Stilurile funcionale ale limbii române. Texte funcionale. CATRINA MIRCEA-IONU
Referent ştiinific: Conf. univ. dr. Claudia Costin, Costin, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava
Stilurile funcionale ale limbii române. Texte funcionale.
CATRINA MIRCEA-IONU
2008
2
ARGUMENT
Prezenta lucrare se doreşte a fi un instrument eficient, aflat la îndemâna elevilor de gimnaziu şi liceu, confruntai cu cerinele învăământului actual, în condi iile integr ării în Uniunea Europeană. S-a remarcat tendin a vorbitorilor de a denatura limba literară, fapt ce se regăseşte şi în actele(documentele) redactate de aceiaşi vorbitori. Acest lucru dovede şte o cunoaştere insuficient ă a normelor lingvistice în vigoare. Caracterul practic al acestui auxiliar este evident, venind în întâmpinarea multora dintre noi, confruntai cu diverse situaii de comunicare, fie scris ă, fie orală.
Autorul
3
STILURILE FUNCIONALE ALE LIMBII
Stilurile funcionale reprezintă forma pe care o dobânde şte limba prin întrebuin area în diversele domenii ale cunoaşterii umane. Etimologic, cuvântul “stil” se reg ăseşte în limba greacă, de unde avem semnificaia de “condei” – instrument de scris, dar şi de “mod de a scrie, a vorbi”. Calităile generale ale stilului au în vedere urm ătoarele aspecte: a) Claritatea stilului – implică utilizarea cuvintelor şi a expresiilor u şor de îneles, evitarea construciilor sintactice termenilor şi contradictorii, impreci şi. În situaia în care se observă un limbaj lin, accesibil al unei persoane, avem de-a face cu un fin cunoscător al limbii române, ce manevrează cu abilitate lexicul, trecând dintr-un registru stilistic în altul. b) Proprietatea stilului – este dată de utilizarea cuvintelor potrivite în anumite contexte, a construciilor sintactice care s ă permită o comunicare eficient ă. Sinonimia limbii române oferă un spectru larg vorbitorilor, de aceea este extrem de important să alegi exact sensul dorit al unui cuvânt, în cadrul comunic ării. c) Precizia stilului – impune o întrebui are a cuvintelor strict necesare actului comunic ării, înlaturând tot ceea ce este de prisos; nu se renună însă la specificul stilistic, care genereaz ă expresivitatea limbii. limbii. Structurile lingvistice lingvistice ce nu respectă această trăsătură conduc la tautologii, exprimări echivoce, construcii pleonastice,etc. d) Corectitudinea, puritatea stilului – presupune utilizarea cuvintelor în elese de absolut to i vorbitorii unei limbi. Exist ă însă şi abateri de la această trăsătură, regăsite în expresii stridente, bombastice, deseori vulgare( cu evidente referiri de natură sexuală): ău de ton! Blugii a ştia sunt beton r ă
4
Ce poză nasoală ! Filmul ă la la de asear ă ă e bengos! ăcut cut pe portofel pe gagiu! L-am f ă Există o serie de tr ăsături particulare ale stilului, dintre care amintim: simplitatea, naturale ea, concizia, fineea, oralitatea; ele definesc modul de exprimare al unui individ în contextul lingvistic al societăii în care acesta trăieşte. Încercând o definiie uzuală a stilului, ajungem la concluzia că reprezintă modul, felul de exprimare a resurselor limbii de către fiecare individ. Acest termen se reg ăseşte des în domeniul artistic(în literatur ă, muzică, balet, pictură,etc.), dar şi în domenii de activitate variate ale societăii. Stiulu funcional reprezintă o variantă a limbii care are funcii de comunicare într-un anumit domeniu de activitate umană. Limba română contemporană admite ca variante ale limbii folosite în domenii de activitate uman ă următoarele stiluri funcionale: a) stilul artistic(beletrisitc); artistic(beletrisitc); b) stilul juridico-administrativ; juridico-administrativ; c) stilul ştiin ific; d) stilul publicistic(journalistic); publicistic(journalistic); e) stilul colocvial(familiar). colocvial(familiar).
5
STILUL ARTISTIC (BELETRISTIC)
Acest stil are în vedere transmiterea unui mesaj prin modalităi specifice domeniului artistic, estetic: descrierea, naraiunea, dialogul(cu forma specifică a acestuia, monologul). Scopul unei comunicări ce beneficiază de aportul acestui stil este de a trezi emo ia estetică din partea cititorului. De foarte multe ori, realitatea descris ă de autor este imaginară, fiind o ficiune a autorului. Se urmăreşte nu atât transmiterea de informa ii, cât mai ales sugerarea unor idei şi sentimente, la nivelul imaginaiei şi afectivităii cititorului sau ascult ătorului. Specificul acestui stil este dat de urm ătoarele trăsături: -prezena caracterului subiectiv(manifestat intens din partea autorului); -abundena unor termeni cu sens figurat şi/sau secundar, care au rolul de a realiza mental imagini artistice(auditive, vizuale, olfactive); -utilizarea unui vocabular extrem de diversificat, ce implic ă registre lingvistice variate; -stabilirea unei rela ii speciale între autor şi cititor/ascultător, în urma căreia emoiile definesc receptarea mesajului artistic; -utilizarea unor moduri de expunere: nara iunea, descrierea, dialogul, utilizate diferit de fiecare scriitor. Stilul artistic utilizeaz ă multiple posibilit ăi de expresie ale limbii, prin procedee specifice numite figuri de stil . Acestea sunt de mai multe tipuri: 1) Figuri din domeniul foneticii şi fonologiei: aliteraia, asonana, sincopă, apocopă, etc.; 2) Figuri din domeniul lexicului: epitete, compara ii, metafore, epitete, personific ări, etc.; 3) Figuri din domeniul morfologiei: dativul etic, dativul posesiv, diverse superlative; 4) Figuri din domeniul sintaxei: anacolutul, tautologia, elipsa,etc.;
6
Exemple de texte: a) Crăiasa din pove ş ti de M. Eminescu ălucite lucite Neguri albe, str ă Na şte luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le întinde pe câmpie; S-adun flori în şeză toare toare De painjen tort s ă rumpă , -n haina nop ii ii Ş i anină -n Boabe mari de piatr ă ă scumpă . ................................................
b) Testament de T. ARGHEZI
Nu- i voi lă sa sa drept bunuri, dup ă moarte, Decât un nume adunat pe o carte, În seara r ă ă zvr ă ătit tit ă ă care vine De la str ă ăbunii bunii mei pân ă la tine, Prin rapi şi gropi adânci Suite de b ă trânii trânii mei pe brânci r, să le urci te-a şteapt ă Ş i care, tână r, ă Cartea mea-i, fiule, o treapt ă ă . ......................................................
7
STILUL JURIDICO-ADMINISTRATIV
Acest stil este utilizat în rela iile oficiale, ca modalitate de comunicare eficientă în acte şi documente de natură administrativă, diplomatică, politico-economică, juridică, etc.( informări, metodologii, decrete, ordinane, decizii,etc.) Toate aceste acte şi documente respectă normele limbii literare, fiind precise, clare, căci nu este permis ă o multiplă interpretare a mesajului. Nu se admite folosirea subiectivităii sau afectivităii; astfel, aceste documente sunt formale, impersonale şi obiective, f ără trimiteri artistice(deci, f ără figuri de stil). Denumirile specifice acestor documente şi acte se referă la: cerere, adeverină, lege, articol, paragraf, dosar, proceverbal, refarat, adresă circulară, etc. Exemple de texte:
LEGEA DREPTULUI DE AUTOR CAPITOLUL IV Coninutul dreptului de autor
Art. 10. — Autorul unei opere are urm ă toarele toarele drepturi morale: şi când va fi adus ă a) dreptul de a decide dac ă , în ce mod ş opera la cuno ştin a publică ; b) dreptul de a pretinde recunoa şterea calit ă ii de autor al ă ii operei; c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cuno ştin a publică ; d) dreptul de a pretinde respectarea integrit ă ii operei şi de ă ii a se opune oric ă rei rei modific ă ri, ri, precum şi orică rei rei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputa ia ia sa; e) dreptul de a retracta opera, desp ă gubind, gubind, dacă este 8
cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudicia i prin exercitarea retract ă ării. rii. Art. 11. — (1) Drepturile morale nu pot face obiectul ă in vreunei renun ă ri ri sau înstr ă ină ri. ri. (2) Dupa moartea autorului, exerci iul iul drepturilor prevă zute la art. 10 lit. a), b) si d) se transmite prin ă nelimitat ă ă. mo ştenire, potrivit legisla iei iei civile, pe durat ă ă mo ştenitori, exerci iul Dacă nu exist ă iul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectivă care a administrat drepturile autorului sau, dup ă caz, organismului cu cel mai mare num ă r de membri, din domeniul respectiv de crea ie. ie.
LEGEA CONTABILITĂII CAPITOLUL I: Dispozi ii generale
Art. 1 ă ile ă ile/companiile (1) Societ ă ile comerciale, societ ă ile/companiile na ionale, ionale, regiile autonome, institutele na ionale ionale de cercetaredezvoltare, societ ă ile cooperatiste şi celelalte persoane ă ile juridice au obliga ia ia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiar ă , potrivit prezentei legi, şi contabilitatea de gestiune ă la specificul activit ă ă ii. adaptat ă ii. (2) Institu iile iile publice, asocia iile iile şi celelalte persoane ăr r ă ă scop patrimonial, precum şi persoanele juridice cu şi f ă fizice care desf ăş toare de venituri ăşoar ă ă activit ă ă i producă toare au, de asemenea, obliga ia ia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiar ă şi, după caz, contabilitatea de gestiune.
9
Tipuri de texte:
reprezintă un text cu destina ie oficială, prin care se solicit ă rezolvarea unei probleme de interes personal sau chiar general. Structural, cererea con ine: -formula de adresare, aflat ă la o distană de 5 cm de marginea de sus (precizeaz ă funcia persoanei căreie i te adresezi), urmată obligatoriu de virgulă, deoarece avem de-a face cu o formulă de adresare în cazul Vocativ- ( cui ma adesez?); -numele şi prenumele solicitantului, desp ărit de termenul precedent – subsemnatul – prin virgul ă , fiind o apoziie(cine sunt?); -domiciliul sau ocupaia, locul de muncă al solicitantului(cu ce ma ocup?, unde stau? ); -formularea clară, concisă a solicitării(ce doresc?); -motivarea solicit ării(de ce doresc acest lucru?); -semn ătura solicitantului; -funcia persoanei căreia îi adesezi cererea, institu ia pe care aceasta o reprezintă. Pentru scrierea unei cereri, se folose şte obligatoriu o coal ă A4 întreagă, astfel: se lasă loc în partea stâng ă sus (urmează, în principiu, soluionarea cererii de către persoana în cauză) şi în partea stângă a paginii( eventuale perforări şi îndosariere). Atunci când situaia o impune, în cererea referitoare la rezolvarea unei probleme de interes personal, se recomnd ă menionarea bazei legale în virtutea c ăreia se aşteaptă soluionarea cererii. CEREREA -
10
Modele de cereri:
Domnule Director, Subsemnatul, Grecu Mihai, domiciliat în Târgu-Jiu, str. Aleea Teilor, Bl. 4, sc.2, ap.20, elev în clasa a VII-a C la Şcoala Generală nr. 12 din Târgu-Jiu, vă rog să binevoii a-mi elibera o adeverin ă din care să rezulte că nu beneficiez de bursă socială în acest an şcolar. Menionez că aceasta îmi este necesar ă pentru deducerea de impozit a p ărinilor.
Târgu-Jiu, 16.11.2007
Grecu Mihai
Domnului Director al Şcolii Generale Generale nr. 12, Târgu-Jiu
11
Doamnă Director, Subsemnata, Bădoi Aurelia, domiciliat ă în oraşul Motru, str. Zambilelor, nr. 37, elev ă în clasa a X-a A în cadrul Grupului Şcolar Forestier din Târgu-Jiu, solicit eliberarea unei adeverin e din care să reiasă că sunt eleva acestei şcoli. Adeverina îmi este necesară pentru înscrierea la Şcoala Populară de Arte, secia Dans Modern.
Târgu-Jiu, 05.10.2007
Bă doi doi Aurelia
Doamnei Director al Grupului Şcolar Forestier, Târgu-Jiu
12
PROCESUL – VERBAL reprezintă un act oficial, în care se notează desf ăş ăşurarea unei adunări, a unei şedine, ori se consemnează un o situaie, o întâmplare. În egal ă măsură, procesul-verbal poate înregistra activitatea unei institu ii sau a unei persoane. În cadrul acestui document se prezint ă diverse intervenii ale unor persoane, dar şi hotărârile unei adunări, şedine. Structural, procesul-verbal are dou ă variante: -tip formular, care se completează la rubricaia dată; -întocmit individual, care respect ă anumite cerine: introducerea, cuprinsul, încheierea. Acest tip de act oficial beneficiaz ă de un limbaj adecvat, în care se întâlnesc formule stereotipe: ă zi, se aduc în discu ie ordinea de zi, încheiat ast ă ie urmă toarele, toarele, drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal,etc. Procesul-verbal întocmit individual se prezint ă astfel: 1) INTRODUCEREA (cuprinde data şi locul ăşurării activităii, persoanele participante şi desf ăş eventualii invitai, evidena prezenei, anunarea ordinii de zi, motivul adun ării) 2) CUPRINSUL (materialele prezentate, nominalizarea celor care iau cuvântul, con inutul interveniilor acestora, deciziile adoptate, concluziile celui care conduce adunarea sau şedina) 3) ÎNCHEIEREA (formula specifică de încheiere, data şi locul întocmirii, semn ăturile tuturor participanilor).
13
Modele de procese-verbale: procese-verbale:
Proces-verbal, Încheiat astăzi, 12.03.2008, în urma efectuării serviciului pe şcoală de către profesorul Catrina MirceaIonu. În timpul serviciului pe şcoală s-a monitorizat activitatea la clas ă a elevilor, dar şi supravegherea în pauze a acestora, pentru a se evita orice eveniment nepl ăcut. S-a constatat că la clasa a IX-a IX-a D, elevul Popescu Ilie Ilie a deteriorat mobilierul clasei, îns ă în mod neintenionat. Situaia a fost anunată conducerii şcolii. ăşurat normal, în conformitate cu Programul s-a desf ăş orarul stabilit. Nu s-au înregistrat alte evenimente deosebite. Drept pentru care s-a încheiat prezentul procesverbal. Semnătura:.................. Grup Şcolar Forestier 12.03.2008
14
Proces-verbal, Încheiat astăzi, 17.09.2007, cu ocazia efectuării şedinei cu părinii, în cadrul colectivului clasei a XII-a B. La şedină participă: dl. diriginte, prof. Catrina Mircea-Ionu, părinii elevilor. Ordinea de zi este următoarea: 1. Stabilirea comitetului de p ărini pe clasă; 2. Discutarea situa iei elevilor clasei, afla i în an terminal; 3. Diverse. Pentru întocmirea procesului-verbal a fost desemnat domnul Florea Ion. Domnul diriginte propune ca domnii Popescu Ionpreşedinte, Vasilescu Gheorghe-vicepre şedinte, Dumitrescu Sorin-trezorier şi doamna Petrescu Mariana-membru, să facă parte din comitetul de p ărini al clasei. Propunerea este susinută în totalitate, întrunind majoritatea absolut ă la votare. Domnul diriginte sus ine necesitatea acord ării unei aten ii sporite elevilor, dat fiind faptul c ă sunt în clasa a XII-a, prin implicarea activ ă a părinilor în viaa şcolară a elevilor. Domnul Popescu Ion subliniaz ă ideea începerii pregătirii suplimentate în şcoală, cât mai repede cu putin ă. Domnul diriginte î şi ia angajamentul că se va ocupa, zilele următoare, de întocmirea graficului preg ătirii pentru examenul de bacalaureat, după consultările cu ceilali profesori implica i în preg ătirea acestui examen. Se anună data următoarei şedine (22.10.2008) şi se mulumeşte pentru participare. Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal. Semnăturile: ...................................... ...................................... Grup Şcolar Forestier 17.09.2007
15
reprezintă o relatare despre un fapt, o problemă de actualitate. În cadrul acestui tip de document, se emit păreri şi opinii cu privire la deciziile ce trebuie luate în acest sens. REFERATUL
este un act ce cuprinde o relatare sumar ă, de tip obiectiv, aunor fapte cunoscute, fie din perspectiva participării directe, fie din perspectiva unui martor al acelor fapte. Persoana care întocmeşte declaraia este obligată să respecte adevărul, într-o manier ă obiectivă, f ără nicio apreciere de natur ă subiectivă; de foarte multe ori, cel care nu respectă indica iile, suportă rigorile legisla iei în vigoare la data respectiv ă. Acest tip de document priveşte certurile între diverse persoane, altercaii verbale, conflicte spontane, furturi, accidente rutiere sau de munc ă. Persoana care întocmeşte declaraia este responsabil ă în totalitate de ceea ce va scrie în aceasta. DECLARAIA
reprezintă un raport privind activitatea unui grup, colectiv pe o perioadă dată, finită, pornindu-se de la proiectele şi propunerile asumate la debutul unei aciuni, urmate de măsurile întreprinse în acest sens, şi finalizându-se cu înregistrarea, măsurarea rezultatelor ob inute. Analizarea cuprinde realiz ările, dar şi eşecul, nerealizările; se dezbat cauzele, metodele de lucru, efectele scontate şi cele obinute-indiferent dacă sunt DAREA DE SEAM Ă
pozitive sau negative. CURRICULUM VITAE, cunoscut şi sub denumirea abreviată de CV, reprezintă totalitatea informa iilor prin
care o persoană interesată de ocuparea unui anumit loc de muncă, se face cunoscută. Etimologic, această construcie lingvistică provine din limba latin ă şi înseamnă “parcursul vieii’, “prezentare personal ă”.
16
Propriu-zis, un CV este un memoriu de activitate care se trimite unei institu ii sau firme cu scopul de a o informa asupra persoanei tale. Scopul unui bun CV este s ă realizeze o invitaie la un interviu. CV-ul tău este o dovadă a capacităii tale de a comunica şi de a te organiza. Un CV foarte bine f ăcut arată prin el însuşi ce angajat valoros ai putea fi. Seciunile importante ale unui CV Nume, adresa, telefon, e-mail, adresa web 1) Nume,
Nicio altă informaie nu este cerută. Dacă î i vei schimba adresa, notează până când este valabilă cea curentă (Ex. până la 15 iulie 2002). Dacă nu poi răspunde la telefon în timpul orelor de serviciu, scrie şi un numar de telefon unde î i pot fi l ăsate mesaje. Dacă incluzi şi o adresă de pagină WEB personală, asigurăte că formatul este unul profesional. Situl t ău poate să includă un CV, exemple ale activităii profesionale, fotografii etc. Dacă nu eşti cetăean român, notează şi cetăenia. ia solicitat ă 2)Obiectivul de carier ă / obiectivul pentru pozi ia
Pentru locurile de munc ă cu program redus sau pentru diversele colaborări, obiectivul de carier ă nu este esenial. El oferă totuşi angajatorului o idee despre ce ai de gând să faci. Pentru slujbele permanente, pe bază de contract de muncă, obiectivul personal pentru postul vizat este esen ial. "Obiectivul de carier ă" se întinde pe o perioadă mai mare de timp, în timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se referă la primii paşi pe care îi vei face în organizaie (de ex. să ajungi cercetător în domeniul Bioingineriei Umane este un obiectiv de carier ă, în timp ce acceptarea poziiei de Tehnician de laborator este un obiectiv pentru postul dorit).
17
Obiectivele trebuie formulate formulate în termeni de genul "ce po i să faci pentru un angajator" şi nu "ce poate angajatorul să facă pentru tine". Evită expresiile precum "...unde imi voi putea folosi cunoştinele şi aptitudinile pentru a-mi l ărgi nivelul de expertiz ă în...". Obiectivul trebuie formulat dup ă locul de muncă pe care îl vrei acum (ex. Programator sau Asistent Social), sau dup ă aria în care vei lucra (ex. Comunicare, Relaii Publice etc.) Pregăteşte-i mai multe versiuni de CV-uri în care să-ti descrii aptitudinile rela ionat strict la cerin ele locului de muncă spre care aspiri. 3)Sumarul calific ă rilor
Această seciune este, surprinzător, eliminată de majoritatea celor care î şi redactează un CV. Ea este poate CEA MAI IMPORTANTĂ COMPONENTĂ a CV-ului. Seciunea va oferi o imagine concisă asupra calificărilor tale, inând seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator s ă ajungă când citeşte un CV. În această seciune angajatorul va reg ăsi în tine persoana ideală pentru postul pe care îl oferă, va regăsi avantajele competitive pe care le pui la dispoziie. Evită redactarea cronologică a valorilor pe care le oferi. Doar scrie-le. Poi să incluzi câteva cuvinte cheie. Acestea vor putea fi uşor folosite în bazele de date ale angajatorilor, pentru a te găsi mai târziu. Aceasta este cea mai grea sec iune pe care o ai de scris în CV-ul tău. Nu încerca să o scrii până când n-ai scris restul CV-ului. Ai nevoie s ă vezi şi să înelegi informaia scrisă înainte de a o rezuma. Poi să incluzi 3-7 subpuncte, folosind substantive şi adjective (nu verbe de aciune). Mergi pe urmele experienei tale de muncă, a celei din poziia de voluntar şi/sau pe baza unor activit ăi extracurriculare extracurriculare în termeni de durat ă, scop, obiective atinse, etc. Dacă nu ai experienă relevantă, accentuează aptitudinile pe care le-ai dezvoltat în termenii rela iilor
18
interpersonale, organiza ionale, etc. Prima frază se rezumă la experiena pe care o ai, inând seama de obiectivul declarat (ex. un an experienă în design grafic). A doua frază descrie cunoştinele tale, rela ionat la numeroasele componente şi aspecte ale postului spre care aspiri (ex. bugetare, scrierea rapoartelor, planificare etc.). A treia fraz ă descrie numeroasele aptitudini pe care le ai pentru a îndeplini efectiv cerinele locului de muncă (ex.capacitatea de a rezolva probleme, capacităile de comunicare, managementul timpului etc.). A patra fraz ă se referă la baza academică pe care o ai. Ea completează experiena practică acumulată (ex. design, evaluarea resurselor, marketing etc.). A cincea frază enumeră caracteristicile şi atitudinile tale personale, aşa cum sunt ele cerute de locul de muncă solicitat (de încredere, abilitatea de a lucra sub presiune, creativitate etc.). 4)Sumarul aptitudinilor
(În locul obiectivului pentru poziia solicitat ă şi a sumarului calificărilor) Această seciune este esen ială în cazul CV-urilor care omit obiectivul pentru pozi ia solicitată şi a sumarului calificărilor. Ea va fi inserată imediat dupa seciunea "Nume şi Adresă". Are în componenă 3-6 subpuncte care subliniază cele mai relevante puncte forte pe care le de ii pentru locul de muncă solicitat. Descrie avantajele tale competitive - valorile pe care le oferi. Mergi pe urmele experienei tale de muncă, a celei din poziia de voluntar şi/sau pe baza unr activit ăi extracurriculare extracurriculare în termeni de durat ă, scop, obiective atinse, etc. Dacă nu ai experienă relevantă, accentuează aptitudinile pe care le-ai dezvoltat în termenii rela iilor interpersonale, organiza ionale etc. Menionează formele de educaie/training formale sau
19
profesionale. Poate fi folositor s ă menionezi şi cunoaşterea altor limbi (englez ă, franceză, germană, etc.). Enumeră principalele arii în care posezi abilit ăi (ex. utilizarea calculatorului, instrumentare ştiin ifică, etc.). Enumeră şi caracteristicile tale personale care sunt cerute de poziia pe care o soliciti (ex. entuziasm, flexibilitate, aten ie la detalii, etc.). ia 5) Educa ia
Studenii în anii terminali vor scrie în CV dacă sunt studeni în sistem de stat sau privat, diploma pe care urmează să o obină, disciplina pe care î şi focalizează interesele, universitatea, anul începerii facult ăii, diversele titluri obinute sau spre care aspiră (ex. student ASE, Finane - Bănci, Bucureşti, 1 Oct.1999 - până în prezent). Nu este necesar să treci în CV şcoala primară şi gimnaziul absolvit, decât dacă au fost instituii prestigioase. Menionează liceul absolvit, diploma ob inută, data şi, dacă doreşti, poi scrie şi specializarea obtinut ă (ex. Bucureşti, Diplomă de Bacalaureat, Liceul "Ion Neculce", 1999). Numele diplomelor obinute nu se abreviază. Toate etapele educaionale vor fi scrise în ordine inversă absolvirii lor (cea mai recentă prima). - Cursuri Relevante O sub-seciune este cea a cursurilor care au relevană în raport cu locul de muncă dorit. Alege 6-10 cursuri care au legatur ă cu obiectivul declarat. Dacă unul dintre cursuri nu aduce, prin titlul lui, informaii relevante cu privire la leg ătura cu obiectivul declarat, explică separat de ce a fost introdus în listă. Lista va trebui "aranjată" în ordinea priorităilor. În orice caz, evită enumerarea haotică. Poate avea aspect tabelar pentru o mai bună citire. - Proiecte În această sub-seciune pot fi scrise proiectele relevante,
20
rapoartele, tezele etc. pe care le-ai preg ătit (cu ghilimele). Dacă titlul este suficient de expresiv, va fi scris f ără a fi date explicaii suplimentare.
6) Experien a IT&C
Vor fi menionate atât cunoştinele teoretice, cât şi cele practice. Poate fi realizat un tabel cu sec iunile: Hardware, Operating Systems, Software, Limbaje de programare. 7) Experien a profesional ă
CV-ul cronologic este cea mai acceptată forma pentru sublinierea experien ei profesionale. Încearc ă acest format pentru început. Dacă nu poi să subliniezi punctele tale forte încă de pe prima pagină, încearcă un CV cronologic modificat. Dacă nici acesta nu ajut ă, încearcă CV-ul funcional. ifică , certificare 8)Cercetare ş tiin ific
Prezintă o listă a calificărilor, inând cont de obiectivul postului. Dacă adaugi şi date, ordinea va fi cea invers cronologică. 9) Premii, burse
Menionează numele premiului, numele institu iei care i-a acordat premiul şi data. Menionează premiile importante, atât cele obinute în facultate, cât şi cele obinute în liceu. Ordinea lor va fi invers cronologic ă. Explică ce înseamnă acel premiu dacă cititorul nu poate în elege importana.
21
Afilieri profesionale 10) Afilieri
Vor fi listate numai cel care au relevan ă pentru poziia solicitată. Articole publicate 11) Articole
Vor fi menionate numai articolele ap ărute în revistele care ar trebui să prezinte interes pentru angajator. Men ionează ce anume a fost publicat şi ce a fost trimis spre publicare. Menionează documentele pe care le-ai prezentat din poziia de invitat special sau vorbitor invitat în cadrul diverselor conferin e, seminarii, etc. Dacă lista este foarte lung ă, menionează numai materialele relevante pentru postul solicitat. Limbi str ăine 12) Limbi
Menionează în primul rând limbile în care po i vorbi fluent şi în care poi să î i desf ăş ăşori activitatea (altele decât limba română). Menionează dacă poi să vorbeşti şi/sau să scrii în limba respectiv ă. Activită i/ i/ interese 13) Activit
ăşurate ca voluntar pot fi incluse în mai Activităile desf ăş multe moduri, în func ie de mesajul pe care vrei să-l transmii. Poi să incluzi activităile de voluntariat în această seciune dacă vrei să demonstrezi modul de petrecere a timpului liber. Dacă vrei să subliniezi chiar activit ăile în cauză, poi să creezi o seciune separată numită "Activităi voluntare". Aici vei putea s ă menionezi şi organizaiile sub umbrela ăşori activitatea de voluntar, contribu iile pe cărora î i desf ăş care le aduci etc. Începe fiecare punct din lista ta cu un verb. Poi să incluzi activitatea de voluntariat şi în cadrul
22
seciunii care descrie experien a de muncă dacă activităile prestate î i pot crea avantaje (ex. Assistant Manager volunteer). Organizarea activit ăilor va fi facută in ordine invers cronologică. La finalul acestei sec iuni, poi să incluzi interesele tale (ex. educaie fizică, hobby-uri, sporturi sau activit ăi relaxante). În general, angajatorii vor s ă ştie cum î i petreci timpul liber (ex. în activit ăi independente/de echip ă). Dacă ai dubii asupra acestei seciuni, poi să renuni la ea. Referin e/ e/ mapa personal ă 14) Referin
Nota: "referin e la cerere" indic ă caracterul opional al acestora. Adăugai numele persoanei care v ă recomandă dacă ea este bine cunoscută de către angajator. El va dori să vă întâlnească datorită prezenei respectivei persoane. Fără nume de referinta în CV, va trebui sa te "vinzi" singur în faa angajatorului. Trebuie s ă ştii că, în general, persoanele care î i dau referinele, nu vor fi deranjate cu telefoane inutile. Persoana aleasă să-i dea referin ele trebuie întrebat ă dacă acceptă folosirea numelui s ău în CV. De asemenea, trebuie să te asiguri ce va spune în cazul în care va fi contactată telefonic de angajator. Î i va meniona punctele puternice sau pe cele slabe? Dacă un angajator cere o mapă personală (ex. grafic design, proiectare), va trebui s ă o prezini. Ca să o prezini, trebuie să o ai. Realizarea unei mape personale ia ceva timp, aşa că trebuie pregatit ă continuu. !!! Alte trucuri !!! Poi să
omii informaii personale ca: vârstă, naionalitate sau starea civilă. Dacă aplici pentru o slujb ă în care acestea conteaz ă, atunci adaugă-le la începutul CV-ului. Nu scrie "Curriculum
23
Vitae" sau "Resume" la începutul CV-ului t ău. Nici data la care i-ai scris CV-ul. că numele tău este scris în partea de sus a fiecărei pagini.
Asigur ă-te
numărul paginilor pe toate paginile, cu excepia primei, de preferat în partea de sus a paginii.
Include
Foloseşte un dicionar pentru în elegerea clară a aptitudinilor/abilităilor cerute de locul de muncă şi a contribuiilor pe care le poi aduce tu în cadrul companiei. Verifică prima formă, pentru acuratee. Vezi dacă nu ai omis ceva. Verific ă ultima formă, pentru greşeli, chiar înainte de a o tipări. Păstrează toate notiele pe care le-ai folosit la realizarea CV-ului. Un CV trebuie p ăstrat la zi.
De aceea, va fi nevoie s ă-l
completezi din timp în timp.
Întotdeauna când vrei să te angajezi, dosarul tău trebuie să conină alături de C.V. şi referine (pe o foaie separată), o scrisoare de inten ie prin care să îi spui angajatorului cine eşti şi de ce îi trimii C.V.-ul. Scrisoarea de intenie trebuie să fie scurtă si într-o formă de adresare directă. SFATURI LA INTENIE:
REALIZAREA
SCRISORII
DE
Dacă se poate, adresai scrisoarea unei persoane anume. Dacă anunul privind postul nu ofer ă numele unei persoane de contact, investigai puin şi aflai care este persoana cea mai indicată a-i adresa scrisoarea d-voastr ă. Încercai să contactai telefonic angajatorul (dar nu şi în
24
cazul în care anunul ne previne „nu sunai”), şi cerei recepionerei numele managerului care recrutează personal. Păstrai totul scrisorii cât mai profesional adresându-v ă cu „Stimate D-nule Popescu” şi nu „Dragă Mihai”. Când scriei o scrisoare de inten ie, dacă nu putei afla care este numele Managerului de recrutare utiliza i formula „În aten ia D-nului/D-nei Manager de Recrutare” sau „În atenia D-nului/D-nei Manager de Resurse Umane” sau „Stimate Recruiter”. Nu folosi i niciodată sintagma „ În aten ia celor interesa i”. Dacă expediai prin poştă scrisoarea de inten ie, asigurai-vă că este semnată de mână, altfel vei lăsa impresia că trimite i scrisori în mas ă. Încercai să evitai utilizarea repetat ă a cuvântului „Eu”. Transformai-l în „dumneavoastr ă” de câte ori este posibil. Scrisoarea trebuie s ă prezinte contribuia d-voastră la companie, nu trebuie să vorbească despre d-voastră. Utiliza i fontul Times New Roman de 12, şi încercai s ă vă structurai ideile în paragrafe scurte, utilizând bullets. Nu folosii literele italice, accentuate sau subliniate. Intentia dvoastră este să scoatei în evidenă coninutul textului. Nu terminai scrisoarea d-voastr ă cu banalul „vă mulumesc pentru considera ie” sau „cu stimă”. Încercai ceva diferit care să vă diferenieze, care să vă facă uşor de recunoscut, cum ar fi: „cu consideraie”, „cu deosebită stimă” sau „ cu adânc respect”, „al d-voastră, cu respect”, „ al d-voastră, întotdeauna”. Asigurai-vă că personalizai scrisoarea d-voastr ă de intenie în aşa fel încât s ă se potrivească postului pe care îl dorii. Trebuie să găsii manierea de a sublinia verbal calificările care vă recomandă pentru acel job, încerca i să folosii cuvinte cheie pentru postul dorit. Dacă aplicai pentru mai multe pozi ii similare la mai multe companii, vei fi tentat s ă creeai o singură scrisoare de inten ie şi apoi s-o modificai abia sesizabil pentru fiecare angajator în
25
parte. Este bine şi aşa, dar ASIGURAI-VĂ că ai schimbat toate referirile la companiile anterioare din scrisoarea d-voastr ă de intenie. Pentru realizarea de copii ale scrisorii d-voastre de intenie (şi a CV-ului), folosii hârtie de calitate şi un printer de asemenea. Aceste documente reprezint ă prima impresie pe care dori i s-o creeai, astfel încât fii siguri că e una profesională. Scriei o scrisoare de inten ie care să nu depăşească o jumătate de pagină – trei sferturi, cel mult. Scopul unei astfel de scrisori este de a-l determina pe managerul de recrutări să vă parcurgă CV-ul – nu este acela de a redacta un alt CV. Când suntei succint în exprimare, demonstrai că înelegei valoarea timpului pe care îl consumă persoana care va citi. Încercai să subliai într-o manieră sau alta cele mai importante realiz ări sau abilit ăi. Selectând una sau două, vă creştei şansele de a fi remarcat, în cazul în care realizările sunt într-adev ăr remarcabile. Evitai folosirea unor fraze uzitate cum ar fi expresia „întreprinz ător”, „înăscute valene de lider”, „excelente abilit ăi de relaionare”, etc., decât în cazul când dispunei de exemplele unor realiz ări concrete care să le justifice. Altfel, vei creea senzaia că aruncai cu vorbe nejustificate. Niciodată să nu exagerai experiena sau abilităile de care dispunei atunci când alcătuii o scrisoare de intenie. Dacă acestea nu vor fi descoperite la interviu, dvoastră vă vei simi cu sigurană descoperit dacă vei căpăta slujba. Chiar daca nu dispunei de toate calificările cerute în anun, fii cinstit şi vorbii doar despre realiz ările şi punctele d-voastră tari. Evitai inovaiile. O persoană care aplica pentru un post a trimis o dat ă într-un plic doi dini de plastic, de jucărie, o scrisoare de inten ie şi o notiă care zicea: „Mi-aş da dinii din faă pentru un interviu”. Un alt manager cu recrutarea a primit dou ă zaruri şi un bilet în care scria: „dă cu zarul şi d ă-mi şi mie o şansă”. Astfel de
26
lucruri sunt învechite şi de obicei nu-şi ating scopul, singura excepie fiind, poate, posturile din vânz ări. Când scriei o scrisoare de inten ie, facei-o folosind un ton conversa ional, obişnuit. Nu folosii cuvinte în scrisoarea d-voastr ă pe care nu le-ai folosi în viaa de zi cu zi. Şi în sfârşit, rugai pe cineva în care ave i încredere, să vă citească scrisoarea de inten ie, corectându-vă scrierea, punctuaia, eventualele erori gramaticale. D-voastr ă putei citi scrisoarea de zece ori f ără să sesizai o greşeală la vedere pe care un altul ar vedea-o imediat. Nu aşteptai ca acest „altcineva” s ă fie însuşi Managerul de recrutare.
27
ie MODEL scrisoare de inten ie
D-lui/D-nei : ......... Adresa: ............. Data: ................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Vă contactez în legatură cu posibilitatea de angajare în cadrul firmei ......... . Recent am observat reclama dvs. pentru un post de ......... . Am absolvit de curând Facultatea de ........ din cadrul ............ . Interesul meu în .......... . rezultă nu numai din faptul că am studiat această disciplină în cadrul facultăii, dar şi din experiena mea de .... ani în timpul studiilor. Din câte pute i vedea în CV-ul alăturat, am lucrat în calitate de .......... la ........ . O parte din responsabilităile mele era să ......... . Mi-ar face plăcere să am un interviu cu ......... pentru acest post sau orice alte posturi pe care le avei pe acest domeniu (..........) Sper că veti considera preg ătirea mea potrivit ă şi aştept cu nerabdare să vă telefonez în ziua de ...... pentru a discuta această posibilitate. Al Dvs.,
............
28
MODEL CURRICULUM VITAE INFORMAII PERSONALE: Nume şi prenume: Popescu Ion Adresă: str. M. Eminescu, bl 3, sc. Telefon: 0253/223344 Fax: 0253/223344 E-mail:
[email protected]; Naionalitate: Română; Data naşterii: 23.01.1977; Sex: masculin;
3, ap 15, Tg-Jiu, Gorj;
LOCUL DE MUNC Ă VIZAT:
Asistent universitar în cadrul Universit ăii “Constantin Brâncuşi”, Facultatea de litere şi Ştiine sociale Târgu-Jiu, Gorj; EXPERIEN A PROFESIONALĂ: Perioada:
1) 2) 3) 4) 5)
01.09.2007 – prezent; 01.09.2006 – 31.08.2007; 01.09.2005 – 31.08.2006; 01.09.2003 – 31.08.2004; 01.09.2002 – 31.08.2003;
Funcia sau postul ocupat:
1) 2) 3) 4) 5)
profesor limba şi literatura român ă profesor limba şi literatura român ă profesor limba şi literatura român ă învăător profesor limba şi literatura englez ă.
Activităi şi responsabilităi principale:
Educaie şi formare socio prefesională. 29
Numele şi adresa angajatorului: angajatorului:
1) 2) 3) 4) 5)
Grup Scolar Forestier, Tg Jiu, Gorj Colegiul „Mihai Viteazul”, Bumbesti Jiu, Gorj Scoala cu cls. I-VIII Ciocadia, Gorj Scoala nr.5 „Jean Bart”, Suceava Scoala cu cls. I-VIII Reuseni, Suceava.
Tipul activităii sau sectorul de activitate:
1) 2) 3) 4) 5)
educaional, nivel liceal educaional, nivel liceal educaional, nivel gimnazial educaional, nivel primar educaional, nivel gimnazial. g imnazial. EDUCAIE ŞI FORMARE: Perioada:
1)Octombrie 2005-Februarie 2007 2)Septembrie-Decembrie 2)Septembrie-Decembrie 2005 3)Octombrie 2001-Iunie 2005 4) Septembrie 2003-August 2004 5)Septembrie 1996-August 2001 Calificarea/ diploma obinută: 1) Masterat „Mass-media şi Comunicarea” 2) Atestat de formare continu ă a personalului didactic 3) Diplomă de licenă - Filologie 4) Grad didactic definitivat 5) Diplomă de Bacalaureat – Învăator/ Educator Disciplinele principale studiate / competen e profesionale dobândite:
1) Ştiinele comunicării şi mass-mediei 2) Utilizarea metodelor active de predare; Mijloace de evaluare continuă; Adaptarea curriculum-ului la contextul rural; Cunoaşterea stilului de înv ăare al
30
elevilor; Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învăare; Predarea simultan ă. 3) Limba şi Literatura Engleză – Limba şi Literatura Română 4) Definitivarea în înv ăământ 5) Discipline specifice profilului Pedagogic, specializarea Înv ăator/ Educator Numele şi tipul institu iei de înv ăământ/ furnizorului de formare:
1) Universitatea „Spiru Haret”, Bucure şti, Facultatea de Filosofie şi Jurnalism/ Universitate particular ă acreditată 2) Unitatea de Management a Proiectului pentru Învăământul Rural/ Centrul Naional de Formare a Personalului din Învăământul Preuniversitar 3) Universitatea „ Ştefan cel Mare”, Suceava, Facultatea de Litere/ Universitate Universitate acreditat ă de Stat 4) Universitatea „ Ştefan cel Mare”, Suceava, Departamentul pentru Preg ătirea Personalului Didactic 5) Colegiul Naional „Spiru Haret”, Tg-Jiu Nivelul în clasificarea na ională şi/sau internaională:
1) Masterat acreditat şi recunoscut la nivel naional şi internaional 2) 3) Licenă acreditată şi recunoscută la nivel naional şi internaional 4) 5) Nivel liceal acreditat şi recunoscut la nivel naional APTITUDINI ŞI COMPETEN E PERSONALE: Limba maternă: română Limbi străine cunoscute :
31
engleză(înelegere-C2, vorbire-C2, scriere-C2), franceză(înelegere-B2, vorbire-B2, scriere-B2) Competene şi abilităi sociale: Comunicare si socializare, spirit oratoric, jovialitate, spontaneitate; Competen e şi aptitudini aptitudini organizatorice: o rganizatorice: Calitati de lider, pronuntat spirit de echipa, disponibilitate la efort sustinut, randament maxim in conditii de stres; Competen e şi aptitudini tehnice: Depanare radio-Tv( nivel amator) Competen e şi aptitudini de utilizare a calculatorului: Cunoştinte avansate de utilizare PC şi Internet(cursuri de formare) Sisteme hardware şi software Competen e şi aptitudini artistice: Calităi vocale(studiile liceale), actorice şti Alte competene şi aptitudini: Pronunat spirit ecologist, bun tactician Permis de conducere:
Categoria B Informaii suplimentare(referine): Prof. univ. dr. Dan Mihailovici, Universitatea Bucureşti. Anexe:
Acte de studii, documente de formare socio-profesional ă, scrisoare de inten ie. Notă:
Acest C.V. este conceput după modelul european, fiind realizat după ultimele cerin e din partea Uniunii Europene. Datele utilizate în acest C.V. sunt, în mare parte, ale autorului.
32
STILUL ŞTIINIFIC Acest stil îndepline şte funcia de comunicare în domeniul ştiinei şi tehnicii, prin intermediul lucrărilor tehnico-ştiinifice, al prelegerilor, expunerilor, dezbaterilor, al schimburilor de opinii sau al comunicărilor ştiinifice,etc. Specifice acestui stil sunt urm ătoarele tr ăsături: -caracterul obiectiv al comunic ării; -folosirea termenilor cu sensul propriu; -respectarea normelor limbii literare; -elemente de morfo-sintax ă specifice: infinitivul cu sens imperativ, substantive abstracte, pluralul autorului; -limbaj specializat, accesibil doar cercet ătorilor unui anumit domeniu al ştiinei şi tehnicii, compus în mare parte din neologisme, dar şi din cuvinte compuse cu sufixiode sau prefixoide: cosinus, sinus, tangentă, bemol, hiperaciditate, hipoacustic, filosofie, antebelic, lobgitudine, integral ă,etc. Deseori, lucrările ştiin ifice sau tehnice apar înso ite de diverse schie, desene, fotografii, scheme, h ări, care au rolul de a aduce detalieri sau l ămuriri suplimentare asupra problemei discutate. Exemple de texte: -istorie: Dintre popoarele antice ale Orientului Apropiat, asirienii au fost cei mai vesti i pentru cruzimea lor, prin care au devenit st ă ă pânii unui imperiu uria ş , de şi aceasta l-a costat propria existen ă . Ei au r ă m ămas as în istorie ca primii utilizatori ai cavaleriei şi ai carelor de r ă ă zboi. Asirienii, unul din cele mai r ă popoare din istorie, ă zboinice au luptat de-a lungul secolelor pentru a subjuga popoarele vecine. La apogeul puterii, imperiul lor se întindea pân ă la Golful Persic şi cuprindea chiar ş şi Egiptul. -geografie:
Amenajă rile rile hidroenergetice constituie un exemplu de folosin ă complexă , deoarece apa acumulat ă ă într-un lac artificial poate fi folosit ă în acela şi timp pentru producerea de energie, alimentarea cu apă a zonelor agricole (iriga ii) ii) , alimentarea cu apă potabilă sau industrială a centrelor apropiate, piscicultur ă ă , combaterea eroziunii solului, agrement, etc.
33
-chimie: PH-ul reprezint ă iei ă logaritmul cu semn schimbat al concentra iei ionilor de hidrogen (hidroniu) din solu ie: ie: pH=-log[H+]. Altfel spus, pH-ul unei solu ii ii reprezint ă ă puterea cu semn schimbat a bazei 10 din concentra ia ia ionilor de hidrogen. O solu ie ie apoasă neutr ă ă din punct de vedere acido-bazic are pH=7. O solu ie ie de acid are un pH cuprins între 0 si 7. O solu ie ie de baza are un pH cuprins între 7 si 14.
-matematică: Unele propriet ă ilor: ă i şi reguli de calculare a determinan ilor:
1) det A det AT =
2)Dacă într-un determinant de ordinul n, elementele de pe o linie, coloană sunt 0, atunci valoarea determinantului este 0. 3)Dacă într-un determinant 2 linii, coloane sunt propor ionale, ionale, atunci valoarea determinantului este 0. 4)Dacă într-un determinant schimbă m 2 linii, coloane, atunci determinantul nou ob inut inut este =”- ” determinantul ini ial. ial. -economie: Taxele speciale de consuma ie ie sau accizele sunt a şezate asupra unor produse care se consum ă în cantit ă ă i mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpă r r ă t ori cu altele, pentru ca în acest fel ători impozitul să aibă în mod constant un randament fiscal cât mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastic ă , cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (in Franta); tutunul, cafeaua, zah ă rul, rul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zahă rul rul etc. (in Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile şi din iut ă ă etc. (in India); hidrocarburile (in Tunisia); spirtul, produsele petroliere, bă uturile uturile nealcoolice şi cimentul (in Thailanda) etc.
34
STILUL PUBLICISTIC
Acest stil se întâlne şte în diverse forme ale comunicării, având de cele mai multe ori rol de informare, influenare sau emoionare a publicului cititor şi/sau ascultător cu ştiri, date, comentarii din domeniile politicului, socialului, economicului, artisticului, etc. Astfel s-a ajuns la apari ia ziarelor, revistelor, publicaiilor de tot felul, a radioului, a televiziunii; informaia îmbracă, în zilele noastre, forme diversificate, totul în ideea de a capta atenia si imagina ia cititorului sau ascultătorului. Faă de celelalte stiluri ale limbii române, acest stil se deosebeşte prin: -îmbinarea caracterului obiectiv cu cel subiectic, afectiv; -utilizarea atât a termenilor cu sens propriu, cât şi a celor cu sens figurat; -respectarea parială a normelor gramaticale; -varietatea lexicului, ce permite folosirea neologismelor, a regionalismelor, regionalismelor, a unor elemente argotice sau familiare,etc. Scopul major al oric ărui tip de text ce aparine acestui stil este de a propaga anumite idei, concepii sau atitudini – cu rol de informare, dar şi de a influen a, mobilza sau emoiona cititorul/ascult ătorul. În acest sens, urmării o transmisie sau un comentariu sportiv. Subiectivismul, în acest caz, este extrem de pronunat: Pasă lungă în adâncime, pasă la care ajunge vârful ro şalba ştrilor...Acesta avanseaz ă , se pregă te te şte să şuteze la ă , însă interven ia poart ă ia funda şului advers face ca scorul s ă nu capete propor ii...Incredibil ii...Incredibilă ratare! Pe lângă respectarea normelor lingvistice, acest tip de stil utilizează trăssături ale stilului artistic: sensul figurat, comparaii, inversiuni, repetiii, antiteze-deseori folosite cu sens ironic, polemic sau maliios, vorbirea directă şi/sau indirectă. Concert din muzică de (May)Bach....
35
Tipuri de texte
reprezintă redarea în scris sau pe band ă audio-video a unor discu ii cu diverse persoane, asupra unui subiect de interes general sau asupra unei teme de actualitate. Întreb ările sunt bine alese, iar r ăspunsurile evideniază aspecte semnificative. REPORTAJUL presupune prezentarea unor întâmplări, fapte, personaje, locuri,etc. Mijloacele audio-video sunt eseniale în acest caz, alături de informaii concrete, imagini reale. ARTICOLUL reprezintă tratarea unor teme apar inând unor domenii variate(politic, social, economic, sportiv), tratare bazată pe argumente temeinice, pertinente. Acest tip de text este întâlnit în toate ziarele din lume şi, deseori, el reprezintă sursă de conflicte sau scandaluri, r ăspunderea penală aparinându-i autorului articolului. ANCHETA presupune o confruntare de idei, de p ăreri personale, de viziuni sau optică ale unor persoane în legătură cu o problemă de actualitate, actualitate, cu un aspect al realităii. De aici rezult ă deseori comentarii mai mult sau mai puin competente, avizate, iar concluziile sunt adeseori tendenioase. FOILETONUL reprezintă acel tip de text publicitar care comentează realit ăi, întâmplări, fapte, succese sau insuccese, prin intermediul ironiei, satirei, polemicii. De aici până la apariia contradiciilor, nu mai este decât un pas. CRONICA are rolul de a semnala opiniei publice aspecte diverse ale realităii înconjurătoare, lucruri care de obicei interesează un segment pronunat al populaiei. Domeniul artistic este cel care beneficiaz ă de cronici: literare, muzicale, teatrale, sportive, etc. RECENZIA presupune o prezentare succintă a unei lucrări din domeniul literaturii, ştiinei sau tehnicii. Aprecierile, notele critice sunt f ăcute, de obicei, de persoane avizate, a căror competenă este recunoscută. INTERVIUL
36
Dacă până în 1989, acest stil avea un caracter aservit regimului comunist, acum se remarc ă o libertate extraordinară a cuvântului, spre deliciul publicului larg: ăcut cut circ!(Gazeta Sporturilor, 10.02.2008) Au f ă Ale şii au votat pe neve Tratatul de la Lisabona( Adevărul, 10.02.2008); “Trezegol” înscrie şi în familie!( Adevărul, 10.02.2008); “Moartea din Carpa i”, i”, prieten cu Dumnezeu (Evenimentul Zilei, 10.02.2008); „Ne iubim pe muzica lui Elvis” (Libertatea, 10.02.2008).
37
STILUL COLOCVIAL
Acest stil are o arie de utilizare mai restrâns ă, care cuprinde relaiile interumane particulare, de natur ă intimă, cu caracter neoficial (în cadrul unei familii, unui grup de prieteni, unui cerc de apropiai), sau chiar rela iile ocazionale-evenimente ocazionale-evenimente de natură mondenă, diverse situaii. Ca trăsături ale acestui stil, trebuie men ionate: -lexic bogat şi diversificat; în func ie de orizontul cultural al vorbitorului, putem întâlni: regionalisme, expresii vulgare, termeni de argou; -spontaneitatea discursiv ă; -exprimarea relativ corect ă a vorbitorului, în func ie de gradul de instruire al acestuia; -abundena construciilor incidente, cu rol de l ămuriri suplimentare, deseori inutile; -construcii eliptice, enunuri interogative sau exclamative; -abateri de la norma lingvistic ă. Datorită caracterului amical, personal al acestui stil, comunicarea este natural ă, relaxată, cu o puternică încărcătură afectivă, beneficiind de prezena diminutivelor, augmentativeloe, a comparaiilor. Exprimarea este adesea peiorativă, plină de satiră şi umor, impregnată cu ticuri verbale, clişee lingvistice, elemente de jargon şi argou, etc. Tipuri de texte
reprezintă cel mai utilizat mod de comunicare umană, în scris. După natura relaiilor dintre expeditor şi destinatar, dar şi după varietatea mesajului comunicat, scrisoarea poate fi: 1) cu caracter oficial: (de recomandare, de felicitare, oficială, de mulumire, de afaceri, de condoleane, de invitaie, de justificare, de rug ăminte-cerere, literară)
SCRISOAREA
38
2) cu caracter colocvial: (amical ă, familială, de dragoste). Se recomandă redactarea scrisorii cu cerneal ă, cu un scris lizibil, f ără ştersături; astfel, se face dovada respectului pentru acea persoan ă, dar şi pentru propria persoană. Pe cele două fee ale plicului se vor trece datele de identificare a adresei destinatarului şi a expeditorului: -numele şi prenumele; -strada, numărul; -blocul, scara, etajul, apartamentul; -localitatea, jude ul; -codul străzii. La redactarea scrisorii, se va ine seama de următoarele trăsături bligatorii: data şi locul, formula de adresare, urmată de virgulă – cazul Vocativ impune acest lucru, introducere, coninut, formula de încheiere şi semnătura. Atunci când scriem o scrisoare oficială, utilizăm construcii sobre, pluralul polite ii, formule de adresare ă doamnă , Cu respect, al specifice (Mult stimat ă dumneavoastr ă tor...). ă recunoscă tor...). Model:
[Data]: [Adresa]: Stimate[nume], ă A fost o plă cere cere să mă întâlnesc cu dumneavoastr ă şi s ă discutam despre studiile şi obiectivele profesionale pe care le ave i.i. Apreciez deschiderea pe care o ave i şi cred că din moment ce obiectivul dumneavoastr ă ă este acela de a lucra în domeniul [....], ar trebui să încerca i s ă ob ine ine i un post la o firm ă care va d ă ă posibilitatea s ă câ ştiga i experien ă în domeniul respectiv. ă de activitate nu ne permite Din pă cate, cate, aria noastr ă ă şşansă . să vă oferim noi aceast ă Sunt sigur că ve i g ă si si un post care să vă satisfacă
39
din acest punct de vedere şi să vă integra i repede.V ă ă rog să îmi accepta i cele mai sincere ur ă ări ri privind reu şita în ă . carier ă Al dumneavoastr ă ă , [nume]
40
Scrisoarea familială conine un stil direct, simplu, nuanat
afectiv, beneficiind de prezen a unor construcii aparinând ăcia cia dracu’, nu am lini şte până exprimării orale (să vezi dr ă nu rezolv cumva probleme , etc.) şi unor formule specifice de adresare (Pisoia ş , Îngera şul meu scump şi drag, draga ă pup dulce, V ă ă să rut mea amică , etc.) şi de încheiere (V ă rut ău fiu drag , etc.) mâinile, Al t ă Model:
Bucure şti, 14 ianuarie 2007 Dragă mamă , ă -m Iat ă -mă ajuns „acasă ", ", după minunatele zile petrecute ală ături turi de Ioana şi de tine, acolo, în casa copilariei mele lipsite de griji. Nu- i ascund faptul c ă , în tot acest r ă stimp, stimp, am ă vagă de triste e, ă de sim it it şi o und ă e, vă zându-te mai lipsit ă puteri, mai pu in in veselă ş ă şi mai „ altfel"-nu doar fizic, ci şi psihic- decât te ştiam eu înainte . ă lă toria, ă şi chiar obositoare, C ă toria, de şi destul de lung ă ş nu a fost plictisitoare, p lictisitoare, datorit ă ă peisajului mereu schimbat şi a forfotei din g ă ri. ri. Aici am gă sit sit totul a şa cum era şi,începând chiar de mâine-că ci ci azi mă voi relaxa, îmi voi relua munca. Abia a ştept urmă toarea toarea vacan ă când mă voi putea întoarce în acele locuri şi voi tr ă ăi bucuria de a te revedea. ă Pân atunci, te voi ine ine la curent cu tot ceea ce te-ar putea interesa.
Cu dragoste, Mihai
se adresează fie cu prilejul unor aniversări, sărbători naionale, fie cu prilejul unor succese deosebite în activitatea socio-profesional ă. Acest tip de epistolă are următoarea structură: locul şi data redactării, formula de adresare, felicitarea propriu-zis ă, formula de încheiere, semnătura. Gândurile cele mai sincere sunt Scrisoarea de felicitare
41
transmise faă de cei apropiai, cu ocazia unui eveniment important. Model:
15 august 2006 Tg-Jiu Dragă Mihai, Nu î i po i imagina cât sunt de bucuros pentru reu şita ta. Îti trimit aceast ă scrisoare pentru a te felicita. De abia acum vei putea spune c ă ă i s-a împlinit un vis: acela de a urma cursurile prestigioasei universit ă i de la Harvard. De şi nu i-am i-am spus-o, eram convins că vei fi admis la Facultatea de Jurnalism. Doar printr-o munc ă asiduă ai reu şit acest lucru. ă , sincere felicit ă ă ri ă baft ă ă în continuare, Încă o dat ă ri şi mult ă în tot ceea ce- i propui. A ştept ve şti de la tine. Te salut, Alin
cuprinde mulumirile voastre faă de o anumită persoană sau faptul că suntei îndatorai pentru un serviciu f ăcut. În funcie de destinatar, se poate adopta un stil familiar, familiar, oficial oficial sau amical. Elementele componente ale unei scrisori de mul umire sunt acelea şi ca în cazul unei epistole obi şnuite. Scrisoarea de mulumire
Model:
Stimate Domnule..........., V ă umesc pentru prilejul pe care mi l-a i oferit de a ă mul umesc participa în data de... la interviul organizat de firma ă pentru ocuparea postului de......... dumneavoastr ă
42
Consider că postul pe care îl scoate la concurs firma dumneavoastr ă ă este foarte interesant şi de aceea vă informez că a ş fi bucuros să lucrez în echipa pe care o conduce i.i. Sper ca interviul pe care îl voi sus ine ine să demonstreze capacitatea mea de a face fa ă postului pentru care concurez. Cu respect, .....................................
relaionează doi amici, două cunoştine, f ăcând referire la fapte de interes reciproc, la anumite aspecte de natur ă personală-uneori intimă. Modul de exprimare este neprotocolar, direct, plin de înc ărcătură afectivă- cuvinte şi expresii spontane., utilizate frecvent de cei doi amici. Formulele de adresare şi cele de încheiere exprimă legături de prietenie sincer ă. Scrisoarea
amicală
Model:
Bucure şti, 16 august 2005 Dragul meu prieten, Cu toate că au trecut numai trei zile de când ne-am despă r r it, it, am sim it it nevoia să - i fac o mă rturisire: rturisire: amintirile recentei excursii sunt înc ă atât de vii, încât îmi simt şi acum sufletul plin de bucurie. Cui puteam să -i -i spun aceasta, dac ă nu ie, ie, cel care mi-ai fost ală turiîn turiîn acele zile luminoase? ă la cabană , Îmi revine în minte prima diminea ă petrecut ă ă în via ă , mun ii. când am vă zut, pentru întâia oar ii. ăm împreună foarte devreme şi, dintr-o dat ă ă , le-am Ie şiser ă sim it it prezen a masivă şi cople şitoare. Eram singuriîn apropierea lor, ca la începutul lumii, iar tu - cel guraliv
43
alt ă sese şi extaziat, chiar mut de uimire. ă dat ă ă – r ă ă mă sese În elegi, elegi, cred, de ce mi-au r ă mas în suflet acele zile: pentru ă mas senza ia ia că timpul s-a oprit, devenind parc ă a şa cum este el în esen a sa: etern. A ştept cu ner ă ăbdare bdare să ne întâlnim, atunci când vei reveni în Capitală ; asta inseamnă incă 5 zile,nu?. Până atunci, r ă ămân mân al t ă ău prieten, Dan.
reprezintă formularea unei dorin e de participare la un eveniment important din societate sau din viaa particulară a unei persoane. Se utilizează formule de respect, redactate într-o not ă ceremonioasă. Orice invitaie se compune din următoarele elemente: -data redactării; -formula de adresare, urmat ă de virgulă; -formula introductiv ă, de informare; ăşurării -cuprinsul (precizarea locului, datei, orei desf ăş manifestării, rugămintea de participare); p articipare); -formula de încheiere; -numele celui care lanseaz ă invitaia. INVITAIA
Model:
INVITAIE
ă Sunte i invitat s ă participa i sâmbă t tă , 13.05.2007, orele 19.00, la inaugurarea Amfiteatrului “I.L.Caragiale” din cadrul Colegiului Na ional ional “Al.I. Cuza” din Ia şi. ării rii colegiului, parte Evenimentul are loc cu ocazia restaur ă ă a patimoniului cultural european. component ă ă mul umim ăm s ă ne onora i cu prezen a V ă umim şi sper ă dumneavoastr ă ă .
05.05.2007, Ia şi
se prezintă sub forma unei comunic ări extrem de scurte, uneori redusă la o singură propoziie, care este transmis ă prin intermediul unor mijoace tehnice extrem de rapide. Telegrama cuprinde ştiri urgente (ur ări, TELEGRAMA
44
felicitări, evenimente, etc.) există mai multe tipuri de telegrame: de felicitae, de anun uri, oficiale, de condoleane, de răspuns. Datorită formulării clare şi concise, dispar elementele de legătură din textul gândit iniial, iar uneori, chiar şi predicatele. Reguli de redactare a unei telegrame: -alegerea exactă a cuvintelor (care s ă comunice informaia întocmai cum a fost conceput ă); -aranjarea cuvintelor pentru alc ătuirea unui mesaj clar; -utilizarea corect ă a semnelor de punctuaie. Este important s ă completezi, pe formularul tipizat, datele privind expeditorul şi destinatarul. Modele:
1) Adresa destinatarului .................................... ă . Afacerea (este) rezolvat ă . Plecare amânat ă Popescu Ion
Adresa expeditorului .................................... 2) Adresa destinatarului .................................... Sosesc cu trenul de 3,30. Nu m ă a ştepta i.i. Viorel.
Adresa expeditorului .................................... 3) Adresa destinatarului .................................... Mul umesc pentru veste. Numai bine! umesc Marius
Adresa expeditorului ....................................
45
reprezintă un mijloc de comunicare scrisă utilizat frecvent. Cartea po ştală nu trebuie să cuprindă detalii strict personale; textul este concis, c ăci spaiul destinat textului este redus. Completare unei c ări poştale are în vedere: data, localitatea, formula de adresare, mesajul, formula de încheiere, semn ătura.
CARTEA POŞTALĂ
Modele:
Sinaia, 17.12.2007 Dragă mamă , Vremea în sta iune iune este excelent ă ă , iar noi ne sim im im minunat. Mi-ar fi plă cut cut să fim cu to ii ii aici, dar poate, data viitoare... ă i ş şez cu drag, Te îmbr ă Andrei Londra, 10.07.2006 Draga mea, ă simt extrordinar M ă aici. Am vizitat o mul ime de obiective ime turistice. i-am i-am luat ăgu ceva dr ă g u . Al t ă ău, u, Alin
46
Destinatar.................... .................................... .................................... .................................... ....................................
Destinatar.................... .................................... .................................... .................................... ....................................
JURNALUL INTIM este un mod aparte al comunic ării scrise, cuprinzând însemn ări zilnice ale unei persoane. Sunt prezentate fapte, impresii, atitudini şi manifestări, toate prin prisma subiectivismului celui care a şterne pe foaie ideile. Se ajunge uneori ca aceste notări să devină veritabile eseuri, care trateaz ă o concepie, o frântură de viaă. În acest sens, a se observa valoarea literar-documentar ă a jurnalelor lui M. Preda, E. Barbu, M. Eliade, etc. BILETUL este un mijloc de adresare scris ă către prieteni, rude sau cunoscui, care de obicei se transmite prin intermediul unei ter e persoane. Este redus la câteva rânduri, iar coninutul său cuprinde comunicări simple. Modele:
1) Luni, 12.12.2006 Dragă Ioana, Am uitat să te anun că peste 3 zile s ă rb rbă toresc toresc împlinirea a 25 de ani. Mi-ar pl ă cea cea să po i ajunge la petrecerea de la holelul Roman. Transmite-i lui Mihai dac ă vii. Bunul t ă ă u amic, Ionu
2) Joi, 06.05.2007 Scumpa mea mamă , Profit de ocazie să te anun că mi s-a aprobat cererea de concediu pentru var ă ă. Cred că ajung acasă pe la finalul lunii viitoare. Abia a ştept să te revă d. d. Al t ă ău fiu, Alin
47
reprezintă un formular tipizat prin care se expediaz ă o sumă de bani. Acest formular are câteva rubrici, a c ăror completare corectă este obligatorie: -numele şi adresa expeditorului şi ale destinatarului; -suma de bani (trecut ă în lietre şi în cifre); -data expedierii şi, ulterior, cea a primirii; -semn ătura destinatarului. La finalul acestui formular tipizat, exist ă o rubrică unde se poate scrie şi un scurt mesaj pentru destinatar. Alte tipuri de formulare tipizate: ordinul de plat ă, ordinul de deplasare, foaia de depunere (de vărsământ), factura fiscală, avizul de însoire a mărfii, etc. Şi acestea au rubrici speciale, care trebuie completate cu aten ie. MANDATUL PO ŞTAL ( TELEGRAFIC)
48
Din nefericire, cursuri de retoric ă (arta vorbirii) nu se prea mai in în facultăi, ceea ce afecteaz ă vizibil capacitatea de exprimare a tinerilor din ziua de azi. La diverse petreceri, manifestaii sau ocazii mondene, se impune rostirea unui toast, a unui discurs sau chiar a unei alocuiuni. Aceste tipuri de comunicare au un grad ridicat de originalitate, dat în mare parte de caracterul improvizat al comunic ării. Auditoriul trebuie atras, convins şi chiar sensibilizat de cuvintele rostite. Pe lângă mijloacele lingvistice, se apeleaz ă şi la mimică, gestică, inută, etc. este o compunere scurtă, rostită cu prilejul unei ocazii, al unui eveniment festiv. Cel care rosteşte alocuiunea trăieşte afectiv momentul, particip ă din plin la evenimentul respectiv. Alocuiunea nu are un caracter ştiinific, ci strict afectiv, ocazional, spontan. Se rosteşte cu prilejul: deschiderii unu centru cultural, inaugurării unui vernisaj, a unei cl ădiri, aniversării unor date istorice sau cu caracter personal, manifest ărilor sportive sau culturale, învestirii în diverse func ii oficiale, etc. Alocuiunea cuprinde: formula de adresare- adecvat ă momentului, introducerea-pentru captarea aten iei, cuprinsul-expunerea gradat ă a ideilor, concluzia. Se poate începe cu formule de genul: “Aşa cum bine ştii”, “După cum ştii” şi se poate sfârşi prin formulări ca: “În concluzie”, “În esenă”. ALOCUIUNEA
49
Modele:
1) Alocuiunea domnului D ănu Culeu, Prefectul Judeului Constan a, cu prilejul deschiderii anului universitar 2005-2006 la Academia Navală "Mircea cel Bătrân"
Este o onoare deosebit ă rt ăş ă să împă rt ăşesc ast ă ă zi, aici, emo ia ia unui nou început de an universitar, în aceast ă institu ie ie unică în România prin profilul ei. De peste 130 de ani, Academia Navală , ce poart ă cu cinste numele marelui domnitor “Mircea cel B ă trân”, trân”, este o emblem ă a ă n ean, învăă mântului mântului superior const ă ean, pregă tind tind genera ii ii ă şi Marina Militar ă ă . întregi de ofi eri eri pentru Marina Civil ă ş Investi ia în capitalul uman, compatibilizarea ia europeană a învăă mântului mântului universitar , transformarea educa iei iei în resurs ă de bază a moderniză rii rii României, sunt doar câteva din condi iile iile esen iale iale prin care se va atinge obiectivul prioritar al actualei guvern ă ri: ri: integrarea în Uniunea Europeană . În plus, consolidarea statutului României ca stat membru NATO şi dezvoltarea profilului strategic în cadrul acestei organiza ii ii reprezint ă ă un obiectiv de o importan ă capitală al politicii de ap ă rare rare a României pentru acest prim deceniu al secolului al XXI-lea. De aceea, privim cu încredere studen ii ii şi întregul personal didactic şi nedidactic al Academiei Navale ă un “Mircea cel Bă trân”, trân”, că ci ci performan ele ele lor reprezint ă ă spuns ă zi şi, mai ales, de r ă spuns la cerin ele ele României de ast ă mâine. Dragi studen i,i, vă doresc un an universitar plin de succes, care să î şi lase o amprent ă tirea ă stralucit ă ă în pregă tirea carierei pe care a i ales-o, iar dască lilor lilor vo ştri le urez succes deplin în întreaga lor activitate! Prefectura jude ului CONSTAN A - 03.10.2005
50
2) Alocuiunea ministrului ap ărării, Teodor Mele şcanu, rostită la întâlnirea cu veteranii de r ăzboi, cadrele militare în rezervă şi retragere, rostită la Cercul Militar Naional, Bucure şti, 20 decembrie 2007 Distinsă asisten ă , ă plă cere ă zi ală turi Îmi face o deosebit ă cere să fiu ast ă turi
de dumneavoastr ă ă , aici în Casa O ştirii, stima i veterani de r ă cadre militare în rezervă ş ă zboi, ă şi în retragere, în ajunul uneia dintre cele mai mari şi luminoase s ă rb rbă tori tori ale cre ştină t tă ii, ii, Na şterea Domnului. ă ă vă adresez un c ă lduros Doresc să lduros salut şi să şi pre uire exprim întreaga mea recuno ştin ă ş uire pentru curajul şi spiritul de sacrificiu de care a i dat dovad ă ă pe câmpurile ă , dar ş şi în via a profesional ă ( şi cotidiană ), de lupt ă ), precum şi pentru faptul c ă a i trecut cu bine şi cu fruntea sus peste
greut ă ile vie ii. ii. ă ile Noi ă v sim im im încă tineri şi în putere, de şi ă suferin ele ele luptei şi trecerea anilor v-au marcat existen a. a. Tână ra ra genera ie ie a avut şi are ce învă a de la ă , mai ales lec ia dumneavoastr ă ia de patriotism, pentru c ă
sunte i oamenii c ă li li ra înaltelor idealuri ale i la flac ă ra ă. dragostei fa ă de ar ar ă
Vreau să vă spun că suntem datori s ă continuă m proiectele începute de dumneavoastr ă şi, vă mă rturisesc, rturisesc,
51
dorim să împrumut ă ăm de la dumneavoastr ă ă gândirea temeinică , fapta chibzuit ă ş ă şi mai ales tenacitatea de a face un lucru bun. Prin ceea ce facem dorim s ă fim la în ă l imea imea ă şi faptul c ă vă sim im exigen elor elor dumneavoastr ă ş im ală turi turi
contează foarte mult pentru noi. Avem nevoie de sfatul ă în elept şi calificat, vrem s ă valorifică m din dumneavoastr ă elept ş şi profesional ă pe care o ave i. plin experien a de via ă ş i.
Prin tot ceea ce a i f ă ăcut cut dumneavoastr ă ă , prin tot ce fac militarii care sunt azi în activitate, a i demonstrat şi demonstr ă ionează eficient, ă m că Armata Română func ioneaz profesionist, cu oameni cu adevă rat rat dedica i misiunii de ă ii asigurare a securit ă ii ă rii, rii, împreună cu alia ii ii să i.i. i că armata de mâine a României Vreau să şti ă de profesioni şti, bine antrenat ă ş ă şi trebuie să fie o armat ă ă cu mijloace de lupt ă ă şi echipamente moderne, echipat ă
compatibile cu cele ale alia ilor ilor şi pentru asta trebuie s ă muncim mult, trebuie ca şi noi să facem multe sacrificii. A ş dori, în aceste momente, s ă îndrept un gând de recuno ştin ă că tre tre to i aceia care s-au jertifit pentru independen a, a, suveranitatea şi integritatea României, punând mai presus de propria lor via ă cauza na iunii iunii române. Sacrificiul lor nu a fost zadarnic şi a f ă ara ăcut cut ca ara ăinuie inuie în timp. să d ă Ş tiu tiu
că problemele de zi cu zi ale vie ii ii nu vă
ocolesc. Problemele cu care vă confrunta i imi sunt
52
cunoscute şi direct şi prin consilierul meu care se ocup ă de activitatea veteranilor şi cadrelor militare în rezerv ă şi retragere. Eu îmi fac o datorie de onoare s ă vă asigur că ne preocupă în permanen ă să gă sim sim solu ii ii pentru a vă sprijini s ă ave i un trai cât mai decent. ă , Da i-mi i-mi voie s ă vă mul umesc umesc dumneavoastr ă ă zboi, tuturor veteranilor de r ă cadrelor militare în rezervă şi
ăcute. cute. Ne în retragere, pentru eforturile şi sacrificiile f ă
mândrim că ne sunte i ală turi turi şi vreau să şti i că for a Armatei române moderne st ă ş ă şi pe umerii dumneavoastr ă ă . V ă ă asigur că merita i pe deplin încrederea acordat ă ă de noi tre popor. şi de că tre ă cere Îmi face pl cere să vă doresc din inim ă , ă şi celor care v ă sunt dragi şi apropia i, dumneavoastr ă i, ă să nă tate, mult ă tate, fericire, un an mai bun şi împlinirea
tuturor dorin elor. elor. Fie ca Să rb rbă torile torile de Iarn ă să vă aducă , sub semnul colindului str ă m tate, fericire şi via ă ămo o şesc, mai mult ă ă să nă tate, îndelungat ă ă .
i ani şi Dumnezeu s ă ne ajute! La mul
Sursa celor două alocuiuni: 1)www.guv.ro 2) www.mapn.ro
53
BIBLIOGRAFIE 1)*** - Gramatica limbii române - Ed. Academiei Române, Buc., 2005; 2)*** - Dic ionarul ionarul explicativ al limbii române - Ed. Academiei Române, Buc., 1998; 3) Avram, Mioara – Gramatica pentru to i, - Ed. Academiei Române, Buc., 1997; 4) Coteanu, Ion – Gramatică . Stilistic ă . Compozi ie. ie. Buc., 1990; ră profesor ă r ă 5) Goga, Mircea – Gramatica limbii române f ă - Cluj-Napoca, 1995; 6) Hristea, Theodor – Sinteze de limba român ă , - Buc., 1984; 7) Irimia, Dumitru – Gramatica limbii române. Morfologie. Sintax ă . - Iaşi, 1997; 8) *** - Texte funcionale – Craiova, 2003.
54
CUPRINS Stilurile funcionale ale limbii...................4 Stilul artistic...............................................6 Stilul juridico-administarativ.....................8 Stilul ştiinific............................................33 Stilul publicistic.........................................35 Stilul colocvial...........................................38
55
