Absolvire Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos: 1. 1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie. 2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular. 3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea. 4. Tahipneea apare in astmul bronsic. 5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. 6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica. 7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. 8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare. 9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. 10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac. 2. 1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara. 2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere. 3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. 4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar. 5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata. 6. Insomnia este nevoia brusca de somn. 7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. 8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul. 9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul. 10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie. 3. 1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei. 2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie. 3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare. 4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. 5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 1. A 1 2 3 4 5
Tahipnee Bradipnee Dispnee paroxistica Dispnee Bauchut(Bouchut)? Dispnee Biot
B a b c d e
Ritm respirator rar Cicluri respiratorii inversate Respiratie agonica Accese respiratorii repetate ziua/noaptea Cresterea frecventei respiratorii 2.
A 1 Anorexie 2 Bulimie 3 Polifagie
B a Foame exagerata, fara control b Scaderea cantitatii de lichide din corp c Absenta sentimentului de satietate
1
4 Deshidratare 5 Casexie
d Slabire extrema in faza terminala e Diminuarea sau absenta poftei de mancare 3.
1 2 3 4 5
A Insomnie cronica Insomnie la adormire Insomnie reactionala Insomnie medicamentoasa Insomnia trezirii precoce
a b c d e
B Cauzata de probleme afective Persista mai mult de 3 luni Cauzata de administrarea unor tranchilizante Treziri multiple in partea a doua a noptii Trec mai mult de 30’ pana la adormire 4.
1 2 3 4 5
A Hiperpirexie Temperatura normala Febra moderata Subfebrilitate Febra ridicata
B a b c d e
36° - 37°C 38° - 39°C 39° - 40°C 37° - 38°C 41° - 42°C
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza: a) dimineata intre orele 3 – 5 b) la pranz intre orele 12 – 14 c) seara intre orele 20 – 23 2. Disfagia reprezinta: a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza - respiratie – pauza c) respiratie deficitara permanenta 4. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversata 5. Anuria reprezinta: a) cresterea numarului de mictiuni b) absenta urinei in vezica urinara c) scaderea numarului de mictiuni 6. Absenta mictiunii inseamna: a) retentia completa de urina b) oligurie c) insuficienta renala cronica 7. Este tulburare de mictiune: a) polakiuria b) poliuria c) hematuria 8. Nicturia este: 2
a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii b) senzatia de mictiune c) lipsa urinei in vezica urinara 9. Incontinenta urinara reprezinta: a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul b) eliminarea inconstienta, involuntara a urinei c) mictiuni involuntare nocturne 10. Polakiuria este definita ca: a) mictiuni frecvente in cantitati mici b) cresterea diurezei peste 3000 ml c) inposibilitatea de a urina 11. Poliuria reprezinta: a) cresterea concentratiei acidului uric in sange b) tulburare de mictiune c) tulburare a diurezei 12. Tulburarile de emisie urinara sunt: a) disuria, micturia, polakiuria b) poliuria, anuria, hematuria c) polakiuria, izestenuria, glicozuria 13. Enurezisul este: a) pierderea de urina in timpul noptii b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte 14. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml in 24 ore se numeste: a) poliurie b) anurie c) oligurie 15. Mictiunea dureroasa se numeste: a) disurie b) oligurie c) anurie 16. Urina cu sange defineste : a) hematuria b) hematemeza c) hemoptizia 17. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte: a) sete de aer b) sete de apa c) ambele 18. Tahipneea este cauzata de: a) suprafata respiratorie marita b) suprafata respiratorie redusa c) efort intelectual 19. In bradipnee, frecventa respiratorie este de: a) 16 – 18 resp./min. b) 12 – 16 resp./min. c) 8 – 12 resp./min 20. Dispneea in patru timpi se numeste: a) Kussmaul
3
b) Cheynes-Stokes c) Bauchut 21. Dispneea matinala este cauzata de: a) insuficienta ventriculului stang b) contractia spastica a bronhiolelor in expir c) adoptarea unei pozitii neadecvate 22. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata, apare: a) malnutritia b) obezitatea c) casexia 23. Greutatea la inghitire se numeste: a) disfagie b) polifagie c) anorexie 24. Una din manifestarile de mai jos este o manifestare de dependenta in alimentarea si hidratarea deficitara: a) dementa b) depresia c) deshidratarea 25. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la: a) dezecchilibru hidroelectrolitic b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor c) obezitate 26. Obezitatea atrage dupa sine: a) incapacitatea de a desfasura diverse activitati b) pierderea elasticitatii tegumentelor c) hipertermie 27. Insomnia se manifesta prin: a) agitatie in timpul somnului b) desfasurarea activitatilor de rutina c) cresterea starii de confort 28. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin: d) acuze verbale din partea familiei e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi f) starea de letargie 29. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei, consta in: a. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic b. interzicerea prelungirii somnului fiziologic c. interzicerea consumului de excitante, seara 30. Combaterea insomniei se poate face prin: a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare b. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare 31. Hipertermia reprezinta: a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala c. ambele 32. In pneumonie, temperatura corpului pacientului atinge valoarea de: a. 40° C b. 38° C
4
c. 39° C 33. Hipertermia poate fi insotita de: a. limba umeda b. frison sau senzatie de frig c. stare generala buna
34. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este: a. inima b. rinichiul c. ficatul 35. Pentru a reduce febra ,asistenta medicala poate sa: a. aplice comprese reci la extremitati b. administreze un regim alimentar bogat in proteine c. administreze un regim alimentar bogat in lipide 36. Diareea se manifesta prin: a. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide c. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi 37. Diareea poate fi determinata de: a. consum de antibiotice b. consum de mucilagiu de orez c. consum de zeama de morcovi 38. In timpul diareei creste: a. reabsorbtia tubulara b. secretia tubulara c. peristaltismul intestinal 39. In holera numarul de scaune este de: a. 10 – 20/zi b. 80 – 100/zi c. 25 – 35/zi 40. In dizenterie numarul de scaune este de: a. 20 – 30/zi b. 25 – 35/zi c. 30 – 40/zi 41. In enterocolita numarul de scaune este de: a. 10 – 20/zi b. 25 – 35/zi c. 3 – 6/zi 42. In constipatie, pacientul are scaun : a. zilnic b. la 2 zile c. la 3 – 4 zile 43. In constipatie , pacientul poate prezenta : a. cefalee si astenie b. apetit crescut c. ambele 44. Una din cauzele constipatiei poate fi: a. consumul crescut de lichide
5
b. consumul crescut de laxative c. carenta de lichide 45. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la: a. constipatie b. diaree c. ileus 46. Constipatia spastica este urmare a: a. hiposensibilitatii nervului vag b. hipersensibilitatea nervilor intestinali c. hiposensibilitatea nervilor intestinali 47. Afectiunile anusului pot genera: a. diaree b. ileus c. constipatie 48. Retinerea frecventa a defecarii, duce la: a. constipatie habituala b. constipatie sigmoida c. constipatie atona 49. Comunicarea deficitara la nivel senzorial, este data de: a. cresterea functiei vizuale b. deficitul functiei auditive c. cresterea functiei tactile 50. Comunicarea deficitara la nivel motor, este data de: a. cresterea sensibilitatii cutanate b. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase c. tulburari de motilitate 51. Paralizia unei jumatati de corp se numeste: a. hemiplegie b. paraplegie c. monoplegie 52. Paralizia celor patru membre se numeste: a. pareza b. tetraplegie c. parapareza spastica 53. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic, ce duce la o comunicare deficitara, este: a. afectarea aparatului locomotor b. autoizolarea c. neglijarea fata de propria persoana 54. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic, ce duce la o comunicare deficitara, este: a. intoxicatia medicamentoasa b. dezorientarea c. poluarea 55. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic, ce duce la o comunicare deficitara, este: a. lipsa dintilor b. conditii de viata si munca nefavorabile c. stresul 56. Paloarea pielii este cauzata de:
6
a. anemii si deficit de irigarea pielii b. transpiratii excesive c. eruptii cutanate 57. Cianoza reprezinta: a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor b. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor c. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor 58. Micsorarea suprafetei respiratorii produce: a. roseata pielii b. paloarea pielii c. cianoza pielii
59. In pneumonie, aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru: a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat b. toata fata c. pielea toracelui 60. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica : a. o boala respiratorie b. o boala infectioasa c. o boala renala 61. Anasarca este: a. edemul fetei b. edemul localizat c. edemul generalizat 62. Descuamatia reprezinta: a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm b. indepartarea celulelor cornoase din derm c. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm 63. Excoriatia este: a. o leziune a corneei b. o leziune a pielii c. o leziune a unghiei 64. Eruptia cutanata este prezenta in: a. bolile venerice b. bolile sangelui c. bolile infectioase acute 65. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid: a. clar/ galbui b. rosiatic c. violaceu 66. Pustula este o formatiune cutanata plina cu: a. plasma b. puroi c. sange 67. Acneea juvenila survine in perioada: a. prescolara b. adulta c. pubertara
7
68. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de: a. tulburari de coagulare a sangelui b. carenta de igiena tegumentara c. carenta de vitamine 69. Epistaxisul este: a. o hemoragie bucala b. o hemoragie nazala c. o hemoragie anala 70. Hematemeza este: a. o eliminare de sange pe nas b. o eliminare de sange prin urina c. o eliminare de sange prin varsatura 71. Hemoptizia este: a. o eliminare de sange din plamani b. o eliminare de sange din stomac c. o eliminare de sange din rect 72. Furunculoza este produsa de: a. streptococ ß hemolitic b. stafilococ auriu c. gonococ 73. Intertrigo este localizat la: a. fata b. palme c. interdigital 74. Varicele reprezinta o dilatare: a. venoasa patologica b. venoasa fiziologica c. capilara 75. Ulcerul varicos este localizat la nivelul: a. mucoasei stomacului b. mucoasei duodenului c. tegumentelor membrelor inferioare 76. Escara apare in urma: a. deficitului alimentar b. deficitului de nutritie locala c. deficitului hidric
8
BAREM DE CORECTARE
Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:
1. A 2. A 3. A 4. F 5. F 6. F 7. A 8. A 9. F 10.A
1. Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS
2. 1. A Chiru,F. si colab. IOBS 2. F Chiru,F. si colab. IOBS 3. F Chiru,F. si colab. IOBS 4. A Chiru,F. si colab. IOBS 5. A Chiru,F. si colab. IOBS 6. F Chiru,F. si colab. IOBS 7. A Chiru,F. si colab. IOBS 8. F Chiru,F. si colab. IOBS 9. A Chiru,F. si colab. IOBS 10.A Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 110 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 119 pag. 119 pag. 119 pag. 119
pag. 146 pag. 147 pag. 147 pag. 147 pag. 147 pag. 231 pag. 231 pag. 231 pag. 231 pag. 231
3. 1. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 9
3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 1. 1-e Chiru,F. si colab. IOBS 2-a Chiru,F. si colab. IOBS 3-d Chiru,F. si colab. IOBS 4-b Chiru,F. si colab. IOBS 5-c Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 118-119 pag. 118-119 pag. 118-119 pag. 118-119 pag. 118-119
2. 1-e Chiru,F. si colab. IOBS 2-a Chiru,F. si colab. IOBS 3-c Chiru,F. si colab. IOBS 4-b Chiru,F. si colab. IOBS 5-d Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 147 pag. 147 pag. 147 pag. 147 pag. 147
3. Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 232 pag. 232 pag. 232 pag. 232 pag. 232
1-b 2-e 3-a 4-c 5-d
4. 1-e Chiru,F. si colab. IOBS 2-a Chiru,F. si colab. IOBS 3-b Chiru,F. si colab. IOBS 4-d Chiru,F. si colab. IOBS 5-c Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 89 pag. 89 pag. 89 pag. 89 pag. 89
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87 2.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 3.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 4.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 115 5.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 6.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 7.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 8.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 9.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 10.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 11.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181 12.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 13.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 14.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 15.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
10
16.a Chiru,F. si colab. IOBS 17.a Chiru,F. si colab. IOBS 18.b Chiru,F. si colab. IOBS 19.c Chiru,F. si colab. IOBS 20.a Chiru,F. si colab. IOBS 21.b Chiru,F. si colab. IOBS 22.b Chiru,F. si colab. IOBS 23.a Chiru,F. si colab. IOBS 24.c Chiru,F. si colab. IOBS 25.c Chiru,F. si colab. IOBS 26.a Chiru,F. si colab. IOBS 27.a Chiru,F. si colab. IOBS 28.b Chiru,F. si colab. IOBS 29.c Chiru,F. si colab. IOBS 30.a Chiru,F. si colab. IOBS 31.b Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 182 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 147 pag. 147 pag. 147 pag. 148 pag. 148 pag. 232 pag. 232 pag. 232 pag. 233 pag. 89
32.a Chiru,F. si colab. IOBS 33.b Chiru,F. si colab. IOBS 34.c Chiru,F. si colab. IOBS 35.a Chiru,F. si colab. IOBS 36.a Chiru,F. si colab. IOBS 37.a Chiru,F. si colab. IOBS 38.c Chiru,F. si colab. IOBS 39.b Chiru,F. si colab. IOBS 40.a Chiru,F. si colab. IOBS 41.c Chiru,F. si colab. IOBS 42.c Chiru,F. si colab. IOBS 43.a Chiru,F. si colab. IOBS 44.c Chiru,F. si colab. IOBS 45.a Chiru,F. si colab. IOBS 46.b Chiru,F. si colab. IOBS 47.c Chiru,F. si colab. IOBS 48.a Chiru,F. si colab. IOBS 49.b Chiru,F. si colab. IOBS 50.c Chiru,F. si colab. IOBS 51.a Chiru,F. si colab. IOBS 52.b Chiru,F. si colab. IOBS 53.c Chiru,F. si colab. IOBS 54.a Chiru,F. si colab. IOBS 55.b Chiru,F. si colab. IOBS 56.a Chiru,F. si colab. IOBS 57.b Chiru,F. si colab. IOBS 58.c Chiru,F. si colab. IOBS 59.a Chiru,F. si colab. IOBS 60.b Chiru,F. si colab. IOBS 61.c Chiru,F. si colab. IOBS 62.a Chiru,F. si colab. IOBS 63.b Chiru,F. si colab. IOBS 64.c Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 89 pag. 89 pag. 90 pag. 94 pag. 185 pag. 185 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 28 pag. 29 pag. 29 pag. 29 pag. 30 pag. 30 pag. 30 pag. 201 pag. 201 pag. 201 pag. 201 pag. 202 pag. 202 pag. 202 pag. 202 pag. 202
11
65.a Chiru,F. si colab. IOBS 66.b Chiru,F. si colab. IOBS 67.c Chiru,F. si colab. IOBS 68.a Chiru,F. si colab. IOBS 69.b Chiru,F. si colab. IOBS 70.c Chiru,F. si colab. IOBS 71.a Chiru,F. si colab. IOBS 72.b Chiru,F. si colab. IOBS 73.c Chiru,F. si colab. IOBS 74.a Chiru,F. si colab. IOBS 75.c Chiru,F. si colab. IOBS 76.b Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 204 pag. 204 pag. 204 pag. 204
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face: a. concomitent cu administrarea antibioticelor b. dupa administrarea antibioticelor c. inainte de administrarea antibioticelor 2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru: a. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator b. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare c. administrarea medicamentelor 3. Sunt sonde uretrale : a. Faucher, Kocher b. Nelaton, Thieman..... c. Einhorn, Faucher 4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri; a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie ,in interventia chirurgicala de urgenta c. prelevare de urina 5. Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri: a. pentru oprirea hemoragiei gastrice b. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic c. pentru extragerea continutului duodenal 6. Este sonda de compresiune esofagiana : a. Sonda Faucher
12
b. Sonda Einhorn c. Sonda Blakemore 7. Este sonda vezicala : a. Sonda Nelatan b. Sonda Blakemore c. Sonda Einhorn 8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt: a. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,bronhopneumonii de aspiratie b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale. 9.
Scopul explorator al sondajului duodenal este: a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva b. extragerea continutului duodenal, bila ( A,B,C) , suc pancreatic, secretie proprie. c. evacuarea continutului stomacal toxic. 10. Scopul explorator al sondajului vezical este: a. recoltarea urinei pentru examen de laborator b. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda. 11. Prin spalatura oculara se intelege: a. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival. b. spalarea conductului auditiv extern. c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica. 12. Spalatura oculara este indicata in: a. tratamentul otitelor cronice. b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea corpilor straini. c. pregatirea pentru cistoscopie. 13. Spalatura gastrica reprezinta: a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine. b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica c. introducerea unui curent de lichid in vagin. 14. Scopul terapeutic al clismei este: a. alimentarea sau hidratarea pacientului. b. evacuarea continutului intestinului gros. c. pregatirea pacientului pentru rectoscopie. 15. Tubul de gaze se introduce pentru : a. administrarea de medicamente. b. interventii chirurgicale asupra rectului. c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal. 16. Scopul explorator al punctiei venoase este: a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v. b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator. c. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala. 17. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt: a. venele plicii cotului , antebratului , venele de pe fata dorsala a mainii,venele jugulare si epicraniene. b. artera femurala, jugulara, poplitee.
13
c. artera cubitala, radiala,humerala. 18. Recoltarea VSH se efectueaza : a. 2ml sange pe cristale de EDTA. b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% c. 5ml sange simplu. 19. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel: a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%. b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% c. 2 ml sange pe cristale de EDTA 20. Hemocultura reprezinta; a. viteza de sedimentare a hematiilor . b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic. c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului. 21. Fibrinogenul se recolteaza: a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange. b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml. c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange. 22. Timpul de protrombina se preleveaza astfel: a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K. b. 5 ml sange simplu. c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% 23. Scopul recoltarii sputei este: a. explorator pentru examinari macroscopice , citologice ,bacteriologice , parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv. c. pentru examinari virusologice. 24. Exsudatul faringian este: a. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse. c. continut gastric eliminat spontan. . 25. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia: a. cancer gastric. b. intoxicatii cu substante caustice. c. staza gastrica. 26. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia : a. colectii inchistate de lichid b. ascita c. lichid pleural 27. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt: a. paralizii prin lezarea nervului sciatic. b. hemoragii digestive superioare c. infectii ale mediastinului. 28. Paracenteza se efectueaza : a. in fosa iliaca stanga , linia Monroe – Richter. b. in fosa iliaca dreapta. c. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene
14
29. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor : a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive. b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare
BAREM DE CORECTARE
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 94 2. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 116 3. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 107 4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
15
pag. 105 5. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 105 6. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 105 7. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 107 8. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 110 9. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 112 10. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 116 11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 122 12. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 122 13. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 124 14. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 131 15. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 135 16. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44 17. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44-45 18. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 79 19. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 80 20. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 83
16
21. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 82 22. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 82 23. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 92 24. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 89 25. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 126 26. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 53 27. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 56 28. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 54 29. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158
17
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de pe obiecte, etc. 2. Asepsia este o metoda profilactica. 3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute. 4. Dupa spalare, mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. 5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda. 6. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii. 7. Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav. 8. In laboratoarele de bacteriologie, sterilizarea prin fierbere ramane inca utila. 9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel. 10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor. 11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid. 12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nounascuti. 13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. 14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele. 15. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata. II. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. A 1. Sterilizarea prin flambare 2. Sterilizare la pupinel
a) instrumente optice b) materiale moi (comprese, campuri, halate, masti)
3. Sterilizare la autoclav (la cald)
c) gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de
B
18
prelevare d) materiale din polietilen
4. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen) 5. Sterilizare prin iradiere cu raze gama
e) materiale din sticla
2. 1. 2 3 4 5
A Alcoolul 70˚ Tinctura de iod Apa oxigenata Rivanolul Cloramina solutie
a) b) c) d) e)
B in contact cu plaga face bule de aer are actiune bactericida puternica se mai numeste solutie Dakin nu se aplica pe plagi se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede
III. Marcati cu X raspunsul corect 1. Antisepsia este: a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi 2. Sterilizarea urmareste: a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor b) profilaxia infectiilor plagilor c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor. 3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: a) prin caldura umeda b) prin caldura uscata c) prin mijloace chimice 4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de: a) 128 ˚C b) 180 ˚C c) 100 ˚C 5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii: a) acestea se pun la fiert in apa rece b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu 6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de: a) 1-2% b) 5-6% c) 10% 7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia: a) poate produce arsuri chimice b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
19
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi 8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic: a) alcoolul b) apa oxigenata c) tinctura de iod 9. Materialul moale se sterilizeaza la: a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori c) 180˚ si 2 atm la pupinel 10. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este: a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
BAREM DE CORECTARE
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 65 2. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64 3. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 66 4. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 67 5. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75 6. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76 7. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79 8. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
20
9. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 83 10. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 86 11. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 87 12. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 88 13. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 83 14. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 82 15. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 83
Pag Pag Pag Pag Pag Pag Pag
Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1 –c , 2 –e , 3 –b , 4 –a , 5 –d
Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii.Pag 82 - 83
2. 1 –b, 2 –d , 3 –a ,4 –e , 5 –c
Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii.Pag 87
Marcati cu X raspunsul corect 1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 4. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 7. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 8. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 9. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 10.a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 64 Pag 75 Pag 75 Pag 76 Pag 76 Pag 87 Pag 86 Pag 87 Pag 83 Pag 79
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
21
1.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala,vegetala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile. 2.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator. 3.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic. 4.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid. 5.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si sapun. 6.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii. 7.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei pastrarea acestora la rece. 8.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic. 9.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala. 10.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului. 11.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este obligatorie. 12.Dozele de insulina se masoara in unitati. 13.Fraxiparine,calciparine,clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata,injectarea acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora. 14.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie. 15.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool. 16.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1.Doza terapeutica. 2. Doza maxima
A.Doza administrata in cantitatea cea mai mare fara actiune toxica pentru organism B.Doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic.
3.Doza toxica.
C.Doza care conduce la decesul pacientului.
4.Doza letala.
D.Doza administrata care provoaca fenomene toxice grave pentru organism
2. 1.Pe cale orala. 2.Pe cale respiratorie.
3.Pe cale percutanata 4.Pe cale rectala. 3.
A.Alifii,uleiuri,pudra,mixturi,emplastre medicinale,comprese medicinale. B.Medicamente solide si lichide(ceaiuri , siropuri,infuzii,tincture,decocturi,solutii tablete,droguri,capsule). C.Supozitoare,clisme medicamentoase. D.Inhalatii,oxigen.
22
1.Durere vie.
A.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin.
2.Necroza tesuturilor.
B.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin.
3.Embolie gazoasa.
C.Atingerea nervului sciatic.
4.Hematom
D.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa.
4. 1.Frison si stare febrila.
A.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul circulator.
2.Embolie gazoasa insotita de sincopa.
B. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea solutiilor expirate,nesterile
3.Dispnee si dureri precordiale.
C.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile perivenoase.
4.Flebita sau necroze
D.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati mari de solutie.
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.Solutiile hipertone se administreaza pe cale: a) intravenoasa b) intramusculara c) intradermica 2.”Coaja de portocala” este caracteristica pentru injectia: a) intradermica b) subcutanata c) intravenoasa 3.Pe care din urmatoarele cai de aministrare a medicamentelor, absorbtia se face lent: a) calea orala b) calea intravenoasa c) calea intramusculara 4.Solutiile injectabile uleioase se administreaza: a) intravenos b) intramuscular c) intradermic 5.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu: a) ser fiziologic b) solutie dezinfectanta c) nu se dezinfecteaza 6.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce: a) hematom b) paralizie 23
c) embolie gazoasa 7.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect: a) general b) doar local c) general sau local 8.Care din urmatoarele sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare: a) flebalgia si tromboza b) embolia gazoasa c) lezarea sau paralizia nervului sciatic 9.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor: a) pe tegumente b) intramuscular c) intraarterial 10.Inhalatia este: a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze ,lichide sau substante medicamentoase fin pulverizate b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos 11.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie, pentru care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este: a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii c) anuntarea urgenta a medicului 12.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea c) nu se mai palpeaza 13.Insulina se administreaza cu: a) orice seringa b) seringa de 2 ml c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei 14.Fraxiparine se administreaza: a) subcutanat b) strict intrevenos c) intramuscular 15.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta: a) HZL b) completa c) sucuri carbogazoase 16.Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in: a) saloane intens luminate b) saloane incalzite la 32ºC c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºC 17.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie este: a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc c) pozitie semisezanda 18.Inainte de fiecare mobilizare se verifica: a) pulsul si tensiunea arteriala b) scaunul
24
c) nu este necesara nici o verificare
BAREM DE CORECTARE
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295 2. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295 3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-296 4. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-298 5. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-299 6. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-301 7. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-304 8. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-305 9. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-.306 10.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308 11.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308 12.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-320 13.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-324 14.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-329 15.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chirupag-330 16.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-331 Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1-B 2-A 3-D 4-C
Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.295
2. 1-B 2-D 3-A 4-C
Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.297-304
3. 1-C 2-D 3-A 4-B
Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.334
4. 1-B 2-A 3-D 4-C
Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag 340
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331 25
2. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 329 3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 298 4. b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 316 5. b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 330 6. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 334 7. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 297 8. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 317 9. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 302 10. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 301 11 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 308 12 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 332 13 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 320 14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 324 15 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 472 16 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 470 17 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 468 18.a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 473
26
Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare. 2. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor metalic, jena laringiana, tuse. 3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic. 4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. 5. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei mucoase. 6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. 7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar. 8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. 9. In astmul bronsic , bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice. 10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/ min. 11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar. 12. In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. 13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. 14. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara – hepatizatie rosie. 15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5-39 grade C. 16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. 17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. 18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. 19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena. 20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie. 1.
Asociati termenii din cele 2 coloane : I. 1. astmul bronsic 2. pneumonia pneumococica 3. ulcer gstro-duodenal
A. bicarbonat de sodiu B. rifampicina C. miofilin
27
4. tuberculoza pulmonara 5. angina pectorala
D. penicilina G E. nitroglicerina
II. 1. astmul bronsic 2. pneumonia pneumococica 3. bronsita cronica 4. ftizia 5. primo-infectia tuberculoasa
A. mucolitice B. virajul la tuberculina C. hepatizatie rosie D. caverna E. dispnee paroxistica
III. 1. tuberculoza primara 2. pneumonia pneumococica 3. pneumotorax 4. ftizia 5. astmul bronsic
A. caverna B. dispnee paroxistica expiratorie C. febra in platou – 40 C D. sancru de inoculare E. aer in cavitatea pleurala
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Dispneea este definita ca fiind : a) oprirea respiratiei b) patrunderea aerului in plamani c) respiratie anevoioasa 2 . Dispnee cu scaderea ritmului respirator este : a) tahipnee b) bradipnee c) polipnee 3. Vomica reprezinta: a) senzatie de varsatura b) varsatura alimentara c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii. 4. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta : a) hematurie b) hematemeza c) hemoptizie 5. Disfagia reprezinta : a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in patru timpi : inspiratie – pauza – expiratie – pauza. c) respiratie deficitara permanenta. 7. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara 28
b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversate. 8. Hipoxia reprezinta: a) cresterea oxigenului in sangele circulant b) cresterea CO2 in sangele circulant c) scaderea oxigenului in sangele circulant 9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza : a) bronhiile mari b) bronhiile mici c) ambele 10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit: a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat b) sa- si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta c) sa evite practicarea sporturilor de iarna. 11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza: a) combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmului b) administrarea penicilinei G c) administrarea de lichide calde 12. BPOC –ul este complicatia : a) pneumoniei pneumococice b) astmului bronsic c) bronsitei cronice 13. Termenul de BPOC reprezinta: a) pneumotorax spontan b) bronhopneumopatie obstructiva cronica c) astm bronsic 14. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza : a) drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica b) administrarea corticoizilor c) tratament antibiotic. 15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin: a) dispnee paroxistica expiratorie b) dispnee inspiratorie si expiratorie c) dispnee paroxistica inspiratorie 16. Criza de astm bronsic are durata variabila: a) 15 min- 3 ore b) 30 min c) 2 ore 17. Sputa din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) ruginie c) alb- sidefie cu aspect perlat. 18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice b)administrarea de antitusive c) drenaj postural. 19. Definitia: “ inflamatie cronica a mucoasei bronsice , evoluand progresiv catre prinderea bronhiilor terminale” corespunde : a) astmului bronsic b) tuberculozei pulmonare
29
c) bronsitei cronice 20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde: a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate,fibroze pulmonare b) bacilul Koch c) pneumococul 21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi: a) edemul pulmonar acut b) emfizemul pulmonar , insuficienta respiratorie c) pneumotoraxul 22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza: a) reducerea iritatiei bronsice , tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator b) chimioprofilaxia contactilor c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin: a) dispnee paroxistica inspiratorie b) febra si junghi toracic c) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee 24. Aspectul sputei din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) rosie ruginie c) alb – sidefie 25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este: a) restrictiva b) obstructiva c) mixta 26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie b) administrarea de antibiotice c) drenaj postural 27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome: a) vomica, febra 37,5 – 38 grade, greata b) expectoratie mucopurulenta , febra in platou c) frison unic , febra 39-40, junghi toracic 28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a) Penicilina G b) Tetraciclina c) Biseptol 29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi : a) pleurezia sero-fibrinoasa b) emfizemul pulmonar c) edemul pulmonar acut 30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda: a) repaus la pat,regim hidro-zaharat bogat in vitamine b) regim alimentar desodat c) consum excesiv de lichide 31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este : a) rosie – ruginie , vascoasa, aderenta
30
b) sidefie - perlata c) spumoasa , aerata 32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta: a) sindrom de condensare pulmonara b) leziuni cozeoase c) leziuni fibro-cavitare 33. Primoinfectia TBC se face: a) pe cale cutanata b) pe cale aeriana c) pe cale sexuala 34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia : a) sancrul de inoculare , adenopatiile traheo - bronsice b) leziuni condensate c) leziuni cavitare 35. Leziunea primitiva in TBC se numeste : a) adenopatie traheo-bronsica b) tuberculoza miliara c) sancru de inoculare 36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe : a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic b) teste de sensibilizare c) bronhografie 37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este: a) IDR la antimicotice b) IDR la tuberculina c) IDR la antibiotice 38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective , cu exceptia: a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului b) vaccinare antituberculoasa c) vaccinare antigripala 39. Leziunea caracteristica ftiziei este: a) sancrul de inoculare b) caverna c) adenopatia satelita 40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia : a) primoinfectia oculta b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara c) tuberculoza fibroasa 41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin: a) corticoterapie b) tuberculostatice c) antibiotice 42.Hemoptizia reprezinta: a.hemoragia otorinolaringiana b.hemoragia nazala c.hemoragia provenita din arborele bronsic 43.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta: a. tahicardie b. tahipnee c. bradipnee
31
44.Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata: a.scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii b.contaminarii cu pneumococ c.comprimarii organelor abdominale 45.Declansarea hemoptiziei este precedata de: a.senzatie de voma b.caldura retrosternala si jena respiratorie c.varsatura 46.Durerea toracica poate avea drept cauze: a.afectiuni cardiovasculare b.afectiuni pleuropulmonare c.ambele 47.Definitia astmului bronsic include, cu exceptia: a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor b.dispnee expiratorie c.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor 48.Complicatiile pneumoniei sunt: a.bronsita cronica b.emfizemul pulmonar c.pleurezia sero-fibrinoasa 49.Simptomul sugestiv pentru TBC este: a.febra 39 – 40 grade C b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani c.frison unic 30 – 40 minute 50.Spirografia exploreaza: a.volumele pulmonare dupa efort b.arborele traheo-bronsic, folosind substanta de control c.volumele si capacitatile pulmonare 51.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia: a.lipotimie, colaps b.pneumotorax c.hematemeza 52.Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin: a.IDR la tuberculina b.IDR Cassoni c.IDR Dick 53.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic: a.Sanda Metras b.Bronhoscop c.Aparat Roentgen 54. In perioadele febrile se recomanda; a) regim alimentar sarac in proteine si calorii b) regim alimentar desodat c) regim alimentar bogat in proteine si calorii 55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia: a) repaus la pat b) linistirea si calmarea pacientului c) administrarea de lichide calde 56. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin:
32
a) hidratarea corecta, mucolitice, expectorante b) intreruperea fumatului c) medicatie simpaticomimetica 57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele,cu o exceptie: a) medicatie simpaticomimetica b) tratamentul infectiei bacteriene c) medicatie anticolinergica 58. Terapia astmului bronsic include: a) ameliorarea manifestarilor acute b) deranjul de postura c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia 59. Expiratia in astmul bronsic este insotita de: a) suflu amfonic b) suflu tubar c) wheezing 60. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii: a) sancru de inoculare, adenopatii traheobronsice, leziuni condensate b) congestie, hepatizatie rosie,hepatizatie cenusie, rezolutie c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase 61. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele, cu exceptia: a) ameliorarea conditiilor de viata b) depistarea precoce a bolii c) vaccinarea antigripala 62. In hemoptiziile mijlocii, cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de: a) 50 – 100 ml b) 100 – 300 ml c) 500 – 1000 ml BAREM DE CORECTARE
Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 122 4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 5 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 119 6 F . C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145 7 A . L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 33 8 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 33 9 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 25 10 F L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 118 11 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 123 12 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 125 13 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 132 14 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 128 15 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 132 16 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 130 17 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145 33
18 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145 19 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 146 20 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 128 Asociati termenii din cele 2 coloane : I. R: 1C C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ - pg. 124 2D C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 132 3A C. Borundel – “Manual de medicina interna - pg. 303 4B C. Borundel – Manual de medicina interna - pg. 160 5E C. Borundel – “ Manual de medicina interna – pg. 226 II. R: 1E C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 123 2C C. Borundel - “ Manual de medicina interna “ – pg. 128 3A C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 121 4D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 154 5B C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ – pg. 149 III. R: 1D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 152 2C C. Borundel – “ Manual de medicina interna” – pg. 129 3E C. Borundel “Manual de medicina interna” – pg. 161 4A C. Borundel “ Manual de medicina interna” – pg. 154 5B C. Borundel “ Manual de medicina interna “- pg. 123 Marcati cu „x” raspunsul corect 1. c Chiru F. IOBOS pag. 118 2. b Chiru F. IOBOS pag. 118 3. c Chiru F. IOBOS pag. 123 4. c Chiru F. IOBOS pag. 123 5. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 118 6. b Chiru F. IOBOS pag. 118 7. b Chiru F. IOBOS pag. 117 8. c Chiru F. IOBOS pag. 136 9. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.218 10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36 11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34 12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 14. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 15. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 25 16. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26 17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225 18. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26 19. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.218 20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.218 21. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.219 22. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.219 23. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.224 24. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225
34
25. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.227 26. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.226 27. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.231 28. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 29. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 30. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.233 31. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 32. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 33. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.246 34. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.246 35. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 36. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 37. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 38. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.252 39. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.253 40. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.248 41. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.254 42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33 43. b Chiru F. IOBOS pag. 118 44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36 45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34 46. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.263 47. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.287 48. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 49. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 14 51. c Chiru F. IOBOS pag. 386 52. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.245 53. b Chiru F. Urgente medicale pag. 23 54. a Chiru F. IOBOS pag. 94 55. c Chiru F. Urgente medicale pag. 35 56. a Chiru F. IOBOS pag. 123 57. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.220 58. c Chiru F. Urgente medicale pag. 30 59. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.224 60. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.231 61. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.321 62. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
35
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. In angina pectorala, sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar precordial sau epigastric. 2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos pana la nivelul ombilicului. 3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget. 4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute. 5. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente. 6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari paraclinice invazive. 7. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos si antiischemic. 8. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana. 9. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri. 10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati. 11. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se afla si cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.) 12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice simple sau opiacee. 36
13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apreciaza gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale. 14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate. 15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si severitatea bolii. II. Asociati termenii din cele 2 coloane: 1. A 1. sedativ 2. opiaceu 3. antianginos 4. anticoagulant 5. antiagregant plachetar
B a. Morfina b. Heparina c. Diazepam d. Aspirina e. Nitroglicerina
2. A 1. Nifedipina 2. Nefrix 3. Clonidina 4. Propranolol 5. Captopril
B a. actiune pe receptorii betaadrenergici b. inhibitor al enzimei de conversie c. actiune vasodilatatoare d. actiune asupra volumului sanguin e. actiune asupra S.N.C.
3. A 1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) 2. Infarctul silentios 3. Sindrom coronarian intermediar 4. Obstructia coronariana 5. Durerea
B a. principalul factor cauzal al I.M.A. b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A. c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A. es. lipsit de manifestarile prodromale
Marcati cu X raspunsul corect 1. In HTA cu valori mari, medicatia de urgenta consta in administrarea de: a) anticoagulante b) antiaritmice c) diuretice 2. Urmatoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia: a) Propranolol b) Metoprolol c) Salbutamol 3. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit, la pacientul cu I.M.A. se recomanda: a) administrarea de morfina b) mobilizarea precoce c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore. 4. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este: a) obstructia coronariana b) fumatul
37
c) sedentarismul 5. In I.M.A. conduita terapeutica in spital presupune: a) efectuarea tratamentului antibiotic b) efectuarea tratamentului anticoagulant c) efectuarea tratamentului antiinflamator 6. Medicatia antianginoasa cuprinde: a) nitrati cu actiune rapida si de scurta durata b) antialgice cu actiune retard c) opiacee si sedative 7. In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de: a) 20-30 minute b) 3-5 minute c) cel putin 2-3 ore 8. In hipertensiunea arteriala benigna, complicatiile mai frecvente sunt, cu exceptia: a) tromboza cerebrala b) glomerulonefrita hipertensiva c) infarctul miocardic 9. Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat, reluarea plimbarilor in salon a) la 48-72 ore de la debut b) la 12-24 de ore de la debut c) dupa 8-10 zile 10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include: a) preparatele greu digerabile b) reducerea severa a grasimilor animale c) condimentele 11. Dieta in angina pectorala va fi: a) hipercalorica, hiperglucidica b) hipocalorica, hipolipemianta c) hipercalorica, hiperlipidica 12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute: a) senzatie de frig in zona cefalica b) cefalee c) hipertensiune ortostatica 13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia: a) expunerea la frig b) efectuarea de efort fizic c) hiperglicemiile 14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia: a) stoparea efortului b) administrarea de nitroglicerina c) expunerea la frig 15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune: a) administrarea de Heparina b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile c) administrarea de Nitroglicerina sublingual 16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt: a) stresul, infectii ale tractului urinar b) diabetul zaharat, HTA, fumatul c) hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator
38
17. Cateterismul cardiac este: a) un examen scintigrafic b) un examen radiologic c) o metoda invaziva de diagnostic 18. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate: a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic b) medicamentele cu efect antiinflamator c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios 19. Simptomul principal in angina pectorala este: a) durerea b) insuficienta respiratorie c) edemul 20. In angina pectorala durerea este: a) brusca, violenta ca „o lovitura de pumnal” , in etajul abdominal superior b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara c) localizata in regiunea lombara, unilateral 21. In HTA, cefaleea: a) apare de obicei dimineata, la trezire b) apare spre seara, accentuata de schimbari de pozitie c) se insoteste de paloare a fetei 22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in: a) hipertiroidism, feocromocitom b) glomerulonefrita acuta si cronica c) boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului 23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale: a) are o evolutie rapida b) are o evolutie progresiva c) are o mortalitate ridicata 24. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in: a) stadiul de hipertensiune intermitenta b) stadiul prehipertensiv c) stadiul de hipertensiune permanenta 25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia: a) insuficienta cardiaca globala b) encefalopatie hipertensiva c) infarct miocardic 26. HTA esentiala se caracterizeaza prin: a) apare de obicei dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani b) incidenta este mai mare la barbati c) formele mai grave apar la femei 27. In hipertensiunea arteriala, regimul alimentar trebuie sa fie: a) hipersodat b) normosodat c) hipo sau desodat 28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia: a) limitarea eforturilor fizice b) respectarea orelor de somn si de masa c) implicarea in situatii conflictuale 29. Regimul hiposodat contine: a) mai putin de 0,5 g sare/zi
39
b) 10-14 g sare/zi c) 2-5 g sare/zi 30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin: a) tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic b) EKG, fundul de ochi si probele functionale renale c) EKG de efort, ex. sputei 31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul: a) arterei radiale b) carotidei c) venei femurale 32. Tahicardia reprezinta: a) frecventa normala a respiratiei b) frecventa scazuta a respiratiei c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min 33. Bradicardia reprezinta: a) accelerarea frecventei pulsatiilor b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min c) scaderea frecventei respiratiilor 34. Simptomul principal in angina pectorala este: a) dispneea b) insuficienta respiratorie c) durerea 35. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este: a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului b) scaderea transaminazelor c) examenul EKG 36. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter: a) constrictiv, intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 – 3 min. b) de “gheara” de intensitate foarte mare ce dureaza 30 min, insotita de insuficienta respiratorie c) arsura retrosternala ce dureaza 15 – 30 min insotita de lipotimie 37. In IMA, durerea se caracterizeaza printr-o durata de: a) 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati c) 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace 38. Infarctul miocardic este produs de: a) scaderea contractiilor ventriculare b) diabetul zaharat c) obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii respective a miocardului 39. In IMA conduita de urgenta vizeaza: a) oprirea hemoragiei b) intreruperea efortului fizic c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite 40. Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore sunt: a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal c) asigurarea confortului 41. Inaintea tratamentului cu heparina se determina:
40
a) indicele de protrombina b) creatina c) colesterol 42. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici: a) prezinta localizarea retrosternala b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin 43. Organul tinta afectat in IMA este: a) ficatul b) creierul c) ganglionii limfatici 44. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in: a) regim alimentar hiposodat b) regim hipercaloric c) regim hipoglucidic 45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea: a) diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu b) antibioticelor c) tonicardiacelor 46. HTA apare mai frecvent la femei: a) dupa varsta de 25 ani b) dupa varsta de 40 ani c) dupa varsta de 60 ani 47. HTA esentiala se mai numeste: a) boala hipertensiva b) hipertensiune permanenta c) feocromocitom 48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active: a) la 48 – 72 de ore de la debut b) la 12 – 24 de ore de la debut c) la 14 zile de la debut 49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin: a) ionograma sanguina b) hemoleucograma c) probe de coagulare 50. In HTA, factorii de risc sunt: a) ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa, obezitatea b) ateroscleroza coronoriana c) umiditatea si poluarea atmosferica
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie BAREM DE CORECTURA I. Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 2 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 3 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 4 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 41
5 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 6 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97 7 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97 8 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 9 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.104 10 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105 11 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105 12 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109 13 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 14 – F – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407 15 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411 II. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109 1 – c; 2 – a; 3 – e; 4 – b; 5 – d 2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409 1 – c; 2 – d; 3 – e; 4 – a; 5 – b 3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104 1 – d; 2 – e; 3 – b; 4 – a; 5 – c III. Marcati cu X raspunsul corect 1 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 2 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 3 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110 4 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 5 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109 6 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.99 7 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 8 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407 9 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110 10 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.112 11 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 384 12 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 385 13 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 14 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 15 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97 16 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 17 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.69 18 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.98 19 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 20 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 21 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 22 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 404 23 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 24 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 25 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
42
26 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 27 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 28 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 29 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 30 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98 32 – c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99 33 – b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99 34 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 225 35 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 227 36 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79 37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43 38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42 39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44 40 –a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45 41 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46 42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42 43 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 388 44 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46 45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407 46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 47 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 48 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390 49 - c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390 50 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
43
Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani 2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani 3.Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica. 4.In ulcerul gastro-duodenal , perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii. 5. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal 6.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange. 7.Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza. 8.Melena reprezinta scaunul cu sange digerat , de culoare neagra , lucios “ ca pacura”. 9.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal. 10.In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie. 11.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice. 12.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita . 13.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie. 14.Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita. Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Ulcerul gastro-duodenal este: a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal b) inflamatie a mucoasei duodenale c) inflamatie a intestinului subtire 2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in : a) hipocondrul drept b) epigastru c) fosa iliaca dreapta 3.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de : a) antispastice b) antialgice c) ingestie de alimente alcaline 4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a) hemoragia b) stenoza c) malignizarea 5.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de: a) hematemeza,stenoza b) stenoza,perforatie ,hemoragii masive ,cancer gastric c) dureri mari si repetate, varsaturi 6. Colecistita acuta este: a) inflamatia acuta a peretelui colecistic b) pierderea de substanta a peretelui gastric c) inflamatie a mucoasei duodenale. 7. Spalatura gastrica este contraindicata in: a) cancer gastric b) intoxicatii cu substante caustice c) staza gastrica 8. Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de: a) hemoragie digestiva superioara, hematurie
44
b) stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric c) dureri mari si repetate, varsaturi 9. HDS se exteriorizeaza prin: a) hematemeza, hemoptizie b) hematemeza, melena c) hematemeza, hematurie 10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin: a) scaun acoperit cu sange rosu b) scaun negru ca pacura c) varsatura alimentara 11.Paracenteza este: a. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale b. punctia evacuatorie a cavitatii toracice c. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice 12.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop: a. diagnostic, evacuator sau terapeutic b. curativ, de drenaj sau hemostatic c. diagnostic, drenaj sau hemostatic 13.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara: a. tomografia b. ecografia c. radiografia abdominala pe gol.
45
Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 370 2. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 370 3. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 4. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 5. - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 6. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 7. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 8. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 9. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 372 10. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 372 11. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 378 12. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452 13. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452 14. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452 Marcati cu X raspunsul corect 1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 369 2. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 3. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 4. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 5. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 380 6. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 451 7. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126 8. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 380 9. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 10. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53 12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53 13. c Daschievici, Mihailescu M.Chirurgie pag 489
46
Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice. 2.Polakiuria este o tulburare a diurezei. 3.Retentia de urina este emisia involuntara de urina. 4.Hematuria totala este de origine uretrala. 5.Edemul renal este alb, nedureros, moale. 6.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina. 7.Radiografia simpla ,“pe gol”, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci. 8.Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala. 9.IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale. 10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute. 11.In stadiul anuric al IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei. 12.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului. 13.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul. 14.Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu. 15.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat, prezinta mictiuni rare si dureroase. Asociati termenii din cele 2 coloane. 1. 1.Radiografia abdominala pe gol 2.Urografia 3.Cistoscopia 4.Nefrograma izotopica 5.Hemodializa
a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod b. apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte c. se mai numeste “rinichi artificial” d. studiaza prezenta unor calculi radioopaci e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare
2. 1. Polakiurie
a.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore 47
2. 3. 4. 5.
Incontinenta de urina Poliurie Hematuria Piuria
b.prezenta sangelui in urina c.cresterea frecventei mictiunilor d.prezenta puroiului in urina e.emisia involuntara de urina
3. 1. 2 3 4 5
Disurie Retentie de urina Anurie Nicturie Oligurie
a) b) c) d) e)
scaderea cantitatii de urina in 24 ore suprimarea secretiei urinare dificultatea sau durerea la mictiune imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina
Marcati cu X raspunsul corect: 1. Infectia urinara este favorizata de: a. traumatisme b. expunerea in mod constant la frig si umiditate c. adenomul de prostata 2. Pentru examene bacteriologice, recoltarea urinei se face: a. prin urinarea directa intr-o eprubeta b. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril c. direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar 3. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele, cu exceptia: a. oligurie, pana la anurie b. HTA c. hipostenurie, izostenurie 4. Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente, va fi alimentat: a. prin sonda duodenala sau intestinala b. numai pe cale parenterala c. prin clisme alimentare 5. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in: a. administrarea de lichide in cantitate crescuta b. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul c. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol 6. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia: a. supraincarcare sodica si hidrica b. hipokaliemie si hipercalcemie
48
c. HTA,insuficienta cardiaca 7. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat: a. in perioada de formare a edemelor b. in perioada de formare si mentinere a edemelor c. in perioada de mentinere a edemelor 8. Retentia de urina reprezinta: a. suprimarea secretiei urinare b. emisia involuntara de urina c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica 9. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. suprimarea brusca a functiilor renale b. leziuni degenerative renale c. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul 10. In faza compensata a IRA, dieta trebuie sa fie: a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica b. hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica c. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica 11. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia: a) evitarea infectiilor si daca au aparut, tratarea lor corecta b) depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a celor bilaterale c) evitarea consumului de sare 12. In cazul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina: a) creste progresiv b) ramane neschimbat c) scade progresiv 13. Cauzele prerenale ale IRA sunt: a) neoplasmul de prostata b) obstructia uretrala c) hipovolemia 14. In IRA oliguria dureaza: a) 10-14 zile b) 1-2 luni c) 2-3 saptamani 15. Edemul renal este: a) rosu, nedureros, moale b) alb, dureros, tare c) alb, nedureros, moale 16. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia: a) transpiratii abundente b) constipatie c) diaree sau varsaturi 17. Hipovolemia este determinata de: 49
a) hemoragii importante b) insuficienta cardiovasculara c) hipotensiune arteriala 18. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc: a) colica biliara b) colica abdominala c) colica renala 19. In colica renala intalnim ca simptome de insotire: a) diaree b) polakiurie, tenesme vezicale c) anemie 20. In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta: a) administrarea de diuretice b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara c) punga cu gheata pe regiunea lombara 21. Calculii uratici sunt: a) duri, galben-bruni b) albiciosi, moi si sfaramiciosi c) neregulati si cenusii 22. In oligurie, excretia urinei in 24 de ore poate fi: a) sub 1000 ml b) intre 1000 ml si 1500 ml c) sub 100 m 23. In poliurie, densitatea urinei este: a) 1001-1002 b) 1015-1020 c) 1030-1040 24. Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: a) este alb, nedureros, moale b) este violaceu, dur, dureros c) debuteaza la pleoape, fata, maleole 25. Prezenta puroiului in urina se numeste: a) proteinurie b) hematurie c) piurie 26. Calculii renali pot fi formati din: a) colesterol b) acid uric c) clorura de potasiu 27. In litiaza urica se administreaza: a) medicatie alcalinizanta b) acid mandelic c) acidifiante 50
28. In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim: a) sarac in acizi nucleici b) sarac in oxalati c) echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe 29. In insuficienta renala acuta, halena are miros: a) amoniacal b) de acetona c) dulceag – gretos 30. In stadiul de reluare a diurezei, din IRA, conduita terapeutica prevede: a) repaus absolut la pat b) reducerea ratiei calorice c) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie
31. In administrarea orala de Furosemid a) diureza incepe dupa 20-60 min si se mentine 4-6 ore b) diureza incepe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore c) diureza incepe dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore 32. Polakiuria reprezinta: a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica b) cresterea frecventei mictiunilor c) emisia involuntara de urina 33. Colica renala poate aparea din urmatoarele cauze, cu exceptia: a) migrarea unui calcul b) restrictii alimentare c) zdruncinaturi 34. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza: a) urina din 24 de ore b) prima urina de dimineata c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar 35. In cursul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina: a) scade progresiv b) ramane constant c) creste progresiv 36. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia: a) poliuria b) anuria c) infectia urinara 37. In litiaza renala, tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia: a) cand apare infectia urinara b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat c) cand functia rinichiului nu este afectata 38. Calculii renali au un diametru de: a) 0.5 – 1 mm b) 1 - 1.5 mm c) peste 2 mm 39. In cazul formelor medii de IRA, recuperarea functionala, anatomica necesita: a) 2-3 saptamani b) 4-6 luni 51
c) 1-2 luni 40. In stadiul preanuric al IRA, restabilirea diurezei se face cu: a) manitol si diuretice de ansa b) antihistaminice c) solutii perfuzabile 41. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia: a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter b) obstructia unilaterala a cailor urinare c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid 42. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este: a) 1500-2000 ml/zi b) 600-700 ml/zi c) 500-1000 ml/zi 43. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele, cu exceptia: a) aport alimentar de fructe, legume, sucuri b) lactat de sodium c) saruri de potasiu 44. Cauzele postrenale ale IRA sunt: a) hipovolemia b) glomerulonefrite c) obstructia cailor urinare 45. Manifestarile digestive ale IRA sunt: a) sughit, sete, anorexie b) oboseala, somnolenta, astenie c) facies teros, edeme declive 46. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia: a) controleaza balanta lichidiana b) pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul conservator c) creste sansa de supravietuire a pacientului 47. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt: a) dureri lombare, musculare si abdominale b) febra si scadere ponderala c) somnolenta, stare confuzionala 48. Simptomele generale ale colicii renale sunt: a) polakiurie, disurie b) agitatie psiho-motorie, transpiratie c) tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus 49. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza: a) alterarea starii generale a pacientului b) mentinerea stazei urinare unilateral c) calmarea durerii si a parezei intestinale 50. Poliuria este: a) o tulburare a emisiei urinare b) o tulburare a diurezei c) o tulburare calitativa a urinii 51. Litiaza renala se intalneste indeosebi: a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani b) la barbati, in special intre 30 si 50 de ani c) la adolescenti
52
52. In litiaza urica se recomanda: a) alimente bogate in oxalati b) lapte, legume, fructe c) alimente sarace in acizi nucleici 53. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: a) tuberculoza renala b) litiaza renala c) cancerul renal 54. Proteinuria inseamna: a) prezenta glucozei in urina b) prezenta albuminei in urina c) prezenta sangelui in urina 55. Hematuria de natura renala apare in: a) adenom de prostata b) litiaza renala c) uretrite
56. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia: a) ecografie b) radiografie abdominala pe gol, urografie c) scintigrafie renala 57. Sechelele IRA pot evolua spre: a) cancer renal b) litiaza renala c) insuficienta renala cronica 58. Pentru calmarea durerii din colica renala, asistenta medicala instituie urmatoarele, cu exceptia: a) aplicatii calde pe regiunea lombara b) Buscopan 20-40 mg i.v. c) tratament antibiotic 59. Hipovolemia este determinata de: a) hipotensiune arteriala b) hemoragii importante (sangerari digestive) c) soc septic 60. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este: a. Carbune animal b. Odiston c. Razebil 61. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include: a. bronhoscopia b. urografia c. ecografia 62. Urografia reprezinta examenul radiologic al: a) aparatului renal, folosind o substanta de contrast Odiston b) aparatului renal, folosind ca o substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectat prin cateterism uretral c) vezicii urinare 63. Radiografia renala simpla poate evidentia:
53
a) conturul si pozitia rinichilor b) calculii biliari c) chistul ovarian
Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 2 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 3 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 4 - F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 5 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 6 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 585 7 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 589 8 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 590 9 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 10 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205 11 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 12 – F – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 13 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213 14 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 15 – F - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 Asociati termenii din cele 2 coloane. 1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590 1 – d; 2 – b; 3 – e; 4 – b; 5 – c 2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583 1 – c; 2 – e; 3 – a; 4 – b; 5 – d 54
3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582 1 – c; 2 – d; 3 – b; 4 – e; 5 – a Marcati cu X raspunsul corect 1 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.197 2 – c – C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334 3 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888 4 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 891 5 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 6 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606 7 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 876 8 – c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 9 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 10 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 11 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 12 – a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 607 13 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 14 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606 15 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 16 - b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 17 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205 18 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.212 19 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213 20 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.214 21 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 22 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279 23 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282 24 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 25 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 26 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 27 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 28 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 29 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206 30 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.210 31 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 237 32 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 33 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 34 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 584 35 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 607 36 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 37 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 38 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 39 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206 40 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
55
41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63
– b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.212 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.210 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.215 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 585 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.206 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.207 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.214 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.204 – b – Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internati in serviciile de chirurgie. 2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv de la esofag pana la rect. 3.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si citologic al bilei 4.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv. 5.In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide. 6.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a medicului . 7.Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila,insa cu toata dificultatea,este mai usoara decat tratarea ulceratiei constituite. 8.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma unui efort sau supuratia plagilor. 9.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h.
56
10.Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite. 11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune existenta unei complicatii. 12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din partea asistentei medicale. 13.Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara. Asociati termenii din cele 2 coloane 1).Colica biliara
A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice.
2).Litiaza biliara
B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic,de diferite grade (congestie,supuratie,gangrena).
3).Colecistita acuta
C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicule sau in caile biliare.
4).Angiocolitele
D).Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept.
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1.Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale: a) respectarea disciplinei spitalicesti b) convingerea ca interventia chirurgicala este benefica c) respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire 2.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua: a) urografie b) esofagoscopie c) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate 3.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza: a) plasma b) sange total conservat c) masa eritrocitara 4.Cum se pregateste preoperator colonul: a) regim alimentar sarac in reziduri, administrare de ulei de parafina,clisme repetate b) regim alimentar bogat in fibre celulozice c) administrarea purgativelor drastice 5.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi: a) hiperhidratarea b) insuficienta renala c) boala tromboembolica 6.Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei: a) dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric
57
b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei c) regim hidric 7.Regiunile paroase se rad: a) in seara dinaintea interventiei b) cu 1-2 ore inaintea interventiei c) cu 36 ore inaintea interventiei 8.O complicatie de temut a rahianesteziei este: a) cefalee persistenta b) tuse cu expectoratie sangvinolenta c) greturi si varsaturi 9.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face: a) cat mai precoce b) dupa 2 saptamani c) dupa 1 saptamana 10.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate: a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala b) in prima ora dupa interventie c) in seara interventiei 11.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie: a) decubit ventral b) decubit lateral c) decubit dorsal, cu capul intors lateral 12.Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia: a) in prima zi b) dupa 7 zile c) dupa 48-72 ore 13.Necesarul bazal de apa al organismului este de: a) 30-40 ml/kg corp b) 5-6 gr c) 2-4 gr
14.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate, in umarul drept, subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in: a) colica biliara b) ulcer gastric c) pancreatita acuta 15.Cand apare mai frecvent colica biliara: a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic b) dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn c) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci 16.Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara se impune explorarea cailor biliare prin: a) sondaj gastric b) colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa c) efectuarea ionogramei sanguine 17. In colica biliara,bolnavului i se administreaza: a) antialgice,antispastice,antiemetice b) antitermice c) antibiotice
58
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537 2.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543 3.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-545 4.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-550 5.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-556 6.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-557 7.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-598 8.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-599 9.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-615
59
10.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-616 11.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618 12F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618 13.Ad-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-659
Asociati termenii din cele 2 coloane 1-D 2-C 3-B 4-A
Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.561-567
Marcati cu „x” raspunsul corect 1. b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 535 2. c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 551 3 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu -550 4.a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 552 5 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 555 6 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 556 7 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 558 8 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 615 9 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 616 10 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – 615 11 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 615 12 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 617 13 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 622 14 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 660 15 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 660 16 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – 660 17 a -
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos: 1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului. 2. Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente medicale. 3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea ulceratiilor de decubit. 4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului. 5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu
60
ajutorul carjelor, cadrului, bastonului. 6. In timpul mobilizarii, asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului. 7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral. 8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului. 9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor de decubit. 10. Una din problemele bolnavului imobilizat, poate fi legata de accentuarea mobilitatii fizice a acestuia. 11. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se hidrata. 12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie. 13. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur. 14. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena. 15. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
1 2 3 4 5
A Aparat respirator Pielea Aparatul digestiv Aparatul circulator Aparatul locomotor
a b c d e
B Pneumonie hipostatica Tromboze Deformari articulare Incetinirea tranzitului Escara de decubit
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: 1. Imobilizarea la pat predispune pacientul la: a) greturi b) varsaturi c) escare 2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie: a) antidecubit b) relaxa c) de paie 3. Toaleta bolnavului imobilizat la pat, se face: a) la cada b) la pat c) la dus 4. Pielea bolnavului imobilizat este: a) fara tonicitate b) elastica c) grasoasa 5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu: a) fotoliul rulant
61
b) patul c) cadrul 6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face: a) la cinematograf b) la telefon c) la radio si T.V. 7. In cazul unui pacient imobilizat, EKG-ul se face: a) la pat b) la cabinetul EKG c) la cabinetul asistentelor 8. Imobilizarea favorizeaza: a) diareea b) constipatia c) varsaturile 9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi: a) bogat in proteine b) bogat in glucide c) bogat in celuloza si lichide 10. La bolnavul imobilizat, trombozele venoase se previn prin: a) masaj usor al membrelor b) tapotaj toracic c) pudraj cu talc 11. Pneumonia de decubit se previne prin: a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi b) administrare de antibiotice c) administrare de chimioterapice 12. La bolnavul imobilizat, stimularea circulatiei cutanate se face prin: a) frictionarea zilnica cu alcool diluat b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat c) frictionarea lunara cu alcool diluat 13. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie: a) indiferenta b) blanda c) violenta 14. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de: a) atingeri repetate b) izolare c) rabdare, tact, educatie 15. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat, depind de: a) starea pacientului b) starea familiei c) starea asistentei medicale
62
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Nr. intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Raspuns A A A A A F F A A F A A A F A
Bibliografie “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,…………..
Nr. pagina 65 65 74 70 74 75 75 74 74 73 72 72 72 73 73
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
Nr. Intrebare/raspuns 1-a 2-e 3-d 4-b 5-c
Bibliografie “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes .................,,,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,...........................
Nr. pagina 1129 1129 1129 1129 118 - 119
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: Nr. intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Raspuns C A B A B C A B C A A A B
Bibliografie “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................
Nr. pagina 1129 1130 1130 1130 1131 1131 1131 1131 1132 1132 1132 1132 1132 63
14 15
C A
.................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................
1132 1132
Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos: 1.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV. 2.Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV. 3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta. 4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea. 5. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie. 6. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii. 7. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale. 8. Pacientul seropozitiv, imobilizat la pat, necesita ajutor in practicarea religiei. 9. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5’. 10. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata. 11. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului. 12. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului. 13. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic. 14. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei. 15. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi. II. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 1 1 2 3 4 5
A Fereastra serologica Perioada de latenta clinica Primele manifestari ale bolii Manifestari produse de virusul HIV in organism Infectii oportuniste
a b c d e
B Perioada a doua Perioada a patra Perioada a cincea Perioada a treia Prima perioada
2. 1 2 3 4 5
A Tratamentul antifungic Tratamentul sarcomului Kaposi Tratamentul limfomului malign Tratamentul infectiei stafilococice Tratamentul infectiei cu salmonela
a b c d e
B Nistatin Chimioterapice si interferon Eritromicina Ciprofloxacina Tratament antivirotic
3. A 1 Pneumocystis carinii
B a Cotrimoxazol + Sulfadiazina
64
2 3 4 5
Toxoplasma gondii Giardia intestinalis Strongiloides stercoralis Hemophilus influenzae
b c d e
Cotrimoxazol Tiabendazol Ampicilina Metronidazol + Furazolidon
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Infectia HIV este produsa de: a) retrovirus b) treponema pallidum c) enterovirus 2. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de: a) 6 – 12 luni b) 2 – 4 ani c) 5 – 10 ani 3. Rezistenta HIV la mediul extern este: a) crescuta b) slaba c) foarte crescuta 4. Virusul HIV poate fi izolat din: a) sange, sperma, secretie otica b) sange, sperma, secretie vaginala c) sange, secretie salivara, LCR 5. Una din infectiile oportuniste ce pot sa apara la bolnavii seropozitivi este: a) infectia bacteriana b) infectia reumatismala c) infectia ganglionara 6. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu: a) antivirotice b) antihistaminice c) antibiotice 7. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine: a) asistentei medicale b) consilierului c) psihologului 8. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este: a) testul alergologic b) IDR la tuberculina c) testul ELISA 9. Protectia personalului medico-sanitar impotriva SIDA se face prin: a) vaccinare b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral c) protectie cu antibiotice 10. Gravidelor seropozitive, medicul le recomanda: a) intreruperea sarcinii b) continuarea evolutiei sarcinii c) cat mai multe nasteri 11. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la:
65
a) folosirea obiectelor personale b) folosirea baii c) indepartarea donatorilor infectati 12. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult: a) 10 ani b) 5 ani c) 3 ani 13. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta: a) cresterea apetitului alimentar b) febra c) cresterea apetitului sexual 14. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de: a) lipsa banilor b) lipsa locuintei c) lipsa sustinerii sociale 15. Primul obiectiv al asistentei medicale, in cazul unui pacient cu SIDA, este: a) ameliorarea confortului pacientului b) orientarea in timp si spatiu c) indepartarea depresiei
66
Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos Nr. intrebare 1
Raspuns F
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
A A A A A F A A F A A F A A
Bibliografie “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
Nr. pagina 425 425 426 426 426 426 426 426 427 427 427 427 427 427 428
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”
1.
Nr. Intrebare/raspuns 1-e 2-a 3-d 4-b 5-c
Bibliografie “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu .................,,,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,...........................
Nr. pagina 455 455 455 455 455
67
2.
Nr. Intrebare/raspuns 1-a 2-e 3-b 4-c 5-d
Bibliografie “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu .................,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,...........................
Nr. pagina 458 458 458 458 458
3.
Nr. Intrebare/raspuns 1-b 2-a 3-e 4-c 5-d
Bibliografie “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu .................,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,...........................
Nr. pagina 459 459 459 459 459
Marcati cu „x” raspunsul corect : Nr. intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Raspuns A C B B A C A C B A C A B
14
C
15
A
Bibliografie “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
Nr. pagina 217 455 219 219 456 458 459 221 223 222 222 221 426 426 426
68
Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope(A,B,C,D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala. 2.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala,evolueaza de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila. 3.Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste. 4.Pe langa sindromul icteric,in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul costal cu cativa cm. 5.Caile biliare,stomacul si duodenul,pancreasul sunt implicate in procesul infectios. 6.Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu virus hepatic B si C. 7.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta,cu rol patogenic si simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita. 8.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard(Gamaglobulina)in doza de 0,1-0,3 ml/kg corp. 9.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor,supus unor complexe procedee de purificare si concentrare. 10.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de imbolnavire,ci si tuturor sugarilor. 11.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C. 12.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic B 13.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal. 14.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari,plosnite,etc) constituie o eventualitate posibila. 15.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala acuta de tip B in cursul sarcinii. 16.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor deficiente de igiena personala,comunala si alimentara.
Asociati termenii din cele 2 coloane
69
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale: a) fecalo-orala b) contact sexual c) parenterala 2.Virusul hepatitei B este prezent: a) in saliva, lichidul seminal si sange b) pe tegumente c) pe regiunile paroase 3.Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect: a) laxativ b) hepatoprotector c) antialgic 4.Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa, solutii care contin: a) arginina, sorbitol b) insulina c) aminoacizi 5.Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut se pot administra: a) sedative b) coleretice c) antibiotice 6.In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile: a) repausul b) consumul de lipide de origine animala c) consumul de sucuri carbogazoase 7.Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea: a) hemoleucogramei b) ionogramei c) imunoglobulinelor 8.Hepatita cronica survine in proportie de: a) 30% dupa hepatita de tip A b) 40-50% dupa hepatita de tip C c) 60% dupa hepatita de tip E 9.Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza: a) coma de gr I b) coma de gr II c) coma de gr IV 10.Un semn clinic negativ, dar de mare importanta diagnostica in hepatita virala, in faza icterica este: a) hiperpirexia b) absenta febrei c) febra ridicata 11.Incubatia in hepatita B este de: a) 2-6 saptamani b) 1 ½ - 6 luni
70
c) 2-23 saptamani
Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 2. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 3. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 4. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170 5. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-170 6. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173 7. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-175 8. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 9. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 10. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 11. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 12. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173 13. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 14. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 15. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 16. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-168 Asociati termenii din cele 2 coloane
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-167
71
2. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-169 3.b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-175 4. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-175 5. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174 6. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174 7.c.- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-173 8. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-173 9. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-172 10. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-170 11. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-169
Modulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Asociati termenii din cele 2 coloane Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.Care dintre principii nutritivi se vor administra diabeticului,cantariti: a) hidratii de carbon b) lipidele vegetale c) proteinele 2.Care din urmatoarele simptome le intalnim in diabetul zaharat: a) polifagie, polidipsie, poliurie b) polipnee, tahicardie, polifagie c) puls saltaret, polidipsie, apnee 3.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a) hiperglicemie si glicozurie b) anemie c) cresterea transaminazelor 4.Regimul alimentar indicat in diabetul zaharat este: a) hiperglucidic, hipolipidic b) hidrozaharat, normoprotidic c) hiperprotidic, hipoglucidic 5.Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul: a) diabetul zaharat tip І b) hipoglicemii c) diabet zaharat tip П 6.Insulina este indispensabila in: a) diabetul de tip І
72
b) hipoglicemii c) diabetul de tip П 7.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi : a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale b) cu 60 de minute inaintea meselor principale c) la 30 de minute dupa mesele pricipale 8. O u.i. de insulina obisnuita echilibreaza: a) circa 2 gr glucoza b) 20 gr glucoza c) 10 gr glucoza 9.Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la: a) copii si adolescenti b) adulti c) varstnici 10.La varstnicii care au complicatii renale, tratamentul antidiabetic se conduce: a) numai dupa valorile glicemiei b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei c) dupa valorile glicozuriei
Modulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Asociati termenii din cele 2 coloane Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. a – Medicina interna Cornrliu Borundel - 717 2. a – Medicina interna Cornrliu Borundel - 712 3. a – Medicina interna Cornrliu Borundel - 711 4. c – Medicina interna Cornrliu Borundel - 717 5. c– Medicina interna Cornrliu Borundel - 723 6. a – Medicina interna Cornrliu Borundel - 721 7. a – Medicina interna Cornrliu Borundel - 721 8. a – Medicina interna Cornrliu Borundel - 722 9. a – Medicina interna Cornrliu Borundel - 722 10. a – Medicina interna Cornrliu Borundel - 722
73
Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Depistarea fibromului uterin se face in general la 30 de ani. 2. Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decat la femeile albe. 3. Dupa menopauza, cresterea fibroamelor uterine inceteaza. 4. Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare. 5. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia. 6. Peste 50% din femeile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara. 7. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine. 8. Histerografia permite evidentierea fibroamelor extracavitare. 9. Local, fibromul uterin poate produce compresia vezicii urinare, uter, rect. 10. Torsiunea fibromului pediculat, genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical. 11. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fibroamele colului uterin. 12. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale. 13. In hemoragiile mari, date de fibroame, ca hemostaza de urgenta se administreaza vit. K in perfuzie. 14. La femeile tinere, sunt preferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale. 15. Dupa varsta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. A
B
74
1 2 3 4 5
Menoragie prelungita Dismenoree Continut grasos Lichid clar Lichid transparent vascos
a b c d e
Tumora de ovar Chist dermoid Chistadenoame seroase Chistadenoame mucinoase Fibroame uterine
2. A 1 Menoragie 2 Leucoree 3 Tuseu vaginal 4 Disurie 5 Infectie urinara
a b c d e
B Sangerare uterina Durere la urinat Scurgere apoasa Urocultura Examen clinic local
3. A Histerometrie Testul Lahm-Schiller Colposcopie Biopsie de endometru Histerosalpingografia
1 2 3 4 5
a b c d e
B Chiuretaj uterin Masurarea cavitatii uterine Examenul trompelor, cu substanta de contrast Examenul endoscopic al colului uterin Detectarea cancerului de col uterin
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. In fibroamele uterine, sangerarea se caracterizeaza prin: a) menoragie prelungita b) menstruatie obisnuita c) amenoree 2. In tumorile uterine, durerea este: a) vie b) ca o jena c) puternica 3. In histerectomie problema principala a pacientei este: a) absenta menstruatiei b) cresterea libidoului c) alterarea imaginii de sine 4. Dupa histerectomie, unul din obiectivele de mai jos vizeaza: a) revenirea la o viata normala de cuplu b) neacceptarea limitelor c) neacceptarea noii imagini corporale 5. Pentru scaderea fricii de operatie, interventia asistentei consta in: a) depistarea precoce a tumorii b) incurajarea pacientei si insotirea acesteia la sala de operatie c) evitarea efortului fizic 6. La externare, asistenta recomanda pacientei operate sa evite: a) ridicarea de greutati si efortul fizic b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni 75
c) igiena locala si controlul medical 7. Interventiile chirurgicale conservatoare, in ginecologie, constau in: a) extirparea totala a ovarelor b) rezectia partiala a ovarelor c) extirparea trompelor 8. Printre interventiile mutilante, in afectiunile ginecologice, se numara: a) restabilirea permeabilitatii trompelor b) reimplantarea de trompe c) indepartarea uterului in totalitate 9.Pregatirea locala pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in: a) regim alimentar b) montarea unei sonde vezicale permanente c) baie generala 10. Paloarea exagerata, postoperator, este semnul unei: a) hemoragii interne b) anemii prin lipsa de fier c) anemii prin lipsa vitaminei B 11. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semnul unei: a) complicatii respiratorii b) complicatii renale c) complicatii pulmonare 12. Supravegherea pansamentului se urmareste: a) imediat dupa interventie, pentru depistarea deplasarii lui b) imediat dupa interventie, pentru depistarea sangerarii c) imediat dupa interventie, pentru depistarea permeabilitatii
13. Reluarea alimentarii post-operator se face: a) cu prudenta, fara o dieta severa b) imediat dupa operatie c) dupa 7-10 zile dela operatie 14. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza: a) cat mai tarziu b) cat mai precoce c) dupa 2-3 saptamani dela operatie 15. La externarea pacientei, asistenta va reflecta asupra: a) tratamentului administrat b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute c) regimul igieno-dietetic
76
Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Nr. intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Raspuns Bibliografie F “Ginecologie” – Nanu si Crisan A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...........................
Nr. pagina 131 131 131 132 135 135 136 136 137 137 138 138 139 139 77
15
A
.................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...........................
139
Asociati termenii din cele 2 coloane 1.
Nr.Intrebare si raspuns 1-e 2-a 3-b 4-c 5-d
Bibliografie “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ginecologie” – Nanu si Crisan .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...........................
Nr. pagina 179 179 231 231 231
2.
Nr.Intrebare si raspuns 1-a 2-c 3-e 4-b 5-d
Bibliografie
Nr. pagina
“Ginecologie” – Nanu si Crisan .................,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.......................... .................,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.......................... .................,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.......................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...........................
135 135 135 137 136
3.
Nr.Intrebare si raspuns 1-b 2-e 3-d 4-a 5-c
Bibliografie
Nr. pagina
“Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. .................,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,...........................
167 167 167 167 168
Marcati cu „x” raspunsul corect :
Nr. intrebare 1
Raspuns A
Bibliografie “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
Nr. pagina 179
78
2
B
3
C
4
A
5
B
6
A
7
B
8
C
9
B
10
A
11
C
12
B
13
A
14
B
15
B
asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L. “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
179 179 180 180 180 182 182 184 185 186 187 187 188 188
Modulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific Asociati termenii din cele 2 coloane 1) 2) 3) 4) 5)
Nou nascut Un an 4 ani 10 ani Adolescent
a) 18 respiratii/min b) 22 respiratii/min c) 44 respiratii/min d) 20 respiratii/min e) 25 respiratii/min
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la cpoii de peste 3 ani. 2. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ, Haemophilus influenza, Klebsiella pneumonia. 3. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere. 79
4. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frecvente acute ale cailor respiratorii superioare, fumul, praful sau labilitatea emotional a unor copii. 5. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca apoi productive, cianoza, hipotensiune, oligurie, tahicardie edem pulmonara acut cardiogen. 6. In cazul bolii diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei sanguine. 7. Alimentatia sugarului cu B.D.A este cea mai recomandata varstei. 8. Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete. 9. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-hemolitic. 10. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii. 11. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie familial, rahitismul florid, accidente cu implicarea craniului. 12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I.V. sau Fenobarbital I.M. 13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani. 14. Diabetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu polifragie, polidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala, slabira, uneori pirodermite. 15. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat insulinodependent este acidocetoza diabetic. Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome. a) Crize paroxistice cu debut brusc, de obicei in cursul noptii, dispnee expiratorie, wheezing, tuse la inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secretie vascoasa albicioasa b) Tuse intense chinuitoare, seara atat in cursul zilei cat si al noptii, dispnee inspiratorie c) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa copilul acuza jena retrostermaha, stare de oboseala 2. Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de medicamente: a) Antibiotic, siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar b) Siropuri expectorante, desensibilizare specifica antipiretice, poli vitamine c) Miofilin, corticosteroizi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice 3. In timpul crizei de ast bronsic asistenta medicala are urmatoarele actiuni: a) mentine copilul in pozitie culcata, il linisteste, inregistreaza frecventa respiratorie, administreaza sirop expectorant, aeriseste camera b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand, ofera tavita renala pentru captarea sputei, linisteste copilul, administreaza tratamentul prescris (miofilin sau bronhodilatatoare), il supravegheaza pana la incetarea crizei
80
c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand, administreaza sirupuri expectorante si oxygen, indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil 4. Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta : a) 4-6 ani b) 0-3 ani c) 7-8 ani 5. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata prin: a) Debut brusc, febra si frison, dispnee harcata cu polipnee, geamat expirator, tiraj inter- si subcostal, tuse obositoare b) Debut brusc, febra moderata, tuse, anorexie, stare de agitatie c) Debut insidious, febra moderata, stare alterata, dispnee cu polipnee 6. In bronhopneumonie administrarea de oxygen se face cu debit de: a) 6-8 l/min b) 8-10 l/min c) 4-6 l/min 7. In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi: a) Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide b) Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, mai ales lichide c) Alimente preferate de copil 8. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt: a) Cord prea lenes b) Cardiopatii congenital, endocardite, miocardite, pericardite c) Anemii se vere 9. Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determinata de: a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta b) Camera neaerisite, aer prea umed sau prea uscat c) Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotorax 10. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi: a) Anemii severe, supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces b) Emoglobina si hematocrit normale, dar copilul bea lichide in exces c) Nu are legatura cu masa sanguine 11. Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin: a) Astenie, greturi, varsaturi, ceanoza b) Dispnee, ceanoza, durere care determina discomfort si ancsietate c) Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie, cianoza 12. Edemul pulmonar acut este: a) O afectiunestrict pulmonara b) O marire de volum a plamanilor c) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stangi 13. Edemul pulmonar acut se manifesta prin: a) Dispnee cu polipnee progresiva, tuse spastic, obositoare cu sputa rozata, raluli fine ascendente 81
b) Dispnee, tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta c) Dispnee cu bratipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante 14. Insuficienta cardiala dreapta are ca simptome: a) Hipertensiune arterial, tahicardie oligurie, edeme, greata, varsaturi b) Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroasa, scaderea tensiunii areteriale c) Edeme dimineata la sculare, tensiune arteriala normala, diureza crescuta, bradicardie 15. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiac sunt: a) Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, ecografie, masurarea tensiunii arteriale E.C.G b) Radiografie toracica E.C.G, ecografie cardiaca P.V.C, H.L.G c) Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilometrie, P.V.C 16. O indicatie majora de tratament in insuficienta cardiac este: a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal b) Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atarnate 17. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente: a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie b) Diuretice + polivitamine + antitusive c) Polivitamine, antitusive, antibiotice de protective 18. Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei: a) Pe masca, tateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat b) Direct de la sursape cateter nazal c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave 19. Pacientul cu insuficienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric: a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului b) Alimentative si hidratare conform varstei in cantitati mici si repetate c) Hidrozaharat si lactofainos, desodatin cantitati mici si repetate 20. Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin: a) Scaune modificate (semilichide sau lichide), varsaturi (rare sau numeroase), stare generala alterata b) Scaune semiconsistente apetit diminuat colici abdominale c) Apetit diminuat colici abdominal stare generala buna 21. Cauzele infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de: a) Streptococ, stafilococ, pneumococ b) Escherichia, colii, shigella, salmonella c) Anotimpul cald si igiena defectuasa
22. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza : a) Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect
82
c) Prin administrarea unui purgativ salin si recoltarea scaunului intr-un recipient curat si uscat 23. Semnele de dezhidratare acuta sunt: a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor, pliu cutanat persistent, deprimarea fontanelei anterioare la sugar, oligurie b) Tegumente si mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de ½ cm, oligurie c) Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie hidratarea se face pe cale orala 24. In gastorenterita acuta tratamentul consta in: a) Dietoterapie (in functie de varsta, alimentatia anterioara si tablu clinic) si tratament etiologic (antibiotic si chimioterapice) b) Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral c) Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de greutatea si varsta copilului 25. Glomerulonefrita acuta difuza este determinate la distanta prin antigene si toxine de infectia cu: a) Stafilococ b) Streptococ B-hemolitic c) Colibacil 26. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt: a) Varsta sub 3 ani, frigul afectiuni pulmonare repetate b) Varsta de 3 ani, frig, infectii repetate ale tractului urinar c) Varsta peste 3 ani, frig, angine repetate mai ales cele pultacee 27. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt: a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, hematurie macroscopica, oligurie hipertensiune arterial b) Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri lombare c) Edeme declive, dureri lombare, oligorie, dispnee 28. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta difuza arata: a) Urocultura sterila, sumar de urina in limite normale b) Blicozurie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal c) Sumar de urina-albumina, norfin, in sediment hmatii in masa- proba AddisHamburger si Stansfeld-Webb modificate 29. Analizele de sange sunt modificate in glomerulonefrita acuta difuza astfel: a) VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia b) VSH, ASLO, retentia azotica (uree, acid uric) c) VSH, calcemie, magneziemie 30. In glomerulonegrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei: a) Repaus la pat cat se mentin simptomele si urea crescuta, apoi repaus mentinut acasa b) Limitare activitatii fizice al domiciliu 83
c) Diminuarea activitatii psihice 31. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta: a) Normocaloric, hipolipidic de crutare a stomacului hidro-lacto-zaharat b) Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei 32. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele categorii de medicamente: a) Antibiotic, vitamine si diuretice b) Antibiotic antistreptocotice, antihipertensive, diuretice c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite 33. Convulsiile se defines da fiind: a) Contracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii de constienta b) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de constienta c) Atonie musculara cu pierderea starii de constienta 34. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste: a) 1-5 ani b) 0-1 an si 6 luni c) 3 luni – 5 ani 35. Convulsiile febrile se manifesta astfel: a) Criza de contracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de maximum 15 minute b) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute c) Contracture musculare pe toata durata starii febrile 36. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii: a) Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie de gravitate foarte mare b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli maligned gravitate moderata c) Nu apar convulsii in bolile S.N.C 37. Tratamentul crizei de convulsii se face cu: a) Vitamine, P.E.V cu S.G 5% 20 ml/ doza b) Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza c) Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat per os 38. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul: a) In decubit dorsal cu capul pe perna b) Il scutura usor si il apasa pe degetele de la maini c) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de obiecte dure 39. Diabetul zaharat este boala: a) Pancerasului endocrine b) A intregii glande pancreatice c) A ficatului 40. Principalele cause ale diabetului zaharat sunt: 84
a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unchi b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I c) Infectii microbiene netratate la timp 41. Semnele diabetului zaharat infantile compensate sunt: a) Stare de oboseala, sete pe perioada sezonului cald, slabire b) Pofta exagerata de mancare crestere in greutate sete exagerata c) Pofa de mancare exagerata sete exagerata eliminari urinare abundente pierdere in greutate 42. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt: a) Glicemia glicozuria tolerant la glucoza colesterolemia b) Glicemia colesterolemia V.S.H c) Glicozurie V.S.H, H.l.G 43. Complicatiie de temut ale diabetului zaharat sunt: a) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita acuta tulburari de refractie ale ochiului b) Infectii cutanate litiaza renala sau biliaracu H.T.A, arterita c) Arterita retinopatie polinevrita 44. In diabetul zaharat sunt interzise alimentele bogate in mono- sau in zaharuri: a) Ciocolata, rahat, bomboane, struguri, curmale, pepene galben, siropuri b) Fragi, capsuni, piersici, banana c) Mamaliga, cartofi, fasole, lapte, cas 45. In diabetul zaharat se indica la discretie alimentele: a) Paine, gris, orez, morcovi b) Stafide, caise, must, bere, urda c) Sunca, peste, vasa, conopida, ardei gras, loboda 46. Pacientului cu diabetz zaharat i se recomanda un regim alimentar zilnic divizat astfel: a) 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineata si mai putine seara b) 3 mese si 2 gustari echilibrate in continut de hidrati de carbon c) 3 mese principale principale iar hidratii de carbon continuti in cele 2 gustari 47. Pentru injectia cu insulin calea de administrare este: a) Intramusculara b) Intradermica c) Subcutanat 48. Acidocetoza diabetica apare in caz de: a) Abuzuri alimentare neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente b) Abuzur alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina c) Respectarea alimentatiei si a tratamentului 49. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin: a) Ddiminuarea diurezei, oboseala, manifestari digestive dureri abdomninale, halena acetonica, tensiune arteriala scazuta b) Oboseala, manifestari digestive, tensiune normala c) Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiune normal, diureza normal 85
50. Problel de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori: a) Glicemie 100-150 mg/dl, glucoza in urina in limite normale, hipercolesterolemie, ionograma plasmatica usor modificata b) Glicemie 300 mg/dl, glucozurie masiva, corpi cetonici in sange si urina, ionograma modificata, pH sanguin scazut c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara, pH sanguin scazut hipercolesterolemie
51. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota: a) Functiile vitale (R, P, T.A) culoratia tegumentelor, diureza, glicemia, glicozuria, cetoza b) Functiile vitale (R, P, T.A) coloratia tegumentelor, tranzitul intestinal, comportament c) Functiile vitale (R, P, T.A) H.L.G, V.S.H, tranzitul intestinal, pierderi de apa prin transpiratie 52. In acidocetoza diabetica alimentatia orala se va face: a) Pe toata durata tratamentului b) La 12 ore dupa initierea tratamentului c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului 53. In cazul comei hipoglicemice simptomele sunt: a) Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit normal b) Cefalee, tremuratur, paloare, foame intense, tahicardie, somnolent, pierderea starii de constienta, glicozurie disparuta crize convulsivante c) Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremuraturi, apetit diminuat 54. In starile de rau hipoglicemic se administreaza copilului: a) O masa adecvata bolii b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide c) 10-15 g glucoza sau zahar 55. In diabetul zaharat insulinodependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este: a) 30% mic de jun, cate 30% pranz si seara sic ate 5% fiecare gustare b) cate 20% mic de jun, pranz si seara, restul gustari c) cate 20% mic de jun si seara, 30% la pranz iar gustarile care 15%
86
Modulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific BAREM DE CORECTURA Asociati termenii din cele 2 coloane Puericultura si pediatrie pag 249 1. c 2. e 3. b 4. d 5. a Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. F pag 237 2. A pag 238 3. A pag 239 4. A pag 233 5. A pag 266 6. F pag 280 7. F pag 281 8. F pag 314 9. A pag 316 10. F pag 319 11. A pag 342 12. A pag 342 13. F pag 409 14. A pag 409 15. F pag 412 Marcati cu „x” raspunsul corect : 1) a)
pag 233 - Puericultura si pediatric 87
2) c) 3) b) 4) b) 5) a) 6) c) 7) b) 8) b) 9) c) 10) a) 11) c) 12) c) 13) a) 14) b) 15) b) 16) c) 17) a) 18) a) 19) c) 20) c) 21) b) 22) b) 23) a) 24) a) 25) b) 26) c) 27) a) 28) c) 29) b) 30) a) 31) c) 32) b) 33) a) 34) c) 35) a) 36) a) 37) b) 38) c) 39) a) 40) b) 41) c) 42) a) 43) c) 44) a) 45) c)
pag 234-235 “_” pag 248 pag 237 pag 238 pag 240 pag 240 pag 265 pag 266 pag 266 pag 266 pag 267 pag 267 pag 267 pag 267 pag 268 pag 268 pag 268 pag 269 pag 289 pag 279 pag 208 – Proceduri pag 208 - Puericultura si pediatric pag 285 pag 316 pag 316 pag 318 pag 318 pag 319 pag 319 pag 320 pag 320 pag 339 pag 340 pag 340 pag 340-341 pag 342 pag 342 pag 408 pag 409 pag 409 pag 410 pag 410 pag 411 pag 411 88
46) b) 47) c) 48) a) 49) a) 50) a) 51) a) 52) c) 53) b) 54) c)
pag 411 pag 411 pag 412 pag 412 pag 412 pag 413 pag 413 pag 414 pag 414
Modulul 53 : Oncologie si nursing in oncologie Marcati cu „x” raspunsul corect :
89
90
