NAVIG-RO-METEO VARIANTA 0 MARTOR 1) Cand exista o diferenta semnificativa intre inaltimile a doua ape inalte succesive sau a doua ape joase succesive intr-o zi mareica, mareea se numeste: a ) Maree diurna b ) Mare semidiurna regulata c ) Maree mixta
d ) Mare semidiurna neregulata 2) Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de perigeu este AD!A"A AD!A"A# #A$ a ) Au loc numai la cuadratura
% ) Determina maree c ) Au o valoare mai ridicat& decat d ) Au loc la diurne sizigii in mod normal ') Ce curent vei intalni pe ruta ( Africa spre (tr Magellan$
c ) Curentul d ) Curentul a ) a ) Curentul de deriva al vanturilor de % ) Curentul Acelor +enguela erului * ) Ce materiale documentare tre%uie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de .ord$ a ) #a%lele de maree
b ) Cartile pilot ale zonei /) Cum se manifesta un tsunami in ocean desc0is$ a ) Mare violenta cu valuri din toate directiile
b ) .u sunt sc0im%ari nota%ile in starea marii
c ) .avtexul
d ) Atlasul geografic
c ) ula moderata cu directie nedefinita
d ) !aluri !aluri mari cu lungimi si inaltimi extreme
) Curentul +raziliei curge in directia generala: a ) .*
% ) ((*
c) (
d ) (*
3) Curentul oceanic sta%il continuu aflat la aproximativ 4 grd ( este: a ) Curentul vanturilor polare
% ) Curentul erului
d ) Curentul c ) Curentul de deriva al 5al6land vanturilor de * 7) Curentul rece care curge dinspre stramtoarea +ering, de-a lungul coastelor Asiei de ., se numeste: a ) Curentul Alas6a
b ) Curentul 89a (0ivo c ) Curentul Californiei ;) Curentului cuatorial Contrar are directia generala spre: a ) .ord
b ) st
c ) (ud-*est (ud-*est
d ) Curentul uro (0ivo d ) .ord-st
14) Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi: a )
% ) (cade in timp ce temperatura aerului creste
c ) Creste ca si temperatura aerului
d ) Creste in timp ce temperatura aerului scade 12) artile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa presiune Ce masuri veti lua$
a ) !eti !eti astepta astepta la ancora inseninarea vremii si trecerea frontului
c ) !eti !eti sc0im%a de d ) !a veti continua drumul !eti asptepta sa b ) !eti drum la distanta de zona si veti fi pregatiti pentru rafale vedeti norii Cirrus si ce va fi afectata de de vant, averse si descarcari Altostratus si apoi veti frontul rece electrice sc0im%a de drum 1')
c ) (pre -(- b ) (pre . 1)
d ) (pre *
a )
olfului daca este curent rece acificul de .ord acificul de nord 1/)
b ) ?ona de presiune inalta 17)
c ) 5ront stationar
d ) 5ront cald
d ) ?ona de presiune joasa
a ) (c0im%area conditiilor de !aritia declinatiei c ) @una aflata la b ) !aritia vreme apogeu @unii
d ) (oarele aflat la peri0eliu
1;) @a un voiaj de la Capeton la @ondra, care este cel mai puternic curent intalnit pe langa coastele Africii$ a ) Curentul cuatorial de nord
c ) Curentul Acelor
b ) Curentul +enguelei 24) Mareea inalta medie are inaltimea medie a:
d ) Curentul Atlanticului-de (ud
a ) Celor mai inalte % ) Celor mai joase c ) Celor mai joase ape din ultimele d ) #uturor apelor ape ape 2 zile inalte 21) Mareea joasa medie are inaltimea media a: a ) (uprafetei marii
b ) #uturor apelor c ) Apelor inalte si apelor joase joase 22) Mareele de cuadratura se produc cand: % ) @a @una noua a ) @una este la fazele de si @una plina primul si al doilea patrar 2') Mareele de cuadratura se produc: a ) @a inceputul primaverii, cand (oarele este in apropierea punctului vernal
d ) Celor mai joase ape din ultimele 2 de ore
c ) (oarele si @una sunt d ) (oarele si @una la conjunctie sunt in opozitie
b ) Cand (oarele, amantul si @una formeaza un ung0i de ;4 grd
c ) Cand (oarele, d ) @a amantul si @una sunt pe intervale de 27 aceasi directie de zile
2) Mareele de sizigii au loc cand: a ) @una este la primul sau la al doilea patrar
b ) ste @una noua sau @una plina 2/) Mareele de sizigii se produc cand:
c ) (oarele si @una sunt d ) (oarele si @una au pe directii diferite declinatii de aceeasi valoare
a ) Declinatia @unii este % ) .umai cand (oarele si maxima si este in opozitie @una sunt la aproximativ ;4 cu (oarele grd fata de amant
c ) Cand (oarele, @una si d ) 8 singura data in decurs de amantul sunt pe aceeasi 27 de zile directie, indiferent de ordine 2) recipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru: a ) Conditiile de inalta presiune
c ) Disparitia b ) Conditiile de vreme norilor Cirrus caracteristice frontului cald 23) (istemele %arice la latitudini medii se deplaseaza in general: a ) De la *
d ) Conditiile de vreme caracteristice frontului rece
c ) De . la ( d )
a ) (*, ( si (
% ) ., si (
c ) *, .* si .
d ) .*, . si . 2;) (uccesiunea o%isnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudica este: a ) .*, * si (
b ) (*, ( si (
c ) ., .* si
d ) *, .* si .
'4 Ce sunt valurile$ !alurile sunt miBc&ri neperiodice ale apei oceanice n care fiecare particul& descrie o or%it& circular&
!alurile sunt miBc&ri periodice ale apei oceanice n care fiecare particul& descrie o or%it& circular&
!alurile sunt miBc&ri cu amplitudine constant& si !alurile sunt miBc&ri periodice periodic& ale apei ale apei oceanice n care fiecare oceanice n care fiecare particul& este translatat& odata particul& descrie o or%it& cu apa de mare eliptic&
'1 Ce sunt curenii$ sunt miBc&ri ale maselor de ap& sunt miBc&ri ale maselor oceanice, n care de ap& oceanice, ce fiecare particul& transport& apa dintr-o zon& descrie o or%it& ntr-alta, su% influena unor circular& cu fore exterioare amplitudini varia%ile
sunt miBc&ri periodice ale maselor de ap& oceanice, sunt mase de apa cu variatii de n care fiecare particul& deplasare date de gradientul este translatat& dup& o 0igroscopic lege sta%ilit&
'2 Dup& genez&, curenii de densitate se mai numesc si cureni de: Compensatie
>radient 0igroscopic Alternan&
'' Ce sunt curenii de de%it$ curenti ce apar datorita Curenti contrari diferentei de salinitate curenilor calzi
De%it
curenti ce se formeaz& curenti ce se formeaz& datorit& precipitatiilor pe datorit& aportului de ape dulci
ecuatoriali
timpul musonului de var& n zona de v&rsare a unor fluvii
' Ce sunt mareele$ scurgeri de petrol in urma miBc&ri oscilatorii miBc&ri oscilatorii sezoniere miBc&ri oscilatorii esuarii navelor petroliere periodice ale apelor neperiodice ale apelor ale apelor oceanice, n care, oceanice, n care, datorit& atraciei lunare Bi oceanice, n care, datorit& atraciei lunare solare, fiecare particul& de datorit& atraciei Bi solare, fiecare ap& se deplaseaz& pe o lunare Bi solare, particul& de ap& se or%it& circular& determinEnd o fiecare particul& de deplaseaz& pe o or%it& miBcare de ridicare Bi co%orEre ap& se deplaseaz& pe o or%it& eliptic& circular& determinEnd o a apelor n larg Bi de naintare Bi miBcare de ridicare Bi retragere la &rmurile joase determinEnd o co%orEre a apelor n larg miBcare de ridicare Bi co%orEre a apelor n Bi de naintare Bi retragere la &rmurile joase larg Bi de naintare Bi retragere la &rmurile joase
'/ Ce semnific& M*( conform ta%lelor de maree$ .ivelul mediu al apei inalte la sigizii
nivelul mediu al apei .ivelul mediu al apei nalte la cuadratur& joase la cuadratur&
.ivelul mediu al apei joase la sigizii
' Ce semnific& M@*( conform ta%lelor de maree$ .ivelul mediu al apei inalte nivelul mediu al apei .ivelul mediu al apei la sigizii nalte la cuadratur& joase la cuadratur&
.ivelul mediu al apei joase la sigizii
'3Ce semnific& M*. conform ta%lelor de maree$ nivelul mediu al .ivelul mediu al apei inalte apei nalte la la sigizii cuadratur&
.ivelul mediu al apei joase la cuadratur&
.ivelul mediu al apei joase la sigizii
'7 Ce semnific& M@*. conform ta%lelor de maree$ .ivelul mediu al apei inalte nivelul mediu al apei .ivelul mediu al apei .ivelul mediu al apei joase la la sigizii nalte la cuadratur& joase la cuadratur& sigizii
'; revederea mareelor dintr-un port secundar se realizeaz&:
pe %aza 0artii de prin corectarea datelor navigatie cu anexele ce definesc mareea din aferente portul standard in funcie de diferentele de maree din cele 2 porturi
prin interpolari sistematice pe %aza masuratorilor la %ordul navelor
pe %aza prognozei meteo transmis& de statiile de coasta
4"amura din Curentul cuatorial al acificului de .ord care ocoleste pe la nord- est Ar0ipelagul Faponez se numeste: 89a (0io
Californiei
uro (0io
um%old
!A"
c ) forta coriolis este mai a ) forta Coriolis a%ate spre dreapta de la directia % ) depinde de initiala orice corp in miscare, deci si curentiiH declinatia luniiH mare la latitudini mici 14) Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din emisfera sudica este AD!A"A#A$ c ) 5orta Coriolis d ) 5orta Coriolis a%ate spre a ) 5orta Coriolis a%ate spre % ) Depinde de stanga de la directia intiala orice corp este mai mare la dreapta orice corp in miscare declinatia @unii in miscare,deci si curentii latitudini mici de la directia initiala 11) Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonim%us: a ) 5urtuna cu c ) recipitatii insotite de d ) recipitatii su% forma de b ) recipitatii cu grindina caracter general descarcari electrice averse sau tornade 12) Care este forta unui vant avand viteza de / .d$ a ) +fH % ) +fH c ) 12 +f 1') Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini extratropicale $ a ) .orii cirrus care pot precede cu % ) (caderea presiunii c ) Comportamentul pasarilor 2 - 7 ore modificarile de presiuneH atmosferice care se produce cu si animalelor marineH ula, care (caderea presiunii atmosfericeH ula, in mult inainte de intrarea navei in se propaga pina la 1444 Mm cazul apropierii de nava a unei zona de furtunaH .orii cirrusH inaintea furtuniiH (caderea ocluziuniH Comportamentul pasarilor si Comportamentul pasarilor si presiuniiH .orii cirrus animalelor marine animalelor marineH ula 1) Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului $ a ) (uprafata de contactH Coeficientul de c ) 5orta vintuluiH (uprafata de b ) 5orta vintuluiH Durata frecare si a%atere CorolisH 5orta vintuluiH de actiune a vintuluiH (uprafata contactH Durata de actiune a Durata de actiune a vintuluiH Adincimea de contactH Adincimea apei vintuluiH @atitudinea locului apei 1/) Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate printr-o frecventa mare a depresiunilor $ a ) 8ceanele Atlantic si % ) 8ceanele
17) Ce curent vei intalni pe ruta ( Africa spre (tr Magellan$ c ) Curentul d ) Curentul a ) Curentul de deriva al vanturilor de % ) Curentul * Acelor +enguela erului 1;) Ce este anticiclonul $ a ) 8 zona de inalta presiune in care c ) 8 zona inconjurata de linii % ) 8 zona de inalta presiune in vintul circula de la centru spre care vintul circula de la periferie izo%are inc0ise caracterizata de un periferie rotindu-se in sens direct in spre centru rotindu-se in sens gradient %aric orizontal cu sensul emisfera I.I si in sens retrograd in anticiclonic in cele 2 emisfere de la centru spre periferie emisfera I(I 24) Ce fenomene sunt direct legate de fazele @unii $ a ) 5ulgerele glo%ulare H % ) Graganele H c ) Mareele 21) Ce indiciu da 0aloul $ c )
!arianta 2 M#8"8@8><-8CA.8>"A5< 1
Anticiclonii sunt caracterizati de o%icei prin:
a
Cer innorat si vanturi puternice
%
!reme frumoasa si uscata
c
recipitatii continue si rafale de vant
d
Cer complet acoperit si vant sla%
":% 2 Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu: a
#recerea unui front rece
%
#recerea unui front cald
c
(istem de inalta presiune
d
!anturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica
":a ' !remea %una este in mod o%isnuit asociata cu: a
resiune atmosferica joasa
%
resiune atmosferica stationara
c
resiune atmosferica in scadere
d
resiune atmosferica inalta
":d
@a citirea unei 0arti, intervalele dese de linii de gradient %aric vor indica: a
Calm sau vanturi sla%e
%
!anturi puternice
c
.e%ulozitate 7K7
d
loi continui
":% / Mareele de cuadratura se produc: a
@a inceputul primaverii, cand (oarele este in apropierea punctului vernal
%
Cand (oarele, amantul si @una sunt pe aceasi directie
c
Cand (oarele, amantul si @una formeaza un ung0i de ;4
d
@a intervale de 27 de zile
°
":c @a un voiaj de la Capeton la @ondra, care este cel mai puternic curent intalnit pe langa coastele Africii$ a
Curentul cuatorial de nord
%
Curentul +enguelei
c
Curentul Acelor
d
Curentul Atlanticului-de (ud
":% 3 Mareele de sizigii au loc cand: a
@una este la primul sau la al doilea patrar
%
(oarele si @una sunt pe directii diferite
c
ste @una noua sau @una plina
d
(oarele si @una au declinatii de aceeasi valoare
":c 7 Mareele de sizigii se produc cand: a
Declinatia @unii este maxima si este in opozitie cu (oarele
%
Cand (oarele, @una si amantul sunt pe aceeasi directie, indiferent de ordine
c
.umai cand (oarele si @una sunt la aproximativ ;4 fata de amant
d
8 singura data in decurs de 27 de zile
°
":% ; !remea furtunoasa este asociata in mod o%isnuit cu regiuni de: a
resiune atmosferica joasa
%
resiune atmosferica sta%ila
c
resiune atmosferica in sc0im%are
d
resiune atmosferica inalta
":a 14 Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va fi insotita pe langa altele si de urmatoarele conditii: a
Cresterea presiunii atmosferice si vant puternic
%
recipitatii cu caracter general si vizi%ilitate redusa
c
!ant in rafale si mare montata
d
5urtuna cu descarcari electrice
":% 11Curentul +raziliei curge in directia generala: a
.*
%
((*
c
(
d
.
":% 12 Diferenta, pe verticala, dintre inaltimea apei joase si apei inalte se numeste: a
erioada mareei
%
Altitudinea mareei
c
Adancimea marii
d
Amplitudinea mareei
":d 1'
(c0im%area conditiilor de vreme
%
@una aflata la apogeu
c
!aritia declinatiei @unii
d
(oarele aflat la peri0eliu
":c 1 xpresia Laerul este saturat inseamna: a
Gmiditatea relativa este de 144J
%
resiunea atmosferica este maxima, la temperatura data
c
recipitatiile vor incepe sa cada peste 2 de ore
d
.orii acopera total %olta cereasca
":a 1/ Curentului cuatorial Contrar are directia generala spre: a
.ord
%
st
c
(ud-*est
d
.ord-st
":% 1 Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece$ a
Altostratus si 5ractostratus
%
Altocumulus si Cirrus
c
Cirrostratus si Cumulus
d
Cumulonim%us si Cumulus
13 Cand o masa de aer cald intalneste o masa de aer rece avand caracteristici diferite, linia de separatie intre cele doua mase de aer se numeste: a
5ront atmosferic
%
c
@inie ec0ipotentiala
d
":a 17 Ce sc0im%are a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de 144 Mm de pozitia navei$
a
8 0ula lunga din directii diferite
%
8 aclamie de lunga durata a van tului si a marii
c
Mare agitata cu valuri din .
d
!aluri cu lungimi si perioade mici
":a 1; Ce curent produce deplasarea ais%ergurilor spre rutele maritime din .* oceanului Atlantic$ a
Curentul Atlantic de .ord
%
Curentul Canarelor
c
Curentul @a%rador
d
Curentul +affin
":c 24 Ce curent vei intalni pe ruta ( Africa spre (tr Magellan$ a
Curentul de deriva al vanturilor de *
%
Curentul Acelor
c
Curentul +enguela
d
Curentul erului
":a
21 Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de d eplasare a fronturilor este AD!A"A#A$ a
5rontul rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi viteza
%
5rontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald
c
5rontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de .ord
d
5rontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul rece
":% 22 Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din emisfera nordica este AD!A"A#A$ a
5orta Coriolis a%ate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentii
%
Depinde de declinatia @unii
c
5orta Coriolis este mai mare la latitudini mici
d
5orta Coriolis a%ate spre stanga orice corp in miscare de la directia initiala
":a 2' Ce materiale documentare tre%uie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de .ord$ a
#a%lele de maree
%
.avtexul
c
Cartile pilot ale zonei
d
Atlasul geografic
":c 2 artile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa presiune Ce masuri veti lua$ a
!eti astepta la ancora inseninarea vremii si trecerea frontului
%
!eti sc0im%a de drum la distanta de zona ce va fi afectata de frontul rece
c
!eti asptepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi veti sc0im%a de drum
d
!a veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de vant, averse si descarcari electrice
":c
2/ Ce reprezinta sim%olul $
aloaia % >rindina c+urnita d Aversa de ploaie
"NA 2 Ce reprezinta sim%olul $
aloaia % >rindina c+urnita d Aversa de ploaie "N% 23 Ce reprezinta sim%olul $
aloaia % >rindina c+urnita d Aversa de ploaie "Nd 278scilaiile apelor oceanice se impart in urm&taorele categorii: a - oscilaii periodice, oscilaii neperiodice, oscilaii ale tectonicii placilor % -oscilaii varia%ile de tip progresiv =miBc&ri seculare), oscilaii periodice, oscilaii neperiodice c - oscilaii periodice, oscilaii neperiodice, oscilaii ale tectonicii placilor Bi oscilatii expansionare ale continentelor d O toate cele ' enumerate anterior "N % 2; Din suprafata amantului de /14 milioane 6m2, 8ceanul planetar ocupa: a2;,2J % /4,/J c 34,7J d37 "Nc '4 Din suprafata lanetei, uscatul ocupa: a 2;,2J
% ;,2J c 34,7J d 21J "Na '1 relungirea su%marina a suprafetei uscatului pana la adancimi de circa 244 m, cu latimea medie de 7 6m se numeste: a regiune litorala % platforma continentala c panta continentala dzona povarnisului continental "N% '2 Campia su%oceanica cu adancimi intre ' 444 si 444m cu pante de circa 14 se numeste: a regiune pelagica % regiune a%isala c panta continentala dregiunea marilor adancuri "N%
'' Care dintre urmatoarele mari nu se afla in 8ceanul acific$ a +ering % Carai%elor c 80ots6 dFaponiei 'Ce sunt valurile$ a !alurile sunt miBc&ri neperiodice ale apei oceanice n care fiecare particul& descrie o or%it& circular& % !alurile sunt miBc&ri periodice ale apei oceanice n c are fiecare particul& descrie o or%it& circular& c !alurile sunt miBc&ri cu amplitudine constant& si periodic& ale apei oceanice n care fiecare particul& descrie o or%it& eliptic& d- !alurile sunt miBc&ri periodice ale apei oceanice n care fiecare particul& este translatat& odata cu apa de mare
'/ Ce sunt curenii$ a sunt miBc&ri ale maselor de ap& oceanice, ce transport& apa dintr-o zon& ntr-alta, su% influena unor fore exterioare % sunt miBc&ri ale maselor de ap& oceanice, n ca re fiecare particul& descrie o or%it& circular& cu amplitudini va ria%ile c sunt miBc&ri periodice ale maselor de ap& oceanice, n care fiecare particul& este translatat& dup& o lege sta%ilit& dsunt mase de apa cu variatii de deplasare date de gradientul 0igroscopic ' Dup& genez& curenii de densitate se mai numesc si cureni de : aCompensatie % >radient 0igroscopic c alternativi d de de%it '3Ce sunt curenii de de%it$ a curenti ce se formeaz& datorit& aportului de ape dulci n zona de v&rsare a unor fluvii % curenti ce se formeaz& datorit& precipitatiilor pe timpul musonulu i de var& cCurenti contrari curenilor calzi ecuatoriali d curenti ce apar datorita diferentei de salinitate '7 Ce sunt mareele$ a (curgeri de petrol in urma esuarii navelor petroliere % miBc&ri oscilatorii periodice ale apelor oceanice, n care, datorit& atraciei lunare Bi solare, fiecare particul& de ap& se deplaseaz& pe o or%it& eliptic& determinEnd o miBcare de ridicare Bi co%orEre a apelor n larg Bi de naintare Bi retragere la &rmurile joase c miBc&ri oscilatorii neperiodice ale apelor oceanice, n care, datorit& atraciei lunare Bi solare, fiecare particul& de ap& se deplaseaz& pe o or%it& circular& determinEnd o miBcare de ridicare Bi co%orEre a apelor n larg Bi de naintare Bi retragere la &rmurile joase d miBc&ri oscilatorii sezoniere ale apelor oceanice, n care, datorit& atraciei lunare Bi solare, fiecare particul& de ap& se deplaseaz& pe o or%it& circular& determinEnd o miBcare de ridicare Bi co%orEre a apelor n larg Bi de naintare Bi retragere la &rmurile joase
';Ce este mareea de sigizii$ a o maree de amplitudine maxim& cEnd cei trei aBtri se afl& la conjuncie =@un& nou&) sau n opoziie =@un& plin&)
% o maree de amplitudine minim& cEnd c ei trei aBtri formeaz& un ung0i drept c o maree de amplitudine minim& cEnd cei trei aBtri se afl& la conjuncie =@un& nou&) d o maree de cuadratur& =ap& moart&) 111Ce este mareea de cuadratur& =ap& moart&)$ a o maree de sigizii % o maree de amplitudine minim& cand &mEntul, @una Bi (oarele formeaz& un ung0i drept, la primul Bi al doilea p&trar c o maree de amplitudine maxim& cEnd cei trei aBtri se afl& la conjuncie =@un& nou&) sau n opoziie =@un& plin&) d o maree de amplitudine minim& cEnd cei trei aBtri se afl& la conjuncie =@un& nou&) 4Ce semnific& M*($ a .ivelul mediu al apei inalte la sigizii % .ivelul mediu al apei inalte la cuadratur& c.ivelul mediu al apei joase la cuadratur& d .ivelul mediu al apei joase la sigizii 1 Prevederea mareelor dintr-un port secundar se realizeaz a prin corectarea datelor ce definesc mareea din portul standard in funcie de diferentele de maree din cele 2 porturi % prin interpolari sistematice pe %aza masuratorilor la %ordul navelor ce %aza prognozei meteo transmis& de statiile de coasta de %aza 0artii de navigatie cu anexele aferente !"# $um sunt miscrile aerului intr-un anticiclon : a convergente in plan vertical =sla% descendente la nivelele superioare) Bi centrifuge in plan orizontal % divergente in plan vertical =sla% convergente la nivelele superioare) Bi centripete in plan orizontal c# sunt descendente% &n plan vertical 'slab ascendente la peri(erii) *i diver+ente% &n plan orizontal# d ascendente, n plan vertical =sla% descendente la periferii) Bi convergente, n plan orizontal !arianta 1) Ce este anticiclonul $ a ) 8 zona de inalta presiune in care % ) 8 zona de inalta presiune in c ) 8 zona inconjurata de linii vintul circula de la centru spre care vintul circula de la periferie izo%are inc0ise caracterizata de un
periferie rotindu-se in sens direct in spre centru rotindu-se in sens gradient %aric orizontal cu sensul emisfera I.I si in sens retrograd in anticiclonic in cele 2 emisfere de la centru spre periferie emisfera I(I 2) Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in 0artile IrouteingI, ex =pe verticala de sus in jos) : ', ,14 $ a )
c )
c ) (int virtejuri ciclonice de a ) (int virtejuri ciclonice de % ) (int virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in dimensiuni reduse in care aerul, in dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale miscare ascendenta, descrie spirale miscare ascendenta, descrie spirale spre dreapta in emisfera . si spre spre dreapta in emisfera . si spre in sens direct in emisfera nordica si stinga in cea ( Au traiectorii in sens retrograd in cea sudica Au stinga in cea ( Au traiectorii neregulate si se pot forma si la traiectorii neregulate si se pot neregulate si se pot forma si la latitudini inalte, in orice anotimp cu latitudini inalte, in orice anotimp cu forma si la latitudini inalte in exceptia ie perioada d exceptia ie )
% ) alou ordinar
c ) alou extraordinar /)
c ) Ceata de amestec b ) Ceata de advectie )
% ) Ceata de advectie
c ) Ceata de radiatie 3)
intilneste toamna si iarna si este i % ) Ceata de suprasaturatie c ) Ceata frontala a ) Ceata de evaporare 7)
% ) Ceata de advectie
c ) Ceata frontala ;) ireaza in sensul acelor de ceasornic c ) >ireaza spre pupa a ) >ireaza in sens direct 14) ireaza in sens invers acelor de ceasornic % ) (e mentine constant
c ) >ireaza in sens retrograd 11) ireaza in sens direct c ) (e mentine constant a ) >ireaza in sensdirect 12) ireaza in sens retrograd
b ) >ireaza in sens invers acelor de ceasornic c ) >ireaza spre prova 1')
% ) rin centrul depresiunii
c ) e la sud in raport cu depresiunea
