ŞT.
ZSSESC
roctor tn Flosofie Uuiv. 'Ben
. 'FILOSFA F�TNÂ8r A LUI
H. VAIHNGER
Eda
.
UCUREŞTI TPARUL UNVERSITAR", Sr Ee Ra o 1
9
3
9
6
ST ZIULCU tor fn Flosoe Uiv. Berin
FILOSOFA FTONAISĂ LI
H. VAIHIN GER
BUCUREŞTI dra TPARUL UNVERSTAR", Sr E du o
9
3
9
C
PFA Studiu Studi u de fţă fţă reş reşte te estu p de peen pubc res nes e b fisfe pe unu dintre âdtrii erni nt prni� H ihinger, e rui iei u dep e ut vree rniţee uture e erniei u ni fisfi et pp unsută ir re pubi nu dispne de ufiente unştinţe e ib ern pnru se pue inr dire ne ândit rin est pte due et ntribuţie ire de iure dir ios tepne în erure er intresţi Lurr nstră d, xui eie iinr uprine în pre unt ui peră " e Pho Ph oso sop p he es A Ob întuât eete srieri e se îbţiş u ttu te idei eât ee e se fer fiţiune Fiin i nrfie n ânet sp ui Vihiner ihi ner ş ân e utt u ute eutţi de inerretr re v e desiur şi une hib nsă e v i u bd penr i eetri d eu bea e epar u nu fţe Pentru un ent e epreintă tuşi ev Şt Zssulcu
Flosf flsă l H ate biografice
n curent filosofic concepu în urgul veaclui curs şi apăru în ole celui de fă, curen ce cua ctev cte v eceii ece ii s' ucu uc u de largă lar gă tenun tenunee da cre săzi este unanim ignora, este fcion lsul lui H. Vihinge, cunoscut şi su denumire de filosofa lu �caş ând' i totuşi ceaă igno rre nu e ctuşi de puin înrepăţită cân ne gândim la profunziune şi serioziaea ideilor cuprinse în ceast ceastăă filosofie filoso fie precum şi l consecinee ei pentru teoia cunoaşterii ăscu in nul pagtsmului c intenţi unei întmeei iealise cestuia ficion lsul duce prin onseciee ui l un cepticis totl Inainte însă de veea ai mănuni ful conducător şi cauzele ri dus ci,socotesc nece d ctev lămuiri supr vieii şi personalităii în temeetorului H Vihinge, n cunoscu i les la noi
Ş t
Z i l
Hans Vahnger a ns a 25 Se. 85 l Nehrn aroape de Tbnen n Wrmbeg. e ş lea f n tre r centre ermane adn prfeor vrem lâd la ce a renmţ prfeor Ee ad ntre a 1871876 prc urmeaz: urmea z: La Tbngen a sda 8 smestre 1877 opnduse pe n fosof fo sofee ş c stud stud de flologe flo loge cas cas f loloe geman ş rheologe greac. Dntre pro fesor de flosofe e pe atun aude pe n pal peeerle de oc care ns l-a st dn caza conepţe teeologse repeentate de acesta ş care nu era pe placl lu ner apo pe bann. La Tbnen -a te char examenul de dot în 187 u ure: De ne he rien des usti , re a ost prema nversate dar care a rmas nepubca conom reglelor unversţ unvers ţ a 1875 plea a pz une rase ra se 2 semetr seme tr adnd n speal pe her barten barten Drbtsh ş Strepe apo pe Ave tom a atuc 87 nriu ş W Wundt Wundt care toma 87 5 vese l a Lepzg nl urtor 1876 studaz stud az la Brn un snur estru audd în speal pe Zeer De elmo ental ş azarus rem e asson ş Paulsen fu el a ult sau mai pn nfluenat. Studle avorte î ur ns la Berln on a f ue ş Jon tuar-Mll re pentru ona ţonals erau de o nfluenţ ovârşoare. In Fe buar bu aree 877 obţnu venia een pe aza raporul rapo rul avoral al lu Ls u nm oent prva pentu flosofe la unverstatea n Strassrg. Ca lura
i Pii i ii
e _6 ant rima ate dn ,osop Ob pe o cses ar lu 1876/77 r La 1883 num poesor eraoria tot la S r surg, iar l 1884 u hmat la Hae �de n 189 u riit l rangul e proesr odr. In 1906 nă ămnt din us us erii are î se rerase in năămnt psise aprope mple, a a 1 7 Dec. 1933 mur la Hlle poesr uniersia unie rsiarr eitat Opeee scrise de Vaihinger unt uoe: 1 Goee as Idea unesee ln. St gar, 1875 2 Hatann Dn und Lane. Zur Geschihte de deutshen Philosophie i 19 Jahrhunrt. ser lohn 1876
3 ena u Kas Ktk e enen Ve nunt. 2 ol. Stgart 18811892 Idel us n "Sass 4 Z ans Wdeleun e Idel rger bhdlngen Phlosophe F reiurg B. 1884 5 Natuosun un ule. orrag (gegen eyer ), Kln, 1889 6 De tnsenentale Deukton Halle, 1902 7 Nese al Plosop Berln 902 edi tă resta rest a Kantstn Ham 8 Dela 1896 edită urg ur g iar la 1904 nnţ Kntesellsa oai aners an ersr r 100 de d e ani dela oa lu lu Ka. Ka . 9 De Plosope n e tatspun 1906 10 los s Ob 1 9 1 1 (Eda ş 1 0 n 197) De reart e că a pra d a lu ,De P
s'
numi tor, v reacţia ce o srâi în cl foo dn Gean şi nuai ac ă as
la .
Puerea roeei
Puncul d per l i Vihng st umătorul. u s ă noi oem rzut corc, de_i i orăm u eprenăr onşin fls? Opăm u om ş şi şi ă onepul onepul nostru nostru d om r şi fls; opm nnul i di şim ă o noun lă şi ontrdicri n v p tică dmite liber one baă nesră ordni socil şi juridi dş st st n pn d vd lqgi u nonns în ligi pătr o ul rprznăi ls, unt oninşi d ls lo. c c nă şi ur ptul că dşi st niuni sunt s, oprăm to sus n c l op. n n donil rtic pr ş ligios v ex p bz ş u utoru suui. Pst o, ur u jţun n r f rt sun ei st c! Pun u] d pcr şi imboldl cătr smene nrbări l găsi ihingr l ui ntr ninşii săi, sigur ub lt form şi n lt rporur d idi dcâ l xps de dânul. es pimul r nrvăzut dosbire dinr cţune ş ipoă dosbir r n oni lu ihnr )oă
10
Zss
u o aa ş de a sa uma� tucâtva o bea C ma stălucă ămue găsto el îsă n oe lu A age Gch ds as s s" . To e eoa gs îndem ş eege u oblem u, căc îl vedem mădu stădţele cha ş aul mo, scd l 1 6 Ma 1875 "Deş o boală gea mă îmedcă dela oce coesodeă, aş do totu să vă em î uţe cuvte cole m adezue etu dele v Sut cha covs că uctul evdeat de D va deve odată o bază teo flosofce a cuoa şte" Cugeta lu s'a lmeta dela le s voa decâ cele de ma sus, fat costatabl ş dn umele lăsae de cestea asua oe sale, ecum ş dn ole mătu Fd o flosofe ce ue tot measmul sh ş socal în scoul acţu, este eplcabl a vun asmu să t J peoase, emaate fe del Schoehaue, eI stdase ş adms foe mu, e dela Daw ş Fch, e ela poeso să Paulsen ş Wudt U al dolea momet de ueă îl ufeă el de oesoul său Avnaus, ce îmeuă cu ach eezetau cnu bg în a naii cae poesele cuoşte eau coceute c fucţ le veţ ş în cosecţă ocesele gâd ca subodoae leglo poceselo veţ Dte se le lu Aveaus tt utlz cu oos "hlosophie l Deke de Welt gemss dm Pz es klesten Kaftsses"
i i ca ca H V V
11
ea dec a lt sc aa mule ase mi de idei c ale sale, ddi cuaj si scat pea di upu i ' pliciţ la pamaism id exiseţii r epeei cae, di alse di d v eetic, p i siicae pi vecaa l pacic El espie ns dâeie ccepţia pmaismi eciic, dp cae deva ese ceace e il, de claâdse e pamaism itic, aa cm a s ccepu de S Pce 878 i de F S Sclle adec eece aimam mai ss i caei ae adevaa âie la Ka Picipil su ese sie a ce sa scis p a dâsl piviţ aceasa, ddi mele de post dlst, deaece chide n sie aâ ape câ ee E psiiism pec i ae dciile ceace da, cţil ssaiil empiice, i delsm d caus recuate c icţii lsiae meii cele idei se di e s letuae şi ece e ml aces psiivism ide2ist s eeee cele du direcii pe ca ia s le ueasc ciicismu s i cmai de aceea va ave vi, cede Vaihier, iidc uee se ape idele
iun
noun ajuoar a niri
Ce te ânie ştiinică şi ce ro re e Vi hiner rpunde: "ndire ştiini et o unciune ihicuui" Ce ete înă cet pihic (Pyche Netiv enit el nu e o ubtnă poitiv deinit el ete: tolite orniă tuturor ş numitelor ciuni şi reciuni uleteşt Dcă vrem ă luăm cunoştin de cete ciuni ş reciuni tunci trebue ă ştim del ncput ele nu d ub obervi exten ci trebuec dedue ie din unel emne zice ie cu jutorul ş ziului ntern cete ciuni i reciun pihice cr un procee necere nu po comrte de cu nciunile ornimului şi nu u nişte rocee e ori mence ntemeee cetei omprii rezidă în nalat pc propriette omună tt uncunior orni mului câ şi unciunilor pihic inlite e mnie todeun printr'o printr'o mlădioă dptre l ediu tinzân l onervre ornimului izic u phi Proceele phice un tote inle toe urmărec Qeplinie ceinelor nliăii p re ne obliă ă privim ândire o unciune ornică ş r un pim punc câşti ete că gnda o fun
Filosofia cţona lu
Vahger
1
o o funcţi orgni pntrucă s co pot c şi n orgnis nu nic, ci şi nu psiv Oric ctţi priit dn fr gdr nu _ cz s o glin, o prf up propriil i tr ş li ndire logi s şr o siilr d sin ttor lu tern, o prlucrr orgnicofl triulu nsoil, cu lt cuvint ân l st n ţn n psulu C rol r cst funcţiun Spr cot şi in în vnţ rolul gndiri rcurg tot l o copţi up cu ochiul r c scop rnsfor r ifritlor işcăr ruui înrun sistm oron d snsi prcis, fiind pnru cst po trivi orgnzt tot ş şi funcţiun logică st ctivit cr îş nplinşt scopu în od otrivit r pntru înplinir cstui scop nţlg să s ptz şi coodz îprurărilor vi n l Scopu i t trnsfor ş prlucr trilu sensoril în sn rpr znări ş noţiuni fiind n roni Într sin s po copr cu istn obctv Nputn însă cunoşt isn oictv n od solut, put spun funun nr ş în plinit scopul tunc nd prlucrnd snsţil rţionn onstrngător, produc o sn i gin spr lu, înc put udc fp o iv upă , r trvn ostr î ursul lo po c u succs &ndir fncţiun prctc n uin clcul
Z
anticpa imresile ce le puem doândi, p în anu mie cond, recum şi ectele unor an im plsini voluntare Pentru tinger sopului gne şi ceă dee iloae nă umuile nu sun identice cu dumuril apelo exene Oiectul s tema ei este de a prinde exisena pe alte că deâ cele pe cari ia existena însăi Gândirea pare opera adesa oarte încurat, cheltuind energie mi ulă decât e nevo şi lucrând ără un scop trepta însă ea racionea mai inalis, mi elegan, mai eonomi, arăânduşi toci aci organiciae Gâniea este o uncţie organică, o aptitudine n turală şi atare capailă de exeriiu, de desvolare şi de ereditae O apiudine naturală însă, cailă de exerciiu desvoltare et pote deveni artă, iar gândirea lă în acest sens poae i socotiă a o t Numai în as sens poate i socotit ea ca artă, a logi prin aptul că sintetieaă reulele tehnice ale gândiii o e arte Am spus ma sus că, ptu tnge soplui ei, gândirea ntreunaă anumie jae nute egue şi db e cae le mai putm numi regule ariical aae Regulele ariiiale un acele openi thnce rn ar gnda îşi ajunge scopu iect iăc ariiciale sunt acele operaun prn care gândirea unge la scopu său în mo indie, pe ocoit purtând sine un a rcter mserios unând desea în mar nururi pe ce neinia n ne procedri lor Mari a temticni se sevau oare ds de asemnea diăci
iosofi iţios
nr
1
echei de ul" î u ma1 pe omeşe " echei olvaea difielo poeme locuid emeii puem afima r< iile a cl iui a oiecu ce n e pue Vaiige activi fivă a fuc ţii logice pm i produee acetei ativtăţi: ţiunl "civitat ficivă a ufleului et o manfeae a eegiilo pihice fudametale ia ficţiuile ut ceaţii iice " Oganmul ou fiid auct î'o lume haoică pliă de eaţii cotadicoii " şi expu l o ulime de atacui exeioae şi iioae îşi ceează petu a e coeva o mulime de mijloace uăoae. Prie acete ijloace auăoae cei evec la coevae ut şi ficţiuile. Ficiuile ut işte ceaţiui pihice cae au copul paci e a ajua âiea a poceda î mo indiect şi cuit acolo ude e ivec î aei geuăţ iumoaile î vedeea coevăii ogaimului. Săcia maeialului pu e ule oi gâia î impoiilitae de al peluca cale iecă fapt eI îdeamă ă ia ale ocolurlor ică ce ee mi icuiă şi mi ogaă î ezulae ecâ pima Ficţu ee o ceaţie cae eveşe î acet e gâdiii. Acee noţiui ajutăoe ale gâiii e ce le umim fcţiui u nai a u al o caaceiică: au în nai aa u in îni Exemplu vem oţuea aomului a lucului în ine e.. D cee prue teue ă deoeim acel cae tau î cotaiee uai u alia u ş cu ie înăş şi
Zssu
care e numec numec smun de ex : ,cafcare artca" Fcun nu un guro doebte de cun, c ândrea tre de una a a atur nete înepe oeeze c ecne a e a uşoae ea a ae june a a un, care nu nua au în contrzcee rtea, cu n Conchnd u de une n nşe n
n juttre e ân e su în nter tâ u rte â ş u ee ns vân s r utru ese e pe n n e ib une n u meruu meee ret mn nsune ttu în ee nsv nsuu
Clsre iţunilor şinţfie
fre rf Aceas o semcne, o cre ce stă î cotricere umi cu reliae, u ş cu ie îsăş Obiectele cosmosului po or
Şt. Z i s s s
e du la desori siseulu nual şi podu nd har srv i ere Prin clsifiar aifiia ies înă l val mr imposili e n pot exisa exisa în rliae Ca exemlu exemlu avem siseul siseu l lui Linn, a lui Lmark, Cuvier, Blumnach Kant e e Aese semificiuni capă vloare numai aunci n sunt însie de oniina provizoraului lor nd ad nu sun sooie drep reală sau pimnd ali ăc n est ar fi smple sm ple ipoee ipo ee Fn bve negleive ) Prin fi fiu u a sraive negleive e nelg ee meode n re era ela realite se fae prin negliarea or num elee e realuui Ş la asifira rtfical avem de a ae cu o aater dela real, însă as are u provie ât n neglijarea uor elemene, t egă eg ă din falsa ntreune aestor elemen Aese felri e fun aar aunci cnd me rialul preznt gândi e r oplit a e ă1 o esr unge - actorii cauzli Din aes moive se urge la o i3usnă opând o e e omie sau de "negliri" n poviou a uor racre de imporană min i la oile gele e e cu o e ara araere, ere, nsă colo sun lăurae numai ale er sl ae onsitue idă nu aa noiu p la fiiunile ngltv· ai le u imă duă xlu de fiini geve î
iţni i in
epi lui Adam Smith, du e ote acţiunile oamnio sunt dice numi de goism. um r Am mih? El vroi oânduias oânduias ntrga conomi poii într' un sse. sse. entru reuşi astui sism aa nevoe cuncă în d casal acţiu nl anilo. Acuile omenlor sunt înă aş de up i înre nâ ndeea ş eeea Lor la fo ul oerea greuţ imense. Penu a învinge ceste p i ic ic A Smth reurs la o iscsin iscsină ă (sgem (sgem Kunsgf) Kunsgf) anume anume la d d ieea egoismului v turor acunilor omeei. Adam St amie est egosm ns elor omeneşti, i ales ânJ ar f moivul p elor a lor d aur economi. l înlătur prin uare aci celeale cause seundare sau ctori codeer nan!i um r i buăvoinţa, cnuna, e. şi euş asl aize siemu ·dorit. ces fel de ficiuni sunt numa ccepţiun proizoii şi se dsees de poe prin apul că teb s s fie însoe de cnşiinţa ecorespondenţei lo c eali" punn î o ntenonat num un fagment de alit în locul unei mar mulţim de �a i p' Domeniul lor sial de a iun ese economia poli, dar mnic piolgia saia lu Condilla) d ele onii nde ulplicia Şi îneătrnde aptlo ngeuiaă gsir atorlor uali. ' n s Pe nd a cţiunile abstrci omie o p 3lţi, lunduse n coni d nmai ceeae a mas l iunil chemtce
Zsus
dr ş osreşte ma i o chel Gerst) sau u schelet gol apoi îl umple. eml tipic este ac ideea lui Tnn car la îcepul sec 9 petu a epi mai bie ituai rcuaiei agricole, a oc oaş, îprejuru cărui lasa cocetric diferte zo di care oraşul se alimea cu mioacele ecee d tra. Cu autoru acese icusie sau ficiui, a edus apoi î m sismic toa lele ecoomie police. Tot schematic o fi cosidrat ficu uui om, oraş, sa iola ec. Fn prama sau ale cazrilor socte su cele îrebuiate ma ales dmotraie, cosiderduse ca demostr tocmai ceace trbuia demosrat. Locke sa servi î pecil de acest ficiue, spre a face eleas aşterea umeu bslor; deasm su ete eto. Fn p Aci trebusc cosierate utoii lui Mous şi Capaella, care îsă di cau c au os cocit ul ca aii ideae au o prea mare valoare teoret. o ca utopie po fi coserat dealul statului pto satul priitiv al lui Fchte, spiritul primitiv a lui Dubos Reymod, reliia primiiv, cotractul primtiv et.. et.. Fn p au fora primtiă scocit. Aci se fom dit'o serie de fiie u p i care su dese leie lor ct şi muimea cetor fie ca modfică ae tipului. Eempll clasc l plata primitvă (Urpflaze) şi amalu priitiv (Urtier) e ui Goethe. F mb (aaoe, su îtreuiate
Flf l
2
aes în teoogia tinţiiă Sheerm Sheermcher cher a cu cu a aes de ee în deoseb, prin dgmee ca cţiuni ana ogi i ca prouţun autor prozoi, in cau nuini noastre de e rinde adeăatu aport meaizic. meai zic. De ex. aportu dinre Dumnezeu ume ese conceput conce put de e ca rportu rport u din tă şi iu; n eaie îă Dumnezeu nu e "ată" oamenior, noi eu să1 pri a d ar i. A eo îi are apiiiate şi în metaiziă unde " aeiie sunt asemen anagii epistemoogie " udie Dei prinpia sunt denti cu e entee totuş în od rea rea sunt o ariete a o. Menismu Menismu or onstă ubsumarea ubsum area unui ca iniid inii d noiuni generae, nu a arine popriu zs. ge neputân îmr tate caui cauie e indide indi de printre ari ari sunt sunt şi unee unee anor a a aunci acsea din urmă sunt consideae a su b ee. Se consideră ca petrecu petrecu d apain sub p neetrecut sau un az e pus în aporur ce coaic naua. naua. Dreptu roman roman şi ce ce enge enge sunt pine e asemen cea i iun ae inţii umane cu scou e simpii reaiatea acoo unde apare pre a compiaă. Un expu tipic de icţiune juridc n oeră deptu comercia german o mar neusă a tip dispoziţia dispoz iţia trimiţăt trim iţătruui ruui rebue rebue condertă condert ă ai nd ar i deiniti deiniti aprobată aprobat ă ş accepta acceptată tă de pimio pim iorr" cţiun psnat/. Tot o arietae a icţiu nir aogie sunt ş iţiunie pesoniitie însă cu eosebe c aogi sub care unt cuprinse ac
2
z i l
enomenele e prson e fiin ecă ctorul terminnt } ctegoriei "luru Tot ci se mi po cit o serie nreg e niuni c: sufletul energ fcultăţile sufletului grvitte energi vieţii etc i cre nu exprimă cev rel i sun o exresi i cuprinzătore unor serii e rocse i fenomene semănătore Fţne umoe sun noiunie ener1e pe cre le tim in logi ormlă re exprim o re e enomene upă ăsăturile lor genele Cum se prouc este noţiuni generle i în ce constă vlore lor prctică? Ee luru cunoscu noţiunie generle se pro uc prn bsrgere i ontopire părţilr omune le luuio e e fel N vem e pilă spune Viinger o sere e reprezentări el iferiii câini văzuţi până cum In tote este reprentări ră mâne mâne îns însăă tunci tunci ân ân em em strţi strţiee e câin câin cu prticul prticulrit rităţile ăţile lor lor un es es e coni coninut nut ce este cel în tote reprezenările e res comun este oiue generlă Noţ iunii generle nui corspune însă nicio intuiţie n relitte ci e este cev ipsi e un obiec precis De pilă pentru noţiune " boe noi nu vem o intuiţie corespunzătore ci inuii osră epenă oeun un numi bor vere usct înlt mic etc " Noţiune e rboe se rcterizeză prin ev mun tuturr inuiil e rbore i cre nu re eterminre precisă Es nc noe ev e exis n m bieciv spusul u poe i câ
loi o
ihinr
2
negav, eorc în mod rel exis numai unul, ndivlul, sratul. orând noinil generale, gândira abate de realite eoace aestora n" le rspund absolu nii. Există numai " see niviua şi nu o "ste generală," "câini şi nu un" "câine în general numai "oameni i nu un "m n gel Rl este aar nui faptul indival iar non, are nu repetă bolu nimi. Deş nu reprentă nimic, noiunile joa ouşi n imns rol în unoaştere deoaree prin unire lor iau ne udeăie nerle, ale opera mn ae ar se bazeaă lasificarea, odinele, înelegera emonsria Şi conclia. C auorl cestor noini generae, are sun pure i in, gndire ope� mult ai sigur ş mi repede decâ u ee indiidae, iar prin legăurile e s sabies înre ele se fa posibilă lăiea ştinei. Nu trebue uita ns , d oţiunl generae au f pratică, ele sun otuşi lipie e exite eortiă. Ele sun bune atât vrem â îndeplinesc rolul de mijlocitor, fiind înlăturate imeda upă aeea, noci o pârhie re e aă la o parte după c am seri e la o muncă oareare. al el i imporan l asei clase d c" iun ese noiun e "subnţă sau de "lr (a Ding). Noiune de substană nu exist însă niri ci în relitat nouă ne sun dae nmi proprieile lururilor; înlurn susi acese pr prii un io ubsn. Ci Tai, Vh îşi nsuşeşte deiniia aceuia:
2
Ş
Z u
oiea m e subsanţ ese prin urmare nuai un rezuma e ese ehialen u uma rpeenrilor care o ompun upcum un nmr ese chienul sumei unţilor i upum un simbol abreiai ese echilenul lucrurior peru re e s ca sen breiai" p 412). Fcţin is. La ficţiunle enuerae pn aii am găsi o baee ela lie cons inr'o chimbe ai ul u pui arirar ace3eia a fiţiunile herisie se ue îns ire v n r v u oniţi ca ces nereal s fie conaiou n ine ar puân fi creaiune ce nu exis în relie De ex e mule oi eu fi expi un complex al eaiii s mse auze neeae u u ă ă sn sn bin binee execuae nu numai la o bun orne înlunrul fnomenel ci i la prgirea unei soli eace Fiţiunile heurisi apar e bieiu uni cân o poză a eei nsuficien ri s oei fi fals A aem e pil siseul umi u Po lomeu care penu araii eului miu aea aloarea uei ficţiui i nu a unei ipoeze poez caresian a Yâruu re în se 18 e n Fran o loe une ipoeze la fel în imul nosru poe eeli care rebue ămur fenoenul luminii i ae penru mulţ i cereoi o silă fiţiune Fţn t (eice Până cu am cera fcţne cae conrzc reale De ci înaine spune Vaihinger rii noasră e nreap asupra ael fic iui are sun în conrzicere nu nuai cu
a a
rla ci şi cu sine însşi. na dintre cele a nsenate ficţiuni din gori celor de aă ese noiune lb Noi onideră ciunile oeneşti lire şi în concinţă fce pe oaeni esponsaili e ee Este însă ast de? u ăci o aţiune asolu lieră nu însenea o acţiune decuge su i naştere din niic o aseeea aciune na însă ncio vlore din punct e vedee oral fiin în contraiere nu nu cu real ci şi cu a înăi. Şi ou e pin de contrdicţii noi o întreuină n veaţ de toate zilele ceva ai ult ea foră a drepului cri inlistic inl istic.. N eni n u şar put închipui pedepsir une fape fără să adiă existen lierăţii la baza ei. Secole în şr au diso ca o dogă ajutorul căreia sa clă înt culură şi oralitte deşi cest product este o onstruoitte logi că" To pinre ficţiunle pratie treuesc considerte noţiunea datoriei pe care Maion o nueşte o "proa fiune " a nemuririi precu şi idlurile. dealul considea î sine este o noJune să în ontrziee at cu sine i cu realitea şi totuşi el a o valoae prcti ienă. " dealu este o fciune paci" spe Vihinger textual. Lipsite de o valoe eoretică iiunile îi justiică existenţa pin extraordiara lor tilitate ractică. Ficţunl matc Aeste ficiuni se aseaănă lt e juridce eoree anouă u ă ssumeze un az particular ua general. ndouă însă cazul paiula se opune aeti su
2
sur1 deoare azul eneral nu e at de cuprin zător înt să i s poat ubsma asolut toat a zuri! particulare Un eemplu a larifc şi a bie In matetici matetici rete eomtrie) eomtrie) linia rbă subsumată liniei drepe, ir în drept fiul aopti subsua nounii de fiu leitim, deşi în ealita linie urb nu e ncioat o lnie dreaptă, iar fil adopti nicidtă eitim Acest noţiuni sunt în priie ân ar fi în od real aeeace unt considerate, uşurnduse astel clasare fenomene lor Nounile fundmnae ale ateatii spaiul spaul ol, timpul ol, punctul ini, suprafaţa, nc tele fă întindere, liniile fără lţime, spraeele fără adnime, nfnitul etc, sunt toate fcţiuni şi ca tare, conradictorii Mateatia re o baă o p]ec imaită ba înă i contradctorie Me eerlăr bre. Aceaă etodă îş r ornea în matematic ns în ultma rem, din az aatailor oerie a epliarea fenoneor date, fost întinsă i l alte domenii E cons din onsidear unui fapt eistent a un ca special l multor or osbie n atematică a iu tridimensional e un special al unui paţ posl c ma ult dmensuni î fosofie Kt cosidră lumea a un a pecial al multo altor posible, iar în formele de intuiţe spau, tim i ateor ed el r specale ale uno posltăţi enerale rser ste t suarea endreptţi a unor 'r niidal
Fosfia !cţiontă
a
lu H Vhnger
2
b un c genal. Ex. : numele negative, negative, ionle, iaoale i minare sun considerate n mer, dei în eite sun sipe ea�u five A ne arat în odt că matemtic are aă pu imagnativ şi care otuşi aune la el te core. Nţne nfn Pentu aşi uşua opele, gnde ia mai ca o alt noiune autoare pliă de contriii ininul. Ea e o none pu imagitv şi nu ae nci vlbilitae obi. Con sierm spaul i timpul infinte, ă a ne seam ca i eien oaă ubieiviăi lor o formează înăş nfinitea ce le este atrbut şi c sun numai noiu juăoae spre a ne orenta n această lume. u ajutoul e facem desgur o confuzie uilă, pract unnd lum ilă în loul eei rele, da ă consir faptele e pl teoretic, constm o separa ie ota întru luea ieală e n pros ero er a cee le. Aş · noiunea ininitului este ş rămne o icune tote fii fiiun unl l deşi deşi co con nra raic ictor torie ie cae c tote din pn e vere eoic are ouşi un corşio rol actic, şi anume orentrea noasră n ume. nt m reaiile temaice sun nişte fom asre e c<isene spaiale şi succesuni tem ra po fi re n sii şi mu ă pildă peca secii cn care se mpare în o uri: rc elips parabol hirbol. Tre del mo l ll s numa prinr' sa no. Aste ci teice u o rorit
Z &
foral fnen care onsă dn posibilatea unei neneta şi coninui corări şi riri. Mc orr i ria ria uui eeent eeent erc, erc, elipă, elipă, ec., ec., ă na naee ee une une pror prorie iet t� � ate ater ral alee i anue: apopier e un l elemen învecin. F nională a elipse ce de pildă pn a ouă foae, ce e gec la depărtare inită unul e alul der în sine e nterminaă, putâ fi are sau iă Atâ imp câ s ăstreaz oiia, vem o eisă, dar in moentl în are oale se prpi mai ul unul e aul e apropie e r şi devne erc unci cân depăr a foreo a isru isr u ompe rul aetei reeri nu e poibil epa i nuai prinr'n no�onal ondue deodată ntr'un oeniu ople nou. Aşa de x definiţia elipsei ae să aiă ou ou fore for e F şi F' ce au de păta 2e=m. Aces m este l elipsă un eleen eleen varil, ce poae f ări sau icşora du voie a elp i iar rctrul ei e elip Atât tmp c poă aloare iniă, avem aelaş l de noiune; cnd înă dipar, atunci angem tr'u tr'u omeniu străin. Treer dela elipă e e iscontinuă, iscont inuă, deoaree el ercul u in unul e e altul f întrerupe înt rerupere, re, i n le este pră pastie st cae n ue nic un pod. Intre icşo r ş spa spa compe, spune Vainger adec nt va şi nmi nu isă nicio mijloire. rin or susi i elipa se appi de er, a când isanţ piere ş devine atuni în
los
locu ipe i apre cercul R e prezetare prezetare otă poae mere şi mi m i depre, apul rme îs i epare doeiul imiei Ast ou rumere e pote îăţ1şa u cale, pled ) de lipă şi 2 dea crc Pld dela elipsă şi de mrimea ii m î ea oberăm as ărime se micşorează_ absolut, elips apropiidu-se pri ceat u de cerc Oric de mi aş l el răme to o rime t îl part ai u, u aâ vie mai mic raţi aceei îărţri s poa cotia coti a la iit Pesup Pe supud ud că aeas împărţire ar i ter termi mi tă tă ce ceea eace ce e e î î cipuim umai cu imiaţia tci ultim parte 'ar i i i, ci iii mică a pri aceas · dis dvei ii i, uci ar coice touşi şi pro prori riuu z 'ar 'ar co coi ici cide de şi F cu F şi tou Cu ast a r ma i o disa care, propriu , , ar i o ds! eoaree 'ar m i iiă Ce am rmări c aceas, se îaă Viier? ă ta o recere otiuă îre elipsă ş erc elips i a ă âdim cercul u ca pecal al elipsi a deci cercul reue cosiea a o elipă atuci m dreptul ă îtreuiţe aceasă ee şi la elipă, c mici odiii, deorece la cerc ex cetrice ese ete de ică Pd c� c je a ae zul Şim eip îce colo ude îcee cerl aă îaă e o C i Aş puea ciar ă desc cercul elipă,
reuşi ă gânec aben inelor forlor u fom rere Ae e înă un gând oribil căc um po eu face nimicul eva? Poae o evină reoa um Eu puea ă au pe o � un număr, hiar un nuăr innt mic cercu de vn vnd d a afe fell o lă dig digur ur rnr' rnr'o f fun un conaicori e e In et caz nă ot ce valorează pe eipă valoră şi depre erc cha dacă n loul ăriii fini unm o At fapt e poat exima şi n fl urăor: frnd ul ar o elp, eu fac o gral, deoaee l elip un dou fore, iar la erc numa un miloiu; e a nă aa greal contuu ai iă deece mcşorez contnuu Gala a f dei infinit mi un când eu pun a ininit mi Deigur ă ervec aci de o noiune oate conradictorie, conradictorie, pune Vaihinger, câd _rn aa o a doua greşeă ar cu aceaa u mi ajung elul conierea şi raar cerculi upă anaoia elpei A vb r analog e e oraă e o ranpunere nendti; eu fa aşi ercul ar f o elipă; m iŞ cu ae cuvine n enri pur 1coce tve ca n m untie e eci f iciu nfn i? Et e u cuprinde oal reaii nd a l l or ii s pope nnu nnu na e lt r miorar au r ua n eleenle lor ăă otuşi oiqdă tât imp cât acel elynt oioa e rzn Jnu eveşe prin u
Foa fcţonă
Vhnger
la smplifa ândrii prin întmrea unei anoi foţt, · uni luri înt ifrit spci su modur. Ti st apt ce a noiu infiniului ic s onrdictorie. a un brid, oarc înr sp eciil mti un sal nool n nimc v vşni prstie. n infiniul mic se cunde în acel tip cva şi nimic ar noiun ijlcit l rue s unea în si einri contrdictorii, vnind prin sta o pur ficţiun. un pu pu blu C se spiul El o psupunr eii. Aces cuvânt psuunr" va a civoc, deoarce sn suile ui po multipl. "Psupunr" poate fi d x spaţiul v emc, dar dar to o pupun" oat fi şi fpul l o ipoteZ fr de are mei nu poat st. ela înpu um fir, spn Vin spaul mtic u ntindr 3 dimnsuni nu un datum piric, deor în raltat nou· n su dat numi orpuril uni, u propritt o funamnl "îinr" iar nu n spau i pur Fpul obec s dsprid ' nd co cor r de le le ai mul mul ori lumn lumns s ri ri nun nuneco ecoss pu pu şi tran tranre ren n i inolo inolota ta ului u pn oicl ndivil s'ar i ntr'un ntr'un spaţiu gol. As n numi aren i ali n of umai niviualul u o i, înd. spiul pur ş· solut nu p va nc v .
2
e< -
oare une poteze oree e o noiune pli onraici. Noi stabil ns pri ondiie une ipoteze este om lipa de onradiie. Nunea spţiulu îndeplineş n perfe ondiile unei adevrt ficţiuni eoce id e inre r eva ins, a eva exer� r lrur osite n fap bsr şi poibil. Cu oae esea noiun de spaţiu e nesar şi rutuoa. Fă ea nicio perţ nu e sibi. um se naşe aa noţiune? Ea se aşte in raportul ururilor, aeste din rm find nure sau u ale uvi lsân mtea şi ntensitaea ei s ad rea pn l r einem numa raporul ur a lururilor aeriae, iar cestea dispr. Notn spaţiul cu R, iar fenomenele maerale, de ar epinde el, u M1, M2, M, ec., oţiem uoare unţine: R = F M M3) Sau dac y îneamn rimea ependn, x ea de sine toae ve y=f(x). Lsnd pe x s scd pân o aun rebuie s dispa în d naa şi y ns no nu m p X s dispa Omple pân la O i numi n la maginea dininte dipariiei în o, obinnd asel pentru y o vl; a ş onne ocmi eeace c şi e ebue. Pstr u ae uvin R deşi M, M, M3 au dispru au Ş a1 re is: "sigm proeul disriţiei se opra î
I
nte a pea su intra nimiul consim p · R colo une M de ae el epne, au ajuns la gni efiaciii lr" Consdm ec saţiul n sne f elemnle de e epin Conchiând putem spune c spţiul atemtc o ceaţie ş cellal ale lor ştinţe eosebie ine le constând num n obiecul ş u me· to lo Find fciun plin de concţii, cine cu nu ces concţ i ia oc m cacteistic e lmea nb epezen Ma te este ş e o icţiue c ş neg, nuc pne o muime e elemen condo o u ne duce sevici uie e un mo a gâni pentu c acest sş aun scopu a ste acest scop? In gene!l se dmie c scou gânii ste cunoşteea; la ept voind cunoaşee nu e un scop pincipl, c un scop ecund el in um scop l ândii fiind de fce po il acţiun mul este esemen o cţn l e o mo ficre a noţiunii geneale meie, cre e pri c cntân in pţ nfini e mici Cum c atomul e o ficţiun a ato destul e l Liebmnn ce onsier c o noiune ineima util Uiiea lu se vee stluci n ic mtemtic · · Ficţnl enie al ze maema ecnia ş fa mtemtc şi doesc vântul i iu ip itouei e icn a lna xă opl la c punct milocu nemişc spiulu •
absolut puncul geu, acio in isans ec ec nica eoeiă eoeiă e plină de asemnea noţiuni abi ae, cae sunt socoite chiar e fizicieni c no iuni auăoae Logica a ebui s învee dela me cnică şi maematic pocedaea funciuni logice la dscopeea lulu, deoaree acese omenii unt pne de diăcii deasemena ficne şi nu o Lurul n in ese deasemena ipoeă uoul acesei oiuni e Kant E u mee odaă în prima ediie " Criicii aţiunii pur pure e ucul n sine o idee pură", cae este egal cu ficiune Lucul în sine este o noţiune tot aşa de necesaă în flosofie, cum e iaginarul n matemaică enu a e expca a bine lumea repreentăilo, Kan admise că lumea aevăraă consă n lucruri în sne pin acsa el nu voia nsă a nelege acva dec că no rebue să privim exisena eală caşi când ar xisa lucri în sine, lucrază asupra osră, producând în oi aoi rerezentaea lumii bolutul ese ulima ul ima ficiu fic iune ne El o înosăur eafizic a infiului maemac rivind lucrure in punc de vdere al psiivislu cric, constatăm că nu xis niciun aou, niciu lucru în sine niciun subiect şi iciu oiect Din toaă construcia lii suiecive nu ămân în ultima analiă deât snsaiil, ia pentru posivisml crii nu exisă de c ordinea de suesiune i d coexistenă a fno melo oserva Orice ală ăurire a enoenelo nu se fae dt c miloace uătoare ale gândii icursive, ă fciunlor Numai psiivisu ciic e lis colet de ice fici
eoi loiă iio se mfc n nl lor or în întrgul 1 Pozija f cjunlor ş a semfc sstul log.
m rătt mi ss n m gnrl cre sn fic inie ele mi mpne şi !m cnsatt că nee inre in re ee n snt ficţni ficţ ni pre ci nmi semificţini eece eec e n nrnesc de n re condţiie condţiie fic viăţii Intre semificţini şi ficţini e n i ci istă n pnc e trere cre cnstă din fic ţni prcie pnc ea cre ncep pi ficţi nie pre n cele ce rmeză v rei să elimiăm ş i ecis nine e icţine ţă de semificţne pr cm şi fţă e le eode iponte le gânri cm sn inţia şi <cţia ipte Fue emfue De semiicţine m v că iţine eoseeşe eoseeşe prinr prin r n fel spific rel e e m m e să e s e rel esigr e relie nsă pe cn aere semficţinii e mi ml teilă er ficţnii e n pls şi formă eoree violân lege idn iăii şi cntcţiei vine n ontrdice şi c sie î ngă e eu î
o
ricie nua u reliaea ar nu şi u in în şi iinea vne imporiv î onraiie u raa c şi sine înş
Am ma spus că ore fcţune ş semfcţun ree să fe nsoţte de gândul unu provior ce va trebu s cedeze locul adevrulu atun când acesta se va v. Provzra aceta re un ubu aspec: storc ş logc. Cel stoc ese înlăura cusl tmpulu, cel logc n cursu operaţe s alcu!ulu Cu po zoraul orc sun prevăzute emfcţunle, cu cel logc, fcţule. Dacă vre, a dpare, ă consderă e fec (Fehler) o abtere ela realte ş ca re lă (rru) o noţune conradctore, aunc am putea num semfcunle ,defecte conştene " ar fcunle pure greşl conşen conş ene e" sau ,conradcţ nştete. Semfcunle servesc a mul la sco pur race, fcţunle m ul a scopur teor teoret etc cee ; prel ma mul evalae, celele a ml l nelegee semfcnle e rduc a ode eto dlogce, dlog ce, fcule fc ule la m mv v n n teora teora cunoater cunoater ; pmele sunt mul etode ndrece, eea�te ma mul oun norecte. Semfcunl un eva ândt n locul a e da, pe când fcţunle realzeă ceeac e da autoru ceace nu e pate gnd; prmele dmt dm t rlul celeale sul. e c smcune se aba dela ealate, evtând reut ţle e le es în cale, fcţune crează snure fcult fcult8 8 pr prele ele falsfcă falsfcă ua reat reata aea ea daă da ă e e a gs adevaa reaate, celelale o f nentel
gilă gilă sp sp a o f f în înasă asă Piml Piml un olu p rn, p rali t , l la at în ar; prm s ompo faă e ral n mo ontrar, llalt n mo contraito miun sustiui ruu va scimbător, ll inrou mbr posli; piml sunt aă substituii, alt intrlaii un snt mai siml u s pin ralit fiune f iune pu su ai oplit Grşil siunlor sn grşli potra raiăi biti, p cân grşlil fiiulor sun grş for ml d gâni, grşli logi Priml blă p muri ob nu, llalt rumuri nrise, priml oifiă raliaa aă, lat incă cas aiat u lm lmn nt t nu aparin a parin i, ar servs a prinra i cne nduce i duce Fiuna s i inui şi ua o mtoă sau n mio auto a gniii Aşr, a nu s cofună u nuna in mtol asa, căi p cân nuca incă numai rumul dec p r n apoim l şi învngm gruăl, fiiuna nil arată p inirc, ai ooll nuia o moologi a ştiinor natual sripi srip iv, fiuna o toă a şnlor mati xat prm ş a isiplinlor poitc moa aproap uşi găseşt înrbuinar n şiinl scripive ş iore Dş srâns lgaă d u, a s osbş totuş· asta prin faptul că e un oo, i tnul ral in vr i s ontrice u sin îns$ otă lipsa unui atrial al, fcuna li
U
ehe a avt t mae vae pată, dnd pe la o nă ase a nmae peătnd n md est adevăl s om tee l Dawn Dp e şa ndpnt e de atătoae " , nea oethe a ăt, e a pegătt înă o potă, e a l awn, dp ae tae mee anmale desnd în m eal nee dn altee De see dne e ş pteă ese m ae n evdenţă, ă p ând ethe tăgădeşte etenţ n asemne anml ognal, Dawn dmte Aşaa ţnea n ntete să ssnă eva e, va atl ăa eatatea pate altă neleasă Un alt eempl Una dnte ele ma mptnte plee ale şne este nstt matee Asp e s'a mt până m dă păe ma mp e Una dn aeste păe ssne ă eementee la ae a s edsă edsă matea până am n'a n' a ltmele ş ă dmptvă a pe edsă nşte element ş ma m, pat har a o matee gnaă Ust Ceaaltă ăee se pne p n al pnt de vedee, ssnâd mtea nstă dn pătele ndve ş nvle ş ae a ha lpste d întndee, dn atm Pvnd aeste te ontăm ă âd pma n dă deât ate pine nm, e de dă e plnă de ntaţ, ă dă pma se poate poate înd eş veodă aa ee, a da da atom atom m ml e p p ş smp smpl l de nedvet, atoml nd o eae ontadte Că a dme
H hg
ev nnns, ae pn smae trebe s e dea eva ns, ee o r ontre Fcun ş oă Fnea os onsdera arope odeana ret oe, n aa aser e exteore east Se eege aeas onsder s, dn t de veere eoog ntre ee este o mare eosbre Aa de ld otea se reer totdena la rala eând a ale e se vo esper eror s doveeas temnia, verâno a adevra An o ote, a e ex a om rovent dn anmae aere neroare ssţnem n asta exsena ea srmoo o ş a no a rt atn am tt eree ret exstenţa or Dar nd nam tr, stm onvngerea gs r aesto elemene rte L sblrea ne otee snem onstrân e onenţa eg saltţ Altel se prnt ns staa a ne Cnd Goete ntrode nonea e " ,anmal orgnar Ur er er ), dp anaog ana ogia ia ra s e tratate tratate ş exlate exlate eellte anmae modr ae aest anma orgnar, tn avem e a ae u o e semt Când a ntrods as none, Goete n sa gândt n moment exstena ra a n anma onar, el r nma atâ sţn, toae anmaele s e onsderate aş m a deenen n anml orgnar, mo ale Care e e a ? "Consdeae ş ând ar t exsta n asemenea amal " L oe, dmorv ormee nme s onserate
� uu
,redctibie la un tp şi se azză obseraţe, a ărei eacti eactit tee rmâ rmâne ne de doeit doeit induct inductiv iv rim prer e, care înceră reduere eurlor m ere l o terie rigină uni, es o ipotez psibilă, ce de dou_ cre înerc edi m eriei tom, se o ficţiune Ficţiune est o schel e este înepr dup ce ş îndeplini roul juător pe cân ipoe e ca o scelă cre nu i e înturt, i e ncorortă n onstrucţi lădirii "Deoseirea propriu zis dinte mândouă este , icţiunea e pur creie utătore, ocol pu, scelă deră re trebui dtă din nou jos ipoe qimpotrivă ştepă o fire enitivă e se mi deosees şi din punc de veder l copului, căci e când sopul poezei ete teore dec de a une în egur dee empirice oerie de epeienţă, scopul iţiunei e prti umai po z crz şn r eoaree numi ea tinteşte l stblie de raporturi neshimbtoe şi l identiicea acestor ra portui u reite, e când cn prour on o nlgr prn Iotea rămâe, nu dpare, eru e sc sine icţiun e dispare, cde, ci e ijloc şi nume ilo etodoogi ş oml ficţiune greuate nu de pe noiune însă, pe ace e se poe dobân cu utorul ei l potez noţune e ptul prinipl poeza e un rezul gândirii, icţiune e un mijloc şi o metodă aestei Iptez ută nodeuna să nlăture contrdiciile ontatte iciu ne produce contiuu ontadcţ logce Ipota vre
Fosfia ficţinlt a u H. Vhiger
41
ecopere (enteken), fiunea să nnee (e-
fnden) Aşa de pldă no ecoerm eg e naur, dar nvenăm man Atomul nu e o esoperre şnfă o năsore, nvene Am spus a us ă otea are nevoe de er er cre Dar oare fun n'are ş nevoe de aşa eva? Desgur, nsă ver făr poee orespunde justfare fune Verarea oee se onrm de expeenă, justfarea fue este ndrepă nsă de sevle pe are ea le adue gândr Su ndreptărea une asemen rea ar usfar n realele serv pe are n le pun la nn demână, altfel ea treue ă dspară O fcune nu poae f verfă, deoaree a upnde n sne a noă spefă aatere ela realae In ce onsă de ex justifarea fun aegore? In ordne pe are ea o salete prnre fenomene La fel e ş u funea de "susnă " areş } ustfă exena prn aee ă fe poslă deea de shmare Duă aeas dsue neesară aifăr uncelor de vedere repreentate e ee două noun dsuate, ematând ş sstemaând găsm la fune umătoarle ratest de eaă
° ere ea reaae ş conraca cu ne înş Cm am vău ş mi sus unea nu se preo-
cupă de potrv rea e u >ltaea, um e al la poeă, are e o exprese dequată a une ealt nă neunosue ş pe care vre s'o prente â ma ne, ea e o run repreentvă deva ş suevă, exluând ondena dn aul loulu
4
Neneeândo reu, iciune admie ireau imposibiu even prin aeasta contdicoie cu sine nsăş 2° Uttta atc Dacă ipoeza are o utiite eoreic, înru respecnd reiatea creează ştiin, apoi ficiun, desconiderând reaiaea nu poae fi admisă e pnr imensee se servicii pracice aduse gândirii Utiiae ei nu poae fi verificaă, nsă poe fi justifi, ar ceas jusificre onsă servce pracice de naură cacuaorie i euristică e care e duce 3° Contn t a Aci ce mai hoărîor punc de deoseire a fţuni e ipoeză Ficţiunea conine în sne eea unu ovzoat ce v siio să dispaă aun nd avău se va ivi, r nu ă fe conră, a cu cazul a ioeză Ficiunea Fic iunea neînsoită neînsoită de � aces gând gâ nd e provizorat i e fsie e o ioe, r nu o ioeză adera, ci ua fasă Lămurirea deoseirii ficţiunii de poe constiue, upă Vihnger, puncu cenr ope se (Als Ob} 2 Anlza ş ensul lu � câd" (Als
Findcă am auz mereu pounţânse în pgnie peeene raportu d paie cai câ e bne să rcurgem un mmen a gmac sp c mai car De afe grmti e un domenu foare ogicei, ajutâno să cuegă maeru şi s ezve o mume e proeme sui In m
Fosfia cţnată lu H Vhgr
tin aces rmen ete n imba greac W E [:OE], W E Ţ C În mba ancez comm mb ngle as n imb geman s o Enmerii ui aihiner pu oga şi termn omân c cn, spre a i ompect Toat ciune sunt omaaiuni, inierent a gupa compraiv este exisen sau se creiz acum Airmân: ateri trebue consierat cş cn a consta in aomi, ici maei e compra şi aper ceput e o gu nou reiat care, şi e cona ictoi n sine, unge toui pri eata s spriine ininteigibilul pe inteligibil Compaaiunile acestea se ac n unle cazuri mo ec, n alte zuri ns inirect, printrun mmbu iocior Di acsta reut iarş o eosebie nre semiciuni şi iciuni şi anum la seiiciun aperepia comparativ se ace n mo rect pe ân la iciunile ure inirect De ex la iciunile astrctive, muimea enoenlor mpirce se pun n legtu compiv cu acceiunea abstract r vreun termen mijlocior, ci irect Un exemplu e mijlocior l ave n ermni iereni! şi at primul ân posibi susumara iniei curbe ub cea rp, a oilea eprezn materia sub om e ss clculabil Toate iciunile se reu l compn ncc , ae colo une nu gsim cmpariui reae recurge prn ncercri, a iee compaaiuni e ce? Pentruc numa ceste copraiun ne ru sentientul nelegerii Comparaunile la cre e
ugem sun nă numai ioae proviii are ne fa posibiă îneeger, pierzânduşi după aeea va loaa Cum aar dei di es un e vedere fiunile e apa a ooluri, şireti u are gânde reueşe s treă greuile oe în le e e itte, spre unge la noştia deis Până s dobândeas aeastă unoşină, gâna diur siv şi podue sing ulte nurăuri şi ge ti pr muimea de roleme şi le scoe în ae " Orie proges e ăsumpăa numa pin ru , ae rău însă nu e n reliatea îsăşi uma n spiu uman, deoaree eau nu urmeză lgie logce Afmarea ă fiiunle se du l aperepii om piv spriiniă şi de fom ei linguistă. do ee n po d partile l o aşi ând pariculee şi e (cş) sunt omparative e ex linia urbă e privit c ş ( wie wie ) seie de ininiesimae Ai ve prin urmare "e dintâi a peepe omarivă, unde lina urbă e perepuă de reaiunea rerezenttiv infinitesmluui. A east ompaiune ese modifiată îă îndaă de eleat partiue wen şi o b (âd, aă), nefind astfl nici un simpl tro, ii o nalogie reală, i plsânduse l mlo între trop şi analogie, adeă la fiiu Daă r fi o analogie sa u implu rop, tuni cmpariuni ir fi sufiientă artula w şi), r fiindă nu e ii una ii alt, parula (aş prmet ol wn ând aă), a ai s aşi) ados âd, dă).
Filosofa ficţontă u H Vihger
4
C e cupnde n ce os? n pcul we (ând dcă stă diee unei condiţiuni i nue u z mpbl ecă negul mes de ide l un fcţiuni. ă puem ă pul we când, dcă uni oinem ppoziţi " exta ininiesimle, unci eui să csideă lini cuă consând dn ele " . Su: "a a e xt omi, unci eui ă pivim mei c consând in ei " . Su: egosmul a singuul eso l cţiuni omnei, unci puile socile eui să fie deduse numi din el " . n poposiţiune condţionlă e pun un iel, su imposiil, d ces nu fce ipoilă e nmo onclusiuni dmiee ptânuse eţn foml. Ce s n we we i ls b ( ci când când ? Ş ci, spune Viinge, euie să se sud cev, cu oă ilie i imposiilie meii făue i pe o conne poposiţi coniţionlă. Picul conine oâe, c e geuăile menţineii mle dmiei. ne we (ci i we (când, dă ne ls (i b când, dcă să s ă o n n egă popoziţie sunţelesă. Căci, ce nmnză unc când icem icem : "mei _eue onsieă, aş o ? " Ace âd (wie wenn, ls cons din o nsemnă c me ce ne ese dă epic ue onsdeă sfel um {we} fi s'o , wenn cons con s din omi" . Su: câd su c ( wenn lini cu eue ă n fel, um (e) f s'o â u (wenn ons d
Z ec
ininiesimae Sau "apotuile soiale tbue on siea n aa el, (w) a i onsiet â sau d (wnn) eoismul a i sinul e sot al ţiunilo umane " Ce am ătat pn aeast Nim atev et neesitatea (sau posiblittea sau ealittea) uni u aepţiune mpoiilă au ieală şa i se epimă ompaţiunea unei lităţi ate u o altă ealitate, a ăei imposibilitate sau ieai tate este eximată n aelaş timp lul ţiunii e in am e el poposiiei oniţionae Ce onlzie puem tae e i Că la o ueaă iivă s epimă toteauna posiilitatea sau ne siae unei omaaţiuni, a ă aeată ueaă nu poseă o valabilitate obieivă, i una subietiă iiunea ese aşaa o eşală onşientă, patiă şi olositoae Teora eeală a reaţlor epztatve ftv
Din ele sutate mai us s puut uşo ob seva ă, pentu pentu aşi a şi a a ne ell, nie nieaa nu n u po eeaz iet, intuitiv, i isusiv, aeă pe ae şi ooui, ia ese ooui le săvâşeşte a u ao iuilo Fiţiuie aestea tebuis nsă onsieae un el e ute e eee ale ii ( Duhnspunkte es Denkens) şi nii em ale isenei ia âniea nsi ntea a paa tuă nu ese et tot n pnt e tee i sop nal t ct ie ă aeastă ptă
că H Va
pivită c cţine odină fie ă e pivă ţine ideală şi dei etică oinile c ce opeez ânde s şi nişe ame c jol căo se leă sţii, ia oanizţi pshicli pote fi omptă c o m l i vn t în fptl ă idi etăi mi c eneie miă Cci psihicl măeşte, şi o mşină, economsie de eneie, i pocesele li snt mecnice, n nmi pentcă se eso ,c necesitte mecnică , i şi pin pt ă eeiile li e pn ceste pocese O mină este o nsocie c jtol ăei o mişre oi se eetă c m pţină heltilă de eeie La l este şi pihicl omenesc şi ocmi din cestă ă ă t el til t il nte mină psipsi hiă pote fi conidaă o mşină şeztă în onism şi e eonomiseşte eneie, o onizţie ce fce onisml cpbil de ş îdeplini mişăile sle pe cât mi til, decă ped, eleant şi c ce mi mă cheltă de eneie (p 77 Dpă Dp ăm o mşină e cosă din păţi păţi ce l eză pent elş scop şi întl, tot ş e şi c psihicl i cţinile indiide e psihicli pot fi considete ,c nişte mecnis econodmentl di mise eneie eneie şi ce îneplines t se pote de ede şi til I elş timp psiicl e psibil de pefecţion şi o mşină, însă ncon ncontie tient nt on onc c tebe s ă se se ite însă ă elem element entl l pinipal pinipal ci îl fomeă podcţi, nmenl, n mşin
i l e u
înăşi ce e nui un ijo d pii "uti endin este doânie uno ci utie su e pi p it t id id : a aţunlor e Căc i ci, ntoci tină, o eă s se conidere noiunie c sc n sine, teoicu fiin nui un ijo pentu pctic, ,funiun oic ui un ijo cte ctvitte pctiă Din cstă usă teoi oic ficiunio n e dcâ "o ecă âniii " ,o tenooe funciuni oie, "o teoie ijceo d ândie Ficiune este un ijo eeent de pune ândie n e, d odă e i ndepini ou e e îndepă ntoi ci o âie, cre ne jut idice unei euăi i e poi nu e eces Ficiune nsă c jo d ândie n e eite deoece e e u cece ne e dt pecepie, fie că e de ntu·ă intenă, fie că e de nt eenă, i considee ei elă e dep onse cin ntinoie contdiciue Concui e se pot e de ci ete că " otvu ce pne ândie în ie ese ontci pinipiu făă e ce âde nui pote jun eu, findui "ient i constitutiv " Deen c nte dv i eoe nu există o nă preisă devrul fnd oar rşa ea ma Lue e peentăio nu eă ăc e e nui nei ăou ose " ci e suiectivă; subiecivu e în ficti, fictivu fs f e eă Stădni tiinei este e fce din ue epeentăio u instuent neces pentru u i ciune; d
că
H Vh
aeas ume repreenior ae eă cea srădanie şi re e numiă deobieiu ă, nu e deâ grea cea ma ui, deă ae mode de epreenare re face posibi ciunea şi acuu ma repee, mai eegan ş mai sigu Adeă ş eroare d su aeea upranoune de mo penru cauu ume exerne re find mou e mai iu pe nd devă mocul e ma u
sorcu cţ Fna a G
iunea tinfiă est n coi a imuro oui eoree, entru ariţia e era neoe d li bertte, de indeendenă, e o eaniar uniunii logie de reudeat identăii e cu existena Aes a nu s' utu ns lii deâ n timul modern, eoaree gândire ouui mdern nu se a e cunoae ă nte a i iste e o ăasie Ge cului i lsea aeasă ndeenden gânirii, lui era eaă e sboru ndsne al gândirii, iind ai ruen l ntebuinre noiunilo onradiorii i airare Ia aolo und a aăru onştinţ săr urii int intre re gând gândir iree i i existenă existenă la e e i iii rezultatul a ost o roună desurare eoretiă Pentru grec, gândirea i xisen o una el e re egat de erceţi imediat, entru se uta aâna imrudent e culmile unei gândiri indeendente e erceţie Cân nsă etiul a obseva ă gândie merge ruml su i 'a bătu ela elitate, el s'a crezut nreăţi s ondmne numaideâ nu tilitte tilitte gândir ai tree rin mine aeastă ândir oate otui due ezultte atice eate
Filosofia icţionaită u H. Vihiger
1
Aest Aes t fapt e vede destu de be î memati , dome î cae u li se poe cotes ezulte po si si ive de ex ei u evit cu o tem ieioat o meo pe ae oi, ei de z, o îtebuim foa e des, aum fcţiu : cecul o ifii de mule tiughiui , sau e ae poligo ae o ifiiae de laui oi dameu! e co pot fa de ce c 1 3, 6 sau sau oţ oţu uea ea de ifit, cae p î e tâtea cotadicţi Şi u toat teama lo de dicţi, Gecii 'a obseva totui c oţuile fudametle le geomeiei cu u de ex puctul iia i atele au atu fitiv Mule di oţiule tiiţifie le Geio iu z a ficţii, pe câd petu ei eu teze sau dogme Aihiatea geac cuoct îs i ea ficţiui, adec fome de epezeri îsoie de otiiţ fictivitţi i ubectivitţii lo, a ficiuile ei eau foa foa ee mpefec mpefecee i udime udime a a de e si î poiic ficţunea topic u l la Plato, pe cd fel u de ai peze ideile a petu dâsl mai mult o potez au chia ogm si umai peu oi ei de z, o ficţiue fa de aces, tot l Plato se gesc ficţiuile mitice da estea s mai ml legoii poeice decât fţiui tiiie Filosofii eci mai oside c fi iui dogmee eligoase ieit d , pecum i ii eligiei popuae c te cuvite la Gi sim î floae ficţiuile poeti i estetce a cele tiiţifce o paiţie ese î deosebi timpul mode
2
O cţiune u valoae ăsm n anichiae la Par
menide şi anume e că mlilul şi schiborul nu sun deât aarenţe, la el şi devenirea, căci în mod eal n ăsim ât ese veşnic neschimă oare şi nemişa nemărg şi asolută Aeaă conceie o oleează Prmene ulero, rin a irmaţia că aeasă lume a aarenţei ar consa din două rincii, anue luina şi înunerecul sau ocul şi ăânul, iar lucrurle n'ar i alceva decât un ames e ec din acee elemene Isoici ilosoiei are au consideat aeasă conceţie a oez reşesc, deoa deoaece ece cnorm cnorm sir siru ului lui rime rimeii ărţ ărţii a mea mea izi izice ceii lui Pamen Pamenide ide nu zice zice că lume lumeaa enome enome-nelor consă din oc şi ămân, ci umea enomenelo oae i riv d ar consa din amânouă Aşa dar aese două eemen unt entru el nuai reaţiu reaţiuni ni d nu nu _ ci ci Tot de naur ictivă ictivă ese enu Parmeide şi foma serică a exienţei, deoarece el nu afrmă Absqluul ese aşa, ci pa p cd a fi o ră, deci un mijloc erezenaiv care ne ajută, daă nu s cunoaştem, ce uin să alcuăm neerezenabll Cochizând, uem airm, sune aihinger, aihinger, la Greci nu se ăseşe o deosebire ne în ioteză şi icţiune, ci se ace o conuzie, iar acoo une ioeza ar o acceune cv nu e dâ o ţu tă sau tlt D em s si o um de icţiune în ensul nostru e z, anc uem ala numa sctici, căc numai la e cae oie aa ca ceva ce nu ren eresia o
l lt H b
eiă a reauui ci mijoace de rindere a auia şi numai ei er conşienă părura dinre xienă şi ândire 2 R R
pre doebire de Greci a Roan ăi o pecie e iciune iiniică anume cuna juc deoarece prea compia or ieaă uridică ia ondu n mo ineviabi ci aşi zi o aşa şi racic epuui de aunci 'au ivi numeroae cazuri are cu oa ăiea ii nu pueau ouşi i cupne u ea ci a o aee nevie de i uuma aor azuri analog şa de ex Fre zice Lx To a n 27 au lu co lg: o g cu cu lg lqua cua conc ur u la conon cnau aqu n : v g lx Conl anx u qui aud ho or nu ou ana rnd valn c in cv dcen qu x uodoo ng o n cva tanu on qav inr ho fcn e neuineaz ermenu de fciune ei unci când pe aza uni ei oarecare e nădue cuiva ă fe conide conide nr' o aă a ă ia ie deâ ace ace n care care e a ă raiae r aiae ea ea orneia hoăr c eamenee aceora re mo a uşni ă aiă aceeaşi vaoare pe are fi avuo dacă ei ar fi ded n au or eea eun r'un hip oarere că aeenea oameni au oncepu
estmenu n , u oe ă u ăcu n miocu umnio). est ne nică estu e cesiee fcţiun Roni. Puy efnin ficţune Ron "Reaenypde d sshen Aeumenhf sune că e e " o uue o oco uică, e e detu eton, onstân n cee , n numie zi, eee ee etu eu să ie ms ntâm su ezen, e nu n tâmse i nu fuese e f. Pn cest nu mie conecne uice e tee pesuuse nu e ntâmse cum evee ee " . un z, con ti nuă Puy, ân un stăn entu utu noue numte ânge i f fos ue n emă, eui fe ndea (ingiet) ceăţen, fe totu f fos znic. Un apte emiuus (ce ce i eu cetn) ute f conse n nuie z cnd n suei p emnu (eee dtuui ceăţen). "Asemee acine e ot extns n ficţune te czu eâ cee evăute e ege se numes ne ue Aum, cee extne ogce cee cun tve ot ee ute ute ine us; cne e un oosoe oosoe ă•ă otu ou ev eve e Fcune Romn e ovee ec efet cu eee neegem no n fcţune ă, ns Geci, e foe s eeenă, m s ă omn u se mău eo u sci etc u cu ceeăe de tu u eoe
Ff !ctasă u H ahge
Fcna n Evl Md
n aes tp, lpsnd o prtă ştinfă lpss ş funle şnf deoaree ste par ol unde este înfortoa ştn. 'r păre touş ă ssteul lu toloeu aea pentru ra aloare ş snsul ne fn. Cuântul fune exstă, u a ş ,Goaum medae e nn atntat al lu CapenAdeun rs, 8 ftae f tuostas, ftuose ş însemn năsore nnoasă Cuântul fune apare ş în estta eartă dntre no mnalşt ş realşt, nomnalşt onsderând nonle generale a one ensul pe re dă însă eu medu fun nu orespunde elu de az, ă no unle generale sunt după no n sen nega "e e pres pentru nerea, de năsore ură, ar î sen post "noun e seres la unoaştere, de noun u "alore prată" ş l ăror nadeă su poslt este edenă. Totş nu se poae nega un progres în dete nare etu onept, deoree s'a pus păt un exagerăr exageră r nepers nepersee le reşt reşt lor, ar atruau o ăre noun generale o exsenă pltonă. Nom nalşt nu puut însă l o omparae nre f unle raonae ş ele jurde, ă ar f făuo ar ns l onluz ă funle raonal u pentru unoştere lş foo e re u f unle urde pntru ştna dreptulu " . E u d preu funle, sootndle nute, le ad touş utltate postă, anue ă unt " ntrumen
Ş t Z
le psihicului cu jutorul căora cea pune t ânire e ea în mod indirec" Liba lină fiind foarte bogat, a da cuvânl recesc E � mai multe sensuri succesive n tablou al acesor ensuri ensuri : U ' E �
/ \�
m prp p cjecr pe c
Su au ps este simp accptare, propo
ţunea, ir ira aţţ prncipum est estee = ?;( punctul d plecare, este expresia limbilor romanie pentru ipo esă presu este un termen uridc ce indi "o presupunre admisă pnă ovedire contriului c sa tnsmis în oate limbile moderne şi în eamnă : ) o născocir născociree incinoasă, incinoasă, b ) o născoci născocire re poetică c) o născocire miică d) o accepţue gre şită e) o ficţiune_ ştnţifi Dintre toate aceste ensuri, cel mai pun consde a fos ultmul, adecă icţiuna ştiinţifică termen cre înseamnă după a c pţiunea lu aihinger " născoiri ştiinţific permise au necese" ( issenhftlic eaube oder gebo en rdichtungen) Fe n oa oeră
In impurile oderne ficţiunea pă o nebuin are ul mai largă decâ în anichiate ş î evu
l .
Vn
mediu eoae cecet ştiinţi luând un aân consideabil împns eo pso ntea omeneas a o înmulie a cesto nouni Fţiunea ea mi îtrebuina p în timpuile modene os înoial e uidic Cu toat aceste domenle e d pcae au ă u mu ma lt în tmpu oden iind întebuinţ la " " pesoanlo uiîntemeea deptului public " dce ş a stului înuş In peca n nia a lut acum iciun ud un avân se epă şin cu mu euil pecee eibni iea n Noeau Essays u eempu de cţiune ae e at n e decât o eu oul e considet tal uui copil da pe tmpul cncpţiei acesta se aa în a ce eempu a o cţune a a sa i alat în ţa pe timpul când soţi a conpu coilu cu un u ia acest apt a i ştut Aşad e e pii a ân a tat eşi nu este ş deşi se şie nu ese c pe ând o pesupunee cu vlabilae pân la un e e admeea unu dovdie contiulu une apt hi ă ontaiul e sgur " O a cţiune în ngla e XVIII ma ea şi acea oc lcae a leg puea i odeat a ând os coms împotiv elu elani aveu deptul ş pun cua ub a eas ciune e c deugeu o muţie de onsecnţe pint cae ce mai mprtant ea aeea pocesul jueca d un tbunal pecal numa vertte u ma me
8
Z i s s u l e s c
Codul Napoleon uprinde ş e o ulme d fi ţiui, a de e mobil unei femei e onsideraă un bun imoil, iar în anumite azuri enfan o
Fosfia ctonă lu H Vhger
prcice ş oap eloc în ştinele expcte, e oarece în coninuul f cţiunii nu intră no de ex p care, ci aceea e "uşurre gândirii şi tngere de scopuri practice . icţiune fost întrebuintă şi n foofie, cu u ezultat mult nfrior celui l tiinţeor pr tice n general i l matatiei n specil. Mon dologia şi rmonia prestbili le lui Leibniz fos onsideate e Mmon c fiind ficiuni, deşi n'r fi ost czu, pentr otivul că ic_iunile un siml creauni uile, e ând ceste două n'au n' au prope nicio iite, ar î plus ele vu pentru Leibni valore unei ipoee. C ficţiune ar put f onsidert mai degrbă lelmu lu Spino întrucât a vut o vlore eurisiă foarte impor tant. O înrebuinre forte ructuoasă gsim l Kant c lucru î sine, tegoriile, riune pură, intelectul pur, intuiia inteectulă, etc., deşi el nu şia t m toteaun. Herbrt înteuneă ic ţiunea, dr nr'un sens greş it, deorece ui tribue un rol în gândire i n existenă, onunând n acest cip teori cunoterii u metizia, prinipiul gâniri cu principiul exiteei exiteei.. ntr' dv dvrr pentru pentru erbart ficţiunie u rolu de " expli lumea eno menelor" , eeace e fs, rerc Vihngr, deorec fiunile nu ajută expcre, caluul reului, dr ee nu sun "milce e explicre " , ci " miloac e culcure " , ar rumul l nu e al existe ţei, a gândirii. Tte ceste ne u la oncluzia "n losofie cune nu trebue ntrebuint în
Ş t
Z is c
aceeaşi msu n atematic " ş că aă ea poate uce în mtemtică l eultte om e iportant, nu tot aş stă aul u ilooia, une întruinţarea ei este aeea oarte primeioasă, ucân la reultate compl lse Ş cu toate acestea icţiun tra ateniunea celor m e seamă iosoi moerni începân chiar cu Bacon, care consiera aceste fine rept ipotee alse, iar Leibni încerct să ea expiare meooloică iciunii uriice în Nouveaux Esays Dei Loic ela PorRoal nu i în cercetare teori iciunii, se poate totuşi irma teoria abstraciei este oarte imporntă pentru o pate in iciuni Printre Printre ilosoii car u ocupat u multă înele înelee eee e icţiune, puem cta pe Wol, cre a scos în evienţă icţiunile matemtice, pcum şi âtev no ţiuni şi operaţii iive iive : � racţie, ar ântorilor, , irmn spe ee ă non sun erae quantitates, se sltem imainarie " aimon a at icţiunii o eosbi ateniune, atât în e privet metooloia ât ş teori unoterii, iar upă el Herbart cu le sale păreri întâpătoare " , "nono ţiunile auătare e spaţiuu " , "iviibiitea matematică punctului , "onsierarea punctului c mrime " etc, a urnit aterial estul e uicient pentru consurea unei teorii iciunii, ără o ae însă Lote introus poi icţiune n cercul iscuţilor loice, iar Bain reuşit chiar 'o acă
F ct
Vr
61
apo Loke ş Hume u u e patea lo d ontue, ăa ost aş e puţin nsemnată nsş an a ltt nouno subete, dcnle la sensul e iţni oie, ş um sun oncepute e Vaihine, eş ese ni el n os pee sp .
onsenţele epistemoogie 1 blea funanal a o
ste fap ert ă pihiu, peuând maeu ensibi funiza de rite u autor fomeor sae ogie, e îndepăeaz e easă reaitate ş o teează pin osuie e subietive Căi " sen saţiie par în pshi poese pur subieive ăor u e or oresp espun unde de nimi în rea reattt tee orium m gândio Leăturie stbiite 'r pute onepe "ehivente spitae e potior e " , u făea Steinh, îsă nu tebue să se onsidere egătuie psihie a fiind o un ee eae. Cu te uvinte, obsevăm m în poeee fp uui ogi "se produ o epărtare e eaiae " , şi ă gândiea şi existen nu sun o na, fieare vând drumur deosebie Cev ai ut depăr are de reaitte ete u â ne ăm pe tetee ai eoue e pshiuui, evennd des de i zibiă. Aşar pmă onsae e e epide 9e a este ă " pshiu, în reurea teiauu a, se epărte ontinuu eatate " , întruâ prn forme sae ogie daogă emene ubeti. ote este însă, adeă de drumu exsee
Filoofi icioa
l H
hig
3
este eobit e al âiii, totuşi gânrea se î tâlneşte continuu cu existena " . roblema e mi gă a teoiei cunoaşteii i ogicei ogicei este este ei ei st st "Cum se fae ă eşi calcuă în gânire u o realtte lsifia, otuşi rultatul prcti e aevra? " . omeniu e a tre bue căut soluţia nu este cela eaiăţ i al dr ăci proceee auri ere pă legi veşi neshimbătoare şi inflexibile, omite iin e orb neesiate, pe cân gâni tranormă mteiau sesibi al reităii prin tegoriie ubtie. au lfel rea " Cum se face şi allul gânirii este onceput şi eecuta în l hi ecâ el a faptelor obiectve, totuşi mânoă ăile se întâlnes şi reultatul se potriveşte e minune? " . Caşi mi sus, soluţia u poae vei eâ ela suiul gânirii, ae spre eosebire e inflebil şi neshimbăoare atur "i lăioasă şi ai a pabilă" Aaar funcţiune ogiă schimb umu eal prin aiittea sa, înepărtânu1 e realitate, iar sensţil oată intrate în uprinsul sihicului sun trse în vâeul procesului logi " . hestiune e e pune mai ere este ă atiuiea oasră aă e fnciunile logie şi prousee lor trebuie ă fie ntur ogmi, scep ti au riiă esgu ă u poat fi vorb e o tituine optimisă ogmai, prin care li se acor o în îne eer eree ş amira ţie neărgini, ci acă la omul primitiv poate îngă uită in aua evoltrii u inteetua inuficiene
Z i s s R c
nu o a ă zul omul u ra pote fie primeioaă Oiimul loi nu pote n tiui prinurmare o aitude aepbilă Dar aitudinea epti peimiulu loi nu mai aepbiă, eşi repreină un prore fa de op imim E e arterieaă pinr' neură l ip ă otală de înreer ânie ş rouele le, niderând ândirea fiind intrumnul el mi efeuo ,are falifiă realitea, indue în ero ş înşeală' Pemimul loi reprenă aşada n oniderabil prore fţă de opimiul nai, diru ând iolul ieniăţii ânirii u exitena şi ine reonirii lumei externe în ufle, dr nu reuşete ă ne ab omple dela ori onider faţă de ânire ă dă miterea ientităţii dinr ândire şi exitenţă ete u nonen, apo nii o rariul nu e omple xpibil, eore ,daă lume ândiă nu r ono în reun mo oareae u a reală, tuni nu neam putea explia de e alulele teortie onoră otui în ee i urmă u faptele reale i de une rtiă driat de lumea ilă are totuşi ue în ea eală şaar inrmenul notru, ândrea, nu e abolu inutil, nii hia tun ând nea due numai ân în pral une lumi paren departe dei de u noaştere lumei obietie Sinur titudine r putem ' lum a e intrumentul ânir nu poate f deâ ee unu ritim ader au unu poztiişm loi, afirm Viher Viher deoree ri prodar re
F cţ
. Vager
şi lipsită de redeăi, rtiismul onsideră at funiunea loiă ât şi produsele ei ,produs loie, adeă eeae ee sun eaate şi e ere în plus o "dovdă peil" 2 Caeorle ca cn
Vaa psiiă mu e ăset la rsrue drumului pe are au sensie în fe şi r mului pe are îl ia noţunle şi eellte reaiuni psie nd se transformă dn no în sesa, n iun prti, de "între ele doă şi del intrarea şi del ieşire sfletl nsaiile odă inrte în proesu pii sn prelurae mi dete d tre sfle reain intuitive, iar diferenier oslui de sensai în " ruri proprieăţ, în ,ne pi nu est de o aiune sbietivă Aeste "lururi şi ,n trei nu sunt de fap deât forme aperepive î are se srâng şi se lagă sensaiile, iar înaine a ele să ap, forând şi uniiând, fiee inuii are v partiip l forr lor osă din n on lomera eni d elemet psi Cum e formează şadar noiunea d " luru prprieăi ? Prin repet repetirea irea ontin ontină ă nor nor sens sens leate leate îtr îtree ele ele De ex dinntea sufletului nostru re mulime de prepii inutui, animl plante et, dar nu în mod ordont, i aot nsă deşi ursul perepiilor se imbă neontenit, touşi bserv um anmie leăuri de esaţi ren foa
t.
Z e
ese e orm unei lne ramctă rişul ere Observăm ad um ceste leg se în tor ontinuu, um ace lantă aare mereu legaă cu senaia de erde eşi la nceut eastă le gătur este entru le umai întâmlătore, e nu rmâne totuş a, ăă rtr de emnenă Form ucruui u roretăle se " �are şa in mecan sensaiilor: lucrul " om o m u roretatea erde " Surrindem u alte uvinte un oarte ineresant şi nume dou grue de ensai dintre care grua e ă rm re loarea de lu ar gru de "verde ă ppiee. Aşaar onstatm un p uuui ţă de ppiee le. Procesul însă nu s'a ert 0 csa l un mmen dat runişul e, iar întrbea să e e une este da daă, ă, î as a s z mai oate i trebuina acel raor l lucru aă de oieăe sale sigu se oate, răne iinger, ş nume numai rin ace că viibilul e gni [orietate unui luru invbi " Nu num e ândit raortu lur luruu ror roriet ietat atee ea ea mai mult, un embru ortului este îmin n gin r ş trn sorat rn t n uă cune "Fiiune substne se aşte şaar rin tans unerea nui memru l rortulu "lucuortte din eace e dat, n ace nu e dt n ginar Vinger umând şi ână aum e Stental ai dă un eemlu erei nost găsim ot dese evnnd legătur ensiilor du şi alb ub are lăcu aăruu " sicu ntreuin
Fo oă
a
H Vh
7
caegor caegor lcl c prop propea ea sa sa aărl ese lce Ca oec ae n nma aărl, ş all " , r prpree ulce Oservm nsă " all pe f ş propree c, ar n ae z n e ma ma poe p oe vor e aego aeg ora ra " lucru c propreă, c use umele de ahăr per cepe oale, sensle nvle v ropreă Prn acest ft lrul ese n rcl sensao pecepe n mo rel ş e gn Jrăo speal In o ces proces m av nt pore ăle, care fos ae e smr ş po la acese propre s'a ga lcrl, pn gnre, făr să f percep rn cs operne fals fc însă exrem de ml experen, ăc la rep vorn gnrea n v nn rep să onere ,all " c cu ş dlcele c prpree a a pn să e onsere po pe anoă ca propreă, ărora po ea oga prăor lrl daosl " lcr c proeă ee o flscare ş o chmare real, deoace xpeena sflel nosr onsă dec n sens Real nu nc propeăe, eorece ele n sn cât ensa pe re sflel le consera a re în realte nefn ect smple procese î sfle Dac ces cr c propreă î orespnde eva în rlae n ne nereseă, fap cer ese s că sfel a gând acel lcr, r sensale noasre deven propreăe l In conşn no ă a lat aere e egole ş fnconea
8
Ş t
Z s]e c
onnu Ee n sn îns n mo de noaştee m a e Asote ş m m ed m ă vaoea o de noştee este pope nă ategoe snt un mo de ne ptă ş nu de noaştee ştnţă Gândea omte o enomă ge tunc ând onsdeă snse ropeăţ e n u, de oaee e n snt dte în eate dâ sensa N exstă o popette zhă nmee de "de sa " a sau " te exsă sensa de n ompex " de, a e Dar onsdeând oaeQe de sensa întâ " apo "po petate gânde se înepătea e atate, con trnd c ş popeă e nu nt deâ mo fun va ma mt Despănd a oând momentee apot de m ss în u ş "poe tate " gânde îş adânceşte ş ma t geaa este momente zoat nu po ns st nn în stae d aă, ntcât înhân n sne ds ee n suet înt o te de nenşte nenş te ş înodae Deee ee tnd să se neasc dn nou, depăşnd moment anteo de , a poces de ne î fae dect "hă este e u est gânde ş epat geşaa omsă n ds pa apotuu upopette, jngând dn no a ste nă Dup păee u Stentha eată ne nu e tev d o unoaere nonal, şn pp zsă La întere pe e ş pune Vahnge sup veactă mae stenthene, ăs punsu său este negatv, deoec pn ceas un
i cni i
H
Vhnge
9
ândea n'a oândt nmc pentu cunoaştee, cel mut un senme suectv de plăcee, în schmb îns s'a câşat mult entu uaea r n ce constă îns acestă ultate pactcă? n s'a ăcut posă comucarea copluu copl uu de sensai i pn noul cuvânt ceat Apo s' stal în psc o oecae oâda, dând pn aceasta unţa une uşoae amnt ş în ine numa n a elea ând sa atns scopul rr, eege, da ma mult la supaa sup aaă, ă, apaent apaent deoece deoece se înteunţeaă ca tol cve la ompleee e sensa Aşaa consdeaea nţuno ş a udelo ca mloace de cunoaşee e o smplă lue, adevăaa lo mene nd e a sev ca mloc penu scopu pactce " Gând nscocete un lucu ua î taşeaă sensaţle sale ca popeăţ, a cu autoul cesto cţun descucă e dn maea sensalo ăpădoae 3 Revennd asup celo spue mai sus asupa i · ţun, aptele neu at ş a lmu că deş con adco e în sne ş ăă însemnăe epstemoloă, ea ae totuş o mae vloae pctă Năe nu t un lucu cu op etatea de "due toul d o onadce, îns năcocea unu aemenea luu ctv ae o enomă vloae pac; el ese oaecum cuul de cae se aaă sensaţle ca popeăţ Făă născocea lu, ând os mposl să acă one în zăpăcea sensaţo 36 a născocea acestu lucu lma uca un ol oae mpont, dând ecău luu un cuvân ş
0
Z ss sc
fieărei propieţi un nume "uvântul a pen ia eşeli (3 Am văz um fununea loiă, operând n a aă re e ena, ş alee un omple n ele aândue daupra un bet, ăua ele senţle î devn ropeăi " nă lurul, prpriet ş udecta în a un leate ee un pur iplu bări ale reaă, un fiuni, decă unt reeli, în reşel rutuoe (36 Greşal fiţunor u e obevă dea neput, abia ârzu, in aua uni aparene onenţe u ealitt ar ar tunc ând ontraia lo ăuntrică e obervată, totuş nu pot înătute, pen otivul au portantul ro e mune şi n d ev ma mult Greşele ce vorbim n un păubitoare elo aui pre, i dimpi fa iar poibilă, ucândo zultte ue veii Rezutatul etări de pâ i na arta dei ă ânrea, pntru a înnta, ntebunţează nişte d băii, (Kunriffe) pe ae e numit fiuni Printre ate iăc au ţiuni află i " luru u proprieăţile ale " pum şi "judeaa în a un apoi une ambee momente ă noirea aetui "luru" ânr n'ar puea rea niiun pa i ni n'ar fi n tare ă e orientee n ina zăpăeaă de enţi, furn de diul aan ntre arenaul e noii u, propieate u ontue ecâ funţuni oie, iloe întrebunţate e ânire nu a unoatere c aţiun pratiă, l nervarea nividuală şi numa n a
F ici!
H ih
7
oilea rân uoaşere cs i " oarecu răşă a funcţiuni oc . Rămne ec sabli fcţiunie au un sop prati omunr i c ţune Cazu se prezn semăntor şi eealte ca orii întreu cu părţile sae, caa şi efectu, e neraul şi partcuau cci u oicare in ee a vrea să operăm pe omeniu unoaştei, euate near contraice aşteptăie, toate fiin pu şi impl ficiuni loice Părerea aceasta, ir Vaiinr va părea mutora iua, cu oate acestea e vărtă eoarece toate proesee loice au servit a înceu numai unor scopuri practice, şi numai ou înantat a opera mai târz ransformarea sensaior n cate orii, consierân a scop al cestoa in umă c noaşterea Prn aceasta îns a pretins oranuu e a proce mai lt ecât poate e a şi a apru inevitabilu sceptic sc epticism. ism. In spr s prjin jin cesei pre i vine vine chiar şi airmaia u Kant, upă are ateoie · au ntrebuinare numai a eperienă, ăi toate ans formări e mai sus n'au avut a ornă eât un scop practc, ar cateore u sunt ecât mijloa practice penu onaea masseor e sensaţ Aşa a ficunle oce n a unt, upă prea ui Vainer, " revea e auui " , aşa u s'a creut, ci "pure mjoace cance ajutăoar ae ânri spre aş aune spure, reai care nu numai sun în contrcere cu reatatea, ci u e însee
Ş s s u s c u 3 Caegorl a analg
E u apt endoio e pmtiv atgo iilo este mult ma upntoae ecât ea de ai ns n aus seecuni pete e psihc usu imuui nuăul lo sczut Cc ogină ele sunt toate aog u juoul oa eu pinse pocesele oiectve şi icidecum eva ăst Aete nlogi ş a oâş n epeen intenă un ezultat l pocesului ucupopietate entu a put pu te odona ş i upnde int o pve impunătoae mass sensaiilo funcun logi le gândeş după anumite nalogii un din ele a pănd a fote pegnană ia celellte teuind ă i e uodoneze oesul ces e suodone şi simplificae se coninuă din e n e pâă ând pin eliminae celo mai puin impoante ăâ uma âtev cae pin fptul ă evn mai des evin un fel e pui ş oespund el mai ie ealiii Cu duceea cest ipu u numit nalog u se câştigă ns nimic ea penu noa tee, deoaece ee nu sunt ecât puncte de întetăie numito elii cunoaşteea pe ce lumea o ede ă se poduce e numai o luze Si steele i osfice opeează fieae u numite ago og lucul, sutana şi atutele pinz, gee lu ş atcuaul (Hegel etc Dupăcum ns egoile n'au co loae eoetc, nm p ic on ondu dua al l,, om omunce, cu cune to ş ş e peznă azl ş c istemee flosoice, decă oi
c H. her
73
preten te de cnaşere n te r e ipă u Kant a ăt o mae geşaă nd susint eistă nmai n nmt număr de terii un nmă " Căi teriie prvin din apredestnat " i aunci ee s de un nmă nedetent, ş cateriie, iar daă avem nmai n nmă trâs aceasta se dtrşte nei seeci natra " , rămânând rămânând nmai ee m deqa te p p ndiri ndir i ice Cea mi recventă îrebinre găesc dă dnre aceste teri luul ş înuea pe de parte, auza şi eetul pe e ata, însă n sia preenă se bservă tendină e eiminar pime, prn redcerea ttrr enmen num la ra r de asitate Această redcere nu e însă deât un mjlo utto ment să prce în enmene arite sbiecivă ş aecare dine nu ns u naştere Reve Revenin nindd ncă ncă d d spr spr u u iăi iăi cni cnir r ca eriae n ptem spune decât ee au psibii aa unei oduel în imensa ăpăeaă pe care prdc ensaie, psibiă omunaea datrită imbaui şi dau pobtaea e aţue arită ai es mniri, are a rând ei este uuată pin rbri care eiseniaui în eri
Cosecve prcpl să ă are m ome ească e serveşt e c ote omee e cttte Var ooleşte e cora rel c aare Pilel l eră arto l l Forerg tlat Eg de Begr e ego apărt Phoohe Ph oohe ]orl 98 He ett e Fcte ş Netammer Artcol ma ss preat e altl al l Fh scopl a ămr " Ueer e rd ee e a ee ghe Wereeg el tatl pare acestor oă artcole sea e spt atte rm ăra Fcte per ca tera l ea tă pe scrt e l Forber c V le aprobă ără co rervă Om re at posbtat aco to lo vt ct ş ce priveşte bele sa e rspâri rpăi pste to treb să se e că " mper aevărl ste al " ş că oată se va reala acl cosess mum a arător ort rblca valor C toate aceste iteresl pet aer v per ctă
F ci
H
h
5
pieptul mului ândto, a v er "s s lurze dn oate uterile împor ro, spân· din adevul în oae păţle, deă să podee în a fe c cn oar eb s dspă oat mplet, întronându-se domna deu. (737 L fel se prezin lucrrle şi cu domeniul binelu, ăc omul bun doreşte ncontuu realizrea Îpă ţiei lu Dumnezeu ămân, ae osă n adevăr ş drepate . Imriv unei lu moral, omu nu trebuie să se descujeze, bue să tindă meeu a ace binee, să cradă în irtute, ăc "ea va nvine în sfârşt, a ptele bue nu vor piei niiodaă în cursul ereul l uuro. Dac ns exste lui Dumnezeu nuţ poae f doedi e lea ş inei, im ţ spune totuşi ,s ucz f C cn csa a exsa, arăd pn cesa că a o reliie. Kan susine, dpă interpretr lu Vahner a el ucr. El nu spune: "trebuie să lce astel şi ând obliaiile tle a i imperative divine , i cine lucrză moal e lucreaă aşi nd n Dumnezeu i f precis el mod aciune su "dacă vrei s luce moral atunci rebuie să lucrz aş nd un Dumnezeu, c ând Dumnezeul tău ţi-ar f orunci ceaa . Reliia u e lucru indifeen, irmă F oer, ci e datoie , oliaţie ,se Pfch E o daore să redem într'o uvenare o lu, n' Dumnezeu are onduce luma după le morale. Aea redin nu onsituie însă peru no o datorie, da pvm lucrle d c de veere eo
7
t
Zi
retic, ci umai din punc de veee prct. Cu e cuvine " nu e datorie crd că exs o u are orlă um sau un Dumnezeu conduăor moral l lumi însă te pu i su o do
ce ae ca cnd cee x " (739
Aceasă oncepţe despre religie îi duse u Foberg care er direcor de lieu î Safeld o cecetre disciplnră are înă ămase ăă consecinţă pentru suaţi sa mulumiă fpului că �vu u eăori cumsecade. După easă erce el pubiă o apologe înttula edc Ca oeg Apooge ene ageen e " ( Gotha ustus Perthes 799, 1 8 1 p.) în caei lău rete i ma precs unctul său de vedere. E im cu tăie ă aesul teoretc ind o cheste de p cuaţe nu constiu în sie cev perculos i agresv; ceva mai ult este o experenă pe care o fce fiecae oată în veaă cu popri nmă. Cu otul alceva ste însă ael pac ntruc irmnu necre dnţa în Dmneeu prin fpte consttui pr aasa n percol. " Necredinţa prctic este eois josn " ; "cne nu crede pactc n nc Dunezeu ce e ate "virtut fără eli o oncţe. 7 4 Ordnea morlă a lum este desgu o fcţune " însă omu bun lucrez bne e oetc nu ced n'o n'o one mo m m pc pc c cz z ns ns astfe as tfell c cnd a crede în exsten exsten une asemenea asemenea orne 7 Comparnd ceasă concepe cu cea repezentă de Fche consatm ă l Fche exst o ne
F ţ H h 1
oală a luii, în aimaţia i e ba numa pe ecula ţie e u eoeic Omul lui ice ce : nu po luca moa că n exi o one aă a lumii, po luc oal nai penucă exiă o emenea ine Omul eligei lui ai â epeena epeenaă ă e og şi ao a o e Vii V iig g,, pune impoivă: " Luce moal cia aă nu xiă o oine moală, dşi nu exi, nă lue ael, caş cn exi o emenea oine (751) şaa eliia ee o icţiune şi oice icţne ae uiie enu vieaţa paciă Reliia nu ae e îneplii n vieaţa omeneaă o funţie coa vă, ci un ol pacic in acea au ea ee şi ebuie ă e e aoie, i viuea făă relie e o implă amie, ia vieaţa ă viue e oal e oice en.
X onsidii riti in 1)
Dn duie anterare sa puu vedea n genera heetul concepe fconse u ahngr pre pre cum nruirea i cu reca boogiă a pagmatsmuu anglomeran întru cş a pune a· centul nu p tura teore gâni c pe ce practcă Gândea este o cune e natură bolgiă a ărei uim sop e acune ş poibilaa iar uma rereentăor nu e decâ un nsrumen de orienare n meu exten o esătu e fiun pine e contrai logce Cha ş cteoriie u ş natură nend atca eât nte ntrumene comoe de domnare a maeo e sena fnd prouse ae une neetă prct Adeu înuş nu ect greşa ce ma utlă" . entru ahnger nu ext ogcul " "unvsa ablu" deoarece mnte noată opernd numa cu un adeă u proue ontrdtor â în nsttu lor trnseă cât cu realtaea ea u poate une ecât l ceaun subete un 1) Vezi Vezi o acestă pv pvnţ nţ ş r Wy M De deutshe ·Phlshe s Jahhu Jahhuod odets ets Stutg Stutgt, t, Feoo Fe oo Eoke 12, III+SO g.
f f
9
' are nuşi au alalitate enu to lum, nui entu entu un individ sau el ult eu o eie de indiviz Aşad prim onsecinţ fiţonaismul u este subiectivismul şi relativsmul Da c toate onceptee u opereaz minte oastr poat pee impcbl ubuu, uni e încedere le ma ot eu ao Ma re prezin ele aportu onsante îne fenomene, ma fac ele posibil posi bil peved pevedere ereaa în tiin ? E drep, drep , Vaihnge afim deşi ontradictori, ee du ouş l rezulate juste, da u cea ceaaa nu lmu elo exstenţa ogulu, c arunc doa un uvnt gratui al ru rezula est o toa nencredee n ştiinţ De c doua onsen onsen a ficţioalismulu cptcmul Ce umete Vaihnge cu teoa s aupa fcţiunlo? S ne explice m , ad ne fac posbl o Bne, da dac oe nounle atgorl teole ş onepţe în gneal un fcun a o cop nu e unoaşteea, aţu ea, atunc nu ade ş teora lu Vnge sub înnurea de cţune ( eo ş atae nu ma n tae f osbl unoşter? Fcţune ac posb cţun, am ahne Da eo fcionalsulu cae ete, cum vu, to o fiţne, e acune fe obl? Vahne nee znd obecia nu punde esgu Da d eo u asupa un n osb n a nea c unoaş atun nu înpe co n oal a ps
8
Ş t
Z s e
eva ma mul Dcă ntra lume a reen tior constituie fciun, r fciunl un e nauă subieciv i n bciv, auc înemna ă n e nu oae rii retei e obeciviae în c riveşte teora s fin or e loic lucurilo să fie e aco cu o, şi fimaiile sae nu un e mile ăreri ersonale, neconiate e reali te obiectivă Teoria ficionaisă e nă e inosecvene Pe e o arte ea ne us l urimarea oicuui, aevărului universal vab, iar e e ala ne î toarc la reuuner acestuia Că înr'vr, e une ştim no c ficiunile sun creaiuni on ori cu sine ş u realtea, acă n'am reuun eisena unei unităţi e măur ece, în r u r s nsm imrfiune lor n? Ac st însemneă aunci n ne d sa e insu ficena ficunilor, min noasră resus eja esna uno creauni loe, vlie ent o mine rescue şi euate î cooonaee aeleaş cuuri ucrn cu iciun, aeă u noţun e n rere in naur eaă a aiăi, nea nosă nu e cabil s rină reatatea, nuai aarena e e confrmă aeas e cre exernţă? E o o blem ce re eschsă ş la are viitorul v ae s rsună, atunci cercetăle şinie vor · ăcu un rors uaş, r reultele la ae v une, le vo a osbiliaea ăş un ulmu cuvn
F ţă a H Vhg
8
Punndune e teren etic, vo conata c fic ţonalimu dce ş aci a onenţe grave Cc dac cineva luea au âneşe nr'un anum fel conderând acet mod de luu a u a â ar f ce bun, deşi n realate nu e un, au ân cneva e perfect convn de eactitae ntraului de cace e totu ucreaz n al mo, avn n vedere numai litate pa, atc ie� m putem ade n et entr demaa nlui de ru a auu de a er? Deur c ncunul, ar rezultatul va fi f ndol ezato pentyu o mere Privit upeficial, concepia lu ahnger apae ca foate ademenitoare, pititare cha pentru punc tu u e vedere, dar aâni pun, pun, angem ine vtabl la conecne cae un în ea ma efec ontce at logca t şi u eca vremi Plen del un un pu pu e ee ee nat natra rai i nfu nfu enat fin de Lange _ş de întreaga concee prag · mat mat toto-poz poz tvi , el a ncer ncera a a pla p la leg leg e e natur la cele ae prtlu, nderând cunoaee ca fn un ac de orgn ioogi Rezlaele la care a aun n-a co i rma îcă oda peea prit şi are egl u ş maea p ae e, iar reduerea uora ale nu e de mg loofic, care n zadar ne vom nea o o e e e v, deoaree treutu nea doe ona Cu toate act Vahnge rmne n cugttor ogna fecun ap mue utt ş n ane ane fn de gând gând, dea are are e o inir mlte gene genera ra în v tor tor
T ABL A DE MAERI
Prejaţa . •
3
5-8 Date biogrce biogr ce . Date 11 II. Puneea prolemei III Fcţunea ca noţune ajutătoare a 1-16 gândri . . . 3 Clasifca ea fciunilo şnice şni ce . . V Clasifcaea V T eia logică ciunilo 35 1 Poziţa ficţ'un"lr ş· a semc unlr în ntregul s"seu 5 -4 lgc . Anala ş sensul u caş când 4 -6 (As Ob) 3. Tera gnerală a craţ"lr prezentatve ct"ve . • 464 5 VI. Isoricul cţiunii . F"cna la Gec . . 553 cţ"ea la Ran· . 55 3 . "cţiunea n Evul Meu . . . 55 5 Funa n a Meă 5 VII. Consecinele epistemologice . 6 1 Pr Pr le le naen naenttlă a cunaş cun aşte te 6-6
Tb d tr
Cage ca c at a tg grre ca a a .
Rg cţ I®� I®� c
