Facultatea de Inginerie Electrica Laborator Laborat or de Metode si Procedee Tehnologice Tehnologice
DOBRE Leonard Andrei Grupa 11! Anul 1!
Lucrare Lucr are Te Tehno Tehnologia de "abricare a arborelui unei #asini electrice
1$%otiuni de ba&a Arborii sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie destinate să susţină
alte organe de maşini (roţi dinţate, roţi de lanţ, roţi de curea, semicuplaje etc.) în mişcare de rotaţie şi să transmită momente de torsiune în lungul axei lor. Arborii şi osiile au şi rolul de a prelua forţele de la organele de maşini montate pe acestea şi de a le transmite reazemelor (lagăre cu rostogolire sau cu alunecare). Părţile componente ale unui arbore sunt (fig. .!)" corpul arborelui (a)# porţiunile de calare (b)# porţiunile porţiunile de reazem (c) numite numite şi fusurile arborelui.
$ig. .! Părţile componente ale unui arbore Porţiunile de calare sunt calare sunt zonele pe care se montează organele de maşini susţin susţinute ute de arbore arbore.. Acest Acestea ea se pot execut executaa cu supraf suprafeţe eţe cilind cilindric ricee sau conice. %ele mai utilizate sunt porţiunile de calare cu suprafaţă cilindrică, mai uşor de prelucrat. &uprafeţele conice se utilizează pentru porţiunile de calare pe care au loc montări şi demontări frec'ente ale organele de maşini susţinute de arbore (roţi de scimb etc.) şi cnd se impune o centrare foarte precisă a acestora. Porţiunile de reazem reazem (fusurile) (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui în lagărele cu rostogolire sau cu alunecare. *e regulă, acestea sunt dispuse în apropi apropiere ereaa capete capetelor lor arbori arborilor lor şi pot fi execut executate ate cu suprafe suprafeţe ţe cilind cilindric rice, e, conice sau sferice. Pentru lagărele cu rostogolire, fusurile se execută cilindrice relati' scurte + în cazul montării unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rnd, sau mai lungi + în cazul montării a doi rulmenţi sau a unui rulmen rulmentt a'nd a'nd corpu corpuril rilee de rostog rostogoli olire re dispus dispusee pe două două sau mai multe multe rndu rnduri. ri. *iam *iamet etre rele le aces acesto torr fusu fusuri ri se aleg aleg după după diam diamet etru rull inte interi rior or al
rulmentului. neori, fusurile arborelui se execută conice a'nd conicitatea egală cu cea a alezajului rulmenţilor oscilanţi cu bile sau cu role butoi, rumenţilor cu role cilindrice de mărime mare etc. Pentru lagărele cu alunecare, fusurile se execută cilindrice, conice sau sferice, cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic dect al treptei alăturate, pentru simplificarea montajului şi pentru obţinerea de umeri de sprijin pentru fixarea axială a lagărelor. $usurile conice se folo folose sesc sc pent pentru ru a a'ea a'ea posi posibi bili lita tate teaa regl reglăării rii jocu joculu luii din din lagă lagărr + prin prin deplasarea axială a arborelui + iar cele sferice doar în cazul unor arbori elastici, cu deformaţii de înco'oiere foarte mari. Materialele din Materialele din care se execută arborii drepţi şi osiile se aleg funcţie de condiţiile de rezistenţă şi rigiditate impuse, de natura organelor de maşini susţinute şi de tipul lagărelor (cu alunecare sau cu rostogolire). '$Date no#inale la o #asina(unealta si caracteristici ale )D*(urilor+
Prelucrarea Prelucr area materialelor mater ialelor prin pr in asciere ascier e + -n constructia ecipamentelor tenice intra fel de fel de piese, organe de masini, construite din materiale metalice si electroizolante care necesita o prelucrare precisa implicand procese procese tenologice de mare mare di'ersitate. etodele si procedeele tenologice utilizate in constructia masinilor, aparatelor, cuprind toata gama de prelucrari prin asciere. Prelucrari de taiere si deformari plastice la rece. /ama de tenologii de prelucrare mecanica la rece pentru industria electrotenica se di'ide in doua mari grupe" !. Prelucrari Prelucrari prin prin asciere" asciere" specif specifice ice pieselor pieselor masi'e masi'e## 0. Prelucrari Prelucrari prin taiere taiere si deformare deformare plastica plastica la rece specific specificee pieselor pieselor obtinute din semifabricate plate table, tole. Prelucrarea prin asciere presupune indepartarea de pe suprafata semifabricatului adaosului adaosului de material sub forma de ascii. ascii.
Prelucrari prin aschiere+
*in categoria prelucrarilor prin asciere fac parte urmatoarele operatii" • • • • • • • •
&trunjirea /aurirea $rezarea $iletarea 1abotarea ortezarea 2rosarea 1ectificarea
&trunjirea" este operatia de prelucrare prin asciere a suprafetei exterioare sau interioare a pieselor ce reprezinta r eprezinta in general corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor pe masini, unelte din grupa strungurilor str ungurilor.. Piesa de prelucrare executa miscarea principala iar cutitul executa miscarea de a'ans. &trunjirea se poate executa prin una sau mai multe treceri in decursul caruia se pot realiza degrosarea, semifinisarea. &e pot prelucra piese de re'olutie cu suprafete cilindrice, conice profilate la exterior sau interioar, interioar, se pot pot executa si suprafete plane prin strunjirea frontala. $rezarea" este procedeul de prelucrare prin asciere a suprafetelor plane cilindrice sau profilate profilate cu ajutorul unor scule scule cu mai multe taisuri denumite freze pe niste masini, unelte numite masini de frezat. 3peratiile de frezare se pot clasifica in functie de forma suprafetei prelucrate" Plane • %ilindrice • Profilate • 1abotarea" este procedeul de prelucrare prin asciere a suprafetelor cu scula asciatoare de tipul cutitelor pe masini numite masini de r abotat. Prin rabotare se prelucreaza suprafete plane precum si diferite forme de canale
Polizarea" este operatia tenologica de prelucrare prin asciere a pieselor metalice cu ajutorul ajutorul unor pietre de polizor. polizor. Pietrele de polizor sunt corpuri abrazi'e rigide, fixate pe masini numite polizoare, care le imprima o miscare de rotatie. Polizarea se aplica diferitelor diferitelor piese si consta in curatirea de ba'uri si impuritati a suprafetelor si muciilor semifabricatelor, prelucrari de degrosare si ajstare a pieselor sudate, ascutirea pieselor taietoare. 1ectificarea" este procedeul de prelucrare prin asciere care asigura o precizie dimensionala mare si o netezire foarte buna a suprafetei. suprafetei. Atunci cand este necesara obtinerea unei suprafete cu un grad ridicat de netezire se aplica procedee ca" 4onuirea + cu ajutorul unui on. • 5epuirea + se face cu ajutorul unei scule disc pentru lepuit • 1odarea + se face cu ajutorul unei scule numite rodor • 5ustruirea + se face cu ajutorul unor discuri de pasla imbibate cu • pasta abrazi'a.
$Instru#ente de #asura+
-n general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul. %u sublerul precizia de masurare poate ajunge pana la 6,60 mm iar cu micrometrul pana la 6,6!mm. )ublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. 7l este alcatuit dintr8o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul. Att rigla cat si cursorul au cate un cioc. %iocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Att rigla cat si cursorul au cate un cioc. %iocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. %ursorul are si o fereastra, unde se afla 'ernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. %ursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul ajutorul surubului. &ublerele obisnuite folosesc 'ernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii dimensiuni cu precizie de 6,! mm. 5a acest 'ernier distanta dintre doua repere alaturate este de 6,9 mm, adica cu 6,! mm mai mica dect distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducndu8se ciocurile unul lnga celalalt, reperul 6 (zero), al 'ernierului 'a coincide cu reperul 6 (zero) al riglei. -n acest caz, 'or mai coincide reperul !6 al 'ernierului cu reperul 9 al
riglei. Alte repere ale 'ernierului nu 'or mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta Aceasta situatie se 'a repeta de cate ori reperul 6 (zero) al 'ernierului 'a coincide cu un alt reper oarecare al riglei. 5a strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de masurare a micrometrelor obisnuite este de :8 6,6! mm. Micro#etrul este alcatuit dint8o potcoa'a care are la un capat o nico'ala fixa. 5a celalalt capat al potcoa'ei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. -n filetul bucsei cilindrice se însurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei. ;ija este solidara cu tamburul si se însurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se departeaza de nico'ala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale micrometrului" suprafata frontala a nico'alei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa nu fie strnsa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin intermediul unui dispoziti' de protectie poate cu clincet. %nd cele doua suprafete de masurare au atins piesa, rozeta dispoziti'ului de protectie poate fi rotita orict, ea nu mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o linie, iar sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rnd de di'iziuni. *i'iziunile de sub linie reprezint milimetri întregi, iar cele de deasupra jumatati de milimetri. Partea conica a tamburului este di'izata in 6 de parti. %nd suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta, tamburul gradat este in pozitia 6 (zero), acoperind toate di'iziunile bucsei cilindrice, afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul 6 (zero) al tamburului se afla in dreptul liniei longitudinale. Pasul filetului tijei este de 6, mm deci la o rotatie tija a'anseaza cu 6, mm# deoarece partea conica a tamburului este di'izata in 6 de parti egale, înseamna ca, rotindu8se tamburul cu o di'iziune, tija 'a a'ansa cu , adica cu o sutime de milimetru.
,$Acti-itati de laborator+
8 Am consultat desene desene de arbori 8 Am studiat un subler, micrometru, pana si ax de masina 8 Am consultat manual <asini de frezat uni'ersale= 8 Am consultat standardele &;A& >>?!8>@ si &;A& 6>?!8>@ .$Bibliogra"ie+
!. 2iblioteca 7/ 0!6
0. .e8referate.ro B. %ursuri P;
