Taxonomia lui Marzano Noua taxonomie a lui Marzano
Robert Marzano, un cercetător respectat în domeniul educaţiei, a propus ceea ce el numeşte O nouă taxonomie a obiectivelor educaţionale (2000) !oncepută pentru a răspunde nea"unsurilor din taxonomia lui #loom şi mediului actual al instruirii bazate pe standarde, modelul lui Marzano al capacităţilor de $%ndire include a $amă mai lar$ă de &actori care in&luenţează modul în care elevii $%ndesc şi o&eră o teorie bazată într'o măsură mai mare pe cercetare pentru a'i a"uta pe pro&esori să dezvolte $%ndirea elevilor oua taxonomie a lui Marzano cuprinde trei sisteme şi domeniul cunoştinţe, toate &iind importante pentru activităţile de $%ndire şi de învăţare !ele trei sisteme sist eme sun suntt auto autosist sistemul emul,, sist sistemu emull meta metaco$ co$nitiv nitiv şi sist sistemu emull co$n co$nitiv itiv tun tunci ci c%nd suntem puşi în &aţa opţiunii de a începe o nouă sarcină, autosistemul decide dacă să continuăm comportamentul din acel moment sau să ne an$a"ăm în noua activitate* activitate* sistemul sistemul metaco$nitiv metaco$nitiv stabileşte stabileşte obiective obiective şi urmăreşte măsura măsura în care sunt îndeplinite* îndeplinite* sistemul co$nitiv co$nitiv procesează procesează toate in&ormaţiile in&ormaţiile necesare, iar domeniul cunoştinţelor &urnizează conţinutul Cele Ce le tr trei ei si sist stem emee şi cu cuno noş ti tin nţel elee Autosistemul Convingeri despre Convingeri despre importanţa cunoştinţelor eficienţă
Emoţii asociate cu cunoştinţele
Sistemul metacognitiv Specificarea obiectivelor învăţării
Recuperare
eamintire Execuţie
Monitorizarea „execuţiei” cunoştinţelor
Monitorizarea clarităţii
Monitorizarea preciziei
Înţelegere
Analiză
Utilizarea cunoştinţelor
Sinteză eprezentare
$uarea deciziilor !otrivire ezolvarea Clasificare problemelor problemelor "naliza erorilor Cercetarea #eneralizare experimentală Specificare %nvestigaţia
Sistemul cognitiv
Domeniul cunoştinţelor %nformaţii
!rocedee mentale
!rocedee fizice
Exemplu Exempl u de sit situa uaţ ie la la clas clasă +idia, o elevă în clasa a 'a, se $%ndeşte la noaptea pe care o va petrece cu prietenii în -ee.end'ul care vine, c%nd pro&esorul începe lecţia de matematică utosistemul +idiei decide să se oprească să se mai $%ndească la acea noapte şi să se implice în activitatea de la clasă /istemul său metaco$nitiv îi spune să &ie atentă şi să pună întrebări pentru a putea apoi să îndeplinească sarcina
/istemul co$nitiv îi o&eră strate$iile de $%ndire de care are nevoie pentru a înţele$e instrucţiunile pro&esorului !unoştinţele matematice despre concepte şi procedee o a"ută să rezolve problemele iecare componentă a noii taxonomii contribuie la succesul +idiei în învăţarea conceptelor matematice şi în &ormarea competenţelor pe care le presupune lecţia Domeniul
cunoştinţelor
1n mod tradiţional, procesul de instruire se concentrează pe componenta cunoştinţelor /'a presupus că elevii au nevoie de o cantitate semni&icativă de cunoştinţe înainte să se $%ndească serios la subiectele unei discipline in ne&ericire, în clasele tradiţionale, instruirea rareori depăşeşte ac3iziţia de cunoştinţe, lăs%ndu'i pe elevi cu mintea încărcată de &apte şi in&ormaţii, care în mare parte sunt rapid uitate după testul &inal !unoştinţele reprezintă un &actor critic în procesele de $%ndire ără su&iciente in&ormaţii despre disciplina care se învaţă, celelalte sisteme au puţin 4material5 cu care să lucreze şi nu sunt capabile să &acă procesul de învăţare să &uncţioneze aşa cum ar trebui 6n automobil de mare putere, cu ultimele dotări te3nolo$ice, tot are nevoie de o &ormă de combustibil pentru a'şi îndeplini scopul !unoştinţele sunt combustibilul care alimentează procesele $%ndirii Marzano identi&ică trei cate$orii de cunoştinţe7 in&ormaţii, procedee mentale şi procedee &izice Mai simplu, in&ormaţiile reprezintă 4ce'ul5 cunoştinţelor (a şti 4ce5), iar procedeele 4cum să'ul5 (a şti 4cum să5) Informaţ ii n&ormaţiile constau în or$anizarea ideilor, cum ar &i principii, $eneralizări şi detalii, precum termenii şi &aptele 8rincipiile şi $eneralizările sunt importante deoarece ne permit să stocăm mai multe in&ormaţii cu mai puţin e&ort prin or$anizarea conceptelor pe cate$orii e exemplu, se poate ca o persoană să nu &i auzit niciodată de a.bas3, dar odată ce se ştie că acest animal este un c%ine, ştie ceva despre el Procedee mentale 8rocedeele mentale pot &i variate, de la procese complexe, cum ar &i scrierea unei lucrări trimestriale, p%nă la sarcini mai simple, cum ar &i tacticile, al$oritmii şi re$ulile sin$ulare 9acticile, de exemplu citirea unei 3ărţi, constau dintr'un set de activităţi care pot &i des&ăşurtate în orice ordine l$oritmii, cum a& &i calcularea unei împărţiri mai lun$i, au o ordine strictă, care nu variază de la o situaţie la alta Re$ulile sin$ulare, cum ar &i cele re&eritoare la capitalizare, sunt aplicate individual în situaţii speci&ice Procedee fizice Măsura în care procedeele &izice sunt prezente în învăţare variază &oarte mult în &uncţie de disciplină !erinţele &izice necesare pentru o activitate de citire pot să presupună nu mai mult dec%t mişcarea oc3ilor de la st%n$a la dreapta şi coordonarea minimă necesară pentru întoarcerea pa$inilor 8e de altă parte, educaţia &izică şi cea pro&esională necesită procese &izice numeroase şi
so&isticate, cum ar &i cele necesare pentru a "uca tenis sau pentru &abricarea unei mobile 8rintre &actorii care contribuie la des&ăşurarea acestor procese &izice, se numără &orţa, ec3ilibrul, dexteritatea manuală şi viteza $enerală de mişcare Multe dintre activităţile pe care elevii le e&ectuează în timpul lor liber, cum ar &i sportul sau "ocurile electronice, necesită procedee &izice 4ra&inate5 Exemplu de situaţ ie la clasă !ele mai multe standarde curriculare sunt or$anizate în "urul unor concepte care sunt marcate de obicei cu unul sau două cuvinte 6n concept precum 4triun$3iuri5 include toate componentele in&ormaţionale7 : ;ocabular (in&ormaţii)7 isoscel, ec3ilateral, ipotenuză :
cognitiv
8rocesele mentale ale sistemului co$nitiv se spri"ină pe domeniul cunoştinţelor 8rin aceste procese avem acces la in&ormaţiile şi procedeele din memoria noastră şi ele ne a"ută să manipulăm şi să utilizăm cunoştinţele Marzano împarte sistemul co$nitiv în patru componente7 recuperarea cunoştinţelor, înţele$erea, analiza şi utilizarea cunoştinţelor iecare proces include toate procesele anterioare 1nţele$erea, de exemplu, necesită recuperarea cunoştinţelor* analiza necesită înţele$ere şi aşa mai departe Recuperarea cunoştinţelor !a şi componenta cunoştinţe din taxonomia lui #loom, recuperarea cunoştinţelor implică reamintirea, 4rec3emarea5, in&ormaţiilor din memoria permanentă +a acest nivel de înţele$ere, elevii pur şi simplu apelează la &apte, secvenţe sau procese, exact aşa cum au &ost învăţate Înţ elegerea +a un nivel superior, înţele$erea necesită identi&icarea a ceea ce este important de ţinut minte şi introducerea acestor in&ormaţii în cate$orii corespunzătoare 8rin urmare, prima capacitate a înţele$erii, sinteza, necesită identi&icarea componentelor celor mai importante ale conceptului şi şter$erea acelora care nu sunt semni&icative sau sunt în plus e exemplu, un elev care învaţă despre expediţia lui +e-is şi !lar. ar trebui să &acă e&ortul pentru a'şi reaminti ruta exploratorilor, dar nu şi c%te arme aveau aceştia la ei esi$ur, ceea ce este considerat important în le$ătură cu un concept depinde de contextul în care acesta se învaţă, aşa că in&ormaţiile care se stoc3ează în le$ătură cu un subiect vor varia de la un elev la altul şi în &uncţie de situaţie 8rin reprezentare, in&ormaţiile sunt or$anizate pe cate$orii, ceea ce &ace să &ie mai uşor de $ăsit şi de utilizat Or$anizatorii $ra&ici, precum 3ărţile şi dia$ramele, încura"ează acest proces co$nitiv nstrumente interactive de $%ndire, cum ar
&i Aplicaţia de ierarhizare , care le permite elevilor să compare evaluările proprii cu cele ale altora, Aplicaţia pentru vizualizarea motivelor , care îi a"ută pe elevi să realizeze 3ărţi ale unor sisteme, şi Aplicaţia pentru vizualizarea dovezilor , care spri"ină crearea ar$umentelor, sunt &olosite tot cu scopul de a reprezenta cunoştinţe Analiza Mai complexă dec%t simpla înţele$ere, analiza presupune următoarele cinci procese co$nitive7 potrivirea, clasi&icarea, analiza erorilor, $eneralizarea şi speci&icarea mplic%ndu'se în aceste procese, elevii pot utiliza ceea ce învaţă pentru a crea noi înţele$eri şi a inventa moduri de utilizare a lucrurilor învăţate în noi situaţii Utilizarea cunoştinţelor ivelul &inal al proceselor co$nitive priveşte &olosirea cunoştinţelor Marzano numeşte aceste procese utilizarea cunoştinţelor ceste procese de utilizare a cunoştinţelor sunt componente deosebit de importante ale $%ndirii în contextul învăţării bazate pe proiecte, deoarece ele includ acele procese pe care le &olosim atunci c%nd vrem să îndeplinim o sarcină speci&ică +uarea deciziilor, un proces co$nitiv, implică o 4c%ntărire5 a opţiunilor pentru a determina acţiunea cea mai indicată de urmat Rezolvarea problemelor are loc atunci c%nd este înt%lnit un obstacol în calea atin$erii unui obiectiv /ub'capacităţile pentru acest proces sunt identi&icarea problemei şi analiza sa !ercetarea experimentală implică $enerarea ipotezelor despre &enomene &izice sau psi3olo$ice, crearea experimentelor şi analizarea rezultatelor >levii de clasa a treia care concep experimente le$ate de creşterea &asolei şi analizează care sunt condiţiile ideale pentru creşterea acestei plante e&ectuează o cercetare experimentală 8entru mai multe in&ormaţii despre acest proiect, vedeţi planul unităţii de învăţare Marea cursă a fasolei nvesti$aţia este asemănătoare cu cercetarea experimentală, dar implică evenimente trecute, prezente sau viitoare /pre deosebire de cercetarea experimentală care are re$uli speci&ice re&eritoare la dovezi, bazate pe analiza statistică, investi$aţia necesită ar$umente lo$ice 1ntr'o cercetare experimentală, elevii observă şi înre$istrează direct date şi &enomene 1ntr'o investi$aţie, in&ormaţiile sunt mai puţin directe cestea se obţin din cercetare şi din opiniile altora scrise, exprimate oral sau prezentate în alte &orme >levii de liceu care învaţă la &izică şi &olosesc ceea ce au învăţat pentru a'i convin$e pe cei responsabili cu le$islaţia să ia în calcul anumite tipuri de cercetări e&ectuează investi$aţii ;edeţi planul unităţii de învăţare Avem nevoie de ajutor: un fizician! pentru detalii le$ate de acest proiect Sistemul
metacognitiv
/istemul metaco$nitiv este 4centrul de comandă5 al proceselor de $%ndire şi re$lementează toate celelalte sisteme cest sistem stabileşte obiective şi ia decizii cu privire la ce in&ormaţii sunt necesare şi ce procese co$nitive sunt cele
mai adecvate pentru obiectivele respective poi monitorizează procesele şi &ace sc3imbările necesare e exemplu, un elev de $imnaziu care contribuie la crearea unui muzeu virtual despre di&erite tipuri de roci, stabileşte mai înt%i obiectivele le$ate de conţinutul pa$inii sale -eb şi de &elul în care aceasta va arăta poi ale$e ce strate$ii va &olosi ca să a&le in&ormaţiile necesare pentru a crea pa$ina -eb 8e măsură ce aplică strate$iile, elevul monitorirează c%t de bine &uncţionează acestea, sc3imb%nd sau modi&ic%nd &elul în care lucrează pentru a putea îndeplini sarcina !ercetările cu privire la metaco$niţie, în special în domeniul citirii şi al scrierii şi în cel al matematicii, susţin ideea con&orm căreia instruirea şi spri"inul pentru dezvoltarea controlului şi a 4re$lementării5 proceselor co$nitive pot avea un impact mare asupra per&ormanţelor şcolare (8aris, ?asi., 9urner, @==@* /c3oen&eld, @==2) Autosistemul
upă cum pro&esorii bine ştiu, nu este întotdeauna de a"uns să le o&eri elevilor posibilităţi de a &olosi strate$ii co$nitive, c3iar şi prin apelarea la capacităţile metaco$nitive, pentru a &i si$ur că aceştia vor învăţa e asemenea, pro&esorii sunt adesea plăcut surprinşi să descopere că un elev a realizat o sarcină pe care o considerau prea di&icilă ceste situaţii există &iindcă la baza oricărei activităţi de învăţare se a&lă autosistemul cest sistem este &ormat din atitudini, convin$eri şi sentimente, care îl determină pe un individ să &ie motivat pentru a realiza o sarcină actorii care in&luenţează motivaţia sunt7 importanţa, eficacitatea şi emoţiile Importanţ a tunci c%nd un elev se a&lă în situaţia de a îndeplini o sarcină, una dintre primele sale reacţii este să determine c%t de importantă este sarcina pentru el >ste ceva ce vrea să înveţe sau crede că este ceva de care va avea nevoieA 1l va a"uta ceea ce învaţă să îndeplinească un obiectiv prestabilitA Eficacitatea >&icacitatea, după cum este de&inită de unul dintre iniţiatorii teoriei învăţării sociale, lbert #andura (@==B), se re&eră la convin$erile oamenilor despre propria capacitate de a îndeplini o sarcină >levii cu un nivel înalt de auto' e&icacitate abordează direct sarcina, cu convin$erea că au resursele necesare pentru a reuşi ceşti elevi devin &oarte implicaţi în aceste sarcini, persistă în a lucra la ele şi a depăşi provocările #andura descrie c%teva modalităţi în care elevii pot dezvolta atitudini de auto' e&icacitate !ea mai importantă este cea a experienţelor reuşite >xperienţele trebuie să &ie nici prea di&icile, nici prea uşoare >şecul repetat subminează auto' e&icacitatea, dar şi succesul într'o sarcină evident uşoară nu poate duce la dezvoltarea perseverenţei necesare pentru a rezolva sarcini di&icile Emoţ iile eşi elevii nu îşi pot controla propriile emoţii re&eritoare la o experienţă de învăţare, aceste sentimente au un e&ect puternic asupra motivaţiei >levii e&icienţi
îşi &olosesc capacităţile metaco$nitive pentru a &ace &aţă răspunsurilor emoţionale ne$ative şi a pro&ita de răspunsurile pozitive e exemplu, un elev cu un răspuns emoţional ne$ativ la citirea unor materiale cu caracter te3nic ar putea decide să citească lecţii din manualul de c3imie atunci c%nd este deosebit de alert şi nu noaptea, înainte de a se duce la culcare Noua
taxonomie
a
lui
Marzano
folosită
la
clasă
Exemplu la nivel de şcoală primar ă +onnie este un elev în clasa a ;'a care participă la o unitate de învăţare bazată pe un proiect, De la o mare la alta , în care va analiza oraşe din re$iunea sa şi importanţa lor ca centre comerciale, naţionale şi internaţionale +onnie este motivat aproape în totalitate prin răspunsul său emoţional la activităţile des&ăşurate la clasă >l nu apreciază prea mult sarcinile şcolare tipice, dar este un băiat curios şi $ăseşte deseori ceva care să îl intereseze la materiile pe care le studiază >l este un elev cu încredere în sine şi cu o părere &oarte bună despre capacitatea sa de a îndeplini sarcinile primite, c3iar dacă nu reuşeşte întotdeauna să le îndeplinească +onnie nu este leneş, dar trece de multe ori de la un lucru la altul &ără a urma un plan prestabilit 8ro&esoara îşi cunoaşte elevii &oarte bine şi nu are nevoie să aloce timp suplimentar pentru a dezvolta atitudinea de auto'e&iccacitate a lui +onnie >a ştie şi că acesta va prinde repede strate$iile co$nitive de care are nevoie pentru a &inaliza proiectul +onnie are cel mai mult nevoie de a"utor în ceea ce priveşte răspunsurile sale emoţionale şi metaco$niţia eoarece proiectul permite c%teva ale$eri, pro&esoara îl va a"uta pe +onnie să alea$ă o a&acere locală care să'l intereseze >l este pasionat de motociclete, aşa că îl încura"ează să studieze această a&acere 8ro&esoara îi pune la dispoziţie şi liste de veri&icare pentru sarcinile care urmează a &i îndeplinite şi îi acordă timp de re&lecţie la propria activitate pentru a'şi dezvolta abilităţile metaco$nitive "ut%ndu'l pe +onnie să'şi dezvolte capacităţile metaco$nitive şi o&erindu'i posibilitatea de a'şi urmări interesele, pro&esoara lui creează un mediu în care acesta poate $%ndi pro&und la ceea ce învaţă 1n acelaşi timp, ea îl a"ută să'şi &ormeze capacităţi şi strate$ii care îi vor &i de &olos de'a lun$ul între$ii vieţi Exemplu la nivel de învăţământ secundar Cessica învaţă la unitatea Baseball , o unitate de învăţare bazată pe un proiect în care elevii studiază matematica "ocului de baseball Cessica pre&eră cursurile din domeniul ştiinţelor umaniste, cum ar &i limba en$leză sau istoria lumii, ne&iind deloc interesată de baseball >a a decis totuşi de la o v%rstă &ra$edă că doreşte să devină "urnalistă şi ştie că vrea să mear$ă la o &acultate particulară cu un pro$ram &oarte bun de "urnalism 8rin urmare, consideră activităţile de la ora de matematică &oarte importante deoarece o a"ută să'şi îndeplinească scopul de a a"un$e la o &acultate bună, c3iar dacă nu o interesează în mod special Cessica este o elevă cu rezultate &oarte bune, dar nu este la &el de bună la matematică aşa cum e la scris şi nu este nici prea dornică de a se implica prea mult în proiect de teamă să nu &ie dezamă$ită şi să nu îi dezamă$ească nici pe alţii iindcă pro&esoara ei ştie toate lucrurile acestea, se asi$ură că Cessica
deţine cunoştinţele şi competenţele necesare şi o încura"ează &oarte mult tunci c%nd auto'sistemul elevei i'a o&erit motivaţia de a învăţa, celelalte sisteme ale sale pot prelua procesul de învăţare Cessica începe unitatea învăţ%nd de&iniţiile c%torva cuvinte de bază din vocabularul baseballului 8e măsură ce lucrează la proiect, pro&esoara îi o&eră instrucţiuni care spri"ină procesul său de învăţare la nivelul di&eritelor sisteme tunci c%nd i se cere să compare statisticile di&eriţilor "ucători, pro&esoara modelează sarcinile pe care eleva trebuie să le realizeze, iar atunci c%nd se a"un$e la etapa proiectului în care Cessica trebuie să alea$ă un aspect al baseballului pe care să îl studieze mai departe, pro&esoara îi o&eră c%teva instrucţiuni pentru a o a"uta să ia o decizie 8entru a încura"a procesele metaco$nitive, pro&esoara pro$ramează sesiuni de re&lecţie pe $rupuri mici în etape critice ale des&ăşurării proiectului, iar Cessica scrie în "urnalul său re&lecţii despre cum crede că se descurcă ;iz%nd toate sistemele, precum şi domeniul cunoştinţelor, pro&esoara de $eometrie &ace să crească probabilitatea ca Cessica să'şi dezvolte capacităţile de $%ndire de nivel superior la matematică şi să &ie capabilă să aplice ceea ce a învăţat în situaţii noi
Bibliografie
#andura, (@==B) /el&' e&&icacD ---emorDeduE>6!9OEm&pE#an>ncD3tml: Marzano, R C (2000) esi$nin$ a ne- taxonomD o& educational ob"ectives 93ousand Oa.s, !7 !or-in 8ress 8aris, /<, ?asi., #, F 9urner, C! (@==@) 93e development o& strate$ic readers n R #arr, M + Gamil, 8 Mosent3al, F 8 8earson, (>ds), Handboo. o& readin$ researc3, vol 2, (pp I0='IB0) e- Jor.7 +on$man /c3oen&eld, (@==2) +earnin$ to t3in. mat3ematicallD7 problem solvin$, metaco$nition, and sense ma.in$ in mat3ematics n d) Handboo. o& researc3 on mat3ematics teac3in$ and learnin$, (pp KKB'KL0) e- Jor.7 Macmillan
