum a caror elasticitate in raport cu venitul este subunitara se numesc produse superioare sau de lux. 396. Valoarea bunurilor si serviciilor consumate in cursul unei perioade in procesul concret de productie defineste: a) consumul final; b) consumul de bunuri durabile; c) consumul intermediar; d) consumul de produse alimentare. 397. Valoarea bunurilor si serviciilor individuale sau colective, utilizate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane defineste: a) consumul de produse nealimentare; b) consumul intermediar; c) consumul de bunuri nedurabile; d) consumul final. 398. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 1999 si 2000 au fost de 190.0270 lei si respectiv 2.671.618 lei /lunar pe o gospodarie, Stiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 2377404 lei si 3333044 lei, propensiunea medie si marginala a consumului in anul 2000 a fost de: a) 20,14% si 10,02%; b) 77,55% si 80,30%; c) 70,55% si 79,30%. d) 80,16% si 80,72%. 399. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2000 si 2001 au fost de 2671618 lei si respectiv 3765132 lei /lunar pe o gospodarie. Stiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 3333044 lei si 5217948 lei. coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2001 a fost de: a) 0,405; b) 0,650; c) 1,001; d) 0,804.
400. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2002 si 2003 au fost de 4744691 lei si respectiv 5668687 lei /lunar pe o gospodarie. Stiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 6585081 lei si 7950871 lei. coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2003 a fost de: a) 0,949; b) 0,550; c) 0,840; d) 1,001. 401. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2001 si 2002 au fost de 3765132 lei si respectiv 4744691 lei /lunar pe o gospodarie. Stiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 5217948 lei si 6585081 lei, coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2002 a fost de: a) 0,750; b) 0,994; c) 1,101; d) 0,890. 402. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2002 si 2003 au fost de 4744691 lei si respectiv 5668687 lei /lunar pe o gospodarie. Stiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 6585081 lei si 7950871 lei. propensiunea medie si marginala in anul 2003 a fost de: a) 79,14% si 65,20%; b) 70,54% si 69,45%; c) 71,30% si 67,65%; a) 78,51% si 60,32%. 403. Identificati afirmatia falsa: a) in functie de mobilul formativ al nevoilor acestea sunt: nevoi de baza ale existentei (hrana, imbracaminte, locuinte etc.) si nevoi generate de procesul de productie, ce sta la baza asigurarii celor necesare existentei respective (materii prime, materiale, combustibil); b) prima limita a consumului este impusa de stat; c) propensiunea consumului reprezinta raportul dintre consumul total si venituri (venit primar brut, venit disponibil brut, venit national etc.), ca elemente ale produsului national brut; d) propensiunea marginala a consumului consta in a considera un nivel oarecare al venitului si a calcula relatia procentuala dintre consum si respectivul venit. 404. in conceptia Iui Kotler si Dubois definitia cererii de marfuri nu comporta urmatorul element: a) produsul; b) consumul; c) categoria de clientela; d) mediul de marketing ce caracterizeaza diferitele zone geografice.
405. Delimitarea cererii de marfuri in cerere efectiva si cerere potentiala se face in functie de: a) raportul dintre cerere si oferta; b) posibilitatea de manifestare a nevoilor; c) conditiile de aprovizionare a populatiei; d) existenta magazinelor in zonele de locuit. 406. Clasificarea cererii de marfuri in cerere ferma si cerere spontana se face in functie de: a) modul in care cererea se formeaza si se fixeaza asupra produselor; b) posibilitatea de manifestare a nevoilor; c) modul de manifestare in timp a cererii de marfuri; d) gradul de corelare a cererii cu oferta. 407. In functie de modul de manifestare in timp a cererii de marfuri, aceasta nu poate fi: a) curenta; b) periodica; c) rara; d) efectiva. 408. Delimitarea cererii de marfuri in cerere satisfacuta si cerere nesatisfacuta se face in functie de: a) gradul in care marfurile participa la satisfacerea trebuintelor; b) gradul de corelare a cererii cu oferta; c) posibilitatea de manifestare a nevoilor; d) modul in care cererea evolueaza in timp. 409. Clasificarea cererii de marfuri in cerere constanta, crescanda si descrescanda se face in functie de: a) modul in care cererea se formeaza si se fixeaza asupra produselor; b) gradul de corelare a cererii cu oferta; c) posibilitatea de manifestare a nevoilor; d) modul in care cererea evolueaza in timp. 410. Cererea, care are in vedere evolutii in cadrul carora proportiile acesteia se mentin neschimbate pe o perioada de timp mai indelungat, este: a) curenta; b) crescanda; c) constanta; d) descrescanda. 411. Cererea efectiva se manifesta pe piata avand: a) o insolvabilitate; b) o dorinta de manifestare; c) o solvabilitate corespunzatoare; d) un comportament specific.
412. Din categoria factorilor economici ce influenteaza cererea de marfuri nu fac parte: a) investitiile; b) oferta; c) profitul investitorilor; d) veniturile si preturile. 413. Dintre urmatoarele enumerari ce grupare de factori influenteaza cererea de marfuri? a) numarul si structura populatiei grupate pe ramurile economiei nationale; b) numarul si structura populatiei pe localitati urbane; c) numarul si structura populatiei pe medii (urban, rural); d) numarul si structura populatiei pe varste, sexe, profesii, grad d e cultura si instruire. 414. Identificati afirmatia falsa: a) dupa modul in care se formeaza si se fixeaza asupra produselor, cererea este periodica si rara; b) cererea are un continui economic, fiind determinata obiectiv de prioritatile cu care sunt satisfacute diferitele trebuinte, in functie de disponibilitatile banesti; c) cererea de marfuri a populatiei se incadreaza in sfera trebuintelor materiale si spirituale ale oamenilor si exprima o parte a nevoii reale, respectiv acea parte care se manifesta in cadrul pietei; d) in functie de posibilitatea de manifestare a nevoilor, ne voilor, cererea poate fi: efectiva si potentiala. 415. Identificati afirmatia adevarata: a) in functie de posibilitatea de manifestare a nevoilor, n evoilor, cererea poate fi periodica si rara; b) cererea reprezinta o materializare a nevoilor pentru bunuri si servicii, servicii, a puterii de cumparare a consumului si a preferintelor, dorintelor, intentiilor privind modalitatile de satisfacere a nevoilor de consum; c) pozitia economica, stilul de viata si personalitatea consumatorului reprezinta factori socioculturali de influenta ai cumpararii de marfuri; d) cererea crescanda se caracterizeaza printr-o dinamica a carei proportii dimensionale se restrang in timp datorita intensitatii cu care actioneaza factorii formatori sau datorita aparitiei unor produse noi care satisfac aceleasi nevoi, nevo i, la un nivel ridicat. 416. Cererea ce se caracterizeaza printr-o dinamica a carei proportii dimensionale se restrang in timp datorita intensitatii cu care actioneaza factorii formatori sau datorita aparitiei unor produse noi care satisfac aceleasi nevoi, la un nivel ridicat este: a) constanta; b) crescanda; c) descrescanda; d) rara. 417. Oferta de marfuri cuprinde: a) toate produsele destinate consumului intermediar; b) toate produsele destinate consumului final; c) toate produsele destinate d estinate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei; d) toate produsele vandute.
418. Oferta de marfuri se refera la: a) fondurile de marfuri din reteaua de distributie si stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic; b) marfurile din depozitele de gros; c) fondurile de marfuri din magazine; d) fondurile de marfuri furnizate de producatori. 419. Oferta reala sau efectiva este constituita din: a) stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic; b) fondurile de marfuri din reteaua de distributie in cursul unei perioade; perioade; c) fondurile de marfuri din depozite; d) fondurile de marfuri oferite de producatori. 420. Oferta pasiva se refera la: a) marfurile greu vandabile; b) marfurile de cerere rara sau intamplatoare; c) stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic; d) marfurile uzate fizic si moral. 421. In functie de criteriul merceologic, oferta de marfuri cuprinde urmatoarele grupe de produse: a) bunurilor durabile si a celor nedurabile; b) produselor alimentare si a celor nealimentare; c) produselor destinate consumului final; d) produselor destinate consumului intermediar. 422. Produsele de utilizare productiva sunt grupate astfel: a) produse destinate consumului intermediar si final; b) bunuri primare de consum, bunuri de necesitate medie si bunuri de prisos; c) materii prime, semifabricate, echipament industrial si furnituri; d) produse semipreparate. 423. Structura ofertei in produse destinate consumului final, produse destinate consumului intermediar si produse de echipament se face in functie de: a) durata de viata a diferitelor categorii de produse; b) criterii merceologice; c) ciclul de viata al produselor; d) destinatia produselor In procesul de consum. 424. Care dintre urmatoarele nu este criteriu de structurare a ofertei de marfuri? a) criteriul merceologic; b) durata de viata a diferitelor categorii de produse; c) destinatia produselor in procesul de consum; d) gradul dc corelare a cererii cu oferta.
425. Notiunea de produs nou are in vedere un bun material ce prezinta: a) elemente constructive, functionale, fiabilitate, valente estetice, ergonomice, co merciale, precum si componente acorporale deosebite, realizat in vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau a acoperirii unui spectru mai larg de nevoi; b) consum redus dc materii prime si materiale; materiale; c) consum redus dc energic si materiale energetice; d) o sursa de realizare a unor uno r profituri deosebite pentru producatori si comercianti. 426. Diferentierea si individualizarea ofertei in procesul concurential nu se realizeaza prin intermediul: a) personalului comercial; b) produselor si serviciilor comerciale comerciale atasate produsului; c) aparitiei produselor noi; d) imaginii de produs, marca sau intreprindere. 427. Identificati afirmatia falsa: a) oferta reala sau efectiva este constituita din fondurile de marfuri aflate in reteaua de distributie in cursul unei perioade spre a fi realizate; b) oferta pasiva se refera la stocurile de marfuri existente existente in diferite verigi ale circuitului economic; c) oferta dc marfuri este o categorie a pietei, strans legata de cererea de marfuri; d) oferta de marfuri mai poate fi definita avandu-se in vedere doar productia autohtona. 428. Identificati afirmatia adevarata: a) oferta reala sau efectiva este constituita din stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic; b) oferta pasiva se refera la fondurile de marfuri aflate aflate in reteaua de distributie in cursul unei perioade spre a fi realizate; c) oferta totala este compusa din fondul de marfuri negociat si primit de comert; d) oferta de marfuri cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei, respectiv, atat bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau formarii brute a capitalului fix, cat si bunuri sau servicii care asigura consumul final al populatiei. 429. Care dintre urmatoarele nu este element de individualizare si diferentiere a ofertei: a) performanta, prin nivelul rezultatelor obtinute in procesul de utilizare potrivit functionalitatii specifice fiecarui produs; b) durabilitatea, prin perioada ce caracterizeaza durata de viata sau procesul de utilizare a fiecarui produs; c) stilul produsului, prin aparenta sa exterioara generatoare de reactii emotive din partea consumatorilor; d) consilierea vanzatorilor si partenerilor. p artenerilor.
430. in calitatea lui de intermediar intre productie si consum, comertul stabileste relatii atat cu: a) producatorii, organismele guvernamentale; b) producatorii, consumatorii; c) producatorii, consumatorii, organismele locale de dezvoltare comerciala; d) producatorii, consumatorii, institutiile si organismele de protectie a consumatorilor. 431. Relatiile comerciantilor cu producatorii reprezinta: a) formele pe care le imbraca intalnirile de negociere; b) relatiile contractuale si postcontractuale; c) ansamblul formelor organizatorice, tehnice si juridice care pregatesc sau insotesc infaptuirea actelor de schimb dintre producator si consumator; d) formele si relatiile precontractuale si contractuale dintre partenerii de schimburi de marfuri si servicii. 432. Relatiile comerciantilor cu producatorii pot fi structurate astfel: a) relatii de schimb si relatii de negociere; b) relatii precontractuale, relatii contractuale si relatii relatii postcontractuale; c) relatii contractuale si relatii financiare; d) relatii privind schimbul de marfuri, servicii si relatii financiare. 433. In vederea unei bune informari a partenerilor de piata, formularii si fundamentarii clauzelor contractuale se poate actiona pe urmatoarele cai: a) derularea livrarilor de marfuri corespunzator programarilor; cercetarea stiintifica permanenta a partenerilor de afaceri; b) cercetarea pietei producatorilor; cercetarea pietei comerciantilor, cercetarea nevoilor populatiei: c) studierea sistematica a pietei; crearea dc noi produse; informarea comerciantilor dc catre producatori cu privire la produsele pe care le pot oferi spre vanzare; d) analiza sistematica a relatiilor cu partenerii dc afaceri; plata la termenele stabilite a facturilor emise de furnizori. 434. Din perspectiva afacerilor, negocierea se poate defini ca: a) un schimb de informatii; b) o acceptare a propunerilor partenerului de afaceri, c) un proces de mentinere a unui climat de afaceri; d) un proces organizat de comunicare intre doi sau mai multi parteneri de afaceri. 435. In timpul negocierii se urmareste: a) adaptarea progresiva a pozitiilor participantilor la negociere; b) obtinerea celor mai mari profituri; c) realizarea unor contracte performante; d) cunoasterea concurentilor.
436. Procesul organizat de comunicare intre parteneri se refera la: a) crearea unui climat de afaceri; b) ansamblul de initiative, contacte, schimburi de mesaje, informatii, informatii, discutii etc.; c) ansamblul de relatii de afaceri dintre partenerii comerciali; d) schimburi de informatii privind evolutia pietei bunurilor si serviciilor. 437. Contractele simple si contractele complexe sunt clasificate dupa: a); b); c) structura lor; d) 438. Orice negociere comerciala ar trebui privita ca pe o relatie de colaborare de tip: a) „pierdere-castig”, b) „castig-pierdere”; c) „pierdere - pierdere”; d) „castig-castig”. 439. Pregatirea negocierii nu se realizeaza prin intermediul urmatoarelor actiuni: a) cunoasterea principalelor coordonate ale activitatii concurentilor; evolutia in timp a cotei lor de piata; b) cunoasterea pietei interne, a climatului de afaceri; identificarea partenerilor potentiali potentiali de afaceri; c) definirea obiectivelor proprii; anticiparea obiectivelor partenerului; simularea negocierii; d) stabilirea echipei de negociatori; stabilirea legaturilor de afaceri cu partenerii potentiali. 440. Contractele negociate si contractele de adeziune sunt clasificate dupa: a) ; b) modalitatea in care partile negociaza clauzele contractului c) d) 441. In negociere, concesia reprezinta: a) renuntarea la opinie; b) acceptarea opiniei partenerului; c) renuntarea unilaterala de catre un partener de tratative la unele din conditiile formulate pentru realizarea acordului; d) deblocarea tratativelor. 442. Compromisul in negociere reprezinta: a) renuntarea la opinie; b) acceptarea opiniei partenerului; c) ascultarea activa a partenerului; d) solutia la care ajung partenerii prin acordarea de concesii reciproce.
443. in negociere, concesia si compromisul se realizeaza cu scopul: a) deblocarii tratativelor si facilitarii perfectarii contractului; b) intimidarii partenerului; c) obtinerii celor mai bune conditii de contractare; d) continuarii discutiilor pentru extinderea relatiilor cu ofertantii. 444. Contractul comercial este definit ca fiind: a) acordul de vointa dintre doua sau mai multe persoane, in scopul de a crea, modifica sau sterge raporturi juridice de drept comercial; b) acordul exprimat verbal dintre mai multi parteneri; c) documentul de urmarire a realizarii intelegerilor facute in timpul negocierii; d) intelegerea dintre doi parteneri cu privire la livrarea fizica a marfurilor. 445. Atunci cand una dintre parti urmareste sa procure celeilalte parti un beneficiu, fara a obtine in schimb un avantaj, contractul este:: a); b) cu titlu gratuit; c); d). 446. Contractul, prin care fiecare parte urmareste sa isi procure un avantaj in schimbul obligatiilor asumate, este: a); b) ; c) cu titlu oneros; d). 447. Prin continutul contractului se intelege: a) denumirea contractului; b) partile contractante; c) conditiile contractului; d) obiectul si cauza actului juridic. 448. In esenta, sistemul relatiilor comertului cu consumatorii nu presupune: a) organizarea unui cadru propice de dialogare cu consumatorii; b) crearea unei ambiante favorabile realizarii actului de vanzare- cumparare; c) asigurarea unor raporturi corespunzatoare intre personalul comercial si consumator; d) stabilirea legaturilor de afaceri cu producatorii. 449. Identificati care dintre urmatoarele nu este faza a procesului global de cumparare: a) etapa formarii opiniei privind pregatirea clientului; b) faza anterioara cumpararii; c) decizia de cumparare; d) faza posterioara cumpararii.
450. Contractul, prin care o parte - furnizorul - se obliga sa transmita proprietatea asupra unei cantitati determinate de bunuri si sa le predea, la unul sau mai multe termene ulterioare incheierii contractului ori in mod continuu, sau sa presteze anumite servicii, la termene ulterioare sau in mod continuu, iar cealalta parte - beneficiarul - se obliga sa preia bunurile sau sa primeasca prestarea serviciilor si sa plateasca pretul lor, este: a) contract de furnizare; b) c) d) . 451. Contractul, prin care intermediarul se obliga fata de client sa il puna in legatura cu un tert, in vederea incheierii unui contract, este: a b) contract de intermediere c d) 452. Contractele, prin intermediul carora sunt realizabile doua sau mai multe operatii juridice, juridice, reprezinta: reprezinta: a) contracte unitare; b) contracte certe; c) contracte complexe; d) contracte simple. 453. Identificati afirmatia falsa: a) b) c) d) specificul contractelor de adezine adezine consta in aceea ca ele se formeaza pe baza discutiilor discutiilor sau a negocierilor libere. 454. Asigurarea unor raporturi corespunzatoare intre personalul comercial si consumator, componenta de baza a relatiilor dintre comert si consumatori, presupune: a) un anumit comportament din partea personalului comercial, precum si o anumita atitudine a acestora fata de munca desfasurata si fata de clienti; b) imbunatatirea sistemului de informare informare a consumatorilor; c) prezentarea, modernizarea, dotarea, decorarea si intretinerea unitatilor comerciale; d) realizarea unor intalniri periodice cu consumatorii, intr-un cadru organizat de discutii. 455. Care dintre urmatoarele nu este etapa a deciziei de cumparare: a) cercetarea informatiei (senzatia, atentia, perceptia); b) identificarea furnizorilor; c) evaluarea solutiilor posibile (atitudine, intentie de cumparare); d) rezultatele (actele cumpararii si consumului, comportament post- cumparare).
456. Identificati afirmatia falsa: a) b) c) contractul de depozit poate fi clasificat in contract de comision si contract de consignatie d) 457. Stiind ca in cadrul unui magazin, durata de functionare a casei de marcat este de 14 ore, timpul mediu de servire la casa a unui client este de 10 minute, in conditiile existentei la un moment dat a unui numar maxim dc 520 de clienti, numarul caselor de marcat va fi de: a) 6 case; b) 9 case; c) 4 case; d) 8 case. 458. Stiind ca numarul maxim de clienti aflati la un moment dat intr-un magazin este de 860, timpul mediu de servire la casa este de 10 minute, iar durata totala de functionare a casei este de 12 ore, numarul caselor de marcat este de: a) 5 case; b) 12 case; c) 14 case; d) 10 case. 459. Timpul mediu de servire la casa a unui client este de 8 minute, iar durata totala de functionare a unei case de marcat in intervalul de timp in care functioneaza supermarketul este de 14 ore. in cadrul supermarketului aflandu-se la un moment dat un numar maxim de 340 de clienti, numarul caselor de marcat va fi de: a) 5 case; b) 9 casa; c) 2 case; d) 3 case. 460. Contractul, prin care o parte - mandatarul - se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita mandant, reprezinta:
a) b) c) contractul de mandat d) 461. Identificati afirmatia falsa: a) b); c); d) tariful vamal comun are trei componente.
462. In cadrul tarifului vamal comun impunerea vamala (plata taxelor vamale) are rolul principal si indeplineste trei functii. Care dintre urmatoarele nu se incadreaza in aceasta categorie: a) functia de promovare; b); c) ; d). 463. Care dintre urmatoarele nu este considerata functie a politicii comerciale a unei tari: a); b); c) restrangerea comertului cu toate grupele de produse; d). 464. Care dintre urmatoarele nu reprezinta categorie principala de instrumente si masuri de politica comerciala la nivel macroeconomic?: a) b) c) d) masuri de natura juridica. 465. Identificati afirmatia adevarata: a) b) principalul obiectiv, pe termen lung, al politicii comerciale este stimularea dezvoltarii economiei nationale si protejarea acesteia de consurenta straina; c) d) 466. Reteaua de unitati cu amanuntul nu prezinta particularitati sub aspectul structurii, tipologiei, marimii si amenajarii bazei tehnico, materiale din perspectiva: a) ramurii de activitate comerciala cu amanuntul: comert alimentar, comert nealimentar si alimentatie publica; b) formelor de vanzare: liber - service, clasic, directe, electronice etc.; c) mediilor demografice si profesionale; d) mediilor social-economice: urban, rural. 467. Structurarea depozitelor in cladire, baraca, sopron, platforma se face in functie de: a) gradul de specializare; b) sfera circulatiei marfurilor; c) caracterul activitatii principale a depozitului; d) felul constructiei.
468. Structurarea depozitelor in depozite strict specializate, depozite specializate, depozite generale, depozite mixte se face in functie de: a) gradul de specializare; b) sfera circulatiei marfurilor; c) caracterul activitatii principale a depozitului; d) natura produselor care fac obiectul activitatilor desfasurate in cadrul dep ozitelor.
469. Pentru a fi eficiente, depozitele nu trebui sa tina seama de: a) volumul si structura oscilatiilor sezoniere ale marfurilor ce vor fi depozitate; b) stocurile de marfuri; c) valoarea medie a unei cumparaturi cu amanuntul; d) nivelul de inzestrare tehnica preconizat. 470. Identificati afirmatia falsa: a) dupa particularitatile de amenajare si constructie, depozitele sunt speciale (silozuri, depozite frigorifice) si universale; b) obiectele de inventar sunt bunuri de valoare mica, indiferent de durata de utilizare/functionare sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor; c) depozitele (in general, unitati de vanzare cu ridicata a marfurilor) sunt unitati comerciale in care se desfasoara procesele tehnico-economice legate de primirea, pastrarea si livrarea marfurilor in partizi mari; d) dupa gradul de specializare depozitele sunt industriale si comerciale. 471. Identificati afirmatia adevarata: a) In mediul rural unitatile comerciale cu amanuntul sunt de dimensiuni mari, cu profiluri variate si cu grad mai ridicat de specializare, corespunzator cererii diversificate a diferitelor categorii socioprofesionale; b) magazinele sunt unitati comerciale in care se desfasoara procesele tehnico-economice legate de primirea, pastrarea si livrarea marfurilor in partizi mari; c) in mediul urban reteaua comerciala cu amanuntul este formata, de regula, din unitati mici, raspandite pe suprafata fiecarei localitati; d) dupa sfera circulatiei marfurilor, depozitele sunt industriale si comerciale 472. Structurarea depozitelor in depozite industriale si depozite comerciale se face in functie de: a) particularitatile de amenajare si constructie; b) felul constructiei; c) caracterul activitatii principale a depozitului; d) sfera circulatiei marfurilor. 473. Structurarea depozitelor in depozite inchise, depozite deschise si depozite semideschise se face dupa: a) felul constructiei cladirii depozitului; b) particularitatile de amenajare si constructie; c) caracterul activitatii principale a depozitului;
d) natura produselor care fac obiectul activitatilor desfasurate in cadrul dep ozitelor. 474. Depozitarea marfurilor se face in functie de: a) gradul de complementaritate a diferitelor articole si particularitatile de manipulare; b) natura produselor si cerinte tehnice; c) frecventa de livrare si particularitatile de stivuire a ambalajelor colective; d) complementaritate a diferitelor articole si cerinte tehnice. 475. Taxele vamale pot fi clasificate in taxe vamale cu caracter fiscal si taxe vamale cu caracter protectionist dupa: a); b); c) scopul sau nivelul depunerii; d) 476. Taxele vamale pot fi clasificate in taxe vamale de import, taxe vamale de export si taxe vamale de tranzit dupa: a) b) c) d) obiectul impunerii sau dupa felul operatiilor de comert exterior sau directia circulatiei marfurilor in comertul exterior. 477. Forta de vanzare a magazinului nu este pusa in valoare de vanzator prin: a) cunoasterea ofertei de marfuri si a clientelei magazinului; b) respectarea si indeplinirea prevederilor din fisa postului; c) arta de a negocia vanzarile; d) arta de a comunica, inclusiv de a asculta potentialul client. 478. Personalul comercial nu este definit prin: a) numarul si structura sa; b) capacitatea de munca; c) rezultatele concursului de angajare si testele psihologice; d) munca desfasurata de fiecare individ conform profesiunii sale. 479. Care dintre urmatoarele nu este considerat principiu fundamental al vanzarii? a) vanzarea porneste de la interesul real pentru client; b) vanzarea se construieste pe dialog; c) vanzarea se finalizeaza numai intr-un climat de incredere; d) vanzarea trebuie sa fie o discutie improvizata intre vanzator si client. 480. Personalul comercial este format din: a) agenti comerciali, magazioneri si tehnicieni; b) forta de vanzare si personalul tehnico-administrativ; c) vanzatori, sefi de magazine, ospatari, casieri; d) personal TESA.
481. Forta de vanzare, componenta a personalului comercial este reprezentata de: a) baza tehnico-materiala a comertului; infrastructura comerciala; b) agentii comerciali, magazionerii si tehnicienii; c) acele persoane ocupate cu activitatile de distributie si cu contactele cu clientii actuali si potentiali; d) vanzatori, sefi de magazine, ospatari, casieri, personal TESA. 482. Personalul tehnico-administrativ din comert este destinat realizarii unor operatiuni: a) de statistica primara; b) de contabilizare si control a activitatii; c) de centralizare a informatiilor comerciale; d) specifice de conducere, administrare si deservire a firmei de comert. 483. Clasificarea personalului comercial in personal TESA, personal operativ calificat, personal operativ necalificat si personal nespecific activitatii comerciale, se face dupa: a) specificul functiei; b) structura si nivelul calificarii; c) evolutia in timp a pregatirii de specialitate; d) cheltuiala de energie fizica si nervoasa de catre personalul comercial. 484. Identificati categorii de personal TESA: a) director general, directori si directori adjuncti, contabil sef, sef de serviciu, sefi de birou, sefii statiilor de calcul, economisti, ingineri, arhitecti etc.; b) muncitori necalificati; c) vanzatori, casieri, magazioneri, decorator, sef complex comercial, hotelier, sef unitate comerciala, lucrator gestionar, sef unitate alimentatie publica etc.; d) electricieni de intretinere si reparatii, lacatus, mecanic, masinisti, montatori firme luminoase, tamplar, dogar, liftier, sofer. 485. In recrutarea si pregatirea personalului din comert nu se tine cont de: a) indemanarea manuala, forta fizica, garantii imobiliare; b) cunostintele de specialitate; c) insusirile psihice si morale deosebite; d) nivelul de cultura care sa-i permita adaptarea comportamentala la temperamentul si exigentele diverselor categorii de clienti. 486. Calculul productivitatii muncii nu se exprima prin: a) cantitatea sau valoarea marfurilor vandute; b) consumul de timp necesar efectuarii unei anumite operatiuni din cadrul unui depozit; c) consumul de munca (ore sau zile de munca) necesar vanzarii unei unitati cantitative sau valorice dintrun produs; d) numarul de clienti serviti intr-o unitate de timp.
487. Productivitatea muncii nu este influentata de: a) durata de recuperare a investitiilor; b) progresul tehnic; c) profilul economico-social al zonei unde sunt amplasate unitatile operative; d) marimea unitatilor comerciale. 488. Corelarea personalului comercial cu volumul activitatii comerciale se realizeaza printr-un sistem de indicatori. Identificati indicatorul ce nu este utilizat in aceasta corelare: a) numarul mediu de salariati; productivitatea muncii; b) nivelul de dezvoltare al bazei materiale; c) fondul de salarii; salariul mediu; d) nivelul relativ al fondului de salarii. 489. Identificati afirmatia adevarata: a) politica comerciala netarifara cuprinde un ansamblu, vast de reglementari si practici nationale care conduc catre discriminarea (restrictionarea) bunurilor importante fata de cele indigene; b) c) d) 490. Identificati afirmatia falsa: a) productivitatea muncii (W) se calculeaza ca produs dintre numarul mediu de salariati si salariul mediu; b) personalul comercial este format din forta de vanzare si personal tehnico-administrativ; c) forta de vanzare este reprezentata de acele persoane ocupate cu activitatile de distributie si cu contactele cu clientii actuali si potentiali; d) in comert, productivitatea muncii se exprima si prin cantitatea sau valoarea marfurilor vandute de un vanzator intr-o unitate de timp. 491. Identificati afirmatia adevarata: a) fondul de salarii (Fs) se calculeaza pe categorii de personal, ca raport intre fondul de salarii si numarul mediu de salariati; b) ca factor de productie, resursele umane comerciale sau personalul comercial este definit prin numarul si structura sa, capacitatea de munca si munca desfasurata de fiecare individ conform profesiunii sale; c) in procesul de formare si utilizare a lor, resursele financiare sunt identificate ca fiind fluxuri monetare in operatiunile la care participa; d) forta de vanzare este reprezentata de acele persoane ce desfasoara operatiuni specifice de conducere, administrare si deservire a firmei de comert cu amanuntul sau cu ridicata. 492. Raportul „eforturi/efecte” trebuie sa fie: a) maxim; b) unitar; c) minim; d) zero.
493. Eforturile unei firme de comert se pot clasifica in eforturi pentru investitii si eforturi pentru productie, inclusiv de aprovizionare si desfacere in functie de: a) dimensiunile activitatilor de comert; b) dinamismul activitatii de comert; c) caracterul muncii incorporate; d) activitatea la care se refera. 494. Identificati afirmatia falsa: a) componentele eficientei firmei comerciale - eficienta economica si eficienta sociala - nu pot fi disociate, ele reprezentand un tot unitar in ceea ce priveste diagnosticarea globala a activitatii unei firme comerciale; b) dupa caracterul muncii incorporate, eforturile pot fi eforturi cu munca vie si eforturi cu munca materializata; c) factorii cei mai importanti care determina eficienta economica a unei firme comerciale sunt: veniturile, cheltuielile, profitul, rentabilitatea; d) veniturile releva consumul de mijloace de productie, forta de munca si capital, efectuat in scopul obtinerii de bunuri, de distribuire si de comercializare a marfurilor, pentru satisfacerea necesitatilor populatiei. 495. Identificati afirmatia adevarata: a) dupa natura economica, cheltuielile se clasifica in: cheltuieli financiare si cheltuieli de exploatare; b) cheltuielile, in functie de natura lor. pot fi: materiale (costul marfurilor si al materiilor prime, costurile de achizitionare, transport, stocare) si cu munca vie (cheltuielile cu personalul); c) eficienta economica a unei firme de comert semnifica performantele tehnologice si valoarea investitiilor directe; d) eficienta se calculeaza ca un raport intre marimea efectelor si a eforturilor. 496. Eficienta economica a unei firme de comert semnifica: a) performantele financiare si productivitatea muncii; b) performantele tehnologice si valoarea investitiilor directe; c) cifra de afaceri si numarul mediu de salariati permanenti; d) performantele economice, care reflecta raportul dintre efecte si eforturi. 497. Componentele eficientei unei firme comerciale sunt: a) eficienta materiala si eficienta de timp; b) eficienta financiara si productivitatea muncii; c) eficienta economica si eficienta sociala; d) profit si cheltuieli de circulatie. 498. Efectele nete ale activitatii firmelor comerciale se refera la. a) profit, venitul net, aportul valutar. b) salariul mediu, numarul mediu de salariati; c) cifra de afaceri pe un salariat; d) productivitatea muncii, durata de recuperare a investitiilor.
499. Clasificarea eforturilor unei firme de comert in eforturi cu munca vie si eforturi cu munca materializata se face in functie de: a) activitatea la care se refera; b) dimensiunile activitatilor de comert; c) dinamismul activitatii de comert; d) caracterul muncii incorporate. 500. Raportul „efecte/eforturi” trebuie sa fie: a) minim; b) maxim; c) unitar; d) zero. 501. Turismul sportiv este o forma a turismului: a) de tratament; b) social; c) de agrement; d) privat. 502. Resursele turistice naturale ale unei tari formeaza oferta: a) tertiara; b) secundara; c) unicat; d) primara. 503. Din punctul de vedere al sezonalitatii, se disting urmatoarele forme de turism: a) itinerant si de vizitare; b) de sejur lung, mediu si scurt; c) de circulatie, de tranzit si de vizitare; d) de iarna, de vara si de circumstanta. 504. Oferta turistica primara a unei tari cuprinde totalitatea: a) resurselor naturale; b) resurselor antropice; c) monumentelor arheologice; d) resurselor folclorice. 505. Persoana care calatoreste pentru propria placere pe o durata mai mica de 24 ore, intro alta tara decat cea in care isi are resedinta si care nu exercita nicio ocupatie lucrativa in acea tara, defineste : a) excursionistul; b) c) d)
506. Asociatiile profesionale din Romania functioneaza ca organisme: a) profitabile; b) guvernamentale; c) apolitice; d) ministeriale. 507. Dupa gradul de mobilitate a turistului, turismul se clasifica in: a) turism de vizitare si turism de tranzit; b) turism in circuit si turism de vizitare; c) turism rutier, feroviar, aerian si maritim; d) turism de sejur si turism itinerant. ---------------------------------------------508. Acea persoana care pentru a ajunge la locul de destinatie turistica traverseaza una sau mai multe tari pe al caror teritoriu opririle sunt de scurta durata si nu au scop turistic, defineste: a) b) c) d) calatorul in tranzit 509. Printre exceptiile de la notiunea de turist se regasesc: a) b) nomazii; c) d) 510. Dupa momentul si modul de angajare a prestatiilor turistice, se disting urmatoarele forme de turism: a) organizat, pe cont propriu si semiorganizat; b) public, privat si mixt; c) de sejur lung, mediu si scurt; d) sezonier, extrasezonier, postsezonier. 511. Potentialul terapeutic este o componenta a resurselor turistice: a) naturale; b) antropice; c) cinegetice; d) culturale. 512. Peisajul este o componenta a potentialului turistic: a) b) natural; c) d)
513. Folclorul e o componenta a potentialului turistic: a) b) antropic c) d) 514. Organizatia Mondiali a Turismului s-a infiintat in anul: a) 1974 la Viena; b) 1975 la Madrid; c) 1965 la Paris; d) 1973 la Londra. 515. In plan economic, turismul: a) b) stimuleaza dezvoltarea altor ramuri industriale c) d) 516. Piata turistica potentiala in raport cu piata turistica efectiva este: a) mai mare; b) mai mica; c) egala; d) niciun raspuns nu este corect. 517. In plan socio-cultural, turismul contribuie la: a) cunoasterea culturii nationale a altor tari; b) c) d) 518. Printre efectele turismului in plan socio- cultural se afla: a) b) cultivarea unui climat de intelegere intre natiunile lumii c) d) 519. Alegeti contributia turismului in plan socio-cultural: a) b) c) d) imbogatirea nivelului de instruire a turistilor
520. Veniturile populatiei se incadreaza in urmatoarea categorie de factori care determina evolutia turismului: a) b) c) d) economici 521. Din punc de vedere al importantei, factorii care determin evolutia turismului se impart in urmatoarele categorii: a) primari si secundari b) c) d) 522. structura pe categorii socio-profesionale a populatiei este un factor care deterina evolutia turismului de tip: a) b) c) demografic d) 523. Conflictele armate reprezinta un factor de influenta a evolutiei turismului: a) b c) d) conjunctual 524. Gradul de urbanizare reprezinta un factor de influenta a evolutiei turismului a) b) exogen activitatii turistice c) d) 525. timpul libereste un factor care determina evolutia turismului de tip: a) b) permanent c) d) 526.identificati factorul care reprezinta principala conditie de manifestare a cererii turistice:
a) b) c) venitul populatiei d)
527. Oferta turistica cuprinde ansamblul: a) atractiilor turistice naturale; b) atractiilor turistice naturale si al bazei materiale turistice; c) resurselor turistice naturale si al serviciilor de agrement; d) atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor. 528. Una dintre caracteristicile ofertei turistice este urmatoarea: a) rigiditatea; b) elasticitatea; c) fiabilitatea; d) relativa diversitate. 529. Carpatii Romaniei ocupa din suprafata tarii: a) jumatate; b) o treime; c) o patrime; d) o cincime. 530. Oficiul National de Turism s-a constituit in anul: a) 1971 la Brasov; b) 1923 la Iasi; c) 1936 la Bucuresti; d) 1973 la Constanta. 531. intr-o evolutie normala, coeficientul de elasticitate a cererii in functie de venit ia valori a) b) pozitie, supraunitare c) d 532. Ponderea incasarilor turistice in PIB este un indicator a) de masurare a aportului la dezvoltarea economiei b); c) d) 533. ponderea incasarilor din turism in exportul de marfuri este un indicator a) b)de masurare a aportului turismului la dezvoltarea economiei c) d)
534. aportul incasarilor turistice in PIB se determina ca raportul procentual dintre a) b) c) d) incasarile turistice si PIB 535.Aportul turismului in exportul de marfuri se determina ca rapotul procentual dintre a) da; b) nu; c) da, transformandu-se in B.T.T.; d)incasarile turistice si exportul de marfuri 536. O caracteristica importanta a plajei de pe litoralul Marii Negre este urmatoarea: a) lipsa deseurilor; b) dimensiunea; c) orientarea geografica; d) accesibilitatea. 537. Prima institutie care a coordonat activitatea turistica din tara noastra dupa anul 1990 a fost: a) Ministerul Comertului si Turismului; b) Ministerul Turismului; c) Autoritatea Nationala pentru Turism; d) Directia Generala de Promovare Turistica din cadrul Ministerului Comertului. 538. turismul emitator cuprinde a) plecarile rezidentior in afara tarii b) c) d) 539. Printre altele, asociatiile profesionale de turism din Romania contribuie la: a) efectuarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu profil turistic; b) respectarea de catre agentii economici a reglementarilor specifice; c) specializarea in functiile din turism: d) controlul activitatilor desfasurate de unitatile de comercializare a obiectelor de artizanat. 540. turismul receptor cuprinde: a) b) c) sosirea turistilor straini intr-o tara de referinta d)
541. contractarea anticipate a principalelor servicii turistice este specifica turismului; a) b) c) d) organizat 542. Volumul incasarilor totale face parte din categoria indicatorilor: a) eficientei activitatii de cazare; b) eficientei activitatii de alimentatie; c) generali; d) partiali. 543. Cheltuiala medie pe zi-turist se obtine raportand: a) volumul cheltuielilor la numarul de turisti plecati; b) numarul de turisti sositi la numarul de zile-turist; c) volumul cheltuielilor la sejurul mediu; d) volumul cheltuielilor la numarul de zile-turist. 544. Rata profitului se calculeaza in felul urmator: a) volumul cheltuielilor/volumul profitului; b) volumul cheltuielilor/volumul incasarilor; c) volumul profitului/volumul investitiilor; d) volumul profitului/volumul incasarilor. 545. Productivitatea muncii exprima: a) gradul de utilizare a mijloacelor fixe; b) gradul de utilizare a fortei de munca; c) rata de recuperare a investitiilor; d) rata de utilizare a incasarilor/muncitor. 546. Aportul net valutar se obtine ca diferenta dintre: a) valoarea incasarilor valutare si valoarea incasarilor in lei; b) valoarea incasarilor in dolari si valoarea incasarilor in celelalte valute; c) valoarea incasarilor valutare si valoarea platilor valutare; d) valoarea incasarilor valutare si valoarea cheltuielilor in lei. 547. Gradul de utilizare a capacitatii de cazare se determina ca raportul procentual dintre: a) capacitatea efectiv utilizata/capacitatea maxima de cazare; b) capacitatea efectiv utilizata/numarul de zile neutilizate; c) capacitatea de cazare permanenta/capacitatea de cazare sezoniera; d) numarul de locuri de cazare/numarul de zile de functionare.
548. forma de turism care presupune un grad de mobilitate ridicat din partea turistului acesta deplasandu-se dintr-un loc in altul pe durata vacantei, sederile fiind de scurta durata in aceeasi statiune, poarta numele de: a) b) itinerant c) d) 549. Gradul de utilizare a capacitatii de cazare se masoara in: a) procente; b) numar de locuri de cazare; c) numar de zile de functionare; d) numar locuri-zile. 550. forma de turism care presupune un grad de mobilitate redus, turistul petrecandu-si vacanta in aceeasi statiune, poarta numele de: a) b) c) d) sejur 551. Valoarea desfacerilor pe loc de masa se determina caraportul dintre: a) total desfaceri/total turisti; b) total cheltuieli pentru alimentatie/total turisti; c) desfaceri/numar de locuri la mese; d) total incasari din alimentatie/numar de locuri la mese. 552. Turismul practicat la sfarsit de saptamana este unul: a) b) de sejur scurt c) d) 553. Cererea de servicii turistice: a) se identifica in totalitate cu consumul turistic; b) nu se identifica in totalitate cu consumul turistic; c) se identifica in totalitate cu oferta de servicii; d) nu se identifica in totalitate cu numarul turistilor potentiali. 554. Deplasarile pedestre in scop recreativ poarta numele de: a) b) c) drumetie d)
555. Deplasarile in interiorul ariilor naturale protejate fac parte din turismul: a) b) c) stiintific d) 556. Investitia specifica arata: a) volumul de investitii necesar pentru realizarea unui metru patrat de constructie; b) investitia totala necesara constructiei a 10 000 locuri de cazare; c) investitia totala necesara constructiei a 10 000 locuri la mese; d) volumul de investitii necesar pentru realizarea a 10 000 metri patrati de constructie. 557. Investitia specifica pentru cazare se determina utilizand formula: a) investitia totala/valoarea dobanzii lunare; b) investitia totala/cursul de revenire; c) investitia totala/numarul de locuri de cazare; d) investitia totala/investitia initiala. 558. Durata de recuperare a investitiei se exprima in: a) procente (%); b) unitati de timp (ani, luni, zile); c) iei; d) unitati valorice. 559. Vanatoarea este o forma a turismului: a) sportiv b) c) d) 560. Numarul de lucratori la 10 000 de turisti este un indicator al eficientei: a) sociale in turism; b) economice in turism; c) indirecte; d) directe. 561. Nivelul de servire a turistilor este un indicator al eficientei: a) sociale in turism; b) economice in turism; c) materiale; d) profesionale. 562. Oferta turistica secundara cuprinde totalitatea: a) resurselor naturale; b) resurselor antropice; c) resurselor demografice;
d) atractiilor turistice. 563. Turismul tehnic este in stransa legatura cu: a) b) obiectivele industriale c) d) 564. Alegeti metoda utilizata, printre altele, pentru inregistrarea circulatiei turistice: a) b) c) sondajul d) 565. Potentialul speologic al Romaniei cuprinde un numar de pesteri de aproximativ: a) 6 000; b) 20 000; c) 9 000; d) 12 000. 566. Metoda de inregistrare a circulatiei turistice care ofera cele mai multe informatii cu privire la valoarea si structura miscarii turistice este: a) inregistrarea in spatiile de cazare b) c) d) 567. Una dintre primele societati romanesti care au urmarit dezvoltarea turismului in zona montana a fost: a) Societatea Romana de Geografie, 1875 b) c) d) 568. Litoralul romanesc al Marii Negre detine urmatorul procent din baza materiala de cazare a Romaniei: a) 25%-30 b) 50-60%; c) 35-42%; d) 65%-70. 569. Care este societatea ce s-a infiintat in anul 1880 la Sibiu, cu o contributie remarcabila la dezvoltarea turimului romanesc: a) b) c)
d) Societatea Carpatina Ardeleana a Turistilor (SKV) 570. Cheltuiala medie pe turist este un indicator: a) general; b) de eficienta a turismului international; c) partial; d) de eficienta a turismului intern. 571. Care a fost asociatia ce s-a ocupat, cu precadere, de ascensiunile montane si alpinism si a carei activitate a fost reluata in 1990: a) b) c) d) Clubul Alpin Roman. 572. Organizatia Mondiala a Turismului nu este una: a) cu caracter guvernamental; b) internationala; c) cu caracter politic; d) cu rol de centru mondial al informatiilor turistice. 573. Primul Minister al Turismului din Romania s-a infiintat in anul:: a) 1971 b) c) d) 574. In zona montana din Romania, cele mai intinse si importante domenii schiabile sunt localizate: a) intre 1000-1500 m altitudine; b) intre 1200-1700 m altitudine; c) intre 1500-1800 m altitudine; d) intre 1200-1500 m altitudine. 575. Masurarea eficientei se face prin raportarea: a) efortului la efect; b) efortului la total venituri obtinute; c) efectului la total cheltuieli; d) efectului la efort. 576. Eficienta activitatii de turism imbraca doua forme: a) economica si turistica; b) economica si politica; c) economica si sociala; d) demografica si sociala.
577. A.N.T.R.E.C reprezinta: a) b) Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural c) d) 578. Sondajul, ca metoda de culegere a informatiilor privind circulatia turistica, are una dintre caracteristicile: a) b) c) d) toate acestea 579. Care dintre urmatoarele manastiri se afla pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: a) b) c) Taierea Capului Sf Ioan Botezatorul din satul Arbore d) 580. Afluxul de consumatori la masa se determina astfel: a) numar de consumatori/numar de mese; b) numar de turisti/locuri-zile; c) numar de turisti/incasarea/loc la masa; d) numar de consumatori/numar de locuri la mese. 581. Pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se afla: a) b) Manastirea Sucevita c) d) 582. Pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se afla: a) b) c) d) Manastirea Humor 583. Formula „Fly and drive” reprezinta combinarea transportului: a) aerian cu cel automobilistic; b) aerian cu cel fluvial; c) automobilistic cu cel rutier; d) fluvial cu cel rutier.
584. Turismul de circulatie mai poarta numele si de: a) sejur; b) itinerant; c) de week-end; d) de circumstanta. 585. Pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind considerate unicate mondiale, se afla: a) b) cetatile dacice din Muntii Orastiei c) d) 586. Zonele montane din tara noastra sunt avantajate de: a) fondul cinegetic sarac; b) varietatea invelisului vegetal; c) lipsa speciilor endemice; d) defrisarile masive. 587. Pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind considerate unicate mondiale, se afla a) b) c) Biserica de lemn din Ieud, judetul Maramures d) 588. Pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se afla: a) b) Cetatea Biertan; c) d) 589. Pe teritoriul Romaniei, traseul parcurs de Dunare este: a) integral navigabil; b) de circa 175 kilometri; c) partial navigabil; d) situat intre Portile de Fier si Braila. 590. Turismul de sejur este cel desfasurat: a) in cel putin doua statiuni; b) in maxim doua statiuni; c) intr-o singura statiune; d) nicio varianta nu este corecta.
591. Turismul de vizitare, de circulatie si de sejur decurg din urmatorul criteriu de clasificare: a) in functie de utilizarea timpului disponibil; b) in functie de tarile vizitate; c) in functie de gradul de mobilitate a turistului; d) in functie de locurile vizitate. 592. Turismul de sejur scurt se desfasoara pe o perioada de timp cuprinsa intre: a) 30-45 zile; b) 10-15 zile; c) 1-7 zile; d) 7-14 zile. 593. Pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se afla: a) Manastirea Horezu b) c) d) 594. Sa se determine durata medie a sejurului stiind ca in statiunea „X” s-au cazat 83000 de turisti care au inregistrat 208000 innoptari: a) 7,2 zile; b) 0,39 zile; c) 0,25%; d) 2,5 zile. 595. Pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se afla: a) b) Sighisoara c) d) 596. Sensibilitatea cererii la modificarea veniturilor se masoara cu ajutorul: a) b) coeficientului de elasticitate c) d) 597. Baza tehnico-materiala a turismului contribuie la: a) b) c) d) valorificarea resurselor turistice ale unei destinatii
598. Printre componentele bazei tehnico-materiale a turismului se regasesc: a) b) c) instalatiile de tratament d) 599. In structura bazei tehnico-materiale a turismului nu se afla a) unitatile de cazare b) instalatiile de agrement c) atractiile turistice d) unitatile de alimentatie 600. Infrastructura generala cuprinde, printre altele: a) b) unitati comerciale c) d) 601. Sa se determine densitatea turistica in raport cu populatia pentru tara „X”, stiind ca populatia este de 23 milioane locuitori iar numarul turistilor sositi este de 7,5 milioane locuitori: a) 0,33 turisti/locuitor; b) 3,3 turisti/locuitor; c) 3,1 turisti/locuitor; d) 4,7 turisti/locuitor. 602. In componenta infrastructurii generale nu se afla: a) b) fluxurile turistice c) d) 603. Structura fortei de munca in turism releva faptul ca, in majoritate, sunt: a) b) c) d) femei 604. Cunoscandu-se urmatoarele date: volumul profitului = 3,0 mld. lei, incasarile totale anuale = 25,5 mld. lei, sa se determine nivelul ratei profitului inregistrat in unitatea de cazare luata in considerare. a) 117,6%; b) 11,76%; c) 11,76 ani; d) 1,17%.
605. Nivelul scazut de tehnicitate este o caracteristica a: a) b) c) d) fortei de munca din turism 606. In perioadele de varf de sezon turistic sau cu ocazia diverselor sarbatori, angajatii din turism lucreaza, comparativ cu celelalte categorii de lucratori. Aceasta caracteristica a fortei de munca din turism se numeste: a) b) c) munca in contratimp d) 607. Strandurile amenajate reprezinta un echipament de agrement specific: a) statiunilor de litoral; b) centrelor urbane; c) statiunilor balneare; d) statiunilor montane. 608. Alegeti zonele care nu prezinta concentrari sezoniere pronuntate: a) statiunile montane; b) statiunile de litoral; c) centrele urbane; d) satele turistice montane. 609. Sa se determine densitatea turistica in raport cu suprafata pentru tara „X” in conditiile in care tara are o suprafata de 50000 km iar numarul turistilor sositi este de 11 milioane: a) 0,1 turisti/km2; b) 220 turisti/km2; c) 2 turisti/ km2; d) 84 turisti/ km2. 610. Fluctuatia ridicata a fortei de munca este specifica, in special: a) b) c) d) industriei turistice 611. Turismul de iarna, de vara si de circumstanta se clasifica din punctul de vedere al: a) interesului turistului pentru o anumita tara; b) sezonalitatii; c) destinatiei de vacanta alese; d) mijlocului de transport folosit.
612. Turismul de croaziera foloseste ca mijloace de transport: a) autocarele si microbuzele; b) trenurile de mare viteza; c) navele maritime si fluviale; d) navetele spatiale. 613. Lucratorii din turism sunt solicitati in perioadele de aflux turistic maxim. Aceasta caracteristica a fortei de munca. Aceasta caracteristica a fortei de munca din turism poarta numele de: a) oboseala fizica si psihica b) c) d) 614. Turismul balneo-medical contribuie la: a) ridicarea gradului de utilizare a capacitatii de cazare; b) asigurarea unor sejururi medii mai scurte; c) repartizarea mai neuniforma a cererii turistice; d) atragerea unei clientele instabile. 615. Sa se determine gradul de utilizare a capacitatii de cazare inregistrat de statiunea turistica ”X” pe baza datelor: numarul locurilor de cazare este de 30800; numarul zilelor de functionare este de 360; numarul innoptarilor este de 4,2 milioane. a) 0,39%; b) 47,7%; c) 379%; d) 37,9%. 616. Turismul religios se afla in stransa legatura cu: a) drumetiile in Carpatii Orientali; b) pelerinajele la lacasurile de cult; c) itinerariile in Delta Dunarii; d) croazierele pe Dunare si pe Marea Neagra. 617. incasarile medii pe zi-turist din calatoriile pentru afaceri si congrese, fata de cele rezultate din practicarea altor forme de turism sunt: a) mai scazute; b) mai ridicate; c) mai putin transparente; d) lipsite de interesul prestatorilor de servicii.
618. in cazul in care un motel dispune la 1 ianuarie de 300 locuri de cazare permanente care functioneaza 360 de zile si inregistreaza 98 000 de innoptari, el are un grad de ocupare de: a) 99,4%; b) 43,6%; c) 90,7%; d) 74,5%. 619. Unul dintre principalele avantaje ale turismului balneo-medical este: a) asigurarea unor sejururi medii relativ constante; b) reducerea gradului de ocupare a capacitatii de cazare; c) cresterea gradului de pregatire a personalului angajat; d) sporirea atractivitatii zonelor inconjuratoare, 620. Angajarea intregului timp de munca al unie zile este o caracteristica a: a) b) fortei de munca din turism c) d) 621. Salinele din Romania constituie un important factor de cura in terapia afectiunilor: a) reumatismale; b) sistemului nervos periferic; c) respiratorii cronice; d) de nutritie. 622. Lucratorul din turism gestioneaza bunuri materiale, raspunde pentru bunurile turistilor si pentru gradul de satisfacere a turistilor. Aceasta particularitate a muncii in turism poarta numele de: a) b) raspundere materiala si morala ridicata c) d) 623. Apele lacurilor terapeutice din tara noastra sunt utilizate in terapia afectiunilor: a) respiratorii; b) cauzate de stres; c) geochimice; d) reumatismale. 624. Organizatia Mondiali a Turismului (O.M.T.) a luat nastere in anul 1975 avand ca precursoare: a) O.N.U.; b) F.I.J.E.T.; c) U.I.O.O.T.; d) F.U.A.A.V..
625. Importanta turismului ca furnizor de forta de munca se determina raportand: a) b) c) personalul care lucreaza in turism la forta de munca activa d) 626. Indicele dinamicii necesarului de forta de munca din turism se determina raportand: a) b); c) d) locuri de munca in anul 1 la locuri de munca in anul 0 627. Sa se determine gradul de utilizare a capacitatii de cazare in cazul judetului „X” stiind ca acesta dispune de 250000 locuri de cazare, s-au inregistrat 60 480 000 de innoptari iar numarul zilelor de functionare este de 365: a) 66,28%; b) 29,3%; c) 6 ani; d) 84,2%. 628. A.N.A.T. reprezinta: a) Asociatia de Natatie din Arad si Timis; b) Angajamentul Nord Atlantic pentru Turism; c) Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism; d) Asociatia Navetistilor si Antreprenorilor din Turism. 629. Dupa statutul profesional, forta de munca din turism este reprezentata, in majoritate, de: a) salariati b) c) d) 630. Metoda care are drept avantaj stabilirea cu o siguranta absoluta a persoanelor care trec granita unei tari este cea: a) tip sondaj; b) tip ancheta; c) de inregistrare a turistilor in unitatile de frontiera; d) de inregistrare a turistilor in unitatile de cazare. 631. Consumul turistic este format din: a) cheltuielile efectuate de purtatorii cererii turistice pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica; b) consumul de energie al instalatiilor de transport pe cablu din statiunile turistice; c) consumul de timp al clientilor unitatilor prestatoare de servicii turistice;
d) cantitatea de alimente consumata In statiunile turistice. 632. Cererea turistica este formata din: a) totalitatea consumurilor de servicii turistice interne si internationale ale rezidentilor si nerezidentilor; b) ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar In afara resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unor activitati remunerate la locul destinatiei; c) totalitatea elevilor si studentilor care calatoresc in propria tara; d) totalitatea turistilor din tarile U.E. care calatoresc spre Australia. 633. Oferta turistica este formata din: a) totalitatea produselor si serviciilor consumate de turistii straini in Romania; b) serviciile de transport, cazare si agrement de pe litoralul Marii Negre; c) ansamblul atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor, respectiv totalitatea elementelor care pot fi puse in valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice; d) totalitatea autostrazilor, aeroporturilor, porturilor si garilor care deservesc turistii straini. 634. Alegeti caracteristica nespecifica sistemului montan din Romania: a) acopera o patrime din suprafata tarii; b) diversitate de aspecte peisagistice; c) complexitate ridicata a potentialului turistic; d) varietate a invelisului vegetal; 635. Orice nefolosire in perioada de referinta a structurilor turistice si a personalului echivaleaza cu o irosire a potentialului de servire inglobat in aceste capacitati. Aceasta caracteristica a serviciilor turistice se numeste: a) perisabilitate b) c) d) 636. Din categoria resurselor turistice naturale ale Romaniei fac parte: a) Carpatii, Alpii, Delta Nilului si Muntii Caucaz; b) Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali, Muntii Tatra si Marea Neagra; c) pesterile, lacurile, raurile, padurile tropicale, plajele marine; d) Muntii Carpati, cu potentialul lor speologic; oglinzile de ap a; vegetatia; fauna; lacurile, namolurile si gazele terapeutice; salinele; litoralul romanesc al Marii Negre; Dunarea si Delta Dunarii. 637. Din categoria resurselor turistice antropice ale Romaniei fac parte: a) pesterile, vegetatia, fauna, hidrografia; b) vestigiile antichitatii (cetatile Histria, Tomis, Callatis); c) Muntii Carpati; d) Dunarea si Delta Dunarii.
638. Diversitatea serviciilor turistice este ilustrata de numarul mare de servicii turistice de care beneficiaza un turist de-a lungul calatoriei sale, acestea acoperind nevoi dintre cele mai diverse. Aceasta caracteristica poarta numele de: a) eterogenitate b) c) d) 639. Solicitatea si consumarea serviciilor intr-o ordine riguroasa este o caracteristica a: a) b) c) d) Serviciilor turistice 640. Serviciile de informare a clientelei turistice fac parte din: a) serviciile legate de organizarea voiajului b) c) d) 641. Din categoria serviciilor turistice de baza fac parte: a) b) c) prestatiile hoteliere d) 642. Care sunt serviciile turistice achizitionate pe masura derularii calatoriei: a) b) c) spontane d) 643. Din punctul de vedere al capacitatilor de cazare existente (numar de locuri), statiunile de pe litoral se afla: a) pe locul al doilea, dupa statiunile balneare; b) pe primul loc, in total locuri din Romania; c) pe locul al patrulea, dupa Bucuresti si orasele resedinta de judet; d) pe locul al treilea, dupa statiunile balneare. 644. in suprafata totala a Deltei Dunarii domina: a) zonele acoperite cu apa; b) grindurile; c) zonele de uscat; d) niciun raspuns nu este corect.
645. Printre serviciile turistice complementare se afla: a) b) c) d) spinchirierea schiurilor 646. Cunoscandu-se urmatoarele date: numarul innoptarilor = 87500, numarul locurilor de cazare in hotel = 300 si numarul zilelor de functionare = 365, sa se precizeze care este gradul de utilizare a capacitatii de cazare inregistrat de hotel in anul respectiv. a) 65,8%; b) 57,5%; c) 79,9%; d) 102,4%. 647. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasari totale = 22 mld. lei si cheltuieli totale = 19,5 mld. lei, sa se precizeze care este rata anuala a profitului in unitatea de cazare considerata. a) 0.5%; b) 11,4%; c) 85,5%; d) 33,3%. 648. Cunoscandu-se urmatoarele date: Incasari totale = 22 mld. lei, numarul de persoane angajate in hotel = 45, sa se precizeze nivelul productivitatii muncii. a) 999,9 mii. lei/ angajat; b) 115,7 mii. lei/angajat; c) 750,5 mii. lei/angajat; d) 488,9 mii. lei/angajat. 649. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasari totale anuale = 18,5 mil. $, cheltuieli totale anuale = 16,5 mil. S, volumul investitiei = 25 mil $, se cerc sa se precizeze durata de recuperare a investitiei ocazionata de realizarea complexului hotelier. a) 2,5 ani; b) 17,5%; c) 12,5 ani; d) 200.000$. 650. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasarile totale anuale = 25,5 mld. lei, numarul de lucratori din hotel = 50, se cere sa se precizeze nivelul productivitatii muncii. a) 850 mil. lei/lucrator; b) 26,5 % / lucrator; c) 25.000$; d) 510 mii. lei/lucrator.
651. In structura ofertei turistice nu se regaseste: a) potentialul turistic; b) nevoia pentru turism a vizitatorilor; c) baza tehnico-materiala a turismului; d) serviciul turistic. 652. Alegeti componenta nespecifica potentialului turistic: a) atractiile turistice; b) serviciile turistice; c) resursele turistice naturale; d) resursele turistice antropice. 653. Alegeti componenta nespecifica potentialului turistic natural: a) peisajul; b) clima; c) muzeele; d) structurile geologice. 654. Ansamblul de componente naturale, culturale si socio-economice care arata posibilitatile de valorificare in plan turistic si ofera sau dau o anumita functionalitate teritoriului, avand un rol esential in dezvoltarea activitatilor de turism defineste: a) oferta turistica primara; b) potentialul turistic; c) resursa turistica; d) cererea turistica. 655. Componentele mediului natural si antropic, care prin calitatile si specificul lor sunt recunoscute, inscrise si valorificate prin turism in masura in care nu sunt supuse unui regim de protectie integrala, poarta numele de: a) potential turistic; b) resursa turistica. c) retea ecologica; d) cerere turistica. 656. Orice unitate teritorial-administrativa a carei economie este dependenta de cresterea semnificativa a incasarilor provenite de la turisti se numeste: a) regiune economica; b) oras industrial; c) oras minier; d) destinatie turistica.
657. Un nume, un termen, un semn, un simbol, un desen, sau o combinatie a acestora, destinate pentru a identifica bunurile sau serviciile unui vanzator sau grup de vanzatori, in scopul diferentierii lor fata de cele ale competitorilor, defineste: a) imaginea unei destinatii turistice; b) brand-ul; c) identitatea turistica; d) localitatea turistica. 658 Potentialul turistic al unei tari este alcatuit din: a) baza tehnico-materiala a turismului si potentialul antropic; b) resursele turistice naturale si serviciile turistice; c) oferta turistica reala si cererea turistica; d) potentialul turistic natural si cel antropic. 659. Latura efectiva a diferitelor componente ale potentialului turistic, referindu-se, mai ales, la ceea ce se impune atentiei si produce impresii de o intensitate ridicata de natura estetica si cognitiva, defineste: a) fondul turistic; b) atractia turistica; c) brand-ul turistic; d) imaginea turistica. 660. Structura destinatiei turistice este urmatoarea: a) resurse turistice naturale si antropice; b) structuri de cazare si de alimentatie; c) atractii si facilitati turistice; d) facilitati turistice si imaginea destinatiei turistice. 661. Helioterapia este o componenta a potentialului turistic: a) b) climato-turistic c) d) 662. Bioclimatul tonic-stimulent de munte face parte din: a) b) potentialul climato-turistic c) d) 663. Amenajarile si activitatile de agrement fac parte din structura: a) potentialului socio-demografic; b) resurselor turistice; c) potentialului cultural-istoric; d) potentialului tehnico-economic.
664. Din punctul de vedere al raspandirii in teritoriu, resursele turistice au urmatoarea structura: a) rare si atractive; b) nodale si liniare; c) castele si cule; d) concentrate si dispersate. 665. Asezarile umane sunt o componenta a potentialului turistic: a) tehnico-economic; b) cultural-istoric; c) socio-demografic; d) natural. 666. Suma credintelor, impresiilor si imaginilor mentale pe care un turist le tine minte despre acea zona, poarta numele de: a) brand turistic; b) resursa turistica; c) imagine turistica; d) atractie turistica. 667. Bioclimatul de salina si al golurilor subterane este o componenta a potentialului: a) climato-turistic; b) reliefului, structurilor si fenomenelor geologice; c) componentelor invelisului biogeografic; d) imobil. 668. Printre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obtinerea unei imagini eficiente a destinatiei turistice nu se regaseste: a) sa fie reala; b) sa fie credibila; c) sa fie distinctiva; d) sa fie complexa. 669. Printre componentele unui brand de tara eficient nu se regaseste: a) stimularea turismului intern si international; b) sporirea increderii si mandriei populatiei rezidente; c) stimularea investitiilor straine; d) cresterea numarului de locuri de munca in agricultura. 670. Printre instrumentele de propagare a imaginii unei destinatii turistice nu se regasesc: a) sloganurile; b) simbolurile vizuale; c) investitiile straine; d) evenimentele.
671. Imaginea brand-ului reprezinta: a) acea parte a valorii propuse si comunicata grupului tinta care demonstreaza avantajul competitiv; b) modul in care brand-ul este perceput; c) modul in care creatorii brand-ului vor ca acesta sa fie perceput; d) modul de penetrare a sferelor culturale. 672. In functie de modalitatea de plata, serviciile turistice se clasifica in: a) b) c) cu plata si gratuite d) 673. Informatiile oferite de catre centrele de informare turistica fac parte din categoria serviciilor turistice: superioare, este considerata: a) gratuite b) c) d) 674. Serviciile turistice de intermediere sunt o componenta a: a) serviciilor turistice suplimentare b) c) d) 675. Serviciile sportive fac parte din categoria: a) b) serviciilor turistice suplimentare c) d) 676. Salvamontul este un serviciu turistic: a) b) c) d) cu caracter special 677. Rezervarea serviciilor de cazare este un serviciu turistic: a) b) de intermediere c) d)
678. Statiunile Slanic Moldova si Targu Ocna se afla in judetul: a) Harghita; b) Bacau; c) Vaslui; d) Covasna. 679. Resedinta judetului Covasna este municipiul: a) Miercurea Ciuc; b) Odorheiul Secuiesc; c) Baile Tusnad; d) Sfantu Gheorghe. 680. Cea mai veche gradina botanica din lume, infiintata pe langa o scoala secundara in anul 1881, se afla in orasul: a) Alba lulia; b) Blaj; c) Timisoara; d) Bucuresti. 681. in judetul Arad se afla: a) Cetatea Devei; b) Castelul regal Savarsin; c) Catedrala Reintregirii; d) Manastirea Lainici. 682. Care este cea mai veche si mai inalta statiune turistica din Romania? a) Baile Tusnad; b) Sinaia; c) Paltinis; d) Predeal. 683. in ce Judet se afla Casa memoriala Emil Cioran? a) Neamt; b) Valcea; c) Maramures; d) Sibiu. 684. Identificati cel mai vechi oras din Transilvania, intemeiat In anul 1146: a) Medias; b) Sibiu; c) Sighisoara; d) Brasov. 685. Primul sat electrificat din Romania a fost: a) Sadu; b) Ramet;
c) Calugareni; d) Solea. 686. Statiunile Durau, Baltatesti si Oglinzi se afla In judetul: a) Neamt; b) lasi; c) Vaslui; d) Harghita. 687. Resedinta judetului Caras-Severin este municipiul: a) Mehedinti; b) Resita; c) Caransebes; d) Drobeta Turnu Severin. 688. Cel mai mare lac subteran permanent din Romania se afla in pestera: a) Zgurasti Judetul Alba; b) Muierii, judetul Petrosani; c) Ursilor, judetul Bihor; d) Ghetarul de la Scarisoara, judetul Mehedinti. 689. Geoparcul Dinozaurilor „Tara Hategului” se afla in judetul: a) Suceava; b) Bihor; c) Hunedoara; d) Valcea. 690. in judetul Valcea se afla masivul: a) Hasmas; b) Cozia; c) Ceahlau; d) Bucegi. 691. Statiunile Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc se afla in judetul: a) Maramures; b) Suceava; c) Botosani; d) Neamt. 692. Resedinta judetului Hunedoara este municipiul: a) Petrosani; b) Hunedoara; c) Deva; d) Craiova.
693. Cea mai mare sarbatoare traditionala romaneasca in aer liber este: a) Serbarea bujorului de Ia Comana, judetul Giurgiu; b) Targul de fete de pe Muntele Gaina, judetul Alba; c) Sarbatoarea narciselor, judetul Sibiu; d) Junii Brasovului, judetul Brasov. 694. Cetatea Histria se afla in judetul: a) Constanta; b) Tulcea; c) Mangalia; d) Galati. 695. Pe teritoriul judetului Brasov se afla si masivul: a) Calimani; b) Piatra Craiului; c) Maramures; d) Retezat. 696. Cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, imbinand armonios elementele romanice cu cele gotice este considerat: a) Biserica Neagra, judetul Brasov; b) Biserica Romano-Catolica, judetul Alba; c) Castelul Corvinestilor, judetul Hunedoara; d) Castelul Bran, judetul Brasov, 697. Care este Rezervatia Biosferei ce se regaseste in judetul Maramures? a) Delta Dunarii; b) Retezat; c) Pietrosul Rodnei; d) Fagaras. 698. Resedinta judetului Prahova este municipiul: a) Mizil; b) Campina; c) Ploiesti; d) Pitesti. 699. Cea mai dotata statiune din Romania cu mijloace de agrement este: a) Predeal; b) Sinaia; c) Poiana Brasov; d) Neptun. 700. Casa memoriala a lui Lucian Blaga de la Lancram se afla in judetul: a) Sibiu; b) Cluj;
c) Bihor; d) Alba. 701. Pe teritoriul judetului Prahova se afla muntii: a) Rodnei; b) Baiului; c) Cindrel; d) Apuseni. 702. Care este judetul cu cel mai bogat potential balnear din Romania? a) Harghita; b) Covasna; c) Constanta; d) Valcea. 703. Cetatea Fagarasului se afla in judetul: a) Brasov; b) Fagaras; C) Sibiu; d) Hunedoara. 704. Pe teritoriul judetului Sibiu se afla: a) Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas; b) Parcul Natural Cindrel; c) Rezervatia Biosferei Retezat; d) Parcul National Defileul Jiului. 705. Delta Dunarii se afla in judetul: a) Galati; b) Braila; c) Tulcea; d) Constanta. 706. Statiunile Straja si Geoagiu-Bai se afla in judetul: a) Bihor; b) Mehedinti; c) Gorj; d) Hunedoara. 707. Statiunile Baile Tusnad si Borsec se afla in judetul: a) Miercurea Ciuc; b) Covasna; c) Neamt; d) Harghita.
708. Statiunile Venus si Saturn se afla in judetul: a) Mangalia; b) Tulcea; c) niciunul dintre aceste judete; d) Eforie. 709. Statiunile Govora si Voineasa se afla in judetul: a) Valcea; b) Arges; c) Gorj; d) Caras-Severin. 710. Statiunile Olanesti si Ocnele-Mari se afla in judetul: a) Olt; b) Gorj; c) Dolj; d) Valcea. 711. Statiunea Moneasa se afla in judetul: a) Arad; b) Timis; c) Salaj; d) Bihor. 712. Statiunile Muntele Mic si Herculane se afla In judetul: a) Timis; b) Caras-Severin; c) Mehedinti; d) Arad. 713. Statiunea balneoclimaterica Baile Felix este situata in judetul: a) Covasna; b) Alba; c) Bihor; d) Satu-Mare. 714. Statiunea climaterica montana Durau se gaseste la poalele muntilor: a) Ceahlau; b) Durau; c) Cindrel; d) Rodnei. 715. Statiunea Semenic se afla in judetul: a) Caras-Severin; b) Timis; c) Mehedinti;
d) niciunul dintre aceste judete. 716. Statiunile Buzias si Calacea se afla in judetul: a) Caras-Severin; b) Timis; c) Arad; d) Bihor. 717. Statiunile Tinca, Baile Felix si Stana de Vale se afla in judetul: a) Bihor; b) Oradea; c) Cluj; d) niciunul dintre aceste judete. 718. Statiunile Borsa, Izvoarele si Sapanta se afla in judetul: a) Baia Mare; b) Bistrita-Nasaud; c) Maramures; d) Bihor. 719. Statiunile Arieseni si Ocna Mures se afla in judetul: a) Alba; b) Alba-lulia; c) Mures; d) niciunul dintre aceste judete. 720. Statiunile Balvanyos, Valcele si Malnas-Bai se afla in judetul: a) Sfantu Gheorghe; b) Harghita; c) Vrancea. d) Covasna. 721. Statiunile Valcele si Sugas se afla in judetul: a) Covasna; b) Harghita; c) Salaj; d) Mures. 722. Statiunile Lacu Rosu, Baile Homorod si Praid se afla in judetul: a) Vrancea; b) Neamt; c) Harghita; d) niciunul dintre aceste judete.
723. Statiunile Paltinis si Bazna se afla in judetul: a) Cluj; b) Sibiu; c) Salaj; d) Brasov. 724. in judetul Caras-Severin se afla statiunea: a) Baile Herculane; b) Baile Felix; c) Buzias; d) Lipova. 725. In judetul Timis se afla statiunea: a) Lipova; b) Tinca; c) Olanesti; d) Buzias. 726. in judetul Bihor se afla statiunile: a) Sangeorz Bai si Colibita; b) Buzias si Lipova; c) Baile Felix si Tinca; d) Calacea si Borsec. 727. in judetul Bacau se afla statiunea: a) Slanic-Moldova; b) Vatra Domei; c) Baltatesti; d) Strunga. 728. in judetul Neamt se afla statiunile: a) Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc; b) Balvanyos si Soveja; c) Durau si Baltatesti; d) Sarata Monteoru si Balta Alba. 729. in judetul Valcea se afla statiunile: a) Moneasa si Pucioasa; b) Vata Bai si Herculane; c) Buzias si Borsec; d) Baile Olanesti si Calimanesti-Caciulata. 730. In judetul Hunedoara se afla statiunea: a) Geoagiu-Bai; b) Negulesti; c) Govora;
d) Durau. 731. Deva este resedinta judetului: a) Deva; b) Hunedoara; c) Alba; d) Arad. 732. Miercurea-Ciuc este resedinta judetului: a) Harghita; b) Sibiu; c) Covasna; d) Hunedoara. 733. Resedinta judetului Bihor este orasul: a) Zalau; b) Oradea; c) Salaj; d) Salonta. 734. Resedinta judetului Maramures este municipiul: a) Baia Mare; b) Satu Mare; c) Sighetu Marmatiei; d) Mures. 735. Statiunile navodari si Techirghiol se afla in judetul: a) Braila; b) Mangalia; c) Constanta; d) Tulcea. 736. Statiunile Cojocna, Someseni si Muntele Baisorii se afla in judetul a) Cluj-Napoca; b) Satu Mare; c) Cluj; d) Maramures. 737. Statiunile Jupiter si Cap Aurora se afla in judetul: a) Galati; b) Tulcea; c) Constanta; d) Mangalia.
738. Statiunile Nicolina si Strunga se afla in judetul: a) Suceava; b) Vrancea; c) lasi; d) Neamt. 739. Statiunile Valenii de Munte si Cheia se afla in judetul: a) Vrancea; b) Brasov; c) Harghita; d) Prahova. 740. Statiunile Horezu si Voineasa se afla in judetul: a) Arges; b) Gorj; c) Sibiu; d) niciunul dintre aceste judete. 741. Statiunile Breaza si Azuga se afla in judetul: a) Gorj; b) Olt; c) Prahova; d) Sibiu. 742. Statiunile Poiana Marului, Secu si Trei Ape se afla in judetul: a) Hunedoara; b) Mehedinti; c) Caras-Severin; d) niciunul dintre aceste judete. 743. Statiunile Baile Turda, Baita si Fantanele-Belis se afla in judetul: a) Bistrita-Nasaud; b) Turda; c) Cluj; d) Maramures. 744. Statiunile Predeal si Paraul Rece se afla in judetul: a) Prahova; b) Sibiu; c) Brasov; d) Buzau.
745. Statiunile Moeciu si Timisul de Sus se afla in judetul: a) Timis; b) Arges; c) Brasov; d) Prahova, 746. Statiunile Izvorul Muresului, Jigodin-Bai si Baile Tusnad se afla in judetul: a) Suceava; b) Harghita; c) Drobeta; d) Mures. 747. Judetul Sibiu face parte din Regiunea de Dezvoltare: a) Nord-Est; b) Vest; c) Centru; d) Sud-Est. 748. In judetul lasi se afla statiunile: a) Nicolina si Strunga; b) Lacu Sarat si Durau; c) Malnas-Bai si Pucioasa; d) Soveja si Amara. 749. In judetul Prahova se afla statiunile: a) Predeal, Poiana Brasov, Timisul de Sus; b) Cheia, Slanic Prahova, Sinaia; c) Govora, Sovata, Soveja; d) Amara, Covasna, Durau. 750. In judetul Valcea se afla statiunile: a) Moneasa si Pucioasa; b) Ocnele Mari si Horezu; c) Malnas-Bai si Herculane; d) Buzias si Borsec. 751. In judetul Timis se afla statiunea: a) Lipova; b) Buzias; c) Tinca; d) Baile Olanesti. 752. Judetul Bacau face parte din Regiunea de Dezvoltare: a) Sud Muntenia; b) Vest; c) Nord-Est;
d) Sud-Est. 753. Cel mai mare monument din judetul Bacau este considerat: a) Cetatea Neamtului; b) Manastirea Voronet; c) Palatul Ghica; d) Castelul familiei Stirbu din Darmanesti. 754. Biserica Trei Ierarhi, ctitorie a lui Vasile Lupu, se afla in judetul: a) Botosani; b) Iasi; c) Suceava; d) Vaslui. 755. Alegeti muzeul memorial care se afla pe teritoriul judetului Neamt: a) Lucian Blaga; b) George Bacovia; c) Ion Creanga; d) Ciprian Porumbescu. 756. Care este manastirea din judetul Neamt a carei pictura interioara este opera marelui pictor roman Nicolae Grigorescu? a) Sucevita; b) Stavropoleos; c) Agapia; d) Celic-Dere. 757. Care este cea mai veche si mai insemnata asezare monahala din Moldova, fiind o succesiune de ctitorii ale voievozilor Petru Musat, Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare? a) Manastirea Neamt; b) Schitul Arbore; c) Manastirea de pe muntele Ceahlau; d) sit-ul de la Cacica. 758. Masivul Rarau se afla pe teritoriul judetului: a) Neamt; b) Brasov; c) Suceava; d) Vaslui. 759. In localitatea Cacica se regaseste: a) una dintre cele mai vechi exploatari de sare recristalizata din saramura din Europa; b) Rezervatia Complexul Razim-Sinoe; c) Casa memoriala Nicolae Labis; d) Manastirea Sfantului Apostol Andrei.
760. Pentru valoarea artistica, culturala si istorica a manastirilor cu pictura exterioara din Bucovina, in anul 1975, Federatia Internationala de Turism, sub patronajul UNESCO, a acordat premiul international „Marul de aur”, trofeu care se pastreaza in muzeul manastirii: a) Varatec; b) Voronet; c) Sucevita; d) Moldovita. 761. Alegeti manastirea care este considerata „Capela Sixtina a Orientului” pentru marea fresca de pe fatada de vest, numita „Judecata de apoi”: a) Humor; b) Putna; c) Voronet; d) Sfantul Ioan cel Nou-Suceava. 762. Marea Neagra: a) prezinta o salinitate mult mai mare comparativ cu cea a altor mari si oceane; b) are o compozitie chimica a apei care constituie un factor restrictiv imbaierii; c) este o mare continentala inchisa; d) nu favorizeaza practicarea sporturilor nautice datorita aportului mare d e apa dulce al Dunarii precum si al altor fluvii. 763. Unicul hipodrom din tara special conceput pentru cursele de galop se afla situat in localitatea: a) Constanta; b) Brasov; c) Oradea; d) Mangalia. 764. Cei mai vechi munti din Europa, situati pe teritoriul Romaniei, poarta numele de: a) Bucegi; b) Macin; c) Ceahlau; d) Fagaras. 765. Cea mai importanta zona lacustra a Romaniei este considerata zona: a) Snagov; b) Vidraru; c) complexului Razim; d) masivului Retezat. 766. Cel mai important domeniu schiabil din tara noastra este considerat: a) Platoul Bucegi; b) Platoul Padis; c) Masivul Parang;
d) Masivul Rodna. 767. Pe teritoriul judetului Valcea se afla Parcul national: a) Buila-Vanturarita; b) Calimani; c) Piatra Craiului; d) Gurghiu. 768. Cel mai important ansamblu de arhitectura religioasa din epoca brancoveneasca este considerat: a) Manastirea Sambata; b) Palatul Snagov; c) Manastirea Horezu; d) Castelul Corvinilor. 769. Cele mai lungi chei din tara, care au 21 de kilometri, sunt considerate cele ale: a) Dobrogei; b) Rametului; c) Nerei; d) Turzii. 770. Prima si cea mai veche linie de cale ferata de pe teritoriul actual al Romaniei, construita in perioada 1846-1854, intre Oravita si satul Iam, de 27 kilometri lungime, se afla pe teritoriul judetului: a) Hunedoara; b) Timis; c) Maramures; d) Caras-Severin. 771. Dinozaurii pitici din Depresiunea Hateg sunt unici in lume, importanta stiintifici si atractivitatea lor fiind sporita prin descoperirile de cuiburi cu oua si embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor si a unor reptile zburatoare din grupul pterosaurilor. Aceste atractii turistice valoroase au fost descoperite pe teritoriul judetului: a) Caras-Severin; b) Hunedoara; c) Mures; d) Bihor. 772. Primul parc national infiintat in Romania este: a) Rodna; b) Bucegi; c) Retezat; d) Apuseni.
773. Germisara este numele statiunii cunoscuta inca din antichitate, asezata la poalele Muntilor Metaliferi, pe malul drept al raului Mures, si anume: a) Calan-Bai; b) Herculane; c) Geoagiu-Bai; d) Eforie Sud. 774. Ce judet din Romania, situat in partea de vest a tarii, este localizat la granita cu Serbia si Ungaria? a) Arad; b) Bihor; c) Timis; d) Oradea. 775. Muntii Poiana Rusca fac parte din judetul: a) Valcea; b) Timis; c) Salaj; d) Mures. 776. Identificati judetul care face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest: a) Timis; b) Gorj; c) Sibiu; d) Constanta. 777. Municipiul Lugoj face parte din judetul: a) Caras-Severin; b) Galati; c) Satu Mare; d) Timis. 778. Fenomenul carstic cel mai spectaculos din intreaga tari, ca amploare, complexitate si pitoresc, este considerat: a) Pestera Meziad; b) Cetatile Ponorului; c) Pestera Ursilor; d) Ghetarul de la Vartop. 779. Atractia principala a Muntilor Bihorului o constituie: a) padurile; b) pesterile; c) apele minerale; d) cheile spectaculoase.
780. Care este prima pestera din Romania amenajata la cerintele turismului modern? a) Focul Viu; b) Ursilor; c) Meziad; d) Muierii. 781. Cel mai mare ghetar subteran din Romania este considerat: a) Focul Viu; b) Topolnita; c) Scarisoara; d) Closani. 782. Identificati cea mai lunga pestera din Romania: a) Vantului; b) Cetatea Radesei; c) Zgurasti; d) Ursilor. 783. Care este biserica din judetul Maramures, inscrisa pe Lista patrimoniului mondial UNESCO si considerata ca fiind cea mai veche biserica din lemn din Europa? a) Barsana; b) Surdesti; c) Sapanta; d) Ieud Deal. 784. in ce localitate din judetul Maramures se afla aeroport? a) Baia Sprie; b) Baia Mare; c) Sighetu Marmatiei; d) Negresti-Oas. 785. O zona importanta a judetului Alba este reprezentata de muntii: a) Gutai: b) Banat; c) Trascau; d) Retezat. 786. Care este raul din judetul Alba ce colecteaza o mare parte a apelor judetului? a) Somes; b) Olt; c) Mures; d) Trotus.
787. Identificati pestera cu cea mai mare intrare din Romania: a) Huda lui Papara; b) Coiba Mare; c) Scarisoara; d) Ponor. 788. Care este cea mai ramificata (labirintica) pestera din Romania? a) Hodobana; b) Huda lui Papara; c) Gura Apei; d) Izbucul Tauzului. 789. In ce biserica se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara? a) Manastirea Putna; b) Catedrala Romano-Catolica din Alba lulia; c) Castelul Corvinilor; d) Castelul Peles. 790. Cum se numeste si unde se afla un obiectiv turistic unic in Europa care oferi vizitatorilor posibilitatea de a calatori in timp de-a lungul a doua milenii, printre vestigiile a trei fortificatii, din trei epoci diferite, construite succesiv pe aceeasi locatie, fiecare noua cetate incluzand-o pe cea veche? a) Cetatea Fagarasului, Brasov; b) Muzeul Brukental, Sibiu; c) Traseul celor trei fortificatii, Alba lulia; d) Palatul Culturii, Iasi. 791. Care munti din Romania sunt numiti si Alpii Transilvaniei? a) Piatra Craiului; b) Bucegi; c) Fagaras; d) Ciucas. 792. Orasul Odorheiul Secuiesc face parte din judetul: a) Mures; b) Sibiu; c) Harghita; d) Covasna. 793. Muntii Hasmas fac parte din judetul: a) Covasna; b) Harghita; c) Brasov; d) Suceava.
794. Primul pod de fonta de pe teritoriul actual al Romaniei, realizat in anul 1859, este amplasat in orasul: a) Targu Mures; b) Sfantu Gheorghe; c) Sibiu; d) Sighisoara. 795. Care este cel mai mare, mai bogat si mai original muzeu in aer liber din Romania? a) Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucuresti; b) Muzeul Viticulturii si Pomiculturii din Golesti; c) Muzeul Etnografic al Maramuresului, Sighetu Marmatiei; d) Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din Sibiu; 796. Cum se numeste si unde se afla primul si unicul muzeu de etnografie extra-europeana din Romania? a) Satului Branean. Bran; b) Pranz Binder, Sibiu; c) Gheorghe Cernea, Rupea; d) Costumelor Populare din Romania, Bucuresti. 797. Serviciile de tratament balneo-medical fac parte din categoria serviciilor turistice: a) b) c) suplimentare d) 798. Activitatile de club sunt servicii turistice: a) b) c) Cu caracter recreativ d) 799. Dintre serviciile turistice cu caracter special fac parte si: a) b) c) asistenta medicala d) 800. Serviciile cu caracter cultural sunt: a) b) c) Servicii turistice suplimentare d)
801. La baza sezonalitatii specifice actiitatii specifice se afla: a) schimbarea conditiilor climatice caracteristice diferitelor anotimpuri b) c) d) 802. Programarea concediilor si vacantelor scolare reprezinta cauta fenomenului de: a) b) sezonalitate c) d) 803. Actractivitatea turistica se concentreaza intr-un singur sezon important, limitat ca durata. Aceasta este o caracteristica specifica: a) b) c) statiunilor de litoral d) 804. Destinatiile turistice care prezinta doua varfuri de sezon diferite ca durata, avand totodata si frecvente diferentiate de solicitari sunt specifice: a) b) c) d) regiunilor montane 805. Printre destinatiile turistice permanente care sunt vizitate pe toata durata anului calendaristic se numara: a) b) c) d) orasele 806. Printre solutiile de atenuare a sezonalitatii se numara: a) b) diversificarea serviciilor turistice de agrement c) d) 807. Continuarea actiunilor de promovare turistica in extrasezon reprezinta o modalitate de: a) prelungire a sezonului turistic b) c) d)
808. In cazul circulatiei turistice internationale a Romaniei, turistii prefera, in marea lor majoritate, mijloacele de transport a) rutiere b) c) d) 809. Pentru deplasarile in scop turistic pe distante mari este utilizat transportul: a) b) c) aerian d) 810. Mijlocul de transport care satisface intr-o mare proportie preferintele turistilor pe cont propriu este cel: a) b) c) rutier d) 811. Printre avantajele transportului rutier se numara: a) b) libertatea de miscare c) d) 812. Flexibilitatea orarului si traseului este o caracteristica a transportului: a) b) rutier c) d) 813. Avantajul sigurantei, confortului si regularitatii apartine transportului: a) b) c) d) feroviar 814. Viteza de deplasare este specifica transportului: a) aerian; b) c) d)
815. Imbarcarea si debarcarea in afara oraselor este dezavantajul transportului: a) aerian b) c) d) 816. Deplasarea lenta si monotonia calatoriei reprezinta caracteristicile specifice transportului: a) b) naval c) d) 817. Care este forma de transport turistic cea mai putin solicitata: a) b) c) d) calatoria pe apa 818. Eficienta activitatii turistice presupune compararea: a) eforturilor cu efectele b) c) d) 819. Utilizarea integrala a capacitatii mijloacelor de transport reprezinta o cale de crestere a eficientei: a) b) c) economice d) 820. Revederea periodica a incadrarii unitatilor in diferite categorii reprezinta o cale de sporire a eficientei unitatilor: a) b) de alimentatie c) d) 821. Cresterea gradului de ocupare este o cale de sporire a eficiente activitatii de: a) b) cazare c) d)
822. Timpul de asteptare si timpul de servire reprezinta indicatorii de masurare a: a) b) c) d) eficientei sociale 823. Patrimoniul turistic are o sfera de abordare mai cuprinzatoare decat: a) b) potentialul turistic c) d) 824. Calitatea mediului este o componenta a: a) b) potentialului turistic natural c) d) 825. Potentialul tehnico-economic face parte din: a) b) potentialul turistic antropic c) d) 826. Mofetele fac parte din potentialul turistic; a) al reliefului, structurilor si fenomenelor geologice b) c) d) 827. Monumentele de factura rituala si de comemorare apartin: a) b) c) d) potentialului cultural-istoric 828. In structura potentialului tehnico-economic se regasesc: a) b) c) amenajarile si activitatile de agrement d) 829. In structura potentialului cultural-istoric se afla: a) satele turistice b) c)
830. Arhitectura populara face parte din: a) b) c) potentialul cultural turistic d) 831. Specificitatea, originalitatea si/sau unicitatea si aria de influenta a impactului a impactului lor la nivel local, national, regional, international, reprezinta caracteristici ale: a) b) c) d) resurselor turistice 832. Resursele turistice, de genul unei statiuni sau grup de statiuni, caracterizate prin faptul ca se concentreaza pe o arie teritoriala restransa, fiind pretabile, in principal, in principal, pentru turismul de sejur, se numesc: a) b) nodale c) d) 833. Resursele turistice situate de-a lungul unui circuit sau de-a lungul coastelor, destinate, cu prioritate, turismului itinerant, se numesc: a) b) liniare c) d) 834. Din punctul de vedere al valorii, exprimata prin originalitate si unicitate, pot fi identificate urmatoarele categorii de resurse turistice: a) b) unice, de creatie-originale si atractive c) d) 835. Dupa gradul de polarizare, resursele turistice se impart in: a) b) c) concentrate si dispersate d) 836. Potentialul turistic intrat in circuitul turistic al unui teritoriu este numit: a) b) functional c) d)
837. Relieful face parte din acele resurse turistice: a) b) c) d) inepuizabile 838. Parisul este considerat o destinatie turistica: a) b) c) clasica d) 839. Destinatiile turistice care prezinta facilitati si dotari turistice numeroase si variate la un nivel de confort ridicat (4 si 5 stele), o infrastructura de transport dezvoltata, diverse posibilitati de agrement, existenta in apropiere a unui aeroport international, centre de conferinte, sunt specifice practicarii, cu preponderenta, a turismului: a) b) de afaceri c) d) 840. Parcul national Retezat reprezinta o destinatie turistica: a) b) naturala c) d) 841. Din perspectiva economica, intalnim urmatoarele categorii de destinatii turistice: a) b) ieftine si de lux c) d) 842. Printre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca imaginea unei destinatii turistice se afla si: a) b) c) sa fie credibila d) 843. In randul instrumentelor de propagare a imaginii unei destinatii turistice se inscriu si: a) simbolurile vizuale b) c) d)
844. Una dintre componentele majore ale unui brand de tara eficient este: a) b) stimularea turismului intern si international c) d) 845. Nu constituie componenta a unui brand de tara: a) b) stimularea vanzarii pe piata interna a produselor straine c) d) 846. Identitatea brand-ului reprezinta: a) b) c) d) modul in care creatorii brand-ului vor ca acesta sa fie perceput 847. In ce zona a litoralului romanesc au fost amenajate plaje artificiale: a) Mangalia Nord b) c) d) 848. In ce statiune este situata Casa memoriala "George Enescu"? a) b) Sinaia c) d) 849. In ce oras se afla Muzeul Ceasului "Nicolae Simache", cu o colectie unica in tara? a) b) Ploiesti c) d) 850. "Memorialul victimelor comunismului si al rezistentei" se alfa in orasul: a) Sighetu Marmatiei b) c) d)
851. Identificati afirmatia falsa: a) influentele dintre intreprindere si mediul ei extern sunt reciproce; b) evaluarea competitivitatii micromediului intreprinderii si a operatorilor din acest mediu se realizeaza prin analiza pozitiei concurentiale si analiza structurala a mediului concurential; c) structura concurentiala se apreciaza doar dupa un singur factor; d) mediul ambiant este compus din ansamblul constrangerilor, fortelor si deciziilor externe intreprinderii, capabile sa o influenteze. 852. Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor in societate constituie mediul: a) natural; b) cultural; c) economic; d) tehnologic. 853. Totalitatea factorilor din economie care influenteaza capacitatea intreprinderii de a concura in domeniul sau de activitate, dar si posibilitatea si disponibilitatea consumatorilor de a cumpara diverse bunuri si servicii reprezinta mediul: a) demografic; b) cultural; c) tehnologic; d) economic. 854. Urmatoarele elemente: numarul populatiei, structura pe sexe, rata natalitatii si mortalitatii, numarul de familii, stilul de viata, atitudinile si obiceiurile de achizitie sunt incluse in categoria factorilor: a) demografici; b) economici; c) tehnologici; d) naturali. 855. Urmatoarele elemente precum: nivelul tehnic al utilajelor si echipamentelor, calitatea tehnologiilor, capacitatea de creatie – inovatie - inventie, licente si brevete inregistrate, activitatea de cercetare- dezvoltare, sunt incluse in categoria factorilor: a) culturali; b) economici; c) tehnologici; d) naturali. 856. Micromediul este alcatuit din: a) furnizori, prestatori de servicii, furnizori de forta de munca, clienti, concurenti, organisme publice; b) mediul geografic, demografic, economic, tehnologic, cultural, politic, juridic, natural, institutional; c) prestatori de servicii, furnizori de forta de munca, clienti, mediul demografic; d) concurenti, mediul demografic, organisme publice, furnizori de forta de munca.
857. Relatiile pe care intreprinderile le genereaza in contextul noii economii, in functie de interesele lor sunt: a) relatii de vanzare-cumparare, relatii de transmitere si relatii de concurenta; b) relatii de schimb, relatii de concurenta si relatii de complementaritate; c) relatii de informare, relatii de schimb si relatii de cooperare; d) relatii de cooperare, relatii cu beneficiarii si relatii de schimb. 858. Relatiile de complementaritate prezinta doua forme: a) complementaritatea firmelor pe linia aprovizionarii si cooperarea intre intreprinderi in domeniul productiei si distributiei; b) vanzarea-cumpararea si transmiterea (receptia) de mesaje si informatii; c) cooperarea intre intreprinderi de acelasi fel, cu acelasi obiect de activitate si cooperarea intre intreprinderi aflate in pozitii succesive ale fluxului bunurilor si/sau serviciilor; d) cooperarea pe orizontala si cooperarea pe verticala. 859. Care dintre urmatoarele categorii de relatii nu reprezinti relatii pe care intreprinderea le genereaza in contextul economiei bazate pe cunoastere: a) relatii de schimb; b) relatii de concurenta: directa, indirecta, pe alte pietei; c) relatii de complementariate; d) relatii de informare. 860. Cooperarea intre intreprinderi in domeniul productiei si distributiei nu poate fi: a) orizontala; b) verticala; c) mixta; d) anorganica. 861. Identificati afirmatia adevarata: a) firma isi desfasoara activitatea sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant; b) mediul ambiant nu reprezinta ansamblul constrangerilor, fortelor si a deciziilor externe intreprinderii capabile sa influenteze activitatea sa, in prezent si in viitor; c) mediul ambiant nu reprezinta ansamblul de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, tehnica, tehnologica, juridica, demografica, geografica etc., ce actioneaza pe diferite planuri (local, regional, national, international, mondial) asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata; d) fiecare intreprindere nu activeaza intr-un mediu specific. 862. Macromediului este alcatuit din: a) mediul demografic, prestatori de servicii, furnizori de forta de munca, clienti; b) concurenti, mediul demografic, organisme publice, furnizori de forta de munca; c) furnizori, prestatori de servicii, furnizori de forta de munca, clienti, concurenti, organisme publice; d) mediul geografic, demografic, economic, tehnologic, cultural, politic, juridic, natural, institutional.
863. In general, intreprinderile concureaza unele cu altele pentru: a) sursele de aprovizionare (concurenta pe piata fortei de munca, a capitalurilor, a bunurilor si serviciilor, monetara), pietele de desfacere si segmentele de consumatori; b) forta de munca si piata de desfacere; c) bunurile si serviciile sale si segmentele de consumatori; d) sursele de profit si segmentele de consumatori. 864. Cooperarea intre intreprinderi de acelasi fel, cu acelasi obiect de activitate sau firme din aceeasi ramura de activitate este: a) orizontala; b) mixta; c) verticala; d) anorganica. 865. Cooperarea intre intreprinderi mult diferite ca obiect de activitate cu scopul de a mari gradul de acoperire a pietelor, de a reduce cota de risc este: a) verticala; b) orizontala; c) anorganica; d) mixta. 866. Cooperarea intre intreprinderi aflate in pozitii succesive ale fluxului bunurilor si/sau serviciilor este: a) orizontala; b) verticala; c) anorganica; d) mixta. 867. In conditiile economiei informationale, relatiile de cooperare sunt foarte importante deoarece intreprinderile reusesc astfel sa-si atinga obiective importante din domeniul aprovizionarii, productiei, finantarii si desfacerii. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta obiectiv din domeniul productiei? a) standardizarea produselor/serviciilor; b) realizarea unor programe de cercetare; c) exploatarea unei licente; d) sporirea credibilitatii in fata finantatorilor externi. 868. Care dintre urmatoarele nu se inscrie in domeniile de activitate in care firmele, prin cooperare, reusesc sa-si atinga obiective importante? a) aprovizionarii; b) finantarii; c) productiei; d) marketingului.
869. Care dintre urmatoarele nu se Inscrie in domeniile de activitate in care firmele, prin cooperare, reusesc sa-si atinga obiective importante? a) aprovizionarii; b) cercetarii-dezvoltarii; c) desfacerii; d) productiei. 870. In conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele isi ating urmatoarele obiective in domeniul finantarii: a) sporirea credibilitatii in fata finantatorilor externi, acoperirea mai buna a riscurilor pietei; b) standardizarea produselor/serviciilor, realizarea unor programe de cercetare, exploatarea unei licente; c) valorificarea unor zone si facilitati fiscale; d) controlul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante in raport cu puterea furnizorilor. 871. In conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele isi ating urmatoarele obiective in domeniul impozitarii: a) standardizarea produselor/serviciilor, realizarea unor programe de cercetare, exploatarea un ei licente; b) valorificarea unor zone si facilitati fiscale; c) crearea unei structuri proprii de distributie, impunerea unor preturi/tarife pe pietele de desfacere; d) controlul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante in raport cu puterea furnizorilor. 872. In conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele isi ating urmatoarele obiective in domeniul aprovizionarii: a) valorificarea unor zone si facilitati fiscale; b) crearea unei structuri proprii de distributie, impunerea unor preturi/tarife pe pietele de desfacere; c) controlul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante in raport cu puterea furnizorilor; d) standardizarea produselor/serviciilor, realizarea unor programe de cercetare, exploatarea un ei licente. 873. In conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele isi ating urmatoarele obiective in domeniul desfacerii: a) controlul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante in raport cu puterea furnizorilor; b) valorificarea unor zone si facilitati fiscale; c) sporirea credibilitatii in fata finantatorilor externi, acoperirea mai buna a riscurilor pietei; d) crearea unei structuri proprii de distributie, impunerea unor preturi/tarife pe pietele de desfacere. 874. In functie de forma juridica de constituire, societatile comerciale nu pot fi: a) societati comerciale cu raspundere limitata; b) societati comerciale cu raspundere medie; c) societati comerciale in comandita;
d) societati comerciale pe actiuni. 875. In functie de forma de proprietate, intreprinderile pot fi: a) private, de stat si mixte; b) mixte, nationale si internationale; c) private, nationale si internationale; d) private, universale si mixte. 876. Care dintre urmatoarele categorii de resurse nu se incadreaza in resursele intreprinderii: a) resurse umane; b) resurse materiale; c) resurse financiare; d) resurse contabile. 877. Care dintre urmatoarele nu este resursa financiara a intreprinderii: a) mijloace informatice (retele de calculatoare); b) capitalul propriu; c) capitalul lichid; d) bunurile financiare. 878. Care dintre urmatoarele resurse nu reprezinta resursele intreprinderii: a) resurse individuale; b) resurse materiale; c) resurse financiare; d) resurse informationale. 879. Identificati afirmatia adevarata: a) in general, intreprinderile trebuie sa dispuna, in ved erea functionarii, de un capital economic; b) capitalul reprezinta ansamblul mijloacelor de productie (ca factori de productie); c) resursele intreprinderii sunt premisele existentei sale, mijloacele susceptibile de a fi valorificate la un moment dat pentru desfasurarea unei activitati si obtinerea unui profit; d) resursele necesare functionarii eficiente a Intreprinderii nu prezinta anumite particularitati. 880. Analiza dimensiunii potentialului uman nu presupune: a) numarul de personal total (PT) al unei intreprinderi; b) structura pe varste a personalului; c) numarul de personal disponibil (PD); d) numarul de personal utilizat (PU). 881. Capitalul reprezinta: a) ansamblul echipamentelor si instalatiilor comerciale/turistice; b) ansamblul mijloacelor de productie (ca factori de productie), alaturi de resursele naturale si munca oamenilor, implicate in productia de bunuri; c) ansamblul datelor statistice si informatiilor de piata; d) ansamblul resurselor naturale si antropice.
882. Resursele intreprinderii sunt: a) mijloace informatice (retele de calculatoare); b) mijloacele financiare; c) premisele existentei sale, mijloacele susceptibile de a fi valorificate la un moment dat pentru desfasurarea unei activitati si obtinerea unui profit; d) mijloacele susceptibile de a fi valorificate o singura data pentru desfasurarea unei activitati. 883. Resursele informationale cuprind: a) capitalul propriu, bunurile financiare, capitalul lichid; b) echipamente si instalatii comerciale/turistice, mijloace informatice (retele de calculatoare), terenuri, cladiri, materii prime, materiale etc.; c) simboluri, eroi, ritualuri, valori, norme, atitudini, comportamente, perspective ale firmei si ale angajatilor etc.; d) date operationale, date statistice, informatii contabile, financiare, de piata etc.. 884. Identificati afirmatia adevarata: a) numarul de personal utilizat (PU) este constituit din personalul care participa efectiv la procesul de productie, fiind calculat prin deducerea din personalul prezent la munca a personalului aflat la formare profesionala din initiativa si pe cheltuiala angajatorului; b) numarul de personal prezent (PP) cuprinde personalul disponibil; c) numarul de personal disponibil (PD) reprezinta numarul de personal total; d) aprecierea mobilitatii totale a personalului se determina prin raportarea intrarilor si iesirilor de personal la numarul total al acestuia. 885. Un indicator sintetic de apreciere globala a miscarii personalului il constituie: a) rata intrarilor de personal; b) rata de crestere a personalului; c) rata iesirilor de personal; d) rata mobilitatii. 886. Functiunea financiar - contabila cuprinde trei subfunctiuni. Care dintre urmatoarele nu este subfunctie a functiei financiar - contabile: a) financiara; b) contabila; c) de informatica; d) controlul financiar de gestiune. 887. Functia de cercetare-dezvoltare nu cuprinde, in principal, urmatoarele activitati: a) cercetarea fenomenelor economice, sociale, politice ce-si pun amprenta asupra pietelor si tehnologiilor comerciale; b) dimensionarea, profilarea si amplasarea retelei comerciale si turistice; c) organizarea rationala a proceselor de munca in magazine, depozite, unitati de cazare; d) intretinerea si repararea utilajelor, instalatiilor si echipamentelor.
888. Subfunctia contabila include: a) activitati de inregistrare si evidenta a fenomenelor economice; b) activitati legate de obtinerea, folosirea si analiza folosirii resurselor financiare; c) activitati de organizarea si executarea controlului financiar operativ, precum si a celui de fond asupra modului in care mijloacele materiale si banesti au fost gestionate; d) activitati de identificare a nevoilor consumatorilor si a segmentelor de piata interesate, formarea sortimentului comercial, desfacerea marfurilor etc.. 889. Functia de personal nu cuprinde urmatoarele activitati: a) planificarea si recrutarea persoanelor; b) identificarea si aplicarea unor strategii eficiente; c) motivarea si promovarea personalului firmei; d) evaluarea activitatii desfasurate de personalul firmei. 890. Care dintre urmatoarele nu este considerati functie a intreprinderii? a) functia de cercetare-dezvoltare; b) functia de marketing; c) functia de coordonare; d) functia de personal. 891. Care dintre urmatoarele nu este considerata functie a intreprinderii? a) functia financiar-contabila; b) functia comerciala; c) functia de personal; d) functia de organizare. 892. Functia de marketing reprezinta un ansamblu de activitati: a) cu valoare strategica ce vizeaza prospectarea pietei, precum si identificarea, determinarea si utilizarea mijloacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia obtinerii de profit maxim in conditii de satisfacere a cererii; b) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare firmei, iar pe de alta parte sa inregistreze si sa evidentieze in expresie valorica fenomenele econ omice din cadrul firmei; c) care vizeaza relatiile cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), precedate de studiul pietei si elaborarea politicilor de distributie si de pret; d) specifice menite sa asigure servicii auxiliare produselor/serviciilor vandute de catre intreprinderi si anumite produse de alimentatie publica si manufacturate oferite clientilor lor. 893. Functia de personal reprezinta un ansamblu de activitati: a) (actiuni) care vizeaza relatiile cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), precedate de studiul pietei si elaborarea politicilor de distributie si de pret; b) de asigurare, administrare si gestionare a resursei umane din cadrul intreprinderii c) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare firmei, iar pe de alta parte sa inregistreze si sa evidentieze in expresie valorica fenomenele econ omice din cadrul firmei;
d) cu valoare strategica ce vizeaza prospectarea pietei, precum si identificarea, determinarea si utilizarea mijloacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia obtinerii de profit maxim in conditii de satisfacere a cererii. 894. Functia de productie in comert si turism reprezinti un ansamblu activitati: a) care vizeaza relatiile cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), precedate de studiul pietei si elaborarea politicilor de distributie si de pret; b) de asigurare, administrare si gestionare a resursei umane din cadrul intreprinderii c) specifice menite sa asigure servicii auxiliare produselor/serviciilor vandute de catre intreprinderi si anumite produse de alimentatie publica si manufacturate oferite clientilor lor; d) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare firmei, iar pe de alta parte sa inregistreze si si j evidentieze in expresie valorica fenomenele ec onomice din cadrul firmei. 895. Functia comerciala cuprinde un ansamblu de activitati: a) de asigurare, administrare si gestionare a resursei umane din cadrul intreprinderii; b) specifice menite sa asigure servicii auxiliare produselor/serviciilor vandute de catre intreprinderi si anumite produse de alimentatie publica si manufacturate oferite clientilor lor; c) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare firmei, iar pe de alta parte sa inregistreze si sa evidentieze in expresie valorica fenomenele econ omice din cadrul firmei; d) (actiuni) care vizeaza relatiile cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), precedate de studiul pietei si elaborarea politicilor de distributie si de pret. 896. Functia financiar-contabila reprezinta un ansamblu de activitati: a) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare firmei, iar pe de alta parte sa inregistreze si sa evidentieze in expresie valorica fenomenele econ omice din cadrul firmei; b) de asigurare, administrare si gestionare a resursei umane din cadrul intreprinderii; c) care vizeaza relatiile cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), precedate de studiul pietei si elaborarea politicilor de distributie si de pret. d) cu valoare strategica ce vizeaza prospectarea pietei, precum si identificarea, determinarea si utilizarea mijloacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia obtinerii de profit maxim in conditii de satisfacere a cererii. 897. Subfunctia de aprovizionare include activitati legate de: a) identificare a nevoilor consumatorilor si a segmentelor de piata interesate, formarea sortimentului comercial, desfacerea marfurilor etc.; b) procurarea marfurilor, materiilor prime, materialelor de care intreprinderea are nevoie pentru desfasurarea activitatilor sale, in conditiile cele mai bune de calitate, pret, termene si securitate; c) obtinerea, folosirea si analiza folosirii resurselor financiare; d) organizarea si executarea controlului financiar operativ, precum si a celui de fond asupra modului in care mijloacele materiale si banesti au fost gestionate.
898. Subfunctia de vanzare include activitati legate de: a) obtinerea, folosirea si analiza folosirii resurselor financiare; b) inregistrare si evidenta a fenomenelor economice; c) identificarea nevoilor consumatorilor si a segmentelor de piata interesate, formarea sortimentului comercial, desfacerea marfurilor etc.; d) organizarea si executarea controlului financiar operativ, precum si a celui de fond asupra modului in care mijloacele materiale si banesti au fost gestionate. 899. Subfunctia financiara include: a) inregistrare si evidenta a fenomenelor economice; b) identificarea nevoilor consumatorilor si a segmentelor de piata interesate, formarea sortimentului comercial, desfacerea marfurilor etc.; c) procurarea marfurilor, materiilor prime, materialelor de care intreprinderea are nevoie pentru desfasurarea activitatilor sale, in conditiile cele mai bune de calitate, pret, termene si securitate; d) obtinerea, folosirea si analiza folosirii resurselor financiare. 900. Controlul financiar de gestiune include: a) inregistrare si evidenta a fenomenelor economice; b) identificarea nevoilor consumatorilor si a segmentelor de piata interesate, formarea sortimentului comercial, desfacerea marfurilor etc.; c) procurarea marfurilor, materiilor prime, materialelor de care intreprinderea are nevoie pentru desfasurarea activitatilor sale, in conditiile cele mai bune de calitate, pret, termene si securitate; d) organizarea si executarea controlului financiar operativ, precum si a celui de fond asupra modului in care mijloacele materiale si banesti au fost gestionate. 901. Investitiile reprezinta: a) mijloace de valorificare a solutiilor tehnice si tehnologice no i oferite de cercetarea stiintifica; b) mijloace de valorificare a solutiilor de ordin socio-cultural; c) suportul material al protectia mediului ambiant; d) instrumentul de dezvoltare personala. 902. Din punct de vedere economic prin investitie se intelege: a) toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau create in intreprindere destinate a ramane constant sub aceeasi forma; b) schimbarea unei satisfactii imediate si sigure, la care se renunta, in schimbul unei sperante viitoare ce s-ar obtine si al carei suport sunt tocmai bunu rile investite; c) alocare de capitaluri in achizitia de active imobilizate care sa asigure o rentabilitate corespunzatoare riscului asumat; d) cheltuiala incerta pentru un viitor incert sau eforturile facute acum in speranta unor recompense viitoare.
903. Din punct de vedere contabil investitia vizeaza: a) schimbarea unei satisfactii imediate si sigure, la care se renunta, in schimbul unei sperante viitoare ce s-ar obtine si al carei suport sunt tocmai bunu rile investite; b) cheltuiala incerta pentru un viitor incert sau eforturile facute acum in speranta unor recompense viitoare; c) toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau create in intreprindere destinate a ramane constant sub aceeasi forma; d) alocare de capitaluri in achizitia de active imobilizate care sa asigure o rentabilitate corespunzatoare riscului asumat. 904. Identificati afirmatia falsa: a) investitia reprezinta o cheltuiala incerta pentru un viitor incert sau eforturile facute acum in speranta unor recompense viitoare; b) investitia reprezinta o alocare de capitaluri in achizitia de active imobilizate care sa asigure o rentabilitate corespunzatoare riscului asumat; c) in general, investitiile au o finalitate precisa: obtinerea de bunuri/servicii indispensabile unei economii sanatoase, generand noi activitati si noi oportunitati de afaceri; d) din punct de vedere contabil investitia vizeaza schimbarea unei satisfactii imediate si sigure, la care se renunta, in schimbul unei sperante viitoare ce s-ar obtine si al carei suport sunt tocmai bunurile investite. 905. Investitiile se clasifica in investitii materiale, investitii financiare si investitii imateriale, in functie de: a) destinatia lor economica; b) tangibilitatea si scopul investitiei; c) destinatia lor concreta; d) frecventa fluxurilor de trezorerie implicate. 906. Investitiile se clasifica in investitii in imobilizari in echipamente si investitii in active nemateriale, in functie de: a) destinatia lor concreta; b) tangibilitatea si scopul investitiei; c) destinatia lor economica; d) frecventa fluxurilor de trezorerie implicate. 907. Investitiile se clasifica in investitii in portofoliu si investitii directe, dupa: a) frecventa fluxurilor de trezorerie implicate; b) destinatia lor economica; c) destinatia lor concreta; d) tangibilitatea si scopul investitiei. 908. In general, proiectele de investitii urmaresc anumite obiective. Care dintre urmatoarele nu sunt obiective ale proiectelor de investitii? a) obiective de performanta; b) obiective de timp; c) obiective de cost;
d) obiective sectoriale. 909. Obiectivele de cost ale proiectelor de investitii se refera la: a) respectarea unor specificatii tehnice cu privire la executia si functionarea sa; b) restrictii prioritare ce trebuie riguros respectate; c) termenele de implementare ale proiectului; d) traducerea in termeni financiari a necesitatii si eficientei proiectului pentru agentul declansator, constituind o reflectare a modului cum sunt respectate celelalte doua categorii de obiective. 910. Evaluarea proiectelor de investitii nu presupune parcurgerea urmatoarei etape: a) previzionarea potentialului uman; b) determinarea costului proiectului; c) previzionarea fluxurilor de numerar estimate a fi generate d e exploatarea investitiei, precum si de valoarea reziduala a acesteia; d) determinarea ratei de actualizare a fluxurilor de numerar. 911. Evaluarea proiectelor de investi fii nu presupune parcurgerea urmatoarei etape: a) actualizarea fluxurilor de numerar, estimand astfel valoarea obtinuta de intreprindere ca urmare a realizarii si functionarii investitiei; b) alocarea capitalului uman; c) determinarea costului proiectului; d) compararea valorii generate de investitie cu costul acesteia. 912. Sistemul de indicatori utilizati in evaluarea proiectelor de investitii sj alegerea celui mai eficient proiect, determinati prin compararea diferitii a valorii generate de investitie cu costul acesteia, nu cuprinde: a) termenul de recuperare a investitiei; b) valoarea actualizata neta; c) rata de rentabilitate comerciala; d) indicele de profitabilitate. 913. Termenul de recuperare reprezinta: a) rata de actualizare care asigura egalizarea valorii actualizate a fluxurilor de numerar generate de exploatarea investitiilor cu valoarea actualizata a costurilor investitiei; b) raportul dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate; c) valoarea pe care proiectul o genereaza pentru intreprindere; d) perioada de timp, incepand cu momentul punerii in functiune a capacitatilor, instalatiilor si echipamentelor de productie etc., pe parcursul careia suma cumulata a avantajelor economice obtinute egaleaza volumul investitiilor prevazute in proiecte.
914. Activitatea de aprovizionare poate fi definita ca fiind activitatea: a) prin care se asigura elementele materiale si tehnice necesare productiei, in volumul si structura care sa permita realizarea obiectivelor generale ale intreprinderii, in conditiile unor costuri minime si ale unui profit cat mai mare; b) de punere la dispozitia intreprinderii a unor produse si servicii; c) de dimensionarea pe criterii economice a stocurilor si a loturilor de resurse materiale pentru comanda si aprovizionare; d) elaborarea strategiilor de cumparare a resurselor necesare. 915. Activitatea de aprovizionare are drept obiectiv: a) identificarea si stabilirea volumului si structurii materiale si energetice necesare desfasurarii activitatii de ansamblu a unitatii economice; b) asigurarea completa si complexa a unitatii economice cu resurse materiale si tehnice corespunzatoare calitativ, la locul si termenele solicitate, cu un cost minim; c) prospectarea pietei interne si externe de resurse materiale; d) alegerea resurselor materiale si echipamentelor tehnice. 916. In vederea atingerii obiectivului aprovizionarii se initiaza si se desfasoara activitati specifice cu grad de complexitate si dificultate diferit. Care dintre urmatoarele activitati nu se incadreaza in categoria activitatilor specifice aprovizionarii: a) identificarea si stabilirea volumului si structurii materiale si energetice necesare desfasurarii activitatii de ansamblu a unitatii economice; b) fundamentarea tehnico-economica a planului si programelor de aprovizionare; c) testarea credibilitatii clientilor; d) elaborarea de bilanturi materiale si energetice. 917. Dimensionarea pe criterii economice a stocurilor si a loturilor de resurse materiale pentru comanda si aprovizionare reprezinta: a) activitate specifica vanzarii; b) obiectiv al aprovizionarii; c) obiectiv al strategiei firmei; d) activitate specifica aprovizionarii. 918. In general, aprovizionarea se afla in: a) doua ipostaze; b) trei ipostaze; c) patru ipostaze; d) nicio ipostaza. 919. O prima ipostaza in care se afla aprovizionarea se refera la: a) ipostaza de proces initiator de sarcini, caz in care determina anumite conditii de desfasurare a activitatii economice; b) ipostaza de proces menit sa asigure baza materiala a constituirii stocurilor de materii prime, materiale, produse finite si derularii vanzarii marfurilor/serviciilor, fiind determinat de acestea; c) ipostaza in care sunt optimizate costurilor de aprovizionare; d) ipostaza in care antreneaza costuri care greveaza asupra situatiei financiare a intreprinderii.
920. Optimizarea costurilor de aprovizionare vizeaza: a) costurile cercetarii pietelor de aprovizionare si costurile ocazionate de intregul circuit pe care il parcurg marfurile; b) costurile ocazionate de intregul circuit pe care il parcurg marfurile si costurile privind negocierea cu furnizori; c) costurile alegerii furnizorilor si costurile de aprovizionare propriu-zise, d) costurile cercetarii pietelor de aprovizionare si costurile privind negocierea cu furnizori. 921. Identificati afirmatia falsa: a) aprovizionarea reprezinta o componenta a lantului de activitati din cadrul distributie produselor; b) indiferent de ipostaza in care se afla, aprovizionarea influenteaza desfasurarea intregii activitati economice si antreneaza costuri care greveaza asupra situatiei financiare a intreprinderii; c) in functie de numarul, marimea si amplasarea teritoriala a furnizorilor intreprinderile opteaza pentru anumite circuite de aprovizionarea; d) prosperitatea firmelor decurge din optimizare. 922. In alegerea furnizorilor, pornind de Ia situatia generala a acestora, nu se are In vedere: a) stabilitatea politica; b) potentialul financiar; c) stabilitatea financiara; d) prestigiul. 923. In alegerea furnizorilor, pornind de la caracterizarea mediul in care acestia functioneaza, se are in vedere: a) calitate produselor/serviciilor oferite pietei; b) frecventa grevelor; c) potentialul financiar; d) oferta de produse/servicii. 924. Activitatea de vanzare reprezinta activitatea: a) de stabilire a modalitatilor prin care urmeaza a fi vandute produsele; b) prin care trec produsele de la producator la consumator; c) prin care se asigura vanzarea rezultatelor productiei sau valorificarea rezultatelor activitatii firmei; d) de incheiere a tranzactiilor. 925. Desfacerea produselor nu se realizeaza prin: a) sisteme de distributie; b) canale de distributie; c) forme de vanzare; d) merchandising.
926. Vanzarea nu cuprinde urmatoarea activitate principala: a) negocierile ocazionate de incheierea acordului de vanzare; b) incheierea tranzactiilor; c) transmiterea riscului si proprietatii; d) elaborarea strategiilor de cumparare a resurselor necesare. 927. Vanzarea nu cuprinde urmatoarea activitate principala: a) verificarea indeplinirii obligatiilor; b) efectuarea platilor; c) garantiile si daunele; d) negocierile ocazionate de incheierea acordului de cumparare. 928. Merchandising-ul desemneaza: a) ansamblul de metode si tehnici de prezentare si de punere in valoare a marfurilor la locul vanzarii; b) ansamblul tehnicilor destinate sa stimuleze si sa faciliteze cumpararea unui produs; c) ansamblul tehnicilor de comunicare si de vanzare care permit stabilirea unei legaturi comerciale directe cu clientii actuali si potentiali; d) ansamblul de solutii tehnice, economice, juridice si organizatorice care concura la vanzarea produselor. 929. Analiza eficientei vanzarii se realizeaza pe baza analizei: a) valorii adaugate si a clientilor; b) cifrei de afaceri si a clientilor; c) profitului si a marjei comerciale; d) cifrei de afaceri si a profitului. 930. Formele de vanzare reprezinta: a) ansamblul organizatiilor si persoanelor care intervin in trecerea produselor de la producator la consumator, cu relatiile lor juridice si economice; b) ansamblul de metode si tehnici de prezentare si de punere in valoare a marfurilor la locul vanzarii; c) ansamblul de solutii tehnice, economice, juridice si organizatorice care concura la vanzarea produselor; d) ansamblul tehnicilor destinate sa stimuleze si sa faciliteze cumpararea unui produs. 931. Stocurile pot fi definite ca fiind: a) totalitatea produselor detinute in patrimoniu, destinate a fi vandute in aceeasi stare; b) totalitatea produselor detinute in patrimoniu, destinate a fi vandute dupa prelucrarea lor in procesul de productie; c) totalitatea serviciilor detinute in patrimoniu, destinate a fi consumate Ia prima lor utilizare; d) totalitatea bunurilor de(inute in patrimoniu, destinate fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie, fie a fi consumate la prima lor utilizare.
932. Stiind ca viteza medie de rotatie a stocurilor in sectorul alimentar a fost de 10,4 zile si in conditiile inregistrarii unor vanzari medii zilnice de 22 450 mii. lei/zi, stocul mediu inregistrat in sectorul alimentar a fost de: a) 233 480 mii. lei; b) 200 020 mil. lei; c) 252 480 mil. lei; d) 152 480 mil. lei. 933. O societate comerciala a inregistrat in perioada 1.01 - 31.12, urmatoarele cantitati de stocuri: 1100, 920, 2050, 1850, 880 bucati. Stiind ca perioadele de aprovizionare au fost egale, stocul mediu al perioadei a fost de: a) 1400 buc; b) 1453 buc; c) 1521 buc; d) 1246 buc. 934. Obiectivitatea formarii de stocuri este justificata de actiunea mai multor factori care le conditioneaza existenta si nivelul de formare, le stabilizeaza functia si scopul constituirii. Care dintre urmatorii factori nu se inscrie in aceasta categorie? a) contradictia dintre specializarea productiei si caracterul nespecializat al cererii; b) necesitatea executarii unor operatii specifice pentru a inlesni procesul de livrare sau consum al materialelor (receptie, sortare, marcare, ambalare - dezambalare, formarea loturilor de livrare, pregatirea materialelor pentru consum s.a.m.d.); c) necesitatea eficientizarii procesului social; d) caracterul sezonier al productiei sau al consumului; pentru majoritatea produselor productia este continua, in timp ce consumul este sezonier; la produsele agricole situatia este inversa. 935. Managementul stocurilor este deosebit de important pentru: a) diferenta spatiala dintre productie si consum; b) periodicitatea productiei, consumului si a transportului; c) caracterul sezonier al productiei sau al consumului; d) asigurarea ritmica a vanzarilor si evitarea scaderii vanzarilor si chiar a pierderii increderii cumparatorilor. 936. Stiind ca stocul mediu inregistrat in sectorul alimentar a fost de 254 500 mil. lei si in conditiile inregistrarii unor vanzari medii zilnice de 25 450 mil. lei/zi, viteza medie de rotatie a stocurilor in sectorul alimentar a fost de: a) 10 zile; b) 15 zile; c) 22 zile; d) 12 zile.
937. in anul 2004 stocul mediu al unei societati a fost de 623 860 lei, iar stocul final de 789 520 lei. Stocul initial din 2004 a fost de: a) 652 589 lei; b) 458 200 lei; c) 459 200 lei; d) 789 520 lei. 938. in functie de momentul in care sunt evaluate, stocurile sunt: a) stocuri de lucru, stocuri de materii prime si stocuri de materiale; b) stocuri minime, stocuri maxime si stocuri de siguranta; c) stocuri initiale, stocuri finale si stocuri medii; d) stocuri de produse finite, stocuri medii si stocuri minime. 939. In functie de destinatie, stocurile sunt: a) stocuri maxime si stocuri minime; b) stocuri de comanda si stocuri de siguranta; c) stocuri initiale si stocuri finale; d) stocuri de lucru si stocuri de siguranta. 940. Stocul minim reprezinta: a) nivelul maxim al stocului, intr-o perioada data: b) nivelul stocului dintr-un anumit articol la atingerea caruia trebuie lansata o noua comanda, tinandu-se cont de constrangerile aprovizionarii (durata, loturi, transport, depozitare etc.); c) nivelul stocului unui anumit articol care permite intreprinderii sa faca fata disfunctionalitatilor generate de cresterea cererii sau intarzieri in livrarea bunurilor, ce pot genera rupturi de stoc; d) nivelul la care activitatea se poate derula inca la cote normale, in absenta manifestarii oricaror fenomene aleatorii, perturbatoare. 941. Identificati afirmatia falsa: a) ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii sociale a intreprinderii; b) lichiditatea exprima capacitatea unei organizatii de a face fata datoriilor pe termen scurt din activele curente; c) rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului in cadrul intreprinderii; d) rata activelor circulante reprezinta ponderea activelor c irculante in totalul bilantului. 942. Solvabilitatea firmei reprezinta: a) capacitatea unei organizatii de a face fata datoriilor pe termen scurt din activele curente; b) capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta, fie din angajamente anterioare contractate, fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii; c) capacitatea unei organizatii de a face fata clientilor pe termen scurt; d) capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor sociale.
943. Gestiunea previzionala a personalului, denumita si planificarea resurselor umane consta in: a) echilibrarea cererii cu oferta de munca; b) culegerea si sistematizarea informatiilor necesare cunoasterii; c) proiectarea pe termen mediu si lung a nevoilor si resurselor de personal ale unei firme; d) identificarea ofertei interne de munca. 944. Identificati afirmatia falsa: a) informatiile obtinute din descrierea postului sunt sintetizate in fisa postului; b) gestiunea carierelor presupune crearea si functionarea unui sistem de apreciere a personalului care sa permita factorilor de decizie sa propuna fiecarui salariat un plan de cariera individualizat; c) o componenta importanta a gestiunii carierei angajatilor o constituie pregatirea si dezvoltarea profesionala; d) prin perfectionare se urmareste dezvoltarea unor capacitati n oi. 945. Identificati afirmatia falsa: a) o politica de recompensare trebuie sa fie echitabila, competitiva, stimulativa si flexibila; b) productivitatea muncii se determina fie ca valoare creata de un muncitor intr-o unitate de timp, fie ca timp de munca necesar pentru realizarea unui produs/serviciu; c) analiza utilizarii resurselor umane vizeaza atat latura extensivii - cantitativa cat si latura intensivcalitativa; d) latura extensiv-cantitativa a analizei utilizarii resurselor umane vizeaza economisirea timpului de munca necesar realizarii unui produs, prestarii unui serviciu, executarii unei lucrari. 946. Stiind ca rezultatul exercitiului inaintea impozitarii (profitul brut) a fost de 32126 mil. lei, iar activele totale de 199198 mil. lei, rata rentabilitatii economice a fost de: a) 16, 13%; b) 20%; c) 25%; d) 15%. 947. Stiind ca rezultatul exercitiului (profitul net) al unei societati a fost de 44976 mil. lei, iar capitalul propriu de 239088 mil. lei, rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu a fost de: a) 20,2%; b) 18,81%; c) 9,5%; d) 6,23%. 948. Identificati afirmatia adevarata: a) analiza performantelor intreprinderii are drept obiectiv stabilirea contributiei diferitelor tipuri de rezultate la variatia totala a rezultatului brut; b) analiza structurala a rezultatelor se poate realiza in patru moduri; c) rata de rentabilitate reprezinta un raport intre un indicator de rezultate (profit sau pierdere) si un indicator care reflecta un flux de activitate (cifra de afaceri neta, resurse consumate etc.) sau un „stoc” (capital propriu, active totale etc.);
d) principalele rate de rentabilitate operationale in analiza financiara a firmei sunt: rata rentabilitatii comerciale si rata rentabilitatii financiare. 949. Stiind ca profitul net al unei societati a fost de 24003 mil. lei, iar cifra de afaceri de 289709 mil. lei, rata rentabilitatii comerciale a fost de: a) 15,80%; b) 13,25%; c) 25,00%; d) 8,28%. 950. Daca veniturile din exploatare ale unei societati au fost de 473681590 mii lei, iar cheltuielile de exploatare au fost de 412009813 mii lei, rezultatul din exploatare a fost de: a) 40653660 mii lei; b) 50734210 mii lei; c) 30278922 mii lei; d) 61671777 mii lei. 951. Ansamblul proceselor de munca desfasurate in orice organizatie se impart in: a) de munca si de executie; b) de conducere si de creatie; c) de management si de executie; d) de motivare si de ordonare. 952. Ansamblul integrat al actiunilor desfasurate de personalul autorizat in vederea stabilirii si realizarii obiectivelor organizatiei defineste procesul: a) de productie; b) de executie; c) de management; d) de organizare. 953. Ansamblul de actiuni relativ independente care se succed intr-o anumita ordine in timp si care sunt efectuate de orice subiect conducator care exercita o actiune rationala asupra obiectului condus in vederea stabilirii si realizarii obiectivelor defineste: a) procesul de management; b) relatiile de management; c) conceptul de functie a managementului; d) conceptul de functiune a organizatiei. 954. Urmatoarele trasaturi: caracter dinamic, relativa independenta, relatii si influente reciproce, apartin; a) procesului de management; b) functiilor managementului; c) relatiilor de management; d) procesului de executie.
955. Trasaturile procesului tipic de management sunt: a) realismul; flexibilitatea; umanismul; eficacitatea; progresivitatea; b) flexibilitatea; stabilitatea; continuitatea; progresivitatea; c) unitatea; continuitatea; contextualitatea; progresivitatea; d) stabilitatea; realismul; flexibilitatea; ciclicitatea; continuitatea. 956. Preponderenta previziunii si exercitarea celorlalte functii intr-o viziune prospectivi, se referi la: a) procesul tipic de management; b) faza previzionala a managementului; c) faza operativa a managementului; d) faza postoperativa a managementului; 957. Exercitarea cu preponderenta a functiei de control-reglare in vederea comensurarii si interpretarii rezultatelor, a depistarii abaterilor de la obiective, a identificarii cauzelor acestor abateri, defineste: a) functia de organizare; b) faza operativa a managementului; c) faza previzionala a managementului; d) faza postoperativa a managementului. 958. Preponderenta organizarii, coordonarii si antrenarii personalului la realizarea obiectivelor, dar si exercitarea previziunii pe termen scurt si control operativ, defineste faza: a) operativa a managementului; b) de control a aplicarii deciziei; c) previzionala a managementului; d) postoperativa a managementului. 959. Ansamblul proceselor prin care se stabilesc misiunea si obiectivele organizatiei, se identifica modalitatile de actiune si resursele necesare realizarii lor defineste functia de: a) coordonare; b) prevedere; c) control-reglare; d) organizare. 960. Ansamblul actiunilor prin care se descompun procesele de munca in componente primare, se grupeaza aceste componente pe locuri de munca si se atribuie spre realizare personalului firmei in vederea realizarii obiectivelor defineste functia de: a) prevedere; b) control-reglare; c) coordonare; d) organizare.
961. Ansamblul proceselor prin care se armonizeaza, in timp si spatiu, deciziile adoptate de manageri cu actiunile executantilor defineste functia de: a) prevedere; b) coordonare; c) antrenare; d) organizare. 962. Ansamblul proceselor prin care se determina personalul organizatiei sa contribuie la realizarea obiectivelor stabilite, pe baza luarii in considerare a factorilor motivationali, defineste functia de: a) prevedere; b) antrenare; c) control-reglare; d) organizare. 963. Ansamblul proceselor prin care se evalueaza rezultatele unui ciclu de management, se identifica si se corecteaza abaterile fata de obiectivele stabilite, defineste functia de: a) prevedere; b) coordonare; c) antrenare; d) control-reglare. 964. Rezultatele exercitarii functiei de prevedere sunt: a) strategiile; tacticile; programele; b) politicile; strategiile; planurile; programele; c) tacticile; planurile de afaceri; programele; d) planurile; prognozele; strategiile. 965. Corelarea satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu gradul de participare la realizarea obiectivelor se refera la: a) organizare; b) antrenare; c) motivare; d) coordonare. 966. Exercitarea eficienta a functiei de antrenare presupune ca procesul motivarii sa fie: a) complex, diferentiat, gradual; b) amplu, individualizat, secvential; c) simplu, material, individual; d) complex, secvential, individual. 967. Procesul tipic de management cuprind, in raport de intensitatea exercitarii functiilor managementului, fazele: a) decizionala, operationala, strategica; b) previzionala, operationala, postoperativa; c) previzionala, decizionala, strategica;
d) operativa, postoperativa, conceptuala. 968. Functia care raspunde la intrebarea: ce poate si ce ar trebui sa faca firma este: a) control-reglarea; b) previziunea; c) organizarea; d) comunicarea. 969. Comunicarea si ascultarea activa sunt activitati ce compun functia de: a) coordonare; b) control-reglare; c) organizare; d) previziune. 970. Prevenirea si eliminarea unor perturbari, disfunctionalitati, corectarea abaterilor fata de tintele asumate sunt rezultate ale exercitarii functiei de: a) control-reglare; b) coordonare; c) organizare; d) antrenare. 971. Amplificarea satisfacerii personalului pe masura cresterii aportului la realizarea obiectivelor reprezinta motivarea: a) cognitiva; b) afectiva; c) pozitiva; d) negativa. 972. Amenintarea personalului cu reducerea satisfactiilor daca acesta nu participa la realizarea obiectivelor reprezinta motivarea: a) pozitiva; b) intrinseca; c) cognitiva; d) negativa. 973. Urmatoarele caracteristici: complexitatea, diferentierea, gradualitatea reprezinta cerinte ale exercitarii eficiente a functiei: a) prevedere; b) antrenare; c) coordonare; d) control-reglare.
974. Cerintele de: continuitate, caracter preventiv, caracterul corectiv se refera la eficienta activitatilor ce compun functia: a) organizare; b) coordonare; c) control-reglare; d) antrenare. 975. Persoana care exercita functiile managementului in virtutea postului ocupat, adopta decizii si initiaza actiuni, influentand direct comportamentul organizational al altor persoane, defineste: a) leader-ul; b) decidentul individual; c) managerul; d) intreprinzatorul. 976. Selectati din urmatoarele formulari caracteristicile managerilor: a) puterea; dubla profesionalizare; motivatia pozitiva; b) dubla profesionalizare; caracterul creator al muncii desfasurate; autoritatea; c) motivatia pozitiva; dorinta de a conduce; stresul organizational; d) puterea; influenta directa asupra factorilor de productie. 977. Managerii de nivel inferior, mediu si superior reflecta o clasificare dupa criteriul: a) sfera de cuprindere a activitatilor coordonate; b) salariul acordat; c) nivelul ierarhic la care se situeaza postul; d) calitati si aptitudini. 978. Realizarea obiectivelor firmei prin intermediul altor persoane pe care le determina sa desfasoare o serie de actiuni este o caracteristica a managerilor care se refera la: a) influenta mediata asupra proceselor de executie; b) autoritate; c) caracterul creator al muncii; d) putere. 979. Capacitatea de comunicare, empatia, modestia, sociabilitatea, cordialitatea reprezinta calitati cerute managerului de ordin: a) moral; b) social; c) interpersonal; d) intelectual. 980. Inteligenta, capacitatea de a recunoaste si accepta noul, imaginatia, capacitatea de prevedere sunt calitati cerute managerului grupate in functie de: a) caracter; b) personalitate; c) aptitudini;
d) intelect. 981. Competentele solicitate managerului sunt: a) formale si informate; b) asigurate de formatia de baza si cele specifice exercitarii procesului de management; c) asigurate de cultura generala si de specialitate; d) dobandite prin experienta si dezvoltate prin exercitare. 982. Modul specific de comportament prin care se exteriorizeaza calitatile, cunostintele si aptitudinile managerului in relatiile cu subordonatii si omologii sai, defineste: a) tipul de manager; b) stilul de management; c) stilul de leadership; d) stilul intreprinzatorului. 983. Urmatorii factori: autoritarismul, directivitatea, relatia cu subordonatii, orientarea fata de problemele subordonatilor, metodele si tehnicile de management utilizate, influenteaza: a) tipul de manager; b) stilul de management; c) stilul de leadership; d) stilul intreprinzatorului. 984. Stilul de management caracterizat prin: usurinta contactelor umane, utilizarea larga a delegarii, incredere si respect fata de oameni este: a) autoritar; b) participativ; c) organizator; d) maximalist. 985. Managerul caracterizat prin: concentrarea autoritatii formale adoptarea deciziilor in mod individual, utilizarea redusa a delegarii si consultarii subordonatilor practica un stil: a) participativ; b) participativ-autoritar; c) autoritar; d) oportunist. 986. Ansamblul produselor artificiale, a valorilor si conceptiilor de baza, a modurilor de gandire si comportament acceptate in general intr-o organizatie ca baza comuna de actiune, defineste: a) comportamentul organizational; b) cultura organizationala; c) comunicarea organizationala; d) stilul de management.
987. Urmatoarele elemente: produsele artificiale, actorii, eroii, perspectivele indivizilor in organizatie apartin: a) structurii organizatorice; b) partii invizibile a culturii organizationale; c) partii vizibile si accesibile a culturii organizationale; d) sistemului motivational. 988. Componentele culturale care dau substanta manifestarilor si evenimentelor organizate de grupuri in interiorul si in afara organizatiei, bazate pe obisnuinte, traditii, reguli nescrise, sunt produse artificiale: a) fizice; b) psihice; c) de comportament; d) verbale. 989. Limbaje, sloganuri, povestiri, mituri prin care se vehiculeaza mesaje esentiale ale culturii organizationale fac parte din produsele artificiale: a) de comportament; b) fizice; c) verbale; d) structurale. 990. Indivizii care, in virtutea personalitatii, actelor sau atitudinilor Intra In memoria colectiva, oferind organizatiei o anumita identitate reprezinta: a) eroii; b) actorii; c) managerii; d) leaderii. 991. Ideile si actiunile fmpart&site de membrii unei organizatii care ii ajuta sa actioneze adecvat in anumite situatii reprezinta din punctul de vedere al culturii organizationale: a) valorile; b) perspectivele; c) normele; d) credintele. 992. Preferintele sau atitudinile colective fata de nevoile sociale si idealurile generate de acestea, care se impun membrilor organizatiei, se refera la: a) norme; b) credinte; c) valori; d) conceptii de baza.
993. Convingerile exprimate prin propozitii generale privind functionarea mediului in care evolueaza grupul reprezinta: a) credinte; b) valori; c) norme; d) prejudecati. 994. Reprezentarile si ideile managementului de varf cu privire la organizatie, angajati, parteneri de afaceri, exprimate prin pareri de la sine intelese, considerate ca atare, definesc: a) normele de grup; b) credintele; c) valorile; d) conceptiile de baza. 995. Modificarea fundamentala a culturii organizationale este posibila numai in cazul schimbarii: a) valorilor; b) conceptiilor de baza; c) credintelor; d) factorilor interni. 996. Cultura nationala, factorii tehnici sl tehnologici, factorii juridici, reprezinta pentru cultura organizationala, factori: a) nationali; b) externi; c) internationali; d) interni. 997. Elementele culturale legate de mediul exterior al firmei care se refera la posibilitatile ei de dezvoltare, la pozitia in raport cu competitorii intr-un anumit orizont temporal reprezinta: a) credintele angajatilor; b) perspectivele individului; c) perspectivele organizatiei; d) conceptiile de baza. 998. Regulile specifice de comportament care se aplica tuturor membrilor organizatiei si care deriva din valori si credinte constituie: a) conceptiile de baza; b) norme de comportament; c) mituri si ritualuri; d) perspective individuale.
999. Fondatorul firmei, istoria, traditiile si dimensiunile organizatiei, perenitatea valorilor si conceptiilor constituie pentru cultura organizationala a unei firme factori de aparitie si evolutie: a) interni; b) externi; c) mondiali; d) regionali. 1000. Culturile pozitive si negative sunt cele clasificate dupa criteriul: a) configuratiei; b) contributiei la performantele firmei; c) gradul de raspandire si sustinere; d) nivelul de risc acceptat. 1001. Culturile caracterizate prin omogenitatea valorilor, perspective care ofera motivare pozitiva, conceptii de baza orientate spre consultare, decizie de grup si cooperare sunt: a) forte; b) slabe; c) pozitive; d) negative. 1002. Culturile care promoveaza birocratia, centralizarea excesiva, interesele corporatiste, ignorarea intereselor clientilor, rezistenta la schimbare sunt de tip: a) templu; b) roi; c) forte; d) negativ. 1003. Culturile forte si slabe se clasifica astfel dupa criteriul: a) configuratie; b) grad de sustinere si raspandire; c) contributia la performantele organizatiei; d) capacitatea de reactie. 1004. Culturile cu o puternica implantare in constiinta si comportamentul personalului, sustinute si raspandite prin ritualuri, ceremonii si mituri sunt de tip: a) pozitiv; b) negativ; c) slab; d) forte.
1005. Valorile, credintele si normele difuze, conflictele frecvente, eroii si miturile desconsiderate caracterizeaza culturile: a) panza de paianjen; b) templu; c) slabe; d) roi. 1006. Culturile de tip panza de paianjen, templu, retea si roi sunt grupate dupa criteriul: a) configuratie; b) nivelul de risc acceptat; c) grad de sustinere si raspandire; d) tipul tranzactiei dintre individ si organizatie. 1007. Tipul cultural in care puterea este concentrata Ia nivelul unei persoane, controlul este exercitat de persoane bine alese de centrul decizional, cu valori concentrate asupra performantelor individuale, egocentrismului, rezistentei fizice si psihice se regaseste in cultura: a) templu; b) retea c) roi; d) panza de paianjen. 1008. Cultura care se regaseste in organizatiile de mari dimensiuni, birocratice, bazata pe roluri specializate, favorizand formarea de subculturi, cu valori si perspective clare si exprimate in scris, orientate spre disciplina si respectul procedurilor este de tip: a) pozitiv; b) negativ; c) templu; d) retea. 1009. Cultura in care individul detine rolul central, organizatia este subordonata intereselor individuale putand fi parasita oricand dar neavand forta de a retine, disponibiliza sau antrena indivizii este de tip: a) roi; b) templu; c) macho; d) negativ. 1010. Alegerea unei alternative de actiune din mai multe posibile in vederea realizarii unuia sau mai multor obiective defineste: a) procesul de management; b) decizia de management; c) decizia, in general; d) decizia strategica.
1011. Alegerea intre varianta pozitiva si cea negativa a unei actiuni defineste; a) hotararea; b) decizia de management; c) decizia, in general; d) decizia strategica. 1012. Procesul constient de alegere a unei alternative de cautiune din mai multe posibile in vederea realizarii unui obiectiv prin a carei aplicare este influentat comportamentul cel putin unei alte persoane decat decidentul, defineste: a) decizia, in general; b) decizia de management; c) decizia strategica; d) procesul de management; 1013. Decizia care declanseaza actiuni pentru rezolvarea unor probleme cunoscute, de anvergura redusa, cu o frecventa ridicatii se afla in ipostaza de: a) proces decizional; b) rutina decizionala; c) act decizional; d) decizie oportuna. 1014. Decizia care solicita rationamente profunde, informatii multe si diverse, metode complexe de fundamentare se afla in ipostaza de: a) decizie oportuna; b) proces decizional; c) act decizional; d) decizia manageriala. 1015. Selectati din urmatoarele formulari pe cea care nu respecta cerintele de rationalitate a deciziei de management: a) sa fie fundamentata stiintific; b) sa fie imputernicita; c) sa fie flexibila; d) sa fie oportuna. 1016. Selectati din urmatoarele variante, deciziile clasificate dupa orizontul de timp: a) de certitudine; de risc; de incertitudine; b) unice; de risc; strategice; c) repetitive; de certitudine; unice; d) strategice; tactice; curente
1017. Deciziile caracterizate prin: manifestarea cu o anumita probabilitate ce poate fi determinata obiectiv, mai multe stari ale conditiilor obiective care influenteaza nivelul consecintelor variantelor decizionale sunt decizii: a) de certitudine; b) strategice; c) de incertitudine; d) de risc. 1018. Existenta a doua sau mai multe stari ale conditiilor obiective, pentru care nu se cunoaste nici macar posibilitatea de manifestare a acestora, caracterizeaza deciziile: a) curente; b) de incertitudine; c) de risc; d) multicriteriale. 1019. Deciziile care se fundamenteaza si se elaboreaza tinand seama de mai multe criterii decizionale sunt: a) strategice; b) tactice; c) de risc; d) multicriteriale. 1020. Premisele deciziei de management sunt date de: a) cel putin doua variante; existenta unei finalitati; modificarea propriilor actiuni; b) influentarea actiunilor si/sau comportamentului a cel putin unei alte persoane decat decidentul; existenta unei finalitati; cel putin doua variante; c) o varianta de actiune; realizarea unuia sau mai multor obiective; influenta asupra actiunilor proprii si altor persoane; d) un decident, mai multi executanti, un obiectiv. 1021. A adopta decizia de persoana sau grupul investit cu autoritatea si responsabilitatea necesara raspunde cerintei de: a) fundamentare stiintifica; b) imputernicire; c) clara, concisa, necontradictorie; d) decidentul, mediul ambiant, consecintele decizionale. 1022. Pentru a fi completa, decizia trebuie sa contina: a) obiectivul urmarit, responsabilul, resursele; b) obiectivul,modalitatea de actiune, responsabilul, termenele de aplicare, executantul, subdiviziunile organizatorice implicate in aplicare; c) responsabilul, modalitatea de actiune, resursele, termenele, executantul; d) obiectivul, resursele, responsabilul, executantul.
1023. Decizia adoptata in conformitate cu realitatile din cadrul organizatiei, pe baza unui instrumentar stiintific, respecta cerinta de rationalitate: a) imputernicire; b) oportunitate; c) fundamentare stiintifica; d) flexibilitate. 1024. Deciziile care vizeaza orizonturi de timp mari (mai mult de un an), se refera la probleme majore ale activitatii organizatiei si influenteaza intreaga activitate a acesteia sau principalele sale componente, reprezinta decizii: a) tactice; b) curente; c) strategice; d) de risc. 1025. Deciziile care se adopta cu o frecventa mare, pe un interval de timp foarte redus, iar aplicarea lor afecteaza un sector al activitatii organizatiei, reprezinta decizii: a) de incertitudine; b) de risc; c) curente; d) tactice. 1026. Deciziile care se adopta pentru o perioada relativ scurta de timp (aproximativ un an), se refera la domenii importante ale organizatiei si influenteaza numai o parte a activitatii acesteia, sunt decizii: a) oportune; b) strategice; c) curente; d) tactice. 1027. Deciziile care se fundamenteaza si se elaboreaza o singura data, in cadrul organizatiei, sau de un numar foarte redus de ori la intervale mari de timp, sunt decizii: a) unicriteriale; b) multicriteriale; c) unice; d) unipersonale. 1028. Deciziile care se fundamenteaza si se elaboreaza de mai multe ori in perioada de functionare a organizatiei, sunt decizii: a) periodice; b) repetitive; c) aleatorii; d) curente.
1029. Deciziile la a caror elaborare si fundamentare, in toate sau numai in anumite etape, participa un decident colectiv sunt: a) strategice; b) tactice; c) de risc; d) de grup. 1030. Deciziile care se repeta in mod neregulat, a caror fundamentare este impusa de factori necontrolabili sunt: a) unice; b) periodice; c) aleatorii; d) de risc. 1031. Managementul strategic este consacrat ca o disciplina distincta incepand cu: a) al doilea razboi mondial; b) deceniul 2 al secolului XX; c) deceniul 7 al secolului XX; d) sfarsitul deceniului 5 al secolului XX. 1032. Procesul de elaborare, implementare si control a strategiei firmei in vederea realizarii misiunii organizatiei si asigurarii avantajului competitiv defineste: a) managementul stiintific; b) managementul modern; c) managementul strategic; d) planificarea strategica. 1033. Selectati din urmatoarele formulari unul din avantajele practicarii managementului strategic: a) focalizeaza eforturile spre eliminarea adversarilor economici; b) asigura organizatiei o identitate, diferentiind-o prin marca, pozitia pe piata si imagine de competitorii sai; c) promoveaza invatarea discontinua, concentrata pe noile cerinte si competente; d) directioneaza pe termen scurt organizatia. 1034. Perioada 1950 - 1965 a fost a: a) planificarii Intreprinderii; b) planificarii strategice; c) strategiei in timp real; d) gestiunii strategice. 1035. Perioada 1965 - 1980 a fost a: a) strategiei in timp real; b) gestiunii strategice; c) planificarii intreprinderii; d) planificarii strategice.
1036. Perioada 1980 - 1984 a fost a: a) planificarii strategice; b) planificarii intreprinderii; c) strategiei in timp real; d) gestiunii strategice. 1037. Competentele, aptitudinile si abilitatile de care dispune, in mod special intreprinderea si care-i permit sa realizeze anumite produse sau servicii foarte bine si intro maniera particulara, greu de copiat de concurenti defineste: a) viziunea strategica; b) competentele cheie ale intreprinderii; c) vocatia intreprinderii; d) domeniul de activitate strategic. 1038. Ansamblul de activitati relativ autonome, din care rezulta bunuri si/sau servicii omogene destinate unei piete specifice, avand concurenti determinati si care poate fi dezvoltat prin formularea si aplicarea unei strategii particulare defineste: a) segmentarea strategica; b) vocatia intreprinderii; c) barierele de intrare; d) domeniul de activitate strategica. 1039. impartirea activitatilor intreprinderii intr-un numar de subansamble omogene pentru care se poate elabora o strategie relativ independenta defineste: a) segmentarea strategica; b) vocatia intreprinderii; c) viziunea strategica; d) domeniul de activitate strategica. 1040. Ansamblul de factori proprii unei industrii care diminueaza numarul noilor concurenti sub nivelul la care ar putea intra tinand cont de nivelul profiturilor realizate in industria respectiva se refera la: a) segmentarea strategica; b) barierele de intrare; c) barierele de iesire; d) factori cheie de succes. 1041. Raportul dintre noii intreprinzatori care intentioneaza sa participe la impartirea supraprofitului si intreprinzatorii existenti defineste: a) amenintarea noilor intrati; b) atractivitatea unei industrii; c) rata intratilor; d) capacitatea de negociere a firmei.
1042. Costul capitalului, cheltuielile de creare si mentinere a imaginii, accesul la retelele de distributie, nivelul minim al productiei care asigura o rata a rentabilitatii acceptabila, economia de scara, costurile de conversie, politici guvernamentale de protectie, avantaje absolute datorate costurilor, reprezinta factori ai: a) barierelor de intrare; b) barierelor de iesire; c) capacitatii de negociere a firmei; d) atractivitatii unei industrii. 1043. Castigurile marginale generate de cresterea volumului productiei, determinate, in mod traditional, procentual, prin raportarea castigului suplimentar Ia costul total de productie reflecta: a) economia de camp; b) economia de scara; c) economia de gama; d) factorii cheie de succes. 1044. Grupul de intreprinderi constituit in cadrul unei industrii, dispunand de resurse similare, vizand aceeasi clienti, promovand o strategie comuna reprezinta: a) barierele de intrare; b) puterea de negociere a firmelor reprezentative; c) grupul strategic; d) grupul noilor intrati. 1045. Diferenta care exista intre doi participanti la jocul concurential din punct de vedere al informatiilor de care dispun privind un anume subiect reflecta: a) barierele de intrare; b) economia de camp; c) asimetria de informare; d) avantajul concurential. 1046. Rezultatul obtinut de o intreprindere care difuzeaza informatii de natura strategica, conducand la o reducere a asimetriei informationale dintre intreprindere si clientii sai defineste: a) costul de acces; b) crevasa structurala; c) efectul de anunt; d) efectul de gama. 1047. Afacerea independenta in cadrul intreprinderii, delimitata prin aria de actiune, competitori si dispunand de o anumita autonomie functionala reprezinta: a) domeniul de activitate strategica; b) unitatea strategica de afaceri; c) segmentarea strategica; d) aria de afaceri strategica.
1048. Ansamblul de orientari majore pe baza carora se stabilesc directiile generale de actiune si regulile de functionare a organizatiei defineste: a) viziunea strategica; b) strategia; c) politica; d) tactica. 1049. Strategia a fost definita complex ca: plan de actiune, stratagema, model de comportament, mod de pozitionare a firmei in mediu, perspectiva, de: a) H.Mintzberg; b) A.Chandler; c) P.Drucker; d) M.Porter. 1050. Proiectia a ceea ce se intentioneaza a fi organizatia intr-un viitor indelungat si, adesea, neprecizat, prin care se pune in evidenta arta managementului ca stiinta dar si capacitatea managerului strateg de a prefigura perspectivele dezvoltarii firmei, de cele mai multe ori, ignorandu-i starea prezenta, reprezinta: a) misiunea organizatiei; b) viziunea strategica; c) avantajul concurential; d) optiunile strategice. 1051. Componenta strategiei care clarifica directia pe care o va urma organizatia, precizand natura afacerii prin asociere cu un produs sau proces tehnologic capabil sa satisfaca o nevoie specifica clientului/consumatorului defineste: a) avantajul concurential; b) viziunea strategica; c) misiunea organizatiei; d) optiunea strategica. 1052. Componenta strategica prin care se asigura identitatea organizatiei, diferentierea de competitori prin asocierea cu un produs, proces, tehnologie defineste: a) optiunea strategica; b) viziunea strategica; c) misiunea organizatiei; d) obiectivele strategice. 1053. Misiunea regasita, de regula, in organizatiile de mici dimensiuni, in care predomina grija pentru supravietuire, interesul pentru profit imediat, dorinta de a mentine un anumit secret asupra intentiilor firmei, se afla in ipostaza de misiune: a) generala; b) neclara; c) specifica; d) structurata, cu fixarea de prioritati;
1054. Misiunea care include o serie de criterii cu ajutorul carora se pot identifica unele obiective, in care se descriu, mai curand, modalitatile de actiune prin care urmeaza a fi satisfacute asteptarile clientilor, salariatilor, actionarilor se afla in ipostaza de misiune: a) generala; b) neclara; c) specifica; d) structurata, cu fixarea de prioritati. 1055. Misiunea care reprezinta forma cea mai evoluata, oferind un ghid al oportunitatilor celor interesati, atat din interiorul cat si din exteriorul organizatiei, se afla in ipostaza de misiune: a) generala; b) neclara; c) specifica; d) structurata, cu fixarea de prioritati. 1056. Nivelurile de performanta pe care organizatia urmareste sa le realizeze pe termen lung, directionandu-i activitatile catre rezultate cheie specifice, reprezinta: a) optiunile strategice; b) misiunea organizatiei; c) viziunea strategica; d) obiectivele strategice. 1057. Tintele stabilite pe perioade mai scurte de timp comparativ cu misiunea si prin care se actualizeaza, adesea, continutul misiunii la modificarile mediului sunt: a) resursele strategice ale firmei, b) optiunile strategice; c) obiectivele strategice; d) viziunea strategica. 1058. Selectati din urmatoarele formulari cerinta corecta in stabilirea si exprimarea obiectivelor strategice: a) sa se refere la aspecte generale ale organizatiei; b) sa se refere la performante si nu la activitatile care conduc la acestea; c) sa fie exprimate, mai ales calitativ; d) sa fie stabilite pe perioade mari, fara constrangeri date de termene care sa precizeze perioada de indeplinire. 1059. Selectati din urmatoarele formulari cerinta corecta in stabilirea si exprimarea obiectivelor strategice: a) sa fie exprimate, mai ales calitativ; b) sa fie stimulatoare, tinand cont, mai ales de ceea ce ar dori sa realizeze organizatia; c) sa se refere la aspecte generale ale organizatiei; d) sa fie, pe cat posibil, masurabile, exprimate intr-o forma cantitativa.
1060. Modalitatile prin care pot fi realizate obiectivele strategice, indicand directiile posibile de dezvoltare ale firmei reprezinta: a) optiunile strategice; b) avantajul competitiv; c) resursele strategice; d) ariile de interes strategic. 1061. Potentialul de care dispune sau la care poate avea acces firma pentru realizarea strategiei defineste: a) avantajul competitiv; b) optiunile strategice: c) resursele strategice; d) ariile de interes strategic. 1062. Crearea deliberata a unor particularitati in realizarea si vanzarea produselor si serviciilor capabile sa asigure firmei un atu in comparatie cu intreprinderile concurente defineste: a) identitatea firmei; b) aria de interes strategic; c) resursele strategice; d) avantajul competitiv. 1063. Conditia de baza pentru ca un avantaj obtinut la un moment dat de o firma sa fie considerat avantaj competitiv este ca el sil fie: a) de durata; b) datorat unei conjuncturi favorabile; c) datorat unei oportunitati; d) bazat pe reducerea costurilor. 1064. Analiza complexa a starii de functionalitate a firmei sau a unora din domeniile ci de activitate, prin care se identifica punctele forte si nevralgice, cauzele care le genereaza si se elaboreaza recomandarile de restabilire a echilibrului si de dezvoltare in perspectiva defineste: a) analiza valorii; b) analiza diagnostic; c) analiza vocatiei; d) analiza lantului valorii. 1065. Selectati din formularile de mai jos diferenta dintre diagnosticul uman si cel organizational: a) constata starea de sanatate a firmei; b) explica maladia cu care se confrunta la un moment dat firma; c) are caracter voluntar; d) ofera recomandari ce decurg din evaluarea starii de sanatate a firmei.
1066. Potentialul de cunoastere si actiune, in raport cu telurile stabilite, intr-un mediu dat, ca urmare a valorizarii cunostintelor si abilitatilor indivizilor care o compun defineste: a) vocatia firmei; b) competenta organizatiei; c) misiunea firmei; d) capacitatea de competitie. 1067. Caracteristicile unicat care-i permit Intreprinderii definitoare sa realizeze in ritm rapid noi produse si sa-si extinda capacitatea concurentiala se regasesc in competente: a) individuale; b) cheie; c) banalizate; d) generice. 1068. Selectati din formularile de mai jos caracteristici ale competentelor cheie: a) asigura identitatea firmei; creeaza sau contribuie hotarator la obtinerea un ui avantaj concurential de lunga durata; b) pot fi preluate relativ usor de competitori; c) sunt rigide, necesitand conditii speciale pentru a fi obtinute si propagate; d) sunt specializate apartinand unui domeniu anumit al firmei. 1069. Firma in care chiar si competentele banalizate se afla la un nivel insuficient si, ca urmare, produsele realizate sunt inferioare nivelului mediu iar performantele economice sunt frecvent sub nivelul majoritatii concurentilor se afla in situatie de: a) supravietuire; b) alarma; c) tatonare; d) potential avantaj concurential. 1070. Firma care dispune de competente banalizate, de o calitate si la un nivel suficient pentru a-i permite sa obtina produse comparabile cu ale majoritatii concurentilor sai, aflandu-se la o paritate competitionala este in situatie de: a) tatonare; b) potential avantaj concurential; c) supravietuire; d) alarma. 1071. Cand competentele localizate si transversale se afla la un nivel care-i permit sa obtina un avantaj concurential cert si de durata, firma se afla in situatie de: a) supravietuire; b) alarma; c) excelenta; d) potential avantaj concurential.
1072. Cand competentele localizate sau transversale sunt emergente iar firma nu dispune de certitudinea ca exploatarea lor li poate aduce un avantaj concurential, firma se afla In situatie de: a) tatonare; b) potential avantaj concurential; c) supravietuire; d) alarma. 1073. Selectati din formularile de mai jos elementele care faciliteaza delimitarea corecta a afacerii (DAS): a) vocatia firmei, competentele cheie,clientela tinta; b) vocatia firmei, clientela tinta, comportamentul costurilor; c) clientela tinta, tipul nevoii acoperit prin produsul/ serviciul oferit, alternativele tehnologice existente in firma; d) vocatia firmei, alternativele tehnologice existente in firma, comportamentul costurilor. 1074. Ansamblul de elemente exterioare intreprinderii constituit din indivizi, intreprinderi, institutii, organisme, reglementari sau fenomene care pot influenta in mod direct sau indirect activitatea acesteia defineste, in literatura de specialitate: a) mediul extern; b) mediul intern; c) mediul apropiat; d) mediul concurential. 1075. Posibilitatea materiala de a realiza o miscare strategica adecvata strategiei firmei, realizata la un cost mai redus decat al concurentilor sai defineste: a) tactica; b) strategia; c) oportunitatea strategica; d) puterea de negociere a firmei. 1076. Amenintarile profilate de unele tendinte nefavorabile ale mediului extern general a caror aparitie ar putea impiedica realizarea obiectivelor strategice se regasesc in: a) intensificarea competitiei; b) amenintarea noilor intrati; c) jocul concurential; d) pericole. 1077. Industria alcatuita dintr-un numar mare de concurenti cu putere redusa, cu competitie puternica, fara economii de scara, cu capacitate redusa de negociere a firmei in relatiile cu furnizorii si clientii este: a) concentrata; b) emergenta; c) fragmentata; d) globala.
1078. Industria emergenta, matura, in declin se clasifica astfel dupa parametrul: a) stadiul de dezvoltare; b) gradul de fragmentare; c) structura; d) forte motrice specifice. 1079. Industria generata de un grup de firme a caror activitate se bazeaza pe o noutate, cu un grad inalt de incertitudine generata de lipsa informatiilor privind piata este: a) concentrata; b) emergenta; c) fragmentata; d) matura. 1080. Firma inclusa intr-un grup format dintr-un numar redus de firme care domina piata ca si cota, imagine, performante, capacitate competitiva este in situatia de: a) lider; b) urmaritor al liderului; c) ostas; d) componenta a grupului firmelor de varf. 1081. Firma componenta a esalonului majoritar al firmelor cu capacitate competitiva medie dintre care se poate detasa, uneori, urmaritorul liderului sau chiar liderul este in situatia de: a) lider; b) urmaritor al liderului; c) ostas; d) componenta a grupului firmelor de varf; 1082. Modelul de analiza care utilizeaza atu-urile sl slabiciunile firmei paralel cu sansele si pericolele generate de mediu pentru a indica un tip de strategie care sa se potriveasca cerintelor mediului extern si capabilitatilor strategice ale firmei este matricea: a) BCG; b) ADL; c) SWOT; d) McKinsey. 1083. Domeniile de Activitate Strategica ale intreprinderii care beneficiaza de ritmuri de crestere mari ale pietei dar au o pozitie slaba pe piata sunt afaceri de tip: a) vedeta; b) vaca cu lapte; c) dilema; d) caine.
1084. Domeniile de Activitate Strategica ale intreprinderii cu o pozitie dominanta pe piata, aflate in faza de crestere si care genereaza resurse financiare mari si costuri reduse sunt afaceri de tip: a) vedeta; b) vaca cu lapte; c) dilema; d) caine. 1085. Domeniile de Activitate Strategica dominante ca pozitie concurentiala, cu profitabilitate ridicata dar aflate in faza de maturitate sau de declin sunt afaceri de tip: a) vedeta; b) vaca cu lapte; c) dilema; d) caine. 1086. Domeniile de Activitate Strategica ale intreprinderii care au o pozitie inferioara pe piata, aflate in faza de maturitate sau declin si care genereaza fluxuri financiare si costuri reduse sunt afaceri de tip: a) vedeta; b) vaca cu lapte; c) dilema; d) caine. 1087. Portofoliul de afaceri caracterizat prin predominanta afacerilor noi, care arata ci firma este bine pregatita pentru viitor dar cu probleme care greveaza prezentul este de tip: a) echilibrat; b) senil; c) juvenil; d) imbatranit. 1088. Portofoliul de afaceri prin care firma dispune in prezent de resurse financiare, rate financiare excelente dar in care viitorul ramane incert este de tip: a) echilibrat; b) imbatranit c) juvenil; d) mixt. 1089. Plasarea afacerilor unei firme intr-o matrice cu 9 cadrane, in functie de forta competitiva a afacerii si atractivitatea industriei si gruparea lor in trei sectoare (ABC) se realizeaza cu matricea: a) ADL; b) SWOT; c) BCG; d) McKinsey.
1090. Strategiile de crestere, neutrale, defensive sunt strategii la nivelul: a) firmei; b) afacerii; c) functiunii; d) activitatii. 1091. Strategia in care obiectivele se fixeaza la un nivel superior, cantitativ, fata de perioadele anterioare este de tip: a) de crestere; b) de asociere la risc; c) neutrale; d) defensiv. 1092. Strategia in care obiectivele sunt similare celor anterioare, eventual, corectate cu rata inflatiei si care cere supravegherea atenta a mediului si o mare capacitate de reactie la schimbarile acestuia este de tip: a) neutrala de profit; b) neutrala de consolidare; c) defensiva; d) neutrala de continuitate. 1093. Strategia care focalizeaza eforturile spre un produs, o familie de produse, o piata, o tehnologie, o industrie iar avantajele evidente sunt legate de posibilitatile de alocare eficienta a resurselor si de coordonare este: a) de concentrare; b) de diversificare; c) de diversificare concentrica; d) de diversificare conglomerata. 1094. Strategia care consta in largirea portofoliului de afaceri existent cu noi afaceri asemanatoare celor initiale referitoare la produse din aceeasi familie sau din familii inrudite, tehnologii, distributie este: a) de crestere; b) de diversificare; c) de diversificare concentrica; d) neutrala. 1095. Riscurile competitionale ridicate, reglementarile anti-trust, riscul scaderii cotatiei la bursa chiar in conditiile cresterii organizationale sunt asociate strategiei: a) neutrala; b) de achizitie; c) de crestere; d) defensiva.
1096. Strategia asociata esecului si care se aplica atunci cand alte tipuri nu mai dau rezultate, fiind nepopulara, insotita de restrangeri de personal este: a) neutrala de profit; b) neutrala de consolidare; c) defensiva; d) de crestere. 1097. Strategiile impuse de modificari profunde si ireversibile ale mediului intern sau extern, insotite de riscul deteriorarii imaginii sunt de tip: a) defensiv; b) de achizitie; c) neutrale; d) pozitiv. 1098. Strategia care solicita oprirea intregii productii, vanzarea completa a activelor si a carei aplicare corecta depinde de identificarea momentului celui mai favorabil vanzarii activelor este de tip: a) neutrala de profit; b) neutrala de consolidare; c) defensiva, de lichidare partiala; d) defensiva, de lichidare totala. 1099. Strategia practicata ca ultima solutie, preferabila falimentului, care presupune riscul subevaluarii si/sau riscul pierderii oportunitatii de a vinde activele la valoarea reala este de tip: a) defensiva; b) defensiva de lichidare partiala; c) neutrala de profit; d) defensiva de lichidare totala. 1100. Strategia care reuneste si dezvolta afaceri intre care nu exista legatura de tehnologii, piata, distributie, singurele legaturi fiind cele asigurate de managementul comun si sursele financiare este: a) de concentrare; b) de diversificare; c) de diversificare concentrica; d) de diversificare fara legatura. 1101. Conceptul regasit in economia politica drept factorul primar, activ si determinant al productiei defineste locul si rolul omului in organizatie prin: a) personalul organizatiei; b) capitalul intelectual; c) forta de munca; d) capitalul uman.
1102. Capitalul intelectual al organizatiei format ca rezultat al interactiunilor dintre actorii organizationali - manageri si executanti - marcat de amprenta culturala, sociala si economica a colectivitatii respective defineste: a) forta de munca; b) capitalul uman; c) resursele umane; d) personalul organizatiei. 1103. Viziunea globalizatoare, tipica taylorismului prin care intreg personalul organizatiei este tratat nediferentiat iar ceea ce conteaza este capacitatea de a produce utilitati se reflecta In conceptul de: a) forta de munca; b) capitalul intelectual; c) personalul organizatiei; d) capitalul uman. 1104. Resursa regenerabila, ca urmare a proceselor de educatie, invatare organizationala, capabila sa se reproduca, din acest punct de vedere, pe scara nelimitata» reprezinta o trasatura a: a) capitalului organizational; b) resurselor umane; c) fortei de munca; d) personalului organizatiei. 1105. Resursa cu cel mai inalt grad de perisabilitate» reprezinta o trasatura a: a) capitalului uman; b) capitalului organizational; c) resurselor umane; d) fortei de munca. 1106. Resursa rara, de importanta strategica, recunoscuta astfel in abordarile recente ale managementului centrat pe competente» reprezinta o trasatura a: a) capitalului uman; b) capitalului organizational; c) resurselor umane; d) fortei de munca. 1107. Ansamblul proceselor prin care se asigura organizatiei personalul necesar pe tipuri de calificari si competente, in concordanta cu dimensiunea, complexitatea si evolutia obiectivelor strategice defineste; a) organizarea resurselor umane; b) recrutarea; c) planificarea strategica a resurselor umane; d) selectia personalului.
1108. Diagnosticul resurselor umane este o etapa a: a) motivatiei; b) planificarii strategice a resurselor resurselor umane; c) analizei postului; d) managementului carierei. 1109. Tendinta angajatilor cu vechime de a ramane in firma se calculeaza prin: a) indicele de fluctuatie a personalului; b) indicele stabilitatii personalului; personalului; c) indicele de intarziere si absenteism; d) indicele de miscare a personalului. 1110. Strategia resurselor umane este o etapa a: a) formarii si dezvoltarii resurselor umane; b) managementului carierei; c) planificarii strategice a resurselor umane; d) organizarii resurselor umane. 1111. Planificarea pe baza de scenarii este o tehnica utilizata in: a) formarea personalului; b) recrutarea personalului; c) planificarea strategica a resurselor umane; d) organizarea resurselor umane. 1112. Elaborarea prognozei resurselor umane este o etapa a: a) formarii si dezvoltarii resurselor umane; b) managementului carierei; c) planificarii strategice a resurselor umane; d) organizarii resurselor umane. 1113. Extrapolarea indicatorilor de resurse umane este o tehnica utilizata in: a) formarea personalului; b) recrutarea personalului; c) planificarea strategica a resurselor umane; d) organizarea resurselor umane. 1114. Metoda Delphi este utilizata in: a) formarea resurselor umane; b) recrutarea resurselor umane; c) planificarea strategica a resurselor umane; d) organizarea resurselor umane.
1115. Ansamblul activitatilor si actiunilor prin care se asigura personalul necesar in numarul, structura si calificarea cerute de realizarea obiectivelor generale ale organizatiei si obiectivele specifice functiunii defineste: a) formarea personalului; b) recrutarea personalului; c) planificarea strategica a resurselor umane; d) organizarea resurselor umane. 1116. Procesul de stabilire a sarcinilor cuprinse in post si a cerintelor privind calificarea, abilitatile si responsabilitatile individuale pentru ocupa cu succes a postului defineste: a) cariera; b) analiza postului; c) analiza functiei; d) roiul. 1117. Procesul prin care se descrie ce trebuie sa faca salariatul care ocupa un post sau o functie defineste: a) analiza carierei; b) analiza postului; c) definirea postului; d) specificarea rolului. 1118. Procesul prin care se decide atribuirea sarcinilor si a autoritatii specifice muncii desfasurate de un individ defineste: a) analiza postului; b) proiectarea carierei; c) proiectarea postului; d) definirea postului. 1119. Metoda copierii conventiei colective este utilizata in: a) analiza carierei; b) analiza postului; c) descrierea postului; d) definirea postului. 1120. Metoda definirii postului prin deversare este utilizata in: a) definirea postului; b) descrierea postului; c) analiza postului; d) specificarea rolului. 1121. Metoda bazata pe regruparea sarcinilor standard este utilizata in: a) analiza carierei; b) descrierea postului; c) definirea postului; d) specificarea rolului.
1122. Categoria, adancimea si relationarea postului sunt caracteristici ale: a) analizei carierei; b) descrierii postului; c) analizei postului; d) proiectarii postului. 1123. Numarul sarcinilor pe care ocupantul unui post Ie va indeplini stabileste: a) adancimea postului; b) categoria postului; c) relationarea postului; d) performantele postului. 1124. Libertatea de actiune pe care o are individul in a decide activitatile si modul de realizare a obiectivelor postului stabileste: a) adancimea postului; b) categoria postului; c) relationarea postului; d) performantele postului. 1125. Ansamblul proceselor prin care se identifica si masoara factorii care determina postul In vederea stabilirii valorii Iui relative in cadrul organizatiei defineste: a) evaluarea postului; b) categoria postului; c) perceptia postului; d) performantele postului. 1126. Metoda evaluarii pe baza pretului pietei este utilizata in evaluarea: a) carierei; b) motivatiei; c) postului; d) performantelor individuale. 1127. Metoda evaluarii pe baza de punctaj este utilizata in: a) evaluarea performantelor; b) evaluarea postului; c) aprecierea adancimii postului; d) masurarea categoriei postului. 1128. Procesul planificat de identificare si atragere a persoanelor care detin capacitatile solicitate de posturile vacante sau nou create in conditiile unor costuri minime defineste: a) formarea resurselor umane; b) selectia resurselor umane; c) recrutarea resurselor umane; d) managementul carierei.
1129. Metoda interna numita in literatura de specialitate si “job-posting” este utilizata in: a) evaluarea postului; b) formarea resurselor umane; c) recrutarea resurselor umane; d) selectia resurselor umane. 1130. Metoda externa este utilizata in: a) selectia resurselor umane; b) evaluarea performantelor; c) motivarea resurselor umane; d) recrutarea resurselor umane. 1131. Publicitatea este una din tehnicile folosite in: a) formarea personalului; b) selectia resurselor umane; c) recrutarea resurselor umane; d) insertie profesionala. 1132. Banca de date a firmei este o tehnica utilizata in: a) formarea personalului; b) selectia resurselor umane; c) promovarea resurselor umane; d) recrutarea resurselor umane. 1133. Procesul de evaluare si comparare a persoanelor eligibile si de alegere a persoanei compatibile cu cerintele si profilul postului vacant defineste: a) recrutarea resurselor umane; b) selectia resurselor umane; c) promovarea resurselor umane; d) managementul carierei. 1134. Procesul de adaptare la conditiile specifice activitatilor firmei, in vederea acoperirii unor nevoi presante concomitent cu asigurarea satisfactiei, mobilurilor si aspiratiilor personale, defineste: a) insertia profesionala si sociala; b) selectia resurselor umane; c) recrutarea resurselor umane; d) planificarea strategica a resurselor umane. 1135. Procesul planificat de modificare sistematica a competentelor si a comportamentului ca rezultat al invatarii organizationale, al dezvoltarii si al experientei practice in vederea optimizarii raportului dintre caracteristicile si asteptarile angajatului si obiectivele organizatiei, defineste: a) formarea profesionala; b) dezvoltarea profesionala; c) planificarea strategica a resurselor umane;
d) managementul carierei. 1136. Capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca, la nivelul calitativ specificat de standardul ocupational defineste: a) formarea profesionala; b) competenta profesionala; c) dezvoltarea profesionala; d) planificarea strategica a resurselor umane. 1137. Fixarea standardelor de performanta reprezinta premisa a: a) carierei profesionale; b) interviului de selectie; c) formarii profesionale; d) dezvoltarii profesionale. 1138. Recunoasterea si recompensarea comportamentelor si performantelor asteptate reprezinta premisa a: a) carierei profesionale; b) interviului de selectie; c) formarii profesionale; d) dezvoltarii profesionale. 1139. Activitatea prin care angajatii isi stabilesc si isi realizeaza nevoile privind dobandirea de noi cunostinte si aptitudini profesionale necesare avansarii in cariera defineste: a) formarea profesionala a personalului; b) recrutarea resurselor umane; c) managementul carierei; d) dezvoltarea profesionala a personalului. 1140. Tehnica ce presupune ca participantii sa joace diferite roluri derivate din situatii reale si care cer comportamente si solutii adecvate rezolvarii problemelor se refera la: a) studii de caz; b) rol - playing; c) simulari de situatii; d) jocuri de management. 1141. Succesiunea de profesiuni, activitati si pozitii profesionale bazate pe competentele, atitudinile si comportamentele dezvoltate de un individ de-a lungul vietii defineste: a) formarea profesionala; b) cariera; c) dezvoltarea profesionala a personalului; d) recrutarea.
1142. Faza cuprinsa intre 20 - 30 de ani, cand sunt dobandite aptitudini si abilitati, creste volumul cunostintelor acumulate, competentele se dezvolta in ritm rapid se refera la: a) faza de explorare; b) faza de expansiune; c) faza de stabilizare; d) faza de maturizare. 1143. Faza cuprinsa intre 30 - 40 de ani, cand aptitudinile si cunostintele dobandite sunt utilizate, adaptate, modificate si consolidate prin experienta acumulata se refera la: a) faza de explorare; b) faza de expansiune; c) faza de stabilizare; d) faza de maturizare. 1144. Faza de dupa 40 de ani, cand persoana este solid plasata pe traseu) carierei sale si inainteaza conform intereselor si oportunitatilor ce i se ofera, se refera la: a) faza de explorare; b) faza de expansiune; c) faza de stabilizare; d) faza de maturizare. 1145. Conceptul care reflecta imaginea de sine a omului privind modul in care s-a construit odata cu lansarea in cariera defineste: a) comportamentul organizational; b) cariera; c) ancora carierala; d) stilul de management. 1146. Caracterul dinamic si formativ, stabilitatea si puterea reprezinta trasaturi generale ale: a) carierei; b) ancorei carierale; c) stilului de management; d) managementului carierei. 1147. Trasatura generala, regasita in ancora carierei, ce prezinta intensitatea cu care se actioneaza pentru a orienta intreaga cariera profesionala, se refera la: a) stabilitate; b) putere; c) caracter dinamic; d) caracter formativ.
1148. Procesul prin care se asigura avansarea angajatilor si succesiunea manageriala in concordanta cu nevoile organizatiei, cu potentialul, performantele si preferintele angajatilor, defineste: a) managementul carierei; b) comportamentul organizational; c) cariera; d) ancora carierala. 1149. Asigurarea oportunitatilor de dezvoltare profesionala si/sau de avansare pe posturi superioare pentru angajatii care au aspiratii profesionale clare si potential profesional reprezinta : a) un scop specific al managementului carierei; b) o modalitate de satisfacere a nevoilor de autorealizare; c) un mijloc de stabilizare a personalului; d) un obiectiv al formarii profesionale 1150. Managementul carierei este un proces ce priveste: a) nevoile organizatiei si ale individului; b) nevoile organizatiei si ale suprastructurilor din care face parte; c) nevoile managementului si ale executiei; d) nevoile managementului de nivel superior si ale departamentului de resurse umane. 1151. Care dintre afirmatiile urmatoare figureaza printre elementele ce trebuie luate in considerare pentru a incepe dezvoltarea unui sistem de management al calitatii intr-o organizatie: a) satisfacerea cererii clientilor in orice conditie; b) oferirea produselor/serviciilor in orice conditie; c) satisfacerea cererii prin oferirea de produse/servicii care sa indeplineasca asteptarile consumatorilor, in limita bugetului acestora; d) oferirea produselor/serviciilor superioare calitativ de catre concurentii directi. 1152. Care dintre afirmatiile urmatoare nu figureaza printre primele doua actiuni in vederea dezvoltarii unui sistem de management al calitatii: a) elaborarea documentatiei sistemului de management al calitatii; b) intreprinderea de actiuni de constientizare a tuturor angajatilor de la toate nivelele de management; c) inceperea constientizarii cu managementul la varf; d) numirea unui responsabil cu managementul calitatii. 1153. Functia de director cu calitatea se instituie in cazul: a) organizatiilor mici; b) organizatiilor mijlocii; c) organizatiilor mici si mijlocii; d) organizatiilor mari.
1154. Printre atributiunile principale ale directorului cu calitatea nu figureaza: a) elaborarea politicii calitatii; b) efectuarea auditului intern al calitatii; c) stabilirea obiectivelor calitatii; d) monitorizarea implementarii si a eficientei sistemului de management al calitatii. 1155. Printre cauzele esecului unor proiecte de implementare a sistemului de management al calitatii nu figureaza: a) obstructiei din partea executantilor; b) obstructiei din partea managerilor de la nivel mediu; c) obstructiei din partea conducerii la varf; d) lipsei de informatii si de convingeri a directorului general. 1156. Care varianta nu este adevarata referitoare la implementarea si dezvoltarea unui sistem de management al calitatii intr-o organizatie care necesita: a) efort si mult timp; b) o politica a calitatii cu obiective adecvate; c) angajamentul scris al conducerii la varf; d) promovarea atitudinii “De ce sa schimbam acum, daca intotdeauna am lucrat in acest fel”. 1157. Care dintre standardele internationale de calitate sta la baza auditarii sistemului de management al calitatii: a) ISO 9004; b) ISO 9001; c) ISO 9000; d) ISO 19011. 1158. Care dintre principiile generale ale managementului calitatii se refera la stabilirea unei unitati intre obiectivele propuse si orientarile organizatie: a) abordarea procesuala; b) leadership-ul; c) imbunatatirea continua; d) orientarea catre client. 1159. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calitatii se refera la necesitatea integrarii si corelarii activitatilor in cadrul unui sistem coerent: a) abordarea faptica pentru luarea deciziei; b) relatii reciproc avantajoase cu furnizorii; c) abordarea sistemica a managementului; d) abordarea procesuala. 1160. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calitatii se refera la crearea posibilitatii ca aptitudinile angajatilor si fie folosite in beneficiul organizatiei: a) leadership-ul; b) imbunatatirea continua; c) abordarea procesuala;
d) implicarea personala. 1161. Care varianta nu este adevarata referitoare la organizatiile care adopta modelul unui sistem de management al calitatii bazat pe procese creeaza incredere in: a) capabilitatea proceselor sale; b) calitatea produselor/serviciilor sale; c) imbunatatirea continua; d) realizarea supracalitatii produselor/serviciilor sale. 1162. Care din variantele urmatoare nu este adevarata referitoare la principalele actiuni intreprinse de managerul Ia varf in cadrul sistemului de management al calitatii: a) asigurarea ca cerintele clientilor reprezinta o prioritate la toate nivelurile firmei; b) asigurarea ca sistemul de management al calitatii functioneaza; c) participarea la efectuarea auditului intern de calitate; d) asigurarea disponibilitatilor de resurse necesare. 1163. Care varianta nu este adevarata referitoare la importanta activitatii de marketing in lantul calitatii: a) comunica conducerii firmei toate cerintele clientilor; b) stabileste un sistem permanent de feedback de la clienti; c) sugereaza modul de ambalare a produsului; d) stabileste marimea caracteristicilor de calitate prin “traducerea” cerintelor clientilor. 1164. Care varianta nu este adevarata referitoare ia modulele de implementarea a sistemului de management al calitatii intr-o organizatie: a) modulul E pentru cele care au inspectie si incercare finala; b) modulul H pentru cele care au proiectare, productie, inspectie si incercare finala; c) modulul D pentru cele care au productie, inspectie, si incercare finala; d) modulul F pentru cele care au proiectare, inspectie si incercare finala. 1165. Care varianta nu este adevarata referitoare la manualul calitatii: a) comunica angajatilor si clientilor politica si obiectivele calitatii; b) stabileste structura organizatorica si responsabilitatile pe fiecare compartiment; c) asigura disciplina si eficacitatea operatiunilor; d) descrie modalitatea de desfasurare a unor activitati. 1166. Care varianta nu este adevarata referitoare la manualul calitatii: a) cuprinde bunele practice existente in intreprindere; b) redactarea si administrarea revine managerului la varf; c) se foloseste la efectuarea auditurilor interne si externe; d) cuprinde toate procedurile si instructiunile de lucru. 1167. Care varianta nu este adevarata referitoare la procedurile calitatii: a) se adreseaza personalului de executie; b) se folosesc pentru a tine sub control o activitate; c) contin un ansamblu de reguli scrise, specifice unei activitati;
d) specifica cum trebuie controlata si inregistrata o activitate. 1168. Care varianta nu este adevarata referitoare la procedurile calitatii: a) se adreseaza managementului la varf, clientilor si organismelor de certificare; b) descriu activitatile unitatilor functionale; c) exista proceduri ale sistemului de management al calitatii; d) exista proceduri operationale si de inspectie. 1169. Care varianta nu este adevarata referitoare la inregistrarile din domeniul calitatii: a) consemneaza functionarea sistemului si conformitatea calitatii produselor cu cerintele specificate; b) se adreseaza unitatilor functionale; c) sunt generale, la nivelul organizatiei; d) sunt specifice, pe fiecare etapa din traiectoria produsului. 1170. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele standardelor internationale ISO 9000:2000? a) nu asigura o adaptare la cerintele producatorilor de marfuri sau prestatorilor de servicii; b) asigurarea interna a calitatii este orientata spre TQM; c) abordarea procesuala a activitatilor; d) compatibilitate sporita cu ISO 14000. 1171. Care varianta nu este adevarata referitoare la aplicarea creatoare a standardelor ISO 9000:2000? a) sprijina „miscarea TQM” pe plan mondial; b) excelenta in afaceri este scopul final al managementului calitatii; c) standardele ISO 9000 nu sunt utilizate intotdeauna ca instrumente ale calitatii; d) sprijina “miscarea TQM” pe plan national. 1172. Care varianta nu este adevarata referitoare la utilizarea si intelegerea standardelor ISO 9000? a) nu permit dezvoltarea initiativelor in domeniul calitatii in orice organizatie; b) nu sunt suficient de clare, ca forma si continut; c) sunt gresit intelese in privinta cerintelor de calitate; d) sistemul calitatii trebuie integrat in conducerea unei afaceri. 1173. Care varianta nu este adevarata referitoare la revizuirea standardelor ISO 9000? a) ele sustin efortul catre excelenta in performanta afacerii; b) arata clar modul cum ele fac trecerea la TQM; c) ele nu au o metoda de autoevaluare a gradului de maturitate a managementului calitatii; d) aplicarea standardelor ISO 9000 este autoevaluata pe baza criteriilor premiilor pentru calitate.
1174. Care varianta nu este adevarata referitoare la relatiile dintre sistemul de management al calitatii si modelele de excelenta (TQM)? a) ambele au principii comune; b) diferenta dintre ele rezida din campul lor de aplicare; c) fiecare organizatie are propriul mod de a realiza TQM; d) implementarea eficace a standardelor ISO 9000 nu echivaleaza cu TQM integrat al afacerii organizatiei. 1175. Care varianta nu este adevarata referitoare la diferentele esentiale dintre ISO 9000 si TQM? a) in ISO 9000 responsabilitatea asupra calitatii revine departamentului calitatii; a) la TQM fiecare angajat este responsabil cu calitatea; b) ISO 9000 nu poate fi concentrat intr-o maniera sectoriala; c) la TQM organizarea cuprinde toate sectoarele, functiile si toate nivelurile. 1176. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul si tipurile de audit? a) auditurile trebuie conduse de cei care au responsabilitate in domeniile respective; b) auditurile sunt programate din timp, in functie de natura si importanta activitatilor din domeniul calitatii; c) evaluarile facute de audituri sunt raportate in functie de “dispozitiile prestabilite”; d) auditurile “prima parte” sunt efectuate de auditorii proprii ai organizatiei auditate. 1177. Care varianta nu este adevarata referitoare la auditul sistemului calitatii: a) urmareste evaluarea conformitatii caracteristicilor de calitate cu cerintele clientului sau cu specificatiile din documentele de referinta (standarde, specificatii tehnice); b) poate fi efectuat prin audituri interne; c) poate fi efectuat prin audituri “secunda parte”; d) poate fi efectuat prin audituri “terta parte”. 1178. Care varianta nu este adevarata referitoare la documentele necesare efectuarii auditului de sistem calitate? a) procedurile operationale si ale sistemului calitatii; b) manualul calitatii; c) standarde de produs, specificatii tehnice; d) standardul referitor la sistem (ISO 9001:2000). 1179. Care varianta nu este adevarata referitoare la efectuarea auditului de sistem al calitatii? a) pregatirea auditului; b) examinarea sistemului calitatii; c) evaluarea rezultatelor; d) constatarea neconformitatilor majore.
1180. Care varianta nu este adevarata referitoare la tehnicile de comunicare in timpul auditului de sistem al calitatii? a) este un proces instructiv si constructiv; b) ascultarea nu trebuie considerata ca fiind o participare activa intre auditor si auditat; c) auditorii urmaresc si semnele furnizate prin comunicarea nonverbala a persoanelor auditate; d) la identificarea neconformitatilor auditorul nu trebuie sa emita critici la adresa nimanui. 1181. Care varianta nu este adevarata referitoare la calificarea si certificarea auditorilor calitatii in U.E.? a) cerintele pentru calificarea auditorilor sistemelor calitatii se refera la: studii, pregatire, experienta, insusiri personale, aptitudini de conducere, mentinerea competentei; b) experienta practica de cel putin doi ani din care un an in activitati de asigurarea calitatii; c) in Schema Armonizata a Organizatiei Europene a Calitatii se prevede introducerea a trei grade de calificare si certificare: “profesionist calitate”, “manager sistem calitate” si “auditor calitate”; d) mentinerea competentei auditorilor se face prin participarea la cursuri de perfectionare si evaluare la cel putin o data la trei ani. 1182. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pe plan European si international in domeniul auditorilor calitatii; a) cea mai inalta calificare este de “manager sistem calitate” cu o experienta de cel putin un an in domeniul calitatii; b) insusirile personale ale auditorilor: obiectivitate, perseverenta, spirit practic, punctualitate, capacitate de comunicare, atitudine pozitiva, capacitate organizatorica; c) auditorii calitate sunt certificati de catre organismele nationale de certificare acreditate; d) sunt doua organisme internationale de armonizare a sistemelor nationale de certificare a auditorilor calitatii: Registru International al Auditorilor Certificati (IRCA) si Asociatia Internationala a Organismelor de Certificare a Auditorilor si a Cursurilor de Instruire (IATCA). 1183. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pentru calificarea si certificarea auditorilor calitatii in Romania? a) formarea auditorilor se face de catre unele organisme, universitati si firme de consultanta; b) implementarea si certificarea sistemului calitatii dupa ISO 9000 au determinat necesitatea formarii auditorilor; c) organismul pentru calificarea si certificarea auditorilor, denumit Registru National al Auditorilor (RHNA) este o asociatie guvernamentala cu scop lucrativ; d) RENA este acreditat de catre Reteaua Nationala de Acreditare din Romania (RENAR). 1184. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificare? a) certificarea conformitatii produselor/serviciilor a devenit un factor al dezvoltarii comertului international; b) reprezinta actiunea unei terte parti care dovedeste existenta increderii ca un produs, proces sau serviciu este in conformitate cu un standard sau cu un document normativ; c) s-a dezvoltat mai ales dupa aparitia standardelor ISO 9000 si a normelor europene EN 45000;
d) certificarea personalului pentru a indeplini diferite functii (auditor calitate, manager sistem calitate etc.) 1185. Care varianta nu este adevarata referitoare la acreditare? a) standardele din seria 45000 prevad criteriile generale de acreditare pe care ar trebui sa le indeplineasca organismele de certificare a produselor si personalului; b) criteriile generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului sunt stabilite prin standardul EN 45014; c) declaratia de conformitate poate lua forma unui document, a unei etichete sau o alta forma echivalenta; d) declaratia de conformitate poate fi aplicata pe un catalog, factura sau pe instructiunile de utilizare. 1186. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in U.E. a produselor/ serviciilor? a) atestarea conformitatii este efectuata de catre un organism de certificare acreditat; b) expertii organismului de certificare pot emite numai certificatul de conformitate; c) prin certificatul de conformitate se atesta ca un produs/ serviciu este conform cu un document de referinta; d) certificarea produselor/ serviciilor din “domeniul nereglementat'' nu face obiectul u nor reglementari speciale. 1187. Care varianta nu este adevarata referitoare la Organizatia Europeana de incercari si Certificare (EOTC)? a) asigura recunoasterea reciproca a rezultatelor incercarilor: b) elimina incercarile si certificarile repetate; c) stimuleaza tarile din U.E. pentru a intra in acorduri de recunoastere reciproca; d) oferirea unor servicii centralizate de evaluare a conformitatii. 1188. Care varianta nu este adevarata referitoare la Sistemul de Marci Europene? a) se repartizeaza unui produs o singura marca europeana acceptata de toate statele membre; b) KEYMARK este o marca de conformitate europeana voluntara care confera o garantie a calitatii in “domeniul nereglementat”; c) marca “CE" atesta conformitatea cu “cerintele esentiale” si nu este obligatorie sa se aplice pe produse de folosinta indelungata; d) marca KEYMARK participa la crearea unui sistem de supraveghere a pietei. 1189. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele certificarii in U.E. a sistemului de management al calitatii? a) reducerea auditarii furnizorilor; b) cresterea competitivitatii; c) prevenirea cazurilor de raspundere juridica pentru calitatea produselor; d) cresterea costurilor neconformitatilor.
1190. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea sistemului de management al calitatii? a) certificarea determina motivarea angajatilor; b) clientii si partenerii de afaceri solicita dovezi de functionare a sistemului; c) certificarea de catre un organism extern recunoscut nu necesita efectuarea unui audit intern; d) auditul de supraveghere urmareste mentinerea conditiilor initiale. 1191. Care varianta nu este adevarata referitoare la costul certificarii sistemului? a) depinde de marimea organizatiei (numarul angajatilor); b) depinde de numarul amplasamentelor si de complexitatea proceselor; c) reprezinta 1 la 1000 din pierderile datorate noncalitatii; d) reprezinta 10% din cheltuielile interne pentru implementarea sistemului calitatii. 1192. Care varianta nu este adevarata referitoare la strategia de promovare a sistemului certificat? a) construirea si promovarea imaginii unei organizatii preocupata de calitate si de a castiga Incredere; b) trezirea interesului clientilor noi si mai putin a celor actuali; c) certificarea urmareste transformarea interesului clientilor in comenzi ferme; d) urmareste cresterea satisfacerii clientilor. 1193. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza ale acreditarii in Romania? a) caracter voluntar; b) transparenta si disponibilitate publica; c) contribuie la promovarea principiului liberei circulatii a produselor si serviciilor; d) accesul liber la acreditare al tuturor solicitantilor, fara discriminari. 1194. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele obiective urmarite de RENAR? a) participarea organelor de specialitate ale administratiei publice; b) contribuie la cresterea competitivitatii produselor/ serviciilor, in contextul globalizarii pietelor; c) confera incredere organismelor si laboratoarelor care efectueaza evaluarea conformitatii; d) promoveaza protectia vietii, sanatatii, securitatii persoanelor, mediului inconjurator si apara interesele consumatorilor. 1195. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele atributii ale RENAR? a) elaboreaza si actualizeaza regulile de acreditare in functie de evolutia practicii europene si internationale; b) asigurarea confidentialitatii si practica secretului comercial; c) acrediteaza organismele de certificare pentru produse/ servicii, sistem calitate, mediu si personal; d) acrediteaza laboratoare de incercari si etalonare, precum si organismele de inspectie.
1196. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in Romania? a) se practica certificarea obligatorie si voluntara; b) produsele care au marca SR sau SR-S inseamna ca satisfac cerintele stabilite prin standardele romane de referinta; c) titularii acestor marci le pot aplica numai pe ambalajele produselor; d) titularii acestor marci ie pot utiliza in publicitate in vederea p romovarii produselor/ serviciilor certificate. 1197. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala: a) TQM este un mijloc de a atinge obiectivul "calitatea totala”; b) calitatea totala este constituita din activitati care se imbunatatesc continuu, implicand tot personalul de la manageri la executanti; c) calitatea totala urmareste satisfacerea deplina a clientului, concomitent cu cresterea productivitatii; d) instruire si pregatire profesionala a executantilor. 1198. Care varianta nu este adevarata referitoare la realizarea calitatii totale? a) concentrarea asupra clientului intern si extern; b) implicarea si imputernicirea unor salariati; c) angajament pe termen lung; d) lucru organizat in echipa. 1199. Care varianta nu este adevarata referitoare la elementele cheie ale calitatii totale? a) atentia asupra clientului intern si extern; b) clientul intern ajuta la definirea calitatii produselor, serviciilor, angajatilor, tehnologiilor si a mediului; c) clientul extern defineste calitatea produsului sau serviciului livrat; d) scopul unei organizatii este de a satisface nevoile frecvente ale clientului. 1200. Care varianta nu este adevarata referitoare la contributia altor caracteristici extracalitative Ia calitatea totala? a) livrarea volumului cerut (V); b) livrarea la termenul solicitat (T); c) livrarea Ia costul cerut de furnizor pentru a nu depasi fondurile alocate (C); d) livrarea la locul dorit (L). 1201. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptual calitatii totale? a) inlantuirea activitatilor clientilor interni; b) intre calitatea produselor si serviciilor nu sunt relatii de interconditionare; c) obiectivul este depasirea asteptarilor clientului; d) cum putem realiza mai bine un produs/ serviciu, pentru ca niciodata nu este destul de bun.
1202. Care varianta nu este adevarata referitoare ia noncalitate? a) apare cand se aloca mai putin de 15% din cifra de afaceri, noncalitatea ajunge la 25% din venit la firmele de produse; b) efectul neimplicarii conducerii la varf dupa “regula 80/20”; c) erorile noncalitatii sunt cauzate de executanti 20%; d) 80% din erorile noncalitatii sunt datorate conducerii la varf. 1203. Care varianta nu este adevarata referitoare la supracalitate? a) supracalitatea este atribuita existentei functiilor inutile; b) apare cand se face “traducerea” eronata a cerintelor in numarul proprietatilor; c) genereaza costuri mai mari; d) nu determina insatisfactia clientului. 1204. Care varianta nu este adevarata referitoare la unele aspecte ale noncalitatii? a) este calitatea ceruta, specificata si nerealizata; b) este ceea ce nu revine clientului si il nemultumeste; c) genereaza insatisfactia clientului datorita lipsei de performanta a produsului/ serviciului; d) genereaza insatisfactii datorita existentei unor specificatii care sunt in conformitate cu nevoia clientului. 1205. Care varianta nu este adevarata referitoare la unele aspecte ale supracalitatii? a) supracalitatea este ceea ce se da prea mult clientului, fara ca el sa ceara si fara sa se specifice in documentatia produsului/ serviciului; b) supracalitatea este ceea ce nu foloseste clientul; c) este calitatea care necesita cheltuieli suplimentare din partea organizatiei si care nu sporeste satisfactia clientului; d) este o performanta excesiva, dar inutila clientului. 1206. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicatiile economice ale calitatii? a) se concretizeaza in marimea profitului dupa relatia “calitatea=profit”; b) productivitatea afecteaza competitivitatea pe piata in lupta concurentiala; c) cresterea productivitatii determina costuri mai mici pe unitatea de produs; d) motivarea angajatilor pentru satisfacerea clientului prin realizarea unor caracteristici specifice calitatii totale (QVLTCRA). 1207. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile calitatii totale; a) atitudinea preventiva este de preferat fata de cea corectiva; b) luarea in considerare a unor componente specifice calitatii totale (QVLTCRA); c) armonizarea influentelor tuturor factorilor, furnizori, d istribuitori, clienti; d) dezvoltarea unui sistem informational adecvat.
1208. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala? a) necesita implicarea intregului personal; b) presupune o participare activa a fiecaruia in prevenirea erorilor; c) are menirea de a nu extinde relatia client-furnizor in interiorul si in afara organizatiei; d) este o problema care face parte din strategiile de management. 1209. Care varianta nu este adevarata referitoare la ipostazele calitatii totale? a) definirea calitatii produselor/ serviciilor specifice organizatiei; b) calitatea conceptiei, a proiectarii; c) calitatea realizarii; d) calitatea superioara a serviciilor de consultanta. 1210. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii esentiali de aplicare a calitatii totale? a) crearea unei stari de spirit pentru calitate in toata organizatia; b) a valorifica contributia unor angajati intreprinzatori; c) rapiditate si dinamism in aplicarea masurilor de imbunatatire continua; d) a liberiza un potential de initiative. 1211. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala ca raspuns la componentele sfidarii lansate de concurenti? a) adaptarea produsului/ serviciului la nevoile clientului; b) competitivitate-vanzare la pretul pietei: competitivitate = productivitate* calitate; c) performanta-cat mai aproape posibil de valorile specificate: dispersia=noncalitate + supracalitate; d) termene-Iivrare, angajamente, raspuns, creare de produse si servicii noi. 1212. Care varianta nu este adevarata referitoare Ia avantajele calitatii totale in functie de obiectivele tinta? a) obiectivul “clienti”- se mareste fidelitatea si se diminueaza reclamatiile; b) obiectivul “intreprinderea”- se diminueaza costurile noncalitatii si se mareste valoarea adaugata; c) obiectivul “managementul”- se diminueaza dezorganizarea si se mareste prevenirea; d) obiectivul “piata”- se diminueaza remedierile si se mareste satisfactia muncii. 1213. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile necesare implementarii calitatii totale? a) existenta unei decizii strategice din partea conducerii la varf; b) investitii pe termen scurt si mediu; c) existenta unei culturi a calitatii in organizatie; d) implicarea totala a conducerii.
1214. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele implementarii calitatii totale? a) convingerea echipei de conducere; b) formarea unei structuri “calitate”; c) obtinerea adeziunii conducerii numai prin actiuni de sensibilizare; d) lansarea programului “Actiunea pentru Calitate Totala”. 1215. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele diagnosticarii calitatii intr-o organizatie? a) stabilirea functiei calitatii in cadrul organigramei; b) identificarea politicii calitatii cunoscuta si insusita de tot personalul; c) existenta documentatiei sistemului calitatii si a unui consiliu al calitatii; d) organizarea calitatii proiectate (de conceptie) numai prin teste de prototipuri. 1216. Care varianta nu este adevarata referitoare la limitele calitatii totale? a) prezentarea exigentelor si principiilor fara elemente metodologice pentru a deveni functionale; b) lipsa de coordonare intre compartimente (calitate, marketing, resurse umane); c) oportunitatea introducerii programului Calitate Totala este deformata de sefii departamentelor operationale; d) neintelegerea bazei teoretice. 1217. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza pentru succesul calitatii totale, formulate de A.V. Feigenbaum? a) calitatea cere imbunatatire permanenta; b) calitatea reprezinta ceea ce utilizatorul final sustine ca nu este; c) calitatea reprezinta un mod de conducere; d) calitatea si introducerea noului sunt dependente una de cealalta. 1218. Care varianta nu este adevarata referitoare la componentele principale ale unui program de calitate totala? a) planificarea actiunilor; b) strategia dezvoltarii; c) activitati operative; d) utilizarea unor programe universal valabile. 1219. Care varianta nu este adevarata referitoare la cerintele fundamentale pentru implementarea unui program de calitate totala intr-o organizatie? a) implicarea totala a conducerii la varf; b) recunoasterea performantelor obtinute de concurenta; c) schimbarea atitudinii si a culturii organizatiei; d) tinerea sub control a calitatii activitatilor. 1220. Care varianta este adevarata referitoare la succesiunea principalelor compartimente care au un aport la calitatea produselor? a) proiectare-marketing-aprovizionare-productie- controlul calitatii; b) marketing-proiectare-aprovizionare-productie- controlul calitatii; c) proiectare-aprovizionare-marketing-productie- controlul calitatii;
d) marketing-proiectare-controlul calitatii-aprovizionare-productie. 1221. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul TQM: a) este un nou sistem de conducere a firmelor pe termen lung care pune in centrul preocuparilor calitatea; b) reprezinta o strategie puternica a firmelor care determina o imbunatatire continua a calitatii produselor/serviciilor; c) este un ansamblu de activitati care asigura realizarea simultana a obiectivelor concentrate pe satisfacerea nevoilor frecvente ale clientilor; d) reprezinta o noua filosofie de conducere a calitatii, un nou model de cultura a intreprinderii orientat spre client. 1222. Care varianta nu este adevarata referitoare la dimensiunile TQM: a) componenta filosofica este cea mai putin vizibila si raspunde la intrebarea: de ce sa faci? b) componenta logica defineste calitatea si raspunde la intrebarea: cum sa faci, sa aplici masurile rationale, logice de organizare si realizare a calitatii; c) componenta tehnica este partea vizibila, operationala a calitatii si este cea mai importanta. Raspunde la intrebarea: cu ce sa faci? d) componenta umana necesita sensibilizare, constientizare, pregatire, motivare pentru lucrul “bine facut”. 1223. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul TQM In viziunea lui Crosby: a) calitatea este conformitatea cu cerintele; b) calitatea este obtinuta prin evaluare nu prin prevenire; c) standardul de performanta al calitatii este "zero defecte”; d) calitatea se masoara prin pretul platit pentru non-conformitati si nu prin indici. 1224. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile generale ale TQM: a) angajarea si implicarea totala a conducerii la varf; b) prioritate absoluta data cerintelor; c) schimbarea fundamentala a culturii organizatiei printr-o pregatire sistematica si continua; d) evaluarea costurilor cu remedierea defectelor inainte de livrare. 1225. Care varianta nu este adevarata referitoare la necesitatea obiectiva a TQM? a) calitatea este factorul esential in cresterea gradului de competitivitate in lupta concurentiala; b) consumatorii isi schimba des preferintele in functie de raportul calitate/pret oferit de producatori/comercianti, la produsele de folosinta indelungata; c) supravietuirea si prosperitatea firmei determina o noua atitudine fata de consumatori; d) clientii fideli reprezinta cel mai important bun al firmei. 1226. Care varianta nu este adevarata referitoare la sinteza avantajelor introducerii TQM: a) imbunatatirea eficacitatii structurilor organizatorice; b) imbunatatirea satisfacerii consumatorilor; c) clientii nu percep intotdeauna firma ca un “furnizor” de satisfactii; d) imbunatatirea profitului si a competitivitatii.
1227. Care varianta nu este adevarata referitoare la valorile TQM: a) intaietatea clientului; b) multumirea clientului dirijeaza toti indicatorii economici; c) concentrarea pentru identificarea solutiilor la greselile constatate si depistarea vinovatilor pentru a-i sanctiona; d) faptele si datele sunt de preferat in locul banuielilor si ale prezumtiilor. 1228. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii critici de succes ai TQM: a) implicarea totala a conducerii la varf; b) existenta culturii calitatii; c) pregatirea pe module incepand cu executantii; d) sistemul de comunicare cu clientii. 1229. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicarea si angajarea conducerii la varf: a) stabilirea strategiilor in cadrul planificarii; b) aprobarea unor structuri organizatorice adecvate care sa fie paralele cu cele existente; c) definirea clara a politicii calitatii pe termen lung; d) stabilirea obiectivelor calitatii pe termen lung. 1230. Care varianta nu este adevarata referitoare la structura si continutul modulelor de pregatire si instruire a echipelor de imbunatatirea calitatii: a) la inceput se pune accent pe concepte, fara stratificarea proiectelor; b) metode de obtinere si analizarea datelor; c) formularea unor concluzii intermediare; d) identificarea cauzelor, selectarea masurilor de implementare a planului si interpretarea rezultatelor. 1231. Care varianta nu este adevarata referitoare la continutul pregatirii in domeniul TQM a managerilor: a) elementele de baza ale TQM; b) politica si obiectivele pentru calitate ale firmei; c) aplicarea metodelor specifice TQM; d) obiectivele calitatii la nivel compartimentai. 1232. Care varianta nu este adevarata referitoare la modalitatile de comunicare cu clientii externi in domeniul calitatii: a) comunicarea rezultatelor din studiul anual; b) datele rezultate din cercetarea clientilor interni; c) utilizarea metodelor si tehnicilor de marketing; d) transmiterea datelor referitoare la gradul de satisfacere sau frustrare a clientilor externi la angajatii de la nivel mediu.
1233. Care varianta nu este adevarata referitoare la evaluarea periodica a procesului TQM: a) necesitatea supravegherii continue din partea managerilor; b) se evalueaza modul de desfasurare a procesului TQM; c) se evalueaza numai rezultatele obtinute; d) concluziile din rapoartele de audit se folosesc pentru noi imbunatatiri. 1234. Care varianta nu este adevarata referitoare la reluarea procesului TQM la un nivel superior: a) actualizarea politicii firmei in domeniul calitatii; b) perfectionarea instruirii si pregatirii personalului de la nivel mediu; c) actualizarea etapelor parcurse; d) publicarea rezultatelor. 1235. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile de baza ale succesului TQM: a) tinta este satisfacerea clientilor; b) cooperarea pentru imbunatatirea continua; c) comunicarea si coordonarea tuturor activitatilor; d) imputernicirea angajatilor de la nivel mediu. 1236. Care varianta nu este adevarata referitoare la cauzele esecului TQM: a) rezistenta slaba a conducerii la aplicarea TQM; b) eroare la implementarea programelor de calitate; c) entuziasm la inceput pentru TQM. dar nesustinut; d) echipele de imbunatatirea calitatii nu au functionat eficient. 1237. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele de implementarea TQM: a) angajamentul conducerii la varf; b) instruirea si pregatirea personalului de executie; c) elaborarea politicii si a obiectivelor calitatii; d) masurarea costurilor calitatii. 1238. Care varianta nu este adevarata referitoare la diagnosticul procesului TQM: a) analiza strategica referitoare la calitate si pret; b) analiza de marketing referitoare la identificarea nevoilor clientilor interni si externi; c) analiza organizatorica si tehnica referitoare la pozitia fata d e concurenta; d) analiza economica referitoare la masurarea costurilor disfunctionalitatilor 1239. Care varianta nu este adevarata referitoare la planul de implementare a TQM: a) precizeaza sarcinile managementului la varf; b) formarea consiliului calitatii; c) numirea unei comisii pentru adaptarea procesului TQM; d) inceperea actiunii de instruire si pregatire a personalului de la nivel mediu.
1240. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele sarcini pentru top manageri in procesul TQM: a) expunerea punctelor de vedere proprii prin interviuri, adunari generale, etc.; b) sprijinirea pasiva a masurilor de functionare a TQM; c) recunoasterea meritelor celor implicati si recompensarea lor; d) elaborarea unor proiecte de imbunatatire a activitatilor proprii. 1241. Care varianta nu este adevarata referitoare la coordonatorul procesului TQM: a) contribuie uneori la asigurarea functionarii TQM; b) trebuie sa aiba calitati de bun manager; c) este subordonat direct conducerii la varf si este membru in consiliul calitatii; d) organizeaza actiuni de informare si de pregatire in domeniul calitatii. 1242. Care varianta nu este adevarata referitoare la problemele implementarii TQM: a) sa stii la ce sa te astepti; b) alegerea caii de abordare: “de sus in jos” sau “de jos in sus”; c) comunicarea catre clientii externi despre introducerea TQM; d) luarea deciziei cu ce sa incepi. 1243. Care varianta nu este adevarata referitoare la un model posibil al TQM: a) durata implementarii TQM depinde de gradul de implicare al conducerii Ia varf; b) punctul central al modelului il reprezinta feed-back-ul clientului; c) flecare activitate din model trebuie adaptata la specificul organizatiei: d) sageata “timp” semnifica necesitatea acordarii unei perioade de timp pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor din cele cinci cercuri concentrice. 1244. Care varianta nu este adevarata referitoare la piramida TQM: a) TQM consolideaza motivatia si creativitatea angajatilor, creandu-se un potential de inovare mai mare; b) asigura calitatea pe piata a firmei; c) include calitatea muncii fiecarui angajat, calitatea co laborarii, politica firmei in domeniul calitatii; d) TQM determina uneori calitatea produselor/serviciilor. 1245. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele testarii TQM pe un esantion de proba: a) eforturi mai mici de conducere si investitii; b) corectarea rapida a greselilor implicand intreaga firma; c) evaluarea mai rapida a rezultatelor; d) entuziasmul angajatilor mai usor de stimulat.
1246. Care varianta nu este adevarata referitoare la criteriile principale de alegerea testului pilot: a) alegerea managerului care sa aiba stil si valoare; b) selectarea unei parti distincte din cadrul firmei; c) alegerea unui esantion in care nu exista o activitate performanta; d) alegerea unui esantion dintr-un loc in care nu exista alte proiecte de aplicat. 1247. Care varianta nu este adevarata referitoare la sprijinirea esantionului de testare: a) conducerea la varf trebuie sa sprijine direct testul; b) existenta unui dialog permanent intre consiliul calitatii si echipele de testare; c) reimprospatarea cunostintelor despre calitate prin organizarea cursurilor pentru personalul de la nivel mediu; d) identificarea elementelor bune de cele nefolositoare. 1248. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele etape premergatoare inceperii procesului TQM: a) organizarea procesului TQM; b) evaluarea culturii, a atitudinii personalului si perceptia clientului; c) angajamentul pentru calitate a conducerii la varf; d) analiza periodica a costului calitatii superioare. 1249. Care varianta nu este adevarata referitoare la atributiunile echipei proiectare a procesului TQM: a) adaptarea conceptelor TQM la specificul firmei; b) recomanda inceperea sau nu a procesului TQM; c) stabilirea unui plan definitiv de implementare a procesului TQM; d) echipa de proiectare poate apela si la un consultant extern. 1250. Care varianta nu este adevarata referitoare la fazele de aplicare a TQM la nivelul intreprinderii dupa testare: a) lansarea experientei obtinute in testul pilot; b) formarea echipelor de imbunatatirea calitatii; c) planificarea calitatii; d) formarea auditorilor externi. 1251. Principalele criterii care stau la baza specializarii marketingului contemporan sunt: a) specificul pietelor, aria teritoriala, gradul de eficienta; b) profilul agentilor economici, nivelul de organizare economica, gradul de eficienta; c) activitatile specifice, gradul de eficienta, specificul pietelor; d) domeniul economic, aria teritoriala, nivelul de organizare economica. 1252. Marketingul global are drept criteriu al specializarii: a) eficienta de ansamblu a activitatii; b) domeniul economic; c) nivelul de organizare economica; d) aria teritoriala.
1253. Macromarketingul si micromarketingul au la baza, drept criteriu al specializarii: a) aria teritoriala de activitate; b) specificul pietei; c) nivelul de abordare a marketingului in cadrul intreprinderii; d) nivelul de organizare economica. 1254. Functia premisa a marketingului o constituie: a) conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social; b) satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum; c) investigarea pietei, a necesitatilor de consum; d) maximizarea eficientei economice, a profitului. 1255. Macromarketingul are in vedere: a) o specializare a marketingului prin prisma ariei teritoriale; b) patrunderea marketingului in toate sferele vietii economice si sociale; c) utilizarea marketingului de catre societate, la nivelul intregii economii n ationale; d) aplicarea marketingului in intreprinderile si ramurile care l-au incorporat. 1256. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este reala in legatura cu opinia actuala potrivit careia marketingul semnifica pentru Intreprinzator o lupta ce: a) are ca obiect cucerirea consumatorilor; b) are drept camp de batalie intreprinderea; c) are ca inamici concurentii; d) urmareste sa aplice gandirea militara la problemele de marketing. 1257. Notiunea de „organizatie”, a carei utilizare se bucura de o tot mai larga adeziune in cadrul specialistilor de marketing: a) se foloseste ca fiind sinonima cu notiunea de intreprindere; b) se refera la organizatiile non-profit; c) vizeaza unitatile din diferite domenii sociale care realizeaza si un anumit profit; d) are o semnificatie mai cuprinzatoare, vizand atat forme organizatorice care urmaresc obtinerea de profit, cat si organizatii non-profit. 1258. Maximizarea eficientei economice a profitului si satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum constituie, in cadrul functiilor marketingului contemporan, o functie: a) premisa; b) mijloc; c) obiectiv; d) organizationala.
1259. In care dintre gruparile de mai jos, vizand componente ale mediului extern al intreprinderii, se inscriu mediile de informare in masa? a) macromediu - mediul natural; b) micromediu - prestatorii de servicii; c) macromediu mediul institutional; d) micromediu - organismele publice. 1260. Marketingul, in amplul sau demers, are ca element central de referinta: a) oferta; b) piata; c) consumatorii; d) concurentii. 1261. Macromediul influenteaza activitatea intreprinderii: a) direct, slab si permanent; b) indirect, slab si pe termen lung; c) direct, puternic si permanent: d) indirect, puternic si pe termen lung. 1262. Reglementarile legale privind concurenta sunt incluse in: a) mediul politic; b) mediul institutional; c) mediul economic; d) micromediu. 1263. Volumul ofertei este un indicator utilizat, de regula, In evaluarea capacitatii pietei atunci cand: a) oferta este mai mare decat cererea; b) oferta este egala cu cererea; c) oferta este mai mica decat cererea; d) nu conteaza raportul dintre cerere si oferta. 1264. Pentru exprimarea capacitatii pietei se recurge, cel mai frecvent, la: a) volumul ofertei; b) volumul cererii; c) volumul tranzactiilor de piata; d) cota de piata. 1265. In cadrul mediului extern al intreprinderii, agentiile de publicitate fac parte din: a) macromediul intreprinderii; b) categoria prestatorilor de servicii; c) organismele publice; d) mediul institutional.
1266. In cadrul functiilor specifice marketingului modern, conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social, este o functie: a) premisa; b) mijloc; c) obiectiv; d) a intreprinderii. 1267. Locul central in cadrul programarii de marketing revine: a) mixului de marketing; b) politicii de produs; c) conducerii activitatii de marketing; d) strategiei de piata. 1268. Locul central in cadrul mixului de marketing revine, in general: a) produsului; b) pretului; c) distributiei; d) promovarii. 1269. in cadrul tendintei specifice marketingului global, de dezvoltare a unui mix de marketing standardizat, oportunitati mai reduse de standardizare Ie are: a) pretul; b) produsul; c) comunicarea promotionala; d) distributia. 1270. In cazul unui mix de marketing orientat intr-o perspectiva specifica marketingului relational serviciile postvanzare constituie un instrument specific politicii de: a) comunicare promotionala; b) pret; c) produs; d) distributie. 1271. Metafora “inima marketingului” vizeaza: a) politica de produs; b) mixul de marketing; c) compartimentul de marketing; d) piata. 1272. Cerinta de baza a realismului mixului de marketing o constituie: a) judicioasa corelare a elementelor din componenta sa; b) includerea permanenta a tuturor elementelor ce-i sunt specifice; c) valorificarea tuturor oportunitatilor pietei; d) satisfacerea deplina a cerintelor cumparatorilor-tinta.
1273. Cea mai uzitata modalitate de asigurare legala a unei marfi o reprezinta: a) brevetele de inventie; b) inregistrarea marcii; c) denumirea de origine; d) dreptul de autor. 1274. Garantia este, in esenta: a) o componenta corporala a produsului; b) o componenta acorporala a produsului; c) o componenta a canalelor de distributie; d) un mijloc promotional. 1275. Evidentiati dintre gruparile de mai jos pe cea care cuprinde numai componente acorporale ale produsului, in optica marketingului modern: a) pretul, marca, culoarea, numele produsului; b) instructiunile de utilizare, termenul de garantie, pretul, culoarea; c) numele produsului, marca, pretul, instructiunile de utilizare; d) pretul, marca, termenul de garantie, rezistenta la actiunile factorilor de mediu. 1276. Conceptia functionala a produsului are in vedere: a) statutul sau pe piata; b) dimensiunile calitative ale produsului; c) o suma de functii partiale sau de valori de intrebuintare partiale, distincte intre ele, desi nu apar pe piata ca atare; d) optica integrata de definire a unui produs prin prisma componentelor sale corporale si acorporale, a comunicatiilor referitoare la produs si a imaginii produsului. 1277. Gama de produse reprezinta un grup de produse inrudite prin: a) destinatia lor comuna in consum; b) caracteristicile esentiale similare privitoare la materia prima din care sunt obtinute; c) caracteristicile esentiale similare referitoare la tehnologia de fabricatie; d) toate caracteristicile de mai sus. 1278. Alternativele strategice vizand asimilarea de noi produse, perfectionarea produselor existente si mentinerea gradului de noutate a produselor au drept criteriu de diferentiere: a) gradul de innoire a produselor; b) nivelul calitativ al produselor; c) gradul de segmentare a pietei; d) dimensiunile si structura gamei de produse. 1279. Utilizarea preturilor psihologice vizeaza indeosebi: a) latura emotionala a proceselor decizionale ale consumatorilor, b) fixarii preturilor in raport de concurenta; c) determinarii nivelului preturilor in functie de cerere; d) gradului de diversificare a preturilor.
1280. Un canal de marketing: a) este definit ca un ansamblu de organizatii independente implicate in procesul de asigurare a disponibilitatii produsului pentru consum ori utilizare; b) trebuie sa includa un intermediar; c) trebuie sa aiba cel putin trei membri; d) semnifica distanta efectiv parcursa de catre mijloacele de transport utilizate pentru deplasarea produselor spre beneficiari. 1281. Un canal direct este acela care: a) are un singur intermediar; b) nu are niciun intermediar; c) are doi intermediari; d) are un numar mic de intermediari. 1282. Din categoria participantilor primari la procesul de distributie fac parte, In sensul cel larg: a) producatorii; b) producatorii si detailistii; c) producatorii, angrosistii si detailistii; d) angrosistii si detailistii. 1283. Alternativele strategice referitoare la distributia extensivii, selectiva s| exclusivi au drept criteriu de baza: a) dimensiunile canalului de distributie; b) gradul de participare a firmei la activitatea canalului; c) gradul de control asupra distributiei; d) amploarea/latimea distributiei. 1284. Un canal de distributie cuprinde in mod obligatoriu: a) producatorul si un intermediar; b) producatorul si mai multi intermediari; c) intermediarii si consumatorii; d) producatorul si consumatorul. 1285. Cea mai importanta componenta a mixului logistic, sub aspectul costurilor generate, o constituie: a) depozitarea; b) ambalarea; c) stocarea; d) transportul.
1286. In esenta, merchandising-ul vizeaza: a) prezentarea in cele mai bune conditii materiale si psihologice a produselor si serviciilor catre consumatorii potentiali; b) un grup de tehnici specifice relatiilor publice; c) o concretizare a marketingului direct; d) o varianta a strategiilor promotionale. 1287. in cazul unei intreprinderi cu o slaba diversificare a produselor, zonelor geografice si clientilor cel mai recomandat criteriu de organizare a compartimentului de marketing il constituie: a) criteriul functiilor; b) criteriul geografic; c) criteriul produselor; d) criteriul pietelor. 1288. Organizarea interna a compartimentului de marketing specific intreprinderilor ce produc si ofera produse diferite, adresate unei clientele distincte si folosind canale de distributie specifice, are la baza criteriul: a) functiilor; b) geografic; c) produselor; d) pietelor sau grupelor de clienti. 1289. Care dintre variantele de mai jos cuprind numai aptitudini intelectuale pe care trebuie sa le posede specialistii compartimentului de marketing: a) spirit de observatie, memorie vizuala, tenacitate; b) rabdare, exactitate, spirit de cooperare; c) perseverenta, initiativa, imaginatie creatoare; d) spirit de analiza, intuitie, imaginatie creatoare. 1290. SIM reprezinta: a) o metoda de simulare a implementarii programelor de marketing; b) un ansamblu alcatuit din specialisti, echipamente si procedee de culegere, stocare, analiza, evaluare si distribuire a informatiilor necesare, corect si la timp catre factorii de decizie d in domeniul marketingului; c) o metoda de structurare a intreprinderii moderne in viziunea de marketing; d) sinergia intreprinderii in optica de marketing. 1291. in plan orizontal, sistemul informational de marketing cuprinde: a) sursele de informatii; b) sistemul de gestiune si prelucrare a datelor; c) fluxurile informationale; d) utilizatorii.
1292. Din varietatea de baze de date pentru sistemul informational de marketing al intreprinderii nu pot lipsi trei: a) despre clienti, despre concurenti, pentru realizarea unor previziuni de marketing; b) despre produs, despre preturi, despre distributie; c) despre preturi, despre distributie, despre promovare; d) despre componentele mixului de marketing, despre clienti, despre concurenti. 1293. Lungimea drumului critic este redata de: a) suma duratei maxime a activitatilor critice si necritice; b) cel mai scurt interval de timp in care poate fi realizat programul; c) lungimea arcelor grafului; d) cel mai lung interval de timp in care poate fi realizat programul. 1294. Nu este reala afirmatia potrivit careia analiza SWOT: a) permite pozitionarea produselor in cadrul gamei de produse a intreprinderii, dupa criterii de eficienta; b) este sinteza auditului de marketing; c) este o componenta a planului de marketing; d) evalueaza punctele forte, precum si cele slabe ale organizatiei, precum si oportunitatile si amenintarile mediului extern. 1295. Auditul de marketing reprezinta: a) o specializare a marketingului contemporan; b) o etapa importanta a procesului planificarii de marketing; c) evaluarea gradului de audienta a spoturilor publicitare la televiziune; d) o sinteza a analizei SWOT. 1296. Analiza SWOT nu urmareste: a) sa constituie o practica manageriala de natura strategica, pentru evaluarea mediului extern; b) sa evidentieze punctele tari si punctele slabe ale unei intreprinderi in lupta cu concurentii; c) sa evalueze atuurile si deficientele unei firme in raport de oportunitatile si primejdiile mediului extern; d) sa asigure pozitionarea produselor in cadrul gamei de produse sortimentale. 1297. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la programul de marketing este inexacta: a) are in componenta sa planul de marketing; b) permite descrierea tacticilor la care va recurge intreprinderea pentru atingerea obiectivelor sale strategice; c) prezinta succesiunea de actiuni pe care la va desfasura organizatia pentru materializarea strategiilor adoptate; d) precizeaza resursele necesare - timp, resurse financiare si umane.
1298. in esenta, PERT este o: a) componenta a planului de marketing; b) tehnica de analiza a retelelor, utilizata pentru programarea si controlul perioadelor complexe; c) strategie hibrida; d) strategie de diferentiere concentrata. 1299. Utilizarea metodei PERT prezinta numeroase avantaje. Marcati varianta falsa: a) stabilirea unor modalitati de alocare a resurselor; b) identificarea activitatilor critice; c) facilitarea intelegerii relatiilor dintre activitati; d) usurinta trasarii si intelegerii reprezentarii grafice. 1300. Auditul de marketing este o parte componenta a: a) auditului de management; b) analizei SWOT; c) programului de marketing; d) strategiei de marketing. 1301. Cercetarile concluzive au urmatoarea particularitate: a) analiza preponderent calitativa a informatiilor; b) caracter formal si structurat; c) esantioanele de dimensiune mica, nereprezentative; d) mai buna cunoastere si intelegere a unui fenomen de marketing. 1302. Cercetarile descriptive au una din urmatoarele caracteristici: a) utilizarea de esantioane mici; b) caracter flexibil; c) definirea vaga a coordonatelor cercetarii; d) fundamentarea pe baza unor cunostinte prealabile despre fenomenul studiat. 1303. Cercetarile de marketing al caror scop principal il reprezinta clarificarea si intelegerea unei probleme au caracter: a) exploratoriu; b) instrumental; c) descriptiv; d) predictiv. 1304. Cercetarile de marketing pot fi clasificate in functie de „scopul functional al cercetarii” in:
a) cercetari calitative si cercetari cantitative; b) cercetari exploratorii si cercetari concluzive; c) cercetari transversale si cercetari longitudinale; d) cercetari primare si cercetari secundare.
1305. In functie de modul de desfasurare in timp, cercetarile descriptive pot fi clasificate in: a) cercetari transversale si cercetari longitudinale; b) cercetari transversale simple si cercetari transversale multiple; c) cercetari bazate pe date primare si analiza datelor secundare; d) cercetari bazate pe esantioane si cercetari bazate pe paneluri. 1306. Principalele caracteristici ale cercetarii cauzale sunt: a) caracterul planificat si nestructurat; b) manipularea variabilelor cauzale independente; c) desfasurarea intr-un mediu necontrolat; d) caracter descriptiv. 1307. Metoda aplicabila pentru desfasurarea unei cercetari cauzale este: a) observarea; b) analiza datelor secundare; c) interviul de grup; d) experimentul. 1308. Testul de piata standard are urmatoarea caracteristica: a) efectuarea cercetarii in conditii reale de piata; b) costul relativ mic; c) imposibilitatea studierii reactiei concurentilor; d) absenta informatiilor despre succesul real al produselor noi. 1309. Cercetarea calitativa are urmatoarele caracteristici: a) analiza statistica a datelor, caracterul exploratoriu; b) cuantificarea datelor si generalizarea rezultatelor la nivelul populatiei tinte; c) utilizarea in mare masura a intrebarilor de sondare a respondentului, culegerea structurata a datelor; d) volumul mare de informatii furnizate de respondent, analiza nestatistica a datelor 1310. In privinta cercetarilor calitative de marketing, se pot face urmatoarele afirmatii: a) costul mai mare, comparativ cu cercetarea cantitativa; b) imposibilitatea de a identifica motivatiile, sentimentele profunde ale respondentilor; c) utilizarea de esantioane de dimensiuni mari, reprezentative pentru populatia tinta; d) permite obtinerea unor informatii „sensibile” de la respondenti, in cazu l in care aspectele cercetate sunt fie stanjenitoare, fie au un impact negativ asupra propriului statut. 1311. Exemple de tehnici indirecte de cercetare calitativa sunt urmatoarele: a) tehnici proiective de asociere, tehnici proiective de constructie; b) tehnicile focalizate de grup; c) interviurile in profunzime d) simularea
1312. in cercetarea de marketing, masurarea reprezinta: a) procesul de stabilire a variabilelor cercetarii; b) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica a gradului in care un obiect sau un fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate; c) procesul de estimare a valorii informatiilor; d) procesul de prelucrare a informatiei. 1313. in cercetarile de marketing, scalarea reprezinta: a) procesarea informatiilor de marketing; b) activitatea de construire a scalelor; c) procesul de exprimare simbolica a relatiilor dintre caracteristici si/sau proprietatile unui fenomen; d) activitatea de construire a instrumentelor de masurare. 1314. in cercetarile de marketing, scala reprezinta: a) instrumentul cu ajutorul careia se realizeaza masurarea; b) procesul de construire a scalelor; c) procesul de comensurare a informatiilor; d) procesul de comparare simultana a doua sau mai multe caracteristici sau proprietati. 1315. Scala preferata de respondenti este: a) scala nominala; b) scala ordinala; c) scala interval; d) scala proportionala. 1316. Ordonarea variantelor cercetate in functie de un anumit criteriu este posibila in cazul scalei: a) ordinale; b) interval; c) proportionale; d) toate cele de mai sus. 1317. Multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala la altul se poate realiza in cazul unei scale: a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proportionale. 1318. Scala nominala are una din urmatoarele caracteristici: a) are intervale egale; b) permite transformari de tipul f(x) = ax+b; c) permite clasificari; d) permite masurarea distantelor.
1319. In caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei nominale, se utilizeaza: a) mediana; b) abaterea standard: c) distributia de frecventa; d) grupul modal. 1320. in caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinale, se utilizeaza: a) mediana; b) abaterea standard; c) distributia de frecventa; d) modulul. 1321. Transformarile de tipul f(x)= ax+b sunt posibile numai in cazul scalelor: a) nominale si ordinale; b) ordinale si interval; c) nominale si proportionale; d) interval si proportionale. 1322. in caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei proportionale, se utilizeaza: a) mediana; b) abaterea; c) modulul; d) media geometrica. 1323. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la scala nominala nu este adevarata: a) permite clasificarea subiectilor cercetati in doua mari grupe; b) clasificarea realizata trebuie sa cuprinda toate grupele posibile; c) grupele constituite nu trebuie sa se excluda reciproc din punct de vedere al proprietatii scalate; d) este o scala foarte utilizata, mai ales in cazul variabilelor ce nu pot fi conceptualizate decat in forma categoriala. 1324. in cadrul unui sondaj, persoana de la care se culeg datele este denumita: a) esantion; b) unitatea de cercetare; c) unitatea de sondaj; d) baza de esantionare. 1325. in cazul unui sondaj, unitatea de cercetare este: a) respondentul; b) persoana de la care se culeg datele; c) echivalenta cu unitatea de sondaj; d) persoana, grupul de persoane sau organizatia despre care se culeg informatiile.
1326. Sondajul asistat de calculator este un tip de sondaj ce poate fi definit de urmatorul criteriu: a) cunoasterea scopului cercetarii de respondent; b) modul de comunicare cu respondentii; c) gradul de structurare; d) criteriul temporal. 1327. in functie de modul de comunicare cu respondentii, putem include in categoria sondajelor clasice si: a) sondajele personale, sondajele telefonice; b) sondajele prin posta, sondajele asistate de calculator; c) sondajele online pe Internet; d) sondajele telefonice activate de o voce computerizata, sondaje prin posta. 1328. Printre avantajele oferite de sondajele personale regasim: a) feedback-ul operatorului; b) caracterul anonim al cercetarii; c) absenta erorilor sistematice datorate operatorului; d) cost, comparativ cu alte tipuri de sondaje cum sunt cele telefonice, postale sau online. 1329. Un dezavantaj major al sondajului la domiciliu, putem considera; a) desfasurarea intr-un mediu familiar respondentului, nu operatorului de interviu; b) durata mare; c) apelarea la esantionarea probalilistica; d) recontactarile. 1330. Sondajele prin interceptare se pot desfasura: a) telefonic; b) in spatii comerciale; c) la domiciliu; d) pe Internet. 1331. Un avantaj important al sondajului efectuat in randul organizatiilor este legat de: a) costurile cercetarii; b) obtinerea de informatii specializate, direct de la universul tinta care este vizat de scopul cercetarii; c) durata sondajului; d) abilitatile operatorului de interviu. 1332. Sondajul postal are urmatoarea caracteristica: a) flexibilitate geografica mica; b) lipsa posibilitatilor de contactare a respondentilor inaccesibili prin alte metode; c) comoditate pentru respondenti; d) gama restransa de informatii obtenabile.
1333. Printre avantajele sondajului asistat de calculator regasim: a) usurinta inregistrarii raspunsurilor; b) esantionare neprobabilista; c) gradul mic de structurare; d) existenta posibilitatilor de clasificare si detaliere prin implicarea operatorului. 1334. In cazul sondajului telefonic asistat de calculator, se pot obtine rapoarte: a) numai la finalul cercetarii; b) numai cu frecventa saptamanala; c) zilnice, referitoare la culegerea datelor sau la rezultate; d) referitoare numai la rezultate. 1335. Analiza comparativa a tipurilor de sondaje se poate face pe baza unor criterii cum sunt: a) natura procesului de culegere a datelor; b) controlul procesului de cercetare; c) volumul de informatii obtenabile; d) toate cele de mai sus. 1336. Cea mai mare flexibilitate a culegerii datelor este specifica urmatoarelor tipuri de sondaje: a) sondajul personal la domiciliu; b) sondajul postal ad hoc; c) sondajul telefonic; d) sondajul postal bazat pe panel. 1337. Cea mai mica diversitate de intrebari si scale este specifica urmatorului tip de sondaj: a) sondajul prin interceptare in zone publice; b) sondajul postal ad hoc; c) sondajul personal la domiciliu; d) sondajul telefonic asistat de calculator. 1338. Cercetatorul nu are posibilitatea sa controleze mediul de culegere a datelor, in cazul sondajului: a) personal prin interceptare in zone publice; b) personal asistat de calculator; c) postal; d) telefonic asistat de calculator. 1339. Sub aspectul cantitatii de informatii ce pot fi obtinute, cel mai putin favorabil tip de sondaj este: a) sondajul telefonic asistat de calculator; b) sondajul la domiciliu; c) sondajul postal;
d) sondajul postal prin interceptare in zone publice. 1340. In privinta costurilor pe care le genereaza, cercetatorii prefera sondajul: a) postal ad hoc; b) telefonic; c) personal la domiciliu; d) personal prin interceptarea in zone publice. 1341. Cel care a afirmat ca „o ancheta nu poate fi mai buna decat chestionarul sau” se numeste: a) S.L. Pazne: b) I.V. Margineanu; c) C.A.Moser; d) I. Catoiu. 1342. O a doua etapa in elaborarea unui chestionar intr-o cercetare de marketing este reprezentati de: a) elaborarea intrebarilor; b) specificarea informatiei dorite si a obiectivelor cercetarii; c) proiectarea caracteristicilor fizice; d) stabilirea metodei de culegere a datelor. 1343. intrebarile inchise sunt denumite de unii autori: a) intrebari filtru; b) intrebari nestructurate; c) intrebari structurate; d) intrebari de „spart gheata”. 1344. Efectul de pozitie poate sa apara in cazul intrebarilor: a) dihotomice; b) multihotomice; c) deschise; d) mixte. 1345. Principiul care impune respondentului ca intrebarile necesitand un efort mental mai mare pentru a raspunde sa fie amplasate in „miezul” chestionarului poarta denumirea de: a) principiul „palnie”; b) principiu] „palniei rasturnate”; c) principiul sarcinii respondentului; d) principiul sectionarii chestionarii. 1346. Asigurarea data respondentului ca, desi identitatea sa este cunoscuta de cercetator, ea nu va fi divulgata unei a treia parti, cum ar fi clientul este cunoscuta sub numele de: a) anonimitate; b) confidentialitate; c) credibilitate;
d) incredere. 1347. In cazul esantionarii probabiliste, probabilitatea fiecarui element al populatiei de a fi selectat este: a) cunoscuta; b) necunoscuta; c) egala cu zero; d) 0,5. 1348. Dimensiunea esantionului care urmeaza sa fie folosit in cercetarea frecventei de vizitare a unei unitati comerciale, in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95% (z=1,96), a unei marje de eroare de ±5% si pentru o abatere standard de 0,30, va fi de: a) 139; b) 385; c) 1068; d) 451 1349. Dimensiunea unui esantion care urmeaza sa fie folosit in cercetarea preferintelor consumatorilor pentru amenajarea interioara a unei unitati comerciale, in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95% (t=l ,96) si a unei marje de eroare de ±5%, va fi de: a) 191; b) 196; c) 201; d) 385. 1350. Dimensiunea unui esantion ce urmeaza sa fie folosit in cercetarea preferintelor consumatorilor pentru sortimentele de produs care vor fi comercializate in cadrul unei unitati comerciale, in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95% (t=1,96), a unei marje de eroare de ±5% si a unei ponderi specifice de 74% a celor care intentioneaza sa viziteze unitatea comerciala in primele doua luni de la lansare, va fi de: a) 196; b) 296; c) 385; d) 1068. 1351. Conceperea unui mesaj presupune luarea unor decizii cu privire ia: a) continutul, forma si destinatarul mesajului; b) continutul, forma si structura mesajului; c) codificarea, destinatarul si structura mesajului; d) forma, codificarea si structura mesajului. 1352. Modul de organizare in cadrul mesajului a diferitelor elemente componente, se refera la:
a) structura mesajului; b) codificarea mesajului; c) forma mesajului; d) continutul mesajului. 1353. Ansamblul reactiilor receptorului dupa expunerea la mesaj reprezinta: a) decodificarea; b) conexiunea inversa; c) feedback-ul; d) raspunsul. 1354. Atractivitatea unei surse de comunicare depinde de: a) prestigiul pe care i-l confera pozitia detinuta intr-o ierarhie sociala; b) modul in care receptorul o percepe din punct de vedere al caracteristicilor de natura obiectiva si subiectiva; c) relatia de autoritate care exista intre partile implicate in procesul de comunicare; d) modul in care receptorul percepe sursa sub aspectul unui set de caracteristici. 1355. Modalitatea in care emitatorul isi prezinta ideea din punct de vedere simbolic se refera la: a) procesul de decodificare; b) forma mesajului; c) continutul mesajului; d) conexiunea inversa. 1356. Aparitia unui nou tip de discurs comercial, bazat pe argumente de natura emotionala corespunde: a) erei corporative; b) erei industriale; c) erei de marketing; d) erei premarketing. 1357. Puterea de influentare, caracterul public si impersonal fi expresivitatea sporita reprezinta caracteristici specifice: a) promovarii vanzarilor; b) marcii; c) fortei de vanzare; d) publicitatii. 1358. Rolul de a determina cresterea numarului de clienti sau de a spori indicele de utilizare/consum a produsului de catre clientii actuali revine: a) marcii; b) relatiilor publice; c) publicitatii;
d) marketingului direct. 1359. in functie de natura obiectivelor urmarite, publicitatea poate avea urmatoarele forme: a) publicitate comerciala, corporativa si social-umanitara; b) publicitate de informare, de convingere si de reamintire; c) publicitate de tip rational si emotional; d) publicitate corporativa, comparativa si comerciala. 1360. in functie de tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi: a) publicitate de informare, de convingere si de reamintire; b) publicitate de tip rational si emotional; c) publicitate comerciala, corporativa si social-umanitara; d) publicitate comparativa, de informare si de reamintire. 1361. Cerinta potrivit careia mesajele publicitare nu trebuie sa contina afirmatii sau reprezentari vizuale care incalca principiile morale ale societatii se refera la: a) veridicitatea campaniei publicitare; b) loialitatea campaniei publicitare; c) decenta campaniei publicitare; d) credibilitatea campaniei publicitare. 1362. Standardizarea publicitatii poate fi considerata oportuna in situatiile in care, publicitatea este utilizata ca tehnica de comunicare in marketingul firmelor care actioneaza pe: a) pietele bunurilor de larg consum; b) pietele de afaceri; c) pietele nationale; d) toate pietele. 1363. In abordarea comerciala a promovarii vanzarilor, rolul cel mal important revine: a) producatorului; b) consumatorului; c) distribuitorului; d) fortei de vanzare. 1364. Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor presupune utilizarea acelor mijloace care au rolul de a stimula, pe termen scurt, cererea pentru un produs si de a asigura crearea de trafic in punctul de vanzare corespunde: a) abordarii comerciale; b) abordarii tehnice; c) abordarii comunicationale; d) abordarii de marketing. 1365. Punctul de vedere conform caruia tehnicile de promovare a vanzarilor au o arie de aplicabilitate vasta, ce depaseste cu mult sfera strict comerciala corespunde: a) abordarii de marketing;
b) abordarii tehnice; c) abordarii comunicationale; d) abordarii comerciale. 1366. Reducerile de preturi, primele si cadourile promotionale, jocurile si concursurile promotionale si operatiunile ce permit incercarea gratuita, fac parte din categoria: a) tehnicilor de punere in valoare a produselor la locul vanzarii; b) tehnicilor de merchandising; c) tehnicilor al caror suport il constituie marca ce face obiectul promovarii; d) tehnicilor de publicitate la locul vanzarii. 1367. Reducerea directa a pretului de vanzare catre consumator, realizata pe o perioada de timp determinata si care presupune comercializarea produsului la un pret inferior celui practicat in mod obisnuit, fara a se preciza insa nivelul reducerii, reprezinta: a) oferta gratuita; b) reducerea imediata; c) pretul de incercare; d) oferta speciala. 1368. Scaderea directa pretului de vanzare catre consumator, practicata la initiativa producatorului, care indica pe ambalaj nivelul reducerii, reprezinta: a) oferta gratuita; b) reducerea imediata; c) formatul special; d) pretul de incercare. 1369. Comercializarea grupata a doua, trei sau mai multor produse diferite ale aceluiasi fabricant, la un pret promotional, reprezinta: a) lotul cu prima; b) lotul mixt; c) formatul de incercare; d) seria speciala. 1370. Tehnica prin care consumatorului i se ofera posibilitatea de a achizitiona, concomitent sau dupa cumpararea produsului promovat, un alt produs sau serviciu, la un pret foarte avantajos, reprezinta: a) prima ulterioara; b) bonul de reducere de pret incrucisat; c) prima directa; d) prima autoplatitoare. 1371. Demonstratiile prin care se urmareste explicarea si prezentarea modului in care produsul functioneaza, sau poate fi utilizat, fac parte din categoria: a) preluarea produselor vechi; b) tehnicilor de punere in valoare a produselor la locul vanzarii; c) operatiunilor vizand incercarea gratuita a produselor;
d) tehnicilor de publicitate la locul vanzarii.
1372. Lungimea totala a suprafetei ocupata de o marca, un produs sau o categorie de produse ce beneficiaza de o amplasare pe mai multe niveluri ale mobilierului de expunere, reprezinta: a) liniarul dezvoltat; b) liniarul la sol; c) gondola; d) capatul de gondola. 1373. Ansamblul mijloacelor folosite de catre Institutii si Intreprinderi pentru a crea un climat de incredere si simpatie in randul propriului personal, precum si in randul publicului, reprezinta din punct de vedere conceptual: a) forta de vanzare; b) marca; c) relatiile publice; d) comunicarea prin eveniment. 1374. Instrumentele specifice operatiunilor de relatii publice orientate prioritar in directia publicului extern, sunt urmatoarele: a) seminarii de informare, de motivare sau de pregatire cu privire la un produs nou; b) conferinta de presa, utilizata atunci cand se doreste comunicarea unor stiri de importanta maxima; c) calatorii de studiu, vizand schimbul de experienta cu specialisti din tara sau strainatate; d) crearea unui jurnal intim. 1375. Operatiunea promotionala bazata in exclusivitate pe hazard este: a) jocul-concurs; b) cadoul promotional; c) concursul promotional; d) loteria. 1376. Tipul de prezentare a produselor in rafturi, care in functie de nivelul de expunere, permite doua sau trei contacte vizuale cu produsul reprezinta: a) prezentarea de tip „fereastra”; b) prezentarea in „W”; c) prezentarea pe verticala; d) prezentarea pe orizontala. 1377. Daca intre activitatea unei organizatii si domeniul in care aceasta investeste in calitate de sponsor exista o legatura directa, atunci obiectivul comunicational vizeaza: a) evidentierea superioritatii tehnologice si a performantelor tehnice inregistrate de organizatie; b) cresterea notorietatii organizatiei; c) sporirea reputatiei organizatiei; d) stimularea coeziunii interne.
1378. Daca intre obiectul de activitate al unei organizatii si domeniul in care aceasta investeste in calitate de sponsor nu exista neaparat o legatura directa, atunci sponsorizarea poate fi o tehnica de comunicare ce favorizeaza: a) punerea in valoare a produselor organizatiei; b) stimularea coeziunii interne; c) evidentierea superioritatii tehnologice si a performantelor tehnice; d) obtinerea unor efecte publicitare pe termen lung. 1379. O actiune de mecenat poate fi utila anuntatorului care si-a propus realizarea unuia dintre urmatoarele obiective: a) cresterea notorietatii organizatiei; b) promovarea in randul publicului, a culturii organizatiei; c) punerea in valoare a produselor organizatiei; d) obtinerea unor efecte publicitare pe termen scurt. 1380. Sistemul interactiv de marketing care utilizeaza unul sau mai multe medii publicitare pentru a determina intr-un anumit loc un raspuns masurabil, defineste: a) sponsorizarea; b) mecenatul; c) forta de vanzare; d) marketingul direct. 1381. Marketingul direct se realizeaza cu ajutorul a numeroase mijloace de comunicare, printre care nu se regaseste: a) posta; b) telefonul; c) presa; d) radioul. 1382. Rolul marcii pentru producator poate fi exprimat prin intermediul a trei functii, printre care nu se regaseste: a) functia de semn de proprietate si de diferentiere; b) functia de garantare a calitatii; c) functia de autentificare; d) functia de comunicare. 1383. Rolul de a asocia fiecarui produs un nume distinct si o pozitionare specifica revine: a) marcii garantie; b) marcii umbrela; c) marcii-produs; d) marcii gama.
1384. Rolul de a asigura consumatorul in legatura cu calitatea si fiabilitatea produsului, de a-l informa despre originea marfii, revine: a) marcii garantie; b) marcii umbrela; c) marcii produs; d) marcii gama. 1385. Atunci cand in cadrul unei game exista linii coerente de produse, fiecare linie beneficiind de o pozitionare specifica, se poate utiliza: a) marca umbrela; b) marca produs; c) marca linie; d) marca gama. 1386. Marca aplicata in domeniul creatiei manuale, al unicatelor poarta denumirea de: a) marca de lux; b) grifa; c) marca garantie; d) marca-produs. 1387. Printre functiile generale pe care le indeplineste ambalajul nu se regaseste: a) protejarea continutului in timpul depozitarii, transportului si utilizarii iar in anumite situatii chiar protejarea utilizatorului de continut; b) asigurarea usurintei in utilizare, depozitare sau stivuire; c) informarea utilizatorului cu privire Ia compozitia produsului, Ia eventualele cerinte ce trebuie respectate; d) transmiterea de mesaje catre consumatori. 1388. Printre functiile secundare ale ambalajului se poate enumera: a) protejarea continutului in timpul depozitarii, transportului si utilizarii iar in anumite situatii chiar protejarea utilizatorului de continut; b) asigurarea usurintei in utilizare, depozitare sau stivuire; c) transmiterea de mesaje catre consumatori; d) construirea personalitatii marcii si consolidarea legaturilor dintre marca si consumator. 1389. Ansamblul actiunilor organizate sub forma unor programe iau campanii si finantate prin bugete distincte, prevazute In planurile comunicationale, defineste: a) comunicarea formala; b) comunicarea informata; c) publicitatea; d) promovarea vanzarilor.
1390. Credibilitatea unei surse de comunicare depinde de: a) modul in care receptorul o percepe din punct de vedere al caracteristicilor de natura obiectiva si subiectiva; b) onestitatea si integritatea de care da dovada; c) puterea de a administra recompense si penalitati; d) modalitatea prin care ideile sunt transformate in mesaje. 1391. „Un cuvant, un gest sau orice obiect caruia indivizii dintr-o comunitate de limba ii atribuie o semnificatie interna, in concordanta cu reguli bine intelese si impartasite” defineste: a) publicitatea; b) marca; c) simbolul; d) mesajul. 1392. Ansamblul coerent de semne al caror rol este de a prezenta receptorului ideea pe care emitatorul a dorit sa i-o comunice formeaza: a) publicitatea; b) marca; c) simbolul; d) mesajul. 1393. Atunci cand receptorul manifesta un grad scazut de interes cu privire la continutul mesajului, este indicat ca: a) cele mai interesante argumente sa fie prezentate la inceputul mesajului; b) cele mai interesante argumente sa fie prezentate la jumatatea mesajului; c) cele mai interesante argumente sa fie prezentate la sfarsitul mesajului; d) sa se renunte la mesaj. 1394. In cazul comunicatiilor de marketing, canalele formate din specialisti independenti, care pot face aprecieri favorabile sau nefavorabile cu privire la producator si la produsele sale, poarta denumirea de: a) canale mediatoare; b) canale expert; c) canale nepersonale; d) canale sociale. 1395. in cazul comunicatiilor de marketing, canalele formate din agentii de vanzari ce intra in contact cu clientii poarta denumirea de: a) canale mediatoare; b) canale expert; c) canale nepersonale; d) canale sociale.
1396. Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor reprezinta o modalitate de actiune ce permite realizarea unor obiective de marketing stabilite cu precizie pe termen scurt, mediu si lung corespunde: a) abordarii comerciale; b) abordarii tehnice; c) abordarii de marketing; d) abordarii comunicationale. 1397. Tehnica prin care se propune consumatorului un produs intr-un format de dimensiuni reduse, la un pret scazut, corespunde: a) formatului special; b) formatului de incercare; c) pretului de incercare; d) seriei speciale. 1398. Bonul de reducere obtinut de consumator prin intermediul unui produs diferit de cel care face obiectul promovarii poarta denumirea de: a) bon de reducere gratuit; b) bon de reducere pentru o cumparare viitoare; c) oferta de rambursare; d) bon de reducere de pret incrucisata. 1399. Operatiunile caracterizate prin implicarea personala a participantilor intr-o competitie, pe parcursul careia trebuie sa-si dovedeasca inteligenta, indemanarea, spiritul de observatie, creativitatea sau subtilitatea, corespund: a) concursurilor promotionale; b) loteriilor; c) jocurilor concurs; d) loteriilor cu pretragere. 1400. Tehnicile de comunicare care implica utilizarea unor elemente relativ stabile, care confera constanta continutului mesajului corespund: a) publicitatii; b) relatiilor publice; c) tehnicilor de comunicare de natura continua; d) marcii. 1401. Comunicare nu este legat de; a) un proces comunicational; b) rezultatul procesului comunicational; c) o singura teorie; d) unele fenomene specifice.
1402. Identificati afirmatia falsa: a) orice comportament are o valoare comunicativa majora; b) comunicarea reprezinta totalitatea proceselor prin care o minte poate sa o influenteze pe alta; c) comunicarea presupune o punere in comun, impartasire si transmitere a unor proprietati unui numar de lucruri; d) comunicare este definita in literatura de specialitate prin metoda senzitiva. 1403. Care dintre urmatoarele nu este functie a comunicarii: a) functia emotiva; b) functia demonstrativa; c) functia de coordonare a actiunilor; d) functia metalingvistica. 1404. Care dintre urmatoarele nu este axioma a comunicarii: a) comunicarea este inevitabila sau non-comunicarea este imposibila; b) comunicarea este un proces continuu ce nu poate fi abordat in termeni de cauza-efect sau stimulraspuns; c) comunicarea se dezvolta doar pe planul relatiei; d) comunicarea este ireversibila. 1405. Identificati afirmatia adevarata: a) cultura organizationala nu este abordata si dezvoltata din perspectiva mai multor discipline; b) nu exista o definitie unanim acceptata nici pentru comunicare, nici pentru cultura organizationala; c) termenul de comunicare nu este legat de un proces comunicational, ci de rezultatul acestui proces; d) comunicarea nu prezinta caracter sistemic. 1406. Identificati afirmatia falsa: a) comunicarea si cultura organizationala sunt invatate si partial mostenite; b) termenul de comunicare este legat de un proces comunicational, de rezultatul acestui proces si de unele fenomene specifice; c) oamenii nu modeleaza cultural societatea; d) comunicarea este determinata cultural. 1407. Asociatiile profesionale genereaza o configuratie sociala unica pentru o profesiune, respectiv: a) cultura manageriala; b) cultura economica; c) cultura profesionala; d) cultura afacerilor.
1408. Identificati afirmatia adevarata: a) profesionistul nu are autoritate recunoscuta data de cunostintele superioare; b) comunicarea firmei atat in interiorul, cat si in exteriorul ei necesita adaptari culturale; c) comunicare nu reprezinta un proces important in cresterea eficientizarii activitatilor ei; d) comunicarea in cadrul firmelor nu este incarcata de semnificatie. 1409. Comunicarea dintre doua firme avand culturi diferite poate fi realizata in trei etape. Care dintre urmatoarele nu se incadreaza in aceasta categorie? a) recunoasterea existentei cadrului mintal specific unei anumite culturi; b) achizitionarea unei informatii pertinente cu privire la cultura firmei vizate; c) constientizare si cunoasterea culturii respective, bazata pe experienta si practica in domeniu; d) punerea la dispozitia angajatilor a ceea ce are firma. 1410. Printre cele mai eficiente mijloace de comunicare in cadrul firme a carei cultura permite si sustine astfel de manifestari nu se inscrie: a) sondajele de opinie printre angajati (atitudinile si opiniile lor despre firma si practicile acesteia); b) sistemele de propuneri (programe destinate sa intensifice comunicarea de jos in sus, prin solicitarea unor idei ale angajatilor In legaturi cu imbunatatirea muncii); c) programe de instruire a partenerilor; d) evaluarea performantelor angajatilor (evaluari facute de sefi, subordonati, colegi, clienti, beneficiari sl cumparatori). 1411. in functie de frecventa, comunicare este: a) verbala, scrisa si nonverbala; b) directa si indirecta; c) permanenta, periodica si ocazionala; d) oficiala si neoficiala. 1412. Comunicarea se clasifica in comunicare interna si externa dupa: a) teritoriu; b) frecventa; c) spatiul personal; d) relatiile cu exteriorul. 1413. Identificati afirmatia adevarata: a) limbajul verbal inseamna ceea ce se comunica prin voce si prin manifestari verbale fara continut verbal; b) limbajul paraverbal inseamna ceea ce se comunica prin rostirea si descifrarea intelesului simbolic al cuvintelor; c) comunicarea verbala reprezinta o componenta a comunicarii orale; d) comunicarea verbala are o importanta majora in cadrul comunicarii umane. 1414. Conversatia nu este: a) comunicare verbala in intregime;
b) un proces ce se deruleaza pe masura ce participantii fac schimb de enunturi verbale sau nonverbale; c) una dintre formele fundamentale de organizare sociala; d) forma de comunicare scrisa. 1415. In vederea cresterii stocului relational, in orice conversatie, trebuie sa se evite intrebarile: a) negative; b) deschise; c) pozitive; d) de parafrazare si complimentare a interlocutorului. 1416. Metalimbajul se refera la: a) ansamblul cuvintelor si expresiilor care nu pot releva adevaratele atitudini ale unei persoane; b) un limbaj vizibil; c) un limbaj care codifica altfel ideile decat limbajul natural; d) zona suficient studiata a comunicarii interpersonale. 1417. Identificati afirmatia falsa: a) conferinta de presa reprezinta o formula oficiala, protocolara, scumpa si riscanta, dar interactiva si deschisa de comunicare cu mass-media; b) in cadrul unei conferinte de presa, discursul reprezentantului este piesa de rezistenta; c) orice conferinta de presa care se doreste a fi eficienta trebuie realizata pana in cele mai mici detalii, in 5 etape: d) conferinta de presa este o forma de comunicare verbala. 1418. Care dintre urmatoarele nu este considerata etapa in realizarea unei conferinte de presa eficienta? a) pregatirea conferintei; b) desfasurarea propriu-zisa a conferintei; c) evaluarea conferintei; d) redactarea proceselor verbale. 1419. Desfasurarea propriu-zisa a conferintei se refera la: a) alegerea momentului, locului, invitatiilor, purtatorului de cuvant, persoanei care redacteaza discursul si documentatiei necesare; b) primirea ziaristilor, deschiderea conferintei, sustinerea discursului reprezentantului firmei, dialogul cu presa, inchiderea conferintei si cocktail-ul (inclusiv dialogul informai); c) consemnarea in fisierul de presa a jurnalistilor prezenti, a tipului de intrebari si interpelari la care au recurs acestia; d) completarea fisierului de presa cu noi nume de ziaristi, opinii si atitudini fata de firma. 1420. Lobby-ul reprezinta: a) in esenta, eforturile facute de cineva in directia influentarii unei decizii prezidentiale, guvernamentale, legislative sau administrative prin diverse mijloace de persuasiune sau presiune;
b) forma de comunicare (publica si sociala) scrisa; c) modalitate ilegala de influentare a organelor de decizie (trafic de influenta); d) actiune care este urmarita si controlata de public doar prin inregistrarea surselor de venit. 1421. Identificati afirmatia falsa: a) limbajul corpului este comunicarea nonverbala care se transmite prin miscari ale corpului si expresii faciale ale emitatorului, precum si prin pozitionarea fizica a ac estuia fata de receptor; b) postura trupului se refera la tinuta si pozitia corpului in raport de interlocutor; c) comunicarea nonverbala se realizeaza prin intermediul limbajului nonverbal si reprezinta transmiterea mesajelor printr-un alt mijloc decat scrisul si/sau vorbitul; d) omul comunica nonverbal doar prin limbajul corpului. 1422. in functie de destinatar si de nivelul la care se realizeaza, comunicarea scrisa in cadrul firmei nu poate fi: a) comunicare comerciala; b) comunicare interna; c) comunicare mixta; d) comunicare financiara. 1423. Literatura de specialitate gestioneaza doua categorii de comunicate de presa: a) comunicatul de informare si comunicatul persuasiv; b) comunicatul institutional si comunicatul intern; c) comunicatul persuasiv si comunicatul tip invitatie; d) comunicatul de opinie si comunicatul persuasiv. 1424. Comunicarea institutionala reprezinta: a) totalitatea actiunilor intreprinse de companie in vederea stimularii, motivarii si crearii fidelitatii salariatilor fata de obiectivele si aspiratiile firmei; b) totalitatea actiunilor intreprinse de firma in scopul informarii opiniei publice, a autoritatilor, a grupurilor de interese, a societatii civile, a liderilor de opinie si a mass-mediei cu privire la produsele si serviciile oferite pietei, dar si la responsabilitatile sociale asumate; c) totalitatea actiunilor intreprinse de companie in scopul cresterii notorietatii si credibilitatii firmei si in vederea atragerii investitorilor; d) totalitatea actiunilor intreprinse de companie in scopul comercializarea produselor si serviciilor firmei. 1425. Identificati afirmatia falsa: a) comunicarea comerciala are drept scop comercializarea produselor si serviciilor firmei si se adreseaza clientilor, consumatorilor, utilizatorilor, prescriptorilor, cumparatorilor; b) comunicarea scrisa inseamna, dupa unii autori, comunicare verbala in expresie grafica, transmisa si perceputa pe canalul senzorial vizual; c) prin intermediul comunicatului persuasiv se fac anunturi, se transmit invitatii sau se comunica date statistice simple, fara comentarii; d) dosarul de presa reuneste o serie de documente si materiale informative destinate difuzarii la scara mare, prin intermediul ziaristilor. 1426. Dificultatile in comunicare pot fi generate de:
a) receptarea deteriorata a mesajului transmis (interpretarea gresita a cuvintelor continute de un mesaj); b) utilizarea corecta a canalelor de comunicare; c) folosirea adecvata a cuvintelor, in formularea intrebarilor; d) receptarea adecvata a persoanei interlocutorului. 1427. Printre principalele obstacole in gandirea si comunicarea verbala nu se regaseste: a) ambiguitatea; b) generalizarea; c) logoreea; d) coerenta. 1428. Care dintre urmatoarele este considerat obstacol in gandirea si comunicarea verbala? a) divagarea; b) coerenta; c) toleranta; d) claritatea. 1429. Printre barierele in comunicare datorate unor expresii si formule verbale consacrate nu se regasesc: a) comenzile, indicatiile, imperativul; b) promisiunile; c) invataturile, pildele; d) criticile dure. 1430. Ambiguitatea mesajelor verbale este o consecinta a: a) generalizarii situatiilor, faptelor, evenimentelor, intamplarilor pornind de la fragmente de cunostinte, informatii sau fapte; b) ingustarii campului posibilitatilor de exprimare a indivizilor; c) confuziei intre denotatie si conotatie, dar si a utilizarii neadecvate a sinonimelor, omonimelor si polisemiei cuvintelor; d) debitului verbal al oamenilor. 1431. Divagarea presupune: a) confuzia intre denotatie si conotatie; b) generalizarea situatiilor, faptelor, evenimentelor; c) tendinta oamenilor de a construi realitate si a o descrie in mod dual; d) deplasarea de la subiectul unei discutii. 1432. Identificati afirmatia adevarata: a) polarizarea largeste campul posibilitatilor de exprimare a indivizilor; b) divagarea presupune tendinta oamenilor de a construi realitate si a o descrie in mod dual; c) logoreea este determinata de confuzia intre denotatie si conotatie;
d) erorile de perceptie a mesajelor sunt datorate erorilor de traducere intre analogic si digital. 1433. Printre cauzele care stau la baza receptarii eronate a persoanei comunicatorului, dar si a interlocutorului acestuia nu se numara: a) prima impresie; b) limbajul specific; c) cliseele; d) aspectul exterior. 1434. Identificati afirmatia falsa: a) conceptul de strategie isi are originea in limba greaca; b) strategia unei firme este definita ca reprezentand ansamblul misiunilor si obiectivelor principale ale firmei, precum si mijloacele, politicile si planurile esentiale pentru indeplinirea acestora; c) comunicarea strategica aduce in prim plan rolul comunicarii asociate unui management strategic in cadrul firmei; d) in actualul context economico-social global, comunicarea strategica nu este necesara. 1435. Comunicarea strategica este necesara, deoarece: a) succesul realizarii produselor/serviciilor si a procesului de afaceri este un rezultat direct al persoanelor implicate: angajati, furnizori, clienti, finantatori, intermediari, consilieri etc.; b) profitabilitatea firmei rezulta din optimizare; c) avantajul competitiv durabil nu deriva din capacitatea excelenta a firmei de a realiza produse si servicii de calitate; d) succesul realizarii produselor/serviciilor este un rezultat direct al implicarii active a statului.
1436. Sistemul comunicarii strategice nu poate fi utilizat ca motor pentru crearea, conducerea si diseminarea unei excelente organizationale in; a) realizarea produselor; b) procesul de afaceri; c) gestionarea capitalului fizic; d) gestionarea capitalului uman. 1437. Comunicarea strategica se refera la: a) modalitatea de realizare a obiectivelor firmei; b) modalitatea de integrare a comunicarii in sfera problemelor de afaceri; c) existenta unei relatii de cauzalitate intre activitatile de comunicare si indeplinirea obiectivelor firmei; d) efectul realizarii obiectivelor firmei. 1438. Identificati afirmatia adevarata: a) comunicare reprezinta atat o cauza a realizarii obiectivelor firmei, cat si un efect al acestora; b) comunicarea strategica nu presupune existenta unei relatii cauza-efect intre activitatile de comunicare si indeplinirea obiectivelor firmei;
c) obiectivele comunicarii nu reprezinta incercari de a modifica sau de a dezvolta nivelul de cunoastere al audientei; d) in contextul actual o organizatie de succes trebuie sa fie o entitate reactiva. 1439. In general, obiectivele comunicarii (interne si externe) sunt de doua feluri: a) obiective de notorietate/informare asupra firmei/produsului sau serviciului si obiective de motivare a unor atitudini si comportamente; b) obiective de informare asupra produsului si obiective de informare asupra firmei; c) obiective interne si obiective de motivare a unor atitudini; d) obiective de informare asupra produsului si obiective externe de motivare a unor atitudini. 1440. Identificati afirmatia falsa: a) strategia de comunicare reprezinta o parte componenta a strategiei globale a firmei; b) o organizatie trebuie sa comunice la toate nivelurile, in plan intern - pe verticala si orizontala si in plan extern; c) strategia de comunicare interna poate fi doar orizontala; d) o organizatie trebuie sa comunice utilizand retele de comunicare interne si externe. 1441. in contextul actual o organizatie de succes trebuie sa fie o entitate: a) inchisa; b) inadaptiva; c) reactiva; d) cu o structura si o strategie de comunicare.
1442. In functie de relatiile cu exteriorul strategiile de comunicare in afaceri sunt: a) strategii de comunicare interna si strategii de comunicare d e grup; b) strategii de comunicare interna si strategii de comunicare externa; c) strategii de comunicare de masa si strategii de comunicare interna; d) strategii interpersonale si strategii de grup. 1443. Negocierea nu este: a) metoda de generare a tensiunii intre indivizi; b) orice forma de intalniri, discutii, consultari sau alte legaturi directe sau indirecte; c) o actiune prin care se trateaza cu cineva incheierea unei conventii economice, politice, culturale; d) forma de comunicare umana. 1444. Conceptul de negocierea in afaceri prezinta anumite elemente specifice. Care dintre urmatoarele nu este considerat element specific? a) timpul de negociere; b) pozitia de negociere; c) spatiul de negociere; d) puterea de negociere. 1445. Negocierea comerciala nu este:
a) negocierea in afaceri; b) negocierea purtata intre un vanzator si un cumparator cu scopul de a incheia un acord: act de vanzare-cumparare, conventie, contract, comanda, parteneriat etc.. c) o actiune prin care se trateaza cu cineva incheierea unei conventii politice; d) forma particulara a negocierii, centrata pe existenta unui produs si a unei nevoi de satisfacut prin acesta. 1446. Negocierea comerciala nu prezinta urmatoarea particularitate: a) este un proces de comunicare doar a unor date economice (pret, termene, posibilitati de finantare etc.); b) este un proces organizat, concretizat intr-un ansamblu de initiative, schimburi de mesaje, contracte si confruntari, care au loc intre partenerii de afaceri, cu respectarea unor reguli si uzante statornicite intrun mediu determinat; c) este un proces orientat catre obtinerea unui produs cu diverse atribute: pret, calitate, termene, conditii de plata, garantii etc., in conditii avantajoase; d) este un proces de interactiune, ajustare si armonizare a intereselor distincte ale partilor (aflate in raport de interdependenta generat de mediul economic in care partenerii actioneaza), astfel incat, dincolo de caracterul competitiv al raporturilor dintre parti, acordul de vointa sa devina reciproc avantajos.
1447. Care dintre urmatoarele nu este functie a negocierii: a) functia de derutare; b) functia poetica; c) functia de coordonare a actiunilor; d) functia de adoptare a deciziilor. 1448. Negocierea obiectului contractului nu consta in identificarea sau definirea produsului prin: a) determinarea cantitatii; b) precizarea pretului; c) precizarea calitatii si a marcii; d) garantia calitatii marcii. 1449. Prin prisma comportamentului uman si a tipului de interese, negocierile sunt: a) negocieri personale si negocieri colective; b) negocieri interne si negocieri externe; c) negocieri nationale, negocieri internationale si negocieri europene; d) negocieri oficiale si negocieri neoficiale. 1450. Dupa numarul persoanelor implicate in procesul de negociere, negocierile sunt: a) negocieri personale si negocieri colective; b) negocieri interpersonale, negocieri intrapersonale si negocieri colective; c) negocieri nationale, negocieri internationale si negocieri europene; d) negocieri interne si negocieri externe.
1451. Negocierea integrativa presupune: a) rezolvarea problemelor prin gasirea de solutii reciproc acceptabile; b) abordarea negocierii ca pe o competitie; c) modificarea atitudinilor de baza ale partilor adverse; d) identificarea unui avantaj reciproc acolo unde exista interese convergente. 1452. Negocierea distributiva este: a) amiabila; b) blanda; c) dura; d) cooperanta. 1453. Prin negocierea structurala se urmareste: a) castigarea pe seama celeilalte parti; b) modificarea atitudinilor de baza ale partilor adverse, deoarece niciuna nu-si poate atinge obiectivul fara cooperarea celeilalte; c) rezolvarea problemelor prin gasirea de solutii reciproc acceptabile; d) identificarea unui avantaj reciproc acolo unde exista interese divergente.
1454. Identificati afirmatia falsa: a) se poate vorbi despre negociere in masura in care interesele partenerilor coincid; b) negocierea nu este un moment sau o actiune de sine statatoare; c) negocierea este teritoriul afirmarii calitatilor, cunostintelor si abilitatilor unui negociator; d) negocierea inseamna tot ceea ce se intampla pana se ajunge la acordul final. 1455. Care dintre urmatoarele nu este caracteristica principala a procesului de negociere? a) caracterul comun si convergent al activitatii; b) caracterul unitar si, in acelasi timp, eterogen, din punctul de vedere al obiectivelor, al procesului de negociere; c) prezenta a nu mai putin de doua parti, fiecare avand interese, obiective si intentii proprii; d) suprapunerea partiala si deosebirea partiala a intereselor partilor. 1456. Procesul de negociere nu presupune urmatoarea faza sau stadiu intermediar: a) pregatirea negocierii; b) stabilirea pozitiilor si declararea acestora; c) derularea negocierii; d) structurarea negocierii. 1457. Pregatirea organizatorica a negocierii nu se refera la: a) alcatuirea programului de primire a partenerilor; b) stabilirea pozitiilor de negociere si declararea lor; c) corelarea agendei de lucru si consultarea unor terte parti, persoane sau organizatii care pot fi implicate in incheierea negocierii respective; d) alegerea echipei de negociatori sau a negociatorului.
1458. Care dintre urmatoarele nu este considerat document-suport elaborat in faza de pregatire a negocierii? a) planul de negociere; b) dosarele de negociere pe domenii de competenta; c) dosarul privind informatii despre situatia economico-financiara a concurentilor; d) proiectul de contract/comanda. 1459. Printre calitatile unui negociator nu se regaseste: a) adaptabilitatea si flexibilitatea; b) comportamentul negativ; c) cunostintele temeinice in ceea ce priveste arta negocierilor; d) spiritul liber, deschis, capabil de autocontrol. 1460. Specialistii sunt de parere ca un negociator pozitiv nu este: a) optimist; b) influentabil; c) zambitor; d) inventiv. 1461. In vederea pregatirii pentru negociere pot fi utilizate anumite metode de pregatire. Care dintre urmatoarele nu se inscrie in aceasta categorie? a) metoda sedintelor grupului de lucru; b) metoda simularii; c) metoda scenariilor; d) metoda celor mai mici patrate. 1462. Pozitia de deschidere a negocierii reprezinta: a) punctul de plecare in negociere si ia forma primei propuneri (oferta) facuta de catre unul din cei doi parteneri de negociere; b) raspunsul partenerului la declararea pozitiei de deschidere a negociatorului; c) acel nivel al ofertei sub care unul din negociatori nu mai este interesat sa discute; d) interesele si nevoile comune ale partenerilor. 1463. Pozitia de ruptura a negocierii reprezinta: a) punctul de plecare in negociere si ia forma primei propuneri (oferta) facuta de catre unul din cei doi parteneri de negociere; b) acel nivel al ofertei sub care unul din negociatori nu mai este interesat sa discute; c) interesul real al negociatorului; d) interesele si nevoile comune ale partenerilor. 1464. Pozitia obiectiv reprezinta: a) raspunsul partenerului la declararea pozitiei de deschidere a negociatorului; b) acel nivel al ofertei sub care unul din negociatori nu mai este interesat sa discute c) interesul real al negociatorului; d) interesele si nevoile comune ale partenerilor.
1465. Pentru intarirea argumentelor si cresterea fortei de convingere se folosesc tactici de persuasiune pozitive si negative. Care dintre urmatoarele nu este tactica de persuasiune pozitiva ? a) promisiunile; b) recomandarile; c) recompensele; d) avertismentul. 1466. Identificati afirmatia falsa: a) pregatirea corecta, adecvata a negocierii duce la pierderea unui partener viabil si profitabil pe termen lung; b) derularea procesului de negociere propriu-zisa consta intr-o succesiune de contacte si runde de discutii de afaceri, tatonari, pledoarii, schimburi de informatii, concesii, observatii si obiectii etc., care conduc la realizarea sau nu a acordului de vointa al partilor; c) pozitia de consens reprezinta interesele si nevoile comune ale partenerilor; d) crearea documentelor-suport pentru negociere se refera la elaborarea si strangerea unor documente necesare sustinerii argumentatiei si demonstratiei in procesul de negociere. 1467. in general, mesele de negociere sunt dreptunghiulare, patrate sau rotunde. in cazul in care masa de negociere este dreptunghiulara, urmatoarea pozitie de asezare nu poate fi luata in considerare: a) pozitia de colt; b) pozitia de fuga; c) pozitia de cooperare; d) pozitia independenta. 1468. in literatura de specialitate sunt prezentate o serie de metode de neutralizare a observatiilor, printre care si metoda apararii. Aceasta presupune: a) realizarea de analogii referitoare la experienta interlocutorului sau ce a proprie; b) repetarea observatiei interlocutorului sub o forma convenabila vorbitorului; c) construirea discursului vorbitorului astfel incat interlocutorul sa nu poata face nicio observatie sau obiectie cu privire la cele expuse de partener; d) includerea observatiei in expunerea vorbitorului. 1469. O intrebare formulata pertinent nu favorizeaza; a) clarificarea pozitiilor si punctelor de vedere; b) stabilirea obiectivelor; c) dirijarea sensului discutiei; d) adoptarea solutiei dorite. 1470. Care dintre urmatoarele nu este considerat principiu al comunicarii eficiente: a) principiul ascultarii active; b) principiul congruentei; c) principiul empatiei; d) principiul divergentei.
1471. Principiul empatie presupune: a) acceptarea interlocutorului ca pe o individualitate, care are dreptul sa aiba sentimente si perceptii ce pot fi diferite sau asemanatoare de ale vorbitorului; b) ascultarea activa a interlocutorului; c) concentrarea pe problema si nu pe persoana interlocutorului; d) sinceritate din partea interlocutorului. 1472. Identificati afirmatia falsa: a) discutia de afaceri reprezinta o conversatie bazata pe un sistem de idei si cuvinte alese in functie de un anumit obiectiv initial delimitat de catre vorbitori, in vederea generarii unei situatii sau relatii de afaceri; b) prin intermediul discutiei de afaceri, interlocutorul nu poate fi convins de oportunitatea unei afaceri sau de necesitatea redimensionarii stocului relational; c) discutia de afaceri este ireversibila, continua si genereaza efecte pozitive sau negative pentru partenerii de discutie; d) abordarea discutiei de afaceri se realizeaza si din punct de vedere psihologic. 1473. Identificati afirmatia adevarati: a) o intrebare formulata pertinent nu favorizeaza clarificarea pozitiilor si punctelor de vedere; b) ascultarea activa nu presupune concentrarea asupra sentimentelor exprimate de interlocutor si/sau asupra continutului mesajului transmis de acesta; c) ascultarea activa este eficienta in cazul unei discutii de afaceri doar cand vorbitorul nu a inteles ce vrea sa spuna interlocutorul; d) ascultarea empatica presupune interrelationarea cu o persoana aflata in dificultate, in imposibilitatea de a rezolva o problema. 1474. In formularea criticilor nu este folosita tehnica: a) fondului emotional; b) dedublarii personalitatii interlocutorului; c) aprobarii faptei interlocutorului; d) behaviorista. 1475. Tehnicile de tratare a elementelor de negociere sunt: a) tehnici de extindere a obiectului negocierii prin adaugarea unor noi elemente ale negocierii si tehnici de transformarea obiectului negocierii; b) tehnici de abordare globala a elementelor si tehnici de abordare in faze sau etape a negocierii; c) tehnici de abordare de tip lider si tehnici de abordare de tip „propunere-contrapropunere”; d) tehnici de acrosaj sentimental si tehnici de invocare a unei urgente. 1476. Tehnica personalizarii negocierii se refera la: a) faptul ca fiecare negociator trebuie sa-si adapteze mesajul, argumentatia si demonstratia la tipul de partener; b) abordarea negocierii din perspectiva cifrelor; c) intoxicarea partenerului cu informatii;
d) faptul ca negociatorul, cautand sa-si atinga prioritatea maxima, cedeaza la prioritatea maxima a partenerului sau, ajungandu-se astfel la un acord sau impreuna dezvolta o noua solutie la nevoile lor, dincolo de propunerile initiale. 1477. Tehnica solutiilor integratoare este o tehnica constructiva utilizata in afaceri atunci cand: a) partenerul este intr-o dispozitie proasta, este indispus, este plictisit; b) ambii parteneri sunt dispusi sa castige impreuna; c) partenerul nu este stresat si presat de timp; d) partenerul este stresat, grabit si nu are capacitatea d e a lua decizii corecte in conditii de stres. 1478. Transformarea observatiilor si obiectiilor interlocutorului ) in argumente se realizeaza folosinduse tehnica: a) „celor trei pasi”; b) intrebarilor; c) ascultarii; d) empatiei. 1479. Printre metodele recunoscute de argumentare, prezentate in literatura de specialitate, ce pot fi utilizate in abordarea eficienta a negocierii, nu se numara: a) metoda clasica; b) metoda intrebarilor; c) metoda lui Socrate; d) metoda bumerangului. 1480. Metoda bumerangului presupune: a) argumentarea directa catre partener; b) adaptarea argumentatiei la comportamentul interlocutorului; c) folosirea celor spuse de interlocutor impotriva Iui insusi; d) argumentarea foarte exacta, care, pas cu pas, prin intermediul concluziilor partiale, conduce spre concluzia finala, dorita de negociator. 1481. Metoda „schimbarii la timp a macazului", ca metoda de argumentare, presupune: a) adaptarea argumentatiei la comportamentul interlocutorului; b) folosirea argumentelor interlocutorului impotriva lui insusi; c) argumentarea directa catre partener; d) accentuarea unor argumente. 1482. Printre capcanele sau trucurile, specifice argumentarii, ce pot fi utilizate de negociator, nu se incadreaza: a) devierea de la scopul dorit; b) extragerea unei fraze din context;
c) inducerea in eroare a interlocutorului; d) argumentarea directa.
1483. Inducerea in eroare a interlocutorului se realizeaza prin: a) formularea de argumente pe jumatate adevarate, bazate pe informatii eronate, utilizandu-se termeni neclari si omitand esentialul; b) ne luarea in seama a nevoilor interlocutorului; c) folosirea unor glume; d) argumente care vizeaza trasaturi ale personalitatii interlocutorului. 1484. Stilul agresiv de negociere este specific persoanelor: a) competitive, dominatoare si care au o constanta comportamentala agresiva; b) mai concesive si mai dispuse sa cedeze din obiective pentru a pastra relatia; c) care cedeaza; d) care cedeaza intotdeauna indiferent de situatie, de relatia stabilita cu partenerul si de miza negocierii. 1485. Stilul de compromis presupune: a) faptul ca negociatorul incearca sa rezolve problemele atat prin impunerea interesului propriu, daca este posibil, cat si prin cooperarea cu partenerii; b) evitarea conflictelor prin intelegerea si sustinerea intereselor partenerilor; c) faptul ca negociatorul doreste rezolvarea conflictului astfel incat partenerii sa castige sau sa nu piarda nimic; d) faptul ca negociatorul doreste mai mult decat rezolvarea conflictelor; el vrea ca ambele parti sa castige din situatia respectiva. 1486. Ocolirea sau evitarea situatiilor conflictuale reprezinta un stil specific persoanelor care: a) schimba subiectul in situatia in care intra in conflict cu partenerul, evita persoana generatoare de conflict sau chiar lasa balta afacerea; b) utilizeaza manipularea prin logica argumentelor sau diferite modalitati de a inspira mila; c) accepta, in situatii conflictuale, un compromis rezonabil; d) sugereaza solutii in care ambii parteneri castiga. 1487. Stilul concesiv reprezinta un stil personal de negociere de cedare in situatiile conflictuale, specific persoanelor care: a) amana discutarea subiectului conflictual sau o dau pe gluma; b) aproba dictonul „cel mai intelept cedeaza”; c) renunta la unele aspecte ale discutiei de afaceri in scopul de a castiga timp pentru aplanarea conflictului; d) renunta la anumite pretentii din partea interlocutorului, daca si acesta face la fel.
1488. Compromisul este un stil personal de negociere caracteristic persoanelor care: a) solicita un arbitru pentru rezolvarea conflictului; b) aproba dictonul „scopul scuza mijloacele” in atingerea obiectivelor; c) cauta o cale de mijloc in procesul negocierii; d) incearca sa se puna in locul partenerului si sa-i inteleaga motivele. 1489. Negociatorul de tip violet este cel care porneste in abordarea negocierii de pe pozitia de: a) dominator; b) dominator, dar, in procesul negocierii, comportamentul acestuia se schimba, facand concesii pentru a se ajunge la o intelegere sau invers; c) arbitru; d) supus. 1490. Stilul personal de negociere nu variaza in functie de: a) cultura nationala si cultura organizatiei din care face parte; b) genul negociatorului; c) calitatile sale de negociator; d) cantitatea si calitatea muncii depuse. 1491. Identificati afirmatia adevarata: a) stilul pierdere/pierdere se manifesta cand managerii (indivizii) cu mentalitate de tip castig/pierdere se intalnesc; b) stilul de negociere pierdere/castig se manifesta la acei negociatori care sunt considerati a fi „baieti rai”; c) ambele stiluri de negociere castig/pierdere si pierdere/castig sunt generate de sentimentul securitatii interioare al indivizilor si firmelor; d) stilul pierdere/castig se dovedeste, din primul moment de aplicare, a fi de succes, iar pe termen lung se traduce intr-un stil de negociere de tip pierdere/pierdere. 1492. Negocierea bazata pe principii nu este abordata la nivel: a) personal; b) global; c) managerial; d) organizational.
1493. Strategia de negociere poate fi definita ca fiind: a) o strategie detaliata;
b) linia directoare de conduita si atitudine a negociatorului in vederea atingerii obiectivelor fixate, utilizand informatii si relatii interumane; c) maniera dinamica si adaptabila in care negociatorul actioneaza: d) partea stiintelor comerciale care priveste conducerea generali a activitatii firmei. 1494. Identificati afirmatia adevarata: a) in domeniul comercial, strategia nu este partea stiintelor comerciale care priveste conducerea generala a negocierilor; b) strategia de negociere este o linie de gandire care se poate dovedi valabila in orice situatie in care se afla un negociator; c) strategia de negociere reprezinta maniera dinamica si adaptabila in care negociatorul isi imagineaza negocierea ca proces; d) exista o strategie universal valabila in toate situatiile. 1495. Reactiile spontane ale negociatorilor reprezinta: a) manifestari impulsive, instinctuale, necontrolate ale partenerilor de discutii; b) manifestari controlate ale interlocutorului; c) trucuri folosite de negociator; d) jocuri de negociere. 1496. in cadrul optiuni strategice integrative, stilul personal de negocieri poate fi: a) castig/castig; b) castig/pierdere; c) pierdere/castig; d) pierdere/pierdere. 1497. in cadrul optiuni strategice distributive, stilul personal de negocieri poate fi: a) castig/castig; b) castig/pierdere; c) castig; d) castig/castig sau netranzactionare. 1498. Printre tacticile defensive de negociere, literatura de specialitate situeaza: a) tactica amanarii discutiilor; b) tactica „zambetului”; c) tactica exercitarii presiunii asupra membrilor echipei oponente (flatare, coruptie, santajul, constrangerea, presiunea timpului); d) tactica acceptarii aparente (a propunerilor partenerului).
1499. In categoria tacticilor de negociere ofensive se inscrie: a) tactica intrebarilor; b) tactica contraintrebarii; c) tactica problemelor neimportante; d) tactica pretinsei neintelegeri.
