UNIVERSITATEA ANDREI SAGUNA FACULT FACULTA ATEA DE PSIHOS P SIHOSOCIO OCIOLGIE LGIE MASTER PSIHOLOGIE CLINICA
PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA NOTE DE CURS
Conf.Univ.Dr. Livica Fratiman
Constanta !"#
Parint$%$ ima&inar
Eul Adult (Neopsihic),Eul (Neopsihic),Eul Copil (Arheopsihic) si Eul Parinte (Exteropsihic) (Exteropsihic) sunt cele trei stari principale ale Eului descries de catre Berne.Starile Eului Copil si ale Eului Parinte sunt fixari de experiente traite si de reactii precoce sau interiorizate (introiectarea) (introiectarea) inconstienta a altor persoane importante. importante. Psihoterapia integratia integratia propune propune in plus un alt proces prin care se se do!andesc fixarile. "rmarind un proces de dezoltare normal in mica copilarie,copiii isi creaza adesea o imagine,o figura inchipuita,ca modalitate de a#si procura controlul,structura,afectiunea controlul,structura,afectiunea materna sau ceea ce aceasta tanara persoana a simtit ca fiind o lipsa sau fiind inadecat. Sunt copii care isi creeaza propriul lor !au#!au,o !au#!au,o creatura inspaimantatoare care ameninta cu represalii teri!ile pentru mici greseli.$mpodo!irea greseli.$mpodo!irea parintelui imaginar cu toate aspectele rele si inspaimantatoare inspaimantatoare inerente situatiei de a fi educat de catre parinti,ii permite copilului copilului sa#si pastreze %ama si &atal &atal pe deplin deplin !uni si iu!itori. iu!itori. 'e#a lungul anilor din scoala primara,ichard era o!sedat de !au#!au.Cand a deenit adolescent, nu mai era preocupat de acest aspecttotusi,ramanea inca posi!ilitatea unui profesor sau a unui politist seer care l#ar fi pedepsit daca s#ar fi indepartat de la calea cea dreapta.$nainte sa atinga treizeci de ani, ichard o pierdu pe !unica sa si merse sa#si a*ute familia sa faca curat in casa.$n momentul in care facea curat su! patul sau si intr#un intr#un dulap, deein foarte anxios.Anticipa o pedeapsa teri!ila si, desi isi spunea ca nu sunt rationale gandurile gandurile sale, continua sa astepte sa se intalneasca cu ceea ce a mai ramas din !au#!au. +ucrand cu terapeutul sau, ichard incepu sa#si aminteasca ca, atunci cand era mic, credea ca !au#!au locuieste in camera !unicii si ca acesta era capa!il sa#l urmeze la scoala sau la *ocurile sale. 'aca ichard era o!raznic, !au#!au il pedepsea cu siguranta. $n timpul procesului de terapie, ichard incepu sa#si aminteasca de o palma la fund de la arsta de ani, administrate de mama sa in camera !unicii sale, in timpul unei sar!atori in familie. Putin timp dupa palma, ichard isi dezolta credinta in existent lui !au#!au, putand astfel sa o ada pe mama lui ca fiind foarte iu!itoare si tolerant pentru purtarea sa. Pot exista persoane care isi creeaza o -nasa zana, un fel de parinte imaginar care le iu!este si le ingri*este chiar si atunci cand parintii naturali sunt reci, a!senti sau a!uzii. Aceasta imagine create sereste pe post de aparatoare intre figurile parentale reale si dorintele, neoile si sentimentele copilului mic. Neplacerile ineita!ile legate de cresterea intr#o lume imperfect sunt mai tolera!ile, deoarece figura imaginara aduce ceea ce le lipsea parintilor reali. Anne#%arie cunostea perioadele de depresie in timpul carora manca in cantitati foarte mari. $n acele momente, ea resimtea nostalgia !unicii sale decedate, pe care o descria terapeutului sau ca fiind afectuoasa, intelegatoare, colsolanta si care, spunea ea, ii aducea mereu !unatati. &erapeutu &erapeutul,l, din curiozitate, o intrea!a pe Anne#%arie Anne#%arie ce arsta aea cand !unica !unica sa murise, la care ea raspunse -/ luni. 0r un copil de / luni nu poate sa cunoasca cu o !unica, experientele relatate de Anne#%arie. Pe masura ce terapeutul explora golul dintre nostalgia Annei#%arie cu priire la !unica sa si faptul ca aceasta ace asta din urma era de*a moarta inca din copilaria timpurie a fetei, clienta incepu sa#si aminteasca experiente din copilaria sa, inaccesi!ile memoriei sale de multi ani. Aceasta suferise in repetate randuri a!uzuri atat din partea tatalui sau
Parint$%$ ima&inar
Eul Adult (Neopsihic),Eul (Neopsihic),Eul Copil (Arheopsihic) si Eul Parinte (Exteropsihic) (Exteropsihic) sunt cele trei stari principale ale Eului descries de catre Berne.Starile Eului Copil si ale Eului Parinte sunt fixari de experiente traite si de reactii precoce sau interiorizate (introiectarea) (introiectarea) inconstienta a altor persoane importante. importante. Psihoterapia integratia integratia propune propune in plus un alt proces prin care se se do!andesc fixarile. "rmarind un proces de dezoltare normal in mica copilarie,copiii isi creaza adesea o imagine,o figura inchipuita,ca modalitate de a#si procura controlul,structura,afectiunea controlul,structura,afectiunea materna sau ceea ce aceasta tanara persoana a simtit ca fiind o lipsa sau fiind inadecat. Sunt copii care isi creeaza propriul lor !au#!au,o !au#!au,o creatura inspaimantatoare care ameninta cu represalii teri!ile pentru mici greseli.$mpodo!irea greseli.$mpodo!irea parintelui imaginar cu toate aspectele rele si inspaimantatoare inspaimantatoare inerente situatiei de a fi educat de catre parinti,ii permite copilului copilului sa#si pastreze %ama si &atal &atal pe deplin deplin !uni si iu!itori. iu!itori. 'e#a lungul anilor din scoala primara,ichard era o!sedat de !au#!au.Cand a deenit adolescent, nu mai era preocupat de acest aspecttotusi,ramanea inca posi!ilitatea unui profesor sau a unui politist seer care l#ar fi pedepsit daca s#ar fi indepartat de la calea cea dreapta.$nainte sa atinga treizeci de ani, ichard o pierdu pe !unica sa si merse sa#si a*ute familia sa faca curat in casa.$n momentul in care facea curat su! patul sau si intr#un intr#un dulap, deein foarte anxios.Anticipa o pedeapsa teri!ila si, desi isi spunea ca nu sunt rationale gandurile gandurile sale, continua sa astepte sa se intalneasca cu ceea ce a mai ramas din !au#!au. +ucrand cu terapeutul sau, ichard incepu sa#si aminteasca ca, atunci cand era mic, credea ca !au#!au locuieste in camera !unicii si ca acesta era capa!il sa#l urmeze la scoala sau la *ocurile sale. 'aca ichard era o!raznic, !au#!au il pedepsea cu siguranta. $n timpul procesului de terapie, ichard incepu sa#si aminteasca de o palma la fund de la arsta de ani, administrate de mama sa in camera !unicii sale, in timpul unei sar!atori in familie. Putin timp dupa palma, ichard isi dezolta credinta in existent lui !au#!au, putand astfel sa o ada pe mama lui ca fiind foarte iu!itoare si tolerant pentru purtarea sa. Pot exista persoane care isi creeaza o -nasa zana, un fel de parinte imaginar care le iu!este si le ingri*este chiar si atunci cand parintii naturali sunt reci, a!senti sau a!uzii. Aceasta imagine create sereste pe post de aparatoare intre figurile parentale reale si dorintele, neoile si sentimentele copilului mic. Neplacerile ineita!ile legate de cresterea intr#o lume imperfect sunt mai tolera!ile, deoarece figura imaginara aduce ceea ce le lipsea parintilor reali. Anne#%arie cunostea perioadele de depresie in timpul carora manca in cantitati foarte mari. $n acele momente, ea resimtea nostalgia !unicii sale decedate, pe care o descria terapeutului sau ca fiind afectuoasa, intelegatoare, colsolanta si care, spunea ea, ii aducea mereu !unatati. &erapeutu &erapeutul,l, din curiozitate, o intrea!a pe Anne#%arie Anne#%arie ce arsta aea cand !unica !unica sa murise, la care ea raspunse -/ luni. 0r un copil de / luni nu poate sa cunoasca cu o !unica, experientele relatate de Anne#%arie. Pe masura ce terapeutul explora golul dintre nostalgia Annei#%arie cu priire la !unica sa si faptul ca aceasta ace asta din urma era de*a moarta inca din copilaria timpurie a fetei, clienta incepu sa#si aminteasca experiente din copilaria sa, inaccesi!ile memoriei sale de multi ani. Aceasta suferise in repetate randuri a!uzuri atat din partea tatalui sau
cat si a mamei sale si adesea fusese inchisa in pinita zile intregi, fara mancare. Anne#%arie poesti cum, dupa dupa !ataie, sau in intunericul intunericul pinitei, pinitei, -aparea !unica pentru a o consola, consola, a o incura*a si iiii promitea mancaruri mancaruri minunate. minunate. Creandu#si aceste imagini ale unei unei !unici, Anne# %arie a reusit sa#si satisfaca, macar in imaginatie, catea din neoile sale de a primi ingri*iri hranitoare potriite, care lipseau in mod radical din comportamentul parintilor parintilor sai fata de ea. Pe masura ce se maturizeaza si acced de la fazele de dezoltare ulterioare, copii uita imaginile autogenerate. 'ar cand copilul refuleaza constientizarea neoilor, sentimentelor si amintirilor sale, in scopul de a supraietui in familie, imaginea autogenerata se fixeaza si nu se integreaza in lucrurile inatate ulterior. 0ricare ar fi caracteristicile carac teristicile Parintelui autogenerat fixat, acestea opereaza de#a lungul anilor precum starea Eului Parinte descrisa de Berne. Aceasta functioneaza ca o personalitate intrioectata totodata, aceasta este adesea mai exigenta, fara logica sau mai irationala decat adearatul parinte (la urma urmei, aceasta isi are originea in imaginatia unui copil mic). Parintele autogenerat, iesit din imagini fantasmatice furnizeaza o serie de ganduri, sentimente si comportamente c omportamente inchistate, neintegrate si in fata careia persoana reactioneaza ca si cum ar fi or!a de adearate interiorizari ale persoanelor adulte in copilarie. F'nctii a%$ stari%or E'%'i
Berne a folosit termenul de -stari ale Eului pentru a descrie o dispozitie psihica pereche cu un sistem coerent de sentimente interne si de ganduri si un sistem correspondent de posture, expresii faciale si alte comportamente externe. Schema de comportament si dispozitia pe care o persoana o traieste si si o arata la un moment dat dat formeaza starea Eului acti. acti. Plecand de la aceste stari ale Eului acti persoanele comunica. Cateodata, indiizii se adreseaza unii altora plecand de la starea Eului Parinte, cu toate sentimentele, atitudinile atitudinile si expresiile pe care le aeau tatal sau mama lor, cu ani in urma altadata, acestia reactioneaza ca un copil, percepand situatia ca atunci cand aeau doar 1 sau 2 ani. Se poate sa se conecteze la starea Eului Adult Adult sis a reactioneze in mediul lor (si al persoanelor din *ur) cu emotiile, ideile si comportamentele adecate situatiei si nielului de dezoltare prezent si fara a fi incarcati de interiorizarile parintilor sau fixarile copilariei. Cunoasterea mecanismelor de aparare a Eului reprezinta o parte integranta a intelegerii functionarii starilor starilor Eului si a actiarii lor. 'in cauza fixarii mecanismelor de aparare,aspectele Eului arhaic (Copil) sau interiorizate (Parinte) raman ca niste stari detasate si nu se integreaza in constiinta neopsihica (Adult). Constientizarea, proprie starii Eului Adult, a neoilor, dorintelor, amintirilor si influentelor externe, ramane !locata prin mentinerea mecanismelor de aparare a !e!elusului, !e!elusului, cum ar fi eitarea, intepenirea si lupta (3rai!erg /456) apararile orale tarzii, prin clia* (3air!airn, /41) transformarea afectului (3rai!erg, /456) apararile infantile precoce descrise de Anna 3reud (/467). $n plus, deplina functionare a starii Eului Adult este inhi!ata de catre mecanismele de aparare complexe care sunt introiectia, proiectia, retroflectia, deflectia si confluenta (asa cum sunt definite de terapia 8rstalt). 3unctia starii Eului este asadar interactiunea dinamica intre aceste procese intrapsihice si comportamentale o!sera!ile. o!sera!ile.
$n functie de fixarea mecanismelor de aparare, functia starii Eului poate fi actie, sau poate sa ramana la starea de influenta psihica. Putem o!sera manifestarea starii Eului Parinte (Exteropsihica) cand o persoana resimte, percepe mediul incon*urator sau actioneaza in mod actie asa cum parintii sai o faceau cu ani in urma. Starea actie a Eului Parinte apare cel mai tipic la persoana care le or!este propriilor copii exact cum i se or!ea ei cand aceasta era mica. Suzanne tipa la copiii sai si ii certa cand simtea o presiune sau cand era stresata. 'e#a lungul intregii sale copilarii, mama Suzannei ii adresase in*urii sau ii reprosase felul in care facea lucrurile. 'esi Suzanne si#a *urat ca nu ii at rata pe niciunul dintre copii sai la fel, ea poestea ca -tipetele ieseau singure. $n acele momente, starea Eului Parinte interiorizat era actia. $n timp ce starea Eului Parinte influenteaza pe cinea in mod intrapsihic, aceasta persoana isi ca arata cel mai pro!a!il comportamentele copilaresti. Acestea or reflecta arsta la care copilul a trait un conflict cu parintele sau cu parintii reali, sau cand s#a produc o a!senta semnificatia a contactului. Persoana resimte sau se comporta actie ca si copilul care era in realitate acum catia ani, cu aceleasi mecanisme de aparare copilaresti. Sa rationezi, sa percepi, sa resimti sis a te comporti de maniera copilareasca este o reactie la influenta interna a starii Eului Parinte. Suzanne poestea ca dup ace tipa la copiii sai, ea isi spunea -Nu esti !una de nimic9 si -esti cea mai proasta persoana din lume. Apoi, !ulersata, ii era rusine de ea insasi si chiar se scuza de mai multe ori in fata copiilor sai. +e aducea adesea cadouri pentru a -compensa rautatea din comportamentul sau -. &im descria cum de fiecare data cand era pe punctual sa deschida un nou dosar professional, deenea trist, simtea un nod in stomac si medita asupra unui gand recurent : -'e ce iti !ati *oc;. $n timpul terapiei sale, &im si#a amintit ca era in mod textual cuintele tatalui sau, exact inainte ca &im sa mearga la un recital de muzica la arsta de // ani, si mai apoi la inmanarea diplomelor la liceu. Acest dialog intern s#a oprit cand &im a resimtit furie si s#a imaginat spunandu#$ tatalui sau intr#un mod expresi sa inceteze sa#l mai umileasca in felul acesta deoarece el era acum un procuror competent. Pentru a se apara de influenta intrapsihica a parintilor interiorizati, sau a altor persoane importante, un indiid isi poate proiecta personalitatea introiectata asupra unei alte persoane precum sot, profesor, terapeut pentru a percepe mai apoi aceasta persoana sis a reactioneze la aceste fapte cum el
Principalele moduri de reactie a indiizilor in prezenta conflictului intrapsihic intre starile Eului sunt: - regresia la starea Eului Copil, ca reactie la influenta interna a starilor Eului Parinte (tristetea lui &im si durerile sale de stomac) - manifestarea actia a continuturilor starilor Eului Parinte, indreptata spre altcinea pentru a se incerca eitarea presiunii interne (cand Suzanne tipa si isi cearta copiii) - transferul in timpul caruia parintele interiorizat si
Analiza procesului numit cathexis a unei stari a Eului = sursa energiei psihice in orice moment din timp = depinde de corelarea a patru factori determinanti: /. fenomenologic (su!iecti) >. $storic 6. comportamental (de dezoltare) . social (transferential)
Primul este trairea fenomenologica sau su!iectia, a clientului acesta include senzatiile, sentimentele si coningerile care formeaza perspectia sa. Pentru a identifica trairea su!iectia, terapeutul cerceteaza starea clientului, daca acesta se simte !ine in pielea lui, sau chiar modul de reactie interioara la propriul sau comportament. +a acest tip de intre!ari, ?osiane raspunse: -$mi era frica si ii raspundeam profesorului meu de la uniersitate exact ca si cum as fi fost in clasa a sasea. Bernard poesti ca desi se simtea adesea rusinat de comportamentul fata de fiul sau, i se intampla adesea sa se simta condus fara oie, sa foloseasca acelasi ton al ocii si aceleasi cuinte ca ale tatalui sau, atunci cand acesta in critica, cu treizeci si trei de ani inainte. ?ac@ues era neros pe oamenii care lucrau cu el pentru ca acestia nu ii impartaseau entuziasmul. &erapeutul ii sugera sa renunte la enerare sis a simta placere cand lucreaza la partea lui de proiect. ?ac@ues raspunse: -&re!uie sa fiu neros. Acest sentiment de a nu aea alta alternatie a fost un indiciu pentru terapeut, semnaland ca aceasta nerozitate a fost introiectata, desi nu e posi!il pentru moment indepartarea posi!ilitatii ca aceasta furie sa fie fondata pe decizii fixate din copilarie. aspunsurile lui Bernard si ale lui ?ac@ues indica neoia unei cercetari mai directionate inspre experientele traite, su!iectie pentru a do!andi o imagine clara a poestilor din ietile lor. Ceea ce clientul a trait in trecut este ealuat datorita crearii unui mediu incon*urator sustinator, ce ii permite sa fie li!er sa#si eoce amintirile: o cercetare asupra dinamicilor intre copil si ceilalti, asupra relatiei intre mama si tata, furnizeaza informatii esentiale in ceea ce prieste conflictele precoce. &erapeutul poate facilita acest proces punand intre!ari de genul -cine; sau -cand; ca de exemplu: -Cine, in familia ta, resimtea sau se comporta astfel; sau chiar - cand erai in clasa a2 a, ce s#a intamplat intre tine si profesorul tau de esti speriata;. aspunsurile la aceste intre!ari pot conduce la o cercetare mai specifica asupra familiei clientului, sau la poestea scolaritatii sale, sau la o intoarcere la experientele sale fenomenologice. Astfel intre!arile - cum te simteai si ce faceai in interiorul tau cand tatal tau te critica; sau - cum te descurcai cand erai in conflict cu un profesor in clasa a2#a;, inita clientul sa retraiasca eenimentele trecute. $n acest ansam!lu de informatii fenomenologice si istorice, terapeutul aduna datele semnificatie indicand ce stare a Eului este actie sau influenteaza pe plan intern. Al treilea indicator pe care terapeutul tre!uie s ail ealueze este nielul comportamental sau de dezoltare. &erapeutul estimeaza comportamentul actual o!sera!il al clientului spri*inandu#se pe informatia rezultata din o!seratie si pe cercetarea desfasurata in campul dezoltarii finite umane. &ot ceea ce au inatat psihologii, de#a lungul anilor, despre interactiunea precoce mama
perioada din viata clientului si a aflat ca mama sa fusese internata in spital pentru o perioada lunga cand el avea in jur de doi ani, ca s-a simtit speriat si nesigur – sentiment ce se repeat la varsta adulta, de fiecare data cand se afla in fata unei noi provocari. Sentimentul se regasea in felul sau de a merge.
"n comportament incongruent cu contextual actual poate sa fi fost normal si adecat pentru un copil, la un stadiu specific dezoltarii sale, dar poate fi in mod egal un indiciu asupra modului in care clientul s#a aparat in timpul unei situatii traumatice. Cand Marie remarca o tensiune intre doua persoane, ea incpea sa faca comentarii in afara dicutiei si incerca sa schimbe subiectul conversatiei. tunci cand terapeutul incepu sa e!ploreze acest comportament,Marie isi aminti ca in copilarie, increase sa atraga atentia unuia dintre parinti, cand simtea ca se apropie o disputa, caci acest lucru degenera d e obicei intr-un conflict violent. Comentariile Mariei in afara subiectului, in prezenta situatiilor tensionate , sunt o regresie la apararea sa din copilarie de tip deflective, in fata conflictului.
Atunci cand un parinte introiectat functioneaza frecent ca parte a starii Eului Copil, clientul risca de asemenea sa se comporte intr#un mod copilaresc. $n acest caz, terapeutul a tre!ui sa com!ine o!seratiile rezultate din ealuarea nielului de dezoltare, ancheta istorica si fenomenologica, pentru a sta!ili daca o reactie de aparare specifica, o schema de comportament sau o emotie sunt manifestari ale unei stari exteropsihice a Eului sau ale unei fixari arheopsihice. Stephane povestea ca devenea adesea deprimat, mai ales cand lucrurile mergeau bine in viata lui. " e!plorare a situatiei sale actuale si a modurilor sale de gand ire nu aratau nimic semnificativ, nu mai mult decat cercetarea facuta asupra e!perientelor sale traite in copilarie. La sfarsit, terapeutul e!plora cum era mama lui Stephane si afla ca aceasta suferise mai multe pierderi majore in viata sa. #aspunsul sau emotional, de adult, la e!perientele fericite era inchiderea si aceasta consta in actiunea de a nu se lasa cuprinsa de nimic pozitiv, de frica sa nu se intample ceva $teribil%. &esi se pare ca aceasta nu i-a spus nimic niciodata in mod deschis lui Stephane cu privire la sentimentul de fericire sau de entuziasm, acesta din urma, fara sa-si dea seama, internalizase reactia ei si o facuse sa fie si a lui.
Al patrulea element ce determina o stare a Eului este factorul social sau transferential. Analiza tranzactiilor aduce informatii suplimentare pentru a indica ce stare a Eului e actia, natura si influenta intrapsihica si ce stimul enind de la terapeut a aut ca efect declansarea cathexisului. &ranzactiile intre client si terapeut, sau, intr#un grup de terapie, intre client si client, pot sa reflecteze un transfer prezent, o tentatie din partea clientului de a transpune in act cea ce lui
terapeutul afla ca tatal lui 'enn( avea obiceiul de a deforma cuvintele fie pentru a o critica, fie pentru a rade de ea. tunci cand terapeutul se adresa starii )ului dult a lui 'enn( pentru a face constatari clarificatoare, aceasta trecea la starea )ului Copil, reactionand in fata terapeutului ca sic and ar fi fost tatal tau.
Analiza acestei tranzactii transferentiale il a*uta pe terapeut sa inteleaga fixatia de dezoltare a lui ?enn, conflictul intern intre starile Eului Parinte si Copil si sa indentifice interentiile necesare in cazul unei copile care a fost in mod constant criticata si luata in deradere. Cand analiza tranzactiilor este corelata cu ealuarile fenomenologice, istorice si comportamentale( de dezoltare), terapeutul dispune de o ipoteza necesara pentru a sti care stari ale Eului sunt actie sau influente. ecurgerea la aceasta ipoteza permite terapeutilor sa selectioneze interentiile eficiente. SCENARIILE
Be!elusi sau copii mici (si poate chiar inainte de nastere), incepem sa ne dezoltam reactiile si asteptarile care modeleaza pentru noi tipul de lume in care traim si felul de persoana care suntem. %ai intai codificate fizic, in tesuturile corporale si eenimentele !iochimice, apoi emotional si mai tarziu cognitie, su! forma de coningeri, atitudini si alori, aceste raspunsuri formeaza un fel de !lan detaliat care a ghida modul in care ne om duce iata. Pentru Alfred Adler, era or!a aici de -stil de iata (Ans!acherAns!acher, /412) 3reud or!ea de -compulsia la repetitie pentru a descrie fenomene similare (/4>#/42/) Eric Berne numea acest plan -scenariu(/47) si Perls il denumea -scenariu de iata (/476). Formar$a convin&$ri%or ($ sc$nari'
Poestea scenariului de iata este poestea contactului si a distoriunii contactului intre un indiid si lumea exterioara, alcatuit din eenimente si relatii cu diferite persoane. Atat timp cat Eul este implicat intr#un process de contact normal, pe planul intern si extern, or aparea si neoi ce or fi resimtite si puse in relatie cu mediul incon*urator intr#un mod sanatos din punct de edere organic. 0 neoie resimtita apare, este satisfacuta, apoi trece pe plan secundar persoana se indreapta apoi spre experienta urmatoare. Experienta nu este inchisa in mod natural si tre!uie sa gaseasca o inchidere artificiala. Aceste inchideri artificial formeaza su!stanta reactiilor si deciziilor din copilarie care se or fixa si care sunt suscepti!ile sa creeze o situatie unde introiectia personalitatii altuia se a produce in mod pro!a!il. Scenariul de iata este un plan autoprotector care se naste din introiectii, reactii de supraietuiresi decizii din copilarie este o serie fixate de aparari care impiedica neoile si sentimentele nesatisfacute in copilarie sa a*unga in plan constient. $ntriga principal si intrigile secundare sunt directiele in *urul carora se inarte ceea ce noi traim. Scenariul limiteaza spontaneitatea si supletea si rezolvarea problemelor si in relatia cu ceilalti, caci poestea ietii fiecaruia, incluse fiind aici si sfarsitul si eenimentele ma*ore, era de*a scrisa, in general din mica
copilarie. $n esenta sa, scenariul raspunde la intre!area -Ce face o persoana ca mine intr#o lume ca ca aceasta, cu oameni ca oi;. Scenariul de iata este o repetitie a dramelor din copilarie nerezolate. Introi$ctia
Scenariul poate fi sta!ilit in doua moduri: prin mecanismul de aparare al introiectiei si
D$ci)ii%$ sc$nari'%'i
A doua modalitate prin care unscenariu se formeaza, trece prin deciziile si reactiile copilului in legatura cu iata, fondate de perceptia optiunilor care ii sunt oferite. $rina, o persoana istoita, a crescut alaturi de o mama alcoolica, care era adesea incapa!ila sa pregateasca cina sau sa raspunda neoilor $rinei in termeni de ingri*ire maternal. $n *urul arstei de 1 ani, $rina decide c ace mai !una modalitate de a se descurca in iata este aceea
de a deeni competenta si eficace. Astazi, ea este foarte organizata, controlata si suprasolicitata la locul de munca. Sentimentul sau de D responsa!ilitate D o antreneaza in dificultatile cu altii la munca si acasa. +a polul opus, &om, in arsta de 6/ ani, se afla la al cincilea D locsor de munca D. El nu depune nici un efort ca sa reuseasca si a refuzat o specializare care i#ar fi oferit o aansare la actualul sau loc de munca. $n scoala primara, el suferea de dislexie. Comparandu#se cu tatal sau, un distins profesor uniersitar sau cu mama sa, lector aid, el a tras concluzia ca este D prost D si c#ar fi D inutil sa mai incerce D. Astazi, el isi mentine credintele : D Eu sunt prost D si D la ce !un sa mai incerc, oricum oi esua D ptr. a#si continua iata anticipata si ptr.a o *ustifica. eactiile si deciziile din copilarie apar in primul rand ca un mi*loc de acomodare cu nelinistea, iar dupa aceea, prin efectul intaririi interne si externe, ele in sa formeze sistemul general de coningeri < credinte ale unei persoane. Aceste coningeri de scenariu incep sa se dezolte cand un copil suporta presiune comportamentului parental din *urul sau a unui traumatism, in deose!i in circumstantele in care exprimandu#si sentimentele, nu a*unge neaparat la satisfacerea neoilor sale. Prin intermediul unei medieri cognitie ( aparare intelectuala impotria emotiilor inconforta!ile), copilul incearca sa inteleaga sis a explice ceea ce traieste si neoile sale nesatisfacute, luand decizii referitoare la el insusi, la altii si la calitatea ietii. 'eciziile D eu sunt prost D si D la ce !un sa incerc D au fost mecanismele lui &om ptr.a face fata ietii luate in urma cu sau de ani aceste decizii sunt mentinute astazi su! forma credintelor de scenariu. Coningerile < credintele de scenariu sunt in mod o!isnuit traite in termini concreti, similari modului de gandire copilaresc si seresc drept aparare cognitia impotria constientizarii selectiei emotiilor si neoilor nesatisfacute in copilarie. Cu titlu de exemplu, aratam cum introiectarea definitiilor si in*onctiunilor date de parinti este utilizata concomitant cu deciziile din copilarie ptr.a forma un scenario de iata. Astfel, o aem pe %aria, o tanara femeie extreme de calma, care isi dezaluie rar dorintele si neoile. $n terapie, ea retraieste constangerea de a#i fi suprimata fericirea si entuziasmul ietii din epoca in care ea a conietuit cu o !unica !olnaa la pat, o perioada foarte lunga de timp. Fgomotele normale ale %ariei in timp ce se amuza, o trezeau adesea pe !unica $ se spunea atunci %ariei ca era D rea D, drept urmare ea era do*enita si pedepsita. $ se repeat tot timpul D Nu fa zgomot D. %odul sau de a da sens si de a controla aceasta situatie a fost acela de a se coninge ca dorintele sale erau de natura celor ce fac rau altora. Ea isi continua iata su! imperiul acestei decizii cu sotul, copiii si prietenii sai. Ea traia propriile sale pulsiuni si dorinte ca D un om rau D si le pastra in ea, neexperimentandu#le cu toate acestea, ea le oferea adesea si altora, deoarece ei nu reuseau sa reactioneze la ceea ce ea aea de ascuns cu atata a!ilitate si atata determinare. Ptr.a simplifica lucrurile, descriem adesea reactiile de supraietuire precoce sau formarea coningerilor de scenario ca si cum ar fi surenit un moment special din iata copilului. Asadar, este important sa pastram in minte faptul ca o decizie de scenario poate fi luata intr#o perioada mai lunga de timp. Ea poate sa profina din interactiune copilului cu niste parinti imaginar sau, la fel de !ine cu niste persoane reale, sau din imaginatia sa, din isele sale, precum si din fapte reale. $n ochii copilului, deciziile luate par sa fie cea mai !una alegere posi!ila, in circumstantele
date ptr.a rezola pro!lema imediat. 0 data adoptate, coningerile de scenario exercita o influenta asupra a ceea ce or seri stimuli interni si externi, cum or fi ei interpretati si daca ei or ceda sau nu, locul unei actiuni. Ele dein o profetie care se auto indeplineste si datorita careia asteptarile copilului se erifica ca fiind sigur adearate. $n concluzie, scenariul de iata este repetitia de#a lungul ietii a eenimentelor si reactiilor care s#au produs in copilarie. M$ntin$r$a sc$nari'%'i
Pe masura ce o persoana creste, scenariul sau de iata este mentinut ptr.: - a eita sa retraiasca neoile nesatisfacute si sentimentele corespunzatoare, suprimate in perioada in care copilul a introiectat in*octiunile si definitiile parentale si < sau a luat deciziile scenariului - a furniza un model predicti ptr.iata si ptr.relatiile interpersonale. Predictia este importanta, mai cu seama in cazul crizei si a traumei cei mai multi dintre noi considera ca fiind inconforta!il a nu sti ceea ce urmeaza, a nu intelege ceea ce se intampla sau a ignora cum conduita noastra a fi perceputa de ceilalti. 'esi scenariul este adesea distrugator, el furnizeaza totusi un echili!ru psihologic sau homeostazie: el ne transmite cel putin iluzia predicti!ilitatii. 0rice fisura in acest model predicti!il genereaza anxietate, iar noi ne organizam ptr.a eita disconfortul perceptiilor si experientelor traite, astfelincat sa reusim sa mentionam coningerile noastre de scenariu. Eric Berne foloseste termenul de D scenariu D atunci cand face referire la un plan de iata longitudinal, format din introiectii si decizii. 'aca am prezenta scenariul ca un sstem intrapsihic si interpersonal, am putea o!sera cum acesta este trait zi dupa zi, cum intriga sa se consolideze si cum altii sunt manipulati sa#si ocupe rolurile pe care acesta le solicita. Scenariul ietii deine un sistem distorsionat, autointarit, de sentimente, ganduri si actiuni. Pe langa credintele de scenariu ( replicile lui &om D eu sunt prost D si D la ce ma a*uta sa incerc, oricum oi esua D), sistemul de scenariu mai cuprinde si alte doua componente legate si interdependente: manifestarile de scenariu ( &om nu depune nici un efort ptr.a reusi ) si experientele intaritoare (&om isi aminteste ca a pierdut inca slu*!e ).
Manif$stari%$ sc$nari'%'i
Cand neoile actuale nu sunt satisfacute in iata adulta, s#ar putea intampla ca sentimentele correlate si coningerile scenariului sa fie stimulate ca si cum ar apartine perioadei in care scenariul a fost scris. Atunci, este pro!a!il ca persoana sa se anga*eze in comportamente destinate sa erifice coningerile scenariului. Acestea sunt acele comportamente pe care le numim manifestarile scenariului, care pot include orice comportamente o!sera!ile ( alegerea cuintelor, secente de fraze, tonul ocii, manifestari emeotionale, gesturi si miscari ale corpului ) care sunt atat manifestari directe
ale coningerilor scenariului cat si neoi si sentimente refulate ( process intrapsihic ). 0 persoana poate reactiona intr#o maniera definite de coningerile scenariului, spunand de exemplu, D eu nu stiu D atunci cand ea gandeste D eu sunt proasta D sau iners intr#o maniera care o a apara, su! raport social, de coningerile sale de scenariu: de exemplu, fiind un excellent ele, o!tinand multe diplome ptr.a disimula coningerea D eu sunt proasta D in ochii altora. Copiii testeaza o gama ariata de comportamente in timpul copilariei ptr.a#l descoperi pe cel care prooaca reactii, confirmand ceea ce cred ei. eactiile in sensul confirmarii, reduc anxietatea si modeleaza repertoriul de comportamente, in timp ce reactiile de non#confirmare se pregatesc pro!a!il sa fie indepartate. Prin urmare, copilul sta!ileste un grup specific de comportamente cuprinzand manifestarile emotionale si le utilizeaza repetitie, in deose!i in situatiile in care coningerile scenariului sunt cele mai actie. Aceste comportamente se intand si in iata adulta si spun perseerant poestea mediului scolar si a sistemului familial originar. Copil fiind, ?anne, a decis ca ea nu a o!tine ceea ce#si doreste si a inatat mai degra!a sa rada decat sa resimta frecent proasta dispozitie. Adult fiind, $oana solicita rar ceea ce rea si de fiecare data cand cere cea, ea o face razand. asul o a*uta sa#si aminteasca ei insasi de a nu fi deceptionata cand prezicerea sa ( D Eu nu oi aea ce doresc D) se a adeeri intocmai. asul sau transmite in mod egal altora faptul ca ea nu se asteapta cu adearat ca ei sa ia in serios cererea sa si altfel prezicerea sa este pregatita sa fie realizata. Printre manifestarile scenariului, exista reactiile fiziologice indiiduale, care in in plus sau in locul comportamentelor izi!ile. Aceste experiente traite nu sunt usor o!sera!ile cu toate acestea, persoana poate sa le expuna: crampe la stomac, incordari musculare, dureri de cap, colita = o imensitate de reactii somatice ale coningerilor scenariului si refularii neoilor si sentimentelor. &ensiunile corporale a*uta la mentinerea neoilor, amintirilor, sentimentelor si reactiilor si in acelasi timp, la mentinerea lor in afara constientizarii. Persoanele care au numeroase !oli sau acuze somatice cred adesea ca ele au D cea care schioapata D in ele si utilizeaza simptomul fizic ptr.a intari coningerea = o aparare cognitie care, la randul sau, sereste la mentinerea intacta a sistemului scenariului. %anifestarile scenariului cuprind in mod egal fantasmele in care indiidual isi imagineaza comportamente, ale sale sau ale altcuia, care spri*ina coningerile sale de scenariu. ?eanne, a carei coningere de scenariu este aceea ca ea nu a aea ce isi doreste, isi imagineaza oamenii fara reactie in ceea ce o prieste. Cand ea isi da seama ca i#ar placea ca sotul ei sa#si aminteasca data aniersarii sale, ea si#l imagineaza reenind acasa cu mainile goale sau ca fiind hotarat sa lucreze pana tarziu la !irou in seara respectia. Aceste comportamente imaginare functioneaza la fel de eficace ca si comportamentele reale, ducand la intarirea coningerilor si a sentimentelor de scenariu, iar uneori sunt mai
mult eficiente. Ele actioneaza asupra sistemului exact ca si cum eenimentele s#ar fi petrecut in realitate. E*+$ri$nt$%$ intaritoar$
0rice manifestare a scenariului poate aea ca rezultat o experienta intaritoare, adica un eeniment consecutie care doedeste ala!ilitatea coningerii de scenariu si *ustifica astfel comportamentul apartinand manifestarilor scenariului. Experientele intaritoare sunt o colectie de amintiri incarcate emotional, reale sau imaginare, referitoare la comportamentele proprii sau ale altora o colectie de trairi corporale interioare sau relice fantasmatice, onirice sau halucinatorii. Experientele intaritoare seresc ca mechanism retroactie destinat sa consolideze coningerile de scenariu dar amintirile care intaresc coningerile de scenario sunt acceptate si retinute cu usurinta. Cat despre amintirile care anuleaza coningerile de scenariu, ele or fi refuzate sau uitate, deoarece ar risca sa sfideze coningerea si ansam!lul procesului de aparare. $ata un alt exemplu de sstem al scenariului care ilustreaza interactiunea dintre coningeri < sentimente de scenariu, manifestari de scenariu si experiente intaritoare. +a nasterea surorii sale gemene, +uiza ia o decizie = fondata prin ingri*irile primate de geamana !olnaa si pe propria sa D eictiune D = este !ine de stiut ca ea ( +uiza ) nu era importanta. $n perioada in care mama sa suferea o mare presiune emotionala si era indisponi!ila pe plan psihologic, tatal sau era adesea a!sent. 'ecizia precoce D eu nu sunt importanta D a fost consolidate de nasterea fiecarui copil care a urmat si de#a lungul situatiilor domestic traumatizante in care, +uiza fiind cea mai mare, neoile sale au fost ignorate. Ea a poestit in timpul terapiei ca a trait adesea atitudinea non = er!ala a parintilor sai ca si in*onctiunea D de a nu fi importanta D. +a o arsta precoce, ea descopera ca una dintre solutiile la pro!lema de a nu fi importanta, era sa ai!a gri*a de ceilalti, frate, surori si parinti. Acest lucru ar face posi!ila multumirea unora izai de neoile lor, chiar daca ea insasi nu conta cu adearat. $n iata sa de adult, decizia +uizei se reflecta in alegerea unei cariere in profesiile de spri*in. Atitudinea sa generala era una de tacere si retragere, supusa fata de altii. aspunsul social al altora era de a ignora si adesea ea nu o!tinea ceea ce#si dorea, de unde a rezultat intarirea coningerii sale de a fi mai putin importanta decat altii. Comportamentul sau afecti era eidentiat de tristetea im!inata cu episoadele de depresie si < sau de dureri seere de cap. $n priinta ietii sale imaginare, ea se focaliza adesea pe coningerea ca daca ar fi sufficient de !una ptr.cinea, acel cinea ar iu!i#o si ar aea gri*a de ea. &ema opusa fiind, din cand in cand, fantasma unui sfarsit solitar, sarac si fara dragoste. Sc$narii%$ int$rcon$ctat$
3amilia de origine a +uizei a furnizat matricea in interiorul careia s#a dezoltat sistemul sau de scenariu. $n consecinta, el era preizi!il atunci cand ea gasea un partener
cu care sa#si cladeasca o familie a ei, insa acel cinea tre!uia sa corespunda cu minutiozitate sistemului sau de scenariu. 3amilia sa de origine, cat si relatia actuala cu sotul si copiii sai pot fi considerate sisteme de scenariu interconectate in care mem!rii familiei sunt tentati sa traiasca respectiele scenarii. $n astfel de sisteme interconectate, fiecare persoana influenteaza si este influentata de comportamentul altor mem!ri ai familiei care procura experiente intaritoare, confirmand coningerile scenariului. Acasa, comportamentul +uizei se eidentia adesea prin lungi perioade de tacere, ea petrecandu#si timpul singura, citind, fara a initia reo conersatie cu Gilliam, sotul sau. Atunci cand cand aceasta isi dorea sa comunice cu +uiza, el utiliza comportamentul ei ca experienta intaritoare ptr.a#si confirma propria sa coningere de scenariu D exista cea care schioapata in mine D. $n timpul secentelor silentioase ale +uizei, Gilliam isi imagina dierse lucruri pe care le#a facut poate anapoda, cautand motie ptr.care astfel +uiza sa#l eite. 'in fiecare fantasma, el aduna pro!e suplimentare in ederea sustinerii coningerii sale de scenariu. Apoi, el se apara contra coningerii sale, or!indu#$ sotiei si fiului sau intr#o maniera colerica, despre ceea ce ei au facut anapoda. +uiza, la randul ei, folosea amintirea criticilor colerice ale lui Gilliam ptr.a#si consolida coningerea D eu nu sunt importanta D si se retragea, furnizand un spri*in suplimentar coningerii scenariului sotului sau. +a sericiu, +uiza rumina criticile adresate de Gilliam seara, fiecare amintire serind la stimularea tristetii si furiei sale din copilarie, asadar a echilor sale decizii de scenariu. Ptr.a refula echile sentimente, ea se ostenea ptr.Gilliam sa fie multumit, anticipand tot ce ea ar fi putu sa faca ptr.a#i face placere, asteptandu#se in acelasi timp ca nici unul dintre eforturile sale sa nu functioneze pe termen lung. Sistemul scenariilor interconectate ne a*uta sa intelegem cum fiecare mem!ru al familiei sustine si a*uta pe altii zi de zi, facand sa functioneze coningerile lor de scenariu. El descrie dimanicile familiilor sau grupurilor disfunctionale atat pe plan interpersonal, cat si intrapersonal. 3iecare dintre aceste coningeri de scenariu ale unei persoane expune un punct de edere diferit desprea ea insasi si despre altii si nu in ultimul rand despre calitatea ietii. Ptr. a se anga*a intr#o manifestare de scenariu, persoanele tre!uie sa conteste alte opinii ele or mentine frecent comportamentul lor ca fiind singura modalitate sau singura modalitate naturala de a reactiona. Atunci cand sunt utilizate social manifestarile scenarice au cele mai mari sanse de a ceda locul trairilor interpersonale care, la randul lor, sunt guernate de coningerile de scenariu pe care le or consolida. Astfel, sistemul de scenariu se gaseste distorsionat si se auto consolideaza prin operarea celor trei su!sisteme ale sale, correlate si interdependente: coningeri < sentimente de scenariu, manifestari scenarice si experiente intaritoare. Sistemul de scenariu sereste drept apararea impotria constientizarii experientelor traite, neoilor si emotiilor din copilarie, in acelasi timp cu repetarea trecutului. Parcurgand scenariul noi limitam optiunile noastre si reducem aptitudinea noastra de a reactiona cu suplete la stress si crize, care apartin ineita!il conditiei umane. Su!
stres, perceptiile eronate si asteptarile starilor Eului arheopsihic ( Copil ) si exteropsihic (Parinte) neintegrate impugn echile scheme de reactie = scheme care au fost utile, !a chiar necesare intr#o epoca data, dar care astazi, nu functioneaza deloc si sunt autodistrugatoare. Ptr.a schim!a aceste scheme, persoana tre!uie sa integreze starile Eu#lui, sa renunte la perceptiile si asteptarile rigide, echi, ptr.a se indrepta catre un mod de iata !azat pe contact.
FISA DE DIAGNOSTIC
ANOREXIA NERVOASA
# # # #
Frica intensa de a lua in greutate sau de a deveni grasa chiar daca persoana nu are probleme de greutate sau este subponderala Greutate corporala cu 15% sub cea expectata si refuzul de a mentine greutatea corporala peste o greutate minima normala Imagine de sine deformata in oglinda: „ se simte grasa! "hiar daca este emaciata sau crede ca o parte a corpului sau este um#ata sau prea grasa $a femei absenta a cel putin & cicluri menstruale consecutive
BULIMIA NERVOASA
# # # # #
'pisoade recente de exces alimentar( mananca o cantitate mare de alimente) de &-* ori mai mult decat ar manca o pesoana obisnuita+ ,u-si poate controla nevoia de a manca medie minima de . episoade de exces alimentar pe saptamana) timp de cel putin & luni /e anga0eaza regulat e in autoprovocarea varsaturilor) uz de laxative sau diuretice) dieta stricta sau post) e in exercitii sportive chinuitoare ptr! 2 preveni cresterea in greutate 3reocupare excesiva ptr! Greutatea corporala
TULBURAREA TOURETTE
# 4icuri motorii multiple) unul sau mai multe ticuri vocale (nu neaparat concomitent cu cele motorii+! e exemplu) tipa) in0ura) latra) pronunta silabe fara sens) etc!
# 4icurile motorii nu sunt in mod necesar concomitente cu cele verbale) pot si # #
alternative 4icurile sunt aproape zilnice) de mai multe ori pe zi) pe o perioada de mai mult de un an 4icurile a0ung sa varieze ca localizare anatomica) frecventa) complexitate si severitate
TICUL MOTOR SAU VOCAL CRONIC
Fie ticuri motorii) e ticuri verbale) dar nu ambele
# 4icurile sunt aproape zilnice) de mai multe ori pe zi) pe o perioada de mai # #
mult de un an ebut inainte de .1 ani 2paritie nu doar ( exclusiv+ in timpul unei intoxicatii cu o substanta psihoactiva sau al encefalitei post virale sau al "oreei 6untingtoon
RETARD MINTAL
Grad de severitate
7I
8soara (se recomanda scoala a0utatoare+
de la 59-55 la 9
;oderata (se recomanda scoala a0utatoare+
de la *9 la 59-55
/evera ( se recomanda camin-spital+
de la .9-.5 la &5-*9
3rofunda ( se recomanda camin-spital+
sub .9-.5
TULBURAREA AUTISTA
;inim < simptoame din urmatoarele 1= itemuri la nivel de interactiune sociala reciproca) comunicare verbala si nonverbala) activitati si interese: 1! 2bsenta empatiei ( nu constientizeaza si nu intelege sentimentele altora+ .! ,u cauta alinare cand este suferind) ranit sau extenuat ori cauta alinare in mod stereotip spunand de exemplu „inceteaza) „inceteaza) ori de cate ori este ranit &! ,u poate sa imite gesturile sociale> formulele de politete sau salut ori face o imitatie mecanica in afara contextului *! ,u poate 0uca nici un 0oc social normal) prefera 0ocuri solitare sau implica alti copii in 0oc numai ca „a0utoare mecanice 5! ,ici un interes in a-si face prieteni de varsta lui sau manifesta in prea0ma unui egal un dezinteres clar) de exemplu citeste cartea de telefon in loc sa interactioneze cu acesta =! ,u foloseste nicio forma de comunicare verbala sau nonverbala
! "omunicare nonverbala anormala: nu priveste in ochi) are o privire xa in situatii sociale) devine rigid cand este luat in brate) nu zambeste) nu saluta mama> tata) nu interpreteaza rolul unui animal sau persona0 din povesti) nu e interesat de povesti ?! @orbire anormala ca volum) inaltime) accent) viteza) ritm si intonatie (de exemplu) ton monoton) melodie interogativa) inaltime ridicata+ 19!2nomalii marcate in forma si continutul vorbirii: stereotipii si repetari ( ecolalia imediata sau repetarea mecanica de expresii sau reclame televizate+) foloseste pe „ tu in loc de „eu) foloseste cuvinte sau expresii cu alt sens decat cel asteptat ( de exemplu) „ cal in loc de „ leagan+) are remarci fara nici o legatura cu subiectul discutiei! 11!eteriorare marcata in capacitatea de a initia sau sustine o conversatie cu altii) desi poseda un limba0 adecvat (de exemplu) abuzul de monologuri lungi despre un subiect) fara a tine cont de protestul celorlalti+ 1.!;iscari stereotipe ale corpului 1&!3reocupare si interes exagerat ptr! 3arti ale obiectelor ( de exemplu) miroase) pipaie) invarte aceeasui parte a unei 0ucarii+ sau atasarea de obiecte neobisnuite de care nu se mai desparte ( de exemplu) sfori) nasturi) pietre) hartii folosite) poze ale unei persoane) etc!+ 1*!isconfort exagerat si detresa in legatura cu modicari in aspectul camerei) casei) obiectelor din ambianta) de exemplu cand un scaun este miscat din pozitia initiala 15!Insistenta irationala de a merge pe acelasi drum sau a urma in detaliu rutele 1=!Aestrangerea marcata a intereselor si preocuparilor la un singur interes marunt) de exemplu) interes numai ptr!alinierea obiectelor inventarierea datelor meteorologice sau in a pretinde ca este un persona0 fantastic! TULBURATREA RETT
2! ricare din urmatorii itemi: 1! ezvoltare prenatala si perinatala normala .! ezvoltare psihomotorie normala in primele 5 luni dupa nastere &! "ircumferinta capului normala la nastere B! ebutul oricaruia din urmatorii itemi dupa o perioada de dezvoltare normala: 1! Incetineste cresterii capului intre 5 si *< luni .! 3ierderea aptitudinilor manuale practice capatate anterior intre etatea de 5 si &9 luni) cu aparitia consecutiva a miscarilor stereotipe ale mainii (de ex! storsul cu mainile) spalatul pe maini+ &! ;ers sau miscari ale trunchiului insucient coordonate *! eteriorare severa a limba0ului receptiv si expresiv) cu retardare psihomotorie severa
5! Interesul ptr!ambitia sociala diminua in primii cativa ani dupa debutul tulburarii) desi interactiunea sociala se poate dezvolta adesea mai tarziu!
TULBURAREA ASPERGER
2! eteriorare calitativa in interactiunea sociala manifestata prin cel putin doua din urmatoarele: 1! eteriorare semnicativa in uzul a multiple comportamente nonverbale cum ar privitul in fata) expresia faciala) posturile corporale si gesturile de reglare a interactiunilor sociale .! Incapacitatea de a promova relatii cu egalii corespunzatoare nivelului de dezvoltare &! $ipsa cautarii spontane de a impartasi bucuria) interesele sau realizarile cu alti oameni *! $ipsa de reciprocitate emotionala sau sociala B! 3atternuri stereotipe) repetitive si restranse de comportament) preocupari si activitati manifestate prin cel putin unul din urmatorii itemi: 1! 2derenta in#exibila evidenta de rutine sau ritualuri specice .! ;anierisme motorii repetitive si stereotipe &! 3reocupare persistenta ptr!parti ale obiectelor *! 3reocupare circumscrisa la unul sau mai multe patternuri restranse si stereotipe de interes si care este anormala e ca intensitate sau centrare "! eteriorare semnicativa in domeniul social) profesional ! ,u exista o intarziere semnicativa a limba0ului '! ,u exista o intarziere semnicativa in dezvoltarea cognitiva) in dezvoltarea aptitudinilor de autoa0utorare corespunzatoare varstei) in comportamentul adaptativ si in curiozitatea ptr!ambianta HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENTIE
# #
ebut inainte de ani perturbare de minim = luni) in timpul careia sunt prezente cel putin < din urmatoarele: 1! In mod frecvent da din maini sau picioare sau se foieste pe scaun .! 2re dicultati in a sta 0os cand i se cere sa faca asta &! 'ste usor distras de stimuli externi *! Ii este greu sa-si astepte randul in 0ocuri sau in situatii de grup 5! 2desea da raspunsul la intrebari inainte ca acestea sa e complet formulate =! 2re dicultati in a urma instructiunile date de altii fara sa e vorba de lipsa intelegerii sau comportament opozitional ! 2re dicultati in a se concentra asupra temelor sau activitatilor distractive
11!2desea intrerupe sau deran0eaza pe altii 1.!2desea pare a nu asculta ce i se spune TULBURAREA DISFORICA PREMENSTRUALA
2! ;inim 5 simptome au fost prezente cea mai mare parte a timpului pe parcursul unui an) in ultima saptamana a fazei luteala) au inceput sa se remita la cateva zile de la debutul fazei foliculare si au fost absente in saptamana postmenstruala) cu cel putin unul din simptome ind) e (1+)(.+) (&+ sau (*+: 1! ispozitie depresiva) sentimente de disperare sau idei de autodepreciere notabile .! 2nxietate) tensiune) senzatia de stat ca pe ace &! $abilitate afectiva notabila (plange usor) reactivitate crescuta la re0ectie+ *! ;anie sau iritabilitate notabila si con#icte interpersonale intense 5! /caderea interesului ptr!activitati uzuale =! /enzatia subiectiva de dicultati de concentrare ! $etargie) oboseala rapida sau lipsa marcata de energie
2! "el putin doua) dar mai putin de 5 din urmatoarele simptome au fost prezente in cursul aceleiasi perioade de doua saptamani) iar cel putin unul din simptome este e (a+ e (b+: 1! ispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei) aproape in ecare zi (la copii sau adolescenti dispozitia poate iritabila+ .! iminuarea semnicativa a interesului sau placerii ptr!toate sau aproape toate activitatile) ce amai mare parte a zilei &! 3ierdere semnicativa in greutate cand nu tine dieta sau plusponderal (mai mult de 5% a greutatii corpului intr-o luna+ *! Insomnie sau hipersomnie 5! 2gitatie sau lentoare psihomotorie =! Fatigabilitate sau pierderea energiei
! /entimente de devalorizare sau de culpa excesiva sau inadecvata (care poate deliranta+) aproape in ecare zi (nu simplul repros sau culpa referitoere la faptul de a deveni suferind+
2! /unt satisfacute criteriile ptr! episodul depresiv ma0or) cu exceptia duratei B! 3erioadele depresive de la criteriul 2 dureaza cel putin doua zile) dar mai putin de doua saptamani "! 3erioadele depresive survin cel putin o data pe luna) timp de 1. luni consecutiv si nu sunt asociate cu ciclul menstrual ! 3erioadele de dispozitie depresiva cauzeaza distres semnicativ sau o deteriorare a relatiilor TULBURAREA DEPRESIV-ANXIOASA
2! B! 1! .!
ispozitie trista (disforica+ recurenta sau persistenta durand cel putin o luna 3e parcursul unei luni avem minim * din urmatoarele: icultate de concentrare sau vid mintal 3erturbare de somn (dicultate in adormire ori in a ramane adormit) somn agitat) nesatisfacator+ &! boseala sau energie scazuta *! Iritabilitate 5! 2prehensiune =! Impresionabil) usor de miscat pana la lacrimi ! 6ipervigilenta
perioada distincta de frica intensa sau de disconfort in care * sau mai multe din urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea in decurs de 19 minute: - palpitatii) batai puternice ale inimii sau tahicardie - transpiratie - tremuraturi
- senzatie de strangulare sau scurtare a respiratiei - senzatia de sufocare - durere disconfort in piept - greata dureri abdominale - ameteli senzatie de lesin) ameteli senzatie de verti0) dezechilibru) lesin - depersonalizare (detasare de sine insusi+ - derealizare (sentimentul de irealitate+ - frica de pierdere a controlului sau de a inebuni - frica de moarte - amorteli furnicaturi - congestia fetei) frisoane 2tacurile cel putin cele initiale sunt inexpectante! 'xista & tipuri de atacuri de panica: 1! Inexpectante (nesemnalizate+ .! /emnalizate situational (apar la expunerea sau anticiparea unui stimul) in fobii+ &! 3redispuse situational (posibil sa apara la expunere dar nu sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu survin in mod necesar imediat dupa expunere+ AGORAFOBIA
1! 2nxietate in legatura cu a te a#a in locuri sau situatii din care scaparea este dicila sau 0enanta ori in care nu poate accesibil a0utorul in eventualitatea unui atac de panica inexpectat sau predispus situational) ori a unor simptome similare panicii! Fricile agorafobice implica de regula grupe de situatii care includ faptul de a te a#a singur in afara casei) de a te a#a in multime) sau stand la rand si a calatori cu autobuzul) trenul sau masina! .! /ituatiile sunt evitate sau chiar indurate cu o detresa semnicativa ori cu teama de a nu avea un atac de panica sau simptome similare panicii ori necesita prezenta unui companion &! 2nxietatea sau evitarea fobica nu este explicata mai bine de o lata tulburare mentala cum ar fobia social (evitarea limitata la situatiile sociale din cauza fricii de punere in dicultate+) 4" (de exemplu) evitarea murdariei la cineva cu obsesia contaminarii+) stresul posttraumatic ( de exemplu) evitarea stimulilor asociati cu un stresor sever+ ori anxietatea de separare ( de
exemplu) evitarea plecarii de acasa sau de la rude+) fobia specica ( evitarea limitata la o singura situatie cum ar ascensoarele+! PANICA CU AGORAFOBIE
2! 2tat (1+ cat si (.+: 1! 2tacuri de panica inaspectate recurente .! "el putin unul din atacuri a fost urmat timp de o luna sau mai multe de unul sau mai multe din urmatoarele: a! preocupare persistente in legatura cu faptul de a nu avea atacuri ulterioare b! teama in legatura cu implicatiile atacului sau cu consecintele sale ( de exemplu) teama de pierderea controlului de a nu avea un atac de cord) de a nu inebuni+ c! o modicare semnicativa de comportament in legatura cu atacurile B! 3rezenta agorafobiei "! 2tacurile de panica nu se datoreaza efectelor ziologice directe ale unei substante ( un abuz de drog sau medicament+ sau ale unei conditii medicale generale ( hipertiroidism+ ! 2tacurile de panica nu sunt explicate mai bine de o alta tulburare mentala cum ar fobia sociala (evitarea limitata la situatiile sociale din cauza fricii de punere in dicultate)+) 4" (evitarea murdariei la cineva cu obsesia murdariei+) stresul posttraumatic (evitarea stimulilor asociati cu un stresor sever+ ori anxietatea de separare (evitarea plecarii de acasa sau de la rude+ FOBIA SPECIFICA
2! Frica intensa persistenta) excesiva sau ne0usticata) provocata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatie specica ( zbor) inaltimi) animale) in0ectii) vederea sangelui+ B! 'xpunerea la stimulul fobiei provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat) care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational sau predispus situational! $a copii) anxietatea poate exprimata prin exclamatii) accese coleroase) stpefactie sau agatare de ceva! "! 3ersoana recunoaste ca frica sa este excesiva sau ne0usticata (la copii acest element poate absent+! ! /ituatia fobica este evitata sau indurata cu anxietate sau detresa intensa '! 'vitarea) anticiparea anxioasa ori detresa in situatiile temute interfereaza semnicativ cu rutina normala a persoanei cu activitatea profesionala sau scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale ori exista o detresa considerabila in legatura cu faptul de a avea fobia! F! $a indivizii sub 1< ani durata poate de cel putin = luni G! 2nxietatea atacurile de panica sau evitarea fobica asociata cu obiectul sau situatia specica nu sunt explicate mai bine de o tulburare mentala) cum ar 4") //34) 2nxietatea de separare) Fobia sociala) 3anica cu agorafobie sau 2gorafobia fara istoric de panica! e specicat tipul:
# #
de animale de mediu natural (inaltimi) furtuni apa+
# # #
de sange) in0ectii) plagi de tip situational (avioane) ascensoare) spatii inchise+ de alt tip (situatii care pot duce la sufocare) voma sau contactarea unei maladii) la copii evitarea sunetelor puternice sau a persoanelor in uniforma+!
FOBIA SOCIALA
2! Frica persistenta de una sau mai multe situatii sociale in care persoana este expusa unor oameni nonfamiliari sau unei posibile observari critice de catre altii si se teme ca ar putea face ceva sau ar putea actiona intr-un mod umilitor sau 0enant B! 'xpunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape constant anxietate) care ia forma unui atac de panica limitat situational sau predispus situational (la copii se poate manifesta prin exclamatii) accese coleroase) stupefactie sau retragerea din situatii sociale cu persoane nefamiliare+! "! 3ersoana recunoaste ca frica sa este excesiva sau ne0usticata (la copii acest criteriu poate lipsi+ ! /ituatiile sociale sau de functionare temute sunt evitate sau chiar indurate cu o anxietate sau detresa intensa! '! 'vitarea) anticiparea anxioasa ori detresa in situatiile temute interfereaza semnicativ cu rutina normala a persoanei) cu activitatea profesionala sau scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale) ori exista o detresa considerabila in legatura cu faptul de a avea fobia! F! $a indivizii sub 1< ani durata poate de cel putin = luni! G! Frica sau evitarea fobica nu se datoreaza efectelor ziologice directe ale unor substante) ori ale unei conditii medicale generale si sunt explicate mai bine de o alta tulburare mentala cum ar panica cu agorafobie sau agorafobia fara istoric de panica) anxietate de separare) tulburarea dismorca corporala) o tulburare de dezvoltare pervaziva sau tulburarea de personalitate schizoida! 6! aca este prezenta o conditie medicala generala ori o alta tulburare mentala) frica de la criteriul 2 este fara legatura cu aceasta (frica nu este de balbism) de tremor in maladia 3arDinson) ori de manifestarea unui comportament alimentar anormal in anorexia si bulimia nervoasa+! 'xemplu de situatii sociale evitate: incapacitatea de a vorbi) scrie sau manca in public) de a folosi toalete publice) de a raspunde la intrebari!
TULBURARE OBSESIV COMPULSIVA
Fie obsesii sau compulsii bsesii denite de 1!.!&!* 1! Idei ganduri sau imagini intrusive) persistente si recurente) fara sens care cauzeaza anxietate sau detresa considerabila! .! Gandurile) impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupari excesive in legatura cu problemele reale de viata!
&! 3acientul 3acientul incearca incearca sa le suprime suprime sau sa le le ignore ignore ori sa le neutralizeze neutralizeze printr printr-un alt gand sau actiune! *! 3ersoana 3ersoana recunoaste recunoaste ca sunt produsul produsul propriei propriei minti! minti! 'x!: parintele parintele care care se teme ca-si va ucide copilul) credinciosul care are ganduri blasfemiatoare! "ompulsii asa cum sunt denite de 1 si .: 1! "omportamente repetitive ( spalatul spalatul mainilor) mainilor) ordonatul) ordonatul) vericatul+ sau acte mentale (rugatul) calculatul) repetarea repetarea de cuvinte in gand+ pe care se sinte constrans sa le efectueze ca raspuns la o obsesie sau conform unor reguli care trebuie sa e aplicate in mod rigid! .! "omportamentele sau actele actele mentale sunt destinate destinate sa sa previna previna sau sa reduca detresa ori sa previna un eveniment sau o situatie temuta oarecare) insa aceste comportamente sau acte mentale) ori nu sunt conectate in mod realist cu ceea ce sunt destinate sa neutralizeze sau sa previna sau sunt clar excesive! 2! $a un moment dat in cursul cursul tulburarii) tulburarii) persoana persoana a recunoscut recunoscut ca obsesiile obsesiile sau compulsiile sunt excesive sau irationale (aceasta nu se aplica la copii+ sau interfereaza semnicativ cu rutina normala a persoanei) cu functionarea profesionala sau scolara ori cu activitatile activitati le sau relatiile relatiile sociale uzuale! B! bsesiile sau compulsiile compulsiile cauzeaza cauzeaza o detresa considerabila) considerabila) sunt consumatoare consumatoare de timp (iau mai mult de o ora pe zi+ "! aca este prezenta o alta tulburare) tulburare) continutul obsesiilor sau compulsiilor compulsiilor nu nu este restrans la aceasta ( de ex! preocuparea ptr! mancare in prezenta unei 4ulburari 4ulburari 2limentare) 2limentare) smulgerea smulgerea parului parului in prezenta prezenta 4ricotilomaniei 4ricotilomaniei)) preocuparea referitoare la aspect) in prezenta 4ulburarii 4ulburarii ismorce "orporale) preocuparea de a avea o maladie severa) in prezenta 6ipocondriei) preocuparea ptr! necesitatile sau fanteziile sexuale in prezenta unei 3aralii) ori ruminatii referitoare la culpa in prezenta 4ulburarii epresive ;a0ore +! ! 3erturbarea 3erturbarea nu se se datoreaza datoreaza efectelor ziologice ziologice directe directe ale unei substante substante sau conditii medicale generale!
STRESUL POSTTRAUMATIC
2! 3eroana 3eroana a fost fost expusa unui eveniment eveniment traumatic in care care ambele din cele care care urmeaza sunt prezente: 3ersoana 3ersoana a trait sau a fost martora unui eveniment care este in afara experientei umane obisnuita) care poate extrem de dureros ptr! aproape oricine ( calamitati) crime) accidente etc!+ care a implicat moartea efectiva) amenintarea amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale proprii sau a altora! Aaspunsul persoanei a implicat o frica intensa) neputinta sau oroarea oroarea (la copii aceasta poate exprimata printr-un comportament dezorganizat sau agitat+! B! 'venimentul este reexperimentat reexperimentat persistent persistent intr intr-unul -unul sau mai multe din din urmatoarele moduri: 1! 2mintiri dureroa dureroase) se) recurente recurente incluzand incluzand imagini) ganduri ganduri sau perceptii ( la copiii mici poate surveni un 0oc repetitiv in care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei+ .! "osmaruri ( la copii copii pot exista exista vise teriante fara un continut continut recognoscibil+ recognoscibil+
&! 2ctiuni si senzatia senzatia ca evenimentul evenimentul se repeta repeta ( include include sentimentuln sentimentuln retrairii retrairii experientei) iluzii) halucinatii si episoade disociative de #ashbacD) inclusiv cele care survin la desteptarea din somn ( la copiii mici poate surveni reconstituirea traumei specice+! *! /uferint /uferinta a la evenimente evenimente asemana asemanatoar toare e sau simbolic simboliceE eE 5! Aeactivitate Aeactivitate ziologica ziologica la expunerea expunerea la stimuli stimuli interni interni sau externi externi care care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic! "! 'vitarea persistenta a stimulilor stimulilor asociati cu trauma si paralizia paralizia reactivitatii reactivitatii generale (care nu era prezenta inaintea traumei + dupa cum este indicat de & sau mai multe din urmatoarele: 1! 'forturi de a evita ganduri) ganduri) sentimente sentimente sau conversatii asociate cu cu traumaE .! 'forturi de a evita activitati) activitati) locuri locuri sau persoane care desteapta desteapta amintirea amintirea traumeiE &! Incapacit Incapacitatea atea de a evoca evoca un aspect aspect important important al traumei traumei (amnezi (amnezia a psihogena+E *! /caderea marcanta a interesului interesului ptr! ptr! activitati activitati importanteE importanteE 5! /entiment /entimentul ul de detasar detasare e sau de instrain instrainare are de altiiE altiiE =! Intinderea redusa a efectului ( de ex! ex! incapabil incapabil sa aiba aiba sentimente de dragoste+E ! Aeducerea Aeducerea perspectivelor perspectivelor de viitor ( nu spera spera sa-si faca faca o cariera) cariera) sa aiba copii etc!+ ! /imptome de alerta alerta crescuta crescuta care nu erau prezente prezente inainte de de trauma dupa cum estev indicat de doua din urmatoarele: 1! Insomnie Insomnie ( diculta dicultati ti de adormir adormire e sau sa ramana ramana adormit+E adormit+E .! Iritabilit Iritabilitate) ate) accese accese de furieE furieE &! icul icultat tatii de conc concent entrar rare e *! 6ipe 6iperv rvig igil ilen enta taEE 5! Aeactie Aeactie de alarma exagerata ( raspuns raspuns de tresarire tresarire exagerat exagerat +! '! urata urata perturba perturbarii rii este este mai mult mult de o luna ( simptome simptomele le de la B) ") + F! 3erturbarea 3erturbarea cauzeaza cauzeaza o detresa sau o deteriorare deteriorare semnicativa semnicativa clinic in domeniul social) profesional sau in alte domenii importante de functionare! STRESUL ACUT
2! 3ersoana 3ersoana a fost expusa unui eveniment eveniment traumatic in care care ambele situatii situatii din urmatoarele sunt prezente: 1! 3ersoana 3ersoana a experimentat) experimentat) a fost martora sau sau a fost fost confruntata confruntata cu un eveniment sau cu evenimente care implica moartea sau vatamarea grava) efectiva sau amenintatoare) amenintatoare) ori o amenintare amenintare a integritatii sale sa a altora! .! Aaspunsul Aaspunsul persoanei persoanei implica implica frica frica intensa) intensa) neputinta neputinta sau oroare! oroare! B! Fie in timpul experimentarii) experimentarii) e dupa experimentarea experimentarea evenimentului evenimentului detresant are doua sau mai multe din urmatoarele simptome disociative: 1! /entimentul subiectiv de insensibilitat insensibilitate) e) de detasare sau de de absenta absenta reactivitatii reactivitatii emotionaleE .! reducere reducere a constiintei ambiantei ( a stupeat) stupeat) a ramane ramane perplex perplex +E &! er ereali ealiza zarreE *! epe epers rson onal aliz izar areE eE 5! 2mnezie 2mnezie disociativ disociativa a ( incapacitatea incapacitatea de a evoca un aspect aspect importan importantt al traumei +
"! 'venimentul traumatic este este reexperimentat reexperimentat persistent persistent in cel putin unul din urmatoarele moduri: imagini) ganduri) vise) iluzii) episoade de #ashbacD recurente sau sentimentul de retraire a experientei sau detresa la expunerea la lucruri care amintesc evenimentul traumatizantE ! 'vitarea evidenta a stimulilor care desteapta desteapta amintiri amintiri ale traumei traumei (de ex! ganduri) sentimente) conversatie) activitati) locuri) oameni +E '! /imptomele notabile notabile de de anxietate sau de excitatie excitatie crescuta crescuta ( de ex! dicultate de adormire) iritabilitate) capacitate de concentrare redusa) hipervigilitate) hipervigilitate) raspuns de tresarire tresarire exagerat) neliniste +E F! 3erturbarea 3erturbarea cauzeaza cauzeaza o detresa sau deteriorare deteriorare semnicativa clinic in in domeniul social) profesional sau in alte domenii importante de functionare ori deteriorarea capacitatii de a indeplini unele sarcini necesare) cum ar obtinerea asistentei medicale ori mobilizarea resurselor personale ptr! a vorbi membrilor familiei despre experienta traumaticaE G! 3erturbarea 3erturbarea dureaza dureaza minimum minimum . zile zile si maximum maximum . saptamani saptamani de la evenimentul traumaticE 6! 3erturbarea 3erturbarea nu se se datoreaza datoreaza efectelor ziologice ziologice directe directe ale unei substante substante ori ale unei conditii medicale generale) nu este explicata mai bine de tulburarea psihotica scurta si nu este pur si simplu o exacerbare a unei tulburari preexistente! ANXIETATEA ANXIETATEA GENERALIZAT GENERALIZ ATA A
2! 2nxietate si preocupare preocupare survenind survenind mai multe zile da da decat nu) nu) de cel putin = luni in legatura cu un numar de evenimente sau activitati ( cum ar rezultatele in munca sau scolare + B! 3ersoana 3ersoana constata constata ca este este dicil dicil sa-si controleze controleze preocupareaE preocupareaE "! 2nxietatea si si preocuparea preocuparea sunt sunt asociate asociate cu & sau mai multe multe din urmatoar urmatoarele ele ( la copii este cerut un singur item +: tensiune musculara) fatigabilitate rapida) surescitare sau stat pe ghimpi) dicultati de concentrare sau senzatia de vid mental) perturbare de somn ( dicultate in a dormi sau a sta adormit sau somn nelinistit si nesatisfacator+) nesatisfacator+) iritabilitate! ! Focarul Focarul anxietatii si preocuparii preocuparii nu este limitat limitat la elementele elementele unei tulburari) tulburari) de ex! anxietatea sau panica nu este in legatura cu a avea un atac de panica ( precum in panica +) a vorbi in public ( ca in fobia sociala + a contaminat ( ca in 4"+) a departe de casa sau de rudele apropiate apropiate ( ca in anxietatea de separare + a lua in greutate ( ca in anorexia nervoasa + a avea multiple cauze somatice ( ca in tulburarea tulburarea de somatizare + sau a avea o maladie grava ( ca in ipohondrie +) iar anxietatea si tulburarea nu survin exclusiv in cursul stresului posttraumatic! '! 2nxietatea) preocuparea preocuparea sau acuzele somatice somatice cauzeaza cauzeaza o detresa sau deteriorare deteriorare semnicativa clinic in domeniul social) profesional profesional sau in alte domenii importante de functionareE functionareE F! 3erturbarea 3erturbarea nu nu se datoreaza efectelor ziologice directe ale unei unei substante substante ori conditii medicale generale si nu apare exclusiv in cursul unei tulburari afective) psihotice ori ale unei tulburari de dezvoltare pervasiva! MANCATUL EXCESIV
/pre deosebire de bulimia nervoasa in care dupa un episod de imbuibare se folosesc comportamente compensatorii ( post) purgatie) voma autoprovocata) etc!+ in mancatul excesiv un astfel de comportament nu este intrebuintat in mod regulat! 2! 'pisoade recurente de mancat excesiv! 8n episod de mancat excesiv este caracterizat prin ambele: 1! ;ancatul) intr-o perioada de timp limitata ( de ex!) . ore + a unei cantitati de alimente care este denita ca ind mai mare decat cea pe care ar manca-o cei mai multi oameni intr-o perioada de timp similara) in circumstante similareE .! /entimentul de lipsa de control a mancatului in cursul episodului ( sentimentul ca nu poate stopa mancatul sau controla ce si cat de mult mananca + B! 'pisoadele de mancat excesiv sunt asociate cu minim & din urmatoarele: 1! ;ananca mult mai repedeE .! ;ananca) desi se simte deran0at de plinE &! ;ananca mari cantitati de mancare chiar daca nu-i este foameE *! ;ananca singur ptr! ca se simte 0enat de cat de mult manancaE 5! /e simte dezgustat de sine) depresiv sau foarte culpabil dupa mancatul excesiv "! 'ste prezenta o detresa considerabilaE ! ;ancatul excesiv survine) in medie) de cel putin doua ori pe saptamana) timp de = luniE '! ;ancatul excesiv nu este asociat cu uzul regulat de compartimente compensatorii! SINDROMUL NEUROLEPTIC MALIGN
2! ezvoltarea unei rigiditati musculare severe si a unei temperaturi crescute) asociate cu uzul unui medicament neuroleptic! B! oua sau mai multe din urmatoarele: 1! 4ranspiratiiE .! isfagiiE &! 4remorE *! IncontinentaE 5! ;odicari in nivelul de constiente mergand de la confuzie la comaE =! ;utismE ! 4ahicardieE
;inim & simptome din urmatoarele in ultimele 1. luni cu cel putin un criteriu prezent in ultimele = luni: 2GA'/I8,' F242 ' 2;',I /I 2,I;2$'
#
2desea tiranizeaza) ameninta sau intimideaza pe altiiE
# # # # # #
Initiaza adesea bataiE 2 facut uz de o arma care poate cauza o vatamare corporala serioasa altora ( bat) cutit) arma de foc) etc!+E 2 fost crud zic cu alti oameniE 2 fost crud zic cu animaleleE 2 furat cu confruntare cu victimaE 2 fortat pe cineva la activitate sexuala! I/4A8G'A'2 3A3AI'424II
# #
/-a anga0at deliberat in incendieri cu scopul de a cauza un pre0udiciu seriosE 2 distrus intentionat proprietatea altora) altfel decat prin incediere! FA282 /28 F8A4
# # #
2 intrat prin efractie in casa) dependintele sau autoturismul cuivaE ;inte adesea cu scopul escrocarii altoraE 2 furat lucruri de valoare mare fara confruntare cu victima! @I$2AI /'AI2/' 2$' A'G8$I$A
#
$ipseste frecvent de acasa noaptea inainte de varsta de 1& ani cu toate interdictiile parintilorE # 2 fugit de acasa ( noaptea + de cel putin doua ori in timp ce locuieste in casa parinteasca sau a substitutului parental sau o data fara a reveni acasa o lunga perioada de timpE # "hiuleste frecvent de la scoala inainte de varsta de 1& ani! I, F"4! ' @2A/42 $2 'B84 2@';:
# #
"8 'B84 I, "3I$2AI': debut inainte de varsta de 19 ani (cel putin un simptom+E "8 'B84 I, 2$'/"',42: absenta oricarui simptom inainte de varsta de 19 ani!
TULBURAREA OPOZITIONISMUL PROVOCATOR
8n pattern de comportament negativist) ostil si provocator care dureaza cel putin = luni) in timpul caruia sunt prezentate minim * simptome din urmatoarele:
# # # # # # # #
2desea isi pierde cumpatulE 2desea se cearta cu adultiiE 2desea sdeaza sau refuza sa se conformeze cererilor sau regulilor adultilorE 2desea agaseaza in mod deliberat pe altiiE 2desea blameaza pe altii ptr! propriile sale erori sau purtare reaE 2desea este susceptibil ori usor de agasat de catre altiiE 2desea este nervos si plin de resentimenteE 2desea este ranchiunos si razbunator! ,ota: un criteriu se considera satisfacut numai in cazul in care comportamentul survine mai frecvent decat se observa de regula la indivizii de etate si nivel de dezvoltare comparabile!
DEMENTA ALZHEIMER
# # # # #
eteriorarea memoriei recente ( nu poate invata o informatie noua ori evoca o informatie invatata anterior +E 3erturbare de limba0 ( afazie +E eteriorarea capacitatii de a realiza activitatii motorii ( apraxie + Incapacitatea de a identica obiectele ( agnozie +E 3erturbare in functia de executie) adica in planicare) organizare) secventiere) abstractizare!
INTOXICATIA CU CAFEINA
1! "onsum recent de cafeina) de regula mai mult de .59 mg ( mai mult de .-& cesti de cafea arta+ .! ;inim 5 din urmatoarele simptome aparute in cursul uzului de cafeina sau la scurt timp dupa aceasta: # ,elinisteE # 2nxietateE # 'xcitatieE # InsomnieE # Fata rosie ( facies congestiv +E # 8rinat mult ( diureza +E # 3erturbare gastro intestinala ( scaune dese +E # "rampe musculareE # evierea cursului gandirii si vorbiriiE # 4ahicardie sau aritmii cardiaceE # 3erioade de infatigabilitateE # 2gitatie psihomotorie! ABSTINENTA ALCOOLICA
1! Incetarea consumului de alcool care a fost excesiv si prelungit .! oua sau mai multe din urmatorele simptome care survin in decurs de cateva ore sau zile de la intreruperea consumului de alcool: # 4remor marcant al mainilorE # InsomnieE # Greata sau vomaE # 6alucinatii sau iluzii vizuale) tactile sau auditiveE # 2gitatie psihomotorieE # 2nxietateE # "rize de epilepsie ( grand mal + INTOXICATIA CU AMFETAMINA SAU COCAINA
1! "onsum recent de amfetamina sau de o substanta similara ( de ex! ;etilfenidatul + .! ;odicari comportamentale sau psihologige dezadaptive: deteriorarea 0udecatii) euforie sau aplatizare afectiva) modicari de sociabilitate)
hipervigilitate) susceptibilitate interpersonala) anxietate) tensiune) nervozitate) comportamente stereotipe) deteriorarea functionarii sociale sau profesionale &! ;inim . din urmatoarele simptome aparute la o ora sau imediat dupa consum: # 4ahicardie ( puls crescut + sau bradicardie (puls scazut + # ilatatie pupilara # "resterea sau scaderea tensiunii arteriale (42+ # 4ranspiratie sau senzatie de frig # Greata sau voma # 3ierdere evidenta in greutate # 2gitatie sau lentoare psihomotorie # /caderea fortei musculare) deprimare respiratorie # "onfuzie) crize epileptice) coma! INTOXICATIA CU HALUCINOGENE
1! 8z recent de un halocinogen .! ;odicari psihologice sau comportamentale dezadaptive aparute la scurt timp dupa consum ( anxietate sau depresie) idei de referinta) frica de a nu-si pierde mintile) ideatie paranoida) deteriorarea 0udecatii sau deteriorarea functionarii sociale sau profesionale+ &! ;odicarile perceptive survin in stare de vigilitate si de o alerta deplina ( depersonalizare) derealizare) iluzii) halucinatii) sinestezii) intensicarea subiectiva a perceptiilor + *! oua sau mai multe din urmatoarele simptome care apar in cursul sau la scurt timp dupa uzul de halucinogen: # ilatatie pupilara # 4ahicardie # 4ranspiratie # 3alpitatii # bnumilarea vederii # 4remuraturi # Incoordonare INTOXICATIA CU CANNABIS
1! "onsum recent de cannabis .! ;odicari comportamentale sau psihologice dezadaptative ( deteriorarea coordonarii motorii) euforie) anxietate) senzatia de incetinire a timpului) deteriorarea 0udecatii) retragere sociala + &! ;inim doua din urmatoarele simptome care apar in decurs de . ore de la consumul de cannabis: # In0ectie con0uctivalaE # 2petit crescut # Gura uscata # 4ahicardie
ABSTINENTA DE AMFETAMINE, COCAINA
1! Incetarea consumului de droguri care a fost prelungit excesiv! .! ispozitie disforica si minim doua simptome din urmatoarele: # Fatigabilitate # @ise vii) neplacute # Insomnie sau hipersomnie # 2petit crescut # $entoare sau agitatie psihomotorie DORINTA SEXUALA DIMINUATA
2! Fantezii sexuale si dorinta de a face sex diminuate sever sau absente B! 3erturbarea cauzeaza detresa sau dicultati interpersonale semnicative AVERSIUNE SEXUALA
2! 2versiune extrema fata de contactul sexual si evitarea tuturor ( sau aproape a tuturor + contactelor sexuale cu un partener sexual B! 3erturbarea cauzeaza detresa sau dicultati interpersonale semnicative! TULBURAREA DE EXCITATIE SEXUALA A FEMEI I
2! Incapacitatea persistenta sau repetitiva de a atinge sau de a mentine pana la realizarea activitatii sexuale) un raspuns adecvat de lubriere umectare la excitatia sexuala B! 3erturbarea cauzeaza detresa sau dicultati interpersonale semnicative! 48$B8A2A'2 ' 'A'"4I' 2 B2AB248$8I 2! Incapacitatea recurenta sau persistenta de a atinge ori de a mentine o erectie adecvata pana la nalizarea actului sexual! B! 3erturbarea cauzeaza detresa sau dicultati interpersonale semnicative! 48$B8A2A'2 ' AG2/; 2$ F';'II 2! Intarzierea sau absenta persistenta sau repetitiva a orgasmului dupa o faza de excitatie normala! B! 3erturbarea cauzeaza detresa sau dicultati interpersonale semnicative! "! iagnosticul nu se pune daca orgasmul apare doar ca rezultat al hetero sau automasturbarii clitoridiene! TULBURAREA DE ORGASM A BARBATULUI
2! Intarzierea sau absenta e0acularii dupa o faza de excitatie normala in cursul actului sexual! B! 3erturbarea cauzeaza detresa sau dicultati interpersonale semnicative! EJACULAREA PRECOCE
2! '0acularea persistenta sau recurenta la o excitatie sexuala minima si inainte ca persoana s-o doreasca! '0acularea poate avea loc anteportas ( inainte de intromisiune +) imediat dupa intromisiune sau la scurt timp ( sub & minute + B! 3erturbarea cauzeaza detresa sau dicultati interpersonale semnicative! DISPAREUNIA
2! urere genitala recurenta sau persistenta asociata cu contactul sexual) e la barbat) e la femeie! B! 3erturbarea cauzeaza detresa sau dicultati interpersonale semnicative! VAGINISM
2! /pasm involuntar) persistent sau recurent al musculaturii treimii extreme a vaginului) care interfereaza cu actul sexual! B! 3erturbarea cauzeaza detresa sau dicultati interpersonale semnicative! EXHIBITIONISM
2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurente sau comportamente de expunere a organelor sexuale in fata unui strain care e luat prin surprindere! B! Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare semnicativa in domeniul social) profesional sau interpersonal! FETISISM
2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurente sau comportamente implicand folosirea unor obiecte inerte ( de ex! biecte de len0erie feminina) incaltaminte) papusi) etc!+ B! Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare semnicativa in domeniul social) profesional sau interpersonal! FROTTEURISM
2! 3e o perioada de miim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurente sau comportamente implicand atingerea si frecarea de o persoana care nu consimte!
B! Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare semnicativa in domeniul social) profesional sau interpersonal! 3'FI$I' 2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurente sau comportamente implicand activitatea sexuala cu un copil sau cu copii prepuberi ( in varsta de 1& ani sau mai putin +! B! Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare semnicativa in domeniul social) profesional sau interpersonal! "! 3ersoana are cel putin 1= ani si este cu cel putin 5 ani mai mare decat copilul victima! MASOCHISM SEXUAL
2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurente sau comportamente implicand actul (real sau simulat + de a batut) legat) umilit sau facut sa sufere in alt mod ( de ex! Isi doreste sa e in0urat in fata tertilor) sa i se ordone imperativ si agresiv) sa e tratat ca un sclav) sa linga picioare murdare) etc! + B! Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare semnicativa in domeniul social) profesional sau interpersonal! FETISISM TRANSVESTIC
2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurente sau comportamente la un barbat heterosexual implicand travestirea! B! Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare semnicativa in domeniul social) profesional)sau interpersonal! VOYEURISM
2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurente sau comportamente implicand actul privirii unei persoane care nu suspecteaza nimic si care este nuda) in curs de dezbracare sau anga0ata intro activitate sexuala! B! Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare semnicativa in domeniul social) profesional sau interpersonal! TULBURAREA DE IDENTITATE SEXUALA
2! puternica si persistenta identicare cu sexul opus ( nu doar dorirea unora din avanta0ele percepute cultural ale faptului de a de celalalt sex +! $a copii se manifesta prin patru sau mai multe din urmatoarele: 1! orinta declarata in mod repetat de a ori pretentia ca este de celalalt sexE
.! $a baieti preferinta ptr! travestire sau imbracaminte feminina) iar la fete preferinta ptr! vestimentatie exclusiv masculinaE &! 3referinte persistente si puternice ptr!roluri de sex opus in 0ocuri din imaginatie sau fantezia de a de celalalt sexE B! orinta intensa de a participa la 0ocuri sau distractii specice celuilalt sexE "! 3referinta puternica ptr!companioni de 0oaca de celalalt sex! $a adolescenti si adulti perturbarea se manifesta prin dorinta declarata de a de celalalt sex) trecerea frecventa ca ind de celalalt sex) dorinta de a trai sau de a tratat ca ind de celalalt sex ori convingerea ca are reactii si sentimente tipice celuilalt sex! ! isconfort persistent in legatura cu sexul sau ori sentimentul de inadecvare in a apartine sexului cu care s-a nascut! $a copii) perturbarea se manifesta prin oricare din urmatoarele: la baieti armatia ca penisul sau testiculele lor sunt dezgustatoare sau ca vor dispare ori armatia ca ar mai bine daca nu ar avea penis sau aversiunea fata de 0ocurile cu invalmaseala si re0ectarea 0ucariilor) 0ocurilor si activitatilor tipic masculineE la fete) refuzul de a urina in pozitie sezand) armatia ca au sau ca le va creste penis) sau armatia ca nu doresc sa le creasca sani sau sa aiba menstre) ori aversiune fata de imbracamintea normativ feminina!
SADISM SEXUAL
2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurente sau comportamente implicand acte ( reale) nu simulate + in care suferinta victimei este excitanta sexual ptr!persoana! B! Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare semnicativa in domeniul social) profesional sau interpersonal! INSOMNIA PRIMARA
2! 2cuza principala este aceea de dicultate in initierea sau mentinerea somnului sau de somn nereconfortant ( somn care este) dupa cate se pare) adecvat cantitativ) dar lasa persoanei senzatia de nerefacuta+! B! 3erturbarea de la 2! survine de cel putin & ori pe saptamana) ptr!cel putin o luna si este sucient de severa ptr!a duce) e la acuzarea unei fatigabilitati marcate in timpul zilei) e la observarea de catre altii a vreunui simptom care este imputabil perturbarii somnului) de ex!) iritabilitatea sau deteriorarea activitatii "! 2paritie nu exclusiv in cursul evolutiei unei tulburari a ritmului somn veghe sau a parasomniei ! ,u este in legatura cu alta tulburare mentala sau un factor organic cunoscut) cum este tulburarea datorata uzului de substanta psihoactiva) o tulburare somatica sau o medicatie!
HIPERSOMNIA PRIMARA
2! 2cuza principala este e 1! e .! 1! /omnolenta excesiva in timpul zilei sau atacuri de somn ne0usticate de o durata inadecvata de somn! .! 4ranzitie prelungita la starea de vigilitate deplina ( betia de somn +! B! 3erturbarea de la 1!survine aproape in ecare zi) ptr!cel putin o luna de zile sau episodic) ptr!perioade mai lungi de timp si este sucient de severa ptr!a aduce la deteriorare in activitatea profesionala sau la deteriorare in activitatile sociale uzuale ori in relatiile cu altii "! 2paritie nu exclusiv in timpul evolutiei tulburari ritmului somn veghe sau nu este in legatura cu o alta tulburare mentala sau cu un factor organic cunoscut) cum este tulburarea datorata uzului de substanta psihoactiva) o tulburare somatica sau o medicatie! NARCOLEPSIA
2! 2tacuri irezistibile de somn B! "ataplexie pierderea tonusului muscular bilateral) brusc) reversibil ( se inmoaie picioarele + "! 6alucinatii hipnagogice > hipnopompice 6alucinatii hipnnagogice halucinatii imediat inainte de a adormi 6alucinatii hipnopompice halucinatii imediat dupa desteptarea din somn ! 3aralizia de somn ANXIETATEA DE VIS ( COSMARUL )
2! esteptari repetate din perioada de somn ma0or sau atipeli cu evocarea detaliata a unor vise intinse si extrem de teriante) implicand de regula amenintari in legatura cu supravietuirea) securitatea sau stima de sine! esteptarea survine) in general) in timpul celei de-a doua 0umatati a perioadei de somn! B! $a desteptarea din vise teriante) persoana devine rapid orientata si alerta (in contrast cu confuzia si dezorientarea intalnite in teroarea de somn si unele forme de epilepsie+! "! 'xperiente visului sau perturbarea somnului rezultand din desteptare cauzeaza o suferinta importanta! ! ,u poate stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea) de ex!) anumite medicamente! TEROAREA DE SOMN
2! perturbare constand predominant din episoade recurente de desteptare brusca din somn ( durand 1-19 minute+) survenind de regula in cursul primei treimi a perioadei de somn ma0or si incepand cu un tipat de panica!
B! 2nxietate intensa si semne de excitatie vegetativa in cursul ecarui episod) cum sunt tahicardia) respiratia rapida si transpiratia) dar nici un vis detaliat nu este evocat! "! 2re reactivitate relativa la eforturile altora de a calma persoana in timpul episodului si aproape invariabil) cel putin cateva minute de confuzie) dezorientare si miscari motorii perseverative ( de ex!) ciupitul pernei +! ! ,u poate stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea) de ex!) o tumora cerebrala! SOMNAMBULISMUL
2! 'pisoade repetate de ridicare din pat in timpul somnului si de mers impre0ur) survenind de regula in cursul primei treimi a perioadei de somn ma0or! B! In timpul mersului in somn) persoana respectiva are fata palida) imobila) este relativ areactiva la eforturile altora de a in#uenta mersul in somn sau de a comunica cu ea si poate desteptata numai cu mare dicultate! "! $a desteptare ( e din episodul de somnambulism ori dimineata urmatoare + are amnezie ptr!episod! ! 4imp de cateva minute dupa desteptarea din episodul de somnambulism) nu exista nici o deteriorare in activitatea mentala sau in comportament ( desi) initial) poate exista o scurta perioada de confuzie sau dezorientare+! '! ,u poate stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea) de ex!) epilepsia!
TESTE PSIHOLOGICE; TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE
ANOREXIA NERVOASA
4'/4' 3/I6$GIG' A'";2,24'
#
2utoportret real si ideal 4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# # # # #
;etafore terapeutice : 8sa Interventii paradoxale: procedeul conotatiei pozitive) reetichetarea) prescrierea simptomului) franarea) interzicerea schimbarii) prezicerea recaderilor! Aecongurarea hartii corporale 4ehnica celor doua oglinzi $ucrul pe inelele reichiene oral) abdominal si pelvian
# # # # #
2utomasa0 ptr!zonele respinse 2ncorarea unei stari inspirate /troDes > 2ntrenament asertiv 2ntidotul la directive $ista cu calitati
BULIMIA NERVOASA
4'/4' 3/I6$GIG' A'";2,24':
# 2utoportret real si ideal # 4estul arborelui ( prezenta a numeroase fructe poate indica bulimie + 4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# # # # #
# # # # # # # #
;etode terapeutice: 3endul) Burete) ;asina) /lu0nica Interventii paradoxale: procedeul conotatiei pozitive) reetichetarea) prescrierea simptomului) franarea) interzicerea schimbarii) prezicerea recaderilor Aecongurarea hartii corporale Aestructurare cognitiva: tehnici de gandire utilizate de subiect ptr!a activa comportamentul de esec "omportamente noi: sa manance des si putin ( 5 mese > zi +E cand isi propune sa manance) sa ia din frigider exact cat vrea sa manance si sa puna restul in frigiderE sa manance cu inghitituri mici ca sa savureze bineE interzis mancatul la televizor Invatarea constientizarii satietatii: numaratul dumicatilorE pauze de respirat intre inghitituriE lista cu mancarurile preferate si stimularea diversicarii Instituirea unui sistem de recompense cand mananca rezonabil 4ehnica celor doua oglinzi ;odicarea imaginii negative folosind sistemul dominantelor senzoriale @2 $ista cu preturile platite ptr!mentinerea acestui comportament /edinta de imagerie diri0ata: vizualizarea obstacolului care il impiedica sa renunte la comportamentul de esec si distrugerea acestuia $ucru pe inelele Aeichiene oral) abdominal si pelvian 'xercitii $oen ptr!exprimarea emotiilor negative!
TULBURAREA TOURETTE
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# Aelaxare /chultz sau hipnoza cu sugestii directe # Aegresie hipnotica pana la perioada de dinaintea simptomului # 4ehnica paradoxala de producere voluntara a simptomului (programarea #
ticurilor ca frecventa si interval orar + 4ehnica ialogului cu simptomul ptr!evaluarea beneciilor ascunse ale bolii
#
/ugestii ptr!intarirea 'ului!
TICUL MOTOR SAU VOCAL CRONIC
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# Aelaxare /chulz sau hipnoza cu sugestii directe # Aegresie hipnotica pana la perioada de dinaintea simptomului # 4ehnica paradoxala de producere voluntara a simptomului ( programarea # # # # #
ticurilor ca frecventa si interval orar + 4ehnica ialogului cu simptomul ptr!evaluarea beneciilor ascunse ale bolii 'xercitii $oen ptr!exprimarea emotiilor negative 2ntrenament asertiv: 'xercitii ptr!dezvoltarea asertivitatii nonverbale (privire) strans mana) voce) etc!+ 'xercitii ptr! dezvoltarea asertivitatii verbale (verbalizare directa) disc zgariat) cum cerem) cum refuzam) cum facem un compliment) cum primim un compliment) cum criticam) cum primim critica) reactia la un atac) cum initiem o conversatie) cum nalizam o conversatie) etc!
RETARD MENTAL
4'/4' 3/I6$GI"' A'";2,24':
# #
Aaven 2rbore ( ramuri trasate dintr-o singura linie) forme sarace si infantile) trunchi lipit de marginea foii dupa varsta de 19 ani +
TULBURAREA AUTISTA
4'/4' 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# 4erapia 2B2 (analiza comportamentala aplicata+ # 4erapia cu calul > animale # 3rograme de contact vizual # 3rograme ptr!postura # /emnicatia gesturilor # Aelatii cu egalii # Intelegerea emotiilor si a regulilor sociale # $imba0 spontan
TULBURAREA ASPERGER
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# 4erapia 2B2 (analiza comportamentala aplicata+ # 4erapia cu calul > animale # 3rograme de contact vizual # 3rograme ptr!postura # /emnicatia gesturilor # Aelatii cu egalii # Intelegerea emotiilor si a regulilor sociale # $imba0 spontan # 2ntrenament asertiv! HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENTIE
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# # # # #
Aelaxare /chulz sau hipnoza cu inductie folosind metafora /te0aruluiE ;asina din ,orul ;agicE Imbracarea unui costum de astronaut 4ehnici paradoxale: prescrierea unei rasturnari in ierarhia familiala) prescrierea mimarii functiilor simptomului) exagerarea pozitiei pacientului ;etafore terapeutice 4ehnica ialogului cu simptomul ptr!evaluarea beneciilor ascunse ale bolii 2ntrenament asertiv
TULBURAREA DISFORICA PREMENSTRUALA
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# 4ehnici de relaxare # 'liminarea emotiilor negative # Aezolvare de probleme # 2ntrenament asertiv TULBURAREA DEPRESIVA MINORA
4'/4' 3/I6$GI"' A'";2,24':
#
BecD
#
2rbore ( copac mic) apasare fragila a creionului pe hartie) ramuri fara frunze sau frunze cazatoare tip salcie plangatoare) trunchi discontinuu) linii spasmodice) mazgalite) innegrite) retusari) linii neterminate+
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# # # #
Aestructurare cognitiva $ucru pe inelele reichiene ocular) bucal) diafragmatic) scapular si pelvian Intarirea 'ului) povesti terapeutice) metoda /tanton) bolovani si poduri 3rimul a0utor ptr!depresie ( 2lladin +
TULBURAREA DEPRESIVA SCURTA RECURENTA
4'/4' 3/I6$GI"' A'";2,24':
# #
BecD 2rbore (frunze cazute) brate in 0os) arbore mic) fara frunze) linii usor trasate) linii in directii opuse in frunzis) linii discontinui) retusate+
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# "hestionar ptr!identicarea scenariului # 4ehnici ptr!introiect # Aestructurare cognitiva # $ucru pe inelele reichiene diafragmatic) scapular si pelvian # Intarirea 'ului) povesti terapeutice) metoda /tanton) bolovani si poduri # 2ncorari
TULBURAREA DEPRESIV – ANXIOASA
4'/4' 3/I6$GI"' A'";2,24':
# # #
BecD 6amilton 2rbore ( innegriri) arbore mic) situat in stanga paginii) linii discontinui) arbore foarte stufos) ramuri fara frunze+
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# "hestionar ptr!identicarea scenariului # 4ehnici specice ecarui scenariu # 4ehnici ptr!introiect # Aestructurare cognitiva # $ucru pe inelele reichiene diafragmatic) scapular si pelvian # Intarirea 'ului) povesti terapeutice) metoda /tanton) bolovani si poduri # 2ncorari ATACUL DE PANICA
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# # # # # # # # # #
Aespiratia hipoventilanta 'xercitii pe inel reichiene (ocular) bucal) diafragmatic+ si $oen (respiratie) vibratie si motilitate+ Hacobson > 6ipnoza > Aelaxare respiratorie > Aelaxare pasiva progresiva 4ehnici de intarirea 'ului 2bordarea in 5 pasi a lui /tanton ;etafore terapeutice (sfera de lumina) insamantarea) #oarea magica + Aestructurare cognitiva 4ehnica sagetii verticale "omportamente noi (prescrierea gradata a comportamentelor evitate+ 4ehnica animalului prietenos!
AGORAFOBIA
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# # # # # # # # # #
Aespiratia hipoventilanta 'xercitii pe inele reichiene (ocular) bucal) diafragmatic+ si $oen (respiratie) vibratie si motilitate+ Hacobson > 6ipnoza > Aelaxare respiratorie > Aelaxare pasiva progresiva 4ehnici de intarirea 'ului 2bordarea in 5 pasi a lui /tanton ;etafore terapeutice (sfera de lumina) insamantarea) #oarea magica+ Aestructurare cognitiva 4ehnica sagetii verticale "omportamente noi (prescrierea gradata a comportamentelor evitate+ 4ehnica animalului prietenos
PANICA CU AGORAFOBIE
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# # # # # # # # # #
Aespiratia hipoventilanta 'xercitii pe inele reichiene (ocular) bucal) diafragmatic+ si $oen (respiratie) vibratie si motilitate+ Hacobson > 6ipnoza > Aelaxare respiratorie > Aelaxare pasiva progresiva 4ehnici de intarirea 'ului 2bordarea in 5 pasi a lui /tanton ;etafore terapeutice (sfera de lumina) insamantarea) #oarea magica+ Aestructurare cognitiva 4ehnica sagetii verticale "omportamente noi (prescrierea gradata a comportamentelor evitate+ 4ehnica animalului prietenos
FOBIA SPECIFICA
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# 4ehnica balea0ului (inel ocular+ # 4ehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant # esensibilizarea sistematica > "hestionarea ideodinamica in hipnoza # 6arta corporala # Aestructurarea cognitiva # 'cranul mental FOBIA SOCIALA
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# 4ehnica balea0ului (inel ocular+ # 4ehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant # esensibilizarea sistematica > "hestionarea ideo-dinamica in hipnoza # 6arta corporala # Aestructurarea cognitiva # 'cranul mental # 2ntrenament asertiv
STRESUL POSTTRAUMATIC
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# 4ehnica balea0ului (inel ocular+ # 4ehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant # esensibilizarea sistematica > "hestionarea ideo-dinamica in hipnoza # 6arta corporala # Aestructurarea cognitiva # 'cranul mental # ';A
STRESUL ACUT
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# 4ehnica balea0ului (inel ocular+ # 4ehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant # esensibilizarea sistematica > "hestionarea ideo-dinamica in hipnoza # 6arta corporala # Aestructurarea cognitiva # 'cranul mental # ';A ANXIETATEA GENERALIZATA
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# 4ehnica balea0ului (inel ocular+ # 4ehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant # esensibilizarea sistematica > "hestionarea ideo-dinamica in hipnoza # 6arta corporala # Aestructurarea cognitiva # 'cranul mental # ';A
MANCATUL EXCESIV
4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':
# 4ehnici comportamentale (numararea dumicatilor) ancorari+ # "hestionar ptr!identicarea scenariului # 4ehnici ptr!introiect # Aestructurare cognitiva # $ucru pe inelele reichiene diafragmatic) scapular si pelvian # Intarirea 'ului) povesti terapeutice) metoda /tanton) bolovani si poduri) #oare magica!
4'6,I"I ' A'$22A'
RELA,ARE CU SUGESTII GENERALE DE INTARIREA EULUI
mo($% ($ sa'&$stii ($ intarir$ a $'%'i -('+a Hart%an( "/0#1
su!iectului i s#a explicat tehnica , cH s#a declarat de acord sH fie hipnotizat Ii cH IedinJa respectiH reprezintH prima sa experienJH de acest gen.
KAIazH#te Lntr#o poziJie foarte conforta!ilH. Este foarte !ine aIa. eJine cH poJi Ln orice moment sH te miIti sau sH#Ji modifici poziJia pentru a te simJi mai conforta!il. AsigurM#te cH spatele Ii capul sunt spri*inite Ii ca te simJi !ine. PoJi Lnchide ochii Ii sH#Ji laIi mintea sH se relaxeze, astfel LncMt sH nu te gMndeIti la cea Ln mod deose!it... concentreazH#te Ln primul rMnd asupra ocii mele. PoJi auzi fundalul muzical (dacH este cazul). Oei constata, Ln curMnd, cH zgomotele o!iInuite ale. !iroului sau din afara lui te deran*eazH din ce Ln ce mai putin... pMnH cMnd ele nu#Ji or mai atrage atenJia deloc. 8Mndurile se pot a!ate uneori de la linia ideilor pe care. le
er!alizez eu, dar ele or reeni repede Lnapoi... Nu tre!uie sH faci eforturi conItiente de a realiza sau rezista la ceea ce#ti spun, ascultH#mH mai degra!H pasi. Oei constata Ln curMnd cH mintea ta inconItientH a accepta recomandHrile mele, care. au ca principal scop acela de a te face sH te simJi din ce Ln ce mai conforta!il. Acum Esti din ce in ce mai linistit ,. $nspiraJi Ii expiraJi liniItit Ii o!seraJi cH odatH cu fiecare expiraJie H relaxaJi tot mai mult, din ce Ln ce mai mult. OeJi continua sH H relaxaJi Ln timp ce H or!esc. $nspiraJi Ii expiraJi Ii, odatH cu fiecare expiraJie, H relaxaJi tot mai mult, tot mai mult... Ln curMnd eJi intra Lntr#o stare de relaxare profunda Ii H eti Lntre!a, pro!a!il, ce fel de experienJH a fi aceasta. OH asigur cH, indiferent de gradul de profunzime al relaxarii, H eJi pHstra autocontrolul. Eu o sH H administrez unele sugestii, dar depinde de dumneaoastrH dacH doriJi sH le urmaJi sau nu. 'acH nu sunteJi de acord cu reo sugestie, sunteJi li!er s#o ignoraJi, iar dacH reo sugestie H conine, o sH H ina foarte uIor sH trHiJi experienJa respectiH. Alegerea a aparJine... OH simJiJi Ln deplinH siguranJH pe mHsurH ce a relaxaJi tot mai mult. $n timp ce eu continui sH or!esc, H relaxaJi tot mai mult, tot mai mult, dar, indiferent cMt de profund relaxat sunteJi, eJi auzi ocea mea Ii eJi putea rHspunde la sugestiile pe care o sH i le dau. 'acH simJiJi reun disconfort fizic, puteJi sH H schim!aJi poziJia, fHrH ca aceasta sH H determine sH ieIiJi din relaxare, iar dacH simJiJi neoia sH or!iJi o eJi putea face de asemenea, fara a Lntrerupe IedinJa. OH relaxaJi tot mai mult, Ii mai mult... CurMnd eJi simJi uIoare LnJepHturi Ln Mrful degetelor de la mMini Ii de la picioare... este o senzaJie plHcutH, foarte plHcutH. CMnd simJiJi acele LnJepHturi eJi Iti cH intraJi Ln stare de relaxare. elaxaJi cMt mai profund corpul. OH simJiJi tot mai mult cuprinIi de o stare de calm, liniIte, destindere, pace interioarH... Nimic nu H tul!urH liniItea... H simJiJi tot mai relaxaJi, tot mai calmi... tot mai profund relaxaJi... AlunecaJi tot mai mult Ln relaxare Ii eJi fi capa!il sH trHiJi acele experienJe pe care doriJi sH le trHiJi... doar acele experienJe pe care doriJi sH le trHiJi. Acum concentraJi#H atenJia as' pra degetului mare de la piciorul drept, apoi asupra degetului mare de la piciorul stMng. +HsaJi degetul mare al piciorului drept sH se relaxeze tot mai mult... Ii degetul mare al piciorului stang se relaxeazH tot mai mult. elaxaJi degetele piciorului drept, apoi ale piciorului stMng. elaxarea cuprinde apoi la!ele picioarelor... la!ele picioarelor se relaxeazH tot mai mult... Oa simJiJi calm Ii relaxat... elaxaJi apoi gam!ele, genunchii, coapsele... Picioarele se relaxeazH tot mai mult... Ii mai mult... elaxaJi !azinul, apoi zona a!dominalH... Bazinul se relaxeazH tot mai mult, tot mai mult... zona a!dominalH este tot mai relaxata... Ii mai relaxatH... LasaJi
relaxarea sH H cuprindH zona toracelui. &oracele se relaxeazH... se relaxeazH tot mai
mult... o senzaJie de liniIte Ii pace H cuprinde lot mai mult. OH simJiJi liniItit, destins... Ln deplinH siguranJH... &rupul Ii mintea sunt tot mai relaxate... elaxaJi acum spatele Ii umerii. Spatele Ii umerii sunt tot mai relaxati Esti cu desaarsire calm, . &oJi muIchii iti sunt destinIi Ii odihniJi .. 0 liniIte plHcutH te Lncon*oarH , Calmul te inunda, ..Nimic nu#ti tul!urH liniItea Simti o liniIte Ii o pace interioarH , esti complet calm. &otul trece pe langa tine ca pe langa un copac, netru, a!sent, ..indiferent. *Qi, pe mHsurH ce
continui sH stai conforta!il Ln acesta canapea, cu ochii LnchiIi, LJi poJi lHsa mintea sH se LntoarcH spre amintirea unui anume loc, poate un loc special, Ln care te#ai simJit foarte !ine... deose!it de conforta!il Ii de liniItit, fericit... sau poate un loc pe care ai dori sH#l creezi special Ii Ln care sH descoperi cMt de liniItit Ii LmpHcat cu tine LnsuJi te poJi simJi........... Ii LJi permiJi sH mergi Ln acest loc chiar acum, in plan imaginar... ........te simJi acolo, trHind senzaJiile, emoJiile, sentimentele pe care ai dori sH ie trHieIti acolo... .....Ii poJi auzi sunetele acestui loc relaxant liniItindu#te... Ii poJi edea cu ochii minJii imaginile acestui loc, o!serMnd cMt de plHcut este acest loc pentru tine... Ii te simJi foarte !ine acolo, departe de toate gri*ile si preocuparile de pana acum. ........ Esti atit de destins, de relaxat, de profund relaxat incit psihicul tau deine tot mai recepti la ceea ce iti spun. &ot ceea ee iti spun a intra adanc in inconstientul tau, $deile pe care ti $e sugerez si care se or intipari in su!constientul tau, or actiona asupra gindurilor, sentimentelor si modului tau de a actiona si atunei cind nu te afli in prezenta mea, cind esti la sericiu, acasa sau in alta parte $n timpul acestei relaxari te ei simti tot mai puternic, tot mai eficient, cu tot mai multa incredere in fortele proprii. &e ei simti mai ioi, tot mai alert, mai energic, tot mai eficient. Oei fi tot mai putin o!osit, tot mai putin descura*at, tot mai putin depresi. Fi dupa zi ei deeni tot mai interesat de ceea ce se intampla in *ur, astfel incit mintea ta a fi distrasa de la propria persoana de la propriile pro!leme si necazuri. &e ei gindi tot mai putin la tine insuti, la dificultatile tale, ei fi tot mai putin preocupat de propria persoana, de propriile trairi.Fi de zi, nerii tai or deeni tot mai tari, mintea a deeni tot mai limpede, tot mai c/ara, ei fi tot mai adunat, mai linistit, tot mai calm. Oei deeni tot mai putin ingri*orat, tot mai putin agitat, tot mai putin anxios, tot mai putin deprimant. Oei fi capa!il sa gindesti tot mai c/ar, sa te concentrezi tot mai !ine. iti ei concentra tot mai mult atentia asupra a ceea ce faci si $n consecinta, memoria ta se a im!unatati, ei deeni capa!i sa ezi lucrurile din perspectia lor reala, fara a amplifica in mod su!iecti dificultatile, fara a le permite sa ia proportii. Fi de zi, deii tot mai calm, tot mai relaxat, te enerezi tot mai putin. 'eii si ramii tot mai relaxat, ai tot mai multa incredere in fortele proprii, in posi!ilitatile tale de a face fata la ceea ce ai de facut. Oei aea tot mai multa ineredere in tine, ei actiona fara anxietate, fara incordare, fara teama de a gresi. Fi dupa zi te ei simti tot mai independent, mai stapan pe tine, ei fi capa!il sa stai pe propriile tale picioare, ei
putea face cu !ine fata oricarei dificultati. Fi dupa zi te ei simti tot mai !ine, tot mai increzator in tine, in posi!ilitatile tale, ei aea un sentiment de siguranta si !unastare personala. Oei fi tot mai capa!il sa te !azezi doar pe tine insuti, sa#ti sustii parerile si *udecatile, sa stai pe propriile tale picioare. Oei simti tot mai putin neoia sa te !azezi pe alti oameni, sa depinzi de altcinea ... . &e simti calm si increzator in posi!ilitatea de a iti controla corpul si mintea, stiind ca te poti relaxa si controla oricand, ca te poti eli!era de pro!leme sau gri*i. Esti relaxat, calm si relaxat iar aceasta relaxare te face sa te simti tot mai puternic, tot mai eficient, tot mai stHpMn pe tine. &e simti foarte calm si increzator, aceste sentimente se pot intoarce oricand, chiar si dupa ce ei iesii din starea de relaxare Ai un sentiment poziti in legatura cu propria persoana stiind ca pe iitor iti doresti doar lucruri !une de la tine si ceilalti. eintoarce#te acum la locul ales,si Itii cH acest loc LJi aparJine Ii cH ei putea reeni acolo, ori de cMte ori ei dori sau ei simJi neoia, pentru a te putea relaxa, pentru a te putea odihni, pentru a#Ji putea aduna forJele sau pentru a putea fi doar cu tine LnsuJi
TRE2IRE
Acum Ooi incepe sa numar de la / la / si cu fiecare numar ei reenii tot mai mult la starea o!isnuita. Cand oi a*unge cu numaratoarea la / te ei simtii ioi si plin de energie, te ei simti mult mai !ine decat la inceput , cand oi a*unge cu numaratoarea la / iti ei reenii complet. /,.. 4, 5# !ratele mai sunt grele , picioarele nu mai sunt grele, reii tot mai mult, 7, ..2,# reii, reii tot mai mult la starea o!isnuita. 1# toate senzatiile experimentate se scurg in podea, dispar # greutatea, toropeala, amorteala si orice alta senzatie dispare
6# muschii isi rein la starea lor o!isnuita ># te pregatesti sa reii, auzi zgomotele din *ur /# acum ti#ai reenit complet, deschide ochii.
cu fiecare respiraJie, te ei simJi mai LncrezHtor, mai sigur pe tine, Itiind cH te poJi ocupa eficient de pro!lemele tale... Ii cH poJi fi satisfHcut de iaJa pe care o trHieIti... simJind cH poJi controla Ln mai mare mHsurH toate acele aspecte ale ieJii tale... pe care le consideri importante... relaJiile tale... sHnHtatea ta... iaJa ta intimH... munca ta... iaJa ta de familie... Ii Itiind cH toate aceste sentimente plHcute, reconfortante... or continua sH deinH din ce Ln ce mai puternice... pe zi ce trece#.. LntHrindu#se chiar Ii atunci cMnd dormi, pentru cH inconItientul tHu lucreazH chiar Ii atunci Ln !eneficiul tHu...
&ERN$CA 'E E+AAE SCR"+&F
KAIazH#te Lntr#o poziJie foarte conforta!ilH. Este foarte !ine aIa. eJine cH poJi Ln orice moment sH te miIti sau sH#Ji modifici poziJia pentru a te simJi mai conforta!il. AsigurM#te cH spatele Ii capul sunt spri*inite Ii ca te simJi !ine. K... SH Lncepem prin a te relaxa cMt mai mult posi!il Ln condiJiile Ln care te afli. Permite !raJelor Ii picioarelor tale sH#Ii gHseascH o poziJie cMt mai conforta!ilH. PoJi Lnchide ochii Ii sH#Ji laIi mintea sH se relaxeze, astfel LncMt sH nu te gMndeIti la cea Ln mod deose!it... concentreazH#te Ln primul rMnd asupra ocii mele. PoJi auzi fundalul muzical (dacH este cazul). Oei constata, Ln curMnd, cH zgomotele o!iInuite ale. !iroului sau din afara lui te deran*eazH din ce Ln ce mai putin... pMnH cMnd ele nu#Ji or mai atrage atenJia deloc. 8Mndurile se pot a!ate uneori de la linia ideilor pe care. le er!alizez eu, dar ele or reeni repede Lnapoi... Nu tre!uie sH faci eforturi conItiente de a realiza sau rezista la ceea ce#ti spun, ascultH#mH mai degra!H pasi. Oei constata Ln curMnd cH mintea ta inconItientH a accepta recomandHrile mele, care. au ca principal scop acela de a te face sH te simJi din ce Ln ce mai conforta!il.
Acum Esti din ce in ce mai linistit ,. Esti cu desaarsire calm, . &oJi muIchii iti sunt destinIi Ii odihniJi .. 0 liniIte plHcutH te Lncon*oarH , Calmul te inunda, ..Nimic nu#ti tul!urH liniItea Simti o liniIte Ii o pace interioarH , esti complet calm. &otul trece pe langa tine ca pe langa un copac, netru, a!sent, ..indiferent.
8E"&A&E $ncearca acum sa te concentrezi acum asupra !raJului drept care simti cum deine greu, tot mai greu, ca de plum! o greutate foarte mare, dar plHcutH Ii odihnitoare urcH Ln !raJul tHu drept treptat, de la Mrfurile degetelor, spre cot Ii apoi spre umHr. !raJul deine greu, foarte greu,. din ce Ln ce mai greu .o senzaJie de greutate foarte mare Ii foarte plHcutH a cuprins !raJul drept , !raJul drept e greu ca de plum! o greutate foarte mare apasH !raJul drept, ca Ii cum ar fi acoperit cu sHculeJi grei cu nisip 8reutatea de plum! se furiseaza irezisti!il cuprinzandu#ti umarul, !ratul, mana si degetele. $nert !ratul adormit se lipeste de patul pe care stai intins, atrTs ca de un magnet urias. ..+iniste, .greutate, ..repaus $ti orientezi atentia tot mai mult spre interior. Pro!a!il simti de*a cum aceasta greutate placuta a B' se transmite si Bs. !raJului stang care deine la fel de greu, tot mai greu, ca de plum! o greutate foarte mare, dar plHcutH Ii odihnitoare urcH Ln !raJul tHu stang treptat, de la Mrfurile degetelor, spre cot Ii apoi spre umHr !raJul deine greu, foarte greu, din ce Ln ce mai greu !raJul stang e greu ca de plum! o greutate foarte mare apasH !raJul stang, ca Ii cum ar fi acoperit cu sHculeJi grei cu nisip o senzaJie de greutate foarte mare Ii foarte plHcutH a cuprins !raJul stang !raJul stang este greu, foarte greu, greu ca de plum!) BraJul tau stang zace fHrH lagH, inert. BraJul tau stang este Ln Lntregime greu 0 greutate ca plum!ul iti cuprinde umHrul, !raJul, mMna Ii se furiIeazH pMnH Ln Mrful degetelor. Acum. Simti cum greutatea se transmite prin corpul tau pana la picioare. ConcentreazHte acum asupra piciorului drept care deine greu, tot mai greu, ca de plum! o greutate foarte mare, dar plHcutH Ii odihnitoare urcH Ln piciorului tHu drept
treptat, de la Mrfurile degetelor, spre genunchi Ii apoi spre sold piciorul deine greu, foarte greu, din ce Ln ce mai greu piciorul drept e greu ca de plum! o greutate foarte mare apasH piciorul drept, ca Ii cum ar fi acoperit cu sHculeJi grei cu nisip o senzaJie de greutate foarte mare Ii foarte plHcutH a cuprins piciorul drept piciorul drept este greu, foarte greu, greu ca de plum!) piciorul tau drept zace fHrH lagH, inert. piciorului tau drept este Ln Lntregime greu 0 greutate ca plum!ul iti cuprinde soldul, coapsa, gam!a Ii se furiIeazH pMnH Ln Mrful degetelor
ConcentreazHte acum asupra piciorului stang care deine greu, tot mai greu, ca de plum! o greutate foarte mare, dar plHcutH Ii odihnitoare urcH Ln piciorului tHu stang treptat, de la Mrfurile degetelor, spre genunchi Ii apoi spre sold piciorul deine greu, foarte greu, din ce Ln ce mai greu piciorul stang e greu ca de plum! o greutate foarte mare apasH piciorul stang, ca Ii cum ar fi acoperit cu sHculeJi grei cu nisip o senzaJie de greutate foarte mare Ii foarte plHcutH a cuprins piciorul stang piciorul stang este greu, foarte greu, greu ca de plum!) piciorul tau stang zace fHrH lagH, inert. piciorului tau stang este Ln Lntregime greu 0 greutate ca plum!ul iti cuprinde soldul, coapsa, gam!a Ii se furiIeazH pMnH Ln Mrful degetelor.
8ENEA+$FAEA 8E"&A&$$ o liniste placuta te impresoara, calmul te inunda tot mai mult, sinti o liniste si o pace interioara, esti complet calm, intregul tau corp este destins si relaxat, umerii, !ratele, mainile picioarele sunt grele, f grele, intregul tau corp este f greu, ca de plum!, esti f calm si linistit
CA+'"A 8anditia din nou la !ratul dr. $n timp ce stati astfel si a relaxati simti pro!a!il pe langa greutatea placuta usoare furnicaturi si caldura. !raJul tHu drept deine cald, tot mai cald, din ce Ln ce mai cald o senzaJie plHcutH
de cHldurH cuprinde treptat !raJul tHu drept, de la Mrfurile degetelor, spre cot, pMnH la umHr !raJul drept este cald, din ce Ln ce mai cald, ca Ii cum ar fi cufundat Lntr#un as cu apH foarte caldH !raJul este cald, foarte cald, din ce Ln ce mai cald o senzaJie de cHldurH plHcutH Ii relaxantH a cuprins !raJul drept Ln totalitate Oenele !raJului drept se dilatH si 0 cHldurH Lti nHpHdeIte !raJul Ii mMna dreaptH ca Lntr#o !aie caldH BraJul tau drept este LnHluit Lntr#o cHldurH odihnitoare. Aceasta senzatie de caldura se transmite si !ratului tau stg.......!raJul tHu stang deine cald, tot mai cald, din ce Ln ce mai cald o senzaJie plHcutH de cHldurH cuprinde treptat !raJul tHu stang, de la Mrfurile degetelor, spre cot, pMnH la umHr !raJul stang este cald, din ce Ln ce mai cald, ca Ii cum ar fi cufundat Lntr#un as cu apH foarte caldH !raJul este cald, foarte cald, din ce Ln ce mai cald o senzaJie de cHldurH plHcutH Ii relaxantH a cuprins !raJul stang Ln totalitate) Oenele !raJului stang se dilatH si 0 cHldurH Lti nHpHdeIte !raJul Ii mMna stanga ca Lntr#o !aie caldH BraJul tau stang este LnHluit Lntr#o cHldurH odihnitoare piciorul tHu drept deine cald, tot mai cald, din ce Ln ce mai cald o senzaJie plHcutH de cHldurH cuprinde treptat piciorul tHu drept, de la Mrfurile degetelor, spre genunchi, pe coapsa pana la sold piciorul drept este cald, din ce Ln ce mai cald, ca Ii cum ar fi cufundat Lntr#un as cu apH foarte caldH piciorul este cald, foarte cald, din ce Ln ce mai cald o senzaJie de cHldurH plHcutH Ii relaxantH a cuprins piciorul drept Ln totalitate) piciorul tHu stang deine cald, tot mai cald, din ce Ln ce mai cald o senzaJie plHcutH de cHldurH cuprinde treptat piciorul tHu stang, de la Mrfurile degetelor, de la Mrfurile degetelor, spre genunchi, pe coapsa pana la sold , piciorul stang este cald, din ce Ln ce mai cald, ca Ii cum ar fi cufundat Lntr#un as cu apH foarte caldH piciorul este cald, foarte cald, din ce Ln ce mai cald o senzaJie de cHldurH plHcutH Ii relaxantH a cuprins piciorul stang Ln totalitate) 8ENEA+$FAEA CA+'"$$ o liniste placuta te impresoara, calmul te inunda tot mai mult, sinti o liniste si o pace interioara, esti complet calm, intregul tau corp este destins si relaxat, umerii, !ratele, mainile picioarele sunt cuprinse de o caldura placuta ca intr#o !aie calda, esti linistit si echili!rul te impresoara, esti cu
desaarsire calm, intregul corp este relaxat, destins si inert, tot corpul tau este inaluit intr#o caldura linistitoare si placuta. $N$%A inima ta !ate liniItit si egal inima pompeazH cu uIurinJH sMnge Ln artere, Ln tot corpul ritmul !HtHilor inimii este regulat, calm, egal inima ta !ate liniItit, regulat, ritmic, cu fiecare !Htaie tot mai liniItit Ii mai regulatK) $nima !ate liniItit, egal Ii ritmic $nima LmprHItie sMngele cald Ln tot corpul tau Simti cum Lti LncHlzeIte umHrul stMng, in !raJul stMng se rHsfirH o cHldurH moleIitoare pMnH Ln Mrful degetelor. $nima lucreazH de la sine, de a!ia Lmi dau seama cum sMngele pompat de inimH Lmi LncHlzeIte trupul , $nima !ate egal, liniItit Ii de la sine
ESP$A&$E respiri calm Ii liniItit, din ce Ln ce mai calm Ii mai liniItit cu fiecare inspir LJi umpli plHmMnii cu oxigen Ii cu energie, cu fiecare expir elimini dioxidul de car!on Ii toxinele din organism ritmul respiraJiei este regulat: Cu fiecare respiratie poti deeni constient de ritmurile naturale ale corpului tau si de senzatiile de confort care apar.
Continuand sa stai acolo, ei constata cum deii tot mai relaxat si mai conforta!il .
inspiriexpiriinspiriexpiriaerul intra si iese in oie din plamani, plamanii respira singuri , intregul corp respira prin toti porii sai. espiri li!er de la sine aerul care te incon*oara.
respiraJia este din ce Ln ce mai profundH, tot mai profundH, calmH, regulatH cu fiecare respiraJie eIti tot mai destins Ii mai relaxat respiraJia este din ce Ln ce mai liniItitH, calmH, ritmicH, profundH) espiri li!er Ii aproape de la sine Hsuflarea ta este liniItitH Ii rarH, Aerul este foarte curat Ln *urul tau , &rupul tau respirH calm Ii liniItit, &e scalzi Lntr#o !aie de aer plHcut Ii LniorHtor PlHmMnii se miIcH liniItit, espiri Ln pace Aerul te LmpresoarH ca un !alsam dHtHtor de iaJH Ln prea*ma ta totul respirH lin, aer tonic, proaspHt, ca de LnHlJime P+E"+ S0+A# AB'0%EN A!domenul este calm Ii relaxat o senzaJie plHcutH de cHldurH inadeazH zona plexului solar, ca Ii cum !azinul tHu ar fi cufundat Lntr#un as cu apH foarte caldH cHldura creIte tot mai mult, tot mai mult, este relaxantH, plHcutH Ii odihnitoare .!azinul tau este cald Ii relaxat, tot mai cald Ii mai relaxat) A!domenul este foarte liniItit Ii relaxat &oJi muIchii care Ll Lnelesc sunt destinIi, orice tensiune cedeazH ......Plexul este cuprins de o cHldurH plHcutH ........Nu mai simti nici o apHsare Ln tot a!domenul Plexul este cald Ii relaxat 3"N&E o senzaJie uIoarH Ii plHcutH de rHcoare cuprinde zona frunJii, ca o adiere de Mnt rece simt cum aerul rece iti impresoara tamplele, fruntea este relaxatH Ii se lasH LnHluitH tot mai mult, din ce Ln ce mai mult de aceastH senzaJie plHcutH de rHcoare $ti simti capul li!er, linistit Ii uIor..pleoapele adormite acopera glo!ii oculari a!senti la tot ce te incon*oara, toropiti de liniste si amintiri %uIchii feJei sunt relaxaJi ...BHr!ia atMrnH destinsH..Nici o cutH n#o mai tul!urH .....Simti cum aerul rece Lti LmpresoarH tMmplele..Creirul Lti este limpede ca un izor de munte, ..limpezime de cristal Acum t#ai putea concentra asupra celor mai dificile pro!leme............Capul Lmi este limpede Ii clar simJi capul li!er, uIor, cu muIchii feJei relaxaJi....
eIti perfect liniItit, relaxat, cu mintea limpede. &ot corpul se simte relaxat, linistit si calm. U
$n continuare as dori sa#ti imaginezi un suoi de de apa curgand din cap pana la degetele
picioarelor, spalandu#ti trupul, eli!erandu#te de ultima picatura de tensiune.Nu opune rezistenta in a simti racoarea apei proaspete curgandu#ti prin trup. &e simti chiar mai relaxat si mai calm. Suoiul de apa incepe sa curga din ce in ce mai incet+a un moment dat se opreste complet. Curgerea suoiului de apa se opreste, imagineaza#ti ca esti culcat intr#un loc racoros, linistit cu apa proaspata. +0C"+ P+AC"&, PE3EA& U *Qi, pe mHsurH ce continui sH stai conforta!il Ln acesta canapea, cu ochii LnchiIi, LJi poJi lHsa mintea sH se LntoarcH spre amintirea unui anume loc, poate un loc special, Ln care te#ai simJit foarte !ine..........om denumi acest loc, locul tHu preferat. Acesta s#ar putea sH fie un loc in care ai mai fost Ii $n care Lntotdeauna Ji#ai dori sH reii. S#ar putea sH fie un loc Ln care nu ai fost niciodatH, dar despre care ai auzit sau ai citii si Ln care Lntotdeauna Ji#ai dorit sH a*ungi. Sau,s#ar putea sH fie un loc care nu existH decMt Ln imaginaJia ta, Ln fantezia ta dintotdeauna, Ii de existenJa cHruia poate a!ia acum afli si tu pentru LntMia oarH. +asH deci gMndul sH te poarte la acest loc Ii, cMnd ei Iti cH ai a*uns acolo, Lmi ei comunica acest lucru prin ridicarea degetului. Ln momentul Ln care apare reacJia, Li spunem: KBine, acum cH Itim cH ai a*uns Ln locul tHu preferat, te rog sH iei Ln stHpMnire acest loc. $nstaleazH#te conforta!il, prieIte Ln *urul tHu, pentru a lua Ln stHpMnire toatH frumuseJea, splendoarea acestui loc. ApleacH#Ji urechea asupra sunetelor, pipHie ceea ce consideri cH meritH sH fie pipHit, lasH toate simJurile sH se !ucure de plHcerea de a fi acolo, Ii te simJi foarte !ine acolo,.........undea departe de toate gri*ile si preocuparile de pana acum si Ai un sentiment poziti in legatura cu propria persoana stiind ca pe iitor iti doresti doar lucruri !une de la tine si ceilalti. &e simti calm si increzator in posi!ilitatea de a iti controla corpul si mintea, stiind ca te poti relaxa si controla oricand, ca te poti eli!era de pro!leme sau gri*i. Esti relaxat, calm si relaxat iar aceasta relaxare te face sa te simti tot mai puternic, tot mai eficient, tot mai stHpMn pe tine. 'upH aproximati 6 minute, Li spunem: KVnainte de a reeni de la locui tHu preferai, este !ine sH Itii cH acest loc LJi aparJine Ii cH ei putea reeni acolo, ori de cMte ori ei dori sau ei simJi neoia, pentru a te putea relaxa, pentru a
te putea odihni, pentru a#Ji putea aduna forJele sau pentru a putea fi doar cu tine LnsuJi
&EF$E Acum Ooi incepe sa numar de la / la / si cu fiecare numar ei reenii tot mai mult la starea o!isnuita. Cand oi a*unge cu numaratoarea la / te ei simtii ioi si plin de energie, te ei simti mult mai !ine decat la inceput , cand oi a*unge cu numaratoarea la / iti ei reenii complet. /,.. 4, 5# !ratele mai sunt grele , picioarele nu mai sunt grele, reii tot mai mult, 7, ..2,# reii, reii tot mai mult la starea o!isnuita. 1# toate senzatiile experimentate se scurg in podea, dispar # greutatea, toropeala, amorteala si orice alta senzatie dispare 6# muschii isi rein la starea lor o!isnuita ># te pregatesti sa reii, auzi zgomotele din *ur /# acum ti#ai reenit complet, deschide ochii.
2!METAFORE TERAPEUTICE PTRGRAVIDE SI BEBELUSI
PRIMUL EXERCITIU DE SPUS " TE IUBESC "
4e rog sa te asezi intr-o pozitie cat mai comoda) cu mainile pe burta! Iti imaginezi ca aerul care iese impinge un fulg la o distanta de o palma fata de fata ta! 2sa e foarte bine! "ontinua sa respiri calm si regulat si urmareste mintal miscarea fulgului care se apropie si se departeaza de fata ta) la ecare inspir sau expir (se continua asa 5 minute+! "u voce tare (sau in gand) daca relaxarea e adanca + spui: „ 4e iubesc! 2sa e foarte bine! 2poi cu voce soptita spune: „4e iubesc) puiul meu! Aepeta acum cantand: „;ami te iubeste) puisorul creste! 2sa e foarte bine! 2cum spune-i „ te iubesc „ gandindu-te la parfumul #orii preferate! vizualizezi in detaliu) ii simti catifelarea sau racoarea frunzelor! Inspiri adanc si-ti umpli narile cu parfumul ei! 2cum spune-i „ 4e iubesc gandindu-te la un animal drag din copilarie! Il vizualizezi in detaliu) il auzi) il pipai! 2sa e foarte bine! 'sti calma si relaxata) calma) spune-i „te iubesc sub forma unui gest sau mangaieri) pe care te rog sa o faci in acest moment! @ei repeta acasa de cate ori simti nevoia!
ANTRENAMENTUL PUIULUI DIN BURTA
I,I"24II: pregatirea fatului si a gravidei ptr!nastere
Gravida se aseaza comod in pat cu mainile pe burta si cu o voce usoara soptita va spune urmatoarea poveste: „ 2 fost odata un pui mic care crestea in burtica mamei sale) asa cum cresti tu! 2colo in burtica era cald) intuneric si apa) dar din cand in cand se intrezareau umbre si lumini si se auzeau sunete! 3uiul pe care-l chema Bebe) primea mancare printr-un furtun direct de la mama sa! 2stfel) cu ecare zi care trecea Bebe crestea tot mai mare) mai puternic si mai sanatos! /e simtea in siguranta si reusea sa vorbeasca cu mamica lui ori de cate ori vroia! "and era nemultumit) lovea cu ambele picioruse in burtica mamei) cand vroia sa i se acorde atentie lovea cu un picior) iar cand „afara se intampla ceva interesant isi schimba pozitia ca sa auda mai bine! Bebe stia ca intr-o zi va trebui sa iasa si atunci se va bucura de intalnirea cu mama si tata! ar era important sa stea in burtica pana va creste sucient de mare! "orpul tau Bebe va sti singur cand ai crescut sucient de puternic si va da semnalul de iesire doar la momentul potrivit! 2tunci vei ramane calm si linistit chiar daca vei simti o apasare si vei trece cand va veni vremea printr-un canal foarte ingust! ;ami te va a0uta) impingandu-te ca sa iesi mai usor! aca vei obosi) te rog sa ramai calm si sa astepti ptr!ca voi face inca o sfortare si gata) vei liber! 2tunci tu vei vedea lumina) vei auzi zgomote puternice) vei simti o mica durere cand iti vor taia furtunul care te leaga de mine) vei simti apa calda pe corp) un scutec care te va incalzi si in sfarsit) mami te va lua in brateJJ!
POVESTEA LAPTICULUI DULCE
I,I"24II: refuzul suptului) supt dicil) varsaturi frecvente
'3$I"24I2 3/I6$GI"2: trebuie precizat din capul locului ca aceste povesti nu tin loc de tratament medicamentos si nu se refera la situatiile in care exista o cauza organica ptr!probemele mai sus mentionate! In aceste situatii) medicul pediatru sau specialist sunt in masura sa precizeze dieta sau tratamentul!
'xista insa si situatii cand fara un motiv medical) organic) copilul refuza sa suga sau o face cu dicultate sau cu varsaturi frecvente! In cele mai multe cazuri este vorba despre o emotie negativa de tipul anxietatii) tristetii) enervarii) furiei) respingerii pe care o mama o manifesta constient sau nu! In primul an de viata si mai ales in primele luni) copilul nu intelege atat cuvintele cat emotia a#ata in spatele lor! "opilul JJsimte JJ furia) iritarea) respingerea celor din 0urul sau) dar in egala masura bucuria si placerea pe care i-o provoaca adultului! "hiar din primele ore de viata copilul JJ stie JJdaca este iubit sau corespunde asteptarilor mamei sau tatalui! ;ulti tineri au probleme de identicare sexuala ptr!ca la nasterea lor) parintii au fost dezamagiti de sexul acestora! ( ;2;2 I2 "3I$8$ I, BA24') I$ 3AI@'/4' "8 A2G /I-$ /2A842+ 2 fost odata un iepuras pe carel chema JJ $apti-tic JJ(mama rade+! 'l traia pe o insula de zahar ars (mama il mangaie pe copil +! JJ$apti-tic JJ locuia aici ( mama isi atinge cu mana bebelusului sanul +! @ezi ce piele calda si catifelata are $apti-ticK ;ama ii canta bebelusului: $apti-tic) $apti-tic iesi afara la bebic si coboara prin burtic ( mama parcurge cu palma traseul laptelui atingand gurita) esofagul si burtica bebelusului+) hai sa-l gadilam un picL (mama il gadila pe bebelus pe burtica si rade cu el+! /i acum hai sa papam) cu $apti-tic sa ne 0ucamL
POVESTEA COJII MAGICE
I,I"24II: "onstipatii frecvente '3$I"24I2 3/I6$GI"2: copilul utilizeaza materiile fecale ca pe un dar pe care il face adultilor!
Intr-o zi) Bebe ;iel a pornit la drum! /tia ca trebuie sa rezolve o treaba! 'ra o treaba mare! e ecare data cand vedea o #oare frumoasa sau o frunza) sau altceva le punea in sac! 4ot ce ii placea isi gasea locul in sacul sau fermecat! 2cest sac era deosebit ptr!ca avea o proprietate uimitoare: tot ce puneai in el se transforma in ceva) intr-o coa0a magica) nu stiu cum se numea! 3ractic sacul sau era ca o fabrica de facut materiale magice! Bebe ;iel trebuia sa arunce aceasta substanta magica in 3adure si in schimbul ei primea putere) se simtea mai curat! 2stfel) pe zi ce trecea) Bebe ;iel crestea mare si avea tot mai multa incredere in el! 8neori Mana sau /piritul 3adurii il suparau cu ceva! e la o vreme) Bebe ;iel nu se mai grabea sa arunce substanta magica) asa ca aceasta se intarea si i era tot mai greu sa o scoata din sac! /piritul 3adurii sau Mana se rugau de el sa predea substanta magica la timp) dar Bebe ;iel se simtea bine: ii facea placere sa e rugat! /e simtea astfel mai important!
Intr-o zi) in timp ce ii aducea materiale ptr!coa0a magica) Bebe ;iel se intalni cu 3asarea-de Foc- "ioc- ;ic! "e faci pasareK intreaba el! 4rebuie sa vorbim) raspunse aceasta! JJ 4rebuie sa incetezi sa mai tii in sac mult timp coa0a magica!4ot tie ti-e greu sa cari un sac asa greu dupa tine) ai dureri! ;ai bine recunoaste cand esti suparat si vorbeste cu Mana sau /piritul 3adurii sa te imbratisese mai des!JJ in acel moment) Bebe ;iel a invatat sa arunce substanta magica la timp si s-a bucurat de mai multe imbratisari!
22 METAFORE PTRDIFERITE TULBURARI PSIHICE
POVESTE PENTRU OBEZITATE
$a marginea padurii se a#a un oras! e multe ori Bufnitel ( doamna sau domnul Bufnita + mergea la cumparaturi sau ii placea sa discute cu oamenii! e ceva vreme se imprietenise cu o persoana! 2ceasta avea o masina cu care il plimba pe Bufnitel de cate ori se intalneau! Bufnitel a observat ca prietenul sau obisnuia sasi umple rezervorul masinii pana la refuz! e fapt) isi dezvoltase o adevarata preocupare din asta: nu suporta gandul sa aiba rezervorul catusi de putin gol! "u mai mult timp in urma se intamplase ceva) dar uitase ce anume! "ert este ca preocuparea lui ptr!plinul rezervorului era permanenta! In ecare dimineata pe drumul de acasa si pana la slu0ba se oprea la toate benzinariile care-i apareau in cale ptr!a reface plinul autoturismului! $a intoarcere) proceda la fel! in acest motiv a0ungea foarte tarziu la serviciu sau acasa! upa un timp) colegii au inceput sa comenteze considerandu-l iresponsabil! ,ici sotia nu avea o parere mai buna! in cauza criticilor permanente era tot mai nervos si de aceea opririle in statiile de benzina i se pareau tot mai relaxante! e la un timp) cand pornea masina tragea JJ soc-ul JJla maxim astfel ca bu0iile se JJ inecauJJ) consumul de benzina era exagerat si intr-un nal toate astea insemnau tot timp irosit! Intr-o zi de vara in timp ce lucratorul de la benzinarie ii punea benzina in rezervor) Bufnitel ia spus: JJ trebuie sa ai incredere in masina ta) ea stie cata benzina sa foloseasca) tu trebuie doar sa urmareste ca indicatorul care-ti arata cata
benzina este in rezervor) sa nu coboare sub punctul rosu! 3e distante scurte) este inutil sa ai tot timpul rezervorul plin pana la refuz!JJ e atunci) persoana si-a modicat comportamentul: punea benzina in rezervor cu masura) fara sa mai e preocupata ca rezervorul sa e mereu plin! "u banii economisiti si-a satisfacut anumite dorinte personale sau le-a facut mici cadouri celor din 0ur! 2 constatat ca are si mai mult timp liber si si-a putut indeplini o dorinta mai veche) dar foarte importanta!
POVESTEA VASULUI CU MANCARE
I,I"24II: bulimie
alta prietena a lui Bufnitel era bucatareasa si traia la curtea unui imparat! 4oata ziua avea gri0a sa stranga resturile de pe mese si sa le depoziteze intr-un vas foarte mare! In acest fel) in vasul ei gaseai orice: de la aperitive pana la desert! $a sfarsitul programului) obisnuia sa se intoarca cu vasul plin acasa! ar) cei de acasa nu erau multumiti ptr! ca amestecul era necomestibil! e multe ori erau nevoiti sa-l arunce! 'a ii considera nerecunoscatori deoarece nu apreciau eforturile ei! "hiar si caratul vasului presupunea un efort muscular deosebit ptr!ca acesta nu era usor) ca sa nu mai vorbim de statagemele pe care le utiliza ca sa fure resturile de alimente fara sa e observata! e frica sa nu e surprinsa) era tot timpul tensionata asa ca nici colegii nu o simpatizau prea mult! considerau suparacioasa si inchisa in sine! @azand toate acestea) Bufnitel i-a spus urmatoarele: JJ de cat sa pui in acel vas toate alimentele care-ti cad in mana) mai bine te rezumi la un singur fel sau maxim doua pe care le poti depozita in doua vase mici! 2stfel nu te vei mai chinui un vas asa greu) mancarea va buna si nici nu va nevoie sa i tot timpul in alerta la slu0ba ptr!a nu pierde vreun aliment!JJ 2 doua zi) femeia i-a urmat sfaturile si in loc de vasul cel mare a folosit doua vase mici in care punea unele resturi) pe cele mai sanatoase de la masa de dimineata si pranz) fara sa mai amestece mai multe feluri de mancare!
POVESTEA FLORII VISATOARE
I,I"24II: planicarea anxioasa) obsesiile
8ndeva traia o #oare! $a inceput avea doar frunze) dar intr-o zi i-au aparut #orile! 2veau niste petale de o culoare interesanta) un parfum seducator si o catifelare prietenoasa! 2lbinele roiau de placere in 0urul ei) iar pasarile ciripeau voioase) iar trilurile unora erau adevarate ode inchinate ei! e la un timp) au inceput sa se auda tot mai multe voci care o intrebau: cum de ai stiut sa obtii culoarea asta a petalelor) dar parfumul sau catifelareaK upa un timp aceste intrebari au pus-o pe ganduri! 2 inceput sa-i e teama ca viitoarele #ori nu vor mai asa de reusite ca primele! 2sa de mult au napadit-o gandurile ca n-a mai stiut sa faca #ori! 2 intrat intr-o hibernare! Intr-o noapte) o pasare micuta) Bufnitel i-a spus urmatoarele: JJ sunt lucruri pe care le stii) dar nu stii ca le stii! 8n miriapod s-a gandit cum reuseste ca ecare dintre cele 1999 de picioare ale sale sa mearga fara sa se incurce unul pe celalalt si nu a reusit sa mai mearga! "and le-a lasat in pace) lasandu-le pe ecare sa se aseze acolo unde vor) picioarele au mers foarte bine! 4ot astfel si tu lasa corpul si mintea ta sa-si aminteasca ceea ce trebuie ptr! a avea succes) ptr!a obtine #ori interesante) atragatoare) prietenoase!JJ Floarea l-a ascultat si a incetat sa-si mai puna intrebari) bucurandu-se de ce-i oferea ecare zi) e ca era soare) vant sau frig! Gasea ceva bun chiar si in frig ptr!ca astfel putea aprecia mai bine soarele de a doua zi! upa un timp) nu stiu cat) s-a trezit cu niste #ori la fel de frumoase ca si primele! 2lbinele s-au strans in 0urul ei si totul a fost plin de bucurie!
POVESTEA LUPULUI CENUSIU
I,I"24II 3AI,"I32$': dicultati in respectarea regulilor unui grup) agresivitate 'F'"4' AI4': dezvoltarea solidaritatiiE incura0area muncii in echipa) a disciplineiE favorizeaza anga0area si responsabilizarea ecaruia ptr!sarcinile care presupun participarea mai multor persoane!
In padurea verde) haita lupilor cenusii a obtinut mai multe succese concretizate in vanat si teritoriu de vanatoare extins) dar in ultima vreme situatia a inceput sa se deterioreze! /piritul de haita care la inceput era foarte puternic a inceput treptat) treptat sa se stinga! a-In) lupul cenusiu) a inceput sa se simta tot
mai putin preocupat de vanatorile haitei! 'l era tot mai des violent cu lupii mai tineri si uneori chiar cu proprii copii! In timpul partidelor de vanatoare nu asculta indicatiile lupului cel batran si intelept si facea dupa capul lui! 3ana la urma a a0uns sa insulte pe toata lumea! $a ultima vanatoare s-a certat cu batranul lup ceea ce a inrautatit si mai mult situatia! @anatul) o mandrete de cerb roscat) a reusit din cauza lui sa scape! "olegii sai nu mai aveau incredere in el! a In era disperat din cauza acestei situatii) dar nu se mai putea controla! Intr-o seara) in timp ce privea plictisit stelele) in fata i-a aparut /piritul 3adurii! ,u-si putea crede ochilor) dar spiritul se a#a in fata sa! a-In i-a explicat care este situatia si i-a cerut sfatul! upa ce a re#ectat un timp) acesta i-a raspuns: JJ raga a-In) eu stiu ca tu ai o muscatura de invidiat si ca esti ambitios) dar intr-o echipa trebuie sa tii cont de reguli! 'ste sucienta greseala unei persoane ptr!ca toata lumea sa sufere! aca tu prinzi o capra) inseamna ca toata haita te-a a0utat) iar daca ratezi inseamna ca toata echipa a pierdut! 4u esti responsabil ptr!toti colegii tai!JJ In saptamana care a urmat) a-In a tinut cont de ceilalti lupi si acest lucru i-a a0utat sa castige toate vanatorile! 2nul urmator a castigat din nou trofeul celui mai viteaz lup cenusiu!
POVESTEA BAIETELULUI SI A ROBOTELULUI VRAJIT
I,I"24II: abandon in fata unei greutati) timiditate 'F'"4' AI4': stimularea increderii in sine) sa a0uti pe cineva care se crede incapabil) constientizarea potentialului propriu!
n-N era un baietel care nu avea sucienta incredere in el si care in ecare seara obisnuia sa se 0oace cu robotelul sau pe care-l botezase Foc! Intr-o seara) dupa ce baiatul pronunta o formula magica dintr-o carte) robotul prinse viata! Foc ii povesti baiatului stupeat ca daca vrea sa ramana un robot cu viata trebuie sa treaca prin mai multe incercari! Imedian n-N spuse ca el nu este capabil sa rezolve situatii dicile) dar dupa multe discutii din care intelese ca nu exista alta posibilitate ca sa-si salveze iubitul prieten) se hotara sa incerce! n-N porni la drum alaturi de robotul care-i darui un pistol cu bile fermecate! upa o ora de mers nu intampina nici o dicultate) ceea ce-l facu pe nN sa aiba mai multa incredere in el! "eea ce n-N nu observase era ca o ceata de lupi #amanzi il urmareau de ceva vreme! bosit) n-N hotara sa se opreasca putin ptr! a-si trage su#etul! intr-o singura saritura) seful lupilor il tranti pe baiat la
pamant! n-N tipa puternic si dupa mai multe incercari reusi sa dea lupul la o parte! 8n urs care trecea pe acolo vazu toata scena si puse haita pe fuga! Baietelul ii multumi din su#et ursului care se oferi sa-l insoteasca in aceasta misiune) dar nN refuza) spunand ca se intoarce acasa ptr!ca nu mai este in stare sa continue! JJ3oftim) tine aceste gheare din labele mele si ele te vor a0uta sa-ti indeplinesti dorinta) iar daca vei in pericol te vor salva!JJ n-N accepta si porni repede mai departe ptr!ca odata cu rasaritul soarelui magia disparea! 3orni deci tot mai decis sa-si atinga scopul! Mgomotele noptii il speriara teribil) dar stranse ghearele ursului intre degete si-si vazu de drum! 8n rau tumultos ii bloca drumul! "ura0os) n se arunca in apa) dar un rechin se apropie furios de el! Fara sa stea pe ganduri) n scoase pistolul si trase in rechin! Bila magica il nimeri si rechinul se transforma intr-o testoasa uriasa care-l transporta pe malul celalalt! upa o bucata de vreme) baiatul se trezi la poalele unui munte urias! /e uita in 0urul sau si vazu ca se a#a in 4ara de Fier! In 0urul sau se a#au o multime de arbori de er) cu exceptia unuia singur din lemn) pipernicit! Instinctiv) baiatul se simti atras de acest arbore! eodata) vazu in varful sau o frunza neobisnuit de stralucitoare! /e catara si o rupse si instantaneu aceasta se transforma intr-o pudra magica) care-l invalui pe robotul sau! Imediat) robotul il imbratisa si-l felicita ptr!cura0ul si tenacitatea sa) care i-au salvat viata! n a invatat de la prietenul sau ca daca vrei cu adevarat un lucru) il vei obtine) desi uneori nu e chiar usor!
POVESTEA PITICULUI CARE NU VREA NIMIC
I,I"24II 4'A23'84I"': negativism) lipsa de implicre in activitate) sociabilitate scazuta) opozitionism! 'F'"4' AI4': intelegerea notiunii de colaborare si acceptare!
Intr-o padure indepartata traia o familie formata din tata) mama si ica! Fetita se obisnuise sa spuna:JJ ,uJJ la toate solicitarile pe care i le adresau parintii! aca mama o ruga sa faca ceva) fetita o refuza imediat spunand ca nu-si murdareste mainile sau ca nu are chef sa se ridice din pat la ora aceea! /i azi asa) maine asa) fetita i-a adus la exasperare pe parintii sai) incat mama s-a rugat la Bufnitel) spiritul padurii sa o a0ute! 2cesta) induiosat de rugamintile repetate ale femeii lua infatisarea unui pitic simpatic si se ascunse in pletele fetitei!
$a ora mesei) mama o striga pe fetita spunandu-i ca i-a pregatit pra0itura ei preferata! Bucuroasa) fetita vru sa raspunda chemarii mamei) dar simti ca nu mai poate scoate nici un sunet din gura cu exceptia unui JJ,uJJ ragusit! /ituatia se repeta) ori de cate ori vrea sa spuna JJaJJ) din gura sa iesea JJ,uJJ! 4ocmai cand se simtea mai disperata) piticul ii aparu in fata si ii zise: JJ,u te speria) eu sunt piticul care te a0uta sa zici JJnuJJ! 3tr!ca ai zis de multe ori JJnuJJ m-am gandit ca vrei sa stau permanent cu tine!JJ
# #
"e prostieL zise fetita! 'u vreau sa pot spune si JJaJJ cand imi place ceva! 2tunci trebuie sa inveti sa spui si JJ aJJ! aca vei continua sa spui JJaJJ numai cand iti convine) vei ramane blocata in aceasta situatie! 'ste important sa tii cont si de dorintele celorlalti) mai zise piticul! Fetita a inteles vorbele piticului si de atunci nu a mai abuzat de JJ,uJJ!
POVESTEA BLENDERULUI MAGIC
I,I"24II: nepotrivirea sexuala) sotul grabit care nu foloseste preludiul!
4raiau odata un barbat si o femeie! /otia avea obiceiul sa stea mult in bucatarie ptr!ca ii placeau mancarurile ranate) sosticate pe care sa le plimbi pe varful limbii) ca sa le simti gustul) sa le mesteci incet inainte de a le inghiti! /otul in schimb era interesat doar de rezultatul nal: sa-si simta burta plina! 2sa ca atunci cand se asezau la masa si sotia ii punea in fata feluritele mancaruri pregatite cu gri0a) el le rasturna intr-un blender care le amesteca rapid si le maruntea! upa aceea infuleca grabit fara sa mai e atent la altceva decat la felul in care alimentele alunecau pe gatle0! in acest moment el termina de mancat inainte ca sotia sa) sa sfarsit primul fel! e la un timp) sotia incepu sa se simta frustrata) mai ales ca pierdea mult timp in bucatarie cu pregatirea bucatelor! 3e zi ce trecea devenea tot mai posomorata! /otul a inceput sa creada ca nu-l mai iubeste! Intr-o noapte) sotul a avut un vis ciudat: se facea ca blenderul sau putea vorbi! 2cesta ii spuse urmatoarele: JJ"and mananci trebuie sa tii cont si de bucatar ptr!ca felul in care mananci arata pretuirea ta ptr!efortul bucatarului! 'ste important sa mananci incet si pe rand) ecare aliment) fara sa le amesteci! Important este sa nu te grabesti si sa cauti sa simti savoarea a ceea ce faci) sa inveti sa descoperi specicitatea ecarui gust) sa savurezi ecare condiment) sa te bucuri de betia simturilor!JJ in acel moment sotul a tinut cont de sfaturile blenderului si lucrurile au intrat pe fagasul normal!
POVESTEA BORCANULUI CU CASTRAVETI ACRI
I,I"24II: tulburari de erectie!
Intr-o tara indepartata era o mare onoare sa te pricepi sa faci muraturi! 4raia aici un barbat caruia ii placea foarte mult sa puna muraturi la borcan! 'l era invidiat de multi oameni ptr!taria castravetilor sai murati) ptr! perioada indelungata in care se pastrau tari si gustosi! Intr-o zi in curtea sa poposi un om suparat care ii zise: JJ4e rog foarte mult sami spui secretul castravetilor tai acri! e la un timp) viata mea este searbada ptr!ca oricate retete as folosi) castravetii mei ies moi si fara vlaga! 4rebuie sa-ti spun ca sunt foarte serios si atent in timpul operatiei de murare: nu-mi scapa nimic) cantaresc atent sarea si celelalte ingrediente!JJ Barbatul nostru) ii dadu urmatorul raspuns: JJ'ste foarte simplu! ,u trebuie sa-ti mai bati capul cu procedeul de murare deoarece castravetii stiu sigur cata apa sau sare sa-si ia! Imagineaza-ti ca ai in fata ta un castravete tare) foarte tare! /arcina ta este doar sa-l bagi in borcan lasandu-l pe el sa-si ia sarea de care are nevoie sau otetul! In tot acest timp) tu bucura-te de ceea ce simti) vezi) auzi sau mirosi! escopera placerea de a pune castravetii in borcan ptr!ca acesta este ingredientul secret: fa-o cu placereLJJ!
POVESTEA PRINTESEI MOFTUROASE
I,I"24II 3AI,"I32$': incapacitatea de a-si stabili un scop in viata) apatie! 'F'"4' AI4': constientizarea importantei cunoasterii a ceea ce vrem sa facem inainte de a actiona!
e mai mult timp Aegele Aosu isi grabea ica sa se marite! 3rintesa studiase mai multe limbi straine precum si istoria diferitelor zone ale lumii! "u toate acestea) nu avea clar in minte cum trebuia sa e viitorul sot) ce calitati sa aiba sau din ce tara sa provina! icultatile au inceput sa apara in momentul in care s-au prezentat mai multi pretendenti! Imparatul i-a adus pe toti in fata printesei dupa care i-a pus mai
