CREEAZĂ-ŢI MEDIUL ! Suport pentru elevii de clasa a III-a
Acest material ace parte din proiectul educaţional „Creează-ţi „Creează-ţi Mediul!” iniţiat şi inanţat de derulat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi implementat de Fundaţia CONCEPT
www.societatedurabila.ro
1
2
CREEAZĂ-ŢI MEDIUL ! Suport pentru elevii de clasa a III-a
Autori: Carmen Manuela Cazan Rodica Cherciu Mihai Manda Consultanţi de specialitate: Mediu: Oana Dicu Mihaela-Codruţa Nedelcu Comunicare: Luminiţa Oprea
3
Redactori: Oana Mateescu Lector şi corectură: Anda Moldovan Concept grafc şi DTP: Carmen Biriş Marius Zarau Editor: Fundaţia CONCEPT Bucureşti 2006
4
“Protejarea naturii înseamnă autoprotejarea omului.” Dragi elevi, Manualul pe care vi-l propunem vă aduce în atenţie o problemă pe care suntem siguri că deja aţi observat-o în jurul vostru. Planeta noastră suferă din neglijenţa unor oameni, care poluează mediul. Ei nu sunt întotdeauna conştienţi de răul pe care îl fac, dar cu ajutorul vostru îi vom face să se gândească la efectele activităţilor lor asupra vieţii planetei şi, bineînţeles, asupra noastră, a tuturor. Din dorinţa de a avea o viaţă comodă, oamenii au poluat, mai mult sau mai puţin grav: solul, apa şi aerul; ducând la dispariţia sau provocând, chiar în acest moment, dispariţia multor specii de plante şi animale. Oamenii sunt confruntaţi, la rândul lor, cu diferite boli cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astăzi toate ţările şi continentele. În ultimul deceniu, intervenţiile civilizaţiei au provocat mediului natural pagube mai mari decâ în ultimul mileniu. Împreună vom înţelege că trăim pe aceeaşi planetă de care trebuie să avem grijă noi toţi! Viitorul planetei stă în mâinile noastre! Sunteţi pregătiţi să cunoaşteţi şi să protejaţi mediul înconjurător? Împreună putem să avem o planetă curată! Şi nu uitaţi: „Omul nu poate să supravieţuiască fără natură, pe când natura poate exista şi fără prezenţa oamenilor!” AUTORII
Dragi cititori, Ce poate fi mai frumos decât să ai în jurul tău un mediu sănătos? Ce poate fi mai important decât să trăieşti într-o societate care protejează natura şi resursele ei? Am ales să susţinem realizarea şi publicarea unui manual de mediu deoarece protecţia mediului a fost, încă de când am început activitatea noastră în România, una din priorităţile noastre. Însă protecţia mediului nu trebuie să fie doar preocuparea unei companii, ci a fiecăruia dintre noi. Resursele naturale ale planetei sunt pe zi ce trece tot mai puţine, astfel încât se întrevede epuizarea unora dintre ele. Cu toate acestea, un comportament responsabil din partea noastră, a tuturor, poate aduce beneficii mari. În calitate de membru al comunităţilor în care activează, Holcim îşi asumă o responsabilitate activă şi, în consecinţă, derulează numeroase programe în beneficiul acestor comunităţi. Implicarea noastră în viaţa comunităţii are diferite forme. Printre acestea se numără: cursuri de instruire, măsuri de protecţie pentru toţi angajaţii şi colaboratorii noştri, proiecte comunitare etc. Dacă te bazezi pe putere, performanţă şi pasiune, comunitatea în mijlocul căreia trăieşti are doar de câştigat. Oamenii din toate colţurile lumii au înţeles necesitatea adoptării unui comportament responsabil faţă de natură. Dar, după cum spuneam, ocrotirea mediului nu este doar o problemă individuală, ci una colectivă şi necesită sprijin reciproc. De aici şi expresia „Gândeşte global - Acţionează local!” Vă invităm, în paginile care urmează, să găsiţi pasiunea pentru a proteja natura. Veţi vedea cât de uşor este! HOLCIM ROMÂNIA
5
Marte
Terra
Venus Mercur
h c e t l a C L P J / A S A N y s e t r u o C 6
Jupiter
Neptun
Uranus
CUM S-A NĂSCUT PĂMÂNTUL? Saturn
Istoria planetei noastre ace parte din istoria Universului . Planeta Terra este una din cele opt planete cunoscute ale sistemului nostru solar. Studiile cercetătorilor au arătat că acum 4,7 miliarde de ani ,Terra nu exista. Exista doar un nor uriaş de pra şi gaze care se învârtea în jurul Soarelui. Acel nor s-a împărţit în mai mulţi nori mai mici, fecare devenind, în timp, una din planetele de astăzi. La începuturi, Terra arăta cu totul altel, decât o cunoaştem noi astăzi. Nu existau plante, animale, ape, munţi, dealuri, câmpii. Era doar o planetă care se învârtea în jurul Soarelui, alături de celelalte planete: Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. După câteva milioane de ani, pe Terra a început să plouă, apărând primul ocean, PANTHALASA, care înconjura primul continent, PANGEEA. Acel continent s-a rupt în două blocuri de uscat: LAURASIA şi GONDWANA. Aceste două vechi continente sunt bunicile continentelor de astăzi: ASIA, AMERICA DE NORD ŞI DE SUD, EUROPA, AUSTRALIA, ANTARCTICA.
Lţe inuă
Aceste continenete sunt separate de către oceanele: Pacifc, Atlantic, Indian, Arctic sau Îngheţat.
7
Acum în lume: primul om lansat în spaţiu a ost rusul Iuri Alekseevici Gagarin, pe 12 aprilie 1961, timp de 108 minute;
căţeluşa Laika a ost prima finţă vie care a călătorit în spaţiul cosmic, în jurul Pământului, în noiembrie 1957;
primul om care a afrmat că Pământul este rotund a ost Aristotel (384-322 î.Ch.);
Nicolaus Copernic este primul care a afrmat că Pământul se roteşte în jurul Soarelui. Teoria lui a ost susţinută, mai târziu, de Galileo Galilei;
Nicolaus Copernic
cei mai mari navigatori şi descoperitori de „noi pământuri” au ost: Marco Polo, Magellan, Bartolomeo Diaz, Cristoor Columb;
legendele lumii povestesc despre două continente dispărute: Atlantida şi Pacifda. Aceste continente au dispărut într-un timp oarte scurt, o zi şi o noapte, din cauza unei erupţii vulcanice care a declanşat cutremure puternice;
Terra mai este denumită şi Planeta Albastră, pentru că văzută din spaţiu are culoarea albastră.
Niña, corabia lui Cristoor Columb
Galileo Galilei
8
Cristoor Columb
Alţ 1. Activitate pe echipe: Desenaţi sau construiţi, cu ajutorul unor baloane, sistemul nostru solar. 2. Activitate pe echipe: Desenaţi pe baloane continentele actuale de pe Terra şi oceanele. 3. Realizaţi o expoziţie cu lucrările voastre. 4. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvintelecheie denumiri ale planetelor din sistemul nostru solar. 5. Alcătuiţi un portooliu cu legende care explică denumirea planetelor.
9
Mu înnjuăr MEDIILE DE VIAŢĂ 1. Ce idei, cuvinte, grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Mediul înconjurător ” .
2. Citiţi textul şi notaţi inormaţiile pe care le ştiaţi, pe care leaţi aat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înţelege ansamblul de elemente şi enomene naturale şi artifciale de la exteriorul Terrei, care condiţionează viaţa în general şi pe cea a omului în special. Pe an ce trece, starea mediului înconjurător este tot mai îngrijorătoare: au apărut găuri în stratul de ozon, au dispărut de pe Terra mai multe specii de plante şi animale, au scăzut supraeţele împădurite, s-a extins deşertul etc. Mediul înconjurător este alcătuit din : - Mediul natural - Mediul antropic
3. Ce idei, cuvinte, grupuri de cuvinte puteţi asocia cu „Medii de viaţă” .
10
4. Citiţi textul şi notaţi inormaţiile pe care le ştiaţi, pe care le-aţi afat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Mediile de viaţă sunt locurile unde trăiesc vieţuitoarele. Acestea pot f: terestru, aerian, acvatic, subpământean. Planeta noastră este singura planetă din sistemul nostru solar pe care se găseşte viaţă. Acest lucru este datorat actorilor de mediu care se găsesc aici: solul şi subsolul, lumina şi căldura, apa, aerul.
Rolul tău!
•
Respectă mediile de viaţă ale celorlalte vieţuitoare de pe Terra!
•
Acest lucru va contribui la sănătatea planetei noastre!
•
Ajută planeta să lupte împotriva poluării! Interesează-te care sunt problemele mediului din zona ta!
Factorii de mediu inuenţează viaţa vieţuitoarelor, dar şi vieţuitoarele inuenţează mediul înconjurător.
Acum în lume: 1 mp de muşchi care acoperă solul pădurilor reţine după o ploaie puternică 1 kg de apă;
tăierea unui brad durează 1 minut, dar creşterea unui puiet, pentru a ajunge la maturitate, durează 60 de ani;
baobabul din Arica este arborele care trăieşte cel mai mult, atingând 5-6 mii de ani;
urnicile sunt adaptate pentru a se eri de ploaie. Atunci când simt că se apropie ploaia, ele îşi încetează activitatea exterioară, se retrag în urnicar şi blochează toate intrările.
11
Z nt 5 Iunie Ziua Mediului
23 Septembrie Ziua Mondială a Curăţeniei
29 Decembrie Ziua Biodiversităţii
Alţ 1. Alcătuiţi portoolii dierite pentru mediile de viaţă. Completaţile cu inormaţii despre mediile de viaţă, plante şi animale, activitatea omului. 2. Alegeţi un mediu de viaţă şi prezentaţil. 3. Ilustraţi mediul de viaţă ales cu ajutorul unor desene pe care să le prezentaţi colegilor.
12
Facor d mu LUMINA ŞI CĂLDURA 1. Întocmiţi o listă cu ceea ce ştiţi despre lumină şi căldură.
- 21 martie, ziua este egală cu noaptea (echinocţiul de primăvară);
- 22 iunie este ziua în care Soarele se poate 2. Citiţi textul şi notaţi inormaţiile pe care vedea pe cer, cu cea mai lungă durată din an le ştiaţi, pe care le-aţi afat acum şi ce aţi (solstiţiul de vară); vrea să mai ştiţi: - 23 septembrie, ziua este din nou egală cu noaptea (echinocţiul de toamnă);
Soarele este o stea pentru că are lumină şi căldură proprie. De miliarde de ani, el străluceşte neobosit dând lumină şi căldură celor nouă planete care se rotesc în jurul său: Mecur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi Pluto. Planetele nu au nici lumină şi nici căldură proprie. Ele le primesc de la Soare, în uncţie de distanţa la care se aă de acesta.
- pe 22 decembrie este ziua în care Soarele se poate vedea pe cer, cu cea mai scurtă durată din an (solstiţiul de iarnă). Pământul execută pe durata unei zile (24 de ore) o mişcare de rotaţie în jurul propriei axe, care este linia imaginară ce uneşte cei doi poli: Polul Nord şi Polul Sud. Această mişcare de rotaţie în jurul propriei axe duce la apariţia zilelor şi nopţilor, pentru că, în momentul în care o parte a Terrei este expusă spre Soare, acolo este zi, iar pe partea opusă planetei este noapte. Terra expune, astel, pe rând, câte o parte din supraaţa sa către Soare, temperaturile variind odată cu aceste expuneri.
Pământul execută o rotaţie completă în jurul Soarelui în decursul unui an (mişcarea de revoluţie), acest lucru ducând la apariţia anotimpurilor. Pe glob anotimpurile nu au o răspândire uniormă, existând zone cu două anotimpuri şi zone cu patru anotimpuri. Ţara noastră se aă într-o zonă cu patru Pământul nu este, deci, încălzit la el pe anotimpuri. Acestea sunt: primăvara, vara, toată supraaţa sa, atât datorită mişcării de toamna şi iarna. revoluţie, existând regiuni unde este mereu La trecerea de la un anotimp la altul, există cald (la Ecuator), regiuni în care este mereu rig (la poli) şi regiuni cu temperaturi blânde, zile semnifcative. Astel:
13
dar şi datorită mişcării de rotaţie, existând zone care se încălzesc ziua la lumina soarelui şi se răcesc noaptea. Lumina pe care Pământul o primeşte de la Soare este una din condiţiile de mediu, de care au nevoie vieţuitoarele. Ele s-au adaptat, în uncţie de locul în care trăiesc, la condiţiile de mediu. Un enomen al naturii, privit în trecut drept semn ceresc, este curcubeul . El apare când plouă şi Soarele străluceşte, sau imediat după ploaie, dacă străluceşte Soarele. În alcătuirea lui se pot vedea culorile care compun lumina Soarelui: roşu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet. Toate aceste culori, amestecate, dau o culoare albă, strălucitoare. CândrazeleSoareluitrecprinpicăturilelimpezi de ploaie, se separă în cele şapte culori, care se aşază una după alta. Deci, un curcubeu nu este altceva decât descompunerea luminii Soarelui la trecerea prin picăturile de ploaie.
Acum în lume: planeta Venus îşi datorează numele strălucirii ei deosebite (Luceaărul). Este planeta cea mai apropiată de Terra. Are o atmoseră plină de gaze toxice şi relieul ormat doar din munţi şi vulcani;
temperatura pe planeta Venus este de +450 grade Celsius şi nu permite viaţa, în ormele pe care le cunoaştem noi;
planeta Marte şi-a primit numele de la culoarea roşiatică pe care o are. Pe supraaţa sa s-au observat cratere, văi, vulcani şi chiar gheaţă la poli;
Pluton este planeta cea mai îndepărtată de Soare şi are o temperatură la supraaţă de –210 grade Celsius;
subţierea stratului de ozon duce la creşterea temperaturii pe Terra, atmosera lăsând să treacă mai uşor razele ultraviolete.
3. Completează pe desenul următor orele din dierite ţări ale globului.
14
Rolul tău!
•
Sănătatea fecărui om este inuenţată de mediul în care trăieşte!
•
Păstrează mediul înconjurător sănătos pentru a te putea bucura de sănătate!
•
Ceea ce este bun pentru mediu este bun şi pentru tine, dar nu tot ce este bun pentru tine este bun şi pentru mediu!
Z nt 21 Iunie Ziua Soarelui
22 Aprilie Ziua Pământului
Alţ 1. Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de revoluţie a Pământului. 2. Desenaţi sau construiţi machete care să ilustreze mişcarea de rotaţie a Pământului. 3. Realizaţi o expoziţie cu desene care să ilustreze cele patru anotimpuri din ţara noastră.
15
APA 1. Citiţi textul şi notaţi inormaţiile pe care le ştiaţi, pe care le-aţi afat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Pământul, ca planetă, prezintă mai multe straturi, care fe intră in constituţia lui, fe îl înconjoară. Toate aceste învelişuri se inuenţează reciproc. Apa este unul dintre ele; ea este prezentă în aer, în pământ şi în corpul vieţuitoarelor. Hidrosera , totalitatea apelor de pe glob, ocupă 71% din supraaţa totală a globului, incluzând oceanele, mările, lacurile, râurile, apele subterane, ploile, gheţarii etc. Apa este un mare generator de oxigen atmoseric, prin algele care plutesc la supraaţa sa, şi este cel mai mare absorbant şi emiţător de căldură. La nivel mondial se înregistrează o cerere crescută de apă, datorită creşterii populaţiei globului, dezvoltării activităţiilor economice, accelerării procesului de urbanizare şi ridicării conortului vieţii moderne. La nivel planetar, resursele de apă sunt limitate, de aceea se impune gospodărirea ei cu multă grijă şi acordarea unei importanţe deosebite asigurării unei bune calităţi a apei potabile. Este datoria noastră să ne asigurăm ca apa să realizeze uncţiile sale de întreţinere a vieţii, de căi de navigaţie, de integrare cu alte resurse naturale, de materie primă şi de asigurare a conortului oamenilor.
16
Apa, sub multiplele ei orme, reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografc, atât pentru utilizarea directă de către om, cât şi pentru activitatea normală a vieţuitoarelor, find evident, indispensabilă supravieţuirii şi traiului zilnic al oamenilor. Omul a olosit apa în dierite scopuri, încă din cele mai vechi timpuri. La început a olosit apa izvoarelor, pâraielor, râurilor pentru a o bea, pentru a se spăla, pentru a-şi prepara hrana; cu timpul a olosit apa pentru transport. Puterea apei a olosit-o la început la morile cu apă şi acum la marile hidrocentrale. Apa i-a dat omului şi resurse de trai: alge, peşti, mamiere acvatice, pescuitul find una din primele îndeletniciri ale omului primitiv. Dar apa are şi inuenţe negative, printre care se numără inundaţiile, unele dintre ele oarte grave, având drept consecinţe pierderea de vieţi omeneşti, distrugerea gospodăriilor, a podurilor, a instalaţiilor electrice. De aceea, multe uvii şi râuri din lume au ost îndiguite şi amenajate pentru a evita astel de catastroe. Pentru o planetă sănătoasă trebuie să avem grijă de apă şi de vieţuitoarele pentru care ea este un mediu de viaţă.
Acum în lume: 1,5 miliarde de locuitori ai planetei, adică un sert din total, n-au acces la apa potabilă, iar 2,6 miliarde, adică peste două cincimi, n-au acces la salubritate;
apa dulce contaminată şi rezervele de apă ţinute în condiţii neigienice sunt cauza a 10% din totalul îmbolnăvirilor din ţările sărace;
Rolul tău!
volumul total al apei existente pe Pământ este apreciat la 1.400 milioane km 3, din care doar 2,7% reprezintă apa dulce;
•
Economiseşte apa potabilă ! Închide robinetele atunci când nu ai nevoie de apă!
în Antarctica se găseşte 90% din volumul total de gheaţă de pe glob, cantitatea find echivalentă cu debitul tuturor râurilor planetei pe o perioadă de 650 ani;
•
Făcând duş, nu aci risipă de apă ! Aă cum mai poţi economisi apa!
•
Udă plantele din jurul tău! Ele îţi dau oxigen!
în statele arabe, precum Kuweitul, apa este oarte preţioasă, scumpă şi se oloseşte până la ultima picătură, find importată la schimb cu petrolul;
se poate produce ploaie prin însămânţarea norilor cu zăpadă carbonică sau cu iodură de argint;
există sprayuri speciale, cu propan sau cu zăpadă carbonică, având ca eect ormarea ulgilor de nea şi deci, cu ajutorul lor, se poate împrăştia ceaţa de pe aeroporturi.
17
Z nt 25 septembrie Ziua Internaţională a Mediului Marin
22 martie Ziua Mondială a Apei
31 octombrie Ziua Internaţională a Mării Negre
8 iunie Ziua Mondială a Oceanelor
Alţ 1. Activitate pe echipe: Desenaţi „Circuitul apei în natură”. 2. Activitate pe echipe: „Povestea picăturii de apă” – închipuiţivă aventurile unei picături de apă, în drumul său prin natură. Ilustraţi compunerea şi cu desene. 3. Organizaţi o expoziţie cu materialele realizate. 4. Realizaţi unui rebus cu cuvântulcheie APA.
18
AERUL
1. Ce cuvinte puteţi asocia cu “AER”?
2. Citiţi textul şi notaţi inormaţiile pe care le ştiaţi, pe care le-aţi afat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi : Aerul îmbracă Pământul sub orma unui înveliş numit atmoseră. Fără aceasta, cerul ar părea de culoare neagră, iar Soarele - un disc de oc orbitor. Nu am mai avea nori, ploi, ninsori etc. În lipsa atmoserei şi, în principal, a oxigenului, pământul ar f gol, numai deşert şi stâncă. Deoarece atmosera înconjoară Terra, ea are aceeaşi ormă ca aceasta, având o grosime mai mare la Ecuator şi find mai turtită la poli. Ea rămâne lângă supraaţa pământului datorită orţei de atracţie a acestuia, numită şi orţă gravitaţională.
gaz are proprietatea de a absorbi căldura, permiţând astel încălzirea aerului.
Praul şi microorganismele, ca şi vaporii de apă, sunt în cantităţi mari, în atmosera situată imediat în vecinătatea supraeţei Pământului. Cercetările cu ajutorul sateliţilor artifciali, au dat la iveală aptul că atmosera este compusă din mai multe straturi, cel mai important având o grosime de 10-12 km la poli şi de 16-18 km la Ecuator, find situat la supraaţa pământului, şi conţinând 90% din toată cantitatea de aer a atmoserei. În acest strat se petrec cele mai importante enomene pentru viaţa pe Terra. Aici se ormează vânturile, norii şi precipitaţiile.
Aerul este ormat dintr-un amestec de mai multe gaze. În cantitate mai mare se găsesc azotul şi oxigenul. În aară de gaze, în atmoseră mai plutesc vapori de apă, pra şi În stratul superior (până la 50 km) se găseşte microorganisme, cristale de gheaţă. un gaz numit ozon, care are proprietatea de a Oxigenul este gazul care întreţine viaţa, absorbi radiaţiile ultraviolete emise de Soare, se găseşte în proporţie de aproape 21%. având rolul unui fltru. Subţierea stratului de Azotul se găseşte în proporţie mult mai ozon, prin poluarea aerului cu dieriţi compuşi mare, de 78%, şi se aă mai sus în atmoseră. chimici, reduce protecţia naturală şi este un În atmoseră, cu deosebire jos, în apropierea pericol pentru planeta noastră. pământului, se aă într-o proporţie oarte mică un gaz numit dioxid de carbon. Acest
Atmosera nu are o culoare a sa proprie, totuşi ea pare divers colorată, după cum este:
19
mai curată sau încărcată cu vapori de apă, pra, microorganisme. După ploaie, când atmosera este curată, ea pare albastră. Când conţine mari cantităţi de vapori de apă, apare albicioasă sau cenuşie, iar când este încărcată cu pra poate avea nuanţe de roşu, gălbui sau violet. Razele Soarelui aduc lumină şi căldură pe Pământ. Fără acestea nu ar exista viaţă pe planeta noastră. Razele Soarelui străbat însă atmosera Terrei ără a o încălzi. Ajungând la supraaţa Pământului, ele încălzesc supraaţa uscatului şi pe cea a mărilor şi oceanelor, iar acestea încălzesc la rândul lor păturile de aer din partea de jos a atmoserei cu care vin în contact. Păturile de jos ale aerului le încălzesc, la rândul lor, pe cele care se aă deasupra. Deci, atmosera se încălzeşte de jos în sus, nu direct de la Soare, şi numai prin mijlocirea supraeţei Pământului. O parte din gazele atmoserei lasă radiaţia solară să treacă spre Pământ, dar impiedică împrăştierea în spaţiu a căldurii reectate de supraaţa terestră. Aceste gaze, în principal dioxidul de carbon şi vaporii de apă, sunt cunoscute sub denumirea de gaze cu eect de seră. Ele asigură păstrarea echilibrului între căldura care intră în atmoseră şi cea care iese în spaţiu. Acest echilibru este ameninţat de activităţile umane, care inuenţează creşterea temperaturii atmoserei Pământului până la niveluri periculoase pentru toate vieţuitoarele. Aerul cald de la supraaţa Pământului se ridică spre straturile înalte ale atmoserei, locul lui find luat de aerul rece; aşa se ormează vânturile. Pentru studierea vânturilor se înregistrează: direcţia din care bat, intensitatea (tăria) şi durata.
20
Acum în lume: principalele gaze cu eect de seră sunt: vaporii de apă, dioxidul de carbon, ozonul, metanul şi gazele industriale;
în aară de gazele industriale, toate celelalte gaze apar şi în mod natural;
ără eectul de seră natural planeta noastră ar f cu circa 30ºC mai rece;
ca eect al activităţilor umane, nivelul tuturor gazelor cu eect de seră este în creştere. Acest apt duce la o schimbare a modului în care atmosera absoarbe energia solară. Nivelul de vapori de apă creşte ca eect al încălzirii atmoserei, ceea ce duce la o şi mai mare creştere a temperaturii. Rezultatul este cunoscut sub denumirea de eect de seră accelerat.
Rolul tău!
•
Ocroteşte şi îngrijeşte plantele din jurul tău! Vei avea mai mult oxigen!
•
Aeriseşte, în fecare zi, camera în care dormi! Vei inspira o cantitate mai mare de oxigen!
•
Aeriseşte, în fecare pauză, clasa în care înveţi! Lipsa de oxigen poate provoca dureri de cap!
Z nt 23 martie Ziua Internaţională a Meteorologiei
21 iunie Ziua Soarelui
16 septembrie Ziua Internaţională a Stratului de Ozon
Alţ 1. Fişă de observaţie: Completaţi pe durata unei săptămâni o fşă în care să înregistraţi culoarea atmoserei în localitate, dimineaţa şi seara. 2. Construiţi o giruetă, pentru a observa mişcarea aerului, direcţia şi viteza vântului. 3. Elaboraţi un rebus cu cuvântulcheie AER. 4. Conecţionaţi unui afş în care să arătaţi importanţa menţinerii aerului curat.
21
SOLUL ŞI SUBSOLUL 1. Ce cuvinte puteţi asocia cu „SOL şi SUBSOL“?
2. Citiţi textul şi notaţi inormaţiile pe care le ştiaţi, pe care leaţi aat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi: Învelişul solid de la supraaţa Pământului este acoperit de un strat aânat, care este inuenţat de condiţiile de mediu în care s-a ormat. Acest strat se numeşte sol. El este alcătuit din materie organică şi anorganică. Principala lui însuşire este ertilitatea, adică însuşirea de a pune la dispoziţia plantelor apa şi substanţele hrănitoare necesare creşterii şi dezvoltării lor. Solul este şi suport pentru plante, deoarece acestea îşi fxează în sol rădăcinile. Solurile s-au ormat într-o lungă perioadă de timp. Rocile de la supraaţa, în urma unor procese de dezagregare, cauzate de dierenţele de temperatură şi îngheţ, precum şi a unor procese de descompunere chimică, datorită apelor de infltraţie, se ărâmiţează în particule mai mari sau mai mici: pietriş, nisipuri, argilă, pra . Aceste particule reprezintă materialul ce intră în compoziţia solului.
organică ce conţine substanţe hrănitoare ce dau ertilitate solului. La ormarea solurilor, o contribuţie mare o are şi apa de infltraţie, care dizolvă anumite substanţe hrănitoare din sol. Rădăcinile plantelor absorb odată cu apa substanţele hrănitoare. În compoziţia solului intră şi aerul, care provine din atmoseră, şi care este necesar pentru „aerisirea solului”, dar şi pentru încolţirea seminţelor. Sub acest strat aânat, se aă un strat mai dur care este alcătuit din roci, numit subsol. Rocile sunt alcătuite din minerale, care sunt solide şi s-au ormat din scoarţa terestră. Fiecare mineral are anumite însuşiri ca ormă, duritate, transparenţă. Cele mai cunoscute roci sunt de origine vulcanică (granitul, andezitul şi bazaltul), sedimentară (calcar, pietriş, nisip, petrol, argilă, gresie) şi metamorcă (şisturi şi marmură).
Solurile sunt alcătuite şi din resturile vegetale şi animale. În transormarea acestor resturi vegetale şi animale, un rol Rocile sedimentare s-au ormat prin depuimportant îl au nişte organisme mici numite nerea (sedimentarea) materialelor rezultate bacterii, care transormă resturile vegetale în procesul de erodare din scoarţa terestră, şi animale în humus. Acesta este partea în lacuri, mări sau oceane. Aceste materiale
22
au ost purtate de ape curgătoare, valuri, vânturi, şi apoi depuse în ape. În aceste roci găsim şi urme de vieţuitoare, numite osile. Unele roci s-au ormat îndeosebi prin depunerea cochiliilor şi scheletelor calcaroase ale unor vieţuitoare în mări şi oceane; aşa s-a ormat calcarul. Alte roci, ca sarea, s-au ormat în urma unor evaporări puternice ale apelor sărate din lacuri sau din apele mărilor puţin adânci de lângă ţărmuri. O altă categorie de roci s-a ormat prin descompunerea resturilor de plante şi animale în mări sau lacuri, în perioade îndelungate de timp. În asemenea condiţii s-au ormat cărbunii de pământ şi petrolul.
Acum în lume: tăierea pădurilor este o problemă cu consecinţe serioase asupra planetei; inuenţează clima, biodiversitatea, ameninţând chiar supravieţuirea populaţiei umane, în unele locuri;
despăduririle au loc din mai multe cauze, cea mai importantă find exploatarea lemnului;
la nivel mondial, o atenţie deosebită se acordă împăduririi zonelor degradate, dar şi stării actuale a pădurilor, ce se înrăutăţeşte datorită ploilor acide, pierderii ertilităţii solului şi eroziunii avansate a acestuia.
Omul contribuie în mare măsură la transormarea scoarţei terestre, prin exploatarea resurselor minerale şi materialelor necesare traiului zilnic. Ca să procure hrana, omul ară pământul pe supraeţe întinse. Pe terenurile neproductive aduce pământ roditor, pe care-l aşterne cu grijă. În unele zone sapă terase, pe coastele dealurilor şi chiar ale munţilor, creându-şi ogoare pentru agricultură. Pentru a-şi uşura transporturile, omul construieşte drumuri, căi erate, sapă tuneluri pe sub munţi şi pe sub strâmtorile mărilor, metrouri pe sub oraşe, canale pentru navigaţie. Ca să apere pământul de valurile năvalnice ale mărilor, s-au ridicat diguri. De asemenea, omul îndreaptă ţărmuri, construieşte plaje, combate inundaţiile şi seceta, creează lacuri etc. Ajutat de mijloace tehnice mereu mai perecţionate, omul reuşeşte din ce în ce mai mult să schimbe aţa pământului după voinţa lui.
23
Rolul tău!
•
Aruncă, întotdeauna, resturile la coşul de gunoi! Învaţă să le sortezi întâi!
•
Participă la amenajarea unor spaţii verzi în curtea şcolii! Mai multe plante înseamnă mai mult oxigen!
•
Protejează pădurea plămânul verde al planetei! Ea este un habitat pentru multe vieţuitoare!
•
Z nt 22 aprilie Ziua Pământului
Pădurea oeră omului remedii medicinale! Aă ce plante medicinale poţi culege din pădure!
17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertifcării
18 septembrie Ziua Mondială a Geologilor
1. Activitate practică:
Alţ
realizaţi colecţii cu roci din zona în care locuiţi; realizaţi colecţii cu dierite tipuri de sol din zona în care locuiţi; construiţi machete din materiale reolosibile; construiţi un mic terariu cu roci şi sol din zona în care locuiţi 2. Alcătuiţi un rebus cu cuvintelecheie SOL şi SUBSOL. 3. Desenaţi un afş cu plante din zona în care locuiţi.
24
Eu
1. Uneşte animalele şi plantele cu mediile de viaţă potrivite:
2. Desenează în fecare mediu de viaţă animalele şi plantele potrivite: aerian
terestru
acvatic
subteran
25
Lu ve PLANTE 1. Ce cuvinte puteţi asocia cu „PLANTE“?
puternice usucă vegetaţia, apleacă arborii şi chiar îi dezrădăcinează.
2. Citiţi textul şi notaţi inormaţiile pe care le ştiaţi, pe care le-aţi afat acum şi ce aţi Precipitaţiile asigură nevoia de apă atât pentru plante cât şi pentru animale. vrea să mai ştiţi : Ele contribuie astel la extinderea sau la restrângerea supraeţelor ocupate de plante Plantele şi animalele de pe Pământ constituie şi animale. În uncţie de nevoia de apă, învelişul numit bioseră. Vieţuitoarele trăiesc unele plante se pot adapta, altele nu. În în partea de jos a atmoserei, în hidroseră şi zonele uscate, vegetaţia este sărăcăcioasă şi în partea superioară a litoserei, adică în locul adaptată la condiţiile grele de aici. unde aceste învelişuri se întrepătrund. Relieul determină condiţii deosebite pentru Factorii importanţi care condiţionează vegetaţie, prin altitudine, gradul de înclinare răspândirea vieţuitoarelor sunt: lumina, a pantelor şi expunerea lor aţă de razele temperatura, vânturile, precipitaţiile, relieul, solare. solul şi omul. Lumina este absolut necesară majorităţii Solul este stratul de la supraaţa pământului plantelor. Fără lumină, plantele nu s-ar putea pe care se dezvoltă plantele. În uncţie de solul pe care îl întâlnesc, plantele se pot hrăni. adapta sau seminţele vor căuta alte zone Temperatura aerului joacă un rol imporprielnice în care să încolţească. tant. În lipsa căldurii, plantele ierboase se usucă, iar cele lemnoase îşi încetează periodic Omul are un rol important în răspândirea activitatea. În ceea ce priveşte animalele, vieţuitoarelor, atât prin plantele pe care le unele dintre ele hibernează sau pleacă, cultivă şi animalele pe care le creşte, cât şi prin celelalte activităţi ale sale: vânătoarea, migrează, în zone unde este mai cald. industria, construcţiile, transporturile, prin Vântul contribuie în mare măsură la răspândirea plantelor, împrăştiind unele care a contribuit la distrugerea unor habitate seminţe. El ajută şi la polenizare. Vântul şi dispariţia unor plante şi animale. poate avea şi o inuenţă negativă. Vânturile
26
Plantele, mai ales când sunt în număr oarte
mare, ormează, prin rădăcinile lor multiple şi ramifcate, o reţea subterană, care apără scoarţa Pământului împotriva acţiunii de distrugere a altor agenţi externi. De exemplu, pădurea apără muntele de uria torenţilor sau a vântului, precum şi versanţii dealurilor de alunecări de teren. În regiunile acoperite cu dune de nisip, rădăcinile ajută la fxarea şi la întărirea lor.
Rolul tău!
•
Organizează, împreună cu colegii tăi, un colţ viu în clasă! Îngrijeşte, zilnic, colţul viu din clasa ta!
•
Protejează plantele şi animalele pe cale de dispariţie! Aă care sunt aceste în zona în care trăieşti!
Acum în lume: pădurea are un rol oarte important în păstrarea echilibrului din natură. Ea contribuie la împrospătarea aerului şi oeră adăpost şi hrană multor vieţuitoare. Rădăcinile copacilor fxează solul, împiedicând alunecările de teren. Lemnul este o materie primă de mare valoare. El este olosit în construcţii, la abricarea mobilei, a hârtiei, a instrumentelor muzicale. Tăierea necontrolată a pădurilor duce la modifcarea climei şi ace natura mai săracă. De aceea, anual, lucrătorii orestieri plantează puieţi, completând golurile din păduri.
la plantarea unui hectar de pădure se olosesc 8.000 de puieţi, iar la vârsta de exploatare mai rămân doar 600 de exemplare.
un hectar de pădure de coniere captează anual 50 de tone de dioxid de carbon şi eliberează, în acelaşi timp, 25-30 tone de oxigen.
27
Z nt 15 martie – 15 aprilie Luna Pădurii
10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor
17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertifcării
9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor
Alţ
1. Activitate pe echipe: Realizaţi un ierbar cu plante din zona în care locuiţi. 2. Scrieţi o compunere cu titlul: „Copilul şi oarea”.
3. Realizaţi un afş cu titlul „Protejarea plantelor pe cale de dispariţie din zona noastră“. 4. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvântulcheie PLANTE.
28
ANIMALE 1. Ce cuvinte puteţi asocia cu „ANIMALE“?
(nervoase, musculare etc.). Cele cunoscute celenterate sunt coralii.
mai
2. Citiţi textul şi notaţi inormaţiile pe care Tot dintre nevertebrate ac parte şi viermii, le ştiaţi, pe care le-aţi afat acum şi ce aţi având o dezvoltare complexă, la ei apărând aparatul digestiv, aparatul respirator, apavrea să mai ştiţi : ratul circulator, aparatul excretor, precum şi organele specifce fecărui aparat. În straturile care alcătuiesc scoarţa terestră s- Moluştele sunt tot animale nevertebrate, au găsit nenumărate resturi şi urme de animale înrudite cu viermii, ca şi artropodele. (osile). Acestea dovedesc că animalele care au trăit în timpurile străvechi se deosebesc Vertebratele au apărut pe Terra ca urmaşi de cele de astăzi. Animalele străvechi aveau o ai moluştelor şi artropodelor. Cele dintâi alcătuire simplă, find ormate dintr-o singură vertebrate au ost peştii, din care s-au celulă. Dintre animalele care trăiesc astăzi, dezvoltat ambienii. Aceştia au putut cea mai simplă alcătuire o au protozoarele, să respire oxigenul din aer şi, cu ajutorul care sunt, în acelaşi timp cele mai vechi înotătoarelor modifcate, s-au putut târî pe animale care trăit pe Terra. Cel mai cunoscut uscat. Aceste înotătoare li s-au modifcat în protozor este euglena; din ea s-au dezvoltat membre şi li s-au dezvoltat plămânii. pe o parte, plantele verzi, care îşi prepară Reptilele au apărut din amfbieni, care, hrana cu ajutorul otosintezei, iar pe de altă după o lungă perioadă de secetă din istoria parte, animalele ce se hrănesc cu substanţe Terrei, şi-au modifcat pielea, care a devenit organice gata pregătite. solzoasă. Unele dintre cele mai vechi reptile Treptat, de-a lungul a milioane de ani, au au ost dinozaurii. Alte reptile trăiesc şi astăzi: apărut animalele pluricelulare. Acestea au şopârle, şerpi, broaşte ţestoase şi crocodili. apărut din protozoarele care trăiau în colonii. Cele mai vechi animale pluricelulare au ost spongierii, care au corpul ormat din mai multe celule, dar nu au organe dierenţiate. Ca şi protozoarele, spongierii nu pot trăi decât în apă.
Celenteratele reprezintă treapta superioară a evoluţiei, având dierenţieri ale celulelor
Din unele reptile s-au dezvoltat păsările şi mamierele. Păsările mai păstrează încă unele asemănări cu reptilele: pielea de pe picioare şi ouăle cu aceeaşi alcătuire ca la reptile. Şi unele mamiere păstrează asemănări cu reptilele: ornitorincul se înmulţeşte prin ouă, ca reptilele, iar şobolanul şi castorul au solzi pe coadă.
29
Cele mai evoluate mamiere sunt oamenii. Această evoluţie a animalelor a ost în decursul a milioane de ani şi s-a ăcut sub inuenţa condiţiilor variate de mediu. Datorită schimbărilor actorilor de mediu, multe animale din cele care au trăit în dierite perioade ale Terrei au dispărut, neputându-se adapta.
Acum în lume: denumirea de dinozaur – care înseamnă în limba greacă „şopârlă înforătoare“ - a ost olosită pentru prima dată de către dr. Richard Owen, în anul 1841;
Rolul tău!
•
Ai grijă de animale! Cel mai bun prieten al omului este câinele!
•
Animalele sunt sensibile la schimbările de vreme şi la cutremure! Dacă vrei să f primul inormat, poţi creşte un animal, pentru a-i studia comportamentul!
•
Protejează animalele pe cale de dispariţie! Aă care sunt acestea în zona în care trăieşti!
la un muzeu din New York se conservă un ou de dinozar, a cărui vechime este apreciată la 120 de milioane de ani;
la Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa“, din Bucureşti, se aă scheletul unui dinozar, unicat în lume. Are înălţimea de 9,50 metri. A ost descoperit în anul 1893 de geologul şi paleontologul român Gregoriu Şteănescu;
ARCHAEOPTERYX era jumătate păsăre, jumătate reptilă. Avea pene, aripi dar şi degete cu gheare la membrele superioare şi gura cu dinţi puternici.
x e r y t p a e o h c A r 30
Z nt 1 aprilie Ziua Internaţională a Păsărilor
9 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor
24 mai 10 mai Ziua Internaţională a Păsărilor şi Arborilor
4 octombrie Ziua Mondială a Animalelor
Ziua Europeană a Păsărilor
29 decembrie Ziua Internaţională a Biodiversităţii
Alţ 1. Activitate pe echipe: Realizaţi un portooliu cu imagini ale animalelor din zona în care locuiţi. 2. Scrieţi o compunere cu titlul: „Animalul preerat”. 4. Realizaţi un afş cu titlul „Protejarea animalelor pe cale de dispariţie din zona noastră“. 5. Alcătuiţi rebusuri care să aibă cuvîntulcheie ANIMALE.
31
OMUL
observa că nu toţi sunt la el. Ei se deosebesc după culoarea pielii, după orma eţei, după limba vorbită.
1. Citiţi legenda :
Există trei rase umane:
- rasa europoidă (rasa albă) – oamenii au Cu mult timp în urmă, vieţuitoarele au hotărât o aţă cu trăsături bine conturate, nas îngust, să-şi aleagă un împărat. Adunate în apele piele de culoare deschisă şi au părul şi ochii mării, au zis: de culoare deschisă. Această rasă este cea - Cine va ajunge în vârul cel mai înalt al mai numeroasă şi mai răspândită pe glob; munţilor, acela va f stăpânul nostru. - rasa mongoloidă (rasa galbenă) – La răsăritul soarelui, vieţuitoarele au pornit oamenii au aţa lată, piele de culoare galbenă, spre muntele din depărtare. Multe au rămas părul negru şi drept, iar ochii lor par oblici. însă în apele mării: scoici, meduze, căluţi de Mongoloizii sunt răspândiţi în Asia; mare, peşti mai mari sau mai mici. Altele au - rasa negroidă (rasa neagră) – oamenii reuşit să iasă pe uscat: raci, crabi, broaşte, care ac parte din această rasă sunt răspândiţi şerpi. Mai harnici, şoarecii şi şopârlele au în Arica, iar o parte au ost strămutaţi în ajuns în câmpii. America, în perioada când au ost luaţi sclavi. Căprioarele, lupii, mistreţii şi vulpile s-au oprit Au nasul lat, părul creţ, buze groase şi piele în zona dealurilor. Puternicii urşi şi cerbii, dar de culoare oarte închisă. şi râşii cei iuţi, au ajuns la poalele munţilor şi acolo au rămas.
Oamenii din toate rasele ac parte din specia Homo sapiens sapiens. Cele mai Numai OMUL a reuşit să ajungă în vârul asemănătoare animale de pe planetă cu omul sunt maimuţele antropoide (mai ales, munţilor, devenind stăpânul lumii. cimpanzeul şi gorila), cu care se presupune că omul are un strămoş comun. Din studiul 2. Ce cuvinte puteţi asocia cu OMUL? osilelor s-a constatat că evoluţia omului s-a desăşurat în mai multe etape succesive. Etapa umană în această evoluţie începe 3. Citiţi textul şi notaţi inormaţiile pe care odată cu producerea uneltelor. le ştiaţi, pe care le-aţi afat acum şi ce aţi Se crede că primele finţe care au olosit vrea să mai ştiţi : dierite obiecte (oase, beţe, dinţi, pietre) pentru a se apăra sau pentru a vâna au ost Toţi oamenii de pe pământ ormează specia australopitecii. Aceştia erau înalţi de circa umană. Dacă am putea cuprinde cu privirea 1,10 m, aveau o poziţie verticală imperectă toţi oamenii care trăiesc pe Terra, am putea şi mersul biped.
32
Unii oameni de ştiinţă admit că din australopiteci a derivat Homo habilis. Acesta îşi conecţiona unelte, utilizând pietre de pe malul apelor, trăia în colectivităţi, în peşteri, unde îşi amenaja locuinţe. Nu cunoştea ocul.
Omul a devenit principalul actor care are eecte negative asupra naturii, prin unele activităţi ale sale.
Transormările pe care omul le produce în natură acţionează, uneori, chiar împotriva lui Din Homo habilis a descins Homo erectus, însuşi. la care poziţia verticală s-a perecţionat. Mediul natural transormat de om a devenit Talia a crescut (în jur de 1,60 m) şi a învăţat mediu antropic. să olosească ocul, dar nu avea o vorbire articulată. Din Homo erectus a apărut Homo sapiens şi apoi Omul de Neanderthal, care conecţionau unelte din piatră, erau vânători şi se îmbrăcau în piei de animale. Pe scara evoluţiei au urmat Omul de Cro-Magnon, care avea o înăţişare asemănătoare omului actual. Era înalt (180 cm) şi era un artist, prin picturile rupestre pe care le avem din acea vreme, picturi care reprezentau mai ales animale. Evoluţia omului s-a produs într-o perioadă de 2 milioane de ani. Homo habilis Încă din prima perioadă a dezvoltării sale, omul a produs schimbări în mediu, îndeosebi prin activitatea de procurare a hranei, în aza Acum în lume: de culegător, vânător, pescar. În această există două orientări contradictorii: perioadă, echilibrul din natură era dictat de 1) ingineria genetică, care este preocupată legi naturale, cărora omul li se supunea. de căutarea unor soluţii pentru rezolvarea Prima activitate umană care a aectat în necesarului de hrană pentru populaţie, mod deosebit mediul a ost agricultura, dar modifcând structura genetică a prin care unele păduri au ost înlocuite cu plantelor şi animalelor, ceea ce duce la terenuri arabile. La început, omul a produs ameninţarea vieţii; modifcări lente, care nu au aectat echilibrul 2) agricultura ecologică, preocupată, în natural. Ulterior, odată cu începerea creşterii principal, de promovarea biodiversităţii. Ea oloseşte metode care reac, menţin populaţiei umane, dar şi cu dezvoltarea şi intensifcă dezvoltarea naturală a posibilităţilor de a modifca natura, rolul plantelor şi animalelor, protejând mediul său în modifcarea echilibrului natural s-a înconjurător; schimbat. Omul a încercat să transorme poluarea aerului provoacă oamenilor natura, să o adapteze la nevoile lui; astel a început să cultive plante, să domesticească şi probleme de sănătate ca astmul bronşic, probleme cardio-vasculare, tulburări de vedere. să crească animale, a tăiat păduri etc.
33
Rolul tău!
•
Mersul pe jos nu costă nimic şi ace bine organismului! În acest el petreci mai mult timp în aer liber!
•
Mersul pe bicicletă este, de asemenea, sănătos! Poţi să-ţi inviţi prietenii şi colegii la o plimbare cu bicicletele!
•
Z nt 11 iulie Ziua Mondială a Populaţiei
Organizează excursii împreună cu colegii sau amilia ta şi descoperă rumuseţile naturii şi aerul curat!
16 octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei
8 noiembrie Ziua Internaţională a Zonelor Urbane
Alţ
1. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un jurnal cu dublă intrare, în care să arătaţi care sunt principalele activităţi ale omului în zona în care locuiţi şi cum inuenţează aceste activităţi mediul. 2. Activitate pe echipe: Alcătuiţi un album cu imagini şi otografi din zona în care locuiţi. 3. Conecţionaţi un puzzle cu tema „Omul şi activităţile sale“. 4. Alcătuiţi un rebus cu cuvântulcheie OMUL.
34
Eu 1. Rezolvă labirintul şi găseşte un loc curat şi sănătos. Cunoşti şi alte astel de locuri? Numeştele şi deseneazăle!
2. Activitate pe grupe: HAI SĂ FACEM UN SPECTACOL ! Pornind de la ideea următoare, creaţi şi daţi viaţă unor personaje ca Împărăteasa NATURĂ şi supuşii ei: OMUL; APA; AERUL; SOLUL; PLANTELE; ANIMALELE etc. Conecţionaţivă costume din materiale reciclabile! „Văzând, de la o vreme, că mulţi din supuşii ei erau nemulţumiţi, Împărăteasa NATURĂ îi chemă la ea la palat pentru a le asculta nemulţumirile. Trimise vorbă în întreaga împărăţie, dar toţi supuşii săi răspunseră că vor veni doar dacă vine şi OMUL, că doar el era cel cei supărase pe toţi! ...“
35
Pţ muu înnjuăr POLUAREA ŞI TIPURILE DE POLUARE 1. Ce cuvinte puteţi asocia cuvântului POLUARE? 2. Pornind de la desene, identifcaţi principalele tipuri de poluare.
Acum în lume:
3. Care sunt elementele poluante din imaginile de mai sus?
poluarea cu petrol este o problemă mondială. El se scurge, uneori, la supraaţa solului, atunci când este extras, sau prin conductele fsurate, prin care este transportat;
Poluarea sonică este una dintre cele mai periculoase, provocând oamenilor tulburări de auz, de echilibru, lipsa potei de mâncare;
Poluarea sonică deranjează lumea vie sălbatică; de exemplu, zgomotele navelor maritime şi ale submarinelor aectează comunicarea între balene, între delfni, precum şi dezvoltarea algelor;
Poluarea radioactivă dispare de pe supraaţa solului în câteva zeci de ani, dar coboară în subsol, unde are acelaşi eect nociv asupra vieţii.
36
Rolul tău!
•
Ai grijă de locul în care arunci gunoiul! Respectă-te pe tine şi pe cei din jurul tău! Împreună respectaţi mediul în care trăiţi!
•
Fii preocupat de soarta mediului înconjurător! Sprijină orice iniţiativă de protejare a mediului înconjurător!
•
Mănâncă, în fecare zi, legume şi ructe proaspete! Spală bine orice ruct înainte de a-l consuma!
Z nt 14 decembrie Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare
8 octombrie Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale
Studiu de caz: Poluarea în zona noastră:
Alţ
Alcătuiţi un proiect care să cuprindă: tipul de poluare; locul unde se maniestă; cauzele care produc această poluare; eectele negative ale acestei poluări; căi de diminuare sau de înlăturare ale acestei poluări. Proiectul va f însoţit de imagini, desene, otografi pentru a f concret.
37
DEŞEURILE ŞI RECICLAREA LOR
1. Citiţi textul şi notaţi inormaţiile pe care să fe împrăştiate pe câmp pentru ertilizare. le ştiaţi, pe care le-aţi afat acum şi ce aţi Exista practic o reciclare naturală completă, vrea să mai ştiţi : ce se consuma aproape la el şi în perimetrul oraşelor, ale căror perierii nu se deosebeau de stilul de viaţă de la sate. Satisacerea necesităţilor şi supravieţuirea generaţiilor umane prezente şi viitoare, dar Cu totul altel stau lucrurile într-o lume a şi menţinerea vieţii pe pământ, sunt posibile industrializării şi urbanizării vertiginoase. numai cu condiţia reducerii impactului De obicei, drumul gunoiului sârşeşte la distructiv al omului asupra naturii. Între perieria oraşului, în gropi existente sau pe dezvoltarea societăţii omeneşti şi protecţia locuri virane, unde se acumulează în grămezi mediului există o contradicţie care devine din imense, urâţind peisajul, poluând solul, apa şi ce în ce mai accentuată. Dezvoltarea societăţii aerul. Şi mai grav este că o parte din aceste umane nu se poate opri, iar deteriorarea gunoaie, îndeosebi materialele plastice, sunt mediului nu poate continua în ritmul actual. extrem de rezistente la acţiunea bacteriilor De aceea se impune atât o schimbare de şi, practic, nu se reciclează pe cale naturală. concepţie, cât şi găsirea unor soluţii pentru ca Întâlnim gunoaie, din păcate, şi în poienile protecţia mediului să fe unul din obiectivele munţilor, şi pe malul râurilor, şi pe litoralul marin, cam peste tot unde „orăşeanul” principale ale dezvoltării. evadează în sânul naturii, ără a renunţa măcar Societatea actuală produce enorme cantităţi pentru scurt timp la comodităţile locuinţei de deşeuri, de tot elul. şi la gestul reex de a arunca resturile. Deşeurile generate de industrie şi Ţinând cont de provenienţa lor, deşeurile pot impresionanta cantitate de gunoi din f clasifcate în: centrele urbane (deşeuri menajere şi municipale) sunt numai două aspecte ale - deşeuri menajere, rezultate din actiacestui enomen nociv. Gunoi a existat vitatea zilnică a oamenilor în locuinţe şi locuri dintotdeauna, dar noţiunea aceasta, ca publice, multe altele, şi-a modifcat serios conţinutul. - deşeuri industriale, provenite din Pentru gospodăriile ţărăneşti tradiţionale diversele procese tehnologice, care pot f şi deci pentru localităţile rurale, gunoiul ormate din reziduuri de materii brute, fnite însemna aproape exclusiv resturi vegetale sau intermediare şi au o compoziţie oarte neolosite de animale, care putrezeau în variată, în uncţie de ramura industrială şi de câteva luni, pentru ca iarna sau primăvara tehnologia utilizată (în industria alimentară –
38
predominant componente organice, pe când în industria chimică, metalurgică, siderurgică, minieră – predominant substanţe chimice organice sau anorganice),
- deşeuri agro-zootehnice, legate îndeosebi de creşterea şi îngrijirea animalelor. La nivel mondial sunt respectate mai multe principii ale managementului deşeurilor:
- principiul prevenirii – minimalizarea generării deşeurilor,
sterilizează şi se utilizează pentru ambalarea altor sucuri (se reintroduc în circuit);
- reciclarea, care presupune recuperarea şi valorifcarea conţinutului material util al deşeurilor. Într-o abrică de sticlă, de exemplu, deşeurile sunt retopite şi transormate în produse fnite. Într-o abrică de mobilă, sunt reolosite deşeurile, bucăţile de lemn care au rezultat în procesul de producţie, la obţinerea altor produse fnite. Într-o abrică de hârtie deşeurile de hârtie, sunt retopite, rezultând o hârtie reciclată;
- poluatorul plăteşte – generatorii deşeurilor plătesc toate costurile transportului, colectării, prelucrării şi/sau valorifcării - valoricarea termoenergetică – atunci când deşeurile au un anumit conţinut deşeurilor, până la eliminarea acestora, energetic, prin arderea acestor deşeuri şi - principiul de precauţie – anticipează recuperarea căldurii rezultate, care este difcultăţile, utilizată în dierite procese tehnologice. De - principiul de proximitate – are în exemplu, incinerarea (arderea) deşeurilor cu vedere situaţia deşeurilor încă de la sursa conţinut energetic (deşeuri petroliere, de generatoare, implicând soluţii de pretratare, plastic, textile, hârtie, lemn, cauciuc etc.) în eliminare cât mai aproape de sursă etc. abricile de ciment, cu recuperarea integrală Gestionarea deşeurilor se ace pe baza a căldurii rezultate şi utilizarea ei în procesul principiilor de mai sus în vederea asigurării de producţie a cimentului. că până la eliminarea deşeurilor acestea Pe lângă avantajul eliminării, în condiţii poluează cât mai puţin. de deplină siguranţă a deşeurilor, această Metodele de gestionare a deşeurilor sunt: - prevenirea generării de deşeuri; - reducerea consumului;
metodă ajută şi la conservarea resurselor naturale (combustibili: cărbune, gaz, petrol) care ar f ost olosite pentru generarea cantităţii de căldură necesare procesului.
- revoluţionarea tehnicilor de abricare a Valorifcarea termoenergetică se poate produselor, astel încât atunci când se încheie ace şi prin incinerarea (arderea) deşeurilor ciclul de viaţă, deşeurile să nu polueze; în incineratoare construite special sau în - ecientizarea procesului de producţie termocentrale, cu recuperarea căldurii încât să rezulte cât mai puţine deşeuri; rezultate şi utilizarea ei ulterioară, ca sursă de - reolosirea deşeurilor în acelaşi proces energie. Această metodă poate polua însă, din care au rezultat. De exemplu, după în cazul incineratoarelor şi termocentralelor consumarea sucurilor ambalate în recipiente prin cantităţile mari de cenuşă sau zgură de sticlă, aceste recipiente se colectează, se rezultate, care trebuie apoi depozitate.
39
Metodele de eliminare a deşeurilor sunt: - tratarea chimică şi biologică - se aplică, îndeosebi, în industria chimică şi în industria alimentaţiei, unde deşeurile care nu pot f reciclate sau valorifcate termoenergetic sunt neutralizate cu ajutorul altor substanţe, ce le reduc şi chiar anulează toxicitatea; - incinerarea (arderea) ără recuperarea de căldură; - depozitarea deşeurilor.
Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod neecologic sunt:
- gropile deschise – deşeurile se aă sub acţiunea directă a vântului, ploii, şobolanilor, muştelor. Din cauza sărăciei, mulţi oameni identifcă aceste mormane de gunoi cu propriile case şi îşi petrec viaţa căutând printre resturi alimente comestibile şi materiale reciclabile, pe care încearcă să le vândă la frmele reciclatoare.
Depozitarea deşeurilor se poate ace în mod ecologic sau neecologic.
Exemple de metode de depozitare a deşeurilor în mod ecologic sunt:
- rampele de gunoi – denumite şi rampe ecologice sau rampe sanitare, care sunt spaţii de depozitare a deşeurilor adaptate şi controlate. Pentru a reduce mirosul şi scurgerile şi pentru a împiedica creşterea numărului de rozătoare şi insecte, angajaţilor rampei li se cere zilnic să strângă resturile şi să le acopere cu un strat de pământ. Rampele se construiesc departe de lacuri, râuri, terenuri inundate. După umplere, sunt închise şi prevăzute cu un sistem de colectare a biogazului rezultat din descompunerea deşeurilor, căutându-se alte terenuri unde se pot amenaja noi rampe ecologice.
- depozitarea deşeurilor solide în oceane duce uneori la poluarea plajelor, a plantelor şi animalelor din zonă.
- îngroparea în oste mine sau exploatări subterane cu risc de prăbuşire, dar care nu mai sunt olosite în prezent. Contribuie la prevenirea eventualelor alunecări de - exportarea deşeurilor – se ace către ţări teren sau surpări de subdezvoltate, unde nu există legi privitoare la condiţiile de mediu, iar populaţia nu pământ. cunoaşte riscurile deşeurilor acceptate.
40
Acum în lume:
2 din 5 locuitori ai planetei locuiesc în oraşe;
numărul oraşelor cu peste 1.000.000 de locuitori este, în prezent, de peste 200, pe tot globul;
fecare locuitor produce mai bine de 1,5 kg de gunoi pe zi;
hârtia a ost inventată acum 2.000 de ani în China, iar azi există peste 3.000 de produse din hârtie;
zilnic se produc 650.000 de tone de hârtie în lume, din care 500 de tone sunt neolosibile şi sunt înlăturate;
sticla a ost inventată în jurul anului 3.000 Î.C., iar perioada de descompunere a acesteia durează între 1.000-10.000 de ani;
plasticul a ost inventat în anul 1860 de către Alexander Parkes, ca un substituent sintetic al sticlei.
Rolul tău!
•
Economiseşte oile caietelor şi ale blocului de desen! Fiecare arbore tăiat reduce cantitatea de oxigen a planetei!
•
Aruncă ambalajele de plastic şi cele de hârtie întotdeauna în coşul de gunoi! Curăţenia oraşului începe de la fecare dintre noi!
•
Împreună cu colegii, colectează deşeuri (hârtie, sticle, plastic, fer vechi) şi valorifcaţi-le la centrele de colectare!
•
Nu uita, există 3R! RECUPERARE! REFOLOSIRE! RECICLARE! Căută acest semn pe produse! 41
Alţ 1. Activitate individuală: Completaţi pe durata unei săptămâni o fşă de observaţie care să cuprindă date asupra resturilor menajere pe care le produce amilia voastră. 2. Activitate pe grupe: Colectaţi deşeuri în vederea conecţionării unor obiecte (exemplu: recipiente de plastic vaze, ghivece mici pentru ori, dierite podoabe; cutii de aluminiu suport pentru creioane; cutii de cartonmachete etc.). Organizaţi un concurs şi premiaţi cele mai reuşite lucrări 3. Conecţionaţi obiecte din deşeuri şi arătaţile şi altora cum so acă. 4. Ilustraţi fecare îndemn de mai jos cu desene sau colaje ăcute de voi şi alcătuiţi un pliant! MAI PUŢINE DEŞEURI! Stă în puterea noastră să reducem cantitate de deşeuri! Aaţi ce puteţi ace pentru a reduce cantitatea de deşeuri! Alimente – cumpăraţi de preerinţă produse ambalate sumar sau neambalate! Planifcaţivă cumpărăturile! Folosiţi ambalaje care se pot olosi de mai multe ori! Ambalaje – ţineţi cont de natura ambalajului! Căutaţi semnul de reciclare! Cu cât utilizaţi mai puţine ambalaje, cu atât mai bine! Preeraţi ambalajele de hârtie şi sticlă în locul celor din materiale plastice şi metalice! Obiecte uzate – Cumpăraţi de preerinţă obiecte solide, cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! Evitaţi obiectele de unică olosinţă! Ce este mai ietin nu este întotdeauna cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat! Îmbrăcăminte – Atenţie! Se aă sub inuenţa mereu schimbătoare a modei! Substanţe toxice, periculoase – evitaţi utilizarea lor! Cumpăraţile în cantităţi mici şi numai dacă sunt strict necesare! 5. Conecţionaţi şi distribuiţi către comunitatea locală uturaşi pornind de la îndemnurile: Colectaţi selectiv deşeurile! Păstraţi curăţenia oraşului! Protejaţi spaţiul verde! Mai multe plante – mai mult oxigen!
6. Ilustraţi cu desene şi colaje CIRCUITUL DEŞEURILOR.
42
MĂSURI DE PROTECŢIE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 1. Citiţi textul şi notaţi inormaţiile pe care este atât individuală, dar mai ales colectivă; le ştiaţi, pe care le-aţi afat acum şi ce aţi protecţia naturii angajează colaborare şi vrea să mai ştiţi : sprijin pe plan local, judeţean, naţional şi internaţional. Formele de poluare sunt oarte diverse şi Pentru ca Pământul să rămână o planetă aectează multe aspecte ale Terrei. Unele din vie, interesele oamenilor trebuie corelate cu eectele devastatoare ale poluanţilor nu pot legile naturii. Organizaţii nonguverf observate în momentul poluării; însă, în namentale au luat finţă la nivel local, naţional timp, consecinţele majore vor aecta întreaga şi internaţional pentru combaterea poluării planetă şi în acelaşi timp şi pe cel care dă din întreaga lume. În lume există numeroase naştere acestei situaţii: OMUL. Protecţia organizaţii de acest tip, dintre care se disting: mediului înconjurător a apărut ca problemă FEEE (Fundaţia Europeană de Educaţie pentru a omenirii numai în zilele noastre, respectiv Mediu), GREENPEACE etc. atunci când omul a cucerit întregul spaţiu Industria a acţionat şi ea în acelaşi sens. Prin al Terrei, prielnic vieţii. Din cauza exploatării înfinţarea WBCSD, companiile membre s-au masive, bogăţiile şi resursele de energie au angajat să aibă nu o dezvoltare economică, ost aectate în aşa măsură încât se întrevede ci o dezvoltare durabilă. Ele acţionează epuizarea rapidă a unora dintre ele, iar unele activ atât în vederea dezvoltării economice, condiţii esenţiale vieţii, ca apa sau aerul, prin protejarea, în acelaşi timp, mediului dau semne de otrăvire. Este necesară aşadar înconjurător şi demonstrând responsabilitate luarea unor măsuri energice de protecţie socială (find un bun cetăţean pentru a planetei. Primele iniţiative de ocrotire a comunităţile din care ac parte). mediului au apărut acum aproximativ 200 Oamenii trebuie să ia măsuri pentru de ani, din necesitatea salvării unor specii pe prevenirea şi înlăturarea poluării sau cale de dispariţie. Cu timpul, motivele care pentru diminuarea eectelor poluării au impus ocrotirea naturii s-au diversifcat. asupra mediului înconjurător. Începând din 1970, au apărut semne clare de Măsuri de prevenire şi combatere a îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului de ozon, încălzirea globală, ploile acide, poluării solului sunt: colectarea igienică a poluarea apelor, a aerului, a solului. deşeurilor menajere în recipiente speciale, Oamenii au început să înţeleagă necesitatea pe cât posibil colectarea selectivă pe adoptării unui comportament responsabil tipuri de deşeuri, îndepărtarea organizată aţă de natură. Însă responsabilitatea omului şi la perioade cât mai scurte a deşeurilor reciclarea, valorifcarea sau pentru ocrotirea mediului înconjurător colectate, eliminarea controlată.
43
Măsuri de prevenire a poluării apei sunt: interzicerea îndepărtării la întâmplare a deşeurilor de orice el, care ar putea polua apa, organizarea corectă a sistemelor de canalizare şi a instalaţiilor locale, construirea de staţii de epurare a apei uzate, construirea de staţii sau sisteme de epurare specifce pentru apele reziduale ale întreprinderilor industriale, înzestrarea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din apele reziduale ale unităţilor unde se produc sau se utilizează astel de substanţe, controlul depozitării deşeurilor solide, astel încât substanţele nocive să nu se infltreze în pânza reatică.
Acum în lume: în anul 1998, la Aarhus, în Danemarca, a ost adoptată Convenţia privind accesul la inormaţie, la participarea publicului în procesul de luare a deciziilor şi accesul la justiţie, în probleme de mediu;
Constituţia României, adoptată în 2003, confinţeşte dreptul omului la mediu;
dreptul la mediu cuprinde următoarele drepturi;
dreptul unui individ de a f inormat despre planurile sau proiectele care ar putea ameninţa mediul său;
Măsurile cele mai importante pentru dreptul de a comenta şi de a participa la împiedicarea poluării masive a atmoserei sunt: construirea de întreprinderi în aara procesul de decizie asupra acestor planuri şi zonelor de locuit, tratarea prealabilă a proiecte; combustibilului olosit sau a unor materii dreptul de a declanşa proceduri legale şi de prime pentru reducerea concentraţiei de a cere plata daunelor asupra mediului. poluanţi, asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizaţi în industrie, înzestrarea întreprinderilor industriale cu instalaţii de reţinere a poluanţilor, reglarea corespunzătoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminării poluanţilor, înlocuirea combustibilului inerior cu cel superior, mai puţin poluant, amenajarea a cât mai multe spaţii verzi.
În vederea prevenirii poluării solului se iau următoarele măsuri: olosirea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură, colectarea (recuperarea), transportul, reciclarea şi valorifcarea deşeurilor, sau, când acestea nu mai sunt posibile, eliminarea lor prin depozitarea în rampe ecologice, aplicându-se principiul celor 3R: recuperare, reolosire, reciclare.
44
Rolul tău!
•
Mediul sănătos este şi responsabilitatea ta! Protejează mediul încon jurător atât pentru tine, cât şi pentru generaţiile viitoare!
•
Economiseşte apa şi lumina! Se economisesc în acest el bani, dar se protejează şi mediul înconjurător!
•
Donează lucrurile de care nu mai ai nevoie, dar care sunt în bună stare, altor oameni! Astel o parte din bunuri pot f reolosite de cei care au nevoie!
Alţ 1. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale (afşe, uturaşi, pliante) prin care să aduceţi la cunoştinţă colegilor, părinţilor şi întregii comunităţi locale necesitatea protecţiei mediului. 2. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să lansaţi o campanie publicitară, reeritoare la unul din aspectele specifce zonei în care locuiţi (poate f un aspect pozitiv sau, din contră, să tragă un semnal de alarmă reeritor la o problemă locală).
45
GHIDUL ECOLOGISTULUI
1. Citiţi textul şi notaţi inormaţiile pe care le ştiaţi, pe care le-aţi afat acum şi ce aţi vrea să mai ştiţi :
Acum în lume:
Întrucât mediul ne oeră condiţiile de trai de care avem nevoie, la nivel internaţional au ost Mediul înconjurător ne asigură condiţiile stabilite unele zile pentru a f dedicate mediului necesare vieţii, însă depinde de noi dacă înconjurător: dorim să olosim aceste elemente esenţiale 2 ebruarie – Ziua Mondială a Zonelor în mod util sau dacă vrem să ocolim acest Umede aspect al vieţii noastre. Poluarea planetei se 15 martie-15 aprilie – Luna Pădurii agravează pe zi ce trece şi se pare că populaţia 22 martie – Ziua Internaţională a Protecţiei nu acordă interes acestui proces nociv. Convingerea că această problemă este doar Mediului a specialiştilor şi a orurilor internaţionale, 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei este eronată şi gravă. Ocrotirea planetei este 27 martie – Ziua Internaţională a Apei o problemă mondială şi, tocmai de aceea, 1 aprilie – Ziua Internaţională a Păsărilor fecare om trebuie să-şi asume această responsabilitate. 15 aprilie – Ziua Pădurii
Trecerea ecologiei de la stadiul de simplă disciplină ştiinţifcă la cea de problemă a conştiinţei comune, naţională şi internaţională, reprezintă o realitate tristă în zilele noastre, când distrugerea echilibrului natural al întregii planete este iminent. Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare şi cooperare internaţională şi de aceea depinde de noi dacă vom trăi întrun mediu curat, sănătos, şi nepoluat. Stă în puterea omului să ia măsuri efciente şi să găsească soluţii pentru a opri continuarea şi agravarea acestui proces dăunător.
46
17 aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii
22 aprilie – Ziua Pământului
24 aprilie – Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator
10 mai – Ziua Păsărilor şi a Arborilor
15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă
24 mai – Ziua Parcurilor Naţionale
31 mai – Ziua Mondială Împotriva Fumatului
5 iunie – Ziua Internaţională a Mediului
8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor
17 iunie – Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertifcării
21 iunie – Ziua Soarelui
29 iunie - Ziua Dunării
11 iulie – Ziua Mondială a Populaţiei
9 august – Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor
6 septembrie – Ziua Internaţională a Stratului de Ozon
18 septembrie – Ziua Mondială a Geologilor
23 septembrie – Ziua Mondială a Curăţeniei
25 septembrie – Ziua Internaţională a Mediului Marin
Rolul tău!
•
Protejează mediul în care trăieşti! Asigură o viaţă sănătoasă pentru tine, cei din jurul tău şi generaţiile următoare!
•
Participă la acţiuni de ecologizare a mediului în care trăieşti! Fă acest lucru cunoscut şi celor din jurul tău şi cerele să ţi se alăture!
•
Inormează-i pe cei din jurul tău despre problemele de mediu pe care le observi! Poţi sugera luarea anumitor măsuri şi te poţi implica direct în această activitate!
26 septembrie – Ziua Mondială a Munţilor Curaţi
1 octombrie – Ziua Mondială a Habitatului
4 octombrie – Ziua Internaţională a Protecţiei Animalelor
8 octombrie – Ziua Internaţională pentru Reducerea Dezastrelor Naturale.
16 octombrie – Ziua Internaţională a Alimentaţiei
31 octombrie – Ziua Internaţională a Mării Negre
8 noiembrie – Ziua Internaţională a Zonelor Urbane
5 decembrie – Ziua Voluntariatului
14 decembrie – Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare
29 decembrie – Ziua Internaţională a Biodiversităţii
47
Alţ 1. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să popularizaţi principalele date din CALENDARUL ECOLOGISTULUI. Realizaţi un punct de inormare sub orma unei expoziţii cu aceste materiale. 2. Activitate pe echipe: Realizaţi materiale prin care să arătaţi avantajul unei preocupări permanente pentru sănătatea planetei, avantajul unei atitudini ecologice. 3. Activitate pe echipe: Conecţionaţi materiale care să prezinte compor tamente ecologice în opoziţie cu cele neecologice, precum şi recomandări, îndemnuri etc. 4. Activitate pe echipe: Realizaţi o revistă care să prezinte punctele de vedere, legate de problema protecţiei mediului, reectate în scurte interviuri luate colegilor, părinţilor, persoanelor din comunitatea locală. Exemplu de chestionar: Ce reprezintă pentru voi mediul înconjurător? Credeţi că plantele şi animalele trebuie protejate? Cum sar putea realiza acest lucru în zona noastră? Cunoaşteţi astel de programe ecologice în zona noastră? Participaţi la ele? Cum? Ce aceţi pentru protejarea mediului? Cum vă implicaţi în împiedicarea poluării naturii? Ce le recomandaţi celorlalţi cetăţeni ai oraşului/ satului?
48
Eu 1. Pornind de la următoarele modele, creaţi şi voi noi indicatoare: Viitorul e al tău! Protejează plaja!
Viaţa e una! Respectăţi aproapele!
NU RUPETI FLORILE!
Fii european! Reciclează(te)!
Indierenţa distruge! Arunco la coş!
49
50
Cupns Lecţie introductivă......................................................................................................7
1. Cum s-a născut Pământul? .....................................................................................7 2. Mediul înconjurător .............................................................................................10 Mediile de viaţă ................................................................................................................................10
3. Factorii de mediu..................................................................................................13 Lumina şi căldura..............................................................................................................................13 Apa.........................................................................................................................................................16 Aerul .....................................................................................................................................................19 Solul şi subsolul ................................................................................................................................22 Evaluare................................................................................................................................................25
4. Lumea vie ..............................................................................................................26 Plante ...................................................................................................................................................26 Animale ...............................................................................................................................................29 Omul ....................................................................................................................................................32 Evaluare................................................................................................................................................35
5. Protecţia mediului înconjurător .........................................................................36 Poluarea şi tipurile de poluare.....................................................................................................36 Deşeurile şi reciclarea lor...............................................................................................................38 Măsuri de protecţie a mediului înconjurător ........................................................................43 Ghidul ecologistului .......................................................................................................................46 Evaluare................................................................................................................................................49
51
52
