Taierea pomilor fructiferi Taierea pomilor fructiferi Dupa ce am cumparat pomul fructifer si dupa ce l-am plantat vom efectua taieri pentru formarea si dezvoltarea coroanei. Un pom fructifer care nu este taiat(tuns), poate sa dea deja rod din anul urmator plantarii. Ramurile se incovoaie si nu mai cresc sub povara fructelor. Pe masura ce pomul inainteaza in varsta, recolta este din ce in ce mai slaba. Cu cat atarna mai multe fructe de o ramura, acestea raman mici si de calitate slaba. Formarea unei coroane se obtine in 4-5 ani de la plantarea pomului, prin taieri propriu-zise, prin scurtari sau suprimari de ramuri sau prin diverse operatii de modificare a pozitiei de crestere a ramurilor si lastarilor. Cu ajutorul foarfecelui, prin taieri vom dirija energia pomului spre ramurile tinere, astfel incat ajutam pomul sa isi dezvolte ramificatii puternice si sa isi pastreaza capacitatea vegetativa. Dupa formarea coroanei, pomul trebuie ajutat in anii ce urmeaza prin taieri de intretinere si taieri de fructificare. Taierea pomilor fructiferi trebuie sa inceapa abia dupa terminarea gerurilor. In principiu, inceputul lunii martie este favorabil inceperii lucrarilor de taiere a pomilor. Taierile executate mai devreme pot slabi rezistenta la gerurile care mai pot surveni
Pomii care nu au fost supusi taierilor au rezistat mai usor gerurilor decit cei care au suportat actiuni de taiere inaintea aparitiei acestor geruri. Taierile de vara Pentru pomii fructiferi, pot fi aplicate si taierile de vara ce incep prin ruperea lastarilor cu crestere incomoda(maiiunie), crescuti pe lemn destul de vechi si care, prin dezvoltare, pot deranja ramificatiile normale ale pomului. Ruperea cu mana a acestor lastari se va face inainte ca acestia sa depaseasca 15-20 cm. La sfarsitul lunii iulie si inceputul lui august, se va continua taierea de curatare pentru eliminarea ramificatiilor scurte care au format muguri terminali. In cazul pomilor fructiferi care cresc puternic, dar au o productie redusa, se va efectua o taiere pentru iluminare incepand cu mijlocul lunii august. Aceasta taiere poate determina o linistire a cresterii mladitelor si o crestere a productiei pomului. Prin aceste taieri se inlatura parti intregi de crengi, chiar daca pe ele se afla si fructe. Aceasta "taiere de august" se aplica cu succes cu conditia sa inaintea ei sa nu se fi executat alta taiere timp de cel putin un an si jumatate. Taierile anuale Prin aceste taieri si urmareste reducerea incarcaturii excesivae cu muguri a pomilor fructiferi si pentru a se stabili
marimea ramurilor si intrepatrunderea lor. Taierile de intretinere Prin aceste taieri se urmareste echilibrarea vegetatiei intre baza si varf si pentru a lasa lumina sa patrunda in adancimea coroanei. Stropirile se fac mult mai greu la pomii fructiferi care au coroana deasa, existand si riscul ca solutia cu care se stropeste sa nu poata fi aplicata pe toate ramurile. Taierile de fructificare Sunt necesare pentru a mentine pomii intr-un echilibru fiziologic timp mai indelungat. La pomii fructiferi aflati in plina rodire se urmareste normarea incarcaturii cu muguri floriferi in raport cu potentialul acestor pomi. Taierile de intinerire Sunt recomandate atunci cand coroana pomilor se reduce considerabil iar semischeletul se intinereste in majoritate. Taierea pomilor fructiferi trebuie facuta in perioada de repaus, eventual primavara tarziu dar numai in cazul in care pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi mugurii sanatosi de cei atinsi de ger. Taierile in verde Se executa la unii pomi fructiferi : cires, piersic (timpuriu), dupa culesul fructelor. Aceste taieri vin in completarea unui ansamblu de lucrari fundamentale pentru pomii fructiveri , de care vor depinde recoltele viitoare (sapatul in jurul pomilor, varuitul,stropiri).
Stropiri fundamentale pentru pomii fructiferi In pomicultura, dupa efectuarea taierilor si stropirilor de iarna urmeaza o serie de lucrari si stropiri care vor asigura recoltele acestui an. La mar se aplica doua tratamente de baza cand: 1. 10-20% din mugurii florali sunt la inceputul infrunzirii (sunt cat o urechiusa de iepure); 2. 10-15% din flori si-au scuturat petalele. Ambele tratamente se executa impotriva rapanului si a fainarii. La aceste stropiri, se folosesc unul dintre urmatoarele produse: Benlate 50WP 0,05-0,07%, Punch 40EC 0,005 - 0,0075%, Rasumin 0,15%, Systane 0,1 0,125%. Este indicat sa folositi solutiile alternative pentru o mai mare eficienta. La prun de o importanta covarsitoare sunt in aceasta perioada urmatoarele tratamente: 1. Pentru reducerea rezervei de daunatori, stropirea se aplica intre fazele de buton verde si inaltarea inflorescentelor. Tratamentul se aplica cu zeama bordeleza 1% sau Turdacupral 50 PV 0,5%. 2. La caderea petalelor, prunii se stropesc cu unul din urmatoarele produse: Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2%. La par in aceasta perioada este obligatoriu tratamentul pentru rapan si defoliatoare care se executa cu Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2% si se efectueaza in intervalul dintre inflorirea corolei si deschiderea primei flori. La cires si visin se folosesc aceleasi produse ca la par, impotriva moniliozei si antracnozei si se aplica la scuturarea petalelor. La piersic si cais se aplica o stropire impotriva moniliozei, fainarii cu Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2% sau Sumilex 0,1%, atunci cand 10-15% din flori si-au scuturat petalele. Este bine de retinut ca in perioada de vegetatie piersicul nu suporta stropiri cu zeama bordeleza. Tratamente importante la specia mar sunt; 1. tratam. in repaus vegetativ pana in faza de urechiusa de ,,soarece" co OLEODIAZOL 1,5% , APLAUDUS super- 1,5%, OlEOCARBETOX- 1,5% 2. tratament prefloral -pana la faza de rasfirare a inflorescentei . Se comb. urmatoarele boli Focul bacterian (Erwinia a.)daca a fost inf. in anul trecut; Rapan- este tratament cheie pentru combatr. acestei boli; Fainare + oua de Aphide, insecte defoliatoare etc. Se folosesc la tratam urmatpp. Alcupral 0,2% sau Funguran 0,2%, sau Champion 0,2% + insacticid ca Diazol 0,15% sau Carbetox 0,4% sau
Sinoratox 35CE 0,2% etc. 3. tratament dupa scuturatea petelelor - tratament cheie pentru rapan - se executa daca in anul anterior au fost infectii puternice cu acest agent fitopatogen ( Venturia i Se folosecte un fungicid sistemic : Topsin 0,1% sau Carbendazim 0,1% sau Sisthane forte 0,02% 4. tratament pentru generatia a-I-a la Viermele marului si ag. fitop. ca ( Rapan , Fainare , Monilioza etc. )Se efect.in 10- 15 mai , cand fructele au marimea unei alune. Se folosesc pp. ca ; Reldan 0,1%; Sinoratox, carbetox, diazol etc.complexat cu un ul din fungicidele indicate mai sus. 5. La 8-10 zile se repete tratamentul nr. 4 - scopul este pentru a combate larvele - viermele marului care au eclozat dupa efectuarea tratamentului 4 6.Tratament pentru a comb. generatia a-IIa - viemele merelor + rapan, fainare etc. Se executa spre sf. lunii iunie , cand fructul are marimea unei nuci . Se folosesc produsele indicate la tratamentul anterior, nu este bine sa folositi acelasi produs la mai multe tratamente , faceti o alternare a produsele. TRATAMENTE LA PRUN 1. Tratament in rep. vegetativ pana la faza de Buton verde . Se folosesc aceleasi pp. ca la mar 2. Tratam. pentru Hoplocampa m. - Viespea cu fierastrau Se efectz. tratam. cand 10 %- 15 % din petale s-au scuturat Se folosesc insecticide ca Sinoratox Plus sau CalYpso 480 Sc - 0,02% sau Talstar- 0,04% sau Cipertrin - 0,02% 3. Tratam. pentru- Eurytoma sch. - Viespea semintelor de prun . Se executa la 8- 10 zile de la tratamentul anterior Se foloseste unul din pp. indicate mai suu. Nu acelasi insecticid care s-a folosit la tratm. 2 4. Tratament se repeta la 10 - 12 zile. Se folosete unul din isecticidele indicate mai sus. Si la prun se poate complexa tratamentuele cu fungicide pentru a combate; Moniloza. patarea rosie, ciuruire etc. cu Folpan, Bravo 0,15%, Captan 0,15%
Spre finele repausului vegetativ, in conditii meteorologice care permit lucrari in livada (temperaturi de peste 5 C), este necesara continuarea tratamentelor chimice (al 2lea tratament) sau efectuarea tratamentelor care nu s-au realizat pana in prezent.
Acestea fac parte dintr-un sistem de combatere integrata, caracteristic fiecarei specii pomicole: la mar, tratamentul al 2-lea se aplica in februarie sau martie, sustinut de taierea ramurilor atacate de fainare, scopul lui fiind de a combate paduchele din San José, ouale de afide, acarienii si cotarii, precum si de a distruge sporii de ciuperci fitopatogene; la par, tratamentul se face in martie pentru combaterea coccidelor, afidelor si acarienilor. Contra patarii cafenii a frunzelor si fructelor si rapanului ramurilor inca din toamna, dupa caderea frunzelor, se aplica un tratament facultativ, de obicei cu produse cuprice, pe care daca nu l-ati efectuat pana in prezent, acum este momentul sa-l aplicati; la prun, tratamentul se face in timpul repausului vegetativ pentru combaterea afidelor, acarienilor, coccidelor, cotarilor si a sporilor de ciuperci, de regula dupa taierile de fructificatie si dupa indepartarea ramurilor uscate; la cais si piersic, tratamentul al 2-lea se aplica iarna, in ianuarie-februarie, pentru combaterea basicarii frunzelor, daca anul trecut s-a manifestat puternic; la cires si visin, tratamentul 2 se realizeaza dupa taierile de fructificare si inainte de dezmugurire, pentru combaterea paduchilor testosi, a oualor de afide, paianjeni si cotari, a formelor mobile de paianjeni si a
sporilor de ciuperci, in special pentru ciuruirea micotica a frunzelor de samburoase. Daca tratamentele de iarna sunt bine aplicate, ele sunt suficiente pentru combaterea ciupercii care produce ciuruirea micotica a frunzelor, nemaifiind necesare alte tratamente. Combaterea formelor de rezistenta peste iarna a fitopatogenilor in plantatiile de mar, par, gutui si prun: ALCUPRAL 50 PU: 0,3 %; focul bacterian al rozaceelor, patarea cafenie a frunzelor si fructelor; SUPER CHAMP 250 SC: 0,3 %: monilioza, patarea rosie a frunzelor, ciuruirea frunzelor; TOPSIN AL 70 PU: 0,6 %; rapan, fainare, entomosporioza, patarea Combaterea formelor hibernante de daunatori, in plantatii de mar si prun livezi de pomi (paduchele din San José, acarianul rosu al pomilor, alti daunatori): APLAUDUS SUPER: 1,5%; OL 40: 1,5% (22,5 l/ha); OLEODIAZOL 3 L: 0,15% (15 l insecticid la 1000l apa); US-1: 1,5% (30 l/ha)
Cultura pomilor fructiferi Plantarea Perioada de plantare coincide cu perioada repaosului vegetal, adică toamna între 20 octombrie – 20 noiembrie şi primăvara între 1 martie – 20 aprilie. Distanţele de plantare uzuale pentru speciile de pomi fructiferi sunt următoarele: Specia
Distanţa între rânduri (m)
pe rând (m)
măr/franc, cireş
6
5
păr, prun, cais, piersic, nectarin
5
4
măr/vegetativ, vişin
4
3
Înaintea plantării propriu-zise se sapă gropile la 50 x 50 x 50 cm şi se fasonează tulpina şi rădăcinile pomului. Materialul săditor fasonat se introduce cu rădăcinile într-o mocirlă compusă din balegă proaspătă de bovine, pământ şi apă, în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie.
Pomul trebuie plantat la adâncimea la care a crescut în pepinieră, adică cu punctul de altoire aflat la 2-3 cm deasupra nivelului solului. Pe măsură ce se aşează pământ peste rădăcini, se efectuează tasarea prin călcare. Odată cu plantarea, se administrează 10-15 kg gunoi de grajd fermentat în amestec cu pământul şi se udă cu 12-15 l apă. În final, se execută un bilon de protecţie de 20-25 cm. Când plantarea se face primăvara, bilonul va avea doar 12-15 cm înălţime. Foarte important! La plantare nu folosiţi gunoi proaspăt sau îngrăşăminte chimice, deoarece compromiteţi prinderea plantei.
Lucrările de îngrijire Considerăm cunoscute noţiunile de bază referitoare la lucrările mecanice ale solului, îngrăşare, udare şi tăieri şi de aceea acordăm atenţie deosebită tratamentelor fitosanitare, capitol neglijat sau considerat dificil pentru majoritatea pomicultorilor debutanţi. În continuare facem referire la reţete minimale aplicate pomilor din jurul casei sau aflaţi în livezi mixte de diferite mărimi. Astfel se urmăreşte orientarea către grupele de insecto-fungicide, aflate în comerţ, care permit ca aceeaşi soluţie să poată fi folosită pentru cât mai multe specii de pomi existenţi în alcătuirea livezii. Primele două tratamente se aplică în timpul iernii (ianuarie, februarie) în zilele cu temperatura peste 3-4 °C. Se vor îmbăia prin stropire toate speciile de pomi fructiferi. Primul tratament se face cu unul din substanţele: Oleocarbetox, sau Carbetox, sau Polisulfură de bariu, iar al doilea tratament, la un interval de cel puţin 10 zile, cu Sulfat de cupru, fără var, în concentraţie de 3%. În cursul vegetaţiei, recomandăm următoarele tratamente:
10-15 aprilie:
Captadin+Decis
toate speciile
25-30 aprilie:
Dithane+Sinoratox
toate speciile
10-15 mai:
Topsin+Mospilan
toate speciile
Systhane (sau Bavistin) +
măr
25-30 iunie:
Sinoratox
5-10 iulie:
Dithane + Decis
păr, prun, cais, piersic, nectarin
Topsin+Nissorum
măr, păr, prun
5-10 septembrie: Zeamă bordeleză 1%
cais, piersic, nectarin, cireş, vişin
În tehnica stropitului manual recomandăm aplicarea tratamentului cât mai mult posibil pe dosul frunzelor prin atingerea tuturor zonelor aeriene ale plantei. Momentul optim al aplicării tratamentelor este înainte de masă până la ora 10-11, sau după masa între orele 18-20. În timpul preparării şi administrării soluţiilor pentru combatere, feriţi-vă de contactul cu acestea, nu consumaţi alimente şi nu fumaţi.
Cultura viţei de vie Plantarea Viţa de vie se plantează ori toamna înaintea îngheţurilor, ori primăvara în lunile martie – aprilie. În ambele cazuri se impune condiţia ca temperatura solului la adâncimea de 40 – 50 cm să înregistreze 7 – 10 grade Celsius. Fasonarea şi mocirlirea sunt operaţii premergătoare plantării propriu – zise. Fasonarea constă în scurtarea cordiţei la 3 – 4 ochi (dacă sunt două cordiţe, una la 2 – 3 ochi, cealaltă la 1 ochi) şi a rădăcinilor bazale la 8 – 10 cm şi eliminarea rădăcinilor de la nodurile intermediare ale portaltoiului (dacă sunt).
Imediat după fasonare se face mocirlirea. Se introduc rădăcinile şi circa 15 cm din lungimea portaltoiului într-o mocirlă făcută din pământ argilos 2/3, balegă de vacă 1/3 şi apă, până la obţinerea unui terci gros ca smântâna, care să adere bine la rădăcini. Viţele mocirlite se repartizează la gropile deja săpate. Distanţele de plantare uzuale sunt în funcţie de modul de conducere: 1,10 x 1,30 m 1 x (1,5 – 2) m (0,7 – 1 m) x (3 – 4 m)
pe araci (pari) pe spalier pe boltă sau alte sisteme artistice
Pe direcţia rândului, de aceeaşi parte a pichetului şi la o distanţă de 5 – 6 cm de acesta, se fac cu cazmaua gropi adânci de 50 cm şi largi de 35 x 35 cm. La baza gropii dinspre pichet se realizează un muşuroi din pământ mărunţit pentru aşezarea rădăcinilor.
Viţele pregătite anterior se aşează vertical lângă peretele gropii dinspre pichet, în aşa fel încât rădăcinile să fie răsfirate uniform pe muşuroiul de pe fundul gropii. Punctul de altoire se potriveşte la 3 – 4 cm deasupra solului, pentru a preveni formarea ulterioară a rădăcinilor din altoi. Groapa se umple cu pământ reavăn până la 1/3, se tasează bine, fără a deplasa punctul de altoire. Apoi se introduce în groapă 1/3 mraniţă şi pământ în amestec şi se udă cu 10 – 15 litri apă. După infiltrarea apei, se acoperă groapa cu pământ mărunţit, fără să se mai taseze. În jurul cordiţei se face un muşuroi din pământ reavăn şi mărunţit.
Lucrările de îngrijire Dezgropatul se face la începutul lunii mai. În viile tinere, până în anul 3 inclusiv, o lucrare foarte importantă este copcitul. De această lucrare este legată consolidarea plantelor. În primul an, copcitul se face de două ori: în iunie şi în august. Pentru executarea copcitului se face cu grijă o copcă (gaură) în jurul viţei. Cu un briceag sau cosor bine ascuţit se taie „în ras” toate rădăcinile date din altoi şi din partea superioară a portaltoiului, ca şi lăstarii porniţi din portaltoi. După primul copcit, muşuroiul se reface parţial, iar după cel de-al doilea, nu se mai reface. Legatul lăstarilor se face când lăstarii au atins lungimea de 30 – 40 cm. Ei se leagă vertical de pichet, lucrarea repetându-se când lăstarii au ajuns la 80 cm lungime. Dacă este cazul, cu ocazia primului legat, se face un plivit, lăsând numai 2 – 3 lăstari la fiecare viţă. Tratamentele de prevenire şi combatere a bolilor (mană, făinare, putregai cenuşiu) şi dăunătorilor (molia strugurilor, păianjenul roşu comun, băşicarea) se pot face conform indicaţiilor de mai jos: Boala / dăunătorul Substanţele de combatere
Observaţii 4 – 5 tratamente anuale *pentru soiuri rezistente: la nevoie 1 – 2 tratamente
Mana
Piatră vânătă, sau Dithane, sau Captadin, sau Ridomil Gold
Făinarea
3 – 4 tratamente anuale Sulf muiabil, sau Kumulus, sau Topsin, *pentru soiuri rezistente: la sau Tilt, sau Bavistin nevoie 1 tratament
Putregaiul cenuşiu
1 – 2 tratamente cu 6, apoi 4 săptămâni înainte de recoltare Topsin, sau Euparen Multi, sau Rovral *pentru soiuri rezistente: nu e cazul
Moliile strugurilor
Decis, sau Karate
la nevoie 1 – 2 tratamente
Acarianul roşu
Neoron, sau Omite, sau Talstar, sau
la nevoie 1 – 2 tratamente
Mitac Erinoza (băşicarea)
Kelthane, sau Mitigan, sau Reldan
la nevoie 1 tratament
În cazul repetării tratamentului fitosanitar, se recomandă folosirea în alternanţă a substanţelor de combatere. Enumerăm câteva soiuri de struguri de masă rezistente la boli: Palatina, Esther, Nero, Muscat de Pölöske, Perlă de Zala, Thereza, Moldova, etc. Tăierea reprezintă o lucrare importantă în cursul perioadei de repaus (tăiere în uscat) prin care se reglează încărcarea medie de 15 – 17 ochi pe metru pătrat. Prin operaţiile în verde (ciupit, copilit, cârnit, desfrunzit parţial) se influenţează latura calitativă a producţiei. Numărul de inflorescenţe lăsate pe butuc în funcţie de mărimea strugurilor corespunzătoare unor soiuri uzuale sunt: Număr inflorescenţe pe butuc
Mărimea strugurilor
Observaţii
14 – 16
Foarte mari: 300 – 500 g
Splendid, Victoria, Thereza, Napoca, Moldova, etc.
25 – 26
Mari: 200 – 300 g
Muscat de Hamburg, Palatina, Nero, Muscat de Pölöske, etc.
30 – 32
Mici : 100 – 200 g
Perlă de Csaba, Chasselas doré
Protejarea viţelor pe timpul iernii se face indiferent de zona de cultură prin muşuroire până la nivelul ochilor 5 – 6 de la baza coardelor, sau prin imobilizare faţă de sistemul de susţinere în cazul soiurilor cu rezistenţă deosebită la ger (ex.: Palatina, Thereza, Nero, Muscat de Pölöske).
Cultura arbuştilor fructiferi Cerinţe faţă de condiţiile de mediu Coacăz Joşta Agriş
Zone colinare şi premontane 300 – 800 m altitudine
- nu suportă căldurile mari de vară - iarna rezistă până la -20-25 °C
Zmeur Zmeurmur Mur Afin
- climat umed şi răcoros - precipitaţii anuale între 700 şi 800 mm - iarna rezistă până la – 32 °C
Zone colinare şi premontane 200 – 800 m altitudine
Zone colinare şi
- rezistenţă sporită la secetă - iarna rezistă până la -15-20 °C
- Atenţie: necesită soluri acide cu pH 4-6. Corectarea pH-lui se face prin folosirea turbei acide, rumeguşului
premontane 400 – 800 m altitudine
de conifere sau sulfatului de amoniu - cerinţe deosebite faţă de umiditatea din sol (800 – 1000 mm precipitaţii pe an) şi cea atmosferică
Plantarea Distanţe de plantare
Fasonarea plantelor
între plante
între rânduri
1,2 m
2,5 – 3 m
Coacăz, Agriş Joşta
1,5 m
3 – 3,5 m
Zmeur
0,7 m
1,5 – 2 m
Zmeur-mur
1,2 m
2 – 2,5 m
tufă
trunchi
15 – 20 cm
10 – 15 cm
25 – 30 cm
10 – 15 cm Mur
1,5 m
3 – 3,5 m
Afin
0,8 m
1,5 – 2 m
-
20 – 25 cm
Lucrările de îngrijire
Tufă
Gard fructifer (spalier)
- se lasă 8 – 10 tulpini Coacăz Joşta
- tulpinile mai bătrâne de 4 ani se suprimă - tăierea de rodire constă în scurtarea la 20 – 30 cm a ramurilor laterale
- se utilizează 3 nivele
- se lasă 5 – 6 tulpini
- se lasă 5 – 6 tulpini care nu se - se răresc şi se scurtează ramificaţiile laterale scurtează, decât peste 1,70 m
Agriş
- ramurile laterale se scurtează la 15-20 cm
Cu trunchi - tutorele (parul) să fie bătut în pământ astfel ca să fie cu 4-5 cm sub punctul de altoire (de unde pornesc ramurile de coroană) - se elimină de la bază lăstarii sălbatici din portaltoi (din rădăcini sau de pe trunchi) lucru valabil şi în cazul plantelor altoite în trunchi scund de 20 cm şi cultivate în sistem tufă
- se lasă 6 – 7 tulpini, care se scurtează în primăvara următoare la 80–100 cm, concomitent cu îndepărtarea celor uscaţi de 2 ani Zmeur
- plivitul lăstarilor din rizomi, pe măsură ce apar - se lasă 3 – 4 tulpini care se scurtează la 1,5 – 2,5 m
Zmeurmur
- ramurile laterale se taie la 25 – 30 cm
Mur
-
- se lasă 10 – 12 tulpini Afin
- se elimină tulpinile de 4 – 5 ani
-
Tratamentele fitosanitare din cursul vegetaţiei se fac doar la nevoie: la coacăz şi agriş împotriva afidelor (păduchi verzi sau negri) cu Mospilan sau Calypso sau Decis iar împotriva făinării la agriş (la soiuri rezistente nu e cazul) cu Tilt sau Topsin sau Euparen Multi. sol nu prea combat alte insecte. 1. TOAMNA a. Stropirea “la negru” Toamna dupa ce cad frunzele, se face o imbaiere a pomilor cu unul din urmatoarele uleiuri horticole: APLAUDUS SUPER (insecticid acaricid) – se dizolva 150 ml / 10 l apa CONFIDOR SC 004 OIL (insecticid acaricid) – se dizolva 150 ml / 10 l apa FYFANON 50 EC – se dizolva 60 ml / 10 l apa b. Stropirea “albastra” Piatra vanata (CuSO4) se dizolva 200g in 10 l apa fara var Stropirea la negru se face separat de stropirea albastra, in zile diferite, in urmatoarele conditii: - temperatura sa fie peste 5oC - sa nu fie ceata sau umezeala - pomul sa nu fie umed - se va imbaia pomul in intregime de la varf pana la baza 2. PRIMAVARA TIMPURIU Primavara timpuriu pana la dezmugurit se mai poate face un tratament cu ulei horticol. Aplicarea uleiului se face impotriva oualelor hibernante de acarieni, larvelor hibernante ale paduchelui din SAN JOSE si paduchilor testosi 3. LA INFRUNZIREA MUGURILOR Se aplica tratamente impotriva reapanului, fainarii si altor boli cu fungicide de contact (CHAMPION 50 WP, BRAVO 500 SC, CAPTAN 50 W, DITHANE M45, MERPAN 80 WDG, SHAVIT 72 WP, FOLPAN 80 WDG,
THIOVIT JET 80 WG, etc) in asociere cu insecticide de contact (KARATE zeon, RELDAN 40 EC, FASTER 10 CE, DECIS 2,5 EC, etc) 4. LA BUTONUL FLORAL ALB SAU ROZ Se aplica tratamente impotriva reapanului, moniliozei si altor boli cu fungicide sistemice (CURZATE manox, RIDOMIL MZ GOLD, ALIETTE 80 WG, TOPSIN, SUMILEX 50 WP, etc) asociate cu produse destinate combaterii insectelor (MOSPILAN 20 SG, CALYPSO 480 SC, ACCTELLIC 50 EC, NISORUN 10 WP, TALSTAR 10 EC, ACTARA 25 WG, VERTIMEC, etc) 5. LA SCUTURAREA PETALELOR (DUPA CE CAD ¾ DIN FLORI) Tratamente impotriva reapanului moniliozei si fainarii cu fungicide asociate cu produse destinate combaterii defoliatorilor, larvelor miniere, vispilor si acarienilor 6. LA FORMAREA FRUCTULUI (FRUCTE CU DIAMETRUL DE 0,5 CM) Tratamente cu fungicide asociate cu insecticide si acaricide destinate combaterii defoliatorilor, larvelor miniere, vispilor si acarienilor 7. DUPA RODIRE Se vor aplica tratamente la interval de doua saptamani cu: - insecticide (pentru combaterea paduchilor, afidelor, viermilor, vispilor) - fungicide (pentru combaterea rapanului, fainarii, manei, putregaiului) - acaricide (pentru combaterea acarienilor)
