-TESTE DE INTERESEHOLBAN, HOLLAND, STRONG TESTE DE INTERESE Termenul interes vine din latinescul "interest" ("este important "), fiind folosit în Evul Mediu cu sensul de daună, apoi de desdăunare. Din Renaştere, acest termen capătă acelaşi sens economic actual (fr. intéręt = dobândă) şi o accepţie accepţie mai generală, definită definită de Claparede drept "ceea ce este important la un moment dat ". ". Se spune despre un individ că manifestă interes pentru cineva sau ceva – o activitate, o situaţie sau o idee – atunci când el manifestă o atenţie favorabilă, o preferinţă, când este atras de respectiva persoană, activitate, situaţie sau idee, de respectivul obiect. Domeniul orientării şcolare şi profesionale şi-a însuşit această noţiune, cu atât mai mult cu cât în ea se regăsesc cele două aspecte ale motivaţiei: aspectul dire direcţi cţion onal al ("câ ("cârm rma" a")) şi cel cel inte intens nsiv iv ("mo ("motor torul" ul"). ). Acti Activi vită tăţil ţilee no noas astre tre sunt sunt orientate către anumite scopuri mai degrabă decât către altele şi cu mai multă sau mai puţină forţă. Putem fi interesaţi de orice: colecţii, sporturi, activităţi manuale, vacanţe etc. Dar, Dar, din din raţiu raţiuni ni prac practic tice, e, pe pent ntru ru a ofer oferii tine tineril rilor or şi ad adulţ ulţil ilor or îndr îndrum umări ări de orientare pertinente, multe cercetări au avut drept obiect interesele profesionale (cf. J-B Dupont). Pent Pentru ru a cara caract cter eriz izaa un subi subiec ectt du după pă inte intere rese sele le sale sale,, îi pu pute tem m stud studia ia:: interesele manifestate sau observate sunt determinante pentru anumite activităţi profesionale (muzică, dans, sport), dar rămân adesea inexploatabile în multe alte cazuri. Putem, de asemenea, cere subiectului să se descrie pe sine, fie lăsându-l să se exprime liber, fie utilizând proceduri sistematice, cum sunt chestionarele. Interesele Interesele exprimate exprimate oral în cursul unei convorbiri se dovedesc adesea a nu fi buni indicatori predictivi pentru activitatea viitoare, căci sunt influenţate de diverse variabile (sex, vârstă, interlocutor, nivel cultural etc.). Utili Utiliza zarea rea ch ches estio tiona nare relor lor este este de deci ci,, proc proced edeu eull cel cel ma maii frec frecve vent nt pe pent ntru ru evaluarea intereselor: spunem că interesele sunt inventariate. Inter Interes esel elee stab stabile ilesc sc legă legătur turaa inti intimă mă dint dintre re pe pers rsoa oană nă şi lumea lumea va valo loril rilor or,, exteriorizând fondul de însuşiri realizat prin contactul cu realitatea exterioară. În stabilirea coordonatelor personalităţii interesele ne indică: - catego categoria ria de va valori lori spre spre care care se orient orienteaz eazăă perso persoana ana;; - inte intensi nsita tatea tea tend tendinţ inţei ei de apr aprop opie iere re de ace aceste stea; a; - nive nivelu lull de int integ egrar raree în do dome meni niul ul res respe pect ctiv iv
1
TESTUL DE INTERESE –HOLBAN
I.Holban a definit intesul ca o variabilă psihologică de natură motivaţională care în determinarea conduitei persoanei exprimă pe planul relaţiei acesteia cu medi me diul ul ex exte terio riorr dire direcţi cţiaa de orie orient ntare are,, cate catego goria ria de va valo lori ri căre căreia ia îi acor acordă dă importanţă sau care, într-un sens larg, reţine atenţia subiectului. Clasificarea intereselor este dificilă datorită diversităţii valorilor şi formelor de activitate cărora acestea le corespund. Ca urm urmare, re, Ion Holba olbann po porn rneş eşte te de la urm următoa ătoare reaa clas clasif ific icar aree a activităţilor: A.- activităţi în care se lucrează cu noţiuni sau cu imagini, activităţi care presupun procese superioare de elaborare( abstractizare, abstractiz are, creativitate) ca: -activităţi de cunoaştere care în formele lor superioare se identifică cu cunoaşterea(cercetarea) ştiinţifică. Se lucrează cu noţiuni. activităţi ăţi estetic esteticee în care -activit are se însc înscri riuu form formel elee varia ariate te de cău ăuta tare re a frumosului, de la efortul simplu de apropiere a acestor valori până la procesul de creaţie artistică. Se lucrează cu imagini. B. – activităţi în care se lucrează cu obiecte concrete, activităţi practice, ce presupun contactul direct om-subiect sau om-materie de prelucrat, grupă în care se includ: -activităţi tehnice – dependente de maşini, aparate, construcţii şi presupun folosirea de insrumente(şurubelniţă, riglă etc.); activităţi casnice-gospodă casnice-gospodăreşti reşti prin care se rezolvă problemele curente -activităţi ale gospodăriei, de la activitatea de pregătire a hranei până la preocuparea de ameliorare continuă a ambianţei casnice; -activitaţi agricole ce presupun contactuldirect cu pământul, cu flora, cu faun fauna. a. Aces Acestea tea po pott cu cuno noaş aşte te form formee ce osci oscilea lează ză între între activ activita itatea tea ob obişn işnuit uităă agricolă, pentru susţinerea existenţei până la forma ce implică anumite pasiun utile în organizarea timpului liber; -activităţi de joc sau sport care permit destinderea, iat uneori pasiunea sau sursa de existenţă. C.- activitaţi în care se lucrează cu omul sau cu grupul social ce presupun relaţia om-om sau om-grup social şi între care sunt distinse: - activităţi politico-administrative (relaţia om-grup); 2
- activităţi umane în care primează relaţia om-om urmărindu-se creşterea nivelului de viaţă a omului, de asistenţă directă a persoanei pe planuri diferite(medical, psihologic, pedagogic, social etc); - activităţi mondene pe care omul le organizează pentru consumarea timpului său liber, dintre care unele reprezintă forme în care este posibilă realizarea profesională. Această clasificare a activitaţilor oferă posibilitatea unei clasificări a intereselor astfel: A.Interese intelectuale: a. cunoaştere ştintinifică; b. interese estetice; B. Interese practice: c. interese tehnice; d. interese casnic-gospodăreşti e. interese practico-agricole f. interese sportive C. Interese sociale: g. interse politice h. interese umane i. interese mondene Metodele prin care poate fi cunoscut interesul unei persoane în viaţa de toate zilele sunt: - analiza conduitei; - analiza activităţii şcolare; - analiza timpului liber; - analiza atitudinilor faţă de anumite valori; - analizarealizărilor şi adezideratelor de viitor
Testul de interese (Ion Holban) este un test de alegere care permite: - investigaţii asupra intereselor clasificate după categoria largă a valorilor subiectului - stabilirea unei ierrhii între interesele persoanei după prioritatea acordată şi nu după intensitate Elaborarea testului s-a realizat după două criterii: 1. temele sau situaţiile de referinţă; 2. domeniile de valori între care în contextul situaţiilor temelor alese să se poată stabili ierarhia intereselor. Au fost identificate şase teme sau situaţii, în care plasată, persoana să poată diferenţia domeniul de activitate spre care se orientează de preferinţă: - prima situaţie se referă la atitudinea generală a subiectului faţă de anumite categorii de valori, procesul de valorificarea a acestora, proiectarea dezideratelor sale în organizarea vieţii. 3
Ea se conturează prin propoziţia: „ Nimic nu-i mai frumos decât.... „ - ce-a dea doua situaţie se referă la gradul de integrare a subiectului în diferite forme de activitate, la afinitatea pe care o resimte persoana ce există între ea şi cadrul respectiv de manifestare. Situaţia este conturată prin: „În şcoală îmi plac...” - a treia situaţie , permite reliefarea sursei plăcerii în interiorul relaţiei activitate-om: „Constituie pentru mine o deosebită satisfacţie...” - a patra situaţie „Ce as vrea să devin?” favorizează o proiectare a intereselor prin precizarea formelor de activitate, a profesiunilor în care subiectul îşi vede realizarea personalităţii sale; - a cincea situaţie solicită subiectului o reflexie pentru împrejurarea în care dezideratele sale profesionale nu s-ar putea realiza şi în care alegerea este alături de interesul său major. În această împrejurare, „dacă nu voi avea profesiunea dorită, aş vrea totuşi...”, permite abordarea fondului intim psihologic şi cultural al persoanei; - a şasea situaţie permite o abordare a intreselor plecându-se de la relaţia ce în mod normal există între interese şi aptitudini. De aceea „dacă ar trebui să fac o apreciere asupra aptitudinilor mele, cred că am...”, permite subiectului o confruntare între ceea ce valorifică şi cea ce în mod rel ar putea. Cele şase teme sau situaţii la care se referă testul de interese sunt: 1. „ Nimic nu-i mai frumos decât.... 2. „În şcoală îmi plac...” 3. „Constituie pentru mine o deosebită satisfacţie...” 4. „Ce as vrea să devin?” 5. „Dacă nu voi avea profesiunea dorită, aş vrea totuşi...”, 6. „Dacă ar trebui să fac o apreciere asupra aptitudinilor mele, cred că am...”,
După critriul valoric de identificare a intereselor s-au diferenţiat nouă interese care fac obiectul testului: 1. Interesul pentru cunoaşterea ştiinţifică este conturat ptin itemuri care indică: - plăcerea de a medita asupra naturii lucrurilor, -preferinţa în şcoală pentru orele în care se obţin informaţii despre lume şi viaţă, în care se discută concepţii şi care oferă posibilitatea formulării unor puncte de vedere în judecarea realităţii; - prin satisfacţia pe care o simte când reuşeşte prin forţele sale şi cu ajutorul cărţilor să găsească soluţia unor probleme despre lume şi viaţă şi pe care adeseori şi le formulează; - prin dorinţă de avea o profesiune din domeniul cercetării ştiinţifice, de a fi matematician, fizician, chimist, filozof,sociolog, biolog, prin dorinţa de a fi colaborator sau abonat la revistele ştiinţifice şi de a putea efectua cercetări ştinţific; 4
2.Interesul estetic este prezentat prin: - plăcerea de a contempla frumosul; - plăcerea pe care o simte la lecţiile de literatura română sau stăină, sau la cele în care poate cunoaşte creaţiile omenirii în domeniul artelor, precum şi în toate ocaziile care îi permit să patricipe la activităţi artistice; - dorinţa de a se realiza ca pictor, sculptor, muzician, romancier, critic de artă, gravor, regizor; - dorinţa de a-şi procura albume de pictură sau de sculptură, de a avea o colecţie de discuri cu opere muzicale celebre, de a-şi putea procura cărţi literare, de a putea frecventa teatrul, de a se putea manifesta în domeniul artistic preferat; - posibilitatea pe care o are de a înţelege o operă de artă sau chiar de a crea; 3.Interesul tehnic se încearcă a fi identificat prin: - plăcerea pe care o simte subiectul atunci când reuşeşte să înţeleagă mecanismul unei maşini; - prin participare la şcoală la activităţile desfăşurate în cercurile tehnice, în orele de laborator sau de atelier; - prin satisfacţia pe care o încearcă în situaţiile în care reuşeşte să pună în stare de funcţionare un aparat mecanic sau electric; - prin dorinţa de a deveni inginer, tehnician sau muncitor în industria constructoare de maşini, în industria uşoară, în construcţii; - prin preocuparea de a fi la curent cu realizările tehnicii, de a lucra în domeniul tehnic, de a fi abonat la reviste tehnice, prin aprecierea prezenţei unor aptitudini tehice deosebite, a priceperii, a posedării cunoştinţelor şi a îndemânării necesare pentru a lucra la instalaţii şi aparate; 4.Interesul casnic-gospodăresc se exprimă prin: - dorinţa de a avea în viaţă un interior(locuinţă) agreabil; - plăcerea pe care o simte în şcoală, în situaţiile care-i permit să contribuie la păstrarea aspectului curat şi plăcut al clasei sau al şcolii; - satisfacţia pe care o încearcă într-o anumită situaţie familială când reuşeşte să îndeplinească sarcinile gospodăreşti, prin preferinţa de a avea o activitate casnică, de a fi cabanier, manager de restaurant, de hotel ,de cafenea, de magazin de mobilă, de afi bucătar; - exprimarea dorinţei de a avea în viaţă timpul necesar pentru a se ocupa de casă, de familie, de gospodărie; - capacitatea pe care o are de a se descurca cu uşurinţă în problemele casnice(ordine, curăţenie, amenajări); 5.Interesul practic- agricol implică: - plăcerea de a se ocupa de animale sau de culturi de plante ; - plăcerea pe care o creează situaţiile în care poate lucra în grădina cu flori a şcolii, în livezi, vii, crescătorii de animale; - satisfacţia pe care o încearcă în situaţiile când animalul sau planta pe care o îngrijeşte sedezvoltă bine; - dorinţă de a fi lucrător în agricultură, silvicultură, pomicultură, zootehnie, medicină veterinară; 5
-
-
-
-
- a avea o revistă de informare cu valoare aplicativă în domeniul preferat; - îndemânarea şi priceperea în muncile legate de cultura pământului, de îngrijitul florilor, livezilor, culturilor de legume, a păsărilor; 6.Interesul sportiv este conturat prin: prioritatea acordată practicării sportului preferat; - plăcerea pe care o prilejuiesc orele de educaţie fizică şi competiţiile sportive; - satisfacţia pe care o are atunci când realizează performanţe la competiţile la careia parte; - dorinţa de a deveni membru în echipe sportive, antrenor, instructor sportiv, profesor de educaţie fizică; - dorinţa ca activităţile pe care le va avea în viaţă să-i lase totuşi posibilitatea de a practica în voie sportul preferat, de asista la competiţii sportive, de a citi reviste sportive; - aptitudinile sportive pe care le prezintă sub aspect de constituţie fizică şi antrenament; 7.Interesul politic, interes de maturitate de obicei, se exprimă pe planul persoanei prin: plăcerea de a conduce oamenii, de a înţelege mersul omenirii; plăcerea de a activa în organizaţii politice; - dorinţa de a deveni funcţionar în aparatul de stat, activist politic, reporter pentru cronici politice externe sau interne; - necesitatea pe care o simte de a fi bine informat asupra situaţiei politice, de a desfăşura o activitate administrativ politică, de a fi abonat la multe ziare şi reviste de informare în probleme sociale şi politice; capacitatea de a fi bun organizator şi conducător de acţiuni social-politice, având puter de convingere şi perseverare, de a fi principial şi de a reuşi să aleagă oamenii potrivit sarcinilor; 8.Interesul uman sau interesul pentru om este o expresie pe care o simte fiecare dintre noi de a fi folositor omului şi se exprimă în şcoală prin: - plăcerea pe care o procură situaţiile ce permit ajutarea colegilor sau posibilitatea de a răspunde apelului făcut de elevii din alte clase; - satisfacţia pe care o încearcă o persoană atunci când întâlneşte în ochii unui om bucuria, în condiţiile în care ea a contribuit la aceasta; - dorinţa de a îmbrăţişa o profesie cum sunt cele de soră medicală, infirmier, medic, învăţător, educator, profesor, judecător,asistent social, consilier; - dezideratul ca în viaţă să rămână totuşi aproape de om, să-l poată ajuta cât mai mult; - posibilitatea pe care o are de a înţelege oamenii, de a se apropia de ei, de a şti să le devină util, de a fi accesibil; 9. Interesul monden apare îngenere ca rezultat al necesităţii de destindere şi integrare în grup şi se exprimă pe planul activităţii unui om prin: atracţia faţă de distracţie; 6
- plăcerea cu care participă la reuniunile de tineret organizate în şcoală, la
-
discotecă; - satisfacţia înregistrată în faţa faptului că prietenii îl consideră „de nelipsit de la petrecerile lor”; - dorinţa de a avea o profesie cum sunt cele de ghid, profesor de dans, ziarist, reporter, fotograf, lucrător în case de modă, de cosmetică, de coafură; - perceperea de a fi mereu bine îmbrăcat, de a avea un anturaj placut, de avea o anumită situaţie socială; calitatea de a fi considerat un om plăcut în societate . În cadrul fiecăreia din cele 6 teme subiectul are de făcut o ierarhie între cele 9 itemu-ri expresive pentru cele 9 interese prezentate. Condiţii de lucru: Testul se poate aplica în cadrul unor examene colective sau individuale. Valoarea datelor furnizate este condiţionată de atitudinea subiectului faţă de test, de seriozitatea cu care priveşte investigaţia întreprinsă, de dispoziţia de a lucra cu toată sinceritatea. Desfăşurarea examenului Prin intermediul acestui test se organizează o investigaţie cu privire la domeniul de activitate preferat. În acest scop au fost selectate şase situaţii (frecvente în viaţă) la care s-au găsit câte nouă soluţii referitoare la domenii diferite de activitate. Dacă veţi reflecta asupra problemei prezentate pe fiecare pagină şi veţi stabili o ierarhie după gradul de preferinţă între cele nouă soluţii, oferiţi posibilitatea de a căpăta o informaţie asupra importanţei pe care o prezintă diferite forme de activitate, ajutându-vă în deciziile de orientare şcolară şi profesională. Pentru aceasta veţi nota cu cifra 1 situaţia care vă convine cel mai mult, cu cifra 2, pe cea care o preferaţi dintre cele rămase şi veţi continua astfel să notaţi cu 3,4,5,6,7,8 şi 9 în funcţie de descreşterea importanţei pe care o prezintă pentru dumneavoastră soluţia respectivă. Nu uitaţi: trebuie să stabiliţi o ierarhie cât mai corectă, să acordaţi fiecărei soluţii un număr între 1 şi 9 şi să nu notaţi cu acelaşi număr două soluţii.
7
Corectarea testului: În operaţia de corectare a testului se foloseşte
„Tabelul pentru prelucrarea rezultatelor”. INTERESE Interesul pentru cunoaşterea ştiinţifică Interesul estetic
1
2
3
4
5
6 SUMA RANGUL
Interesul tehnic Interesul casnicgospodăresc Interesul practicagricol Interesul sportiv Interesul politic Interesul uman Interesul monden Operaţiile de intabulare sunt următoarele: - se trec în interiorul coloanelor numerotate cu numerele de la 1 la 6 rangurile pe care subiectul examinat le-a acordat celor nouă soluţii. Deoarece la fiecare temă ordinea intereselor este alta, se va avea în vedere această situaţie la intabulare; - după efectuarea acestei intabulări se calculează suma rangurilor acordate fiecărui interes(se lucrează pe rânduri) iar rezultatele se trec în coloana „suma”. Suma cea mai mică poate fi 6 iar cea mai mare 54; 8
- se stabileşte ierarhia intereselr investigate de test după datele înregistrate în coloana „suma”, acordându-se rangul 1 interesului la care s-a înregistrat suma cea mai mică; - pentru situaţia în care la două sau mai multe interese s-a obţinut aceeaşi sumă, se va trece în coloana „rangul”, voloarea mijlocie a rangurile pe care interesele respective le ocupă în ierarhia celorlalte. Astfel dacă la al doilea şi la al treilea interes s-a obţinut aceeaşi sumă (cotă) se va trece în ambele rangul 2,5 şi nu se va nota nici unul cu 2 sau 3. În situaţia a trei interese cu aceeaşi sumă se vor nota toate în rangul de mijloc(de ex: dacă sumele a patra, a cincea şi a şasea sunt egale se va acorda la toate rangul 5, nenotându-se nici un rezultat cu rangul 4 şi 6. - Interesul ce a obţinut rangul 1 este cel care se bucură de prioritatea maximă Semnificaţiile testului de interese Orice interes poate avea voloare pentru realizarea profesională a personei şi în aceeaşi măsură poate susţine o activitate extraprofesională. În funcţie de activitatea aleasă ca profesiune, celelalte devin interese de divertisment, adică sunt generatoare de satisfacţie în timpul liber al personei. În acest context analizându-se lista intereselor incluse în text se pot face următoarele observaţii: - interesele cu frecvenţă mare conduc spre realizarea persoanei sub aspect profesional; - interesele care în mod obişniuit reprezintă atracţia spre activităţi extraşcolare sau extraprofesională sunt interese de divertisment; - rangul pe care fiecare interes îl ocupă între celelalte trebuie interpretat în funcţie de vârsta sau sexul respectiv. Abaterea de la normal este mai semnificativă decât constatarea configuraţiei normale. De ex: predominarea la băieţii de 14-15 ani a preferinţei pentru sport este normală, o caracteristică a vârstei. Acest rang este semnificativ dacă el se păstrează devenind o constantă a personalitaţii; - rangul nu este suficient de elocvent dacă unele interese se bucură de o prioritate care exprimă exclusivitatea. Diferenţa dintre suma rangurilor brute trebuie luată în considerare de multe ori. Dacă diferenţele mici dintre sumele amintite(uneori egalitatea lor) nu permit în mod corect ierarhizarea, diferenţele mari exprimă pe plan psihologic distanţa şi implicit valoarea. De aceea rangul unui interes trebuie privit în conexiune cu suma şi ambele valori considerate în raport cu sumele intereselor vecine; - apropierea prea mică dintre sume, cu diferenţe mici între suma minimă şi suma maximă trebuie interpretată ca fiind o expresie a nediferenţierii sau a unei rezolvări fără interes a testului; - apropierea dintre ranguri sau dintre sume la două sau trei interese prioritare exprimă concurenţa dintre acestea sau lupta pentru supremaţie a fiecăruia dintre ele; - apropierea dintre două interese conduce la prezenţa unor acţiuni reciproce între ele. Interesul tehnic alături de interesul ştiinţific permite ipoteza 9
că preocupările de cunoaştrere ştiinţifică se orientează spre domeniul tehnic dar se ridică la nivelul ştiinţei tehnice. - depărtarea dintre două interese are de asemenea semnificaţia sa. De ex: depărtarea dintre interesul tehnic şi cel de cunoaştere(caracteristică băieţilor de 14-15 ani) arată rămânerea în problemele tehnice pe planul acţiunilor concrete şi empirice. - Depărtare dintre două interese indică: - lupta dintre ele; - subordonare lor. - prezenţa unui interes de diversiune alături de un interes de voloare formativă indică de multe ori lupta dintre activitatea de pregătire şi atracţia spre sport, activităţi mondene sau casnice; - Lupta dintre activitatea de pregătire şi activitatea de divertisment poate fi indicată de:- prezenţa unui interes de divertisment, - prezenţa unui interes de valoare formativă - dacă intensitate unui interes nu poate fi stabilită obiectiv (comparativ cu alte persoane) în schimb pe planul persoanei, intensitatea este indicată de forţa cu care este preferat (tendinţă spre exclusivitate) sau cu care este respins domeniul respectiv de activitate. În analiza şi arecierea intereselor unei persoane trebuie avute în vedere următoarele precizări: - nici un interes nu este în mod absolut superior altui interes, fiecare exprimând o formă de structurare a personalităţii omului; - fiecare interes permite pe linia respectivă de activitate posibilitatea de realizare deplină a persoanei şi integrarea în activitatea social-utilă; - realizarea fiecărei persoane pe linia valorilor spre care se îndreaptă este condiţionată de prezenţa capacităţii şi a atitudinilor faţă de muncă.
10
TESTUL DE INTERESE- HOLLAND
Teoria lui Holland cuprinde mai multe idei fundamentale. În primul rând, opţiunea profesională este o expresie a personalităţii în ansamblul său, înglobând aptitudinile, trăsăturile personalităţii, modul de viaţă şi relaţii interpersonale. Apoi, există şase mari dimensiuni (şase tipuri) care conturează interesele şi personalitatea şi sunt şase mari categorii de medii profesionale (şase tipuri) care corespund celor şase dimensiuni ale intereselor. În sfârşit, întâlnirea dintre un individ şi un mediu profesional are consecinţe asupra stabilităţii, satisfacţiei şi reuşitei profesionale, după cum tipurile (individului şi mediului) corespund sau nu. Cunoscând profilul tipologic al unui subiect se poate face un pronostic asupra tipului de mediu profesional care îi convine. Holland distinge şase tipuri de persoane şi de medii: Tipul realist (R): individul este caracterizat prin simplitate, simţ practic, perseverenţă. El caută situaţiile şi problemele concrete şi manifestă interes pentru activităţile ce necesită coordonare motorie şi abilitate manuală. Este stabil emoţional. Evită relaţiile interpersonale prea strânse. Tipul investigator (sau intelectual) (I): individul, curios şi metodic, are înclinaţie pentru cercetare, îi place să vehiculeze idei, are nevoie să descopere şi să înţeleagă. Manifestă simţ critic şi independenţă. Atitudinea sa este mai degrabă rezervată, chiar introvertită. Tipul artistic (A): individul aspiră la expresia de sine şi a ideilor sale prin calităţile artistice personale. Este original, intuitiv, impulsiv şi are o oarecare aversiune pentru activităţile de rutină. Non-conformist, el respinge, uneori, ordinea prestabilită. Tipul social (S): individul, generos, prietenos, amabil şi sensibil, simte nevoia să-i ajute şi să-i înţeleagă pe ceilalţi. Manifestă interes pentru activităţile care urmăresc să ajute, să îngrijească, să educe. Este cald, responsabil, idealist şi evită abordările prea abstracte. Tipul întreprinzător (E ) (din fr . entrepreneur ) : individului îi place să organizeze, să convingă, să conducă, să vândă. Are spirit întreprinzător şi caută puterea. Sigur de sine, el se exprimă cu uşurinţă. Este ambiţios, energic, extravertit şi optimist. Poate, de asemenea, să-şi manipuleze şi domine semenii. Tipul convenţional (C ): individul este conştiincios, ordonat, respectă regulile. Îi plac ordinea şi situaţiile structurate, în care relaţiile interpersonale sunt bine definite. Arată interes pentru activităţile administrative. Este conformist şi, uneori, inflexibil. Holland susţine, de asemenea, că există şase medii de muncă analoage cu tipurile pure de personalitate descrise mai sus. Indivizii îşi selectează mediul de muncă care este congruent cu tipul lor de personalitate. În intervenţiile de 11
consiliere este importantă ajutarea clientului în a-şi alege un mediu de muncă care să se potrivească cel mai bine cu tipul său de personalitate. Relaţiile între aceste şase tipuri pot fi reprezentate printr-o structură hexagonală. Acesta este modelul hexagonal al relaţiilor între tipuri sau modelul RIASEC. (fig.1) Conform teoriei, distanţa (asemănare sau diferenţă) între dimensiuni depinde de distanţa (apropiere sau depărtare) între polii care le reprezintă pe hexagon.
Figura 1: Modelul hexagonal pentru interpretarea relaţiilor intra - şi interclase
Aşa, de exemplu, tipurile realist (R) şi intelectual (I) sunt apropiate pe hexagon, deci, se aseamănă mai mult decât tipurile realist (R) şi artistic (A), care sunt mai îndepărtate. Tipul artistic (A) se opune tipului convenţional (C) etc. Intervenţia se întemeiază pe măsurătorile referitoare la tipul de personalitate obţinute prin utilizarea unui inventar de interese. Unui individ îi pot corespunde unul, două sau toate cele şase tipuri de personalitate. Profilul obţinut prin ierarhizarea tipurilor pentru o persoană, dat de scorurile măsurătorilor se numeşte „subtip” şi redă codul întreg pentru toate tipurile. În mod curent, totuşi, în evaluare şi intervenţie sunt folosite cele mai importante trei litere ale codului de tip. Codul de trei litere, cunoscut, în general, sub numele de codul Holland, permite înţelegerea personalităţii individului. Pentru a înţelege codul, Holland defineşte patru indicatori sau semne de diagnostic: Congruenţa: acest indicator reflectă gradul de potrivire dintre personalitatea individului şi mediul său de muncă. Cel mai înalt nivel de congruenţă va fi dacă respectivul cod de trei litere al personalităţii este acelaşi, în privinţa conţinutului şi al succesiunii, cu codul de trei litere al mediului de muncă în care respectivul individ doreşte să intre. Indicatorii cu congruenţă înaltă au drept rezultat o alegere stabilă a profesiei, rezultate bune în aceasta şi un grad înalt de satisfacţie. 12
Consecvenţa: aceasta este măsura coerenţei interne a punctajelor obţinute de o persoană. Consecvenţa se calculează prin examinarea poziţiei primelor două litere ale codului lui Holland de pe hexagon (vezi mai sus). Cu cât este mai apropiată poziţia pe hexagon, cu atât codul este mai consecvent. Subtipurile cu coduri adiacente sunt consecvente (de ex., convenţional şi întreprinzător). Se consideră a fi tipuri inconsecvente cele care sunt situate faţă în faţă unul cu celălalt (de exemplu, realist şi sociabil). Claritatea scopurilor unui individ şi percepţia lui despre sine, care sunt definitorii pentru decizia în alegerea carierei, sunt direct proporţionale cu tipul Holland. Un tip consecvent va avea scopuri mai clare şi o percepţie despre sine mai limpede decât un tip inconsecvent. Pentru tipul consecvent, alegerea carierei va fi mult mai uşoară. Diferenţierea: aceasta măsoară cristalizarea intereselor şi a profilului individului. Diferenţierea este definită astfel: punctajul cel mai mare minus punctajul cel mai mic al celor trei punctaje reprezentate de codul de trei litere. Diferenţierea cea mai mare (punctaj mare) se constată atunci când se găseşte un grad înalt de conturare a caracteristicilor unui anumit tip, iar o diferenţiere scăzută se va constata în cazul unui profil plat, cu punctaje relativ identice la toate trei tipurile. Un tip diferenţiat va avea scopuri mult mai clare şi o percepţie despre sine mai bine cristalizată decât tipul nediferenţiat. Alegerea carierei va fi mai uşoară pentru tipul diferenţiat decât pentru cel nediferenţiat şi aceste alegeri vor fi mai stabile. Identitatea: reflectă claritatea scopurilor, intereselor şi talentelor unei persoane. Este legată de diferenţiere şi de consecvenţă. Chestionare special construite permit situarea subiecţilor pe cele şase dimensiuni (tipuri) şi stabilirea pentru fiecare a forţei relative a tipurilor. Scorul cel mai mare este cel care revelează tipul personalităţii subiectului (interesul dominant). Astfel, un subiect poate fi caracterizat prin două tipuri dominante (30 posibilităţi), prin trei tipuri dominante ale sale (120 posibilităţi) sau prin ansamblul scorurilor celor şase interese: tiparul sau profilul personalităţii. Spunem despre profilul unui subiect că este coerent dacă acesta obţine scoruri mari relative la tipuri care sunt apropiate (de exemplu, scoruri mari: C şi R; scoruri mici: S şi A). Dacă scorurile celor şase tipuri sunt foarte diferite, vorbim despre un profil diferenţiat şi putem spune că subiectul îşi ierarhizează interesele. O altă noţiune importantă este aceea de congruenţă (corespondenţă) între tipurile indivizilor şi cele ale mediilor lor de viaţă. Interacţiunile congruente (de exemplu, un individ "realist" într-un mediu "realist") sunt factori de stabilitate, de satisfacţie şi de succes pe plan profesional, şcolar, profesional sau personal. Teoria lui Holland, operaţionalizată prin numeroase chestionare, a făcut obiectul multor studii. Ea rămâne deosebit de importantă în psihologia orientării. Abordarea personalităţii şi a conştiinţei de sine prin intermediul studiului intereselor este deci, o abordare euristică în orientarea şcolară şi profesională
13
CHESTIONAR DE INTERESE PROFESIONALE Instrucţiuni: În chestionarul care urmează (tip Holland) sunt date mai multe activităţi. Va trebui să treci în dreptul fiecăreia, în căsuţa liberă din dreptul ei o cifră care va semnifica dacă activitatea respectivă îţi place, îţi displace sau îţi este indiferentă. Astfel: 2- dacă îţi place acea ocupaţie; 1- dacă îţi este indiferentă; 0- dacă îţi displace acea ocupaţie. Nu trebuie să iei în considerare competenţele sau pregătirea necesară pentru aceste activităţi, ci numai ce simţi tu fată de ele. Lucrează repede. Primele reacţii constituie cele mai bune răspunsuri. Nr. ACTIVITATEA 1 2 3 4 5 6 crt. 1. Să repari ceasuri şi bijuterii 2.
4.
Să numeri bani (persoana care să primească şi să dea bani la o banca) Să intervievezi persoane în legătura cu problemele comunicate Să faci experienţe ştiinţifice
5.
Să conduci un departament administrativ
6.
Să cânţi pe o scenă
7.
Să repari motoare de maşini
3.
8.
Să înregistrezi datele financiare ale unei companii 9. Să ajuţi persoanele handicapate fizic să se pregătească pentru o meserie 10. Să foloseşti microscopul pentru a studia celulele şi bacteriile 11. Să cumperi marfă pentru un magazin mare 12. Să fii artist 13. Să faci mobilier 14. Să lucrezi cu maşini de calcul sau de copiat într-un birou 15. Să fii lucrător social 14
16. Să atestezi cărţi, reviste ştiinţifice 17. Să fii manager de vânzare 18. Să scrii povestiri scurte 19. Să lucrezi pe o macara 20. Să faci rezervări pentru zboruri pe avioane, pentru hoteluri, într-o agenţie de voiaj 21. Să fii profesor sau învăţător 22. Să lucrezi într-un laborator de cercetare 23. Să intervievezi muncitori care au nemulţumiri la locul de muncă 24. Să fii creator de benzi desenate 25. Să fii dulgher 26. Să fii expert contabil care stabileşte care stabileşte taxele returnate altora 27. Să studiezi sociologia, adică să studiezi cum trăiesc oamenii împreună 28. Să studiezi cosmosul 29. Să faci bani prin comerţ sau burse de valori 30. Să predai cursuri de muzică în şcoli 31. Să asamblezi componentele unui echipament stereo 32. Să examinezi bugetul unei companii 33. Să dai sfaturi oamenilor săraci privind legislaţia 34. Să studiezi cauzele bolilor de inimă 35. Să conduci un restaurant mare 36. Să scrii un roman 37. Să fii electrician 15
38. Să ţii evidenţa mărfurilor, rechizitelor etc. 39. Să îngrijeşti oameni bolnavi 40. Să foloseşti cunoştinţele de matematică în rezolvarea de probleme tehnice şi ştiinţifice 41. Să te ocupi de politica administrativă 42. Să regizezi piese de teatru 43. Să conduci un tractor cu remorcă 44. Să lucrezi cu cifre într-un birou de afaceri 45. Să ajuţi persoanele ieşite din închisoare să se reintegreze în societate 46. Să fii medic chirurg 47. Să fii vicepreşedinte de bancă 48. Să fii cântăreţ de jazz 49. Să refaci, repari, refinisezi mobila 50. Să studiezi o companie şi să elaborezi un sistem contabil pentru nevoile sale financiare 51. Să înveţi şi să califici adulţi pentru o meserie 52. Să fii biolog marin 53. Să fii jurisconsult al unei companii 54. Să atestezi articole despre muzică şi artă 55. Să utilizezi şi să repari echipamente de radio, telegraf 56. Să supervizezi personalul administrativ al unui oficiu 57. Să ajuţi oamenii în alegerea unei cariere 58. Să examinezi efectele aerului poluat asupra mediului 59. Să ocupi o poziţie de lider 16
60. Să faci design reclamelor pentru reviste sau TV 61. Să instalezi sau să repari telefoane 62. Să urmezi un curs de matematică pentru afaceri 63. Să garantezi sau să supraveghezi persoane care au încălcat legea 64. Să inventezi un nou tip de echipament tehnic sau ştiinţific 65. Să fii agent imobiliar 66. Să asculţi mari muzicieni 67. Să lucrezi în construcţii 68. Să controlezi declaraţiile băncilor pentru a descoperi greşelile 69. Să participi la creşterea fondului de caritate 70. Să faci cercetări ştiinţifice privind utilizarea energiei solare pentru încălzirea caselor 71. Să lucrezi pentru a convinge guvernul să voteze o lege 72. Să scrii o piesă de teatru 73. Să montezi dispozitive electrice 74. Să foloseşti calculatorul pentru date contabile 75. Să planifici activitatea altora 76. Să lucrezi la realizarea unei inimi artificiale 77. Să promovezi dezvoltarea unei noi pieţe de aprovizionare a populaţiei 78. Să compui sau să faci aranjamente muzicale 79. Să construieşti etajere pentru cărţi 80. Să urmezi un curs de contabilitate 81. Să dai primul ajutor unei persoane accidentate 17
82. Să fii asistent medical într-un laborator 83. Să faci o afacere, să faci comerţ 84. Să dirijezi o orchestră simfonică 85. Să construieşti case ca antreprenor de clădiri 86. Să introduci informaţii într-un calculator 87. Să lucrezi în calitate de consilier familial 88. Să urmezi un curs de biologie la şcoală sau la universitate 89. Să fii legiuitorul care să medieze disputele dintre sindicate şi companii 90. Să scrii reportaje pentru reviste 91. Să sculptezi în lemn 92. Să fii funcţionarul care păstrează datele referitoare la câştigurile lucrătorilor 93. Să ajuţi copii cu tulburări mintale 94. Să cercetezi să cauţi un remediu contra cancerului 95. Să fii judecător 96. Să pictezi peisaje sau portrete 97. Să lucrezi ca paznic sau custode 98. Să operezi într-un registru de încasări 99. Să înveţi şi să ajuţi oamenii din ţările subdezvoltate 10 Să conduci studii ştiinţifice privind controlul 0. bolilor plantelor 10 Să recrutezi oameni şi să-i angajezi într-o 1. companie mare 10 Să scrii scenarii TV 2. 10 Să conduci un autobuz 3. 18
10 Să fii recepţioner la un hotel 4. 10 Să studiezi psihologia( comportamentul şi 5. dezvoltarea fiinţelor umane) 10 Să fii medic şi să ajuţi la prevenirea bolilor 6. 10 Să călătoreşti prin ţară pentru a vinde 7. produsele companiei 10 Să faci scenografia pentru piese de teatru 8. 10 Să repari lucrurile din gospodărie 9. 11 Să fii funcţionar administrativ 0. 11 Să coordonezi, să conduci programul sportiv 1. pe un teren de sport 11 Să faci studii ştiinţifice despre natura 2. 11 Să organizezi şi să coordonezi afaceri 3. 11 Să compui coloana sonora pentru un film 4. 11 Să repari mecanisme 5. 11 Să operezi cu cifre pe un computer 6. 11 Să conduci discuţiile de grup cu copii 7. delincvenţi 11 Să ajuţi cercetătorii ştiinţifici î experimente de 8. laborator 11 Să fii manager de producţie 9. 12 Să faci recenzia unei cărţi ca un critic literar 0. Total puncte
19
INTERPRETAREA TESTULUI ŞI AFLAREA DOMENIILOR DE ACTIVITATE SPECIFICE TIPULUI DE PERSONALITATE DESCOPERIT Chestionarul cuprinde 6 factori, fiecare factor descriind 6 tipuri de personalitate descrise de Holland. Fiecărui tip de personalitate îi corespunde un ansamblu de activităţi profesionale specifice prin intermediul a 20 de itemi . Astfel: 1.TIPUL REALIST(1,7,13, 19, 25, 31, 37, 43, 49, 55, 61, 67, 73, 79, 85, 91, 97, 103, 109, 115) – profesii care au un caracter executiv finalizate prin produse concrete. Sunt profesii tehnice care dau sentimentul de satisfacţie prin reuşita executării sarcinilor cerute . Tipul realist (motor) – îi plac activităţi care impun forţă fizică; este agresiv, are o organizare motorie bună; nu are deprinderi verbale si de relaţionare interpersonală; preferă să rezolve problemele concrete şi nu pe cele abstracte; este nesociabil. Se îndreaptă spre acele activităţi care presupun manipularea obiectelor şi instrumentelor(maşinilor). Achiziţionează competenţe manuale în domeniul mecanic, agricol ,tehnic. Îi displac activităţile sociale şi educaţionale. 2. TIPUL INTELECTUAL (4, 10, 16, 22, 28, 34,40, 46,52, 58, 64, 70, 76,82, 88, 94, 100, 106, 112, 118) – profesii ce oferă posibilitatea de a învăţa ceva nou, de a aplica idei noi şi de a inventa lucruri noi: profesii ştiinţifice ce presupun studii de cercetare în diferite domenii. Tipul intelectual ( investigator)- este orientat în sarcină, gândeşte problemele;încearcă să înţeleagă şi să organizeze lumea; îi plac sarcinile ambigue şi este orientat spre abstract. Preferinţele sale se orientează spre acele activităţi care implică investigaţii creatoare ale fenomenelor fizice, biologice şi culturale. Achiziţionează competenţe ştiinţifice şi matematice. Îi displac activităţile persuasive, sociale şi repetitive 3. TIPUL ARTISTIC(6, 12, 18, 24, 30, 36, 42, 48, 54, 60, 66, 72, 78, 84, 90, 96, 102, 108, 114, 120)- profesii ce permit punerea în valoare a capacităţilor artistice, a simţului estetic în domenii de artă teatrală, cinematografică, muzicală, literară etc. Tipul artistic(estetic)- preferă relaţionarea personală indirectă, printr-o auto-exprimare proprie mediului artistic. Preferinţele sale sunt axate pe activităţi nestructurate, care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi. Achiziţionează competenţe artistice în domeniul muzical, lingvistic, al artelor plastice, literar. Îi displac activităţile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri.
20
4. TIPUL SOCIAL(3, 9, 15, 21, 27, 33, 39, 45, 51, 57, 63, 69, 75, 81, 87, 93, 99, 105, 111, 117)- profesii care privesc munca cu oamenii şi care contribuie la ameliorarea vieţii acestora: medicină, asistenţă socială, relaţii umane, sociologie, psihologie, învăţământ. Tipul social ( de susţinere)- alege roluri de predare şi/sau terapeutice; îi plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale şi interpersonale; este orientat social. Preferinţele sale se îndreaptă spre acele activităţi care implică informarea, pregătirea, dezvoltarea , grija pentru alte persoane. Achiziţionează competente în stabilirea unei bune relaţionări cu alte persoane. Îi plac activităţile manuale şi tehnice, care presupun utilizarea de materiale, maşini, unelte de lucru. 5. TIPUL ÎNTREPRINZĂTOR( 5, 11, 17, 23, 29, 35,41, 47, 53, 59,65, 71,77, 83, 89, 95, 101, 107, 113, 119)- profesii care prin natura lor dau posibilitatea de a planifica şi organiza munca altora , de a desfăşura activităţi diverse care contribuie la prestigiul şi bunăstarea lor. Tipul întreprinzător(persuasiv)- preferă să-şi folosească deprinderile sale verbale în situaţii care–i furnizează ocazii de vânzare, de dominare, de conducere a altora. Preferă acele activităţi în care solicită alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare. Are competenţe de lider, de persuasiune, de relaţionare interpersonală. Îi displac activităţile ştiinţifice de observare. 6. TIPUL CONVENŢIONAL (2, 8, 14, 20, 26, 32, 38, 44, 50, 56, 62, 68, 74, 80, 92, 98, 104, 110, 116)- profesii care implică utilizarea computerului în munca la birou. Tipul convenţional (conformist)- preferă activităţile în care foloseşte cifre; alege roluri de subordonat; îşi realizează scopurile prin conformism; este loial şefilor. Preferă activităţile care solicită folosirea sistematică şi ordonată a datelor
21
CUM POŢI SĂ-ŢI AFLI CODUL Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să aduni, pe verticală ,toate punctele înscrise în toate cele 6 coloane ale testului. Fiecare coloană corespunde unui anumit tip de personalitate după cum urmează: 1. REALIST 2. INVESTIGATOR; 3. ARTISTIC; 4. SOCIAL; 5. ÎNTREPRINZĂTOR; 6. CONVENŢIONAL În calcularea codului pot apărea mai multe variante,în funcţie de punctele localizate, obţinute la cele 6 coloane. Varianta a: Codul tău va fi format din combinaţia a două scoruri cu punctajele cele mai mari din cele 6. De exemplu, dacă ai obţinut cel mai mare punctaj în coloana 5, iar scorul imediat superior este în coloana 4, codul tău este INTREPRINZĂTOR-SOCIAL. Varianta b : Dacă două sau trei domenii de interes pentru carieră sunt egale ca scor şi se situează pe primul loc ( cele mai multe puncte), scrie toate tipurile de personalitate; iar dacă aceste domenii sunt mai mult de trei nu vei obţine rezultate semnificative şi va trebui să completezi încă o dată chestionarul,mai târziu. Varianta c: Dacă ai un singur domeniu de interes cu scor foarte mare, dar ai două sau mai multe scoruri egale pe locul 2 notează domeniul cu scorul ce;l mai mare urmat de cele cu scoruri egale situate pe locul doi.
22
TABEL CU DOMENIILE DE ACTIVITATE CORESPUNZĂTORE FIECĂRUI COD CODUL REALIST - INTELECTUAL REALIST - ARTISTIC REALIST- SOCIAL REALIST- ÎNTREPRINZĂTOR REALIST- CONVENŢIONAL INTELECTUAL- REALIST INTELECTUAL- ARTISTIC INTELECTUAL- SOCIAL INTELECTUAL- ÎNTREPRINZĂTOR INTELECTUAL- CONVENŢIONAL ARTISTIC- REALIST ARTISTIC- INTELECTUAL ARTISTIC- SOCIAL ARTISTIC- ÎNTREPRINZĂTOR ARTISTIC- CONVENŢIONAL SOCIAL- REALIST
DOMENII DE ACTIVITTE Activităţi tehnice, activităţi de tip meşteşugăresc, domeniul ştiinţelor exacte Activităţi de tip meşteşugăresc, activităţi artistice, activităţi tehnice Activitate cu publicul, departamente de personal, activităţi de tip meşteşugăresc Activităţi de tip meşteşugăresc, activitate cu publicul, management Activităţi de tip meşteşugăresc, activităţi administrative, activităţi manuale Domeniul ştiinţelor exacte, activităţi tehnice, activităţi de tip meşteşugăresc Domeniul ştiinţelor exacte, domeniul medico-dentar, activităţi literare ,activităţi artistice Domeniul medico-dentar, domeniul ştiinţelor matematice, servicii sociale Domeniul ştiinţelor exacte, management, activităţi tehnice Domeniul ştiinţelor exacte, analize de date, activităţi tehnice Activităţi artistice, activităţi de tip meşteşugăresc, activităţi tehnice Activităţi literare, domeniul ştiinţelor exacte, activităţi artistice Servicii sociale, activităţi muzicale, activităţi educative Spectacole, management, activităţi artistice Activităţi artistice, activităţi administrative, activităţi literare Departamente de personal, servicii sociale, activitate cu publicul 23
SOCIAL- INTELECTUAL
Servicii sociale, domeniul medicodentar, domeniul ştiinţelor exacte SOCIAL- ARTISTIC Servicii sociale, muncă educativă, activităţi muzicale, spectacole SOCIAL- ÎNTREPRINZĂTOR Servicii sociale, management, activităţi de vânzare SOCIAL- CONVENŢIONAL Servicii sociale, activităţi administrative, management ÎNTREPRINZĂTOR- REALIST Management, activităţi de tip meşteşugăresc, activitate cu publicul ÎNTREPRINZĂTOR- INTELECTUAL Management, activităţi de vânzare, domeniul ştiinţelor exacte ÎNTREPRINZĂTOR- ARTISTIC Spectacole, management ÎNTREPRINZĂTOR- SOCIAL Management, activităţi de vânzare, servicii sociale ÎNTREPRINZĂTOR- CONVENŢIONAL Management, activităţi de vânzare, analize de date, activităţi de tip administrativ CONVENŢIONAL- REALIST Activităţi de tip administrativ, analize de date, activităţi de tip meşteşugăresc, CONVENŢIONAL- INTELECTUAL Analize de date, domeniul ştiinţelor exacte, activităţi de tip administrativ CONVENŢIONAL- ARTISTIC Activităţi de tip administrativ, analize de date, activităţi artistice CONVENŢIONAL- SOCIAL Activităţi de tip administrativ, analize de date, servicii sociale CONVENŢIONAL- ÎNTREPRINZĂTOR Analize de date, activităţi de tip administrativ, management
24
CHESTIONARUL DE TIP STRONG Inventarele de interese, dezvoltate în Statele Unite din anii 1920 şi în Europa din anii 1950, sunt de două mari tipuri: chestionare de tip "Strong" şi chestionare de tip "Kuder". Strong a avut ideea de a le prezenta studenţilor săi, care trebuiau să-şi exprime atracţia sau repulsia, o listă (circa 400 itemi) de activităţi profesionale, şcolare, recreative, de condiţii de muncă, de personalităţi celebre. Rezultatele au fost comparate cu cele ale unor adulţi exersând diferite meserii. Strong consideră că itemii pentru care răspunsurile indivizilor ce aparţin unui anumit grup profesional dat se disting net de cele ale ansamblului populaţiei sunt reprezentative pentru interesele grupului profesional respectiv. Aceşti itemi sunt regrupaţi pentru a forma scara de interese a profesiunii respective (scorurile de preferinţe pentru aceşti itemi vor fi adunate pentru a obţine un scor de scară). Indivizilor care răspund la chestionar li se atribuie deci, un scor de preferinţe în fiecare dintre scările astfel constituite, ceea ce permite evaluarea intereselor lor profesionale. De exemplu, dacă grupul contabililor marchează o preferinţă importantă (cu mult mai mare decât aceea marcată de restul populaţiei) pentru itemul "a ţine fişierul unei biblioteci", acest item va fi selecţionat pentru scara "interes pentru meseria de contabil ". Acest mod de construcţie a scărilor este absolut empiric. Se va spune astfel despre studenţii care răspund la chestionar, dacă au rezultate asemănătoare cu cele ale contabililor, că manifestă interes pentru meseria de contabil. Chestionarele de tip Strong cuprind numeroşi itemi, pentru că evaluarea intereselor pentru o anumită profesiune necesită o scară specifică, ceea ce poate, în anumite situaţii, să constituie un inconvenient (tot mai redus, în era informaticii). Pentru a remedia acest inconvenient, Kuder a construit chestionare de interes după un principiu diferit. Considerând că există dimensiuni ale intereselor tot aşa cum există dimensiuni ale inteligenţei sau ale personalităţii, şi utilizând pentru a le pune în evidenţă metodele clasice bazate pe analiza corelaţiilor, el a dezvăluit relaţiile existente între activităţi non-profesionale şi meserii, în scopul de a reduce numărul de itemi necesari pentru a pune în evidenţă preferinţele subiecţilor pentru un număr definit şi limitat de interese de bază. Kuder propune următoarele 10 categorii de interese: de activităţi în aer liber, mecanice, numerice, ştiinţifice, persuasive (comerciale), artistice, literare, muzicale, servicii sociale, muncă de birou. Mai târziu, unele dintre aceste dimensiuni au fost regrupate, fiind foarte adesea pusă în evidenţă următoarea tipologie: interese practice şi concrete, interese intelectuale ştiinţifice, interese literare, interese artistice, interese pentru 25
activităţile în aer liber şi fizice, interes pentru activităţile administrative, interese socio-comerciale şi interese altruiste. Unele analize factoriale ale răspunsurilor la un chestionar de tip Kuder, propus unor elevi de 15 ani, au permis degajarea a trei factori şi mai globali. Primul dintre aceştia opune interesele pentru contactele personale şi relaţiile interumane intereselor de tip intelectual, cel de al doilea opune tipul manual celui verbal şi cel de al treilea opune interesele pentru activităţile fizice şi sportive intereselor culturale.
BIBLIOGRAFIE 1.Holban, I.(1974)
- Testul de interese , Institutul de ştiinţe pedagogice, Filiala Iaşi ; 2.Holland,J. L.(1994) - Technical Manual.Odessa: Psychological Assessement Resources; 3.http://www.psihologie.net-Asociaţia Psihologilor din România.
26
