STILURI

Grosu, Nicolae.(2006). Chintesenţa sociologiei. Cluj-Napoca: Editura Dacia
Hutter Mark. (1991). The Family Experience. New York: Macmillian Publishing Company
Jung, Carl Gustav. (2004). Opere complete 6. Tipuri psihologice. Bucureşti: Editura Trei
Kohlberg, Lawrence. (1987). Child Psychology and Childhood Education, a cognitive-developmental view. New York& London: Longman
L`Abate, Luciano. (1985) (editor). The Handbook of Family Psychology and Therapy, Homewood, Illinois: The Dorsey Press
Law, Dorothy, Nolte. (2001). Cum se formează copiii noştri. Personalitate, familie, educaţie. Bucureşti: Humanitas
Marshall, Gordon. (editor). (2003). Dicţionar de sociologie. Bucureşti: Editura Univers enciclopedic
McGill, Michael, Ph.D. ( 1986). The McGill Report on Male Intimacy. New York: Barper and Row Publishers
Mitrofan, Iolanda (coordonator). (2003). Cursa cu ostacole a dezvoltării umane. Iaşi: Polirom
Muntean, Ana. (2006). Psihologia dezvoltării umane. Iaşi: Polirom
Parsons, Talcott şi Bales, F. Robert. (1960). Family, Socialization and Interaction Process. Glencoe, Illinois: The Free Press
Renzetti, M. Claire, Curran, J. Daniel. (1992). Woman, Man and Society. Bosston. Allyn and Bacon
Roman, Valeria. (2007). Tată, spune-mi cine sunt (II) , în revista Viaţa+Sanatate, nr 4, 2007

Dacă trăiesc în critică şi cicăleală,
copiii învaţă să condamne.

Dacă trăiesc în ostilitate,
copiii învaţă să fie agresivi.

ANEXA

"Copiii învaţă ceea ce trăiesc"
Dorothy Law Nolte

VI. Stilul
autorizat (4)
apare o mai mare
capacitate cognitivă,
un IQ mai ridicat;
copiii au mult mai multă încredere în ei înşişi şi stima de sine a acestora este mult mai dezvoltată când tatăl este prezent în mod responsabil.
Alte lucruri descoperite ar mai fi o mult mai bună identitate sexuală la băieţi, mult mai puţină patologie psihică - de exemplu, depresia şi chiar sinuciderea la adolescenţi este foarte legată de absenţa tatălui, şi aceasta mai ales la fete." (Paul Vitz, 2006);
datorită responsabilizării copiilor prin consecvenţa aplicării sancţiunilor şi oferirii recompenselor, aceştia vor avea un locus al controlului intern

VI. Stilul
autorizat (3)
aceşti copii îşi fac prieteni
şi întreţin cu uşurinţă relaţii
orizontale (cu egalii)nu au
probleme în a face faţă
relaţiilor verticale
(care impun respectarea unor norme exterioare şi a unor ierarhii)." (Stănciulescu, 2002, 1: 108)

Dintre cei 300 de copii studiaţi de Diana Baumrind, cei care au beneficiat de un astfel de stil parental erau cei mai încrezători în sine, cu cel mai bun auto-control şi cei mai mulţumiţi" (Gormly, 1989, p. 204);
VI. Stilul
autorizat (2)
au performanţe intelectuale
mai bune, sunt neinhibaţi,
nu sunt predispuşi pentru
depresie şi nu au dificultăţi
de a relaţiona în adolescenţă (Roman, 2007);
dezvoltă sentimente de încredere, de
securitate, posibilitatea de a conserva respectul de
sine şi respectul celorlalţi şi implicit,
disponibilitatea copilului de a face faţă
exigenţelor vieţii sociale;

VI. Stilul
autorizat (1)
cooperanţi, prietenoşi,
empatici, altruişti,
încrezători în relaţiile
lor cu ceilalţi,
interiorizează valorile părinţilor, îşi conştientizează şi îşi acceptă propria identitate (Turliuc, 2007, p. 116);
performanţele şcolare sunt deosebite în cazul în care părinţii dau dovadă de afecţiune şi susţinere a activităţii copilului, dar şi de un control şi de o evaluare exigentă a acesteia;

V. Stilul distant (2)
copii indecişi, frustraţi,
în derivă, disperaţi, alienaţi
, lipsiţi de convingeri,
idealuri şi de obiective realiste
. Ei sunt definiţi ca marginali,
excluşi, victime sociale,
delincvenţi, etc. aceştia au în
comun cu părinţii lor sentimentul neputinţei în faţa dificultăţilor vieţii şi al dezamăgirii produse de numeroasele eşecuri şi deziluzii." (Turliuc, 2007, p. 116);
va fi incapabil să iubească, gândind că iubirea te face vulnerabil (Roman, 2007).

V. Stilul distant (1)
copilul unui părinte neimplicat
va fi insensibil, rigid, pragmatic,
apatic, va considera că părerea şi
persoana lui nu au importanţă
(Roman, 2007);
nivel scăzut al stimei de sine,
asociat de multe ori cu un
comportament agresiv şi indezirabil
(Gormly, 1989);

Dacă trăiesc în teamă,
copiii învaţă să fie temători.

Dacă trăiesc înconjuraţi de milă,
copiii învaţă să se autocompătimească.

Dacă trăiesc înconjuraţi de ridicol,
copiii învaţă să fie timizi.

Dacă trăiesc în gelozie,
copiii învaţă să simtă invidia.

Dacă trăiesc în ruşine,
copiii învaţă să se simtă vinovaţi.

Bibliografie

Adler, Alfred. (1996). Cunoaşterea omului. Bucureşti: Editura Iri
Beach, Raymond. (1966). Nous et nos enfants. Dammarie-les-Lys, Les signes des temps
Buyck, Roland. (1972). Et mes Parents. Tananarive: I.A.
Ciofu, Carmen. (1989). Interacţiunea părinţi-copii. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
Cole, Edwin Louis. (1982). Maximized Manhood, a Guide to Family Survival. New Kensongton: Editura Whitaker House
Collins, Randall. (1988). Sociology of Marriage and the Family. Chicago: Nelson-Hall
Crain, William. (2003). Dreptul la copilărie. Bucureşti: Lucman
Dodson, Fitzhugh. (1975). How to Father. New York: New American Library, Times Mirror
Doron, Roland şi Parot, Francoise. (1999) Dicţionar de psihologie . Bucureşti: Humanitas
Dolto, Francoise, (1994). Cand apare copilul – o psihanalistă dă sfaturi părinţilor,
Enăchescu, Constantin. (2005). Tratat de psihologie morală. Dimensiunea medico-psihologică a umanului. Ed a II-a. Bucureşti: Editura Tehnică
Giddens, Anthony. (2000). Sociologie. Bucureşti: Bic All
Golu, Mihai. (2005). Dinamica personalitatii. Bucuresti: Paideia Gormly, Anne. (1989) Lifespan Human Development Ediţia a patra. Orlando: Holt, Rinehart and Winston, Inc.

Dacă trăiesc
în siguranţă,
Copiii învaţă
să aibă încredere în ei
şi în ceilalţi.

Dacă trăiesc
în prietenie,
Copiii învaţă că e
plăcut să trăieşti
în lume.

Dacă trăiesc în corectitudine,
copiii învaţă să fie drepţi.

Dacă trăiesc în
bunăvoinţă şi consideraţie
Copiii învaţă respectul.

Dacă trăiesc în onestitate,
copiii învaţă respectul pentru adevăr.

Dacă trăiesc înconjuraţi de recunoaştere,
copiii învaţă că este bine să ai un ţel.
Dacă trăiesc împărţind cu ceilalţi,
copiii învaţă să fie generoşi.

Dacă trăiesc în acceptare,
copiii învaţă să iubească.

Dacă trăiesc în aprobare,
copiii învaţă
să se placă pe sine.

Dacă trăiesc în toleranţă,
copiii învaţă răbdarea.

Dacă trăiesc în laudă,
copiii învaţă preţuirea.
V. Stilul
agresiv (2)
Pedeapsa corporală
aplicată copiilor este
asociatăcu anxietatea.
(Bryan & Freed, 1982).
Pedeapsa corporală este asociată cu un nivel scăzut al stimei de sine la copii. (Bryan & Freed, 1982).
Deşi pedeapsa poate inhiba temporar un comportament indezirabil, îi furnizează copilului un model potenţial de agresiune. (Bandura, 1977, apud Gormly, 1989)

I V. Stilul agresiv (1)
Pedeapsa corporală este corelată cu un nivel înalt al agresiunii în copilărie (Steinmetz,1979; Wells &Rankin, 1988).
Pedeapsa corporală este corelată cu depresia în perioada adultă. (Straus, 1995).
Folosirea pedepsei corporale este asociată cu creşterea ratei atacurilor de către copii în şcoli. (Straus, 1991).
III. Stilul hiper
protector (2)
ca adulţi, indivizii educaţi
într-un stil hiperprotector
sunt incapabili să facă faţă
solicitărilor societăţii şi
incapabili să decidă singuri;
dificultăţi de relaţionare;
discrepanţa dintre
imaginea de sine si posibilităţile reale, cu evidente consecinţe maladaptative
din cauza controlului excesiv, persoanele dezvoltate sub tutela unui tată hiperprotector vor fi externaliste

Evoluţia conceptului de paternitate

În epoca dominaţiei
Imperiului Roman
În primele secole ale erei creştine
În timpul Evului Mediu
În secolele XVIII- XIX
În secolul XX
Paternitatea azi
Din punctul de vedere al structurii interne
Lautrey (1980, apud Stănciulescu, 2002, 1: 94) identifică
trei tipuri de familii, folosind ca variabilă structura internă a acestora:
familii slab structurate (caracterizate de inconsecvenţă, lipsa unor limite şi reguli fixe şi neregularităţi);
familii cu structură rigidă (regulile nu sunt puse sub semnul întrebării în nici o circumstanţă, ele sunt imuabile);
familii cu structură suplă (dispuse să ofere copilului flexibilitate în modul de raportare la norme în diferite circumstanţe).

.

Tată modern

Mama
Tradiţională
Socializare echilibrată
Flexibilitate
Îngăduinţă
Nesupraveghere
Mamă
modernă

Rigiditate
Sobrietate
Control
Socializare echilibrată

Tată tradiţional

FAMILIA
TRADIȚIONALĂ VS FAMILIA MODERNĂ
Părinţii sunt principalii responsabili de formarea noastră ca indivizi, pentru că rolul lor,- mai ales la vârste fragede- este determinant comparativ cu celelalte instanţe de socializare." (Muntean, 2006, p. 30)

"... psihosociologii au
stabilit că
modul în care
abordăm lucrurile,
capacitatea de a depăşi
greutăţile vieţii,
nivelul de competenţă şi
mai ales gradul de încredere pe care o avem în
noi înşine depind de felul în care ni s-au inoculat în copilărie anumite
imagini despre capacităţile şi potenţialul nostru,
despre ceea ce suntem şi ceea ce am putea deveni.

Moto: "...cât despre mine,
eu şi casa mea vom sluji Domnului"
STILUL PARENTAL ȘI IMAGINEA DE SINE A COPILULUI

Samuels, Andrew et al. (2005). Dicţionar critic al psihologiei analitice jungiene. Bucureşti: Humanitas.
Stănciulescu, Elisabeta. (2002). Sociologia educaţiei familiale. 2 vol Iaşi: Polirom
Stott, John. (1986). Cross of Christ, Illinois: InterVarsity Press
Ştefan, Cristina. (2006). Familia monoparentală. O abordare politică. Iaşi: Polirom
Toman, Walter. (1994). Family Constelation. Its Effects on Personality and Social Behavior . London: Jason Aronson Inc.
Tudose, Cerasela. (2005). Gen şi personalitate. Psihologie feminină şi psihologie masculină. Bucureşti: Tritonic
Turliuc, Maria Nicoleta. (2007). Psihosociologia comportamentului deviant. Concepte şi teorii. Bucureşti: Institutul European
http://www.cairn.info/revue-devenir-2002-2-page-145.htme lien père-bébé [1]
http://www.educateur-specialise.net/en-formation/Memoires/40-j-ai-mal-a-mon-pere, 2007
http://www.profamilia.ro/revista.asp?id=2004_02_04 William R. Mattox, Jr
http://perso.club-internet.fr/aflande/psycho/defaillancepere.htm© Elsa Benoit 1998-2000
http://www.terapiialternative.ro/forum/viewtopic.php
http://www.sistempsi.ro/index.php?page=teste-psihologice
http://www.psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=570&Itemid=339
http://www.e-scoala.ro/psihologie/premise_intrare_sistem_militar.html Maria-Magdalena Macarenco şi Andreea Chiru
http://www.diplomatie.gouv.fr/en/france_159/label-france_2554/label-france-issues_2555/label-france-no.-45_3724/focusing-on-the-humanities_3733/interview-with-neuropsychiatrist-boris-cyrulnik_5095.html, autor Anne Rapin
http://www.unesco.org/courier/2001_11/uk/dires.htm Interview by Sophie Boukhari, UNESCO Courier journalist
http://www.ballarat.edu.au/ard/bssh/psych/rot.htm
Stiluri parentale

- axa autoritate (constrângere)/ liberalism(permisivitate): vizează limitele impuse copiilor, modul în care părinţii îşi exercită controlul asupra activităţii şi asupra respectării regulilor;
- axa dragoste (ataşament)/ ostilitate (respingere): vizează angajarea
părinţilor în activitatea
copiilor, timpul alocat
acestora, modul în care se
raportează la nevoile lor fizice şi
emoţionale.
Locus of control
Propus de Rotter în 1966
Teoria atribuirii
- Gradul în care cineva crede că personalitatea şi comportamentul său influenţează ceea ce i se întâmplă, cu alte cuvinte în ce măsură destinul personal poate fi controlat de către individ
III. Stilul hiper-
protector (1)
construirea unei
personalităţi slabe, lipsite
de iniţiativă, pasive, abulice,
debusolate şi fără mijloace
psihologice proprii de
întâmpinare şi abordare a
eventualelor dificultăţi si
obstacole ale vieţii"
lumea socială apare ca fiind instabilă şi greu de
controlat (Stănciulescu, 2002, p. 108);
este împiedicată maturizarea socio-emoţională a
copilului şi buna sa adaptare la mediul
extrafamilial." (Turliuc, 2007, p. 118);

II. Stilul permisiv (2)
dau dovadă de incompetenţă în domenii care solicită efort şi perseverenţă;
devin violenţi deoarece sunt incapabili să îşi controleze impulsurile şi dorinţele (Rapin, 2008);
creativitatea şi imaginaţia sunt nedezvoltate, deoarece nevoile sunt satisfăcute de către ceilalţi;
au un nivel al încrederii în sine scăzut, şi le lipseşte puterea de autocontrol (Baumrind, apud Roman, 2007 );

Stiluri parentale
1. Stilul parental autoritar
2. Stilul parental îngăduitor
3. Stilul parental hiperprotector
4. Stilul parental agresiv
5. Stilul parental distant
6. Stilul parental autorizat
II. Stilul
permisiv (1)
copilul părinților permisivi
"va nesocoti regulile, va avea o
personalitate lipsită de stabilitate şi putere, va avea un comportament capricios şi va mima socializarea, în realitate rămânând izolat tot restul vieţii sale" (Roman, 2007);
se manifestă o căutare permanentă a persoanelor şi obiectelor capabile să satisfacă pretenţiile şi capriciile;
copiii educaţi într-un stil permisiv sunt morocănoşi şi deziluzionaţi;

I. Stilul autoritar (1)
Individul al cărui tată s-a raportat la el
într-un mod autoritar va da dovadă de
conformism, [...], teama, timiditate,
culpabilitate, apatie
si indiferenţă faţă de cei din jur" ( Macarenco şi Chiru, 2008)
copii devin fie timizi şi supuşi, (Roman, 2007) fie rebeli şi autoritari. Se constituie o structură de personalitate fie timorată şi depresivă, fie irascibilă, răutăcioasă, răzbunătoare, rigidă." (Golu, 2006, p. 153);
tocirea spiritului de iniţiativă;

I. Stilul autoritar (2)
efecte dezastroase asupra estimării de sine.
Astfel, persoanele care au primit puţine laude
în timpul copilăriei, dar în mod repetat multe
critici, vor fi lipsite de încredere în forţele proprii
( Mitrofan, 2003, p. 32);
copilul va dori să evadeze din mediul familial, pe care îl percepe ca pe o închisoare;
cel mai probabil individul care a crescut sub tutela unui tată autoritar va fi externalist, considerând că ceea ce i se întâmplă este sub controlul factorilor externi, el neputând influenţa traiectoria vieţii sale prea mult.
Aceştia nu iau decizii pe cont propriu, aşteptând mereu indicaţiile tatălui. Se maturizează greu, din care cauză au loc ciocniri violente

Locus of control
Internaliștii
- au o stimă de sine mai bună
-aspirații academice mari
-sunt promovați la serviciu
- satisfacție în muncă

Externaliștii
Locus of control
Bărbații sunt mai internaliști
Gradul de internalizare crește pe măsură ce individul se maturizează
Depinde de :
Stilul parental
Socializare
Mediul socio-economic
Temperament?
Click to edit Master title style
Click to edit Master text styles
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#

#
Click to edit Master subtitle style

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#
Click icon to add picture

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#

#

#

#

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#
Second level
Third level
Fourth level
Fifth level

#

STILURI

Recommend Documents