Suport de Curs Drept Administrativ. Notiuni Fundamentale. 2014 Universitatea Nicolae Titulescu

UNIVERSITATEA “NICOLAE TITULESCU”

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIALE Ş I ADMINISTRATIVE Specializarea :

Administraţie Publică

DREPT ADMINISTRATIV

Noţiuni fundamentale şi autorităţi publice Suport de curs pentru învaţământul la distanţă

Autor: Lector univ. drd. Diana Deleanu

1

The world's largest digital library

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.













CUPRINS

Unitatea de învăţare nr.1 – Dreptul administrativ

Obiective: -

definirea noţiunilor noţiunilor fundamentale ale dreptului administrativ

-

identificarea instituţiilor instituţiilor care realizează administraţia administraţ ia publica

-

definirea administratiei publice

-

intelegerea delimitarii, dar si a aspectelor comune ale celor trei puteri in stat (teoria separatiei puterilor in stat)

Norma, raportul şi izvoarele dreptului administrativ Unitatea de învăţare nr.2 – Norma,

Obiective: -

definirea normei de drept administrativ

-

definirea raporturilor de drept administrativ

-

identificarea izvoarelor scrise & nescrise ale dreptului administrativ

Unitatea de învăţare nr.3- Preşedintele României Obiective: -

definirea institutiei Presedintelui Romaniei

-

identificarea rolului si atributiilor Presedintelui

-

definirea actelor Presedintelui

-

identificarea institutiilor juridice ale raspunderii politice si a celei penale a Presedintelui

Guvernul Unitatea de învăţare nr.4 – Guvernul















-

identificarea statutului membrilor Guvernului si a Primului-ministru

-

cunoasterea regimului juridic al actelor Guvernului

-

identificarea formelor de control parlamentar asupra Guvernului

-

definirea institutiei juridice a raspunderii guvernamentale

Unitatea de î nvăţare nvăţare nr.5 – Administraţia – Administraţia publică locală

Obiective: -

identificarea si intelegerea principiilor administratiei publice locale

-

identifcarea autoritatilor locale deliberative si a celor executive

-

definirea regimului juridic al Consiliului local, judetean, al Primarului, Presedintelui consiliului judetean, Prefectului si secretarului unitatii u nitatii administrativ-teritoriale

-

cunoasterea regimului juridic al actelor autoritatilor publice locale si identificarea atributiilor autoritatilor publice locale

NOTE: 

Bibliografia minimală va fi completată de indicaţiile bibliografice postate pe portalul E-lis al Universitatii „Nicolae Titulescu”.

Nota obtinuta din evaluarea finala (examenul scris) are o pondere de 70%, iar evaluarea pe parcursul semestrului reprezinta 30%. Rezultatele evaluarii finale (notele acordate la examen) vor fi postate pe portalul Elis al Universitatii „Nicolae Titulescu”.









Ref eratele eratele vor fi depuse la catedră in forma printata.

Disciplinele deservite de aceasta materie sunt: s unt: Drept administrativ. Actul si raspunderea administrativa si Contencios administrativ. Nu exista discipline obligatoriu de a fi studiate in prealabil. 



Timpul mediu de studiu al fiecarei unitati şi al intregului support de curs este















Obiectivele cursului

În urma parcurgerii cursului cursului de Drept Administrativ. Noţiuni fundamentale si autorităţi autorităţ i publice, studenţii studenţii secţiei secţiei de Administraţie Publică a Facultaţii de Stiinţe Stiinţe Sociale si Administrative din Universitatea Nicolae Titulescu vor dobandi cunostinte solide in sfera juridica a administratiei publice, in special in sfera structurii, functionarii si raporturilor juridice dintre principalele autoritati ale statului statului precum si intre acestea si cetateni. Dupa prezentarea notiunilor de baza, pe rand, cursul analizeaza rolul, numirea/alegerea, structura si functionarea acestor autoritati publice. Competente:

Studiul dreptului administrativ va avea ca efect dobandirea de catre student a capacităţ capacităţii ii de a identifica, defini, descrie si analiza cele mai importante autoritati publice creandu-i astfel competenţele competenţele necesare pentru desfasurarea unei activitati profesionale intr-o structura cu a administratiei publice. Teme de control:

Temele de contr ol ol sunt enunţate enunţate la finalul suportului de curs.















UNITATEA DE ÎNVĂŢARE Nr. 1 DREPTUL ADMINISTRATIV

Analiza dreptului dreptului administrativ ca ramură ramură a dreptului public, se face dintr-o dintr-o triplă perspectivă: doctrinară, jurisprudentială si legislativă legislativă.. Doctrina reprezintă totalitatea reprezintă totalitatea operelor publicate in sfera de drept administrativ (tratate, monografii, manuale, articole, etc.). Jurisprudenta reprezinta totalitatea solutiilor pronuntate de instantele de judecata in cauzele aflate pe rolul acestora. Legislatia reprezinta totalitatea actelor normative in vigoare la un moment dat (legi constitutionale, organice si ordinare, hotarari si ordonante ale Guvernului, etc.). Obiectul dreptului administrativ In doctrina postbelică postbelică s-au cristalizat trei opinii privitoare la sfera si continutul administratiei publice: teza subsidiaritatii, a dublei naturi juridice si a unicitatii. Teza subsidiaritatii sustine ca dreptul administrativ se aplica actiunilor de natura administrativa infaptuite atat de autoritatile administratiei publice cat si de alte autoritati publice. Teza dublei naturi juridice ne indica faptul ca dreptul administrativ este aplicabil in administratia publica alaturi de normele altor ramuri de drept. Conform tezei unicitatii, se considera ca dreptul administrativ este singura ramura de drept aplicabila administratiei publice. Obiectul dreptului administrativ vizeaza relatiile sociale din sfera administratiei publice, precum si pe cele de natura conflictuala dintre din tre autoritatile publice sau persoanele pe rsoanele juridice de















Definitia si trasaturile dreptului administrativ Dreptul administrativ reprezinta acea ramura a dreptului public care reglementeaza relatiile sociale din sfera administratiei publice, precum si pe cele de natura conflictuala dintre autoritatile publice sau persoanele juridice de drept privat care exercita atributii de putere publica pentru realizarea unui interes public asimilate autoritatilor publice, pe de o parte, si cei vatamati in drepturile lor prin acte administrative ale acestor autoritati, pe de alta parte. Trasaturile dreptului administrativ: A) Dreptul administrativ administrativ este o ramura ramura a dreptului public; B) Dreptul administrativ este dominat de principiul legalitatii, activitatea autoritatilor publice desfasurandu-se d esfasurandu-se in baza legilor si in conformitate cu acestea. Acest principiu este reflectat si in art.1 al.5 din Constitutie conform caruia in Romania respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, este obligatorie; C) Dreptul administrativ se caracterizeaza prin existenta unui set de reguli specifice activitatilor administrative; D) Normele dreptului administrativ au un caracter pronuntat de mobilitate, ele modificandu-se frecvent pentru a tine pasul cu evolutia activitatii autoritatilor publice; E) In raportul de drept administrativ, interesul public primeaza in fata interesului particular. Administraţia publică Noţiunea Noţiunea de autor itate itate publică potrivit Constituţiei Constituţiei

















Autoritatile publice enumerate in Titlul al III-lea sunt: Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul, administratia publica si autoritatea judecatoreasca. Aceasta nu reprezinta in nici un caz o enumerare limitativa a autoritatilor publice. Cel mai important articol constitutional pentru dreptul administrativ este art. 52: „ Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim de o autoritate au toritate publica printrun act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal al cererii este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei. Conditiile si limitele acestui drept de stabilesc prin lege organica. [...]”

Acest drept garantie este reglementat alaturi de dreptul de petitionare, consacrat de art. 51 din Constitutie. Art.52 ne indica cu exactitate cele trei capete de cerere care se pot regasi in orice actiune in contencios administrativ. Ordinea este de esenta si enumerarea tuturor celor trei este obligatorie. Astfel, paguba nu poate fi reparata decat in conditiile in care actul in baza caruia a fost creata este anulat, iar actul nu poate fi anulat decat dupa recunoasterea dreptului sau interesului legitim incalcat. Astfel, se reglementeaza repararea prejudiciului cauzat printr-un act administrativ propriu zis prin tacerea organului administrativ (refuzul solutionarii cererii) sau prin tardivitatea raspunsului (raspunsul cu intarziere, tardivitatea acordarii acestuia fiind de natura a prejudicia interesele beneficiarului).

















acestora prin care, in regim de putere publica, se aduc la indeplinire legile sau, in limitele legii, se presteaza servicii publice. Trasaturile administratiei publice: -

Scopul acestei activitati este aducerea la indeplinire a legii sau organizarea si realizarea efectiva a serviciilor publice;

-

Administratia publica se realizeaza in regim de putere publica, respectand prioritatea interesului public fata de cel privat;

-

Administratia publica este infaptuita de autoritati specializate de natura administrativa si executiva;

Autoritatile care realizeaza administratia publica sunt: -

Presedintele si Guvernul (ca parti ale executivului bicefal);

-

ministerele si alte organe centrale din subordinea Guvernului;

-

autoritatile administrative centrale autonome;

-

institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale subordonate ministerului;

-

institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale subordonate autoritatilor centrale autonome;

-

Prefectul;

-

autoritatile locale de specialitate din subordinea ministerelor, aflate sub coordonarea Prefectului;

-

autoritati autonome locale: consiliul judetean, consiliul local, primarul si Presedintele

















prin aplicarea sanctiunilor administrativ-disciplinare si dreptul de control al activitatii cu posibilitatea anularii actelor. Teoria separaţiei puterilor în în stat Teoriei separaţiei separaţiei puterilor puterilor în stat („the („the checks and balances principle” – En.) En.) , consacrată i consacrată inn articolul 1 al.4 din Constituţie Constituţie este unul dintre cele mai importante principii ale democraţiei democraţiei contemporane si -totodata- o garanţie garanţie a echilibrului politic. Acest principiu s-a nascut in secolul luminilor din nevoia combaterii tendintelor dictatoriale care apar inevitabil in momentul in care conducerea unui stat se afla in mainile unei singure persoane sau unui grup foarte restrans de persoane (o autoritate, de exemplu). El a incercat sa contracareze tendintele absolutiste ale monarhiei exprimate sintetic in citatul regelui Ludovic al IV-lea: IV-lea: „statul sunt eu”. Ulterior, teoria separatiei puterilor in stat este consacrata de majoritatea constitutiilor statelor democratice. Cele trei puteri la care ne referim sunt cea executiva, legislativa si judecatoreasca. Desi principiul subliniaza separatia celor trei puteri, ele nu au fost nicaieri, niciodata si nici nu ar trebui sa fie, complet separate. Intre ele trebuie sa existe o stransa colaborare, dar si un control reciproc. In acest sens, trebuie sa retinem delimitarea competentelor cu ocazia oferirii concursului fiecareia dintre autoritati pentru buna

















Avocatul Poporului – Poporului – a a carui reglementare a activitatii se regaseste in capitolul V al Constitutiei, art. 58-60- este o institutie care nu poate fi incadrata perfect in nici una de categoriile de putere, dar are elemente care c are corespund fiecareia dintre cele trei. Astfel, el este legat de puterea executiva avand in vedere faptul ca majoritatea plangerilor care ii sunt adresate vizeaza activitatea defectuoasa a autoritatilor care fac parte din aceasta categorie de putere. De asemenea, activitatea Avocatului Poporului Popo rului este strans legata de pueterea judecatoreasca, avand in vedere faptul ca el reprezinta autoritatea la care cetatenii apeleaza atunci cand nu cunosc calea valorificarii drepturilor lor in justitie sau considera aceste cai ca fiind epuizate. Astfel, ei isi indreapta cererile catre Avocatul Poporului care poate intenta actiuni in justitie in numele si pentru acestia, calitatea de reclamant dobandind-o insa petitionarul (el fiind si cel care va purta procesul pe intreg parcursul lui). Institutia Avocatului Poporului are o legatura stransa cu puterea legislativa, Parlamentul fiind autoritatea in fata careia acesta raspunde (a se vedea rapoartele pe care aceasta autoritate le prezinta Parlamentului). Curtea Constitutionala este si ea un exemplu de institutie de granita, prezentand elemente care o califica pentru a apartine puterii judecatoresti, dar si puterii legislative si executive. Cadrul constitutional al functionarii acestei institutii se regaseste in art.142-147 din Constitutie. Astfel, Curtea Constitutionala actioneaza ca instanta de judecata cu compenta

















Legislatia care reglementeaza statutul Curtii de Conturi a suferit recent modificari substantiale care reduc competenta acestei institutii in sfera controlului cheltuielii banului public. Pana de curand insa, Curtea de Conturi era organizata in doua sectii: sectia de control si sectia jurisdictionala. Modul de organizare a activitatii acestei institutii era reprezentat de controalele facute de catre inspectorii Curtii de Conturi ale caror concluzii puteau fi contestate in fata sectiei jurisdictionale a Curtii. Astfel, judecatorii Curtii de Conturi se pronuntau asupra activitatii de control desfasurate de colegii lor inspectori. Desi obiectivitatea judecatorilor Curtii de Conturi a fost intotdeauna una ireprosabila, s-a considerat ca totusi, pentru o mai buna aplicare a principiului separatiei puterilor in stat, procesele intentate impotriva activitatii de control desfasurate de inspectorii Curtii de Conturi trebuie sa fie date in competenta de judecata a instantei de contencios administrativ. Pana in acest moment insa, Curtea de Conturi era un bun exemplu de institutie de granita, ea avand elemente care sa ii dovedeasca apartenenta atat la puterea judecatoreasca, cat si la cea executiva. Cadrul constitutional al functionarii acestei institutii se regaseste in art.140 din Constitutie.



















Teste tip grila

1.Cercetarea dreptului administrativ se realizează din perspectiva:

a. jurisprudenţială, legislativă şi doctrinară b. legislativă, doctrinară şi statistică c. doctrinară şi macroeconomică d. toate variantele de mai sus.

2. Autorităţile care realizează administraţia publică sunt: a. Preşedintele şi Ministerul Public b. Prefectul şi Parlamentul c. ministerele şi instanţele de judecată d. regiile autonome, instituţiile bugetare şi companiile naţionale aflate în subordinea ministerelor

3. Autorităţile care realizează administraţia publică: a. aduc la îndeplinire legile

b. legiferează c. toate variantele de mai sus sunt corecte

d. nici una dintre variantele de mai sus nu este corectă



















Unitatea de învăţare nr. 2- Norma, raportul şi izvoarele dreptului administrativ

NORMA DE DREPT ADMINISTRATIV Structura logico-juridica a normei de drept administrativ cuprinde ipoteza, dispoziţ dispoziţia si sancţ sancţiunea. Ipoteza descrie contextul in care norma este aplicabila. Dupa gradul sau de determinare, ipoteza poate fi absolut determinata sau relativ determinata. Ipoteza absolut determinata descrie cu exactitate contextul in care norma isi gaseste aplicarea. Ipoteza relativ determinata reprezinta reglementarea de principiu a contextului aplicarii normei, urmand ca autoritatea care o va aplica sa stabileasca incidenta acesteia, in baza puterii discretionare de care dispune. Dispoziţ Dispoziţia normei de drept administrativ reprezinta conduita recomandata de legiuitor in



















Sanctiunea normei de drept administrativ reprezinta consecinta negativa pe care subiectul de drept aflat in contextul descris in ipoteza o va suporta in cazul in care nu urmeaza conduita descrisa in dispozitie. Întrucât se considera ca o norma fara sanctiune nu va fi niciodata aplicata, sanctiunea este – poate- cea mai importanta componenta a normei. Sub aspectul gradului de determinare, sanctiunile normei de drept administrativ pot fi: determinate, relativ determinate, alternative si cumulative. Sanctiunea determinata indica cu exactitate consecinta negativa a nerespectarii dispozitiei (exemplu: amenda în valoare de 100 lei – lei – valoare valoare fixă). fixă). Sanctiunea relativ determinata ne confera un reper in functie de care autoritatea sanctionatoare individualizeaza consecintele negative (exemplu, amenda intre 100 – 200 lei). Sanctiunea alternativa ofera doua sau mai multe optiuni dintre care entitatea sanctionatoare poate alege in functie de gravitatea faptei (exemplu: avertisment sau amenda in valoare de 100 lei).



















IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV Clasificarea izvoarelor de drept administrativ Clasificarea doctrinară consacră izvoarele în: scrise şi nescrise. Din punctul de vedere al teoriei generale a dreptului, izvoarele pot fi materiale sau formale. Izvoarele scrise ale dreptului administrativ sunt: Constituţia, legea legea (constitutionala, organica sau ordinara), ordinara), hotărârea Guvernului, Guvernului, ordonanţa Guvernului, Guvernului, hotărârea administratiei ministeriale, ordinul Prefectului, Prefectului, hotărârea Consiliului Consiliului judetean, hotărârea Consiliului local, dispoziţia Primarului, convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte şi decretul-lege. Criteriile de identificare a izvoarelor scrise ale dreptului administrativ sunt: caracterul normativ al actului şi sfera de reglementare.



















HOTĂRÂRILE GUVERNULUI Hotărârile Guvernului cu caracter normativ constituie izvoare scrise ale dreptului administrativ, spre deosebire de cele cu caracter individual. DECRETUL – DECRETUL – LEGE LEGE Decretul- lege este studiat prepondent din punct de vedere istoric, majoritatea acestor acte fiind astazi abrogate. Decretul- lege este o instituţie juridică mixtă, specifică vechiului regim politic, având în vedere faptul că decretul este întotdeauna opera executivului, executivului, iar legea este opera legislativului. Totuşi, în cazul în care aceste acte ar mai fi în vigoare şi ar viza sfera administraţiei administraţiei publice, ele pot fi izvoare scrise al dreptului administrativ, având în vedere caracterul lor normativ. TRATATELE ŞI CONVENŢIILE CONVENŢIILE INTERNAŢ INTERNAŢIONALE Tratatele şi convenţiile la care România este parte pot fi izvor scris al dreptului





















IZVOARELE NESCRISE ALE DREPTULUI ADMINISTRATIV CUTUMA Cutuma sau obiceiul nu reprezintă reprezintă în sine un izvor al dreptului administrativ, însă în condiţiile condiţiile îndeplinirii cumulative a trei cerinţe, aceasta poate fi considerată o procedură prin care se elaborează regulile de drept administrativ. Cerinţele sunt: existenţa în mentalul colectiv a convingerii că există o consacrare legală a acelei obligaţii, notorietatea şi practica îndelungată si îndelungată si constanta. Exemplu: oficierea de către ofiţerul stării civile a căsătoriilor în ziua de duminică. Ca





















S-a S-a cristalizat însă şi o opinie contrară. Având în vedere că practica instantelor judecătoreşti de contencios administrativ din România România este una destul de redusa din punct de vedere cantitativ, aceste instanţe reînfiinţându-se reînfiinţându-se de-abia după 1990 (în materia izvoarelor de drept, o perioadă de 20 de ani nereprezentând un timp suficient de îndelungat) şi că sistemul juridic românesc este unul de drept civil şi nu unul de common-law common-law (bazat pe principiul precedentului) putem concluziona că jurisprudenţa nu reprezintă un izvor al dreptului administrativ.





















Unitatea de învăţare nr. 3 – Preşedintele – Preşedintele României

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI PREŞEDINTELE ROMÂNIEI Regimul politic din Romania este unul semiprezidenţial semiprezidenţial atenuat sau parlamentarizat. Această calificare se reflectă în textele constituţionale constituţionale care îi conferă şefului statului atribuţii limitate cu caracter caracter decizional. Deşi Deşi aceasta este calificarea consacrată consacrată a sistemului sistemului politic românesc, în realitate -bazându-ne pe analiza natur iiii atribuţiilor prezidenţialeprezidenţiale- putem spune că regimul românesc ar putea fi unul parlamentar. El prezintă prezintă numeroase similitudini cu regimul monarhiei constit ionale din Marea





















-

conferă grade, onferă grade, titluri şi decoraţii. decoraţii.

ATRIBUŢIILE ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI a) ATRIBUŢIILE ATRIBUŢIILE PREŞ PREŞEDINTELUI R OMÂNIEI OMÂNIEI ÎN RELAŢIA CU PUTEREA LEGISLATIVĂ Preşedintele Preşedintele este abilitat să convoace să convoace şi să dizolve Parlamentul, Parlamentul, să adreseze să adreseze mesaje acestuia şi să promulge să promulge legile adoptate de aceasta autoritate.





















Singura Singura obligaţie obligaţie a Parlamentului în aceasta situatie este aceea de a primi mesajul prezidenţial, adica de a se se reuni în şedinţa comună a celor două Camere două Camere şi de a asculta conţinutul conţinutul mesajului. Autoritatea legiuitoare nu este obligată obligată să in să iniţ iţieze ieze o dezbatere pe tema informări informăriii primite, deşi deşi practica practica ne dovedeste că acest că acest lucru se întâmplă întâmplă în în mod natural. În cazul în care se iniţiază iniţiază o o dezbatere în urma ascultării ascultării mesajului prezidenţial, chiar dacă preşedinte dacă preşedintele le este prezent în sala plenului, acesta nu este considerat participant la dezbaterea parlamentară parlamentară.. De asemenea, Parlamentul nu este obligat obligat sa ia nici un fel de măsură juridică în juridică în aplicarea conţinutului conţinutului mesajului.























DIZOLVAREA PARLAMENTULUI























putem spune că se aseamănă cu aseamănă cu autentificarea de către către un notar public a unui act care reprezintă reprezintă vo voinţa inţa nealterată a părţilor. părţilor. Validarea oferită de notarul public nu impietează cu impietează cu nimic asupra actului de voinţa voinţa a părţilor. părţilor.























b) ATRIBUŢIILE ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI PREŞEDINTELUI ÎN RAPORTURILE CU JUSTIŢIA JUSTIŢIA























să anuleze hotărarea hotărarea judecă judecăttorească, ori să radieze să radieze fapta din cazierul său judiciar. Condamnatul rămâne rămâne în starea de executare a pedepsei cu toate consecinţ consecinţele penale în sfera recidivei.























Tot în calitatea sa de şef al al executivului, Preşedinte Preşedintele le poate declara mobilizarea generală sau parţială a forţelo forţelorr armate cu aprobarea prealabilă prealabilă a Parlamentului (în conformitate cu art.92 alin.2 din Constituţie). Constituţie).

























































































































































































































































































































































































































Suport de Curs Drept Administrativ. Notiuni Fundamentale. 2014 Universitatea Nicolae Titulescu

Recommend Documents