UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR IDD, ANUL 1, Grupa 111
TEME PSIHOLOGIA VÂRSTELOR
ÎNDRUMĂTOR: Conf.dr. Doina Usaci
AUTOR: Badea (Neguţ) Daniela Georgeta
2012
TEMA 1
Pe baza aplicaţiilor realizate în cadrul Modulului I şi a activităţii de grup se va întocmi un eseu individual de maximum 1000 de cuvinte, cu titlul ”Copilul si şcoala peste 50 ani”.
Începuturile școlii se afla departe în antichitate. Oamneii au început să facă diferite semneȘ pe scoarța copacilor, pe pietre, e nisip, pe bețe special păstrate pentru așa ceva. Primele “instrumente“ de scris au fost chiar degetele, iar paoi difeirte bucăți de lemn sau os. Cei care au început scrierea în adevăratul sens al cuvântului au fost sumerienii. Chinezii foloseau ca obiecte pentru scris și desenat pensule din păr de șobolan sau de cămilă. Egiptenii sunt cei care aduc scrisului m ulte îmbunătațiri, sunt cei care au folosit papirusul ca suport. Apare apoi pergamentul ca “rival“ al apirusului, confecționat din piele de oaie, de capră, de vițel. Romanii foloseau plăcuțe din ceară ca suport. Ca instrumente de scris foloseau diferite ob iecte ascuțite. Odată cu dezvlotarea societății, scrisul devenea din ce în ce mai mult o necesitate. (www.diversificate.wordpress.com/2009/09/14-despre-scoala-cum-a-aparut-scrisul-darstiloul/)
Scrierea pe tablițe de lut De la scris s- au dezvlotat și școlile, unde se învăța scrisul, cititul, operații aritmetice. În Mesopotamia s-au găzit urme de săli de clasă, bănci, tăblițe de lut pentru scris exerciții. Primele școli s-au înființat pe lăngă temple. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Mesopotamia) În timp școala s-a dezvoltat foarte mult, au apărut caietele, manualele, profesorii care sunt instruiți să dezvolte generații și generații de copii, dar peste 50 de ani școala nu va mai fi cum o știm noi, deoarece lumea este în permanneță în schimbare, în imbunătățirea și ușurarea modului de viață. Tehnologia va ajunge la cote maxime. Schimbările au loc în orice domeniu, profesii, afaceri, agricultură, transport, mijloace de comunicare, familie. În so cietatea modernă, copii au acces la o serie de mijloace care ar fi părut miraculoase cu ceva vreme în urmă: televizoare, telefoane, computere personale, camere video, etc. Cel mai important eveniment tehnologic al epocii noastre este computerul. El joacă deja un rol important în multe aspecte ale vieții noastre, de la tranporturi și comunicații, la contabilitatea personală și distracție. În viitor educația se va organiza mai ales în jurul computerului. Pe lăngă faptul că o mare parte a instruirii și evaluăr ii se va face prin computer, vor fi accentuate și edprinderile mentale generate de interacțiunile pe computer, și în caleași timp s-ar putea pierde cele pe care computerul nu le presupune. Toți elevii ar putea primi un curriculum croit după propriile nevoi, stil de învățare, ritm și profil de cunoaștere. Inteligența artificială și realitatea viruală sunt două tehnologii legate de computer, dar care ar putea să 2
arunce o umbră uriașă asupra educației. O mare parte din planificarea școlii s -ar putea face nu de către agenții umani, ci prin programe create de agenții u mani, iar multe din acele se realizau pe vremuri prin manuale și excursii cu diferite ocazii, vor avea loc în realitatea virtuală. Mijloacele de comunicare vor reprezenta o agenție dominantă de educație la nivel mondial. (Gardner, 2004) În viitor bancile vor fi ergonomice cu monitor incorporat, tablile de scris vor fi inlocuite cu tablile interactive, cu videoproiectoare, tabli cu tuchscreen, toate instrumentele vor fi in ajutorul copiilor si ușurarea invățării. Orele de curs se vor tine online si cu alti elevi din alte colturi ale lumii. Școala se va face în funcție de nevoile copiilor, și ale timpurilor. In școala viitorului se va respecta dreptul tuturor copiilor la învățătură. Toate activitățile elevilor se vor baza pe cercetare științifică, se va dezvolta abilitatea creatoare a elevilor și a inovației. Evaluarea se va face pe ceea ce poate elevul să facă utilizănd ceea ce știe sau intuiește, nu numai pe cantitatea de informații.
3
TEMA 2
Alex si Andy sunt doi prieteni cu varsta de 5 ani. Ei se joaca unul langa celalalt in nisip. Fiecare copil ia o galeata, o umple cu nisip si apoi o goleste in alta galeata. Ei fac acest lucru in mod repetat. In tot acest timp copiii vorbesc. Alex spune: “Acum pun nisipul in aceasta galeata.” Andy raspunde: “Nisipul ajunge din galeata albas tra in galeata rosie.” Apoi fiecare incepe sa alinieze mai multe masini. Andy spune: ”Camionul îl pun in spate pentru că este cel mai mare”. Alex spune: “Eu pun aici maşinile roşii si acolo maşinile verzi. 1. Explicati ce se intampla din perspectiva lui Piaget. 2. Ce abilitati pot fi dezvoltate atunci când copiii pun nisipul dintr-o galeata in alta? 3. Explicaţi ce se intamplă din perspectiva lui Vâgotski
1. Explicati ce se intampla din perspectiva lui Piaget.
Din perspectiva lui Piaget cei doi copii se află în stadiul preoperațional, care se caracterizează printr -o gândire concretă, intuitivă și simbolică, dar care nu dispune de coerență logică. Cei doi copii Alex și Andy vorbesc între ei dar la modul egoce ntrist. Fiecare este centrat pe sine pe lucrul pe care il face ( Alex spune: “Acum pun nisipul in aceasta galeata.” Andy raspunde: “Nisipul ajunge din galeata albastra in galeata rosie.” ). din persepctiva lui Piaget ei nu sunt egoiști ci nu au abilitatea de a gândi din perspectiva altora. Fiecare gândește și vorbește din perspectiva sa. Conversația lor are carcater de monolog, cei doi vorbesc ântre ei dar fără a aștepta răspuns de la celălalt. Alinierea mașinilor de către cei doi și sortarea lor pe categorii de la mare la mic și fiecare culoare separată, corespunde stadiului gândirii intuitive din perspectiva lui Piaget.cei doi efectuează operații de clasificare a mașinilor după diferite proprietăți. Gândirea preoperațională se realizează la acest nivel după o singură trăsătură care se numește centrare. 2. Ce abilitati pot fi dezvoltate atunci când copiii pun nisipul dintr-o galeata in alta? Cei doi copii, prin punerea dintr-o găleată în alta a nisipului își dezvoltă abilitățile motorii pe plan fizic. Cei doi au o coordonare bună în mânuirea găleților, au destulă forță musculară pentru a putea ridica și răsturna nisipul dintr -o găleată în alta, au o âncredere mare în abilitățile lor. 3. Explicaţi ce se intamplă din perspectiva lui Vâgotski Din perspectiva lui Vâgotski învățatea precede dezvoltarea. Vâgotski pune mare accent pe interacțiunile sociale. Cunoașterea nu este construită individual ci este co -construită între cei doi copii. Învățarea implică achiziționarea semnelor prin intermediul unor interacțiuni și informații de la alții. În cazul nostru cei doi copii se joacă cu gălețile de nisip, ei învață unul de la celălalt cum să pună nisip în găleată, apoi încep să alinieze mașinile, cei doi nu se mai joacă cu gălețile, doar cu mașinile. Pentru că unul din ei a lăsat găleata și a început să se joace cu mașinile și celălalt a făcut la fel.
4
Faptul că cei doi copii vorbesc când se joacă, este considerat important din perspectiva lui Vâgotski pentru că influențează dezvoltarea cognitivă a lor.
TEMA 3 I.
Analiză comparativă a parametrilor dezvoltării fizice şi psihice la diferite niveluri de vârstă.
1. Realizaţi o analiză comparativă privind parametri dezvoltării între copiii preşcolari, şcolarii mici şi adolescenţi, după următoarele criterii: intervalul de vârstă de referinţă, caracteristici fizice relevante, exemple ce ilustrează abilităţile fizice caracteristice*, stadiul dezvoltării cognitive cf. Piaget, aspecte relevante ale dezvoltării cognitive, exemple ce ilustrează dezvoltarea cognitivă*, stadiul dezvoltării personalităţii cf. Erikson, exemple ce ilustrează dezvoltarea personalităţii*, aspecte specifice ale dezvoltării Eului. * Exemplele ce ilustrează dezvoltarea fizică, cognitivă şi dezvltarea personalităţii vor fi preluate din experienţă proprie, observaţie empirică, din activităţile practice sau vor face la referire la studii de caz din literatura de specialitate
2. Formulaţi pentru fiecare categorie de vârstă câte 5 implicaţii educaţionale care decurg din tabelul completat
Criterii
Preşcolar
Şcolarul mic
Intervalul de vârstă de referinţă Caracteristici fizice relevante
3-7 ani
7-11/12 ani
Băieții sunmai puțin înalți, mai grei și mai musculoși decăt fetele. Toții dinții de lapte sunt prezenți. Copilul poate performa acțiuni complexe. Trece de la mâzgăleală, la exprimarea unei forme. Se prefigurează caracterul de stângaci sau dreptaci. Jocuri de mișcare, de construcție,
Se intensifică procesul de osificare al scheletului și coloanei, se fortifică organismul. Se dezvoltă musculatura. Se precizează caracterul de dreptaci sau stângaci.
Exemple ce ilustrează
Puber şi adolescent 12-18 ani Accelerarea și intensificarea creșterii. Crește forța și puterea fizică. Fizionomia feței suferă schimbări ce vor prefigura trăsăturile de adult. Se produce maturizarea sexuală. Se produce schimbarea vocii.
Mersul pe bicicletă, Poate înot, patinaj, handbal. sporturi 5
practica de
abilităţile fizice caracteristice
Stadiul dezvoltării cognitive cf. Piaget
Aspecte relevante ale dezvoltării cognitive
Exemple ce ilustrează dezvoltarea cognitivă
Stadiul dezvoltării personalităţii cf. Erikson,
modelarea plastelinei. Utilizarea tacâmurilor la masă. Copilul se îmbracă singur. Are loc dezvoltarea intensivă a sensibilității tuturor analizatorilor, dezvoltarea senzațiilor și percepțiilor. Gandirea copilului este concretă. Tot ce îl înconjoară pe copil este însuflețit. Dezvoltarea atenției asigură posibilitatea desfățurării oricărei activități. Logica lui este limitată de ireversibilitatea gândiriiși focalizarea asupra starii unui obiect, decât asupra transformării sale. Copii iși fac prieteni imaginari, se joacă, de-a ploițistu, de-a mama și tata.
Preșcolarul trebuie să rezolve conflictul între inițiativă și vinovăție. Relațiile cu copii au un rol din ce în ce mai important pentru dezvoltarea
performanță
Au loc modificări profunde în gândire și comportament. Copii devin capabili sa gândescă oprațional, dar gândirea rămâne predominant concretă.
Are loc o trecere progresivă de la nivelul operațiilor concrete spre stadiul operațiilor formale. Se dezvoltă gândirea propozițională.
Învățarea scris-cititului este considerată deschizătoarea tuturor drumurilor elevului către informație și cunoaștere. Înțelegerea fenomenelor din natură se realizează prin mijlocirea reprezentărilor.
Structurile operatorii superioare constau „în a organiza realul în activităţi sau în gândire şi nu în a -l copia pur şi simplu”. Dezvoltă abilități de exprimare prin simboluri și limbaj nuanțat. Dezvoltă capacitatea de a emite predicții valide bazate pe real.
Copii fac asocieri cu diferite exemple din natură, pentru a înțelege anumite procese. Fac clasificări după anumite însușiri esențiale. Un copil iși poate consolida anumite aptitudini, de ex. pentru muzică, pentru desen, poate urma o școala de arte în acest sens. Școlarul mic se confruntă cu o criză între sentimentul competenței, hărniciei versus sentimentul inferiorității. Apar primele tentative de comparație socială.
Stie să rezolve probleme. Este în permanent în căutarea identității. Se consideră invincibili. Știe să emită ipoteze, să formuleze concluzii.
6
Adolescentul se confruntă cu o criză a identității. Identitatea se construiește pe mai multe planuri: identitate fizică, identitate sexuală,
Exemple ce ilustrează dezvoltarea personalităţii
Aspecte specifice ale dezvoltării Eului
cognitivă și socială a copilului. Se dezvoltă comportamentul prosocial în interacțiunea cu copii de aceeași vărstă. Jocul este important pentru exersarea capacităților lingvistice, cognitive și sociale, la dezvoltarea personalității.
Învățătoarea are un rol foarte important în formarea și dezvoltarea personalității copilului, în stimularea autonomiei și hărniciei.
Copii iși fac prieteni de vărsta lor cu care își petrec timpul jucânduse și inventând tot felul de jocuri. Copii se pot juca și singuri, vorbind cu jucăriile și răspunzând tot ei în locul jucăriilor. Modelele lor în viață sunt părinții.
Realțiile din familie au un mare impact asupra personalitații copilului. După modelul părinților, al doi-lea model al copilului devine învățătoarea. Copii devin mai puțin dependenți de părinți și sunt interesați de colegi, de prieteni. Prietenia se leagă prina apariția intereselor și activităților comune.
Copii dobândesc capacitatea de a- și comunica ideile. Mulți copii își concep eul ca o parte a coprului și fac adesea confuzie între
Capcaitatea de înțelegere de sine evoluează de la descrierea de sine în termenii caracteristicilor fizice, la definirea Eului prin 7
identitate intelectuală, identitate socială. Adolescența reprezintă criza centrală a întregii dezvoltări. Scopul educațional în această etapă este de formare a copilului autonom prin acordarea unei anumite independețe, ținând cont de faptul că un eșec la această vărstă se va reperuta asupra întregii existențe a individului. La această vârstă copilul poate avea diferite stări emoționale, care pot determina și comportamentul. Apare sentimentul de admirație, invidie, teamă, frustrare. El trăiesște viața socială cu o intensitate maximă. Crește interesul față de sexul opus. Prieteneii sunt aceeia care împartașesc aceleași gusturi în materie de muzică, îmbrăcăminte, mentalitate. Apar conflictele între generații, nu mai sunt dependenți de părinți. Puberul realizează că el şi ceilalţi pot să se perceapă mutual şi simultan unii pe alţii ca subiecţi. El poate să depăşească relaţia diadică şi să vadă
Eu, minte și trup. Copii se descriu adesea pe ei înșiși în termenii caracteristicilor fizice și ale eului activ.
caracteristicipsihologice (preferințe sau trăsături de personalitate) și caracteristici sociale. În executarea unei sarcini ei pot să se autoevalueze în raport cu performanțele celorlalți.
interacţiunea cu perspectiva unei a treia persoane. Adolescentul înţelege că evaluarea mutuală a perspectivei nu asigură o totală înţelegere. Convenţiile sociale sunt considerate ca fiind necesare deoarece ele sunt înţelese de toţi membrii unui grup (“altul generalizat”) indiferent de poziţia, rolul sau experienţa sa.
2. Formulaţi pentru fiecare categorie de vârstă câte 5 implicaţii educaţionale care decurg din tabelul completat
Preșcolar: Evoluția vorbirii; Consolidarea deprinderilor de mânuire a obiectelor; Absorb o enormă cantitate de informații depsre mediul lor fizic și social; Indentifică un obiect pe fondul altor obiecte; Jocul facilitează cunoașterea realității. Școlarul mic: Clasificarea lucrurilor după însușiri esențiale; Înțelegerea fenomenelor prin diferite reprezentări; Creșterea debitului verbal; Capcaitatea de memorare crește; Operații mentale concrete. Puber şiadolescent : Gândire logică, abstractă; Dezvoltarea limbajului cu accent pe funcția comunicativă; Elaborarea de ipoteze și păreri personale; Cultivarea aptitudinilor; Activitățile recreative, dar si instructive.
8
BIBLIOGRAFIE Gardner, H. (2004). Mintea Disciplinata. Editura Sigma . http://ro.wikipedia.org/wiki/Mesopotamia. (n.d.). www.diversificate.wordpress.com/2009/09/14-despre-scoala-cum-a-aparut-scrisul-darstiloul/. (n.d.).
9
