INTRODUCERE
I. Pretinsulpanteismneoplatonical scrierilor areopagitice, suslinutde unii din cercetdtoriilor Scrierile areopagiticeau fost obiecrul unei imenseliteraturi, incepdnddin secolul VI gi pnne azi. PAnain secolulXVI, s-acrezutca autorul lor a.fostuceniculSf. Apostol Pavel,din Areopagul Atenei. De la Lauren$u Valla, din timpul Renaqterii,mulli din cei ce s-au ocupat de ele l-au contestatpe DionisieAreopagitulca autoral lor, afirmAndcdele dateazdde la sfdrqitulsecolului V sauinceputulsecoluluiVI. Unii din aceqtiaau vazutin ele o influentAa neoplatonicilorPlotin chiar identitatea (205 - 210) qi Proclu (412 - 485), allii au negataceastAinfluenfa,ba au apA,rat autorului cu Dionisie din Areopag. Aici ne vom opri indeosebila cercetdtoriimai noi ai acestorscrieri,din caredoi suntromini gi unul francez.Ei ne ofera in rezumat gi opiniile cercetatorilorde mai inainte. Ei inqiqi se declarapentru datarealor la sfdrgitulsecoluluiV sauinceputul secoluluiVI. Dintre ei, unul, Pr. CiceroneIordAchescu,in prefelelecelor doua volume ale traducerii acestor scrieril, folosegtein interpretarealor un limbaj care pare a admite o influenfa a panteismuluineoplatonic.Un altul, francezulMaurice de Gandillac,careda o noua traducere a scrierilor areopagitice,se folosegtede un limbaj prin care exprima mai pulin o influenld de fond a neoplatonismuluigi mai mult una de forma-. Mai recent,Pr. GheorgheDragulin a publicat, intemeiat pe o bogati bibliografie, o seriede studii asupra acestorscrieri, suslinind teza cd autorul lor este calugirul scit (daco-romandin Dobrogea)Dionisie Exiguul, dar le vedeca exprim6ndin modul cel mai corectinvd[aturaortodoxi a Parinlilor anteriori,fara nici o influenld neoplatonica3.Degi sufletegteinclinam sa adoptdrnteza h. Gh. Drdgulin, socotim ca problemadatei gi a autorului nu e incd dephnelucidata. Dar ceeace socotimca e mai gregitin aceastadezbatereestetezaunei influenleneoplatonice de fond in acestescrieri. $i aceasta,precum gi autoritateamare gi influen[a pozitiva pe care acestescrieri le-au avut gi le au in Rdsaritulortodox ne fac si inclinim mai mult spre ideea aparilieilor in RasAritulcregtinchiar de la inceputurilelui sauspreideeaca ele suntde la insugi Dionisie Areopagitul,degi nu e cu totul exclusi posibilitateade a aveaca autor pe unul dintre calugarii scili din secolulVI sau,poate,chiar pe Dionisie Exiguul. Pretinsa influenlA panteistaasupra acestorscrieri nu e consideratAca o influenlA care schimbafondul credinlei creqtinenici de Pr. Ciceronelordachescu.Dar el folosegteun limbaj ambiguu,care lasi impresiaca admite aceastainfluen1a. E l d e c l a r a o d a t a c a n o i , , t o f i s u n t e m p a r t a q i l a s u p r a - e s edni vl ai n" A s a u c d , , E u r i l e n o a s t r e finite se contopescin Eul infinit, iar acestEu infinit... este unitateaspirituala a totului" Aceasta,pentru ci Dumnezeuinsuqiproducetoatecele ale lumii dintr-o necesitate,deci nu e cum s-a aratatmai o existenlapersonalAliberA,iar lumea e din veci, ca Ei El. ,,Supra-esenla, sus, are o tendin[a vegnica de a iegi din ea printr-un fel de ek-staz(emanalie,o numelte Dionisie)" , pe careinsa Pr. CiceroneIorddchescuo numelte in continuare,,cum estecrearea lumii, a spiritelor etc." (Introducerela Despre numeledivine.Teologia misticit,p. LII). Dar mai are drept autorul amintit sd numeasci emanatia, crealie? Iar in alt loc, prezentind provenirile diferitelor grade de existenladin supra-esenladivinA, Pr. CiceroneIorddchescu spune:,,Omul, luat in curentul inferior al emanaliei,plute$teprin existenla,iar prin spirit qi raliune este atras spre obArqialui" (op. cit., p. XXXVIII). $i iaragi in alt loc, el spune, iesedin sineprin emanulie(npoo6og) gi totuqi identificdndcrealiacu emanafia:,,Supra-esenla
INTRODUCERE rimdne aceeaEi.Actul crealiei esteun fel de np6o6o Q- ieSirgclin sine, un fel depunere in afard de sine - ek-staz,fapt al dragosteidivine" (op' cir., p. XXXV ). Viziunea aceasiapanteiita ar pareaca e recunoscutade Pr. CiceroneIordachescu9i in confundareaPersoaneiordivine in Dumnezeuinsugi.Ele sediferenliazi numaicdndDumnezeu se indreapta spre emanarealumii din El: ,,ln Dumnezeireanediferentiah, in supra-esen1a, persoaneletreimii nu se transcendpe sine; ele acolo se contopesc.CAndinsi supra-esenla ca qi cum ar fi, ca sdne exprimAmprintr-o imagine,nigte privegtesprelume, Ea sediferenliazit-, i-" rupritn", plecatedintr-un ientru qi revarsatespre periferie in energiaactului creator" (creagia)lumii' (op. ' ' cii., p. XXXIV). Deci, Treimea e condilionatade emanalia Restrbngdndu-sela sufletul omenesc,Pr. Cicerone Iordachescudeclara,lisdnd aceeaqi impresiedJpanteism in scrisulareopagitic:,,Mistica lui culmineazain metafizic,in contemsufletuluiin diviniplareaIui Dumnezeucel necuprinsgi unul; ea duce pdna la co.nfun^darea iut"" (op. cit., p. XXXIII;. [n aceit sens,el se arataca aproba,,frumoasacugetare" a lui MeisterEckhart:,,Ochiul cu careeu vdd pe Dumnezeuesteacelaqiochi cu careDumnezeunlA vedepe mine. Ochiul meu gi ochiul lui Dumnezeuesteun singur ochi qi o singurapri,vireqi o singura cunoqtin[a gi o iingura simlire" (Introducere la lerarhia Cereascd. Ierarhia bisericeascd, p. XXIX-XXX). Totuqi,Pr.'CiceroneIorddchescusedeclarasedirectcontrarunui panteismde fond in scrisul areopagiiic.O spunein fraze ca aceasta:,,Unii comentatoriau ciutat se vada in scrisullui o "on."p'(i" panteiita.Totuqi, lucrul sta altfel. Dupd panteism,Dumnezeuse confundi cu lumea gi lumea si confunddcu Dumnezeu.Dumnezeuesteegal de prezentin_toate.Panteismuleste un fel de conceptiecontrarAdoctrinei imanenlei.Dar in conceplialui Dionisie divinitateanu fari a fi qi imanenta.Ea esteimanenti nici transcendenta, estenici imanenii, fa.a t anscendenlA, - transcendenti;adicdprezentain lume, dacane gAndimla substantaei ceamai intirna qi ultimi - la supra-esenla;gi este in afarAde lume, dacd privim lumea sub aspectulei fenomenal"
(op.cii.,p. xxxlil-xxxlv).
nu face o deosebirerealdintre Dumnezeulcel necreatqi lumea Dar nici aceastadeclaragie din Dumnezeu. qi energiilece pomescsauemandL creatadin nimic sauintre fiinla transcendentd poate ci vrea, de fapr, sa faca o deosebiregi intrd Dumnezeu qi lume, insA limbajul care o e cel pu[in nepotrivit. . daci nu e contrar acestei'voin1e, exprimd, ' influenleneoplatoniceasuprascrierilorareopagiprudent in afirmareaunor e mai Gandillac tice. Pruden{aaceasiamergepAnAla folosireaunui limbaj careconstataunelemodificiri mai pulin esen[iile ale invifatuiii creqtine.Dar aratainfluenfapanteizantApecareacestescrieri au uuut-o utupru multor teologi cregtinidin Occident gi reacliape_cqe,din aceastacauzA,ele au trezir-o la alli teologi creqiini. Astfel, Gandillac il citeazdpe Luther, care a spus: ,,Dionisie vorbegtemainrult ci un piatonist,decit ca un cregtin" (Oeuvrescomplitesdu Pseudo-Den1's numit Areopagitul l' Ardipagite,p. 20). Iar de Bossuet,spuneci ,,il acuzdpeabilul necu-no.scut ba chiar de devierile verbale, de exagerdrile siu neobignuit, ae-afi reiponsabil,prin limbajul dogmaticeale unor mistici modemi" (op. cit., p.27)' lar despremareleteolog catolic,Hans Uri von Balthasar,care s-aocupatintr-o operAspecialAde Sf. Maxim Marturisitorul,cel care' prin Scoliile lui, a dat scrierilor lui Dionisie un mare credit, Gandillac spune: ,,In aceastA iu..ur., careva aveaautoritatemult timp, influenla dionisianAesteclar impusa...Autorul, de fapt, opuneradical
lui Dionisie, lui Maxim" (op. cit., p.'46). Extinzdnd aceastaobservalie,putem spune ci socotirea.lui Dionisie ca panteist a incurajat in lumea Occidentului Creqtino viziune separatisa, laicA a lumii in raport cu -DumnLzeu, ceeace a intArit pe de alta parte filosofiile desprelume ca singura realitate._ in legaiura cu aceasta,linem sa notam ca in RAsaritulortodox niciodatdnu s-a afirmat caracterulpanteist al scrieiilor areopagiticeinainte de Pr. Cicerone IordAchescu.Aceasta ingelegerealferita socotim ca a fost motivul pentru care,in Occident,Dionisie a fost privit cu banuila cA a incurajat adeseapanteismul,pe cAndin Rasarit,el s-a bucurattotdeaunade o mare autoritate, ca izvor al spiritualitafii cregtine. 8
INTRODUCERE '
Fald de aceastaconsiderarea scrierilor areopagiticeca purtdndo marcen'eoplatonic-panteisti, gi deci ca apArutedupaPlotin qi Proclu,socotimnecesarsadovedimcaracterullor creEtin,ceeace ne va da putinta sa arddm ca nedeplin sigura datarealor dintr-un timp de dupA Proclu gi ca posibilitaliica elesaaibAca autorchiarpe Dionisiedin AreopagulAtenei, excluderea neintemeiata convertitde Sf. ApostolPavella credinlacreidnd.Aceastdconcluzieposibilane va fi u$urataqi de alte temeiuri, carenu sunt mai pulin concludentedec6tcele adusede cei ce il contestAca autor al lor pe Dionisie din Areopag. II. Conlinutul g,eneralcreStinal scrierilor areopagiticeSi componentelelor principale, temeipentru alcdtuirea lor de Dionisie Areopagitul in conlinutul scrierilorareopagiticenu seotiservAnici o preocuparede apirare a Sfintei Treimi, nici o preocuparede apararea invafaturii despreHristos ca un ipostasin doua firi, impotriva qi monofizitisnrului,decinu par safi fost scrisenici dupaSinodulI ecumenic,nici nestorianismului dupa SinodulII, III sauIV, adicaintre inceputulsecoluluiIV qi al secoluluiVI, deqinu sepoate spuneca lipsegte,in general,invalaturadespreSfAntaTreime gi despreIisus Hristos.Nu vedemin acestescrieri dezvoltariledespreSfinta Treime din scrierileSf. Atanasiecel Mare, Sf. Vasile cel Mare gi Sf. Grigorie de Nazianz,nici preocupareapentruunireacelor douAfiri in unicul ipostasal Cuvdntului din scrisulSf. Chidl al Alexandriei. El nu se folosegtede argumenteleSf. Atanasiecel Mare pentru cleofiinlimeaCuvAntuluicu Tatil gi nici de deosebireaintre ipostasqi fiinla, reliefate de Sf. Vasile cel Mare qi Sf. Grigorie de Nazianz,nici de cele ale St. Chidl din Alexandriapentru unireain ipostasulCuvAntuluia celor douafiri. Tema acestorscrieriestede-aaparainva[AturadespreDumnezeuin Treime deosebitde lume, adica o apararea credinlei cregtinein generalimpotriva gAndirii filosofice a timpului, prelungita din antichitate,dar in vocabularul filosofiei acelui timp, folosit de gdndireaoamenilor de atunci. Mai era de folos o respingerea filosofiilor panteistela sfArqitulsecoluluiV gi inceputul secolului VI? $i cine o putea face mai bine saucine putea fi mai preocupatde cdqtigareaintelectualilorde arunci,formali in acelehlosofii panteiste,decAtun filosof din Areopag,un filosof dintrehlosofi? Putearamaneel, odatadevenitcreqtin,farAsa-qipuna darul lui intr-o activitatede careeracapabil? El a putut alcitui acestescrieripe la anul 100 d. Hr., cind seconturao opozigiea filosofiei timpului fali de inv:ilaluracregtind. S-ar puteaobiectagi azi, cum s-aobiectatla 533 de catreun teolog ortodox in polemicacu un monofizit severian: Cum putem socotiacestescrierica provenindde la Dionisie din Areopag,daca nu le vedem folosite de Parintii de pAndatunci?La aceastaobieclie se poateraspunde:Scrierile acesteanu dadeauargumentepentru apdrareaSfintei Treimi sau a invafaturii despreHristos. Ele De altfel,Parinfiinu se prea au fost,poate,copiatemai pulin gi folositede cercurimai restr6nse. foloseauin scrisullor de scrisulParintilor anteriori,ci aprgapenumai de SfantaScriptura. Dar cum aparaautorul ereopagiticelorcredingacreqtina,folosindu-sede limbajul filosofic al timpului? Prin aceastatrecemla expunereacomponentelorgAndirii din ele. a. El face o deosebireclera intre fiinla tuturor celor intre caretralm qi Cel mai presusde fiin1d. Fiinla deriva gi in grecegtede la ,,a fi" : e participiullui ,,a fi" . Deci, liinla e una cu existenla. Autorul areopagiticelorfolosegtepentru Dumnezeutermenul de Cel mai presusde hinla nu in sensulde liinla cea mai inaltA,ci in sensulde Cel de dincolo de existenlA.El nu esteo simplA existenla,ci estedincolode existenla,pentruca oriceexisten{a,a$acum o cunoaltem,line saaibd o cauzd.Dumnezeue dincolo de existen[d,pentruca e necauzat,dar prin aceastae qi cauzatorul tuturor. Aceastaindica o deosebiretotala intre Dumnezeu qi lume. Autorul face o deosebirede ,,fiin1a" intre toatecele ce existAgi El - aceastaii da gi putereade-afi singurul cauzatoradevarat astlel ideeaexistenleilui Dumnezeuca deosebitde lume, impotriva al tuturor. Dionisie apzLra filosofiei de dinaintede Hristos. b. El imprumutadln filosofiaplatonicaideeaidentitAliiintre existenlaqi bine.Insaqiexistenla esteun bine. $i cea mai inaltAexisteniae cel mai mare bine. Dar, pe cAndPlatonnu se aratase gi consecventpAnAla a tragedin bunAtateconcluziaca ea implicAo etemArelalieintre PersoanA concluzie. trageaceasta autorulareopagiticelor Persoana,
INTRODUCERE Dar Dumnezeunu e nici simplu bunAtatea,ci e mai presusde bunitate saubunatateanecavzata Aceastae o altfel de bunatatedecAtceacunoscutade noi. Ea e o a toatabunAtatea. si cauzatoare mai presusde ea.Bunatatealui Dumnezeue din eainsAqi,e una bunAtarea 6".ai^,. a.ptin aataae cu - o [bertatedesavirgitA. hi"pi"f" .*irt"n1"i, dependenteintre ele,.celesupeloare obligatesa le susgind9i sale ridice pe cele inflrioare in existenla,deci in bunatate,iar cele inferioareatrasede cele superioare,sunttoate irt " "i", aar.9i fala de Dunrnezeucel mai presusde bunatate,deci bun prin sine' fu;-oj6;;dlrfu bun in "iod desivArqit.Aceastada un temei ierarhiilor cerelti gi pamAnteEtiq.ilegaturii drntreele. Obligalia fala de celemai mici qi simlireaatraclieicelormici de citre celemari da'untemei lAuntric teea1"ili dintre membrele ierarhiilor. Prin aceasta,Dionisie argumentanu numai existentaunui Oi-n"r"u deosebitde lurneavdzuti, ci qi a unei ordini ierarhicesuperioareacesteilumi, pe care de asemeneafilosofia anticanu o admitea. Dupa Dionisie, ierarhiaintregii crealii une$teqi lumea inggreascacu cea pamdnteasci"dar qi toate trlftele lumii ingereqtigi ale lumii pamdnteftiintre ele- In viziunea aceastaierarhica,toate t "ft"t" inul de jos priilesi ilu-in-ile dumnezeieqtiprin cele qut-g" sus,iar cele mai de sus au obiigalia sa comunice celor mai de jos iluminarile dumnezeieqti.Numai^cea mai de sus treapta lng"?"iit.a p.l^egte iluminarile.dela Dumnezeuexclusiv.Dar aceastanu inseamni ci Dumnezeu e fir"fup itit".ti numai cu ceteletreptei de sus(Tronuri, Heruvimi qi Serafimi),nici cd in,relalia cu ceteleacesteaDumnezeue desprini de cetelede dupaele. Dumnezeuline seama,cre6ndtrepta cea mai de sus,de treptelede dupa ea, facandu-leapte sa comunice iluminarile lor acestora.Iar treptelede dupi tr"upto de susil iraiesc ai ele pe Dumnezeu,dar unit cu treaptacea mai de sus 9i cu'cele rup".io-. lbr, precum qi treapiacea mai de sus,qicetele.eiil cunoscpe-Dumnezeu i-p*i"a,i-f " vedereatreptelormai dejbs, caroratrebuiesAle comunicetot ce au de la Dumnezeu. be altfel, nimeni dintre oameni nu poate simli legAturacu Dumnezeufard o legaurd cu oamenii,
*"t|}#:!r:"ff
lntre9151o-anumita grade deunirare iltrJt"frhffil;11i':';staeidiferite intre ele qi de Cel Unul care
unitateintre toate.Dar unitalile u.est"a sunt compuseqi dependente nu arenimic compusgi 1u e Lnit in mod nonvoitcu altele,ci e Unul prin Sinein mod desavirqit5i i"a"p"rJ"rt de tdate.El e caozanecauzataa tuturor unitililor din lume qi a unitalii intre ele. EIe iout. -uta prin aceastacdisuntintr-o dependenlade Cel Unul mai presusde tot ce cunoaqtemnoi ca -- umtate. prin Sine,nu,e opus iubirii. UnitateaI-ui e pnn ea inti, e."tt Unul, dacae gi suprabunatatea UnitateaLui e o unitatea iubirii. El e Unul viu Treimii. nu ie opune deci i"ra$t, a;; o unitare'vie, ;"; il;;i plin de iubire in Sine.El ieseprin aceastavegnicdin StT, 9* qi rimAne velnic in Sine' primul fapt il explica pe al doilea, fard ca acestai doilea fapt sa-i fie impus deprimul t'apt.Astfel' but"n"r.u s15ii Sine gi iese vegnicdin Sine in Sine, dar-cAndvoiegte,iese din Sine qi in altele, prin crealieqi cauiAndsirqi le apropie,adici stand5i ieqrndin acestal doiJeainleles' produc6ndu-le ' i;a;; in Sinenu-l- bUtigi la ieEireain cel'ecire suntdeosebitede SinesauDumnezeunu iese vAzutca din Sine in Sine,ca Treime,-pentruca trebuie sAiasdla altele,la producerealor, cum am (nonvoite), sounepr. CiceroneIordache;cu.De aceeaproodoi nu se pot traducecu ,.emana!ii" cum le traduceacelaqi. c. Dar toate aceste?nsugiriale dumnezeirii o aratdmai prgsus.de inlelegere sau ne.aratdcd Oun-"reu nu poate fi caracterizatprin caracterelepropni lumii. El nu e existenll, nu ebt{l_atate' nu e unitate,nu e inlelegere.Acestei gi toatecelelalGinsu$id din lume nu sunt deosebitela El doar le are.Dar negaliilelornu auinlelesulpeiorativ orin 'J eradulsup.e- in.it" Ie are,cacimai degrabanu niilicutui, i:i inlelesulsuperioral celorce suntmai presusde ceeace e propriu lumii. Aceastao repetades autorul scrierilor' Omul ridicat la modul unei inalte sfinlenii sautrAiri a lui Dumnezeu,dAndu-qis91ma{e aceastA a lui Dumnezeu,mai mult il fiaieqte,dec6til explica prin diferitele no[iuni inalgn; neingeleasa ra!ionale. o d. O alta deosebirede ,,fiinga" intre Dumnezeuqi lume, prin ceeace seseparAde panteism., un.-a u"toiul areopagiticelorlrin considerarealui Dumnezeuca nepasiv,deci neexpusrelaliilor ei de Dumnezeuestepasiva pe c6ndlumeachiarprin faptuldependenlei liposiUifita$forpatimi"lor, l0
INTRODUCERE
arediferitegrade' si supusdrelaliilor1iposibilitalilorpatimilor.Darpasivitaleacomponentelorlumii dar au tgtodati.o Dumnezeu, de lor existenla in iunt'dependenli il;t";;r;uri"i,intiu.at unegtein ea dependenlaqi libertatea'Ei pot, de a"-Er.'oii responsabiliiatea ;il;;.ili[,;;i.ii lor de Dumnezeu,ceeaceau qi facutunii dintre responsabilitatea sau u..'.u, .ont.*ta dependenla tY "i.-G g.oJ *ferioi de creaturi,cele umane,au in ele nu numai dependenlade Dumnezeu9+t3 lui'.lnsa qi simfinle procesele cu e trupul' cum pasiva, pur parte ci Ef, ae i"rfonlofrift,uteafalA ii 9 d99isaparticipe omu| poatetacepnn ,.,pon,obilitutealui sa.seumplede puteriledunrnezeie;ti9i pittYilt?:1TIT are decat nu creaturilor al grad rnl'erior Un qi trupul. lui la libertateaspiriiului plantele.ljar au Sl unei vieli lipsirede con$tiinla.Acesteasunt animalelg;i,^intr-unT9*l sens' cateSoria e.xista in'stirgit. a omului. t*p uotii in .i. ,,n ,3.r p.nr* ,u.1ine-r"i Y"":iilT.ll:.1 vlalaon]ulul' pentru insi suntqielenec'esare a mineralelor,caren-audecaio pasivitate, oa*antutni, 'inori."p*teism,toatesuntdependenteunadealta.Nuexistdcevaindependentdeasupratot -- a tuturor.Cdci 5i esenpdin ciue emanatoatee supusaunei legi' ' sau gi Autorul -"opu!itl."i,ii iu.. p.- roarecele amintite o deosebirecategoricdintre Dumnezeu ain f3p!uJ9a vede se Aceasta 9i lume. Dar, pe deaita pJL, "iunLye strins lumeade Dumnezeu. oe de o o;ute Dumnezeuies" Jin Siie 'dAndllinta celor deosebitede El, pe-de altaiese-prin-ieliri" ' fi te r" ,,intoarca spreEi, ca si le umple de darurile.bunaalii Lui' Cei.ceau ;-r;;;i,1;1;r*6 ale vazut in acestescrieri un caracterpantelslau conlundat acestedouAfeluri de actesaude ieqiri continue sd Dumnezeu ca trebui ar mai ce lui Dumnezeu.Dar, dacdn-ar fi o deosebireintre ele, la aducereala existenla tJriai." ipi" fl qi il El cele aduseIa existenlade-El? Autorul folosegte.pentru (ncpoYe1v, a aduce la $i i oarnenilor, termenul paragein a lucrurilor din lume, fi;;l; veqntci spre .^irt"nta, u da existenia),iaipentru-darurile ce. le dA acestoraulterior, spreridicarea greqitaceste S'nL,t"itir.""J proodii.Cel ci: vaa in acestescrierio pecetepanteistaconfundain mod de iegiri. douAfeluri de acte, arati Dar atdructul ...utoi, .At qi actelede imbogalirea celor createcu daruri mereusporite despa4iri sau distinclii qi de vorbe;te autortrl Iieqi cu Dumnezeu. nedespa4it mod in creaturileunite nedespA4irelrtre i"* .*"t".1 gi intre ele gi Dumnezeu,totu_$inuexcfudeprin aceastao anumiti venite dh El. Caci superioarA gi d'e existenla bunatate de undelor i"inra i" cdnd itriar il ,i ...ururi, exisenld al mai.presus.de Cauzatorul J"."n-ar fi linute in existenp-de. ;1"";:;;;;'".itii independenl6 tohla ei, o de Cauzatorul iumii a despa4ire totala o cugeta poate se "*itt"n1"ior. Nu -; de bl. Aceastanu e panieism,dar nici sepalalie?ntreDumnezeu qi lume. -a ei a temei legaturii lui Dumnezeucu lumea,careformeazi i.-rfa{t,, o .on-lfon"nra importan_ta adusela .onfi""rui i."i.rifo. -"opugitice, este faptul c6 toat-ecele deosebitede Dumnezeu sunt prin aceastao Ele au Dumnezeu' lucritor arata care se prin iitnUout" au a ,"*, pentru existenlA iapacitatede-a primi in eli qi .transmiteprin ele lucrAriledumnezeie$i'Actualiz6nd *"*iri slinlire a ttnoftt lulrurit. qi gesnrrileomenegtica simboale,ele sunt sfinlite qi fAcutemijloacede lor' orin altele.Aceastadd un caracterlitwgic existenlei ^, *"il;;"];;;rp;;;"$t.e, viala iiiurgica - imne, sfingiri,binecuvintari- era foartebogati' din Liturghia Litr*ghia s-ascurrar.u ,i1niufdin eitensiuieaei bogata din Constituliileapostolice. autorul scrierilor ca Faptul de Aur' Gura Ioan Sf. pana Liturghir la *uti mai tot iacoblta a vechimii areooagiriceindica o viala liturgicA bogita a comunitalilor creqtineesteinca o dovada practicaunor pAna azi menlinut i-a apostolice, tradiliei pi.trraibr al fidel "n"a""" l";. ilh";;;;i prin lucrarilesale rnuflipf" u.i" de sfinlire,I au,a.u conqtiinlaca Dumnezeu-eprezentin'toate prezenleactivea lui teopCl.a explicarea a infldenlit hreopagitul Dionisie ;Ti"iii;;;. s"?1"ttei in'operaSi. Maxim Mirturisitorul gi a Sf. Grigorie fjurirn.r.u in vialagiseridii.-o vedemaceasta salenecreate, F"iu,"i. e-a"doi afirma prezenlalui Dumnezeuin toate-prinlucrarile sauenergiile vede qi din se cum deosebire, neadmipnd-aceasta care sunrdeosebiteO" itiilu sa.'Occidentul, a oamenilor-qi unire o admite qi neputAnd Palama Grigorie Slantului V-tu^ti f,rcea ooozitiace-o -, i"i or."r"reu - cici u."uitu le-ar confundape toate cu Dumnezeu a staruitin ;ffiil;ftt"i,, un vicar (de un congtiinlaunui Du.n"zeu distantde lume.qi de oameni,cu o Bisericaconduside (Eckhart' mistici.panteiste unei pentfl.r extrema i".iiit"r'"f fri H.irto, J absengsaus-ad6clarat decit lumeaaceastaca cunosc nu care lui, g<;trme), filosofiile nici straine nu sunt care de Jacob ultima realitate.
lt
INTRODUCERE Consecventacesteiviziuni, Occidenrulcregtina dat opereimAntuitoarea lui Hristos o interpretarepur juridicd qi a vzut-o implinita in singurulmoqent al rastigruriiLui pe.cruce,ca satislacere In RAsarit,ca giin scrierileareopagitice,Fiul u on6oteilui Dumnezeujignita de pacatulstra'rnoqesc. neincetatal indumnezeiriinoastre,al pentru mediu a o face luat hrea omeneascd a lui Dumnezeu sfinlirii noastre,carene sus{inegi pe noi pe caleaunei vieli inlrAnategi tot mai sfinte.De aceea,.tolr Pan|fi, inclusiv Dionisie Areopagitui,folosesctermenulindrazne!de,,indumnezeire" sauchiar II Petrul,4),seinplege,,prinhar",cum de,,dumnezei"(leru-hiacereascd,caprlolulXll.3;cf. s-a precizarmai tdrziu, pentru invildtori qi credincioqicu viala sfAnd. CAt de mult s-a departat de aceastAcomuniunecu Dumnezeu,afirmAndca nu suntemcuralali de-pacatel . protestantismul ' Sf. Grigorie Palarnaa aflat in scrierile lui Dionisie Areopagitul poatecele mai multe dovezi afirmaliei monahilor isihaqti ca practica ru.gaciuniineincetatea lui lisus le da pentru susl-inerea pe vada Iisus in lumina, in inima lor, fapt careexplica qi rumbul de luminAin caresunt iutinla sa-i hgravili sfin$i in Ortodoxie.Se poatevedeaaceastain multele citate datedin Dionisie, utalizate in scriereaSf. Grisorie Palama+. in general,in 6rtodoxie, scrierilelui Dionisie au fost temei de suslinerea prezengeiactivea lui Dumnezeuin viala Bisericii qi in lume, nu temei pentruo mistica panteistasauun conlinut caren-a fost de folos. '
m. Ahe semnecare par sd arate vechimeapostapostolicd, ba chiar apostolicda scrierilor areopagitice
in lerarhia bisericeascd,autorulafirmi ci Botezulqi Liturghia erausavirqitede episcop.El era ajutatde pulini preoli, dar de mai mulli diaconi.$i sebotezauin g9n9r1loameniin virstA, nu copii. dar acesieaeraupropri-iBiserici,idin primele timpuri, cAndbisericile luau ftn1a in orage,unde ry instituiauepiscopigi veneaula cregtinismoameniin varsH,care€rauconvingide alli cregtinisavie sausd se laseadugila episcoppentrua fi botezali. Tot episcopul -timp,iri e prezentaisav6rqindinmormAntarea.Tot un semnal alcituirii acestorscrieriin cr-eqtine,cAnd cregtinismul era persecutat,pare sa fie vorbirea lor despre primele ,,terapeu1i" (slujitori), un fel de paracliseri,de obicei necasatorili,care aveauca rol principal pazireaulilor locaqurilorundeaveauloc adunarilegi slujbelecreqtinilor.Acest serviciunu mai avea rostin secoleleV-VI, cici trecusetimpul catacombelor' S-a mai obiectatimpotriva vechimii scrierilor areopagitice,deci impotriva lui Dionisie Areopagirulca autor al lor, folosindu-seca zugumentdescri€rea,in capitolul YI.alIerarhiei_bisericegti, siin!.ii monahilor,caren-ar fi aparutdecAtin secolulIV. Dar gtim despreAntonie cel Mare ca s-a facutmonahin secolulIII (cAciseniscusela 255). Oaren-a unnat el unei tradilii mai vechi?Poate eraulainceputputini astfelde cregtini(cici qicregtiniieraupulini) carepreferausatriiascain curAfia vielii singuiatiie. Dar, oare,nu eiau unii cire ulrnau cuvintul Sf. Apostol Pavel:Eu voiescca toli , altul tnu'-1\ oameniiiafie cumsunteu tnsumi.Dar Jiecnrertrede la Dumnezeudctrullti :.unula.Sa -Apostol fel (l Cor.7,Z;.Oare.tu simgeau;i-atunci unii credinciogica audarul unei.vielitraite asemeneaSf. Pavelqi celorlalli Apostoli?Poateca inc-anu seduceauin pustie,nici nu formau obqtiieqite dintrecregtini.Dar poateslujeauintr-un anumit fel Bisericii gi eraumai frecventin ea.Poateace$tia sunt,,terapeufiI' (slujitorii) de carevorbeqteautorul.inEpistolele sale,termenpe cqg Sl Maxim Marturisitorulil traduceprin ,,monah" . Aceastastaredeosebitia lor, un fel de paracliseri,a putut da cite unuia indraznealasa mustrepe cAteun preot carei separeaca nu e la inallimea chemdrii lui. Caci,poate,nu seimpusesedeihitiv autoritateade neinlocuita preotului.Faptul acesta,descris in Episto[aa III-a e greude inlelesca s-arfi putut intanlpla in secolulVI, cAndautoritateapreotului era de mult consacrata. Celespusein acestepagini suntun rezumatextremde saracAide generalal b-ogalieiqi addncimii conlinutului scrierilorareopagitice,pe caretraducereanoasfa e departedeaJ fi purutreproducein mod fidel. Caci insuqilimbajul lor e atAtde subtil gi de complex,ca nimeni nu-l poateredain mod satisfacator.De aceea,in francezAs-a tradusde vreo unsprezeceori. Dar Gandillac le traducedin nou, in speranlacArestituienuanlepe carenu le-au putut exprima traducerileanterioare.De aceea am intreprinsnoi o noua Faducerepe linga ceaa Pr. CiceronelordAchescugi Theofil Simenschy,
t2
INTRODUCERE c.atam silindu-nesa o exprimd,rnin tenneni romAneqtimai tradilionali, duhovniceqtiqi evitdndP.e, Pr. CiceroneIordichescu putut neologismeiede origine frutcezA.De aceeanu impartAgimsp_usa ia,,Scrisut'iri (al lui Dioiisie, n.n.)ne amintegtede dialecticalui PlatonsauHegel,fara-saaiba geniulacestordoi mari corifeiai g6ndiriiumanel' (op.cit.,p. XXIII). Noi socotimca gdndirealui decAta lui Platonqi Hegel. bionisie e mai satisfacdLtoare ci vrem sa pi$ram nlimelg $i, ca incheiere,pentru toatemotivele aminiite, linem sAspunem de dionisie Areopagitul pentru autorul acestorscneri. Chiar daci autorul lor ar fi cineva de mai tArziu,daca el a linuf sa-!i dea acestnume, ii respectamvoinp qi e vrednic penffu aceastdtnare de apelativulde Sf0nt,ca ceilalliParinlibisericeqti. opera -' Cu o contribu[ie la inlelegereascrierilor areopagetice,am tradus$ Scoliile la ele, ale Sfintului Ma-rim Marturisitorul. cdscoliilenu ii apa4inlui Maxim Marturisitorul,ci lui loan, HansUrs von Balthasarsocote$te le eDiscopde Scythopolisdin Galileea.din primajumAtatea secoluluiVI5. Dar Otto Bardenhewer urmA. celui din probabili opinia cA e mai Consider Maxim6. sir.otesr. ale Smntului
Note 1. Dionisie Pseudo-Areopagitul(sec.V-VI), Ierarhia cereascd.Ierarhiabisericescd'ttad. p.espreltumeledivine. Teologia din gr. de Pr. CiceroneIordathiscu, ChiginAu,1932t-idem., Iaqi 1936 misiictZ,trad. din gr. de Pr. CiceroneIordAchescu9i Theofil Simens.chy, Paris '124?I'Arlopagite, Pseudo-Denys iu complites Oeutres dJGandillac, 2. Maurice 3. pr. GheorgheDragulin,IeromonaliulDionisie Smeritul,,Exigurrs" sau ,,CelMic" Premise teologice" , XXXVII (19S5),n1,7-8,p .521-539;idem, lapio;.470-550iin,,Stutl 'si'perspec'tive in de:baterileclin uftima sutd de ani asupra SfdntuluiDiottisie Areopagitul qi.a. cuvio.su.lui i,fereii'tate,in,,Glasul Bisericii" , XL (1986),nI.-f,p.7.3-87; idem, PreJble.le Dioyisie Smeritul sau Eiiguul la unele traduceri in limba latina,in,,Mitropolia Olteniei" ' xxxvur (1986), nr. Z, p.'le-t25; idem, (Jnfiu de marefaima al ArhiepiscopieiTomis,ului iii,, ,,eoc.ul'ot Vi-tea la^Roma,in ,,Glasul Bisericii" , XLV (1986), nr. 3, p. 62-79; idem, Cut,iosttlDionisie Smerirul sau Exiguul. Doua epistoledespreprohlemeledq1e!lastgly-li calcululuicalenclarisriisipascal" ,-in ',MitropoliaOlteniei" , XXXIX (1987)' ,,elemenrele p. 27-70; idem, Identitatea lui-D'ionisiePseudo-Areopagirulcu ieromonahulDionisie nr. I, -Smeriiul (E.riguul), Craiova, I 99 1. Lumina,in Filocalia romineascA,vol. VII, trad.Pr. Dumitru Suniloae, 4. Dispri S1a',rto Bucure;ti,1977,p. 263 - 373. 5. Hans Urs von Balthasar,Das Scholienu'erkdes Johannesvon Scythopolis,in ,,Scho, r. l, P. 16-38. lasthik" , V (1940)n der altkirchlichenLiteratur,Bd.4, 1932,p.297. Gesc'hichre 6. Otio Bardenhewer,
'
I celui intre sfinfi
DIONISIE AREOPAGITUL Despre IERARHIA
*
-
CEREASCA
Presbiterul*Dionisie Areopagitul citre impreuni-presbiterulTimotei
Capitolul I' cu bundtate,fn chipfelurit, Toatd lumina dumnezeiascdfndreptAndu-se, spre celeprovidenliate', rdmdne simpld; gi nu numai at1t, ci le gi une$tepe celeluminate $l Toatd darea cea bund* Ei tot darul desavdrqiteste de sus,pogorAndu-sede la Pdrinrele luminilor (lac. l,ll). Dar qi toata luminoasace pomeqtede la Tatal strAlucirea gi vine la noi o bunadaruiregi ne umple iaragi de o putere unificatoare,ne indreaptAin sus gi ne intoarce spre unitatea(cf. Ioan 17,21:I a Cor. 1,10) gi simplitateaindumnezeitoare Tatalui ce ne adundin Sine. Cdci din El* Si spre El sunt toate,cum a spussf0ntulCuvdnt ( R o m .1 1 , 3 6 ) .
s2 Agadar,chemAndpeIisus,luminaTatiiui, existentaadet'dratd. care lumineazdpe tot ontul c'evine fn lume (lotn I,9), prin caream dobAnditintrareala Tatal, inceputul luminii (cf. I Tim. 2,5), sa cautam,pe cAt se poate, spretalmacirilepreasfintelorcuvinte predate noud de Parinli*. $i sa privim in chip simbolib*, prin inallarea gAndului la ierarhiile mingilor*ceregti,pe careni le descopera acele cuvinte,pe ci1 ne estecu putinta.$i, primind daruirealuminii incepatoaregi mai presusde
inceput* a Tatilui, incepitorul dumnezeirii (carene descoperaprea fericiteleierarhii ale ingerilor in simboale pline de inleles), cu ochii nematerialigi neclintili, sa ne ?ntindem din ea iardgi spre obdrqia ei simpla. Caci aceastanu pierde niciodataceva din unitatea ei cea mai dinlauntru*, atunci c6nd se inmulte$tegi pomegtedin sinecu bunatatepentru inAl[areagi unireacelorprovidenliate,spre imbinareax lor cu ea, ci ri.mAneneclintitA inlauntru ei, fixatA statomicin identitateaei nemigcata,degi pe cele ce tind spre ea le atragepotrivitcu ele gi le uneqteprin unitatea ei simplificatoare.Cdci nu e cu putinla sd ne lumineze noua altfel lumina dumnezeiascA incepAtoare,dacdnu e invaluita in chip inAlfAtor in felurimea sfintelor acoperamintexgi nu se acomodeazAprin providenla parinteascdin chip potrivit cu firea* celor ce ne sunt proprii.
$3 De aceeaincepatorul desavAr;irii* ne-a rAnduit preacucemicaierarhie bisericeasca, invrednicind-o de imitarea mai oresusde l u m e * a i e r a r h i e i c e r e g t i ,c a p e u n a c e
l5
Desore Ierarhia Cereasca infatiseaza ierarhiile nemateriale amintite in chipuii materiale5i forme compuse'pentruca, Dotrivitcu noi insine,sahm ridicali de la chipurile* preasfintespreinallimile 9i asemanarile simple qi lipsite de chipuri.Fiindca nu poate minteahoastrasAajungApAnala imitareaqi nematerialaa ierarvederea(contemplarea) hiilor ceregti, ilaca nu se folosesle-qP c a l A u z i r e am a t e r i a l a *( c f . R o m . 1 , 2 0 ) o o t r i v i t a e i , p r i v i n d f r u m u s e l i l ea r a l a t e * b r . . u ^ c h i p u r i a l e m A r e l i e i n e v a z u t e$ i b u n e l em i r e s m es i m l i t ec a s e m n es e n s i b i l e a l e r e v i r s i r i i s p i r i t u a l eq i l u m i n i l e m a t e r i ale ca inlaligirri vAzuteale daruirii luminii nemateriale. Iar sfinlitele inv{ituri desfdqurate* trebuie socotite ca mijloace de implinire a dorintei de vederea minlii: 9i treptelebine orAnduiteale celor de aici ca un mijloc al
deprinderii* purtArii annonioase falA de cele dumnezeieqti.In sfArqit,impdrtAqireade prea dumnezeiascaEuharistie trebuie socotltaca impartdqirede Iisus. $i toate celelalte cdte s-audat fiinlelor cereqtimai presusde lume* noua ni s-audat in chiP simbolic. Deci, pentru aceastAindumnezeirepe mdsuranoastraincepitorul desavArqirii9i de oameni iubitorul ne-a aratat noua ierarhiile cerestigi a facut impreuna liturghisitoarecu noasele ierarhianoastra,pentruasemanarea de tra dupa putinla.prin slujireapreoleasca chip dumnezeiesca ei. $i a infafigatminlile mai presusde ceruri in chipuri simlite prin cuvintele compuse ale Scripturii*, ca sA ne ridice* prin cele simlitela cele inteligibileqi de [a simboalelealiatuitecu sfinleniela culmile* simpleale ierarhiilorcereqtil'
Capitolul II Ei cereEti in mod cuvenit,ceteledumnezeiegti lor se aratd prin simboaleneasemenea c i p e t e n i i d e o q t i , c a p u r t A t o r id e l a n c i noui ( c i . I o s u a . 5 . 1 4 ) E i c d t ea l t ep r e d a t e de cuvintele Scripturii printr-o sf8nta simboalelor Deci trebuie, precum socotesc,sa aratiim i n c h i p u i r e i n f e l u r i m e a ( S criptura)s-a t e o l o g i a C a c i r e v e l a l i e i . intAi care gdndim cd este scopul intregii ied e sIintele s i m p l u * f o a r t e f o l o s i t celor parte a ei fiecare este folos rarhii si deie m inlile fara p e n t r u p o e t i c e * i n c h i p u i r i oartaside ea. Apoi sa proslavim ierarlriile c. u m s - a s p u s 'd e s e a m a c h i p u r i , t i n i n d cuvintele prin Ior infali$arii* potrivit i,er"qii m i n t e a n o a s t r a g i g d n d i n d u - s el a r i d i Scripturii. DupA aceea,sa spunem pnn.ce carea potrivita ei qi plasmuind sfinte cuvincere:ti. cetele infaliqeazi sfinte chipuri descrieriin stare sa o inal1e4. si trebuie tele Scripturii qi sprece simplitate ca Aceasta chipuri. prin aceste urcugul sefaca nu cumva sacugetAm9i noi in mod necuvenit, $2 imoreuni cu cei mulli' cAminlile ceresti$i de multe cu chip dumnezeiescar fi niqte liin1e Deci, de gnndegtecineva sd primeasci picioare si cu multe fe1e.coborindu-le la forme compuse*ca proprii celor care sfintele cel salbatic la al vitelor sau cnioul dobirocesc necunoscuteil de al ieilor, sau sA ni le inchipuim avdndcioc orin ele insele* ne sunt sfinlitele socoteascd si trebuie el nevazut, 7'4: Dan' l0: (cf' Iez. I '6incovoiatca vulturii din Scripturi neAooc.4,7)sauchip de pAsariinaripate'acope- descrieriale sfintelor minli infaliEareinriie cu pene(cf. Iez. l,i t: Is. 6.1),saufliindca ootrivitelor, ca si toataaceasta $i atuncispune Lrosata*a numiriloringere$ti. niqte rbf de foc deasupracerului (cf. lez' cind s-au gAndit la t,iS; Oan. 7,9), tronun materiale(cf. lez. 6a icriitorii Scriptuni, trupelscaa celor netrtrpe;ti,au t,ZO;nan. 7,9; Apoc. 4,4)' potrivite gederii Drezenlarea pentrttacesta.pe cAt lui Dumnezeucel stapdnitor,sauca niqtecai irebuit sa plasmuiasca le-a fost cti putinla, forme proprii qi inrudite felurit colorali(cl. Zah. 1,8:6'2')9i ca nigte
$1
r6
Despre Ierarhia Cereasci
$: lor (scriitorilor) de la fiinlele ce ne suntnoua nemamat intrucAtva cinste de vrednice mai Unul din cele doui moduri se foloseqte, teriale* qi mai presus de altele qi sd nu.inc h i p d e c e r e $ t i D r e c u m s e ' c u v i n e ,d e c h i p u r i l e s f i n t e viluie simplitalite 9i alcatuiri Iar altul pldsmuiegte asemanatoare. dumnezeiescl in multifelurimea formelor ce e ceea pentru Caci neasemenetoare*, pimdnt' forme pe de de celor mai de pe urma cu totul neasemanatorqi de neinleles' prima faptAne estemai proprtenoua $I mal ln Predaniiletainiceale Scripturilorrevelaitare sane inalle qinu coboari celemai presus uneorichiar fericireavreddoua a toare Droslavesc iar nepotrivite; neaiemanari la lume de a dumnezeiriimai presusde inchinare de necunicd chip faceminteanoastrasAindrcptein (cf. Ier. 1,4; Ioan 1'1)' li Cuvdnt* ca: fiinta dumnezeieqti puterilor impotriva i venitinluri Cor' 2,16),gi.Fiinli 11,34;I (cf. Rom. Minte compozilii sprijinindu-se*'pe qi sArataceasca (cf. Ies. 3.14;Apoc. 1.4.8),aratAndralionalilipsite de sfinfenie. a ei' care dumnezeiasca Pe linea aceasta,unul ca acestaar putea iut.u si inlelepciunea existentAqi ca.uza adevirat cu e*ittenlu est. formele de unrplute socoti lin;rurile cereqti a celor existente. o inchipuiesc unor lei* qi cai 9i de imne de mugeteqt de adevdrata(cf. I Ioan 1,5;Ioan$i1,8) o numesc 9i calumina gi de animale* qi pisari* de alte sruDuri* dL . aci v i a t A *( c f . I o a n 1 , 4 ;5 , 2 6 ; 1 1 . 2 5 :1 4 . 6 ) C iuciuri mateiialelipsitede cinstein cdtesunt suntmai inalte9i mai inchipuiri ifint. u..it. ScripSlintele zugravite(ceteleingereqti)in cuveniteqi intrec formele materiale' turi gi care ne pot duce la o cugetarealurln Dar sunt qi ele departe de adevarata nu cind (absurda),mincinoasa qi pitimaqa* cu dumnezeirea.Caci aceastaeste asemAnare sunt luate ca simple chipuri neasemenea mai presus de toata fiinla viala qi nici o .9i ne arati, acelora.Dar* ciutarea adevirului once caractenza'.precum poate nu o lumina 3 suvinsfAntain1elep.lut1g Drecumsocotesc, gi minte ramin fari nici o asemAnare cuvdnt tuielor Scripturii in infaliqarea chipurilor cu ea. turor minlilor cere$ti, avAnd grija ca prln Alteori, e proslavitade aceleaqiScripturi jignim fiecaredin ele sa nu ajungem nici sa numlno-oneinfatiSarineasemanatoare' orin nici sa ne alipim pe outeriledumnezeieEti*' n e c u p r i n s a( c f - C o l ' l a z u t a * , - n e s t a r g i tEai hoi in chip patimat la stareacobordtaa chipul . l 5 : I o a n l , l 8 ; ' l T i m . 6 . 1 6 ) :q i ' s p u n A ncdd rilor. e din cele ce nu sunt,nu spunca estecevace in mod cuvenit ni s-au propus* deci chinu este.Caci aceastaiieste,precumsocotesc' puri ale celor fara chipuri* qi forme ale celor mai propriu. Pentru ci, precum a explicat iara forma. Un motiv pentru aceastaar putea preddniaascunsA 9i sfAnta.spunemadevarul fi nu numai cunoagteieanoastraprin analo- "and ,i.".t-t ca ea nu e ceva din cele ce sunt, sie. carenu poatesa se inalle nemijlocit* la fiindca nu c unoaqtemnemArginirea(indeiini.i e d e r i l e ( c o n t e m p l a l i i l e )s p i r i t u a l eq i a r e tul) ei, cea mai presusde fiinli, neinleleasA* nevoie de ajutoarepotrivite cu firea noastra, si tainica. DacA, deci, negaliile* privitoare la c.ele carene duc-lavederile minlilor fd'raforma 9i mai presusde lume, prin forme* ce ne sunt dumnezeieqtisunt rdevirate. lar allrmaglle uotopiut",ci si faptulcA,potrivitcu cuvintele sunt nepotiivite, descrierile.prin inc.hipuiri tiiniie ale Scripiurii, acelease ascundprin n e a s e m a n d t o a r es u n t m a r p o t r r v r t e a s nesraiteSi sfinteghicituri 5i trebuiefacutde cunzimii celor tainice' CAcidescrierileScripneipropiat celor mulli adevarulsfint 9i.as- turii cinstesc* qi nu acoperain chip urdt prin chipuri c e t e l e c e r e q t i ,i n f a l i S A n d u - l e cuni al^minlilormai presusde lume' Caci nu ci le arataprin aceastaca pe fiecare e sfinlit Si nu e a tLrturor,cum spun neasemanAtoare; unele ce sunt in chip mai presusde lume Scripturile,cinoStinla lor (lCor' 8,7; cf' Mat' Iar cA de1l,it; Luc. 8,10). baca insa ar invinovati deasupratuturor celor materialc. mult 9i mai inalla neasemdnAtoare scrierile n e p o t r l v l t e ' f i g u r a t e cineva descrierile asemenea mintea noastra decit cele asemdnitoare'nu spundndca e ruqinesa sealipeascd va negacinevadin cei dreptcuc'hipuriurite ceielorde chip dumnezeiesc,qi socotesccd iste ugor 91 :el9 mai. de FiindcA preasfinte,ajunge sa i se spunaca modul getatori. pe mulli' facAndu-isa amageasca sa finste* ifintei descoperirieste indoit*' t7
Despre Ierarhia Cereasca socoteasceunele fiin(e cere$tiasemeneaaurului gi ca pe ni$tebarbali fulgeritori de luminA,mareli,imbrAcaliin vegmAntsclipitor ( c f . D a n .7 , 9 ;I I M a c . 3 , 2 5 ;M a t . 2 8 , 3 ;M a r c . 1 6 , 5 ;F a p t .1 , 1 0 ;A p o c . 4 , 4 )9 is c d n t e i ncda u q foc nevatametor* gi in atAtea alte chipuri asendnatoare,in cite a inchipuit Scriptura m i n l i l e c e r e q t i .C a s d n u p A t i m e a s c a a c e a s t ac e i c e n - a u i n l e l e sn i m i c m a i i n a l t decAtcele vazute,inlelepciuneacuvioqilor scriitori ai Scripturii coboari cu sfinlenieqi la neaseminirile nepotrivite, neingaduind alioireaiubirii noastrela cele materiale,ca in chipurile necuvenitelci saie odihneascA trezindpomirea spreinal!area sufletului,ii propun neplacuteleforme urdte* ale acelor alcituiri. Astfel ajuta chiar celor foarte alipili de materie si vadAcA nu e ingaduit, nici adevarat ca vederile* celor cereqti gi dumnezeiegtisafie cu adevirat asemAnatoare unor atatde urdtechipuri. De altfel trebuiesa cAnici unadin existenle inlelegemSiaceasta, in generalnu e lipsita de o impart5girela bine, daia, precum spune_adevirul Scripturilor, 1). toatesuntbunefoarrei (Fac. 1.-3
$4 Deci e cu putinla inA\area din toate la vederi(contemplalii)bune; 9i sepot cunoalte din cele materiale asemanarile neasemanatoareale celor inteligibile qi inplegAtoare6.Caci cele in[elegatoareau in alt mod cele ce s-audaruit celor sensibile. De fapt mAnia* se ivegtein cele necuvdndtoare din pomirea patimagd9i migcarealor mAnioasae plina de toatairalionalitatea.Dar in celeinlelegAtoaretrebuiesa seinfeleagain alt mod mAnia.Ea se aratA,precum socotesc, gi in acestea- ragionalitatea*lor bdrbAteasca deprindereaneclintitAin dispozifile de chip dumnezeiescqi neschimbate.La fel spunem ca pofta in animale este Pomirea patimaqa necugetataqi alipita de materie ce se iveqte dintr-un impuls, nascutain chip nestapAnit s o r e c e l e s c h i m b a c i o a s es a u d o m i n a r e a neralionalAa unei dorinle, care impinge tot animalul spre lucrul poftit. Iar cdnd le inchipuim pe seamacelor inlelegatoare atribuindu-le asemanareaneasemanatoare, socotindcd au qi pofta*, hebuie sAinlelegem prin aceastaiubirea dumnezeiasca(cf. Deut' 18
6,5; Pild. 4,6) fald de ceeace estenematerial si mai presus de ralionalitilteqi minte 9i ilorinlaneclintitagi neobositapentruvederea curatagi nepatimaqamai presusde lume qi de transparentaculminanta, limpede qi prea sfdntaa acelora;i de comuniuneacu adevdrat spiritualA,rationalagi veqnica,cu mareliainfrumuse[itoaregi neingelitoare.$i trebuiesA inlelegemprin pofta simlireanestapanita,incordatagi de neintorsgi de nimic opritApentru Dumnezeu,a iubirii neschimbateqi neamestecate* fala de frumuseleadumnezeiascd9i pomirea* totala spre ceea ce e cu adevi'rat vrednic de dorit. Daca nera[ionalitateaanimalelor necuvantatoaresausimlirealucrurilor materialeo numim lipsa de raliune gi simlire a celor proprii lor, fiinlele nemateriale !i intglegatoarele recunoaqtemca intrecdndin chip sfAnt qi mai presusde lume raliuneanoastrA legatdde trup gi trecitoare* de la una la alta q i - s i m g i r e an o a s t r a m a t e r i a l a 9 i s t r A i n i minlilor netrupe$ti. Dar e cu putinla se inchipuim forme ce nu sunt contrarecetelor cereq'tichiar pomind de la parlile cele mai de jos ale materiei*, dat fiind ci qi ea igi are existenlade la Cel cu adevirat bun qi in toate ale ei infaligeazaniqte trasaturifrumoaseale fiinlelor ingelegatoare. $i e cu putintd sa urcam prin ele spre modelele nemateriale, ingelegdnd,cum s-a spus,cele asemanitoare qi vdzAndaceleaqi* prin celeneasemdnAtoare irisdturi nu ca fiind la fel, dar intr-o armonie gi fiind proprii at6t celor inlelegAtoare,cAt gi celor sensibile.
$s ii uom afla pe scriitorii tainelor inchipuind nu numai in infAliqareacetelor cereqii,ci gi in descopeririledumnezeiegti*. De fapt ei prosldvescdumnezeireapomind de l a c e , l ec e s e v i d c i n s t i t e * , c a s o a r e l e * dreputii (cf. Mal. 3,20),rasarindin chip st?nt minlii ca o steaa diminelii (cf. II Petr. 1'19; Apoc.22,L6)qi luminAndca o lumina in c-hip descoperitqi spiritual; alteori luminind fArA ca un foc (cf. Ieq.3,2;Deut' 4,24; vAtamare, Evr. 12,29)prin celede la mijloc, ca apa(cf. P s . 3 5 , 9 ;l e r . 2 , l 3 ; P i l d . 1 6 , 2 2 ;A p o c ' 7 , 1 7 ; lez. 47,l; Is. 44,3) ce aduceimplinireavielii gi, vorbind simbolic, patrunzAndin pdntece9i
Desorc Ierarhia CereascA izvor (cf. loan 7,38; Apoc. 22'1) Si poatenici pe noi, dac6pomind sa le cerfacdndu-se ietam ridicindu-ne de la'vcdereaexactda de rduri curgatoarede nerelinut (cf. Ieg. 3'2); celor vAzute,nu ne-ar tulbura chipul urdt* al un ca pe urma, de cele din alteori ivindu-se descrierii inchipuite a ingerilor. Caci prin mir bine mirositor (cf. CAnt. 1,2),' alteori ca p i a t r ac e ad i n c a p u lu n g h i u l u i( c f . I s . 2 8 ' 1 6 ; acesteanelasAndnintea noastrdsAramina in E f . : , Z O r .D a r a u i n v a l u i t - oq i i n c h i p u l a n i - formele nepotrivite, ii dam putinla ca nemalelor salbaticeqi au imbracat-o in forma mulEumilii de acelea sa se lepede de imleului gi a panterei;qi spun ca ea va fi ca-un p i r t i m i r e a d e c e l e m a t e r i a l e 9 i s A s e jefuitade pui 1cl.Os. bbignuiascasa tinda cu sfinlenie_prin cele pardossauca o ursoaicA : p o c .1 3 . 2 )V. o i n t a i vazutespreinallimile mai presusde lume. ; a n . 7 , 4 - 6A 5 . 1 4 ;1 3 , 7 D Acesteafie spusede noi desprechipurile adAugaca e vAzuta5i ca ceeace e mai de gi nepotrivite ale ingerilor*-din materiale nepotrivit necin-stedecat toate qi pare 5i mai cu ea, cdnd cei inaintali in cele dumnezeiegti Sfintele Scripturi. In cele urmatoaretrebuie au inchipuit-o si ca pe un vierme (cf. Ps. si definim* ce socotim* ca este ierarhia.$i 21,6).in'[elul acesta.toli cei inlelepliin ale ce folos au din ierarhie cei faculi partaqide dumnezeirii gi tdlmicitori ai celor ascunse ea. Fie ca in acestcuvdntsa ma cAlauzeascd (cf' Hristos al meu, dacae ingaduit sdspun,inspidespart '6,3)in chrp nepAtatSfintele Sfintelor intreagaexplicarea ierarhiei'Iar tu' rAndu-mi gi de lipsite de c6le nedesavirqite ls. cuvioasea presfinEeniegi vestescca o sfinlitA plasmuire copile*, potrivit rAnduielii - caci cele slinte se ierarhice dairiei noastre cele nici incdt astfel ceea ce e neasemenea, dau sfinlilor - , ascultacu sfinleniecele spuse sa nu fie la indemdnacelor indumnezeiesti cu sfinlenie, indumnezeindu-teprin patlu!a d e i n l e l e g e r e q i i u b i t o r i nici'cei tinali dereain taineledumnezeieqtiqi deosebind,in sfingitelorasemdniri* sa nu ramAnala ele ca ascunsul mingii, cele sfinte de mul$mea* sA dumnezeieqti gi cele ca la unele adevirate; celor nesfinlite, pazeqte-lepe cele sfinte in fie cinstite prin negalii adevarateqi totodati unitatealor, iar celeintinatedesparte-le.Caci sa fie proslavite prin insugirile celor de pe nu e ingaduit, cum spun sfintele Evangh-elii urma existenteca reflexe* ale lor. Deci nu e nepotrivitfaptul ci igi inchipuiesc5i fiinlele (cf. Mat. 7 ,6), sd se arunce porcilor fruluminoasA9i de f1ucelorneasemanatoare museteaneamestecata, cerestidin asemAnArile ce nu li sepotrivesc,pentrupricinile amintite. musetefacatoarea mdr gar ita relor spirituale.
Capitolul III Ce esteierarhia Ei care estefolosul ei
sl Ierarhia este*, dupi mine, o sfinlitd rdnduialA gi qtiinla 9i lucrare asemanatoare' p e c A te c u p u t i n l a * , m o d e l u l u i d u m n e z e iesc Ai inAllatA spre imitarea lui Dumnezeu prin luminarile date ei de la D u m n e z e up e m A s u r ae i . I a r f r u m u s e t e . a d u m n e z e i a s c As,i m p l a , b u n a , e s t e o r i g i nea desavAr;irii*, cu totul neamestec a t a * c u o r i c e n e a s e m A n a r ec u e a 9 i i m p a r t d s i n df i e c a r u i ad u p i v r e d n i c i ed i n l u m i n a e i . I e r a r h i ad e s a v i r q e q tper i n s l u i i r e a c e a m a i d u m n e z e i a s c Ap,o t r i v i t e i , in mod armonios,chipul celor ce participA la cele sAvArqite.
$2 Deci scopul ierarhiei este asemanarea (cf. Mat. 5,a8) qi unirea cu Dumnezeu,pe cit e cu putinlA,av2ndu-lpe El drept calauzitor in sfinta gtiinfAqi lucrare. Caci' privind neclintit spre frumuselealui atotdumnezeiasci,ea se face intipiritd de El in partagiix ei ca in unii ce sunt dumqi nezeieiti.ca in niste oqlinzi atotstrAvezii n e p d t i r e( c l . i n l e l . - 7 , 1 6I I: C o r .3 . 1 8 1p' r i m i toare ale strilucirii luminii incepatoare 9i dumnezeieqti;chipuri umplute de strAlucirea daruita, pe care o impartaqesciarAqi celor urmAtori,potrivit r6nduielilor dumnezeiegti' sau Caci nu e ingaduit celor caredesavArqesc
19
Despre Ierarhia Cereasci chiarcelor ce au fost desivirgili sdfacA*ceva contrar sfintelor rAnduieli ale desavArgirii*; nici sa fie altfel, dacAdoresc stralucireaindumnezeitoaregi tind in mod sfAnt spre ea qi se intiparesc dupa misura fiecareia din sfinftele min1i. Deci cel ce spune ierarhie, nume$te in generalo anumitardnduialasfAnti, un chip al frumuselii dumnezeieqti,sivArqind in sfintele trepte* ierarhice taina iluminarii p r o p r i i e i S i a s e m e n e af a c 6 n d u - s ec a p e ieniei ei. pe cAt ii este ingaduit. Caci desavdrgireafiecdruia din cei chemali* in ierarhie constain a fi fost inAllat la imitarea lui Dumnezeu,pe mAsuralui. Iar ceeace e m a i d u m n e z e i e s cc a t o a t e , c u m s P u n e Scriptura,estea fi impreundlucrdtor al lui Dumnezeu(I Cor. 3,9; III Ioan 8) 9i a primi lucrareadumnezeiasca*,aratand-o,dupa putin1A,in sine.Astfel, fiindcAr6nduiala*ierarhiei constain a securA[iunii qi a curali pe allii qi a se lumina unii* qi a lumina pe allii' in a ie desavArqiunii gi a desAvArqipe al1ii, fiecaruiai secuvine sAimite pe Dumnezeuin modul lui propriu. Fericirea dumnezeiasci, ca sa vorbim potrivit oamenilor, nefiind amestecatacu nici o neaseminare,ci fiind n-are plina de lumina etema. desavdrqitA' ea e curatitoare, nevoiede nici o desavdrgire; IuminAtoaregi desdvirqitoare.Mai bine zis' este insagi curilirea sfAnta,luminarea gt desivirqirea,mai presusde curafie,ma1PI9. sus de lumind, tlind izvorul autodesavdrgirii dinainte de lucrarea desdvdrqirii altora gi cauza intregii ierarhii gi dincolo de toata slin1enia,prin depdqireaei.
$3 Deci cei ce se curetesctrebuie sf, se facd cu totul neamestecalicu cele nepotriviteqi sA se elibereze de impreunareacu ceea ce e cu ei (cf. Luc. 14,33;Ef. 4,22; neasemenea Col. 3,9). Iar cei ce selumineazAtrebuiesa se inAl[Andu-se umple de lumina dumnezeiasca, la deprindereaqi puterea contemplagieicu ochii preacuraliai minlii*. Iar cei ce se desivirqeic sasemute de la ceeace e nedesdv6rqit qi da se faca partaqi de cunoa$tereadesavdrqitoarea tainelor sfinte. Apoi cei ce se curAlesc*trebuie sAtransmita altora, prin abundenlacurafiei lor, din neintinareaproprie. Iar cei ce se lumineazi, ca mingi mai pdtimitoare,ce qi-auinsugitparei 9i s-au ticipareala luminaqi la comunicarea invrednicit in mod prea fericit de stralucirea spreallii lumina lor, sfdnta,trebuiesArever^se care intrece totul. In sfdrgit, cei ce se desivirqesc, ca cei ce cunosc comunrcarea pe desivdrqitoare,trebuie si desavArqeasca in cei ce seimpartalescde iniliereaatotsfAntA stiintacelorsfintevizute.Deci fiecaretreapta ierathica e ridicata la dumnezeiascaimpreunA-lucrare pe masura ei, sAvnrqind,prin harul qi putereadatade Dumnezeu,cele ce se afla in dumnezeire in mod natural qi mai presusde fire* si sunt lucrate de ea in chip mai presus de iiinla, descoperindu-i-sein chip ierarhic. pe cAt se poate, spre imitarea minlilor iubitoarede Dumnezeu'.
Capitolul IV Ce inseamndnumeletngerilor $l Dupd ce am definit, pe cAt socotescbine' ce esteierarhia,trebuiesa proslavimin cele urmatoare treapta ingereascAqi sfinlitele chipurice i sedau in Scnpturi9i sa le privim cu bchi mai presusde lume, ca sd le ridicim prin inlelegeri tainice la simplitatealor asem e n e a c e l e i d u m n e z e i e q t iq i s A l A u d i m obdrqiaqtiin[ei intregii ierarhii cu o cucemicie vrednici de Dumnezeu gi cu mullumiri
20
pricinuitore de desivArgire.inainte de toate, se cuvine sa spunemci dumnezeireaceamai presus de fiinla, ddnd subzistentafiinlelor celor ce sunt, le-a adus la existenta' Caci aceastae propriu cauzeituturor ;i a bunAtalii mai presus de toate: sA cheme la impArtilirea* de Sine cele ce sunt,cum s-ardnduit fiecareiadin cele ce sunt* pe misura ei. Deci toate cele ce sunt* se imparta;escde Provimai predenlace izvorAgtedin dumnezeirea n-ar Caci qi cauzatoare. toate a sus de fiinla
Desore Ierarhia Cerdasci exista* daci nu s-ar impdrtagi de fiinla 9i obdrqia celor ce sunt. Deci toate cele fari vialA* se impafla$escprin existentd de ea; fiindca existenlatuturorestedumnezeireacea mai presusde existenla8.Iar cele vii se imp a r t i q e s c d e a c e e a g i *p u t e r e d e v i a l i facatoare qi mai presus de toatd via[a. In sfdrgit,cele ralionale qi inlelegatoarese imei mai presusde parlaiescde inqelepciunea ioata raliuneagi mintea.de Sine desiivArqita gi mai inainte de lucrarea de desavArqirea altora. Dar e vadit ca toate aceleinsuqiri ale fiingelor cdte s-au impartigit de ea in multe feluri sunt in iurul aceleia.
sauvederi ascunseale tainelor mai presusde lume sauunelevestiride mai inaintee.
$3
Iar daci ar spunecineva c6 unora din sfinli le-auvenit qi nemijlocit* arataridumnezeieEti (cf. Fac. 12,7; 28,13), si afle limpede qi aceastadin preasfinteleScripturi, cd nimeni n-a vdl.utSi nu va vedea(cf . Ieq. 32,20; Ioan 1,18; I lom 4,12: I Tim. 6,16; ceeace este insugi* ascunsullui Dumnezeu.Iar aratarile dumnezeieqti li s-au ddruit celor cuviogi potrivit lui Dumnezeuprin descoperireaunor sfinlite vederi qi pe misura celor ce le-au vdzut. Iar preainleleaptaScriptura care a $2 infaliqat in scris asemi,nareadumnezeiasci nume$te,cu dreptate,acea vedere, ca pe o aseminare in formi* a celor fari formd, Deci sfintele* cete ale fiinlelor cereqti ardtarea dumnezeirii* ce le vine celor ce vid s-aufacut din participareala comunicarea din inAllarealor prin luminareadumnezeiascA d u m n e z e i a s c Am , ai presus de cele simdupa ce au fost introduqi ce li seimpartA$eqte p l u e x i s t e n t eq i v i i i n m o d n e r a ; i o n a l g i in mod tainic qi in chip sfdnt in inseqi cele d e c e l e r a l i o n a l e a s e m e n e an o u A . C A c i dumnezeieqti.Dar la aceste vederi dumm o d e l 6 n d u - s ep e e l e i n c h i p i n l e l e g A t o r nezeieqti vestilii no$tri Parinti au fost ins p r e i m i t a r e a l u i D u m n e z e u * 9 i l u c r A n d trodugiin mod tainic prin mijlocirea Puterilor i n m o d m a i p r e s u s d e l u m e s p r e a s e m d - dumnezeiegti. Dar oarepredaniaScripturiinu n a r e al o r c u D u m n e z e u( c f . M a t . 1 8 , 1 0 ) spune ca qi rdnduiala legii* s-a dAruit lui g i d o r i n d s a d e a o f o r m i i n l e l e g e r , i il o r Moise de la Dumnezeuinsuqi,ca sdne-o faci au, cum se cuvlne, comunlcarlle cu cunoscutagi noua cu adevirat ci e in chip D u m n e z e u l i p s i t e d e g l a s . A c e a s t ap e n t r u dumnezeiescAi sfAntA?Insa Scriptura ne-a cA fiind aproapegi in suiq neincetatspre El, invalat clar cA ea* a venit la noi prin ingeri, intinzdndu-se,pe cdt le esteingdduit, spreEl, hotirdnd sAinalle fiingele voia dumnezeiascd prin taria dragosteidumnezeiegtigi neclintite, din planul al doilea la Dumnezeu,prin cele primesc in chip nematerial qi neamestecat dintAi*. Aceasta rdnduiala s-a hotarat de cu ele, obArqiamai presus de fiinla* a tuturor, nu iluminirile incepatoaregi se aseamdna Caci ele numai pentruminlile mai inalte gi mai dejos, avAndastfeltoataviataintelegAtoare. sunt cele ce au fost facute prima dati qi sunt ci qi pentru cei de aceeagitreapta.Adica a in multe feluri partaqe*de dumnezeireqi au fost rdnduit ca in fiecare ierarhie sa fie trepte $i prima datagiin multefeluri facutedescoperitoare puteri prime gi mijlocii gi ultime, ca cei mai ale ascunzimiidumnezeiegtiiobiryii. De aceea dumnezeiegtisAintroduci in tainepe cei mai s-au qi invrednicit mai mult dec6t toate de de de jos qi sA fie cAlauzitoriin apropier^ea numele de ingeri*, pentru ca le-a venit prima Dumnezeuin iluminare gi impartagire'u. data lunrinareadumnezeiascaqi prin ele ni s-au dAruit gi noua descoperirile cele mai $4 presusde noi. Caci precun-rspuneScriptura, legeani s-a dat prin ingeri (cf. Gal. 3,19). $i Ba vdd ca qi in taina dumnezeiasci a pe Paringiinogtri, vestilix dinainte de lege qi iubirii de oamenia lui Iisus au fost introdugi de dupi lege, ingerii i-au urcat spre dumnezeire(cf. Fapt.7,53) saui-au invAlatcele intdi ingerii, apoi prin ei a trecutqi la noi harul ce trebuie facute qi i-au mutat din rAtAcire c u n o g t i n f e i . A s t f e l , p r e a d u m n e z e i e s c u l q i v i a l A n e s f i n l i t d l a c a l e a c e a d r e a p t a , Gavriil* a invatattainic pe partaqulla ierarhie aritdndu-leqi explicAndu-lerAnduielisfinte Zaharia(cf. Luc. l,1l) ca din el se va na$te,
2l
Despre Ierarhia Cereascd prin harul dumnezeiesc,contrar nadejdii' pruncul care va fi proorocul lucrarii divine omeneqti*a lui Iisus, care se va arAtain chip bun qi mAntuitor(cf. Luc. 1,5-21).IarMariei* i-a facut cunoscuttot el cd in ea se va sAvdrqi taina dumnezeiascaa asumarii unei forme pipaitede catreDumnezeu(c[. Luc. l'26-38). iai altul dintre ingeri i-a descoperitlui Iosif cd cele fagaduitein chip dumnezeiescproorocului David (cf. Mat. 1,20-21)s-auimplinit acum cu adevirat. Iar altul a binevestit aceastataina pAstorilor,ca unora care s-au curatit prin departareade cei mulli 9i prin liniqtire. $i cu el mulgimede oaste cereascd le-aimpartaqitcelor de pe pam6ntslavoslovia puternic cantata (cf. Luc. 2,8-14). Dar sd orivim si la celemai inalte aratAriluminoase hln Scripturi.Cacivadca qi Iisusinsuqi,cauza mai presusde fiinla a fiinlelor celor mai pre-
susde ceruri,dup4ce a venit firi schimbare* la noi, nu iese* din bunarAnduialapotrivid oamenilor, a$ezataqi aleasade El, ci se supune ascultatorchipurilor de lucrarestabilite de Tatal qi Dumnezeuprin ingeri 9i prin mijlocirea lor. Astfel porunce$teprin inger lui Iosif (cf. Mat. 2,13) plecareacu bun rost a Fiului in Egipt qi iaraqi mutarea (cf. Mat. 2,19) din Egipt in Iudeea. Astfel il vedem supunindu-se prin ingeri celor rdnduite de Tatal.Nu-gimai spun,ca unuiace le qtii,cele comunicateprin predaniilenoastreierarhice despre ingerul* care intiregte pe Iisus (cf. Luc. 22,43) sau ca gi Iisus insugi venit in planul revelalieil sprebuna lucrarenrintuiioare s-a numit /ir.qerde mare S/ar (ls' 9.5). Caci de fapt, cum"spuneEl insugi.cate le-a auzit de la Tatal ni le-a vestit noud (cf. Ioan in mod cuvenitingeruluirr. 15,15:8,26-28)
Capitolul V Pentru ce toatefiinlele ceregtise nLtmesctn comun fngeri e deci, dupAnoi, cauzanumelui ^Aceasta de inger, dupa Scripturi. Dar socotescca trebuie sacercetAm9i cauzapentrucarescriitorii Scripturii numesc toate fiinlele cere$ti* ingeh. Dar venind la explicareax treptelor mii nresus de lume, ei numesc* in mod deosdbit treapta ingereascdpe cea cu care se terminA* prin implinire cetele dumnezeieqti si ceresti.Inainte de aceastaa;azi, ca pe cele aflate deasupra,treptele Arhanghelilor. ale incepAtoriilor,Stapaniilorgi Puterilor5i pe toate cAte le qtiu predaniilerevelatoareale Scripturii ca fiinle aflate deasupraacestora. Dar'mai spunem* cd, potrivit intregii sfinte ordini a lor, treptele mai inalte au 9i iluminarile gi puterile treptelor de mai jos, in de ale vremece ceie din urmi nu sunt pd'r'taqe celor de deasupralor. De aceea-scriitorii Scripturii numesc cetelecelq preasfinteale fiinlelor celor mai de sus qi Ingeri. Caci de fapt descoperaqi
)7
ele lumina dumnezeiriiincepatoare.Dar pentru treaptadin urma a^minlilorcere$tinu este motiv sA fie numitA Incepatorii sau Tronuri sauSerafimi.Caci nu estepartaldla puterile c e l o r m a i p r e s u sd e t o a t e , c i p r e c u m aceasta*inalla pe ierarhii indumnezeili ai noqtri* sprerazelecunoscutede ea ale dumn e z e i r i i i n c e p a t o a r e ,a g a q i p u t e r i l e a t o t s f i n l i t e a l e f i i n l e l o r d e d e a s u p r ae i inalla spreDumnezeutreaptacareincheie* i e r a r h i i l e i n g e r e g t i .D a r p o a t e s a s p u n a cineva qi aceasta,cA toatenumeleingereqti sunt comunepentru faptul ca toatePuterile cere$tiau comun chipul dumnezeiescai impartaqirea mai pulina sau mai multa de darul iluminArii de la Dumnezeu.Dar pentru ca cuvdntul nostru sa fie mai clar, sAprivim cu sfinlenie la insugirileproprii* ale fiecarei trepte ingereqti, aqa cum sunt infaliqate in Scripturi.
Despre lerarhia CereascA
Capitolul VI Care e primul ordin al fiinlelor cere$ti,care al doilea $i care al treilea Col. 1,16; Iud. 9) in numar de noua*. Pe acesteadumnezeiesculnostru tdlcuitor al celor sfinte* le infagigeazaca pe trei ordine CAte gi cum sunt ordinele fiingelor mai ierar- intreite. Cel dintdi spuneca estecel careeste presusde ceruri gi cum se desavArqesc hiile lor, numai obirgia indumnezeitoarea purureain jurul lui Dumnezeuqi aproape*de desdvirqirii o gtieintocmai*. Pe linga aceea, El qi cunoscut ca unul ce este unit cu El numai ea cunoa$teacele ordine, puterile qi nemijlocit qi inaintea celorlalte. Revelafia iluminarile proprii gi buna qi sfinfta lor orAnduire mai presusde lume. Caci noud ne este Sfintelor Scripturi ne-a predat ci Tronurile preasfinte*gi cetelecu ochi mulli gi cu multe cu neputinlA sa cunoa$temtainele minlilor mai presusde ceruri qi desav6r;irilelor prea- aripi, numite in limba evreiascaHeruvimi gi sfinte, daca nu ne spune cineva cdte ne-a Serafimi, sunt a$ezatenemijlocitx in cea mai descoperitin mod tainic prin ele, ca prin cele inalta apropierein jurul lui Dumnezeu.Deci c e q t i u b i n e c e l e a l e l o r , d u m n e z e i r e a slavitul* nostrupovatuitorne-a spusca acest incepatoare.Deci noi nu vom grdi din proprie grup intreit este unul gi de acelagigrad qi cu migcare. Ci vom infaliqa vederile ingereqti adevirat intAia ierarhie, decit care nu este cdte au fost contemplatede sfinlii scriitori ai qi mai Scripturii, dupa ce am fost invagali tainic altul mai asemenealui Dumnezeu pomesc primele ce iluminari nemijlocit ldnga despre ele, potrivit cu felul in care suntem din Dumnezeu, fiind aproapede El, cum a nol'-. spusinvdlatorulnostru.Al doileagrup zice cA este cel compus din Stapanii*, Domnii qi $2 Puteri. A treia gi cea din urmA dintre tre^ptele ierarhiilor ceregti spune c^deste cea a Ingefiinlele cunoscute toate facut Scriptura a ceregtiprin numiri descoperite(cf. Ef. 1,21; rilor, a Arhanghelilorqi a Incepdtoriilor. ,
$l
Capitolul VII Despre Serafimi,Heruvimi giTronuri Si despreprima ierarhie*
$r Cunoscind aceastaordine a sfintelor ierarhii, spunemci orice numire* dataminlilor ceregtiredAinsuqireade chip dumnezeiesca fiecAruia.Desprenumelesfint al Serafimilor, cunoscatoriilimbii evreiegtispunci el ii arata fie ca pe cei ce ard, fie ca pe cei ce incalzesc. Iar cel al Heruvimilor exprima bogAtia cunostinteisaurevdrsareainlelepciunii.Deci in mod potrivit intdia dintre ierarhiilecereqti slujireasfAntaa fiingelorcelor mai sAvdrgeqte inalte, fiindcA are treaptacea mai de sus gi ei i s-audaruit,'cacelei mai apropiate,aratarile
dumnezeieqti*lucritoare gi desavdrqirilein mod incepator. Tronurile sunt aratateqi ca cele ce incalzescAica cele ce revarsainfelepciuneaprintr-un nume iare le descoperdxinsugirealor de chip dumnezeiesc*,interitAprin deprindere*.Numele de Serafimi arata prin descoperiremiqcareaneincetatdgi nesfirgita a lor in jurul celor dumnezeiegtigi calduraqi iulimea qi mai mult decAtfierbinteaqi pururea lor miqcareapropiatagi neobositi gi neclintita de Dumnezeu. E o miqcare care face prin lucrareaei inallatoaregi lucrAtoareasemenea lor pe cele mai de jos de ele, ca una carele infierbdnta qi le inflacireazd spre o caldur4 Ea are de asemeneaDururea asemariatoare.
23
Despre Ierarhia Cereasci loc mai inalt puterea curifitoare inflecarata qi^atotar- prin curaEialor, ele ocupi un cel mai P u t e r i l e t o u t . h " . a t !l lult zatoare,neacoperlraqrnesiinsa,ca'oinsugire dumnezeirii_tt^-tt-:":T asemanatoare tu*inoura qi luminaioare,care alunga oiice -p_l: rurea neclintitd miqcarea propne lor prln intun..i. neluminat qi acoperitor.Iarnumele neschimbati dragostea spre gi unitarA, qi sine* Heruvimilor arataputereaior cunoscatoare nici o de DumnezeuvazatoareQiprimitoarea darJ- de Dumnezeu. A.stfel, necunoscdnd firi pastreaza iqi fara sens, cele spre vederii cobordre lui cei mai inalt at luminii, Japacitatea nezdruncisau schimbare,statomicia govaire c6a dintdi..putere in ;^a"+;ftffieieieyi asemenea Iucritoare a acesteraqr a comunicarii ei de nata, potrivit rAvnei lor de-a fi cugetam le sa trebuie aceea De a qi puterea.dg dumnezeirii. dar ia"atout", i;;;i6;;.; pe unele ca nu spiritual*, vizitoare al doilea minli ca imoariasi cu imbel$ugar" ."io. de vederiles9,1rituatg* lor. contempla daruite ar ce iilelepciunii i.uarrar.i 111n,1i1 -ild, fi; D"aiciurmeazicinumeleTronurilor(cf. boluri sensibileqi s-arinalla spre-cele.dumunei felurimi de Col. iJ6i ietor mai inuft"- gi mai ridicate nezeieqticu ajutorul.privirii pe chipuri sfinte. sprijinindu-se privite, jos* forme saudin .uia "i t,int .ldicate de licele he pline de o tlind ca bugetam qi sa le lume Trebui'e de ptesrri -ai chip in rt"i"u ur"lfita* nemacunoltinta orice presus de mai lumina "a ii"a fara relinere spte "eea ce e la inilfime de vepoate, pe cdt.se gi copleqite, ci tind teriala urmeaza; ce ""1o. a"urlp.u riui"iui derea* acelei frumuseli Y:olat:ut: :T: ;;;;r; ii;.ifL. ln mod nectintitqi cu buni la cu adevarat creeazhfrumosul-qi^.esteobiirqtatrum-uselrr ce e fixat ceea spre incordare intr-o celei mai presusde fiinla 9i strA_lucegte inaltime. primind venireadum;;;;i*d" lnele-s-au cugetam^cd Sa intreita' lumina cutoatanepatimireaSiinstrainareade nezeirii lul de impartl$lrea mod ce in acelaqj cele vrednicit slujitor in duh materiel3.Cici agteapta Iisus* nu prin mijlocirea chipurilor* lucrate le vin de la Dumhezeu,ca unele ie suntprin
li""tenppurtatoaredeDumnezeu*' :lgtg:t?'"T",[31S":1"#1;1t""1?{":1
$'
orin apropiereaadeviratir de El 9i prin im-
r'llfi:i'.,1trilliHf:,::JJtTiT'3
A c e s t a e s t e , d u p l n o i , i n f e l e s u l n u m e l o r c u g e t a ' r n c ape l o rDumnezeu l e e s t e d a t ' i npe g rcat a d ueste lcelmai 9i' qi;" socotim mire' sa imite amintite.Dar trebuieti6;;; ingaduit' sa se.imparta$^t-1lla:11?l,l:,1:T3 ci inseamnaierarhia ror. Cred ca am aratat lucrare* qi printr-o lucrare nemuloclta' de indreptat ii "r,. oricdr.ii.r.t a"r*l la scopul virtulile lui itumnezeiegtiqi de oameni iubiin chip neclintit spre imitarea lui Dumnezeu to?r€' si spre asemanareacu El; cA toatd lucrare4 nupenLafelsdIecugetimdesavdrgitex, .o*uni.uilr#il.ru ffiil; * oftir"u Ei ra[ionala cunoqtinla o de luminate ar fi ci tru reasfinti de curalie,de luminAdumnezeiasca scoasi din simboalediferite' ci gi de cunoqtinla-Oesavlilitoare.-Acuminsa distinctivA*' pline de harul cel mai inalt al sunt pentru ca dorescsd spun, rntr-un chip vrednic de cele cunoltinlei celei mai indumnezeirii'-potrivit ierarhia mai inalte min1i, cum e a.'s.op..ita care estecu pudumnezeiegti, celor a inalte lor in Sfintele Scnpturi. i""tti, ""f" dintii* sunt aqezatein Caci i"g:d]91 numai tinfd fiinge ce iau primul loc dup-i-dumnezl?ire, lAnga nemijlocit mod in ierarhicd* lor treipta careiaii datoresc"*lttJ"1u 1.?.f-u.. I , f Sl, $ altor.liinle mijlocirea qi Dumnezeu pril acesteia, pridvoarele 1u suntoarecumalezatein in chip nemijlocit spre $i sfinte. Ele se inalla fiind mai presus de ,;;i"^;;;i;-;;; puterea prin dumnezeire ueapo admirem nevazure*facure*, rrebuie sa !i !::3p?,lT,il] Dresusde toate. De aceeasunt statomlcrte ia i*"it i"i propri" gi "u totul de acelaii qi in cel mai inalt desavdrqitA chip. Pe acesteatrebuie sAle socotim curaie intr-o sfinlenie pe c1t este cu inalli, se. de neclintire grad nu numai pentru ca r.rru [f"r" de peteinthate n e m a t e r i a lqAi s p i r i f r u m u s e l e a s p r e a e n d u 3 u n t e q i r u n i futinla, ;i ;. ;;i".a1enii sunt deoarece ei' contemplarea spr6 $i, ci qi pentru ca sunt iuala. il.n-iiufif.;-*Li..iuti. sunt introele jurul lui.Dumnezeu, in primele gigal i"Uoq{e a! orii" n.-arri"ri".ut"9i ferire
ffiil;i;ir1;;tia"diir.;*"iiotiCa"i 24
dusein cdip nemijlocitde catreizvorul si
Despre Ierarhia CereascA obArqiasfinleniei in planurile lucrarilor dumnezeieqti,fiind aqezateierarhicin modul cel m a rm n u n a t ' - .
$3 Deci scriitorii Scripturii aratdin chip clar faptul* ca ordinelecelemai dejos alefiingelor cereqti sunt introduse in cunogtinla* lucrarilor dumnezeieqtide cele mai inalte, iar ordinele cele mai inalte dintre toate* sunt luminate,pe cat estecu putinta,cu invaldturi tainice, chiar de dumnezeire. Caci pe unii dintre ei (pe ingeri) ii aratacum sunt introduqi tainic qi in mod sfint de cei mai inalli, precum arati cd Acela, care a fost primit in ceruri* sub chio omenesc, este Domnul Puterilor cere{ti y imparatut slavei (cf. Ps. 23,10).Pe al[i, din locul lui ?i aratAcum iqi descoperi negtiinlalor fagade insuqi Iisus ;i cum ajung ei la cunogtinlalucrarii lui pentru noi; sau cum insuqiIisus i-a invatat pe ei in mod tainic gi nemijlocit, descoperindu-lein primul rAnd lucrareasadumnezeiascd*ceamdntuitoareqi de oameniiubitoare.Cdci Eu, spune*, invdf dreptatea gi judecata cea mAntuitoare (Is.63,1). Mi mir insi* cA primele din fericitele fiin[e cereqti,carele intrec pe celelalteatAtde mult, doresc cu o rdvna insolita de nedumerireluminirile ce pomescdin obdrqia dumnezeiasci, zburind numai la mijloc*. Cici oare nu intreabi* ele:.De ce tgi sttnt vesminteleroEii? (Is. 63,2). Ele se indoiesc mai intAi, aratandprin aceastaca suntpe calea mintuirii qi ca doresc si cunoasci lucrarea dumnezeiasca,dar nu se grabescdeloc spre luminareace, pe alta parte,s-a di'ruit lor prin aratareadumnezeiascA. Deci prima ierarhiea minlilor cereqtifiind a $ e z a t i i e r a r h i ci n m o d n e m i j l o c i t l t i n g a o6drqiaa toatA sfinlenia,pentru o inAliare directa spreEl, fiind plinA de cea mai sfinta curalie* a luminii celei nemisurate* ce se raspdndegtedin lucrareade sfinlire cea mai presusde desdvArqire- este curatA,luminata ii desavirEiu*. Ea e netulburat6de vreo aplecaresprecelede jos. Esteplina de lumina cea mai incepatoaregi prima qi este desdvirqita p r i n d e p r i n d e r e a c* u i m p a r t A q i r e a d e iunoqtinjaqi qtiinlace i s-adat cel dintii'
Pe scurt, al putea spune cu dreptate ;i aceasta,ca amt curalirea,cdt 9i luminarea9i d e s a v d r q i r e an u s u n t a l t c e v a d e c d t i m pirtaqirea de fiinla dumnezeiasca,care c u r a t e $ t e d e n e q t i i n g Ap r i n d d r u i r e a cunoagterii sfinlirii desivdrqite. Pe aceastao imparte dupi cuviinla, lumindnd prin ins69i acea cunogtinli dumnezeiasca,prin care qi curate$tetreaptade mai inainte a ttiinlei, cu care cineva nu vede inca totul. Aceasti curAtirese face printr-o luminare mai inalta. in sfArqit,ea deiavargegteprin acea lumini, adicaprin gtiintastatomicaa sfinlirilor luminoase''.
$4 Aceastaeste,dupd qtiinlamea,prima treapti a fiinlelor ceregti,care sti in cerc* (cf. Is' 6,2; Apoc. 4,4:1,11)qi nemijlocitin jurul lui Dumnezeu;qi care se dore;te in mod simplu gi neclintit dupa cunoaqtereaveqnic{ a lui, potrivit cu fricainalta qi nobild ce o au Ingerii' Acest ordin are multe gi fericite vederi, insA este luminat de raze simple qi nemijlocite gi ce estec.u se hranegtecu hranadumnezeiasca imbelqugatain prima ei revArsare'n adevA'rat gi totuqi una prin unitatea ei nediferengiatdgi unificatoare. El se invredniceqtede multd ' daruireqi inrAurirede la Dumnezeuqi deci de asemi,nareacu El, pe cat e cu putinF, in insuqirile gi formele lui spirituale* qi frumoase.Caci cunoaqtein chip deosebitmulte din taineledumnezeiegtigi se face partaq,pe cAt se poate,de qtiingali cuno$tintalui Dumnezer. De aceea gi Scriptura a predat oamenilor cdntari de ale lor, in care se descrie cu sfinlenieinallimea luminani lor. Caci unii din acel ordin, ca sd graim poetic, striga asemeneaunui glas* de apemulte (cf. lez. 1,24; 3,12; Apoc. 19,6):Binqcuvdntatdesteslava Domnului tn locul sau* (lez. 3,12). Altii caninalld aceamult vestita5i preacuvioasa taretSfanr.Sfdnt,Sfdnte Domnul Savaor.plin e cerul Si pdmdntul de mdrirea lui (ls. 6,3; Apoc.4,8). Noi am explicat, dupi puterea noastra, acestepreainalte cdntaride laudaaleminlilor celor mai presusde ceruri in scriereaDespre cdntarile dumnezeiegti*,unde s-a vorbit, pe cit socotesc,de ajuns despre ele' Pentru acum, ajunge sAreamintim numai ci primul
25
Despre Ierarhia CereascA ordin, dupA ce a fost luminat, pe cat era cu putinta, cu qtiinla despreDumnezeude catre bunAtateadumnezeiascade la obArqie,a comunicat-ope aceastape rdnd gi treptelorce se afld sub el intr-o ierarhiebine ordnduita. Din acestease vede, ca sa sPunem Pe scurt, cA se cuvine cu dreptate ca dumnezeirea,care se cere gi trebuie sa fie cinstita, lAudati qi proslavitA,sA fie cunoscutA.qi preamariia,pe cAt e cu putin[a, 9i de minfle de Dumnezeupurtatoare.CAci ele sunt' cum spun Scripturile, locurile dumnezeieqti*de
odihni (cf. Is. 66,1) ale dumnezeirii izvo: rAtoare*. Dar cintirile de lauda ale acesteiierarhii ne mai invalAcAdumnezeireaesteo monadA* qi o unitate in trei ipostasuri,ce-qi revarsi purtareade grija de necuprinsaiubire peste intreagacrealiune.de la fiinlelecelemai presus de ceruri, pdnA la existenlelecele mai departateale acestuipimint, pentru ca este obhrgiaqi cauzaa toata existenla9i cuprinde toateintr-un mod mai presusde fiinlA, intr-o imbrAliqarenecuprinsi*.
Capitolul VIII DespreDomnii, Puteri Ei Stdpdnii Ei despretreapta ierarhicd de miiloc in urcugulputemic in imitarealui Dumnezeu neparasind*deloc prin vreo lipsAde barbalie cu Dumnezeu, milcarea lor spre asemi'narea de Dar acum trebuie si trecem la ordinul cea mal prePuterea spre neclintit privind ci mijloc al minlilor ceregti,privind cu_ochimai qi intaritoare.Ele se prefac conde fiinla sui pe poate. la Domniile cdt se oresusde lume, tinuu in chip al aceleia,pe cit e cu putinla, qi icelea qi la veddrile cu adevaratputemice* tind spreea cu tArie,ca spreizvorul Puterii. qi Cici Puteri. S(apanii ale dumnezeiegtilor Dar se indreapti qi spre Puterile cele de fiecarenumire* a fiinlelor mai presusde noi ele, cirora le comunicd putere in chip dupd cu lor asemAndtoare descoperainsugirile dumnezeiesc. Dumnezeu,care-l imita pe Dumnezeu. A s t f e l s o c o t e s cc i n u m i r e a c a r e n e in sf6rqit, numirea sfintelor S6panii ce descoperi pe sfintele Domnii arati staupe aceeaqitreptAcu Domniile qi Puterile inal[imea nerobita* qi liberi de toata cerelti aratdarmoniabine rAnduitaqi neamesdorinla dupa cele de jos. Arata domnia lor teca6 in buna primire a celor dumnezeiegti. liberd de orice supunere* sub vreuna din Ele arati buna rnnduiala* a Stapaniilor mai neasemAndriletiranice, fiind deasupra a presus de lume gi spirituale, care nu se toati inrobirea ce micAoreazi, nesilitA la iolosesc riu, in chip necuvenit $i tiranic de n i c i o c o b o r d r eg i r i d i c a t ap e s t eo r i c e n e - puterilestiipAniriice li s-audat.ci, inAllatein asemAnare.CAci ea se doregtela nesfArqit btripUlneoranduitspreceledumnezeiegti, le dupA domnia adevdrata qi dupa izvorul inalga gi pe cele de sub ele cu bunavoin[d, domniei*17 qi spre asemdnareacu ea, pe asemdnindu-se*in aceasta,pe c0t le st6 in cdt e cu putinta, cu domnia cea mai inalta putere.izvorului celui datdtorde stApinire, de deasupraei, nemodelindir-sepnn_acea carele lumineazA pe ele.pe catestecu putinla bunitate pe ea qi nemodelAndpe cele de ingerilor, in chip orAnduit,in treaptaputerii dupAea dupi nimic din cele ce au o domlor stdpdnitoare. n i e o i r u t i , c i d u p a c e e ac e e s t ec u a d e v i r a t Avind acesteinsuqiri aseminitoarecelor si inintregime domnie,stAruind,dupaputerea ordinul cel de la mijloc al dumnezeieqti, domniei de izvorul in impdrtagirea 6i, purure-a ceregti este qi el curilit*, luminat gi minlilor cu ea' dumnezeiasca de asemAnarea Si in care s-a spusde lumimodul in desdvdrgit o exprimii Puteri Iar numirea sfintelor nile dumnezeieqtiincepatoare,dindu-i-se al bdrbalie putemicA qi neclatinatain toate ludoilea grad dupa treaptaierarhicAcea dintdi crarile lor de asemdnaredumnezeiascA'o gi descoperindu-seca gradul al doilea, prin barbaliece nu sldbegtedeloc in primirea luimpArtagesc ce li se mindrilor dumnezeiegti 9t miilocirea*celui dintAi. $l
26
Despre Ierarhia Cereascl treapta lui ierarhici potrivit sfatului dumnezeiesc*,vede cum i se da insarcinareasa comuniceprooroculuiin mod tainic vesteaca vine la inger unui* in faptul cA spusa va fi locuit de o mare mullime de Ientsalimil auzul altuia, vom vedea un simbol al de un mare (Zah.2,8),bucurAndu-se oameni mai departe, mai desAvlrgiriice se transmite prooroci, Iezechiel, altul dintre Iar un belgug. i n t u n e c o a s dC * .a c i . d u p A c u m s p u n c e t hotarArea fost luata,in chip ca aceasta spune la prin, trecerea cele sfinte, pricepuli* in cAtre Dumnezeitea insagi, care graatil at doilea, desdvirgirile dumnezeieqti sfdnt, de presus de Heruvimi (cf . lez. mai troneaza mai lucru un fiind intunecoase, Ie fac mai qi mai slavitadecit ei. Iar cAnd este 10,18) putin desavarqitdecit impartagireanemijlocea parinteascd,a condus de oameni, iubirea soAceasta dumnezeiegti. vederile bita de spus,prin pedeapsaspre cum s-a pe lsrail, cotescca se poate spunegi de imparta$irea hotArAtsAdesparti*pe cei nevinovali bine, a inallA ce se ingereqti uepte a acblor miilocita de cei vinovali. Lucrul acestal-a aflat mai prin -de ele spreimpartaqireain mod nemijlocit intAi, dupi Heruvimi, acela ale cdrui coapse Dumnezeu: ea este mai luminoasadecit sunt incinse cu cingatoare de safir qi care in chip mijloaceeaa celor ce seimpArtaqesc Doartd o hainace aiungepinA la cilcAie*. ca cit. Din aceastApricinA se qi numescde catre demnitalii sa'ielerarhicels icf. Iezal semn ce tradilia preoteasca*primele minli Puteri e,3). lumineaza qi curafi pe cei mai desavdrgesc, Pe ceilalli ingeri ce aveausecuri'a porunde ios,pentruca acestiasuntinAllalide catre ceade la obirqie cit orAnduireadumnezeiascd aceleuipt" izvorul cel mai presusde fiinla al si-i invele primui inger despreaceastddeosetuturor Celorce sunt $i se impdrtaqesc,pe cit le este ingaduit, de curaliri, iluminiri qi bire ce vin-ede la Dumnezeu.$i acestuiaii porunce$te sa fieaca prin mijlocul lerusadesAv2rgiriprin mijlociri. Este o rinduiali stabilitain generalde catreizvorul dumneze- iimului qi sa puna un semnpe frunlile* celor iesc a toatalerarhiaca cei ce aparlin celui de nevinovali; iar altora le-a spus:Ducegi-vdpe urma lui in cetateSinu crulali nimic ce vedeyi al doilea grad sa se impartiqeascdde ilucu ochii vo$tt'i...dar nu vit rttingegide nimeni celor prin mijlocirea minirile* dumnezeiegti ce aDartinprimului grad.Iar acestlucruil vei din cei cu semnul(1e2.9,5-6). afla'exprimatde scriitoriiScripturiiin multe Dar ce ar putea sPune cineva desPre locuri. Astfel, dupAce iubirea dumnezeiasci ingerul carei-a spuslui Daniel: A iegitcuvCtnt si parinteascide oamenia pedepsitpe Israil (Dan. 9,23); sau despre acel prim inger, care in scopul intoarcerii 9i stintei lui mAntuiri 9i a luat focul din mijlocul Heruvimilor (lez. l-a prehat*neamurilorrAzbunatoare li crude* 10,2,6)?Sauce dovadamai putemicasepoate pentrua-l indrepta,l-a scosdin nou din robie avea despre buna orAnduire* a ingerilor, ii. prin conducereade multe feluri* de catre decdt aceeaca Heruvimii pun focul in mina ieiinsuflelili de binelelui. l-a adusincAo dati aceluia care este imbracat in haina albi cu bldndete*la starealericitade mai inainte. (cf. lez.10,7X Sau cuvintul despreingerul in legaturAcu aceasta,unul dintre prooroci, carea chematpe preadumnezeiescul Gavriil* Zaheiia, vede un inger (cf . Zah. I ,8) careeste, gi i-a spus:Fd pe ac'elasd fnleleagavederea dupa socotinla mea, dintre primii ce stau in (Dan. 8,16X Sautoatecdtes-auspusde citre jurul lui Dumnezeu (cici, precum .un spus' sfin[ii proorocidesprebunaorAnduirede chip ' numeledeinger estecomun* tuturor),cale afla, dumnezeiesca treptelorierarhieicereqti? cum s-a spus,in mod nemijlocit de la DumDacabunaorinduire a ierarhieinoastrese nezeucut'intelemAngdietoare(Zah. 1'13) in a s e a m i n A ,p e c i t s e p o a t e , c u i e r a r h i a fapt. cu acest leeatura " cereasca,atunci ea ate, ca in nigte chipuri, Apoi vedepe un altul dintreingerii mai {9 frumuseleaingereascd,fiind modelata de celui dintii, ios* alergandin intAnrpinarea* aceeaqi fiind inaltata prin aceeaspre catre de ea. imparla$irea luminii pririirea tpre ii obdrgiamai presusde fiinla a toati ierarhia*. Acesia, introdus fiind de cAtre cel dint6i in
$2
27
*:#H;;"*' Despreincepdtorii, Arhangheli gi ingeri sau desprecea din urmd treaptd ct ierarhiilor ceregti
s1
ceregti, avAnd cea din urm6* calitate ingereasci intre fiinlele cereqti. $i ei sunt nunrili de cdtrenoi ingeri in chip cu atat mai Ne-a mai ramas se ne imPodobim, in propriu* decdtcei mai dinainte, cu cat treaPta incheiere,sfinlita pivire a ierarhieiingereqti,cu lor ierarhici este cea mai vdditA gi mai aproindreptareaei spreIncepAtorijle.Arhanghelii gi piata de lume. ' cu-Dumnezeu. ingerii asemanatoti $i socotesc Ordinul cel mai inalt*, cum s-a spus, sfinte]or intii explicdrile dau cae de trebuin[i sa fiind aproapede Cel ascunsca prima treaplor numiri, dupacdtimi estemie cu putin!4.Cea ta, socotim ca indeplinegterolul ierarhic a incepatorii[orcere$tiexprima insuqirealor falA de cel de al doilea in mod ascuns.Iar incepAtoaregi conducdtoarespre cele dumcel de al doilea,ce constadin sfinteleDomnezeiegti, potrivit treptei lor sfinte, insuqire p i i q i P u t e r i S t A p a n i ic. e c o n d u c ei e r a r h i a $i arAtatAin mod cuvenit ei, in puterile lor , r i Ingerilore I n c e p A t o r i i l o rA, r h a n g h e l i l o q incepitoare, indreptate in intregime spre mai aritat decdtintiia treaptaierarhica,dar ihceputul mai presusde inceput, dar qi con- mai ascuns* decQtcel de dupa ea. Iar orducAndin chip incepatorpe altele. Ele sunt dinul revelatoral Incepdtoriilor,Arhangheintipirite.pe cAte cu putinla,de chipulAcelui l i l o r q i I n g e r i l o r c i l a u z e q t e i e r a r h i i l e in.irput facator de'inceput. aratindu-l ca o m e n e q t i * ,l u c r d n do c e a t ap r i n a l t a ,c a s i inceputulmai presusde fiinla al fieptelor*,in se infaptuiascA in rdnduialA indllarea gi frumoasa ordine a puterilor incepatoare. i n t o a r c e r e as p r e D u n t n e z e uq i u n i r e a c u El, dar gi* ieqirea (procesiunea)puterilor lui Dumnezeu cu bunitate la toatetreptele $2 ierarhice qi comunicarea lor intr-o frumoasa gi preasfdntarinduiala. De aceeaqi Iar ceata sfingilor Arhangheli* sta pe Scriptura a incredinlat ierarhia noastra aceeaqitreaptacu cea a Incepitoriilor cere$ti. ingerilor, numind pe Mihail conducitor al Iar treapta lor ierarhica ti ordinea lor qi a p o p o r u l u i I u d e u q i p e a l l i i n g e r i , c o n ingeriloreste.cum am spus,una.Dar fiindcA ducatori ai altor neamuri (Dan. 10,13,20nueste ierarhie* care sdnu aibi Puteri prime, 2l). Cdci, Cel Preainalt a pus granile tntre m i j l o c i i g i u l t i m e , s f 0 n t a t r e a p t a a neamttri dupd numdrul Ingerilor lui DumArhanghelilor,prin locul ei ierarhicmijlociu, n e z e u t e( D e u t .3 2 , 8 ) . celede la margini.Cacicomufne in legaturA irica at4tiu preasfintele*incJpAtorii,cit gicu $3 sfin1ii Ingeri. Cu cele dintAi pentru cA,e intoarsAspreInceputulcel mai presusde fiinla, Iar de intreabd cineva*: gi cum a fost avdndun incepu! qi se intipdregte,pe cat este inillat singur poporul evreu la iluminarile cu putin(a.de El qi une$tecu El qi pe sfinlii bin-eordn- inceoitoare ale lui Dumnezeu?Raspundem ing'eriprin puterileei conducatoare ca nu trebuieinvinuite dreptelecalauziriale auite,'rtato-ice qi nevizute. Iar cu ingerii, p e n t r u c a e s t e 9 i o t r e a p t d t a l m a c i t o a r e , ingerilor* pentrurdtacireacelorlaltepopoare b r i m i n d i l u m i n i r i l e d u m n e z e i e g t i sprezeii carenu sunt,ci aceleainsegiau cazut incepAtoarein mod ierarhic prin prima ceata de la dreapta urcare spre Dumnezeu, prin abaterealor sau prin iubirea de sine*, prin qi vestindu-leIngerilor in chip ingerescEiprin noua, pe mAsura indrazneala qi prin inchinarea acordatape Ingeri descoperindu-ni-le misura lor celor socotili de ei zei. Aceasta sfinflta a fiecaruiadin noi cu cei iluminali in chip dumnezeiesc.Cici Ingerii, precum arn mirturiseqte*ca a suferit-o* fi poporul evreu. Caci ai lepddat, zice, cunoStinla lui spusinainte, incheie toate ordinele mhflor 28
Despre Ierarhia Cereasci Dumnezeugi ai umblat dupl inima ta (cf. Os. 4,6). Cdci nu avem o viala* silita, nici nu se inrunecA,din pricina libertalii celor providen1ia1i,luminile stralucitoare ale Providen!ei. Ci neasemAnarea*vederilor* inlelegdtoarepricinuieqteneimpartaqireatotald* de ddruirealuminii mai mult decdtpline a bunatAliiparhtegti qi nestraveziidin pricina de razaceauna impotrivirii sauimpartAgirile gi simpla gi purureaaceeaqi9i mai presusde simplitate,in moduri felurite, mici sau mari, intunecoasesau clare. Fiindca nici asupra altor neamuri (dintre care qi noi ne-am inAllat* la oceanulnemarginit.giimbelqugat gi la dispozilia tuturor*, al luminii dumnezeieqti incepitoare, revarl?ta prin diruire) n-au stapAnilzei straini. Ci unul era Stapdnultuturor (cf. Deut. 6,4; 32,39: I Cor. 8,5-6;Ef.4,6). !i spreEl i-aindllatpe_ceice l-au urmat prin ingerii careimplinesc slujirea ierarhici.pentru. fiecare neam. $i pe.Melchisedec* trebuie sa-l intelegem ca ierarh nu al celor ce nu preaiub.itorde.D_umnezeu, s u n t ,c i a l l u i D u m n e z e uC e l P r e a i n a l ta, l Celui ce este cu adevarat.Caci inleleplii in cele dumnezeieqti nu l-au numit pe Melchisedecnumai de Dumnezeu iubitor, ci qi p r e o t ( c f . F a c . 1 4 , 1 8 ) ,c a s i a r a t e c e l o r
(cf. Dan. 2) de cAtrecel al lor, in vedenii (cf. Fac.41,1-24;Dan.2,1;4,1-2),grija 9i puterea stapinitoarea Providenleituturor.La fel, slujitorii* lui Dumnezeu cel adevaratau fost facu[i conducatoriai acelorpopoare,pentrua t d l m A c vi e d e n i i l ec e - a ul u a t c h i p p r i n i n g e r i . TAlmacirea aceasta a fost descoperita de Dumnezeu prin ingeri unor barbali sfinli, apropiali de ingeri, lui Daniel qi lui Iosif (cf. Dan. 2,19; Fac. 41,38). Caci una este conducereagi purtarealui de griji pentru toate. $i nu tiebuie socotit nicidecum cA dumn"t"it"uacondusprinsoartA*numaipeludei (cf.Rom.3,29:10,12),iaringeriiocrotescin mod separatsauimpreund sau opugi intre ei celelaltineamurisauofacaceasfaniscaizei. t icne s t s f d n t I a r g i c u v d n t ual c e s t a t r e b u i e l u a a inpies cd nu un Dumnezeuimpar(it cu alli zei sauingeri areconducereanoasira,iar pe Iirail l-a alis sa-i fie conducAror9i caiauzitor national. ci El este Dumnezeulirnicei Providenle supremea tuturor qi conducein chip mantuitoi pe toti oameniiprin calauzirilestatomice ae ingeiitor Sai, dar numai Israil s-a intors spre"darnicia luminii qi spre cunoa$ter;a Domnului adevdrat.De aceea Scripturadescoperindca El l-a alespe Israil spre'slujireaadevaratuluiDumnezeu',spune:
spre conducea qi inallarea^altoraca ierarh spre
neamuriincredintatunuiadinsfinliiingeri'ca
el f{?':{':{'"fL:"":gK'^"l:::lrtiiJi';i2;9* numai seindrepta cdacelanu ingeregitori Dumnezeu Cel cu adevirat existent,ci
dumnezeieic inceput ia"ua.ut,r eisingurur l#ili:il,"#ffi:frjiX1H:""ffi:iff"1(ji. $4
Dar vom aminti, pentru inplegerea ierarhiei de catretine, gi ca lul Faraon{i s-avestit de cdtre ingerul ocrotitor al Egiptenilor (cf. Fac. 41,1-8) qi stapAnitoruluiBabilonienilor
Dan. 10,13,21).Prin aceastane-ainvalat cA una este Providenla tuturor, ca temelia mai presusde fiingaa puterilornevizute gi vAzute, rAnduind pe toti ingerii ocrotitori ai fiecArui de bunA neam sa-i inalle pe cei ce-i urm^eazd voie*, cu toatA puterea spre Inceputul tuturor2o'
Capitolul X Repetareagi rezumareabunei ordini ingeregti $1 Am ajuns deci la incheiereaca ceatacea mai inalta a minlilor ce se afla in jurul lui Dumnezeue facu6 treaptaierarhicade catre
lumina desdvdrgitoareincepitoare* prin tinderea in chip nemijlocit spre Ea; qi se curAte$te,se lumineaza gi se desav0rqegte printr-o daruire de lumina mai ascunsi*, dar Mai mai aratatAdin dumnezeireaincepAtoare.
29
Despre Ierarhia CereascA ascunsi,ca mai inteligibila9i mai simpla.9i mai unificatoare;mai ar6tati.ca dataceadrntii, prima descoperitaqi mai intreagA'ca revarsataspreaceatreapta;l stravezle-'. DupA aceastae fAcutaca treaptAierarhica oe masuraei ceataa doua 9i' dupa a doua' a ireia, iar dupa a treia. ierarhiade pe pamint' a treptelorierardupaaceeasibunArAnduialA hice.careurcAin armoniein mod ierarhicspre inceputul qi sfirqitul mai presusde inceput al intresii orAnduiri.
Dar si in fiecare treapta Dumnezeu a savorbimin special,intreo ceatd deosebit,-ca prin alta qi intre toateaceleali qi una alta 5i armonii indumnezeite'De aceeascrtltonl Scnpturiispunca qi inqiqipreadumnezeieEtii Serafimi* strigaunul catrealtul (cf. Is. 6.3)' arAtAndprin aceasta,dupa cum socotesc'ca orimii transmitcelor de ai doileacuno;tinle despreDumnezeu".
s3
La acesteaaqputea adduga,nu fara dreptate*. si faptul ca fiecareminte cereasca$l om.neutca are gi in sine trepteleqi puterile Toate cetele sunt descoperitoare*9i vesti- o r i m e s i m i i l o c i i * l i u l t i m e , p r i m e l e toareale cetelordinaintealor. Cele mai inalte hratindri-sefdla de celelalteca inallimi prosunt descoDeritoare $i vestitoareale lui Dumorii. pe masurafiecareia,in iluminarile lor nizeu careie migca.Celelalte.pemasuralor' ale ierarhi."rJ.Prin aceastiordinefiecareseface celor miscatemai inahte de Dumnezeu'Cict Dartas,dupi cit ii esteingaduit9i cu putinla' armoniamai presusde fiinla a tuturora cugetat be .u.a1iamai presusde curalie.de lumina mai inaintebirnaqi sfAntaordine-qiconducerea mai preius de plinatate de desavAr;ireamai 9i incredintatafiecareiadintre ceteleraltonale$l oresusde deiavdrsire.Caci nimic nu este dintri fiecare incit mult' de aqa inteleealoare prin sin6 sau lipsit in generalde besavArgit ceiele ierarhicesustinealte trepte slultlte' .)l decAtcel cu adevd'ralpnn d'esdvdrgirii, nevoia astfelvedemtoataierarhiaimparlitain Puterile presusde desavArgire'"' qi mai SinedesAvArgit cele dintAi,cele de la mijloc Aicele din urma' $2
Capitolul XI :
Pentru ce toatefiinlele tngeregtise numesctn comunPuteri ceregti $I
dupS deScriprura aeezagi lltt^l;^?:ll: it*tt] deseoriimpreunacu celelalteJIlnIe de noi fiinle' Puteri cereqti'
Dupa ce au fost definite acestea,se cere s a i n l i l e g e m p e n t r u c a r e ^p r i c i n a n e - a m obi5nuit sA numim toate hmlele tlqer9$Jt $2 P u t i r i c e r e q t i( c f . P s . 2 3 , 1 0 :7 9 ' 5 ' l 0 l ' 2 1 ; 148,2)?Caci nu se poate spune, fiindcA se Dar spunem* ci folosindu-nein comun zice ingerix cA toate ordineli: au calitateaultoate de numirea de Puteri cereqtr'nu pentru "tth qi, prin u."utru, calitatea de ti."i"i vreo amestecarea insuqirilor tufilnlete ia bricinuim p;. 'turor sfinte Puteri. Dar se W;;. Ci fiindca.prin raliuneamai ordinelor. mai inalte se impartales. 'i"i in-intr"gi-e dsluse mingiledumnezeiegti toate presus lume, de urma* d-in ."1" sf6irra, ;;" ;;; qi. lucrare, putere* fiinla, in in trei: nicidecum,asemeneaacelora.De aceeatoate iryp4 cand le numim pe roare,fara deosebire,sau n,.*"r. puteri ;i;tii" a;r"i"i"9ti-r"Fiin[e sauPuteri ceregti*' ."*iii, a"i "i.idecuni S"ii1itri;iT;onuri 9i pe uneledintre eie, ca le numim pe acelea socotim sd irebuie nu seimpArtages-c urmi din Domnii. CAcicele dupa fiinla t",I?:!1i^ilintregime' despre.care J. r"r"Jirii^" intregi ur"'.Joi *ui it^.tui a" din elej)' Caci nu trefiecareia puterea sau ing^eri. Je qi i""i"t" ;i"l'pi;-i"geril buis sa socotim ca atribuind aceastainsugire Arhanghelii qi lncepatoriii"!lSiapa"iif""fiit,i
30
Desore Ierarhia Cereasci a sfintelor Puteri mai inalte, deosebite de celelalte, qi fiinlelor mai de jos*, o facem aceastaspreristumarea ordinii neamestecate a lrepreloringeregti.Caci potrivit cu ceeace am sousde multe ori cu dreDtate.ordinelemai i n a l t e a u i n c h i p p r i s o s i t o r xg i s l i n l i t e l e
insugiri ale celor mai de jos, iar ultimele nu au intreeimile mai inalte ale celor de mai sus26,m-i.llocindu-li-senumai in parte, pe mdsuralor, primeleiluminari arAtateprin cele mai inalte,Demdsuraacelora.
CaDitolul XII
j
Pentru ce ierarhii dintre oameni se numesc ins.eri $l Dar intreabd* qi aceastacei ce iubesc sa cunoasci ra[iunile celor duhovnicegti:dacd de intregimea celedin urmi nu seimpArta$esc celor mai inalte, pentru care pricina ierarhul dintre oameni e numit de Scripturi Ingerul DomnuluiAtorgiitorul(Mal. 2,7; 3,1)'l
$2 CuvAntul acestanu e contrar, cum socotesc,celor spuseinainte.De fapt spunemci treptelecele din urma sunt lipsite de puterea intreagd* gi mai inalta a treptelorsuperioare. Fiindca seimpArtiqescnumai de o parte a ei, pe mdsura lor gi dupa putereaproprie; dar potrivit comuniuniicelei una qi armonioase ce le leaga pe toate. Astfel treapta sfin;ilor Heruvimi seimparta$e$tede inlelepciuneagi cunoqtinlacea mai inaltA, iar cetelefiinlelor de sub eix se impirtagescAi ele de infelepciune qi cunoltinta, dar de o parte a lor in raport cu aceia gi de una mai prejos de a acelora.Dar impartagireade inlelepciune gi cunoqtinlA este comund tuturor fiinlelor intelegatoare,asemanatoarecu Dumnezeu. InsA a fi apropiate gi intAile sau cele de al doileagi mai jos nu e comun tuturor.ci precum hotarit s-arAnduit* fiecaruia,pe mdsura proprie.Aceastao poatespunecineva fara si
greqeascdqi despre toate mintile ingereqti. Caci precum cele dintdi au cu prisosinld insugirile sfinte ale celor mai de jos, aqacele din urmA au pe cele ale celor de mai inainte, dar nu Ia fel, ci in mod mai redus.Deci nu e, precum socotesc,nepotrivit daca inva[Atura Scripturii nume$teinger pe ierarhulomenesc ce se impartaqeqtedupa putereaproprie de slujireavestitoarea ingerilor gi tinde,pe cdt e cu ei in ingdduit oamenilor,spreasemd:narea descoperirealui Dumnezeu.
s3 Dar vei afla* cd invilitura (Scriptura) despreDumnezeunumeqteqi dumnezeiat0t fiintele cereqtiqi mai presusde noi, cdt gi pe sfinfii barbali atotiubitori de Dumnezeudint r e n o i ( c f . F a c .3 2 , 2 8 , 3 0I:e g . 4 , l 6 ; 7 , 1 ; P s . 81,6;95,4;Ioan10,34).CAcideqiascunzimea dumnezeirii?ncepatoare e ridicati* gi aqezatA mai presusde toate qi nimic din cele ce sunt nu poate fi numit in mod propriu qi in intregime dumnezeiego,aEeleadintre fiinlele inlelegatoaregi ralionalecaresuntintoarsecu toataputereain intregimespreunireacu ea gi tind spre iluminarile ei dumnezeieqti,pe cdt se poate, fara sfdrqit, prin initarea dupA putere a lui Dumnezeusunt, dacae ingiduit sa spunem aceasta,invrednicite qi ele de acelaginumecu Dumnezeur'.
.31
Despre Ierarhia Cereasca
Capitolul XIII Pentru ce se spunecd proorocul l.saiaa fost curdlit de Serafimi transmite in chip bine rAnduit celor mai de ios, potrivit puteriide Dumnezeuvazatoare. fiecArei* cete' Sau, ca si ioreiounzatoare Dar si cercetam,dupi putere, qi pentru ce qi mi folosesc-de pilde fasA clar mai spun se spunecA un Serafim* a fost trimis cAtre (chiardacasuntdepartede Dumnezeu miliare putea unui din prooroci(Is. 6,6-7)?Caci s-ar cel mai presusde toate, dar pentru nol sunt mira cineva* cd nu unul din ingerii mai dejos' raza soarelui* mai limuritoare), printre ci insuqi unul dintre cei ce se numdrd strabAtAndcu patrunde transmildndu-se, fiinlele cele mai de seami curate;te pe usurintAin prima materie,cea mai strivezie prooroc. din toite qi'prin ea face sA striluceascdmai vddit scdnieierileei; darinaintAndin materiile m a i i n g r o g a t ei q i f a c e m a i i n t u n e c o a s i $2 pentruca makriile luaratareistrabatatoare, in stare sa raspininsuqirile nu au minate facuta Dar spun unii ci dupf, descrierea. deasci mai deplin lumina daruita. Iar din mai inainte comuniunii tuturor minlilor, pricina aceastaraza ajunge cu desavArqire Scriptura nu numegte pe una dintre minlile La fel caldura foculuix se cele mai dintii din jurul lui Dumnezeu,care nestrAbatatoare. la cele mai primitoare gi mai mult transmite ci proorocului, si fi venit spre curalirea ei gi sa se ridice asemenea facd sd se in stare nume$te Serafim pe unul din ingerii ce stau contrare* prin fiingele in dar ei; inalfimea la a l s a v i r g i t o r linsi- noi 5i e thcut slinlit una slabita sau urmd nici o arata nu lor, felul curalitii proorocului. Aceasta penlru desceeace-i mai mult Iar incilzitoare. lucririi a qi pomenite* pAcatelor fiinlirea irin foc a e ci atuncic0ndvine in atingere peniruaprindereacelui curAgitspreascultarea decataceasta, cu ea prin insuqirilelor, intAi' inrudite cu cele vorbit a Scriptura zic cA iui Duninezeu. $i sA infierbAnte pe cele in stare intnmpli de se simplu despreunul din Serafimi,nu dintrecei prin ele incalzeqte,pe mAsura se aprindi, si Putedintre ci Dumnezeu, lui in aseiati iurul lor, qi pe cele ie nu se aprind uqor, de pildd riie curaliioarece se afla linga noi. apa sau altceva. Potrivit aceleiagiraliuni a bunei rinduieli $3 naturale*,cauzaintregii ornnduiri ierarhice* vazute gi nevazutearatastrdlucireadamiciei sale de lumina in revarsari imbelgugate Altul mi-a prezentat o alti dezlegqrenu celor mai inalte qi pnn aceastase Caci de fagA. intrebarii a potrivid foarte* 1 fiinlelor de razadumnezeiascigi cele de spus ca acel mare inger, care a plasmuit* impArta$esc primelepe acelea.cunoscAnd Caci duia eld. pe pus curatitoare lucrare lui sfdnta a v-edenia. presusde mai imbracindu-se Dumnezeu si seamalui bumnezeu* gi a primei trepte ies-au invredrarhice slujitoare, pentru a introduce pe toate in putereadumnezeiascA, proorocin cele dumnezeiegti.$i oarenu este nicit sa punacele dintAiin lucrare,pe cAte cu pe idevarat acestcuvdnt'?Citci, zice cel ce a spus putinla, putereaqi lucrareaprin care-imita bunatate, din fac, prin aceasta Iar bumnezeu. aceasta, putereadumnezeiasci?ncepAtoare patrundeih toategi strabateprin toate*in mod ca si fiintelede dupaele,sAseintindacu toatA cu nu numalca puter.uspreinaltimealor, transmilAndu-le nerelinutgi esteiardqinearAtata. venild la ele. Iar unace e ridicatapestetoatein chip mai presus imbelqugaredin-stralucirea jos de ele. $i de fiinla, ci qi ca una ce trecein mod ascuns aceleafac la fel pentrucele mai prin toatelucrdrileei providenliale,dar se qi aga fiecare fiinga primA transmite celei de dupa ea din darul primit gi lumina dumnezearara tuturor fi i nlelor inle leg atoare(ingeregti) pe masuralor* qi comunicAdamicia ei de iascf,treceprin providenldla toate,pe masura iuminafiinlelorcelormai inalte:9i prin elese lor. Dumnezeuestedeci tuturor* celor lumi$1
32
Despre Ierarhia Cereasci nate prin fire, inceputul luminArii qi cu adevAiatqi propriu fiiri;a luminii qi cauzatorul existenleiinsaiiqi al vederii.Iar prin voie qi prin imitare, fiinla prima (din treapta.superioarA), veniti in parte la.toate.qi la iieca.e de dupa ea, transmite prin ea acelora lumini-dumnezeieqti.Fiinlele tuturor celorlalli ingeri socotescxceata cea mai de deasupraa minlilor ceregti,in mod cuvenit, dupa Dumnezeu, inceput a toati cunoqtinla qi imitarea lui Dumnezeu, deoareceprin acelea se transmite la toate qi la noi ingine iluminarea incepdtoarea iui Dumnez-eu.De aceeasocotescvenind
aceloragisupraaqezatdinmijloculPuterilor celor mai presusde toate-'. $i prin cele privite, prooroculinvala* ci dumnezeireaeste alezatd firi asenrdnare, ei mai presusdq fiinla, mai pnn depAqirea qi nevazutaqi presusde toataPuterea.vazuta ia esteridicatapestetoate,nefiindin general nici cu primelefiinEeale celor asemanatoare fiind giinceputul ce sunt,ba,pe lAngaaceasta, gi cauzade fiinla facatoarea tuturor qi intemeiereaneschimbatoareastatomicieinedesfacute a celor ce sunt, prin care au existenfa qi buna existenli (cf. Fac. 1,25) qi Puterile iele mai inalteca toate30.
tainic a fosrinvarat Apoi(proorocur) ::",,*1H'f'""fiT"t;"J:i:?despre 3i^l1.rJ:if".,"?: lui Dumnezeu puterileasemanetoare minlile prime gi asemanatoarelui Dum-
qi 3ltf;fi:?llfil,i."lltgj#$il*iillffi1 "" n,i-" i'criroare resocotesc nezeu invatatoareale celor dumnezeieqti. Deci intAiul ordin al sfinlilor ingeri .are mai mult decat toate insugireaarzatoare*.9i revirsarea transmilAtoarea infelepciunii izceleimai qi cunoaqterea voruluidumnezeiesc. inalte gtiin{e_ailuminarilor dumnezeieqti9i insuqireade Tron* p_rimitoral lui Dumnezeu lui. Iar ordinele fiinlelor de spre-odihnireamai jos* se impdrtaqesc de.cd.ldura,de inlelepciunea, de cunogtinl-aqi de puterea primirii lui Dumnezeu,dar inff-un mod mai scazut.Ele privesc sprecele dintAi qi prin ele ca prin cele invrednicite de prima lucra^rea imitarii lui Dumnezeusunt indlfate,pe cdt se poate,spre asemdnareacu Dumnezeu.Deci sfintele calitAfi .amintite* de care se imparta;escprin primele fiinle celede dupa.ele, irebuieatribuiteaceloraca treptelorierarhice
Dumnezeu28' dedupa
$4
catd,desprecarevom vorbi qi noi pu[in mai tArziu,pe cAtne esteingaduit sagraim despre inalgarilespre chipul d-umnezeielcal Puti:rii infocate. Apoi sfantul prooroc a vaztrt qi mai presusde toate inallareaneimpiedicata rp.e Du^nereu a sfintelirrforme ale aripilor* ci primele*, mijlociile gi ultimele sau inqesite*ininlelegereqinesiArgitullornumir gi faptul ca prin de picioareqi-mu-ltele-fe1e; ariflte de jos era impiedicala privirea spre ."G de sub picioare ii prin cele de sus spre cele de deasuprafegeioi(cf. Is. 6,2), iar prin cele din mijlo'c vedeamigcarealor ne?ncetat6 spiritualaa celor carele inalia sprecuno$tin1a proorocului vizute*. Astfbl se descoper-ea puterea larg migcAtoaregi mult vdzaloarea ittitrllto. cefor mai inalte qi a sfintei gi mai presusde lume evlavioaseidorinle pe care o
ffii?:iJ:'"ffi"Jil:1;i"4"\"fff?i'^',lJi se descopereamiqcarealucriLrilorlor imita-
?*tff':'1",T*"xT.:: :r;:,"i,J'ii
Dar (pr'oorocului)i se descopereatainic Ai Dumnezeu.gimult aceaiantare insuflata^de cA acestea spus ce le-a Deci zicea* cel slivitoare*, prin c.areIngerul care a dat^chlp vedenia aceea a fost primiia de prooroc piintr-unut din sfingii qi fericilii ingeri care vederii i-a comunicat,pe cdt se putea,sfAnta lui cunoqtinla.Dar (Ingerul) l-a invalat (pe Prin ialaurir"a lui ilul" o.rot"t.. prooroc) .qi aceasta:curalia.estex qi .imvederea la inillat s-a ,nin6tou." proorocul curafiei.dumnezeieqti ilartagirede^stralucirea aceeainlelegAtoare,prin care privea fiinlele pe cAt le estecu pucurali, celor intrucAtva simboale*), grdim in (ca s'a cele mai ina'lte a'ezate sub Dumnezeu qi dupd Dumnezeu tinla. AceastA* curdlie ce se lucreazaspre lui Dumnezeu{, spre_culmea deiavdrqire,din pricini preainalte*,.deinsuqi ;i;;p;"j;"i izvorul dumnezeiescsau de ascunzimeamai ilui 1i."dur de inceput ridicata ih chip mai presus de fiinga,in toateminlile sfinte,le este a deci tuturor, grai deasupra de 9i ;;;;;t
33
Despre Ierarhia Cereasci mai descoperitdqi li se comunici mai mult Puterilor din jurul lui*, ca sA li se arate*,ca celor mai ihalte. Dar pentru Puterile intelegatoarede gradul al doilea* sau pentru noi ceI din urma.le cit e mai departatfiecare de el, in ce privegte aseminareacu Dumnezeu, pe atdt iqi restringe iluminarea.Iui a ascunzlmll prezenta in unitateanecunoscuta broprii. El lumineazAfiecareia din cele de lrailul al doileaprin celedintAi9i. de trebuie ia o spune- maipe scurt,e adusdin ascunsul lui spi^ePuteriledin rAndulal doilea,prin cele Drimert. ' Aceastaa invalat-o proorocul (teologul) de la ingerul care l-a introdus in lumina: curdfia gi toate lucririle au inceput in Dumnezeu, iare sralucesc din Dumnezeu prin primelefiinte,setransmittuturorcelorlaltepe mdsuraimpartaqirii fiecareiade sfintele luDe aceeaa 9i atribuit lucrari dumn-ezeieqti. crarea curatitoarein chip arzitor*, dupd Dumnezeu, Serafimilor. Deci nu e loc nepotrivit a spunecA pe prooroc(pe teolog)l-a c u r a l i t S e r a f i m u l .C a c i p r e c u m c u r a l e i t e Dumnezeupe toti, prin faptul ca e pricina a toatacuratii, ba mai mult, ca sa ma folosesc de o pilda apropiatA,precum se spune.de ierarhul dintre noi care curA(eqtesau lumineazdprin slujitorii lui liturgici (diaconii) sauprin preo(i*,ca el insugicurdfeqteqi lusfinteale treptelorsfinlite mineaza,'lucrhrile (hirotonite) de el atribuindu-se lui, aga 9i ingerul care sivdrqeqtecuralireaproorocului
'
pune gtiin{a qi puterea curtrlitoare a lui pe ca Cel ce e cauzaei, iar ieama-luiDumn-ezeu oe seamaSerafimului,ca ierarhintAi lucrator. pe cel din ierarhianoasAceastaindreptAte$te tra sa spunAca invald pe cel curalit de el, cu evlavie'ingereasci.Pentru ca inceputul ridicat Destetoatesi fiinta SiCreatorulgi Cauzade mine esteCel torul curalirii tile savArgite ce a adus la existenli 9i primele fiinle 9i le susline prin agezarealor in jurul lui qi le p a s t r e a z an e s c h i m b a t e * q i n e c i z u t e ' iniqcAndu-lespre prim^eleimpartaliri de lucririle lui Droniatoarer';acestaeste- a spus cel ce m-a-invalatpe mine acestea*- inlelesul trimiterii Serafimului(cf' Is' 6'6). Ordinul celor dintAi fiin[e este ierarhul* 9i cilauzitorul. prin care am fost invAlat tainic sd curiles-cin chip dumnezeiescx.De aceeael estecel carecurdte$teprin mine. Prin el a adus si la noi, Cauzatorulqi Creatorul a toata din ascun6uralialucrarilesaleproviden!iate sul sau.Acesteam-a invalat acelape mine, iar eu ti le transmit [ie. Dar apartine priceperii qi insolitede o dreaptajudetaleingelegatoare cati sau sa te eliberezi de indoiala cu privire la unadin celespuseqi saaprobipe unain loc sau sa allr de alta, socotind-oca adevaratA. prin line insuli* cevacaree mai aproapede adevarsau sa inveli de la altul. caluia ii dA Dumnezeucuvint (cf. Ps. 67,12) 9i Ingerii i-l mijlocesc* qi sa ne descoperiqi noua.celor care iubim pe Ingeri pe cAt ne e cu putin[a o vederemai luminoasi 9i mai iubita.
Capitolul XIV
Ce tnseamndnumdrulingerilor ce ni s-apredat Dar qi acestlucru e vrednic de o cuno-qtinla spirituala,precun socotesc,ca predaniaScripnrrii despreingerl spuneca ei suntmtt* de mtt 1r zecidemii dezecidemii (Dul.7,10;Apoc.5'11)' repetindcircularii inmullindcu ele inselenumerelecele mal mari ale noasffe9i aratandprin ele in mod clar ci cetele fiinplor cereqtisunt Caci suntmulte fericitele Dentrunoi nenumarate. bqd ale minlilor celor mai presus de lume, in-
34
trecdnd slaba qi redusa* simetrie a numerelor noasEemateriale.Fiindca numarul lor nu poate h definitprin primire de cunoqtinla*decdtnumai de inlelegereaSiltlr.nlalo^rmat presusde lume gi de izvorul cereascaidaruiiilorcu imbelqugare dumnezeiescAiinhnit cunoscator'de inlelepciune fdcator,caree inceputulmai presusde fiinlAal celorcesuntqicauzadeliinlA facdtoareqiputerea r. sus!inatoaregi atotcuprinzdtoarer
Despre Ierarhia CereascA
CapirolulXV Ce suntchipurilepldsmuiteale Putertlor tngereSti;ce estechipulfocului, ce esteduhul omenesc,ce suntochii, ndrile, urechile;ce suntgurile, ce ce estevigoarea,ce sunt estepipditul, ce sunt genele,ce sprAncenele; dinlii, ce umerii, ce sunt coatelegi mAinile,ce esteinima, ce pieptul,ce spatele; ce sunt picioarele, aripile, ce e tnfaligarea goald, ce fmbracdmintea,ce ve{mAntulstrdlucitor,ce e ve$mantulpreolesc,ce sunt cingatoarele,ce toiegele,ce ldncile,ce securile,ceJrdnghiile,formele geometrice;ce sunt vdnturile,ce norii, ce e arama, ce esteelectronul, ce sunt corurile, ce aplauzele,ce culorilefeluritelor pietre; ce e chipul de leu, chipul de bou, chipul de vultur, ce sunt caii, ce suntfeluritele culori ale cailor; ce suntrdurile, ce suntcarele,rolile, ce e zisabucurie ctIngerilor
$r Dar saodihnim, precum secuvine, ochiul nostru spiritual de incordareaasemeneacelei ingere;ti* spre vederile inalte, coborAndIa largimeaimpa4ita gi multilateralaa varietatii multiole a formelor luate de inseri. Iar de la ele sd ne intoarcemca de la nig'iechipuri,pe cale explicativa,iaraqila simplitateafiinlelor ceregti.Dar sA cunogti de mai inainte cum curatirile* sfinlitelor chipuri ne descoperd uneori ci acesteordine ale fiinlelor cereqtidegi unele sunt superioareierarhic Ai in acelaqitimp inferioareqi cele din urmA superioare ierarhic,iar cele dintdi inferioare - fie ca sunt cele dintdi, fie cele din mijloc sau ultime au,precum s-aspus,aceleagiputeri. $i nu e nimic nepotrivit in acelagi mod al infaliqarii lor. Caci numai daci* am spunecA unele sunt inferioare ierarhic* celor de mai sus, apoi acesteacele de mai sus fiind superioare celor din urma, ar fi la r0ndul lor inferioare ierarhic acestora, lucrul ar fi cu adevirat nepotrivit gi foarte incurcat. Dar daca spunemca aceleaqisunt superioareierarhic gi supuseierarhic, dar nu aceloragi,ci fiecaree supusi ierarhiccelor de mai sus,dar e superioardierarhic celor din urmd, nu va gAsi-cinevain aceastaceva nepotrivit* declaraliei Scripturii cAunelechipuri plasmuite in ea pot reprezentauneori pe cele deosebite qi ca acestease atribuiein senspropriu qi cu adevdratgi celor dintAi Puteri gi celor de Ia mijloc qi celor din urma.De fapt sepotrive$te
in chip nemincinos tuturor fiinlelor cereqti si tinda in sus* gi sa seintoarci in chip neclintit spreele insele,pazindcele ce le_sunt proprii, qi prin comuniuneacu cele de dupa ele sa le fie un mijloc de impartagirea lor de puterea providenliatoare,chiar dacd aceste calitAti sunt proprii unora in grad mai inalt qi in intregime. iar altora in parte qi in grad inferior3tr $2 Dar sA reludm cuvdntul qi si cercetdm*, printr-o primd lAmurire a chipurilor, pentru care motiv teologia(Scriptura)cinsteqtemai mult decdttoatechipul focului. O vei afla pe aceastaplasmuind nu numai rofi de foc (cf. l e z . 1 , 1 5 ; 1 0 , 2 ; 6 , 9D; a n .7 , 9 ) ,d a r q i a n i m a l e (cf.lez.1,14; Ieq.3,2; Ps. 103,5)gi arzdioare barbali fulgeratori (cf. Dan. 7, 9-10; Apoc. 4,5; Ps. 17,10;Mat. 28,3) qi vazind in jurul fiinlelor cere$ti grarnezi de carbuni aprinqi (cl. lez. I,l3; 10,2) qi rAuri ce clocotesccu zgomot.Dar qi de Tronuri (Scaune)spuneci suntde foc (cf. Dan.7,9; Apoc. 4,4-5);qi pe inqiqi Serafimii cei mai inalf ii infaligeazd prin nume ca fiind arzitori* gi le atnbuie insuqirea qi lucrarea focului. $i in general preluieqtein togi,cu dreaptdjudecata, chipul p l a s m u i t a l f o c u l u i . D e c i s o c o t e s cc A infaligareaminlilor ceregtica infocate e cea cu Dumnezeu. Sfinlii* mai asemAnatoare teologi (prooroci)descriu de multe ori fiinga mai presusde fiinla gi fara forma prin focul
Despre Ierarhia Cereasci ralionala,puterecare,pe de altdparteesteprin care redd multe din insuqirile dumnezeirii firea sufletuluinerobiti gi nestapAnita. 19,18; Is. (cf. 14,24: Ieq. 3,2-6; incepdtoare Dar socotca sepot afla chipuri potrivite 4 , 5 : 2 9 , 6 : 3 0 , 3 0 ;D e u t .4 , 2 4 ;P s . 8 8 , 4 5 ;l e z . ale Puterilorcereqtiqi in fiecaredin multele 1,4;III Reg. 19,I 2), dacaputemspuneaga,in pa4i ale trupului nostru (cf. Dan. 10,5-8; formd vAzuta.Cdci focul sensibil* este,ala I e z . 1 , 5 - 1 0 ;A p o c . 1 0 , 1 - 5 ) .A s t f e l , p u t e m zicAnd,in toate qi pitrunde prin toatein chip spune cA puterile vizitoare* ale lui arati neamestecatgi e mai presusde toate.$i fiind intreg luminos qi in acelaqitimp ascuns,este p r i v i r e a ( c f. l e z . 1 0 , 1 2 ;A p o c 4 , 6 - 8 : Z a h . 3,9) cea mai patrunzAtoarespre luminile necunoscutprin el insuqi, cdnd nu exista o dumnezeiegti,precum qi primirea simpla, materie in care sa-qi arate lucrarea proprie' Cdci fiind nestapanitgi nevazut,le stapineqte fluidA, nepotrivnicd,ci foarte migcatoare, pe toate qi atragela lucrareasa pe toate cele curata,deschisd,nepatimagaa iluminArilor in care se iveqte.E neschimbat,se transmite dumnezeieqti. pe sine tuturor celor ce se apropieintr-un fel Iar simlul ce distinge mirosurile* arati oarecare,invioreazA prin caldura de viafa puterea aceloracare prind, pe clt se poate, facatoare, lumineazA prin fldcirile neaco- iaspindirea bunelor miresme mai presusde perite. E de nereginut,neamestecat,des- minte gi le deosebesccu qtiinla pe cele care facator*, e neschimbat,urci in sus,e ascu{it nu sunt astfel,respingdndu-lecu totul. in urcuq,e inalt, nu prime$tenici o cdderein Iar urechile arata puterea acelora de a j o s * , e p u r u r e a i n m i q c a r e , i n a c e e a g i primi in chip cunoscdtorinspiraliadurylezemiqcare*ahagatoral altora,cuprinzator,dar iascAqide a seimpartaqi deea(cf.Ps.102,20). necuprins,nu are nevoie* de altceva, se Simlul gustului aratA alegereahranei mAreqtepe sine pe neobservate,iqi arata spirituale (inteligibile) qi primirea alimenmirimea in materiile primite, e lucrdtor telor dumnezeieqtigi bine hranitoare* (cf. putemic, tuturor prezentin chip nevizut. De F a c .1 8 , 5 - 8J; u d .6 , 2 1 ) . e nesocotit,paresanu existe,dar prin atingere Pipaitul arataputereade-acunoagteceea se aratadeodatapotrivit cu ceeace atinge$i folositor saupAgubitor. ce e cu sine, ca printr-o cautare;9i iarAqilucegte gi sprAnceneleinseamna puterea Genele f a r a i n t r e r u p e r e , n e m i c $ o r a t ,i n t o a t e pdstreaza infelesurile vederilor dumcare raspindirile lui imbelgugate.$i alte multe insuqiri ale dumnezeirii ar putea afla cineva nezeieqti. qi tinereascdinseamna VdrstaadolescentA in insugirile focului ca in nigte chipuri. Aceasta qtiind-o, inleleplii in cele dum- putereavielii lor purureainfloritoare. Dinlii (cf. Is. 9,ll; Ioil 1,6; Apoc. 9,8) nezeiegti au plasmuit pe seama fiinlelor ceregti chipuri de foc, descoperindasem6- i n s e a m n d D u t e r e ac a r e a l e g e c e e a c e e narea lor cu Dumnezeu qi, pe cit se poate, desAvirgitin hrana primita. eaci orice fire inlelegAtoare desface gi inmulleqte inleleimitarealui Dumnezeude citre ele. sul unitar* ce i se ddruieqtede fiinla dumn e z e i a s c dp r i n p u t e r e a p r o v i d e n l i a l a * , potrivit fiinlei ei mai coborAte,spreindlfarea $3 el. Umerii, bralelegi miinile insearnnaputerea lucrdtoaregi activa(cf' Jud' 6'21; Ps' ficdtoare' Dar seprezinti pe ele qiin chipul omului* 10'8'21;Dan' 12'7:Apoc' 10'5)' 90'12;lez' (cf.1e2.1,10;Apoc. 4,7) pentrufaptul ca au Iar inima* e simbolul vielii' ase'minitoare irisugireain1et"g".ri gi puierile vazatoareince-qi raspAndestecu dumnezeieqti, celei cauza din J."piut" in ius.",qceaiti finuteilor putere de viala dautoare propria-i bunatate dreptegi inallate qi pent* puterealor din fire (cf. Ps.44'l). spreceleprovidengiate (cf. 1,26). Fac. conducaroare ,uianrio-" ri Pieptul arata p.uterea nezdrobiti qi Oui qi ain ciuza foartemicii lor capacitaii a raspAnduiide viald fAcatoareca apirdtoare* cu a animalelor in comparafie iimlriate* neragionale,capacitateiare insa le cuprinde dintr-o inimA de sub el' a tu_turor Sp.atele,puterea.sus.tinatoar_e pe roareprin taiia puteriiimbelgugatea minlii puterilornascatoaredeviagA(cf.Iez.1,18). qtiinla lor prin peste ele, p.in rtapani.ea ii 36
Desore lerarhia CereascA Picioarele (cf. lez. 1,7) aratd miqcarea vioaie qi graba gi alergareape drumul inaintdrii neincetatespre cele dumnezeieqti.De aceea teologia (Scriptura) a inchipuit picioarele sfintelor minli ca aripile dedesubt*. Caci aripa arata graba inallarii qi insugirea cereascigi calatoriaspreinaltime qi scaparea de tot ce e cobordtprin ridicareasprecele de sus.Iar miqcareauqoarda aripilor* aratanealipirea prin nimic de pim0nt, ci ridicarea deplina pesteorice amestecAi cu totul neingreunata spre indllime. Iar neacoperireagi lipsatalpilor(cf. Fac. 18,4;19,2)aratadesfacerea,nelegarea,stareanerefinutA,curalia* de orice adaosdin afaraqi aseminareaceamai m a r e ^ - cpuu t i n l a d e s i m p l i t a t e ad u m n e z e iascit).
s4 Dar, deoareceinlelepciuneasimpli qi de mulrefeluri* (cf. Ef. 3,10) imbraci qi pe cei neacoperiligi le dAsapoarteqi anumiteunelte noas( c f. 1 e 2 . 9 , 1 )s,at A l m a c i md, u p i p u t e r e a tra, qi sfintele vegmintegi unelte ale minlilor cere9tl. VeqmAntul luminos qi infocat (cf. Luc. 24,4; Apoc. 9,17; Is. 63,1) socotescci incu Dumnezeu,prin seamni asemAnarea chipul focului ;i prin puterealuminitoare a celor din ceruri, unde e lumina ce umple de stralucireindeobqte*fiinlele inteligibile qi le in chip infelegator.Iar veqmAntul ilun.rineazd lor preolesc*(cf. Dan.7,9;10,5-6;Iez. 10,6) inseamndcapacitatealor de-a se apropia de vederile dumnezeieqtigi tainice (mistice) gi sfinta dAruirea intregii lor vie1i. Iar cingatoarele(cf. lez. 9,2; Dan. 10,5; Apoc. 15,6)inseamndpinnea puterilor lor de gi deprindereade-ase aduna vialAndscAtoare (concentra)*,de-a se intoarce in chip unitar spreeleinselegi de-aseinvArtiin cerccu buna rAnduialdin iurul lor, rAmAndndnecazutedin identitatealor36.
$s ToiegelearatAautoritateaimpiirateascdqi giputereade-aconducetoatepe conducAtoare ( c f .J u d . 6 , 2 1 ) . c a l e ac e ad r e a p t A Ldncile(cf. II Mac. 5,1-3)qi securile(cf. Is. 10,15; lez. 9,2) inseamnAputereade-a
gi ascudeosebiintre cele neasemanatoare* !iqul activ gi incununatde rezultatulputerilor lor deosebitoare. Iar uneltele(geometrice)de misurarb* gi ziditoare (cf . Zah. 2,5; Am. 7,7; lez. 40,3; 47,3; Apoc. 21,15')arataputerealor de intemeiere, de cladire qi de desavArgiregi toate celelalte ale grijii de inillare li intoarcerea fiin[elor din a doua treapta. - Uneori, uneltele inchipuite ale sfinlilor Ingeri sunt qi simboaleale judecalilor dumnezeiegtiasupra noastra (cf. Am. 7,7-9). Unele arati certareaindreptatoare*saudreptateapedepsitoare;altele,eliberareade anumite imprejuriri sau scopul certdrii sau fericirii de mai inainte sauadaorecAqtigarea sul de daruri noi, mici saumari, sensibilesau spirituale.$i, in general,minlii stravazatoare nu-i va fi greusdvadain ele o potrivire a celor vazutecu celenevazule.
$o Iar faptul ca ei (ingerii) sunt numili qi vAnturi* (cf. Ps. 103,4)aratdgrabitaqi aproape netemporala* lor lucrare* strabatatoare prin toate(cf. Ps. 104,5)qi miqcarealor folositoarede la celede sus* spreceledejos gi iardqi de la cele de jos la cele de sus,migcarece ridicApe celedin lreaptaa douaspreindllirnea mai de sus.E o lucrarece miqcape cele dintdi sprecomunicareacu cele de subele qi ieqirea (fip6o5ov) providenliatoare spre ele. Ar putea spunecineva ci numele de v6nt, care exprimA suflareaaerului*, aratd,precum socotesc,asemirtareacu Dumnezeua minlilor cereqti.Caci suflareavAntului* este(cum am aratat mai pe larg in Teologia simbolica*, prin explicareacelor patru elemente),prin miqcarealui naluralaqi de vialAcauzatoare$i pitrundere qi prin prin rapida qi nestApAnita ascunzimeanecunoscutade noi qi nevazutd, un chip gi un simbol al inceputurilor qi sfdrqiturilormiqcdtoare.CAcinu Stii,:ice, de (Ioan3,8). undi vine si undemerge31 Dar teologia (Scriptura) le impleteqteqi un chip de nor (cf. lez. 1,4;10,3;Is. 4,5;Fapt. I ,9; Apoc. 10,1), aratAndprin aceasta,ca sfintele minli sunt umplute pe de o parteintr-un mod mai presusde lume* de luminaascunsA, pe de alta de primirea celei dint0i aratate, transmi[dnd-ope aceastafirA sAo trimiti* de 5t
Despre Ierarhia Cereasci spre raza imbelgugataa revarsfu:iisolare a dumnezeirii incepatoareprin indreptarea viguroasA,neimpiedicata,neclintitagi directA a puterilor vlzltoarc spre ea (cf. Iez. 1,10; Apoc.4,7). Chipul cailor inseamndascultareqi sprint e n da l e r g a r (ec f . Z a h . l , 8 - 1 06; , 2 ;I o i l 2 , 4 ; l Y R e g . 2 , l l ; 6 , 1 7 ; I I M a c . 5 , 2 - 3 ;A p o c . 19,11,14).$i cei albix arata strilucirea gi Iar mareainrudire cu lumina dumnezeiascd. $7 cei negri arata ascunsul,precum cei roqii, miqcareainfocata.Iar cei ce imbina albul cu I a r d a c i t e o l o g i a ( S c r i p t u r a )i m b r a c i roqul, unirea celor extreme prin pomirea de fiinlele cereqtiin chipul aramei (cf .lez. 1,7; sine diruitoare qi legareatreptelor dintAi cu 4 0 . 3 ; D a n . 1 0 , 6 :A p o c . l . l 5 ) . a l e l e c t r o n u ' cele de al doilea qi a celor de al doileacu cele (cf. lez. 1.4.27:8,2)gi al pietrelormul/r.ri+0 dintAi, prin intoarcereaunora spre altele in ticolore (cf. lez. 1,26; 10,1,9: Apoc. 4,3; chip providenlial. 21,18-20),ea aratd,prin chipul aurului qi al InsA, daca n-am avea in vedere analogia argintului, lucirea neputrezita,neistoviti, acestuicuvAntal, nu am arita deplin?ninsugirile nemicAorataSi nepatata,ca de aur, gi stralu- animalelor pomenite gi in ibrmele trupeqti cirea ardtoasi,luminoasi gi cereascd. ale lor cu cele ale asemanarileneasemAnitoare Arama trebuie sa fie vazutA,dupa cuvin- Puterilor cere$ti.N-am urca de la iulimea lor tele dinainte,ca chipul focului, saual aurului. impulsiva, la barbaliaspirituala,a cAreiultima Iar infaliqarile multicolore ale pietrelor so- forma estem6nia. Iar de la pofta lor la iubirea qi.vorbind (erosuldumn6zeiesc) cotescca se aratasau luminoase,ca albe,sau dumnezeiascA pe scurt, de la toate simlurile animalelor aprinse,fiind roqii sauin chipul aurului,fiind galbene.$i in fiecareculoarevei afla inlelesul herationalesi de la multele lor mAdularela sensurilenematerialeale fiinplor cereqtigi la inalptor al chipurilor. puterile lor unitare. Dar celor inlelepli nu le Dar fiindca socotesccA despre acestea* toate acestea,ci le ajunge qi numai s-a vorbit, dupa putereanoastra,destul,sa ne trebuiesc unui singur chip nu cu totul potrivit tAlmAcirea mutim la sfin$ta talmacire a chipurilor de pentruinlelegereaasemAndrilorcelor inrudite. animaleale minlilor cere;ti.
la cel de al doilea grad, la ele cu ?mbelgugare intr-o a doua ardtare qi pe masura lorrd. Aceastaarataputerealor roditoare,de viala care ficitoare, sporitoareqi desAvArqitoare, producdnd ploaia* spiritualA, treze;te prin ievirsarea valurilor ei in s0nul primitor* al (cf. Iov36, 27-31. viegiise durerilorna$terea Am.5,8).
$s
$q
Chipul leului (cf. lez.l,1O:'Apoc.4,7) e de socotitcainseamnaputereaconducatoare, pe cdt vigoarea,tdrianezdrobitA,asemdnarea, e c u p u t i n l a , c u a s c u n z i m e an e g r a i t e i incepAtoriidumnezeiegtiprin acoperireaurmelor* inlelegatoere(cf. Ps. 76,18) gi prin invAluireamersului intins in sus,prin ilumispre addncimeanemijnareadumnezeiascA, locita a dumnezeirii. Iar al taurului(cf. Iez. 1,7,10;Apoc. 4,7) arata 6ria, vigoarea qi largimea deschisi a brazdelorinlelegAtoarespreprimirea ploilor cereqtiqi aducitoarede rod. Iar coamelearati pavazaapdratoaregi nebiruita. Iar chipul vulturului arata puterea impomiti spreinallimi(cf. Iez. 1,10; parateasca, Apoc. 4,7); iufimea qi ugurinlain dobdndirea hraneiintaritoare;;i privireateaz| gi ugoarax
Dar trebuiecugetatgi la faptul ca s-aspus fiinlelor cere$ti rAuri, roli (cf. Iez. I,l5; 10,6;Dan. 7,9) qi careunite.RAurilede foc i n s e a m n Au n d e l ed u m n e z e i e q tci e l e d a r u iesc acelorfiinle o revarsareimbelqugataqi abundentagi o rodnicie de viala facAtoare ( c f. 7 e 2 .4 7 , 1 ;D a n . 7 , 1 0 ;A p o c .2 2 , 1 ) . l a r c a r e l e u n i t e , c o m u n i u n e au n i f i c a t o a r e ^ a c e l o r d e a c e e a gtir e a p t a( c f. Z a h . 6 , l - 7 ) . I n slAr;it,rolile, caresuntinaripate,arataca se invArtesc fdra intoarcere gi neclintit spre c e l e d i n a i n t e , m i q c A n dp u t e r e a l o r d e migcarepe drumul drept* qi neabAtut,spre [inta intregii lor invArtiri spirituale,aflatd m a i p r e s u s " dl eu m e a 2( c f. l e i . 1 , 1 5 - 2 1 ; D a n . 7.9). Dar infaliqarea chipului ro!ilor inlelegatoaresepoatelimuri gi in alt* inleles
38
Desore Ierarhia Cereasci inAl{ator. Caci au fost numite $ Gelgel* (cf.lez. 10,13),careinseamnain limba evreiasca reintoarceri in cerc 9i redescoperiri. Caci rolilor infocate qi asemanatoarelui Dumnezeule e proprie invirtirea in cerc prin miqcareanesflrqitain jurul aceluiagibine. Iar descoperirile le sunt proprii prin arAtarea celor ascunseqi prin inallareacelor mai dejos si prin iluminirile comunicatede cele inalte iaire cele mai de jos prin daruire coboritoarea3. Ne mai rimdne sa lAmurim sensul bu(cf. Luc. 15,10).Caci curiei* ordinelorcereqti ele sunt cu totul nepiimitoare ale plAcerii noastrepatimaqe*.Dar se spunecd se bucuri impreuna cu Dumnezeu de aflarea celor pierduli, ceeace inseamndo starede liniqte* celei dumnezeiegti;qi cd se veasemdnatoare selesccu bundtateimbelqugatade purtareade grija qi de mAntuireacelor ce se intorc la
Dumnezeu. Ei traiesc pentru aceqtia acea fericire* de care s-auimpartagitde multe ori barbaliisfinli* cAnds-aurevarsatasupralor lucrArile indumnezeitoareale iluminarilor (cf. Ioan 16,22). dumnezeieqtiaa Acesteafie spusede noi despresfinlitele inchipuiri. Caci, deqi ele au rdmas in afara explicarii exacte,cele spusede noi ne ajuta, orecum socotesc,sd nu rdmAnem cu totul itraini de inlelesurilelor figurate. Iar de vei spunecd n-am amintit de toate puterile sau luirarile sau chipurile ingerilor din Scripturi,raspundemca, in privin[a unora, n-avemcunoltinlacea mai presusde lume* a altora,ci avemnevoiemai mult de altul care sAne lumineze,sa ne introducain taina lor. Iar din cele spuseam lisat la o partecele de acelaqiinfeles, gAndindu-nela corespondenla lor cu minlile cereqtigi cinstind cu tAcereaascunzimeacea mai presusde noi.
SCOLILE
SfAntului MAXIM MARTURISITORUL
Despre IE,RARHIA CEREASCA
Explicalia rirlului Iemrhia.invucit titlul vorbeqtede ierarftie.e de Etiut cApin ierarhi sunt numili de obicei episcopii;ierurhitr esteinslrcinatacu conducereaordonataa celor sfinte' cu grija de ele; citciierarhul esle conducatorul,ingrijitorul qi ordnduitorulcelor sfinte;el nu esteinsa izvorul puterii preolilor; caci ordnduieqtecele sfinte qi rinduiala lor 9i cea a Bisericii, dar nu e gi izvorul lor. Aceastdexplicare o da insugi marele Dionisie mai jos, in scierea Despre i er ar h ia bi ser i t'eascri. Presbiterul. Noteaza cA numele de presbiter il aratit qi pe episcop;fiindca episcopulestegi presbiter;aceasta se arata$i in Foptele sfinliktr upostoli (Fapt. 20, l7-35)' unde Sfintul Apostol Pavel instituie (acestnume) Bisericilor din Asia. Capirolul
I
$l Toatd darea cea bund. Noteaza cA fericitul Dionisie s-a folosit de Epistolu soborniceascda Sfdntuluilacob. Cdci de acolo este spusa.$i ca ea era deja publicati. Cdci din El. Iar acesteale teologhisegtedespreFiul.
numelte aqa qi Scriptura ca in Isaia: minte (voi4) mare estesldpAnitorulBabilonului, adicadiavolul. Ionienii zic deci voCig, vodg, v6eq, cum zic li XFtot, Xpoog, of Xpoeq.E o declinareioniand. Mai presus de tnceput, gr. {rnepdppov. Dumnezeu e moi presus de inteput, ca lumina mai presusde tot inceputul gi incepatoria a:;a-zigilordumnezei, adici a ingerilor qi a oamenilordrepli Cea mai dinlduntru, gr. 6v66tqtog. O numegte ceu mai dinlduntru, pentru ascunzimeaei; cici le este necunoscutatuturor celor din afara. imbinarea, gr. o6YKpoorv. O numeqteaia pentru cd Dumnezeufiind Unul se inmulleSte. AcoAcoperdminte. gr. trqpc'[trdo;ttitcov. p e r a m i n t e n u m e s t e c e l e d e s p r e D u m n e z e u s p u s ei n c h i p t r u p e s ci n S f i n t e l e S c r i p t u r i , c u m s u n t n u m r t e madularele omenegti sau unele puteri. Noteaza ca fari chipuri qi simboalenu ne estecu putinta noua, c a r e s u n t e m i n t r u p , s d p r i v i m c e l e n e m a t e r i a l eq i n e t r u p e g t i .$ i a c e a s t aa u a r A t a tm a i a l e s v a l u r i l e c e se aflau in cort, precum se dd de inleles aici Potrivit cuJirea, gr. ou1^r
$2 Predate - de Pdrinli. Numegte aici pdrinli pe cei ce i-au predatlui dogma, nu pe cei naturali;cici era dintre elini, cum arataFaptele sJinliktr aposnll 5i el insugi in Epistokt t'citre Sfintul Policarp qi in capitolul IX al scrierii Desrre i eru r h iu ( ercu.rti. in chip simbolic. Nu spune in mod natural, ci prin simboaleqi chipuri. Minlilor, gr..tcf,ov. $i filosofii elini numesc ,,min1i" Puterileinlelcgitoare sauingerelti; fiindca fiecaredintre ele este cu totul minte qi intreagafiinla a lor esteminte v i e , f i r n l i a l i z a t i n s p e c i al o r : s en u m e s cv 6 c q .c a s as u n e mai bine numcle lor; caci pluralul lui o vo0q' toO vo0, trebuia sa fie oi vol; dar pentru mai bunul sunet s-a tbrmat a oi v6eg de la alt singular. Ciici acestae un obicei 'Aptotupdvor qi Irorpdtcrt, al celor din Atica, care zic 'Aptotupdverq in loc de oi li oi tcoKpdT€16. Dar sunt qi unii care zic oi v6ot, de la o v6oq, toO vdou; ii
i n cep dt orul desdv6 r girii, gr. r,e7e'c&pXtq. DesivArqire (tel,et11) se numegte dupa filosofii elinilor pe cel comunicareamisterelor, ca una ce desavArgegte iniliat gi e desAvdr5itoarea celor ce vin la ele. Deci sfinta rdnduiala,ca ordinea qi alcatuireadumnezeiasci a sfintelor Taine, iEi areinceputul de la Dumnezeu prin a p o s t o l i f i c u l i d e s a v A r g i t o r iai c e s t o r b u n a t a l i ; c t c i dumnezeiesculApostol Pavel ii nurneqtepe cei iniliali desdvirqili, zicdnd: Deci tdli suntem desdt'At;i1i, ( L e a s t ds d o L u g e t d m( F i l i p . 3 , 1 5 ) . Mai presus de lume. Mai presus de lume nutrebuie inleles in chip sensibil,ci spiritual qi mai presusdc lumea noastrd.Noteazd la ce chipuri qi fbrme segindegte,vorbind de ele in cele urmiitoare. De ta chipurile,gr. nl,doecov. Noteazi ca numeste imaginare (nl,aolrqt66erq) predaniile tainice de aici, pe carc le desfagoariin scriereaDespte ierarhia bisericeascii. Dar aceasta e inleleasi in chip dum-
4l
Desore Ierarhia Cereasci nezeiesc:cuvantul chipuri (nl&oecov) trebuie vizut in f egatura cu .fornele (pop9o'[lKcriq) pomenile;iar cuvintcle sirirple fonl"Oql si Iipsire de thipuri' in legatura cu talitulea cQmpusd lo,unriltou6), (ou\€6oct) a acelora. Msteriald. Calduzire materialii nume;te ridicarea prin cele zise materiale spre inlelegereacelor nemateriale. Ardtate. Frumuscli aratate nume$te frumuselile sfintelor locaguri;invalaturilc desfagurate,citirile Sfint e l o r S c r i p t u r i ;c e t e l eb i n c o r i n d u i t e . t r e p t e l ep r e o l i l o r . Noteaz.i ca frurnuselile vazute sunt chipuri ale ordin e l o r n e v i z u t e ,c u m s p u n eA p o s t o l u li n E p i s l ( , l oL d t r e Etrei (Evr.8,5), vorbind dc celedin templu qi cum a auzit Moise: Toate sd le.frtti dupd (hipul L'eli s-a ardtat t n m u t t e ( l e S .2 - 5 , 4 0 ) . Desfdqurste. Desfaguratesunt invalaturile date prin cele vizute qi dovezilelargite prin lucruri ale celor spiritualece sc impun unitar gi deodatiiinlelcgerii. Al depinderii. Dcprinderile de acolo imi poruncesc cele dumnezcicqLi;iar deprindereaesteo calitatestatomice" Aici. rinduielile biscriceqti sunt chipuri ale deprinderilor netrupegti de acolo. Caci deprinderile sunt ale celor netrupegti.Noteiza ca SfdntaLiturghie (introducereain taine. puo'uoycoXio sau mistagogia sacerdotali) iepotwl savArgitala noi oamenii esteimitarea iere|rhieicereqti. Mai presus de lume. Ceeace e mai presusdc"lume nu areinlelesscnsibil,ci spiritual,caceeace e mal presus de lumea noastra. Prin cuvintele - Scripturii, gr. iepoypo
Capitolul II .$l aqadescopegr.Lxgovtopiov.Numegte i nfdgiqdrii,
42
rirea.E vidit ca vorbegtede cea prin simboale5i chipuri' pe carelc-a nunrit qi plasmuiri;iar p.in .simplitutea inleles nematerialitatcalihlei; gtia cir proslavind sfinteleminli din ceruri, cum zicc el, dupa Scripturi, trcbuia sd vorbeasc:ide animalelccu chip salbaticgi desprevulturi gi Scripdesprealteleprin careinchipuiescdumnczeicEtile ciici zicc: Ca ntr tumt'u sii turi, Putcrile arhiurghelegti; sttt'otintSi ruti ta tei nulli in mod netut'ettil ca au o infali$arecctelecelor cu nrultc picioareqi fete din ceruri; acesteaau voit sd aratcsflnlii prooroci prin cuvintclelor. Foarte simplu, gr.oT eXvOg. Putemicsauin tot felul sau adeviLratsau simplu. De - (tnchipuit'i) poetice. Sciptttra s-a folosit qi de plasnruiri poetice sprc calauzireainlclegerii omene$ti' c:ue nu poate cuprinde invalAturacelor mai inalte; caci simboalelecereqtise aseanliinacelor inchipuitedc poe1i, cum spune acesl sfAntbArbat(iar prin poct. inlelege pe cei admirali de elini, ca Horner, Hesiod 9i ceilalli) sau imaginilor lor sirnbolice.Cici, cunoscAndinleleptul pogor,lmant dumnezeiescmintea noastri slaba gi inaptd pentruo contemplaremai inalta,Scnpturai-a plasmuito putinla de inallare descriindu-iceteleArhanghelilor nu cullr sunt cu adcvArat,ci precunrputem noi sainlelegem; deci nu-1iinchipui nimic impropriu cclor ccrcgti. At
Forme compuse. Numegteforme compuseamintitele plasmuiri qi inchipuiri. P rin ele tnsele.Prin cle insele, adici prin firea lor sunt necunoscuteqi de nevazut. ingroqatd, gr. on6toplov. Socotescca numelte irrcaleastrainaqi inchipuireancobiSnuitd;de aceea gr()sdr.7 o numctte qi inchipuire, arAtandcA nu sunt adeviirale fomrele atribuitesfinliloringeri; caci nu suntcu adevarat a;a cum ni-i prezintaSfinta Scriptura,ci o face aceasta ca sa ne ridictun Ia mdrelia lor. Dionisie insuqiincearci si vadAin chip sinibolic cele spusedespreei !i sa arate cd e cu putinla sa fic inleleseceteleingeregti'agacum s-a spus. intrucdtva - nemateriale, gr. a6lolv noo6g intrutitt'n nentaleriule,adica in pane; cdci nu sunt cu totul nemateriale;firrrdcanunreqtefiinlelc superioarecer gi cele din cer, ca nilte stele;dar sublirimealor extrema qi de o unica substanlaesteaproapede nematerialilate. De chip duntnezeiesc.Socotescfiinlcle inteligibile simplitali de chip dumnezeiesc;cici sunt firnle nenrateriale qi cu totul necompuse,nefiind un amestecde elemente;cici a5asuntcorpurile;dar aceleasuntnetrupe$ti. Sprijinindu-se, gr. evr(d,vov. Facdnd-o sa apara gi sa ramanarigida. De (formele) unor lei. Aceste forme ale dumriezeiegtllorqi sfin1ilorHeruvimi suntinfiliqate de Iezechiel qi de dumnezciesculloan in Ap rrculipsti. De grupuri. gr. topdv. Grup este o mul$me implinita. De pdsdi. gr. opvt0eiog. Avind forme de pisari. De - animale. E vorba de alte animale,de exemplu cai, asini Ei alteleca acestea;iar matcriilemai de necinste sunt tronurile ca din lemn 9i rolile 5i lincile din fier, ca lancea scoasi asupra lui Valaam ;i pe care a vazut-o
Desore lerarhia Cercasci David, cum s-a spusin carteaa doua a Regilori gi carele ca de lemn. Pdtimaqd.Zicepdtimu;ti, deoareceindicAforma leului, oarecunr nrAnioasiiqi chipul boului inclinat spre p l a c e r e ; c a r e p a t i m i s u n t m a r i . A s e n ( i t r d r in u n l c l t c reprezentArileprin asimilare.Caci spune lezechiel ci a v a z u l a s e m A n a r e at r o n u l u i g i a s c m d n a r e a( c e v a asemanator)leului,dupAcum aratainchipuireacelorcare se exprimd prin imaginalic; de aceease qi spunc: esem(indritleusenittitoure', cAcinu le-avAzutproorocul pe toateasemenea,ci pe unele aqa,pe altele aEa(altfel); d a r s u n t r ; i c u t o t u l n e a s e m a n a t o a r ce e l e c e p a r cdci nu au, cu adevarat,nimic din leu sau asemanatoare: bou sau celclalte;ccrceteazace inscanrndneasema'nator (
nrina, nici minte, nici fiin1ain senspropriu, ci in inleles caci e mai presusde acestea9i nu ca acestea. de cauzdL; Nevdzutd.Cele ce sunt spusedcsprcDumnezeuprin negalie (apofatic),ca tleld:ut. ittfinit, gi cele ca acestea, caci nu aratace esteDumnezeu,ci ce sunt neasemenea; nu este;agaspunegi Grigorie Teologul. gr. cvdrl, ov. Neinteligibil nu se spune Netn{eleasd, prostului, ci celui ce nu e inleles dc cineva; indefinibil este Dumnezcu, ca nesupusnici unei defini1ii,ci fiind definireatuturor gi pe toatedefinindu-le,hotamicindu-le in Sine, fara ca El sd fie supus definiliei; definiliile se conrpun din afirmalii (din declaralii catafatice;; iar afimraliile sunt nepotrivite cu Dumnezeu,fiind mincica nefiind noasc;cici Dunrnezeue mai presusde acestea, fiinla, ci mai presusde fiinli. Negayiite,gr. ano
43
DesPre Ierarhia Cereascl la inviereaDomnului qi Iuminaimprejurimea.Iar acestea le aremateriapatimind-o,nu ca celeinlelegatoarecareo lucreazi; de aceeasc qi spunecd le arc ca un ultim ecou Defaprnfinia.Mtscareamanioasanuesimpluomipare (ca un ultiur rcflex); iar ce este ecoul ultim' r'a laniuri in plina de neralionalirate,ci qi a unei firi neralionale;ia se scierca I)espre nuntitile dunne:eie;ti' capitolul IV' ulturalca4ii,pecarel-aspusdesprcvedcrea citeascacuvanrul spuneca nu $i' aceleaqi'Notcazaca de toatamatcria larg. pe s-au explicat toate acestea caci heruvirni; sfinlilor e inlelegatoare;dccistclelesuntneinsufletite;cacinuau Ra1ionalitatea.Edcinsemnatcavorbcqtederalionaminie; digi au acelaqinume' dar nu se inleleg Ia t'el;ele '**:" sau'neoboiita * Ei t' litate gi la ingeri; dar e irttttrclato sunr dcfinite ;i inlelesedupa proprietateafiecareia. nemote$rra. Poflia. Pofta este iubirea nerclinutA fala de Dum$5 nezeu,pc care o nume$testrtiinri di nl(ilerieNearnestecate.Nealnestccatanume;te mr$careacuin (descrierile) dumnezeieqti, gr. 0eapltroig' rata $i nepreocupatAde ninric altceva.CAci cel stipdnit prin cugctariledesprcDumnezeu. AdicA numai tinde al ei intreg cste dumnezeiasci ;i de iubirea De la cele ce se vdd cirrstile. Noteaza care sunl cele s o r cC e l d o r i t , n e i m p i c d i c adt e n i c i o r a l i u n cc e t r c c ed e numite cinstite (prelioase),ca soarele;i stclele;5i care li una la alta gi trupcasca;iar spunAndca in fiinlele sunt la nrijloc, ca focul qi apa; 9i care cele din urmi' ca nctrupe!tiesteonerafionalitate'nu le jigninr socotindu-le mirul; qi carenecinstite,ca fiarele5i viermii;-Sica pentru neinlclcgatoare;indicind prin lbnlele lcilor, vileilor gi Dumnezeus-aufolosit gi simboaleleanimalclorsalbatice pasa;ilo;,cum e vulturul, chipuri gi simboale.alecelor qi cele ale materiei;qi celc de cinste,9i cele de la mijloc' neralionali, socotinl ca spunem ceva cuvenlt cetelor cereqti,dar indicAmin chip tainic la ei o raliunedeosebita si ccle nccinstite. Soarele.ProoroculMa.leahiil numegtesnalele drcptdlii talA de a noaslra; caci noi exprimim ralionalul.prin (Mal. 3,20). Iar Petru, in Episuilu sa sobomiceasci. zrce: prin aerul lovind fonetice. gi prin forme limbii organul te luceaftirul tn rtisdti in inintile ]'odtlre $i cele PAnti la la noi de nrutindu-se qi (dialog) cuvdntul convorbire u r m i t o a r c ( l l P c t r u l . l 9 t . C a c i a c e s l ae s t e s l e u u t d e y spune culn la trup, trup de la urechilecelor ce asculta, (Apoc. 22, 16)' Iar Moise zice:Fot in rugul dunrnezciesculVasilein scrierea1c antinteh tine ittsuli;, diminettlri care ttu urde (Ieq. 3,2). Caci lunineazd fAra sa vateme' dar acolo nu e ala, ci fiind lipsili de trup qi indlnindu-se Iar Ierenriaii zice apil:M -au pdrdsit pe M ine, i:wtrul upei intreolaltagi comunicAndu-5iunii altora gi deosebindu-se uii (Ier. 2,13); qi altele;iar Domnul zice:Riuri de apti t'ie inlelesuri mai clar ca prin orice cuv6nt, e ca 5i cind (loan 7.38). Iar Solomon. vorbesc unii cu al1ii, comunicind intre ei prin tacerea vu'curge din pdntet'eleMeu in CLnturea Cinttirilor, ii zice mir: Mir vdrslt este cuvintului. nunteleTtiu (Cint. l.l). Dintre cei doisprczeceprooroci. P or nirea, gr. dn6x-Itorv. inclinare sau pornire. Oseagi Michea socotesccAfiarelede carevorbescse afll ce-l Trecdtoari. Cuvantulnostru rostit trecede la cel intre cele profelite dcspre Dumnezeu. Iar David il spunc la cel cc-l aude; trupesc, sPre deoscbirede cel nunregtepe El vierrne'.Eu suntvierme{i nu ttnt (Ps.21,6\; interior; caci acestanu e nici trupesc'nici nu se muti' a spus-opentru pcrsoanaDomnului sau l-a asemanatpe Ale materiei-Spunecd cea mai de necinstcmatene e Domnul iu viermele, ca pe Unul ce nu s-a niscut din diferite in Dumnezeu de ordnduita corporala natura toata saminla ca noi, ci fara sAnranla.ca viermii. care.nu se forme insuflelite qi neinsufle1iteqi in celelalte; iar nlarelra din samanla,ci din pAmint sau din putreziciune' nasc caror rlc Dumnezcu. despre suntcele spuse inlele€ratoarc t'ierme;i ,1Ltom, se spuneca din partealui Eu sLrnr Circi: c a l n c e l e c e s u n t . i n c h i p u r im o d c s t eq i o b s c u r el e a l l a m intrupat, deqi nu e inleles dupA dumcel Dumnezeu Ci siniplu a fi, in a vielui, in a sirnli qi cele asemenea dupa aratareasmeritain trup. (li numegtepe ci nezeire, o toata materia i5i are existenla de la Dumnezeu' nici t a l m a citori inlelepli ai lui Dumnezeu p r o o r o c i raliune inleleaptanu o va contrazice;dar poartA9i ea in (0eoo6
44
Despre lerarhia Cercascd Sd definim. gr. a
Capitolul III $l I erarhia esre.Definiliaierarhiei. Pe cdt e cu putinld, gr. rbg drprrt6v. in loc de ti4 6uvqr6v. OrigineadesdvdrSiii, gr. tele, crpltx6v. SauCcl ce desavirqeqte. Cu totul neameslecatd.Cel Unul li facatorde unitatese nunelte asemanareqi egalitatcqi identitate,ca Cel simplu 9i neatnestecat Sinecompus.lar peccl alipitdematericil numesc neascnrenea,neegalgi diferenliat gi amestecat5iin schimbare. Iar prin Unul sa seinleleagiiDumnezeu.
starea fn cure a fost chemat (l Cor.7,24). 'rel€rdp1ia5,. in loc de Ale desrdvirqiii, gr. T elcrc6oe
FericueadumnezeiascA des(i|arteste luminea:d indumnezeind inalland
curdlire
Fericireadumnezeiasca destit'AtSire luntinare
Ai ierurhi curalesc lumineazi desavargesc
fericirii dumnezciegti tei core se aJlti sub ierurhi cei care se cei care cei care se desiv6rgesc lumineazi se curilesc $3
Ai minlii, gr. voog. in dialectul ionic se folosegteo voOq,'ro0 voog, oi voeq. Cei din Atica spun 6 voft,, $2 toO voO qi la plural, oi voi, t6v v6v qi votoi. Cei ce se curd(esc. Aici vorbeStede episcopii ingiSi' Pdragii,gr. 0roocirto6. Penaqii (0iaoog) formeazd dupa ce inainte a Vorbit desprecei ce se afla sub ei; arati o ccata.Aici nume;te partaqi(0rcoc6,o$) pe cei ce se gradelegi cdrci ce .\e(ut'drcs(suntpe o treaptamai jos ca m i g c a i n j u r u l c e l o r d u m n e z e i e g t i .F o a r t e s t r a v e z i i seaflapc o treap6 cei ce alungadrac:l.:iarcei te lumit?e(r:(i {6rer66o'cotc,), adicd stralucitoare,limpczi; nepatate mai inaltA prin invalarura,cum sunt presbiterii $i diaconii; (axn),i&o, a), adicaneintinate. iar desdvdrSitoriisunt cei ce umplu prin Botez de Duhul SA facd. Acestea socolesc ca arata ca nu trebuie Sflnt, cum sunt episcopii. k spuneacesteaqi mai incolo, si faci ceva carevadintre cei afla1iin trcaptapreoJeasca ircd sti in scriereaDe.splei et,t t hiu lri.se mai inalt decdt ceea ce e propriu treptei lor; ci sa-qi Cele ce se afli fn (dumnezeire)tn mod natural Si mai inrpunAsa lucrezenumai ceeace line de treaptaproprie presus de fire. Cete prin care lumincazdsunt in ei in mod qi sii nu triidezcpe cel ce-l inva{a; sa nu incerce si faci natural qi mai presus de fire. A laniurit bine rinduiala cele mai presusde treaptalui; de exemplu, si nu invele sfintelor slujbe bisericeqti.Cei ce vin la dumnezeiescul sa hirotoniseascA sau darurile qi sfinleasca pe preoli sAnu Botez, trebuie sa se curileasca parasind pacatele,apoi se nu boteze. Caci sa pe diaconi sau diaioni; sa nu invele lumineazi prin invalaturapreolilor pregatili penEuaceasta. vor da pe Duhul Sfint, cum nici diaconulFilip in,Faplele Iar cei ce curalesctrebuie sa fie in staresi comunice altora slinyikrr uytstoli; dar nici sa nu sfinleascadarurile;9i aqa sfin1enia.$i apoi pe aceia sa-i boteze episcopii. Caci.pe mai departe;dar qi cei desivirqili trebuie si factrnumai acegtiaii numesc desAvArqitori.AceastarAnduialAtrebuie cele ce sunt datori sa le faca,ca sa se pazeascabine ceea pzvita. ce a sous dumnezeiesculPavel: Fiecare sii rdnttnd irt
45
Despre lerarhia Cereasce
Capirolul N $l La tmpdtTiisirea. Noteaza raliunea pentru care Dumnezeu a adus toate la existenla: ca sa se impdrtipasci de bunataFalui, potrivit cu llecare. Aceastao aratdcuvAntul: Lu Tutdl Meu sunt ntulte krasuri (Ioan 14,2).Ciici tiecare seva impartaqidupa faptelesalede bunitatea lui; agaspune gi Tit in cartea1mpotriwt M unit hei lor. Din cele ce sunt. Aici le arati4laun loc pe toateceledin crealie prin cuvAntul cele ce sunt (iivtov): gi pe cele cugetategi pe celevdzute;caci pe toatele-a facutDumnezeu din cele ce nu suntnumai pentru aceasta,ca sa sebucurede bunitatea lui; dar sebucurAprin Providenla,cum e in stare fiecare;cici Providenla lui Dumnezeu esteoba$ia fiinlei celorce sunt. Decitoate celecesutrr.Toatecelecesuntseirnparta$esc de Providenla lui Dumnezeu;ceci nu e nici una care s6 nu de Dumnezeu; dupa cum raul estelipsit se impdrtaqeasca de subzistenla(e/ sub:istd ln ceva ce e creat de Dumne:eu, n.nad.),fiindcAnu seimpinipgte de Dumnezeu,aratanduse ca o lipsi in existengi.Dar nu aqa,ca ar li in fiinla ca prima forma a ei; a5aa spusmai pe larg mai sus,in capitolul inchinat lui. sunt cele fdrd viIld, pe care le numegtenumai cele ce sunt,ca cerurile gi pamdntul
Cele ce sunt sau cele saucele vii de care tnlelegdt(,dre, care spuneca vieluiesc sunt netrunerafonal. pegti.ca ca animale cele ceregti necuvdntatoare
saucele ralionule Si in truPuri, care sunt ca noi.
Cdci n-ar exista.Aici vorbeqtede cele dumnezeieqti. Treime, creatoareqi obirEia sau adicade dumnezeiasca cauzafdpturilor; se spunede ele cA vin la existenlaprin ea, impartigindu-se de ale ei. Deci - celefdrd vrafri. $i cele fari vialA seimpani$esc de Providenlalui Dumnezeuprin insigi existenlalor; iar fa$ viaiAsunt pietrelegi toatecarenu ajung la nagtere. Iar cek vii - de aceeagi.In general trebuie sa se audi despre fiecare din cele adaose cri se impiirtdqesc de Providenld. $2 Deci sJintele. Noteaza cd, despre ordinea intregului (universului), spune ci fiinlele Puterilor de sus sunt diftrite; dar de cele lipsite de t'iu1it spunenumdi ca sunt. in chip tnlelegdtor spre imitarea lui Dumnezeu. Observaci qi Puterileinlelegatoareparticipamai mult la bine,prin voinla ca unelece-l dorescmai mult; cici spune cA se nutdeleo:dpe ele insele,ceeace inseamnaca prin voinla; deci e mincinos cuvdntul care spuneca diavolul aJostorunLut din ceruri; fiindca s-aintors de Ia sine spre rasr..Apropi(te (trpoexeiq), in loc de legate. Din cele ce sunt, unelesunt neralionale,ca pietrelegi
46
celelaltece nu se impirtiqesc de nici o lucrarevie. Altele lielaiesc, din care unele s'Jntnesinllito{rre,ca plantele; altele neraliortale, altele netrupe;ti gi nni pre' susde nrti, unele simlitoare, dintre care unele ruliotule; altele in trupuri Si t'a noi. $i - tn multe feluri pdrtaEe. Fiinlele lor sunt mintea vie. Dar noteaziicd toate cele inteligibile (spirituale)se primelede Dumnezeu.$i ele suntdescoperiimpa-rta$esc toare (ex
Despre Ierarhia Cereasci cauza ei. 54
a fost qi al Tatitui; fiindcl nu s-a numit inger ca mai prejos de Tatil; aceasta o spune chtre Aricni. Fapta ingerului intaritor nr o socol redati nepotrivit in Sf6nta S c r i p t u r a . E a t r e b u i e i n l e l e a s ap e n t r u t r u p ; c d c i Evangheliaspune!i in-altelocun ca' dupa ispiliri' renind tngerii ii slujeau/&i (Mat. 4, I I ) Sici a ttbttsit de citltitorie (Io:ur4,6) gi ca a fldnfin:itl- toateacesteaarataca s-afacut om deplin cu patimirilelui. Dar. va zicecineva:Ce nevoie era de inger, fiind prezentadumnczeirca'lRaspundemci cele mai ntulte minuni le-a sivirlit Dumnezeu prin ingeri; qi aceastao spunc undeva dumnezeiascaScriptura' Revelaliei. Potrivit cu spusa lui catre, TatAl: A'?4 descoperit nuntele Tdu oumenilor (Ioan 17.6).
Gavfiil- Noteazl ca cele despre intrupare li se fac cunoscuteintdi ingerilor cum arati celedespreprea-dumnezeicscul Gavriil c area invalat celedcspiesiintul loan 5i a binevcsritqi Fecioareica vi zarnislid; la Duhul Sfant pe Dumnezcu'Cuvintul intrupat. OmeneSti.int1upo.eu(lui ilristos) sau lucrareadumprin care Dumnezcu tlind, a lucrat nezeiesc-onicncasci, cele dumnezeiegtiin trup. Observa curn, vorbind aici de drnute:eiest-onteneust(ra lui Hri.strts,ii spune lLrc.rttrert (,mene(tsc(i,prin care arataca s-a facut om desavdr;ir,iar spunind dunne:eittstli arala ca e 5i Durtmczcu5i onl. lar dupii acelagicare lucrcizi gi minunile dumnezeiegti. /-^^.tt), V Capitolul pu1in,zice: ttes.ltintbuticitciardmasqrceeace era purure4 dar privegtc iaraqi gi accea cd zice cd se va sdv6rgi in Fiin(ele ceregti. Pentru ce, o data ce Biserica spune Nasiatoaria dc DunrnezeuMaria taina originar dumnezeiascaalu:triiunciformedecatreDumnezcu;numeSteluareaca toli sfinlii ingeri sunt de o fiinla. dumnezeiescul Dionisie numelte Puterile multe'J Marele Dionisie' episunei lbrme pipaite de cdtreDumnezeufaplul cADumnezeu copul Alexandr-iei, Cuvdntitorul (retorul)' spune in aluatunchippipait(0Conl.aotiov),intiucAts-afacutom. Scoliile ce le-a fAcut la fericitul Dionisie, cel de acelaqi ntul rrup s-uliirtLr(Io:ur I,14). lar origidupa spusa:'irr,r? numecuel'cafilosofiadinafaris-aobiSnuitsinunrcascd ( o € c p x r x 6 v ) a c e a s t a f i i n d a s p u s tutr dumtte:eius{?i nenascuta(crX6r.vrpov) toata tiinla nevazutii qi la fel qi ingeri oameni cauza gi obirgia agaziqiioi dumnezei, ipostasurilefiin1ei;de-aceea.zice c:i Sf6ntul Dionisie a drepli, caci a'savirgit taina intrupArii Ce"tuipe care l-a folosit acestecuvinte in mod abuziv, dupa cei din afari numit Dumnczeu lisus. @ic'ise a.f'irnficu Dionisie Areopugitul n-o f()st( u totLtl Iar Mariei.Notcaza ca acesteasuntimpotriva Nestottectttttts
Despre Ierarhia CereascA Dumnezeu 5i privesc Ai doresc sa-qiformeze chipul lor potrivit lui; din toateacestcase aratacii Puterileinteligitilesuntdesinehotardroareqilibcre;decicudrcptatezice ca fiecare se lumineazi pe masura dorinlei proprii a l e a c e e as e n u m e s c q i b i n c l u i d e l u m i n a c u n o q t i n t c id treptedupa dorinla rreptita aflatain ele; de aceeaspune a i c i c a n u a r e n o r i v s a n u m e a s c at r e a p t ad i n u r m i S e r a f i m i s a u T r o n u r iN . oteazdpentrucesenumesctoate trepreleingell; qi pcntru ce ingerii propriu-ziqiinalla pe oanenii siinEilispie razeledumnezeiegticunoscutelor. Ci precum aceasta.Adica treaptaingerilor. pe - ai noqtri, gr. to\ xoo'nFa4. Plin de rainele acesteaprea cunosiute, SfAntul Dioniiie le descoperA zicAnd ia rreapracea mai din urma, numitA ingeri, ii in c'hippedagogicpe acei dintre oamcni care calauze$te sunt ierarhii bisericilorin urcuqulspreDumnczeu;iar pe insa;i aceastacea mai de jos treapta,pedagoganoastri. qi pe cele gradatsuperioarele conduc in chip tainic cele mii inalteia pe unele ce sunr inferioare. Adica cea Care tnclieie, gr. tfrg ononl.npoi'ong. din umra, a ingeiilor. Noteaza ca socote;te ca toate nun-ririlecelor n-ouatrepte sunt comune fieiarei trepte, pcnrru faptul ca sunt luminate prin ascminarea loi cu Dumnezcu,de darul luminii din Dumnezeu, degi nu la fel. Se pot numi, zice, in comun toate rrLptele, intelegaroare5i netrupeqti.qi pentru alt motiv, adica pentruchipul lordumnezeiesc(xo'cd td 0eocr8dq)sau penrru ca seamanacu Dumnezeu, pe cdt e cu putinla fiecareia;astl-el,toate treptele mai presus de lume se numescde chip dumnezeiesc,degi au o participaredifedin Dumnezeu,dar rita la darul luminii atotstralucitoare dupii mAsura fiecareia. inrrucit iluminarea ii vine fiecareia. fie mai pulini, fie mai n.rulta.Dar in scrierea Despre numirile duntne:eieqti,zice cd dumnezeiegtise nunrescn umai capeteniilefiecdreitrepte. La insugirile propii. Noteazi ca numegteinsuqiri proprii masurile fiecarei trepte.
Capitolul VI $l Numai obdrqia - tnlocmai. Numai Dumnezeu care [e gi indumnezeicqtepe acesteale qtie exact pe ele qi liturghiile lor (slujirile lor liturgice);qi ele se Stiupe ele gi cele alelor. Noi nu gtimexactdesprealelor decAtcelece le-am invaiat din dumnezeiascaScriptuta. $2 Nouri. Noui sunt ordinelecelor inteligibile' A Tdlcuitor al celor sfinte, Er. icpocleottlg' obignuitsdnumeascatalcuitoral celor sfintepe preadumnezeiesculApostol Pavel sau pe Sf6ntul Ierotei, cum spune in scierea Despre nLtntirile dumtte:eie;ti', acum insi nu credcd spuncpe altul decdtpe Sfdntul Pavel;caci nu era (invalaccl)al altuia,dec0t al celui ce a ajunspina la al treileacer $i a invalat tainic desprcacestea. intAiul ordin intreit Tntnuri
48
Heruvimi
Serafinti.
Aproape. EvorbadeintAiadinsfintcleceteapropiate de Dunrnezeu. Preasfinte. Acest prim ordin intrcit ;i in chipul lui Dumnezeutrebuieinlelcsdelalezechielcacelceprivegte cuminteaatentaqivrednicapcDumnezeu;cacinume$te intii Scaunulpe carea fost vizut Dumnezeu;apoiindata seafliduunezcicqtiiHeruvimi;iarlalsaiastauinjurul luiDumnezcu,privind,Serafiniii.Prinaccsteaaratdgrupul ccl mai presusde toate langaDumnczcu.Aceastase arataaproapela lel in Ayrulipsrr SfAntuluiIoan, apostolul' evanghelistul9i teologul' Nemijtocit, gr. op6oroq. Se afla aproape, pentru ca nu estc alta ceati inaintca ei. Dar noteazacA de Tronuri gi de Heruvimii cu ochi mulli gi de Serafimii cu.aripi multe, spune cA sunt Puteri mai presusde toate qi forunitara. meazaintaia^ierarhie Sldvitul ll da de inleles pe Sfintul Pavel. Stdpdnii. Cele doua sfinte ordine intreite urmatoare ale celor inteligibile.le idfatiqeazapomind dejos in sus CAci primele.sunt Domniilc. apoi umrcazi Puterile' pe umlasupaniile.Darel punindStapiniilecaintdile'adat iar in a treia ceataliturgicaintreiti a la mijloc ^Doniniile; pe Arhangheli9i la umrl numit intii pc lt:ptl:Tllupoi urmator nu i-a amintit astfel' pe ingeri. Dar in c-apitolul. c i p o m i n d d e j o s i n - s u s . A q a9 i A p o s t o l u li n E p i s t t t l . e l e catre Rttnani Si Efeseni a pomenit trepteleIngerilor pomind in sus; dar nu explicd aceastdordine' Marele Dionisic insa arataca dumnezcicsculApostol le-a explicatacestea'intaina'celorslinli'
Capitolul
VII
Despre Serafimi, Heruvimi Ei Tronuri Ei despre prima ierarhic.Titlul urca iarAgidejos la celemai inalte; caci Serafimii sunt cei de al treilea,Heruvimii al doilea qi Tronurile, primii; deci i-a ingirat in chip contrar. $l (Orice) numire. Noteazdcd orice nume al celor sfinte redi inlelesul lucrarii grupului propriu, cum arata explicArilenumelor sfinlilor Serafimi 5i Heruvimi, liindca nu estealt grup inaintealui. A rdtdrile dum nezereqri.Primele aratiiri dumnezeieiti lucreazdasupracelor dintAi, acestcafiind inriurite de ele. in loc de: Care - descopeni, gr. drgovtoprx6. explicAqi reprezinti. De chip duntnezeiesc.Fiindcd vorbe5tede deprindenu rile de chip duninezeiescale minlilor dr.rrtrnezeie5ti, trebuie socotit ca nrarele Dionisie inlclcge virtu$le acesteaspiritualeca un accidcntcaresc poateivi qi la noi' ca un substratin alt substrat,ca o calitaleadaugata;caci accidentul qi substratuls-au departatde la ele, cum a disparutgi orice compozilie gi lipsa dc fbmlA materialii. Caci. daca ai ceva in altceva. ca un accident intr-un substrat,fihla aceean-ar vielui prin ca insagi,nici nu s-ar puteaindumnezeiin ea insA5i,dupa putinla; deci deprinnu sunt derile amintitein ele suntde sinesubstanlializate, ca un accidentintr-un substrat,datAliind nematerialitatea
Despre Ierarhia Cereasci lor. De aceea marele Dionisie spune mai depane, in scriereaDespreierurhiu hiseritea.rcri,capitolul IV, c:i ele sunt deprinderi liinliale in ele insele. Prin deprindere. Noteazaci Pulerile dumnezeiegtiau chipul dumnezeiescprin deprindere.Iar deprindcreaeste calitateapermanenta. De aici urmeazi ca sunt liberi cei ce au dobindit virtulile prin deprindere. Aceasta o aratA mai pe larg Anrmon din Adriiuropolis in ca4ile scrise de el Despre int'lere,impotriva lui Origen. Celor mai inalte. Motiv pentru care se numesc Tronun. De la cele dejos, gr. fiePv:€eio;g. in loc de cobordrea sprecele umilite. Noteazi care estc scopul ierarhiei. Starea umilitd. Arata Tronurile ca (avind) firea cea mai inalta, agezatiiindat:idupa Dumnezeu,necoboritela nimic material. ceea ce inseamna ca n-au nimic din umilinla coboririi sau a vreunei apleciri ;i incliniri in jos; ci tind spredepaqire,in sus.$i a adtrugat:in clip mui presus de lume (r:ntpxool-ti
$2 Pentru cele dizlr?i. Cuvdntul trebuie ingelesastfel in sens mai inalt: ierarhia proprie celor dintAi fiin1e trebuie cugetati in toateca flind de acelagichip; celelalteinsa,la mijloc. Nevdzute. Noteazii ca acesteprime trei ccte sunt mai mari decit orice altAputereneviuta Si vazut:i. Fdcute, gr. yeyovuioq. Adici create. De inchipuiile. Nu li se potriveqtenici o inchipuire materialagi nu sunt amestecatecu nici o stareumilita, penfu cA acestePuteri dumnezeie5tinu numai cd sunt libere de pete gi intiniciuni, ci sunt gi straine de orice cu nici o ilnpulinare inchipuire materiala$i neamestecate gi nu cunosc nici o micqorarespre cele rele. Iar aceasta inlelege-o nu pentru cd sunt neschimbatedupa t-ire,ci pcntru cd hot;u6.ndprin ele insele prin marea dorinli a bLnelui,au ramas inclinate spre Dumnezeu, avind ncmigcareaca o deprindere.Caci singur Dumnezeueste
neschimbatorprin fire. Iar dacaele ar fi fost createasttel, diavolul n-ar fi cizut. Dar qi acesteatoate sunt unul $i acela$iordin; cici binele din firc nu are cobordg. Migcarea proprie - prin sine. Stintul acestaspuneca miqcarealor este aceea$imi;carc, ca una ce e neschimbata gi nemutata,tlind la fcl. Iar migcarilein cle insele sunt lucririle neincctatereferitoarela inlelesuri. Caci mingilesunt netacute;dar cugetir/a neschinbureaiubirii de I)unne:eu qi citege capitolul IV al scrierii /)espre numeledivine 5i capitolul VIII al lucrarii de fa1d. Vdzdloare spiritual. Ia seama cd aceste sfinte cete sunt nunite vdzatoare;gi ca nu dobindesccunogtinp lui Dumnczcu prin simboalelesauprin chipurile Scripturii, ca noi. Unele ce ar conlempla vederile spirituale. Se numesc vazatori (ee@poi) privitorii tainclor;iar acestease descoperdcelor sfinli prin cele sensibilc spusein chip simbolic despreDumnezeu;acestianu se pot cugeta. De vederea. Noteaza ci se vorbegte de o t'edere intreitd refeitoare la dumnezeireacea una in trei ipostasun. Lui lisus. Numeqte impdrtA$ireade Iisus care e participareala slavanegrditcistraluciria trupului lui Hristos; caci El gadeimpreundcu trupul, la dreaptaTatalui. Prin mijlocirea chipurilor. (Omit stolia despre chipuri in ture SJAntul Maxim folose;te ar7umente Jilologice din Homer, n. trad.). cu Lucrarea dumnezeiascd.Noteazi cA asemanarea Domnul Iisus este lucrareadumnezeiascii,care face pe cei asemanltori dumnezei. $i cA cetele acestease fac asemeneacu Hristos in chip nemijlocit qi fard simboale, primind-o aceastade la El. Printr-o primd lucrare. Noteaza ca acesteasunt $i cele dintAiPutericreategi ele au virtulile Domnului Iisus H r i s t o sc a a s t l c ld e p u t c r i . Desavdrqite. Noteazd ce acestePuteri dumnezeieqti se zic desavir:;ite. Distinctivti. Numegteaga gtiinla explicativAa celor variate qi talmacirealdrmuritoarea sfintei qi inviluitei pred;urii, de care au nevoie trepteleinferioare, cum spune in cele urmitoare; !i cu atit mai mult oamcnii; caci fari explicarile care aduc o distinclie in mult complicata inlelepciunea sfintelor vederi (contemplalii),nu e uqor si se faca inteleseacesteanici de noi, trepteleingereqti inferioare,nici de primele trei trepte,cele mai presusde ele. De aceea,zice, fiecareiadin trepteleinferioareii este (treapta) ierarhic:i numai prima Ei nu alti Putere; iar treptelorcelor mai inalte le esteierarhnumai Dumnezeu gi nici o alti Putere. ASezatetn treapta(lor) ierarhicd, gr. lepaploilgevar. Deci iniliate tainic. $3 Deci - faptul.Ardtarea din Scripturda celor spuse. Sunt introduse (in cunoqtinla), gr. er6t6doxeo0ct. Noteaza:suntinvilatc (Td dx6t&ioreo0a!). ceeace arata ca nu sunt astf'elprin fire. Cele mai tnalte dintre toate.Findca sunt mai susca toate gi nu au nimic mai sus ca alte Puteri, cu drepl.ate suntintroduseprimelcin cuno;tin1ade Dunrnezeuinsuqi.
49
Despre lerarhia Cereasci ca celemai inalte. in ceruri. Noteaza,impotriva Vasilienilor sauNestoricnilor, ca lisus Hristos iel inallat ca om este Domnul tuturor celor inteligibile (ingerilor cclor mai inal!) 5i i n r p a r a t usl l l r c i : a C e s t cian v a l a t cf i i n d . a u d d c l a c c l c e z i c : R i , l i k r t ! i (. \ i p e t e n i i .l ) I ' t t i l e I t 4 t s t t e t l l n l r e l r a n o : C i n e e s t e i r r t t , , , i r r p , i r , i t u l s l d t e i ! a u d i z u a l i :D t ' n t n u l Puterilor qi cele ce umleaza(Ps. 13' 7-10); (triuda cett nui inulrti u inPerilor uude de la cei ntui de jos td Iisus esteDuntne:eu.pentru cd dLe;lio Qufostnrui aprutpe.de oanteni,n.lrad,.).Iar impotriva Aceialilor 9i Eutihienilor { n r o n o f i z i l i ) c. ; r d c ) i c D o m n u l P u t c r i l o r 'e t r u p 9 i o m adevarat,ceeace uimelte Puterileprime. Lucntrea'dumnezeiascd, gr. Oeouplicts Bine a numit lucrareadumnezeiascdiconomia cea pentru nor' caci toate faptetedin iconomie ale Domnului au fost ale lui Dumneieu: sfinta Naqtere, vindecarilc, semnele Padmirii qi invierea' Eu intr11 ,,Caci Eu" , spune' Iar cuvintele: Ciici d, i7,trtr" n ; i j udeuia t'ea nt| il ui tour e sunt ale lui Isaia; 5i observAcum le-a inleles pe acestca. Md mir insd. Spusatrebuieingeleasaaqa:ma mir cu cita evlavie doresi primele 9i cele mijlocii luminarile obir:;iei dumnczeieqti. ZburAnd' Ia mijloc. gr. ll€oofi€tciq' Zhurdk'ure. I u n t i j l , x , c a u n e l ec e n u s e r i d i c Al a c u l m e ai n a l l i m i i 'c i aiung numai la mijlocl iar nedumerireao aratd zicind: i i , , i r t t t c e l t e t i n e d i t t E d " n r ' l( l s . 6 3 , 1 ) ' intreabd.Observacu cataftica $i cvlavietreptelecele mai inalte decit toate se intreabaunelc pe alteleca cele de la mijloc qi nu ca cele mai dintii' ceeace se spunela Isaia: Cirre esle At'eslu te tine din Edont? RoSeola ktr lui e di n Vosor (ls- 63' I I 9i atunci'ca indenrveSntinte naie de Dumnezeu, zic cdtre E|. Pentru L'e sunt ro[tl ve Sntintele Ta Ie'! (ls. 63,2). De cea mai sfdnta curdlie-Note z^ cum zice ci se curalesc,se lumineazi gi se desAvlrgescordinele dumnezeieqti. Noieaza care e curalia minlilor li care ne$tiinla'
50
astfcl: orice inlelegator inlelege sau fiind minte' sau impartagindu-sede o minte. Cel ce e minte. inlelegeca primul; iar cel ce sc inrpirt:igeqtede rninte,inlclegeca al ioilea; prin aceasta.deci' intrucit fiind minte, inlelege, se sDune ca c mllcat; tar mllcarea aceastae inlcleasd savirsindu-sc in cerc, intrucit se face reflectat qi in jurul sau. qi prin ea se inlelege 5i pc sine qi ceeace e inaurteasa' din cari s-a luminat; astl'clav6ndinlelegereaproicctatadrr Dumnezeucel careil voielte,sc spuncca semigcain jurul siu, adica in jurul dorinlci ;i iubiri-i lui Dumnezcu, 5i prul ea in jurul centrului;cdci nu se unescccle de al doileacu cele dinaintcalor, ci cecace se sitvirpqtc se ascamanacu o hori (inn'-tt lnni fieture se Si ntiltti ;i e Si nti;utt de el dittainteu,tr, n.trad.);cici celece se nasc' thzind spreceea ce Ic cslc propriu, privcsc pc cel ce le-a nascut;deci cel intors prin inlelegeresprecel dinaintealui, introducecugetareamiqcirii circulare.Fiindca dcci Dumnezeuestepretutindeni,icle ce-i umreazdlui pretutindeniprin voinla de a-l inlelege,se bucurAde aceastaqi se migci imprejurul lui cuveselie.Deci se spuneca minteaestein ea inse$i$i s e p r a h e s l es p r ec a i n s d 5 i I. a r c e c ac e e s t ei n s i n ei n s u ; i , araidnd nemurirea, are stabilitate;ciici ca cxistenlAin sine. fiind existenla fara moarte, e intcleasaca stabila lar prin laptul ca sc rlli$cdsprc sine.sc nrilcd aqancvrandsd ie risipeosci in cclc din afara sa Ei spre inlclesuri legate de maierie.Deci, intrucit se migcAprin sine,nu sti, ci se miqca, dar dupa fiinla, av6nd de asemeneapurureaslabilitatc, nu are migcare.Deci, dupa fire, in fieceredintre minli esteca pomire dorinla dupi Dumnezeu$i Wre sne ca o hora ciriulara irnprejurul Centrului. E o miqcare9i stabilitateca a cerculuiin jurul punctului saual centrului sAu,de la careqi-a luat subzistcnta.De fapt, chiar qi prin ireasc:i fiecaredintre celece sunt semlpa ln necesitatea hora in jurul lui Dumnezeu' dorind p^rinexistenlainsaqi sdexiste.Astl'cltoatesuntimprejurul Impiratului tuturor s i d i n p r i c i n a l u i s u n t t o a t c q i E l e c a u z al u t u r o r b u n a r a l i J o lra. r s p u n i n dc a c c l c d i n t A ih o r e s cn c n r i j l o c i t imprejurul lui Dumnezeu' ca neavAndaltcevainaintea lui, arita ca cele din al doilea 5i din al treilear6nd, adica celesensibilchoresc,cum s-aspus'potrrvltcu ele' rnJurul lui Dumnezeuprh mijlocirea celor dinaintealor' (Formele lui) spiituale. Sunt formele qi insuqirile Sl, ca atare'nu ordinelor existentein fomla netrupeascA au nevoie de cele materiale' nici de spaliu' ca sa se d e s p a r r ac.a t o a l el r u p u r i l e :c i c i . u n d ee t r u p .e q i s p a l i u in care por incApea,fara lupte. trupurile.unui glas. Acesteasunt de la Iezechiel' Ase',nenea Dumpentru locul inleles trebuie Cum stiu. in locul nezeu, odata ce Scriptura spune pretutindenicii Dumnezeu este nemarginit 9i ca Cenrl este lronul lui, iar pdmdntul u{terntrtpicioarelor /rri (Is. 66,1) Si'.A ttprit 'apele cu palmr, ;i tt ntdsurutptimintul t'u t'otul(ls' 40'12) s i i a r a s i : ' D cm i t ' t , i s u ii n t e t ' T u u < t ' \ " e { i ; d e n t i v o i Ce a inleles deci i',,h,,ri 1,,iud, de fu1ti elri (Ps. 1.18.81. Iezechiel onn lot'u! lui Dumnezeu?Spunemci cele ce ni separ noui intunecoase,Dumnezcule lumineazi celor ce-l cauta din toati miqcarea(sufleteasca)'cum spune dumnezciascaScriptura. De va pazi cineva poruncile Mele, Eu qi Tatal Meu wrnt veni si ne trtnt.fucelttcttsl.a e/ (loan 14,23); dcci qi Puterile inteligibile qi sufletele sfinlilor gi al tuturor celor ce pazescporuncilelui, se pot nunii.u dr"ptat" kx si tdihnu a lui Dumnezcu;cdci zice
Despre lerarhia Cereasci si ' in afra oarte.Dulul Meu .\( td r'dihni inlru ei. i n s c i e r e a D e s p r ec l n t i r i l e d u m n e z e i e g t iN. o t e a z a ca e alcetuita ;i o alta scriere /)esTrrecdntdrile dunt' ne:eieqti. Locurile dumnezeiegti. Arata care e locul odihnei Iui Duntnczcu. (Locurile) - dumnezeirii izvordtoare. Ceca ce s-a spus:Ce (d.\(i imi t eli :itli M ie. :ice Dttnttul' sdLtL'(re e i e l e ( 1 s . 6 6 , 1 ; F a p t . 7 ' 1 9 ) . a r actaAn u s e k t t u l o t l i h n eM vorbe$tede un loc sensibil,ci dcsprc accsteminli dumn e z e i e q t is; a u 5 i a 9 a :D u m n e z c ua v o i t s e a r a t cc a c s t c n c m u r g i n i t .$ i , / / r / i ^ / :c i i n c c i c c a u z c r u .n u e r a l o c d c odihnapcntruDumnezeu,pcntrunecredinlalor' cunl ztce : t u l O r n u l u it l u d r e u n J e s d - i D o n t n u l i n E v a n g h c l i cF p l e c et u p u l ( L u c . 9 . 5 8 ) . Este o monadd. Spune ca intreit sfanti canEreaSi pe Duurnczcu,nu glasulcare din locul lui il preamarer;te numai ca transmitegi treptelor celor nrai de jos prilejul d c a - l c u n o a 5 t eq i p r o s l a v ip e D u m n c z c u .c i i n s c a m n aq i . c e d s t ao a r a t as P u s ap r i n c l r c a l t c e v ar l a r a d c a c c s l c aA zicem cdrDumnezeu cste unitale in trei ipostasuriqi ca poana grija de toatede la prinrclc pinA la celc din urma de pe pam6ntcuprinzindu-le pe toatein mod necupnns' adica linindu-le nu corporal, ci prin Providenla dumn c z c i u s c i n m o d m a i p r e s u sd c [ i i n 1 a I. a r e; 1c s t cu n i t a l e qi rnonadao spune gi Evagrie cel nccuvios' care zice in c a p i t o l u lI I I a l s u t e ia d o u a , a c c a s t a,:. E l e s t cm o n a d a , fiindca dumnezeireaesle sinrpla 5i ncimpa4iti; pentru acccaestemonadAqi monada,ca si vorbim aritmetic.c simpla gi nccompusd;gi de aceeaeste unitatc' pentru ca Sfinta Treune e unita qi in ea insaqi' dar 9i uneqtecu ea pe toli cei ce sc apropiede Ea, dupa spusadin Evanghelie: Ca sd.fieuna, prccum noi una suntent(Ioan l7'l l). Necuprinsd. gr. coX6trp. Cuprindere necuprinsi numeste Providenla $i imbrAtilarea lui Dunrnczeu cu totul deosebitagi necuprinsi de cele cuprinse. CaPirolul
VIII
Puternicb. gr. 6uvacri. Foarlc tari. Numire. Arata ce inseamni numirea lor, care e insugirealor. Ordinul intreit de mijloc Puterile,
de robie (6oul"onoticrq in loc de 8oul"onpeneiagl. fiindca nu ingaduic sa se inlclcagii ccle ce sunt cu adcviirat,ci coboaradin statornicianeclinlitala aplecarca numegtecele matcriale, spre ccle dcgarte.Neasent,rnare ca pe unele ce nu rinrin niciodata in aceleaSi,ci se s c h i n r b ip u r u r e a . lzt'orul domniei, gr. KuptqpIiq€. Izvor al domniei a numit dumnczcirca.Pentru ca este izvor (inceput) qi cauzda domniei. Nepdrdsind. Noteazaci pretutindenispuneca Puterile superioaretransmit din ale lor celor de dupa e1eli Puterileiniputemicescpe celede sub ele; qtim cAs-ascris ca Ei pc Dinicl qi pe allii i-a intarit ingerul; qi ceeace-i mai insemnatdeclt toatee ca 9i pe insuqiDomnul nostru I i s u sH r i s t o sl - a ui n t l r i t .c a p e U n u l c ce r a ; i o m . p r c c u m se scriein Et'anglrcliu dultd Ltrttt. Buna rAnduiald. E legatde ceeace s-a spusmar sus; cAci.r.r((,|e.r((d e sPuslot dcspreele. Asemdnindu-se. Putcrilespiritualetransnritcelor de dupd ele,ca unorace suntingeri, qi din stapdnirealor, atAt cit le estecu putinld. Esle qi (eI) curd(it. Ararl cum 9i prin ce sc curalesc. cetele de mijloc; 9i cd se lumineazi gi sc desavArr;esc Scripturape liecareinger il aratiiprin alte sinlboale. Prin mijlocirea. DesAvArgirilcprin cele dc la mijloc sunt lnai intunecoasedcclt cele produseprintr-o prima aratarca lui Dumnezeu,de careseinvrednicescprimele. $2
$l
Domniile.
trebuiesdaibaputereade-arim6ne necAzute;acesteasunt pe scurtideile acelora.Dar mareleDionisie spunecelecu i o t u l c . n t r a r c: t c c l o r ac: i e i s p u n cc As u n te c l cc c r u p r i m i t subzisrcnladc la Dutnnezeuprin crealie;dc la El au dcci in donrnic.ca qi noi cei crealidupa ascmagi ascnrdnarca n a r e l d c a c c l c as p u n c i n s ac a a u p u t c r c an c s u p u s in i c i unei cadcri prin raliunea domniei, taind qi oprind 5i pofia spre cele sensitrile9i nelasind sa le stapaneasca oprindu-le gi pe celc ce le preced'lar dc cele scnsibileqi rrupc:;ti spune ci sunt roabc qi nelibere 5i de o slavi dcjarra. $i le spun fdcatoarede robic. in loc de vrednice
SfiPAniile.
putereainteligibilae nerohitade ceea Nerobitd.Toa:r,6 ce e nlal rau. Domnia - (liberd) de orice supunere. Priveqte cu dreaptacredinlala greqcalalilosofilor elini careau cunoscut trci puteri specialcnesupuse.venite la cxistenli din alte trei puteri dinaintede ele, nu crcatede Dumnezeuin m o d s p c c i a l c; i s p u n c i i a c c s t c as u n t n e s u p u s ep u t e r i l o r i n t e l i g i b i l ec c l e - a up r e c e d a to, p u n l n d u - s el o r 5 i c o n t r a zicAndu-lc (un lel de ilt1tite.a ndsLLttddin te:d idee preludtd de Hcgel, n.trad.) 9i oprindu-lc pc aceleaqt pe elc in selcde-ac irdeain stareatnatcriciqi fiind prin aceasta m a i p u l i n s l a b e d c c i t c c l e c e l c - a u p r c c e d a t i,n t r u c i t
Spusa unui. Conform celor aflate la proorocii Zaharia, Daniel, Iezechiel. A spus nrai Mai tntunecoasa, gr. opu6poqtvqq. inluneL'o(s(inu pentru neinlelegereaci de catre el, ci de pentru slabireaei; cdci o arataspunind: desavArqirea al doilea grad (6euTepoorv), adicacele de al doilea se desavirqescmai intunecat. Cei pricepuSi. Noteazi ca preoiii au predat acestea marelui Dionisie; 5i acestaa numit prinrelePuteri dumnczeiegti auto-aretatelcuto
5l
Despre Ierarhia Cereasci De multe fefurt. Observt ca Dumnezeu toate le incearcapentru a intoarcepe cei raticili. L-a adus tncd o datd cu bl6nde(e. Cu bldndele (d.nctx6g), in loc de: cu iubire de oameni sau cu mzue bundtate. Comun. Toate Puterile inteligibile (spirituale) poartA numele comun de ingeri. Mai de jos, gr. rbgetp6vo:v De al doilea rang' Alergdnd ti tntdmpinarea. Merg6nd poate inaintea proo.ocului sau poateinaintc de-a veni la el ingerul mai mare. Potrivit (sfatului) dumnezeiesc. Vrea sA spunl ca 9r in trepteleingereqticei dintdi vestesccelor de al doilea sfatul lui Dumnezeu. Mare belgug (Kcr'[dKdp7l{oq), in loc de mult, la Iezechiel. Sd despartd. Bine a spus Domnul prin proorocul Iezechiel c'a va despi4i pe cei drcpli de pacitogi; caci aceastase vede gi din Evanghelieci o va face cind va despa4ioile de capre(Mat. 25,32).Aici se vede acordul Vechiului Testamentcu cel Nou. ' Care poartd o haind (ce ajunge) pdnd la c'dlc6-ie Desprecel ce a imbracathainace ajungepdnala calciie' NoteazdcAingerul caruiai s-aporuncit sapuna semnera. tmbrdcttt cu it hainai pdnti h c'dlcdie ;i avea in jurul coupsei un hriiu, adrc| un chip cuvenit preotului' Iar celorlalliingeri le-a poruncitsa atbd'inmdini securi, ceea ce inseamna o oarecareputere pedepsitoare;din aceasta avem sa inplegem cd chipul ingerilor inseamne!l ceea ce are sa se savarleascain viitor; aceastatrebuie sa o inlelegem despreSerafimi gi Heruvimi 9i desprecelelalte Puteri,ci au gi chipul potrivit trepteilor; cici cei ce spun cAntareaintreit sfanta(tplodTlov) iqi au chipul cu multe fe1e, cuv6ntul aritand ci cdntarea lor este netacuta $ multa; aceastainlelege-ogi desprecele viitoarc' L)n semn pe frunple. Noteazacd prin aceastaa vesut de mai inainte printr-un chip ceeace va face Dumnezeu; clci a pune o pecete de viala fdcitoa.re pe credinciogi inseamnaa-i mdntui de Pierzatorul;de aceeas-aporuncrt ingeriJorin chipuri de preoli sa faca aceastapentru cei neiinovali; caci brAulqi hainapdnala calcAiearatachipul preolilor, cuvenit preoliei; dar acum qi noi, cei.crediniiogi, ne intiparim pe frunte cu semnul crucii, ca sa scapamde u.l;muq. iata gi o alta asemanarea Vechiului Testamentcu cel Nou. Noteaza ca acestea sunt cele trei cete intreite ale Puterilor inteligibile (spirituale): intdia triada, Tronurile (Scaunele), apoi Heruvimii, apoi Serafimii' A doua triada: Domniile, Puterilc.Stiipanrile.Ele se numesc 9t celc miilocii. A treia triada: incepatoriile'Arhqnghelii. inserii."Iarnumele comun al tuturor estecel de Ingeri' Buna ordnduire. Despre buna orAnduire a celor de al de cei dintii. doilea legali -prbadumnezeiescul Gcvnil' Noteazi ci nici Pe Gavriil nu e dintre Putenle cele mai inalte' ci dintre cele mai de ios. Ierirhia. Noteazd ci cele ce se sAvdrqescastazi in B i s e r i c as u n t o i m i t a l i e a i e r a r h i e i t a i n i c e d e s u s ; d e fapt preolii pun pecetea crucii de viala facatoare pe cel ci vin la taina pentru a-i despartide cei necred i n c i o q i q i c a s a - i s c a p ed e v r i j m a : ; u l ; d a r 9 i a l t f e l s e p a z e $ t eo r d n d u i a l ai n S f A n t aB i s e r i c a ; c a c i ' c e e a c e
52
se insaduie sii faci ipodiaconulnu fac e.'i nrai de jos $i c e e a * c cf r c c p r e o i u l , n u f a c e d i a c o n u l : i i g r a i n d s i m p l u , f i e c a i e a r e s l u j i r e al i t u r g i c a c u v e n i l i l u i ; darioli poarti numelc comun de clerici 5i liturgi, c a q i i n g e r i i ; a g at r e b u i e s a i n l e l c g e m c e e ac e a s p u s dumneziiescul $tefan: 7ol care a1i printit legea dupd rdnrluietileingeriktr Si nu u1ipri:it-tt (Fapt.7'53).
CaPitolul
IX
$l inceputul mai presusdeJiinld aI treptelor.Ordinea trepteloraratAinceputulfacatoral ordinelor. Q: Despre ordinul (Ceata sfinlitor) Arhangheli. Arhanghelilor qi ce inseamni. Ieiarhie. Noteaza inplesul ei general: toatA ierarhia are Puterile prime, mijlocii gi ultime; adica cele trei ordine intreitc. Preasfintele.gr.aytcot
Desprelerartria Cereasca aceastainseamnd 5i explicareacuvAntului'.mi nteu v4:And pe Dumne:eu; agatrebuie sa inlelem cele spusein cin-. iarea lui Moise: S-a Jtitut purte u Donnului Jitnia lui Itrcob (Deul.32,9),ceeacearatApe Israil; caci Dulnnezeu nu iube;te numai pe lsrail. cum a aratat ii Apostolul, soun6ndin multe locu-i. Oare nu esle Dttmne:eu Si ul ieumtrrilor? Da, Si at neunurilor, ducd Unul esteDum' ne:eu (Rom. 3,29-30);dar Israil a pomit primul pe umla lui Dumnezeu, degi dupa aceea depirtAndu-se,a fost lepadatgi el (cf. Deut. 32,15); caci oanicnii avAndlibertatea,cind voiesc fac pe Dumnezeu sa lle cu ei. A suferit-o. Pentru ca qi Israil s-a despartlt. Viald. Pentv cd omul este liber. Neasemdnarea.Adica opozilia ochilor minlii. Vederilor. Ceea ce se spune aici de Tatal' se poate gi cu lumina soarelui'carestriibate vedeaintdmplAndu-se prin materiile stravezii, dar nu qi prin ccle maiingrogate, orin care nu sEabate deloc sau strabate mai intunecos; ceeace face aici deosebireamateriei' aceeaface inegalitateainclinarii libefialii cu iluminareadumnezeiascA. Picinuiegte netmpdrtd$irea lolald. Observa cum spuneca noi in;ine suntemcauzeleprimirii luminii dumnezeieEtisau a primirii pu$ne sau multe a ei, sau a nenrinririi deloc a ei, cAndnoi ne facem contrari ei' prin invArtoqaresau impietrire. Caci insugi Dornnul zice in Evanghelie:DLtmne:eupolte sd ridice din ucestepietre fii ai lui At'ruum (Luc.3,8); caci ceea ce ne este noua greu gi cu neputinla, aceeaii este cu putinli lui Dumnezeu. Noi ne-am tndllat. Noteazd ci mai ales prin aceasta inchide gura rea qi neqtiutoarer;inepriccputaa unoracare sa spunAcd acestescrieri dumnezeieqtisunt indrdrznesc ale lui Apollinarie, nededucAndde la persoanelepe care le pomenescvechimea autorului, ci spun ci numele de Dionisie e fals; nu 1inseamanici de ce spuneacumca s-a intors de la idolatrie, iar Apollinarie nu eradintre aceqtia. La dispozilia tuturor. Dumnezeu fiind prin fire bun' e gata sa se ofere pe Sine tuturor ca sa se impdrta$easca toli de sfinlenialui gi sa se lumineze cu sufletul;deci se cere de la noi sa dorim sA ne impArta$imde cunogtinla lui, ca sd se aratelibertateanoastra;caci nu e Dumnezeu cauza relelor, care este despd4ireade El; inlelesul e acesta:firndcanici altor neamurinu le sunt stapini niscai zei straini,ci unul esteStapdnultuturor; qi astfel,celelalte trepte (ingereqti)sunt la mijloc. Deci pestealte neamuri a siipanit putereacea una a lui Dumnezeuqi atuncicind a facut-o prin ingerii Sai, care au implinit slujba de ierarhi ai lor. Melchisedec.Noteazaca a fost ierarh qi a cunoscutprin inger pe Dumnezeu cel adevarat;iar prin cei ce i-u urnwt, seinleleg cei ce au faaut aceastacu voia lor, nu de sila. $4 Lui Faraon. Noteazd cii prin ingeri zice cl i-au venit lui Faraon qi lui Nabucodonosor vedeniile din somn qi descoperirile (dr
lui Moise: CAnd a impdrlit Cel Preainah neamurile, cdnd a impttrlit pe liii lui Adam, a pus luttarele neanturilrtr dupd nunuirul ingerilor lui Dumne:eu. $i s-u fd(ut parteo Dontnului, poporul lui Iucob,.funia nn;tenirii lui Isruil (Dcut. 32, 8-9); dcci' zice cd nu trcbuie socotit ca s-au impirlit neamurilc altor zei sau ingeri; cici nu s-a rlnduit prin soarta Israil lui Dumnezeu,iar altor ingeri altele,ca sd nu slujeascain nimic lui Dumnezeu;n-a tbst sortit,de pild;i, acestnume acestur inger, ca sa nu-i pesclui Dumnezeude neamulacestasau sii nu se interesezede Drttnnezcuingerul acestuineam; dar nici n-a primit Dumnezeucu aceea;icinstire sau in mod opus acestneirmqi fiecaredintre ingeri poporul siiu, cum s-a spus la Isaia, ci diavolul a zis cd are cu srne neamurilede la miazanoapte:;i se impotrivesclui Dumnezeu qi cste asemeneaCelui Preainalt.Caci toate sunt El; dar roabe ale lui Dumnezeu gi pestetoate stapane$te cinstegtemai mult pe cei ce-l cunoscpe El 9i de aceease pesteei, chiar daci au un inger qi spuneca El stapaneEte o c r o l i t o r ,c u m a r e l s r r i l p e M i h a i l : l i c u m s e s p u n ed e Dumnezeu care stdpane;tepeste toli' ca stapaneqtein mod deosebit peste Israil qi Israil este poporul lui? SDunemca DumnezeuesteDumnezeultuturor' dar celor ce se apropie de El qi ii slujesc numai lui le este cu dreptateDumnezeu;iar ceilalli, cinstind pe idoli' iqi fac lor alli zei. A fost fdcut parte a Domnului. Bine explicA: lsrar'l s-e fd c ut p or t e d D omn uI ui. Caci trebuia,dacasingruIsrail a cunoscut pe Dumnezeu, de el singur sa se ingrijeasca Domnul gi ingerii lui. Dar in aceastase arati 9i mila nemasuau qi de nepatrunsa lui Dumnezeu,careqi celor ce par sii nu fie partea lui le-a dat un inger propriu al neamului. Caci face sa rdsard soarele lui peste drepli ;i nedrepli (Mat 5,45). $i iara5i:care nu voieStemturtea piitaktsului, ti sd se lntoarcd SisdJieviu (Iez.33,1l); dar vei spune:;i cum cei ce au ingeri dali de Dumnezeu ca sA-i ocroteascagi si-i s-au desparlitde Dumnezeu qi s-auinchinat la calauzeasca idoli'l Rispundem:in mod necesar,pentruca libertatealor i-a scosdintre cei ce vad pe Durnnezeui;i i s-auimpotrivit; deci, cineva si fie cu Dumnezeu,estepazit deingerul de sehotiirr-a5te lui qi linut in rSnduiala-C
Capitolul X
$r DesdvArtitoare incepdtoare, gr. xel,etspxtKis' lor. Numeqteaqape lncepritorulEi cauzadesAvArqirii Mai ascunsd.Noteazaca aici aratdclar pentrucare pricind cetelePuterilor ceregtisunt astf'elca una estemai sus,una la mijloc ai una la urmA.CAcispunedespreprima
53
Desore Ierarhia Cereascl ceata,care este cea a Tronurilor, a Serafimilor 9i a Heruvimilor, ctr este iluminata de insaEifirea dumnezeiascA, fiindca tinde nemijlocit spreea qi nu are cevainainteaei; de insuqiIncepude aceeaseluminenzdqi scdesAvdr;eqte Fiindca dacaa fost creata tul dumnezeiescal desavArgirii. astf'elca sa fie intiia 5i sAnu aibAnevoie de curdlire,nici de Iuminarea altora, a fost plismuiti agaca sd fie vrednici de prima treapta.De altfel priveqte ce spune mal departe acestdumnezeiescautor: ca este mar ascunsa, pentru ca esrc mai spirituala (mai inteligibile) qi mai iimpli (an parador: c'u t'1it e o e'\istenlatmui riditzttit peste cele sensibile,deci nni gAnditd de minte, cu atAt estemoi ascuns(i,iar te estemoi striiin de cele sensibile e nmi pulin conpus, ntai sintplu,n.trad.).Din acestease poateiunoa:;teqi libenatealor (liberul arbitru);caci' dacA nu s-ar trai li inlelege decat ca cele mai de jos, nu ar fi apropiati de Dumnezeu;iar apropiindu-sede Dumnezeu dc bunAvoie. securalclte.selumineazd5i sedcsdvarqeqte mai mult, adicAlutretrd tele desirir;ite sau ccle din jurul lui Dumnezeu;gi aceastasocotescca o dd de ingeles -scriptura: Apropiali-tti de El ;i ,-d luminuli qi lelele ,'r,r,itr, ,ru se vor ruSina (Ps. 33,5); aceastainlelege-o9i despre Puterile urmatoare, anume ca fiecare vede pe Dumnezeu pe masura proprie; aceastao spune qi la sfdrqitulacestuicapitol. F ' J4
Descoperitoare. Toli ingcrii aratA luminile venite la ei de la cei dinaintealor, celor mai de jos; in general trebuie inleles, destoperitoure:zice cd sunt miScali de Dumnezeu Serafimii din prima treapttr. Serafimi. Pentru ce dumnezeiascacantare spune ca striga unul cetre altul'l Pentru ca primii vestesccelor de al doilea taineledumnezeieSt-. $3 Nu fdrd dreptate. Urcdnd de la inilierile mai simple (pe cari Apostolul le-a numit bautura laptelur)-la cele mijlocii qi de la acesteala cele mai mari, adica la hrana deiavArgitd,arata treapta 9i Putereaultima. Dar se pot inlelegeqi altfel cele din acestloci se poatenumi prima. intinderea spre Cel ce se afla deasupra;cea de mijloc e invdrtirea gi evoluarea in jurul lui; iar ultima e cea care inalla ceea ce e mai jos; aceastase inlelege mai mult ingeri. despre 'Primi qi mijlocii. (Noteazii) ca mintea fieciruia dintre noi are trepteleprime, mijlocii qi ultime, ca sAinleleagtr acestetreiirepte despreDumnezeu;trebuiein!elesastfel ca toatamintea are fiin1i, dupAcare e prima; apot puterea' duoi care dureazi; la urmi lucrarea, dupi care fdcdnd cele proprii, e binecredincioasa(uvent uici anticiputli tntAyXura SfAntului Grigorie Puloma ' inleleusd de SfAn' rul Maxim Lu trei trepte ule ntinlii, n.trad.) AcesteaIe ld.rnureqter;i in capitolul urmator. Dh aceastase poate admite in mod clar qi de necontestatca e adevAratceeace arn scrisinainte.Caci iata ce zice'.Fiecure ntinte Lereusc(iSi omeneasciiure in(illdrile prin t:are Jiecure se intpdrtd;e;te de ilumindri.l.eierur' lrice. intdi, pentrucd a spusca oamenii 9i Puterilede sus au o treaptaegalaqi nu qtim nici un om' nici prooroc,nici
54
drept,caresa foloseascivreun pretextca sanu se aprople de Dumnezeu.Cici ia seamace zice cel ce a ajuns pind la al treilea cer'.Inti usupresctrupul qi fl port La pe un rob, ca nu LLtmro, pr(,Potdduindultora, eL(insuntisd md fac netreltnit (I Cor. 9,27). Apoi vorbe:iteclar aici de libertateasa qi a ingerilor 9i de dorinla propriei pomiri a lor; iar ca nimeni din cei foarte cenareli si nu caute pricina de sfadd,dd ca o concluzie ca nu este lipsit de nevoiadupa oriceestedesavirgitprin sine(cutotel6q), decdtnumai Dumnezcu;deciingerii ;i oameniiau nevoie de propagireqi desavArqire.
CapirolulXI $r C dci nu sepoate spune,ilindcd se zice tngeri. Cdci Puterile sunt agezatein triada a doua, de la mijloc; deci nu toatetrepteles-aunumit Puteri,ca 9i cind ar fi dintre ultimele prin faptul carsunt ineleri. CeIe din urmd. Cele mai de sus au cele ale ultimelor; dar ultimele nu au cele ale celor mai de sus;aqas-a spus gi mai inainte, tiindca cele dintii au in intregime iluminarea,iar cele de pe urma in parte,cum spunein continuare; agase poate vedea qi in Biserica; caci preotul face toate ale celor de mai jos: alc diaconilor qi ale celor urmatori; iar diaconului nu i se ingaduiesa facacele ale preolilor. Caci ierarhiade la noi iniita ordineacercasca, cum arn spus mai sus.Bine a adiiugat,nt in intreg,inte' cici seimpartigegtein parte;5i construclia(verbala):czici cum putem spune cd erlsrri, pini c6nd punem inceput intrebarii (incurcAturii, nopioq ;. $2 Dar sDunem. Cun senumesc toate Puteri: cici treaPta ittc"parotilot. Arhanghelilor qi ingcnlor e cea drn urmzr:Si totusicateodalasenumescli cle Putcn. in fiinga, prrrere.Spunemca o pildii ca f irea e fiinla focului, putereainsu:;irealuminitoare, iar lucrareaefectul puterii, adicaluminareaqi arderea. Le numim - .Puteri caraEli. Numele Puteri este comunl cici se numelte aga 9i treaptaproprie, adicd a doua din ordinul de mijloc al celor treii dar gi in comun toateordinele,ca avind o anumitdputere. (F ii n(elo r) m ai dej os. De srtbinleles.soco t i t e de no.i. Noteazaca mai sus zice ca ordinele ingeregti se impart in trei: in fiin1a, putere qi lucrare. Aici aratdmotivul pentru care se numesctoatePuten. Au tn chip pisositor. Aici pare sa spundca ordinele ingeregtis-au stabilitprin crealie;dar nu o spuneaceasta clar; caci mai sus,in capitolul dinainteaacestula.spune ca dorinla qi inlelegerealor sunt pricinile trcptei lor superioaie;fiindca a spus cd elc se 9i curalesc,se lumineazagi se desdvirqcsc;dcci e potrivit sa se spunacu evlavieca pregtiindDumnezeumiEcareadorinlei lor' le-a dat qi treptelevredniccdc ele,din ciuc nimeni nu ar putea spunecd ar putea c:idea,pentru faptul ca au dobindit o dlprindcre oarecarea binelui prhtr-o mare voinli; dar ingerii, adici ultimele ordinc, s-ar puteaintAmplapoate sa se schimbegi spre rau; cdci de acesteaa spusca sunt ?n jurul lumii. Dintre ei socotescca a fost qi diavolul
Despre Ierarhia C"r.ur.a inainte de a ctdea (ctupd Sfdntul Ma,rim. nu ingerul cel mui stuthntlut in vetlereuluntinii duntne:eielti rt cri:trl, ci unuLdin tei vecinicu lumeu,o t iirei sttipinire il ispitett Si cure ;tirt sd-l ispiteustti;i pe ont dintr-un lel de sintl,ire tt isltitelor te le ltttule repre:enla trupul Iegut de nnteri( l u n i t . D e s i q u r .r t l t ' . s tu n u l t i t r e e l r t I t ' l u t it n d i n n r e i n l r e t t e . t t I e l d e i n g e r i . n . t r r d . ) . $ i d e g t i c c i n e v ac c r a m a i desavirqit, ii ccr sd ma invele. Dar noteazacufil s-au rinduit ordinclc ingere5tiprin crcalie. Capitolul
XII
$l lntreabd. Pentru ce preolii dintre noi se numesc ingeri. $2 Spunem cd - tnteagd. Noteaztrca deqi cele din urmtr sunt mai prejos de Puterile mai inalte, se impimaqesc li ele in parte de inlelepciuneaqi cunogtinlaacelora' (CeteleJiin(elor) de sub ei. Care este inlelepciunea qi impana$ireaintreagii qi care ceap arlialir, iar dupd puterea proprie rreboie inlcleasi dupa puterea alegerii libere. . Hotdrdt s-ardnduLl. NoteazacAs-cfu'tardt l1ptotal) nu inseamn:io necesitatede neocolit,cum s-au obiSnuit mulli sa spuna, ci s-d hotdrAt s-a spus in loc de s-a rinduit dupA o masurardnduitd a puterii minlii, masura peste care nu se poate inlelege (mintea ure o liirginte de posibilitdli, pe ture le ulege libertutea; btusi, mintea omeneasc(t are un nivel peste care poate trece prin Dumne:eu, n-lrad.).
$3 Vei afla. Aratd cum se numesc gi dumnezei, in mod comun, atdtingerii, cdt qi oameniiiubitori de Dumnezeu, dupii cuvintul: Eu um :is: dumnezei.rln teli (Ps. 8 I ,6). Ridicatd. Arata cum 9i in ce fel s-au invrednicit gi de numrile dumnezeieqti. Capirolul
XIII
$l (Jn Seraflm. Noteaza ca Serafimul (o oepag(;.r) are numemilsculin. Cdci s-ar putea mira cineva. Fiindci s-ar parea ci aceastae contrar celor spuse; cici a spus inainte de acesteaci celemai de jos suntiniliate de celede deasupra lor, dar nu de cele mai inalte; dc pilda, trcaptaa treia de cea din mijloc gi a doua de cea mai presusde toate; s-a intrebat dcspre aceastagi s-a ardtat deosebirea.
$2 A pidcatelor pomenite. Nu se poate face inilierea in cele dumnczeieqti,dacAn-a avut loc inainte curAtirea pf,catelor; cici Serafirmul se talmice$te ca cel ce arde (sau€1.1/[Pqornq).
$3
.:
AItuI - nu foarte. NoteazacA s-a spus nu .fttartein inlelesulca ar fi pc juml.rtatepotrivit; caci nu s-a spusca nu e LLtIotul nepotriit, dar e in parte nepotrivit; cAci afirmi ceva pozitiv, adica nu mi sc pare ca se poate declara nepotrivit dupa obiceiul filosotilor, cAci se adaugacuvintul nicidecum. A pldsmuit. Noteazaca spune ca ingerii ce le sunt aproapcau tbrmat vedeniileproorocilor sprea-i conduce la inchipuirea celor ce pzr sa fie vdzute; ciici vedeau ghicituri :;i simboale.nu lucruri dezvirluiteqi substanle. Pe seama lui Dumnezeu. Obscrvi ca ingeni care i n i l i a z a p e p r o o r o c i i m p l i n e a u d e s c o p e r i r i l ea s t f e l : inallandu-i int.li spre Dumnezcu care e cauzapropriu-zisa a tuturor, in al doilca rind, spre primele minli de dupd Dumnezeu, ca.restau in fruntea ierarhiei indreptate spre Dumnezeu.Acestcale invala in cele urmatoa.re. ca Providenlalui Dumnezeu $i - pnn todte. Noteazar strabatela toatein chip ascunsgi ca un inger maijos se nume;te la fel Serati,rn. Pe mdsura /or. Adica pe masura puterii celor ce le primesciqi intinde gi iluminarile. Fiecdrei. Lamuregtecu o pildi cum iluminarile dumnezeieqti se transmit unora mai aratat, altora mai intunecos. Soarelui. Pilda aceastas-a dat qi mai sus; prin cea iar prin cea dintdi materieinlelegesticlagi celeasemenea, mai ingrogata,casele,pegterileqi cele apropiate.Altf-el, prin prima materie inlelege pe cea sublire gi aeriiura gi curata. La fel cdldura foculzi. Frumos aseamanefocul cu Dumnezeu;cdci zice Scriptura:Dumne:eu estelirc ture topette (mistuitor) (Evr. 12,29); focul pe de o parte incalzeqte,pe de alta arde;aqagi Dumnezeupe cei ce se apropie de El ii lumineiua, iar pe cei ce nu cred sau pe cei ce nu se apropiede El cu credinla.ii arde. in (fiinlele) contrdre. Ca diamantul ;i apa. Naturale. Naturalenume$tecele sensibileSi vizute. E de qtiut ca in cazul celor inteligibile (spirituale), virtulile nu suntprin accidentca la noi, ci Dumnezeueste virtuteavie :;i prin sinedesavdrlita$i faranevoiede ceva, in chip mai presusde fiin1A(de fiindcAs-a substanlializat la cele din ea, substanla)qi iesedin sine transmilAndu-se cirora le este cauza,adicii la cele spiriruale,carc existii concret.Deci Dumnezeuesteizvorul virtulii vii gi indumnezeitoare,dupa cat se poate.a celor ce seimpaila$escde El; dar iesein chip providenlial,prin procesiune,la cele spirirualefiinlializateprin El; qi prin aceastanu le permite minlilor culmea gi desiv6rqirea.Deci minlile nu au virtutea prin accident,ca noi; nu au, de exemplu, inlelepciunea prin nevoinla sau invAlatura sau dreptateasau cumpdtareadin infrinare saubarbaliadin buna orinduire a trupului qi a nervilor; cAci in acesteanu e virruteaca ceva in altccva; ci ea constain a lucra cele proprii gi a tinde fara odihni spre Dumnezeu gi spre cle insele; virtutea lor sta in imitarea lui Dumnezeu; ea paze$te rdnduiala de-a fi ca una in alta, ca'.in mine t'ieluie;te sulletul ttiu, nu ca o transmiterede invalatura.Iar accidentul inscamnda fi subiccta ceeace nu estedin el; caci aceleasunt necompusegi nematerialeqi speciile lor sunt vieti, nu ca in materie;li acesteale-a inleles cel ce le-a scris
))
Despre Ierarhia CereascA Curd{ia este. Ce estc curalia gi cum se di celor inteligibile (ingerilor) de Dumnezeu' Aceastd. AdicA curatia sau impirti$ilea. Din (pricini) prea tnalte' Nu cum este curalia oamcnilor este curiilia fiinlelor netrupeqti'. Puterilor din jurul lui. In jurul dumnezeirii incepatoare' adica a lui Dumnezeu' sd li se arate' Adice curalia' (Puterile) ' de gradul al doilea' Trebuie Pentu nu pulin toate Puterea vazut ca afirma ca se deosebeqte cu Dumnezeu; celor netrupeqtiin ce priveqteasemanarea cdci minlile supremeau o asemanaremare cu Dumnezeu Si una inferioara cu celelalte min1i, precum o cere qi treaptalor, pinA la ultimele; 9i inca inferioaracelor din cu sufletelenoastre;pentru cA ii urmi este asemanarea lipsegtemult suflctului nostru din ce au toateminlile. $i deci Ei ilumin;rea dumnezeiascise vedemai restrinsagi mai redusa;caci, pe cAte mai maredistanlaapropieriilui de Dumnezeu, pe atdta iqi restrAngeiluminarea dumnezeiasciiaratareaei in necunoscutul ei unitar Ei simplu; c6ci Dumnezcu eslc nccunoscut nu pentru vlrietatea $4 necunoscutade noi a ralionamentelor(silogismelor),ci pentru nemurirea lui unitara qi pentru unitatea lui cd nu a fost cel ce a spus Decizicca.vorbeqte despre in comparaliecu cele ale noastre necuprin-sii din ingerii mai Serafimcel ce s-a aratatlui Isaia,ci unul In chip atzdtor' Noteaza ci insuqirea arzdtoare e de jos; combate piirerea pe care a expus-o pulin mai proprie Serafimilor 5i cum' curatindingcrul' s-a spusca inainte,la incepurulcapitolului, unde spuneaci a/trl na Serafimii cura[eau (qi inainte de ei Dumnezeu)' urmatoare. cele nepotrivil Si foarte sauprinpreogi'Noteazaca preoliisuntsubierarhqi In simboale.Pentru ca vede pe serafimi cu sase ci altcevaestea curali $i altcevaa lumina; ti ca altcevae aripi. liturgul (diaconul) 9i altcevapreotul; 9i ca, curalind sau Aqezate - tmprejurut lui Dumnezeu. Clci se zice in lumlnindpreolii'sespunecdofaceierarhul' ( d e c i s e ( A p o c . 7 , 1 l ) l u i S c r i p i u r a :S t d t e ; u i n i u r u l Le pdstreazdneschimbate'Dumnezeu'Creatorultumiscd "'' in iurul lui Dumne:er, n. trad.). turor qi al celor inteligibile (fiin1elor ingereqti), susline qi i^r:ali. OAr"*i .l in"aiu Isaia, pe care il numesc n e s c h i m b a r e9 i t e o l o g : c a D u m n e z e u e n e c u n o s c u r c h i a r c e l o r m a i i n a l t ep, r i m e l e f i i n l e 9 i l e p d s t r e a z a s p r c mai d-esusputeri gi cAcelece suntnu au nimic asemenea necddere;trebuie inlelese neschimbate,dupi aceeaci sunt' ca in nemurire' in viala' pentru care s-au fiinlializat lui. Iar cele ce sunt (6VtA) am spusin cartea dinainte de spre a fi lumina; in acesteasunt neschimbatein mod (ingeri) qi sensibile; aceastaca ,unt ."i" hteligibile a c e a s t a o i n v a l i i p r o o r o c u l d u p a c e s - a - c u r a l i i d e p a c a t e lfei i n l i a l 9 i s p r q a n u s e s c h i m b a s p r e p o f t e s t r i i n e - D u m nezeu le pastreazaqi ca pe unele ce sunt libere. Caci a sale;despreui"urtu uo- vorbi pulin mai tdrziu.' tinde spre El line de alegerea lor proprie; dar staruirea A foit tnvdlat tainic despri - Serafimi. Ce a invalat pururea in jurul lui are nevoie qi de ajutorul lui Dumorin Serafimi. ' nezeu;cdci toateau nevoie de ajutorul lui. Numire. ExplicareaSerafirnilor. Cel ce m-a tnvd(at pe mine acestea. Noteazi ci Ale aripilor. Ce aratd aripile. acesteale-a invdlat marele Dionisie de la altul. Spre Dumnezeu - primele. A spusmai sus,la sf6rqinrl lerarhul. Noteazi ca gi cele mai inalte ordine sunt capitolului II, cA toati4mintea cereasci gi omeneascaare 1i dupa Dumnezeu trepte prime, mijlocii qi ultime; deci cu dreptatea spus cd Am fost tnvd[at - in chip dumnezaresc.Intarhea in Puiereaare qasearipi, ca prin douii si-gi astupefelele, prin moralitate de catre inger e ca o curalhe a lui Isaia de catre cele mijlocii picioarele,iar prin celelaltesi zboarein jurul inger; acesteai s-au spus lui despreSerafimi. lui Dumnezeu, despre care el a spus ca este suprema intindere.Noteaza ce inseamni multele picioare gi multele Prin tine insuti. Rcda prin depagireqi in mod concenfele ale Serafimilorqi pentruce unelesuntacoperite. t!.at toate cele spuse; le concentreazi aga: e propriu inSesite.Noteazi cum explica cele gasepicioare ale cunogtrnleitale spirirualesa primegti aceastacauza.fie sfinlilor Serafimi. aflind de la tine insugi,fie invaliind de la alrul qi sA-1i A celor vdzute.Adicl a celor vlzute de prooroc. descoperiqi mai mult 1iegi,dacasepoatc,sa-midcscoperi A celor maitnalte. Prin acoperireafelelor; a celor mai 9i mie la fel vedereaiubita A prelui (Trpfroat; in loc de adlnci, prin acoperrea picioarelor; iar simetria prin cele pref'era (npoc;rfroor). Noteaza ci ingerul ne prilea din miiloc. juieqtenoui darurile lui Dumnezeu. Cdntare - mult sldvitoare. Sfitnt,sftint,sfunt (ls. 6,3; Mijlocesc. Vezi ca atunci cAnd Dumnezeu ne di Apoc. 4,8) inseamni cd 9i ingeiul, dupa felul qi purerea cuvant, ne deschidegura,ingerul o prilejuieqte,intervelui, p.imeqte iluminiuei dimnezeiisca :;i iransmite nind (nrijlocind) pentrunoi in chip vadit. prooiociloicdt pricep,nu cAtcunoaqteel. acesteape margine; sa ai insi in minte observaliile mele dinainte cu trei pagini; qi aici cele dorire (Td eqrfpevat) ajuta inlelegerii m"ete;li parintii a:ia au inleles; gi o..tt^ aamit"iiteiutarbitrualingerilor,cumveiahapesiepu1in. Cauzt (tntregu)ordnduirii (iemrhice),gr. raftap'1ia. AdicaDumnezeu Este deci tuturor. Noteaza ci Dumnezeu este fiinga luminii gi virtulii prin fire gi prin voinla. Socotesc.Noteaza cA dupa Dumnezeu, inceputul a toata virtutea sunt minlile cele mai inalte, primele prin careavem iluminarealui Dumnezeu. insuSirea arzdtodre. Noteaza cii minlile cele mai inalte sunt arzAtoareprin insuqirealor. De Tron. Explici bine ce iunt Tronurile: inlelegerea deschisi a lui Dumnezeu:califateade Tron zice cA este insur;ireadati cu un rol deosebitsfintelorTronuri. De mai jos. Despre treptelemai de jos, cum se impanalesc de iluminarile dumnezeiegtiprin cele dintii. Amintite. A venit la explicarea a ceea ce a spus inainte.
56
Desore Ierarhia Cereascl
Capitolul XN Mr'i. Acesteas-au spusla Daniel. Slaba qi redasa. Simetrie slabi a numit numirul oamenilorin comparaliccu cel al ingerilor. Caci s-a spus a c e a s t l; i d c a l t u l ,o a r c c a r eD i d i m c e l o r b : c e l en o u d z e c i qi noua dc oi suntingerii, iar ceauna pierdutAsuntemnoi, oamcnii. (Prin primire) de cunogtinld. Afirmi ci gi ingerii in5i5i gtiu prin primire de cunogtinla,nu matematic.hotarelc lor, intrucAt cAtimeanunrdrului liinlelor cereqtiil qtiu numai cei luminali de Dumnezeu (ei nu se pot nunriru, ti;tiu in general de nuntdrul Lor numai de la D unute:eu.n. trad.). Capitolul
W
$l As(n enea celei ingereSti.Ca o pinza. ca un fir. C urd(irile. gr. ovaxoocipoetg. Numctte {'r.//'r;Ji-iinterpretarile explicative prin care sc curatesc simboalele de cele ce par nepotrivitein cele spuse. Cdci numai dacd. S-a spus inahte cA Puterile mai inalte sunt supcrioareierarhiccelor de dupa ele gi celede la mijloc celor din unnii. Cdci n-a spuscA aceealitreaptA pestecele de dupi ea $i e stapanitade acelea, stdpaneste pesteea gi e stipinita ci a spuscii prima treaptastepaneqte de cele dinainte de ea; aga trebuie inlelese qi cele urmAtoare. Sunt inferioare ierarhic. Ceea ce spune esteaceasta; dacaam spunecd primele treptesunt superioareierarhic celor din urmi, apoi iara$ica cele din urma sunt superioare ierarhic treptelordintii, ciirora aceleale sunt superioarc. am spuneun lucru absurd. N u - nepo trivil. Zice cAn u e nep rtrriyir ca in cuvintele Scripturii se atribuie acelea;i chipuri tuturor Puterilor ceregti.intrucAt toate sunt, ca se spunem aqa,inalte 9i mintuitoare gi luminatoare,deSinu in acelaSifel; ci unele sunl.superioare,alteleinferioare. (Sd tindd) in .sus.Spre ceeace-i mai inalt 5i superior. $l Sd reludm - $ sd cercelam. Noteaza. pentru ce prin chipurile ingeregtise exprima mai mult stiuealor infocatA;qi pentru ce cele cercqti se cugeta cel mai adcsca infocate;qi de ce de Seral'inrise spuneca sunt arzatori. Fiind andtoi. Explicareanumclui de Serafim. Sfn{ii. Pentrucc 5i Dumnczeu a tbst cugetatca foc. Cdci focul sensibil Explicare minunati a naturii focului. Vcdcrn focul rAspindit in toatc, dar in chip neamestecat.adici nefacut una cu cele in care exista. Pdtrundeprin loole; adicd,a;a cum apa i$i face aratata cu pamAntul,tot agagi focul ardeqi consumA amestecarea totul, dar se ridicA pestetoate, adicAe deasupratuluror elementclor, nai presus de toate prin lucrarea lui; il u t a s c t t l r sc, a p e u n u l c e e x i s t ai n n u m e f t c t l e L L u r o . \ (p unele matcrii, dar nu se aratafara sa se patrundain ele sau fara o materiecare sa primeascalucrarealui; dar se arati qi in accastanestapinit $i nevazut.La fel trebuic inlelese gi celelalte insugiri ale focului pe care acest
Pirinte le-a cugetat printr-o inillare gi inlelegere evlavi' oasddespreDumnezeu;i desprefirile ingcreqti.Noteaza pcntru ce Domnul Dumnezeua fost inlcles adescorica un foc t;i in ce constaaseminareafocului cu Dumnezru. N ereli n ut, nesme stecat, desfdcdtor. Noteaza caracterizareafbcului sau lauda lui; caci distinge materiile gi desface ca plunrbul de argint cele amestecate;dar e ncschimbat,rarninind pc cdt e cu putinla substanlasau liinqafocului aceca;i.schimbindu-qinumai insugirile,de exemplu putind devcni rotund sau ascutit,cum se poate intlmpla cu cclc pimAntegti;saupoateprimi proprietalile a c r u l u i . d c p i l d a : c p o a l e c o r u p e p r i n e v a p o r d r is a u i n g r o q as a up r i n r is i h i n r b h r i l ca p c i . Cddere tn jos. Caci niciodata nu coboara in jos. in aceeaqimiScarc.Se nri;ci la fel. Nu are neroie. Focul nu are ncvoie de aftceva,deqi are nevoie de o substanlapentru a sc aprinde;dar nu o spune aceasta,ci ca lbcul nu se poate amestecacu alt element,nici nu se amesteciimpreunacu altceva,ca apa cu pimintul; dc acecaunii l-au numit o unica fiinla qi intre alte elemente. $3 in chipul omului. Se spune pentru ce ingerii sunt inchipuili gi ca oameni. C apacitdli sim(uale. Noteaze deosebireaanimalelor neralionalefala de sin4ireacelor ralionale,adici a noastra; cacicelc neralionalesuntin intregimesimlualitatedin in noi insi care qi constau,ca existcnleneinlelegatoare; r in ca, ci din s i m l i r c a e r e d u s A ;c a c i n u c o n s t a n . d inlelegere;de aceeaexistamgi dupa moarte,fiind suflet inlelegator.Dar ingerii n-au nici cea mai rnicd insuqire simluala; c.1cinoi in cele ale noastre suntem un chip ingro5at al lor; qi spunede om ca e cel din urma in ce priveste simtualitatca,in sensul ca animalele au mai m u l t e s i m l u r i .m e i e l - i c i e n t5ei m a i a s c u l i t e . (Puterile) vazdtoare. Spune ce inseamni ochii celor inteligibili (ai ingerilor) gi ce inseamnaputereamirosului sau nirile, urechile,gustul, pipaitul, pe care il nume$te atingere,ce sunt gcncle gi sprincenele,ce sunt senlnele tinerelii, dinlii, umerii, bralele,pe care le nume$tecoate; ce este pieptul gi picioarele,ce este uqurinla aripilor qi cele umritoare. (Simlul) ce distinge mirosurile.ln acestavede natura sinrlului trupesc;pe acestail preface.prin explicaremai inalta, ca gi pe celelaltemddulareale omului, in inlelesurile puterilor naturaleale ingcri^lor. Alitnentelor - hrdnitoare. Inlelege prin alinent revarsareavizuta a inlelepciunii,dupa spusa:Voi t'drsa din Dulrul Meu in tot trupul $i cele umratoare(Ioil 3,1). trccede la Dumnezeuprin Caci cunogtinladumnezeiascd Puterile inteligibile (ingcregti)la oarneniidumnezeieqti, masuraliccirruia. duDa '(inlelesul) unitar. Dupit modul de primire al inlelegerii. Prin puterea profidenSiald. Spune ca fiecare Putere inteligibile (ingcrcascd)inmullcqtecunogtinladumnezeiasca ce vine la ea. adica o litn'rureqtespre a o face inlelcasdde noi. explicind celc vazute,cum vei afla la Danicl, ca ingerul i-a tilcuit visul pc care l-a vazxr (s-ar putea tnlelege ;i cri [ngerii ne ajutti sti uJldn sensul
57
Despre lerarhia Cereasci Dittnisie Areopagitul, n. trad.); aceastaeste multa f-eluadevtirat al fenomenelor naturii Si al celor ce se petrec rime a inlelepciunii, ca a biruit prin slabiciunepe cei ce cr noi. n. trad.). 'pareautan. Iar inima.lnima e inleleasade noi ca un centrucare indeobste.in scriereaDesprenumirile dumne=eieSti, a primit prima date viala, fiindca dupa dumnezeiescul capitolul IV, s-a lamurit pe larg ce e inteligibil y ce e Vasileceadintdi creatae inima; apoi tot trupul e plasmuit tnjelegtitor;acum insuqi marele Dionisie lAmureqte:inde ea ca dintr-un centru, in aqa fel ca intinde din ea telipihi! esteceeace esteinleles,caree numit cu dreptate pretutindeniaceastiviala; caci fie ca trupul e facutviu de gi lumina care lumineazi; iat inlelegdutre numit cel ce calduraei naturali, fie de duh (de suflare),fie de sdnge; inlelege 9i e totodataluminat; vorbind pe scurt' fiinlcle dar izvorul tuturor acestoraesle inima. De aceea au superioare sunt inteligibile, iar cele inferioare socotit unii ca toatd viala igi are locul intAi in ea, deqi e inlelegitoare; 9i cel ce inlelege e inferior celui inleles. pretutindeni in trup gi nu e relinutd intr-un loc,. nici cea iircumscrisa (marginita)intr-un loc. nici nu e suslinutA Firea dumnezeiasci lumineaz:i ca inteligibila; iar ingereascde luminatain chip inlelegator. de trup; agae deci 5i cu treptelenevazute,fie cd slujesc Preolesc. Noteaza ca de haina preoleascAse vorbelte prin ea in mod providenlial pestetot, fie cA o face aceasta in le:echiel Si Daniel. iiecare dupa felul ei; ele trebuie inlelese oarecum ca Depinderea de-a se aduna (concentra). Am spus avdndu-qitemelia in mijlocul 5i in locul inirnii qi ca un ' mai sus ce este deprindereain cele netrupeqti.$i citegte izvor central al vielii, deqi nu pot fi relinute $i nici in capitolul VII: ceea ce este unitar 5i neimpra;tiat in circumscrise(marginite)intr-un loc sau in mod trupesc inlele.suri;prin acesteaPdrintele vorbeqte despre iluintr-o parte a celor pe care ii suslin, fiind rAnduite de la minarile dumnezeieqtigi indica idcntitateaconcentrataa Dumnezeu spre o lucrare providenliala. lui Dumnezeucel Bun in prezenlalui in toate. Apdrdtoare. Spusa inlelege-o combinat; e puterea aparatoarea riisp6ndirii de via[A fAcatoarei apoi despre inima de sub piept. $s D e aceea - ca aripile dedesubt. Spune pentru ce sunt qi intinde sine C ele neasemdndloare. Adici materiale. inaripate picioarele; ca sa arate mi;carea (IJneltele geometice) de mdsurare. Despre unelte d e r e a s p r e D u m n e z e u g i n e c o m u n i c a r e ac u c e l e pamAntegti(neparticipareala ele), intrucit nu estein ele de masurarese vorbelte la lezechiel5i Zaharia. indreptdtoare. Ca lancea in c,u!ile Regllor 5i secera vreo impatimire, fiindcA s-au aratat 9i pe pamant ca la prooroculZttharia. in ecri. Migcarea utoard a aripilor. Cele inaripate sunt u$oare. $6 Curdlia. De adaosul celor din afard' ca mdncare 9i noi. haine,de care suntemstapinili Vdnturi. Socotescca aminteltede textul de la David: Cel ce umbli pe uripile t'dnturilor (Ps. 103.4);poatearAta qi inallarea lui Hristos. Fiindcd in cele urmiiLtoare,Pirin$4 iele spunecd au fosl vdzuli qi in chipul norului; intrucdt s-a spus:Nrr /-a luur pe El de lu ochii lor (Fapt- 1'9) (iau inlelepciunea - de multe y'/un. inlelepciunea de chip de rutri pentru cd prin ei vin peste oameni ploi multeieluri a lui Dumnezeu.Esteun cuvdntapostolic(cf. Ef. 3,10); pentru ce a numit-o pe ea dumnezeiescul dumne:eieEti,de lumind roditoare. n. trad.). Netemporala. Cu dreptate a sPusnetemporaldi c&i birbat. de multe feluri, degiinlelegem/elurimea ca ceva in cele sensibiletotul se petrecein mod principalin timp rau'JDe altt'elgi aici mareleDionisie a numit-o qi simplA qi cu intdrziere. Dar in cele netrupeqtiqi spirituale se qi de multe feluri; qi acesteadoud par potrivnice;spunem in mod netemporalqi vegnic;deci nu trebuiesl siivArgesc deci ci a spusinlelepciunesimpld ca sA arateci Dumse vorbeascd la (fiinlele) cele inteligibile (spiriruale) de nezeu nu e compus gi nu are nevoie de nimic indoit' timp. 'Lucrsre. Dumnezeu nu e inlelept prin invtrlatura; inlelepciunea lui in loc de suflare gi de zbor. e un bun de la sine.Dar invalaturalui e li de multe feluri, De sus.De sus sprecele dejos, cain scaralui Iacob. pentru ca o prefacein multe feluri de cunoqtinlepentru Aerului. Noteazaca numelte vdnt suflareaaerului. ilabiciunea celor iluminate (dur ;i pentru cd vrea, din Suflarea vdntului. Aln explicarea numelui vintului. bundtale,sd le t'unottst,i pe l(tule tele mdrB,inile'ture Teologia simbolicri. Noteazi gi altd scrierenepdstrataa sunt nulle. n. trad.)i caci este arhiereumare, patimind lui (o dov'addcd ctutorul scrieriktr areopagitice n4 traitl impreunAcu noi slabiciunilenoastre(cf. Evr. 4' 15). Sau preu scurt timp inainte de SJAntulMa.tint Mdrturisinrul, din Eiaga:inlelepciunealui Dumnezeusenumeqtesimpli n.trad-). Iar explicarea celor patru elcmente o numelte priiina iconomiei pentru lume, pentru ca toatele-a facut alegoria anagogica (inallatoare) a lor. Simboalele celor bu-nereu; in drepli se aratiimai descoperitputerealui' patru elementele-aexplicat,pe cit separe,mai multin acea ca in Moise qi in Avraam 9i in cei urmatori; Si taina scriere.Noteazagi cum explica cuvdntul:Duhul suJhiunde iconomiei (intrupirii), care s-a sdvdrqit,s-a numit cu vren (Ioan 3,8), prin cele adaose:Nu Stiide unde vine, nici dreptateinleLepciuneude multe feluri. Cici, facAndu-se unde se duce (loan3,8). om Ei vieluind sub lege Si patimind qi aflAndu-seintre Umplute - intr-un mod mai presus de /ume. Norul mor1i, a inviat prin trup qi prin sldbiciunea allata in el, a aduceapa marii qi o varsa.potrivit cu ceeace s-a spus' Pe biruit pe tot vrajmaqul gi iadul. diiruindu-le celor 1inuli fala panantului; deci, precum ucela aduce upa ndrii gi o, acolo invierea (in aceste desfd;urdri ale int'dldturii varsii pefiiga pamAntului (Am.5,8), ata Simindle primind despre Hrisros, SJAntulMuxim aduce o completare lui
58
Despre Ierarhia Cereasci cunoqtinla lor o varsi ca ni;te nori pestecei mai de jos. Fdrid sd o trimitd. Spunc irr t /ti1;rreli'ini.s;caci lumina nu e aruncatiidin nor. Producdnd ploara. Explica altfel ce inseamni norii; cdci ceva mai jos spunece inseamni elettronul 9i arama qi uneleculori qi tbrme ale animalelor,pentruingeri. Primitor. Sdn primitor a numit patnintul primitor al ploilor, c;re prrr ele naqteroadelesale. $7 Dar fiindcd - despre acestea. Despre formele animalelor ca chipuri.
A8 lJrmelor.Noteaz:i bine firea leului; clci, zice ci voind si-i inqele pe vinAtori, qterge,cind umblA, cu coada urmele lui, ca sa nu se gtie de el; de aceeas-a spus gi despreDumneze's:Caleu Tu e in nure qi cdrtirile Tule in upe (Ps.76,18); caci, precum nu se pastre^zacalea9i urmele leului, aqanici urmele lui Dumnezeu. Uqoard. Vulrurul este un animal cu vedereafoarte asculira.Caci se spuneca vulturii disting puii nascutide e i d e c e i l a l g i ld e p r i v e s cl a r ag r c u t a t es p r es o a r es. u n tp u i adevArali;iar de nu, ii aruncadin cuib, ca falgi; a;a 9i cel ce nu poate privi in chip curat spre Soareledreptatii se aratafals in cuno$tinlalui. $i cei albi. Noteaz.lcc inseamnacaii albi, negri, rogii' pestriti. Am lamurit deplin asemanareaneasemanitoare mai inainte. in capitolul II al acesteiscrieri. RO
T Ttiv se Pe drumul drept, gr: lv xot'er)0eicv. acordacu 66voptv (puterea);celelaltesunt la mijloc. In alt. Alt inleles al rolilor. Gelgel. Noteaz| ce inseamnA gelgel la proorocul Iezechiel. Bucurtei. Se spuneca se bucuracele ceregtiqi insaqi
dunrnezeirea. PdtimaSe. Placerc pdtimotd numelte pe cea omeneascace constadin impatimirealesneschimbitoarede c e l ea l e t r u p u l u i . Sture de linitte, gr. poo,
NOTE la IERARHIACEREASCA
CaPitolul I 1. Se pot distingetrei inlelesuriin capitolul I: a. Stralucirea luminoasA ce purcede (7rpoo6oq) milcata de la Tat4l nu e una cu cele providenliate:pre care se indreapti, ci e unda de lumini venita de la Tatdl Desteele. care hu sunt din Tatil, cum esteaceastarevarsare.ci sunt ccle create.Aceastae deosebireaintre gdndirea cre$tinaa lui Dionisie gi cea panteisti a platonicului Proclu, pe carenu o fac cei ce vad in scrisullui Dionisie un conlinut cu caracterpanteist.Creaturilepestecare se r e v a r s a u n d e l e l u m i n i i d u m n e z e i e q t in u s u n t ,,emana1ii" , cuvint pe caretraducerealatinail foloseqte numai oentru aceleunde. Dionisie Areopagitul rdmAne in cadrul i n v a l a t u r i i c r e S t i n e ,f a c a n d d e o s e b i r e ai n t r e c r e a l i a adusa de Dumnezeu la existenla din nimic qi l e g a t u r ap e c a r e o p a s t r e a z aE l c u e a p r i n l u m i n a . p e c a i e o r e u a r s ap e s t ee a d i n S i n e , i n s c o p u l l i n e r i i q i a d u c e r i i e i c i t m a i a p r o a p ed e E l , a d i c i i n t r e c r e a l i a d i n n i m i c a i h a r u l p o r n i t d i n f i i n g al u i D u m n e z e u c a e n e r g i en e c r e a t a ,c u m i i v a s p u n e m a i t d r z i u S f A n t u l Grigorie Palama. Considerareade citre Dionisie a celor providenliate drept create,deci deosebitede lumina harului ce vine asupralor din fiinla dumnezeiascii'rezultd qi din faprul ca il vederostul venirii aceleilumini asupralorin indurn ne:eirea celor providenliate.Dar aceastainseamndcd ele nu sunt din fiingatui Dumnezeuin senspanteist.Ele nu sunt indumnezeiteprin insagi existenlalor. Aceasla nu exclude o apropiere in diferite grade a fApturilor de Dumnezeu. b. Accst urcuqal creaturilorconqtientespreo tot mai intima relalie cu Dumnezeu,fari contopire,nu se poate realiza lara o comuniune intrc crexturi' care are forma ierarhiei. Creaturile nu urca spre Dumnezeu toate deodata prin aceeaqiexperienla a lui. In acestcaz, n-ar avea ce i A - q i c o m u n i c ei n t r e e l e . S a u i n v o i n l a l u i D u m n e z e u de a le apropia de El tot mai mult, e implicata totodate voinla de a spori comuniunea intre ele' prin comunicirile experienlei ce o fac cele mai inaintate in apropiereade Duntnezeucelor mai pulin inainute. Dar cele mai pulin inaintatenu sunt lipsite nici ele de experienla I ui Dumnezeu, dar vad in treaptamai inalta la care
au ajuns aceleadupi ce au trecut prin experienla fAcuti de cele dinaintealor, perspectivace li se deschide9i lor' dacAimita treaptaprin care au trecut acelea.Cele ajunse la treapta iluminarii, dupa ce au trecut prln treapta curilirii, le conving pe celede maijos de ele sa sesileasci cu toataputereaPentrucuralirealor' ca sa ajungAgi ele la luminarea la care au ajuns aceleaprin curalire. Cei mai inaintali trdiescrispundereade a le comunica gi celor de dupa ei treaptamai inalta la care au ajuns in ixperienla lui Dumnezeu, prin implinirea indatoririlor fali de treaptade mai jos, iar cei mai de jos traiescin iubirea acelora fala de ei, apropiereamai mare a lui Dumnezeu de care s-auimparta$itaceia.Aceastainaintare a tuturor in experienla lui Dumnezeu prin comuniunea intreolaltae prezenhtade Dionisie Areopagitul ca o inaintarea tuturor in jurul lui Dumnezeu'in formii de spirala.Dumnezeulucreaztrasupratuluror pe de o parte in mod direct,dar asupracelor mai inaintali spreEl de la o distanlamai mica, iar asupracelor nlai pulin apropia$ de la o distanla mai mare. ceea ce arc ca urmare ci lucreazi asupra celor mai pulin inaintagi qi prin cei mai inaintali. De aceeae reprezentatca o coloani ce se inalla in mijlocul tuturor, cei mai inaintali llind mai apropiali de El prin urcugul in spirala parcurs' iar cei mai pulin inaintali cunoscindu-lqi ei direct,dar de la o distanli mai mare, insi fiind atraqi pe drumul in spirala parcurs de ei pentru a se apropia qi ei mai mult de coloanaprezenlei dumnezeie$ti. Daca toli s-ar apropid de Dumnezeu aflat numai deasupratuturor, nu l-ar cunoaqtedirect decdt ingerii din treaptacea mai inalti. Daci fiecare s-ar apropia de Dumnezeu numai in cerc pe pozigialui proprie, cei mai apropiali de Dumnezeu n-ar comunica celor de dupa ei experienla lui Dumnezeu, cdci nu s-ar afla toli intr-o l e g i i tu r d . C e i m a i d e j o s s u n t q i e i i n t r - o l e g a t u r ed i r e c t i c u Dumnezeu, dar intr-un grad mai redus. Ei gtiu cl D u m n e z e u e x i s t a , p r i n t r - o s i m l i r e g i o c r e d i n g i ci a r e l e a j u t a r a l i u n e a s i n u v a d i u n s c n s i n e x i s t e n l af a r a Dumnezeu. E gi in aceastao luminA.Dar suntinca lipsili. de o simlire mai intensaa prezcnleilui Dumnezeu,de o experienlamai sigurda lui. Dar credinla5i simlirealor ii ajuu sa securaleasciide cealapatimilor care-i leagi prea mutt de senzaliiletrupeqtigi de planul material al lumii. Iar cei ce s-au curalit in pane de aceste patimi vad pe
6l
Note la Ierarhia Cereasci Dumnezeu intr-o anumiti luminl; 9i inaintAnd in aceasta' ajung la un fel de desavirqirca vielii. Insa desavirgirea ii face si vada ca trebuiesd se curaleasca9i mai mult de necunoa;terealui Dumnezeu,ca si inaintezela o noui treaDtade lumina Si de le ea. la o noua treapta de desiirirsire. insa in iceastainaintaresunt ajutali dincolo de apropiereade Dumnezeu,traitade ei in mod direct,5i de trairea experienlei mai inalte a lui Dumnezeu la care au ajunscei de deasuPralor. a. Bunaratea, lumina in care inainteazl toli prin tot mai mareaapropierede Dumnezeu'il aratape Acestaca Persoani. Numai din persoanairadiaza bunatateaca lumina spirituala. Iar daci persoanaumani' degipoateiradia din ea tot mai multl bunatate9i lumina, ramine ca izvor al lor mereu necuprinsd,cu at6t mai mult ramine Dumnezeu cel personalo lunrinAnecuPrinsi Persoana,ca supremul izvor al luminii' e Tatil, iar lumina cea mai deplina care vine din El la noi esteFiul lui. Fiul vine ca lumini deplina dumnezeiascdla noi cu toaterazeleluminoasece se raspandescdin El. Tot ce ne dd Dumnezeu,in toate gradele 9i formele, e lumini, e sens,e bunatate.$i toateluminirile ne vin de la Tatal prin personald'9i de Fiul saude la comuniuneadumnezeiascd aceeaiubitoare.Numai legaturacu acestDumnezeupersonalne scoatedin intuneric. 2. ingrijite de Providenli sau de Pronie. 3. Ctriar ,,min$le cereqti" sau duhurile ingeregti ne sunt descoperitede marea lumina a lui Dumnezeu CuvAntul.Daca Dumnezeu nu e existeniapersonali, daci nu e TatA care are un Fiu iubit qi iubitor' nu pot exista nici ,,min$le ingereqti" personale, care sa voiasca sa-l cunoascagi si-l iubeasca,pentru ca li ele suntinzestrate cu capacitateaconqtiinlei iubitoare. Dar, ajutali 9i de ingeri, noi urcam prin lumina dumnezeiascAaflata ;i in ei, spre lumina simpla incepatoareqi firi de inceput a lui Dumnezeu,dar fara sa ne contopim cu El. Daci oerso:rnaumana nu iese din identitatea gi integritateaei, oricit de mult qi in oricdte feluri de ',lumini" ie comunica, cu atAt mai mult nu se impulineaza in Sinea sa, ca izvor de luminii. Dumnezeu ca existenla personali. El rAmAnein calitate de existenla personalA inepuizabild, ca o fo4a de atraclie nesfdrgita; atrage El insuqi gi persoanelecreatetraiesco arac$e fala de El' cum se intimpli aceasta,in grad mai pulin intens qi intre ele. Dar noi, ca existenle in trup, cunoagtem in general razele luminii ce pomesc din Dumnezeu ca izvorul luminii incepdtoare gi frira de inceput' ca sensul suprem 5i izvorul tuturor sensurilor, mai ales prin transparenlaa tot f e l u l d e p e r d e l e .C h i a r m i i d u l a r e l e n o a s t r e t r u p e g t i sunt un fel de imbrdcAminteprln care cunoaltem l u m i n a s e n s u r i l o r c e i r a d i a z a d i n n e s f d r g i t al u m i n a d u m n e z e i a s c dirn. s a l u m i n a c e a m a i c u p r i n z i t o a r e q i mai inalta ce pornestedin Tatal, incepatorul luminii' este Dumnezeu Cuvdntul. Din El vine lumina ingerilor in noi toli . qi a oamenilor drepli. $i dh ea se rAspAndesc razele luminii, care ne adund pe de alta parte in El ca in Cel neimpa4it. Cum spune Sfdntul Maxim Mirturisitorul, ingerii sunt numi1i,,min1iceregti" pentruca suntintregi numai minli sau numai inlelegeri. cita vreme noi suntem 9i
62
trupuri qi ca atare pofte de satisfacere a trebuinlelor trupegtiM . i n t c a s a u i n l e l e g e r e ca a r c c a u t i s c n s u lc x i s tenleie vlrful tiinlei conStientecreate.Ea e indreptatiica atare spre Dumnezeu, sensul suprem' atotcupnnzator. ingerii-fiind numai minli sunt totodati minlile cele mai c a p a b i l es a i n l e l e a g a5 i s a i n a i n t c z es p r es e n s u ls u p r e m a l e x i s t c n l e ic, a r c e D u m n e z e u I. n s u ; i f l r p t u lc : i n t i n t c a i n s e a m n Ai n l e l e g e r e q i v o i n l A d e i n l e l e g e r e ' t a r inlelegereanu o poateaveatoatain ceeace e mdrginit, o arata ca facuta pentru Dumnezeu cel nemarginit, in migcareancsfarlita spre El. Sprc Dumnezeuurcdm prin slujirealiturgica.Dionisie se dovedegteca un triitor al l u i D u m n e z e u p r i n c u l t u l b i s e r i c e s c .T o a t a c r e a t i a congtienti, ingereascd gi omeneasci' e o ierarhie ce urca spre Dumnezeu in unire cu cele de pe treptelemai i n a l t e , a c e s t e a a t r a g a n d u - l e ,p r i n m a r e a p u t e r e , e c e l em a i d o b a n d i t ad i n a p r o p i e r e al o r d e D u m n e z e u p d e j o s . D u m n e z e ui n s p i r at u t u r o ri n c h i n a r c a n' u n u m a i c a U n u l c e e m a i m a r ec a t o 1 i ,c i c a U n u l c e e i n a c e l a g i timp un negrait li atractivmister.Acest urcu; al treptelor ierarhiilor spre Dunrnezeuprin slujirealui liturgica este trecdndprin alte 9i alte una cu continualor desavArqire, nivele de curatire$i de iluminare. ToatA putereade slujire liturgicA vine de la Fiul lui Dumnezeu fdcut om. El este arhetipul prin excelenli' capetenia$i inspiratorul cultului lui Dumnczeu pentru toate creaturileconltiente,in calitatealui de om, caruia calitateade Dumnezeu ii descoperaprofunzimeavrednica de inchinare a Tatalui, dar 9i iubirea puternic atractivA a lui. Tot urcuqul liturgic, mai precis tot urcuqul spiritual conceputca urcut liturgic, esteun urcuqin atmosferade mister ce iradiazi din Dumnezeu, in tot mai adincul mister ce-l inconjoarA,caree qi tot mai mareacunoltintA gi experienlaa lui ca atare. E imposibil de spuschiar ceeace e misterul.El nu e numai ceeace nu se inlelege.El e legatcu sfin1enia.Aqa l-a vazut gi Rudolf Otto (dr.r Heilige) qi Mircea Eliade (sacrul).Rudolf Ono a vorbit de mlstertum tremendum' misterul care ne inspira frica lui Dumnezeu. Dionisie Areopagitul vede misterul ca pe cel care ne atrage gi in careinaintamprin slujirealiturgici. El presupunetrAirea in Liturghia primelor secole creqtine' in care credinciogii sunt rnvital\: Cu fi'icu lui Duntne:eu, cu credinld Si cu dragoste sd vd apropiuli. El se arata cunoscut in scriereaSfdntului loan Gurd de Aur desprecunoalterea lui Dumnezeuca misterin Liturghie. Dionisie Areopagitul leaga misterul qi de ierarhie. Urcam in el ajutali de al1ii, mai inalli in experienlalui, care sunt gi mai stabili prin trairealui. De acceaierarhiae legataatat de mister, cAt gi de sfin1enie,pentruca ne urca spre Dumnezeu. Slujirea arhiereascia lui Hristos nu s-a epuizat in aduccreajertfei de pe cruce.Ea continuapdnala sfArqitul lumii. cAci El se aduce continuu TatAlui in cer qi in Euharistieca si ne dea qi nouii putereasa ne imparta$im de jertla lui, sa ne jertfim. La fel continuaslujirealui de invAtator gi demnitateaimpArateascain slujirea noasEl e Imparatul care se jertfeqte'cucetra pamanteasca. rindu-neprrnjcrtfi qi dAndu-ne5i nouaputeresane facem imparali pestepatimile noastre. Aceastaviziune liturgica a urcuquluifapturilor spre Dumnezeu ne aratainca odata pe Dionisie radical deose-
Note la lerarhia Cereasci lui. CAnd spun .,trup" , nu mirginesc trupul intr-o definilie exacia.Cdte nu se cuprind iIr aceastanoliune? Foarte potrivit vede Olivier Cl6ment ,,apofaza" lui curata Dumnezeuin iubire qi o vedetraitain ,,rugdLciunea de orice gAndire" : ,,Daci Dumnezeul cel viu' Dumaceastanu e supra-unltate, nezeul Bibliei e supra-esenld, ' numai din cauzaoceanuluifara limite al dumnezeirii,ci Dentru ca El este plenitudinca existenlei personale9i pentru ca poana in cel mai mare secretal lui secretul ieciprocitalii,pentruca esleiubire" . Astfel,,intervineal doilca moment al apofazei, cel al rugiciunii curate"' RugAciunea curata este atinsi cind intelectul poate respingetoatagindirea...Atunci intelectule cu totul.gol, vid qi oferit concentratin interioritatea extrema a rrumn' Devine .sinrplu> gi lira fomia... Inima inlelegatoarein rugaciuneacurata carese aduni omeneltepura a$teptare' e o tdcerecarecsteqi rugiciune...Intelectul Capiratul II n-arealti forma declt Numele lui Iisus,careseinfrzeazi in tacere qi raspdndeqtesecretulsau ca lumina qi face intelectul sA sesizezeabisul lui ca Dumnezeu" (Olivier 4. Dionisie Areopagitul incepe si descrie prima Cl6mcnt, Quelquesiakns de t'ie d purtir du putrimoine ierarhie, adici pe cea ingereasca.Ea e fArA trupuri de astititlue er misrique de l'Eglise orthodose, in ,,Condiferite feluri, ium sunt descrisein Sf6nta Scripturi' tacts" , nr. 142, 1988,p. 99). Sunt prezentateaqa,printr-un pogoramint, la noi..Caci Dar faptul ca nu putem si ne lipsim de a atribui lui in starealor spirituala nu le-am putea inlelege ;i mai qi ingerilor unelechipuri din lume saucAchiar Dumnezeu aceste lor. Prin a experienla anumiti o ates n-am avea treapta superioari la care ne ridicam in inlelegerealor forme sau simboale materiale, ni se fac srravezii in realiprin negareaa tot ce le putem atribui prin asemAnareacu tatea lor spirituala.Caci ni se da totodati de inleles ca iele din lumea creatA are nevoie de acesteaarati o acestechipuri materialeru le aparlin propriu-zis.Dar, legatura interioara a lui Dumnezeu 9i a ingerilor cu prin descrierealor in chipuri maleriale, ni se face totuqi -dovada aceslea. ca ele exista.$i in felul acestaputem sd ne conAceasta vine din faptul ca toate cele din lume ,,au o vingem qi de existenlalui Dumnezeucel mai prcsusde ele' la bine" , adica la Dumnezeu'Chiar in maimpanA$ire ingere;ti' liinlele decit mai neapropiat care ne estecu mult t".i" " o capacitatcde a fi facuta locaqqi chipuri ale lui 5. in urcur;ulnostru spreDumnezeune ajutAqi faptul poL D u m n e z e u! i a l c f i i n l e l o ri n g e r e q t i$. i c e l e n r a t e r i a l e ca totdeaunahinlele ingeregtise prezhta ca trimise de penlru cele sprlluale. pol ll fi facutetot mai trirnsparente autoritateaexistenlei supremea lui Dumnezeu.O simt tot mai transfigurate.Trupul omenescal lui Hristos a aceastacei ce ajung la experierealor' Tema principalaa Dutut fi facut mediul cel mai transparental dumnezeirii' (ingeri) spirituale minlile intre legatura lui Dionisie este spiritului, simgireadin adAncirnilelui ilalionalitatea in sau Scripturi in descrise si chiourile in care ne sunt pot deveni proprii ale trupului. qi inepuizabile tainice depot fi Ele iare se arata uneori organelor revelaliei. Creilia intreaga e adusdla existenla pentru a inainta scrisesau se pot aratain chipuri mai potrivite existentei in Dumnezeu qi prin aceastapentru a se indumnezei sau lor spirituale,alteori in chipuri mai nepotrivite (lei, cai sfin1iinaintind in unireacu Dumnezeu$i inre Pa4ileei' etc.). in modul al doilea sunt prezentatepenru a ne da f a r a a s e c o n t o p i . P r i n a c e a s t ac r e 5 t e t o t o d a t a i n seamaca fiinlele spiritualenu pot fi a;a; degi au in mod cunoallere.dar intr-o cunoa$tereprin cxperienlatot mai spiritual unele din puterile acestor chipuri inferioare la infinit in aceasta accentuataa misterului,prin creSterea (puterealeului, iulimea calului). creatudle se ajuta care toate in inaintare E o expenenla. neasemanatoare o aseminare redau Toate chipurile ele inseleunite in ierarhialor. cu fiinlele ingereqti. Dumnezeu conduce cu lucrarea lui lucrareaierarhiei, Chiar Dumnezeu este descris prin asemeneachipuri are ca scop sporircain unuea cu Dumnczeu.Dupi neasemanatoare' care alta pe de parte asenranatoare, pe o de Dionisie Areopagitul,"Sfintul Maxim Marturisitorul 5i Lui bumnezeu i se zice Cel ce este sau Viala sau SfAntul Grigorie Palama au acordal cea mai mare atcnlie Raliunea, pentru ca e cauza acestora.Dar alteori i se neagaacesteapentruca e mai presusde e-le.F asemenea lucrtrrii dumnezeiegti necreate, in scopul indumnezeirii cu ioute gi neasemenea.Negarile (apofazele)orictrror creaturilor conqtientecare lucreazA9i ele, imitAnd modelul asemandrii se potrivesc chiar mai bine lui Dumnezeu' dumnezeiescgi privind neclintit spre El, iar acestmodel decAtafirmarile lor. Uneori, cu cat sunt mai neasemA- intiparindu-sein cei ce savAr5esc slujirile de sfinlire 9i in cei ne Dumnezeu nAtoarechipurile in care ne este descris, ce panicipd la ele. Dionisie Areopagiul a subLiniatcu toatA inalla mai mult la El. puterearelalia vie a creaturilor conqtientecu Dumnezeu 9i Aceasta se intdmpti gi cu ingerii' Ba chiar qi cu inallarea lor spre El in solidaritatealor iererhicii, cele mai oamenii. De aici, folosireametaforelor.Se poate spune de sus intiparindu-se de chipul lui gi comunicdndu-le,la ca li.penioanaumanape de o partepoatefi exprimata'pe rAndul lor. lumina primiu, celor ce le urmeaza.Aceastase inleles chiiu orice Ba nister inexplicabil' un de alia e face mai alesprin sfintcle slujiri ale membrilor ierarhiei.A indefinituci deschis marginit, aqa-zisralional nu e total
bit de panteismulneoplatonic.O "r"n1a n"trunrccndenta nu Doate avea caracterulunui mister care nu poate tr n i c i o d a t Ac u p r i n s . $ i e a n u p o a t e r e p r e z e n t ai z v o r u l sfinleniei in iare trebuie sa Progresezetoate inaintdnd spre ca. Caci in panteism toate sunt identice; individualiunile care emand din esenla nu pot fi lipsite de sfinlcnia pc care ar avea-oesenla. Am menlionat ca pentru Dionisie, Dumnezeu este izvor neinceput$i incepatorde bunatate;i de lumina 5i de acecanu poate sa nu fie Persoana.Dar aici cl accentueazeca Dumnezeu e qi mister. Aceastaii arataqi mai mult caracterul personal. PersoanauneStein Sine. in mod paradoxal, lumina ca bunatate- 9i prin aceastaea da sensexistenpi - $i misterul Prin toate acesteaatrage spreea.
63
Note la lerarhia Cereasci conlucra cu Dumnezeu in aceasti operl de sfinlire proprie gi a altora e lucrul cel mai dumnezeiescal fiipturilor. 6. Materia e gi ea de la Dumnezeu 5i face posibile formele frumoase. Dar acestea primesc frumuselea adevarata numai cind sunt produsede spirit $i se arata prin elb starilespiritualccurategi luminoase.Deci spiritul poate lucra in materie 9i se poate revela prin ea Sau iormele materiei se aflii virtual in spirit, deci vinual li in Dumnczeu.Creatorulspirituluiomenescqi al materiei. Forma creati cea mai frumoasAe materiain trupul omen e s c .l e g a ti n t i m d e s p i r i t u ll u i . i a r s u p r e m al - r u m u s e loe a t i n g cc a i n t r u p u l C u v 6 n t u l u i .I n g e r i l o rl i s - a d a t l i l o r putinla sa ia lbrme vdzute, mai ales omenelti, dar trecatoare,nelegateintim de existenlalor, inconsistente. Dumnezeu a creat toate formele de existenla pentru o solidaritate intre ele. A creat gi materia ca o formi de existenlA, pentru ca spiritul sa-qi arate frumuselea in formele ei. E s t e l u c r u l c e l m a i d u m n e z e i e s c ,p e n t r u c i i n aceasti conlucrare se arata rispunsul creaturii la iubirea lui Dumnezeu cu iubirea sa.
Capitolul III 7. Se descrie urcuqul spre Dumnezeu al treptelor ierarhice ale fiinlelor ingereqti in trei etape continue' repetatela nivel tot mai inalt: curdlirea, Iuntinarea^1i disdt'iir;irea. Pentrutoateiau puterede laDumnezeu.In El e izvorul cur(iliei, al luntintirii Si al desdvitr;irii. Acestea se infiptuiesc in parta;ii la ierarhie din Dumnezeu,izvorul lor, mai mult ca in niqte oglinzi tot mai clare, tot mai stravezii.Deci Dumnezeunu e cunoscut numai teoretic,ci 9i prin intipirirea lui in ingeri gi in oameni ca $i curalie, ca lumina in care e cunoscut.ca d c s i v a r $ i r ei n t o a t ec e l eb u n e . Curdlia conslain tot mai deplina eliberare de preocuoarea de altele deosebitede Dumnezeu Ea e condilia bentru.unoa5tetealot mai adevarata5i mai ad:incaa lui bu-neteu. fiind elibcrareade ingusta 5i nepotrivitalui cunoaltere.Iar aceastae ceeace il face pe inger tot mai asemeneacu Dumnezeusau mai desdvArfitin bunatatea gi iubireacareesteproprie lui. Toate acestenivele atinse ie comunici celor care urmeazadupi ele. Prin lrea ei, cu Dumnezeuin bunalatese curalia lumina, asemanarea comunicade la cei ce sunt mai ridicali qi se ridica mereu la cei ce sunt mai jos, d:u in imediatalegdturacu ei' iar aceqtia sunt atraqi de curatia, lumina 9i desAvdrgirea acelora. inAllareain curalie,in cunoa$terealui Dumnezeu,in desavArqireaca asemanarecu El, sunt insuflelite de iubirea lui. Iar iubirea fala de El a unora nu poate sa nu dcvina gi iubire a lor tala de cei de dupAei. Totuli, curAiirea,luminarea qi desavirqirea unora prin atraclia lor de citre Dumnezeu gi comunicareaacestor stari celor urmatori nu se face in mod necesarconlbrm unei legi. Iubireadin ele nu poateavealoc fara libertate. E in firea tuturoro pomire spreiubire.Dar iubireaa putut fi atrasachiar de unii ingeri qi spre sinealor inlelcasdin chip egoist,ceeace a dus la cAdereaunora,iar in oameni qi spre placerile de cele materiale,dat fiind cd ei sunt imbricali in trupun.
64
Fi.inple ingereqtiformeazao ierarhiede trci treptece se suprapunde trei ori. Ele urca veSnicin participarea tot m a i s p o r i t al a e n e r g i i l ed u m n c z e i e q t1i i l a a s e m d n a r e a c u D u m n e z e u .L u c r a r e a l o r e u n i t i c u l u c r a r e ad u m nezeiasciL.Acest urcuqserealizeazeprin trei etapece se repetar:prin curalire, luminare 9i desivirgre. Toate acesteaiqi au izvorul in Dumnezeu.Dumnezeue curalia absoluta.El e lumina absoluti. neprimind lurrrinade la altul. El e desav6rqireaabsoluteuCuralireaconst:iin elibcrarea fiecarci treptc de orice anrestecarecu altccva, in conccntrifea exclusiva spre Dunlnezeu. Dar absoluta cu orice altceva o are Dumnczeu. O treapta neamestecare temrin6nd curalirea de amestecareacu a.ltceva"trece la o iluminaresuperio:u.r.prin lumina ce-i vine de la Dumnezeu. Dar ca una ce s-acuriilit, ransmite treptei de sub ea puterea acesteicuraliri. $i dupa ce re:rpta de deasupraei s-a ilumi nat, a trecutla desavdrqire.Dar, ajunsala capatulilul.ninarii' poate ajuta qi pe cca de sub ea sd se ilumineze. Dar curalirca treptei inferioare nu se face numai prin puterea ce-i vine de la treapta superioari' care a ajuns la capatulcura|di sale,ci gi din puterealui Dumnezeu,odatd ce curalkeainseamni eliberareade anlesteculcu altcevaqi dobAndireapreocupariiexclusive de Dumnezeu.
Capitolul IV 8. Toate le-a creat Dumnezeu ca sa se impdfia;easca de bunatatealui pe mdsuralor. Acestae sensulexistenlei. D u m n e z e ue s t ei z v o r u le x i s t e n l el iu t u r o r 'p c n t r uc i e b u n ;i atotputemic,dar El e mai presusde existenli, El este izvorul vielii tuturor, fiind mai presus de via1a.Este izvorul raliunii qi inlelegerii tururor, fiind mai presusde raliuneqi de inlelegere.Se afirma trinscendenlalui Dumnezeu fala de toate cele ce exista' care au 5i vialA 9i cugetareprin El. E respinsaorice continuitatepanteista deixistenle, de via1a,de raliune qi inlelegereintre El gi lume. De aceeaaceastanu poatefi decAtdin nimic, daca ea esteprin El, dar nu din fiinla lui 9i nici din alta carenu mai poate fi aldtureade a lui, odata ce esteinfinit; caci, dacd-araveanevoie de altcevapentrucrearealumii, ar fi limitat. Acesta e marele paradox: lumea nu e din fiin1a, viala gi raliunealui gi totuqiesteprin El. E o trecerede la El [a ia, dar nu o prelungirea fiinlei, vielii, raliunii, inlelegcrii lui. E o trecereprin putereavoita de El. Di fiinla lumii' dar El ramdnemai presusde fiinla ci' adica de ceeace cunoa$temnoi ca fiinta, di viala unora din lunic, dar nu din viala lui, El ramlnind mai presusde ce trdim noi ca viala proprie; ii da ragiuneqi inlelegere'dar El ramine m a i p r e s u s d e c e c a c e c u n o a $ t e mn o i c a r a l i u n c 5 i i n l e l e g e r e$. i . t o t u 5 i .n u p u t e m c u g c l ae x i s t c n l rl u m i i ' viala li raliunea unor fiinle din ea' fara fiinla' viala gi ratiunealui mai presusde fiinla, viala $i raliune. 9. Dar fiinlcle ingercati sau cerc;ti au o fiinla (o existenla),o viala :;io inlclcgeremai presusde ceaa celor din lumeanoastra,deqiliinla, viala ;i inlclegcrealor sunt create.Dar fiind mai aproapede Dumnczeu;i toataIiinla lor numai minte sau inlelegere sau l'iind mai pline de putereaexistenlei,de viala qi lumina lui Dumnczcu,ele au primit qi misiunea de-a ne ajuta ;i pe noi sd primim
Note la Ierarhia Cereasci de noi. Dumnezeu n-a adus la fihla o lume vizuta Si maimultaputere,vialAqituminldelaDumnezeu.Aproncvdzutrisiiracii.Prccumnuputemdademarginilclumii pierealor mai11u." d" Dumnczeule da mai niulta vazute,ala nu putcm da nici de marginilc celeinevizute, bragostede El, rnai multa arenliela El, mai multA asemdn a r ! c u E l . D a r a c e a s t a l e t a c e s A i m i r e m a i m u l t d r a g o s t e ac u a t a t m a i v a l o r o a s ec, a r e c o n t r i b u i el a i m b o g a l i - r e a noasra spirituali.din Dumnezeu,intlnitul luminii ;i al lui Dumnezeupentrunoi. inlelesurilor.Ele iqi conrunicatriirea mereusporitaa lui 10. D"ou..." afirmirii dinainte ca noi primim cele Dumnezeu qi bucuria de El - cum ne-o comunicAmli de la Dumnezeu prin ingeri, unii ii opun tiptul ca unii noi - ;i caree cu atatmai bogah, cu cit suntemmai mulli sfin1i au vorbit despre d comunicarg dirccta cu Dumcei ce ne-o comunic:im' nezeu, autorul declira ca o comunicare cu Dumnezeu Nu e vorba in aceastade o reintoarceresau atragere orin ineeri nu se oDunesi uncr conrunicaridirecte.Ele se din nou in esenla tundamentalaa celor iegite din ea, i,"h;;: i"g;; ;">iii i"i," inqroduspe slinli la comuniconfbrm teoriei panteisteneoplatoniceCaci celece urca cuea directi cu Dumnezeu.Ingeni ne-au putut ajuta sa spreDumnezeusuntcreatede El din nimic Sinu ajung in a lui Dumnezeu, spirituala cu totul experiem lucrarea urcuqullor la o contopire-cu Dumnezeu'ci ramAnvegnic intrucdt au luat unele chipuri prin care ni s-au facut mai crcatcdupd tihla lor, indumnezeindu-sedupi har' accesibili.E $i aceastaun urcuqtreptatal nostru la trairea prezenleiqi lucrarii spiritualea lui Dumnezeu.Fecioara Maria va trdi minunea conceperii Fiului lui Dumnezeu VII Capitolul dinea,dupaceis-avestrtaceastaprininger.Eoiconomie a lui Dumnezeu sd-r;i facd din ingeri inainte mergatorii 13. Cele trei cete din prima treaptl sunt aprinse de sai la oameni, pentru treptata ridicare a acestora la cop l e q i t o a r e ae x p e r i e n l a a l u c r a r i i l u i . O m u l t r a i e g t e d r a g o s t e a f a l i i d e D u m n e z e u , a f l i n d u - s e i n d i r e c t i r e l a l i e cu Dumnezeu,fara nici o mijlocire. Numai pe El il vad mdrimea bunatalilor lui Dumnezeu gi prin faptul cd trdirea ei de c:itre el este anticipatade trairea cea mai si-l simt ca mai inalt decit ele. Sunt aprinsede iubire, dar C6ci iubirea accastale inallA,nu le coboard. presusde om, dar nu cu tonrl copleqitoare,a ingerilqr. neparimage. Dar ele incalzesc, la rindul lor, pe cele de sub ele. Dionisie Areopagitul ne prezinti viziunea intreguincalzescpe aceleaspre iubire, prin iubirea lor. Caci cel lui univers creat,nevazut gi vazut, inaintind spre Dumce iube$tenu numai se incilzeqte de iubireace o are fala nezeu, atras de El, dar rispunzind acestei atraclii de cel mai de sus.ci gi incalzeqtecu iubirealui pe cel mai printr-un urcuq solidar ierarhic - liturgic. E o viziune de jos. in Heruvimi se afla, pe l6nga calduraiubirii lor, dinamica ascendentda crealiei universale. Pentruaceastainaintarecontinudinluminagiiubirea ingelepciuneacAqtigatadin vederea lui Dumnezeu, pe care de asemeneao transmitcelor trei cetedin treaptade lui a facut Dumnezeu universul sau pentru veqnicalui dupa cea dintAi.Iar in Tronuri iesein relief cu deosebire indumnezeire.Nu l-a facut de la inceput in maxima iniugirea de-a fi cel mai ridicat ,,loc" de odihnA al lui apropierede El, pentruca sd-i dea qi lui prilejul 9i bucuria Dumnezeuprin iubirea lor fald de El, comunicind qi ele sa faca aceastainaintaremdnat de dorinla li cu libertatea aceastacalitatecelor de dupd ele. lui - mai precisa ingerilor qi a oamenilor qi nu-l putea Toate cele trei cete din prima triadd se miqcAin jurul face de la inceput ca pe Sine: un univers al dumnezeilor lui Dumnezeu,dar qi persistAin jurul lui. De aceease infini1i. Sf. Maxim Marturisitorul a preluataceastdvizispune despreele ca se qi miqcii, dar gi stauin jurul lui. une vorbind de liturghiu cosmitti gi spundndci DumSunt statomice,pentru cA nu coboard spre starilecelor nezeu Cuvdntul a creat pe om pentru a-l indumnezei $i mai de jos. Dar se miqca pentru ca nu se mullumesc pentru aceastaEl se face axa lucratoarein istorie, connicicAnd sa ramand unde sunt gi sd nu urce mai sus in ducind-o spre vegnicia indumnezeita (Rtispunsuri cdtre Tafusie,22). imparta$ireade Dumnezeu. 14. Ceteledin prima triadd nu cunoscpe Dumnezeu 11. Ctriar Iisus se supuneca om acesteirinduieli a prh nici uneledin cele create,ci numai direct din El. De lui Dumnezeu,lisAndu-seintirit de inger. De altfel,El se cea folosegtede ingeri gi ca vestitoriai dumnezeiriilui pentru ;ceer au curaliaceanrai inaltd,lumina dumnezeiasca mai bogatAqi desdvir;ireacea mai deplinain comparalie oamenii cirora ei le erau mai apropiali. cu treptelede dupi ele, dar inainteazamereu mai susin
vt capitotut 12. Numai Dumnezeugtiecite ordine ingereqtisunt. Noua ni s-au descoperittrei ordine, de cdtJ trei trepte. S-ayputeaca, aqacu.n vor veni la existenlapentru veci miliarde de oameni, sa exisre qi miliarde de ingeri, de ipostasuricon5rientenerrupeqti,pentruacuprindecdtmai multe din inleiesurileqi f6nireli: de iubire ale lui Dumnezeucel infinit qi pcni.u "a pe miisurdce vin noi qi noi oameni Ia existenla pentru veci, sa-i aiba in grija lor alf gi alli ingeri apropiali spirirualde uniciprieteneasca fi in itanui nevirzut-dinjurul nostru iatea fiecaruia.-P'ot minli imposibil de numaiat, care sa-linleleagdpe Dumnereu.eimaimult,sa-llaudeincomungitasiitttereseze
il:"rr"'.H'fi *:'#T:'1ff#;::aseminarea :lxil:i,'Hl.iiT, cu gi gi in desivirgire in Dumnezeu deci Dutnnezeu. Ele sunt in relalie nemijlocitd cu Dumnezeu, cAci nu se poatc cugeta ca sunt la infinit alte qi alte trepte mereu mai inalte in apropierea de El. Aceasta ar insemna cA creatia este infinitii, ceea ce ar face pe Dumnezeu lipsit de capacitateade a limita crealia. Iar faptul ca prirna triadii se afla intr-o rclalie nemijlocita cu Dumnezeu nu o face cu totul deosebitade cele de dupa ea, pcntru ca 9i ele se impartaqescin mod nentijlocit de Dumnczeu, care e verticala ce se inalla printre toate. Deosebireaprimei triade consti numai in faptul c i i n u a r e n e v o i ed c a l t e t r i a d ep e n t r ua u r c a i n c o m u -
65
Note la Ierarhia Cereasci nicareatot mai apropiatl cu Dumnezeu, cum au acelea' Dar e linuta qi ea in solidaritatecu triadele de mai jos' prin raspundereade-ale atragedupd ele la o cclm^untcare tu Dumnezeu tot mai bogata. Urcuqul tuturor in aprooiereade Dumnezeuin solidaritatee' cum spuneSfintul Maxim Marturisitorul, intr-o sco[.iela acestcapitol, ca o hora suiroareinjurul Iui Dumnezeu,in cadrul cAreiacele mai de jos fiinditrase de cele mai de susinaintcaz:i;i ele intr-o ioniunicare nemijlocita, dar nrai de jos' cu.Dumnezeu. Intreaga crealie se mllca spre o tot mar mare comunicaredirectAcu Dumnezeu,in cadrul acesteihore univcrsale. 15. in mod mijlocit Fiul lui Dumnezeu cel intrupat a introdus aceastiiriada qi in taina intrupirii 5i lucrarii lui mdntuitoare.Dar poate tocmai ficdndu-le sa-qidea seamade marimea acesteitaine' a facut acestecete sa se intrebe cu indoiala cum s-a putut face aceasta?CAci era de neinleles iubirea atit de mare a Fiului lui Dumnezeu care l-a facut sd se coboare pana a se face om' 16. Oin izvorul dumnezeiesc.
CaPitolul VIII 17. prlma triada a ingerilor e concentratl sprc mareliainfinita a lui Dumnezeu.Ea se alcatuieqtedin cei in a iaror iubire se odihneqteDumnezeu (Tronurile) qi careriirnin nemiqcaliin bucuriade a-l aveape Dumnezcu odihnindu-sein ei gi de-a se odihni ei inqiqi in El; din Serafimii care ard de focul dragostei lui Dumnezeu fala de ei 9i a tor falA de El; Si din Heruvimii care adauga la a"ett io. al dragostei gi cea mai inalta lumrna a inlelepciunii. Triada a doua se impirti;eqte cu deosebire de caracterul lui Dumnezeude Dornn' de Putemic qi de Stapdn' Prima ceataa ei simte libertateaei deplind'nesupusiinici unei pomiri interioaresauputeri exterioare.Simtenumai domnia ditatoare de libenateaa lui Dumnezeu.A doua ceatatraie;te puterealui Dumnezeu'care o face 5i pc ea puremica.A treia i5i simte stiipinirca de sine. care e o domnie activa.o domnie in tot ce face. Triada a treia e insarcinata cu slujirea vestitoare catre oameni, fiind in legatura nemijlocita cu ei Ea le comunicd oamenilor locul iubirii lui Dumnczeu qi de Dumnezeu qi puterealibertalii sau a stApAniriide sine, primite de ia bumnezeu prin riadele superioare,dar ir:iite qi de oameni intr-un mod direct, dar de mai deoarte,de la Dumnezeu' 18. Uneori, ingerii din treapta cea mai de jos sau Arhanghelii sunt trimigi direct de Dumnezeu sau, la Doruncalui Dumnezeu,de cei din treptelesupenoare,sa comunice oamenilor vegti despre viitor sau indemnun sore anumite fapte. Ei sunt prezcntaliuneori in rceastd siujireimbracali in hainalunga pin:i lu calciie, prin care se dA de inleles slujirea lor ierarhica sfhlitoare' CAci aceastahaina inchipuie haina pe care au sa o imbrace ;i preolij sau arhiercii biserieegti.care le acoperi lbrmele irupului care por ispiti la pomiri patima)e. Le rarnane dcicoperit numai capul' care are in sine mrntea i n l e l e g a t o a r eq i g u r a c o m u n i c a t o a r ea v o i l o r d u m nezeiegti.
66
Numele de preot tnsuqi (iepeuq) aresehsulde sfinlit. Caci se sfinle5teintr-o legatur,lsuperioaricu Dumnezeu gi ii inalli pe credincioqispre sfinlenie,intrucAtii inalla sDreDumnezeu.De aceeai se spunepreotulrti9i '.Sfin1ia ti" . Iar ierarhul sau arhiereulinseamndincep:ltorsau conducatormai inalt in sfin1enie.661iv pcntru c:re i se spune,,Preasfin111" liepototog). Hristos este cel mai inalt ierarh' pentru ca este incepatorulsfinlenieica Dumnezeu,dar 9i conducdtorul in ei sauin dumnezeire,ca om. Dar ierarhmai inseamnl insa prin iubire $i,,Stapansfinlit" , StapAncareconduce in iubirea mai inalta a lui Dumnezeu.De aceease spune a r h i e r e u l u i , , P r e a s f i n l i t eS t a p i n e " , i a r l u i H r i s t o s , . S t a p i n u l " s a u. . D o m n u l " p r i n e x c c l e n l i . A r i s t o se s t e, , i n c e p a t o r u l " s l i n l e n i e is a ui z v o r u l e i , pentru cd este Fiul Tatelui, dar 9i omul care primeqte ifingeniaceamai inalta.Rolul acestail transmitePetrepte mai potrivite oamenilor 5i ierarhiei ceregti5i omenegti' Nimeni nu urc:i singur spreDumnezeu'ci prin allii' care au experiat sfinlenia mai inalta a lui, care se simte in sfinlenialor. Uneori, ingerii le vestescoamenilor fapte de viitor ale lui Dumnezeusauproorocii Sau Dumnezeuarataca ili va implini prin ingeri anumite fapte cu oamenii.-Aqa e porunia daia unui inger de-apunein viitor semnulcrucii iui Hristos pe frunreacelor ce vor credein El, semnprin care se va intipiri in tiinla aceloraputerealui Dumnezeu care-i va mdntui li-i va scapade vrajmaqul. S e i n t i p a r e s c p r i n a c e a s t ac e i c r e d i n c i o g i c u Preasfinta Treime cea iubitoare 5i cu duhul jertfei i u b i t o a r ea l u i H r i s t o s , u m p l 6 n d u - i q i p e e i d e i u b i r e a t r e i m i c a g i d e i u b i r e a j e r t f ' c l n i c aa l u i H r i s t o s D e c i vine in ei chiar prin ingeri nu numai o vestire de la Dumnezeu, ci chiar o putere de la Dumnezeu; se impana;escdc o prezenlda Trcimii in ei qi a lui Hristos' baca-pot sin4i nemijlocit pe Dumnczeu prin cel ce mi-l predicacu simlire, cum nu l-a5 putca simf qi-prininge-r' care mi-l predicain mod nevizut 9i cu mare inriurire in interiorul meu'i Daca aratandu-mi preotul crucea sau binecuvintindu-mi cu semnul ei' simt direct in mine D r e z e n t lau i H r i s t o sc e l r d s t i g n i tc' u m n u l - a Es i m l i c d n d i m i p u n e i n g e r u l i n i n t e r i o r u l m e u p e c c t e ac r u c i i l u i Hristos? Mijlocirea lui Dumnezeu prln preot sau pnn inger nu inseamni o interpunerea lor intre Dumnezeu9i mine, ci un degetcaremi-l arat:i,un glas care-mispune: ,,latd-l!" Dumnezeunu condilioneazaariitarealui catre noi de izolareanoasra, ci ni se aratacu adt mai simlit cnnd ne vede adunali,solid;ri in El. In glasulpreotuluigi al ingcrului simt puterealui Dumnezeu.
CaPitotul IX 19, Triada ingereascicea mai apropiatade oameni e triada a treia. lbrmatii din incepitoni' Arhangheli 5i ingcri. incepatoriile sunt cei care sunt pentru noi ,,inceputul-- sfinleniei sau al ,,conducerii" spre Dumnezeu Ei privesc spre triada Domniilor, Puterilor, Stipeniilor' dar fi ipre Arhangheli qi Ingeri, cire ne comunicii noua direct ceeace primesc de la Duninezeu prin treptelesupenoar€. ,,scripturaa incredinlatierarhiade la noi ingerilor" .. Ei sunt ierarhii ierarhilor pdrnente$ti sau conducAtorii gi
Note td lerarhia Cereascd inceparorii lor in sfinlenia pe care ierarhii bisericeqti o comunicd preolilor, iar aceqtiapoporului, ceea ce nu excludeqi unirea acestuiacu Dumnezeu.I;Lrprin ierarhi ingerii comunica gi poporului sfinlenia sau legaturacu Dumnezeu. De aceeaScripturavorbegteEide cite un inger deosebitalfiecdruipopor.Agacumfieiarepersoanaumaniare un inger al ei, care seamanape un plan mai inalt cu acea persoina, aqaare gi fiecarepopor un inger mai inalt. cu capacitatcaunei conduceri,il unui.,izvor dc stinlcnie" potrivit aceluipopor. De aceeaDumnczeua pus granilele intre neamuri corespunzator dcosebirii intre ingerii destinalilor. Ierarhia.de la cea mai inalta treaptaingereascdpana la cea mai de jos, implici - prin rolul conducatorincreclinlatfiecareitreptepentrucca mai de jos - nu numai o ,,stapanire" , ci qr o raspundere.Toara ierarhia este strabatutade o responsabilitatecare ii leaga pe cei mai inalli de cei mai de jos, o responsabilitatecare este :ii o solidaritatea intregii crealii conqticnre. Treptele mai de sus ne sunt mai ascunsedecit cele mai apropiatede noi. Dar sunt gi in ele inselemai pline de taina decit cele mai apropiaiede noi. Cici sunt mai apropiate,ca tiinle, de misterul abisalal dumnezeiriisau mai asemanitoarecu El. Dar chiar treaptaingcrilor are un anumit mister sau o ascunzime nein;eleasti;r neraita complet de noi. cu atat mai ascunsene sunt treptele superioareingerilor. Dar, intrucdt le simlim gi pe ele ca nefiind ultimele.tra,im- dar ca mai ascunse- si treptele
sauiu p"c"t acerora. Capecetmaiascuns superioare
Dar nici ingerii nu aduc intotdeauna vestirile sau talmacirile lor direct unei mullimi in general, ca la naqterealui Hristos,ci uneorilc comunicapoporului prin barbagialeqi, capabili sa le primeascaprin trcapta lor duhovniccasci mai inallata. Caci, pe l2nga ierarhia bisericeascarinduita de Dumnezeu ca ierarhic vizibila, exista qi o ierarhie duhovniceasci intre oamcni. adica treptediferitede traire$i inlelegcreduhovniceasci'dintre care unele sunt lbarte inalte' E o alta tbrma prin care Dumnezeu susline o raspundere9i o solidaritateintre ingeri qi oameni' in urcuqullor spre El
Capitolul
X
.r h de o lumini z l ' Prima treaptainlreili seimpdndEeqte mai ascunsd'pentru cii e in nemijlociti comunicarecu Dumnezeucel ascunsin profunzimile lui fali de fiipturi' Cu cit egti mai aproapede Dumnczeu'cu atdti1i dai mai mult sealnade tainalui' cum li seintampla5i in relaliacu persoanaiubitd Dar lumina dumnezeiascdce i se arata prirnei trepte este mai curata' fiind mai bogatl 5i ardtandu-semai direct qi mai adincd' Avem de-a facecu un alt paradox' 22'Dar chiaringerii din.aceeagitreaptaili comunica unii altora ceea ce vad spiritual' ceea ce cunosc din Dumnezeu E 5i intre ei o comunicare' Altfel nu s-ar bucurainrpreuna'Nici unul nu se bucura singur de ceea
::;:l:ffj"rj::
tjt#;':iill; 3iT1l,1i,l;,?i,"T.'fl
m a i m a r e m i s t e r i l t r a i m p e D u m n e z e u - , d a rtirl a i m t o t u g i lui Dumnezeuce ne gi pe El, caci luminile qi e.xperienlele vin prin trepteleingereqtisimlim ca nu sunt dc la ele sau ci ele, deqi atarde misterioasepentrunoi, sunt torusimai prejos de misterul incepator al lor gi neinceput al lui Dumnezeu. Dar qi primei triade ii este Dumnezeu nu numai cel mai apropiat,ci gi ascunsin marele lui mister de izvor
forma de comunicare posibili intre ex-istenlele conqtiente.De aceeastriga Scrafimii unul catre altul. 23' Dar minlile cereqtigi omenegtinu sunt deosebite numaicagrupuriincuralirile'iluminarilcqidesdvirSirile de care se impArtalesc pe rdnd, ci 5i fiecare dintre eleare intr-un fel in orice moment toate cele trei stari la inillimi deosebite' Mintea omeneasca a fiecdrui om traie$te
Poate aceasta ingerii cei mai inal[, intrucAt li se cerea qi lor un efbrt pentru trairea qi cunoagtereamaririi necuprinse a lui Dumnezeu,pe care ei nu l-au fAcut.
alesoameniia;ungilasfinlenieseaflalainallimeatuturor cetelor ingereqti in stareaior de cura(ie, -lorde iiuminare, de de-a se curali, desAvar$;c in nazuingagi puterea
urcuquluisolidar spre Dumnezeu al crealieiconqtientea fost pierduta in Occidentul protestant gi neoprotestant individualist $i neintelegatoral sfinleniei, pentru ca a pierdut legatura triita cu Dumnezeu, reducdnd-ola o legaturaprin simpla credinla de la distanli, ca umtare a inlelegeriilui in catolicismca simplu obiect al deducliei ragionale' 20. Dar faptul cl fiecare popor e incredinlat cond u c e r i i u n u i i n g e r n u i n s e a m n ic a a c e $ t i n g e r i t r e b u i e inleleqi ca niStezei independen$sau nu aratii cd Dumnezeu gi-a limitat stapAnireanumai la poporul Iudeu. ingerii popoarelorsunt toli in slujba lui Dumnezeu.De aceeaDumnezeu incredinleazi unui inger sau altuia $i misiunea vreunei vestiri specialeunui popor. Iar dacd unele popoare sau unele persoaneumane nu ascultade Dumnezeu.cunoscut:;i prin ingeri, aceastase datoreazd libenalii lor.
minare qi de deiavArgireqi a nazuinlei lor coniinue de-a se iniilti in acestestAri. Oamenii. pdnd sunt in stareade picar, sunt la incepurulgi pe parcursulmai pugininallat ;l curalirii, ilumharii giaisavnrqirii lor, mii prejos de trepteleingereEti;i se lblosesc de ceeace le conrunic6 acclea. Dar pe'cuimile sfinlenieilor, se atla la iniillimea tuturor trepteloringeregtigi in comunicarecu ele. 24. Dionisie Areopagitul exprimi pe ror parcursul scrierilorsaletahaluiDumnezeucaizvoraltuturorcelor bune cdrele avern;dar mai presusde toate,El e izvorul fiin1ei,al existenlei,al luminii, al dosavirSirii,fiind mai presusde tiin{a, de existenla,de curalie, de lurnina, de desavir$ire.Nu putem numi cu nunrele celor avute r;i traitc de noi cele proprii lui Dumnezeu. Cele triite qi nurnitede noi sunt relative,incepute,participate;ccle ale lui sunt absolute,neincepute,neparticipate.Le are pe toatein Sine.
qiarsrinlenieice revinederaEr. [":::r:ii#:1j'lifiT[?:li:'il]iu:]1,:'ai#ifl; iuminlor nein."puiar a fiicut posibili qi ciidereaunora din
qisfinlitoare " :T#il?"T,::'J#::i#,X\3:!ffi;?ii,"!!".1?il":il'l'1: viziunea aceasra ierarhic-riturgicii
67
Note la Ierarhia Cereasca direct6. Dumnezeu il face de fapt.pe sfint mai sesizabil de noi ca transmilatoral puterii dumnczeiegti,decatpe alli oameni' prin care de asemeneane poate venl puterea 25. Avem aici distinclia reluatii de sflntul Grigorie dumnezeiasci ce lucreazd printr-un sfant' dar intr-un palamaintrefiinla,putereqilucrare,pecareqi-oinsuge;te grad mai slab' Dumnezeuinsuqiramine 5i El ascuns'deqi la capitolulx' li sfantul Maxim Marturisitorul,in icr,,lirr iimlim puterealui lucratoareprin stantulsesizabil' Puteri toite numite pot fi de$i ingeregti, 3. Treptele Dionisie iqi insuqeqtc aceastdopinie El socoteqtepe qi de lucrari. puteri, de ca izvoare cere$ti,sunttoatefiin1e, Dumnezeu insagi fiinla luminii' caci exis(entaeste ea puteri pot fi fari nu 9i ca fiinle cere$ti sau spirituale insaqilumina' sens lar Dumnezeu ca Izvorul existenlei lucrari.Caci fira puterilegi lucrarile'lorn-ar puteafoloii creaie'de dif'eritetrepte' esteIzvorul luminii de diferite puterile gi lucrarile dumnezeieqti.Prin aceastase eviti o fiinla a luminii produsede grade Fiecarccreaturae^ste monofizitismulsaupanteismulsauerezialui Apollinarie, D a r ' c u c a t e s t e o e x i s t e n l ac r e a t a m a i bu*nt'"u' cumziceSfantulMaxim,declarandqipeDionisiecontrar Capitolut
XI
", panteist -l-'__-_":_:_,: 3:r"rn* 0"Jff.1".'#;:i;'ili#iliill'tl,H'ff: neopratonismurui 26. Toatecetele cereqtisenumescingeri, pentrurolul sa o transmitii. de vestitori ai tainelor dumnezeieqti- direct ca ingerii, in sensstrict sau indirect,ca cetelemai inalte. Dar se pot
da'rmai capibila !i Astfel,^intrucit fiinlele createcele maiinalte reprezinti cea mai inalra lumlna facuta mai sesizabilacllor
nezeieqri.Dar cetelemai de jos n-au toata putercacelor mai inalte, cum o au ."le -ai d" sus,in niii un inleles. SerafimulestePuteresau Inger, dar ingerul in sensstrict nu se poalenumi Serafim,deqi r t se s cpoate P u d l snumi t r u r rgi ' l el Putere cereasca.
"inceput a toalii cunoitinla qi imitarea lui Dunrnezeu' deoareceprin acelease transmitela toate qi la noi inqine iluminarea incepatoare a lui Dumnezeu"' Ele sunt primele lucratoare li invdlatoare ale celor dumnezeieqti" . Lumina lui Dumnezeu este primitd intr-un fel in mod direct;dare vazutanumai in saupri,?straveziul primelor Puteri create...Noi nu suntem scogi in iunoa;te."a qi trairea puterii lui Dumnezeu din solid;ritate cu toatacrealia,caueare ca cea mai inalti 5i unificatoareqi strivezie treaptape cea a fiinlelor ingereEticelor mai inalte' 29.oeci gi proorocul a putut privi lumina dumnezeiasciiprivita de minlile mai pulin inalte' 30. Ctriar mingileingeregticele mai inalte sunt numai existente,pe cdnd Dumnezcu estemai presusde existenld. 31. Proorocul a fost ridicat totusi printr-un inger la vedereaceteloringereqtidin jurul lui Dumnezeu,care e inceputulmai presusde inceputa tot ce au ceteleingereqti
::.iil':'il".T!JTi',# ::;1: tT,*:l!,;ffi::;T"' ;:HJT!:.::i'li !ffi fi;Tfli*ri"Tfi capitolul
xil
27. Autorul numegte,urm1nd Scripturii,pe barbalii sfin1i dumnezei,dar nu dupa fiin1Ain sens panteiS, ci pentiu-imitareu a"pi tt-, p"",- unirea cu bu-n.t"u qi 'sau o inima de fuii .". ,ir nume$le o sabie afrinsa t-oc Dumnezeuinfocaia,foc. Caci bumnezeu se raspdndegte din acei barbali, cum se raspdndeqtesoarele printr-o fereastrl in care se reflecta. Capitotut
XIil
inScripturi il';ff,::::':L:i,T,'Ji:3lll'j3':ffi:;:lJ.:Hfri:: decesespune unora 28.Laintrebarea
ci un Serafim a curalit pe prooroc de picate' unii rispund
ff:JlrY1[Ti,','.t#;ffi,.ifiii3::fi'*;'";[i1?1
luat carbunelecu clegtelegi l-a apropiatde gura proorocului, transmil6ndu-itbcul iubirii de Dumnezeu. Allii spun cd chiar pnntr-un Serafim propriu-zis s-a transmis proorocului tbcul curalitor al lui Dumnezeu. Caci estemai straveziu9i mai bun conducatoral acestui foc, decAtingerii mai de jos, aqa cum sticla este mai sfavezie pentru lumina soarelui, decit o materie mai ingroqata.Aqa ne vine insagi lucrarealui Dumnezeuprin Serafimiin mod mai eficient,de;i ea estein acela$itimp nevazuta,lucranddinascunsuleiinom,trecdndinacela;i mod mai ascuns gi pnn tr"ptefe ingereyi inferioare Serafimilor.Eani-lfaceinsap!Seianrimaise.izaUil,"a planul creat al nostru. il face mai sesizabil de fr;til Sine inruqi 9i decit pe treptelemai de jos, ;;;;F ite put"rii lui liu.nezeu. Toata *^i p"fi, i.*r-ilatoare riinllsera6mitorLfocaprinsdeiubirealuiDumnezeugi priri ^.""ri" f". .uraliroi al ceior de mai.los qi al nostri. bi fac focul transcendental lui Dumnezel accesibil .*"t,"i. O pifaa ^r fl omul sfant care ne transmite puterea lui Dumnelu mai sesizabil gi in oa6ecarefel ca o putere
68
ing*ifo.
oamenilor. Vedea inallarile fira sfirqit spre
9i maiintimin cere anate ingereeti apurerilor aclacurrne
jurul lui' deci in migcarestatomicain jurul lui' ca o hori in miqcare'auagindu-le pe toate cele de dupa ele qi pe oal4enii inqiqi' czuevor' inlelegeaceleqasearipialeSerafimilorcaexprimdnd cele doua de susacoperirealui Dumnezeude multele lor felesaupriviriintainalui'caretotuEileatrageqisprecare zboara iotuqi' pe cele de jos acoperind adlncurile lui Dumnezeu'dar zburdndtotugispreele' qi celedin mijloc lor spre alte si alte cunoqtinle Ele exprimAnd-miqcarea sunt la mijloc intrc tainele ce le depigescin inallime qi adAncime'ca un mijloc corespunzatorlor' 32. Deci chiar cei mai inalli ingeri sunt crea$' nu emana din Dumnezeu' tot atatde mult lucrareanemijDionisie accentueaza locita a lui Dumnezeu asupratuturor treptelor congtiente ale fapturilor'ca.9i lucrarea lui deosebiti prin reapta intAi, iga cum in lucrarea sfinlitoare a ierarhului care l-a sfinlitpepreoteqiDumnezeudeundevineoricelucrare sfinlitoare, czre e inceputul a toatAierarhia cea pentru noi' ,,Mijlocirea" nu inseamni interpunereintre Dumnezeu
Note la Ierarhia Cereasci qi cei din treaptamai inalta, ci petrundereprin ei ainstrgi iucrarii dumnezeieqti,a;a cum'firul prin carevine curentul elcctricnu sc intrerupeintre curent qi cei ce-l primesc' Remarcim accentulpe careil pune Dionisiepe caracterul de Creatoral lui Dumnezeu qi pe faptul ci acestail face Proniator,calitateprin care suslineqi inalia spre El cu lucrarile lui, deosebitede fiinla lui, creaturile, in solidantate; de asemcneaaccentul pus ;;rg;";;-i" pe voia lui Dumnezeu qr pe voia crcaturilor de-a prinii ir*lnu li puterealui ur.i.iiua. il i5i restrAngelumina qi Dutereacolnunlcaraacesroracind'intilnegtE din partea deschidere.Dumneieu nu i!."."pit;t,;;;.d" i#lirp" de noi (ca in creqtinismul apusean ,ia "i.l ,.p-" gralie o niii sau catolici la creata gralta dAndu-nenumai .u,a!itoar" qi deiavirqitoare la protestanli),nici nu se conflnda cu noi in seni panteist;deci vedem o distinclie t o t a l a d e n e o p l a t o n i s mE l n e c o m u n i c a l i n e i n a l l a p r i n energiilesalenecreate.
Caoitolul
XN
fel'ceaomeneascAqiceamateriala'necuprinsedeputelea noastradenumarare'
Capitolul
XV
34. Nu trebuie vazuta o contrazicere in faptul ca Scriptura,de5i socoteqteunele cete ingere$tisuperioare altoia, le recunoaltetuturor acclea$iputeri' Caci ele au aceleaqiputcri in grad propo4ional cu treaptape care se afla. Aceaslaarata' dimpotriva, o lesaturaqi o comunicare de cAtre fiinlele superioare a putcrilor lor celor inferioare in gradul potrivit trepteiinferio;uea acestora' 35. Faptut EaSeafl.anigteaseminerriintre cele mate. riale gi cele spiritualedovede;teca male^na1u :t,-...:11 totalneorganizat'-cie.organizat:1inmodleluntdellnlele spiriUale in grade qi forme diferite; ca' deci, existi o unitate in creaEieqi ea e opera aceluiaqi Creator, care are in Sine toate puterile gi ele iqi arata o eficienlA in difente Eradecorespunzitoareprin puterile tuturor felurilor de Iapturi. Taria pictrei traducein lclul ei taria sufleteascia
3 3 . N u m a r u l i n g e r i l o r e a t A t d e m a r e , c i n u p o a t e g b alar bgradul a t u l u i qcel i a imai n g e rcobordt' u l u i q i e cu e f escopul c t u l t a rca i e isa l u iserveasca Dumnezeu gu nici ciriar de ei, deqi cunoscutprin numaraueae noi. "i::;:l\n::i"il:ff"':i#iiil:Ti:li$"
cacin; nu$tiucarisunt' innuma.innnit' canusunr $riu
ie pot nici ei numara.Numaidin faptulci suntlimitali debumnezeu,sriu ca suntun numarfinit, dar nu pot intr-un la hotarullor.Ei gtiuca.sunt ajungecunumararea
:Hil',tri:tl*T"fJi$:;:':rH:,T1l,i'i1ffi1; nu poate raDortcu marqinile universului vazut. $tim ca n'infinit, cdci e limitat de Dumnezeu, dar nu putem
**"-
ria in trupul omenesc,deuenitain el cea *ii i'ti-a u deuenitmijrocde ,'J-ii rLitii'*iil'"-"r"i.ai".ia .:"#;;;; ili"r".if ". tp-,rf ri din ele.Dar ipiritul
regatura;G;;;[;6htpoiqicu stdintr-o omurui forma Dumnezeu ca Spiritul suprem cuprinzitor in unitiliinecompujeatuturorinlelesurilorqiputerilorde
K.anra-vazut lamarginiterui. noastre prinputerile ajungc ;;IJ"#1"ff':*f Bj':l:'.T,T:iTljff"":J::;:ii:t:
una lin antinomiile experienlei gi ale cugetirii' in faptul ca nu se poatespunedespreunivers niciii e finit niCi ca e infinit. Dar n-a analizat mai suruitor aceasta tema' Poate ca ra$unea insagi tiind intr-un fel, prin ceea ce cuprinde, mirginita, intr-alf fel, ca depaqindmereu qi atpitind sa depaleascaceeace a atins' face Ei in lelegerea universului cunoscut ll tacut sa inainteze in toi mai strinsd unire cu Dumnezeu cel infinit, marginit, dar in mi;care spre nemarginre. Chiar lacomia materialAsau de slavi a omului sau nemullumirealui cu tot ce a oblinut qi atins,il aratAqi pe el gi universulpe C" o p'.t" ^a.!i'ii. fe a" ain in -iqta." fara sfarQitsau un nemargrnttvirtual. Asecondamnalaneinarntareintr-onemarginfuereala vv nevindecat rer'rurru.ruvqde inseamni a se condamnala nemullumirea sau la chinul iadului. Dumnezeunu rimdne nici singur,dar nu creeazanici un alt infinit saudoua alaturi de She. Caci nu pot fi doui sau trei infinituri. Dar universufing.r"r. 9i &l sensibil legateintre ele qi arnindoua de toat! gradeiesunt.deaga ieT,ca *e-u.ii'universului r"l"i.* ii cei congtienliii universului sensibilnu pot ";"i1. i^ marginile iot 9i no le pot exprima in numereexactg. O $i aceasraurura**"pu n"!iu.i,a u tui Dumnezeu. "."u'1i",a.u.i,.ar"pout ii.upf;.,rAinnumereleingereSti ,u" i-"n"q,i, - ii un r".'. J marginirii puriii tui Dumnezeu.Mirelia necuprinsaa ldi dumnezeu o arati intreir sfiinti siu nesfarqite in sensurile li;;i;r." de ea, ce i-o inalla iumea ingereascaqi, in alt iiori-"t"
spiritului divin in mod indirect' dar in mod mai htim qi al spiritului uman' omul a primit cinstea deosebitade i da materiei sensuri9i funclii spirituale'de a o spiritua" () face sa se transfigurezedeplin' in Dumnezeu' :t:i':i v' " ' ' ' ' 36. Preotul e omul ridicat la cinstea de slujitor al lui Dumnezeu qi, deci' la o tot mai mare apropiere de de-a acoperiimpa4irea lui in organevariateqi deci de a-l prezentacachip al lui Dumnezeucel simplu' dar cuprinzand totul in simplitatealui infrnita' Culorile luminoase ale veqmintelor lui au 9i ele rostul de a-l prezenta apropiit !9 D1m1e1eu .care e lumini' Foarte mult vorbeqteDionis.iede lumina' urmind lui Hristos care a .pus ca El estelumina lumii. Lumina e sens,iar unde e sens.e existenla'supremaexistenta'izvorul existenlei'e izvorul luminii.ql"1:t-lt:,il"t Dcpirrtarcade Dumnezeu este una cu stricareaqi pierdereasensurilor'cu slabirea existenleiqi cu ingroqa*eaintunericului' 37. ingerii suntinchipuili ca vAnturi,caci suntintr-o migcareneincetati' Viala^eluminA' e calduri a iubirii qi e migcare'De aceeasunt inchipuili ca punAndveqminte lumiroasc de preoli, apropialide Dumnezeu9i rispinditoriailuminiiluiDumnezeu'caflacaridefoc'carolide foc in continua invdrtire. Numai slabirea existentei sldbeqtecaldlra r-uUrnlS-imigcareaspre desav0rgirea.lui Dumnezeu.E 9i in iad foc, dar e focul singuriitilii qi al dugmdnieichinuitoare.$i acolo nu e nici miqcarein sus'
69
Note la Ierarhia Cereasc spre desivArqire,nici migcarc a cobordrii iubitoare la cele de jos. 38. O.ainut cel mai de sus al ingerilor face lumina dumnezeiascAaratata in prima adaptare a ei creaturii. Chiar daci omul poate vedea lumina dumnezeiascigi direct, la locul sp-iritualunde se aflii el, tonrqinu o vede fdrd trupul sAu. In general insi, lumina dumnezeiasci comunicatAprin ordinul suprem al ingerilor e lumina dumnezeiascd,,ina doua aratare" 39. Putereadumnezeiascivine in orice creatura,deci q i p r i n t r e p t e l ei n g e r e g t is u p e r i o a r ec a o p l o a i e c a r e e pimita de creaturd,ca un pAntececarerodegterodul vielii noi. Viala nouii nu e produsulexclusiv al lui Dumnezeu, ci qi al creaturiifecundatAde Dumnezeu. 40. Se pare cA insemna atunci aurul amestecatcu argintul. 4l.Expunereainelacorespondenpidintreinsuqirile ingerilor gi cele din naturA. 42. epa curgiitoare, fluida e condilia vielii pentru creaturileiensibile.Dar aceastacalitatea ei trebuies1-qi aibA o corespondenlaintr-o fluiditate vie a Spiritului dumnezeiesc.De aceea,ingeni, care au qi ei o viald ce spore$teviala oamenilor, sunt asemanaligi cu rAurile, avind aceastdcalitate diiruitoare de viala de la Dumnezeu.insii ei sunt asemdnaligi cu rolile ce se invdrtesc atAtin jurul lor, cdt gi pe un drum a carui ultimA linti, niciodati ajunsa,e Dumnezeu 43. ingerii sunt roli spirituale,rogi inlelegatoarein inaintarea neoprita in cunoaqtereaAdevarului din toate
pe4ile lui, roti unite intrc ele. roli inaripate. roli infocate de iubire pentruDumnezeu.Cdci migcarealor e totodata un zbor spre inallinlile nesfirqite ale Binelui qi in jurul Binelui, care nu poate fi decit personal, sau iubirea nemdrginitiiintre PersoaneleSfintei Treimi. Dar inaintareain bine c nu numai inallareaspre izvorul lui interpersonalsuprem.ci qi grija pentru cele mai de jos, spre atragereaaceloraspre binele la care s-au inallat cei de deasupra.Roqileiqi miqca privirea qi in sus ;i in jos. In triiitiipentruinallareacelor aceastasc arata$i rdspunderea mai de jos, rispundcre care contribuie qi ea la desiivir;irea celui mai de sus qi-l leagi pe cel mai de jos li da un rost de mare importanlaierarhiei. 44. inplinirea raspundcriicelor mai de sus pentru cei mai de jos e nu numai o condilie a destrvArgirii lor in bine, ci;i o condilie a bucuriei cind vad ef'ectulpozitiv mdntuitor $i inallator ce-l au asupra acelora. Cel cu adevaratsuperiorse bucurdnu atetpentruinallarealui in cunoagtereaqi impArta$ireade binc, cdt pentru mdntuirea li inallareacelor mai de jos. Binelc ai t'ericireapentru el suntlniltenumaiinsolidaritate.IarsolidaritateadevaratA, fara rispunderegi fAri acliuneace o impune ea celor mai inal[ali spiritual pentru cei mai pulin inaltali. nu exista. De aceeaa creat Dumnezeu existenleleconqtientein trepte ierarhice.Rostul sfant al ierarhiei sau sfinleniaei constanu numai in inallareacontinuaa treptelormai de susspreDumnezeu,izvorul bundtiilii$i al stinleniei,ci gi inrispundereaatrageriicelormaidejoslaniveleleatinse de ei, pentru trairea conlunA a iubirii intre ele.
A celui intre sfinfi
i':
DIONISIE AREOPAGITUL
Despre IERARHIA BISERICEASCA
Presbiterul Dionisie citre impreuna-presbiterul Timotei
Capitolul I Care estetradilid ierarhiei bisericeEtigi care e scopul ei $l CA ierarhieinoastreii aparfine$tiinla,luindumnezeita9i dumcrarea$i desavArqirea nezeiasca*gi cu izvorul in Dumnezeu,trebuie sa dovedim din Scripturamai presusde lume gi prea sfdntA- celor ce au fost sfingili prin tainele ierarhice r;i prin tradiliex pentru sAvdrqireasfintitei slujbe de introducerein cele tainice (mistagogie).Dar ia seamasd nu intinezi* SfinteleSfintelor.Ci sale priveqticu evlavieqi sacinsteqticelealelui Dumnezeucel a s c u n s p r i n c u n o q t i n l e i n g e l e g a t o a r e9 i nevdzute,pastr6ndu-leneimpartAqite9i neintinate fap de cei nedesavArgili(nesfin1i1i),ci comunicandu-lein chip sfdnt 9i prin iluminare sfAntAnumai celor shnli* dintre sfinli. Caci, precum ne-a predat Scripturanoua, celor ce urmAm lui Dumnezeu, a$ale-a luminat-o in modul cel mai vadit qi mai in{elegdtorgi Iisus insugi (mintea cea mai inalta dumnezeiesc ierarhica* ;i mai presusde fiinga,inceputulqi sfdrqitula toatd ierarhia, sfinlirea qi lucrarea dumnezeiascaqi putereacea mai dumnezeiesc ierarhica) fiinlelor fericite qi mai mari decAt noi, facandu-le, dupa putinla*, asemdnatoareluminii lui; in ce ne prive$te, orin iubirea noastrade cele bune, fAcutdsa iinda spre El, care ne atrageqi pe noi, prin aceastaadunA* multele deosebiri* 9i le
intr-o viafi, deprindere gi ludesivArqegte crare dumnezeiasca,gi astfel ne daruiegte putereasfantAa preo(iei dumnezeiegti.Iar prin aceastapubre pAgind la lucrarea preoliei, ne facemmai apropialide fiinple cele mai presus cu sfantalor aqezare de noi, asemanandu-ne statomica qi neschimbata.$i prin aceasta, privind la insaqifericitadumnezeirea lui Iisus g i p r i m i n d c u s f i n l e n i e c u n o q t i n l ac e l o r vazute* gi insuqindu-neStiintalor cea tainica (mistica), vom putea sa ne facem sfinli1i, asemanatoriluminii, lucritori ai celor dumnezeiegti,desavArgiliqi desavArgitorias.
ti2 Care este, deci, ierarhia ingerilor* gi Arhanghelilor $i a Incepatoriilormai presus de lume, a Stapaniilor,PuterilorgiDomniilor, a Tronurilor dumnezeieqtigi a fiinlelor de aceeaqitreaptacu Tronurile,pe careScriptura ni le-a aratatca stAndapropiateqi purureain jurul lui Dumnezeu qi cu Dumnezeu, numindu-le in limba evreiascdHeruvimi qi Serafimi? Despre aceastacitind, vei afla in lucrareanoastradespreordinele qi ierarhiile lor qi despresfintelelor trepteqi imparliri, nu atAtcat e vrednic de ele, ci cat e cu putinp Si cat ne-a descoperitteologia preasfintelor Scripturi,care a preasldvitierarhialor.
7l
Despre Ierarhia Bisericeasci Dar atdte rebuinfa sa spunem,ca aceea$i toataierarhiaproslAvitdacum* de noi areuna qi aceeagiputerein toatAlucrareaierarhicagi un acelaSiierarh*, a carui fiinla 9i masuraqi heaDtastau in a se desavarsiin cele dumnez6iegtigi in a se indumnezei 9i in a transmite celor de sub el*, dupa vrednicia fiecAruia,din sfAntaindulrlnezeirevenitein el de la Dumnezeu.lar cei mai de jos se cuvine sAurmeze* celor mai de sus qi sa atragaqi ei pe cei mai mici inainte. Aceqtia trebuie sa meargainainte $i pe cat se poate sa conduca gi ei pe allii. $i prin aceastAarmonie dumierarhicasAurmezefiecarecu toata nezeiasca, putereaspreCel ce estecu adevaratfrumosqi inleleptqi bunuo. Dar* fiingeleqi treptelecelemai presusde noi, de care am pomenit cu sfinlenie, sunt netrupe$tiqi ierarhialor estespiritualA(inteligibila) gi mai presusde lume. Pe ceaa noastri insa o vedem,pe masuranoastrd,inmullindu-gi lucrareaprin varietateasimboalelorsensibile*, prin care suntemridicali in mod ierarhic spre indumnezeireaunitara, potrivit mdsurilor (simetriei) noastre,sau spreDumnezeuqi spre Acelea infeleg ca virtutea dumnezeiasca. min[, dupA cat le este lor ingaduit; iar noi sunteminallagi,pe cat este cu putinF, spre vederile dumnezeieqtiprin chipuri sensibile. $i spunAndadevarul,unul este* Cel pe careil lui Dumnezeu,dar doresctoli cei asemanatori in mod unitarx de Cel ce e nu se impArtAsesc fiecAruia Acelagigi Unul, ci precumimpar_te /. cumpanajudecaliidumnezeieqti+ Dar acesteas-au spus de noi in lucrarea despre cele inteligibile* gi sensibile, mai desfdgurat*.Acum voi incercasAvorbesc,pe cat se poate, despreierarhia noastrA,despre obdrgiagi fiinla qi despreslArqitulei, numit I i s u s . '
poartanumeleierarhiei.Caci,precumcel ce a sDusierarhiea indicat deodatatoatAoranduirea celor sfinte, aEa,cel ce spuneierarh indica pe barbatul indumnezeit gi dumnezeiesc, cunoscator a toata shnlita $tiinF, in care se desAvArgeqte ;i se cunoaltein chip curattoata ierarhia unita cu el. Inceputul (obArqia) acestei*ierarhii este izvorul vielii, fiinla bunatalii, Treimea, cauza unicd a celor ce sunt, din care ele au qi existenlaqi existenta Ei. Acesteifericite ceabuna.DentrubunAtatea obArqiidumnezeiegti,aflata dincolo de toate, care e unitateaintreiE cu adevaratexistenta, ii aparginevoinla cunoscuta* a mAntuirii rafionale* (prin Cuvdntul) a noastre qi a fiinlelor mai presusde noi. Iar aceastanu se poate infdptui altfel*, decAt prin indumnezeiea celor ce se mantuiesc.Iar indumnezeirea*esteasemanarea $i unirea,pe cat se poate,cu Dumnezeu.Iar tinta comune a intregii ierarhii* esteiubirea sau apropiereade Dumnezeu Ei de cele dumnezeiegti,produsa prin sfinlire in chip dumnezeiescAiunitar; qi, inainte de aceasta,deplina qi neintoarsa desparlire de toate cele contrare, de cunoqtintafipturilor (a celor ce sunt) ca fapturi, vedereagi cunogtinlaadevAruluisfAnt, impartagireaindumnezeita de desavdrqirea unitara, hrAnirea,pe cat este cu putinla, de vedereaUnului insuqi,carehranegtespiritual pe tot cel ce seintindedupA giindumnezeieqte El4t{. $4
Si spunem ci fericirea dumnezeieErii obnrqii care e dumnezeireaprin fire, izvorul indumnezeirii,de la carevine indumnezeirea celor ce se indumnezeiesc,a dAruit, din bunAtateadumnezeiascd,ierarhia spre mantuirea qi indumnezeirea tuturor fiinlelor $3 ralionale qi inlelegAtoare.$i acestdar s-a dat fiinlelor celor mai presusde lume* qi l'ericite mod mai nematerialgi mai spiritual, intr-un noassfinta dupa este*, intreaga Ierarhia trApredanie,raliuneaintreagaa tuturor celor cAcinu le miqcaDumnezeupe ele din afara* supuseei sau cuprindereacea mai generald* sprecele dumnezeieqti,ci in mod inteligibil* a celor slinte ce fn de ierarhie.Deci ierarhia (spiritual); qi ele sunt iluminate dinlauntru printr-o razacorata cea pentru noi e numitA ;i este lucrareacare desprevoia dumnezeiasca recapituleaza*(cuprinde) toate cele,sfinte. gi nemateriali; iar noui, ceeace li s-a daruit P r i n e a d u m n e z e i e s c u l i e r a r h s f i n f e q t e acelorain chip unitar qi concentrat,ni s-a daruit,prin Scripturilepredatede Dumnezeu, pe cei ce participa la toate lu(desavArgegte) crdrile preasfinte ce-i apa4in, ca unele ce impa4it in multe qi in pa4i distincte (sim72
Despre Ierarhia Bisericeasci boale distincrcr'). Caci fiintar ierarhiei ne-a venit prin Scripturile predale noui de Dumnezeu. De aceea socotim vrednice de cea mai ma.recinstirc cuvintele care ni s-au predat de barbalii indumnezeigi, sdva$ibri ai celor sfinte*, in scrieri sfinte Si teologice. De fapt, toate cite ni s-au predat de ac€$ti sfinti barbali le-au primit invifatorii no$tri printr-o iniliere mai nematerial{ qi apropiati de ierarhia cereasca in mod tainic, ca de la minte la minte*, prin mijlocirca cuvantului, pe d9 o parte trupesc, pe de alta nematerial qi in afara scrisului. $i nici ei n-au predat acesteaca pe un conlinut comun al dumnezeieqtii slujfui irt inlelesuri neacoperite, ci in sfinte sirnboale. De aceea nu oricine e sfin$it, nici nu e a tuturor cunoginla, cum spun Scripturile (I Cor.8,7).
$5 Deci, in mod necesar,intemeietorii ierarhiei noastre, fiind ump14i de danrl smnt din dumnezeiascaobdrgie mai presus de frinld, sunt trimiqi de citre bunitatea dumnezeieqtii obirqii sal transmiE in conthuare. Iar ei, dorind, ca durffIezeiegti ce sunt, inlltarea gi indumnezeirea celor de dupa ei, au predat, potrivit sfintelor noastre rinduieli, cele ceresti fu chipuri sensibile*, cceace e concentrat* in varietate qi mullime, cele dumnezeiegti in forme omenegti, cele nemateriale
imbricate in ccle materiale, cele mai prcsus tainice scrise $i de fiinld in invi[iturile nescrise* ale 1or. $i le-au ff,cut acesteanu numai din cauza celor lipsigi de sfinlenie, cdrora nu le este ingdduit si se atingd nici de simboale, ci gi pentru c4, precum am spus' existi pentru noi o ierarhie simbolici*, potriviti nouA, care are nevoie de cele sensibile pentru iniil[area mai dumnezeiasci prin ele spre cele spirituale. Pentru dumnezeieEtii sivdrgitori ai celor sfinte, infelesurile simboalelor sunt descopedte*, inse nu trebuie sd le scoate h aritare celor ce suntinci in curs de desivdrqire, qtiind cd cei ce au legiuit cele sfinte potrivit predarii lor dumnezeie$ti au stabilit ierarhia ordinelor in trepte bine statomicite Si neamestecate $i impartite in mod potrivit gi dupi wednicia fieciruia. De acera,increzlndu-mi giin sfintele tale marrurisiri (cici e o datorie sfinti $iti amintesc aceasta) cd nu vei trarlsmite toatii vorbirea sf7inte a ierarhiei supedoare nimanui altuia't decat savarqitorilor celor sfinb, asemdnitori lui Dumnezeu Ei de o treapt{ cu tine, iar pe ei ii vei convinge si mirturiseasci lafel, dupi rAnduialaierarhicd, ca sa se atinga in chip curat de cele curate gi si facii pirtagi numai pe cei dumnezeiegti de lucririle dumnezeie$ti, pe cei desivirgigi de cele desivirEite, pe cei sfingi de cele atotsfinte, gi-am transmis pe lAngi alte taine ale ierarhiei qi acest dar indumnercitole.
Capitolul II I. Despre cei ce se desdvfrrgesc prin iluminare (prin Botez) Ni s-a spus deci nouA cu sfin[enie ci scopul icrarhiei noastre este asemanarea $i unirea noasfA cu Dumnezeu, pe cat este cu putinla. IirI aceasta*o put]emajunge, cum ne invali dumnezeiegtile Scripturi, numai prin iubirea preacinstitelor porunci gi prin sfintele lor impliniri. Cdci cel ce ffui iube{te pe Mine va pdzi cuvAntul Meu gi Tatdl il va iuhi pe el gi vom veni la el Ei ne vom fuce sdlag la el (Ioan 14,23). Care e deci inceputul* implinirii preacinstitelor porunci? Cel Care pregiteqte deprinderile noastre suflete$ti cu
cea mai mare grije sprc primirea c€lorlalte* sfinte invifanri gi slujiri (ierurgii); indrumarea qi ina[area noastre sple sfar$itul mai presus de ceruri; p{.zrea traddiei rena$terii noastre sfinte qi preadumnezeieqti.Cici, precum a spus slavitul* nostru povaluitor, cea mai din6i miqcare* aminlii noastre spre cele dumnezeieEti este iubirea lui Dumnezcu; iar pomirea cea mai de inceput a sfintei iubli spre implinirea sfantA a dumnezeiegtilor pbrunci este lucrarea 99ramai negraiti'r in vederea indumnezeirii*: Iar daci ajungem sI fimindumnezeili prin naltere dumnezeiasci, cel ce nu a ajuns sefie indumnezeit nu va cunoaqte,nici nu va lucra ceva din cele predate noui de Dumnezeu. Dar
73
Despre Ierarhia BisericeascA oarenu trebuie gi noi, omeneqtevorbind, mai intdi sa existaml, ca apoi sa lucrAm cele ale noastre?Caci cel ce nu estenicidecumnu are miqcare,precumnu are nici existentA,iar cel ce esteintr-un fel oarecare,acela qi lucreazi li patime;tein cele ce.este.prinfire' Acest ca estellmpede''. lucru socotesc Dar sAprivim in cele urmitoare simboalele naqteriidin Dumnezeu*.insa sa nu vine la aceastAvederenici un nedesavnrqit'Caci, dacAnu estefara primejdie sa sepriveascacu ochi slabi razelenascutedin soare*,cum nu va fi nevatamatsaseatingi de celemai presus de noi, daca e adevaratca ierarhia cea dupA peOzia*. pentruca s-aatlns lepea dezaprobat de"celesfinte (cf. il Paral. 26,L6-21).precum si pe Core, pentru ca s-a sculat impotriva preotilormai presusde el (cf. Num' l6) qi pe ivaaiu $i pe Abiud. pentru ca s-au atins fara sfinfeniede lucrarile lor (Lev. l0'l-2). II. Taina ilumindrii (a Botezultti) $1 Ierarhtrl,vo ndcatoEioameniisdsemknfiriascd $i sd t'ind la cunoSinla adevdrului (l Tim. 2.4)' tuturorEvangheliile* adevirate, propovaduiegte beritru ca Dumnezeu cel milostiv, care din bunAtateasaproprie gi fireascAesteprezentcelor de pe pam6ni,a binevoitsavina El insuqiin mod sim$fla noi pentru iubirea sa de oameni* qi prin unirba cu El-sAfaci asemenea*cu un foc pe cei uni1i, potrivit capacitafii lor de indumnezere. Ca6iietor cdli l-au primit pe El, carg.r,.::.d.!f numelelui le-u dut putereasa seJacaJlt ut lut" Dumnezeu;care iu din sdnge,nici din pofta tt'uDului.ci de Ia Dttmnezeus-(lundscut(loan f. i2-13).
lui cerut, .e cuprins deodatd de frici 9i de govaiala.In cele din urma marturiseqtecu bunatatecAva faceceeace i secereqi luAndu-l pe el, il ducela cel ce arenumelede ierarh*)r. $3 Iar acelaprimind cu bucurie,ca pe o oaie adusApe umeri, pe cei doi barbali (doimea barbafllor)*, cugeta mai intdi cu evlavie $i sliveqte cu mullumire in;elegatoare*$i cu inchinaretrupeascApe unicul InceputfacAtor de bucurie, de care sunt chemali cei chemati gi sunt mantuili cei ce se mantuiesc. $4 Apoi, adundndin sfdntul lacaqtoata ceata celor sfinlili* pentru impreunalucrare$i imDreunasarbatorirea mdntuirii acelui suflet gi pentru aducereade mullumiri bunAta[iidumnezeiegti,la inceput inalla o cantare oarecare*, alcatuita din sfinte cuvinte aflate in Scripturd,cu toatamulgimea(cu tot poporul) biseiicii. Dupa acestea,sarutand SfAnta Masa,vine bArbatulde fala 9i il intreabace a venit sa cearagi dacAde bunAvoie)*.
$s
Iar dupl ce acela,mi$catde dragosteade Dumnezeu, iqi plAnge, dupi invafatura nagului, necredinga,necunoltinta binelui adevArat, lipsa lucrarii unei vie{i indumnezeite gi cerAnd ca prin sfinta lui mijlocire sa se facd pArtagde Dumnezeu gi de cele dumnezeiesii.iefarhulii cere sa vina in indesdvArqit tregime* laCel ce este.Dumnezeu gi neprihanit. Apoi ierarhul, dupi ce-i fnfalijeaza vieluirea cea indumhezeitagi in$2 trebandu-lde va vielui astfel,dupafAgaduinfa aceluiaii pune mdna pe cap 9i pecetluinduJ Deci cel ce iube$te* sd se impdrtAqeascA (cu semnul crucii), poruncejte preolilor* sa de cele cu adevaratmai presusde lume, vine inscrie pe barbat* qi pe naq)). la unul din cei iniliali (botezali)qi-l roagAsa-l conduca pe calea spre ierarh. Acela faga$6 duiestein intregime* sa urmeze* tradiliei $i fi a-i spre gi primeasca* sa-l ialauzeasci sa-l Dupa ce aceial-au inscris,(ierarhul)face indrumAtorin toata viala lui urmatoare.$i s fAntd rugaciune, implinita de toatd o dar aceluia, mantuirea cu sfintenie dorind qi il misurind omenesculsAucu inallimea lucru- biserica*, apoi il descinge pe acela* 74
Despre lerarhia Bisericeasci dezbracl* prin liturg (diacon). Apoi, intorcdnd pe cel venit cu fala spreapus qi indreptAndu-imAinile desfAcutein aceeagidireclie, ii porunceqtesasuflede trei ori asupraSatanei lepidarea de el. Dupi ce $i sAmarturiseascA de trei ori, iar acela lepAdarea aceluia cerut i-a a marturisitde uei ori, il intoarcesprerdsarit+ qi privind acela spre cer qi avdnd mdinile intinse,ii porunceqtesAse uneascAcu Hristos gi cu toate_,sfinteleinvilAturi venite de Ia Dumnezeu)o.
$8 la a Dupi ce (ierarhul)a sdvirqit acestea-, doua iegire, se inalla iaragi la vederea duhovniieascda celor dintAi*,ca cel ce in nici un timp gi in nici un fel nu se intoarce spre ceva deosebitgi striin de ale sale,ci e mutat de Duhul dumnezeiescpururea 9i in chip apropiatde la cele dumnezeieqtila cele dumnezeiesti5e. I II. Tdlcuire duhovniceascd
$7
$l
Iar acela fdcind $i aceasta,(ierarhul) ii Aceasta lucrare, care introduce tainic in ceremarturisireaintreitA.$i dupa ce acelada cunoagterea lui Dumnezeuprin simboale,nu mArturisireaintreita, apropiindu-I,il binecu- are nimic necuvenit qi nesfinlit, nici nu vinreazd prin punereamdinilor. $i liturgii* ramane la chipurile sensibile. Ci are in ea (diaconii) dezbrAcAndu-lcomplet, preolii tainele unor inlelesuri vrednice de Dumnezeu, aduc sfantul untdelemnal ungerii. Iar (ierar- taine arAtatein chipuri ca in ni$teoglinzi natuhul) incepind ungereaprin intreita pecetluire rale qi pe mAsuraoalnenilor. Caci, cum s-ar aratagreqitaqi strainade tainainlelesului dumil predA pe acela preofilor sa-l unga pe tot al belor sav0rgiteo lucrare ce innezeiasc infierii* maica spre se indreapta el trupul, iar pe cel prin exprimaredumnezeiascd credingeazA gi ifingeqteapa acesteiaprin trei invociri. $i gi despre via16 noui sfAnta despre vine la ea, ce i n v o c a r i p r i n sfinte 9i curalind apa curAlireade toatarautateaprin viafa virtuoasa desAvirqind-o printr-o intreita turnare a gi dumnezeiascaarAtatalui in mod mai trupreasfAntuluimir in chipul crucii, cAntaodata pesc in curafirea prin apa* naturala? 6u tumarilepreasfintealemirului tot de atatea aceastaftadife simbolici a celor Deci, ori cantareasfintA luatadin inspiragiaprooro- sAv6rqite, deqin-a avutin eacevadumnezeiesc, cilor celor stapaniF de Dumnezeu*. Apoi nu esae,precum socotesc,lipsita de sfin1enie, porunce$tesi fie adus barbatul. $i dupa ce cAci cuprinde invalatura despre viala cea unul dintre preo(i anunlanumele aceluia9i al dreapti-qi curalirea deplina de vieluirea in naquluide pe lista pe care l-au scris, acelae pacat, durd-o aceastade inples* prin trupul adus de preoli spre apa, fiind condus spre curatit intreg prin apa. mAna ierarhului. Iar ierarhul, stdnd in picioare, in vreme ce preolii rostesciarAqicu $2 glas tare in fala ierarhului peste apd numele procandidatului, il scufundd de trei ori, Dar sA fie aceastao calauzire sufleteasce nunldnd odatA cu cele trei scufundari 9i introducatoarea celor nedesavArqili(a celor scoateridin apa ale celui ce se desavarqe$te incA neboteza[i),care [ine departe,pe cat se numelecelor trei ipostasuriale Fericirii dum- poate, tainele ierarhiei ti ale uniHlii de Apoi preludndu-lpreolii il predau hullime* qi masoarainallareain mod potrivit nezeieqti5T. naguluiqi cdlauzitoruluicarel-a adus.$i imcu trepteledeosebite.Iarnoi,privindinsus,spre b r a c i n d u - l i m p r e u n a c u a c e l a i n h a i n a cauzeiesfintelor inalgimi ale celor savirgite qi potrivita* celui desavdrqit,il aduc iaraqi la orimind tainicaintroducerein ele,vom cunoa;te ierarh. Iar acesta,pecetluindu-lcu mirul cel nurnelecelor aratateqi chipurilecelor nearatate. sfin;it*, il declari de acum Caci,precums-aspuslimpedein wierea D espre preadumnezeieqte ingef,)Sicelesensibile, v r e d n i c d e - a s e i m P a r t a q i d e P r e a c'eleiiteligibile* ('despre sfinlitele chipuri ale celor inteligibile sunt o Euharistie5s. desavArsitoarea
75
Despre Ierarhia BisericeascA ciliuzi gi o cale spreacelea;iar cele inteligi- fac cunoscutelor insele* sfinlitele minfi, cel bile, izvor li cuno$tinlaale celor sensibile ce tinde spre cunoa$tereaa ceeace a vazut* in firea sala inceputva vedeace esteacestdar orinduite ierarhicru. in inallarealui sprelumina, sfint gi in aceasta, va vedeaprimul lui dar sfinlitor. $3 Iar cel ce a vazut cele proprii bine qi cu ochi nepatima$ise va despdrli de inSd spunem deci* cd bunatatea fericirii tunecimileneluminateale necunogtinfei.Dar dumnezeieqtiestepurureala fel qi avAndla fel t entru unirea qi imfiind nedesavArgip r a z e l e b i n e f a c a t o a r e a l e I u m i n i i s a l e pdrrtagirea de Dumnezeu,el nu atotdesavirqitA raspdndeqtecu imbelqugarein fafa tuturor o va pofti pe aceastala sine,dar va fi inallat vederilecelor in[elegatoare.Daci insa liberpe incetul in ordine gi in chip sfdntde la cele tateacelor intelegatoare*,folosindu-sede liprime ale lui spre altele mai dintAi gi prin bera alegere*, se desprinde* de lumina aceleaspre cele cu tottrl dintAi qi astfel va fi inteligibila, inchizind, din iubirea riului, obArqie, spre dumnezeiasca ajuns desAvAr$it in mod naturalin ea pentru ca spreculme. Chipul acesteixbine intocmite puterile semAinate a selumina, atuncie desparfitade lumina ce-i qi sfinlite ordini este sfdnt celui ce vine (la esteprezenta,fara ca aceastasa se depafieze, Botez) gi la conqtiinla de sine, avdnd drept ci luminAnd,chiar de esteinchisa, merge cu conducatorpe drumul spreierarh,pe nag.Iar bunatatedupA ea. care i se intoarce mereu pe cel astfelinAllat,fericireadumnezeiascd il impotriva. DacAinsa libertatea(creaturii) va primegte la impirtagirea de Sine. $i, incerca sa treacdpestehotarelea ceeace i-a transmilAndu-ilumina sa ca pe un semn, il fost dat sAvadacu masurA*gi sapriveascacu gi-l introducein comuniunea indumnezeiegte indraznealAsprerazelemai presusde puterea celor indumnezeilihrqi a sfintei lor cete.al vederii ei, lumina nu va aduce nimic mai cAror sfAnt simbol este pecetea* ddruita de presusde lumina, dar libertateafaptrnii, prinierarh celui ce a venit qi inscriereamintuiz d n d - s e i n m o d n e d e s a v a r g i td e c e l e toarede citre preofi,care-l introduceintre cei desivirgite, nu va ajungela cele ce nu-i sunt mdntuili qi carea introduspe lAngael* pe nag proprii*; deci,pe de alta parte,nu va dobindi intre sfintele nume de pomenit, pe cel dintAi pentru sine o inlelegere mai presus de cea ca iubitor adevirat al cAii de viala facatoare masurati a ei. Caci, cum aln spus, lumina spreadevargi al conducatoruluiindumnezeit dumnezeiascase desfaqoarain chip bine- ce l-a adus cu sine, iar pe cel de al doilea ca facatorin fala vederilor inlelegatoare(spiri- un indrumator nerAtAcitoral celui ce l-a Iar acesteaau in ele putereasao prinda insolit* prin inva{aturile cunoscutedin pretr.rale). ca pe una ce le e prezenta9-ie p-urureacu totul dania dumnezeiasca. gata spre a comunica cele ale ei. Imitarea acesteiao inchipuie dumnezeiesculierarh*, intinzdnd peste toli cu imbelqugare raze]e $s invafaturii dumnezeiegtigi fiind cu totul gata sa lumineze prin imitarea lui Dumnezeu pe Dar nu e cu putinlasdsefacacinevapdrta$ cel ce vine la el (pentru Botez), nearatando cele cu totul contrare,nici ca cel ce are de manie o sau de sfinlenie mdnie lipsita cu Unul sa aibi vie[i impa4ite, comuniune nemasuratafa16 de apostasialui de mai inainte, ci lurninAndpurureain mod ierarhic daca staruieqtein impartAqireaneclintita de qi in toate pe cei ce vin* la el prin calauzirealuminoasa Unul, ci ramanenerelinutx nebiruit darurileimpArlite ale celui ce esteUnul. Fapdupa o buna gi trephta ordine qi potrivit cu tradilia simboai n l e l e g e r e a f i e c A r u i a p e n l r u c e l e d u m - tul acestail aratain chip sfAnt lelor, caredezbraca*pe cel ce vine (la Botez) nezeiestiot. de viala de mai inainte (ca de un veqmdnt)gi il desfacepdna gi de ultimele legaturi ale ei qi-l face sa priveascagol gi descull spreapus $4 g i p r i n d e s f a c e r e am A i n i l o r s A r e s p i n g A Dar, fiindcA obdrgia sfinleniei gi bunei pdrtaqiacu rautateaneluminatAgi deprinderea orinduiri esteDumnezeu,iar prin aceastase neasemanarii(cu Dumnezeu) produsa de 76
Despre Ierarhia Bisericeascd va primi pentruele, supunandu-se Domnului aceeain el. E o respingereexprimatA prin suflarea*aceleideprinderide la sine,martu- cel bun care a oranduit lupta qi o impune lui. risind toate lepadarile de ceea ce e contrar Pagind*pe urrneledumnezeiegtiale Celui ce asemanariicu Dumnezeu.Pe cel eliberat s-a facut, din bundtate,intAiul dintre luptatori*, prin luptele sale*, prin care imiti pe astfel in intregime gi desprins de orice Dumnezeu,acelacombatelucrarile* qi exiscomuniune (cu pacatul) il intoarce ierarhul spre rasarit. Prin aceastase arata sta- tenfele contrare indumnezeirii lui, murind impreunacu Hristos pAcatuluiin Botez,ca sa bilirea qi ridicarea statornica a aceluia in vorbim in chip tainicb). l u m i n a d u m n e z e i a s c ar ; i r e n u n l a r e a * l u i t o t a l a ,p r i n c u r a t i e ,l a p a c a t . Aceastao arala gi sfintele lui marturisiri $7 de-a privi in intregime spre Cel Unulx, care sunt marturisiri ale celui devenit el insugi inlelegem deci cu pricepere cat de unitar qi pe careel a primit sale facacu iubire de adevAr. $i este, socotesc,vAdit celor potrivite suntsfintelesimboale.Caci moartea pricepu[iin taineleierarhiceca, prin intinde- noastranu este* nimicirea existenlei.cum socotescal1ii, ci desparlireapa4ilor unite. rile statomicegi hotarite spreCel Unul gi prin ducesufletulin planul nevAzutx,intrucat Caci qi pomirilor cele contrare, moartea nimicirea prin lipsa trupului, iar trupul sDirituale ale lui vor dobAndi deprinderea se face nearatat printr-o alterare a forpamAnt ascunde in se De cu Dumnezeu. a asemanarii neschimbata* facendu-se nevAzutprivirii melor trupegti*, aceea,nu e de ajunsnumai ostenealareJinerii potrivit aceea, in mod s-ainleles De omeneqti. pentru pacat, ci e de trebuinlA de la orice in apa ca un chip al mortii intreagA ascunderea aceastagi o ne?nmuiatA*bdrbAlie,o neinfrigi al mormAntului acoperit.Deci invAlatura catAinfruntare a oricdreiispite pierzatoare,o simbolica ne face cunoscutin mod tainic ci statomicie fara sfdrgit in sfAntadragostede adevir, o intinderehotirAta qi neincetataspre cel ce se boteazA in chip sfdnt prin trei scufundariin apAimita moartearAnduiti de ea, cu toata puterea,urmarireanecontenitAa inallarii la o impartagiremai desdvirgitade Dumnezeu*,StapAnulmorlii, Datatoruluide viald Iisus, urmata de morm6ntul de trei obArsiadumnezeiasciim. nopti. E o imitare a lui Dumnezeu c?r ea primit aceastamoarte, in care, potrivit predanieitainice$i ascunsea Scripturii.stupAni$6 torul luntii n-a aJlutnimicbh(cf. Ioan 14,30). Chipurile exacte ale acestora le poli prin ierarhie. vedea* in cele ce se sAvdrgesc Ierarhul,cel asemenealui Dumnezeu,incepe cu sfantaungere,iar preolii de sub el termina sfdntalucrarea ungerilor,chemdndpe cel ce se desavar$elte(se boteazd)la sfintele lupte, infaligatein chip, lupte prin carese supunelui Hristos*, care randuiegtelupta. Caci Acesta, ca Dumnezeu* este Cel ce rdnduiegtelupta, iar ca inlelept esteCel ce a stabilit iegile ei, iar ca Drept a pregatit celor ce vor birui cununile.$i, ceeace e gi mai dumnezeiesc,ca Bun a venit in chip sfdnt in luptatori qi luptd impreuna cu ei pentru libertate gi pentru biruinfa asupramo4ii $i a stricaciunii.Iar cel (se boteazA)va pomi cu ce se desavargegte bucurie la acestelupte, pentru ca sunt dumnezeieqti;gi staruiein implinirea infeleptelor legi aleei, lupt0ndfArdabaterepotrivit lor, cu nadejdeasigura a bunelor cununi pe care le
s8 Apoi il imbr'acape cel desavArqit(botezat) in haine luminoase. Caci prin nepAtimirea bdrbateascdqi de chip dumnezeiescfald de cele contrareqi prin intindereaputemicaspre Unul, cel fara de podoabese impodobegte*, cel fara chip ia chip, insuqindu-giin chip inlelegatorstrilucireaunei viegicu totul luminoaseb/.Iar ungereadesavirgitoarecu mir il face pe cel desavArgit(botezat)bine mirositor. Caci sfintita desavdrgirea na$terii din cu Duhul Dumnezeuuneqlecele desavArgite dumnezeiesc.Dar sala$luireaspirituala a Duhului desivArqitor$i producatorde buna mireasma,fiind de negrait,se lasacunoscuta spiritual* de cei invrednicili de sfinlita qi impArtAsireprin mintealor indumnezeitoarea de Duhul dumnezeieic.
Despre Ierarhia Bisericeasci La sfdrqitul tuturor, ierarhul cheama pe cel desavAriit (botezat)la preasfdntaEuharis-
tie, mijlocindu-i impdrtdgirea de tainele desavArgitoare.
Capitolul III inceputul cAlauzirii luminoase' o slavim din c e e ac e s e s a v a r $ e $ t ep*r i n e a c u n u m e l e adevaratde luminare. Caci ea nascandu-ne din nou ne-a scosdin moartela viafa' FiindcA Dar, odati ce am pomenit despreaceasta' desi e comun ruturor slujbelor ierarhice sa sfantalunu-mi mai esteingAduit sa spun altceva din rahsmita celor ce se desavarEesc cele proprii ierarhiei, inainte de ea' mina, daca prin aceastami s-a daruit cea C a c i e a e s t e , d u P i s l a v i t u l n o s t r u dintdi vederoaei, prin lumina atotincepatoare invatator,Taina Tainelor*. a ei sunt cAlauzitin chip luminos la vederea Iieci, trebuie sao infatigam printr-o sfAntl tuturor celorlaltesfinte (lumini). sa cugetam9i acestea. descriere*De ea inainteacelorlalte' ca sa ne Deci, spunAndu-le iniiltam.De temeiul $tiinteidumnezeiegtigi si privim in mod ierarhic (treptat)inlelesul ieraihice'dinScripturi.prin Duhul SfAnt..la preasfingeilucrari a fiecarei Taine. Mai intAisacercetamdln sfinlitaei inlelegere. obqtesc*,propriuqi celorce motiv caractarul II. Taina Sinaxei (Litur ghiei) lalte stuiiri ierarhice.s-a atribuitei mai mult sau a comuniunii(cuminecdturii) decdt aceloraqi a lost numita in chip unic comuniune* qi adunare(sinaxa),chiar daca orice slujbA i oricarei Taine aduna vielile Ierarhul*, dupa ce a savirqit o sfanta noastreimpA4ite intr-o indumnezeire unitarA la durmezeiesculaltar,incepdndsa a rueiciune dumnezeiesc chip prin de unifiCarea si onj uri toatAinc aperea sfAntului inc tahiieze, ui.iito. impar[ite le daruiegtecomuniune li iaraqila dumnezeintorcindu-se Apoi, imlocas. tara cA spunem Caci Unul. uniie cu Cel a psalmilo-r, cAntare sfinta incepe aliar, nu iescul oArrAsirilede celelaltesimboaleierarhice sfintele cuvinte ale cu el impreund cintAnd d a r u r i l e d i n * p i i r n . s t . d e s a v A r g i r e a i. obdiriei dumnezeieqti9i desivirgitoare ale Dsalmilortot clerul bisericesc-(diaconi), pe Apoi se face prin liturgi acesteia.Dar iaraqi aproapeca nu se poate acestea Dupii sfinte*. carlilor ca atotdumrAnd.'citirea sAvir5ivreo slujbAierarhici fara catehumeniiies din sfAntullocag9i impreuna nezeiiscaEuhaiistiesAnu incununezein mod ce cele. cu ei energumenii* qi cei afla1i in timpul ei sAvArgire concentrat* prin sfdnta cei vrednicide vederea r-amanAnd DocAintei, s-ausivArgitprin fiecarein parte,adunind in 'si dumnezeiegti'Dincele de venit impAflasirea prin darul de unitatecelece s-ausavirqit 9i ulg tfqde la Dumnezev al Tainei desavArgitoare ire liturgi*, unii staula uqileinchise dm cele altceva savAr;esc allii a iar lo;a$, Dumnezeu tului cu desAvirqindcomuniunea ale trepteilor. Iar allii din lruntaqii*clerului celui ce ie-a Primit Pe toate68. pun inainte* impreunA cu preolii pe altar Caci, dacAfiecare din slujbele ierarhice ar ifAnta pAinegi potirul binecuvAntarii,dupi c.e comudesavdrqire la duce ar nu nedeplinA*, fi noass-a mdrturisii de catre toatAplinirea bisericii adunarea niuneanoastrdcu Cel Unul 9i obqteasci*de lauda' Dupa acestea, ce idntarea odata desavArqiti, fi Taina ar qi nu El in tra o sfAnti ierarh sAvArger;te dumnezeiescul e nedeplini. vesteltetuturor.paceasfdnta'$i rugaciune transinsa $i este fiecareia gi Scopul linta* s-ausArutattoli unii pe allii' se term i t e r e af a i n 6 io b a r ; i e id u m n e z e i e g ct ie l u i du"pace tainicedin sfrnteleca4i*' Apoi' citirile minA drept pe aceea, De desavarqeltebq' ce se spalatmAinile qi preoliiqi-au. ce ierarhul dupa fiecAreia cuvAntingelegerea -pro-priuierarhica i-a dat i a l o c l a m U l o c u ls l a n t u l u l i e r a r h u l c u a D a . lucrurilor' adevirul din numele* altar, iar imprejur stau impreunlcu preolii Astfel, fii;dia sfinta Taina a nalterii din dintre liturgi*. $i ierarhul' Dumnezeutransmiteintdia luminare $i este numai frunti$ii I. Despre cele sdvdrEitetn Sinaxd (in Liturghie)
18
Desore Ierarhia Bisericeascd dupi ce a leudat sfintele fapte dumnezeiegti, savar$eqtelucrarea de slinlire a celor preadumnezeieqtiqi aduce sub vaz* cele sldvite prin simboalelece seafla de falain chip sfAnt. $i, dupa ce a aratatdarurile ce ni se dau prin lucra-readumnezeiascd,ierarhul vine la sfdnta impdrtaqirede ele qi indeamna Si pe ceilalli. Dupa ce s-a impartaqit de comuniobArgie$i a transmis-o uneacu dumnezeiasca qi celorlalli, incheie cu o sfAntarugaciunede mullumire.$i, in vremece cei mulf privesc numai plecali spredumnezeieqtilesimboale, el se inalla in mod ierarhic prin Duhul dumn e z e i e s c ,s p r e s f i n t e l e o b A r g i i a l e c e l o r sivArgite.in vederifericiteqi spirituale9i cu curaliadeprinderiide chip dumnezeiesc'u. II I. Tdlcuire duhovniceascd $l Vino, deci, iubite copile, dupl aratarea chipurilor, sa trecem, cu randuiala* qi cu sfinlenie, la adevdrul dumnezeiesc al arhetipurilor, spunind celor ce se desavarqesc inca pentru armonioasalor cAliuzire sufleteasca,ca nici variataqi sfAntacompozilie a simboalelor*nu le estefArainleles,ca sanu le fie numai o aratarea celor din afara. Cici preasfintele* cantari qi citiri din Scripturi le dau invAlitura vielii virtuoase gi inainte de aceasta curAlirea desavdrqitAde pacatul cauzatorde stricaciune.Iar atotdumnezeiasca transmiterecomuna qi de pace aducatoarea uneia gi aceleia;ipdini gi a aceluia;i potir le intipAreqte legea aceleia$i purtari indumnezeite,ca unorace au primit aceeaqihranAqi le aducein amintire* sfdnta CinA atotdumnezeiascaqi arhisimbolulcelor savdrgite,prin care insusi Creatorul simboalelor depirleazl cu toata dreptateape cel ce nu s-a impartdgit cu aceeaqisimlire de celesfinte* ale Cinei (cf. inva[acu sfinlenie Ioan 13,11). Prin aceasta, g i i n c h i p d u m n e z e i e s cc a a p r o p i e r e a adevarata,cAqtigataprin deprindere*de cele dumnezeieqti,le dAruieqtecelor ce se apropie impArtAgireade acelagicontinut (al Cinei). $2 Aceste inlelesuri, potrivit zugrdvite, pre-
cum am spus,inainteauqilor celor nepatrunse (alealtarului),saintrAmde la celecauzate*la cauze, potrivit sfintei* noastreliturghii (sinaxe) qi sub calAuzirealuminoasaa lui Iisus, la vedereacuvenita a inallimilor celor spiri tuale (inteligibile), vedere care se intAlneqte in chip vadit cu fericita frumusetea arhetipurilor (a conlinutuluicauzatoral simbolurilor). D a r , o , a t o t d u m n e z e i a s c ag i s f A n t d a s cunzime,dezbraca-tede imbricaminlile care invAluie taineletale gi aratA-tenouAin stralur de chea ta gi umple ochii nogtri_ingelegatori Iuminaceauna gi neacoperitA/t.
$3 Deci, socotescca fiebuie sAintrdm inliuntrul celor atotsfinte,dupi ce am descoperit inlelesul celor dintdi dintre forme*, ca si privim la frumuselealui de chip dumnezeiesc qi sA vedem pe ierarh mergAnd cu buna mireasmade la dumnezeiesculaltar pAni la ultimele pa4i ale sfAntuluilocag,qi revenind iarAgila el, dupA ce a savarqitaceasta.Caci mai prefericireadumnezeiriiatotizvoratoare susde toate*,chiardacAiesedin bunAtatespre de comuniuneacu cei sfinti ce seimparta$esc ea, nu iese din stabilitatea qi temelia ei nemiqcatadupa fiin[d. Ea lumineazatuturor cu Dumnezeu,pe masura celor asemanatori lor, dar ieqindtotu$icu adevaratin jurul ei, nu se mi$cA deloc din* identitateaei. La fel* dumnezeiascaslujbA a sinaxei (a liturghiei) deqi,avAndo obArgieunicd qi simpla qi concentrata,se inmulleqte cu iubire de oameni intr-o sfAntAvarietate de simboale gi inainteazd pdnd la infaligarea in chipuri a intregii obArqii dumnezeiegti, se aduna iardqi din acesteain chip unitar in unitateaei ;i uneqte pe cei inaltati la ea cu sfin[enie.In acelagifel dumnezeiesc,dumnezeiescul*ierarh, degi coboarAqtiinlaunitaraa ierarhieilui cu bunAtate la cei de subel, folosindu-sede mullimeasfintelor simboale,revineca dezlegatqinerelinutde cei mici, in mod nemiclorat, la propria obirqie. Dar, ficdndu-qi intrareaintelegatoare(spirituald) la unitateaei, vede in chip curat ratiunile unitare ale celor savarqite,pentru ca iegireade oameni iubitoare la cele de al doilea i-a pricinuit (prin marginirea lor) intoarcereamai dumnezeiascisprecele dintAi/r.
79
Despre Ierarhia Bisericeascd cele mai concentrate* 9i umbrite in rostirea cuvintelor psalmilor devin mai inleleseprin mai multe qi mai clare chipuri; qi expnmarea Iar sf6nta rostire a psalmilor* unita sau inlelegerealor se largeqtepril citiri prea aDroapefiintial cu toate Tainele ierarhice slinteale unor sfintetextescrise.In acesteax, (iaviiqite de-ierarh)nu trebuiedesparlitade cel ce prive$tein chip sfint va trdi o suflare lesdtura ierarhica dintre toate. CAci toata unitaraca migcatade Duhul cel Unul qi dumsfdnta* Scripturd a infaliqat pentru oamenii n e z e i e s c .A p o i , i n m o d c u v e n i t , s e v a caoabili de indumnezeire urmatoarele:vepropovadui* conform tradiliei mai vechi niiea la existenlade la Dumnezeuprin facerea Noul Testament, aratand potrivit ordinii celor ce sunt qi ordinealor (cf. Fac.);ierarhia dumnezeieqtiierarhiceca una, Evanghelia,a si vietuirealor dupao lege (c[. Lev.. Deut.), srait despreviitoarelelucrAri dumnezeieqti inrparlirite de daruri qi de bunuri po-porului i l " l u i I i i u t , i a r c e a l a l t a( A p o s t o l u l )l e - ai n sfihlii (cf. Num.), inlelegerea sfinlilor deplinit; qi ci acela a spus* adevarul in judelatori (cf. Jud.) sau imparalilor inlelepli chipuri, iar acestale-a aratatprezente..Caci (cf. Reg.;Paral.)saua preotilorindumnezeili, luciarea Tainelor prin acesta a confirmat iubireineclintita $i staruitoarede inlelepciu- adevarulDrevestiriloraceleia5i lucrareadumne a barbalilor invdrsta, pentru creqtere*-prin nezeiasca teoloa acesteiaesterecapitularea varietateali mullimea incerci'rilor (cf. Iov)' giei*74. sfaturi intelepte pentru implinirea datoriilor (cf. intel.),tariaegi chipuriinleleptealeiubirii* (cf. Cdnt.), vestiri de mai inainte ale celor vii$6 toare (cf. Profeli); faptele omene;d* 9i dumn e z e i e $ t ia l e l u i I i s u s ( c f . E v a n g h e l i i l e Cei ce nu primesc insA deloc* in urechile sinoptice), vieluirile qi invalaturile de Dumneze; insuflate gi imitatoarede Dumnezeuale lor sunetelesfintelorTaine nu vad nici chipuucenicilor lui (cf. Fapt.; Epistole), vederea rile lor, refuzAnd fara ruqine mantuitoarea primire a Tainei na5teriidin Dumnezeu+gi ascunsaqi hinica a celui intre ucenici iubit* despre iepetAndsprepieirealor cuvantulScripturii: (cf. Apoc.), invalatura $i minunat bumnezeuceamai presusde lume a lui lisus CaileTale'nuvreausd /egrir (Iov 21,14).Dar pe catehumeni*.energumeniEi pe cei afla1i (cf. Ioan).Toate acesteaau prins rddacini* in ei prin sfintele inAl[ari de chip dumnezeiesc in starede pocainla.rinduiala sfinteiierarhii aleTainelor.Iar sfdntaredarein scrisa dum- ii lasa si auda sfanta cantarea psalmilor 9i a atotsfintelorScripturi. nezeieltilor* psalmodii are ca scop slavirea citirea dumnezeiascd la sfintelelucrari 9i pe acestia nu-i invita qi a Dar Dumnezeu despre tuturor invAgiturilor faptelor dumnezeiegti*9i cinstire,acitito-rilor vederi spirituale urmAtoare,ci numai pe ochli si lucrArilor sfinte ale barbalilor indum- desdvArgiliai celor desavArgili.Caci ierarhia cea in chipul lui Dumnezeue plina de sfinta nezeili.Iar acestaprilejuieqteo explicare9i o p e n t r u dreptateSi imparte in chip mAntuitor' dupA d u m n e z e i e q t i a d a r u r i l o r lauda de celedumimpArtaqirea primirea fiecarei Taine ierarhice, fapt care vrehniciafieci.rr"uia, fiecaruia,daruindproducedeprindereacomunicarii ei celor ce nezeiegticorespunzAtoare o cu sfinfeniela timpul cuvenit pe masuraqi b laudain chip dumnezeiescTr. potriva lor. Catehumeniisunt puqii1 cea din urma* treaptd,cdci sunt nepArta$i*de cele $s dumnezeieftiqi neiniliali (neintroduqitainic) in nici o lucrareierarhici desavArqitoare 9i nu prin na$terea in Dumnezeu existenla nici o au toate cuprinde care cantarea deci, Cdnd, ci suntinca purtaliin pantece* cele sfinte (toati mdntuirea)pregateltepute- dumnezeiascd; parillteiti qi modelalide forprin cuvintele cele cu pentru arrnonia suflete$ti noastre rile ce se vor sfinli pulin mai tdrziu gi prin execu- hele de vialA facatoarespre t'ericitaaducere la vialaincepatoareqi I uminaincepatoareprin tareaomofoni a imnelor dumnezeieqti*ne va dinDumnezeu.Caci,precumpruncii naqteiea produce inlelegerea comuna a celor dumqi netbrmali dacAcad din neimplinili trupeqti ca,printr-un gi a\ii, unii intre cea nezeieqtili a lor sunt ca nrqteavorformare de lucrarea cor unil qi o mirturisire comuni a celor sfinte,
$4
80
Despre IerarhiaBisericeasci cea mai clarAa celor ce fac parte din treptele ierarhice cunoa$teinainte de aceqtiao influen[a foarte necuratd* care stapane$tepe de viala de energumeniicare,despa4indu-se iqi insuqesc$i o cugetare chip dumnezeiesc, $i o purtare asemeneacu a demonilor pierzatori, intorcdndu-seprin ultima gi cea mai Dierzatoarenebunie de la cele cu adevArat existente*, de la bunatalile nenruritoaregi veqnic dulci gi poftesc Ei-qilucreazdinstriinarea materiala* qi mult patimagagi pierzltoare gi stricatoare,prin nesigura, dar aparentaparuta placere de cele striine*. Aceqtiatrebuiesa fie despa4ilicei dintAigi in mod principal de ceilalli gi de glasul ce-i distingeal liturgului*. Cacinu le esteingAduit de altcevadin cele acestorasdseimpArtaqeasca sfinte, decAtde cuvintele inva[aturii care-i intoarcela cele bune. Caci, daca sfinta slujire (ierurgia) mai presusde lume a celor dumnezeie$ti se ascundegi celor din stareade pocainld gi celor ce au fost mai inainte in ea, $7 nu se lasd apropiatade cel ce nu e cu totul sfAnt. CAci strigi gi aceastacu o totala Iar mullimea energumeniloresteqi ea lipsfinlenie: sunt de nevazut qi de neimpartAgit sita de sfinlenie*, dar e a doua dupa cea a qi celor ce prin cevade jos suntnedesAvArgili catehumenilor,care e ultima falA de cele de deplina asemanarecu Dumnezeu. (Caci in cu sus. Caci nu e, precum socotesc,egala glasul cu totul.limpededeparteazaqi pe cei ce aceeain neiniliereatotalAqi in neimpartaqirea pot uni cu cei ce se impartagesccu nu se de impartaqire extrema, avand oarecare vrednicie de cele dumnezeiegti). deli e preasfintelelucrari desavdrqitoare, mai mult va fi mullimea nesfinliti atdt Cu contrare tulburarile ielinuta de atracfiile $i $i de celerele (a energumenilor) celor inraurili a de aceeaii esteoprita in mod cuvenit vederea pAtimaq*, strainAde toata vedereagi mod in Dar, de ele. qi impartaqirea celor atotsfinte sfinte. de cele impirtaqirea dac4 este adevirat cd barbatul deplin dumin Tajneqinedesavirqili ceinehiliali* Deci. vrednicie cu impartaqeqte cel ce se nezeiesc, de cele dumnezeieqti,cel inallat la culmea au fost scoli in afaralocaquluibisericescal lui (ierurgii) supeasemanariicu Dumnezeuprin indumnezeirile Dumnezeul li a sfintei siujbe ce pe cei s-audespArlit l6nga ace$tia, lor; rioard nu va mai lucra nici totale gi desavdrqitoare, de viala slinlita. Iar dupAacegia"cei ce pentru cele ale trupului. afari de ceeace e cu totul patima;iprin mqcitunx sepoatenumi nebarbalialor audevenit trebuinciosprin lire - $i aceasta i n c a l . n a u a i u n s ,d i n l i p s A d e n a l u c i r i . s i trecator- ci va fi templu qi urmator al Duhub a r b i l i e * . p r i n t r - o i n c l i n a r e s t a t o r n i c a; i lui dumnezeiescin indumnezeirealui, ina neobositala o neclintitaqi activadeprindere tarind ceea ce e asemeneuprin ceea ce e urDupi acesLia. cu Dumnezeu/b. asemanarii asemenea,un astfel de* barbat nu va mai fi meazAceice s-audespArlitde vialacontrara,dar infruntat niciodatAde naluciri saumu$caturi, incAnu s-aucuralit gi de inchipuirile ei printr-o ci va rAdede ele qi cind acestease apropiede d e p r i n d e r es i d r a g o s t e *d u m n e z e i a s c i g i Iat a,ipaei, cei ce nu s-aulacutb el lupta impotriva lor gi le alungA gi mai ne;mestecata. unitariqi,vorbindpotrivit datapentrulotdeaunA degrabd va lucra, decit va suporta 9i prin neimpdtimireanebiruita a deprinderii lui se legi.i,neprihaniliqi cu totul faraprihana. va arata gi altora doctor al unor astfel de Iar slujitoni gi vazatoriiatotsfinliti* alcelor preasllnte,privind in chip sfantpreasftntaTaina. mu$catun. slauescprihr-o lauda comr-urii*pe IncepAtonrl Dar pe lAngA aceastasocotesc,ba mai binelacaior si de bine dautor, de la careni s-au puterea de distinclie qtiu cA limpede, degraba
toni* gi lepadali, a;a au ei pe pAmanto stare nenascuta $i $i lipsitade viala EineluminatA. cel ce cugetadrept, vazinci aceastdaparilie a lor, n-ar putea spune ca ei, ieqili din intunericul pdntecelui,au fost adu5ila lumina. Fiindca.ni, cu* qtiinlamedicala,care se ingrijeqtede trupuri, spuneca lumina lucreaz6numai asupracelorce primesclumina,ai;agi qtiinla intAiprin a celorshnteii pregateqte preainleleapta hranaincepatoarea Scripturilorformatoare$i de gi dupace le-adesavarlitipostasul vialafecAtoare pentru nalterealor din Dumnezeu,le da mantuirea lor, potrivit treptei la care au ajuns - impartaqireade cele luminoaseqi desavdrqitoare. Acum insaii line despartitica pe unii ce nu sunt ingrijindu-sede de cele desavdrqite, desavArqili, buna rAnduiali a celor sfinte gi de pregati-rea $i vialacatehumenilorpotrivit ordinii dumnezeiegti a ierarhiei/).
8l
Despre Ierarhia Bisericeasci aratat noue Tainele m6ntuitoae carc luqeaza c u s f i n l e n i e i n d u m n e z e i r e ac e l o r c e s e desavdrGsc.Lauda aceasta*unii o numesccuv6ntare'delaud& alfi simbolulcredinlei.!. ultu' mullumtre Drecrln socotesc,mai dumnezeiegte, ierarhic4 ca pe una ce cuprinde shnteledaruri ce Cacimiemi separe* laDumnezeu. ne-auvenitdir ca cuDrindelaudatuturorlucrarilordumnezeieqti Taina)a datexistentacu cu privirela noi; (aceastd bunatate{iinlei* gi vieli! noastre9i i-a dat formi prm trumusetilearnetlplce; de chio dumnezeiesc si a licut-o pafia$ad-eo deprindere$i inallime iar vazdndgolireanoastraprin dumnezeiasc'a; ne-arechede daruriledumnezeieqti. neatenlie mat la itareade la inceputprin bunAtalilece ni deplina*de.catre le-apregatit*giprin indugirea El a celor ale noastreil pnn lransmlterea a celorale salene-afacutsalucram desavArsita noi insinebinele si prin aceastasi ni se diuuiasca impart{irea ile Dumnezeu qi de cele dumnezeieqti/'. $8
spuneteologia*,nu mor{i,ci mutalidin moatte ObservA*cA ei li viata ato-tdumnezeiascaT'). suntinscriqi in sfintele pomelniceale amintirii dumnezeieqti,nu omeneqti intr-o amintire inchipuitd, ci, cum ar spune cineva, in{gmnezeita;prin cunoqtintAcinstitoare$i neschimi s e m e n e ac u b a t i a c e l o r d e s a v A r q i la Dumnezeu, proprie lui Dun.rnezeu.Caci a cunoscut,spuneScriptuta,pe cei ce suntai llti (II Tim. 2,19)qi CinstitdestetnainteaDomnuiui moartea cuvio{ilor sdi (Ps' 115'6),nuintru mindu-semoarteacuvioqilor desAvdrqirea in chip sfAnt,ca cuviogie.$i inlelege-oaceasta aritAnhciatunci candsepun pe dumnezeiescul altar cinstitele simboale* prin care e infdliqat Hristos gi ne impartAqimde El, e de fagainchip nedespa(itceatasfin!ilor.aratandlegaruralor in sfAntauniremai presusdelume, nedesba4ita, cu El.
$10
Acestea fiind sdvdrgitecu sfin[enie duPe rAnduiala spusa, ierarhul, stind inaintea preasfintelofsimboale,iqi spalamdinile cu apa*,impreunacu cinstitatagmaa preolilor. Si tiinacl, precumzice Scriptura,cel spalat* nu u.. neubie de altceva dec6t de spalarea vdrfurilor* sau a celor din urmA ale sale (cf. Ioan 13,10), prin cura[ireaaceastaa v arfurilor extremelorsi va afla fn preasfadtadeprindere a asemAnariicu Dumnezeu; iar pdqind cu bunatatesprecelede al doilea,va fi nerelinut si dezlegat,ca unul ce e unificat pentrutotdeauna;li intorsiaraqispreCel Unul in.chip unitar, iii va face intoarcereaneprihanitaqi nepAtata,pAstrAndqi intregimea asemAnarii cu Dumnezeu.Iar vasulcel sfdnt*de spalat, precum am spus,era gi in practica ierarhiei de el ielei dupalege.De aceeaacumaminteqte la spalareamainitor iertuhului* )r-a Preo[ilor. Darcei ce pagescacum sprepreasf6ntafqcrale sfintitoareirebuie sa aibi curate* qi ultimele inchipuLnale suflerului9i sA se apropiede^ea $s printi-o asemAnare cu ea,duPaputinla.Astlel, vor stralucimai lumidumnezeieqti iratarile Iar prin citirea sfintelor diptice* dupi sirupresusde lume vor mai qi luminii razele noase vlelult ln pomeneasc ce au cel se tareaDacii, p r i n I u ciul oglinzilor* t r e a c A * i a f a c e chip iuvios* qi au ajuns la desAvirqireaunei deplina mai lor asemanatoare tn9i mai strAvezia pe ne nol care neschimbate. virtuoase vieii ierarhudeamnaqi ne cilauzeqtela o deprinderefericita strAlucirea luminilor lor. Iar spAlarea virfurile ultimilor pinA la preolilor a lui* prin asemasi dumnezeiesc chip de veinicie 5ila o preasiintelorsimnareacu'ei,iar pe ei ii declarAca vii 9i' precum parli ale ior se face in fala
Astfel, lAudatacu sfinlenie iubirea dum' nezeiascade oameni sepuneinainte dumnezeiascapline* acoperitAgi potirulbinecuvAntarii. sarutare*-li Se fate apoi pieadumnezeiasca rostireatainica!i mai presusde lume a sfintelor diptice scrise.Pentru-canu se poateinfaptui spreCelUnul qispre impreunanoastrAinAllare imbartasireade Unul, avdnd desparlili pe aceiade unireaintru pacecu noi' Ceci' daca, Celui iluminagi de vederea 9i cunoa$terea. Unul n6 unim in adunareaunitara qi dumnezeiasca,nu mai suportAm sa cadem in Doftele*impanite,din caresenascduqmAniile pamanteqtiii patimaie fala de cei de aceeasifire*. Deci, aceastaviala unitara$l o cereca pe o legeslujbasfinta nedespanita cu (ierurliai a pacii. unind pe cel asemene.a iel asimeneh$i despa4ind9i vederile dumnezeiegtigi unitarede celeimparlite'6.
82
Despre lerarhia Bisericeasci boale, ca in fala lui Hristos care vede toate s i n d u r i l e n o a s t r e c e l e m a i a s c u n s e .E iurAgirea extremA* ce patrunde in mArunhiel; atotcunoscutede El qi de judecalile lui Dreadreptesi de neocolit.Astfel se une$te ierarhuliu celedumnezeiegti 9i lauddndsfintele lucrari (ierurgii), lucreazAcele atotdumnezeiegtigi aduce"subvedere*cele liudate80' $lI Iar care spunem ca sunt* lucrArile dumnezeiegticele pentru noi se va arata,pe cat estecu putinta,in cele urmatoare. Dar nu sunt in staresa Ie spun pe toate' cu atatmai putin sa le cunoscin chip clar pe toate si sa le fic cunoscutein chip tainic Aialtora.$i idt suntde laudategi slujbelesaviuqitede dumnezeiestiiierarhi urmlnd Scripturilor'o vom spunesi noi, invocaurdin ajuior contribulia* invdtalurii ierarhice.Firea omeneascA*rostoeolindu-sede la inceputin chip nebunescde la a trecut*[ao vialamult bunatitiledumnezeiesti imDatimitasi la un sidisitin moarteaaducatoare Caci d6sparlireaPierzitoared.e de'strictrciune. bunAtategi cAlcareasllntel randutell adevd,rata de din rai l-a predatpe i:elce s-asustrasjugulrri viala facaior,poinirilor proprii* 9i aunaginlor ale vraJmalulul.)l atrigdtoare*Si vatamatoare Drin aceastai schimbatin chip jalnic veqnicia iu moartea. Iar primind ca inceput al sau naqterea stricatoaie,aceastal-a dus cu dreptatela un sfdrsit* corespunzatorinceputului*' Iar prin aceasta,cazAndde bunA voie din viala dumgi inAllatoare*,a fost dus sprestarea nezeiascA din urmi-contiarA. spre instrainareamult abatutade la calea oatimasA*.Iztr rAtAcitA-Si existent hreaptaspreDumnezeuCelcu adevArat si supuriindu-semullimilor apostate.piera demonilor'a uitatci iatoai,osi rau lucrAtoare nu sluieite lui Dumnezeu'nici celor iubili' ci de aceqtidtrgmani dusmaniior*.Si folosindu-se qifiia mila.a.cazutin chipjalnicin cele necru[Atori ce nu suntf sl m prurleldlaplelru' iubire de oameni* a Dar atoinemareinita bunatAtiidumnezeiesriiobArqiin-a renunpt nici acum ia lucrareade-sinesi blina de bunatatea cu adevarat fapdenoi*,ci iacimdu-se Providenlei iri chidnepacitos,deloatecelealenoastre Dartasa. icf. Evr. a,l5) si irnrrdu-secu smerenianoastra impreuna cu deprinderea*lucrarii proprii cu deiavanireneami:stecata $ineciuntila.ne-adaruit cu ea-ca unorade-unneam nouasi conrtrniunea cu eaii ne-a lacut partaqiai bunatr$or proprii'
desfiinpnd stdpdnireamullimii apostateasupr.t noastla,cum spune tradilia ascunsd.nu cu puterea*,caree mai taredecAta aceleia,ci prin Scripturapredatanouain mod tainic.indreptatA Ps'.96'l)' prin'dreaftajudecata;i drcptate.(cf' Si a schimbatalenoastrecu totut Impotnvalor cu bunatate. Mintea neluminati a noastraa umplut-o lumina 9i de o abundenti* atotdumnezeiascA lipsaei dechip a impodobit-ocu liumuselile* Iar locagulsufletuchipurilordumnezeieqti. l u i ' f i i n t e i n o a s t r ei n c i i n e d e p l i nc a z u t eI - a e l i b e r a fd e p a t i m i l e l o a r t e t t r A t e x .d e i n tinaciunile-stricacioase,arAtandu-ne inalfarea mai presus de lume qi-vieluirea i n d u m n e z e i t i i n a s e m d n a r i l es f i n l i t e u l e n o a s t r ec u e a ,p e c a t e s t ec u p u t i n l a n t . $12 Dar cum am putea noi Primi unitar Pe Dumnezeualtfel decit prin amintireamereu r e i n n o i t a a p r e a s f i n t e l o rl u c r a r i d u m nezeieqti,prin sfintele rugaciuni qi slujbe ierarhice*? Caci aceastao facem spre amintirealcrr,cum spunScripturile(cf' Luc. 72'19). De aceeadumnezeiesculierarh stind la dumnezeiescul altar lauda sfintele fapte dumnezeieqtipomenitealelui Iisus,faptealeproniei pe careEl le-a savdrqit,dupa atotdumnezeiegti, Scripturi,pentrumantuireaneamuluinostru prin'bunavbireaTatalui in Duhul Sf6nt.Dupa ce le-a laudat* qi a privit cu ochi inlelegAtori vederealor spirituald, trece apoi la sf0nta lor sdvirqire simbolicA, potrivit tradiliei dumnezeieqti.De aceeaslaveqtepe Dumnezeucu evlavie qi ierarhic dupd laudele sfinte ale.fap-' telor dumnezeiegti,strigdnd mai intdi cu cAtreEl: Tu ai zis,fuceliaceastaintru sfurtenie sA p o m e n iet uM e a ( L u c . l l . l 9 ) . A p o i .c e r A n d iie facut vrednic de aceasti sfAnta lucrare mAntuitoarea lui Dumnezeuqi sasavArqeasci p r i n a s e m i n a r e al u i H r i s t o s c e l e d u m gi nezeiegtiqi saIe transmitain chip at-otsf0nt, ca cei ie se vor impdrtagide cele sfinte sd se i m p a r t a q e a s c ic u s f i n ! e n i e c u - c e l c e aducesub sivirr;egtecele preadumnezeieqti, vederecele laudateprin simboalelece se aflA de fala in chip sfdnt82.Caci descoperipiinea acoperita* gi neimpa4ita qi desfacind-o in muLteqi impar[ind potirul cel unul tuturor, inmullegte simbolic unitatea qi o imparte, savArgindprin aceastalucrarea cea sfantd.
83
Despre Ierarhia Bisericeasca Caci Iisus cel Unul qi simplu* qi ascunsca dumnezeiesculatotincepAtorulCuvAnt a venit din bunatateqi cu iubire de oameni,prin noui la stareacomintrupareaceaasemenea pusA'givAzutAin mod neschimbat5i a infAptuit i,u bunatate comuniunea noastra unificatoarecu 8183.$i astfela unitcelesmerite ale noastrecu cele ale lui in mod culminant*, dacasi noi ne armonizi.rncu El ca madulareale truouiui iui (cf. I Cor. 12.27)in aceeaqivia{a intreag6* qi dumnezeiasca.$i nu rAminem aqa, neannoniiali, nici nealipili qineconvieluitoricu madularelelui dumnezeieqti9i preasanAtoase' cacinu ne lasaomordgide patimilepricinuitoare de stricaciune.CAci,dacadorim comuniuneacu El, trebuiesatindem gi noi* spreatotdumnezecu iascalui viala dupa tnrp 9i prin asemdnarea sfdntaei nepacatuire,sd alergamspreo vreluue in intregim-ede chip dumnezeiesc.Cdci aqani seva dtiruiqinoui comuniuneacu celcene vom lace asentenea.
impartasanie,termina cu sfinta mulgumirex adusacu sfinlitacomunitatea bisencii.Caci imoirtisirea broprie premerge transmiterii* imbarraiirii si^primireapropriea Tainelor.imoairltil ior tiiriice. Clici aceastaestebtrnaini o i m i r e , r i n d u i a l a o b l t e a s c aa c e l o r dumnezeieqti:intAi se face partaq 9i se implinestesfinlitul cu celeqs 5s vor 'de conducAtor altora. apoi le la Dumnezeu harui'Oe el transmite5i cekrrlalli. gi cei ce sefolosescde invAlAturile De ace-ea inaintede a-;i {i cu indraznealA* dumnezeiesti* facut vieluireaqi deprindereapotrivita cu-ele in atarade sf6nta suntcu totul neiurali 9i 1inu1i Cici. precirnrfiinlelemaisublingi rAnduiala*. mai straveziiseumpluceledintAiderazacevine de la soare,transmilAndtoatAlumina reva{sau in ele celorde dupA'ele,cel ce nu s-afacutprin toatA deprindereadeplin asemenealui Dumnezeu nir trebuie sa-indrAzneasci*sd se socoteascepe sine transmilatorapt* catre.alliia sausi se aratemulocltor tot ce e dumnezeiesc al insuflariigijudecaliidumnezeiegti*+.
$13
$15
Acesteale arataierarhul,prin astfelde acte slinte, aducAnddarurile acoperitespr€ aratare. dupace a impartit unitatealor in multe 9i prin unireala culrirei celor impA4itecu cei cirora se dau,infaptuindcomuniuneainlre cei ce se in acesteainmod Caciinfatiseaza imoa.Lrtasesc. serisibil,aducAndu-lsu-bvederea*noasra in mod desavirsitpe Iisus Hristos,viala noastra spirituala,in inipuri. CaciEl. fiind ascunsdupa dumnezeireprin intrupareaceaneartestecata'a luatchip din^noi*,veriinddin unitateaceadupA fue in inod neschimbat,la stareanoaslraimDanita:iar prin aceastabinefacitoare iubire de bameni.a chemat neamul omenescla impafla$ircade Sine$i de bunatalilesale'd.acine lul vlala' pnn innoim cu atotdumnezelasca noastra,dupaputere.cu ea,9i prin a^semanarea ne lacemcu adevarhtpartaqidesavdrqili aceasta ai lui Dumnezeu* qi ai celor dumnezeieqti.
DupAce s-aadunattoataceatapreotilorin ordineierarhici qi s-aimpartaqitde cele atotdumnezeiegti,terminacu o sfAntamullumire, recunoscendpe masura lor faptele dumnezeieqtigi laudind haruriledaruite.Iar cei ce nu se impartaqescde cele dumnezeieqtiqi nu le cunosc, nu participa la mullumire, deqi sunt dupa firea lor darurilepreadumnezeieqti vrednicede mullumire Deci precum arn spus,ace$traca uill ce de daruriledumn-au voit saseimparta$easca nezeieqti,au ramasnemulgumitorifalAde nesfirqitele daruri ale faptelor dumnezei-eq_ti. Gusrali, spuneScriptura,gi vedeli (Ps. 33'8). Caci prin sfdnta* experienla(initiere) a celor dumnezeieqti, cei ce le-au experiat (cei iniliali), cunoscmarile daruri aleharurilor.$i vazAnd inal[imea qi marimea lor atotdumlaudd nezeiasci,prin impirtagireapreasfAntA, s14 cu multumire faptele bune mai presus de lmparta5indu-seqitransmipnddumnezeiasca ceruri ale dumnezeieqtiiobdrgiia lor.
Capitolul IV I. Despre cele sdvdrgiteinMir Si dispre cei desdvdrSili in el Deqi sunt atat de mari Tainele preasfintei
84
sinaxe qi atdt-de bune vederile inteligibile (spirituale) ce infiptuiesc in mod ierarhic comuniunea qi unirea noastra cu Cel Unul, totugi mai este qi o alta sfantA lucrare de o
Despre Ierarhia Bisericeasci ffeaptacu ea. Taina aceastao numescinvatatorii noqtri Mir. Cercetind deci parlile ei dupa sfintele ei chipuri,ne vom inallaastfelprin vederi(conspreCel Unul* allator in templari)^ierarhice odrtileei6).
,
IL Taina sfinEirii Mirului
in acelagimod ca in Sinaxdse slobozesc cetelecelor nedesavdrqilidupa ce s-a facut inconjurul ierarhic al intregului sfAntlocaq cu buna mireasmd* qi dupA sfAntarostire a psalmilor qi citirea atotdumnezeier;tilor Scripturi. Apoi ierarhul,ludnd mirul, il aqaza pe dumnezeiesculaltar, acoperindu-lde jurimprejur cu douasprezecesfinte aripi, in vreme ce toli cei de fala cAntacu glas preasfdnt, sfdntacintare* a proorocilor de Dumnezeu insuflati. $i, dupa ce el a isprAvit rugaciunearostitain fala lui* (a mirului), se foloseqte de el in preasfintelelucrdri de sfinlire a celor inchinate lui Dumnezeu gi pentru aproape orice lucrare ierarhici sfinlitoare. I I I. Tdlcuir e duhovniceascd $l inillarea incepdtoare produsd de aceastA prin cele ce se sfAntalucrare desavArgitoare sav6rqescin chip sfdnt cu sfAntul Mir, socotescca aratAca barbaliicuviogiau in mintea lor ascunsasfinlenia qi buna mireasma.Ea Ie porunce$tebarbalilor sfinlili* sa nu-qi faca aratate frumoasele gi binemirositoarele asemanariin virtute cu Dumnezeucel ascuns, spreslavadeqartd. Caci binemirositoarelefrumuseli ascunse gi mai presusde minte ale lui Dumnezeusunt neprihaniteqi se aratdin chip spiritualnumai celor inEelegatori,voind sd aiba necorupte chipurile virtulii din suflete.FiindcA forma* bine imitata, dar nedefinita a virtulii de chip dumnezeiesc,tinzAnd spre frumuselea ei spirituala gi binemirositoare,igi da astfel c h i p u l ^ e i g i i n f a p t u i e g t ec e a m a i b u n a imitatiedn. $i, precum in realizareachipurilor sensi-
bile, daca zugravul privind neclintit spre forma modelului nu e atrassprenimic altceva din cele vaizutesauspreceva deosebitde el il varedapeinsuqicelzugrAvitaqacumeste:un dublu al originalului (de e ingaduit* a spune aceasta)gi va aratape cel real in asemAnarea lui qi modelul in chip* qi pe fiecarein fiecare afarAde deosebireade fiinla, la fel privirea intinsa qi neabatutasprefrumuseleabine mir o s i t o a r e g i a s c u n s av a i n t i p a r i f o r m a * nedeosebitagi de chip cu totul dumnezeiesc iubitori de frumusefegi in mintea zugravilor bundtate8T. in mod cuvenit* deci, zugravii dumnezeieqtiumplAnd inJelegerealor de chipul bine mirositor mai presusde fire qi de frumusetea spirituala neschimbatanu mai activeazif nici una din virtulile din ei prin care imita pe Dumnezeu ca sa fie vAzutA* de oameni, cum spune Scriptura (cf. Mat. 6 , 1 ; 2 3 , 5 ) .C i p r i v e s c c u s f i n f e n i e ,c a i n chip, in mirul dumnezeiescpreasfintele taine acoperiteale Bisericii. De aceeaqi ei, intiparind sfinlenia virtulii de chip atotinliuntrul minlii careimita pe dumnezeiesc Dumnezeu qi care e zugravita dumnezeieqte,privesc numai la inlelegereaarhetipica (dumnezeiasca).$i nu numai ca lor, ci nici sunt nevazutide cel neasemenea ei nu sunt atragi spre privirea acelora.De a c e e a ,c o n s e c v e n l ic u e i i n q i q i , n i c i n u iubesccele ce par, zadamic,bune qi drepte, ci pe cele ce suntcu adevaratastfel.Nici nu cauta spre slava socotita de mullime, in mod prostesc,fericita, ci judecd prin ei inqiqi binele qi riul, ca unii ce, imitAnd pe Dumnezeu,au ajuns ei ingiqi chipuri dumnezeiegtiale bunei miresme* a dumnezeirii care,avdndde la Sine buna atotincepatoare mireasmd adevarata,nu se schimba dupa pdrerea celor mul1i, ci igi arata realitatea nefalarita in chipurile ei adevarate. $2 Dar. dupa ce am vdzut frumuseleadin afarda intregii sfinte qi bune lucriri, vino si privim la frumuseleaei mai dumnezeiascA. Caci, odata ce ea insaqi igi inldturd valul, vedem fericita stralucirescanteietoare a celor aratate, sffalucire ce ne umple gi de buna mireasmAdescoperitacelorinfelegatori.CAci
85
Despre Ierarhia Bisericeasci iaraqibiruili de pdcate.Pe cei ce nu sunt?nca nici lucrareasfinlitoarevizuta a mirului nu le este celor din jurul ierarhului necomunicati atotsfintti ii curalAcu desavirqire,iar pe cei sfinlili ii duc* la chipurile dumnezeiegtigila pAnA. la gi nevazutdci, dimpotriva, strabdtAnd 6i si Aandu-levedereamai presusde cei mul1i, vederile lor r;i la impdrtagirile de ele. In de ei cu sfinlenieEi despartitA_in sfdrqit, pe cei atotsfinlili ii statomicescin e acoperita -ierarhic de mullime. Caci raza celor ved6rile-fericite gi duhovniceqticare ii fac mod atotsfinteluminAndbarbalilorindumnezeigi'ca unitari*, umpl6ndu-i qi unindu-i cu Cel unorace suntiffudili in chrp curat qi nemijlocit Unul88. cu cele spirituale(inteligibile) qi umplind putede buna rile lorinplegatoare,in chip dezvA'luit, $4 mireasmd,nu inainteazala fel spreceeacee mai jos, ci fiind vazutade ei ca de cei ascunqi*_in Dar ce*? Oare sfdnta lucrare tainici de cele spirituale, e acoperita qi ferita celor ei, subghiciturile* (enigmele) acum,privitA in sfintelechipuri 9i vAzutAqi neasemAnatori aripilor. Pe de alti parte tocmai prin. aceste l u c r a t a m i j l o c i t d e c e i a t o t s f i n l i l i p r i n i n a l J A r i l e i e r a r h i c e , n u s l o b o z e $ t es p r e ghicituri treptelebine ordnduiteale celor mai grupurile nu cu totul curate, lor miisuri. neamestecare sfintei potrivit jos indl[ate sunt de de care am facut pomenire, in acelaqimod ca qi sinaxa?Pentruci le-am spusacesteade $3 multe ori, socotesccA e de prisos a le repeta prin aceleagicuvinte gi a nu privi pe ierarh trecdnd in chip dumnezeiescla cele urlucrare sfdnta sPus, precum am Deci, avind mirul dumnezeiescacoperit matoare tainica laudatade noi acum este o lucrare douisprezece aripi qi desavArgind cele de celor puterea rdndul din desAvdrgitoare li p r e a s f A n t al u i r a r e s f i n l i t o a r e a l u i ' S A ierarhice*. De aceeadumnezeieqtiinoqtri compozilia mirului.esteo invafatori au socotit-o qi pe ea de aceea-gi spunem deci cA materii binemirositoare, d e c o n c e n t r a r e in treaptaqi lucrare cu ceeace se savdrgeqte bogat calitalile lor bine sfanta sinaxa,infaliqAnd-oin cea mai mare avdndin ea in chip cei ce seimpdrtaqesc de aceea mirositoare $i tainice' partein aceleagichipuri qi rAnduieli de ea seumplu qi ei de acestebunemiresme' din fel la pe raspAndind vedea ierarh vei $i lor de mirul l,oculmai dumnezeiescbuna mireasmaspre pe mAsuramarimii impartaqirii binemirositor.Dar suntem incredinlagica cele sfinte urmatoare qi aratdnd prin intoarfiind bine miIisus cel atotdumnezeiesc, cereala acelagiloc, cum face partaqipe toli presusde fiinla, esteCel d e c e l e d u m n e z e i e g t i * , d u P a m d s u r a rositorin chip mai de undele sfinpniei lor, dar dumnezeirearamane cu ce umple inlelegerea noastra dulcegi.Caci, totul nemicqoratdqi nemigcatAqi stAndinmod spirituale ale dumnezeiegtii sensineschimbat la temelia insuqirii ei dum- daca* percepereabunelor mirosuri bile umple de o buna simfire qi hranegtede nezeiegti. multd placere puterea deosebitoare a orLa fel (se pot vedea) cAntirile gi citirile ganelornoastremirositoareqi daci ceeace Scripturii cum ii pregatescpentru naqtere(ii percep e nevitamator 9i are in sine ceva inlierea mosesc)pe cei nedesavdrqilipentru cu buna mireasmd,in chip corespunzator purfatoarbde viala gi cum pricinuiescsfiinta poate spune qi de puterile se asemAnator inlAtura rele sau intoarcerea celor stapanilide rdmasenecoruptede frica gi atracliileplAcutede la energumeni*qi noastreinlelegatoare, in funclia naturald rdu, spre vreo inclinare de chip gi puterii le arata virful deprinderii cAvor percepe, a calita[ii lor deosebitoare*, dumnezeiesc,pe masuralor. Prin aceastaei d u m n e z e i e q t ig i a l u c r a r i i m a s u r a d u p A ba contrare,puterile ingiqi vor inspiiminta a minlii spre corespunzatoare deschiderii voi aducetamiduire qi altora.Caciimitind pe mireasmAcu buna dumnezeiesc, ce e ceea nemiqcarea ei vor numai avea Dumnezeunu vor umple de gi se Dumnezeu in din propriile bunatali gi lucrarea impotriva obdrqia atotdumnezeielti. a hranei dulceald sfAnta ce celor gi Iar vor altora. darui celoi reie, ci o Deci compoz(ia sirnbolicAa mirului, ca o s-aumutat de la cele rele la o minte* sfinlita' a celor farAforma,ne prezintape lisus formi nu fie ca sa sfAntA le insuflA o deprindere 86
Despre Ieprhia Bisericeasca ca pe Cel ce este izvorul imbelqugat* al bunelor miresme dumnezeiegtiperceputede noi. CAci raspdndeqtepreadumnezeieqtile miresme corespunzatoareobArgiei dumn e z e i e g t ic i t r e i n l e l e g e r i l e c e l e m a i asemanatoarecelor dumnezeiegti.$i aceste miresmeindulcescxminlile cu buna simlire, prin sfintele perceptii, folosidu-sede hrana lor spirituala,prin patrundereala inlelegerea acestorminli a raspAndiriibunelor miresme, de careseimpartagescin chip dumnezeiesc8e.
cotesc, insuqirile* netrupeqti ale Serafimilor, descoperite cu sfinlenie de Scripturain ordinele ierarhiilor mai pres u s d e c e r u r i * , i n c h i p u r i l e s e n s i b i l ea l e p r o p r i e t a g i l o rl o r s p i r i t u a l e ; g i l e - a m infAliqat ochilor inlelegAtori. Totugi, d e o a r e c ec e i c e s t a u g i a c u m c u s f i n t e n i e i n j u r u l i e r a r h u l u in e p r e z i n t ao r d i n u l l o r s u p r e mi n m o d p r e s c u r t a ti,n c h i p u r i v o m privi qi acum cu ochi deplin nemateriali lumina lor cea mai asemeneacelei dumnezeiegti.
$s Este vAdit, precum socotesc,cA rAspAndirea bunei miresmedin izvorul ei e in oarecare fel mai aproapede fiinlele cele mai presusde noi, ca fiind mai dumnezeieqti.De aceeao qi arata acesteagi o lac sd pitrunda in foarte marea stravezimea lor qi sa se reversecu imbelgugarein putereadoritoarea perceptiei lor ca minli* qi pestemarginile lor, strAbatAnd prin toate pa{ile; fiinfelor infelegAtoareinferioare, care nu sunt la fel de capabile si primeascAvederea qi impartigirea suprema (buna mireasma),li se ascundeprin nepnhanire,de vreme ce aceastase transmitepe masuracelor ce sepot impartaqi,prin puterea lor de a fi inspiratein mod coresputtzitorlor, de obdrqia dumnezeiascA.Dintre sfintele fiinle mai presusde noi, treaptasuperioaraa Serafimilor, exprimata prin chipul celor doudsprezece*aripi, care sta qi e aqezatain jurul lui lisus, le covarqe$tepe celelalte,pe cdt ii este ingaduit, prin prea fericitele ei vederigi e umplutade darurileatotsfintece le primegtein chip sfAntdin raspdndireaspirituald a lui. De aceeainalla, ca si vorbim sensibil, cu guri netdcute teologia* (inva[atura d e s o r e D u m n e z e u ) m u l t c A n t a t a .C a c i minlilor mai presusde lume este cunoagterea este neobositagi dragostealor dumnezeiasca nesfArqitagi se afla mai presusde toata rautatea* $i uitarea.De aceea,precum socotesc, netAcereacintArii lor arata cunoagterea*9i inlelegerealor vegnicaa celor dumnezeieqti, mereuincordatagi plina de toatdmullumirea gi nemutatanicicdnd sprealtcevaeo. $6 Agadar, am vazut bine, precum so-
$7 Deci* nesfdrgitelelor fele gi multele lor picioare infaliqeaza,precum socotesc,caindreptatespre pacitalilelor multvAzatoare gi inlelegerealor luminile atotdumnezeieEti in neincetati miqcareqi in mare inaintare in b u n A t a l i l e d u m n e z e i e g t i .I a r n u m d r u l ingesit* al aripilor lor, cum spun Scripturile, nu cred cd arateun numArsfAnt,cum li separealtora,ci ca atAtprimele,cAtqi cele mijlocii* qi de pe urma puteri inlelegatoare qi de chip dumnezeiescale celei mai inalte fiinle qi treptedin jurul lui Dumnezeusunt inallate gi eliberatede toate cu desAvArqire gi mai presusde lume. De aceeapreasfAnta i n J e l e p c i u n ea S c r i p t u r i l o r d e s c r i i n d c u sfinlenie chipul* aripilor* agazaaripile in jurul madularelorlor prime gi de la mijloc qi al picioarelor lor (cf. Is. 6,2), dAnd de infeles inariparealor totala qi deplina lor pulere {g-a se inAlla spre Cel cu adevirat exrstent
s8 Iar dacaiqi acoperdfelele* qi picioareleqi zboardnumai cu anpile de la mijloc, in[elege cd insdqi treapta de deasupraa celor mai inalte fiinle esteplina de respectfaladeinlelesurile mai inalte qi mai adAncidecAtele ;i se inallA numai prin aripile de la mijloc in mod simetric (potrivit cu putereaei) spre vederea lui Dumnezeu,supunandpropria viala r6ngi fiind indrumatede duielilor dumnezeiegti ele sprerecuno;tinlafalade Dumnezeu'-.
87
Despre Ierarhia Bisericeascd
$s Iar spusaScripturilor caunul srrigd cdtre oltul (ls. 6,3), socotesccA inseamna cA-qi ffansmit cu imbelqugareunii altora inlelesurile vederilor lui Dumnezeu.Dar e vrednic de mengionatqi aceea*ca limba evreiascAa Scripturilor da acestorpreasfintefiinle numele de Serafimi, pentru cA via[a lor dumnezeiascaesteirSpod neschimbatinfocatA gi suprafierbinte'-. $10 Dacl, deci, precum spun tAlmacitorii cuvintelor evreieqti,prea sfinlii Serafimi au fost numili de Scripturdca cei ce aprind qi infierbAnta,prin acest nume care explici d e p r i n d e r e al o r f i i n l i a l a * a r a t d , i n t r - o inf-aligarede chip simbolic, puterile mirului carescotla ardtareqi fac si seraspandeasca lucrarea pricinuitoare de miros a mirului dumnezeiesc.Caci fiinta cea mai presusde minte. rAspinditoare de bunA mireasmd, iubeqtesa iie miqcatdspre ardtarede cdtre minlile infocate gi prea curate qi daruieqte in rAspAndiriimsuflirile ei atotdumnezeieqti belsusatecelor ce o cheama,in mod mai p..iui de lume. Deci treaptacea atotdumnezeiascia fiinlelor mai presusde lume nu a fost lipsita de cuno$tinta* lui Iisus, care ca s-a pogorat* ca se ob6rqieatotdumnezeiascd ne sfinleasca.Ci-l inlelegein chip sfAntpe El, care s-a pogorAtpe Sine la stareasmerita a noastrdpentru dumnezeiascaqi negraitalui bunitate. $i vaz0ndu-lsfinlit de Tatal* lui qi de Duhul intr-un mod cuvenit omului, a in cele ce cunoscutobdrgialui dumnezeiasca le lucreazi cu putereaobdrqieidumnezeieqti, ramdnAndneschimbatdupd fiinla. De aceea tradilia sfintelor simboale ii prezinti pe Serafimi stAndimprejurul* dumnezeiescului mir sfinlit, cunoscAndgi zugravind pe Hristos, nedeosebitin intruparealui intreagaprin care s-a facut cu adevaratca noi. $i, ceeace eaaratachiarca Hristos e qi mai dumnezeiesc, se foioseqtede dumnezeiesculmir pentru desavlrgireaa tot ce e sfin$t; ara6, dupa ScripturA,pe Cel Sfinlit* sfinlind, ca Unul ce e Acelagicu Sinein toatAlucrareaceabunAa dumnezeieqtiiobArqii.De aceeaqi darul qi a sfintei naqteri harul lucrArii desavdrqitoare 88
din Dumnezeu se implinegteprin Preadumdesavirqiriale mirului*"+.Pentru nezeiegtile aceea,precum socotesc,ierarhul vArsAnd mirul in cristelnilacuralitoareprin tumari in chipul crucii aduce sub vedereaxochilor vAz-atoride Dumnezeu pe Iisus, ajuns prin cruce pina la moarteacea pentrunoi, pentru din Dumnezeuqiscufundat*, noastrA naqterea p r i n i n s a q i p o g o r a r e ad u m n e z e i a s c aq i nereginutd*,ca sa scoatacu bundtatepe cei botezagiin moartealui*, dupacuvAntultainic al Scripturii(Rom.6,3),din vecheaprApastie a mo4ii pricinuitoare de stricaciuneqi si-i reinnoiasca spre existen[a indumnezeitAqi veEnica. $ll Tainei Deci qi celuice a pnmit desivdrqirea preasfintea naqteriidin Dumnezeu.ungerea a mirului ii daruiegtesalaqluirea ilesavir5itoare D u h u l u i d u m n e z e i e g t ioi b A r q i i .p e c a r e o inchipuiestesfinta hsirare a sinlboalelor.Caci insusi Ce[ ce s-a sfin[it pentrunoi ca om* din obArqii.ii bunatate,prin Duhul-ddmnezeieqtii daruiegte-prin deprindereadumnezeierii* fiintiald Duhul atotciumnezeiesce5. $12 Dar inlelege-o $i aceastain chip ierarhic, dumnezeiesculuialtar* odatace qi desavArqirea pentru rAnduialapreasfintelorlucrAri sAvdrgite pe el se face prin turnarile preasfinte,ale atotsfinftului mir. Fiindca aceastdlucraredumnezeiascimai presusde ceruri gi mai presusde fiinli e inceputul qi fiinla qi puterea a toatasfinlirea dumnezeiascda desavArgitoare noastra. Caci atotdumnezeiesculnostru altar este Iisus*, obArqiadumnezeiascda sfinEirii dumnezeieqtilormin1i, in care, dupa dumnezeiasca ScripturA, fiind sfinlili qi adugi ardere de tot in chip tainic*, infaptuim aducereanoastra.Deci sa vedemcu ochi mai altar (in presus de lume atotdurnnezeiescul c a r e s e d e s A v d r q e s cA i s e s f i n f e s c c e l e sdvArqite),ca desavArqitde cAtreinsuqipreadumnezeiesculmir. Caci Iisuscel atotsfantse sfin{eqtepe Sinepentrunoi qi ne umplepe noi de toatasfinlenia,cele ce se sivArgescin chip i c o n o m i c c u E l t r e c A n d u - l el a n o i d i n bunatatealui, ca Ia unii ce suntemnascufidin
Despre Ierarhia Bisericeasca Dumnezeu96. De aceea,precum socotesc,avdnd in minte tradi[ia ierarhica dumnezeiasci,conducdtorii dumnezeieqti ai ierarhiei noastre numesc aceastapreaveneratalucrare Taina sfinlirii mirului*, linind seamade ceeace se in mod real. Ea s-ar putea numi sAvdrgegte Taini qi pentru Dumnezeu. Prin amindoua intelesurile ei laudd lucrarea dumnezeiasci tainica a ei. Caci e Taini pentru El atit.prin laptulcA se sfinle$teca un om pentrunol. cat qi sfinleqteca qi'prin faptul ca desavirgegte luirare a lui Dumnezeu toate-* cele ce se
desdvdrqescprin ea. Iar de sfdnta cintare inspirataa proorocilor stapaniFde Dumnezeu, cei ce cunosc limba evreiascdspun* ca ea cuprindelaudalui DumnezeusauLaudali pe Domnul. Deci dupi ce toati sfantaaratarea lui Dumnezeu* qi lucrare a lui a fost vdzutd in compoziiia variataa simboalelorierarhice, nu este nepotrivit sA ne amintim de cantarea de laudd a proorocilor, inspiratd de Dumnezeu.CAci ea inva[a limurit 9i in chip sfAntca faptelebunede obirgie dumnezeiascA sunt vrednicede laudieT.
Capitolul V I. Despre sflngiritepre:olesti
Caci acesteamijlocesc sfintelor treptede
rorl puieriti (despre trepiete, situiririte ill"i,lif"iJ.?Xjlffi:? fiol"-*ilLli"'?,1: -ale de sine
obdrqiei dumnezeie;ti cratoare existenta 9i desavArqita'a minfilor dumnezeieqti9i de inlelepciunedatitoare' Aceasta este preadumnezeiascalucrare Iar treptelede sub primele fiinle' ca unele sfintitoarea mirului. Dar e timpul ca dupa luiriallate prin acelea spre iluminarea ce sunt la cra,rilesfinlito-" du*.,er!i!]iffit-.di;), a dumnezeieqtii dumnezeiasca lucrarea pll pr.ote$ii, deosEbirile*, infatisam rreptele $1
;ffiiii;'iil"{"-;i'iliiii.'i:;;i;;'iili';il Xii;;.i#;;#"L;;i;;i;'ir.i
"i-t'iil
bua'eii'suntsiseilrmesccuadevarattreptele careauprimitdesavireirea'
DupA ierarhiaaceea*cereascaql mar presus d'e lume, obirqia dumnezeiascA aducdndu-gidarurileei preasfintecu bundtate la noi, car'e suntem, dupA ScripturA,copii' ne-a dAruit ierarhia cea dupa Lege* ca prin ca ale adevd'rurilor, nistechipuriintunecoase prin niste asemanArifoarte depirtate cu ca prin niqteghicituri inodelelb(arhetipurile), (enigme)greu de inleles,ca prin nigtere^flexe lor intr-o ce ai in ele lumina corespunzatoare vedereacoperita,care nu e u$or de distins*, fiindca aceeanu vrea sA lumineze in chip vatamatores.Lucrarea acestei ierarhii dupA $2 Lege* constain inallareacelorlallispreslui i r J a d u h o v n i c e a s c i .I a r c a l a u z i t o r i is p r e Am vizut cd preasfdnta* ierarhie a l1inlel9r erau cei iniliali in chip sfAntin slujirea iceasta in iqi are.desavArqirea ieruri mai presus de vazut (cf. Ieq. 26,30)de cAtreMoise, cortul din inplegerea dupAputereapropne $rceamal neqi calauzitor*dintre ierartii I-egii. iniliat intAiul dumcelor a Dumnezeu lui mitetiata a 9i cort sfAnt a descris el, exacestui Potrivit nezeiegtiqi in deplina deprinderea asemana'm plicdnd-o ierarhiaLegii' nusfinlenie*, cu cu pe cAt este lui, qi a imitarii cu Dumnezeu lui pe muntele aratat al modelului .nip it-tina luminoasi spre-aceasta putinta.Iar cd,lauzitoare din Lege slujirile toate (cf. 25,40), Ieq. jurul Sinai din fiin1e primele pe are ifand desavarqire prin simboape cei inallali (numind) ifinlili qi lui Dumnezeu.
celei pentrunoi, pe de o parteferita qi scapata de ce6ace e lipsii de rdnduiala,de frumuseleqi de amestecare,pe de alta intr-o !um11se19' intr-o randuialaii statomiciq.aritatAin sfintele lucrdripotrivitetreptelorei. Impa4irea*intreitA aintreeii ierarhtiam aritat-o,socotesc.m repteleiniatisatede noi mai inainte.cAndam spus ca sfinta hoastratradilie i;i are toatAlucrarea ierarhica imparlita in preadumnezeleltlle Taine,potrivit cu indumnezeiluei cunoscaton qi cu cei iniliali 9i sfinlili penmrele.
89
Despre IerarhiaBisericeascd lele Legii qi pe misura lor la o iniliere mai deplinA.Iar ierarhianoastrao numeqteScriptura o iniliere mai desavirqita*, socotind-o implinirea qi sfirqitul aceleia. Caci este qi cereascaqi dupaLege,pentruca e pdrtalapnn locul ei de mijloc* la ambele extreme,impArtilindu-sede una prin vederile(contemiar de cealalti pentru ilatii[e) inlelegatoare. ca seindepline$tepe de o partein mod variat orin sirnboale sensibile,iar pe de alta e inallataprin ele in chip sfAntspieDumnezeu. Pe de alia parteesteimpA4ita ierarhicin mod intreit*, dupa impArlireapreaslintelorlucrdri ale slujbelor sfinlitoare gi a slujitorilor indumnezeili ai sfintelor* lucrari 5i celor ridicali prin ei, pe masuralor, la cele sfinte. $i fiecare dintre cele trei trepte ale ierarhiei noi*, corespunzatorierarhiei celei oentru 'gi Legii celei mai dumnezeiegtia noastri,-e impariita prin puterea ce o are in prima, in cea de mijloc qi in ultima, impartagindu-se fiecare in chip sfAntqi pe mdsuraei de buna rinduiala a tuturor gi de armoniagi legatura dintre cele ale trepteieiee.
naqteridin Dumnezeuestecea a curatirii 9i a iluminarii luminatoare;a sinaxei*qi a sfinlirii mirului este cea a cunoqtinlei r;i gtiinlei a lucrArilordumnezeieqti,prin desAvArgitoare care seimplinegtein chip sfAntinAllareaunificatoare;i preafericitacomuniunecu obirqia dumnezeiasci.Dar acum*, in cele urmatoare trebuie explicat cinul preoliei, imparlit in buna rdnduiala curilitoare, lumindtoare qi desavirqitoareloo. $4
Legea atotsf?ntaa dumnezeieqtiiobArqii este aceasta:cele de al doilea sa fie inallate prin cele dintAi spre atotdumnezeiascaluminA. Caci oarenu vedem qi substanlelesensibile* aleelementelorcApatrundmai intdi in cele ce le sunt mai inrudite qi prin aceleaigi trec lucrarealor spre altele'l In mod cuvenit deci obdrgiagi temeiulintregii buneorinduiri nevdzuteqi vazuteingaduierazelorlucrarilor dumnezeieqtisdcoboarela primeleminli mai asemAnitoarecu Dumnezeuqi prin acelea,ca prin minlile cele mai straveziiqi mai capabile de impartaqire gi transmitere a luminii, sa $3 lumineze* qi pe celeinferioare,pe mdsuralor. Deci qi acestor prime vazatoarede DumDeci ierurgia (lucrarea sfinlitoare) cea nezeu* le apa4ine* sA aratecu imbelqugare are ca celor de al doilea,corespunzatorrelaliei'dinmai sfAntaa slujirilor desavdrqitoare Drima putere* de chip dumnezeiescaceea tre ele, vederile dumnezeiegtivizute cu ca mijlociepe sfinfenie de ele; le apar(inelor, care au fost de-u.uia1ipe cei nedesav6rgili, aceeade-a lumina pe cei curalifi, iar ca pe bine iniliate in toate cele dumnezeieqtiale ultirna qi ca pe cea carerecapituleazape cele treptei lor ierarhice si inilieze (pe cei de al celor iniliali in de mai-inainte,desavArqirea doilea) in acesteacu gtiin!5, prin lucrare dupa ce au luat $tiinlainilierilor proprii. Ordinul sfinlilor slu- sfinlitoare (desavAri;itoare), jltori* are ca putere prima sA curele*. prin a inilierii gi si puterealucrarii desavdrEitoare i u c r a r i l e d e s a v d r E i t o a rpee c e i n e s f i n l i l i t r a n s m i t i d u p i v r e d n i c i e c e l e s f i n t e l e (nedesavdrgiEi), ca a doua putere aceeade-a aparfinecelor care s-au impartagitcu qtiinfa preoteasca' conducela lumind pe cei curAgili;prin ultima qi cu deplinatatede desAvdrgirea 5i ceamai inaltadin puterileslinlilor slujitori desavir;egtepe.cei ajunqiparta$ide lunrina $5 dumnezeiascAin desAvArqirile*qtiinlei iluminarilor vazute (contemplate).Iar puterea Deci treapta dumnezeiasci a ierarhiilor prima* a celor ce sunt sfinlili esteaceeade-a ii cura1i1i,a doua de-a fi iluminali dupA esteprima* dintretreptelevazatoatede Dumc u r A l i r e , $ i a c e e a d e - a c o n t e m p l a ( d e - a nezeu; ea este cea mai din vArf qi totodam inlelege) unele din cele sfinte; iar ultima gi ultima. Caci de fapt in ea se implinegteqi se tot ordinul ierarhieicelei pentru cea mai dumnezeiascAdintre celelalte este desdvdrqegte aceeacare da qtiinla finalA a in[elegerii sfin- noi. Fiindca,precumvedem,toatdierarhiai;i telor luminari. Deci s-a explicat intreita* are culmeain Iisus, aqagi pe fiecaretreaptaa p u t e r e a s l i n t e i l u c r a r i a d e s A v d r i i r i l o r . ei, igi are culmea in propriul ierarh purtator din Scripturica cea a sfinlitei de Dumnezeu.Iar putereatrepteiierarhuluix dovedindu-se 90
Despre lerarhia Bisericeascl qi de impdrtiqire' De Datrundein toatesfinteleintregimi qi lucreaza lucrarii dumnezeieqti (diaconii) dezbracApe cel ce liturgii aceea In sale' ierarhiei tainele trepte brrn siintitele i-a vine la sfdnta* na$teredin Dumnezeu,de mod deosebitinsA legea dumnezeiascA cu lata haina veche,ba il gi descallaqi-l aSazA imtrepte, celelalte de deosebit rinduit ei, intoarce il qi iaraqi lepadare pentru apus spre ( m a i ) dumplinirea lucrarilor sfinlitoare (cdci aceastaapa4lnetreptel9l i r e z e i e q t i .I a r a c e s t e as u n t * c h . i p u r i l e sDrerasarit c u r a t i t o a r e )p, o r u n c i n d u - ci e l u i c e o u t e r i i dumlucrarilor desavdrqitoareale puterii (la Botez) sa leiede in intregime imline simin toate arata se Care obArqii, nezeieqtii vielii de mai inainte, aratAndu-i boalele cele mai dumnezeiegtiqi in toate bracamintea i n t u n e c i m e a vielii de mai inainte 9i cele sfinte. orinduirile sa selepedede celenelurninate 9i invatindu-l Caci deli se stivArqescqi de citre pre.o[i* cele luminate.Ordinul liturgic la sa tr'eacA simbolice, lucrari preacinstitele unele din (diaconesc) estedecicuralitor'El inallape cei dar preotul nu va implini 9i sfAntanaqtere spre sfinlenie,spre lucrarile lumidin bumnezeufara mirul preadunlneze.iesc, cura!i!i a le prcolilor Si curallndpe cel n o a s e nici nu va sivirqi Tainele dumnezeteqttt (nebotezafi)ii pregate;tespre impArtAsiri,fara sa lie aqezatepe preadum- nedesdvdrqili p i i n iluminarile qi invalAturile n a s t e r e B a n e i e i e s i u la l t a rs i n t b o a l e l ei m p a r t a q i r i i . ale Scripturii'Dar ii ;i desparte' curititoarb spre rinduit fie sa preot fara va fi nu nici el pe cei nesfinlili de cele aceastaprin sfinlirea ierarhica. De aceea spre nearnestecare, ierarhica aqaza rinduiala aceea De siinte. leeea dumnezeiascaa atribuit sfinlirea* cA inindicAnd sfinte+, uSile la acesta cinul dumnezeiestre-otelorierarhice5i sfinlirea sfinte cele (spre la Botez) vin ce celor trarea c u i u i m i r q i S i d n t aT a i n A a a l t a r u l u i i n sfinte. cA complete prin curAliri face 9i se a l e d ^ e s a v i r q i t o a r e mod unic* puterilor lor de siintelevederi9i impartagiri l. aDropierea dumnezeieqtilorierarhilo li se'face posibilaprin puterilecuralitoare' Astlel preoliaii prime:;tepe eI pnn draconl neintinali. $6 Deci ffeapta ierarhica este umpluta de in mod Ea savArgelte DutereadeslvdrSitoare. deosebitI ucraril-edesavirqitoareale ierarhiei, introducAndprin explicarein mod tainic in stiintele*celor sfinte9i primind deprinderile ii puierilesfintecele potrivitelor. Iar treapta iaiauzitoarespreltrminaa preolilor'*dupa-ce e s t e d e s a v i i g i t a p r i n t r e a p t ai e r a r h i l o r ourtAtori de Dumnezeu, conduce la dumn e z e i e s t i l ei n l e l e g e r i a l e T a i n e l o r , q i savirseiteslinteleei lucrari impreundcu ea (in ierarhi) 1cu tr'eaptaierarhului).$i in ci aratAndlucrarileei dumiucreazal qi - ppreogia, iin p r e a s f i n t e l es i m b o a l e a l e nezeieEti aceleia-gi'fdcind pe cei ce vin Ia Taine vazatoriiinlelegatori)9i partaqiai lor.9i indreptind spreei ca ierarhi pe cer ce doresc dupacunoitinlasfintelorlucrAricontemplate (vdzute). Iar treaptaliturgilor* (a diaconilor),care pe cel curall de cer curale;teqi-i deosebegte de a-l (cu Dumnezeu).lnatnte neasemanatori aduce la sfintele lucrdri ale preotilor, curalegte* p.e cei .ce se apropie.,.facindu-i cu cei contrari qi apli de vederea neamestecali
$7 Ni s-a aritat, prin urmare*, treaptaierarh i l o r c a d e s a v d r q i t o a r eq i l u c r a t o a r e a a preolilorca luminitoare9icondesAvArsirii: in ducatoaie iumina; iar a liturgilor (diaconilor) curititoare gi deosebitoare.Dar (ni s-a aratat) ca treaptaierarhicA* nu numai, ci qtie gi sa lumineze 9i desAvdrqeqte c u r a t e a s c Aa , vAndin ea qi puterea sa preotiloi ce uneltein ea qtiin!aluminatoare iu cea curalitoare.Cacicelemai mici nu pot sd sari sprecele mai mari, de aceeanu le este nici ineabuit sdseurcela o astfeldeingimfare*' cunosc pe Dar Plterile (mai) dumnezeieqti l6ngaqtiinleleproprii 9i pe celeinferioare,adici lor.Totuqi, sfin'tele stiinteinferioarcdesavfuSirii d e o a r e c es u n t c h i p u r i a l e l u c r a r i l o rd u m nezeieqti,treptelorpreolegti*le aparlinerina lucranlor duilla binealcituitagineamestecata dunurezeiegti.De aceeailuminarile atribuite orimelor.rniilociilor5i ultimelorcete,aceste sllntelucrarii-au rAnduitunortreptedeosebire ierarhic;qi de aceeaaratii'precumam spus'ln
91
Despre Ierarhia Bisericeasci ele ordinea neamestecataa lucrarilor dumnezeiegti.Cici, deoarece*obArqiadumnezeiasci curatelteintAimingile,in cei in carevine, apoi le lumineaza gi odatAluminate le face asemenea apte spre lucrarea desAvArgitoare celei dumnezeiegti,pe drept cuvint ierarhia dumnezeieqtilorchipuri seimparte pe sinein trepte li puteri deosebite,aratind clar lucriLrileobdrgieidumnezeieqtiaflAndu-sestat o r n i c $ i n e a m e s t e c a ti n p r e a s f i n t e g i trepte.Dar, deoareceam arAtat neamestecate treptelegi implinirile, puterile gi lucrarile lor pe cat ne-afost cu putinla, saprivim pe cdt se poate gi preasfintelelor sfinliri. I I. Tainu sfingirilor preogeSri Ierarhul*, aduspentru sfinflrea de ierarh gi ingenunchindcu amindoud picioarele* inaintea altarului, are pe cap Scripturile predatenoui de Dumnezeuqi mdna ierarhului gi in modul acestaestesfinlit de ierarhul ce-l sfinlegteprin preasfinteleinvocari. Iar p r e o t u l , i n g e n u n c h i n dc u a m A n d o u i p i altar,are cioareleinainteadumnezeiescului pe cap dreaptaierarhului qi in modul acesta e sfinlit de ierarhul ce-l sfinleqte cu invocirile sfinlitoare.Iar liturgul ( diaconul), ingenunchindcu unul din picioare* inaintea dumnezeiescului altar, are pe cap mdna ierarhului ce-l sfinfegte,fiind sfinlit de acela prin invocarile ce sfinlesc pe diaconi. Fiecdruia din ei i se intipiregte peceteain chipul crucii de catre ierarhul ce-l sfin[eqte qi pentru fiecare* se face sfinta anun[are* qi apoi se dA o sirutare sfinlitoare,fiecare din cei de faga, a p a r [ i n A t o rt a g m e i p r e o l e q t i , d A n d u - i aceastasdrutare,impreuna cu ierarhul care l-a sfinlit pentru una din treptele preofegti amintite. III. Tdlcuire duhovniceascd $1 Este deci comuna ierarhilor, preolilor li diaconilor in sfinlirile ce-i ridica in aceste trepte aducerea la dumnezeiescul altar, cAderea*inaintealui, punereamdinii ierarhu92
lui, pecetea in chipul crucii, anunlarea* $i sarutareasfinlitoare finald. Deosebitagi importantaestepentruierarhipunereaScripturii pe cap,neavAnd-oaceastatrepteleinferioare; iar preolilor le esteproprieingenunchereacu a m d n d o u ap i c i o a r e l e ,n e a v A n d - oa c e a s t a sfinlirea liturgilor (diaconilor). Caci acegtia, cum anl spus,ir;i apleaci numai un picior. $2 Deci* aducereala dumnezeiesculaltar qi cAdereain fala lui inseamnd ca toti cei desavdrqilipentrutrepteleierarhieitrebuiesAse supunalui Dumnezeu.obArgiastinlirii daruila lor. qi si-qi aduca lui intregimeafij.nlei lor, inchinAndu-i-oatotsfinlilaqi trnilicatAqi facutA vrednicAde preolie qi de altarul atotslint al obArgiei dumnezeieqti, care sfingeqtepentru treptelepreoliei pe cei in chipul dumnezeiesc. $3 Iar punerea mAinii ierarhului aratAacoperimAntul ob0rqieisfinlirilor, sub care umb l a c e i s l i n l i l i p d r i n t e g t ec, a n i g t e c o p i i , care pe de o parte le daruieqte acoperAmAnt deprindereaqi putereapreoteasca,pe de alta puterilepotrivnice.$i iaraqipe de departeazA alta ii inva16 sd savdrgeascitoate lucrarile preo[eqti,ca pe unii ce le sivdrgesctoate sub autoritatealui Dumnezeuqi il au pe El drept ConducAtorin fiecaredin lucrarile lor.
$4 Iar peceteain chipul crucii inseamni nimicirea tuturor poftelor trupeqti qi viala care imita pe cea dumnezeiasca,privind neclintit spre viala barbiteascaxatotdumnezeiasci a lui Iisus, care a mers cu dumnezeieqtiiob0rqii pina la nepacAtuirea cruce qi la moarte gi pe cei ce vieluiesc astfel ii aratd ca fiind de un fel cu El prin ch\qql crucii care inseamna nepacatuirea IUr
$s Iar sflintaanunlare*a faptelor sfingitoareqi a celor sfin$1i o strigi ierarhul, aceastdtaind
Desore Ierarhia Bisericeasci ardtAndcii iubitorul de Dumnezeu sfinlitor se descoperApe sine alesal dumnezeiegtiiobirqii' cd nu-prin-haml sau a aduspe cei sfinqJi Ia desivArsireapreoteasca.ci migcat de Dumnezeula toate'stiniiriteierarhice.Astfel Moise, saviir5itorulsfinlirii celei din Lege. nu aduce ca pe nici el pe Aaron, la shnlireapreoleascd. unul ce-i estefrate* gi nici ca pe unul pe careil iubitorde Dumnezeugi aptde preolte' socoteste de Dumnezeu, panace nu e indemnatla aceasta bUarqiasfin1irilor.Aga a sAvirsit ca un ierarh sfhtirea lui'preoteasca(ct. Iei. 29,4). Dar qi in preolie primul nostnisfiniitordumnezeiesc* I caci s-a facut $i aceastapentru noi atotiubitorul de oameni-Iisus- nu s-a slavit pe Sine, cum sDuneScriptura(cf. Evr. 5.4), ci (a fost slivit.l'deCel ce'agraitcare El:Tu eStipreor in veac dupd rdnduiala lui Melchisedec (Ps. 109,4).De aceeagi El* aduc6ndspreshnlirea pe ucenici,deSi,ca Dumnezeu.este Dreoteasca bUarsiasfiritirii*, totusi pune pe seamaParinteluitau atoisfintsi a Duhului.ca obArqiedumnezeiasci,lucrarei sAvirqitoarea sfintirii de la inceput, poruncind ucenicilor Sai. cum zice Scribura.s; ntt sedepurte:ede Ierusalim'ci sd asteDtefaeuduinluTutalui,pe care a(i au:it-o db lu Uiir. cit...t'oi veli fi'hote:a{i in Duhul Slinr (Fapt. 1,4-5). $i de iapt li cgJrfeyl ucenicilor*.impreuni cu zeclmealerarfucade a c e e a 5 it r e a p t a c u e l , p a ; i n d l a s f i n l i r e a dintre preoteascaa celui de al doisprezecelea ircenici.a pus, cu evlavie,alegereape setuna obArqieidumnezeieqti. CAci a spus:Arard pe cel Pe care l-ai ales (Fapt. 1,24). $i l-a primit pe cel aratatin chip dumnezeiescde cAtresortul dumnezeiescin numdrul ierarhic al celor doisprezece.Iar despre sorlul dumnezeiesc* care a cazutasupralui Matia, au spus a l 1 i i , a l t e l e , d u p d c u m s o c o t e s c ,n u c u dreptate;dar voi spune qi eu gAndul meu. C a c i e u s o c o t e s cc a S c r i p t u r a * n u m e g t e sort un dar de obdrqiedumnezeiascd,care aratA acelei cete ierarhice pe cel primit . e ldngi p r i n a l e g e r e ad u m n e z e i a s c a P a c e e ac a i e r a r h u l d u m n e z e i e s cn u t r e b u i e si implineascAlucrArile preotelti ale Tainelor migcat de sine, ci sa le e u m n e z e ui n m o d s A v A r q e a s cmai g c a ^ t . dD i e r a r h i cq i c e r e s c r u ' .
$o Iar sarutareade la sfirqitul shnlirii intru
preotie slhnt.Cici toli cdli suntde areun inleles -treptel -apa4i or ierarhice.ca qi insugi nind ia1a. ieiarhul ciire a sdvArgitTaina, sarutd pe cel sfrnlit. Caci, c6nd cineva ajungeprin silinle qi prin puteri preo[eqti, prin chemare qi prin o mirlte sfinta, vrednicd sfrnlire dumnezeiascA de lucrareapreoleascashnlitoare,estevrednic de iubit pentru cei de aceeagitagmA gi,de aceleagipreasfintetrepte, fiind inalpt la frucu cea dummuselea cea mai asemd.!-latoare iubindminlile deacelaqinivel qihind nezeiasca, iubit in chip sfdntde acelea.De aceeasivirgesc actul sfAnt qi preolesc al sarutarii intreolaltA, carearatAsfantacomuniuftedintrecei de acelaqi fel gi bucuria iubita a unora de al1ii, care pasfeaza deplin in chipul preo[escfrumuse[ea bea mai asemanitoarecu cea a lui DumnezeutH. $7 Acestea sunt deci, precum am spus, cele comuneinregii sfinliri preolegti.Iarierarhul* are ca semn deosebitpunereape cap a Scriptwii. Caci, deoareceputereaqi gtiinla desivdrgitoarea intregii preo[ii se daruieqte ierarhilor dumobArqii dumnezeieqtii nezeieqtidecitre bunAtatea gi sfin1iri,in mod cuvenit sepune pe capul ierarhilor ScripturapredatanouAde Dumnezeu,care reveleazdcu fapta gi spre ;tiintA toata invilatura desoreDumnezeu.toatalucrareadumnezeiasca, aratareadumnezeiasca*,sfhnta vorbire* gi lucrare shnlitoare, intr-un cuvant toate faptele gi cuvintele dumnezeieqtigi sfinte damite ierarhiei noastrede catreobArqiadumnezeiascalucrAtoare a binelui. Aceastapentruca ierarhulcel asemenea lui Dumnezeu,dupi ce s-a facut partaqin intregime de toata putereaierarhica, sAnu fie numai luminat de qtiinlaadevarataqi predatdde Dumnezeu a tuturor rugaciunilor qi sfintelor vorbiri qi lucrari ierarhice, ci sa le transmita gi altorapotrivit neptelor ierarhicegi sasavArgeascd qitoate celesfinteincunoqtinlaatotdumnezeiasca aleierarhiei lucrarilepreasfurte(preadesavArqite) la inalgimile culminante. Iar treaptapreolilor* e aratata superioardcelei a diaconilor prin ingenunchereacu amandouapicioarele, cAta vreme aceeaqil apleaci numai pe unul, cAci diaconulseimpartigeqtein aceasrapropo4iede desav6rqireaierarhica-
93
Despre Ierarhia Bisericeascl intucdt sub el se sfinlescin chip mai presusde lume min1ile ce se curatesc.Iar preolii* i;i aplcacaamanaoigenunchii,deoarececei aduqi inqenuncNereaarata insa* 5i prirnirea su- (oferitil de ei in ctrip sfAntnu suntnumaicurAlili' pe Dumnezeu. lui el ce-l oferA cel tata de ouneril - prin viala lor curaliE - :;i inalpf prin prea ci lui supus fel oferitiu slurleniefiind piin aceasta ienrgii (shntelucrdl-i):ca alare.sunt Dumnezeu.Dar, precumalrl spusadeseon.cele larnuritoare chip ieriirhic ftrtr-o deprindere in desAvSrsiti Ei prin cele aSezate sunt celoi stinlili* ale trei trepte puterevaiatoare.Iar ierarhul.aplecandu-;iamantrei orbastintesfintiri si puteri peste cele trei pecapScripturapredatanoua trept'eale celor conduqi-spredesdvdr;ire*$i doi genunchii*.arc ce tnseamnica pnme$teleceea Dunmezeu, de mintuitoare aducerii a sfanta lucrarea savdrsesc pe de puterealiturgilor (diacuralili cei rarhic mod De aceeain a lor iub iugul dumnezeiesc. de iemrghisitor(preot) qi pe luminali cei cuvenit treafta Liturgilor*(a diaconilor)'ca^^cea conilor) vazute deei pe ntdsuralor sltnte, celor spre slanta Stiinta sing-ura sAv6rpqte caree nuxai curalito-are. peceiadugiin deplina Eiprinaceastadesavdrqind aducere(olerire)a celorce securalesc.implrund acegtiasldnta lucrare sub dumnezeiesculaltar, lor daruire.
Capitolul VI I. Despre treptele celor ce se desdvdrEesc
$1 Acestea sunt treptele preoteqti $i intregirealor, putereagi lucririle lor. Iar despre trei-meacelor ce se desavirqesc*qi sunt sub ele trebuiesa vorbim in cele urrnatoare. Spunem deci* ca treptele celor ce se curilesc sunt mullimea celor excluqi* de la lucrari sfin$toare, de care am amintit inainte. Una* e ceapregdtitade diaconiprin cuvintele de mogire spre naqterea9i modelareaspre viagi; aita* ceacaree reeducatdspreviala din careau cizut, prin invalaturabunelorcuvinte; alta* e cea a celor aduqiprin cedericontrare la o stare de nebarbalie qi sunt intdrili prin cuvinte de Duteredatdtoare;alta e ceamutata la lucrari siingite de la cele rele; in sfdrgit,-o alta e cea mutatax, dar care incd nu se afld neclintita in chip sfdnt in deprinderile dumnezeiegti.Acesteasunt treptelece securitesc de cAtrelucrareade moqireqi de catreputerea Acesteale sAv6rqesc curAlitoarediaconeasca. diacbnii prin puterile date treptei lor in preotie, spre a face ca acelegrupuri cura[ite in mod desivArqitsasesrarnutelainlelegerea luminitoare a sfintelor slujbe atotluminoase gi la irnpartdgireade ele. x') x, Treaptade mijloc* estecea contemplati94
va, care participdin toati curdlia, pe masura ei, la unele lucrari sfinlitoare. Ea e predata preolilor spre a o lumina (boteza).Caci este,precumsocotesc,vadit ca treaptacelor curalili de toata* pata necurata li cu mintea statomiciti in curalie neclintita, ie strAmuti printr-o lucrare sfAntala depindereagi puteieacontemplativi (vazatoare)qi se impartaqegtede simboalele atotdumin vedenezeieitipotriviteei. umplandu-se' rile (contemplaliile)qi iinpartaSirileei' de toata sfAnta bucurie inaripatA de dragostea d u m n e z e i a s c as p r e c u n o a $ t e r e al o r , p e mdsuraputerilor lor de a se inAlla.Acesteao numesc treaptapoporului sfint*, ca una ce, dupdce a trecutprin toatacurAlia,s-ainvrednicit de vedereagi impartaqirea'p^e-citestecu Taine'u)' putinld,de atotluminatele $3 Iar cea mai inAllati treapE a tuturor celor esteordinul sfAntal monace se desavArqesc hilor*, care s-a ridicat la toatAcuralia qi la toati puterea qi la desavirqitacuralie a lucrarilor lor. El se bucurA de vedereaqi imspiritualasi e calauzitde puterile oartAsirea desavirsitoirealeierarhilor.$i invAlatde luminile indumnezeitoare9i de tradiliile ierarhice, inlelege ierurgiile sfintelor lucriri ce Ie vede shviiqite cu el qi prin sfAntalor cunoa$tereesteinallat, pe masuralui, la cea desavdrgire. mai desAvArgita
Despre Ierarhia Bisericeasca De aceeadumnezeieqtiinoqtri conducatori cunoaftereadumnezeiascd a celor sfintece le i-au invrednicitpe ei de numiri siinte,numindu-i suntproprii. pe unii tamaduitori*(terapeugi), pe allii monahi, de la siujirea curata a lui Dumnezeu qi de la qidela vialaneimparlita $2 lucrarealor vindecatoare gi unitara*,care-i unifica pe ei in sfintele concentrari ale celor impa4ite* intr-o monadA Iar renunfarea* nu numai la viala imasemdnatoarecelei dumnezeieqtixgi intr-o partita, ci qi la inchipuiri aratA cea mai desavirgire de Dumnezeu iubitoare. Pentru desdvArgitA iubire de ingelepciune(filosofie) aceea sfAntarinduiala le-a daruit lor harul a monahilor, manifestatd in cunoaqterea desAvdrgitor qi i-a invrednicit nu de-o stinlire pon;ncilor unificatoare. Caci, precum am ierarhicA care se dAruiegtenumai treptelor spus, ei nu fac parte din treapta mijlocie a preofe;ti, ci de ierurgia ce se sAvArgeqte de celor ce se desivdrqesc,ci din cea mai inaltA cAtrepreolii cuviogica desavArgire ierarhici declt toate.De aceeamulte* din cele practide al doileasradrub. cate fara osAndirede catretreaptade mijloc sunt interzise* in tot felul monahilor sinsuratici, ca unora ce sunt datori sd se concEnII. Taina desdvlrsirii monahale trezeintr-una, sAse adunespresfdntaunitate gi sasemodeleze,pe cAtestecu putinta,dupA Preotul* sta inaintea sfdntului altar, via[apreoteascA, ca unace e inruditAcu aceea sivdrgind invocareasfinfrii monahale.Iar cel in multe privinfe qi e mai apropiatade eadecdt ce seintroducein stareadesavArsiriistainaooia ce.lelaltetrepte ale celor introduqi in cele preotului, neingenunchind cu hmAndoua pislrnte. cioarelegi nici cu unul din picioare gi neavdnd pe cap Scriptura de DumnezeudAruita.Ci sta simplu, l6ngA preotul ce savarqeqtesfAntaluS3 crare a invocarii tainice asupralui. DupA ce a sAvdrqitaceasta,preotul, venind cel ce se sfinlegte,il intrebaintAidaci renunlanu numai Iar peceteaprin semnul crucii, precum la toati vialainipa4ita*,ci gi lainchipuiri.Apoi am spus, inseamni nelucrarea tuturor ii descrielui viala atotdesAv6rgita, aratAndu-icA poftelor trupesti.Iar tundereapdrului* intrebuiesa se ridice pesteceamijlocie. dica via[a curata $i manifestati in forme Acestea toate marturisindu-lecel ce se diferite, care nu infrumuse;eazd irrdlenia sfintegte,preotul il pecetluieqtepe el cu semnul g0nditi de minte prin forme plasmuitede crucii, apoi il tundex,pomenindipostasulinhotArAreade-a o ascunde,ci o inalla, prin treit* al dumnezeieqtiiFericiri. Dupi aceeail f r u m u s e l ic a r en u s u n l o m e n e $ t ic, i u n i t a r e imbraca cu alta imbracaminte si. sarumndu-l impreuni cu al1isfinli barbagicAli sunt de fa1a, gi singulare(monahale),la cea mai mare aseminaredumnezeiasciloT. il impartagegte cu Tainele dumnezeiegti. I I I. Tdlcuire duhovnicesca
$4
$1
Iar schimbareahainei de mai inainte* gi primirea alteiaarataffecereade la viagasfinlitA mijlocie la cea mai desavdrqitd,precum la na$tereadin Dumnezeu(la Botez) schimbarea hainei a aratatinaltareavie{ii curilite la deprindereavAzdtoare(contemplativa)gi luminAtoue. Iar dacApreotul qi tolix cei sfingigiprezentiil sdrutAqi acumpe cel intrat in etapadesavArqirii, inlelege prin aceastasf6ntacomuniunea celor ce se fac asemenealui Dumnezeu,careii face sd sebucureunii de allii cu iubire intr-o veselie dumnezeiascd.
. A nu ingenunchea cu amindouA picioarele qi a nu avea pe cap Scriptura de Dumnezeu daruita gi a sta lAnga preotul ce sdvdrgeqte invocareaarataca ordinul monahal* nu are misiunea sa aducA pe allii la Dumnezeu, ci sa vie[uiasca in sine, intr-o stare singuraticaqi sfAntA,si mearga dupa treptele preole$ti qi sa fie inallat de ele, ca U r m a t o r a l l o r , c u b u n a a s c u l t a r e ,s p r e
95
Despre lerarhiaBisericeasca $5 La sfAqinil uturor acestorA"preotul-cheama oe cei inrrddusiin treaptadesAv6r$iriila dumhezeiascaimpdrtaSire*''arflandin chip sfhnt,ca cel introdusin aci:astaueapta.dacAa ajuns cu adevaratla inallimea mondhala(singuratica)qi unitara,nu va fi numaivazator(contemplator)al celor sfinte legatede el, nici nu va veni, asemenea trepteide miiioc. numai la impartalireade prea simbode,ci vinein alt mod decdtpoporul slLirtele a celorsfinte dumnezeiasca sfinrit.cu o consLiintA a de comuniuneadumnezeiasc si sdimpartasesle* De aceeaqi trep iae oUdniatiuirurezeiasca)I08. ielor pretitesti,la shntirileprh careseintroducin desava$ireilor, spredaruirilelor preashnte'li se daimpaiusireadepreasfdntaEuharistiedecatre* ierarh,care'le-aintrodusin treaptadesavirqiriilor' AceaslaaratAnu numai ci imparta5ireadeTainele esteIaptade (obAr5iei dumnezeieqti) dumnezeiesti capeteniea fi ecareiimpanaqiriierarhice'c i qi ca tofuereptele preoleqti:e imparta;esc$ de darul comunjunij celei atotdumnezelequpe masura inaltimii si desavArsffiindumnezeffifi ecireiadin 'elelb. ionchiderir, deci, cA sfintele lucrari sLnt curatirea*' iluminarea 9i desavArsitoare Iardiaconiisuntreapta*curalitoare. desavArqirea. preotii. cea luminitoare, iaf ierarhii' cea d esavirgitoare.Iar treapta ce. se curale$tee nepanashde sfinpLaveddreqi de imparta;ire.ca un'ace se cunlle$teinca; treaptavazatoare(contemplativd) este poporul-sfinlit; iar. treapta e cea a nionahilor singulari.Astfel' desavdrsita -nnastri iererhiahoastraalcatuita alcAtuilA chio sf6ntdin treptele in chip ierarhia de Dumnezeue la fel cu ierarhiilecere$tr' rtanduite aramndin oameni trisdrurile imitarii de Dumnezeu$i ale asemandriicu El.
$o Dar vei spune* cd din ierarhiile cereqti
lipsesctreptelece se curatesc(cdci nu e ingiduit, nici drept a spune cA este vreo ceata cereasca*intinata). Marturisesc desigur 9i eu - daci nu cad cu totul din legaturacu preasfAntaMinte - ca acele ierarhii sunt cu iotul fira pata $i posedadesavirqitacuralie in chip mai presusde lume. Caci, dacavreuna din ele s-arafla supusAraului (pdcatului)' ea ar fi cAzuti din armoniacereascdqi neamestecataa mingilor dumnezeieEtiqi ar apa4ine mullimilor neluminate$i apostasiate. Dar se poate spunecu sfinlenie despre curafia ce se referA la cereascaierarhie ca e s t e l u m i n a r e a c e l o r n e c u n o s c u t ei n c i , daruitade Dumnezeufiinlelor mai de jos*, luminare care le conduce la qtiinla mai desivirqiti a cunogtin!elordumnezeieqtiqi celor a cdror care,cura[indu-lede neqti,inta cuno$tintdincAnu o au prin ele nici fiinlele mai dumnezeieqti,le inalla spre razele mai inalte qi mai luminate ale vederilor dumnezeiegti.Astfel gi treptele luminAtoarex9i ale ierarhieicereqti,ca fiinlele desAvArgitoare cele mai inalte gi mai dumnezeieqti,curalind ordinelehferioare qi ceregtide toati ne$tiinta (pe masura treptelor ierarhiilor ceregti), le umple de ilumindrile atotdurnezeie$ti qi le desAvirger;tein qtiinla atotsfinlita a inlelesurilor dumnezeieqtiiobdrqii. De fapt am spusinainte qi s-a spusdumnezeie$teqi de Scripturi,ca nu suntla fel toate ordinele ceregti in toate sfintele gtiinle ale iluminarilor vederilor dumnezeieqti;ci prin cele dintdi iluminatenemijlocit de Dumnezeu se lumineaza iariqi de Dumnezeu cele inferioare,pe mAsuralor, prin razeleatotluminoaseale strAluciriiobdrqieidumnezeieqti"u'
Capitolul VII I. DesPrecele c.ese sdudrSesc pentru c'eiadormili $1 Acestea fiind ldmurite, e de trebuinfa, socotesc, sd vorbim qi despre cele ce se sAvdrgescde noi cu sfin[enie pentru cel g6
adormili. Cici nici acesteanu sunt comune celor sfinlili gi nesfin1i1i,ci precum e altfel modul fiecareiadin acestedoua viefi, tot aqa' plecdnd spre* moarte cei ce au avut o viafA sfinta, privind spre fagaduinlele adevarate ale dumnezeierii, de vreme ce au vazut adevarul lor in inviere, merg cu nddejdea siguraqi adevirati gi cu veseliedumnezeiasca
Despre Ierarhia Bisericeasci spre finta mortii, ca spre sfdrqitul sfintelor lupte (nevoinle) in viala qi mdntuirea desAvArqita ;i farAsfArqit.Caci cunosccele ce vorficueiprininviereaintreagA*,decarevor aveaparte.Pentru cA sufletelex sfinte deqi pot cadeain viap de aici in schimbareaspre c-ele mai rele, ubr auea prin nagtereadin nou strdmutarea la cea mai mire asemAnare neschimbatacu Dumnezeu. Iar puterile curate ale* sufletelorsfinte vor lua iu ele trupu, rile insolitoare qi impreuna cilaroare - care
plAcereadumnezeiascd,netemdndu-sede o schimbaresprecelerele,ci gtiindca vor avea in mod sigur qi veqnicbunAtaliledobdndite. Iar cei plini de intinaciune gi de pete pdcatoase-, chiar de s-auinvrednicit de inilierea in cevasfAnt,.darau respins-oh ghip vAdmator din mintea 1or gi sau napustit.spre^poftelg aducdtoarede stricaciune,venind la sfArqitul* vielii de aici, deqinu Ii s-a aratatvrednicade crezme dumnezeiascalege I Scripturii, vor pldceri.ale.patlli^"-"^*:::T: li::l'"*"le
prindum- iili;:,r"""1#"?:ffiffiili:3,ti:,?t'#j: inrolat impreuna s-au eiaurupiat asufleielor, inremeiata inviala-dumn ezeiascir. il il;lx fl.}"'s,]1ti';'"l1fflfiri:,".1""'i#'.r --
nezeiegtilelor sudori - in stareaneschimbata Cici vor fi unite* cu sufletele sfinte cu care au devenit membre ale lui Hristos gi vor lua gi e l e v i a f a n e s t r i c A c i o a s an, e m u r i t o a r e5 i fericitd-asemeneacelei dumnezeiegti.in veseliea unor astfelde nadejdineclinaceastA tite are loc adormirea celor sfinf, veniti la capatulluptelorlll. $2 Iar dintre cei nesfinlili*, unii susginin chip neralional ca vor ajunge in nonexistenta (nefiinlA), iar allii cd trupurile* se vor desparli pentru totdeaunadin unirea cu sufletelelor, ca nefiindu-le potriviH lor, pentru ca n-au in[eles viala (aieasta) asemeneacelei dumneieiegti gipuiinla sfArgitului fericit, nici n-au avut cit tie'buie "unogiinla dumnezeiasci, a vielii in Hristos, asemanatoarecelei dumnezeiegti.care incepe inca de aici*. Iar allii dau sufletelor ca insolitoare* alte ttupu.i, nevazOnd, in ei, osteneliletrupurilor lor unite cu sufleteleindumnezeitegi de aceeasocotesc lipsite in mod cuvenit de sfintele rAsplatiri trupurile ce n-au ajuns impreuna la capdtul drumului atotdr-rmnezeiesc. In sfdrgit, al1ii, aplecindu-senu gtiu cum, spreginduri mateqi preariale, au spuscd veqnica,preasfAnta fericita* lor cuviogiee de acelagifel cu viala de aici qi au respinsin mod necuvenithrana proprie unei alte vieli deopotrivi cu ingerii. DarnuvacAdeaniciodatavreunuldinbarbalii preasfinfiin astfel.derataciri.Ci gtiind_catoli vor primi o vegnicieasemanAtoare lui Hristos cAndvor ajungela sfdrgitulvielii acesteia,vor vedeain mod clar calealor sprenestricAciune, devenitade pe acum apropiatd.$i de aceea laudA darurile dumnezeierii qi se umplu de
aici nu vor fi insotitide ni.i o ioe.anitii
j.--
$3 NeintAmpldndu-senici una din acesteala adormireaoamenilorsfin1i,cel ce fic6nd parte din acegtiaajunge la sfhrgit se va umple de o sfAnti veseliepentru nevoinlele lui qi cu multd placereva pagipe caleasfintei na$teridin nou. Iar cei familiari celui adormitprin famlliaritatea dumnezeiascdsi prin aceeasivietuire il fericesc pe acela,pentruch a ajunsla biruinp finala mult dorita qi inalla cAntarede mulpmire Celui ce e cauzabiruinlei, rugAndu-sesd ajungAqi ei la acelagisfArqitfericit.$i luAnduJpe el,il duc la i"t-qlt,.?spreprimireasfinteicununi.Iarierarh\11il primeye cu bucurie qi implinegte' dupa sfinta r6nduiald,cele ce se sivArqescpentrucei cuvioqi adormili. II' Iatna savar{trupentru cet aaormtl' Adundnd* dumnezeiesculierarh sfdnta ceataa preofllor, daca cel adormit a fost din treapta preo[iei, aqezAndu-linaintea dumnezeiescului altar, incepe rugAciunea gi mulpmirea cdtre Dumnezeu.lar dacAa fost dintre sfinfi1ii* monahi sau din sfinlitul popor, il agazAldngA cinstitul loc preolesc, inainte de intrarea preolilor. Apoi ierarhul savdrgeqterugdciunea de mullumire cdtre Dumnezeu. Dupa aceea,liturgii (diaconii) citesc fdgaduinlelenemincinoase,infiliqate in dumnezeiegtile*Scripturi, despre sfinta noastrainviere,apoi cAntacu sfinlenieimnele din psalmicaremirturisesccu putereaceleaqi figaduinfe. Apoi, primul dintre diaconi slobozeqtepe catehumenigi pomeneqtepe sfinlii
97
Despre Ierarhia Bisericeasca adormili, impreun6 'egala cu care invredniceqte de pe cel savirgit- ac^um. qi o pomenire indeamnape toli sacearapentruacelafericita desAvirgirein Hristos. Apot. apropundu-.se' dumnezeiesculierarh roste$teasupralul o rugaciune preasfdnti. $i dupa.rugAciune, iniugi ierarhulsarutape adormit9i dupi el toli cei piezenti.Dupacel-au sarutattoli' ierarhul toama peite cel adormit untdelemnul.$i, fAcAndo sfdntarugAciunepentru to[i, aqazain celui adormitimpreuna cinstitullocag.tr^upul c u a l t et r u D u r i r r r .
dovezilede sfinlenieale celui adormit sunt qi indemnuripentrucei incAin viala spreaceasta desdvirqire.
$3
Dar observim cd* nu toate treptelece se curitesc de obicei se scot de la cele ce se sAvirsesc,ci numai catehumenii*sescotdinre cetele sfinte. CAci aceasta(ceata) nu e introdusdin nici una din slujbelesfinteqi nu-i esteingaduit sa patrundain nici una din cele sfinte ce se sdvar$esc,nici micA, nici mare, intrucAt nu se impartAqeqtenici de puterea m. Tdlcuire duhovniceascd vazitoare a celor sfinte, prin naqtereadumnezeiascdizvoritoare de lumina qi datdtoare $1 de lumina. Iar celelaltetreptece se curalesc' intrucit au fost introduse(iniliate)mai inainte so- in sfinta predanie,dar au cdzutiarigi fira de De ne vid qi aud sivirqind acesteaminte spre cele rele, cind trebuia sa-qiduca cu hohote cotescca cei lipiifl de sfinlenie rAd implinire inallarea lor spre cele dinainte, la noastra' gregeala pentru compatimesc ne $i pe drept cuvant oprite de la inlelegerile sunt LacI' aceasta. Dar nu trebuie sa ne mlraln de dumnezeie$tiale sfintelor simboale qi de la dacdnu vor crede,nici nu vor inlelege,cum imzic Scripturile (cf. Is. 7,9). Dar noi, vazdnd impArtalirile de ele. Caci se vor v6tdma* oaitasindu-sein chip intinat de ele qi vor inlelesurile celor sdvdrqite' condugi.gi- luliuneL la o 5i mai mare dispreluirea celor minali de lisus*, sa spunem ca ierarhul nu cinste dumnezeieqti aceeaqi de ceata ratiune Eia lor inqile.Dar nu farAdrepfara Domeneste 'a la celece sesivargescacum, prezenli sunt tate Caci pe cel adormit. ea qi in sfinlilor agaza el arafacu ifinlenie ca toti vor fi prin naqterea ca si invele clar 9i sd vada nesiguranlamodin nou in aceleimpliniri cu careqi-auumplut mentului mor{ii noastreqi cununile sfinlilor aleScripaici viala lor. De pilda, daca cineva a avut lAudatede catiecuvinteleadevafate ii ameninta ce sfArqit fara gi chinurile turilor dumasemAnare de preasfAntA o via[i 9i va fi n e z e i a s i a ,p e c A t e c u p u t i n t a o m u l u i s d pe cei iipsiti de sfinlenie.$i aceastale ce s-a pe cel vAzAnd poate acelora. folos v i i t o r de v e a c u l p e v a f i i n D u m n e z e u , imite -savArqitintru sfinlenie laudat de diaconi, m o E t e n i t o ra l b u n A t A l i l o rd u m n e z e i e q t9i i pretentat ca unul ce se aflA cu adevAratin la viala inferioara o a avut daci Iar feritite. cu sfinlii din veac;!i poatevor comuniunea Dumnezeu' cu culme celei asemanatoare dar totuqi sfdnti, va lua gi el-sfinte ra,splati veni gi ei la aceeaqidorinlA qi vor fi invdlaJi de gtiingadiaconeascd(liturgici) sd tinda Ia de acelagi fel. Dupa ce ierarhul a mullumit in Hristos. p e n t r u a c e a s t ad i e p t a t e d u m n e z e i a s c d * , fericita desAvArEire laudA iosteqteo sfAntArugaciune* 9i ^dumnezeiascaobirgie, ca una ce a desfiinlat $4 nedreaptdgi tiranicAasupranoastri stapAnirea a tuturor, mutAndu-nela judecilile sale atotierarh dumnezeiesculApoi apropiindu-se, dreptella. rosteqleo sfantarugAciunepentru cel adormit. Iar duparugaciuneil sarutAqi dupael toli cei Drezenti.Rugiciunea*cere bunatalii dum$2 sAie-rteceluiadormitpacateleceledin irezeiesti qi sa-laqezein lumina omeneascA* slabiciunea dumnezeieqtilor* qi citirile cAntarile Iar lui Avraam, lui vii. sdnurile in celor in in si tara fAgaduinle descoperd preafericitele stiri a fugitdurerea de unde locul in Iacov, lui isaac ce au si cel ve$nlcle pentru vor aqezali fi care (cf. 2l'4). Apoc. gi suspinul qi intristarea iar dobdndit o desavirqire dumnezeiasca; 98
Desore IerarhiaBisericeasci z a d a r n i c e ,c e i c e , c e r d n d r u g i c i u n i l e sfinlilor, nu folosesc sfintele lucrari ale p r o p r i e i l o r f i r i ; a c e g t i as e v o r l i p s i q i d e Acestea sunt, socotesc,preafericitele dumnezeiegtidin nepisarea fafi darurile cununi vddite ale sfinlilor. Dar ce ar putea fi poruncile luminoase gi de bine daruide deoootrivacu nemurireacu totul neintristatd urmind Scripturilor, ci Dar afirm, toare. sunt qi liminAtoare? Caci, degi fagaduin[ele sunt cu totul folosiSfinlilor rugAciunile pe mdsurainlelegerii* noastre,avind ingelevia1d, cand cineva,dorind in aceasta toare* lor suri mai presusde orice minte, numirile qi avAnd qi o deprindere suntdeoartede realitatealor* adevdrata.Cdci d a r u r i s f i n t e sfinta* pentru impartigirea de ele, dar socotimadevAratcuvAntulScripturii: Cele ce propria putinatate,vine la ochiul ntt le-a vd:ut Ei urecheanu le-a auzit cunoscandu-gi c uvios qi ii cere sa-i fie v r e u n b d r b a t le-a acestea nu s-au suit Si la inima omului qi ?mpreuni lucrdtor. Acela va susginitor gdtit Dumnezeucelor ce-l iubescpe E/ (I Cor. un folos superior de la el primi desigur 2 , 9 :c f. I s . 6 4 , 3 ) . va primi darurile Iar sinurile sunt, cum socotesc,starile oricareilucrari proprii. El pe le cere.Caci il va care preadumnezeiegti pafericililor qi ale preadumnezeiegti fericite Dar ca urprimi dumnezeiasci. bunatatea triarhi gi ale tuturor celorlalli sfinli care sa evlavioasd va recunoqtinla igi arata mare cu Dumnezeu pe cei asemanAtori primesc toli pentru ajutorul ce-i vine prin cei cuviogi qi in neimbatrdnitoarea gi preafericita lor I5. dorinla vrednicdde laudi a celor ceruteprin desavdrqirel sfintele lui cereri gi prin deprinderea coresDunzdtoare,care il fac asemAnatorcu $6 Dumnezeu.Caci Dumnezeua rinduit prin j u d e c a t i l e d u m n e z e i e g t is i s e d a r u i a s c d Dar ar putea spune, poate, cineva ci am darurile dumnezeieqticelor vrednici sa se vorbit drept, dar e greu de inleles pentnl ce are i m p a r t a g e s c i d u p A v o i a d u m n e z e i a s c a nevoie* ierarhul de bunatateadumnezeiascd atotcuvenitAgi prin cei vrednici. Deci, dacd pentruiertareapdcatelorcelui adormit 9i pentru disprefuieqtecineva aceastAbunA rdnduiald cinstecu cei asemenea qi, recurgAndla o parerenebuneascd,se solui in aceeaSi socot.i-rea cote;te pe sine suficientpentru vorbirea* cu lui Dumnezeu. Caci dacAfiecare va lua de la dreptateadumnezeiascirasplatafaptelor bune dumnezeireagi nu prefuieqtepe cei cuvioqi,gi sAvArgitein viala de acum, iar cel adormit s-a daci inallAcererinevrednicede Dumnezeu9i folosit de lucrarile salein aceastAviafA,pnn ce nu cereri sfinte gi dorinla de cele dumrugaciune ierarhica va fi mutat la alta stare nezeieqtinu e corespunzatoaregi potrivita lui, velnica decit la cea de caree vrednic qi care ii va ramAneneimplinitA cerereafAcuta fara gtiinla. Dar despre* rugaciuneape care o e rAsplatavielii de aici? face ierarhul pentru cel adormit, carea venit Eu gtiu foarte bine ca fiecare va primi s t a r e a c o r e s p u n z a t o a r e ,a $ a c u m s p u n la'noi ca tradilie de la invalatorii noqtri indumne2ejli.e necesarsA vorbim in chip Scripturile. Cici acesteaspun ca Domnul rb. deosebitt va departade la Sine pe unii gi fiecarei;i va cu cele facuteprin lua cele corespunzatoare trup, fie bune, fie rele (cf. II Cor. 5,10). Iar s7 cd gi rugdciuniledreplilor* lucreazAin viala aceasta,dar nu qi dupa moarte,insa numai Dumnezeiesculierarh estetalcuitor, cum in cei vrednici de acestesfinterugaciuni,ne ale Scripturilor. spun Scripturile,al dreptalilordumnezeieqti. inva[ApredaniileadevArate Caci esteun inger al Domnului, al AtotliitoruSau ce a folosit Saul de la Samuil* (cf. I R e g . 1 6 , 1 ) ? S a u c e i - a f o l o s i t p o p o r u l u i lui Dumnezeu(cf. Zah. 2,7-12).El a invd[at evreilor rugAciuneaproorocilor'?Caci,pre- din Scripturilepredatede Dumnezeuca celor ce-auvieluitcu cuviogie,li s-adatca rasplat6, cum cineva, nefolosind vedereasa, cauta in de lumina soarelui* dupa vrednicie,de cdtre prea dreptelecumzadarsAseimpartageascA careiqi daruiegtelumina sa ochilor sanAtogi, pene, viala atotluminati qi dumnezeiasca, a$a se atama de nadejdi neputincioase qi iubirea dumnezeiascide oameni trecAnddin
$s
99
DespreIerarhiaBisericeascl deoarteze.Si de fapt aceastesff,nti* invalatura bunatatecu vederea*petelece le-au venit lor Dumnezeuic[.Mat' 16.16)'cum spune deipre cum Fiindci, din slAbiciunea omeneasca. n-au grait-omiqcalide ei.inqigi,nici Scriprura, sDunScripturile,ninreni nu e curat de intrupul$lsangele' le-adescopent-o carora ca unii tihaciuneicf. Iov 14.4).$dind acestefaga- ci ca unii ce-aufost introduqide Dumnezeu,cu duinle din Scripturile dumnezeieqti,ierarhul mintea, in cele dumnezeieqti. cere* sa se implineascd qi si se-daruiasci Deci, indumnezeilii ierarhi trebuie si se celor ce au trail in chip cuvios sfintele res- loloseascAastfel 9i de de-spa4iri.qi.detoate p l d t i r i , m o d e l i n d u - s ep - e sine insuqi din Duterileierarhice,mi$catede obdrqtadumnezeb u n A t a t es p r e i m i t a r e a l u i D u m n e z e u $ l iasca a Tainelor. Iar ceilalli si dea ascullare cerdnd danirile pentru allii ca haruri pentru ierarhilor in celece le savariesc.ca nuqcall;l sinellT. ei de Dumnezeu.Clci cel ce vd va nesocoilpe (Luc. 10'16). Totodata, cunoscandci nemincinoasele voi,pe Mine ma nesocoteSte Ie sigur, mod in vor implini se faeaduinte a.ita ..16. de fali* ca o descoperirecir cele $8 cerutede el, duparinduiala dumnezeiasci,se in desavdrqit vor da neindoielniccelor ce s-au Dar si revenim la cele ce urmeazdaminviata dumnezeiasca*.CAci ierarhul, care cere n-ar titei rugAciuni. talmace$tedreptateadumnezeiasca, Dupa ce a savArsit-o,ierarhul siruta intdi niciodathimplinirea unor fagaduintecare nu se nu care pe cel adormit, afoi toli cei prezenli.Cdci lui Dumnezeu el 9i sunt atotplActrte estedulceqi cinstittuturorcelorasemanaton vor da iri chip dumnezeiesc.De aceeanu le cere acestea pentru cei adormili lipsili de cu Dumneieu cel ce s-a desavArqitin viala dumnezeiascA.Iar dupa sArutare.ierarhul curafie*nu numai pentru ca se va abateprln toarna peste cel adormit untdelemnul' uceuita de la treapta de tdlcuitor gi va indrAznisd-qiarogecu m3ndrieceva din cele Amintesie-ti - dca i n ala i n tsfinta e * ' na$teredin Dumprin dumnezeiescul i z v o r u l d e m i q c a t d e n e f i i n d n e z e u , ale ierarhiei, Tainelor*, ci va [i qi desparlitde rugdciunea Botez se daruiegtecelui ce se introduce in desivArgirein tii a impartAqirede sfint uI .simsfdnta,auzind de la dreaptaScripturay el in de haina materialAde chip cuvenit:Cereli Si*nu primili, pentru cd bol - duba dezbrAcarea ungerii. Acum, dumnezeiescul untdelemnului (lac. Deci, al 4-'3). inainte mai rdu ceieti ieraih cerecele fagaduitein chip dumneze- la sfdrgitul tuturor, se toama untdelemnul iesc si iubite lui Dumnezeu9i cele ce se vor Destecel adormit. Atunci*, ungereacu untdarui in mod sigur. Le cere aratdndcele ale delemnchemape cel mifat (introdusin etapa la sfintelelupte (nevoinle).Iar deorinderiisaleielei buneiubitorului de bine desavArEirii) chip in. prezenti. celor acum,untdelemnultumat aratape cel adormlt Dumnezeu qi aratAnd cA s-a nevoit in acele sfinte lupte 9i s-a revelatordaiurile ce se fac celor cuviogi' Astfel, ierarhii au gi puteriledespirlitoare*, desavArgitll8. dumnezele$u'nu penilcrritori ai dreptaflor dreotatiiordumnezeiegti' ca 6lcuitori dumneryre, gmgaza-m ftu cA preaingeleapta. $e ci pentru pbmiritelor neralionaler' neralionale*'ct chip sltiiitorpomirile pe p9 e-! el spre miscir miEca nuEca.pe ii u Tainelor, Tainelor' Tatnelor' cr itnhril*iivor al i2vor buhul*, izvor ca Duhul*, oe L'umDupi ce ierarhul le-a sivdrqit ac€stea, despartirea 'Ci"i'cu dreptatea celorJudecall Carora asazairupul in locas cinstit cu alte cinstite Sfdnt.C, -o''",' I ttnri. z.icezice,Duhul Sfdnt. Luati, nezeu.-Caci: iiti-iiri naroreli, iertatevorfi ' Si-carorule veli trirpuri de aceeasitreaptA.Caci,dacaceladortiie. tinuie vor fi (loan 20' 22-23).$i celui ce a mii a dus in suflet gi in trup o vialAiubita lui iost iuminat* brin descopeririledumnezeieqtt Dumnezeu, va fi cinstit dupa impreuna lude citre PreasfhntulParinte,Cuvdntulii spune: crare cu sufletul cuvios gi in trupul care s-a cerurt,. Orice vei Iegape pumAntvufi Iegat-Si.in nevoit cu el prin sfintele sudori. De aceea \d de=legat.;t pamant pe de:legu vei fi orice si dreDtateadumnezeiascaii dA impreuni cu* in ceruri (Mat. 16,19).Aceastapentruca acela" sufietul qi trupului rAsplalileveqnice,ca celui descopelui' potrivit si tot* ierarhulasemenea cu el qi e impreuna parhteqti facutelui- ca tAlcuitor.qi darul- ce-a cilatorit impreuni firilor -lor. sau contrarA.Pentru viata cuvioasa la Dartas de pe cel. lublton primeasca sa-i tor al a celor sfinte dumnezeiasca rinduiala aceea sa-l Dumnezeu, iar pe cet necredlnclo$l
100
Despre Ierarhia Bisericeascl ce esteqi adevarat,ci pruncii inAllali in legea sfAnta,vor ajungela deprindereasfintd' liberi de toata ratacirea qi lipsili de experienfa oricarei vieli necurate.Aceasta avAnd-oin minte dumnezeiegtii noqtri invifdtori*, au cugetatsAprimeascdpe prunci in acest-sfAnt mod qi pdrinlii naturali ai pruncului adussa predeapruncul vreunuipedagogbun' introbus in iele dumnezeieqti*,qi dupa aceeasa stea copilul sub el ca sub un pArinte duhovniiesc gi naq al sfintei mdntuiri' Deci' $10 sa caremArturiseEte ierarhulii cere acestuia, (sainal1e)copilul in vieguireasfAnta, creasca Iar invocirile sfinlitoare* nu e ingiduit si si rosteascAlepAdarileqi sfintele mArturisiri fie circumscriseprin explicare'nici taina lor qi nu, cum spun aceia,rizdnd, ca qi c6nd-s-ar sau puterile din bumne2eu lucritoare in ele unul in locul altuia in cele dumintroduce sAfie scoase*din inlelesul lor ascunsin mod acestanici nu spune:eu fac Caci nezeieqti. prin inilieri necomupublic.Ci, invatAndu-le sfintele mirturisiri pentru sau leDadarile nicate.cum se afla in SfAntanoastraTradilie, pruncul seva lepida qi se va uni cu ci: copil, si si sivirlindu-le cu dragostedumnezeiasca, sA conving copilul sa mafiurisesc adicd: el,iie ridicateprin sfintelelucriri la deprinderea (inlelegere) sfdnta pnn minte la o qi inallimei dumnezeiascdgi la iluminarea ajungA intregime in lepede sa se ca mele, invafaturile inalt6 sprecunoqtinlacea mai desdvdrqitoare marturiseasca9i sA lucreze sa potrivnici, de lor. a dumnezeieqti.Deci nu e nimic md,r:turisirile 'absurd in faptul ci pruncul e crescut spr€ sll inallimea dumnezeiascA,avdnd un povAfuitor{ qi naq (primitor) sfAnt, care ii sadeqte Iar c[ gi pruncii. carenu inleleg incA* cele deprindereain cele dumnezeieqtigi-l pazeqte dumnezeii:gii.se fac partaqide na$tereadin neispitit de cei potrivnici. Iar ierarhul face dumnezeiascd pruncul pdrtasde sfintele simboale(Taine)' Dumnezeugi de impartaqirea de preasfintelesimboaleparecelor prolanl' ca sAfie irescutin eleqi sanu aibaaltavieluire prebum zic, un lucru vrednic de ris. daci decdt pe cea care privefte pururea la cele pe cei ce ierarhiiii invalAcele dumnezeieqti dumnezeieqtiqi-l face pirtag de ele, vie[uire nu pot auzi qi predica sfintele tradilii* celor intarita in deprinderea sf6ntA a acestora, ce nu le inleleg; 9i incA mai de ris, pentru.ci inallata*p .\iB sfdntdenag(primitor;in chip al[ii pronunla pentru ei sfintele marturisiri. dumnezelesc"'. lor de cdtre cei rAtqpili-nu Dar neingelegerea Aceste bunatafi ale ierarhiei noastre ni lor, primirea pentru piedicA iie o trebuiesi-1i aratat,o! copile, vederile unitare.Dar le-au ci sA starui in chip evlavios qi cu iubire in mai vazatoareau vdzut nu numai minli alte cilduzirea lor spre lumini, ardtand fala de ci altele, cu mult mai luminoaseqi acestea, obiecliile prezentateca nu toate cele dumdumnezeirii. Iar pe tine, asemAnatoare mai nezeiegtise circumscriu de cunoqtintanoasfrumuselimai lumivor lumina te ci socotesc au de noi tra.Cacimultedin celenecunoscute folosindu-te de dumnezeieqti, mai noase $i cauze vrednice de Dumnezeu, necunoscute o sfialuciremai spre in urcugul spuse, treptele noi. noua,dar $tiute*de treptelemai inalte de iubite, 9i tu mie iluBa ramAnascunseqi fiihlelor celor mai inalte, inalta. Preda-mi, deci, qi arata ochilor mei fiind gtiutenumai atotinleleptei9i de inle-l.ep- minari mai desavdrgite frumuse[i mai minunate 9i mai unitare.Caci ciune facatoareiobdrgiidumnezeie;ti.$i le voi sDunemacesteapentruca le-au adus la noi indrAznescsa cred cA prin cele spuse aprindescdnteilefocului dumnezeiescaflate dimnezeieqtii nolrri invalatori, avAndu-lein amintire din tradilia veche.Caci spun*, ceea in tine.
d6ruieqte amandorura impartaqirile de. cele dumnezeieqti*,sufletuluiprin vedereaqt pnn iar trupului prin stiinlacuraiaa celor sAvArgite, itotdumnezeiesculmir, ca printr-o icoand' sfinlind omul intreg* prin simboalelepreasfinte ale impartaqirii de dumnezeire qi daruindu-i prin aiesta-sfAntalucrare (ierurgie) intreaga hinruire si vestindu-i prin simlurile intregi cA va aveapartede inviere.
l0l i
I I I
I
SCOLIILE SfdNtUIUiMAXIM VTARTUNISITORUL DesPre IERARHIA BISERICEASCA
CaPitolul
I
$1 Lucrarea - dumnezeiascd. Numegte lucrare dumpe ceavenitdde la Dumnezeuqi datdoamenilor nezeiascA savArgitain Ei care ii iace pe aceqtiadumnezei. lucrare creqtini 'Prinprin ierarhie. tradilie. $tiinla ierarhicAa primit-o prin tradilie' Sd nu intinezi. Adica sa nu rdzi de ele $i sa le arili firi evlavie tuturor celor lipsili de sfin1enie,facdndcele dumnezeier;tigi tainicc prilej de ris. Numai ceior sfinp. Nu trebuie sa se arate cele sfinte celor intinali, nici sa se arunce margaritarele porcilor' Mintea cea mai tnaltd dumnezeiesc ierarhicd' E de menlionatcil scspune,impotriva Nestorienilor,ci mintea se atribuie Si lui Dunrnezev lin Hrisl()s nunted tlu e nimai t ,,ni lui . n. trad.). Se inrpanasc$lcdc sfinleniegi de curilie pentru sfintire. Dupd putinld. DupA puterea fiinlelor inlelegAtoareqi inteligibile; cici nu le face lisus asemeneaSiegi dupi puter6alui; fiindca El estenesfdrqitde putemic ca Dumnezeu, Adund.Explicarea acestorase face in capitolul V al scieni D espre numi r i I e dumtte:ei eI t i. Multek deosebii. Prin multele deosebiri socotescca inlelcgemultcle feluri de griji iJc poftelorrrupegtipe care le interziceDomnul; iar viala unitara qi dumnezeiascaeste cAutareain primul rAnd a imparAliei lui Dumnezeu qi drepulii lui, pe care Domnul a indicat-o in rugiciunea ca srifi e ioli u,ta (low't I 7, 1 I ); iar calitateaaceastaa sufletului a numit-o deprindere,care le e proprie cel mai mult celor sfinlili. Cunoqtinga celor vdzute. Este inlelegerea plina de $tiinla a cuvintelor 5i inviliturilor despre Dunlnezeu; iaci'nu ajunge simpla auzire a cuvintelor 9i rostirea sfintelortiine, ci aceastase cere urmatade inlelegereaqi pricepereacelor proslavite; cAci aga fac qi. cei .ce.se ieruilsc (se sfinleic) intii lui Dumnezeu'apoi o prilejuiesc aceastagi altora: se desavArgescqi desavirgesc. $2 Qerarhia) ingerilor. Numegte qi aici cele noue cete. pe care le-a nunit inainte in scriereaD esp r e ier ur Iri u t er euscd' Toatd (ierarhia) prosldvitd acum.E puterea intregii ierarhii.
Acelagi ierarh. Adici ePiscoPul. Celor de.ruD el. E vorba de inaintare. Cei nni dejos se cuvine sd urmeze. Presbiletii. I)ar. Coniparalia ierarhiei cercgti qi sensibile' Simboalelor sensibile. Simboalele sensibile sunt Tainele aratatein cele urmltoare, adicaBotezul sau Luminarea, Sinaxa sau Taina impartalirii 9i celelalte. Unul este.Adica Dumnezeu. Nu - unitar. in loc de in mod unitar liin acelasimod' I nteligibile. De notat cA lucrarea scrisade el D espre cele inteligibile ;i sensibilen-am aflat-o. Mai desfdqurat.lnloc de mai pe larg$3 Ierarhia - esfe. Ierarhia o constituie' precum ne-o infali$eaza venerata noasfia tradilie' cele .in general .uno.iut" sau spuse despre lucrurile sfinlite ce sunt propuse sau supuse sau savdrgite.Caci o redi intr-o sau cuprindere a inrecapitulare (ouyregcl,oirootv) tregului, intrucdt recapitularea (&voxe
103
Despre Ierarhia Bisericeasci deplin 9i unic spre aceasti slujire. $4 Celor mai presus de lume.NoteazAcum miqci Dumnezeu Puterile inteligibile (ingeregti) qi cum suntem iluminali noi. Cdci nu - din afard. Oamenii primesc cunoqtinla adevaratadin afarA,adica de la vedereacrealiei 9i din cuvinte invalatoare gi din alte mijloace de felul acesta; ingerii insi surt luminali in puterea lor inlelegatoarede aceastdcunogtinlaqi sunt intiparili prin voia dumnezeiasci sau sunt modelali spre ilnitarea lui Dumnezeu gi spre cunoaqtereafapturilor, ca fapturi, dinlduntru. Inteligibil.Trebuie inleles cAiluminarile lui Dumnezeu miqci mh1ile dumnezeieEtinu din afard,ci dinliuntru: cici a spusci Dumnezeule lumineazi pe ele inteligibil. Fiindca inlelegatorinseamnaa inlelege;iar inteligibil e ceeace este inTeles;ceea ce este inleles findca un fel de hranA qi putere de suslinerea celui ce fnlelege,pe drept cuvAntDumnezeu li se face inteligibil qi inleles hinlelor netrupeqticare sunt minli; in misura in care acesteail ajung, lumin6nduJe pe ele, mintea acelorail inlelege qi se hrinegte cu El. Simbosle distincte. Numegte aici simboalele impa4ite invalaturile de multe feluri ale Scripturii, care ne comunici prin cuvinte simbolice mai ales invdlatura despre firea dumnezeiascd 9i despre fiinlele inlelegatoare;uneori ele sunt qi indreptatoareale fapturii, ca legi poruncitoare,inallate la inlelesuri alegorice;cu atit mai mult cele savdrEitein Taine se vad spiritual in simboale qi chipuri. Fiin(a. Noteaza care e fiin1a ierarhiei noastre qi ce sunt dumnezeieqtileScripturi. SdvdrSitori ai celor sfnte. Numeqte savArqitori ai celor shnte pe apostoli, pe care i-a numit gi povaluitori; tar scrieri teologice numegteciirlile Vechiului 9i Noului Testament;iar in iliere ma nemateridli, cunoltinla venita de la Duhul in apostoli cu privire la inlelesurile Scripturii' pe care a numit-o qi cuv6nt trupesc, indiere din care s-au nascut Si invalaturile Noului Testament; iar iluminarea venitii intr-un povaluitor de la Duhul Sf6nt a declarat-o upntpiatu de a ierarhiei cereSti. De h minte la minte. Observa cele comunicate prin mijlocirea cuvintului. $i ca cele tainice s-au predat prin cuvdntul nescris.Dar cele preddte sunt de folos comun (cele predate in mod tainic de la unul la altul nu sunt totu$i menite sd ramAnd bunuri individuale, ci sciJie de Jolos comun: numai inlelesul celor predate spre a Ji sdvir;ite nu poate fi fdtut deplin inleles de to1i, n.vad.). Dar spune ca, prin simboluri sfinte sunt vrednici de contempliri inillatoare (anagogice) ale tainelor expuse in cele urmatoare.
$s Qhipuri sensibile. Despre chipuri. Concentrat. Iata lamurit ce inseamnAconcentrat. in tnvd(dtuile tainice - nescrise. Noteazi cd cele dumnezeieqti ni s-au predat gi prin inilieri (tainice invataturi)nescrise. Simbolicd. Ierarhia pentru oameni este simbolicl gi formati din cele sensibile,adici nu ne intilnim cu luminile
104
dumnezeieEtigoale, ci sivdrqite prin simboale,ca potirul binecut'dntiirii,cumziceApostolul(I Cor. 10,16),qipZtnec pe cure o frdngenr gi celelalte. Descoperite. Adica cunoscute $i arAtiitoare ale lucrurilor gi tainelor ale cdror simboale sunt. Nu vei transmile - altuit.Pentru cd nu trebuie spuse cele tainice.
Capitotut II I. Despre cei ce se desdvdrSescprin iluminare (Prin Bote:) Iur aceasta.Adicd asemanareagi unireacu Dumnezeu. Care e deci tncepunl. Inceputul,zice, ;i calea spre unirea cu Dumnezeu qi mogtenireastatomicaa lui este dumnezeiescul Botez. De fapt, de nu se ra n.tge Linevu din upd Si din Duh, nu vu vedeaimpdrdlia lui Dumne:eLt (Ioan 3,5). Din el se modeleazaomul launtric spre deprinderea buna qi mAntuitoare qi spre aseminarea cu Dumnezeu in cuvinte gi fapte. Spre primirea celorlalte. Spune ci e nevoie de trei lucruri pentru inceputul implinirii poruncilor: de primirea cuvintelor dumnezeieqti, de catehizareain credinla dumnezeiascdgi de renagtereaprin Botez, prin care incepem sA vieluim dumnezeiegte. Caci crearea noasra din samanta,-chiardaca e din Dumnezeu Creatorul, este narurali. InsA nagrcrea din Botez nu e din sdnge,nici din vofubdrbatului (loan 1,13). Precum,deci, in na$tereanaturald trebuie si ludm existenla spre a fi gi apoi sd lucram cele corespunzatoare;i sa le patimim - de pildA oamenii cele proprii lor iar animalele, la fel, ceje ale lor, - aqa qi in rena$tereaprin Botez trebuie mai intdi sa existe cineva pentru Dumnezeu gi apoi si puna in lucrareiubirea lui gi celelaltesprevieluireacea bunA. Cdci precum - sldvitul. Vorbeqte de fericitul Ierotei, cum a aratatde multe onin Cuvinteledinainte. Cea mai dintdi miScare. Aratd care e cea mai aleasA miqcare a mrnlii. Cea mai negrditd. Adica a te replasmui 9i renaqteprin Botez, cum aratdin cele urmdtoare. Adici Lucrarea - tn vederea indumnezeirii, renaqtereaprin SfAntul Botez. Trebuie - mai tntdi sd existilm. Caci existeniei dupA fire ii urmeazi o lucrare potrivita ei. Naqteii din Dumnezeu. Adici ale Botezului. Ndscute din soare. Luminile sau razele pe care le produce soarele. Pe Ozia. Noteaza cele despreOzia, Core 9i Nadab. II.Taina ilumindrii (a Botezului) $l Evangheliile. Spunecare sunt Evangheliile adevarae. Iubirea - de oameni. Cugetala iconomie. Sd facd asemened.Adica prin credinla, cum aratain cele umratonre. $2 Cel ce iubeEte.Vorbegte de cel ce a crezut de curend
Despre Ierarhia BisericeascA gi voieqte si se lumineze, dare ini$at (introdus in taine), adicacreqtincredinciosdeplin. Acela - tn tntregime. Despre cel numit naq al celor nou luminali (botezati). Sd urmeze. Potnvit cu ce s-a spus in lege: intru toate v o m a s c u l t ag l a s u lD o m n u l u i . SdJ pimeascd. Pe cel cerut si-l primeascii; de aceea se numesteprimitor (naq). Numele de ierarh. Adic|terarh de faot.
il tntoarce spre rdsdfit. Aceasta o faci cu acela ca unul ce se roaga Si o cere; iar spre apus,ca pc unul ce leapadalucrurile intunericului.Noteazaca atuncinumai diaconii dezbriicaupe cei venili la Botez; preolii faceau celelalte,pe care acum le fac diaconii, cum ai aflat cu pulin inainte; in cele urmitoare, vei afla ci numelte liturgi pe diaconi; iar pe presbiteri ii numeite preoli.
$3
Liturgii. Numelte liturgi pe diaconi. Maica tnfieii. Numegte maica a infierii, cristelnila. CAnturea ;fdntd - (din inspiralia) - celor stdpdni(i de l)umnezeu. Cuvdnrul trebuiecompletatastfel:sfAnta cantareinspfata a proorocilor stdpdnili de Dumnezeu, ca si fie gi dupl aceeaepiscopulcel ce roste$tesfantacantare a Sfdntului Duh, care,fiind Cel ce a inspirat pe prooroci, primeqte pe barbat. CAci nu-i spune cAntarea sfdnta a proorocilor. FiindcA toli proorocii cdntau aceeagicdntare: estepsalmul 28,3:Glasul Domnului pesteape SiAleluia. Potrivitd. Adica alba. Prea dumnezeiette sfrntit. in alt manuscris grec: prea teolog,ic'(0eoloytxcotritrp). Cel ce citeqte cuvintele Pirintelui in D espr e i eru r hia bi.ser ic eu scd nu trebuie si semire dacdspuneunelelucruri deosebitedin r6nduielile Tainelor de celein vigoare acum, cum vorbegte5i acum de impartaqirea Sfintei Cuminecaturi dupa ungerea cu Mir. Cici se cuveneau acestea,fiind potrivite cu timpul. Dar acum aceastase face mai corect in Liturghia deptin6 a gi dumnezeiegtilorTaine, cind trebuie sd se impartaqeascri noii botezali. Iar spunAndcA dupa aceastaffebuie sa seinalle sprecontemplareacelor dintdi, arati sauci trebuie sA faca dupa aceearugiciune sau ca ierarhul pleacAdupii Liturghie. aceeala dumnezeiasca
Pe cei doi bdrbagi (doimea bdrbagilor). Aga trebuie inleleasaexpresiacompusii despredoimeu bitrfutlilor, ca unul ce primeqtepe umeri oaia,ca sd fie doi barbali- unul care primegtegi unul care vine in Biserici qi e primit ca o oaiepierduti Primul il intoarcepe al doileadin raticire. CAciprimitorul (nagul)era credinciosqi n-aveanevoie si fie primit. Preotul mullume$teacum lui Dumnezeu.De se va inlelege astfel expresiacompusa dointea hdrbalilor va fi ceva foane obi5nuit. Inlelegdtoare. Mullumire inlelegAtoare numeqte pe cea tacuE, care are loc in minte; trupeascii, pe cea care pleacacapul gi aduceinchinare lui Dumnezeu (uventgi aici, poute, o dotadd a t'echinii scriitorului Dionisie, intrucdt in Biserittt primdrd veneau oumeni maturi tn Bisericd ;i liecure familie incepea sridet,inti cre;tind mai ales prin burbat, cupul Jirnriliei, n. trad.). $4 Toatll ceata cilor sfinlili. Adicf tot clerul. O cdntare oarecare. NoteazA cii din toata Scriptura se poate ind'l1ao cdntare lui Dumnezeu, nu numai din David, (Biserica Si-a alcatuit totdeauna c'uhul din texte din Sfhnta Scripturd, spre deosebire de sectele neoprotestunte,n. trad.). De altfel, o cAntareoarecarea fost gi cAntareaMariei, sora lui Moise: Sd cdntdm Domnului (IeS. 15,21) sau psalmul lui David 33 sau o parte a lui: Apropktli-va de El Si vd luminuli(Ps. 33,5). $5 Sd vind in tntregime. Adica din tot sufletul. Porunceqte preolilor. Noteaza ci numelte preoli pe cei supugicpiscopilor.adica pe presbiteriqi pe diaconi; caci ei scriu numele celor de cur6nd luminali (botezali) (un sentnal vechimiiscrieribr lui Dionisie e ;ifuptul cd oriunde se intindeu crestinismul, existu un episcop, inconjurat de preogi Si de diaconi; Si Botezul era sdvdrSit de episcop, n. trad.) Pe bdrbat. Noreaza ca vorbegte gi de inscrierea celui botezatgi a naqului.
$6 imptinitd de (toatd) Biserica. Prin rostirea cuvdntului: Amin! it descinge pe aceln. Vorbegte de cei ce se sAvArgesc in dumnezeiesculBotez. $i tl dezbracd. Aici nu-l dezbracii de toate hainele,ci il lasa in cama$i, cum arata in cele urmAtoare; prin Iiturgi, adicit prin diaconi.
$7
$8 Se tnal(d - (la vederea) - celor dintdi. Ceea ce spune esteaceasta:episcopulfiind chipul Dumnezeuluituturor, precun Dumnezeustiruind purureain unitateagi identitatea sa. neiegit din temelia sa, intinde, pentru mintuirea tuturor, la toate, prin iegirile providenliale, iluminarile bunitA!il sale (hutldtotea indreptat(i spre allii e luntind; rdutatea e lnluneric; bLtndtulease uratd cu luntind,pentru td e deschiderea Celui ce o comunicd spre cel cdruia i-o comunicd, n. trad.) gi e prezent tuturor fara sa iasadin temelia sa (sediul siu), la fel r;i episcopul,prin imitarea simbolicl, pe cit e cu putin!a,a lui Dumnezeu,rimindnd in starea sa, adica in treapta sa bisericeascd,iese prin purtarea de grija (providenliala) a iubirii de oiuneni la celede al doilea,adicacoboariisprecel cc seintoarceqi-l invala gi-l unge gi-l pecetluiegtegi-i transmite darul, botezdndu-l.Toate acesteasunt slujirile liturgice celede a l d o i l e ap o m i t e d i n e l c a i n c e p u ta l l o r . t r r r p l i n i n dd e c i toate cele de al doilea, se intoarce iarati la altar, arAtand lui Dumnezeu in mod simbolic cA, deqi a iegit in chip providenlialla celede al doileapentrumintuirea celui ce a venit (la Botez), totugi nu s-a despirlit de implinirea celor proprii, de la a fi in cele ale sale,adicain intllimile contempldriicelor privitoare la Dumnezeu;ci de lu cele dunme:eieSti,adicAde la sfinta lucrarecu privire la nou botezali,se intoarce iaraqila cele dumnezeie;ti,adicd la
105
Despre Ierarhia Bisericeasci inaliimea vederii teologice (a lui Dumnezeu), condus qi mutit la ceeace voieqteSfAntulDuh. -Acesteale spuneqi dupa pulin in tdlcuireaTainei sfintei Impartaganii. m. Tdlcu ire duhttvniceascd
$1 Pin apa. Ctrci cele necurate se curalesc prin apa. D6nd-o - de tnleles. Celor ce aud, trebuie si li se dea qi tdlcuirile;dar suntqi mulli carenu aud acestetaine,care sunt numili rnrl1ine.
$2 Ate unitdlii de mullime. Spune unitate ceea ce e asemeneadumnezeirii; iar mullimea e a celor mulli qi nesfintiti. in icrierea Despre cele inteligibile. E vorba de scnerea Despre cele inteligibile' alcituita de el 5i despre cuprinsulei. $3 Sii spunem deci. ExplicAri. (Liberntea) celor tnlelegdtoare' Vorbeqte de doua rele ale cclor inlelegatoare.Caci sau se despartcu totul de lumina dumnezeiascidin dragostede pacat;sau dispreluiesc mdsura ilumindrii data lor qi incearcA cu. iniraznealA sAo depa5eascdpe aceasta9i neputdndinlelege ceeace depigegteputerealor, pierd qi mdsuradatAlor, deqi lumina duinnezeiascaramine pretutindenineschirnbata. Libera alegere. Noteaza ca toata privirea 9i puterea inlelegatoare, fie a ingerilor, fie a oanrenilor, este o alegeregi o libertate;gi cum se ajungela pacat. Se desprinde, gr. crnlp, q'uat. Precum atamarea aratii acordul, aqa desprinderea (ouvllprioeor) (on1ptfroOor) arata caderea din armonie qi acord; cAteodatacuvdntul arati;i ieqireadin atAmare.Aici s-a luat in primul inleles. Pesie - ceea ce i'a fost dat - cu mdsurd' Din chipul luminii sensibilevei deduceceeace se potrive$teintelesurilor dumnezeieqti.Clci s-a scris:Nu cau& tele mai presusde tine,ciinlelegecelece 1is-auporuncit;numeEte aici misura a ceeace ll se potrlvelte. Cele ce nu-i suntproprii. Sunt cele ce nu corespund ei. ca depaqind-o (Imilarca) acesteiao tnchipuie dumnezricscul (icmrh). Arata al cui chip esle ierarhul. Pe cei ce vin. Arata clar ca ii invalA pe cei ce asculti'
s4 CunoscuQ lor tnsele. Noteazeca primul dar dobindit de cineva dirl invaletura dreapti este cunoa{terea,ca sa pizeesci cele ale legi; Ia aminte la tine insuli (lTin. 4,16)' ium a rpus gi SfAntul Vasile; caci a;a imitA pe ingeri, care secunoscpe ei intriqi. Cel ce tinde spre ' ceea ce e vdzut. Vazut (opaT6v) nume$teaiciceeaceevazut sauttiut spiritual(td Oe
106
se migca spre a vedea Ia cunoa5tercade sine spuneci e$e dar sfbnt. Chipul acestei. Explici ce inseamni a veni la ierarh prin nag. . Pecetea. Arati ce este pecetea(crucii, n. trad.) 5i ce inscrierea. Pe l6ngd eI, gr. n@g crrl'uQ. in loc de: impreuni cu el. (Al celui) ce l-a tnso(it. gr. ouvono66v. Cel ce i-a urnal.
$s Nerelinut. Nu mai are oarecum nici o relalie cu viala de mai inainte. nici unitatealui nu mai e supusaimpirlirilor; caci cel Unul este in toate asemeneaSieqi, intrucit esteUnul; iar mullimea,anandu-seimpa4iu prin Dacate.e neasemenea. Dezbracd. Arata pentruce e dezbracat. Prin suflarea- Noteaza ce inseamni suflarea catehumenilor cAtrediavol. Renunlarea. O tradilie simbolicd. ^ A priv i i n i ntregime spre C eI U nul. Inlelege tinderea intreagaspre Ccl Unul potrivit spuselorDomnului, cere azis: Ca tr,t1isd.fieann, adicdsi priveasci spreCel Unul' care e ceeace place lui Duninezeu;iar tindere a numit inillarea gindirii spreDunrnezeugi pirasireacelordejos. Neschimbatd. Arata cum qi de unde se fac deprinderile inlelegatoare neschimbate. N e t n m u i a t d .N e d e z m i e r d a b i l A , n e m u r e r e a s c d barbdlie,neincovoiata,neclindtasprenici o cAdere.E de sau $tiut ci s-a spusaceasta9i desprefemeile birbitoase tari (qppevopav6v). $6 Le poSi vedea. Despre ungcre. Prin care se supune (ui Histos). Alcituirea acestei propozilii are o lungd pane explicativA. Ea are astfel o bogaticompozilie. Cel ce sedesdvirgeqtescsupuneinlupli lui Hristos, care impune luptele' bucurindu-se de ele ca dumnezeieqti.$i cele urmabarc. Hristos ca Dumne:eu randuiege Iuptu,
ca inlelept ca frumos e legiuitor inf'umuseal ei. led:d luptele,
ca bun e impreunii luPtdtor.
Ca Dumnezeu. Hristos e Dumnezeu' contrarNestorienilor. ' Pasind. Vorbegte despreBotez. inkiu! dintre luptdtori. Nume;te intAiul dintre luptetori pe Domnul, care numai pentru bunatarcasa s-a luptat cu stapanircamorlii. Prin luptete sa/e..Adicd prin ungereacu mirul dumnezeiesc(eru obiceiul ta sportivii sd fe un;i iruinte de-a inn'a in iureterile ktr: de uceed s-u lual ungerea cu mir sfnlit ca chip ol puterii ce o prime{te cel bote=atpentru Iuptelece-l asteulttdirytotriva ispi tekr pdcatului, n- trad.), Lucrdrile. Numeqte lucriri pacatele 9i poftcle 5i
Despre Ierarhia Bisericeasci miyirile patimaqe; iar existenle, fiinlele lucrAtoare ale demonilor. Cici faptele rele nu se vad ca existenlein ele insele. $7 Cdci moartea - nu esle. Spune ce este moartea gi cii unitateanoastraestecompusa. Duce - tn (planul) nevdzut.Acest plan nevezutau spus unii ca este iadul. adicd despdrlireaqi plecarea sufletuluiin locuri nevazutecelor sensibili. Alterare aformelor tnrpe$i. De multe ori trupul se va prefacenu numai in viermi, ci gi in alte animale.Observi ci gi aceastdprefacereo nunre$tealterare(ciAl,oitr:orv); $i ci suflerul ieqind din trup se face ncvazut fi nu se migci in jurul trupului, cum spun unii. $i ca scLrfundarea in api s-a socotit de unii in mod potrivit ca un chip al mo4ii. Rdnduitd de Dumnezeu. Nume$temoartearanduita (stapdniti)de Dumnezeumormintul de trei zile al Domnului; qi spusazisi de Domnul: Vine Stdpdnitorullumii acesteiagi fu Mine nu afla nimic (Ioan 14.30),zice ci este a Cuvantului; iar stApAnitoral lumii qi al voilor diavolegti din oameni spune ca este Satana,care are stapanireamo4ii, dupi Apostol; dar in Hristos n-a allat nimic din neascultarealui; caci t?-.rstivdr;it pilcut, nit'i t,iclenie,cum zice Isaia (Is. 53,9). De aceeaa fost cu neputinlasAfie linut in nroarte,cum zice Petru;Ci a fost llsat intre cei morli skbod, cum zice David (Ps. 87,4). $8 CeI fdrd de podoabe se tmpodobeqtu.Dupd Apostol, intunericul esteviala murdarq cel lipsit de podoabii in gradul cel mai mue estegi f{ra chip, neavind chipul inlelepciunii dumnezeiesti;caci intunecaqi acoperavirtutea;de aceea,pe dreptcuvAntcel ce vine (la Dumnezeu) seimpodobeqteprin luminare (prin Botez) gi primeqte lumina fAc0ndu-sefiul luminii, dupadumnezeiesculIoan; iar farachipl-anumit inre faptud pe cel urit la chip, nu pe cel cu totul nepafial la chip, precum adeseoricelw difitrm (6riopoptpov) ii spunem.ti,zi Jix'nn (dpqpv). Se lasd cunoscutd spiritual. Eu socotescci din motiv de modestie,marele Dionisie spune ca tace pentru cd nu gtie. CA s-a invrednicit de duhul pre5tihlei, a aratat in Epistola cZn e evanghelistulloun. Dar aceastami se pare ca insearnnacdcei invrednicili pretutindenide Duhul dumnezeiescsunt buna mireasmi a lui Flristos,iar unili cu El prin curalie,potrivit Apostolului, simt prezenlalui gi o arati aceastaprin vorbirea in limbi sau avind harisma prooroceascAsau in savArgireade vindecari gi in cAtese spun in Fuptele Apostolilor qi de dumnezeiesculPavel. AItJel: cei ce inleleg cele duhovniceqtica duhovnicegti qi le compara cu cele duhovnicegtivor sin4i astfel qi buna mireasma duhovniceasci. Caci Pavel zice ca cei ce propovaduiesc Evangheliasunt bunamireasmi a lui Hristos, intrucit din putereacredinlei sunt conduqila -via1a;i la iertzreaprin Botez qi la dzrul Sf6ntului Duh $i la Imparalia cerurilor prin faptele dumnczcicgti,care se iuata a fi qi ale bunei miresme spirituale. De aceeadumnezeiesculIoan
vedein Apocalipsri gi cupele pline de timiie ca rugdciunea dreplilor (Apoc. 5.8). Iar ri4ul miros al diavolului sunt faptele pacatului,cum s-a spus gi in Psalrnl: Putre:it-au ;i s
Capitolul III I. Despre c'elesdvdrSitein Sinaxi (fn Liturghie) invdldlor - Tainelor. Vorbegte de Sflntul Ierotei. Sd o tnfd(iEam pintr-o sfdntd descriere. Adica prin descriereasfinta a celor savirEitein mod vizibil. ObStesc.E omisAcompletarea. C om u n iu ne. Despre impartalire. Desdvdrqireadin, E cu neputinli a se desivirqi cineva fira impartiqire. In mod concentrat.Adica in mod necesar. Nedeplind. Nici o sinaxa (liturghie) nu e desivArgiti fara inipanagi-re. .fipntc. $i aici capatul ('ud xe
16n
107
Despre Ierarhia Bisericeasce cu diaconii, pun pAineainainte preolii. Lucrul din urmi se facepretutindeni,existAndpu1inidiaconi(pttate in praaica dcetlttt con' punerii 'tinuau pdinilor pe altar de tdtre dittu)tli, ituiha petltl'u (ure au fitst instituili de Apttstoli, n' trad.). in Roma insa" precum socotesc,liturghisesc totdeaunala altar numai 5aptefruntali; poateca viala intreaga cei gaptesunt fruntaqiintre ceilalli. bbErcasca.Se rostea5i atunci un oarecareSimbol al crediniei sau, mai degraba. primea toata biserica invalaturasau rezumatulinvalaturii de credinla' I)in sf ntek carSi.Aici nu sunt primele ca4i ca la no^i; la acestParinte,dupa sarutarese citeau dipticele,ca qi in Rasiirit. F runtaqii dintre titurgi. Numai protodiaconii..stau imprejurul iltarului; poate ca 9i cci mai in vArsta dintre aceltia. cele laudate' De $i aduce sub vdz. Adici lamureSte pildi ca aceastaqi aceastasunt ale lui Hristos $i aratd gi dumnezeieqtiledaruri in acestea;de pildi' ci sunt ipre iertarea piicatelor 9i spre viala de veci qi celelalte daruri tainice de felul acesta. Poate ca sub vAz inseamna gi aceea ca sfintele daruri' descoperite dupd r u g i c i u n i , r a m a n a c o P e r i t ep A n A l a v r e m e a i m pArrdqirii; sau poate ridicarea qi inillarea pentru b i n e c u v a n t a r ecae a u n a a p i i n i i d u m n e z e i e q t ip' e c a r e o inalli preotul spundnd Sfintele SJinlilor, ceea ce e q i m a i i d e v a r a t , p r e c u m v e i a f l a s p u n d n d u - s el a s f A r q i t u cl a p i t o l u l u i . I I l. Tdlcui r e d uhovniceascd
$r Chipurilor - cu rdnduiaLd. A numit chipuri ale adevArurilorcele ce se sivdrqescacum in Sinaxa' Nici - a sinboalelor. Acestea sunt simboale 9i nu adevarulcunt il vom vedeain viala viitoare. Caci preasfintele.Sunt psarlmii5i citirile. in amintiie. Spunc ca dupii CinA. luind pAinea5i celclaltc.$i ci se vesteqtemoarlea lui pini ce va venl, duoii Apostol si precumDomnul insugia zis: Ac'edst'Is-t' (Luc.22.191 Ei cele urf a r : e 1 ii , , t , u p o i t e n i r e u M e u .atoo... Mai noteazaci a numit Cina de Taina a Domnului arhisimbolulTahelor dumnezeieqti;9i ca cel ce se imparlaleite cu nevrednicied-eRlhe 9i potir.nu are nici un folos de la inrparta5anle.ba mal degraDase va lmp a n a q is p r eo s A n d il u i . d u p a A p o s t o l( c f . I C o r ' I I . 2 9 ) Din cele urmaloare.poate spunecmeva pe drepl cuvanl ca numai dupa ce a ieqit luda de la Cina le-a imparta;it Hristos Taina APostolilor. Cu aceeaEiiimqire de cek sfinte. Vorbeqte de Iuda Si noteazaci5i lui i-a transmispiinea 9i potirul tainic; dar Taincle s-iu dhr numai ucenicilor dupa ieqirealui Iuda de la Cina, deoareceacestaera nevrednicde ele' Prin deprindere' Expresia prin deprindere pe cea care 1xc0'E(w1 aratape cea prin cunoa$tere,adica est" asilel in chip launtric 5i nu o simplA apropiere t r u p e a s c a .c i p e c e a p r i n c r c d i n l a $ i s i n l l i r e duhovniceasci.
108
$2 De la cele cauzafe.Adica de la cele savir$itevizut, la cele nevazutegi tainice.caresunt cauzelecelor simlite l o r . I a r c a u z es u n tn u m i t ec e l cc e a u c a u z a si arhetipurile i*istenlei in alta parte; sau: de la cele cauzatela cauze inseamnade la simboalclesensibilela cele inteligibile 9i la celemar inlelegatoare;saude la celemai nedesAvArSile de pilda, de la tipuri la icoand9i de la aceasta desavArqite; 1 u3 6 q v i i i .C i i c ic e l c a l eV e c h i u l u i T e s t a m c nstu n tu m h r a : iar ccle ale Noului Testamentsunt icoane;dar adevdrule stareacelor viitoare. Potrilit sfintei. Se spune in mod accentuat(Kq'Eo). Aratd ca exista qi atunci.
$3 Dintre forme. Numegtey';rmechipurile celor nevazute prima dinue $i tainice sau cele simbolic sivirqite. Iar i""rt"u " rl.smftAraina Sinuxei, aJcarei caracterinteligibil sau vazut prin contemplaliefagaduiegtesa-l descopere- . Mai presus de toate.Iata un mod al inlelegeriispirituale a capitolului de fala. Nu si miqca - din. Noteazi stabilitatea nemiqcati dupa fiinld gi ca episcopul e chipul lui -Dumne.zeu' Noteaza Ca in trei moduri se inalqi cele ale timAierii; ierarhulincepdndde la altar qi inconjurdndtoatabiserica se reintoarce iarali la altar. La fel. Alt mod. in-acelaEi fel ' dumnezeiescuL Al treilea mod al inlelegerii celor savdrqite, e cA 9i episcopul iese din unituti in cele multe. dar nu e relinut de cele inferioare; adici nu comunicdcu cele rele. $4 A psalmilor. Ce sunt psalmii. $i noteaztrrostirea lor unita finlial (ouvoDotol-livr1) cu celelalte,dar Ie 9i adauga(Td o1e6ov). Cdci acesteanu sunt unite prin fiinla, ci toate contribuie la un singur scop, adici la mdntuirea oamenilor. De aceea a spts unirea .frinliald (ouvotlorrop6vq). De aceeaindata a adaugat tproape 1td o1e6ov;, corectind opozilia cuvintelor.Voi spune mai joi ci vorbeqte de o unica insuflare, adicA de o imprtuna suflare,ceeace arataca unul estescopul. Cdci todtd qfdnra. Aminteqte pe scurt toate ca4ile Vechiului Testament. (lubirea - bdrbalilor) ' pentru crettere' gr. t6v crvtc6vtov. A celor incercali ca Iov. Laude - ale iubiii. Despre cAntirile iubirii. (Faptele) omeneqti. Aici introduce la fel cele ale Noului Testament. luDit. SocotesccL indicA Apocaltpsa dumnezeiescului loan sau, mai mult, Evanghelialui. Au prins rdddcini, gr. ouveppi(rooe' I-a atras impreuna. ' A dumnezeieqlilor. Scopul psalmilor este,zice, sAse laudeDumnezeugi slujitorii lui adevAralicare au putere si comunice qi si cuprinda acestea;aceastase folosegte in mod necesarin toate cele sivArqitein mod preolesc, intiparind o amintire statornici a psalmilor in cei
Despre lerarhia Bisericeascl ce-i cdnta. F ap t eIor du m nezeie Eti, gr. Oeoup1ia5. M aririle I ui Dumnezeu.
8s ' imnelor dumnezeiegti. $i prin (executarea) Noteazaca impreunecdntarea psalmilor esteinvelatura despre gAndireacomuna privitoare la Dumnezeu 9i a unora despreallii. Concentrate. Cele concentrate' adici neltrmurite' se limuresc prin simboale savdrgite.Aceasta insearnna cl se largesi. Noteaza ca Parintele zice ci cele spuse in psalmi in chip umbrit, se lamuresc prin citirea Scripturilor. in acestea. in arest"a, adici in Scripturi, cel ce priveqte cu atenlie cunoaEteci unul qi acelaqiDuh a spus toate. Va propovddui. Se va propot'iidli' lamurind prin ea cele ale Vechiului Testament. Acela a spus.gr.n pfv tqri. Vechiul Testament(t1 p6v) le-a spus,iar Noul (n 66) le-a indeplinit' Teologiei. Noteaza ca nume$te Vechiul Testament teologie, iar Noul, lucrarea dumnezeiasca(Oeoupyiav). $6 Deloc. Cei cu totul necatehizali aleg sA remana de buni voie neascultatoriai acestora. Nasteriidin Dumnezeu. Adici a Sfantului Botez. Dar pe catehumeni. Desprecatehumeni'energumeni qi cei ce se afli in starede pocainla 9i participAla unele. Cea din urmd. Catehumenii sunt cei din urmd. N epdrtaqi, gr. opr60extot. Neimpanasi!i. Purtagi in pdntece, gr. pcrteo6pevot' Spre nagterea din nou. Avortoni, gr. oppl
sau Dumnezeu,n. trad.). Materiald. Fiindca Si materia insraineaza' ahereaz| 'prin multe patimi. Cele strdine. NoteazA cA strdine de nai sunt cele ce duc la pacat;caci pacatulnu ne estenatural' ci naturala este apiitudineaspre tot lucrul bun, dupa Apostol (cf. II Cor. 9,8) qi dupacuvAntuldin psalnii:$i de cele strdine, fereStepe robulTda (Ps. 18,14).Din acesteapoliinlelege qi spusaDomnului: $i datd tn teeu c'eestestruin nu alt fttsi credint io;i , t ine t'd t'a da vottd ceet ce esteal r'ostru? (Luc. 16,l2). De aceeanu numeqtelucrurile striine exsteflte. Caci nu sunt ale firii, ci mincinoase.Iar ceeace este dupi fire, esteexistent(civ) qi al nostru.A/t'e1: a numit sraine cele ale lumii, ca unele ce nu ne sunt propnl. cr trecemde la unelela altelesauci neraminAndin acestea pentru totdeaunacu preocupareanoasfia, cautarn spre alta viala, pentru carc aIn 9i fost ficuli. Al lilurgutui. Adica unii dintre cei nu patimescde cele ale eners.umenilor. in mod fafimay Dovedire clara. C ei neini{iali. Catehumcnii. Desfrinalii. (Locasului) bisericesc al lui Dumnezeu. Despre ordinea celor scogi. Muqcdturi. Batjocuri ce se intipiresc. Din lipsd de bdrbdyie. Noteazi din ce cauza sunt tulburali de demon unii dintre credinciogi. Printr-o deprtndere qi dmgo.s/e.Ca prin pocainp. Atotsfingili. Crednciogii unili gi cu Dumnezeu 9i intreo' lalu. Comund.A numit laudaobsteascaca una ce e cAntata de toli sau facuta prin harul comun. Lauda aceasta.Noteazdca a numit lauda, simbolul cred[r1ei.manurislreagi mullumirea. Mie mi se pare. Spre ce thta priveqte simbolul. Fiinlei. Dupa cuvantul Apostolului' care ^ce:. Toate sunt rtle noastre (l Cor. 3,22). Iar frunruseli arhetipice, numestetoate cele vazute,ca irea dumnezeiascidin care a daruit participarea, dupa putinla, oamenilor; sau vorbegtede cele dupAchip gi dupi aseminare' Ci ni le-a pregdtit. E vorba de bunitilile pregeti@ noui de El. Depltnd. Noteaza ce spunedespreHristos sau despre deplina lui inomenire;9i impotriva lui Apollinarie. $8 Dumnezeiasca pdine. NotezzA ctr nu numai sfAnta ceeace pAineera pusAinainte,ci gi potirul dumnezeiesc, nu se face acum(iard;i o dttwtdd ca scrierile lui Dionisie dateazti c'u mult inainte de SfAntul Muxim' n. trad.)' Prea dumnezeiasca sdrutare. Noteaza pentru ce se da sdrutarea. Poftele. Noteaza ca poftele patima$e sunt impa4ite; ne despartpe noi gi de Dumnezcu qi unii de allii; ba ne despartqi de noi inqine. DuEmdniite - fald cle cei de aceeaqiJire. Adica fali de oamenii asemeneanoua.
$e Diptice. Penvt ce se citesc dupa sarutaredipticele. Cei - tn chip cuvios. NoteazacA atunci seciteaunumai
109
Despre Ierarhia Bisericeasci dipticete celor ce au murit (nu ca acum, qi celor vii). Spune teologia. Acestea sunt din Inlelepciuneu zisl a lui Soktmon.Noteazaca qi acestParintes-a folosit de ea. Obsemd. SpunecA cuvintul din prooroci, dupA care trebuie pomenili inaintea Domnului, nu trebuie inleles in sensul ci amintirea lui Dumnezeu se innoiegte prin inchipuirea omului care citegtepomelnicul; aceastase intAnrplacu inlelesurilelegatede viala in trup, adicAde ale noastre:ci amintirea lui Dumnezeu trebuie socotiti cu dreptatecunogtinlalui Dumnezeu.prin care cunoalte pe cei desavirgili. ajunqi in El asemiiniitorilui printr-o viatd virtuoasagi invrednicili de o cunogtinlAneuitatiia lui de citre El (noteazacum inlelegespusapsalmului). Simboale.Trupul gi sAngele. $10 Cu apd. Arati ce inseamni spalareamdnilor qi cAnd se face. Zice - cel spdlnt. Noteaz| cum inlelege Parintele aceastaspusa a Domnului, care zice: Cel spdlat nu are nevoie sd i se spele decAtpicioarele (Ioan 13,10). Iar propozilia alcatuitaaici se referi la cele de mai jos, ca sa fie inlelese. Se aratd anume legaturaintre spdlareain slujrca Legii gi spalareamdinilor in slujirea noastrA.Iar nerelinut;i dezleSdtaratacAnluva fi relinut de ceeacee mai mic in purtArigi simlire.Sarra1tle1:citireapropoziliei acesteiaprin depiqire areacestinleles:cel spalat,precum zice Scriptura,nu arenevoiede vreo (alta)cureiLe,decat de spilareavArfurilorsaua celor de pe urmd ale sale;prin aceastacuratirea exfiemelorse va faceneapararin neprihanita $i nepiitata intoarcere in deprinderea atotsfintA a asemanariicu Dumnezeu,pAqindcu bunatatespre cele bune. $i pastrandplinatateaqi intregimeaascmindrii cu Dumnezeu, va fi nerelinut gi dezlegatde toate, intorcdndu-seiarAgiunificat 9i in chip unitar spre Cel Unul. Decdt de spdlarea vdrfurtlor. Spune ce inseamni ci cel ce s-a spilat nu are nevoie de alta spalare,decit de a celor extrenre(a vArfurilor). Numeqtecele de al doilea cele sensibile, de care se impatimclte sufletul prh inchipuire (nllucire). Cel sfdnt. Noteazaca vasul de spilat existain Lege qi cd el are alt inleles pentru ierarhie in lege, care nu mai e valabil. Ierarhului. Noteazi indumnezeirea preotului (cu adevirat atotdesivdrqit). Spre (preasfdnte) lucrare sjlnliloare (trebuie) slt aibd curate. Despre lucrareasfinlitoare. Vor face sd treacd. gr. d
110
Extremd. Adice curltirea extremA. Sub vedere.Sfintele daruri au ramas mai mult ascunse pand la vremea sfintei impartatanii; aceastao arate dupa pugin;atunci se spune exact, cA inalland ierarhul spunind: Sfintcle SfAntapAine,a ardtatbinecuvantarea, Sfin$lor. $1t Care spunem cd sunt. Toate lucririle Providenlei pentru noi, putini le 5tiu, poatenici cei pulini; gi pentru ce e proscomidia(aducerea). C o ntibulia, gr. o6xoy6v. Ajutorul. O nteneascri. Despreciderea oamcnilor. A trecul, gr. uneppooio. A trecut prin calcare. Porniilor propii. Ceeace inseamnAin mod arbitrar. Ceeace spuneintregegtecele de mai sus.Caci a spusca firea omeneasci e luata in primire de viala mult irnDatimita. A trdgdtoare. Slujitoare. Slirqil. Adica moartea. Corespunzdtor incepunlui. Ciici qi inceputul existenlci il avem din pimdnt; fiindca trupul nostru estedin el, in mod cuvenit dupa neascultareavem gi sfArgitul corespunzatorinceputului.CAci s-a spus:PdntfrnteStiSi tn pdmdnt te rei intoorce (Iel. 3,19). Iar prin sfdrqit inlelege moartea. Viala - tndlldtoare, gr. ovoXrirToD qoi€.Numeqte viala ce mergein sus (inallaloare,cvtilcolovl, cea ca.re cauti cele de sus qi e intoarsaspreDumnezeu. instrdinarea mult pdtimaqd. Ce inseamni instriinarea (crtrtroiroolq) pentru trupuri, am dezvoltat in scriereaD e.spr e n un i r i le tl unttre:ei ey i. D u qma nilo r, gr. 6uopevei6. Celor rai gi nefericili. In chip jalnic in cele ce nusunt. Innonexistenla prin pacat;caci pAcatosule, in oarecaremod, neexistent; fiindca raul e inexistent(rdul nu pctuteexistain sine, ci nunni itt relalie cu o existenlature existriprin ea insd;i, , . trad.). f i e t d e n e t ' r e a l d , c aD u n m e : e u , f i e( d e L r c ( l a t n Atotnemdrginita iubire de oameni. Despre intrupare,caci pe aceastaa siivirgit-o din iubire de oameni. Lucrarea de sine - fald de noi. Noteazi exactitatea dogmelor,exprimatdin mareabogaliedc cuvinte$i colnbatand pe toli ereticii. Facindu-se de sine lucratoare ProvidenladumnezeiascdfalA de noi arataca in ea era insuqi Cuvintul lui Dumnezeu;nu era altul in altul, cum spunncbunegteunii impreundcu Nestorie.Iar prin faptul cA s-a fecut partal de toateale noastrein chip nepacatos, rastoamagi pe Manichci qi pe Eutichiani 9i pc Apollin a r i q r ig i p e A c c l a l i q i s i m p l up e t o l i e r e t i c i i . Deprinderea, gr. 6(erog. Deprinderea nu trebuie inleleasaaici ca o calitatcstatomicaoarecare,ci ca ceva dobAnditin mod statomicsau ca o stiipdnirede she. Nu cu puterea. NoteazA ca nu prin taric a blruit Hristos pe Satana,ci prin judecatAqi dreptate.Aceastao spuneqi Grigorie dc Nyssain Cut'dntureacutelvtiLli. Abun dentd, gr. 6IPiou. Bogata. Lipsa (ei) de chip - cufrumusegile. Am spusmai sus ca declarAfAra chip (crvei6cov) intunericul. Noteaza libertateanoastri.
Desprc lerarhia Bisericeasci Foarte urate.impulite. $12 Mereu - ierarlice. Ale bunatalii ierarhice' cum a spus la inceputul capitolului. Dupd ce le-a ldudat. Adici binecuvAnt6ndpdinea 9i potirul sfintelor daruri. Noteazi ca peste tot nume$te iimbolica dumnezeiascasfnntalucrare qi sfinteledaruri 5i simboaleale celor de susqi mai adevarate. Acoperitd. Agaaspusgi pulin mai inainte' ca dumnezeiesculdar a ramasacoperitp6nala vremeaimpdrtigirii, daci nu se refcrala ceeace e ascunspentrucei mulli qi carestau afari ca simpli laici. Cdci - Cel Unul Ei simplu. Fiindcl a luat gi suflet inlelegator gi trup pamintesc. (S-a ficut chip din nou' adlcai luat firea noastra). Noteaza ca ne facem partali firii dumnezeiegti,odatAuniii cu Hristos (cf. II Petru I '4). Noteazaqi cele despreiconomie 9i cine e cel ce s-a facut vazut li ce inseamnAfrAngereapiinii Si impa4irea ei. Culminant, gr. Kcrr' drpov. Adica printr-o unire culminantA gi desavArqitd9i fiingiala dupA ipostasul adevarat. intreagd,gr. crl"roBritoo. Nevatamati. Trebuie - Einoi.Noteazacaree scopulcreqtinismului. $13 Aducdndu- I sub vederea. Y orbeSteaicidespreDomnul nostru Iisus Hristos nu in mod simbolic; l-a numit 9i viala noastra inteligibila (vonTiv). Iar expresia in mod desdvdrsit (ncrv, cl,ei) o foloseqtefrindca a luat 9i suflct inlelegator(vo€.pcr,v)$i trup parnanbsc.$i bine a spus:prin ittt'uottre neunteslecutdi c acia tunzs Dumnezeu,fac6ndu-se vazui ca om $ pastrand insuqirile fiecarei fri. $i noteaza aceastacontra lui Apollinarie. (Sfdntul Mu'tim preci:ea:d ntereuin I ermenii Calcedonuluitextul lui D ionisie,n' trad.). A tuat chip din noi. Adicd a luat chipul nostru sau firea noastra. Pdrtasi - ai lui Dumnezeu. NoIeazA ci ne facem partali ai firii dumnezeiegtiodata unili cu Hristos. $14 Desprc Cu - mullumire, gr. ei6 eolaptotiov. Euharistie. Premerge transmiterii. in general premerge caci intAi rebuie sa se 141eitcn in loc de npolXeitcr;; irnpaia;easca preotul 5i apoi si transmiti altora. Deci impartaqirea celui ce aduce (iertfa) premerge impa4irii tainice catre al1ii. invdldturib dumnezeicqti. Cum trebuie sa fie preotul. Cei ce sefolosesc - cu tndrdzneald. Ceeace spuneeste irceasta:precum preotul dacAnu se impiirtaSeqteprimul de cele slujite estenecurat,aqaqi cei ce invald pe al!i, neimplinind ceeace invala, dupa spusaDomnului: Cel ce va (Mat 5,19). fac'e Si tu inldlu, uLestontflrc se r'o tlrcmu Sfdnta rdnduiald. [-egeadumnezciasca. Nu trebuic sd tndrdzneuscd.Teme-te foaie. Apt, gr. d#ootqv.
AdicA cuvenit. Apt numeau
Lacedemonienii pe cel ficut de ei cipetenie a cetalilor supuse lor, spre deosebire de capeteniile ce erau apte fopgo(evt sii vieluiascaconform legilor. De aceea9i Atcnienii numeauaplr (ap1.rootfipqg) pe cei ce porunceausi se vieluiasci in mod cuvenit, cum arataclar comicul Plato indrantaDespre.srli. Deci qi aici a numit Dionisie in mod propriu apt (G$ootnv)
pe capeteniaBisericii, episcop.
$1s Cllci prin sfdnta. Noteaza ce inseamnA: Gustali {i v e r l e 1 (i P s . 3 3 , 8 ) .
Capitolul IV I. Despre cele sriYdrtite tn Mir Si despre cei destivdrSili in el Astfet - spre Cet Unul. Adica spre Cel inteligibil 9i duhovnicesc. II. Taina sfinlirii Mirului Inconjurul - cu buna mireasmri. in loc de tamAierea de catreepiscopa intregii biserici. Cilnwe. AdicASfinte(Dumne:eule)(i&^rrrr')giAleluia. infaga lui. Prin el se savarqe$tetot ce e sfdnt. I I I. Td lcui re dufutvniceascd $l (Bdrba(ilor) sfinpp. Noteazi cu adevArat cuvdntul dumnezeiesc,ci barbalii dumnezeieqtitrebuie sa aiba faptelevirtulii ascunsede fala slavei. Forma, gr. ciYolPo. Chipul. De e tngaduir, gr. ci Of;'lg. DrePt. in c/rrp.Degichipule cu totul ncdeosebit9i asemenea cu modelul (arhetipul).liinla lui. zice, este deosebiti; caci el este neinsuflelit;qi modelul are viala adevirata; dar opera zugravului este din ceara li culori. Vazuta deosebireain acestea,identitatea intre cele doua e uniti cu o deosebire(in fiinltt, n. tiad.). Forma, zr. iv6ql,ua. Asemdnarea. in mod iulenit. Fiumuselii dumnezeieqti. A ctiveazd, gr. 6@ol. LucreazA. Ca sd fie vdzurd. Noteaza cum inlelege ce nu trebuie si facem pompoasefaptele noastre bune. Ale bunei miresme. Adicit. Dumnezeu(caci Acesta esteDu,?amireasmd),facind binele adevirat de la Sine, nu se intoarcespre to1i,adicAnu se intristeaziidin slavi deqartapentrucei ce nu primescparerilelui, nici nu cauti sa aiba slavade la oameni.
$2 Ca de cei astun$i. Am aratat de multe ori in scrierea ce esrcinreligibil(vont6v) Desprenurnirileduntne:eieSti qi inletegitor (rroep6v).Aceastao spune9i aici,ciepiscopului, caree sf5nt.Dumnezeuii descoperi ca unui inrudit lumina
lll
Despre Ierarhia Bisericeasci dumnezeiasci" nu prin alt inveptor, ci direct (dar epistopul a primit invaldtura despreateastu inttinte de-af hirotonit episwp, n. rrad.). Ci el insuqi lumineazii taina inlelegerii mirului; deci penrruepiscopdumnezeiesculmir nu e acoperit, ci cu fala descoperit4dupd Apostol (cf. II Cor. 3'18) priveqte Tainzr;dar cei nedesAv64i$au nevoie de simboale; de aceea Sfantul Mir al lui Dumnezeu e acoperit de aripi prin ierarhul caremijloceqteinre popor qicele ale lui Dumnezeu gidescopera simboalele prin explicare. $i numegte contemplativi (vtatori.
0eorpougl pe episcopi, fiindci gi la Elini se
numeaucontemplativi (0e
s3 Celor ierarhice. Clci dumnezeiescul care se revarsl prin lucrari nu desivirgegte toate, precum impartAsLea de sfantul trup gi sAnge. De cele dumnezeiegti. Caci toli cei ce rispAndesc buna mireasmi se impartalesc de buna mireasma tainicA pe misura lor. De Ia energumeni.Ceidemonizali gi abiru1isprepofte, despre care vorbegte qi in capitolul dinainte; iar frica (zT oiav; numeqte tulburarea. eama. spaima, ralicirea" Celor - la o minle. Vorbegte de cei afla1iin pocainte. ii duc.ina;ntare dreapta li urcu$ potrivit sfin1ilor. Unitari. Numeqte unitar (dvoet@) pe cel ce inainteaza spre Cel Unul sau mintea insA5i care vede pe Dumnezeu, de care spune cA se li une;te cu Cel Unul qi se umple de unitatea Acestuia.
$4 Dar ce? gr. ti 66. Socotegtecuv6ntul ca intrebare. Cdci dacd. Buna auzire lraneqte simlirea 9i produce plecere. NumeEe Caft,n$i lor deosebitoare, gr. xpraxo0. calitale deosebitoare (putete distinctiva' KplTtKov) putereadistinctivasauinlelegAtoarea sufletului,pe care daca nu o curiltegtecineva de pomirea spre riu. spune ca nu va fi in simlirea bunei miresme dumnezeiegti. i mb elqugat, gr. 6IPov. Bogat. indulcesc,gr. rlDdpevot. in loc de rispAndescbuna mireasmi.
.
$
s
Ca minli. Ca ingeri. Exprimald pin (chipul) celor dowisprezace. Arile cE* prin chipul aripilor. Noteazamarimea Serahmiior. exprima ' Teolbgia. Sfanl Sfant, Sf6nt (prin aceastd inreita ti
tt2
neincetet(i repetare se etprimd SfdntaTreime, n. trad.). Mai presus de (toatd) rdutatea. Noteaza cA PArinnu numai t e l e s p u n ec a p u t c r i l e d e s u s s u n l n e p a r l a $ e de picat, ci qi de uitare. Cunoaqterea. Bine a unit qtiinla cu inlelegerea; cAci exactaa ceva aduceinlelegereaaceluia. cunoa$terea $6 Aqadar - (insuEirile). Spune care e insuqireaSerafimilor gi cA a grait despreei mai inainte. (Ordinele icrurhiilor) mai presus de cerari. Vorbeqte despreele in lucrareaDespre ierarhiu cereascd. $7 Deci, gr.cd piv o0v. Explicarea sfinlilor Serafimi; ia seamala tot locul, cum ne spune si inlelegem cele scrise in Prooroci desprePuterile de sus. N u m drul tn qes it, gr. Elanlfr v 0€otv. Prin numirul de qasearati cele gasearipi. Primele - Ei cele mijlocii. S-a spus in cele dinainte cum trebuie inlelese cele dintAi, cele de la mijloc 9i ultimele Puteri ale celor inlelegatoare. Chipul. C^ci nu au cu adevirat aripi. Aipilor. Noteazi cum a inleles chipurile aripilor Serafimilor qi cA ei zboarAin intregime neavAndnimic cobordt gi umilit. $8 Iar dacd - felele. Noteazi prea frumoasa 9i minunata explicare pentru ce Serafimii i;i acoperd felele qi picioarele cu aripile, iar cu cele din mijloc zboari
$e $i aceea. Explicarea Serafimilor. $10 Fiinliatd. in scri er ea D esp r e i erarhia c er eascd, capitolul VII, a explicat ce estedeprindereafiinliala la ingeri. Nu a fost lipsitd de cuno$tinla. $i sfinfi ingeri $tiu ca Iisus care slinleqtea fost qi sfin1it,9i cdnd 5i cum. S-apogordt. Adica s-a facut om. De Tatdt. O spune aceastapentru cA una estelucra.rea Sfintei Treimi. Noteazd dreaptacredingi incomparabili a mzuelui Dionisie qi cum a pizit deosebireaintre dumnezeireaDomnului Iisus qi trup; caci Iisus, caresftnleqteca Dumnezeu toate,Acelaqi ca om a fost sfin$t de catreTatal qi de citre Sine insuSi,intrucdt e 5i Dumnezeu,qi de citre Smnul Duh, cunoscdndqi trepteleingeregtipe Iisus ca pe obirgia sau ca pe cauzatorulqi Creatorul lor, irindcA spun ci, deqie sfin1it,e neschimbatdupahinla; cAcie Dumnezeu. Noteazaca igi gtiu obArqiaproprie in actul lui creator. Semftni stdnd tmprqiurul. Noleazapcntru ce staucei mir. Spuneca Iisus inr;esitinaripaliin jurul dumnezeiescului fie pentruca se e nedeosebit(neschirnbat,oncpdl'trox'rov) aseamaniin toalecu noi prin firea lui, afarade pacat he penru ci nu suporti vreo schimbaresau\reo umbrAde mutare dupa dumnezeire,prin faptul c.i s-a facut om. Noteazi intruparea
Desprc Ierarhia Bisericeasci intreaga pentru cei ce il declari fara minte omeneasci, ci numai Dumnezeu (ApoIlinari ;t i, n. tad.). Pe Cel Sfn(il. S-a spus aceastamai alesin Episnla cdtre Evrei'.C el te sJingeSte ;i cei ce sunt sfinligi(Evr.2,Il). AIe mirului. Arati pentru ce se toam;i mirul in forma crucii in cristelnila. Aduce sub vederea.In loc de il slivelte in chip aratat. Pentru natterea - dtn Dumnezeu - scufundat. CAci a inviat a treia zi, nefiind rclinut de moane. Nerefinutd. A inviat a treia zi nefiind re$nut. Pe cei - tn moartea (lui). Caci celor mulli Ie este ascunsa cauza tainei pentru ce e Botezul in Hristos, pentru ce ne botezdm in,moartea lui.
trece; cdci e vAditAslujirea diaconului; gi, la fel, a celorlal1i. Iar puterile gi lucrarile acesreaau acelaqi inieles, fiindca arataacelagilucru; cici de cei cirora li se permite sd curiteasca gi str lumineze, se spune ce au puterea sa o faci aceastain chip invalatoresc(didacric); dar se poate gi deosebiintre ele,intrucit puterile pot fi inlelese ca daruri q i v r e d n i c i i d u h o v n i c e q t i ,i a r l u c r i r i l e s u n t s l u j i r i ; i a r sfinlirile (desavirqirile) le vom inlelege penrru trepre sauhirotonii. imlxd4ina.Lixnve$te in cele urmaloareiare e imprirlirea intreiu gi care infeita treapLi a celor superioare;despreele a vorbit qi mai inainte. in primul capitol al scrierii prezente;Si noteazii cA in ierarhia bisericeasci este o impdrlire nnfeitd. $i care este.
$ll
Sfanta noastra tradi;ie se imparte
Ca orz. NoteazdEidin aceastacAHrisros primeqte$i ca om pe Duhul Sfint, sfin$ndu-se.Iar ca Dumnezeuil d6 pe El. NoteazA gi dumnezeirea lui fiinlial'it gi cA a rdmas neschimbat. Prin deprinderea duntnezeirii. Daca auzind de deprinderi hinliale la ingeri, nu inlelegem adiugdndu-li-se din afarAnigte calitali in mod accidental- precum s-a spus qi pulin mai inainte qi arn larnurit gi in scrierea Despre ierarhia tereascd, capitolul VII - cu a6t mai mult nu vom acceptainDumnezeuCel ce estein senspropriu mai presus de fiinF, vreo deprinderesau calitate potrivita cclor compuse,ci deprindereae a dumnezeirii hinliale, care are prin fre din eainsaqitoatecele bune. Pe langaaceea,noteazaca gi dumnezeireanu e instrqi fiinp, la Dumnezeu, ci slava fiinlei. $12 Allor. Spune ci qi altarul se desivdrqegte prin mn; gi penru ce. Abar este lisus. Spune ci Iisus estealtarul; gi noteazi mdrimea qi iniillimea unui astfel de altar, care esteFlristos. Ardere de tot tn chip tainic. Dit de inleles sfdrqitul p s a l m u l u i5 0 . Taina sfinlirii mirului. Spune ci s-a numit Taina sfinlirii Mirului; qi pentru ce. (Sfrnle$te) ca lucrare a lui Dumnezeu toate. Ceea ce spunee aceasta:toataaratarcali lucrareadumnezeiasci este prezenti prin simboale; qi arata simbolul urmibr aI cuvdntului aleluia al proorocilor. Cei ce (cunosc) limba evreisscd spun. Observi cd aceastae contra Acefalilor. Ardtare a lui Dumnezeu. Arata ce psalm e indicat gi e vidit ci unul din cele ce se termn|ca Alelukr.
inTaind: cdci in aceQstastd desdvirSirea,
in inigiator,
in ini1ia1i.
$2 Preasfdnta. Care este ierarhia din ceruri; gi cA Taina ierarhiei cereqti este cunoa$terea gi deprinderea dupl putcrein cele ale lui Dumnezeu.Cei ce iniliazi in ea sunt primele trepte; iar cele ce se desiivdrqescdupii ele sunt trepteleiniliate Si invalare. Dupii - aceea- Aratacareesteierarhia celor douii popoare. Cea dupd Lege. Despre ierarhia cea dupi [rge. Nu e usor de drsfizs. Noteazii c6 spune cA nu e u$or de inleles qi de distinssensulqi alegoriaporuncilorLegii. Lucrarea ocestei (ierorhii) dupd Lege. Aratii care e lucrareadesiivirgiroarea Legii. Iniliat gi cdlduziror. Ai lui Moise deci. Explicdnd-o cu sfin1enic. DupA spusa: Vezi sd faci toote dupd chipul ardtat 1ie in munte (Iel. 25,40). Mai desdvdrqitd. Spune despre noua ierarhie a Bisericii cd este implinirea celor dupii lege. Aceasta o spune gi Apostolul in Epistoh cdtre Et,rei;Si Domnul: N-um venit .stistricLegea, ti s-o implinesc(Mat. 5,17). Prin locul ei de mijloc. Noteaza ca ierarhia bisericeascaestela mijloc, intre ierarhia cereascdqi cea a Legii gi ca comunici cu amAndoua,cu una prin Duh, cu altaprin literi, adici prin simboale. In mod tntreit. Cum e impa4iki in trei trepte. Slujitorilor tndumnezei(i ai sfintelor, gr. 0eoer6eig t6v iep6v. Adica in sfdnta cunogtinli, in invag6rori gi in cei pe care ii invagd. Dintre (cele trei trepte ale ierahizi) celei pentru noi. A ingerilor.
Capitolul V L Despre sjinlirile preoleSti (despre treptele, puterile Si lucrdrilor lor) $l Deosebirile.Le numeqtepe acesteaslujberepartizate penfu ca fiecare treaptd ierarhici are in mod distinct slujirile ei preoleqti,ca repanizateei. pestecarenu poate
Se imparte lucrarea sfAnti a desivArgirilor in curalire, tn iniliere, in desdvdrSire Ordinea sfintelor lucrAri (ierurgii) tn curdlirea celor nedesdvdr;i1i(a cektrnebote-4i),
in luminare( cekr curii!i!i,
in desdvdrSirea celor Iuminali.
ll3
DesPre Ierdrhia Bisericeasc! $i cei ce se desivdrPsc in cei curd1i1i,
tn cei Iu' minali,
ln cei desilir;i1i'
$3 Putere.Piveiite in acestea'clar aretata, impe4irea intreili a ierarhiei. (Ordinul) sfinyilor slujinri. Desprecei ce desavar$esc' Sd curele. Ce inseamnaa curitli ll ce a lumlna $l ce a desavdrgi,a spusin scriereaD espre ierurhia cer.euscd' capitolul III, desprescopul ei; qi o va spune$r alcr mal (zice: aceustue tntreitd)' depane - -' i n di savdrqiri/e.Prima sta in a c urali pe cei neiniiiali (nebotezali); cei mijlocie, cea prin care iniliazi; ultima' in a dcsavirsi numar. Pimd.in loc de treimeatreptelorsubordonate' intreito. Ce este intreita putere a preolilor' A sinaxei.legatA de tlot'edinda-se(crno6erl0eiong)' Dar acum. Clci cu ajutorul dumnezeieqtilorScripdin . turi ne curalim qi ne iluminim pentrun-aqterea Pq-nezeu',iar din sinaxii(liturghie) $i din sl urlrca mrulul ne mdlcarea acum Observa cunoaqtere. 9l prin desavirEim impa4irii intreite. Cinul preolesc se imParte in cel curdltlor,
in cel lumindktr,
fn cel desdvkrSitor.
$4 C dci oare nu veilem Si (substanlele) se nsibile' Prn ln Ioc slicla privim soarele.ceeace a spus 9i mai sus' $l .. ooit" vedea lumina, primul luminlnd prin corpurt suUtirisi stravezii$i pe cele mai groaseqi neluminate'iar focul aizand printr-o materieulor de aprinsincalzelte$l firile inapte si fie arse. Sd limineze. E vorba de lucrarea ierarhului' Vdzdtoare de Dumnezeu. ObservA ci ierarhul e iluspre vedere. Apoi transmite celor de sub el; -inuipii*ur aooi desaunrseltepe cei cAroralc lransmiteiluminarea' "'-er"tio, (pirril ' k apa4ine Trebuie inlclcs ca le loc' apa4incin comun;caci sespunepcnLrutoll ccl dm acel $5 EsteDrima. Observl ci ea esteprima 9i ultima' Puterea treplei ierarhului. Desprc puterile treptelor' Trebuie inlelese cele de fali in sensul ca toate cele ri"irsil pi"of.ste au o legaiuracu ierarhul' intrucAtel mod iu..."ta i.etrli prin tteptcle de sub el; totugi' in i s-ardniuit ieraihului spre lucrarepropne ;i nu OeoseUit allarulul onn sluiireaaltora.sfinlirea mirului Ei sfinlirea pe ii hirotonireacelor cc apa4in cinului preolesc: acestea i c - a n u m i t c h i p u r i a l e p - u t - e r i di u n l n e z e t e q t t Iar intregime totr6'tqta) numelte toate desavdrqitoare. cum exPlicaindata. treptele, ---' Io, ororlro iun t. AdicA celece prefacsfintapiin-e in trupul lui Hristos5i potirul in sfintul sAngc;t apain stan-ta .uritit" ti pe cel'neluminat (nebotezat) in liu; 9i la fel toatecelelalte. CdcideEi(se sdvArpsc) - ile cdtre preosi'Noteazaca
ll4
a sfinti si desavdrsimirul nu apa4ine 5i presbiterilor' pe care ii nurttc5re9i preoli: dar nici a sfin1ialtarul' ca sd se aduca jertfa Domnului pe el; nici a hirotoni' Acesteale va face numai ierarhul: fara de ele presbiterulnici nu boteza,nici nu va aducejertfa. ci va ilnplini sfintele lui lucrari pe temeiul,celorsdrdr5itemai inaintede episcop' Sfi n lirea, gr. ctTtoteiqv. Hirotonia. in ioa uiu, gi. ivtaiog sau deosebit'
$6 a Tainelor apa4ine
$tiin(ele Putereade invAlare ierarhilor. Iar (treapta) ' Preolilor' Arata care e treaptaPreolilor sau a presbiterilor. Licreazd. Adica treapta preolilor' Iar (treapta) liturgilor. Arau treapta liturgilor sau a diaconilor. Curd(e{e. Cum curalesc diaconii' De aieia ' la sfdnta Explic;uea curalirii' Noteaza cA apa4ine diaconilor si dezbracegi sd descallepe cei ce se boteazaEi sa-i intoarcaspreapus9i iaraqisa-tmute risant. sDre ' D e aceea - la ( u Eile) sJinte.N oteazAc a atunci diaconii pizeau ugile,iar acunripodiaconii' '
$
7
Ni s-aardtal prin urmare. Recapitula-re' Dar (treapta)ierarhica. Ca episcopulIace$l cele ale ,r.oi.toi infcriorr" qi cci dintii iac cele olc celor de al Joif"u ri ale celor d; dupa ci. Dar nu 5i invers,cei de al doilea - cele ale celor dintii Sd se urce Ia - tngdmfare. Nici unul nu trebuie sl cele ale celor ntai mari' indrAztteascd Chipuri'preo(ega Arata atecui chipuri sunttreptele la Dunnezeu pentruoameru' 'preole$ti,carelucrea;racelede iicideoarece. Despretrepteleceresti,cum sunt stinlite de Dumnezeu. II. 7'a ina sfi n1iri kn' Pr et t1eStr Iemr*ul. Hirotonia episcopului, presbiterului 9i diaconului. altfel' Cu amdndoud picioarelc. Acum sedesavArgeqte Cu unul din picioare. E nesigurcu carc plctor' Pentru frecare. Noteazdci cel hirotonit trebuie sarutat de toli cei din altzu. Sfdita anunlare' gr.
Despre Ierarhia BisericeascA biter: Pentruacestpresbiter.Ladiacon: Pentruftatelc nostru diaconul acesta-Se nume$teanunFlre,pentru ca prln ea se vesteqtehirotonia: Harul dumnezeiescprohiriseqte(promoveazi) pe hirotonit de la aceasta,la aceea.
$2 D eci. U rmeazd explicarea.
desdvdrEire.Adicd a celor curel(i, luminali qi desrivdrEili prin vedere (cunoagtere)spirituali. Treapla liturgilor. Despre diaconul care igi apleac6 un singuq,picior. Iar preoSii. Ce inseamnA plecarea ambelor picioare ale preolilor. Amdndoi genunchii. Ce inseamni cii ierarhul iqi apleacd arnlndouA picioarele; gi pentru ce se pune Evangheliape capul lui.
$4 Spr e ( viala) b|trbdtea scii. Observe viata birblteasci a lui Iisus $i nepiicdtuireaobirqiei dumnezeiegti. $5 Anunlare. Arata care e anunFrea. Nici - frate. E frumos qi necesargi sigur ca nici frate Dumnezeu. nu e cineva fdLrA Sfingitor dumnezeiesc. Ca om, Hristos s-a facut ;i arhiereu. Noteazii aceastaimpotriva Acefalilor gi Nestorienilor. De aceea qi El. Noteazri c6nd au fost hirotonili ucenicii ca preo[ qi ca lisus, degi era Dumnezeu, n-a hirotonit El, ci a fiigiduit sa trimita de la Tatal pe Duhul Sfant cand li s-a aritat lor ca limbi de foc. Obdrqia sfin{irii. Numegte agape Domnul dupi dumnezeire. (Corifeul) ucenicilor. Sfdnrul Petru, adici impreuna cu ceilalf, fiindca au pronrovat (prohirisit) pe Matia ca Apostol. Despre (so4ul) dumnezeiesc. NoteazA ce spune despresoqul cazut pe Matia qi ce inlelege prin aceasta. Cdci eu socotesccd Scriptura. Cuvantul dn Faptele Apostolilor despreacesteal-arn aflat in unelc ca4i, fiind aSa:$i le-au dat lor sor1i, iar in altele: $i le'au dar sorlii Ior. Le-au dat 1or (a,utoiS) e de acord cu ce spune dumnezeiesculDionisie, intrucit so4ul indicAun simbol al descooeririisau lucrarii SfAntuluiDuh, lucrareveniti pestecei ardtatprin sor[i; de aceea;i desprelscarioteanul spune prearnarelePetru: A luat deci cu rui sorlul slujirii aLesteia(Fapt. I,l7), de;i avem obiceiul sa socotim ci nu prin sorl a alesDomnul pe Apostoli. $7 Iar ierarhul. Despre episcop, pentru ce se pun numai pe el Sfintele Evanghelii. Lucrarc a d um n ezeiltscd, ardta rea du m nezeiascd- Mi fraza e comtrebuie inlelese: cele ce sunt (tndp1owq); pusade multe ori cu lipsa unor cuvinte.NoteazAca episcopul se impartaleEtede toate favorurile dumnezeiegti. Sfdnta vorbire, gr. iepol,oyt6v. Explicarea. Iar - preoSilor. Despre presbiteri.
$8 i ngenunc hierea - irsd. Ce inseamnaingenunchierea. Cele trei(trepte) ale celor sfinliSi,gr. ai cpeig t6v iepoteleo, dv. Adici a ierarhilor, a preogilor 9i a liturgilor (diaconilor). Peste cele trei (trepte) ole celor conduEi spre
,, ,. Capitolul VI L Despre treptele celor ce se desdvArSesc $l Treimea celor ce se desdvdrSesc. Treptele ie se desdvirqcscsunt trei. Spunem deci. Care sunt cei ce se curilesc li cum. Mullimea celor excluqi. Aceqtia sunt catehumenii, cei in curs de pocaintAqi cei tulburali; in cele urmAtoare se aratadeosebireacelor in stare de pocainla. lJna. A celor ce au pacatuit qi se afl6 in curs de poc:rin1a dupa Botez. AIta. A celor ispitili, tulburagi prin ispitire. Alta. A celor ce s-au intors de la erezii Ei de la neinfrdnare. Alta - cea mutatit. A celor ce nu s-au intors deplin de la neinfrAnarespre sfinlenie sau a catehumenilor. $2 Treapta de mijloc. PopollJ credincios. (Treapta) celor cur'i{ili de toatd. Toatl curilirea poporului. Treptele celor ce se curilesc se impart in cei scoqi de la cele sfinte, poporul credincios. monahii sau terapeulii. (Treapta) poporului sfdnt. Noteazd ca treapta de mijloc se numelte poporul sfint sau cei ce au in tagma laicA starcain afara de orice certare. Iar treaptamai inalta decdttoatenumestepe monahi sau pe terapeuli. $3 (Ordinul) - monahilor. Masurile starii monahale. Tdmdduitoi. Pentru ce s-au numit monahii terapeuli (o€par[€u'cqi). Unitarii. Ce este viala neimpa4ita qi unitarA. Sfintele (concentrdri) ale celor tmpd4ite. Numegte inrpiflite cclc ale vielii trupelti. Intr-o monadd asemdndloare celei dumnezeieqti. Cum se desivirqegte monnhul (cel singuratic)gi pentru ce monahul are o desivdrgire9i o chemareqi o starespeciali. II. Taina desdvAr;irii monahale Preotul. Noteazaca nurne;tepepreor;i nu pe ierorh qi ci potrivit acestuicuvint al Panntelui nu episcopul trebuiesadea schimamonahului(sd inlroduLdln monolrisrr, n. trad.),ci numai preotul.
115
.
Despre Ierarhia BisericeascA
impd4it'd. E vorba de cele impa4ite 5i mult divizate ale vielii trupegti,ca cele ale negustorieigi ale rnultelor obligalii. lar [nchipuiri socote$tepoftele cugetate 5i patimilor. chipurile 'il tunde. Cum se tunde monahul. intreit.Noteazd cA vorbegte de ipostasul intreit. III . Tdlcuire dulnyniceascd $l Ordinul monahal. Pentru ce spune monah 9i care e stareaqi indeletnicirea monahali. .
$
2
Renun(area, gr. ano:uay'fi. Ce e renunprea. De aciea multe. Noteazl acestea contra Lambelianilor sau Masalianilor5i Adelfianilor' a Marcionililor' care nevoindu-sein mod extrem numai trei ani' dupa aceeatraiaucu atatanepasaretimpul celdlaltal vielii lor' incdt sivdrqeaucu toata libertateaorice lucru nebunesc: cici se rostogoleau in curvii, in licomia pintecului qi. simplu vorbind, in toate desfrinirile, afirmind cd le fac aceitea in chip nepatima!; 9i suferind cu nesimlire impitimirea ;i patimind de cele ce le veneaude la ei qi de ia demonii ce locuiau in ei, erau stapanili de nebunie ca de o boala gi mai degraba se bucurau, decdt sa lupte impotriva ei. Interzise.NoteazA ci multe i se interzic monahului si faci, peste care laicr.i stapanesc.De pilda' casatoria, armata,negustoriagi altele,pentru care laicul nu e osdndit. ,
$
3
Tunderea pdrului. Ce e tunderea. $4 De mai tnainte. Ce inseamni a-gi schimba haina. $i to1i. Ce inseamni slrutarea.
$s La dumnezeiasca (impdrtdsire)' Ce inseamna a se impanaqiindata. Se tmpdrtdtete. Pentru ce cei hirotonili se im'partagescindatii. S; dd $mpdrtdqirea)'de cdtre. Dupa hirotonie toli se invrednicesc la fel de Tainele dumnezeieqti,care aratd familiaritatea gi unirea cu Dumnezeu. (Sfintele) tucrdri desdvdrgiloare (sunt) curdlirea. Ce inseamni lucririle desivdrr;itoare' Treapta.latAcAgi aici Parintele a invelat mai clarcare sunl treptele superioare,de care s-a vorbit mai sus.
s6 Dar vei spune. CA nu este in cer cineva care se curele;te; gi despreingeri. Este vreo (ceatd) cereascii' Noteazi cA nu e nici o pati in vreunadin Puterilecereqti,cum socoteqteOrigen qi cei ce cugeti ale lui (acestu e un tex in care Sfintul
116
Maxim il criticd pe Origen cu nurnele, cdtd vreme tn Ambigua it criticri.fara sd'l numeascd,n. trad.). CAci ei spun ci pe misura abaterii, fieczue din cetele cereqti a primit una sau alta din numiri qi din trepte 9i a fost legata in trupuri mai subliri, spre pedepsirea abaterii lor spre riu; dar ele sunt rninli cu totul curate qi netrupeqti,cum au fost create de la inceput. Ca Puterile cere$ti sunt netrupegti,in chip felurit ai cunoscutdin celedinainte.$i nici una din minlile cereStin-a fost prinsa in pacat dupii cAdereademonilor;cici aceastan-am cunoscut-onici din dumnezeiasca Scripturi qi nici vreunul din Parinlii inleleplili de Dumnezeu n-a spus-o. Iar acest Pirinte spune,spre invilatura, cA sunt atotcurateqi fara pata Si n-au nevoiede curalire,caci dacaacceptamcain vreunele din ele s-a ivit vreo pa6, aceleaau trecut la stareaputerilor contrare; deci celelalte sunt fara pata 9i prin urmare n-ar aveanevoiede curalire.$i ca agaeste.a aralal-ocliu. Cici exprim6nd propria opinie contrara $i adevarata,a adau1al'.I ar do cd ci neva, in loc de: dacdcinev a ar spune cd vreunul s-a aba$t qi a cizut din ceatasa, eu nu spun (aceasta)ci dimpotriva, (spun)ca rlmin purureacu totul curali, fiindca altfel ar cadea din starea lor. Deci si nu socoteascicinevadh aderenliilui Origenci spusade fa1tr e de acord cu opinia abatutade la credinli a aceluia, spundnd ca se produce pururea o ciidere qi o revenire -qi iarigi o cddere a minlilor cereqti. cum zice Origen in prima scriere din tlepi op16v: ,,socotesc ca orice rafune aratd ca tot ce e ralional poate Proveni din tot ce e ralional" . $i dupi pulin adauga, zicind: ,,Dupa sfdrqitul tuturor, iariqi se intdmpli o curgere gi o cidere" . Iar Evagrie,in capitolul 78 al suteia doua,zice: ,,Fiecareceataa Pulerilor cere$ticonsta fie din cele de jos, fie din cele de sus9i din cele de jos" . $i in capitolul l 9 a l a c e l e i s u t e z i c e : , , D i n s t a r e ai n g e r e a s c ag i iar din cea se producestareasufleteasca; arhangheleasca sufleteasci cea demonici qi omeneasci; iar din cea ingereascaiaraqi apar ingerii gi demoni" (dupti a ceustd coTceplie toate sepot preface prin voinld in knte, uvAnd toate o esenld comunii; dL'edstainseamnii in find t'd nu mai e o deosehireintre bine;i rdu: deci nu mai e un Dumne:eu cure nu podte f decdt bun; e o conceplie p0nteistd,n. trad.). (I;iinlelor) mai de jos. Care este curilia qi ordinul celor cereqti.CuraliaPuterilorceregtiesteiluminareaspre o cunoa$teremai desdvArqiti.Noteazaca inainteazaspre cuno$tinlaSica despredemoni nu sespuneca securalesc' dupa cum spun unii ci qi (demonii) se minluiesc cu (restabilire)de ei inchipuita. sfinlii intr-o apocatastaza Astfel Si (treptele) lumindtoarc Noteazd despre ingeri cum se lumineazi gi se dcsivArgesc.
Capitolul VII I. Despre cele ce se sdvdrSescpentru cei adormili $l Tot aV @lec6ruI) spre. Nu in aceleagilocurl sunl dugi toli cei ce se sfdrgesc;gi despreinviere. Invierea tntreagd. Adica cu trupul. Pentru cd (suJletek). Vorbegte despre drepli.
Despre lerarhia Bisericeascl Iar (puterile) curate ale. Despre invierea trupurilor. .
invierea qi judecatacelor ce au slavit
unii spun cd su-
ttllii,
fletu! se va scula impreund cu trupul, cum ar fi creStinii;
fdrd trupuri;
al1ii, cu alte tru' puri, strdine, qi vor lrea 0 r'ialii ca acum.
Dintre mo4i ul1ii, intinoli.
unii vorfi sf n1i,
Cdci - unile. Caci Fupurile se unesc cu sufletele. Norcaza ci vorbeqte de invierea intreagi. $2 Cei nesfinti(i. Despre moartea pacatoqilor 9i ce socotesc Elinii ca sunt dupa moarte; expune parerile lor. Unii dintre ei, cei mai neralionali, mirturisesc ca nici sufleul nu e nemuritor.Dintre ace5tiaestegi Vias, dar nu Prieneus,ci altul; ei spun ca gi sufletul e muritor gi se desface,ca qi trupul, qi merge in nonexistenli (in nefiinta). AUi, chipurile, mai ralionali, filosotind despre nemurireasufletului,ca Platon qi cei la fel, spun ca dupa moarte lrupul nu se va compune intr-o fiinla, nu se va mai intoarcein veci in cornpoziliace-aavut-o;ei spun cd nu se va mai compune, fiindca materia e nevrednica de a seinvegniciimpreuna cu sufletul qi numai sufletuleste nemuritor. Aceasta o spun in mod diferit qi ereticii, ca cei ai lui Simon Magul, Menandru, Valentin, Marcion gi Manes; iar acum cei ce provin din miturile lui Origen; dar acesteanu sunt dogme.Privili pe cei cu czuevoiescsi fi.e numarali qi ce opinii absurde unesc cu credinla fara prihani a cregtinilorcei ce nu cunoscpe Dumnezcu;i nu cugeti cele ale oamenilor. Trupurile. AdicA va fi numai invierea sufletelor, flrA trupuri. Care incepe incil de aici. E ceeacespuneApostolul, ca arvuna gi dovada invierii de oblte cu trupul s-a facut in Domnul nostruIisus Hristos;qi ci in El s-aascunsviala noasfia,careseva aratainDumnezeuca naltereadh nou. SuJletelor - tnsoliloare. Au fost atunci unii eretici, ca cei drn jurul lui Simon Magul gi cei impreuna cu el, care vorbeau de un trup eteric, care va coexrstacu sufletul. Trebuie $tiut cd li Origen spune acelaqi lucru intr-una din scrierilelui. In altele il neagi 9i pe acesta, dogmatizdnd ca toata firea trupeascamerge in nonexistenla. Citelte cele scrisede sfdntul mucenic Metodiu gi de Olimp din Adrianopole,episcopulLichiei, impotriva lui despreinviere gi de Antipatru, episcopulBostrelorgi vei afla de fanteziile mitice qi aiurite ale lui. Preafericila. Le spune acesteacugetAnd,socotesc.la Papia, care a fost atunci episcop al lerapolei Asiei 9i contemporancu dumnezeiesculevanghelistIoan. Caci exacest Papia, in a patra din cd4ile sale Kuptcx6v, plicii placerile datorate mancarii, in stare de inviere; in aceasti dogml a crezut dupii aceeaApolLinarie,cum se vede in scrierea lui pe care ,o numesc unii anul o mie
.a
(Xlltovtd€Trpi6c). Cum ar fi deci dupi aiurelile unora' (atribuite) lui Apollinarie scrierlleSfanului Dionisie, care anuleazdpe Apollinarie'l Dar qi lrineu.al Lugdunului (de Lyon) spunein capitolul V al scrierii Intpotriva ereziilor (KoTd atp€o€ov) acela$i lucru qi aduce ca martor al celor spusedti el pe numitul Papia. Venind lq sfdrqitul. Infricoqritoare gi foarte inspaimantatoaresunt sfArgiturilepacatoqilor. Cu al(i ochi.Y orbeqtede alli ochi ai minlii, care e mai curatii. privind la cele din iad gi intorcdndu-se spre alteptarea gheenei, in care nu crezuse inainte; de aceea se tulburii gi se teme de moarte,cuget6ndde nu cumva sunt adevirate pedepselede jos; deci gi pAcitoqiise scoalAin Irup. II. Taina savir;itti pentru cei adormili Adundnd. Despre preolii ce mor. Dintre sfrn(ilii. Despremonahi. drepli qi laici. in dumnezeieqtik. Noteazace se cite5tegi ce se cintl la monahii qi rnirenii adormili. Spune ca diaconii c6nta cAntari marturisitoareqi pline de putere;c6ntarileintaresc figaduinlele nemincinoasemai inainte citite despreinviere' I I I. T6 lc ui re duhovniceascd 5l Conduqi qi luminagi de Iisus. Adica spre viala qi locul celor adormili. Pentru sceastd - dumnezeiascd. E propriu drepta[i si dea locul potrivit vielii. Sfdntd rugdciune. Pentru ce se face rugiciunea. $2 Dumnezeiegtilor. Pentru ce sunt cantirile 5i citirile. pentru cei adormili. Noteazd careera vechea.rdnduiald $3 Obsemdm cd. La slujba pentru adormili nu ies nici energumenii, nici cei in stare de pociinla, ci numai catehumenii; gi pentru ce. Catehumenii. Nimic nu e mic in Tainele noastre,ci toate sunt mari; comparate intre ele au o deosebire in marime. Caci fala de cele sAvdrqitepentru^ceiadormili, Tainele Baii, Luminarii dumnezeieqtigi Impdrtaqaniei sunt cele mai mari qi de necomparat;de aceeas-au $i numit mici cele pentru adormili; dar nici de acesteanu sunt vrednici catehumenii. Cdci se vor rdtdma. Ace*ea sunt conforme celor spusein Corinreni de Apostol (I Cor. 11,27) desprecei ce se impartalesc cu nevrednicie;aici spune qi ca ei Taine. dispreluiescdumnezeiegtile $4 Rugdciunea. Noteaza cA se roagd" Sldbiciunea omeneascd. Adica pacatelesubtiri.
tt7
Despre lerarhia Bisericeascd
$5 gr.crval6yolgoltrodiotq. Pemdsurainlelegeni,
A d i c a i n l c l e s u r i l eg i n u m e l c n c s u n t c o m u n i c a t cp e masuracuno:;tinlelorgi obignuhlelor noastre9i nu mai de intelegcreanoastra' oresus ' De realiiatei /or. Adicii bucuriile de acolo le-a numit Dumnezeudupa cit putem sa le inlelegemdin cuvintele si nunrelecunoscutede noi. cind a spusca nu esteacolo intristare sauboala saudureresau suspin.ci luminal dar nu acesteasunt bunatiilile de acolo, ci sunt cu adevarat necunoscuteqi neinleleseacum de noi: cele te othiul nu /e-alri--atqi cele unnatoare;dar din celece le cunoaqtem, ne da pildl ale fericirii. Noteazi ca folose$te cuvAntul sinurill lui Avraam qi Isaacai lacob (cf. Mat. 8'1 l)'
nu vrea ca cineva stipinit de mAndrie sa dispreluiasca ca faraprcl rugaciunilelor (ce.l.e pe sfin1iqi sa socolcasaa 'spus( n..trad)' (;i;i se pulr1est ,sedehtrttettPr('lesl(tnte. Dar despre.De aici inccpe sa spunaci rugaclunea folosegtepe cel mort; 5i noteazaca qi inainte de aceasta s-a ocupatcu aceasutenlA. $?
Trecdnd - cu vederea. Ce pacate ale noastre u*e Dumnezeu cu vedcreaprin rugiciunea 9i cerereapreotului' Cere. Ce cere preotul. Celor de fald. Adicii celor drepli gi cuvioqi' in vinla'dimnezeiascd. Adici toate cite le va cerc dreptul episcopin mod drept' dupi r6nduiala,lera lua, dar'pentrucel drept;caci s-aspusSl?ntuluiPctru:Oricr?te yeli leBape pdmt?nt9i cele urmatoare(Mat. I 6' l9); prin $6 imitarea Sfdntului Petru, au aceastall eprscopu' cum spune dupi pulin. Noteaza mdrftea $i inallarea $i curalia Pentnt ce are nevoie. E nedumerit in privinp rugeierarhiei. ciunii ficute de ierarh pentru cei adormili in picate' De aceea - (pentru cei) ' lipsigi de curdsie. Noteazi Rugdciunile dreplitor. Observi ca rugaciunile ci nu Ie cerc acc\teapentrucci nacato;i. cel numar.pe gi moarte dupA aici ii folosesc dreplilor Izvorul Tainelor. AdicA Duhul dumnezeiesc. ut"dni.i d" o..otirile lui Dumnezeu, fie ca sunt vii, fie ci CeregiEi.SpusaluatadinEpistolalui latoh ne invata osdnda' vrednici de qi pacatoqi au decedat,dar nu pe cei trcbuie sa se faca rugaciunepentru vreo persoana cA nu care pe Saul, de la Samuif! Nici Sau ce (a foloiit) vreun lucru riu. sau Dentru pe nici era foane rau, nu l-a folosit Samuil rugindu-sc' Au - puterite despd4itoare. Despre neimpartagirile9i Evreii careerau pacatoli' Moise. CAci a spusDumnezeu despirlirile de ierarh; vorbegte de puterile cunosr-atoare citre acesta:Nu te rug,apentru poptsrul acesta! dateloi de Dumnezeupenru cercarileqijudecalileprin care (De lumina) soarelui. Vezi sA nu socote$tica spune pe pacato$i de cci drepli saupentrureprintircalor' separa -neralionale. ' cA soareleigi daruiegteluminile lui; caci cum ar darui, Notcazd ea daca ierarhul Poiniite ci spune libenalii; e al darul Fiindci fiind neinsuhelifl separa(excomunica,afuriseqte)contrilr scopului lui Dumar qi c6nd ca E personificare. aceastaprintr-o oarecare nezeu,judccatalui Dumnezeunu-i urmeazi;cdci acestea or".upuna cineva ca soaiele zice: Eu dau ochilor tan trebuie sa le faci dupi judecatalui Dumnezcu qi nu penlru mie' DA-mi 9i iumina. Apoi cinevacu ochri slabi ar zice: proprie. voia vazut a caci sunt tare; apoi primind raza qi ceea ce a Dulrul. Noteaza ce a dat apostolilor Duhul Sf6nt' oierdur. La fel pacatosul.cerind dreptului sa se roage daruit lor dupAinviere prin suflareaDomnului. benru el: caci pierzind pacatosulvederea.chiar primind Celui ce afost luminat. SfAntuluiPetru' iaza rugaciunii dreprului' nu o lasapc ea si lucrezecele Acela qi tot. Cum trebuic inleleasaspusaEvangheliei: intuneric primegte sieqi ci iqi 5i lumineze' sa fiie r;i dupa l6'17)' Orice vei /e8a $i urmatoarele(Mat.'l-u nu se bucura printr-o viala curata de darurile lui DumeSriHristos' Fiul S/riztri. Numegte sfinta spusa: poruncile de despa4indu-se nezeu, depArt6ndu-sesau lui bumne:eu celui viu 1Mat. 16,16); aceastatrebuie pacaluieqte ce ccl luminitoare ale lui Dumnezeu; caci notati contra Vasilienilor,Nestorienilor,Pavlicienilor9i disorctuiestelegea lui Dunrnczcu 5i de aceeanu se va asemenea. celor aqa folosi intru nimic de rugaciuneadreprului' Iar ca inlelege cele despre soare' o arati 9i in capitolul Min $8 scriereaDespre numirile duntne:eie;ti dreptului rugiciunea foloseSte c6nd Ca Folositoare. 9i Nasteredin Dumnezeu,de dinoinle' Prima ungere numai pe cel viu; spuneca foloseqtepe.celce-sePocale$te' cu sfintul untelemn se face peste cei botezali: ultima potriviiApostolului.Pli nge t u cei cep\in g (Rom' I l' I 5)' oestecei adormiti. Muh l'()tile $i .i"a t. impLineltc5i cuv6ntul Scripturii: Atunci. Penriuce se face ungereacu untelcmnpeste aceasta (lac. iar 5'16); rupat'iwrculuiratoure u dreptului cei botezali5i pentruce pestecei adormili' arJ loc p.in pocainlacelor ce au nevoie de rugaciune'Caci d r c a u n L r l ,a C i c ad r c p r u l .z i d e g t eE i u n u l . e c l c e n u - s e darima. lucrul ramAneneinlplinit.cum arn allat pocaieqtc. impreund cu. Fiecare suflet are trupul lui, prin care din pilda lui Saul5i Samuil. ia qi risplatirile; de aceeaam6ndoui se impafle$escde AvAnd qi o deprindere sfd ntd' gl Elrv iepdl byov' celi stinie: sLtntd(iruite indeobStcontbekr' Este numiti aici dispozilia vielii proprii spre vinute' Iar impdrtdqirile de cele dumnezeieqtl. A5a e rdnduiala suslinitor (oul"l'(n'copcl) in loc de ajutator' dumnezeiasci. a porni de Pirintcle VorDirea.Nu ne opreqte,simplu' Omul tntreg. Noteazd cd numeqteomul intreg pe cel la vorbirea cu Dumnezeu 5i a cere prin noi inSinede la ce consta din suflet qi trup' cum aratd inlelegereaSi Dun.mezeucele bune qi r.ninruitoare,Etiindpe Apostolul cunottin!.t Luratatlti numelte mdntuireaintreagape cea careporunceltesane rugdrnneincetat(cf l Tes' 5.17); li
, s e
ll8
DesPre Ierarhia Bisericeasci a sufletului qi trupului. De aceeatrebuie notate acestea, ca atuncicind va spuneprin alte cuvinte calisus tel moi Dresusde fiintti s'tt liinliuli-tt in intregine ttt nt'i' sit inlelegi inomcnireadin suflet mLntal(inlelegator)qi trup' $10 I nvocllrile sfinlitoare. gr. ae7\er.rrraq' enrxlr]Oerq' Numeqteinvociri rugaciunilede la hirotonie. Noteazapentru ce le-a lasatsub ticere pe acesteasau sfinteleinvocari qi lucririle lor. Sdfte scoase,gr. e(dptv. Si le faci publice.
sll Pruncii care nu (tn(eleg) tncd. Noteaz| ce spune Pirintele despre Botezul pruncilor. Acestea le-a scns rAsounz6ndSfantului Timotei, care l-a intrebat;ceeace facl vadit ca qi cele de mai inainte qi celelalte tratate le-a
scris catre cei ce au lntrebat' SJintete tradigii. Erau qi atunci unii care rddeau de Tainele noasre, ca gi de botezareacopiilor care nu pot grii qi pentru care se leapiidacei ce-i aduc Ai siivirqcsc penru ii (simhoalcle).Aduce ca aparareimpotriva rAsuiui acelora faptul ca nu t(tate sunt cunoscule tuturor' Noteazaca gi ingerii ignord multe. $tiute, gr.6ntotqt
NOTE la IERARHIABISERICEASCA
CaPirolul I 45. De aici a luat Sfdntul Maxim numele de mistagogie pentru Sfdnta Liturghie. Prin toate lucriirile lor, treptele ierarhice urcd pe cei mai de jos in trairea tainelor lui Dumnezeu.Cunoa;terealor, trairea lor e totodatao triire a lor ca tainemai presusde cunoa;tere.Sfinlenia9i taina sunt cele doua aspecteale realita$i dumnezeielti lui triite de cei ce se apropiede Dumnezeu.Cunoaqterea Dumnezeuesteastfel cunoalterealui ca taina,ca mister nemarginit gi producator de sfinlenie in cel ce se impanAQeltede ea. De altfel, sfinlenia insali este o tarnAC e l c e c a u t 4s a c x p l i c e t o t u l r a l i o n r l a l u n g dn u n u m a i taina, ci qi sfin1enia.Iar taina 9i sfinlenia sunt proprii persoanei.Dumnezeu ca Persoandle are prin Sine in mod nemirginit Ei omul qi le insugegteintrucit cunoaEte5i traie$tepe Dumnezeuca existenlapersonald.Prin aceasta se cunoa5te;ipe Sine ca taini qi i$i descoPerali dezvoltii tainaqi sfinlenia.Persoanalui Dumnezeumi sedescoperd ca taind gi intrucAt o adinca sfiala ma opreqtesApatrund deplin in ea. E simlirea ce mi-o inspira qi persoana semenului.Nu pot intra deptin in existenlapersonalaa lui Dumnezeu,pentru ca mi se reveleazi ca o Sfinta a Sfintelor, cum intr-un grad redus mi se reveleazi aqaqi Dersoanasemenului. Persoanalui Dumnezeu e o Sfdnta a Sfintelor qi de aceeae ascunsulin care nu pot intra. Cind mi se pare cd am intrat,nu mai sesizezsfinleniaascunsaa lui, cum nu nrai sesizeznici aceastAcalitatea semenului.Trebuie sA ma fac sf6ntca sa md pot apropiade taina lui Dumnezeu gi sa ma umplu de o ,,delicatelesfanta" , ca sA cunosc real persoanasemenului.Prin aceastadevineomul preot. Preoliaesteegaldcu sfinlenia.De aceease spunepreotului in greccateiep€Dg (cel sfurlit).De aceeanumai Dumnezeu poate face pe om preot sau sfinlit. Preolia are izvorul in Dumnezcu.Cel mai sfint s-a fdcutca om Iisus Hristos. avdnd umanitatea uniti cu dumnezeirea in aceea$iPersoana.El este arhiereul suprem al oamenilor catre Dumnezeu. El esteobdrgiaqi linta ierarhiei' Tindem sa ajungem cdt mai aproape de Dumnezeu, unili cu Hristos ca om. Dar sfinlenia implica nu numai taina lui Dumnezeu,ci gi adevirul. Caci adevarulnu e super{icialitatearalionalamirginita. De aceeaDionisie numeqte adevtrrul sfAnt.
46. Dumnezeu ca sfAnt gi ca izvor al ierarhiei ce conduce spre El este totodatii frumos (sau armonios), inlelept gi bun. Prin acesteaatrage $l acesteasunt motivele pentru care se comunica.ToatAierarhiatrebuie sd aibd acesteain diferite grade, ca sa araga 9i ele spre nivelul lor continuu mai inalt qi spreDumnezeu. 47. Deosebireain felul cum ni se comunic:i noui Dumnezeu ;i cum li se comunicAingerilor sta in faptul ca ingerii ca minli pure cunoscqi traiescpe Dumnezeuin uniliitealui, ca minte pe Minte. pe cind noi il cunoa$tem gi-l raim in mullimea variatda puterilor qi lucrarilor lui datoritafaptului ca ne tblosim de mulf meade organeale trupului material,simlindu-l totuqica pe Acelaqiin toate acesteputeri gi lucriri. Aceasta se datoreqtefaptului ca noi ingine suntem minli in trupuri, iir sufletul insugi cunoalte qi se manifestAprin multe simluri ;i e pus prin trup in difcrite situalii r;i trebuinle.Dumnezeu insuqi a adus la fiingaqi materiaintinsi in spaliu,capabili sa fie organizatain multe fon.ne.Iar Dumnezeu vrea sa se arate qi prin ele, ddndu-le prin aceastao frumusele' o ordine, o capacitate de a se transfigura ca mediu al lucrarilor dumnezeiegti.Forma cea mai inalta $i mai spiritualizatao dobdndeqtemateriaorganizatiin trupul omenesc. Dumnezeu a voit sa-li arate puterea $i imaginalia creatoarein toate formele de crealie li in acelagitimp putereade-a lucra prin toate,de-a le face pe toatecapabilesa fie mijloace ale lucririi lui, avdndceva aseman:itorcu E[; gi de-asefacestraveziuprin toate'ceea ce le face gi fiumoase,redAndfrumuselealui. 48. Dumnezeu este izvorul ierarhiei prin care urci toatespreunireacu El gi spreindumnezeire,pentruca El estecauzacreatoarea tuturor. $i esteamAndoudacestea, pentruca esteli i nlu bundtd!i i. Toateau de la El existenla qi mi;ctrea sprcexistenlaceabuna.termenipreluali qi de StinruI Maxinr Miirturisitorul. Inceputul indumnezeirii lor se face prin Indntuirea lor de rau. $i aceastao face Dumnezeu prin voinla lui conqtienta.Caci buniltatea presupuneo libertatecongtienti,deci Persoana.Mai precis, dupa Dionisie, Dumnezeue fiingavirtulii ca Treime' CAci o Persoanidumnezeiascinu poatefi bunAdecit cu alt4 Persoanadin veci. La Stdntul Maxim aceastadefinilie se transformain definilia: Fiing virtulii esteHristos. Caci virtutea e in tbnd drumul spre bunAtatesau deprinderca in bunatate.$i de undeputcm aveabunatateasauvirtutea, dacA nu de la Dumnezeu prin Hristos'l Bunatateae li
t2l
Note la Ierarhia Bisericeasci pagine. Iniliativa incregtin6rii o avea cu deosebire bArb a t u l .c a p u lf a m i l i c i . 54. Un alt sen.rnal alcAtuirii probabile a scrierii in primele timpuri ale cregtinismuluiestecAin orice localitate creqtinA(de obicei in orag) era un episcop inconjurat de ciliva preoti. Botezul se ficea in fala intregii comunitali, care nu era prea mrue; gi era o adevarati sarbiitoare pentru ea sa primeasca un nou menlbru. S-ar putea obiectatotugicd autorul scricrii,trAitornumai pe la anul 500 d. Hr., a voit sa-qiintemeiezepretenliaci e ucenicul SfAntului Apostol Pavel din Areopag, prin descrierea rinduielii Botezului de la inceputul cregtinismului.Dar descrierearinduielii e prea exactaca sa poata lt cunoscutanumai dintr-o tradilievenitapdnala el prin mai multe g e n e r a l i i . i n s a q i p a r t i c i p a r e ai n t r e g i i c o m u n i l d l i l a primirea unui nou ntembru in comunitatealocala ni se pare un semn al alcltuirii scricrii intr-un timp dinainte de ce Biserica a devenit institulie recunoscutadc Stat (la 312). Prin prezenlaactiva a intregii comunidti se arate concret ca noul venit, unindu-se cu Hristos' intra in BisericA.O Bisericasupusi perseculieiaveao conqtiinli intarita a comuniunii celor ce o constituie. Aceasg conStiinlain6rita exista$i intre episcopqi clerul dinjurul lui, manifestati in sdvArqireain comun a actelor de orimire in Biserici a unui nou membru. De remarcat in ipecial cd preolii rosteaunumele celui ce era botezat,in uieme ce episcopulil scufundain apd.Trebuia ca acela sd se vada imprimat in congtiinlamultora ca persoana valoroasi in fala lui Dumnezeu. Importanla comuniunii s-a apreciatin Biserica primara qi prin legatura stransain care primea pe cel ce intra in Bisericac u naqullui, cu,,primitorul" acestuiain grija, lui. EI era predatin grija acestuiaqi dupA in rAspunderea Capirolul II Botez. Omul nu-qi poate line caldi credinla decit in comuniuneacu altul, introdusin ea de el insuli, precum 50. Scopulvielii noastreesteindumnezeireanoasra. are nevoie pentru menlinercalui intr-o viala serioasade Iar aceastaie infaptuiegteprin iubirea lui Dumnezeude aiutorul altuia,care eslemai intirit in ea ca el. Pregatirea catre noi. Deci scopul ierarhiei este sa ne deprindi in p;nru na$tcreadin nou 9i grija cregteriinoului niscut qi in Sine este iubire Dumnezeu iubirea de Dumnezeu. facea pe ,,primilor" (ovd6o1og' naq)' un fel spiritual una cu a e in iubire izvor de iubire pentru noi. A creEte spiritual al acestuia.Pentru poporul romin, parinte de pot face sa sporim ne indumnezei.Membrii ierarhieine pina astiizina$ase nunre$te..mamanasa" in iubire gi deci in indumnezeirenu numai vorbindu-ne Faptul ca nu se vorbelte de Botezulcopiilor, ci de al despreea, ci facindu-ne si o vedem realizati in ei, ca ci scriereadateazA unor barbalimaturi arat6de asemenea iubire fala de Dumnezeu qi de oamenr. dintr-o vreme sau dintr-un timp in carelumea din jur era lucrare, fiinta intre dcosebire face o 51. Dionisie 9i pAgAna.Acestepractici nu mai puteauexistala sfirgitul deosebirepe care o vor relua Sfintul Maxim Marturisisecoluluial V-lea, in Orient. cel torul gi Sfintul Grigorie Palanra.Nu poatearataiubirc 55. tot in timpurile de inceput ale Bisericii trebuie ce nu exista gi nu existA deplin decit ca fiinla iubitoare. sd fi existar qi obiceiul ca cel ce se boteazi sd martuinsaqi frinla dumnezeiascadesivArqita implica iubirea qi riseascain prealabil o pocainla pentru viala lui anterioartr. este izvor de iubire. Caderea din iubire este o slabire a iar cpiscopul sii-i dea indemnuri sa stiir'uiein noua viali fiinlei, o alterarea ei. O fiinla fara lucrarea adevarata,care pentru care primeqte in Botez harul lui Hristos. esteiubirea,estemoafia, uscata,slabiti, alterata. 56. Obiqnuinla cu inlelesurilesimbolice ale actelor 52.Daca Dumnezeuca fiinta desivArqitaesteizvor siv6rqite mai inainte qi dupA Botez a noului venit la de iubire estefirescca din iubire sAvintr la noi' facAnducreqtinismdovedegtegi ea socotirn,vechimeascricrii' se om, ca sd ne faci, asefiIenealui, fii iubili 9i iubitori ai 57. S-a spus de unii interpreli' critici din Apus ai TatAluiceresc.De aceeane gi da printr-o naqteredin Duh scrierilor areopagitice,ca nu se observAin ele o preluire lui Dumnezeu cel iubitor. Cu o existenlaasemanatoare aceastanagtere din Dumnezeu incepe indumnezeirea a crucii lui Hristos. Avem aici pomenireadirectaa semnului crucii in descriereatumArii mirului sfin1ilin apa noasfe sau capacitateade iubire. Botezului.Cel ce c botezaie afundatin Hristos Cel ce a 53. f un semn al vechimii scrierii acesteia ca primit moartea, din care se ridica apoi cu Hristos Cel vorbe5temai ales de botezareaunor birbali, nu a copiinviat dupi trei zile. Numai astfel devine impreuni cu ilor. E din timpul cind cre5tinismulse adresaunei lumi
semnulunei existenleputemice,accentuate'$i dacatoate au totul de la Dumnezeu,dar prin voinla lui, nu din fiin1a lui. inseamnAca ele sunt create din nimic. Mdntuirea inseamni scapareade rau qi de nroarte.Dar Dumnezeu nu se mullumegtesi dea fapturilor numai o scipare de riu, deci o stare neure intre bine 9i rau, ci vrea sAle dca tot binele sau.toau iubirea sa. Aceastae indumnezeirea. Dionisie, urmdndul pe SfAntul Atanasie, nu vede lucrarea lui Hristos numai intr-o scaparejuridica a oamenilor de pedeapsalui Dumnezeu' prin satisfaclia adusddc El lui Dumnezeu.ca om, pentrujignirea cc i-au adus-ooamenii prin pdcat.El vede pe Hristos ca Cel ce ne aduceiubirea lui Dumnezeu gi ca Cel ce ne unelte tot mai mult cu El prin iubire. Aceasta e indumnezeirea oamenilor qi aceastae ceeace infaptuie;te El prin ierarhie. Prin membrii ierarhiei, Hristos, ca supremul ierarh. lqi comunicAoamenilor iubirea sa. Aceastae misiunea lor: sa aratein ei iubirea lui Dumnezeu fala de oameni' Stintul Maxim a preluat ideea despre lucrarea lui Hristos ca indumnezeire a oamenilor (Quoeslionestttl T halasiunt, capitolul 22). 49. Daca oamenii, ca fiin1e in trup, primesc de la membrii icrarhiei puterile dumnezeiegti prin mijloace materialeca simboale,acestemijloacenu trebuiesocotite ca dAnd, in mod necesar,tuturor, puteri dumnezeiegti, deci ca fiind pentru toli simboale.Pentrucei ce nu vor sa vada puterile spirituale,cele materialenu au caracterde sirnboale,ci sunt simple forme ale nraterieicare nu au nimic de la Dumnezeuin ele. De aceeamembrii ierarhiei nici nu le dau acelorainvdlatura tainicii desprecaracterul lor de mijloace ale puterilor gi luminilor dumnezeiegti.
r22
Note la lirarhia Bisericeasci Hristos fiu al Tatilui, ntrscdndu-sein acelaqirimp din apa Sfintului Duh, impreunAcu Hristos ca om. IntrucAtapa, plina de putereaSfdntului Duh, se aflA in cristelnila,ca in Maica Domnului, Maica infierii. E prezentdastfel in Taina Botezului intreaga Sfdnta Treime, invocatl gi ea prin savdrgirea intreita a tuturor actelor Tainei. Toate acteleBotezuluiconcentreaziin ele o simbolicaintreitA: na$tereacu Hristos la o viala noud in El, moartea ti invierea cu Hristos qi implinirea acestoractedin puterea Sfintei Treimi. S-a spus chiar de un teolog ortodox (Schmemann)ca acteleliturgice nu trebuiesocotitesimbolice, datA fiind realitateaprezend a lui Hristos qi a cu insistenla Sfintei Treimi in ele. Dionisie accentueaza caracterul simbolic. O face aceasta pentru ca inlelege simboalele ca acte qi materii cu rost de mijloace transfigurate ale lucrarilor dumnezeiegti,dat fiind cA omul nu primeyteacestelucrdri decit prh trup. 58. Botezul se numea la inceputul cre$tinismului luminare. Cdci unireacu Hristos cel ristignit gi inviar l-a pus pe drumul plin de sens spre vegnicaviald fericiti, scolindu-l din intunericul unei vieli fAri sens.Se mai numea gi desavir:;irepentru cAil scoteadin viala in care nu se sraduia pentruo desivirqire dupa pilda lui Hristos. o primeqte Dar putereadeplinapentruo viali desavdrgita cel botezatnumai prh imparta$ireade Hristos ccl inviat fdpturii in Euharistie.Se aratain aceastaca desiivnrqirea con$tienteprin inaintarea in Dumnczeu nu arc sfdrqit. impanAgireaaceastao ficca. dupii scriereade fa1d,episcopul, ceea ce arata din nou alcatuirea ei in prirnele timpuri creqthe. 59. intre botezarea qi miruirea celui nou venit gi impartaliea lui, ierarhul se ducea in altar, apoi dupi impanalirea lui se reintoarcea in altar, inchipuind pe Hristos care ca Dumnezeu se inloarce in ascunzimea sa . tainicA,dupace s-apogorit la om gi s-arAstignit,dar apoi dupa o noua daruire in Euharistie iarigi se intoarce in Sine. E implicatd in aceastadeosebire gi unirea intre fiinla lui Dumnezeu gi energiile lui necreate,prin prlma staruind in Sine, prin cele de al doilea cobordnd la flpturile sale. 60. Aurorul pomeneqteaici de o scriere a lui, de care Sfintul Maxim in Scolii spuneci n-a ajuns la el. Aceasta e incii o dovadi ca autorul trebuie si-qi fi alcatuit scrierile nu numai cu vreo 70 de ani inainte de-a le li cunoscut Sf'dntulMaxim pe celelalte.Se ahrmA aici din nou strdnsa legaturadinfte simboalele9i realitilile simbolizate.ExistA o corespondcnla $i o legatura intre ele. Simboalele conduc spre cele inteligibile r;i cele inteligibile sunt nu nunrai modele spirituale ale formelor sensibile, ci 9i izvor al lor. In Dumnezeu sunt date virtual formele celor sensibile,iar acele virtualitali sunt $i puleri producatoare :ii suslinatoare ale formelor sensibile. Aceastae valabil gi in relalia dintre suflet gi formele qi m i q c i i r i l es i m l i t e a l e t r u p u l u i . 61. Dor puterile dumnezeietti aretate in lucririle omului prin trup nu-l silescpe om si le pund in lucrare firA voia sa. Unele dau tbrma vielii sullete;ti qi trupeqti a omului l'ari voia lui. Dar aceastase intdmpli numai intrucAt il lLn pe om in existenlaca om. lnsd inallarea omului prin ele la o viali indumnezeitase face numai cu acordullibertatiiqi al efortului omului. Dacd prin voia lui
omul tinde spre pllcerile trupeEti,trecatoare,el se lipselte de lumina dumnezeiasci.se inchide ci, rantAnind in intuneric. Deci puterile dumnezeieqti1in pe om in existenla li fara voia lui, dar ele i se descoperica lumini tot mai Dutemicenumai daca omul li se deschidede buni voie. insa Dumnezeuriimdne chiar ca lumina mereu in fala omului, aqtept0nddoar ca omul si se deschidA prezenleiIui prin credinli, ca sa-l vadd ca lumina. 62. Prima forrna luminoasd in care se arata D u m n e z e u o m u l u i e s t ed e a c e e ac o n g t i i n l ad e s i n e a o m u l u i . D e a c c e a . c o n q t i i n l a d e v a r a t Ad e s i n e a o m u l u i e p r i m u l d a r s f i n l i t a l l u i D u n r n e z e ud e c a r e o m u l s e f a c e c o n q t i e n t . P d n 6c e o m u l n u g t i ed e Dumnezeu,nu qtie nici de sine cu adevarat.Caci nu gtie de sensulexistenleisalegi de rispundereasa in fala unui for suprem penru semenii sdi. Numai prin aceastase trezelte el gi devine serios; numai prin aceasta igi de seama de adevaratalui importanla in fala fbrului gi i z v o r u l u i s u p r e ma l e xi s t e n l e i . 63. Numai adusprin Botez sau prin lumina sensului existenlei sale sau al congtiinlei de sine la stareade trezire - ca nu exista prin sine sau prin niqte legi oarbe, ci prin Dumnezeu,iar aceastaii dd adeviitatavaloarechiarin fala existengeisupreme- poate fi primit in aceaexistenli la impartallrea de Sine qi omul pomeqtepe calea indumnezeirii qi a comuniunii depline cu cei la fel indumnezeili, intr-o conqtiinla reciproca de valoarealor care are ca urmareiubirea intre ei, valoaregi iubire ce-qidau seama ca nu le vine decdt din Dumnezeu, izvorul dAtatorde valoareal tuturor gi de iubire a unora de catre allii. 64. in impartagirea comund de Hristos, credincioqii realizeazl 5i intii,resccontinuu nu numai comuniunea intre ei, ci qi cu Cel Unul, devenind una toli intre ei gi fiecare unilicAnd pomirile sale intr-o proprie unitate. DacApicatul dezbinade Dumnezeu,de semenigi in sine, iubrea de Dumnezeuinlatura acestedezbinari gi aduce unitateain toatccclc trei privinle. 65. Ungereacu Sfintul Mir a celui botezatinsearnna pregati-reapentru luptele impotriva ispitelor. Luptele a c e s t e as u n t r d n d u i t e d e H r i s t o s c a D u m n e z e u , i q i primesc legile lor de la El ca inlelept; El incununezzi punilea lor de catre cei botezali ca Drept, iar ca Bun se unegteEl insuqicu ei in purtarealor, intarindu-i.In toate felurile e prezentHristos in ele. Pentru El le purtam, ca sd fim asemcnealui, El stabilegteregula lor, El va incununa pe cei ce le poartA.Dar El nu le rinduiegte qi le incununeazanumai, ci, prin bunatate,ne qi ajuta sa le purtarn,punind El umdrul in umarul nostru.E o pogordre milostiva la sldbiciunilenoastrenu pentru a ne scuti de ele, ci pentru a intari cu puterealui, putereanoastri. S-a spus de unii interprcli critici apusenici in scrierile lui Dionisie lipse$tecrucealui Hristos.Dar chiar in purtarea comunAcu noi a greutAlilornoastre,se aratao participare la crucea noastra. El nu ne-a dat numai pilda pentru purtareacrucii gi nu a inti4rit numai prin cruceapurtata de El firea noastri pcntru purtareaei, ci poarte 9i acum impreundcu noi cruceape care ne-acerut sd o purtilrngi noi, urmdnd pildei lui. Conqtiinlaqi sirnlireaci El poarta cruceanoastraimpreuni cu noi, cd El ia parte la luptele noastrcne bucuri qi ne dd curaj sa ne angajamin luptele noastre,pentrucii le cunoaqtemca luptedumnezeiegti,ca
123
Note la lerarhia Bisericeasci dintAi vedere" a sensului existenlei mele. Ea ne va cAlauzi insi la vederea tuturor bunatalilor fericirii in Dumnezeu, prin tot mai deplina cornuniunecu El. La culmca vederii, a luminii, a comuniunii cu Dumnezeu, ne ridicam insa prin ImpArtdsfea cu trupul qi sdngele Domnului in SinaxAsauin Liturghie. De acceaautorul trece la expunereaei. 70. Liturghia e savdr;ita,dupd autor,ca gi Botezul, de ierarh. Preolii qi diaconii ii sunt numai ajutatori. Aceasta ne arati, se pare iardqi, ci scrierea dateaztrdin timpul c6ndcreEtinismulluasefiin1i numaiin oraqe,unde conducea un episcop, ajutat de cAliva preoli. SfAntul Maxim afirmi ca autoruldescrieobiceiuldin Roma, unde episcopul avea in jurul lui gaptepreoli ;i unii diaconi. Liturghia descrisae foane schematici;agaera la inceput. Intii episcopulfdceao rugaciunela altar.Apoi tdmaiatot locaqulsldnt.Revenindla altar,rosteasaucdntacu preo1ii un numArde psalmi,apoi sefaceauniqtecitiri din Vechiul gi Noul Testament,dupa care se scoteaucatehumenii, energumenii(cei stapdnilide nigtepatimi) qi cei in starea de pocainli, afari, unii din preoli sau diaconi pdzind ugile. Era un timp cAnd cregtinii se t'ereausAnu fic afla1i, . Capitolul III ca si nu fie supugimartirajului.Membrii clerului puneau apoi pdineaqi potirul pe altar. DupA o sf6nti rug6ciune, 68. Liturgtria, ca Taini a Sfintei impart{anii, insesarutauunii pe al1ii,in semnulpacii,igi spilau miinile, cununeazatoate celelalte Taine. Ea cuprinde concentrat episcopulcitearugziciuneade prefacere,dupd care urma imparta$ireaepiscopului. a clerului gi a poporului gi tot ce s-a dat in acelea.Dar trebuie si se fi primit intAi pe rdnd ceea ce s-a dat in acelea. De aceea Liturghia se inillarea celor coborite la oameniin tainaobArgieilor. E o simplitatecare ar dovedi gi ea vechinreascrierii. numeaSinaxa,nu numai pentru ca unelte tot poporul ce Tl.panea qi vinul eurahisticsunt numite simboale $ne de un locaqbisericesc,ci gi pentruca uneqtein ea tot ce s-a dat prin celelalteTaine gi pentru ca une5tecel mai ale trupului qi snngeluiDomnului. Dar nu in sensulcd deplin pe fiecare credinciosqi pe toli in Dumnezeucel sunt separateinterior de acelea.Trupul qi sAngeleDomUnul gi infinit in iubire. Omul aspiraspretot ce poatefi nului le-aupitruns in mod spiritual in agafel, cd ele ;i-au gi-l poate ferici, care nu poate fi decit cel Unul nesfArgit schimbatcalitatea,incit nu se mai poatespunecii pdinea ' e pdinea obignuita pe care cel ce se impanale$teo ia in viala gi iubirea lui. 69. Taina Sfintei impartaqanii e taina culminanti, nu impreunA cu trupul cel nevazut. PAinea qi vinul sunt numai pentru ca e implinirea unirii noastrecu totul, kaita simboale numai in sensulcA se pot vedea gi gusta, ci vedereaqi gustarealor nu e o inchipuire.Dzu prin ele cel intr-un fel in mod vinual, ci gi pentruca eane facepana$i a ceeace pome$tedeplin sprea ni seimpartaqipe misura duhovnicesc vede gi gusta totodata trupul gi sdngele noasra din dumnezeiascaobdrgie, in celelalte Taine :;i inviat al Domnului. Piinea qi vinul sunt simboalenumai ierurgii, diruindu-ne in mod mai impulinat aceapleninrintrucdt au ritmas sensihile, accesibile simlurilor. Ele nu calitate a lor. Dar ele au lbst preficute dine. De aceeaLiturghia deline qi locul cel mai inalt in se pierd in aceastar ierarhiaslujbelorbisericegdgi a sfintelor lucrari ale ierarhiei in acelaqitimp in mediu al trupului qi singelui spiritualibisericegti, prin care ni se comunici bunatatile dumzat al Domnului, in mediu al celor inteligibile. Daca nezeiegti.E un termenpropriu qi mereu repetatde Dionisie, cuvdntulpreotuluiplin de credinli gi mina lui careatinge in semnul crucii capul unui credinciosproduceo modiacelade ob6rqiedumnezeiascA(O€qgxid). Prin el se arata ficare spiritualain toata fiinia aceluia,cum n-ar putea cd Dumnezeu nu rdmAne inchis in Sine, ci a fost de la produceinsuqi Duhul Sfdnt chemat de preot li lucrator crearealumi.i ;i esteveqnic prin ceeace comunicii obirqia prin cuvintelepreotului qi prin semnul crucii facut de el de putere,de har, de lumind, de fericire a ceeace nu esteEl peste piine Si vin preJacerea lor in calitatea unor proprin fiinla- Dumnezeu n-are inceput, dar El este supremul pierili org(niLe ale trupului gi sdngelui lui Hristos'l inceputal tuturor.Dar nu e un inceputpanteist,pentruca Acestee sensulsimboalelordat pA4ilor vazute ale sfine inceput dumnezeiescdeosebit de noi, e inceput in telorTaine: ele au fost prefdcutein medii sauproprietlli calitatede Dumnezeudeosebitde toatecelece nu suntde intime ale trupului qi sAngeluiDomnului, aleconginutului o fiinla cu El; e inceput iubitor, deci con;tient $i voil. lor spiritual.Acel conlinut e cauzacare prefaceinsimhol Toate Tainele punindu-ne intr-o comuniunetot mai sau in mediu intim partea viizuti intrebuinlatA in acesl cu Dumnezeu,cu puterilelui, ne asigurAviaia accentuata scop. Pentru cel credincios,frumuseleaascunsaa .rrnoasre vefnica, fericiti, deci dau existenlei noastre un hetipuiiktr se dezbracade imbricamintea variatAcare le sens sau o luminA. Dar pentru ca Botezul ne pune in ascundesauoclri i lui se umplu de strdlucirea luminii celei prima comuniunecu Dumnezeu care ne asiguri prin el urut Si neacrtperite.De o anumita urma a pecelii trupului viala veqnicAin iubirea lui, fiind prima lumhA ce ne gi sdngeluiseuseimpartafescgi cei nevrednici.Dar o fac scoatedin intunericul unei vieli supusii mo4ii fare sens, aceastacu un sentimentlipsit de respectfala de acelea. se nume$tein mod deosebitluminare. ,,El mi-a dat cea lupte ccrute de Dumnezeu, ca lupte de inalt prestigiu qi ca lupte cu un imponant rost, ca lupte desavar$itoare, punatede Hristosinsugi impreuniicu noi. 66. Botezul ne asigura ca noi nu murim de tot qi definitiv, cum n-a murit nici Hristos. Prin intreita scufundarein apa,cel botezatimita moartea Datatorului de viala Hristos, pe care stipAnitorul lumii nu l-a putut qine. 67. avanO prin credinla pe Hristos care a murit in noi, prin moartc vom primi qi noi chipul Celui fara chip, podoabaCelui fardde podoabe,adicavom pistra in suflet virtualitagilcfbrmelor gi simlurilor trupului nostru,care se vor actualiza la invicrea de obgte pentru fiecare dintre noi. Cdci in Botez murim picatului gi morlii reale, lui, odatace ne unim cu El. Botezul ficAndu-neasemenea ne arata cA moartea noasfia va fi numai o desfacere temporarAa formelor vdzute ale trupului gi deci o trecere a sulletului in plan nevizut, de unde se va arata iara$i odatAin trupul inviat, ala cum searatacel ce afundatfrind in apa Botezului,e scos iardqila aratare,curaft de viala stricicioasiide acum.
124
Note la lerarhia Bisericeascl De aceeaseimpirtigesc de pdinea qi vinul euharistic spre osdndalor. Cine priveqtela tatil saucu batjocuri, il vede intr-un fel in mod real pe acela. Dar pe de alta nu-l respectaca atare gi de aceeasuferi de urmirile triste ale acesteipriviri (sau atingeri). 72. Autorul vede nu numai in simboalelevariateqi in impiirta$ireade toate sau de vedereatuturor pe DumnezeuCel Unul carc li secomunicii gi le ;i atragepe toate spreSine.ci qi in ielirea ierarhuluila tarniiereaintregului locagsaula imp;irt:i$ireatuturorcredincioqilor,urmatade revenirealui la altar,aceeaqiieqirea lui Dumnezeula toli qi apropiereatuturorde El, odatdcu revenirealui in Sine. S-a spusde unii ca in aceastaDionisie redaemanalia tuturor din esenlacea una Ei atragerealor iariigi in sine. Dar numind pe Dumnezeu direct.Lredot'ul simboulelor (Despreierarhiu bisericea.scit, capitolul III) gi precizind ca nu toli se readundin El prin imp:irtiiqirearealacu El, arat6ca lumea nu e consideratdde el ca fiind din esenla lui Dumnezeu.Aga cum la Cina cea de Taina Iuda, care nu s-a impiirtaqit cu vrednicie de trupul 5i sAngelelui Hristos, s-a desparlitde El, la t'else depdneazade El cei ce fac la fel in orice timp sau cei ce pur gi simplu nu vor sa se impirta$eascdde El pin simbutlele de pdine gi de vin alc trupului gi singelui loi(ibid.). La fel, nu ar putea vorbi Dionisie de o induntne:eire a unora saunu le-arda unora titlul de duntne:eie;ti,dacd toate ar emiina 5i s-ar intoarcein E[ in bazaunei legi uniforme. Ierarhul,ca chip al lui Hristos, incepitorul ierarhiei, coborit prin buniitatela credincioqiprin actelede comunicare a puterilor lui Dumnezeu acelora,intorcdndu-se dupA ele la altar, urcAchiar la o mai mare inillime dupa frecarecobordre.Ie;irea de ounteni iuhitoare h cele de al doilea i-o pricinuit (prin mirginirea lor) intoarcerea ntui dunme:eiascd Ia cele dintdi (ihid. capitolul III). Coborirea insagi din iubire la cele de jos sau smerireanu actuahzsazAnumai iubirea lui, ci se apropiein concretde mareaboga$eqi minunatavarietatea operei lui Dumnezeu, intorc6ndu-se la Dumnezeu cu o mai mare admiraUefala de EI. De viziuneaaceastadesprepomirea de la Dumnezeu gi intoarcerea in ascunzimea dumnezeiasci a celui ce, condus de iubirea lui Dumnezeu, se sirntedator sd le-o aducAgi altora, se resimte Calist Catafygiotul, un autor din secolulal XIV-lea, in scriereaDe.rprevi{tla Lontempkrtivu'. ,,FAri indoiala ca gi ascunsul lui Dumnezeu e insolit de anumite arauri. Paqindmintea pe urma acestora, primeqteo simlire a ascunzimii dumnezeiegtiurcdndde la cele cuprinseale lui Dumnezeu laceea ce e necuprhs. Iar ridic6ndu-seacolo, gtie sigur ca esteceva ce scapi cuprinderii salenaturalegi se afla deasupraoricarei cuprinderi cu inlelegerea,lie ea chiar ingereascii,fie mai presusde fire. De asemenea,ltie ca acestceva esteascunsqi inceputul qi sfArqitul acestei firi gi fiinle (create) qi a tot ce exista, iar in Sine este mai presus de fire, de fiinld, agezat Acest ceva nesfirgit mai presusdecat toatA existen1a... este Unul cel ascunsqi mai presusde minte. De la El pomegtein chip naturalinlelegereadumnezeiasciceade multe feluri, care ne ridicd iaragi gi ne intoarce prin coborAri$i inAllari inlelegAtoarespre Unul cel ascunsgi mai presusde fire qi inccputul tuturor" (Filotaliu, ed. r o m . ,v o l . V I I I , p . 4 6 0 - 4 6 1 ) .
Aceasta posibilitate de inallare in misterul dumnezeiesc dupi iegirea prin iubire la ceilalI o traim in Liturghie. Poate ci in aceastase arata. precum a aritat Dionisie in Despre ierarhiu ceredsLd,caracterulde simboalevirtuale ce devin simboale tot mai incarcate de prezenla dumnezeiasci, a tuturor componentelor cosmosului. Caci toate au corespondenlacu cele dumnezeiegti,o capacitatede-a le reprezentain mod sensibilqi cupnnde tot mai mult, de-a fi modelate;i penetratede cele dumnezeieqti. Toate pot fi sfinlite in medii ale lucrdrilor dumnezeiegti.Tot universulestetranstigurabil,destinat indumnezeirii,mediu pestecare 5i in care sa se intindi cum s-a intins in jurul lui Hristos lumina dumnezeiascd, pe Tabor lumina trupului sau. Aceastane da putinla inlelegerii unui rost nu numai practic,ci qi spiritualal gtiintelornaturii. Cu cdt cunoagtem mai mult marea bogatie Si minunata orinduire a componentelorcreagiei,cu atat ne inaltam la un Dumnezeu inleles ca un izvor unitar de mai mare bog6$e $ mai minunat6inlelepciune.Aga patrundemmai adinc in lumina lui Dumnezeu, cum Hristos insugi ca om s-a umplut de mai mare slavadupa ce s-acoboratin aceasta calitate la maxima apropiere de oameni prin jertfa lui iubitoare. in acestsens,piinea gi vinul pusepe altarpentru a se umple de prezenlaascunsaa trupului qi singelui lui pot fi vazute qi ca reprezentdndtot cosmosul dat noui de Dumnezeu spre existenlanoastra.DupA o scolie a Sfdntului Maxim, ele par a fi puse pe altar indeoscbi de diaconi, prelungindtradilia datadin vremeaApostolilor, care au instituit pe diaconi pentru a se ingriji de cele trebuincioasecomunitaliicredinciogilor(cf. Fapt.6, I -6). Ele sunt puse pe altar, nurnit qi de Dionisie masi de jertfi (0uotco,qptov). Toate trebuie predate lui Dumnezeu,pentru a li sfinlite prin unireamaximAcu El; murind loru-gi toatesunt adunatereprezentativin trupul luat dintre noi de Fiul lui Dumnezeu.$i impartagindu-ne de El, ne atlam gi noi in El c^aCel ce le aducepe toategi se aducegi pe Sine Tatalui, Incepatorula toate. 73. Cdnnrile de psalmi gi citirile din Scriptura au ca scop aducereain amintire qi lauda tuturor faptelor lui Dumnezeu de Ia crearealumii gi pAnala darurile ce ne vin prin Hristos. Toate le raim gi le laudim la liecare Liturghie, pina la unificareacu Fiul lui Dumnezeucel intrupat, in Sf6nta Impartaganie,ca inceput al veqnicei vieli fericite,nu numai prevestitenoua, ci gi experiatein inceputurileei in existenlanoastrapAmanteasca. 74. Cintarile executatedin psalmisefac tot mai clare prin cAntarigi chipuri mai extinse.$i cAntarealor comuni (omofond) realtze'azAo inlelegere $i triire comuni a faptelor mdntuitoare ale lui Dumnezeu in fiecare Liturghie, dar qi o unire qi inlelegerea unora de catre aliii. Aceasti lauda qi inlelegerecomuna a lui Dumnezeu gi intirire a unirii unora cu allii se raielte ca o suflare unitarAin toli a aceluiaqiDuh dumnezeiesc.Cintarile de psalmi setermini cu citiri din Vechiul qi Noul Testament, primul conlinnnd prevestirile despre Hristos, ultimul desprelucrarealui in Taineleprezente.Toata lucrareagi vorbirea lui Dumnezeu se arata ca adevar implinit in intrupareaFiului lui Dumnezeuqi in lucrarealui prezenta asuoracelor ce cred in El.
125
Note la Ierarhia Bisericeasci 75. Catehumenii erau socotili inci in faza de Dresatirea nasteriidin nou prin cuvhtele Scripturii' De u."i, nu crau lAsalisd ramind in bisericadecit pinA ce se citeau textele din Vechiul gi Noul Testament Ei nu erauajun5ila viala intreaga,ipostatica.Ei puteauieqi din aceasti faza 9i in acest caz erau ca nute avortonr mo4l' Cei ce aveaunumai viala nascutadin trupuri erauca ntqte mo4i sufleteqtiqi ca atarelipsili de lumina sensuluivielii' 76. Energumenii sunt pe o treapta mai inalrd dec6t catehumenii,-pentru cd ei au fost botezali, au intrat in viala, dar suni inca relinuli de la impafta$irea deplina de Hriitos prin patimile lor. Ei sunt de aceea lipsili de sfin1enie.Numai cei scapali de patimi pot reintra.in lumina totald, inainta in shnlenie, fiind intdrili in aqafel, incdt pot respingenalucirile ispititoare.In-aintede lceea erau invitali'li ei sa iasadupa citinle din Scripturi. fiind inapli de vederea9i apropiereaprezenleidumnezeieqti din Sl?ntaTaina a Euharistiei' 77. Cei ce rimdneau dupa iegirea catehumenilor, energumenilor qi celor in stare de poci'in1a' puteau sa laude cu toata convingereacele savir:iitede Dumnezeu penrrunoi prin Simbolul credinlei$i a$asasepre8ateasca intr-o denlha unitateintre ei pentruunhea cu Dunrnezeu orin St. impanasanie.Ei nu mai invali numai celece le-a ia.ut Dumn"zeu din auzireaScripturilor,ci le 9i minurisescgi mullumescPentruele. 78. Pregatili pentru unirea cu Dumnezeu prin mirturisireain comun a Crezului. se pun pe altar' acopente' dumnezeiascapiine qi potirul binecuvintii'rii. se lace sdrutareainre toli slujitorii in semnul picii intre ei,-se doregtepace intrigului popor 1i se pomenesc.gicei din diotiie. oentru ca numai unili cu tolii in iubire se pot imoAnasl dc Cel Unul. Dezbinareaintre noi e semnul oaiarutui. unireae semnul iubirii. al curaliei de pacat E b" ,"-*.ut ci cei decedalierau pomenili atunciinainte de sfinlireadarurilor,nu dupi aceasta,ca astazl' 79. Ointt" cei decedalise pomenesccei ce au tr6it o viali vinuoasA5i ne calduzesc9i pe noi prh pilda lor la vegnicaviala fericita. Ei sunt pomenili qi pentru faptul ci sunt vii, ci s-au mutat din moartela viala, nu sunt mo4r sufletegte,ca cei ce nu sunt unili cu Hrisos' Deci au Duteresa ne comunice9i nouAdin viala lor. Ei nu faiesc numai in amintirea noastri, ci in mod real Nu-i impunem atenliei lui Dumnezeunumai prin pomenireanoastra'cl sunt vii in mod real, pentru cA ii line astfel atenlia lui Dumnezeu. intr-un fel, sunt prezenli in chip nevazut lAngAHristos cel prezent in chip nevazut' Pentru ci l-au iubit qi-l iubesc Ai deci ii iubeqte qi El. 80. Dupa sarutarea intrc ei :;i dupii pomenirea sfinlilor decedali,ierarhul gi clerul din jurul lui iqi spala in fila sfintului altar mdinile. E un act care arata ca in Liturghia Noului Testaments-au luat unele practici din Vechiul Testament SpAlarease face chiar in fala altarului. adica in fata lui Aristos' ca sa se uneascacu El in unirca lor cu Tital. i;i spa.lanumai mdinile sau vdrfurilc trupului, pentru ca in general ierarhul qi clerul sunt cuial4i prin Botez qi prin hirotonie, inlelegand curatirea o.in t'pai,"e5i ca o siinlLrede cele mai subliri inchipuiri ri *anau.i nccuveniteale sufletului.Prin aceastaiqi vor iac-esuflerulun mediu deplin transparental luminii care se raspandettedin trupul qi sAngeleDomnului, asemenea
r26
unei oglinzi spirituale lipsite de orice pati. Lumina^lui Hristos-poare'pafunde astfel pdna in cele nlai adinci ascunzimiale sufletului 9i trupului. 81. fiu lui Dumnezeufacandu-separtaqde toateale umanitalii noastre,t'arasd se confunde cu ele, ne-a daruit prin ele iomunicareacu Sine,ca unorade un neam cu El, ne-a facut partaqi de bunatalile sale, ne-a scapat de stapantea morlii nu folosindu-sede puterea sa'.ci de judecata qi dreptate, pentru ca gi-a insuqit judecata inpleapta-gi dreptateanormald a firii omeneqti 9i ne-a co*uni.ut qi noua puterealor. Caci trebuiesa fim intarili in celenormale sau bune ale noastre5i sa biruim riul Sa nu fim ridicali in aceasti stare fari sa fim faculi de-fapt . n i l i c u H r i s t o s ' a $ ac u m l l r e a n o i i n q i n es u p e r i o r i l o rU l u i o m e n e a i c Aa f o s t r i d i c a t a l a o f r u m u s e l e l i p s i t i d e c h i p u r i l em A r g i n i t e1 i i s p i t i t o a r e l' a o f r u m u s e l e i n d e f i n i b i l i , i r a d i a n t Ap r i n e l e ' a l a n e - a m r t d t c a t$ l n o i l a a c e af r u m u s e l e a i n d e f i n i t u l u i u m a n ' p l i n d e Dumnezeu nedivizat in chipuri marginite qi isp^ititoare, spre nemarginirea prin care transpare lrum u s c l e ai n d e f i n i t u l u id u m n e z e i e s c . 82. Nu ne putem apropia de Dumnezeu, unili cu Hristos ca om, decdt reftaind prin lucririle ierarhice faotelemdntuitoareale lui Iisus' savirgitecu bunAvoirea Titalui in Duhul Sfint, adicAdin iubirea Sfintei Treimi fala de noi. in aceastase arataca Dionisie inlelegeape Cel Unut gi adunareanoastrain El, ca in Cel caree Sfinta Treimc, un Unul carenu e lipsit de iubireainterpersonala' SfAntaTreime e prin tiinla Unul' Gindirea teologicda lui Dionisie e personalistd.Dumnezeucugetat9i trait deEl e Dumnezeul iubirii. Aceastaexplica intrupareaFiului Tatalui, caie prin aceastase face primul ierarh sau izv-orul ierarhiei. Caci ierarhul insearnnaCel ce coboara de la Dumnezeu spre oameni, ca si-i adune pe oarneni in Dumnczcu. $i numai Hristos coboari de fapt din Dumnezeugi ne urcdin El. ln ierarhulde fiin[e umandlucr-eaza ierarhulHristos. El uneqtepe ierarhulomenesccu Sine, urclndu-l la Sine, ca si-l faca sl coboarela oamenrcu iubirea sa, pentru a-i urca la Dumnezeu sau la unirea sa cu Hristos. in ierarh,Hristos prelungeqtecobor6reasala oameni' unirea cu ei qi prin aceastaurcarealor la Dumnezeu' Trebuie sa fie un ierarh prin care sunt urcali oamenii in Hristos, ierarhul cel bisericesc.Preolii sunt cer ce sunt unili qi ei cu ierarhul cel unul bisericesc.pentru ca sa-r adune pe oameni in el ca in cel ce lucreazi Hristos cel Unul. CoborAreaierarhicl a lui Dumnezeu prin Hristos la oameni prin ierarhii gi preolii vazuli in continuarea timpului nu s-u. putea face daca ar rdrndneUnul neimbraiat in componenteletrupului 9i sAngelui'pentru a se apropia de oameni - aflaf qi ei in pluralitateaacestor .b.pon"nt" - dar nici daci Dumnezeu,facdndu-seastfel o* ,uo "o.pur, n-ar mai rimdne 5i DumnezeuCel Un.ul s a un e c o - p u t . V e n i r e al u i D u m n e z e ul a o a m e n i5 i r i d i carealor la Sine nu se poate deci face decatin aceasd formtr ierarhica,in care cobordreae un.itdcu necobordrea, asumareacomponenteie unita cu persistenlain unitate' Aceastafbrmaierarhicae singurain caresepoateinfaptui u n i r e al u i D u m n e z c uc u o r m e n i i . 83. DescoperireapAinii ca silnbol sauchip al trupului lui Hristos qi a paharului(vinului) ca chip al singelui lui qi impa4irta lrcr credincioqilor de catre ierarh e o
Note la lerarhia Bisericeascd model real imprime tot mai clar acel model in obiectul pe prelungire tainicl a asumlrii de cdtre Fiul cel necompus, Fiul lui Dumnezeu,a componentelornoastre;facAndu-ne care vrea si-l facAun chip aseminatoral aceluia. 88. Cei inahtali duhovniceqtevad in cele ce se fac parte de impartaqirealui prin acestecomponente, ramane prin gcsturi gi prin rugiiciuni cu mirul qi in mirul binemiiotuqiinele caCel Unul gi ne uneqte prin ele cu Sine gi rositor insuqi un chip al binemirositoarei bunatali Si fruintre noi, dacanu ne lasamdezbinaliin noi inqine gi intre museli dumnezeieqtigi sunt inallati prin ele la unirea cu noi prin patimile noastre.Cici numai silindu-ne sa fim modelul (arhcripul) dumnezeiesc.Tam6ierealocagului noi inqine una in existenlapersonaldgi in relaliacu al1ii, de citre ierarh. intoarcerea lui in sflntul altar, citirile din ne putem uni cu Cel Unul. Astfel. in toata lucrarea ierarhiei coboritoare, Sfdnta Scriptura qi slobozireacelor nepregatili pentru inlelegereaacestoraau aceleaqisensuripe care le au 9i in sfinlitoare Si inaltatoare a noastrAin Hristos este prezent Liturghie. Cei ce pot rimine Ia actul de sfinlire a mirului cu lucrarealui Hristosinsuqi,nevazut,ca izvor al ierarhiei gi ca real lucrAtor prin ea. A nega ierarhia bisericeasca sunt ridicali gi ei la vederi dumnezeieqti qi la uniri cu Dumnezeucel Unul, ca gi in Liturghie. inseamnAa negape Hristosca Dumnezeuf6cutom, adica Ierarh, sau Mijlocitor activ intre noi ;i Dumnezeu, ca 89. lfirut este qi el chipul lui Hristos sau il are pe unificatoral nostrucu Dumnezeugi intre noi. Dionisie se Hristos in el, cum il are apa Botezului 9i pAineaqi vinul vadeltc prin aceastaca un gdnditor profund hristocentric. euharistic,dar desigurin alt grad, in alta fapta mintuiVechimea scrierilor lui Dionisie se arata 9i in faptul toarea [ui. Bogaliamateriilordin careestemirul compus ca prezinta $i imparta$ireacredinciogilorde trupul lui esteuna cu boga[a bunatiitilorce le primim din Hristos Hristos gi de sAngelelui in mod deosebit,sub chipul prin el. Viala noastra spirituali se umple de aceeaqi pdinii 9i al vinului, afa cum a impaftalit Hristos pe bogalie de bunatati qi inlelesuri binemirositoare, cum se Apostoli la Cina ceade Taina, ceeace nu semai intdmpla umple mirosul nostru trupescde boga[a de miresme a in secolul al V-lea. in care afirmi unii cd ar fi fost alcatuite mirului material. acestescrieri. Aqa cum in Botez scufundareaintreitA a omului in api 84. De trupul qi singele lui Hristos se imparta$esc Si scoaterealui din ea este unita cu scufundareade trei intii ierarhul qi clerul din jurul lui. Apoi ierarhul sau zile a lui Hristos in moarte 5i ridicareacu El din ea cu preotul care s-aimpartiqit imparta$e$te puterea Sfintei Treimi, aceeaqiputere de biruire a morlii 9i pe credincioqi. Caci, precum mediile mai subliri se umplu primele de qi de dobindire a vielii celei noi cu Hristos o arata Si luminii qi apoi prin ele se revarsi lumina la alte existenle, tumareaintreita a mirului sfin1it,in semnul crucii. aqase impanasegteintdi ierarhul sau preotul qi apoi el ii in toate Tainele este Hristos cu putereabiruitoarea impanafegte qi pe credinciogi. Dar aceastanu inseamna mo4ii prin crucea lui. Toate actele bisericeqti sunt hrisca cei din urma nu seimpartaqescde trupul 9i singele lui tologice gi au crucealui Hristos ca putere mdntuitoare. Hristos insugi. Cdci ierarhul sau preotul ii imparta$e$te De aceeae grelitd afirmarea unor teologi occidentali ci pe credinciogidin pAhea gi potirul (vinul) ca chipuri ale in viziunea lui Dionisie lipseqtecrucea lui Hristos sau trupului qi sdngeluilui Hristos, unite in mAinile sale,ca chiar Hristos. Hristos e Dumnezeu cel Unul in care ne deosebitede el. Dar faptul ca s-a impartagitmai intdi el ridicim icrarhic prin toateactelebisericegti,pentru ca in de ele sau faprul ca este qi el plin de ele face ca lumina El ca om e coborireaprimii a lui Dumnezeusprecreaturi. lor ce se revarsd din ele sA fie fAcuta mai simlita prin El e primul Ierarh qi bazaierarhiei gi a preoliei. El coboard faptul ci esteqi el plin de lumina lor. Aceastaface 9i mai prin toate treptele spre noi, de la Serafimi pinii la oameni vie comuniuneaierarhului sau preotului cu credinciogii gi El ne urctr prin colaborareatuturor, deci in mod ierarpe care ii impartdgegte,precum intdre$teSiconuniunea hic. la Sine.in dumnezeireasa.Aceastada un caracterde intre credincio;ii ce se imparta$esc. simbol tuturor mijloacelor materiale prin care ni se diruiegte Hristos, cu bunatAlile lui. Prin varietatea de acte,de rugiciuni gi de materii coboarala noi 9i ne indla CaPitolut M la She Dumnezeucel Unul, devenit accesibilnoui prin intrunarealui. Fiul cuHristos, 85. TotspreCelUnulsauspreunirea Teologul rus Schmemanna socotit cii nu trebuie str lui Dunrnezeufacut om, ne inalldm gi prin Taina Sfdntufolosim termenulde simbol pentru cele vazute $i facute lui Mir, cum ne inallam gi prin Botez 9i SfAnta in slujbele bisericeqti.Probabil ci el s-a gindit la senimpartiganie. surile de simbol, de chip, de imagine, de metafori, folositein literaturd.Acesteanu ne scotdin ordinealumii, 86. vtirut inainte de sfinlire era cu totul acoperit, ci prin caracterul lor vdzut se expriml nigte ca.litili inchipuindu-se prin aceastaca oamenii cu o viala in chip nevezute, de care rdm6n despi4ite. De exemplu, prin normal cuvioasdtrebuiesd nu se mAndreascicu virtugile culmea muntelui se exprimi inillimea spiritului uman. lor bine mirositoare,cum ne-acerutDomnul IisusHristos (Mat. 6,1). Virtulile dau omului un chip nedetinit, dar Dar simbolul, chipul, in credinla crestinane scoate din planul pur lumesc.Ele sunt o venire a necreatuluiin totuqi cuceritor tocmai cind nu cauta sd cigtige prin creat. Ele ne ridicA in alt plan. Ele nu sunt numai nigte aratarealor laudboamenilor. chipuri materialeale unor calitali ale spiritului uman, ci 87. oar tendinla spre fapte bune fiind un chip se umplu de puterile mai presusde acesta,de puterile natural al lui Dumnezeu, daca privegti in mod real spre ingereqtisaudumnezeiegticarevin la noi gi prin puterile Dumnezeu,modelul binelui se defineqtegi se adinceqte ingeregti.Aceste puteri de dincolo de crealia vazuta $i tot mai mult in om qi se face tot mai asemanatormodelutraita indeob$te le experiem in simboalele slujbelor el lui binemirositoral bunata$idumnezeieqti,rasp6.ndind bisericeqti. insugi mireasma lui, aga cum un zugrav privind la un
127
Note la Ierarhia Bisericeasci $i chipurile vizute (acte, materii) nu sunt numai niqte aseminiri cu puterile mai presus de ordinea lumii noastre, ci o intnlnire reali a lor cu puterile ingereqti qi dumnezeieqti.Simbolul iqi pastreazi in aceste slujbe inlelesullui literar:impreunarea celor din lume, cu cele mai oresusde lume. in simboalele cultului bisericesc trAim de fapt realitatea lui Dumnezeu cel mai presus de lume. $i in faptul cA aceastdintilnire are loc prin rugdciunile gi prin actele de credinla ale preolilor (dar unele daruri le vin credincioqilor qi prin rugaciunile lor) se arati ca in aceastd intilnire se biruiesc legile naturale, prin apelul facut de persoanelecreate la existenla supremi qi creatoaremai presusde legi, deci ci qi aceeaesteo existenlapersonala, carene asculti giraspundela apelurile persoanelorcreate. Aceste experienle qi efecte mai presusde legile firii, trairc prin apeluri la existenla mai presus de acestelegi, de persoaneciue vor sA fie ridicate pesteingustimile lor fatale,sunt o dovadaa existenleilui Dumnezeu,ca creator al lumii mai presusde ea, dar gi atent la ea, gata str vini in ajutorul persoanelor umane. ln intAlnirea dhtre voinla persoanelor create qi a lui Dumnezeu cel personal,Creator al lor gi al lumii, se arata cl Dumnezeu a fricut lumea ca si fie transfigurata prin Dumnezeu cu colaborarea oamenilor, sA fie facuta stravezie;i mediu al puterilor dumnezeiegti.Dumnezeu suslinecu puterealui lumea qi in existenlaei conform legilor.Dar o ridica pesteacestplan,umplAnd-ocu puteri superioare, colaborind cu puterile conltiente umane. Aceastae destinaliaintregului cosmos:ca omul sa vada 5i si se uneascAprin el cu Dumnezeuin modul cel mai intens.La aceastaajung unii oameni(sfin$i) incd in viala Dar cosmosulintreg va fi ridicat la aceasta pamanteasca. stare sravezie - permanentaqi plina permanent de puterile coplegitoarcale lui Dumnezeu pentru toli cei ce au crezut in Dumnezeu in mod practic in viala aceasta- in viala viitoare. Dumnezeu n-a flcut lumea ca si o 1inadespi4ig sau seo topeascain Sine,ci ca s-o transfigureze.Simbolul ne e dovadacii lumeaaceastanu e nici singurarealitate,nici o realitatecare iesedintr-o esengaunici qi disparecu totul in ea, in sens panteist. Nu e nici pentru a exista separat de Dumnezeu, nici pentru a se topi intr-o esenia zise Dumnezeu. Dumnezeu iEi adaugAputerile sale, ce se pot adauga la nesfArqitputerilor puse qi suslinute de El in lume prin legile naturii. Poate adaugala puterile apei care spali qi face roditoare natura, puterea lui care spald spiritual gi produce rodiri in planul spirinral, fara sa anulezeputerile naturale ale apei, dar transfigurAndu-le.Lumea e facuta de Dumnezeupentru a o inalla tot mai sus in^unireacu El, ca mediu transparent:;i comunicantal lui. In aceasta constddestinaliaei de ,,simbol" al lui Dumnezeu. Dar nu pentru toli puterile cosmosuluise vor umple de puterile dumnezeiegti.Aceasta arati iaraqi ca relalia dintre ele depinde de un Dumnezeu personal gi de un om inzcstratcu o voinli personala. Aceastao afirma iariqi Dionisie, declardnd ca cei ce il imiti pe Dumnezeuse fac tot mai asemenealui gi cresc in puteri, iar cei ce se opun slibesc in puteri gi aduc dezordinein viala lor qi a lumii.
128
Berdiaev afirma in cartea Esprit et liberti ci gtiinta s-a putut dezvoltain cregtinismdatorita faptului cd n-a mai considerat lumea plind de zei, care de fapt erau demoni. Dar trebuie nuanlataaceastiidee, in sensulcii nici penru cregtiniiadevirali lumea nu e cu totul golitl de puterile lui Dumnezeu. Aceastadi de fapt marilor oameni de gtiinli congtiinla ca prin metodele ltiinlei nu slautaineimposicunosctotul. ci la bazacclor cunoscul.e bil de limurit cu metodeleqtiinlei.Pe de altaparte,lumea ramane ca opera creata qi susginutade Dumnezeu, o realitatede o complexitateqi mdrelie care fac posibili o inaintare nesfirqitA a miirginitei capacitali de cercetare omeneasca. $ i, precumconlucrareaomului cu puterilelui Dumnezeuil poateajutasainlcleagdmai adancrealitatea recunoscind taineleei gi il poateajutasa foloseascacele cunoscutespre binele omenirii, neconlucrareacu Dumnezeu, deschiderealui influenlelor duhurilor rele (cdci omul std mereu in legaturacu lucrarile unor existenle personaledumnezeieqti,ingereqti,diavoleqti)il pot face si foloseascddescoperirile qtiinlei qi spre riul omenirii. Aceasta se intimplA cind omul, descoperind fo4ele uriaqeascunsein elementelenaturii,nu le lasi in legatura lor roditoare gi, in loc sii intareascAunitateadintre toate, le dezbina, ddndu-gi impresia cd descoper6mai mult mirimea lor. Aceastapoate da uneori impresia ca acestefo4e, prin mirimea lor descoperita,au ceva nou in ele. Aceasta l-a fAcut pe Mircea Eliade sa socoteasce ,,sacre" toatefo4ele gi impulsurilenaturii (chiar Venus, z e i l ac u r v i e ie p e n t r ue l s a c r A )D. a r a c e s t s e n t i m e n t d e absolut nu-l di decdt mdrimea forlelor puse de D u m n e z e u i n n a t u r d . D a r e l e n u p o t f i f o l o s i t es p r e bine, decit prin ajutorul lui Dumnezeu. Prin conlucrarea cu demonii ele sunt folosite spre rau. De aceea Pirinlii Bisericii au numit religiile panteiste,religii ale demonilor. Ele n-au putut amagipe oameni,cind au fost socotitezei sau fo4e sacre,ca sijustifice printr-o mascare, rdul suslinut de ei, in bine. Astlzi, putinla folosirii in sensrau a fo4elor naturii a luat propo4ii catastrofale prin marile descoperiri ale qtiinlei unite cu necredinlaintr-un Dumnezeubun, mai presusde ele. Insuficienp de a aveain eleinlelesuldeplin multumitor qi seteade a-l cdutamai sus,dar qi capacitateade a afla prin inrudirea sensurilor ei - ca chipuri - cu adevarurile mai presus de ele, arati cd lumea nu este suprema realitate, ci simbol al alteia, creaturAa aceleia. Legitura ei cu Dumnezeuo arataqi fapnrlca farAcredinla in El, toate fo4ele lumii pot fi folosite in niod riu, distructiv. In faptul de-a fi simbol ce se poate sau nu actualizatot mai mult qi prin aceastase poaterealizatot mai mult qi ii poate revela sensulsau poate rdmdne in legaturaslabiti cu forla superioarasuslinatoarea ei, se aratAce lumea nu e prin sine, ci atama de o existenla superioaraatat de mult, ci trebuie consideratdca fiind creatd de aceea, care - nefiind simbol al alteia qi neatimdnd de alta - trebuie considerataca necreata, avdnd intreg sensulgi perfecliuneain sine. Cel mai accentuatgrad de sirnbolal lui Dumnezeuqi baza ridicarii intregii crealii la calitatea de simbol de diferite grade este trupul asumat de Fiul lui Dumnezeu. O spune Sfdntul Maxim Marturisitorul, care arata in
Note la lerarhia Bisericeasci aceastainfluenla pe care a avut-o Dionisie Areopagitul asupra lui. El spunedespreFiul lui Durnnezeu:Crici 6/ trebuiu sti se cree:e in chip neschinhat ca tuti, printind. pentru nentdsurotaiubire de oanteni,sdseftrtd thipul;i sinboltrl saLtti s(i se urate din Sine in nutd sintbolicpe Sine; ;i prin Sine, Cel arritut. sd cdldu:euscaspre Sine, Cel cu totul ustuns fn neurdtere,toutd cre(liunea ;i sat olere oumeniktr, cu iubite de oonreni, pritt lucrareu dttmne:eiustti in trup, sentnele vddite ule inlinitd(ii neardtate;i a.stunsedinutlrt de t(,atesi Lu tteputinldde-a in niti li inleleusii sttu nLtmitride nici uttrt din e.ti.sten1e, un nnd (Anthiguc,ed. rom., capitolul .+7,p. t6.l). Dacii il rugam pe Hristos, El vine cu lucrarealui in lucrareanoastr:iindrcptatd spre orice. O persoani e intreaga oriunde vinc cu un act al ei. Cu atit mai mult Hristos.El e in toatc :;i lc sl'inlcgtcpc toatepentru noi yi sfinlegtelucranle noastre cu care unelte lucrarile lui. Universul, devenind simbol al prezengeiqi lucririi lui, devine sfint. Un univers neutru nu existi. Dacd nu e Hristos in el, e luat in stiipdnirede cel riu. Cine nu vede gi nu simte pe Hristosin lucrurile lumii gi in lucrarilesale se aflii sub stripinirea celui riiu. Ori tinde omul spre sfingenie,qi in acestc-iue in legaturacu Hristos,ori e sub staplnireacelui riu. In neutralitatenu poate ll. Dc aceea se altemeazi in scrisul lui Dionisie considerarealucrurilor ca simboale, cu considerarealor ca sfinte. De aceeaBiserica ortodoxa line sa slinleascl toate lucrurile credinciosul. de care se folosergte 90. Cea mai bogata lumina gi bunatate,cu buna mireasmi a ei, o primeqtetreaptaSerafimilor, cea mai apropiatade Dumnezeucel ingupat in Hristos.Caci,daca prin trupul lui Hristos s-a apropiat Dumnezeu cel mai deplin de fapturi,tot prin trupul lui s-acomunicatcel mai mult Serafimilor. Aceasta inseamnainsi ci trupul lui Hristos este plin el insuqi de lumina, de bunatatealui D u m n c z c ug i d e b u n am i r e a s m da e i . l n g c r i i n u r a m d ni n at-aracomunicirii cu Dumnezeucel intrupat.Aripile lor in numar de douisprezece sunt chipul inalfmii 9i al zborului lor spreinallime. Dar acestearipi - uneleacoperind partea de jos a tiinlei lor - arata gi puterea lor de-a comunica dzLrurileprimite de la Hristos atAt {iinlelor ingeregtiint'erioarelor cdt qi oamenilor.Dar aripilc lor ii aratdSi ca pe cei ce se milca in gradul cel mai apropiat de Hristos. Se miqcd in jurul lui qi se inalla tot mai mult in apropierede El. ramanandin legAturacomunicantagi cu treptele de sub ci. Pozilia qi miqcarealor cea mai apropiatain jurul lui Hristos, dar inillarea la o tot mai mare apropierede El, aratadragostealor ceamai marede cea mai bogataa lui, dar qi inainHristos qi cunoa$terea tarea in aceast:idragoste Si cunoaltere. Cintarea lor neincetati,prin care se lauda in mod intreit sfhlenia lui Dumnezeu, arata unirea lor in cregtere continuii cu mdrelia lui Dumnezeu aratati in Hristos, dar gi vederea Treimii in Hristos. Iar iubirea intre persoaneletreimice este semnul celei mai mari sfillenii. De aceeaSerafiniii laud;i pe Dumnezeu:,,Sfint, Siint, Sfdnt" Numarul trei r e p e t a t m e r e u , n e i n c e t a t a r a t a o d a t a c u u n i t a t e ai n iubirea desavirgita a celor Trei persoane $i nemdrginirea ei. Faptul ca noi suntem fiinle in trup, ftn1e care igi manit-estii puterile gi starile spirituale in lbrmele qi
migcirilc viizute ale trupului intr-un nrod simbolic, ne face sircugctarn- sau tace ca Scripturasi ii prezilte - qi pe ingeri manif-estdndu-5i puterile gi lucrarile spirituale in anumite fomre sau simboalesensibile.Aceastaare gi un alt temei real: in aripi se manil-estape plan nraterialo iulimc, caree proprie qi spiritului. Pe de alta parte,taptul cii trrutcrileingerilor sunt mai definile decit infinitatea proprie lui Dumnezeuii tace pc ingeri nrai apropialide oamcni, carei;i arataputedle proprii Ei in t'ol-memateriale, deci nrai detinite. 91. Rlte chipuri sensibileincareni sedescriuputerile qi actelespiritualeale Serafimilor sunt mullimea lor de fele gi de picioare.Elc exprimd bogatiade lumini vizute de Serafimi qi marea lor inaintare in bunatalile dumnezeieqti.Cele douasprezecearipi ale lor, aqezatecite patruin jurul capului,al mijlocului qi al picioarelor,arati pe Serafimi eliberali in toati fiinla lor, eliberali de cele mai de jos qi in migcarespreDunrnezeu.Ei sunt in totalA miqcarede inallarespreCel Unul, intrucAttoatafiinla lor e inariData. 92. ,t.iplt" din jurul capului Serafimilor acoperi felelelor 5i celedejos, picioarelelor. Aceasta inseamni ci ei. deqi vid prin felele lor multiple lumina lui D u m n e z e uc e l U n u l , t o t u E in u o v a d d e p l i n . n u o c u p r i n d i n t r e a g i i , n u i n l e l e g t o t a l p e D u m n e z e u .O qi vad, dar se gi inalli prin aripi spre mai nrulti v e d e r c .O q i v i d , d a r r i m d n e p e n t r u S e r a f i m i g i p l i n 4 d e m i s t e r . T o t a 5 a .d e q i p r i n p i c i o a r e s e m i $ c a s p r e D u m n e z e u , t r i i i e s c A i s e n t i m e n t u lc a n u p o t i n a i n t a deplin spre El, chiar daca pe de alti parte zboara spre El. Sau, de5i simt raspundereasa se milte spre cele inferioare ca sir le conunice vederca lor, sunt qi intr-o pornire de zbor spre Dumnezeu cel de sus. In general, chipul inaripat al Serafimilor spre D u m n e z e u 5 i s p r e c e i d e s u b e i , p e n t r u a t r a g e r e al o r d u p i i e i , a r a t dd i n a m i c a m i g c i i r i i i n t r e g i i c r e a l i i s p r e D u m n e z e u c e l i n f i n i t , s p r e i n d u m n e z e i r e ae i s o l i darA. 93. Faptul ca Seratimiiigi strigdunul altuialaudalui Dumnezeuaratacomuniunealor. Oriceinillare spirituali se infaptuiegtein comuniune.CAci inallzreain comuniune e o inallare in iubire. Deci, insaqicomuniuneacare se vrea rnereu sponta e o inallare spiritualA.$i iubirea manif'estatdin conruniune line pe Seratimi in ciildura iubirii. Caci iubireae caldA,deci gi comuniunea,pe cdnd singurdtatea e rcce.Serafimii sunt cu alit mai fierbingiin simlirea lor, cu cat traiesc mai mult ciildura iubirii lui Dumnezcu fala dc ci qi a lor fala de Dunrnczeu.Aceastd caldura a iubirii reciproce inre ei gi Dumnezeu gi-o comunicd gi intre ei. 94, ingerii au o putere pusa prin crealie chiar in fiinla lor: puterea binemirositoarea curaliei li bunatilii lor, ascmenea mirului. Dcci ;i Serafirnii nu sunt numai inaripali Ei cu rnulte fele - care aratdindllarealor spre Dunrnczcu coborit la fapruri in flristos -, ci gi o bunii mireasmaa bunat;i1iiqi luminii pe ciuc o rilspindescdin ea. Deci pot fi asemanali:;i cu mirul. Dar aceastabuna mireasmdle e pusain tiirga lor de Dumnczeu,Creatorul Prin aceastasunt facuti sa lor, ca qi aripile qi multele t'c1e. doreasci sA se apropie gi mai mult cle Dunrnczeu. care esteoriginea aripilor, a f'clelorgi a bunei lor miresrne.$i
129
Note la lerarhia Bisericeascd Dumnezeu doreqte ca fiinlele create' 9i in primul rdnd Serafimii, si-l miqte prin rugaciuni spre aratareatot mar deplini a luminii, a bunatalii,a bunei lui miresme spirituil", u.-ot ultima origine esteEl. De aceea,nu numai din iubirea lui se hotara$tesavina aproapede fapturi ca om, deci sa se faca Raspdnditorulbunei miresme a bunatalii lui in forme accesibilefipturilor, ci 9i din dorinla lor Eaitdmai inrens de treptele ingere;ti 9i mai ales de Serafuni' Dar acesteaau dorit ca Fiul lui Dumnezeu siLse faca nu i n g e r . c i o m , p e n l r u c a i n l c l u l a c e s t as a c u p r i n d a p e toii in iubirea'lui, sa se faca accesibil tuturor. sa ajute in primul rAndpe oamcni. ca fiipturi cazutedin legatura " u b u m n e r e u . b a c i F i u I l u i D u m n e z e uf a c u lo m a v e n i t prin aceastamai aproape 9i de ingeri Prin aceastase toboara 5i ei intr-un fel cu Fiul lui Dumnezeu la oameni, aratAndu-qiin aceastasolidaritatea cu toati crealia. Fiul lui Dumnezeu, coborAt ca mir de buni miriasma la oameni, igi arata prezenia 9i in buna mireasmda mirului sfinlit gi sfinlitor. CAci El insuqi e qi sfinlit prin intrupare ca onr' dar qi sfinle;te ca D u m n e z e u u m a n i t a t e as a 9 i p r i n a c e a s t ap e t o u c e r ce cred, prin lucrarea sfinlitoare a ierarh-ului-9i a p r c o l i l o r . ' c u c a r e i g i u n e q t el u c r a r e as a . I a r S e r a f i m i i i o b o a r a s i e i , d i n s o l i d a r i t a t ec u o a m e n i i ' i m p r e u n i cu Hristos, facut mir sfinlit 9i sfinlitor al oamenilor' Persoananu e despa4ilade materie'ci lucreazaasuora ei. Cu atAt mai mult nu rimine despirlit de materie breato.ul ei, ci lucreaza prin sfinlirea ei sfinlirea oamenilor,continu6ndsa faca ceeace a fAcut cu trupul sAuasupratuturorcelor ce selipescde El. Aceastao.arati gi prin ifectul ce-l are prin trupul sAuasupramirulu ^Dar in'sfinlirea lui Hristos ca om e activa inreaga Sfanta Treime, precum e activa gi in lucrarea de sfinlire a oamenilor prh Hristos ca Dumnezeu. in nici una din scrierile Parintilor nu c atdt de mult pusain relief prezenlagi lucrarealui Hristosca PersoanA dumnezeiascisi omineasca in Tainele ;i in toate actcle de sfinlire a oamenilor (prin materiile crealiei qi prin gesturileierarhuluiqi preotului),ca la Dionisie Areopagtiul. Personalismullui divin, cu lucrarealibera9i iubitoare a Persoaneilui Hristos, e tot ce e mai strain de panteismul neoplatonicsau de orice natur6. 95. Chiat in tumarea mirului sfin1itin apa Botezului' in semnul crucii. e o cobordre a lui Hristos care s-a scufundat prin cruce in moarte 9i o ieqire din ea.prin inviere. aritAnd ca fAcdndu-seaceastaqi cu omul cel unit cu Hrislos, ca sa moara vielii vechi' despi4ita de Dumnezeu$i se se nascala viala noua 9i nemuntoareEt indumnezeiti impreund cu Hristos ca om. Iar ungerea celui potezatcu mirul sfin1itplin de Hristos il umple qi oe el Duhul lui Hristos intirind pe om in dcprinderea dumnezeiascafiintiala a binelui. a curaliei.a shnleniei9i a vrelu ve$nlce. 96. Oar cu mirul sfin1il se unge !i altarul, aretand simbolic (in mod real, dar sub chip) pe Hristos pus intr-o leg,aturapermanentacu el' pentru ca in toate actele sfintitoare ce se fac pomind de la altar, sii se ztrateca e prezent gi activ Hristos insuqi. 97. .qstfel, in lucrarea de sfln$re a mirului 9i in sfinlirile ce se infiptuiesc prin el, se arati ca Dumnezeu insuqi cel intrupai se sfinlegte pentru noi' 9- l" si sfinllqte pe noi- N-am putea fi sfinlili noi prin sfdntul
130
mir. daci n-ar fi unit cu noi gi Hristos, care se sfinleqte cu noi ca om. N-am trai voinla de-a fi sfinlili de Dumnezeu,daci n-am tr4i in noi voinla lui Hristos de-a se sfin1ica om pentrunoi El nu vreanumai sAne sfinleasci. ci se qi smeieEteinsuqindu-qica om voinla de-a se slinli p"nt.u u ne iniuza $i noua aceastavoinli. Vine la noi ca Atotputemic, ca Daruitor, dar qi ca cel ce triiegte smeril dorinla gi bucuriade-afi sfinlit caom, pcntrua ni le hfuza gi noua.
CaPitolul V 98. Lumina existenleidumnezeieqtinu vine la noi a$acum este,pentru ca ar va6!rnaputerile vederii noastre siabe.Ea se daruiegtein gradul cel mai inalt primei trepte ingeregtigi prin ea celor de dupa ea. De abia moderati pri-nacistea-uineqi la noi. Dar qi la oamenii de rdnd-vine ierarhic,prin celctrei trepteale ierarhieiomenelti' Vine ea insa$i,insa moderati 9i adaptataputerilor creaturilor, prin treptecu Puteregradat6.Cdnd imi vorbeqte preoiul despre Dumnezeu. eu nu simt numat pe preot vorbindu-mi, ci 5i pe Dumnezeu insuqi, dar prin c u v d n t a d a p t a tm t e . S - a r p u t e a p u n e i n t r e b a r e a :D e c e n - a f a c u t D u m n e z i u t o a t e c r e a t u r i l ec a p a b i l e s d - l v a d i a q a c u m e s t e , s a u i n a c e l a q ig r a d ' l Fiinlele care l-ar vedea pe Dumnezeu a$acum este n-u, -ui fi create,ci emanatedin Dumnezeu in mod Danteist.deci dintr-un Dumnezeusupuslegii emana!iei' "-" n-ut mai fi Dumnezeu,n-ar mai fi capabil sd aducd la existenlaun nou fel de existenla,creati dut nimic' Iar crealiae adusade Dumnezeula existenlaintr-o solidaritat" u tutu.o. cteaturilor.CongtiingadespreSine,vederea sa ce o dA unora o di pentrutoate'in staresAfle insusita de toate, dar intr-un mod care sa suslind solidaritatea dintre ele. Prh cunogtinlade Sine, prin vedereasa, pnn bunatilile sale,vrea sA lege fapturile nu numai cu Sine' ci qi intre ele,prin comunicareaintreele a acelorbunataf' comunicare in care cele mai apropiate igi tr6iesc cu atAt tald de cele mai de jos, iar acestea mai mult rAspunderea simt iubirea recunoscdtoarefald de cele mai de sus ln orice dar primit de la Dumnezeu' creatura simte $i obligalia ce i-o impune Dumnezeuprin acestade a-l com.uiiia mai departc.inso!it de smereniaca nu are rcel dar de la sine,ci de la Du-neteu. 99. O- Dumnezeune-a pregatitpentru cre$tereain cunoa$tereade El qi in imparliqirea de El gi in mod istoric' dupa ilabirea noastra prin pdcat El a dat intdi ierarhia Legii, care cunosteape Dumnezeu prin simboalelemai puiin straveziigi comunicante.Prin aceleaoamenii Stiau boar cr exista Dumnezcu 5i are grija de ei, dar nu simleau prezenla gi lucrarea lui in mod clar 9i intens' decdt prin unele persoane alese, pentru pregatlrea oamenilor spre apropierealui viitoare prin intruparea Fiului lui Dumnezeu. Ierarhia instituita de Hristos e ridicati la un nivel intermediar intre gtiinla existenlei gi lucrarii lui Dumnezeu prin simboale $i intre trairea lui directa' asemeneaingerilor. Modul treptat sau ierarhic in care se face Dumnezeu cunoscut ingerilor, gi prin ei oamenilor, se arau $i in
'
Note la Ierarhia BisericeascA
imparlirea intreitl a treptelor ierarhice ingeregti -qi omenegti.Sunt trei trepte ingereqti,fiecareimpa4itl-in rrei ceie qi sunt trei trepte in ierarhia Legii qi a Noului Testament.Nici cei ce fac parte dintr-o ierarhienu sunt la acelaqinivel de cunoaqtere.ci nivelele mai de jos sunt ajutatede cele mai de susin urcugullor de cunoagtere-gt Faire a lui Dumnezeu,ca sa se aproprell de o:unenl ln conducerealor spre Dumnezeu prh treptelemai de jos' mai apropiate de ei. Pentru ca gi oamenii urca pe trei trepte spre cunoastereasi tririrea!ui Dumcnzcu. atit cit le este cu putinli. in inrpd4irea intreitl a ierarhiilor cere;ti qi pamAntegtigi in lucrarile lor se reflectAintr-un mod tainic insAgi Sfinta Treime. Dumnezeu e un Tata care se coboarala noi prin Fiul qi Cuvintul siu, iar acestain mod deplin simgit interior prin Duhul Sf6nt' fard insii ca sa fie urio deosebire de tiinla intre ei, ci fiicdnd-o aceastadin iconomie pentru creaturl. 100. stu.lirea ierarhiei bisericeqti repartizati pe cele trei trepte - diaconi, preoli, ierarhi - consta in curalhea, sauinlelegerealuminarii venite luminareaqi desavdrgirea de la Dumnezeu, a celor dali in grija acestortrepte' In teologiamisticAs-a creat obignuinlade-a pnvi cre^qterea duhovniceascaa creqtinului prin simplul etbrt al inaintirii hdividuale prin cele trei trepte:curalire' iluminare, desivirqire. Dionisie, care e, se pare' primul care vorbeqtede acestetrei trepte, [e leagade cele_treitrepte ale ieiarhiei, fiecare din ele ajutAnd pe credincioqi si realizeze una din aceste trei trcpte duhovniceqti. Orice inaintare duhovniceasci se face in Bisericii' prin lucrarea lui Hristos qi a Duhului sAu, prin cele trei trepte ale slujitorilor bisericelti.Numai in solidaritatesauin comuniune suslinuta de credinla se realizeazi progresul spiritual al insului. Caci insa;i linta la careii ducepe credincioqi Drin aceastainaintare in comuniune este ,,preafericita comuniune cu ob6rqia dumnezeiasca'' , unificarea lor in Dumnezeu facut om gi coborit la comuniunea cu noi' Se vede ca in timpul qi locul scrierilor areopagitice,diaconii se ocupauin mod deosebitcu curilirea celor ce voiau si se boteze, indemnindu-i sa paraseascapatimile cu care erau obignuili. Dar aceastanu puteaavealoc decdtunde existaupe l6ngi preo$ qi diaconi sauun ierarh.Dar, cind creqtiniimul sla intins la sate,unde nu eraudecAtpreolii, acegtiaau inceput sa implineasca li curatireacelor ce dupa aceeape cei voiiu sa se botezeqi sa desivdrqeasca botezaliprin inval6turalor. Numai citeva actenu le putea implini preotul: sfinlirea altarului' hirotonia 9i sfinlirea mirului. 101. Ctriar in planul hzic al crealiei domneqtelegea comunicirii luminii solare sau a cAldurii focului prin unelemedii mai aptesd o transmitasprealtele,inferioare din acestpunct de vedere.Deci chiar in ele domneqteo ierarhie cle arata solidaritatea intre ele. in acest fapt se aratAinsd nu numai solidaritateatizicd a cosmosului,ci se inchipuie gi modul in care e puterea ierarhului bisericesiprczentain toatelucrarile trepteipreotului 9i a diaconului.Iar aceastaare loc pentru ca insuqi supremul ierarh,Hristos,e prezentin ierarhulbisericescqi in toate lucrarileicrarhieibisericegti.Ieriuhul poateinfiptui toate lucrarile curdlitoare, luminatoare qi desivirqitoare ale p r e o t u l u is i d i a c o n u l u i d ' a r a c e q t i an u l e p o t i m p l i n i p e ioate. Numai in Hristos cel fara de Pacate curaleniasau
sfinlenia totata, numai in El Cuvintul lui Dumneleu 6 lumina deplini gi desavirqita. Pe lAngAaceea,ierarhul are 9i unele lucrari pe care numai el l- poateimplini, ca pe unele de care dcpind qi lucrarile priolilor. Numai ierarhul sfinleqte altarul 5i mirul qi implineqte (savar$elte)hirotoniile fara de care nu pot luCratrLpteleinferioare.Ierarhulpoatecobori latoate iucrarile, pentru cA in el estc supremul ierarh, Hristos, carc s-acoborit la toateliinlele umlmc 9i arein sineceea ce trebuietuturor. Dar ele nu se pot inilla prin ele insele la toatecele ale lui Hristos. El a sfinlit prin jertfa altarul bisericesc vazut; El hirotoneqte in mod nevdzut pe tolr ierarhii,preolii gi diaconii. 102. Dionisie da apoi unele inlelesuri ale actelor simbolice prin care se hirotonesc ierarhii, preolii 5i dia'conii. ingenunchereaepiscopului qi a preotului in fala altiuului iu amindouApicioarelearatdpredarealor totalA lui Hristos, care s-a predat gi El ca om Tatalui. Ei ingenuncheazdla altar plecdndu-9icapul linga el, pentru primirea puterilor dc shnlire a cregtinilor chiar de la tb,itriu du-ne.eiasca, facuta accesibildoamcnilor in Hristos, aflat ca jertfa permanenta pe altar. Ierarhul primegte pe cap Evanghelia, arAtand stipanirea,lui de tatre Hrislos gi faptul de-a aveain cap numai pe Hristos gi cuvintele lui gi de-aridica minteatuturor la inlelegerea iui. Dar primeqte pe cap 9i mAinile ierarhului ce-l hirotone;te, pentru ca prin mdinile acestuia se tr:msmlte puteiea lui Hristos, care este in altar. Preotul li diaconul nu primesc decAt mina ierarhului care-i hirotoneqte. MAna este organul transmilator de putere, de ajutor' organul prin care se realizeazi comuniunea curatd. Animalele nu-gi pot da mAna,pentrucA nu au mina ca organ al comunicirii libere qi congtiente.Dar mina pusi de ierarh pe capul celor ce sunt hirotonili e qi semnulcomunicdrii de putere gi al acoperiirnantului pus asupra lor impotriva puterilor vrijmage. Putereace se comunrcanu est; numai a omului, ci a lui Dumnezeuprin el' fapt aratat orin invocarealui Dumnezeu.E putereanepacatuiriilui i{.irtor. in mdna ierarhului peste capul celui hirotonit e mdna comunicativd, datatoarede putere Si aparatoarea lui Hristos ca Persoanaiubitoare' Vedem pe Dionisie aftrm6nd iartr{i puterca crucii lui Hristos, conirar afrmarii unor teologi apusenica Dionisie nu vorbeqte de crucea lui Hristos. Numai prin cruce ca jertfd a sfinlit Fiul lui Dumnezeualtarul' $i lucrul acesta i-a facut intii Hristos ca om 5i ne da qi noud putereasal facem. 103. Prin anunlareacaierarh,capreot,cadiacon acelui hirotonit, se declara ci nu ierarhul viut a dat aceasttr calitate celor hirotonili, ci Dumnezeu insuqi prin Duhul SfAnt.Chiar Hristos declari ci nu s-a facut singur ierarhul suprem, ci Tatal prin Duhul Sfinr a f'acutaceasta.Iar cel ftrcut ierarh de Tatil prin Duhul Sf6nt pune pe seiimalor qi promovareacaierarhi a uccnicilor stri.Aceastaaraticitoate actelede sfinlire gi de inallare a oamenilor spreDumnezeu le vor facecei hirotonili migcalide Dumnezeugidin puterea lui. 104. Orice hirotonie se incheie cu sarutareacelui hirotonit de toli membrii clerului din altar.Cici cel sfinlit cu frumuselealui Dumastfel s-a inil[at la asemanarea nezeu qi e vrednic de iubit, dar 5i iubitor prin misiunea
l3l
Nolc la trcrzrhia Birericcasci retpwu bare oc a primit-o penlnr oamcni, Iar fiind frumos gi iubit e gi sarutaf iar ca iubitor, ii sriruti pe ceilalf.
Capitolul VI 105. Autorul foloseqte ideca de desivirgire la forma artiyi $i pasiva. Trptele preoliei desavArgescpe a[ii sau sunt desdvirqitoarc (tel,erottrci), Acei alfii se desdvirqcsc de aoelea (telo6pevor). Aceasta nu iDEeamni c5 treptcle prtolici nu rc dcsdvArqescgi elc, cum nu inseamne ca cei des.ivirgif de ele nu fac qi ei eforturi de-a se desavirqi. Distinclia se rcferi la faptul cd desivArqirea are drcpt cauzi principaLl lucrarea dumnezeiasci- Iar aceastase savar$e$teprin treptele pr€ole$ti. Theptelepreoleqti suntorgancle prin care se cxcrcitA acca lucrarc. In scnsul acesta cle desivdrgesc pe al1ii. Toli *: aIIa in aoeasti mi5carc a desivirqirii, pdntr-o lucrare care vine de la Ilumnezcu qi-i duce pe tott sPrc Dumnezeu. Aceaste miqcarc, fird sfirgiq e una cu efin1irca. De aceea lernrenul de sfindrc este tot atit de des folosit de Dionisie, ca qi cel de desivArqire, in diferitc variantc morfologicc. Togi rci cc se sfingesc in Biecticd rc dcsdvirgcsc, intrucat inainteazi sprc o linti (telog) sau spre un sflrqit in carr nu inceteq"" niciodatA si inainhze, Ei fiind Dumnezeu cel nemirginit. 106. C.tor trci teptc ale prcoliei deslvAryitoare lc corespund trei EepE ale cclor condugi in desavArgire de ele. Diaconii, qilt nu sivdrqcsc Tainelc, conduc spte Taina lJotezului sau rcaduc spre viala din lJotez pe cei Dc'botczali inca sau cizuli dirr acea via[i. Arcqtia sunt cei alla1i in etapa dc curilire. Prcotii snvdrqesctainelc pentru poporul Biscricii, pentu cei bec4i de eforturilc de-a se cuniqi. Acest popor este treapta de mijloc. Ei au ajuns la stafta in care pot contemph sau inlelege, pdntr-o anuMembrii lui sunt lucnrcaluiDurrnezeu. mitiexperie4i, cei ce se lumineazi, Cunoaiterca lui Dumnezeu e strins legattr asdel rle lucrarca lui Dumnezeu ptin culol Bisericij, can consti din rugiciunile qi acfcle simbolice ale preolilor. Dea$+ra lor este tleapta monahilor, a celot e duc o viali singuraticr,i- Dar autorul interprete^?t numelc de monah nu nunai prin singuratic, ci Ei prin unitar. Ei s-au ridicat la tleapta de unitate i-oei inEiqi, depiqind varietatea impertitA a vie{ii lor, fiind ajungi la unirta cu Dumnezeu cel Unul. Monahul e singur, pentru ci une$te in el toate, as:menea lui Dumnezeu, fiind unitin cel mai inalt grad cu Dumnezcu. Astfel, cele trei trepte ale celor oe sc desavirSesc prin treptele preolegti corespund celor trei etape parcurse de ingeri in mod necontcnit curlfire, iluminare qi deetrvArEre pdn unilea cu Durnnezeu. In timpul autorului, monahii se Dumeau qi terapeuli sau tarnaduiiori' poat€ fi.indci puteau tAmadui pe bolnavi prin iradierea.lin ei a unei ruri puteri spirituale. 107. tundelea pirului simbolizeazi EnunFr€a nonad. supnfaF, ncesengialA,pentu a hului la o ftmur1c
r32
dezvolta o frumusle fulerioar{, spirital4 prin anrnnizarea putsrilor sufleteqti gi unificarea lor in miqcarea comunA sprc Durnnercu 108 . ta Sotez s-a schimbat haina, pentru ce E-aintrat din faza de catehunenat, preocupaLi de curi1irca dc viata lumeasc4 in viala carc s-a luminat in unirea cu Hristos de se'nsul viefii qi poate contempla sau vedea suflctcqte in Liturghie gi in toate lucniritre dumnezeiegti de cue se impartiqeSlc, prezenta qi lucrarea lui Dumnezeu care di sens vielii celui botezat" deschizindu-i pcrspectiva vegnicei fcriciri. Tot aga se teoe qi prin actul de intare in monahism la o viaqi nouA, preocupatil dc desdvA4irc. Aceasta produce o bucurie preoli-lor prezenli, carc-l siflte. E bucuria unei comuniuni mai accentuate in Dumnczeu a prcolilor prezen{i cu cel intrat in monahism, decit cu membrii poporului crcdincios. ' 109. Cel carc a intrat prinE-o ierurgie prcprb in monahisn primeqe apoi Taina Eutnristiei, cum a primit-o gi ocl ce s-a bohzag dar Ei cel rc a fost hfu,otonit.Dar nu o primegte de la episcop, ca prcoill cc a fost himtonit, pcnEu cA nu e ridicat la trcapta prco1iei. Dar, cum fic urrc se imperti$e$te de Sfiinta Euharistie, potivit heptei la care a fost ridica! cel ce adevenit monah se impirtS5eqtc pe misura strrii lui, Caci el a intrat nu numai la contenplarea rclor dumnerciegti, ci la desavirqire, El vine, aseme.neatrcptei dc mijloc a poporului, la impAfiAqirta prin simboalc, dar cu o cuno$tintii mai inalta a celor dumnezciegti. 11.0. t a intr"Uarea rmora, cum se poaE afiirna intru toate o corespondenta a treptelor omencqti ce 8e desiviqesc: catehumeni, credincioqi botezali gi monahi, cu trcptcle ingeregti, odali ce intre acestsa nu e o trcapti a celor ce se cura(csc, caci inEe ingeri nu sunt unii care sunt irtha(i de picat, autorul rlspundc ci, cutilirta trcptei mai de jos a ingerilor nu e o curA$re de petele picatului, ci de o cunoa{tere mai tdus.e a hi Dumnercu. Prin curlfrca de un grad mai mare dc neqtiinF, s€ intrl la starea iluminatA" Cwi$rea de o neQtiir{a mai accentuati nu e totuqi una cu stara iluminati. Cici starea deplin iluminati vine nurnai dupd deplina curilire, ciut cerc o lucrare pn:lungiti, Desigur, existi o negiinp cale implic6 qi o shAmbii cugetarc despre Dumnezeu gi deci e legati cu pacatul. La ingeri inri negtiinla nu trebuie cugetatA a$a Ei gtiu, in general, exact ceea ce e esenlial lui Dumnezeu, caracterul lui perconal, teimic, iubirea lui. Ba chiar triiesc intr-o inumiti masurii acestea Si se oorrportf, ia consecinp, l,a ei cuno;tinla raai rcduse a lui Dumnezcu nu cchivaleazi cu o strambaE a ei 5i nu e legati cu picatul. Mai observlm ci autorul afirmtr ci Durnnezeu insugi iqi face v{zuti lurnina sa Ecptelor ingereqti inferioarc prin cele superioare. Cele din urma nu-l acoperi pe Dumnezeu, ci sunt ffansparenle ale lui, Noi inqine nu cunoa{tem pe Dumnezeu decit prin cuvianrl plin de putcrc al altora, dar prin mintea noastr4 qi inima noastd. Nu-l cunoattcm ftr:i acestea In articularea altuia in mintea noastnlil trtrim lucrind pe Dumnezeu insuqi.
Note la Ierarhia Bisericeascl
Capitolul VII 111. Credinla in invierea lui Hristos ii di celui ce trecedin viala aceastanidejdea sigur6nu numai ci nu va muri cu sufletul,ci ci va invia qi cu trupul. Sflrqitul vielii pamantestiii produceaceluiachiar o bucurie c:i a terminat luptele cu ispitele inferioare, prin care qi-a ridicat chiar trupul la o anumiti sfinlenie.Dacii n-ar cxista gi o inviere cu trupul, rostul luptci pcntru infrinarea pomirilor spre pldcerile inferioare trLrpcStiar apirea fara rost. Trupul primegtegi el pentru cregtino semnificalie pozitivi. o valoarectemi. Nevoinlelepentruintarirealui in curalie se sustin prin nadejdeainvierii lui qi aceastA nadejdeesteintemeiatape invierealui Hristos.Deci gi ele sunt o miirturie a invierii lui Hristos. 112. Autorul ingiri patru opinii dupd care oamenii nu se duc de aici cu nadejdeactr vor invia cu trupul: a. omul intreg se ducein nefiinla; e o opinie carenu vede nici un sensin existenlaomului; b. numai sufletul va persista.iar trupul se va destriima definitiv; nu vede pe om ca o cxistenli intreagd, ce consti din sullet qi trup; pentruce ar mai aveain acest caz omul un trup'?Nu vedecapacitateali rostul spiritului uman de-a sfin1iqi materia,de-a o face un mcdiu tot mai straveziual sufletului,ceeace dd materiei o frumusele spi-rituala;i un anumit rost; dupa credinla cre$tina,sufletul, prin virtulile bunalalii,se uneqteqi seaseirnrana tot mai mult cu Dumnezeu; de aceeava fi unit cu El in veqnicie;dar DumnezeuCuvintul $i-areflectatbunAtatea lui veqnicain trup; sufletul fiind la fel unit cu trupul siru, q i - o v a r e f l e c t aq i e l i n t r u p ; c. sufletul va lua mereu 4lte trupuri in existenlelelui viitoarei e opinia origcnistti,suslinutagi de teoria reincamarilor; nici ea nu vede capacitateaspiritului de-a spiritualiza sau infrumusela materia, nici identitatea veqnicA a tiecirei persoane;autorul aduce, ca temei, pentruinviereain acelagitrup, pentruvegnicie,a fiecarui suflet,argumentulci e cu dreptateca trupul sa primeascA impreunii cu sufletul cu care s-a ostenit, riisplatirea vegnicii;sufletuls-a Iuptat pentruinfrumusclareaspirituala a unui trup, pentrua se defini in identitarealui vegnicd pnn trup; d. viala viitoare in rrup va fi ca gi cea de acum. avdnd nevoie de hrana - opinie apropiati de cea origenistd; autorul spune ca viata viitoare va fi deopotriva cu a ingerilor; trupurile vor fi copleqite de spirit, neavind nevoie de hranamaterial6. Aceste opinii sunt suslinute de cei ce n-au depus efonul de a-qistapdnitrupul de la pomiriJelui inferioare. 113. Descriind rugiciunile pentru cei adormili, autorul scoatein relief mullumirea ce se aduceprin ele lui Dumnezeu pentru lAgaduinla vegnicei fericiri datA celor ce se nevoiesc ip viala de aici, pentru a se face asemenealui, dupa ce se cinta imne din ScripturAdespre acestefdgaduinle.Se mullumeqtede asemenealui Dumnezeupentruca a dat puterecelui adormit sasenevoiasci pentru a se uni inci de aici cu Dumnezeu.Toli cei de fala il iau ca exemplu.Slujbade inmonnintare e qi un indemn pentru er. 1.14. Se pomenescgi sfin1iiadormiEi,in ceatacarora se va duce cel adormit acum. Se subliniaziiDrin aceasta
cA fericirea viitoare nu e lipsita de comuniune. Fericirea nu poate consta intr-o legaturaizolata cu Dumnezeu. Dumnezeunu seinchidecu fiecareintr-o legaturaizolatA. Hrislos vrea ca toli sa fie- una in El. Acesta e sensul Bisericii de pe pamint gi al Imp,udlieiceregti.Un teoretician baptistcontemporanafimra ca ortodoxiacheami pe om in bisericir,pe c6ndbaptiqtiiil cheamAla Hristos.Dzr Hristos a spusca El esteundc sunt doi sau trei adunaliin numele lui. Iar Sfdntul Pavel a numit biserica ,,trupul Domnului" . Fiecarecredinciose unit nu cu un Hristos despa4itde alli credinciogi,ci cu unul carc e unit cu toli gi ne vrea qi pe noi undi in El. Hristos e gisit intr-o comunitate. Oare nu cheami qi baptiqtii pe oameni in comunitatealor? Bisericae locul, mai preciscomunitatea umani in care lucreazi Hristos. Formaliile neoprotestante afirmd qi ele ci Hristos lucreazAin ele prin cuvinteleoamenilor.Dar Hristosnu lucreazanumai prin cuvintele oar4enilor,ci ;i prin gesturilelor gi prin simboaleletainelorluatedin naturacreatiide Dumnezeu.Aqa lucreazi in Biscricaortodoxa,incepind de la Aoostoli. intr-o anumitalegdturAin Hrisrosvoiescsa se menlinii ;i cei vii cu cel adormit. De aceeail snrutala sfdrgitulslujbei de inmormdntare.Toate cele ce se sdvArqesc azi in Biserica ortodoxl in slujbainmormdntirii sc sivirgeau din vremea acestor scrieri, in baza unei ,,vechi tradilii" . Tradifa aceastao menline in mod unitar ierarhul.De aceeaslujba inmonnintirii, ca gi Botezul,era sdvArgita, cAndseputea, de ierarh.Unij rideau de aceastislujbagi atunci,cum rdd neoprotestanliiqi azi. 115. Bunatalilcvie;ii veqnicede care se vorbeqtein slujba innrormantarii sunt pe de o parte potrivite inlelegerii noastre,pe de alta mai presusde ea. Pe de o parte qtim ci nemurireae mai mult decit moartca,dar viala_nemuritoaren-o putem inlelegenici acum, nici in velnrcre. ll6. Unii obiectau gi pe vremea autorului acestei scrieri cii daca Dumnezeue drept, de ce se cere iertarea celor ce au facut fapterele gi nu li se rasplateste conform lor'JAutorul recunoa$te ca ornul trebuiesAconlucrezecu ajutorul lui Dumnezeula savArqirea faptelorbune gi dacd n-o face,nu va puteasdinaintezein desivdrgire,cici deqi in fond qi conlucrarealui e posibild din putereapusain firea lui de Dumnezeu, totuqi e necesariiqi voinla lui pentru a folosi aceasti putere. Pe de alri parte, voinla aceastai se intiirelte qi ea prin ajutorul lui Dumnezeu cerut prin rugaciunile sale,ale preotului sau ierarhului. De aceea ii sunt de folos aceste rugaciuni gi pentru iertareapAcatelorfacutddintr-o voinla nedeplinintarita. Deci rugaciunilepreolilor suntde folos, dar e necesar qi efonul ornului. Nici efortul lui nu e su{icient fAra rugiiciunile preotului, nici acesterugAciuni fiira efortul lui. Lumina soareluie de folos vederii noastre,dar nu e de folos cdnd vedereane e slibita. E necesarun dialoe c o n l i n u ua l l u c r i i r i il u i D u m n e z c uq i a l l u c r a r i io r r r u l u l $i de aceeae necesargi un dialog al lucrarii personaleqi al rugaciunii preotului sau ierarhului. Cel ce crede cd n-arenevoiede rugAciuneapreotuluiqi mai alesa ierarhului, care reprezintatraditiaBisericii unitare,e stipinit de mAndrie. El sldbegteprin aceastaatat comuniunea cu D u n r n e z c uc. d t q i c u s e m e n i i .i n s t a r e al u i d e i z o l a r e .e lipsit de orice putere.Accastdmindrie ii stapane$te pe neoprotestanli.Accla nu-gi recunoa$tesliibiciuneacare
133
Note la lerarhia Bisericeasci se manifestd mai ales in mdndrie. De aceea, chiar slibiciunea ce-l ameninlf, continuu este un motiv de-a cere rugiciunea preotului 9i ierarhului' 117. in prinrul rdnd ierarhul, apoi 9i preotul tdlcuieqte sau rcvelcazdbunitatea lui Dumnezeu, cerdnd iertare pentru pacatele din slabiciune. Aceasta bunAtate nu e contraradreptilii dumnezeieqti,care line seamade slibiciunea omului. Rugdndu-sepentru aceastalertare' ierarhul (qi preotul) imiti fi el bunatatealui Dumnezeu. de firata gi ei prin rugaciunilelui bunautea:ii capacitatea iertarefala de cei ce-aupacatuitdin sldbiciune. Ierarhul cere iertarea pentru cei ce au pacituit din s l i b i c i u n eq i c u s i g u r a n l a c d lsi e v a d a ,p e n t r uc a e m i p a t la aceasteCererede Duhul Sfint. Caci MAntuitorul cdnd a spus: Lurrli Duh Sfiint. cdn'ru teli iertu pdculele'. ieriute t'orfi, a promis ca Duhul SfAntva lucra in icrarhi ori de cdte ori vor cere iertareavreunora.Dar tot Duhul Sfant careestecu eiii va opri sa cearaienareapcnru cei caroranu li se cuvine. Caci Iisus a continuat:$i cektr ce le veli linett, linute t'or fi. Deci ierarhul are prin Duhul Sfdni lucriitor in el gi putereade-a desparli de darurile dumnezeieqtipe cei pe care trebuie sa-i desparta(excomunicalii, afurisilii). Duhul intreline in ierarh o responsabilitatein fala lui Dumnezeu,o sensibilitatecare nu-i permite sl trateze cu nepasaretema iertarii celor ce o cer. L18. oupa ce ierarhul, preo$i qi toli cei de faii au sarutatpe cel adormit, ierarhul toami untdelemnul sfin1it peste tiupul lui. Daca dupa Botez s-a uns cel botezat pentru lupta ce va avea sd o poarte pentru desivirgire,
acum setoamapesteel untdelemnca o incununarepentru luDta Durtatii. Tumarca untdelemnului peste trup in,ea-na ca qi trupul e incununat pentru lupta purtata impreuna cu suflctul. Deci e o asigurarecl el va primi rasplatainvierii intru f'cricire. 119. Unii rddeau gi atunci de botezul pruncilor' spunind ca e grclit a admite ca allii sa se lepedcde cel riu gi sa marturiseascacredinla in Hristos in numele . c e e ac e s p u n 5 i a z i n e o p r o p r u n c i l o r i n c o n q t i e n l iE iestanlii.Autorul raspundeci naqulnu inlocuiegtepruncul in acesteacte,ci asiguraci ceeace face el acum va face qi pruncul, luAndu-9i raspundereasA-l educe in aceastadireclie. De fapt, pruncul nu va Putea ramane fara o educalie favorabilacredinlei sau contraraei. Cregtereapruncului nu se face intr-un gol. Neoprotestanliiingiqi ii dau o educaliein sensulcredinleilor. Deci nici nu lasi pruncul intr-o completa neinfluenlarea vohlei 9i cugetarii lui Botezul lor la douizeci de ani va {i 9i el rezultatulunei educalii ce li s-a dat, al unei inlluenle exercitateasupra lor. Nici ei nu vin la botezintr-un mod cu totul ,,liber" incepe $i dacA nu se poate spune momentul din care aceastdeducalie,ctrci copilul incepe din primele saptdmani sa invele obiceiurilede la cei din jurul lor' de ce nu s-arintroducein actelede educaliea lor de la inceput gi botezul'l Autorul vorbeqtede nigte taine neinlelese, lare se sdvir;esc qi aici in baza ',vechii traditii" apostolice. Nu pricepemtot ce se petrececu omul chiar de la inceputul viclii lui sau faptul ca el nu este izolat in dezvoltarealui nici in primele zile.
',1''
'
A celui intre sfinti
DIOMSIE ARE,OPAGITUL Despre NUMIRILE DUMNEZEIESTI PresbiterulDionisie catreimpreuna- presbiterul*Timotei
CapitolulI Despre scopul scrierii gi care e tradilia numirilor dumnezeieEti
$r
dreptatii{',ceeace e mai presusde mAsurA*-gi cu neputinlAdeincaputla treaptamisurii lor'rt. Caci precum cele inteligibile (spirituale) sunt invdlaturile acum, o, fericite, dupd $i necuprinse*$i nevazutede celesimtualegicele teolo,qicex ,voi trecela tAlcuireanumirilor dumfara chip qi lipsite de formA, pecatestecu putinla.Ne va fi giacum simple Si nezeiegti, nepipaibile gi nefigurate ale celor netrupeqti indrumitoare leeea Scripturilor in tdlcuirea sunt necuprinsegi nevazutede cele figuratein adevAruluiceloripusedespreDumnezeu.Caci formele trupurilor $i prin aceeali raliune a nu fn cuvinteconvinsdtoare*ale intelepciunii adevd.ruluiindetinitul e mai presusde fiinla, aga omene{ti,ci in dot'idirea puterii iisuflate de gi unitateamai presusde minte e dincolo de Duhttl (l Cor. 2,4) invilaturilor despreDumminli; Unul mai presusde inlelegeree neinieles nezeune vom apropiain chip negrait qi negtiut tuturor inplegerilor qi binele lui mai presusde prin unheacu de cele negraite$i necunoscute, cuvAnt(de ragiune)e negrait de nici un cuvint. ea a puterii qi lucrarii rationale qi inlelegatoare La fel, Unitatea facatoarede unitate* estemai a no-astre.Caci, in general, nu se cuvine sA oresusde orice unitate.E fiinta ceamai presus lnoraznlm sa sDunemsau sa cuqelam ceva be fiin1a qi mintea neinfeleasi qi cuvdntul de qi despredumnezeirea ceamai presus?efiinla* negrait.Nu existacuvdntqi inlelegeregi numire ascunsa,in afara de ceea ce s-a spus in chip pentru ea,nefiind nimic din cele ce sunt.Fiind dumnezeiescde Sfintele Scripturi. Dar insagi cauzaexistenleitunror, esteceacaree dincolo necunoa$teriiaceleisuprafiintialita1i*mai prede fiin1a ceacaresingurapoategrai in mod susde ra{iune,de minte qi de fiinp trebuiesd-i propriugi$icu gtringa despreSine'-r. atribuimcunoa$terea suprafiinliala*,intrucit ne trage spre cele de sus in mAsurain care raza cuvintelordumnezeieqti*sedaruiegte,binevois2 tor, pe sine, ridic0ndu-ne spre luminile mai prin propria inalte, dar moderind acest.^urcul Deci, cum s-a spus,despreaceasti dumqicuviinlAr-ufalAdeceledumnoastrAinfrAnare nezeie$ti*.CAci, de fapt, daca trebuie sd ne nezeiremai presusde fiinla qi ascunsAnu se grai, nici a se cugetaceva, afard a incredemin teologia(Scriptura)atotinteleasA $i cuvine se atotadevarata*,cele dumnezeieqtise reveleazi de cele spusenoua din Sfintele Scripturi. $i (se descoperA)*qi se fac vdzute pe masura de fapt, deoareceea insAgine-apredatdespre f i e c A r e i m i n 1 i , b u n i t a t e a d u m n e z e i a s c d Sine cu bunatatein dumnezeieqtileScripturi coborand in chio dumnezeiesc.cu Dasrarea cunogtintagi vederea(spirituala) a ceea ce
r35
Despre Numirile Dumnezeieqti este*, ea este neapropiati tuturor celor ce sunt, ca una ce e ridicata pestetoate in mod s u p r a f i i n t i a l l r 3D. e a c e e a . v e i a f l a m u l l i teologi(scriitoriai Scripturii)laudind-opeea ci qi de nu numai ca nevazutagi necuprinsa, necercetatgi fara urme, nefiind nici o urmd prin caresa sesfabata spreascunsaei n"TTeinire*. Dar binele nu sta necomunicat*,in leneral, nici uneia din cele ce suntll+' Caci, iazalui fiind mai presusde fiinla*, ca una ce e intemeiata statomic in sine, se arata cu bundtate, prin iluminAri corespunzatoare, fiecareia din cele ce sunt qi atrage spre ve: derea lui qi spre impartaqireade el ;i spre cu el, pe cit e cu putinla, minlile asemAnarea sfintite ce se impafia;esc* cu sfinlenie,ca pe unelece n-au putereapropriei indrdznelix sir urce spre ceea ce e mai sus, fara ajutorul arAtirii coborate a lui Dumnezeu,nici n-au alunecatspre cele de jos, prin coborirea la ceeace e mai rau, ci tind cu buna statomicie si in mod neclintitsprerazace le ilumineaza oe masura dragosteilor de ilumindrile cu iutinla. inaripaie..inchip inlelept 9i cuvios, cu sfintitaevlavierr).
cilauzili de ea, cdliuzire tare, qi celor ce se lumineazailurninaret qi celor ce se desavarqesc,izvor de desavArqire;de asemenea, celor ce se indumnezeiesc,putere indumnezeitoare,celor ce nazuiescspre simplitate, simplitate,celor ce tind spreunitate,unitate; si oricarui inceput,inceput ntai presrrsde fnceputin chip mai presusde fiinla.$i. simplu vorbind, viala celor vii* qi fiinla celor ce sunt, inceput Ei cauzi a toata viala gi fiin[a, pentru bundtateacarea aduscelece sunt la existenga gi le suslinelrT.
$4
Acestea le-am invatat tainic de la dumScripturi.$i, ca sa spuna$a.toata nezeie$tile lauda ifinlilor scriitori e potrivita pentru telcuirea* qi laudaiegirilor (procesiunilor)binefacatoarealedumnezeieqtiiobArqii.De aceea, aproapein toata Scripturavedem laudatacu siinlenie obirqia dumnezeiascdca monadAt si enada,pentrusimplitateali unitateaneimpa4itamai presusde fire, din care'ca dintr-o buti:re unificatoare,ne unim qi noi qi deosein birile noastreimpa4ite*, concentrandu-se $3 chip mai presusde lume, ne adundmintr-o monadade chip duntnezeiesc 9i intr-o unitate o vedem;i ca pe dar Dumnezeull8, ce imita dumcumpene UrmAnd, deci, acestor m a n i [ e s tarea intreit T r e i m e * t l e . D e n t r u nezeie$ti,care carmuiesc fiinfele ordinelor de fiinld presus mai ficunditalii a ipostatica ceruri, presus de sfinte ile treptelor de mai patemitatea* toati prin numeqte se este care $i cinstind pe d6 o parteascunsulmai presusde insa gi ca pe ceacaree in cer qi pe pamAntlr0, minte* qi fiinla al dumnezeieqtiiobdrgii* cu pentru ca pe toate le-a ce sunt, celor cauza evlavia nescrutitoareqi sfinfltA a minlii, iar ei de viala pentru bunatatea la existenla adus inleleapta,-.sA tacere cu ei cele negraite ale inleleapta de asemenea ficdtoarelll, Ei buna, tindernipre razelece ne lumineazadin Sfinpentruca toatecelece sunt*, pastrdndceleale de lucdliuzili gi ne ldsam sA tele Scripturi proprii necorupte, sunt pline,.de toata m i n a l b r s p r e i m n e l e d e l a u d A a l e iirii dumnezeiascaqi de sfdnti fruarmonia suprachip in de ele luminali dumnezeirii, la fel, in chip deosebit,de oameni musete, Si lumesc. $i intiparifi de sfinteler]6 imne de Pentruca intr-Unul din ipostaiuhitoarellr. chip in daruite luminile spre lauda,safrivim ?mpartaqitcu adevaratin ins-a ei surile dumnezeiescprin ele gi sa laudim obdrqia chemdnddin cele-alenoastrel3J, de tresime* dumaratare sfanta toatA bine* a de datatoare orneumilin[a cu Sine gi unind la Sine no; nezeiasca,a$a cum he-a predat ea insaqi s-a compus in mod negrait cu care neasca pildf,' de ca Scripturi, in Sfintele Sine despre odata ce Cel veqnic a luat ca estecauzaqi obdrqia$i fiinta qi viafatuturor Iisus cel simplu, qi s-a facut interior firii qi rechemareagi ridicareaxcelor ce au cazut miqcaretemporala* ordineaintregaa firii cel cA depa$eqte noistre spre de la ea; iar pentru cei ce au lunecat prin temelianeschimbata intregi !j neamesteqi reinnoire dumnezeiesc, chipului stricarea propriil3a. celor a catAF o spre inviere, precum pentru cei miEcali $i toatecelelaltelumini dumnezeieqtilucoruptie lipsita de sfintenie, sfanta statorpe careni le-a daruit in chip revelacrdtoare* celor nicie;"iar ielor statomici siguranla 9i
r36
Despre Numirile Dumnezeiegti tor, conform Scripturilor, predania ascunsaa dumnezeieqtilornogtri invalitori*, le-am cunoscutgi noi in chip tainic.Le-amcunoscut acumpe masuranoastraprin sfinteleperdele* ale iubirii de oamenir3sirAtatain Sciipturi gi in predaniiledumnezeiegti,care acoperdcele spiritualein cele sensibilegi cele mai presus de fiinla in cele ce sunt $i invaluie in forme gi in chipuri cele fara forma gi fara chipuri qi multiplicA gi plasticizeazasimplitateamai presusde fire qi nefiguratain varietateasimboalelor impArlite*; iar cind ne vom face nestricdcio;i* (incoruptibili) qi nemuritori 9i lui Hristos vom ajungela stareaasemanatoare gi preafericiti, vom I, dupa Scriptura, rordeaunacu Domnul (I Tes.4,17),umpluli de vedereapreacurata,de ardtarealui dumnezeiascd* ce ne va inconjura cu stralucirea razelar lui atotluminoase,ca pe ucenici in acea atotdumnezeiasci Schimbare la faga. Caci atunci ne vom impartiqi cu mintea nepatimala qi nematerialade daruirea luminii lui spirirualegi de unirea mai presusde minte, traita in stralucirile necunoscute qi fericite, intr-o revarsatedin razelesupraluminoase, imitare mai dumnezeiascd*a minlilor mai presus de ceruri. Caci atunci vom fi deopotrivd cu ingerii, cum spuneadevarul S c r i p t u r i i ,S i f i i a i l u i D u m n e : e u . f i i n d f i i u i i n v i e r i i l s 6( L u c . 2 0 . 3 6 ) . Iar acum,precumne estecu putinla, folosindu-nede simboaleleproprii, ne inaltam la cele dumnezeieqti gi din acesteaiaraqi la adevdrulunitar al vederilor lui spirituale* pe masura noastra; gi dupA inlelegereaproprie noua celor de chip dumnezeiesc,odihnind* suntematinli. lucririle noastreinlelegAtoare. pe cat ne e cu putinla, de razacea mai presus de fiinla, in care au preeKistatin chip supranegraitx toatemarginiletuturor cunostin[elor,razd pe carenu e cu putinp nici a o inlelege*, nici a o spune,nici a o vedeaintr-un fel oarecare, pentru ca e deasupratuturor gi mai presusde cunoagtere;caci a luat in ea de mai inainte gi deodata marginile tuturor* cuno$tinlelor qi puterilor fiinliale in chip mai presusde fiinli, d a r l i i n d s t a t o r n i c i t ap r i n p u t e r e a e i necuprinsa mai presus gi de toate mintile cere$ti.Caci,dacatoatecunoqtinlele*suntale celor ce sunt qi au margineain cele ce sunt, ceeace estedincolo de toata fiinla (de tot ce este)esteridicat pestetoatacunoqtintal3T.
$s Dar, dacd ceeace e mai presusde orice cuvant gi de orice cuno;tin[a qi e aqezatin general mai presus de orice minte gi de orice fiinta le cuprinde qi le line legate gi adunatepe toate qi le precedepe toate,ea i n s A g ei s t ec u t o t u l d e n e c u p r i n sg i n u e n i c i simlire a ei, nici inchipuire*, nici parere, nici nume, nici cuvAnt,nici atingere*,nici $tiinla,cum alcdtuimacesttratatdesprenum i r i l e d u m n e z e i e g tqi ,{ q t a c e d u m n e z e i r e a s-a aratilt de nenumit''" qi mai presusde lumiri*. Deci cum am spus,cAndam expus Intdgaturileteologice,El esteceeace* este, Unul, necunoscutul,suprafiinlialul,Binele prin Sine, unitatea treimica, de o dumnezeire*,de o bunatatece nu se poate nici spune. nici inlelege. Dar qi numirile potrivite ingerilor* ale sfintelorputeri,care trebuie socotite fie daruiri, fie primiri ale bunAtalii mai presus de cunoagtere 9i de aratare,sunt negraite gi necunoscuteEi le sunt proprii numai ingerilor.invrednicili de c u n o a l t e r e a m 4 l , , p r e s u sd e c u n o a $ t e r e a a lor'". Minlile de chip dumingereascA nezeiesc,unite cu acestea*,pe cat e cu putinta, printr-o imitare ingereascA(fiindcA minlile indumnezeite au parte de o astl'elde prin unire cu lumina supradumnezeiascA toata odihna* lucrarii inlelegatoare)o lauda in mod principal prin orice desprinderede cele ce sunt*, luminatede ea cu adevarat9i mai presusde fire, prin unirea preafericita cu ea.Caci putereacelorce sunte ridicatfllstfel pestetoatein chip mai presusde I'iin1A'-".dar dumeanue nimic*. Deci suprafiinEialitatea nezeiascA,care este supraexistenfasuprabunAHFi, nu e cu putinp nimanui din cei ce suntiubitori ai adevaruluimai presusde tot a d e v a r u ls d o l a u d e n i c i c a r a l i u n e s a u c a putere, nici ca minte sau ca viala sau ca fiinla, ci ca pe una ce e negafiaprin depaqire a t o a t a d e p r i n d e r e a * ,m i g c a r e a ,v i a 1 a , inchipuirea,opinia, numele, cuvAntul, cugetarea,ingelegerea,fiinla, stabilitatea, f i x i t a t e a , u n i r e a . D e o a r e c e ,c a e x i s t e n l a bunataliie , s t ep r i n i n s A gei x i s t e n [ ae i c a u z a a toate cate sunt. Dar proniabunata[iidumnezeirii ca obarqie* a tuturor trebuie laudatA este din toatecelecauzate.$i fiind ea aceasta, obArgiaqi suportul(ipostasul)tuturor $i toate
r37
Despre Numirile Dumnezeiegti o doresc pe ea: cele intelegabare* qi raliol"oYtrd) in mod nale (voepd rai cunoscator,iar cele subordonateacestora,in mod simtual (sensibil). $i celelalte au mi$careavitala sau sunt simple prin deprindereafiinfala sauhabituald.
$7
Astfel, Celui ce e cauzatuturor $i mai presus de toate,i sepotrive;teqi lipsanumeluixgi toate numele celor ce sunt, ca sa fie cu adevarat imparAfiatuturor qi ca in jurul ei sa fie toate qi toate sa fie dependentede ea ca pricini, ca obArqie*,ca marginel4T;iea sdfie, dupaScnprlr;a,rcarcin nyi* (I Cor. 15,28)qi sAhe liudati $6 cu adevaratca suportul (ipostasul)tuturor, sustrnatoarea, ob1r;ia qi desavArqitoarea, $tiind-o aceasta,teologii lui Dumnez-eu ocrotirea qi casa*, cea care intoarce toate spre (autirriiScripturilor)il laudApe El 9i ca pe Cel Sine si aceastain mod unitar, cel nesupus firi nurne,dar qi din tot numele. Fari nume ureuneirela(iil48,liber de toate. Caci nu e il aratAatunci cAnd spun ca obdrqiadumne- numai cauza suslinerii sau a vietii sau a zeiascauimeqte (mustrA)pe cel ce intreabd desavirgirii, ca sa lle numita bunatatemai presusde nume, de minte, numai din aceasta intr-una din vederiletainiceale aratAriidumnezeiefti simbolice: Care este numele Tdu? purtarede grijA saudin alta,ci cuprindetoate (Fac.32,29);qi Acesta,renunpnd la a se face cele ce suntin Sine in mod simplu* qi farAsa c u n o s c u l p r i n o r i c e n u m e d u m n e z e i e s c , s e m A r g i n e a s c a ,p r i n b u n A t a t e a a t o t desavArqiteibunatAli a aceleiaqiunice gi spune: $i pentru ce intrebi despre!!rye19 pufiari de grija. $i e lAudati IuIeu?,4cestaesteminunat (Fac. 32,29; Jud. atoatecauzatoare qi numita din armonialauntricaa tuturor. 13,18).Oare nu acestaestecu adevafatnumele minunat,ci e mai presusde tot numele, ca e fard nume, ca e deasltpraa tot numelece $8 se poate numi fie in t'ertculacesta,fie in cel v i i r o r( E f . 1 , 2 1 ) ? Dar teologii (autorii Scripturilor) nu le Iar cu multe nume il arataatunci cind il (Ie$' acesteanumai din pufiarile de grija vestesc s&r?r <'e sunr Cel Eu Drezintazicind l,t+): Vi^lu. Lumina. Dumnezeu.Adevarul atotcuprinzetoareqi parliale sau din cele (cf. Fac.28,13;Ioan 8,12; 14,6etc.);fi cand providentiate,ci le numesc uneori 9i aratari inleleplii in cele dumnezeieqtiil laudAca pe vazute* in slintele locaqurix dumnezeiegti cauzatorultuturor prin multe nume, din toate sau din cele care le lumineazain alte locuri cele cauzate,de pilda ca bun, ca frumos,ca celor tainic ini1ia1i,prin alte qi alte cauze gi puteri, bunatateamai presusde fire care ininlelept, ca iubit, ca pe Dunnezeul dumnezeil,or,ca pe Domnul domnilor, ca pe Sf6n- trece in stralucireorice numire 9i o imbraca tul Sfinlilor, ca pe Cel veqnic*, ca pe Cel c€ in forme qi chipuri omene$tisau de lbc sau este;ca pe cauzatorulveacurilor,ca pe darui- fulgerdtoare gi laudA ochii, qi urechile, $i qi felele.qi nrAinile,qi palmele, sprancenele. torul vie[ii, ca Inlelepciunea,ca Mintea, ca gi spatele.gi picioarele' qi qi bralele. aripile, inca Ratiunea(Cuvintul),ca Cunoscatorul, ca iununile 5i scauncle*.Se mai folosesc5i de trecdndtoate comorile a toata^cuno$tin[a, pothe, de vaseqi de altcle gi o acoperain alte ca Imparatulimputere14l, ca StapAnitorul. baratilorlal.ca Cel Vechi de zile, ca neim- infdliqari tainice,desprecarevom vorbi dupa ca nrintuire, putinla in Teologia simbolicci*. Acum insa, batranitor*qi neschimbabilla3, ca dreptate,ca sfinfeniel4+,ca riscumpdrare, rimAnind la ceeace line de lucrareade fa1a, ca infibcAndtoatein mi.'rire,dar qi ca aflAndu- rezumandu-nela cele din Scripturi qi folosinsein adiere*sublirela5.Ei mai spunca El este du-neca de un indreptarde cele spusein ea $i in minqi qi in sufleteqi in trupuri, in cer qi pe pnvind la ele, vom trece la explicarea_numirilor spirituale (inteligibile), privind Ia pamAntacelagiin aceleagi,in lume' in jurul ceeace ne expunein toataScripturarAnduiala presus de mai lume, presus de iumii, mai ceruri, mai presusde [iin1A,soare,stea,foc, ierarhici* gi pAtrunzind cu inlelegeredumapa.duh, roua,nour, stdncAprin sine,piatr.a' nezeiesc vaza]'oarela inlelesuriie asemitoatecelece suntsi nimic din celece suntr40. ndtoare(propriu-zis)celor dumnezeiegti*'$i 138
DesPre Numirile Dtrmnezeiegti vom imbia urechi sfinlite* explicarii sfintelor acestea urmlnd preasfantaexplicare, neimnumiri dumnezeieqti,intarind in cei sfinli cele partaqind nici in scris, nici in vorbire cele s f i n t e , p o t r i v i t d u m n e z e i e g t i it r a d i l i i q i dumnezeiegticelor neiniliali. Iar mie sa-mi aparindu-le de risul Ei batjocura celor ne- ajute DumnezeusA laud in mod cuvenit lui daci iniliali* in ele;ba mai mult, pe aceiainSiqi, multele numki binefAcatoareale dumnezeirii existapestetot astfelde oameni,eliberdndu-ide n e n u m i t e $ i s a n u d e p A r t e z ec u v a n t u l Deci, tu acestora. o astt-elde lupta impotriva insuli, bunule Timotei, trebuie sA pazeqti adevzrului din gura mea.
CapitolulII Despre teologia unitd gi distirtctd gi care e unirea gi distinclia duntnezeiascd $l de sine,cum ne BunatateadumnezeiascA arata Scriptura, aplica intregii obArqii dumnezeie$ti*toate intelesurile dumnezeieqti, aratandu-le*ca ale ei. Caci ce sepoateinvAta din SfAntaScripturaca e Dumnezeualtceva, obArgie*spune:De cAndinsaqidumnezeiasca ce-mi zici bun? Nimeni nu este bun. decdt numaiDumnezeu(Mat. 19,17).Aceastani s-a spus qi in alte locuri, cAnd le-am cercetat, aratnndu-neca toate numirile dumnezeiegti nu sunt atribuite de Scripturi niciodatAvreunei pdr{i*, ci intregii dumnezeirir;i plenitudinii ei. $i toate sunt referite in mod neimpa4it gi absolut, fara exceplie, in intregime intregii* dumnezeiri.Caci, cum am amintit in Invaldturile teologice,cine nu recunoa$tecd acestease spun despreintreaga* dumnezeirear indrazni cu blasfemiesa sfAgie in mod necuvenit unitatea supraunita.Deci trebuie spus cA ala trebuie cugetat despre toatd dumnezeirea.Caci insuqi CuvAntulcel prin frrebun a spus:ttl suntburt (Mat. 20,15). $i un prooroc* dintre cei insuflali de DumnezeulaudaDuhul cel bun (cf. Ps. 142,10).$i iardqicuvintul'.Eu suntCel ce sunt(Ieq.3'14)' dacdnu s-:uspunedespreintreagadumnezeire, ci l-ar inlelegemarginindu-sela o parte, cum s-ar auzi cuvAntul:AcesteaziceCel ce este*, Cel ce era, Cel ce vctveni,Atotgiitonrl(Apoc. 1,8).$i: Iar Tu Acela;i eJri (Ps. 101,28)sau Duhul Adevdrului, care este, cdre de la Taral* purcede (Ioan 15,26).$i, dacanu ar spunece toatAdumnezeireaxeste via1A.cum a-rfi adevdratcuvintul sfint: Precum'fatal
scoald pe morli Si ii face vii, aSa Si Fiul, pe c(tre voie{re ii face vii (Ioan 5,21); gi iaraqi: Duhul estede t,iaEd fdcator (Ioan 6,63). Iar ci qi domnia peste toatd o are intreaga dumnezeire,gi nu se poate spune aceasta numal despre oumnezelrea nAscatoarede Dumnezeu* sau desprecea filiala, o vedem qi in faptul ca Scriptura spunede atateaori gi despreTatal gi despre Fiul ca sunt Domn, dar ca gi Duhul este Domn. Dar qi frumuseleagi inlelepciunea sunt atribuite intregii dumnezeiri; la fel I u m i n a g i i n d u r n n e z e i r e aq i c a l i t a t e ad e cauzdgi toate cate sunt atribuitecu laude de Scripturiintregii dumnezeiri.In mod concentrat o spuneaceasta,cind zice:Toate suntdin D u m n e z e u( c f . I C o r . 8 , 6 ) ; l i p r i n cAndzice: Toateau fost create desfArsurare*, prin El* r;i spreEl (Ioan 1,3) gi: Intru El stau toate(cf. Rom. 11,36);ii: Trimite-veiDuhul Tau Si se \ror zidi (Ps. 103,31).$i, ca sa spunem pe scurt, cuvantul dumnezeiesc insu;i a spus:Er Si Tatal una suntem(loa\ 10,30); $ti Toate c'Arcle are Tatal, ale Mele sur?/(Ioan 16,15);Sil.Toateale Mele ale Tale sunt$i ale Tale,ale Mele (Ioan 17,10). $i iaraqi,spunindca toatealeTataluisunt qi alelui*, le atribuie;i Duhuluidumnezeiesc in mod comun qi unitar*. E vorba de lucrarile dumnezeieqtix,de inchinarea,de cauzalitatea izvordtoare* $i fara lipsuri gi de impd.4irea darurilorbinefacatoare. $i nici unul dintrecei ce se hrinesc din dumnezeieqtileScripturi cu inlelesurilelor nestrimbate*socotescca nu va negacii toatecelepotrivitelui Dumnezeu sunt proprii intregii dumnezeiri,..dupa desavirqitulcuvAn[al lui Dumnezeur+'.
r39
Despre Numirile Dumnezeieqti Acestea fiind aritate noua in cuvintele de mai sus pe scurt qi in parte,iar in altele mai De lars si mai dcsfA5urat,vom incerca sA 'atatani mai dezvoltatca trebuieinleleseca referindu-sela intreagaduntnezeire.
Iisus qi toate tainele fiin$ale* ale iubirii de oamenicarevin din aceasta.
$4
Dar socotescci trebuie ca noi, reludnd tema, sa expunemmai mult modul unitagiiqi distincliei dumnezeiegti,ca sAne devinabine Iar daci ar spune cineva ca noi introvazut tot inlelesul 1or,care neagatoata difeducem Drin aceastao confuzie intre cele variatagi neclara,dar !i definegte,dupa renta distincte cuvenite lui Dumnezeu*, socotim poate,in mod bine distinct 9i clar qi bine cat se pe el ca acestcuvantnu-l poateconvingenici celeproprii fiecAruia.Caci, precum orandilit, cA e adevirat, Caci, daca estecineva care se qi in alte locuri, cei iniliagi in chip am spus va fideparte opunein generalScripturilor,el invdfAturii noastre despre in tradilia* sfint gi de inlelepciunea omeneascaqi, dacA nu unid dumnezeiegticele numesc Dumnezeu culn se respectainlelepciuneadin Scripturi, qi mai presus de negrAite identitalii ale va invoi sAfie caliuzit de noi in gtiintadespre ascuns9i nearatat*, termenul cu cunoa;tere, adevarul de seama Dumnezeu*?Iar daci fine iar distincliix, iegirile (procesiuniie) qi noi de asemenea Scripturilo-r. IinAndseanlade arAtArilebune ale obirqiei dumnezeieqti.$i pe paqi vom neclintit lor, qi lumina regula urmandsfintelorScripturi,cele proprii arata, calealor, atdtcAtputem,spunind ca Scriptura numitei uniri; qi iarAqispunca uneleuniri sunt in chip altele, chip unit, iar in preda unele ne proprii qi celor distincte.De pildA, spun ca distinct; qi nu trebuie nici si despar[imcele line de unhea dumnezeiasci suprafiin[a ei, sd Ci deosebite. cele confundam nici sa unite, fiind una $i comunaTreimii incepatoare,exisle urmam dupa putere,tinzAndspreluminile mai presusde fiinla, dumnezeireamai dumnezeiegti.$i, luAnd de acolo desco- tenla presus de dumnezeire,bunatateamai presus pAzim in ne silim sii peririledumnezeiegtix, fiind mai presusde orice identibunAtate, he noi neinmullite*gi neimpulinateqi neschimce intrec identitatea deplina a a celor tate bate, ca pe o regula prea buna a adevdrului unitateaincepdtoarex,nela fel, tuturor: cele din ea,p azili de p aza Script urii qi intarili expriman ca antecedenta.oricdrei grAirea*, voiesc le sa in ele pe cei ce spre a pg-7^i atotspiritualitatea*,temelia li necunoaqtere, pizeascArru. afirmarea tuturor qi negarea prin depaqirea tuturor,existenlamai presusde orice afhmare qi negarel53,aflarea gi intemeierea iposta$3 surilor incepatoareunul in altul, de se poate spune aqa,supranumite.inintregime $i prin Deci cele unite ale intregii dumnezeiri nici o parte cbnfundatel5a,ca luminile unor sunt, precum am arAtat mai pe larg in (ca sAne folosim de exemplelesensupra- sfegnic-e* I nt,dlaturil e teolog ice,suprabunAtatea, dumnezeirea,suprafiinla, supraviala.supra- sibile gi familiare),caresuntintr-o casAunlcA inlelepciunea$i toatecate le lasA(neagape gi intregi in intregimeareciproca,dar avind cele create)prin depaqire*.ImpreunAcu ele iiecarein mod propriu subzistenladeplina qi exactA,insa $i un mod distinctuna faF de al!4; suntnumite qi toatecele cauzate,binele, frusuntunite indistinclie qi distincteinunirel55. muselea,existenta,puterea nascatoarede E aqacum vedemintr-o casamulte lampi, cu via1a,inlelepciunea qi toate cAte vin din luminile unite intr-o lumina qi luminAndintr-o darurile bunatAtii ei sau din cauza tuturor singurAstrilucire indistinctA,incdt n-ar putea bunatililorlsl. luIar cele deosebite(distincte)suntnumele cineva, precum socotesc,sA deosebeasca care in aerul celorlalte de a lampi acestei mina (ceea proce e qi lucrul mai presusde fiingd priut Tatalui* qi Fiului qi Duhului, neintro- cuprindetoateluminile qi sa vadApe una fara d u c A n d u - s en i c i o s c h i m b a r e a l o r s a u alta, fiind unite toatein mod neamestecatcu contopirel52.Pe lAngAaceastase mai disting: toate. Dar, gi daca ar scoatecineva una din lampile casei, nu va miclora toata lumina noi*, desivdrqitA;i neschimbataa lui via1a,-ca
s2
t40
Despre Numirile Dumnezeiegti casei, avand fiecare din celelalte lumini in sine De cea scoasdsau neliDsindu-iaceleia c e v ud i n e a c e l o r l a l t eC . a c i e r a .p r c c u ma m spus, o unire desavargitaqi nearnestecataa tuturor cu toate,fiind cu adevarattoatein acel aer,ca intr-un corp, a carui lumina atimA de prezenlamaterialAa tuturor. Dar spunemcd unirea mai presusde fiinla* a luminilor nu e numai dincolo de unirile din corpuri, ci gi de cele din sufleteinseqiqi din min;i. Pe acestea le au in mod neamestecat1;imai presus de lume toate luminile supracere$ti*de chip dumnezeiesc,prin imparti;ire pe mesuralor de unirearidicata mai presusde toate.
presus qi de acesteaneimparta$ireaatoatecauzatoareidumnezeiri,prin faptul ca nu este vreo atingerede ea, nici altcevacomun intre ea qi cele ce se fac prin impartagire. $6
Ar puteaspunecineva:Nu estepecetea* intreagaqi aceeaqiin toateintiparirile. Dar nu peceteaestecauza acestuifapt (cAci ea se comunicA pe sine intreaga gi aceeagi fiecaruia);ci deosebirile*celor ce seimpartAgescfac neasemenea intipAririle originalului unic qi intreg qi acelagi.Dar, dacAar fi toate simple Ei uqorde intiparit gi netedeqi nedeosebiteSi nu contrare* qi virtuoase,nu $5 ar [i nici flexibile ]i necontestateii n-ar avea nici curata gi clara gi persistentA Dar in invafAturile despre Dumnezeu forma orimita. Iar daca le liosesteceva din C e l m a i p r e s u s d e f i i n l a e s t e q i o a l t a capaciiateaamintita, acestae &uza neimdistinclie,nu numai cea de care am vorbit pirtagirii qi neimprimarii clare a celor cAte ca fiecare din ipostasurilede obArgieeste p r o v i n d i n i n c a p a c i t a tleo r l 5 7 . intemeiat (subzista)in unitatea insdqi, in Dar s-a deosebit* in lucrareadumnezeimod neamestecatSi fara sa se confunde; ascabinefdcAtoarefala de noi* mai alesprin faotul cA CuvAntuldumnezeiesccel mai preeste qi cea care consta in nagtereadumnezeiascamai presusde fiinla*, carenu are susde fiinEas-a fAcutfiinla ca noi din cee'ace reciprocitate. Singurul izvor al dumnezeirii e al nostru, implinind $i patimind prin ea in modul cel mai inalt deosebitqi exceplional,lumai presusde fiinla esteTatal, Tatdl nefiind nu gi Caciacestea Fiu, nici Fiul Tata, ci pdstrAndcu sfingenie crariledumnezeiegti-omeneqti. le-aufacutcomuneTatal qi Duhul dupanici un fiecare din ipostasurile de obdrgie cele de l a u d a a l e s a l e . A c e s t e a s u n t u n i r i l e g i ingeles,decAtdacavedecineva aceastain voin[a distincliile* din unitateaqi existenlanegraita. cea buna qi de oameni iubitoare $i potrivid cu Iar dacA este o dumnezeiascAdistinclie gi toatalucrarealui dumnezeiascanegraitagi mai procesiunepotrivitAbunAtaliidumnezeieqti,a presusde toate,pe carea implinit-o facdndu-se ca noi Cel neschimbat*ca Dumnezeu gi Cuunirii suprauniraliidumnezeieqti,care se invantul lui Dumnezeu.Astfel ne silim si noi sd mullegtepe Sine ramAnAndunita, sunt unite unim prin-^cugetare sAdistingemcele dum$ gi transmisi- nezeiestirrx potrivit distinclieidumnezeicqti insele Drecum cele dumnezeiesti unile intre ele, producAtoarede substanlA, s-auqi unit qi s-auqi distinsx. producatoarede via1A,fAcatoaredeinlelepciune qi celelaltedaruri ale bunatalii,cauzda tu$7 turor, prin care se laudi cele de care se impirtas-escin chip neimpartAgibilcele parDar toatecdte le-am aflat din acesteuniri t i c i p a t e ' ) bs a u c e l e c a r c s e i m p A r t a q e s c * u l t i m e l o r .$ i a c e a s t ae s t e c o m u n g i u n i t a r gi distinclii cuvenitelui Dumnezeuin Scripintregii dumnezeiri,sa se faca impartaqitA turi, le-am expus in Invdlatttrile teologice toata gi intreagAde fiecare din cele ce se tratdnddesprefiecare special,pe cat sepoate impartagescgi nici una nu este, prin vreo infaligAndpe unelein mod explicit qi dezvolqi apropiindu-necu parte. E ca punctul din mijlocul cercului intat prin raliuneaadevArata coniurat de toate liniile din cerc. Sau altd mintea netulburali de vederile aratatein pilda: multele intipariri ale unei peceli se S c r i p t u r i ; i a r p e a l t e l e , i n s u q i n d u - n i - l e impartagescde peceteaoriginala qi in fiecare potrivit tradiliei tainice* dumnezeiegtimai din intipariri* e peceteaintreagagi aceeagiqi presus de puterea noastra infelegatoare*. nu estein nici una printr-o parte. Dar e mai Caci, toate cele dumnezeieqtigi cdte ni s-au
r4l
Despre Numirile Dumnezeieqti descoperit noua se cunosc prin 9i in particioari*. Dar ele insele, cum sunt dupa obirqie qi temelie, sunt mai pr€sus.deminte De pilda,daca gi de'toaiafiinla qi c.uno)tinla. numim ascunzlmeafmal presusde lllnla a lul Dumnezeu viata sau fiinla sau lurnind.sau ratiune. nu int-elegemnimic altceva decat puterilevenite-dinea la noi, puteri indumsaude vialA saude fiinla lacAtoare nezeitoare saude inlelepciunediruitoare')'' nascatoare de Dar despreea cugetamprin desprinderea toate lucrarile inlelegatoare.neinlelegdnd nici ca indumnezeiresauviata saufiinla' caci ii estepropriu safie prin toatddepagireacauza ridicatapestetoate.Iardqi,am primit din sfintele Scripturi ca Tatdl este dumnezeireaizvoratoar;*, iar Iisus qi Duhul, mladilele dumnezeirii nascatoare,de se poate spune asa,sauvlastarelecrescutedin Dumnezeusau niqte flori gi lumini mai presusde.fiin1a.Dar cum suntacestea,nu e cu putinla nici a spune' nici a inlelegel60. $8 Pdni aici merge toatA puterea lucrdrii cA toataparln!1mea$l noastrein[elegatoare, fiimea s-a Aaruit din obArqiaparinteascaqi filiala ridicata pestetoate 9i noua 9i Puteridin ei sunt Ei se numesc$l lor supracereqti; dumnizeii qi fiii qi parinlii dumnezeilorsau minlile asemanatoarecu Dumnezeu, implinindu-se duhovnicegteaceastalucrare pArinteascagi fiiascd, adica netrupeqte' nematerial. spiritual; caci Duhul dumn e z e i e s ce r i d i c a t p e s t et o a t an e m a t e r i a l i tatea spirituali qi Peste toata indumnezeirea,iar Tatil qi Fiul sunt prin depAr;iredeasupra a toata pirinlimea qi fiimea. Caci nu exista nici o inrudire exactaintre cele cauzate* 9i cauze. Ci unele din cele au chipurile primite de la cauze,dar caurzale, cauzeleinseleiunt dincolo 9i mai presusde . i, ca c e l ec a u z a t ed,a t f i i n d i n c e p u t ullo r r b r $ sAma folosescde pildeleproprii-noui'indulcirile qi intristarilese nunlesclAcatoareale indulcirii qi intristarii. Dar ele insele nici nu seindulceic,nici nu seintristeaza.$i de focul careincalzelte qi ardenu se spunenici ca se nici ca se arde.$i' dacaar spune incalzeste, cineva ca viala* vieluie$tein sine gi lumina 142
se lumineazAin sine, n-ar grai drept' dupd raliuneamea.decatdacaar spuneacesteain alI mod. anumeca cele cauzatepreexistdin cauzein mod prisositorqi fiinlialrn-.
$e D a r g i t o t c e e m a i d e s c o p e r idt i n - t o a t A invi[atuia despre Dumnezeu* sau forma DiDaibilaasemeneanoua a lui Iisus estede iregraitprin nici un cuvant $i necunoscuta de nici o minte, chiar gi celui mai dintAi dintre ingeri. Cd ;i-a insuqit fiinfA omeneasca,am primit in chip tainic.Dar nu gtim c u m s - af o r m a td i n s d n g e l el e c i o r e l n i cp r i n a l t a r a n d u i a l ad e c i t p r i n c e a d u p a f i r e 9 i cum picioarele uscate ce purtau-volumul trupuiui $i greutateamateriei cAlcau substahtalichide $i nestatomica.Nici celelalte cateiin de fiziologia (naturatrupeasca)mai Dresusde fire a lui Iisus. Despreacesteani i-a vorbit destui in alte locuri 9i s-au infagigatde stralucitu^l*invilator* in chip mai piesus de fire in Invalatur.'ileteolo.gice elementare,redAndtot ce a primit el, fie de la Sfinlii teologi (autori ai Scripturilor),fie ceea ce a vdzul el insugi prin cercetare cunoscatoarein Scripturi, ajutat de multa lui deprinderecu acestea,fie introdus de cinevain inlelegereamai tainica a lor, prin carenu numai tinvalat, ci a qi patimit cele dumnezeiesti.in felul acestas-a desavirqit d i n i u b i r e ,d a c ap u t e n rs a s p u n e ma c e a s t a , gi in unireaneinva[ataqi tainicacu ele qi.in credinlain ele. $i, ca sAtrecempestevederile cele multe gi lericite ale-inlelegerii p u t e r n i c ea l u i i n c e l e m i c i . i n I n v d g a t u r i l e elemenrurlrgdunatede el, spune ie,,,log,ite d e s o r eI i s u sa c e s t e a ' ". $10 Ale Preasfi nntlttiI ert'tei. din invalaturileteologiceelementare Cauzatuturor* carele implineqtepe toate' este dumnezeirea lui lisus, care pistreaza parlilein armoniecu intregimea.Ea.adunAnd ii depasindsi avdndde maiinaintein sineatAt partduiat gi intregul,estefara sfirgit in cele
Despre Numirile Dumnezeiegti Unul in inmullire $i unit in procesiune gi deplin in distincgie,continuandin chip suprafiinfal safie ridicatpestetoatecelece suntqi in aducereaunitarii* a tuturor la existenli qi in revirsarea nemicqoratda nemic$oratelor lui diiruiril65. Dar, fiind unic, daruiegtein acelagitimp din Sine ca Unul, fiecarei pa4i qi intregului, Unul in unului qi mullimii; este,de asemenea, mod mai presusde fiinla, nefiind nici partea mullimii, nici un intregdin pa4i. $i a$anu e nici unul, nici nu participiila Unul, nici nu are unitatea.Este Unul dincolo de acestea,mai presusde unul, de unul in celece sunt ;i este qi mullime neimpa4itA,supraplinatateneimplinita, aducind la existen[a,desavArqindgi suslinandtoataunitateagi multimea.$i iarAgi, prin indumnezeireadin El, facAndu-semulli dumnezei, asemenealui Dumnezeu,dupd puterea fiecaruia, se socotegteca este $i se numeqteo distinclie qi o inmullire a Dumnezeuluicel Unul, dar estenu mai pulin Dumn e z e u i n c e p d t o r q i S u p r a d u m n e z e usl a u Unicul Dumnezeu, neimpa4it in minli imgi neinpdrlite, ci unit in Sine gi nearnestecat mul[it in mul1i. $i aceastainlelegAnd-omai presusde fire celauzitorul comun al nostru* $i al invafatoruluinostruin daruirealuminii dumnezeieqti, cel mult exersat in cele dumnezeiegti, lumina lumii, le spuneacesteain chio indumnezeitorin sfintele lui scrieri.De daca sunt mulli aEa-ziSiidumnezei*,fie fapi, $11 in cer, fie pe pdmlnt - precum sunt mul{i dumnezeiSidomni mulli - dar pentrunoi este Dar despre acesteas-a spus destul. Si un sin.gurDumnezeu,Tatal, din care sunt urmarim, deci, scopul cuvantului, explicAnd toate noi inrru El, un .ringurDomn lisus Si Si numirile comune* qi unite ale distincliei Hristos, prin care sunt toate Si noi prin El (l dupi putereanoastra.$i, ca sd dumnezeieqti, Cor. 8.5-6). definim clar in cele urnatoare toate,spunem Caci in Dumnezeuunirile suntmai presus precums-aspus, cA distinctiadumnezeiascd, de distinclii qi inaintealor $i suntnu mai pu(in cuprindeprocesiunilebune ale obirgiei dumnezeielti.Caci, daruindu-setuturor celor ce unite qi dupd distingereanegraita$i unitaraa sunt $i avdnd in mod superior participArile Unului. Aceste distinclii comune qi unite ale tuturor bunurilor, se distinge in mod unitar, dumnezeiriiintregi vom incercasd le laudam seinmulle$tein chip unic*, semultipliciifara dupaputinlA,ca procesiunibune din numirile dumnezeieqtice le descoperain Scripturi, sa iasadin stareade Unul. $i, deoareceDumprecum s-a spus aceasta,cd nezeueste Cel ce estein mod mai presusde 'preqtiindu-se, toatanumirea dumnezeiascdbine lucratoare, fiinld, dar daruieqteexistenlacelor ce sunt gi producetoatefiinlele, sezice ca seinmullegte oricaruia din ipostasuriledumnezeiegtis-ar atribui, trebuiesa fie inleleasafara deosebire acel unic. Este prin producereadin El a multelor existente,rAmAnAndnu mai pulin qi ca a intregiiobArgiidunrnezeieqti.
ce au sfarqit, ca obarqia desAvArgirii,dar ca mai prein cele desavArqite, nedesavArgita sus de desdvirqireqi anterioaradesavirqirii. Este forma facatoarede forma in cele fara forma, ca obAr;ie a formei; fara formd in forme, ca mai presusde forma. E fiinla lucrAndin toate fiinlele fara prihana,fiinla mai presus de fiingA,ridicata peste toata fiinla, disting6nd* toate inceputLrrileqi ordinele qi fiind temeiul superiora tot inceputul r;i ordinea. $i e masura*celor ce sunt qi veaculqi mai presusde veac Ai inaintede veac.E cea plina in cele cu lipsuri (in cele nedesdvarinexgite)*,supraplinaincelepline,negrditA, primabila,mai presusde minte, mai presusde viafa, mai presusde fiinla. E mai presusde fire in mod mai presusde fire, are suprafiinla in mod mai presusde fiinla. De aceea, a venit manat de iubirea de oameni pAnAla fire* gi s-a facut cu adevarat ca om, ca fiinla gi a trdit supradumnezeiescul sa fie laudateceleluatede la noi ca mai presus de minte qi rafiune.$i in acesteaarataceeace e mai presusde fire gi mai presusde fiinla, nu numai intrucit gi-a facut comune ale noastre in mod neschimbat* gi neamestecat,nepalui de la chetimind nimic in supraplinatatea negraita,ci, ceeace e 9i mai noza (de$ertarea) nou decat toate cele mai noi, era mai presus de fire in cele fireEtiale noastre,mai presus de fiinla in celeconformefiinfei,avAndtoate ale noastredin noi mai presusde noiro+.
r43
Despre Numirile Dumnezeieqti
Capitolul III
':'
Despreputerea rugdciunii gi desprefericitul Ierotei, despreevlavieEi desprescrierea teologica(despreScripturd) $1
$2
Si cercetam,in primul rAnd, de voiegti, numele bundtafi, prima gi desavirqitaqi explicatoarea tuturor procesiunilor lui Dumnezeu,invocandTreimeaobArgiea binelui* 9i suprabuna,careexpucatoatepreabunelepronii ale ei. Caci trebuie sa ne inAllam intii prin rugaciuni spre ea, ca obArqie a binelui 9i, apropiindu-necat mai mult de ea, sa ne introducemprin aceastain cunoaqtereapreabunelordaruri statomicitein jurul ei. Fiindci de fapt ea e prezentain toate, dar nu toate* sunt prezentein ea. Iar cAnd o invocam pe ea prin preasfintelerugaciuni cu unirii cu o mintenetulburata $i cu capaciLatea Dumnezeu,suntemqi noi prezen[iin ea.Caci nu e in vreun loc, ca sa lipseascacuiva. Dar Eispun6ndca estein toatecelece sunt,suntem departede infinitateaei mai presusde toate, cuDrinzatoarea tuturor. Deci noi sa ne intindem* prin rugaciunispreintilnirea mai inalta gi bune.Caci seintAmcu razeledurnnezeie$ti pli ca qi cu un lanl mult luminos*, careatama din virful cerului qi ajunge la noi, iar noui, linindu-ne mereude el cu mAinile,ni se pare cail tragem,dar de fapt nu noi il tragem,odata ce e $i susgi jos, ci noi inqine sunteminAllali sorelucirile mai inalte ale razelormult luminoase.Sau e ca qi cdnd vrdnd sa urcam pe o corabie,prinzlndu-ne de vreunadin funiile* intinse noua dintr-o piatra $i date noua spre ajutor, nu tragem noi piatra spre noi, ci noi suntemdu$icu adevAratin corabieprin piara. Dar gi inversul:dacacineva,stdndpe o piafa prin ea de corabie,nu face fixa, sedeparteazA nimic pietrei fixe gi nemilcate, ci el se va departape sinede corabieqi seva despa4imai mult de ea. De aceea,inainte de orice 9i mai mult, c6nde vorba de invAlaturadespreDun'rnezeu,trebuie sa incepem cu rugaciunea,nu ca sAafagem o puterecaree prezentapretutindeni* qi nicaieri, ci ca prin pomenirile qi invocarilelui Dumnezeusane predampe noi inqine lui gi sAne unim cu El166.
Dar, poate,trebuie si d6m ca justificare a celor spuseqi faptul ca deqi vestitulxnostru invilAtor Ierotei, adunAndinva[Aturilefundamentaleteologicein mod nlai presusde fire, noi, ca unii ce nu o putem lace,am scrisaltele, intre care gi invAfAturaprezentddespreDumnezeu. Caci, daca acela ar fi binevoit sa tratezetoatetemeleteologice9i ar fi dezvoltat in parte fiecare capitol teologic, noi n-am fi ajunsla atatanebuniesauprostie,ca sa socotim ca ne putem apropia cu mai multa i n l e l e g e r e q i m a i d u m n e z e i e q t ed e c e l e teolosice decAtel sau spunanda doua oara aceleigilucruri in mod prisositor.sa vorbim in degert*,ba poatesa-l qi nedreptAlimpe cel ce ne e invatator qi prieten,care dupa dumnezeiesculPavel ne-a explicat in mod elementar* cuvintele aceluia,rapind vestita lui infelegereqi explicaregi daruindu-ne-onoua. Dar acela,explicAndcu adevaratca un presbiter* cele dumnezeieqti,ne-a dat norme rezumative care cuprind multe intr-una li ne-a facut gi pe noi gi pe cei ca noi, dupd putinli*, invAlatori ai sufletelor mai tinere, poruncindu-nesa dezvoltamqi sa distingem cu raliunea, pe masura noastrd,expunerile rezumativeqi unitare ale minlii atotintelegatoare a barbatului acela.$i de multe ori indemnAndu-neel la aceasta.ne-a trimis $i carteainsiqi, ca pe ceamai convingatoare.De aceea ;i noi il dam pe el ca invdlAtor desdvArqital intelesurilor mai inalte, socotindu-l intre cei mai presusde mulli sauca pe o a douaScripturA*urmatoarea lui Hristos Dumnezeu.lar celor ca noi le predam cele dumnezeieqtipe mdsuranoastra.Caci, daca hrana tare este a celor desAvArgili,de cAta n-au nevoie cei ce o ofera pe ea desAvArgire spremancare?Bine ni s-aspusdeci qi aceasta, cd vedereade sineinlelegAtoare*a cuvintelor spirituale gi invalarea lor cuprinzdtoareare nevoie de o infelegere(mai) presbiteriala*. Iar qtiinfa qi inva[Atura celor ce duc spre aceastase cuvine data celor sfinli 9i sfinlili
144
Despre Numirile Dumnezeieqti curalia minlii gi exactitateadovezilor 9i in celelaltesfinte invalAturi,incit nu am incercat niciodatasA privim spre un soareatat de mare. Caci arn fost conqtienlide noi in;ine qi qtim ca nu ajunge sAin[elegemcele inteligibile ale celor dumnezeie$ti*,nici sa exprimAm qi sa spunemcate sunt cu putinli de grait desprecuno$tinlade Dumnezeu.Ci' fiind departe,suntemlipsili de qtiinlabarbatilor dumnezeieqtiin privinla adevAruluidespre Dumnezeu. Fiindca pentru evlavia prisositoare* am ajuns la convingereacA nu auzim gi nu putem spunenimic despreinlelepciunea dacan-am primit* in minte ca dumnezeiasca, nu trebuie sa fim fara grija in privinla cunoa$teriiposibile a celor dumnezeieqti.Iar d e s o r e a c e a s t an e - a u c o n v i n s n u n u m a i dorinlele fireqti ale minlilor, care tind cu iubire spre vedereacelor mai presusde fire, dar aceastae !i cea mai buna oranduire a legilor dumnezeieqti.Ea a hotarat sA ne ocupam cu cele mai presus de noi* 9i de vrednicia noastra,neajunseinsa (numai prin noi); sAinvAlam toatecdte sunt dorite de noi gi ni s-au ddruit. Dar a poruncit* sa le transmitem cu bunatate,indati, 9i altora. Ascultind deci qi noi de acestea* 9i neobosind sau neslabind in cautareacelor dumnezeieqti,pe c0t este cu putinta, dar ajutAndqi pe cei fara putere si priveascala $3 cele mai inalte ale noastre,nelisAndu-i neajuta(i, ne-am silit sa le scriem.Nu indriznim Vom lasa cele de taini, de negrait celor sa vA invalim ceva nou, ci distingem qi ca sfdnta pentru qi cunoscute, mulli tie in mod rezumativ,cele spusede descoperim, cunoqtintaa noastratrebuiesAfie comunicatA Ierotei*, sfingitulcu adevaratde Dumnezeu, gi sa 6 apropiem,pe cat e cu putinla..31 Tli prin cercetarilein parte 9i anranunliteale multora. Fiindca el a intrecut pe mulli din fiecareitemeroi. invilatorii noqtri in folosirea timpului 9i in
intr-o treapti mai de jos. Dar, degiaceastas-a observat qi de noi cu mare grija - ca sa rdminem cu talcuireala cele distinsede dumn e z e i e s c u li n v a l a t o r , n - a m r e p e t a t t o t u $ i printr-o tautologieaceeaqiexplicarea Scripiurii propusaOeil. Fiindci qi ihtretoli ierarhii noqtri db Dumnezeuinspirali el a stapAnit. dupa autorii Scripturii, precum Stii,pesteto[i invalatorii de taine (caci gi noi, cum gtii, qi el' gi mulli din sfinlilii no$tri frali ne-am unit in inlelegereatrupului de viala incepator* qi de Dumnezeuincipator; ba a fost in aceastaEi Iacob, fratele Domnului, qi Petru, culmea de vdrf ,si presbiterialaa teologilor*; apoi s-a socotit potrivit pentru toli ierarhii sa laude, Decat erain starefiecare,bunatateanesfirqitA in putere a slabiciunii dumnezeieqti*).CAci, cu totul ridicAndu-sepeste sine, cu totul iesind din sine, a patimit cele laudate.$i fiecare din cei ce ii auzcau 9i il vedeau,il cunogteauqi nu-l cunogteau,il socoteauca un cantare!*dumnezeiesc inspirat de Dumnezeu. Dar ce 1i-agputea spunetie desprecele teologhisitede acela?Caci, dacanu uit 5i.de mine insunti, gtiu multe de la tine auzind unele parfi dumnezeieqtidin aceleinvalAturi de lauda.Cdci 1i-afost grija sa nu comunici in mod trecatorcele despreDumnezeu.
Capitolul IV Despre bine, lumind,frumusele,iubire, extaz,rAvnd; Ei ca raul nu e nici din ceeace esteEi tn celece sunt socotesc,numind bunAtateinsagi existenfa dumnezeiasci (obir$ia dumnezeiasci)care' prin insasifaptul ca e binele,ca hine fiinlial* Sa inaintamdeci* cu cuvantulla bunaratea iorin llinia). intinde bunitateala toatecele ce insaqi pe care leologii_(autorii.Scripturii,lo ilntl6e.De fapt,precunrsoarelenostru*'nu prin atribuieprin excelentaduntnezelrumzupresus cugetaresauvointa,ci prin insugifaptul ca este, de toate,cum qi o deosebesc* de dumnezeirel68
$r
t45
'
DesPre Numirile Dumnezeieqti
lumineazf, toate care participa la lumina lui duparatiuneaputeriiloi. aqa!i binelenrai presui de soare.prin insagiexistenlalui' ca arhetipulridicatmai presusde ctupul lui obscur, transmitetuturor,pe mAsuralor, razelelntregu bunatAti.Prin acesteaau luat subzistenlatoate fiintel6. puterile qi lucrarile inteligibile 9i hlelegitoare*. Prin ele igi au vialaperrnanenta si-nciricsoratA.libera de toata coruperea$i de nraterieqi de naqtere9i de nestamoartea*-gi tomicie si curgere si sunt deasupraoncarei Caci schimbarisprelltceva qi spre.altundeva.. sunt cugel.ateca netrupesu$l nematenale;r ingelegda minli in mod mai prestrsde-lume.9i lumineazain sens propnux rulltlnlle exlscelepropriide Ia tenlelorqi iara5iiqi doban-desc cel6inruilite. $i au statomiciadin bunatateqi de paza9i locaqul* acoloestetemeiul.sustinerea, celorbune.Si dorind-ope ea.au ql exlstenlaSl buna existen1al7o. $i sunt intipAritede ea in chipulbinelui,pecatestecu putinlaqicomunica si c'elorde dup-aele,cum arataranduialadumdiri darurilebinelui de care se imnezeiasca, pdrtagesc elelTl.
binelui* alatureacelor bune qi de a se impartiqi de iluminArile ce la$nescde acolo,pe polriva lor, qi de a participa cu toataputerea la darul binelui qi toate celelalteingirate de noi in scrierea Despre suJletx. Dar, dacdtrebuie sdo spunem,qi sufletelcnerafionale*sau ale animalelor,cate strabataerul qi unbla pe pamant gi cAtese tdriie pe pamant qi-qi d,uc viala in apasauumblain mod amfibiu* 9i cAte vieluiesc acoperitesau in peqterisau simplu au un suflet sau vialir cu simluri qi ele toate s-au insuflelit gi au primit viala pentru bundtate.$i toate planteleau pentru ea vlala crescdtoareqi migcdtoare'din fire. $i orice substanldneinsuflelitdqi fara viala existAdin pricina binelui qi a primit pentruel depnndereafiintiala*''-.
s3
Iar peste toate* cele existente(cele ce sunt) este binele. El da chip fara chip; 9i numai in el estenefiin[a, ca ceeace intrece fiinla gi neviala careintrece viala qi inlelep$2 ciunea care intrece lipsa de minte li toate cate sunt in bine formntoaresuperioareale De acolo au ele* treptelemai presusde celor fara chipuri, $i daca trebuie sa o lume, unirile intre ele, deosebirileneconfun- spunem,toatecele ce suntdorescbinelecel date,puterilece urcape celemai dejos la cele mai presusde toate,care el insuqinu este* mai bune; de acolo sunt: purtareade grija a gi se straduiesccum sa fie in bine qi bune, celor mai inalte pentrucele de aildoilea(rang) care e cu adevaralrqaipresusde fiinlA prin gi pastrareaputerilor proprii, neschimbatele d e p a q i r e tau t u r o r '' " . in ele insele,identitalilein dorin[a dezvoltd.,ri binelui, starile de vArf ;i toate celelaltecite $4 s-au spus de cdtre noi in scriereaDespre gi cele ce Du treptele ingereSti*. insuSiiileti Dar, trecdndnoi prin mijloc, ne-a scapat aparlin ierarhieicere$ti,purific irile potrivite binelui, care este cauza incepudescrierea presus mai luminoase cilAuzirile inserilor*, turilor gi sfar$iturilor celor cereqti* sau a dJlume qi faptele desAvirqitoareale intregii prezentariifiinlei (substanlei)lor, care nu le desavirgiii ingeregti,le au din bunAtateaizDe la ea li s-a lasA nici sa creasca,nici sd se mic$oreze,a voritoare qi atoatecauzatoare. diruit chipul binelui ;i aratareabunatAflias- miqcdrilor ticute in mersul cerescatat de incunsein ele gi faptul de-a fi ingeri* sau ves- tins qi a ordinii stelelor,a mareiiei luminilor li stabiliulii lor qi a varietalii schimbatoarea titori ai ei, adica ai dumnezeie$tiiuceri ;i faotul de a fi ca un fel de lumini aratate, multor miqcAri ale unor stele ti a celor doi oroiectateca tAlcuiri ale Celui ce estein cele luminatori,pe careScripturaii nume$temari* ascunse.Dar gi sufletele*de dupaacelesfinte (cf. Fac. 1,16), a revenirii ior periodicela si sfintite minli si toate cele bune ale su- aceleagilocuri, prin care se succedzilele qi mai presusde noplile qi se masoaralunile qi anii, caredefiileteloi sunt pent;ubunAtatea bine: faptul de-afi inlelegatoare,de-aaveaca nesc* milcarile ciclice ale timpului qi ale le statomicescAi viaEaesenliala (fiinliala) insAli existenta celor din timp qi le nun-rard, nepieritoare,de-a fi calauzitoareprin ele ca le suslin.Dar ce ar spunecinevadespreinsagi bine, de-a putea fi inallate spre obdrgia raza soareluiin sine?Caci lumina ei estedin t46
DespreNumirile Dumnezeieqti bine gi ea este chipul bunatatii. De aceea binele se qi lauda cu numiri luminoase,care descoperaca in chipuri arhetipul. Caci precum bunatateadunmezeiriiceamai presusde toate'r'strabatede la cele mai inalte gi mai vechi fiingepina la cele din urmA qi estemai presusde toate,neajungdndnici cele mai de sus la inallimeaei, nici cele mai de jos netrecAndde cuprinsulei. qi lumineaza*pe toate catepot sa fie luminateqi le creeazalT+ $i le da vialA gi le suslineqi le desavirqe$te$i este mdsuracelor ce sunt $i veacul qi nunlarttl gi ordinea*qi cuprinsul;i cauza;i linta,la fel gi chipul aratatal bunitalii dumnezeiegti- care estesoareleacesta- estemare qi intreg luminos li pururealuminat. Revirsarea de multe feluri* a binelui in toate cele ce se pot impartaqi de el le lumineazape toate qi are lumina supraextinsa, cum intinde soarelela tot cosmosulvazut,in sus qi in jos, strAlucirilerazelor sale.$i dacA ceva nu se impartaqe$tede ele, aceastanu e din cauzaslabiciuniisauscurtimii raspdndirii luminii lui, ci a celor ce prin incapacitatea primirii nu se intind Ia impartagireade lumina. De fapt, razele trecAndprin altele le lumineaza pe toate cele capabile; $i nu e nimic din cele vazute la care sA nu ajungi marinreacovArqitoarea luminii soarelui.Dar ea contribuie qi la naqterea*qi devenireacorpurilor qi le migca spre viala qi le hraneqtegi le face sa creasca gi le desavdrqegteqi le curale$teqi le unegte. $i astfel, lumina lui este misura* qi numarul orelor, al zilelor gi al intregului timp al nostru. Caci ea este lumina* - deqi la inceputerafara forma - de ciue a vorbit Moise gi ea a rinduit prima treime a zilelor noastre (cf. Fac. 1,14).$i, precum bunAtateale inprotoarcetoatespresine qi esteadunAtoarea prie a celor impra$tiate,ca dumnezeirea incepitoare* gi unificatoaregi toatesedoresc ca - dupa ea ca incepatoare,ca sus[inatoare, linta, a$abineleeste(cum zice Scriptura)cel din care au luat toate existenla$i sunt. ca produseaie cauzeidesavArgite ;i in caretoate se men[in, pazite qi finute ca intr-un san atottiitor gi spre care se intorc toate, ca spre capitul propriu al fiecaruia.Dupa el sedoresc toate*, cele inlelegatoare$i rationalein mod cunoscAtor,cele simtuale in mod senzorial, cele lipsitede simlire prin miqcareinniscutd a dorinlei vitale, iar cele lipsite de viala qi
simplu existente,numai prin capacitatea?mpartasirii fiintiale. ' Porrivitac;leiaqiraliuni,chipul aratatgi lumina adunAqi intoarcespresine toatecele ce sunt,pecelece vad.pe celemi;cateqi lumrnate, pe ceieincalzite,adunindu-lesubrazeleei. De lceea qi soarelele line impreuna*pe toategi le adunioeceleimnrdstiateSi toatecelesensibile se dor6scdupa 61,fie .a sa vada,fie ca sA fie migcategi luminateqiincalziteSipestetot safie sustinute. $i nu spun dupa un cuvAnt din vechime* cd soarele,fiind qi creatoral intreguin mod propriulumeavizutd,ci lui, cAnr"ruieqte cd ('elenet'i:ute ale lui (Dumnezeu)se vdd de la :iditeu lunii. din fdpturi .fiittd cun-ost'ute. lui purere;i tlumne:eirct')(Rom. adicaveSnicu 1,20).
$s Dar acestea$n de teologiasimbolici. Dar acum trebuiesAliudam $i sa spunemnumele luminii spiritualea binelui, pentru cA binele se numelte lurninA spirituala (inteligibilA), e plinA pentru cA toata mintea supracereasca de lumina spirituala. $i toata ne$tiinla Si ratacireatrebrriealungatddin toate sufletele in careajungeqi tuturor trebuiesa li se transmitA sfdnta lumind gi ochii lor inlelegAtori trebuie cura[i1i* de ceaganeqtiinlei care ii invaluie; iar sufleteletrebuieridicate qi eliberate de marea povara a intunericului in care sunt inchise.IntAi trebuie sa li se transmiteo lumina moderata.Apoi, ca unora ce au gustat lun.rinagi o doresc mai mult, sA li se daruiascdgi mai mult gi sa lumineze cu prisosinfi, fiindcA au iubit mult* (cf. Luc. 7,47). $i pururea se vor intinde inainte,pe masurainillarii lorl76. $6 Deci toatA lumina buna se numeqtelumina spirituala, ca raza izvoretoare gi ca revArsarede lumina liqnitoare de sus, care lumineazadin plinatateaei toatamintea mai presusde lume* qi din jurul lumii qi innoiegte toate puterile lor in[elegdtoarer;i le cuprinde pe toate*,fiind aqezatamai presusde ele qi depAgindu-lepe toate prin faptul cii e mai presusde ele. $i simplu vorbind,toatAdomnia puterii luminitoare.ca una ce e lumina incepatoaregi mai presusde lumina, cuprinde
147
Despre Numirile Dumnezeiegti Caci din acestfrumos* le vine tuturor celor ce sunt existenla$i pcntrtlfrumos sunt toate armoniile qi prieteniile gi comuniunile intre toate qi toate; $i prin frumos s-au unlt toate. $i frumosul e inceputul tuturor sau cauza fAcatoarea tuturor. El le miqcape toate $i le suslineprin dragosteade frurnuseleproprie' $i e capatultuturor* !i cauzaiubita li finala (cdcitoatesefac pentrufrumos) 9i exemplarA, caci toate se definescconform lui. De aceea frumosul este acelagi cu binele, pentru ca toatese dorescdupd frumos qi bine prin toatd cauza.$i nu existaceva din cele ce suntcare sAnu se impArtiqeascdde frumos qi de bine. Ba, cuvAntulva indrazni sa spuna$i aceasta, $7 ca Siceeace nu este*participdla frumos gi la Acest bine e laudat de sfinlii cuvAntatori bine. Caci qi el va fi frumos Eibun cAndse va qi ca frumos*, gi ca frumusele,;i ca iubire, 9i laudain Dumnezeuprin inlaturareatuturorin mod mai presusde de fiinfi. Acest Unul bun ca iubit qi prin toate celelalte numiri dumnezeielti cuvenite frumosului, de frumuse[e 9i lrumos este in mod unilar cauzatuturor celor multe frumoaseqi bune.Din acestasunt ficitor gi plin de har. Iar frumosul qi frutoate existenlelefiinliale* ale celor ce sunt, musetea se pot distinge in cauza care Ie cuprinde in una pe toate. Caci acestea unirile, deosebirile,identitafle, diferenlele, asemAnarile,neasemanarile,cele comune distingAndu-lein toate existenleleca parc a f r u m . o s celor contrare, neamestecirile celor unite, t i c i p a t eq i p a r t i c i p a n t e s. . p u n e m proniile celor mai de sus,deosebirilecelor din este ceea ce participa la frumusele, iar aceleaSielemente,intoarcerile celor de mai frucauza frumuseleaeste participareala .sidurateletutrlrorcelor musetii tuturor celor frumoase.Iar frumo- ios,stdrilenemiscate p a z e s c p 6 e l e - i n s e l c .$ i i a r a g ic e l e i e s e s p u n e i s e f i i n l a p r e s u s d e sului mai comune tuturor in toate, in mod propriu frumuse[e,pentru frumuselea transmisade la fiecaruiagi acordurileqi prieteniileneconfunea tuturor ielor ce exista, fieciruia in mod date gi armoniile intregului, comparaliile propriu qi pentru cd e cauzabunei armonii 9i luminozitaf, ca o lumina ce transmitetuturor aflate in intreg, legaturile nedesfacuteale transmisiunile de frumusele facAtoare ale celor ce sunt, succesiunileneintrerupteale celor ce se desfa$oara,toate stArile* gi razelor ei izvorAtoareqi ca una ce atragela miqcarile minlilor, ale sufletelor,ale trupusinelT8(rcrl"oOv; de unde i se spuneqi frurilor. CAcie o staregi o miqcarein toate,ceea mos, Kdl,l,og) toate 9i le aduna pe toate in ce [ine pe fiecaredurabil mai presusde orice toate ca in.una qi aceeagi.Iar frumosul, ca stareEi milcare in raliuneasa 9i il migcain atotfrumosulqi suprafrumosulqi purureaexis- ml$careapropne.,'. tent qi acelagifrumos, nu devine, nici nu se pierde,nici nu creqte,nici nu se vc$tejeite, nici nu ia cevafrumosin altcevaurat.nici nu $a e o data, altldaE nu, nici nu e fali de ceva nu e acum, frumos, fala de altcevaurAt,nici $i se spune cA se miqci min$le dumiar acum nu, ca uneori fiind frumos, alteori nezeie$ti,unindu-sein mod circular* cu'ilunu, ca fiind unorafrumos, altoranefiind frumos. Ci acelaqie in sine cu sine, de acelaqi minArile firA inceput qi fAra sfArqit ale frumosului qi binelui; dar qi in mod direct (in unic chip*, fiind purureafrumos qi avind in linie dreptd),cdndies sprepurtareade grija a sine, mai inainte de tot frumosul, in mod superior, frumuselea izvordtoare. Cdci a celor mai de jos, indreptAndu-lepe toate in preexistatprin firea simpla qi suprafireascia mod direct (in linie dreaptA)qi in mod circular gi in spiralacdnd,purtAndde grija de celemai futurorcelor frumoase,toataliumuseleaqi tot frumosul in mod unitar in calitate de cauzit. de jos, rtunin fArasdiasadin elein identitatea
si aduni in sine,ca mai presusde ea qi inainte de ea,toateceleinlelegdtoare$i celeialionale Ei le leaga intr-una.Cici, precum neqtiinla dezbinA*pe cei rataciti,agaprezenlaluminii inteligibile (spirituale) aduna 9i une$te qi pe cei luminati gi-i intoarcede.la desiv6rqegte opiniile* multiple spre Cel cu adevaratexistenr (fipdg td 6vtrrlg tiv) qi-i aduni de la vederiie variate sau, mai bine zis, de la inchipuiri* la cunoqtinlacea una, adevaratA, curata ;i unitara, umplindu-i dc singura 5i u n i c al u m i n A /r/ .
148
Despre Numirile Dumnezeieqti ce exista e din frumos qi bine qi in frumos gi bine gi seintoarcesprefrumos qi bine.$i toate catesunt gi se fac sunt qi se fac pentrufrumos gi bine qi toateprivesc spreel ii sunt milcate $e spreel $i se suslinde el gi sunt din pricina lui gi pentruel; gi in el e tot inceputulca modelx Iar migcareasufletului* estecircularA,ca savirqitor,facator,formator,temeiulelemenintrarein sine insuqi de la cele din afaragi ca telorqi, simplu,tot inceputul,toatAsuslinerea adunareunitarAin ele insele a puterilor lui qi capatulfinal. $i, ca sa spunintr-un cuvdnt, in[elegAtoare,ca adunarece-i dAruie$tesu- toatecele ce sunt,suntdin frumos gi bine. $i, fletului, ca intr-un cerc, neratacirea,intortoatecele ce nu suntx suntin chip mai presus cAndu-lqi adundndu-lde la cele din alara, de fiinli in frumos gi bine. $i acestaeste intii in el insuqi,apoi ca pe unul ce a devenit inceputul tuturor qi mai presusde inceput gi unitar,unindu-l cu puterilece seunescin mod supradesavar{t.Cd din el Sipritt e/ qi in el gi unitar gi astfelconducAnduJsprefrumosul qi sDreel sunt toate, cum spunesfantul cuvnnt binele caree mai presusde toatecele ce sunt ( i l o m . I 1 , 3 6 ) . D e c i , t u t ; r o r l e e s t ed o r i t q i gi e unul qi acelaqigi farainceputqi fara sfArgit. iubit frumosul qi binele. $i pentru el qi din Iar in spirald* se migci sufletul, intrucAt pricina lui iubescqi cele mai mici pe cele mai une$tecunoltinlele dumnezeieqtiin mod proinalte* intoarsespreele gi stauin comuniune priu cu sine, nu in chip inlelegator qi unitar, cu celede aceeaqiconstitutiegi treapta;qi cele ci ralional qi desfaqurat,ca prin nigte lucriri mai inalte au purtarede grija pentrucele mai amestecater;i unitare. Iar in rnod direct (in mici qi ele se suslin pe ele; qi toate dorind linie dreaptA),cdnd neintrAnd in sine qi frumosul gi binele, fac Ai voiesc toatecAtele nemi$candu-seprintr-o inlelegere unitara fac Ai le voiesc. Dar Cuvdntul adevaratin(caci aceastaeste,cum am spus,in cerc), ci drAzneqtesa spunAqi aceasta,cA El insugi e miqcindu-se spre cele din jurul sau qi de la cauzatorultuturor pentrucovdrgireabundtalii celedin afara,seinalla ca de la niqtesimboale $i pe toate le iubeqte$i toate le face,toate le variatesi inmultite spre intuiliile simple gi desavnrgeqte, tclatele sustine,toatele intoarce t'rrri1"I80.' face spreSine qi estegi iubireadumnezeiascd, roditor binelebinelui pentrubine. Caci insAqi iubirea binefacdtoare*a celor ce exista, $10 preexismndin mod covar$itorin bine, nu I-a ' lAsatpe acestasaramdnaneroditorin sine,ci Deci cauzaacestortrei migciri ale tuturor l-a miqcatpe el la faptuireprin covar$ireacare gi a celor sensibile* gi cu mult inainte a per- le face* Detoaterbr. sistenlelor gi starilor qi temeiurilor, ca 9i sus[inetoareagi capatul final al lor este frumosul qi binele, care e mai presusde toatA $ll stareali miqcarea*.l)e aceea,toata starea*$i qi pentru el. qi qi el in el spre e din el milcarea cineva* ca vestim Dar si nu socoteascA Caci din el gi prin el e qi toatafiin[a qi viala gi a minlii qi a sufletului,micimile $i egalita[ile, nunrirea erosului contrar Scripturii. Cdci socotesccd este lucru nera[ionalgi strAmb mirimile, masurile, asemdnarilecelor ce sunt, armoniile, combinarile, intregimile, a nu fi atent la ingelesulscopului, ci la cuvinte. $i aceastanu estepropriu celor ce parlile; din el e totul unul qi mullime*, legaturile pArlilor, unirile tuturor par[ilor, voiesc sA inleleagi cele dumnezeie$ti,ci desdvdrgirileintregurilor, calitatea,canti- c e l o r c e p r i m e s c s u n e t e l e s i m p l e q i p e tatea, catimea, nesfir;itul, comparaliile, acesteale 1in la partea din afard a urechilor toatamarginea, netrecuteinlauntru qi nu voiesc sA gtie ce deosebirile,toatAnesfArqirea, toatedelinitiile*, treptele,depagirile,elemen- i n s e a m n Ac u t a r e c u v i n t $ i c u m t r e b u i e tele, formele, toatafiinla, toataputerea,toata l a m u r i t g i p r i n a l t e c u v i n t e c u a c e l a $ i lucrarea, toata deprinderea,toate simlirea, in[eles* qi mai revelatoare.Ei ramAnla litere toata raliunea, toata inlelegerea,toata atin- gi la semne neintelesegi la silabe gi vorbe necunoscutecare nu se deschid inlelegerii gerea,toatagdinta,toatdunirea.$i simplu, tot
lor, in aceastaidentitate a frumosului qi binelui ce se miqa nesfArqitunul in altul.
149
Despre Numirile Dumnezeiegti sufletului lor gi suni exterior la auzul lor, bombaniteDrinbuze.Ei suntca aceia('arenu pot vedeaca numarulpatruinseamnade doua ori doi sauca linia dreaptdpoate fi trasaprin mai multe linii drepte sau cA locul matern poatefi indicat prin locul patem sau cA orice altcevapoatefi indicatprin altemulte cuvinte care inseamnaacelagilucru. Trebuie qtiut*, potrivit drepteiraliuni, ca de litere, de silabe, de cuvinte,de propozilii gi cuvinte ne folosim pentru simturi gi ca atunci cind suflqtul se migca prin actele lui inlelegdtoarespre cele cugetate,sunt de prisos odatAcu simlurile gi cele simlite prin ele. La fel sunt de prisos qi puterile intelegatoare*,cind sufletul devenit in chip dumnezeiescse atinge intr-o unire prin de razelelunriniineapropiate nein!eleasa atingericarenu se folosescde ochi. Dar cAnd minteasesile$tesasemigteprin cele sensibile spreinlelegericontemplateintuite, celece ne vin prin simfuri ni se fac mai vddite*, cuvintele mai clare, cele vazute mai inlelese, ca atunci cand cele aritate prin simturi raman nelamurite.Atunci cele sensibilenu se vor putea infaliqa bine* minlii. Dar ca sd nu parem ca spunemacestea,schimbdndScripturile, sa le audi pe acesteacei ce cerceteaza (critica) numirea iubirii (eros); IubeSte-o (epd60ntt) pe ea Si te va pdstra pe tine. Imbraliseaz-ope ea Sicinste{te-ope ea, ca sd te imbrali;e:e (Pild. 4,6-8). $i toatecelelalte pe carele lauda Scriptura.
noi, ci gi Scripturile laudAerosul ca potrivit pentru Dumnezeu. Dar mullimile, nepricepind unitatea numelui dumnezeiesc de eros,s-aurostogolit,pe masuralor, la o folosire divizata $i trupeascaqi distinctiva a eros,ci idolul sau, lui, cum nu esteadevaratul mai bine zis, o cdderede la erosul adev6rat. Caci mullimea* nu poate pricepe unitatea erosului dumnezeiescli unic. De aceea, parAndmultora un nunle mai greu* de inleles, a fost folosit pentru inlelepciunea dumnezeiascispreinallareagi ridicarealor la cunoagtereadragosteiadevirate (erosului adevarat)qi spreeliberareade greutatea inlelegeriiei. Deci noi, cAndintilnim pe unii care cugetdin mod inferior, sa inlelegemin chip cinstit,lindndseamaqidecuvintul : Crici s-a intors* iubirea ta asupra mea mai minunatd decAtdragosrea(aydnlorv)femeilor (II Reg. 1,26).Pentruceice auddreptceledunrnezeieqti, sfin1iiautori al Scripturilor lblosesc*in acelagi inlelescuvintul iubire (agape)qi eros,potrivit revelaliilor dumnezeiegti.$i au aceeagiputere cu frumosul de unire qi legaregi de arnestecare* qi binele.Caci ele suntpentrufrumosx gi bine gi frumosul qi binele provin din ele qi 1in pe cele de aceea$itreaptain comunicarereciprocA,dar qi migcApe celedintAisprepurtarea de grija a celor de al doilea qi intarescpe cele de mai jos -prin intoarcerealor sprecele mai 6".u.1$2. $13
$12 Dar unora din sfinlii noqtri cuvantatorili s-apirut* ca numeleeros(dragoste)estemai p u [ i n d u m n e z e i e s cd e c d t c e l d e a g a p e (iubire). Aceqtia sd auda* cd scrie qi dumnezeiescullgnatie*: Erosul meu* (dragostea mea) s-a rdstignit. $i in introducerile anterioare* la Scriptrui vei afla pe carevaspun0nd despredumnezeiascaInlelepciune: M-am indrdgosritrlefi'umusegeaei (Intel. 8,2). Deci sa nu ne temem de numele dragostei(erosului), nici sa nu ne tulbure pe noi vreun cuvant indoielnic despreea. Mie imi pare ca Scripturile vAd un inleles comun in numele de iubire gi de eros, de aceeafolosescmai mult pentru cele dumnezeieqti*cuvAntul eros adevarat,din cauzaprejudecAliinecuvenitea unor astfel de oameni. Deoiuece nu numai
r50
Dar erosul dumnezeiesceste gi extatic*, nelasind pe cei indragostili si fie ai lor, ci ai celor de care sunt indrdgostili. $i iuatApe cele superioare,puflAtoarede grija penru cele inferioare,qi pe celede acelaqigrad suslinAndu-se unape alta,qipe celeinl'erioareintr-o illtoarcere dumnezeiascAspre cele dintAi. De aceea;i marelePavel, ajunsin posesiaerosuluidumnezeiescqi partaqde puterealui extatica,zicecu guraindunnezeila:Nu mtli rrdiesc'eu,ci Hristusn'die{tefn mine(Gal.2, 20).Zice aceastaca adevaratcuprinsde dragosteqi ca cel ce a ieqit din sine*,cum insu$izice,in Dumnezeugi ca cel ce nu mai faieqte viala lui, ci viala Celui iubit, ca foarteiubit. Dar putem indraznix sa spunem $i aceasta,ca $i cauzatorultuturor, prin erosulfrumos gi bun pentrutoli. pentru covar$ireabunAtAliiiubitoare (erotice),iese
Despre Numirile Dumnezeiegti afari din Sineprin purtirile de grija spretoate cele ce sunt qi oarecum atrasde bunatateaqi iubirea qi erosulsau.$i ieqit de sub toategi pestetoate,secoboaraspreceeace e in toate, neieqit din Sine in puterea lui extatica mai presusde fiinla. De aceeail numescpe El cei putemici in cele dumnezeiegtiqi rAvnitor*, ca bogat in erosul lui bun fala de cele ce sunt $i c a C e l c e s t i m u l e a z ar A v n a d o r i n l e i d e dragosteqi ca aratindu-sepe Sine rivnitor in ea facAndaceastaqi pe cele dorite rivnitoare fala de El, ca unelece sunt providenliatede El. $i atdtcel indragostitcit qi dragostea sunt in intregime ale dragosteiqi ale binelui. $i cele intemeiatede mai inainte in frumos gi bine exista Qi sunt facute pentru frumos qi binel83.
sfintit al nostru ?n cuvAntul nostru despre " a o ,ta s .
$1s Din imneledragostei(erosului) ale preasfdntuluiIerotei Erosul*, fie ci-i zicem dumnezeiesc, fie ingeresc, fie mintal, fie sufletesc,fie fizic, sa-l inlelegemca pe o putereunificatoare qi inarticulatoare,care miqcacele superioare spre purtarea de grija a celor inferioare, iar pe cele de acela;i fel spre reciprocitatein comuniune qi la urmA pe cele inferioare spre inSgarcerela cele mai i n a l t eq i m a i i n a i n t a t e l
$14 Dar ce voiesc in general* vorbitorii despreDumnezeucind il numesco dataeros gi iubire, alta data indragit (prin eros) gi iubit*. Numirile dintii il arata caLrzatorqi producdtorqi nascator;iar cele de al doilea il aratapeEl insugi. $i prin primele e mifcat*, prin cele de al doilea miqcA.Aceastaarataca El insugie miqcitor al saugi prin Sine.Astfel il numescpe El iubit gi vrednic de iubit, ca frumos gi bun. Iar eros li iubire il numescca fiind putere mi$catoare gi in acelagi timp inAllatoare spre Sine, ca fiind singurul EI insugi qi prin Sine frumos gi bun qi ca liind aratareasa prin Sine. $i ca fiind lucrarea b u n a a u n i r i i c u S i n e r i d i c a t ap e s t et o a t A * u n i r e a5 i m i g c a r e ai n d r a g l t a( a e r o s u l u i ) * , s i m p l a , d e s i n e m i g c A t o a r e ,d e s i n e l u cratoare, preexistenta binelui, izvoritoarea bunatalii in cele ce sunt qi intorcAndu-leiaragi spre bine. In aceasta s e a r a t Ac u d e o s e b i r ee r o s u l d u m n e z e i e s c nesfArqit in sine qi fara inceput pentru bine, din bine qi in bine qi spre bine, miqcAndu-se i n s i n e ,i n i n v i l u i r e p r o p r i e , fara abaterein aceeaqicalitate qi proiectAndu-sepururea, dar ramdn0nd qi restab i l i n d u - s el a f e l l d a . Acestea le-a spus $i vestitul nostru s 6 v A r q i t o ra l c e l o r s f i n t e i n c h i p d u m n e z e i e s c ,i n i m n e l e d r a g o s t e i ( d u m n e z e i e ; t i ) ,c a s a n u g i n d i m c e e a c e e necuvenitqi ca sa-l avem ca pe un cap
$16 Din aceleagiimne de dragosteale aceluiagi Deoarece am dat ordinea multelor treote ale dragostei(care purced) dintr-una*, vom spunein celeurmatoarecaresuntcunostintele gi puterile felurilor dragostei(erosurilor)din lume gi mai presusde lume, pe carele intrec, dupA scopul ratiunii, treptele gi ordinele dragostei inlelegAtoareqi inteligibile, mai presusde care se afla erosurilede sine intelig i b i l e q i d u m n e z e i e g t ia l e f r u m u s e t i l o r adevarate,care au fost cAntatecu dreptatede noi. Rezumandacumiardgitoatein erosulcel unul qi concentrat,vom prezentape tatAltuturor; qi stringind din cele multe, intAi vom aduna douA feluri ale dragostei,peste care stapAnegte c a u z a a n t i c i p a t an e s u p u s a relaliei*, a dragosteiintregi de dincolo de toate, spre care tinde in armonie cu fiecare dintre existenfeerosulintreg din toate*. $17 Ale aceluiasi,din aceleaqiimne ale drugostei AdunAndu-leiarar;ipe aceleagiin una, si spunemcA esteo unica puteresimpla carese l5l
Despre Numirile Dumnezeieqti bine. toate cele ce le fac' le fac pentru ci par b u n e .D e f a p t s c o p u lc e l o rc e s u n t * a r e c a i n c e p u t \ s it i n r Ab i n e l e ( c a c i n i m i c n u f a c e c e e a c e i a c e e d n d i n d u - s el a f i r e a r a u l u i ) ' Dar atunci cuir e riul in cele ce sunt, sau este nesocotinddorinla cea buna? $i daci toate cele ce existi* sunt din bine 9i binele e dincolo de cele ce sunt - in bine Si ceea ce nu este,este.Iar raul nu estenici existent' $18 Iar dacanu este,nu e cu totul rAu,nici neexistent in sensde depdgire.Cici ceeace nu estep-este tot nu e nimic, dacanu se spunecA e in bine Si. dacdcineva ar intreba: daci tuturor le este drag gi dorit qi iubit frumosul 9i binele ca suprafiinla.Deci binele va [i supraintepe acesta*9i rivneqte :a l: ll meiat cu mult inainte ;i de ceea ce exista (caci il d-oiegte el, cum am spus,fi ceeace nu este;ll-el este simplu 5i de ceeace nu exista.Iar riul nu e ceeace da foima gi celor firA formA qi in el se nici'in clle ce sunt,nici in ce[ece nu sunt,ci zicesi estein chip mai presusde fiinla;i ceea e mai departede bine qi mai striln $i mai fari ce n; este),cum nu doreltefrumosulqi binele fiinqa decdtchiar ceeace nu este.De unde e - si multimeademonicAce e alipitade matene deci raul*. va intreba cineva. CAci dacAnu sia cazutdin identitateaingerescaa dorinlei este raul, virtutea $i rautatea(pacatul) sunt iinelui gi se face cauzdatuturorrelelorei $i acelasi lucru, ca un tot in tot $i ca o parte DoFi;ita pa4ii. Sau nici ceeace se lupta cu ale altora,c0te zicem cA s-auinrait'?$i cum ui.tut.u nu e rau. Dar infrdnarea qi neinneamul demonilor*, produs de bine, nu bun fdcut cum, Sau binelui'? chipul frinarea sunt contrare qi la lel dreptatea9i in ramane Si nu vorbescnumai de drept 9i de catrebine,hu estein chipul binelui*'?$i ce nedreptatea. ce-este general in gi de infrAnatqi de neinfrlnat, ci 9i rau'l face nedrept de ce-l ceea este $i raul?Si din ce inceputa luatextstenta;l tn ce d e d i s t a n t ac u m u l t a n t e r l o a r ar n s u l l e t ' estedin celece sunt?$i cum a voit Cel bunx inainte de a se arAtain alari, intre virtute $i sA-lproducdpe el? $i cum voind aceasta,a contrariul, deci intre virtuli gi pacate 9i de Dutui?Si dacardul e din altacauza'caree acea opozitia patimilor fala de ratiune*. $i din aiestea tiebuie si admitem in bine un rau Itta .uuta a celor ce sunt afardde bine? $i cum, existand qi pronia, exista raul, sau s-a contrarbinelui. Dar nu e binele contrar sieqi, facutin seneral,iau nu e desfiinpt?$i cum ci sunt ca dintr-un unic principiu li nascute doresteciva din celece suntraul,deosebitde dintr-o cauzaunica ii ca atare se bucura de comuniuneqi unitate9i prietenie. $i nici binebinei le mai mic nu e contrarcelul mar mare' uacl nici cildura sau raceala mai mica nu sunl $19 contrarecelor mai mari. Deci riul estein cele ce sunt Si este existent,dar se 9i opune qi e Acestea le va spune poate nedumeriE o contrar binelui. $i deqi e o coruperea celor D r e t i n s ar a t i u n e . D a r i i v o m c e r e e r s a existente*, aceastanu scoateraul din existriveasca la adevarullucrurilor qi vom intentA.ci se socoteste si el ca esteqi e nascator drazni si sDunemintAi aceasta.Raul nu este al celor ce sunt.Slu oarenu devine de multe din bine*. $i dacae din bine, nu esterdu' Cici ori* coruplia produsi de el' o facerea ceva? nici raceali nu estedin foc, nici binelui nu-i Astfel riril-contribuie* la intregireatotului gi aDartinesa nu producacele bune. $i dacA este ceea ce face ca intregul sd nu fie t6atecelece existasuntdin bine (cacie firea desavdrqitdin pricina luir87. bineluisa aducAla existenla$i samantuias.cA iar a raului sAstrice$i sadestrame),ntmrc dln celeexistentenu e din rau. $i nici raul insu;i $20 nu e Drinel, chiardacdexistAin cevaraul' )I daca'eaqa,riul nu estecu totul rau, ci areceva Dar ra[iunea adevArati va rAspunde la din bine, qi de aceeaeste in parte -rau'Caci aceasta:ciraul ca rau* nu e nici o fiinld sau daci cele ce sunt se dorescdupa frumos qi
misci de la sine spre o anumita imbinare unitari, de la Bineie insuqi pdna.la ultima dintre existente,$i de la aceastarara$l pnn toate sDreBinele din ea insiqi 9i prin ea insiqi intoridndu-se circular spre ea insaqi' (in cerc) neincetat,identici desfAqurAndu-se cu ea insa$i.
t52
DesPre Numirile Dumnezeiegti cevapropriu fAcut,ci ceeaae face el e numai sa delbiire $i sa corupi subzistenlacelor ce sunt.Iar de zice cinevacA el estenascitorql prin coruperealui dA altuia naqtere,trebuie ia-i raspundemctl adevarulca nu cgruperea da naqtere,ci, intrucat e corupere,raul.corupe s i i n r a i e s t en u m a i , i a r n a l t e r e ai l l l l n l a s c p r o d u cn u m a id i n p r i c i n ab i n e l u i ;r a u lp r i ne l este corupere, dar daca este nascator' este datoriti binelui. $i intrucAte rau, nu e nlcl existenta, nici fatator de existenla. Dar. qi existeniae pentrubine qi binele.exislind' ^e facatoral celor bune. Mai bine zist nu va ll nici acelaqilucru prin aceea;i(cale)Si bine Ei rAu,nici nu va li in putereaaceluia$i9i corgperea;i facereaca aceeagi'Nici nu e raul.in sineDuterede sinesaustrlcatlunede slne.nlcl existent.nici bir-re,nici nascator,nici facAtor al celor existentegi bunel88. Dar binele,in celein careva fi deplin,face cele depline qi neamestecate;i in intregime bune*. Iar cele ce se impartigesc de el mai pu[in. sunt qi bune qi nedepline'penlru.lipsa aflatAin bine.$i pestetot raul nu e nlcl bun' nici ficator de bine. Ci cel ce e mai mult sau mai pqin apropiatde bine, v1 fi 9j el bun in m o d c o r e i p u n z a t o r .F i i n d c a b u n a t a t e a desivirgitadifuzataprin toatcnu ajungenumai pina la t'iinteleaiotbunedh jurul ei, ci se intindeoini la cele din urma*, afldndu-sein unelein intregime,iar in altelein mod redus, iar in altele in modul cel mai de pe urmA' Drecumpoate fiecaredintre existenlesa se de ea.S'iuneleseimparagesccu impirtas'escA ahele se lipsescnlai mult sau bine. de totul mai putin de el, iar alteleau o participarcmal slabiia"labinc si in altele binele e prezent* Drintr-o ultinra trasAtura.Caci daca n-ar fi Drezentbinelein fiecarepe masuralui' celc atotdumnezeieltiSi atotvechis-ar atla' prin pe treaptadin urmi. Dar cum neimpArtaqire, -cu putinla ca loate sa se impaila$easca ar fi intr-un singur chip de bine, odata ce nu sunt toate la fel de capabile de impdrta$ireain'treaga'/ Dar mirimea puterii coverqitoare,a binelui esteaceasta,ca le intareqte$i pe cele lipsite de el 5i insaqilipsa lui* poateprrml intreagadeel. $i dacatrebuiesa impartar;irea cel miti cutezAtor. ;i celece sDunem-adevirul sLluptacu el* seimpartalescdeel din puterea lui. Mai bine zis. ca sa spun pe scurt' toate intrucAtsunL,suntbuneqi strntdin existenlele,
bine; dar intrucAt au o lipsa in bine, nu sunt nici bune,nici existente.Astfel in cazulunor insusiri.cum ar f i caldurasaurAceala'mtllte ciin existenlepot fi incirlzite dar pot exista qi tiind lipsitede caldura;9i multeexistentepot fi lipsiie de viagaqi de rninte. $i Dumnezett fiind ridicat din fiinta existain mod mai presus de fiinla. $i simplu, in toate celelalte' i n c e t i n d s a u n e a f l A n d u - s ed e l o c v r e o insu5ire,existenlelestrnt.sipot subzista.Dar cel liosit de binein tot felul* n-a fost.nici nu este, nici nu va fi, nici nu poate fi nicaieri, nicidecum.De pilda, cel neinfrdnat,deqis-a lipsit de bine prin pofta neralionali,in aceasta nici nu este,nici nu pofteqtecelece sunt*,dar s e i m p A r t A q e q t et o t u q i d e b i n e . p r i n t r - o trAsaturaobicura a unirii gi iubirii. Dar 9i mdniaparticipala bine,prin faptul ca senliqcd gi doreite saindrepte pe cele ce par rle ;i si fe intoirca spre ceeace pare bun*. $i insuqi cel ce poftegteviata cea mai rea, ca unul ce doregtepestetot viala, carelui ii pare,in^plus, cea mai buna, chiar prin faptul ca pofteqte viala qi tinde sprevia[aparutalui ca ceamai buna, participAla bine. Si dacadesfiintezicu totul binele,nu va fi nici'fiinla, nici viagi, nici dorinfd, nici mi$care,nici altceuanimic. Deci 9i a se face ceianu estepropriu pute{i raului,ci e semnul D r e z e n l e iu n u i ' b i n e m a i m i c . i n t r u c i t q i boala* esteo lipsi in rinduiala.nu a intregii (rAnduieli).Cici daca s-ar produceaceastil' nici boala ntt va subzista.Dar boala ramane si este.avandca fiinla o rAnduialAmicloratA ii subzistAndin ea. Caci ceeace-i lipsit cu iotul* de bine,nici nu exista,nici nu e in cele in cele ce sunt, ce sunt.Dar stareaamestecata Dentru binele din ele, este prin aceastaqi bxistenlain cele existente,intrucat participa la bine. Mai bine zis, toate existenlelesunt mai mult sau mai pulin in masura in care participala hine.Raul prin sinenici nu cste, i-ticinu va fi nicAieri,nicidectrm.Iar ceeace in parteeste,in partenu este,intrucat a cAzut airi Cet ce estepururea,nu este,dar intrucit Darticipala a ti, prin acestaeste Ei in el 'rtipanigt. qi se salveazaalatexistenla.cat li neexistenla. $i raul carea cazutcu totul din bine, nu va fi bun nici in celece suntmai mult, nici in ceiece sunt mai pufin. Ceeace e in partebun, iar in parte nu e bun, se lupta.cu vreun bine oarecire. dar nu cu binele intreg' Caci e
153
Despre Numirile Dumnezeiegti sustinutqi el de participareala bine gi binele face si liinlezex gi lipsa lui prin participarea la el*. Caciplecdndbinelecu totul,nu va mai fi in generalceva bun, nici ceva amestecat, nici rau prin sine.Caci dacaraul esteun bine nedeplin, prin absenladeplinA a binelui, va lipsi gi binele nedeplinqi cel deplin. $i atunci este qi se vede raul, cind e contrar celor* in careeste, iar de cele bune estedespArlit.Caci este cu neputinF ca acelea$isA se lupte cu aceleasiin toate.Deci rdul nu esteexistent.
Caci El sau nu e bun sau face binele gi aduce la existenlacele bune. $i nu e odata aEa,iar altadatanu e a$a.Caci prin aceastaar dovedi schimbare qi prefacere.Cel atotdumnezeiesc e cauzatuturor din jurul lui iar daca in Durnnezeu binele* esteinsagihinla gi totugiDumnezeuseschimbadin bunitate, (ar insemnacd) uneorieste,alteodnu este.lar dacaare binele prin participare,il va aveade la altul gi uneori il va avea.alteori nu-l va avea.Deci nu e din Dumnezeuraul, nici nu e in Dumnezeu,nici in mod simplu*, nici pentru un timp*18e.
$21 Dar riul nu estenici in cele ce exisa. Caci dacatoateceleexistentesuntdin bine gi toate cuprindbinele,saunlt esteraul in celece sunt sauva fi in bine. Dar in bine nu va fi (cum nu e nici racealain foc), nici nu poate face riu prin ceeace face sd fie binele.Dar dacAva fi, cum va fi rAul in bine? Caci de estedin el, va fi absurdqi cu neputinga*.Cici nu poate, cum spune adevArulScripturilor, pomul bun sd facd rodw i rele (Mat. 7,18). Nici invers. Iar dacanu e din el (din bine) e vadit cd e din alt principiu gi cauzd. In acestcaz sau raul va fi din bine sau binele va fi din riu. Iar dacA nu se poate aceasta,atAt binele cdt gi raul sunt din alt principiu qi cauzi. Caci nici o dualitate*nu e o obarlie.Dar monada(unitatea)esteun principiu (un inceput) al dualitafii. $i totuqi e absurdca dintr-unul gi acelaqisd fie qi saiasa douAlucruri cu totul contrare*gi principiul si nu fie simplu qi unitar, ci impa4it ;i indoit qi contrar siegiqi deosebitin sine. Dar nu e cu pudnlA sa fie doua* principii (inceputuri) contrareale existenfelorqi acesteauna in alta gi lupt6ndu-sein toate.Caci dacaar fi aqa,ar fi gi Dumnezeunu fArdsuparareqi nu lipsit de greutafi*,caci ar fi cevaqi in El care-ltulbura. Apoi toate ar fi fira rinduiala qi lupt0ndu-se intre ele. Dar Dumnezeu transmite tuturor existenleloriubirea gi binele gi pacealiLuntricA qi e lAudatde sfinlii autori ai Scripturii ca dAtAtorde daruri. De aceeacele bune sunt toateiubite (prietene)*gi armonioasegi fiice ale unei unice viegigi indreptatespreun unic gi-gi bine 9i iubitoareintre ele gi asemanatoare vorbescintre ele. Deci nu e rdul in Dumnezeu gi riul nu e dumnezeiesc.Dar nici nu e raul din Dumnezeu. 154
s22 Dar r.lul nu e nici in ingeri*. Cici daci bunatatea dumnezeiasci*, ingerulbun veste$te fiind prin participarein gradul al doileaceeace e in gradul intdi in calitate de cauza- ceeace veste$teel estechip al lui Dumnezeux,aratare a luminii nevazuE,oglinda clara, stravezie, careprimeqte neslabit a, neprihanita,nepatata, (de sepoatesplrne)intreagafrumuselea formei dumnezeiegtia binelui; ingerii raspindescluminos gi nezunestecatprin ei (precum sunt) bunitatea tacerii nevazute.Deci nu e nici in ingeri r5ul, dar sunt rai prin pedepsirea*celor ln acestsensgi cei ce corecteaza ce pacatuiesc. pe cei ce gre;escsuntrai gi preogiicareopre\c pe cei intinali de la tainele dumnezeiegti*. Totuginici pedeapsa*nu c rea,ci cceace se nici oprirea meriface vrednic de pedeapsA, tata de la cele sfinte,ci faptul de-a se fi facut necuratgi nesfAntqi incapabil de cele neprihanite. ' $23 Dar nici demonii* nu sunt orin fire rdi. Caci daca ar fi rai prin fire, n-ar fi nici de la Cel bun, nici in cele ce exista,nici nu s-ar fi schimbatdin buni, o datdce-ar fi prin fire gi pururearai. Apoi suntrai lor ingile saualtora? Daca lor ingile, se distrug gi pe ei; iar daca altora,cum distrug sauce distrug?Fiinga,sau puterea,sau lucrarea?DacA fiinla, mai intAi nu fac aceastacontrarfirii! Cdci nu distrugpe cele nestricacioaseprin fire, ci pe cele ce primesc stricaciunea.Apoi nici aceastanu e rau tuturor*, sau cu totul. Dar nici nu se strica* ceva din cele ce sunt intrucat sunt fiinla ;i fire, ci prin lipsirea* lor de rdnduiala
Despre Numirile Dumnezeieqti cea dupA fire, raliunea armoniei 9i simetriei slabegte,neputandramanela fel. Iar slabirea nu e totala, caci daca ar fi totald, ar desfiin1a qi actul stricarii qi suportul ei qi o astfel de stricare ar fi gi o stricare (desfiintare) a ei. Deci nici acestfapt nu e rau, ci bine cu lipsA*. Caci ceeace e cu totul nepartaqla bine, nu se afla nici in cele ce existd. Acelaqi lucru se poate spune 9i desprestricareaputerii sau a lucrarii. Apoi cum sunt rai demonii fAcu{i de Dumnezeu*'l Caci binele produce9i da existenla celor bune. Totugi se numesc rit, va sDunecineva. Dar nu intrucdt sunt, caci sunt din bine gi au primit tiingabund* ci intrucat nu sunt (cum spune Scriptura)x, fiindca au slabit gi nu au pdzit (legaturacu')obdrSialor. Deci spune.in ce sunt demonii rAi, dacanu in incetarea deprinderii celor bune, dumnezeie$ti*?Altfel, dacademonii suntprin fire rai. sunt pururearAi. Dar raul e nestatomic. Deci daci sunt pururea* la t'el, nu sunt rai. Cdci a fi purureala felx e propriu binelui. Iar de nu sunt pururearai, nu sunt prin lire rAi, ci din lipsa bunatatiloringerer;ti.$i nu sunt cu totul nepartaqide bine, prin care qi sunt qi vie[uiesc qi cugeta ;i este peste tot in ei o mi$care a dorinlei. Iar rii se zic ca sunt* pentru ca slabescin lucrareacea dupa fire. Deci raul estein ei o abatereqi o iegire din cele ce sunt ale lor* 9i o nereu;ita qi o nedeplinatate gi o neputinla qi o slabiciune qi o nestatornicie qi o cAdere din puterea ce in ei. Altfel, ce esteraul salveazadesavArgirea in demoni? Mdnia neralionala, pofta fard minte, inchipuirea avantata*. Dar acestea*, chiar daca sunt in demoni, nu sunt cu totul, nici in toate,nici eleprin eleinselerele*' Cici cu alte animale acesteanu au o relalie*, ci pentruanimal raul estqpieire qi corupere'-Dar aceastarelalie salveazAgi face sAexiste firea Decare animalul o are. Nu estedeci rau neamul diavolesc,prin ceeace estedupi fire, ci Drin ceea ce ntl estex. Si nu s-a schimbat bineleruturordat lor, ci ei au cazutdin binele intreg ce li s-a dat. $i nu spunem* ci s-au schimbatdarurileingeregtidatelor, ci acestea sunt in ei intregi qi deplin vdzule,chiar daca ei nu le vad, intrucat li s-austrimbat puterile vAzitoareale binelui. Deci ceeace sunt,sunt qi din bine gi buni qi dorescfrumosul qi binele' adicaa fi, a vielui,qi dorinlade-ain[elegecele existente. $i se zic rii* prin lipsire, prin
abatereqi prin caderede la bunurile cuvenite lor. $i sunt rdi, intrucdt nu sunt. CAci dorind ceeace nu este*,dorescriull')0.
s24 Dar oareva spunecinevaca sufletelesunt rele? Dar fiindcd traiesc din providenlA 9i nu Dentrurnentuireinrpreundcu releleaceasla L un rau.ci e bine ii in Uine.carefaceli raul un bine.Iar de zicemca sufleteleseinriiesc*, prin ce seinraiesc,dacanu in lipsa deprind-erilor qi lucrArilor bune Ei prin nereuqireafacerii binelui qi prin ciderea din el pentru slAbireaproprie?Citci spunemca qi aerul din jurul nostru s-a intunecatdin insuficiengaqi absentaluminii. Dar lumina insdqi este pururea luminA gi lumineazAintunericul. Deci nu e nici in demoni, nici in noi raul, ca o existenlareax. ci ca lipsa*^gi absenli a deplinatAtiibunurilorproprii",'.
$2s 'raul.Dar nici in animalele*nerationalenu este Caci daca inlituri* iugimeagi pofta qi celelaltecate se zic, dar nu sunt simplu prin firea lor rele, ele nu mai sunt. Leul pierzind forla qi superioritatea,nu va mai fi leu. CAinele carese face apropiattuturor.nu va mai fi cdine,dacanu arepomirea de-apivi qi de-a se line pe lAngacel ce-i este stApan9i de .a aluneaceeace e strain.Deci nestricareafirii nu Jun riu, ci e rea stricareafirii qi lipsa deprinderilor,lucrdrilor gi puterilor naturale. $i daca toate cele ce sunt in timp au de-nu va fi plinatateaprin facere,nedeplinatatea cu totul in toata firea. $26 Dar nici in materie* nu e raul. Cici dacdin fireapeneralA(universala)*sunttoate*ratiunile natu;le. nu e nimic contrar ei. Ci in ltecareva fi pe de o parteceeaceepotrivit firii. pe de alta ceeace nu e Dotrivit ei. Dar fiecaruiaii este propriualtcevi dupAfire 5i altcevacontrarfirii. iar'riul contrariirii e lipsacelor ale llrii. Deci nu e rea flrea, ci raul firii este acela de-a nu implini celeale hrii proprii.
155
DesPre Numirile Dumnezeiegti 827 Dar nici in trupuri* nu e rAul. Caci urAleniagi boala sunt o lipsa a chipului 9i o absentaa rinduielii. Iar aceastanu e cu totill rdu, ci o frumuselemai micA. Caci daca s-ar pierdetoatafrumuse[ea9i chipul qi rdndyiala' va disparegi trupul insugi.Iar ca trupul nu.e nici el cauzarauta[iisufletu]ui*,e vadit din putinla rdutalii de-a fi* $i fAr| trup, .ca.in demoni. Caci acestaesteraul gi din minli 9i din sufletegi din trupuri*,slibircn 5i-cuderea propriilorbunAtili'"-. din deprinderea $28
$2e Dar nu spunem nici ci lipsa lupta prin puterea* ei cu binele. Caci lipsa totala e cu iotul neputincioasa.Iar lipsa pa4ialA,nu prin faptul ca e lipsa are puterea,ci intrucAtnu e lipsi totald*. Caci numai lipsa par[ialA a binelui e r4ul. $i dispzudndaceasta,disparegi naturaraului. $30 Vorbind pe scurt, binele e din cauzacea una* $i integralAiar rAul din lipsLrrimulte qi pa4iale. Dumnezeucunoalterdul* ca bine 9i la El cauzele*relelor sunt puteri binefAcatoare.Iar dacarAul esteetem* $i creator gi areputereqi esteqi lucreazi, de unde le are acestea?Din bine? Sau binele le are din riu? Sau amAndouadin alte cauze'l Tot ce este dupAfire* se na$tedintr-o cauzadefinita.Iar dacaraul e fara cauzaqi nedefinit,nu e dupi fire. CAcinu estein fire ceeace e contrarfirii, nici raliunea unei randuieli in ceea ce nu e rdndLrida. Asadar sufletul e cauza riului, precum focul a caldurii?$i pe toatede careseapropie, le unrple de rdutate?Sau firea sufletului e buna, iar prin lucrari este cand intr-un fel, cdndin altul?Dacae rea insaqiexistentalui prin fire*, de unde are existenta?Oare din cauza buna creatoarea tuturor existenlelor? Dar dacae din aceasta,cum e rea prin fiinla? Caci toate rodurile ei sunt bune. Iar dacd e prin lucrAri*. nu e nici raul neschimbat.CAci iltfel, de undesunt virtu[ile dacanu se face qi el (sufletul) asemeneabinelui? Deci raul e o lipsa.El e o slabiciuneqi o lipsaa bineluilea.
Dar nu e adevaratanici mult afirmata declaralie:Raul e in materie,intrucdt e materie. Caci gi aceastaface parte fiinlialA din lume, din frumuselea gi chipul ei. Iar daca materia e in afara acestora,fiind prin ea farA calitate:;i fiua lbrma, cum faceea ceva,cand nu are prin ea nici putereade-a patimi (suporta)*?Si astfel,cum e materiaun rau'lCaci dacanu e-nicaieri.nicidecunl,ntl e nici bulla. nici rea. Sau de estein vreun fel, iar cele ce sunt,toate sunt din bine, va fi 9i ea din bine; atunci e sau binele facator al raului sau riul bun, ca fiind din bine, sau gi binele rau, ca fiind din rau. Sau vor fi doua principii' 9i ambele dependentede un alt vArf. Iar daca spun cA Inateria e necesaraspre implinirea lumii intregi, cum e materia un rau? Caci altcevae raul ;i altcevanecesarul. $i cum Cel bun poateaducecevala existeniadin rau?Sau curne rAul necesarbinelui? Caci rAul fuge de naturabinelui. $i cum naqteEi prime$temateria natura.daca e rea? CAcirdul, intrucAte rau*, nu nagteqi nu hrane$tesau nu face, in $31 general,$i nu pAstreazA nimic. Iar daca ar Ipune ca iaul nu produceraulaleain suflt-te' Cauzacelor bune esteuna. Iar dacAraul ci numai le atragespreea, cum va fi aceasta Caci mulli dintre oamenicautaspre este contrar binelui*, cauzele raultli sunt adevArat'? multe ;i anumenu raliunile $i puterile* sunt bine. qi slabiciu$i apoi, cum gi de unde i-a venit materiei facatoareale relelor, ci neputinla sAatragasprerau? Deci nu din materievine n e a q i a m e s t e c a r e an e s i m e t r i c a a c e l o r raul in suflete,ci dinlr-o mi$careneregulata n e a s e m A n a t o a r eR. e l e l e n u s u n t n i c i cu sine, ci f5.ra li gre$ita.lar de spununii ca aceasta.provinc nemiicate, nici mereu egale in altele, sfdrgitqi fara hotar !i patrunzatoare din materieqi ca materiae nestatomicadar e carear fi qi ele fira sfir;it. Dar gi inceputul gi necesaracelor ce nu se pot intemeia pe ei cum e raul neccsar,saunece- sfArqitul(1inta)tuturor relelor* este binele. ingiqi.sa.spuna Caci pentru bine* sunt toate, gi cele bune gi sarulrdurYr? 156
Despre Numirile Dumnezeiegti cele contrare.De fapt qi pe acesteale facem dorind binele (cici nimeni nu face ceea ce facerinzinclsprerau). De aceeararrlnici nu are substantaiipostas),ci ceva alaturatsubstanleilipostasului)gi se lacepentrubine,nu D e n t r us l n e ' ' . $32 Existen[a raului trebuie cugetataca a c c i d e n t5 i p e n t r u a l t c e v aq i n u d i n t r - u n inceput (piincipiu) propritr.CAnd se a un' f a c ec e v a .e d r e p t s A s e s o c o l e a s c D Dentruca se face pentru bine. dar in iealitate nu e drepi* sa socotim bine c e e a c e n u e b i n e c u a d e v A r a t .S - aa r i t a t c a a l t c e v a e c e e a c e s e a ; t e a p t a( s a u s e doregte)Eialtcevacecace se face.Aqadarraul e contrar scopului, contrar firii, contrar cauzei. contra; principiului (inceputului)' conlrar lintei, contrar nonllel, contrar volrll' Raule lipsi*, contrariubstanlei(ipostasului). i n s u f i c i e n l a -s l a b i c i u n e .n e s i m e t r i e , g r e l e a l a * ,l i p s A d e s c o p . n e d e p l i n A t a t ee: neintemeiat,necauzat'nedellnlt. neroclltor' neeficient, neproducator, fara fiinla, fira sfArqit,intunecat'nereguneasemanator, lat; qi insur;i ceea ce nu e nrmlc nrcalen nicidecum.Cum poatefi pestetot ceva rau, cu binele?Cici ceeace e cu fara amestecarea totul nepartagde bine, nici nu este.nici nu Doatefi beva.-Cacidacabineleeste9i existent si voitor si putemic qi eficient,cum va putea ii ."ua contrarbinelui.lipsit qi de fiinla 9i de vointa gi de putereqi de lucrare?Nu toatesunt $turbr* gi iotal aceleaqi,in aceleaqilel de rele.Rauidemonului estesa fie contrarminlii bune; al sufletului, contrar raliunii; al trupului, contrarnaturiile6.
s3 3 Cum suntpestetot relele*, odatace existi Providenla?RAul nu existalca rau, nici ca existent nici in cele existente.$i nimic din celece sunt.nu estein afaraProvidentei.Caci nu esteraul existent,neamestecatcu binele: si dacanu e nimic din celece suntcaresi nu participela bine, iar raul e lipsa binelui, iar itici una din existenlenu e lipsitacu totul de bine. in toate cele ce existA esteProvidenla dumnezeiascaqi nimic din cele ce sunt nu e
in afara Providen[ei. Dar Providenta s9 folosestepotrivitbineluiEide sefac uniix rAi' sore folosul lor, sau al altora.sau propriu*' sau comun gi poarta grija de fiecaredin cele ce sunt potrivite lui. De acecantl pnmlm a multora'care spunca noi iudecata'de5artA ne tolosimde Providenln*larasAvren]* spre a aiungela virtute.Caci nu e propriu Providentei-sAstrice firea. De aceeaProviden[a caresalveazafirea fiecaruia,le poartade grija celorce semiqcade sinexca unorace semi$cA liberi gi are grija de toli qi dc fiecare.in To9 propriu, dupd cum firea celor provlclcnuall bnti',.it. bunatdlileproniatoareale proniei intreei si de tot felul' daruite fiecaruiape iuiluT. masu"ra $34 Deci nu e existentrdul, nici nu e in cele ce exista.Caci nu e nicaieri rdul ca rau' $i nu e propriu raului a se face prin putereci D r i n i l a b i c i u n e .$ i d e m o n i i ,i n t r u c i t s u n t , suntdin bine si in bine.Iar rAulin ei este din cAdereadin cele bune care le sunt proorii si schimbarea*lor este slabiciuneain i d " n t i t u t " u q i d e P r i n d e r e al o r , i n desAvirgireade chip ingeresccuvenita.lor' Si dorescbinele, intrucat dorescsa existe, ia vieguiascagi sa in(eleaga.$i.intrucdt-nu d o r e s i b i n e l e , d o r e s c n o n - e x i s t e n l a .I a r aceastanu e dorinla,ci abaterede la dorinta adevarata. $35 Iar de nu grelili in cuno$tinta*Scripturii vedeti ca ea numegterai pe cei ce au slabit in cunoqtinlagi facereaneuitataa binelui ( c f . R o m . 1 , 1 8 - 2 0 )9 i p e c e i c e c u n o . s c v o i n l a ,d a r n u o i m p l i n e s c( c f . L u c . l 2 ' . 4 7 ) , oe cei ce au auzit, dar au slabit in credinlA i a u i n l u c r a r e ab i n e l u i ( c f . M a r c ' 4 ' 1 8 - 1 9 ) s i n u v o i e s cs i i n t e l e a P a s ei m b u n A t a ldi i n i a u z a a b a t e r i is a u s l a b i c i u n i iv o i n l e i ' C d c i in general,cum am spusde nlulte ori. raul e s G s l A b i c i u n eq i n e p u t i n I a5 i l i p s a mobile, sa!a cunoqtinlei*sau a c-uno$tinlei credinlei, sau a dorin!ei, satl a lLlcrarlr binelui. $i daca ar zice cineva: nu se p e d e p s e g i es l a b i c i u n e a , d i m p o t r i v i , s e
157
Despre Numirile Dumnezeieqti iarti, daci n-ar exista puterea, cuvantul ar fi dreot. Dar dacA din bine vine puterea, c " r . d a . d u p a S c r i p t u r a ,c e l e c u v b n i t ei n mod simDlututuror. nu e de laudAabaterea deprindeiii de la bunatalile prop$[ ce vin d i n b i n e g i f u g a g i c d d e r e ad i n e a ' ' " . Dar acesteas-auspusde noi* dupi putere in mod indestulAtorin celeDespre dreapta {i dttmnezeiasca iudecatd,sfdntalucrarein care adevArul Scripturii a respins cuvintele sofigtilorcareau grdit nedreptategi minciuna impotriva lui Dumnezeu Si cuvinte
ne?nlelepte. Iar acum, s-a laudat destul binele, ca cel cu adevAratvrednic de admirat,ca obdrqieqi capat al tuturor, ca cuprinzator al celor ce sunt,ca cel ceda chip celorcenu sunt,ca liind cauzatoral tuturor bunurilor,ca necauzatoral celor rele, ca pronie $i bunatatedesav0rqita, cele ce sunt $i cele ce nu ca ceeace depdgegte sunt gi imbundta[eqterelele gi lipsirea de bundtate,ca cel ce e dorit gi iubit $i toate celelaltecAtele-a aratatin cele dinainte,precum socotesc,cuvdntul adevarat.
Capitolul V Despre Cel ce este, fn $l SA trecem acum la numirea fiinlei dumnezeielti ceacu adevaratexistentAa Celui cu adevdratexistent (toO c5v'ro4 tivtogl. Dar vom spuneca scopulcuvintului nu este sA explice fiinla mai presusde fiinla*, ca mai presusde fiinta (caci aceastaeste de negrdit gi de necunoscutgi cu totul de neexplicatgi e mai presusqi de unitate),ci sa laudarnieqirea de fiinla facatoarea fiinlei izvor0toarea dumnezeieqtiiobirqii*. De fapt numirea dumnezeiascAa Binelui* explic6nd toate iegirile (procesiunile)cauzeituturor, se extinde $i Ia celece sunt qi la celece nu sunt* gi esteqi mai presusde cele ce nu sunt. Iar numirea Celui ce estese extinde la toatecele ce sunt qi este mai presusde cele ce sunt.Iar numireaviegii seextindela toatecelece viefuiescAiestemai presus de cele ce vieluiesc*. Iar numirea in[elepciunii se extinde la toate cele inlelegatoaregi ralionale qi sensibile$i este mai piesusde toateacestealee.
s2 Aceste numiri dumnezeieqti explicatoare* ale Providenleidore;te cuvantul sa le laude. Caci nu-gi propune sA exprime bunatateasupraiiinliala prin sine qi fiinla qi viala gi infelepciuneadumnezeirii suprafiinliale prin sine,care e mai presusde toati bunitatea* gi dumnezeireaqi fiinta qi inlelep158
care sunt Ei modelele ?ncele ascunse* ciunea qi viala supraa$ezatA (cf. Ps. 80,6),cum spuneScriptura;ci Provid e n I a d e s c o p e r i t a ,d e b i n e f a c a t o a r e , b u n a t a t e am a i p r e s u s d e t o a t e g i c a u z a bunurilor, sau ceea ce este, sau cauza de inlelepciune detatoarea celor ce se impartaiesc de fiinla, de viafa, de minte, de raliune qi simlire*. CAcispuneca nu e altceva binele qi altcevaceeace este $i altcevaviala sauinlelepciunea,nici nu suntmulte cauze$i alte dumnezeiri superioareqi inferioare ce dau existenp altora,ci toate bunele procesiuni qi numirile dumnezeiegtilaudatede noi sunt ale lui Dumnezeucel Unul. $i ceadintAi este*ceacareexprimAProvidenladesavdrgitA a lui Dumnezeu cel Unul, iar celelalte ale celor mai intregi qi alecelorpa4ialeale lui200.
$3 Dar ar puteaspunecineva:pentruce viala se intinde peste existenta qi inlelepciunea pestevia[a*, iar cele rationalesunt deasupra celor ce vie[uiesc sensibil qi minlile ( d u h u r i l e ) d e a s u p r ac e l o r r a t i o n a l e , i a r minEilesuntin jurul lui Dumnezeugi cel mai aproapede El? De fapt trebuia ca cele ce se impartd$esc de daruri mai mari* de la Dumnezeusa fie mai inalte qi sd fie deasup r a c e l o r l a l t e .D a r d a c a c i n e v a a r p r e s u p u n e c A c e l e i n l e l e g i t o a r es u n t l A r a f i i n l a q i v i a 1 a ,c u v a n t u l l u i n - a r f i i n d r e p t a l i t . Dar daci minlile (duhurile) dumnezeiegti
Despre Nunririle Dumnezeiesti sunt mai presusde celelalteexistente$i au o a tot ce este in vreun fel. '$i toate se imviata superioaracelorlalte* vieluitoare gi parEtesc de El qi El nu se despartede nici o inleleg $i cunosc mai presus de simlire gi existcnla.$i El esteinaintede toategi toare raliune, qi mai mult ca toate cele ce existA au primit existenlAprin Elju'{.$i, sinrplu,de dorescfrumosul qi binele gi seirnpartagesc de este ceva in oarecarefel. estein Cel ce preacelea,ele suntmai mult in jurul Binelui,ca exista qi se inlelege gi se mintuiegte in El gi unele ce s-au impartaqit cu prisosin[d qi au inainte de alte participdripresupuneexistenla primit mai multe daruri de la El. La fel qi cele lui. El esteca atarexmai vechi ca existenta, ralionalesuntdeasupra celorsensibile,avdnd mai vechi ca via1a, ca inlelepciunea,ca ca prisosraliuneain raportcu simlireaqi cu a s e m a n a r e ad u m n e z e i a s c Ap r o p r i e g i c a via1a.$i socotesccA acestaesteadevarul,ca celelalte la care participa cele ce sunt; cAci celece seimpartAgesc mai mult de Dumnezeu participa inainte de toate la existenld.Mai Cel Unul gi nemarginit in putere sunt mai bine zis El este ca El insuqi Cel de care se apropiatede El qi mai dumnezeicqtidec6t impaflagesctoatecelece sunt;ele participala celelaltelol. existenlalui; qi nu e nimic existent,a carui fiin1i qi veac sd nu fie Cel ce este insaqi existenla.Deci pe dreptcuvAnte laudatca mai $4 incepator decAt toate* prin daruirea sa cea mai veche. Cici avind gi supraavdndpreDar odat6ce-amvorbit despreacestea, sa existen[aqi supraexistenla, spun ca El este liudim Bineleca Cel cu adeviratexistentqi toatAexistenlaca insagiexistentagi ca Cel ca ficitor de fiinlA al tutrlrorcelor ce sunt.Cel ce e preexistent$i ca Cel ce prin preexisce este (Ieg. 3,14), este prin putere supra- tenla lui a dat subzistenlA la tot ce existi in fiinlial intregii existenle*,e cauzasubzistenti vreun fel oarecare. de fapt toateincepu$i qi Creatorul a ceeace este, al existengei,al turile celor ce sunt, ca participantela exisipostasului, al fiingei, al firii, obArqia gi tenta, sunt qi sunt inceputuri. intAi sunt qi $i mAsura veacurilor, substanla timpurilor gi apoi sunt inceputuri.$i daca voiegti, poti veaculcelor ce sunt,timpul celor ce se fac, spuneca obArqiacelor vii*, ca vii, esteviala existenla celor ce sunt de orice fel, facerea c a a t a r e ; g i a c e l o r a s e m a n a t o a r ec, a celor ce se fac in orice fellol. Caci din Cel ce asemanatoare, aseminareaca atare;qi a celor estee veacul gi fiinla gi tot ce esteqi timpul qi unite ca unite, unitateaca atare; qi in cazul facerea$i ceeace e facut, cele ce suntin cele celor orAnduiteca ordnduite, orAnduireaca ce sunt ;i in orice fel existentegi subzistente. atare; qi in cazul celorlalte cdte participa la Caci Dumnezeunu esteintr-un fel oarecare, aceastasaula aceea,saula amAndoua, saula ci in mod simplu qi nedefinit, avind in El multe, gi sunt fie aceasta,fie aceea,fie amAndintr-odatAgi de mai inaintefaptulde a fi. De doua, fie multe, vei afla acesteparticipArica aceease nume;te qi Imparatul veacurilor (I atare* particip6nd intdi ele la existen[a gi Tim. I,l7), ca avind in El qi in jurul lui toata rdmanAndintii in existenli; apoi,fiind ob6rgii existenla$i tot ce este qi subzistA;qi nici n-a ale acesteiasauale acesleia,prin participarea -F fost*, nici nu va fi, nici nu s-a facut,nici nu lor la existentAsunt qi se fac pa!_icipilie.Iar I se face,nici nu se va face,mai bine zis nici daca ele prin imparti;irea la existenti sunt, nu este*.Ci El esteexistenlapentrucele ce cu mult ntai mult vor 1l cele participatede sunt; $i nu numai cele ce sunt, ci r;i insaqi e l e l 0 4 . existentacelor ce sunt (vine) din Cel ce este mai inainte. Caci El este veacul veacurilor, existAnddinaintede veacuri. $6
$s Deci, repetdnd,saspunemcAtuturor celor ce sunt, qi veacurilor,le vine existengade la Cel ce preexista.$i tot veacul qi timpul sunr din El; qi Cel ce preexistAe inceput gi cauzi
Primul dar al existenlei ca atare,pe careil oferdsuprabundtatea de sinee lirudatde prima gi cea mai vechedintre participariqi esredin ea $i in ea*. El esteinsAgiexistenlaqi inceputurile existenlelorqi toate existenlele;i cele ce sunt linute intr-un fel oarecarein exis-
159
Despre Numirile Dumnezeieqti tenla*. $i aceasho ofera nesilita de o relalie siinmodconcenrratyr.ii^i.Caiiinmona'dA
il;.til;;ffiiliiil;;;;i,;ei--onuau ;;;';iil;;; 1n ,i"" toi1u'na.uri. gi tot
nu*aruiu fost unit in monada.Dar in mAsura in care iese din monada.se disringeqi se inmulteste.si in centru* au subzistatimpre""iio'itl liniile cerculuiintr-o singuriunire' Si ounctul (central)are in sine toate liniile
exista cu adevarat qi sunt aqezate ca in incApereade la uqa Treimii mai presus.de
$i fiinld,careaudelaeaqiin easiexisten[ax dechipdumnezeiesc. exiitenla
(existen[a) $i dupi ele, cele in lerioareau c.alitatea au pS utTi de qi cele in mod inferior (existen[a)din urma. in plmul lngenlor; lar fala de-noi sunt mai presusde lume' )l sufleteler06si toate celelalte* existente au'
ra1iu"i. c.ea porrivitaclleiaqi. i"". .r. qicuobArqia i"ii. i" .r.rrrirririi"F, lt_:^::1::f JlllllLet avanooln nrl sunt. aufostunite
existenla; celece )i.sunt}l una,dincaieauprovenit EiexistenlaEibunaexistenli'ilt! $i distanlate preexisienf m'l*ii" i" m6d desavdrqit. pulindeel.pulinse,$ideosebesc.Dardis-cesunt$iSuntbuneprovenrnddelaelEllll in el' q.iuneledau pazitein el qi marginindu-se mai mult' $i rantatemar mult, se oeosebesc mai inalte' pe-c-ar-e celor lor de exisfenlei aproape vestea mai sunr care in ,.;;;i;,'i;_ffituii Scripturilete numescqi veqnice(cf. Ps. 23,7; el qiintreolalia.gi #il'ril;fi;ri;;,
er,suntmii .u .at'suntmaiai't*txea.'e distanlategi intreolaltal '
**l;,3;f},:x1#il;il'j:ll1
;,*'J"t:j
;xistengeit'T.$i existenlaestein El ;i nu.El
$7
;'J'#;:"J:i,\*,;i'3:iT?i'.IJ:r1n il inceputsi masurAa existenlel.llltld rnalnleoe
Dar 5i in firea intreagaa tuturor*,.toate fiint'a si de existenlAqi inceput de.fiinll ratiunilefirii vazutein fiecaresunt adunate facator-gimijloc qi slirqit al tuturor"'' Sl ptlterile p.ntru u."ottu Cei cu adevaratpreexistent, giin sufle^t. inir-ounireneconfundatA; prevazitoareale luturo-rparlilor intregulut botrivit cu toela cugetareacelor ce sunt*, e hup. luatein parte'se aflain unitate'Deci nu innrulritin Scripturiqie laudatpentrufaptul e gielit ca urcandde la acestechipuriobscure ca a fost 5i ca eite qi 6a "a [i 51caa fost' s-a sple'Cauzatorultuturor. sa contemplamcu facut,se tace qi se va facell0.Toate acestea othi supralume;titoatein Cauzatorultuturor inseamnd pentru cei ce le cugeta dumnezeiesteci El estein tot sensulnlai presus si oe cele contrareintre ele, sa le vedem in itrip unic gi unitar.Caci esteobirqia tuturor de fiinia qi catrzatorulin tot felul al celor ce este, celor ce sunt*, de Ia El fiind tot inceputul' sunt.ii.i nu sc poatespuneca aceasta nemunrea' iar aceastanu este:nici ca intr-un mod este' toatamarginea.toatavia1a.-toati toatAordinea,toatAarmo- in altul nu este.Ci estetoate,ca Cel ce e ca\za toataingelEpciunea, nia, toAta puterea, toat| paza, toata inteiutu.o.. $i are in El toate obArqiile,toate inlelesul,.toati tot distribuirea. toita meierea, siirsituriic, suslinandimpreuna9i avind de raliunea.toata simlirea, toata deprinderea' mai inainte'toat;existenlele. $i estemai.predeasttpra fiind ca roale, $l lhalniea de toatastabilitatea,toalami$carea.toatauntre.a' sus toata prietenia,toataaplltoatAamss't€carea, tuturor in mod suprafiinlial.
?'':'Jl"t'.1,'::-,, :3[,Xi,j:"ji"$:'l"l;;",'i:i ffl"x':':H:l"ij:#",3nt":': .3,i,,1.i1i toate. car^cterizeaza tlind fara forma, fara frumusele, $8 Si din ea, cauzatuturor, sunt fiinlele in-
t"rigeiuiii'rj"L;6#;;;'aie"ing;ior
ae
chip dumnezeresc$r uf" ,uri.t"foti firile in-
;;;';tilili;i';;i"";;;
"*iria in'u'"un r"t
oarecare,sau sunt ln altele, sau cele despre
it,lpul, iudna in Sine anticipat, in afara relagieiqi ridicat pestetoate - inceputurile'mijlocurile tTtyr, gr qi sfirqiiurileexistenlelor ;i lumin6ndu-le lirng cauzaunica $r supratrruta-"' fPatat' :u qiinsuqirile innoieste nosrru* cici dacisoarele celor sensibile,deqisuntmulte $i dil'erite'iar el
o luminaunicasi le .'i" *"r qiraspandeqte qi le qi^ledeo'se.beEte 9i le Lrneqte desavArqegte
X',1il$Til"$'i:il'il":JJ itrif;iiTffi :f ,1":1.:;tg"Xi5iffi 160
Despre Numirite Dumnezeieqti in miqcareqi le da viata tuturor, gi tiecaredin toate se imparta$eqtepotrivit lui de acelali qi unic soare, qi soarelecel unul are de mai inaintein el in chip unitar cauzelecelor multe ce se impartAsescde el - cu atAtmai mult in el, drept cauza tuturor, preexistatoate modelele* celor ce sunt intr-o unhe mai presus de fiinla. Fiindca produce gi fiin[ele ca rezultat ce provine din fiinla. Iar modele zicem ci sunt* ratiunile de fiinlA facatoaregi in mod unitar preexistentein Dumnezeu,pe care teologiale numegtepredestinarir;i voiri dumnezeiegtiqi bune, care deoseb€scAi produc existenfele.Conform lor Cel mai presus de fiinla a produs li predeterminattoate cele ce suntlt2.
$e Iar dacd filosoful Clement voieEte sa spuna despre modele gi cd sunt cele mai inceDatoarein existente,cuvintele nu sunt numlri proprii*, depline gi simple. Dacii admitemcA e gi el drept,trebuiesAne amintim de Scriptura carezrcei Nu 1i-am ardtat lie acesteaca sd umbli pe urma lor ci, ca a acesprintr-o cunoagtereasemanAtoare tora, sa urcam spre cauzatuturor, agacum suntem. Deci toate cele ce sunt trebuie sa le vedem indreptatespre o unire ridicata peste toate. Deoareceincepandde la existenlA,de l a p r o c e s i u n e ag i b u n A t a t e a xd e f i i n ; A facAtoare,gi patrunz6ndprin toategi umplAnd toatede existentadin sine gi bucurindu-sede
toate,le are de mai inainte pe toate?n Sine*, reunindu-leintr-o simplitatecare covar$eqte toeti dualitatea*.Le cuprindepe toatela fel, in nemArginireasuprasimplificataa ei $i se lasi impartagitade toatein mod unitar, precum gi glasul,fiind unul* gi acelaqi,se.imparta$esc de el mul[, ca de unul singurrrr. $10 Deci inceputul qi sfdrgitul tuturor existen[elor este Cel ce preexista;in6eputul, ca Cel ce e cauza;sf.lrqitul,ca Cel care* e marginea tuturor*lla; gi nemarginireaa toata nemarginireagi margineace le depa;e$tepe cele opuse.Caci intr-unul,cum s-a spusde multe ori*, sunttoatecelece sunt.$i El le are de mai inainte qi le-a dat subzistenla.Este prezent in toate* Ei pretutindenica Unul gi Acelaqi gi ca Acelagi e totul gi iese la toate, dar gi ramdnein Sine.$i sta qi se mi$ca*, dar nici nu std, nici nu se mi$cA,neavandnici inceput,nici mijloc sausfflrqit;qi nu e nici in vreuna din existen[e*,nici nu este ceva din existente.$i nu i sepotrive$telui cevadin cele ce existave$nicsau din cele ce subzistatemporal*, ci e deasupragi a timpului $i a veacului qi a celor din veac Ai a tuturor celor din timo. PentrucA esteveacul de sine (ca atare) qi ci:lece suntqi mAsurilecelorce sunt* qicele masuratesunt prin El qi de la 81. Dar despre acestease-vavorbi mai potrivit infAliqindu-le in oarteir).
Capitolul VI Despre $1 Acum trebuie sa laudam viala veqnicd, din care este via[a insSgiqi toata viafa din care se seamdnAin toate cele ce se imparta$escintr-un fel oarecarede viata, ca sA vieluiascafiecare in mod propriu. Astfel, din ea gi pentru ea este gi s-a luat subzistenta, viala ingerilor qi nemurirea lor, qi i n s a q i d u r a t a n e p i e r i t o a r ea m i S c A r i i ingeregticeleide-apururi. De aceeali sezice
viald acestora $i pururea vieluitori gi nemuritori, dar iaraqinu nemuritori,pentrucd nu au de la ei insuqireade-a fi nemuritori li de-a vietui veqnic, ci de la Cauza de viata dadtoare $i suslinatoare*a vielii. $i precum despre Cel c e e s t ea m s p u sc e e s t er ; i v e a c u lv i e l i i c a atare, aga gi aici spunem iaragi ca viafa cea mai presusde vialA este dumnezeiascA cauza vielii ca atare qi temelia ei qi toatA viala qi miqcareavitala a vielii celei mai presusde toatd viala gi de tot inceputul a
16r
Despre Numirile DumnezeieEti toataviata.Din ea au Si sufletele*caracterul nepieritor ;i toate animaleleqi plantele au v i e l u i r e a c a e c o u l c e l m a i i n d e p a r t a ta l vielii. De se retrag din aceasta*,le lipseqte, dupAScriptura(cf. Ps. 103,30),toata viala, prin slabiciuneaparticiparii la ea. Dar intor.andu-seIa ea aitele,se fac alte animalel16. R' ) J-
$i intdi se daruie$tevielii ca atare,faptul de-afi viala 9i oricareivieli 9i liecaruia,faptul de-a fi fiecare in mod propriu. ceeace i se potrive$tesa fie. Vieluitoarelormai presusde lume, le diruiegte nenrurireanemateriali d u p i c h i p u l d u m n e z e i e s c- q i n e s c h i m bdtoare ;i miqcarea cea de-a pururi nea b a t u t A$ i n e l i p s i t d . E a s e s u p r a e x t i n d e pentru boga[ia bunatalii gi la viala demonica.CAcinici aceeantl are viala de la o a l l Ac a u z ac, i u r ed i n e a . qfi a p t u ld e - af i v i a l A l i p e r s i s t e n l ai n e a l l 7 . D a r d A r u i e q t e9 i oamenilorca I'iindcompu;i* viala apropiata de cea in chipul ingeresc,revirsAndu-sedin iubire de oameni qi reintorcdndu-neqi rechem0ndu-nela ea insaEi,cind ne departem qi (ceeace e $i mai dumnezeiesc),ne-a fagAduit ca pe noi intregi, suflete;i trupuri unite* cu ele, ne va strrimutala viala desdvarqitagi la nemurire.E un lucru care celor vechi li se parea contrar firii, dar mie qi lie qi insugi adevArului,ne apareca dumnezeiescli mai presusde fire. Zic mai presusde fire*, llind irnita gi cu firea noastra,nu numai cu viala
dumnezeiascaatotputemica.Caci fiind a nrturor vieluitoarelorprin fire gi ntai alesa celor dumnezeie;ti,nici o vialanu e contrarafirii sau mai Dresusde fire. Deci tratatelenebunieilui Simon, contrare*acestuifapt, s-aurespinsdepartede lAcaquldumnezeiesc ai de sufletultau degisecredea sfint. Caciacelaa uitat,socotesc, la minte nu trebuiesi se inlelept, ca cel sanzitos foloseuca de rz4iuneavadita sin4irii* impotriva cauzeinevazutea tuturor.Acestlucnr,tretruiespus lui, e contrar nrturii: caci nintic nu se opune acesteialls.
.
$
3
Din ea primesc viala qi se invioreazi qi toate animalele gi plantele. $i fie cd-i zicr inlelegAtoare,sau ralionala, sau simtitoare, sau nutritoare*, sau crescdtoare,fie orice fel de via[A, sau inceput de via[a, sau fiinli a vielii, din ea vieluiegtegi da viala - din viala mai presusde toala via1a.$i in ea a preexistat in mod unitarca intr-o cauza.Caci viala mai a vielii esteca-uza presusde vialaincepatoare a toata viala qi roditoare de via1A.Ea infaptuie$teviala gi o distinge.Ea trebuielaudata in toata viafa, in multitudinea nascAtoarea tuturor animalelor,vazuta $i laudatain toatd felurimea ei qi in toatd viala, ca cea lara lipsuri, mai bine zis ca viala supraplinade via1a.E viala prin sine,saumai bine zis e mai presus de toata via1a,de viala facAtoare, sau oricum ar numi cincva supravieluitoare, in mod omenescviala negraitA.
Capitolul VII Despre inlelepciune,minte, raliune, adet'dr, credinld
sl Vino acum,de-1iconvine,si liudim via[a bunAqi ve$nica,qi ca inleleaptaqi ca inlelepciuneain Sine, mai bine zis ca cea care da subzistenlaintregii inlelepciuni, care e mai presusde toata inlelepciunea*$i inlelegeiea:le. Caci Durnnezeunu numaica e supraplin de inlelepciuneSi ingelegerealui nu are hotar (Ps. 146,5),ci e aqezatmai presus$i de toatAraliuneaqi mintea gi inlelepciunea' 162
$i aceastainlelegAnd-oin mod mai presus de fire barbatul cu adevaratdumnezeiesc,o s o c o t e $ t es o a r e l e n o s t r u c o m u n q i a l invilatorului* nostru.El zice cA nebunialui Dumnezeue mai fnleleuptddec'|ttinlelepc'iun e ao a m e n i l o r( I C o r . 1 , 2 5 ) ,n u n u m a ip e n e o t r u c i t o a t a i n l e l e p c i u n e ao m e n e a s c a r a t a c i r ej.u d e c a t ai n c o m p a r a l i ec u s t a t o m i cia qi neclintireainlelesurilordumnezeieqti, ci pentru ca este un obicei al teologilort (scriitorilor Scripturii) sa socoteascA
DesoreNutnirile Dumhezeiesti privaliunile la Dumnezeu suferind contrariulx. Astfel, Scriptura nume$te lumina nevazuta;qi ceeace e mult atotstralucitoare. laudat qi spus prin multe numiri, negrait qi farA nume; qi pe Cel tuturor prezent qi din toate aflat, necuprins;i fara urme. In modul acesta$i dumnezeiescul Apostol zice ca e de laudanebunialui Dumnezeu,inAllind ceeace se aratdin ea contrar raliuniix qi absurd, la treaptade adevirrnegrAit qi anterior intregii raliuni.Dar, ceeace s-aspusqi in altelocuri, dacainlelegemin mod propriu noua cele mai presus de noi qi le inchidem* in cele ce insofescsimgurilenoasFe qi asemanAmcele d u m n e z e i e q t ic u a l e n o a s t r e ,r a t a c i m inlelegind cuvdntul dumnezeiescgi negrait asemeneacelor vazute. Trebuie sa ;tinr ca mintea noastra are puterea* de-a inlelege, putere prin care contemplacele inteligibile, dar unirea prin care se uneqte cu cele de dincolo de ea, intrece firea minlii. De aceea trebuie sAinlelegen cele dumnezeiegtinu in modul nostru,ci ieqinddin noi in intregimegi facAndu-neintregi ai lui Dumnezeu. Caci e mai bine sa fim ai lui Dumnezeu decAt ai noqtri. Caci aqase vor da cele dumnezeiegti celorce s-auunit cu Dumnezeu. LaudAnd deci prin depagireaceasta inlelepciuneneralionalAxgi fara minte gi nebunir, sa spunem ca ea este cauza a toati mintea qi rafiunea ;;i a toata inlelepciuneaqi inlelegerea.$i al ei estetot sfatul ;i de la ea este toata cunoltinta gi in(elegereaqi in ea sunt uscLtnsetoute comorile inyelepciuniiSi ale cunoStinlei(Col. 2,3). Deci potrivit celor spuseinainte, caozamai presusde inlelepc i u n e : 1 i a t o t i n { e l e a p t ae s t e s u p o r t u l (ipostasul)inlelepciunii ca atare,-atata celei intregi, cat li a celei din fiecarel20. A') x:
Din ea au Puterile inteligibile* $i inlelegatoare ale minlilor ingeregti inlelesurile simple gi fericite, care le aduc cuno$tintadumnezeiascanu in imparliri sau din imparliri*, saudin simluri, saudin raEiuni in acestea de nici nu suntadunaLe desfagurate; ceeace au comun.ci liind acelePutericurate de orice materialitate gi mullime, cugeta infelegator,nematerialqi unitar cele inteligibile ale celor dumnezeiegti.$i putereaSi lu-
crarealor inlelegatoare,strdlucindde curaFa neamestecata Eineprihanitagi de nematerialitate ;i de unirea de chip dumnezeiesc,e intiparita*, pe cat e cu putinla, de mintea gi cu raliunea dumnezeiascdsuprainteleapta inlelepciunea dumnezeiasca.Iar sufletele folosesc raliunea in chip desfAquratgi se mi;ca in cerc* in jurul adevanrlui existen!elorqi rimAn in impArlireaqi varietatea complexitalii fale de mingile unitare. Dar prin adunareacelor multe intr-una, suntinvrednicitegi ele de inlelesurileegalecu ale ingerilor. pe cit este propriu gi cu putinla suTletelorlll. Dar nu s-ar abatecineva de la scop,daci ar numi gi simgurileinsele,econ al inlelepciunii. Ra gi mintea demonilor.in calitatede minte, estea ei (a inlelepciunii). Dar intrucdt e s t e o m i n t e d e v e n i t a n e r a l i o n a l a ,n u dobAnde;teceea ce doreqte*,nettiind, nici voind aceasta.De aceea,e mai propriu sa lie numitacazutadin inlelepciune. Dar deoareces-a spus cdrinlelepciunea dumnezeiascaeste ?nceputulgi cauza gi suportul qi desAvirqirenqi paza gi marginea (nemarginita) a toata inlelepciunea,cum e leudat Dun'rnezeuinsuqi ca inlelepciuneaqi minteaqi ra[iuneagi cunoqtinlamai presusde inlelepciune'lCAci cum va inlelege ceva din cele inteligibile neav0nd lucrari inlelegdtoare?Sau cum va cunoa$tecele sens i b i l e , f i i n d a E e z a tm a i p r e s u s d e t o a t A sirnlirea'/Caci Scripturaspuneca El qtietoate gi nimic nu scapi cuno$tinlei dumnezeieqti (cf. Ioan, 21,17).Dar, cum am spusde multe ori, celedumnezeieqtitrebuieinlelesein mod d u m n e z e i e s cC.a c i l i p s a n r i n l i i g i a s i m l i r i i trebuiecugetatela Dumnezeuprin depaqire*, nu ca absenta,precum gi neralionalul il atribuim Celui mai presus de raliune qi gi antenedesavarqirea Celui supradesavarqit rior desAvArgirii.Si intunericul neluminat gi nevazutil atribuim Celui de neapropiatprin depaqirea luminii vizute. Deci mintea dumnezeiascicuprindetoate prin cuno$tinfaridicata (ieqita) din toate, deoarece,in calitatede cauzaa tuturor,arede mai inaintein Sine cuno$tintatuturor,qtiind inainte de a ii liculi ingerii cd va produce ingerii gi toatecelelaltestiindu-ledinlAuntru* -zicand. :;i. aga de la--inceputulinsugilj: qi aducindu-lela fiinta--J.Aceastasocotescca ne-o preda Scriptura cAnd zice: Cel ce gtie
163
Despre Numirile Dumnezeiegti toate inainte defacerea lor (Susana,42). Caci nu aflandde la cele ce sunt,gtieminteadumnezeiascAcele ce sunt,ci din Sine Eiin Sine, tuturor gi arede mai prin gtiinla$i cunoa$terea inainte qi a conceputde mat inainte fiinla* lor in calitatede cauza,nu apropiindu-sede fiecare inleles, ci gtiindu-le gi suslindndu-lepe toate intr-o unica cuprindere,precum Si lumina* in calitate de cauzd a avut inainte in sine qtirea despre intuneric*, necunoscand din alta parte intunericul decdt prin luminA. Deci lumina dumnezeiascA,cunosctndu-se pe sine,va cunoa$tetoate,in mod nematerial cele materialeqi in mod neimpa4it cele impA4itegi in mod unitar cele multe, prin insaqi unitatea sa cunoscand qi producAnd toate. Caci daca in calitate de cauzi unica Dumnezeu di tuturor celor ce sunt existenla,in calitate de aceeagicauza unica va cunoa$te toate ca fiind din El, qi preexistentein El; 9i lor, nu va primi din cele ce sunt* cunoaqterea ci va darui qi tiecd'reiadin ele cunoqtin[alor, dar gi cunogtinlaaltora. Deci nu are Dumnezeu* cuno$tintasa gi deosebitde ea o alta c a r e c u D r i n d ei n c o m u n p e t o a t e . C a c i pe Sineinsugidreptcauzatucunoscandu-se turor, nu va ignora cele ce sunt de la El qi a carorcauzaeste.Astfel Dumnezeucunoa$te cele ce sunt, nu prin cuno$tinlacelor ce sunt, ci a sa. Caci Scriptura zice ca gi ingerii* gtiu cele de pe Pamint nu cunoscandu-leprin simJire, fiindcd sunt s e n s i b i l ec, i p r i n p u t e r e r5 i - f i r e ap r o p r i ea minlii de chip dumnezeiescji*.
inchipuire gi nume qi toatecelelalte;dar nici nu se inlelege*.nici nu se spune.nici nu se numelte.$i nici nu estecevadin celece sunt, nici nu secunoa$tein cevadin celece sunt.$i estetoatein toateginimic in nimic qi secunoagte de toli in toategi de nimeni in nirnic--). De fapt acesleale spunemin chip drept despreDumnezeulii e ldudatdin toatecele ce sunt dupa analogiacu toate,a carorcauzaeste.Dar areloc a lui Dumcunoa$tere qi ceamai dumnezeiasci prilrnecunoaslere. inr-o unire nezeu.cunoscuta mai presus di: minte*,'cand mintea, despa4indu-sede toatecele ce sunt,apoi periqi pe sine.se une$tecu razelesupralusinClu-se minoase.fiind luminata(de acolo gi 4colo)de adAnculdc nepaftunsal inlelepciuniir-b. Dar ea se poate cunoaqte,precum am spus,gi din toate.Caci ea este,dupAScripturA*, facatoareatuturor (cf. Ps. 103,25) qi, armonizdndu-le pururea pe toate (cf. Pild. 8,30), estecauzaarticularii r;i ordinii nedesficutea tuturor qi cea care uneqtepururea sfar$iturile celor dintAi cu inceput u r i l e c e l o r d e a l d o i l e a q i s u s l i n eu n i c a impreunasuflaregi annonie a tuturor. $4
Dumnezeu Cuvdntul* e leudat de dumScripturaca raliunenu numai pennezeiasca tru ca e daruitorul raliunii, al minlii gi al inteleociunii.ci si pentruca are in Sine, de mii iriainte.cauri:kituturor,in mod unitar.qi prin toate,cum^spune Scrippentruca strabate iura. pina la sfdrgiiultuturor(cf. In1el.8.1t: qi, inainte de acestea,Dentruca ratiuneadumnezeqi, a toaiasimplitatea iascd e suprasinrpiitatea $3 de toate. de liinli. e dezlegat ca Cel mai presrrs fiind mai Dresusde toate.Acest CuvAnt(aceas6 Pe ldnea acesteatrebuie cercetat*, cum ra[iune) estex adevarul simplu Ei cu adevetrat existent in leeaturAcu care stA dumnezeiasca cunoastemlloipe Dumnezeu,carenu estenici inteligibit.nici iensibil,nici in generalcevadin credinla, ca dunoqtin{Acurata $i nerAtAcitaa celece sunt?Nu cumvae dreptsi spunemca pe tunror. El e temelia statomicda celor ce cred, Dumnezeuil cunoagtemnu din lirea lui* (cAci care ii intaregtepe aceqtiain adevar qi ii line aceastae necunoscuta9i mai presusde orice intr-o unitate-gi intr-o identitate neclintite in ratiunesi minte),ci din ordineatuturorcelorce cunoltinla simpla a adevlfului pe cei ce lu sunt.ca proiectttedin El: 9i av6ndchipurilex5i aceustacunostintaa celor ce trebuiecrezute. urcam Caci daca;tiinta unelte* pe cei ce cunosccele le modelelorlor dulrinezeie;ti. asemanari DrinDuteredincolode toate,pe caleaSiordinea cunoscute,$ dacaneqtiinfaestecauzaschimior. prln nesareasi dep6sirel tuturor, la cauza barii continui qi a impar[irii* pentru cel necunoscator,pe cel ce crede in adevar,cum gi cunoagteDumnezeuin rutuior? De"aceea-se toate Si in afara de toate. $i Dumnezeu se zice SfAnta Scripturd, nuJ miqcA nrmrc din cunoaite prin cunogtinla*gi necuno$tinla;Si locagul* credinlei adevararc(cf- Ef. 4,13) iq vom avea despreEl qi inlelegere $i cuvant $l careva aveastatomiciaidentitalii nemi$cate9i itiinla gi atingere gi simlire gr oprnre gr neschimbate.Fiindca cel unit cu adevarulStie
t64
Despre Numirile Dumnezeiegti bine cd are binele, chiar daci mulli spun ca a iesit din elr:7.Caci aceiaau uitat.cu adevarat' din rAtAcire.de adevar,pentruca au cazutdin credin{a adevarata.Dar acesia^se.$tre.cu adeviratpe sinenu (cum spunacela)alunnd'cl eliberat de pomirea nesiatomicaqi schimbatoarein varietateade tot fclul a rAtacirii,prh adevarulsimplu $i pururearamasla aceleaqi,qi la fel. De acebanioi pentruadevarin toataziua
invAlAtorii conducatori ai intelepciunii dumnezeieqtiavutade noi, marturisind,cum se cuvine, prin tot cuvdntul qi fapta cuno$tinlei unitare a adeva,ruluicreltinilor*, cd estepentru to[i cel mai simplu gi mai dumnezeiesc,mai bine zis - cunoa$terealui este singura cuno$tinta adevaratA9i unicA qi simpla a lui Dumnezeu.
Capitolul VIII Despreputere, dreptate,mdntuire,rdscumpdrare{i despreinegalitate toate.Iar prin bogaliaei neinleleasadepa$e$te intaieqte qi siabiciunea* celui putemic qi qi itapAnegtecele din urma ecouri ale sustin6 -cum Dar, deoareceteologii (autorii Scripturii) vedem gi in cele puternice prin ei, laudAadevAruldumnezeiescAi infelepciunea ajung ca luminile suprastralucitoare simfire, mai presusde ingelepciunegi ca putere* qi ca cum se vederi' Sau pAnA mioape cele mai la dreptate, qi o numesc mantuire li rascumspunede cei cu glasuri mari ca acestea parare,sa dezvoltam $i acestenumiri dumgi la urechilecarenu prind preaugor patrund Dar.ca irezeieqti,pe cat ne este cu putinta. Cici cel ce nu e auzit deloc,nici nu bcourile. dumnezeireaestemai presusli intrece orice qi ce nu vede in general,nici nu e cel aude; ignora ci fel de putere numitA, nu socotesc vazut. cineva dintre cei crescutiin Scripturile dumnezeie$ti.Caci de multe ori Scripturani s-a predatSi ca una care inlelegeprin putereii $3 bomniai. deosebind-ode Putcrile* supraceresti. Deci curh o laudA pe ea teologii Deci aceasti rispindire nesfar$it de l s c r i i t o r i i S c r i p t u r i i ) q i c a p u t e r er i d i c a t d putemica a lui Dumnezeu ajunge la toate p e s t eo r i c e p u t e r e ?S a u c u m v o m a p l l c ae l bxistenlelegi nu e nici una din existe,nlecare numele de Putere'? sa fie cu totul lipsita de vreo putere,fie cd are o putere in[elegdtoare,fie rationald,-fie $2 simgitoare,fie vitala sau fiinliala. $i de e ingaduit* sa spunem,insaqiputereade-afi o Zicem deci ca Dumnezeuesteputere,ca are* oricine de la putereamai presusde fiinla. Cel ce are mai inainte qi mai presusde orice, in Sine insu:gi,toata puterea9i ca Cel ce.e cauzatorula toataputereaqi le face toateprin s4 qi ca Cel ce putereaneclintiti* qi nemArginita i putereaexisten[eiinsaqi,saucauzaa toata Din ea suntPuterilede chip dumnezeiesc in parte.$i ca e nesfdrlit puterea5i a fiecAreia de puteriricnu numai prin l'aptulca produce ale ordineloringerelti. Din ea au chip nepieritor qi existentar;i toate miqcarile Ior toaiirputerea,ci prin faptul ca e mai presusde in(elegatoareqi nemuritoarecele de-apururi. toatA puterea $i e putereaprin Sine 9i prin aceeaca e superiorin putere 9i faptului de-a $i insagipersistenlagi nemicqoratadorinla a produce la neslArgit alte nesfArgitep^uteri binelui au primit-o de la putereasuprabuna, Lxistentelgi de-anu puteaputerile nesfirqite caci ea insdgi doreqteca ele sA poati tt qi la nesfirqit produse de El sA slabeasci acestea*qi si doreascdsA fie pururea ii ca insagi puterea lor de-a dori si ramini aga iucrareaputerii lui de putere facatoare.$i ca DUrUrea--". prin puterea lui negraitA,necunoscuta$l
$1
165
Despre Numirile Dumnezeiegti
$s
ce este. Dar Dumnbzeunu podte cadea din existenlagi a nu fi nu este*(a nu fi e imposicineva, nu poate sa nu Dar cele ale puterii fara lipsuri se comu- bil) sau cum ar zice prin privaliune.E ca gtie poata nu sa nu $i ;tie nici gi oamenilorqi plantelorgi animalelorgi pe biruitorii fara margini firii intregi aintregii existente.$i intiregte pe inleleptul careimiti dintre atle[i, care adeseoripreficAndu-sein cele unite spreafec[iuneaqi comunicareainca iar acela sotreolaltd qi pe cele distincte spre a fi toate fala adversarului sunt slabi, gi luptdndin lipsamanifestarii cotindu-i aqa, potrivit raliunii gi definiliei lor neconfundate qi neamestecate.$i pAstreazarAnduielile qi puterii acelora bArbategtecu umbrele qi plin de mAndrie cu lovituri birnele direclii* ale universului spre binele batAnd aerul puterea propriu si paze$te vielile nemuritoare ale degarte,se laudape sine,neqtiindde pe inva[atorul de acelora. Dar noi intelegem unitalilor ingereqti ne$tirbite.$i la fel subpe catne estecu putin[4,laudAnd stantelecereqti qi luminAtoareqi stelare gi Dumnezeu, pe ca atotputemic, ca fericit gi Dumnezeu cu putereade-a rAnduielilelor neschimbate*, domnind cu puterealui fi in veac.$i.circumvoluliiletimpului le dis- singur Stapinitor, ca peste veacul insugi, ca Cel ce nu cade intru tinge in progresullor qi le menline unite prin nimic din cele ce sunt, ci mai degrabafiind repetilii. $i face puterile foculuix nestinseli presus de ele gi fiind inaintea tuturor curgerileapelorneintrerupte.$i hotamicegte mai prin putereamai presusde fiinla; existenlelor raspAndireaaerului gi pamAntulil line farA gi ca pe Cel ce a daruit,prin revarsare,tuturor puterile pazeqte necorupte nici o temelie. $i putereade-afi din puterealui ce roditoare ale lui. $i armonia gi imbinarea celor ce sunt oriie prisosinlallo. depii;e;te paze$te neconfunintreolaltA o elementelor dataqi nedespa4ita,cum suslinelegAturadintre suflet qi trup gi innoieqte puterile $7 hrinitoare qi crescAtoareale plantelor. $i s u s t i n ep u t e r i l e f i i n l i a l e * a l e t u t u r o r g i Dumnezeuestesocotitiariqi dreptate*, nedescompusa a universuasigurar.rnitatea l u i q i - i d i r u i e g t e i n d u m n e z e i r e a * ,d a n d ca Cel ce imparte tuturor cele dupavrednicie gi c e l o r c e s e i n d u m n e z e i e s cp u t e r e a s p r e fiecaruia buna misurd gi frumusetea,buna aceasta.$i in generalnimic din cele ce sunt rdnduialA qi ordinea gi toate darurile, disn u e s t e i n a f a r a p u t e r i i d u m n e z e i e q t i tingdndu-ledupAregula cea cu adevaratcea mai dreapta.fiind tuturor in parte catzaasiguratoareqi cuprinzatoare. t o r u l l u c r a r i i l o r . C a c i d r e p t a t e ad u m Caci ceeace nu arenici o putere,nici nu pe toatein chip drept e s t e ,n i c i n u e s t e c e v a , n i c i n u e s t e v r e o nezeiascale rAnduiegte q i l e p a s t r e a z pa e t o a l en e a m e s t e c a ft ie n e afirmare* a ei22e. confundatecu altele,dAruindfiecireia dint r e t o a t e e x i s t e n l e l ec e l e c u v e n i t e d u p A $6 vredniciace a dat-o fiecareiadintre ele. $i daci spunemacesteain chip drept.toli care uita nedefaimA* dreptateadumnezeiasca, D a r s p u n em a g u l E l i m a * : D a c i D u m nezeu este atotputernic,curnsespunede un dreptateavAditace gi-o aleg pe seamalor. Caci spun ca s-ar cuveni celor muritori neinvAlator(despreDumnezeu)al vostru cd nu murirea gi celor nedesavar$ilidesavArqirea poate ceva? Prin aceastadefaima pe dumqi celor ce se mi$cA de sine* necesitatea nezeiesculPavel,care a zis ca Dumnezeunu sepoatenegape Sineinsuqi(cf.II Tim. 2,13). miqcarii de catre allii qi celor schimbatori i d e n t i t a t e a g i p u t e r e a d e s a v d r q i t i ic e l o r Ocupindu-ma cu aceasta,mA tem ca nu cumva sAstamescrAsulprostiei,incercAndsa slabi; gi cele eteme sunt temporalegi cele gi darim caselejucariei copiilor gi sa le fac una ce se milca prin fire suntneschimbatoare cu pAmAntulqi grabindu-maspre scopul de plAceriletrecatoaresunt ve$niceqi in geneneatinsal inlelegeriilui Dumnezeuinprivin(a ral atribuie altora cele ale altora. Trebuie este cu aceasta.Caci negareasa* proprie esteuna cu S t i u t c A d r e p t a t e ad u m n e z e i a s c A adevdratdreptateaadevarataprin aceeaca cadereadin adevar.Iar adevarulesteceeace este$i negareaadevaruluie cAdereadin ceea d i s t r i b u i e c e l e p r o p r i i d u p a v r e d n i c i a
r66
Despre Numirile Dumnezeiegti fiecireia dintre existen[e9i sal.vp,azifirea f i e c A r e i ai n t r e a p t ai i p u t e r e ae i - " ' .
$a Dar ar putea spunecineva*: Nu e propriu dreptalii sa lase oamenievlaviogineajutali, asuprilide cei rai. Falade aceqtiatrebuiespus ca dacacei pe careii nume$teevlaviogiiubesc cele paminteqti rivnite de cei atragide cele materiale, au cazut din dragosteade Dumnezeu.$i nu gtiucum s-armai numi evlaYioqi, nepreluindcele cu adevaratvrednicede iubit Eidumnezcie;ti,qi ferindu-sefarasfinleniede iele vrednicede rAvnit gi de iuhit. Iar daca iubesccu adevAratcele cu adevaratexistente' trebuie sA se bucure de cele dorite cAnd se intdlnesc cu cei ce le prilejuiesc. Caci se apropie mai ales atunci de virtu[ile ingereqti*, cand se despart,pe cat sepoate, din dorinla de cele dumnezeieqti,de in-rpdtimirea de cele materiale*, despriniendu-se birbategte pentru bine in i1nprejurarilecare li se ofera pentru aceasta.Deci, vorbind adevirat, e mai propriu dreptAlii dumnezeieqtisa nu-i lase sA se mole$eascA*gi sa le indepArtazede cele mai bune* barbAlia,prin desfatiri materiale, nici sa-i lase neajutora[i,dacd ar cAuta in cele unii safacaaceasta,ci sA-iintAreasca bune gi in neslabitastatomicie* 9i si le d a r u i a s c a p r i n a c e s t e ac e l e d u p a v r e d nlcle'"-.
$e Deci aceastaeste dreptateasi mdntuirea ce se lauda:ceacarasalveazaqi dumnezeiasca pdze;te fiinla qi fAptuireaproprie $i curati a
fiecaruia de cele necuveniteqi e cauzalucrdrii sale, curatein toatex. Iar daca lauda cineva ca pe ceacarepestreuaneclintitede mantui-rea. faraindoiala in chip sanatos, celerele*pe.toate, ca vom primi qinoi peacestcinstitoral mAntuirii de tot'felul. $i vom socoti ca Dumnezeu ca prima mantuirea tuturor, p-9cea hotAraqte pe toli neschimbali9i nesfiqiali carepastreazA si neclhtiti in ei inqiqi Ei ii pazeqtepe tolr de nehartuiti5i nebiruilide rele* qi inrpodohiEi ratiunileloi: si alungadin toti loatAinegalitatea rhasurile*t]eciruia si iucrareastrhinaqi"susfine neschirnbate Si nemutatede celecontrare.De aceea nici aieasti mantuire nu o va socoti cineva ca strd,inade scopul* sfintei invalaturi despreDumnezeu.ci ca pe una ce rascunrpara Drin bunAtateamantuitoarea tuturor,toateexrsientele din ciderea din bunatatealor, intrucAt firea fiecaruiadin cei mAntuiliprimegteaceasta. D c a c e e aa u t o r i i S c r i p t u r i io g i n u m e s cp e ea riscumparare,intrucAt nu lasA cele cu adevarateiistente sa cadain non-existenla $ i i n t r u c A tc, h i a rd e s ea b a t ec i n e v ai n g r e q a l A ii neorinduialaqi paleqtevreo micgorarea deitinatatii bunurilor proprii. ' p , r i i m ae scapat(rascumbarar)'de aceesta 5 i s i a b i c i u n eg i 9i inbrivatiune,iniplinindceeace ii lipseqte. iarin
Capitolul IX neosemenea Despremare,mic, acelaEi,altul, asemenea, gi desprestat'e,mi$care,egalitate $1
9i neasemeneali ary 9i stare 9i migcare, sA privim gi la imaginile (reprezentarile)acestor
rururor3Tffi"i:n"i:ff:'l # ;tit tli ffixt:: cauzarorul despre sespune Deoarece
qi in miaratandu-ni-se ci eli maregi mii qi acelaii Eialtul qi asemenea marirneadumnezeiasca
t67
Despre Numirile Dumnezeieqti cime Siintr-o lumind sublire.$i ca Acelaqi'cand spunScripturile.Iur tu acelasiefri (Ps. I0l. 2 8 1 :s i c a ' A l t u l c i n d e i n c h i p u i td e a c e l e a q i Scripiuriprin multe figuri qi mulrechipuri.$i ca cande lnlaular_ ca asenlenea $l neasemenea suDortal unoi asemanari5i al neasemdnarii9i c a n e f i i n d a s e m e n e ac u n i m i c ( c f . I I ca Unul ce Paral. 6,14). Dar qi migcindu-se -toate celelalte numiri umbla in toate. $i prin dumnezeieqtide aceeagivaloare cu acestea, liudate de Scripturi"*.
$4
$i esteacela$iin mod suprafiinlial,etem' nesChimbat,rdmAnind in Sine, avindu-le acelea$iqi la fel, la fel prezent tuturor 9i statomicEl insuqi cu ale salein Sine $i intemeiat in mod neprihanit in rnarginile prea bune ale identita$i mai presus de liinlA, neprefecut,necazut,neclintit, neschimbat, neamestecat,nematerial, atotsimplu, fara vreo nevoie, necrescut,nemicqorat,nenas'cutx , nu ca unul ce inca nu a fost nascut,sau sau nAscutde cineva sau cA e nedesAvar$it $2 astfel,sauca Cel ce nu e nicaieri niciodatd,ci ca Cel total nefdcut* (nenascut)qi absolut (nenAscut)qi purureaexistent9i fiind nefacut m a r e * , d e c i n u m e $ t e s e Dumnezeu prin Sinedesavirqitqi acela;ifiind prh Sine potrivit marimii proprii lui, transmildnd tuprin Sinein mod unitar;i in turor celor mari din marimea sa $i supra- si deosebindu-se revarsandu-seqi extinzindu-se in afara de icelagi mod* qi iuminAndacelaii* din Sine de toatd puterea,cuprinzdndtot locul, depaqind tuturor celor capabili sa se imparta$easca tot numarul. trecdnd peste toatA nemar- El; li imbinAnd pe unele cu altele, prin bogatia qi calitateade (a fi) cauza,avdndde qi marimealuginirea,prin supraplinaiatea irarii lui qi prin darurile lui izvorAtoarepe mai inaintein Sinela fel cele contrare,ca Cel toata de ele. ce e cavzaceauna $i unica* ce depaqe$te mAsurain care acestease impd.rtAqesc Dar in revarsareanesfarlitei lor daruiri, ele identitatea23T. rimAn nemic$orate$i nu se micgoreazaprin imparElirile de ele, ci se arata intr-o qi mai $s Aceastamarime este $i maresuprareva'rsare. qi de cAtime in nesfirqita* gi necuprinsi ' Iar altul este, deoareceDumnezeu e nenumaratl 9i depaqire a tuturor in revdrin toate in mod providenfial* qi se (necondilionata de nimi^c) prezent sareaabsolutA 9i s u p r a e x t i n saa m a r i m i i l u i n e c t r p r i n s e - r ) . face toate in toli pentru mantuirea tuturor, ramAndndin Sine qi neieqitdin identitateasa prin lucrarea cea una qi stand neincetat $i dAndu-sepe Sine cu o putereneclintita spre $3 indumnezeireacelorintorqi(spreEl). $i altele sunt vederile variate ale lui Dumnezeu,care Iar ci e mic sau subtire, se spune despre trebuie in[elese ca altele in formele in care se El, ca de Cel ce iese din toata greutateaqi arata.Caci precum dacd raliuneactlgeta sudistantagi ca Cel ce patrundeneimpiedicat fletul* in chip trupescgi vede in parli trupeqti prin toate. De fapt ca Cel ce e mic, e cauza- neimparlirea*lui, redam prin ele neimiorul formator al tuturor elementelor.Caci pe parlir'eaproprie lui ca parli aflate in el. 9i (ca Cel mic nu-l vei afla nicaieri neimpartigit. socotim mintea cap, grumazul opinie iralionalitate)' raliune intre mijloc la stdnd 9i Deci agatrebuieinlelesca Dumnezeue mic*, pieptul mAnie.stonraculpofta, braleleqi pica inrAnd in toate gi prin toate in mod neimpiedicat 1i putrun:dnd* pana lu desparlireu iiolrele fire, folosindu-nede numiriletrupului ca de niqtesimboaleale puterilor - cu atat sttfletutuisi rluhului.dinire lncheieturigi mu' mai mult trebuie sa curalirn pe Cel ce e dindivd Sijudecintl .rimgirileSicug,erurileinimii (Evr.4, 12) saumai bine zis toateexistentele. colo de toataalteritateaformelor qichipurilor' i n s f i n t e q i d u m n e z e i e q t ig i t a i n i c e Caci nu este faptura nearatatainaintea lui. desfaqurdri*-$i dacavoieqtisaaplici cele trei calitate, fd.rd cantitate, fara e micirne Aceasta dimensiuniale trupurilor* lui Dumnezeucel nestdpinitA,nemarginita.nedefinitii' cuPSde neatinsqi fara dimensiuni,lAlimea dume necuprinsa-Jo' insaqi dar ea a tuturor, zatoare 168
Desore Numirile Dumnezeiesti nezeiascdtrebuie infeleasdca iegireasupralargA a lui Dumnezeula toate, lungimea, ca putereasupraextinsala toate; adancimea,ca ascunzimeagi incognoscibilitateade toli necuprinsaa lui Dumnezeu.Dar ca sa nu ne pierdem pe noi in desfaqurarea altor gi altor numirile dumchipuri qi tbmre, asemd.nand nezeiegtinetrupegticu simboalelesensibile, vom vorbi despreele in Teologia simholicd. Dar acum nu vom socoti inlelegerealui Dumnezeu* ca altul, ca fiind schimbarea identitatii lui mai mult decAtneschimbata, ci multiplicitatealui unitaregi iegirilede un singurchip ale marii lui rodnicii la toiite:r8.
s6 Iar dacA ar spune cineva ca Dumnezeu cu Sine* ca Cel ce e Acelaqi, esteasemenea intrucAte in mod statomicin Sine, fiind asemeneaSiegiin chip neimpArlit,nu am socoti lipsitA de cinste numhea dumnezeiascade asemenea.Dar teologii (scriitorii Scripturii) spunca Dumnezeuca atarenu esteasemenea dumniminui, dar El daruieqteasemanarea nezeiascacelorce seintorc spreEl, prin imitarea dupa putere* a Celui ce e mai presusde toata definilia qiraliunea.$i putereaasemanariidumnezeie$tiesteceacareintoarcetoatecele create spre cauza lor. Deci acesteatrebuie declarate asemenealui Dumnezeuprin calitateade chip (Fac.I,26) a lui*. Dar Dumnezeu giasemanare nu e pe de alti parte asemenealor, pentru ca nu e nici om asemeneachipului sau. Caci numai celor de aceeali treapta* le e cu putinta sAfie gi asemeneaunelecu altele,qi gi sa fie sa-qiintoarcaintre ele asemAnarea, ambele asemeneaintre ele, fiind create Dar intre cauzA dupachipul celui asemenea. li cauzatenu se poate cunoagteo intoarcere numai (de la unala alta).Cacinu sedaruie$te acestorasau aceloracalitateade a fi asemenea, ci tuturor celor ce se impartaqescde cdci Dumnezeuestecauzainsu$i asemdnare, faptului de a fi asemenea;;i El esteqi suportul asemAnariixinsaqi qi este in toate Cel tuturor prin vreo urma oarecarea asemenea acesteiasemanari.$i prin aceastaimplinegte unireatuturorl39.
$7 Dar ce trebuie spusdespreaceasta?Caci insaqiScripturadeclaraci El esteneasemenea $i necompuscu nici una, ca Cel ce e qi a l t u l d e c a t t o a t e .I a r c e e a c e e m a i p a r a doxal,e ca nici nu spuneca e cevaasemenea lui. Dar cuvAntulnu e contrarasemanariicu El. CAci aceleariisunt gi asemenea$i neasemenea lui Dumnezeu.Primul lucru, prin i m i t a r e ac e l u i d e n e i m i t a t .A l d o i l e a ,p r i n f a o t u l d e a n u a v e a xc e l e c a u z a t ec e e ac e e in CauzA, gi prin distanla de nrqp;rrA n e s f A r g i t ig i i n c o m p a r a b i l ai n t r e e l e - - " . $8 Dar ce vom spune gi despre stareasau $edereadumnezeiascA*?Ce altceva decAt ca DumnezeurAmdneEl insugiin Sine gi e fixat statornicin identitateanemiqcatA$i e supraintemeiatin mod neclintit qi in faptul de-alucraaceleaqiqi in acelagiscopqi la fel; gi in faptul de-a exista neclintit in Sine qi de-anu seputeamuta qi de-afi nemigcat.$i acesteain mod mai presusde fiinlA. Caci El este cauza starii qi gederii tuturor, ca Cel mai presusde toata $edereaqi starea.$i in El au primit subzistenlatoate. fiind piipjle n e c l i n t i t ed i n s t a r e ab u n a t a l i l o rp r o p r i i - - ' .
$g Dar ce e de spuscdnd invalatorii Script e r g e$ i s e t u r i i z i c i a r a q ic a C e l n e m i q c a m miqca spre toate*? Nu trebuie inleles qi acest lucru in mod dumnezeiesc?Caci trebuie cugetatcAEl semigcA,in mod evlavios, nu prin mutaresauschimbare*,saualtemare, sau abatere,saumi$carespatiala,nici in linie dreapta,nici circularA,nici in ambelefeluri*, nu fizicA.$i sta' nu inteligibilA,nu sufleteascA, in faptul ca Dumnezeu aduce la fiinlA gi sustinetoateqi ingrijeEtein tot felul de toate, q i i n f a p t u lc a e p r e z e n t u t u r o rp r i n c u p r i n dereatuturor, nesupusrelaliei cu ele, prin ieqirile gi lucrarile providenliale la toate existentele.Dar e ingaduit a lauda in chip dumnezeiescqi miqcarile lni Dumnezeux cel nemiqcat.$i prin migcaredreapta*trebuie cugetataneclintireadreapta,migcarea
r69
Despre Numirile Dumnezeiegti neclintiti qi ieqireaneabatutaa lucrdrilorlui qi provenireatuturor din El. Iar prin ceain spirala, iegirea statornica 5i starea roditoare.Iar prin cea circulara, faptul de-a fi acela;i qi de-acuprindepe cele de la mijloc la El a gi -pe cele extreme* qiolJrtoarcerea c e l o rD r o v e n i t ed i n E l $10 Iar dacA cineva ingelege numirea din Scripturi despreDumnezeu ca Acelaqi,in sensul de egal cu Sine, e de observatcd
Dumnezeuesteegal nu numai ca Cel neimpiirlit gi neclintit,ci gi ca Cel ce iesela toate gi prin toate la fel qi ca suport al egalitalii de sine, prin care lucreazi la fel miqcarea* tuturor prin toate gi impartaqireaegali a tuturor celor ce se impdrtaqesc,dupa capacitatea fiecireia; qi darul egal imparlit tuturor dupd vrednicie qi dupa toata egalitateainteligibila*, inlelegitoare,ralionala, sensibili, fiinlialA, avAndu-lepe toate cu voia de mai inaintein Sine Cei ridicat peste toate. conform puterii sale mai p{gfus de toate,facatoarea toataegalitatsax--''.
Capitolul X DespreAtotgtiitorul, Cel vechi de zile Ei despreveac$i timp $1 Ia seama sA lauzi pe Dumnezeu Cel cu multe nume prin cuvAntgi ca Atotliitor gi ca Cel vechi* de zile. Atottiitor se zice pentru ca estescaunatotliitor, suslinAndqi cuprinzind toate,fixAnd,inten.reindgi circumscriind 9i facdnd totul neclintit in Sine gi aduclnd la existenla din Sine, ca dintr-o rAdacinaatotliitoare,toate $i intorcand la Sine, ca intr-un sAn atot[iitor qi linAndu-le adunatein Sineca intr-un Scaunatotcuprinzator pe toate, printr-o sustinerecare le asigura pe toate gi e mai presus de ele, nelisdndu-lesi cadddin ea gi sa se piardAca scoasedintr-o casa atotcuprinzatoare.I se zice obArgieatotliitoare$i ca cea care le line farasa sffAbatandu-le pe toateqi le stApane$te, ie amestecegi le impune tuturor ju-gurile primite de bunAvoie qi dureriledulci-"' ale dragosteidumnezeieqtiqi atotliitoare,ale bunautii ei neslabite.
neschimbat gi nemiqcat qi pentru ci migcdndu-sepururearamAnein Sineinsuqiqi Cauzatorulveacului qi timpului gi al zilelor. De aceeagi in sfinteleEi tainicelevedenii ale aratAriidumnezeieqtie inchipuit qi ca batr0n (cf. Dan. 7,9) qi ca tanir*. Batranil arata5i ca fiind de la inceput; tanar,ca neimbAtr0nind. Sau amAndouine inva[AcAinarnteazh de la inceput prin toatep0na la sfdrgit;sau, c u m z i c e d u m n e z e i e s c u ln o s t r u s f A n t invAlator,vechimeadumnezeiascaIe arata pe amdndoud:ca Cel mai bdtrAne primul in timp, iar ca Cel mai tAnar e dinainte de numarul timpului. Fiindca unitatea* qi ceea ce e propriului au fostmai vechica mullii ani care au unnat--'. $3
Dar trebuie sa cunoa$tem,precum socotesc, qi natura timpului ;i a veacului din Scriptura.Cdci nu sunt absolutnefacutexgi cu adevdrateteme toate cele numite vegnice qi incoruptibilegi nemuritoareqi neschimbate $2 qi la fel existente,ala cum zice: Ridicali-vd (Ps.23,1,9). portile ve$nicegi celeasemenea lar caCel vechide zile (Dur.7 ,22)eldudat Fiindca de multe ori gi cele foartevechi sunt caracterizateprin numirea de veqnice; qi Dumnezeupentru ca esteqi veacul gi timpul tuturor qi e inainte de zile gi inainte de veacqi cdteodataqi toata lungimea timpului nostru estedeclarataveac,intrucAtesteqi o insuqire de tintp. Dar trebuieca El si se numeascali a veacului vechimea;qi neschimbareaeste$i timp gi zi qi vreme qi veacin mod cuvenit lui D u m n e z e u , c a f i i n d i n t . o a t am i $ c a r e a mdsurareain general a existenlei.Iar timp t70
I Despre Numirile Dumnezeiegti nume$tepe cel ce este supusfacerii qi coruperii (stricaciunii)gi schimbariiqi caree altfel pentru al1ii.De aceeateologia (Scriptura)ne declarA(numeqte),gi pe noi cei definili prin timp, veac prin participare*,cdnd ajungem veaculnestricaciosqi purureala [el-+b.Dar Scripturavorbeqteuneori gi de un veac temporal* gi de timpul veqnic,deqi gtim prin ei* cd e mai propriu sa lie numite Si ardtatecele ce suntveac,iar celece suntin deveniretimp. Deci nu trebuie sa socotim, simplu, coeteme cu Dumnezeu*, cel dinainte de veac, cele numite veqnice.Urmdnd neabatutpreavene-
ratelor Scripturi, socotim veqniceqi temporale dupd modurile cunoscutein ele, pe cele in partede ce sunt la mijloc qi seimpartAqesc veac,in parte de timp. Iar pe Dumnezeusa-l laudam qi ca veac qi ca timp, ca cel ce e Cauzatorula tot timpul qi veacul;gi ca Vechi de zile, ca Cel ce e inainte de vreme qi mai presusde timp gi ca Cel ce schimbdvremurile gi timpurile. $i iarAgi ca fiind dinainte de veacuri,intrucAtesteqi inainte de veac Aimai presusde veac(cf. Apoc. 1 1,15)qi imparalia lui este' imoAratiatuturor veacurilor. AminlaT.
Capirolul XI Desprepace {i ce tnseamnda fi tnsuEiprin sine, ce e viala de sine Eiputerea de sine Si cele astfel spuse $l Vino sAlauddmprin imne de pace,pacea ca obArgiairnpacariituturorx. dumnezeiasca, C A c i e a e s t e u n i f i c a t o a r e at u t u r o r l i nascatoareaqi producatoareaarmoniei ;i articularii tuturor. De aceeao gi doresctoatepe ea, care intoarce mullimea impdrfiG a lor in unitate integrali* qi razboiul launtric al tuturor il Drefaceintr-o conlocuire unitari*. cele Prin impartagireade paceadumnezeiascd mai vechi* dintre Puterileimpacatese unesc qi ele cu ele insele gi intreolaltA,spreo unicd domnieapacii tuturor; gi unescpe celede sub ele insele qi pe unele cu altele cu ob0rgiaqi cauza cea una qi desavdrgitaa tuturor. Caci aceastapdtrunzdndin mod neimpArlit in toate, ca in nigte locuri deosebiteale celor desparlite,le hotamicegte,le mdrginegtegi le asigurape toate gi nu le lasd sd se reversein nesfArgire*gi nehotAmicire,dezordonate;i nelixate qi devenite goale de Dumnezeu gi cu totul neunite iesite din unirea intre ele qi 'desp." ea, sau si inireolaltala8.Sa vorbim aratamce estepaceagi liniqteadumnezeiascA pe care sfintul Iustus (cf. Fapt. 1,23) o n u m e q t en e g l a s u i t o a r e *g; i d e s p r e t o a t A n e m i g c a r e ac u n o s c u t a i n p r o c e s i u n e a (ieqirea)ei; sa aratam cum impAciuiegteqi aduceliniqte gi cum estein Sine gi inleuntrul ei gi a supraunittotul in Sine, intreaga;cum
neiegind din ea, dar inmullindu-se pe sine, pArasegteunitatea ei*. Ea iese la toate, raminAndintreagi inlauntru* prin covArgirea unirii nrai presusde toate.Pe ea nu e ingiduit qi nici cu putinla vreuneiadin existen[enici sa o exprime,nici sAo cugetecu intelegere. Dar recunoscindneputinlade-a o exprima qi de a o cunoaqteca fiind dincolo de toate, vom privi participarile inteligibile qi exprimabile la ea* gi aceastape cAt e cu putinta oamenilor qi noua, ramagi in urma multor oamenibuni-+e.
intdi trebuiespusaceasta,cADumnezeue suportulpacii de sine qi al picii tuturor qi al fiecdruia; gi cd toate se articuleazeintre ele prin unirealor neconfundata*,prin caresunt unite in mod neimparlit.Prin aceastafiecare s t 0 n d i n m o d n e d e s p A r l i t ,i g i p A s t r e a z a neslabit* chipul propriu, nefiind tulburate cu celecontrare*;nici tocite prin amestecarea in deplinatateaunirii qi a curaliei lor. Deci vom intui o fire simpla a unitafi paqnice,o fire careuneqtetoatecu sine gi in ele li intre ele, o pacecare pastreazatoatein imbinarea a tuturor.Datoneconfundati,neamestecatdx rita acestei unitAF neconfundate,minlile dumnezeiegtiunite* se unesccu inlelesurile lor gi cu cele inqelese.$i iaraqi urca spre
L7l
Despre Numirile Dumnezeiegti unirea necunoscutecu cele aflate mai presus de minte. Tot pentru ea, sufletele,unind raliunile lor de tot felul gi inallAndu-lespreo unicainlelegerecurata,inainteazapotrivit lor nematcrialA qi trepteilor, prin inqelegerea ;i neimparlita* ipre unirea cea nrai presus.de inlelegere.Pentruea subzistAunicaqi nedesfaiuta imbinare complexi a tuturor in simfonia ei dumnezeiasca;qi se armonizeazain conglAsuireagi in acordul ;i in intregul desavirqit* . Caci le adundin mod neconfundat gi le line impreuna in mod nedesparlit. Pentru cA intregimea pAcii desavirgite strabatetoate existenleleprin prezentaatotsimpla qi neamestecatda puterii de unitate facatoare,unind toate qi unind extremelexcu extremele prin cele de mijloc, insolindu-le printr-ounicA(legatura)de aceeagifire. Prin ptrtinlasd sebucurede ea le dAruieqte aceasta si de ultimele*marginialeintreguluigi le face pe toate conslientede unitalile 9i de identitatile, de unirile, de imbinarile lor. CAci DaceadumnezeiascdrimAne neimpar[iti 9i itrabate prin toate qi patrundein toate qi nu iesedin identitateaei. Fiindca iesela toate9i transmitetuturor in mod propriu lor cele ale ei qi revarsdcu imbelgugarein ele din bogalia rodniciei impaciuitoare.Dar ramAne,pentru covdrqireaunitalii ei, intreagA,cu sine int r c a g a _p*r^i n s u p r a u n i r e ai n t r e a g a c u e a insisii)u.
$ 4 . , $i daci toate cele ce se migci* nu se liniqtesc,ci voiescpurureaca mi$carealor sa se mentina, aceastae o dorinla dupa pacea a tuturor, care le pAs[eazape dumnezeiascA toate necdzutedin ele qi pazeqteidentitatea tuturor celor ce se miqca* qi viala lor miqcAtoarenemigcati Ei necazutA.$i aceasta o aratafacindu-le pe toatecelece semigcasa rAmdnaprin aceastain pace cu ele insele, ramAndndsd lucreze in acelaqifel, cele ale lor--' .
$5
Iar dacf, vorbind de prefaceri produse de c6derea*din pace,va declaracinevaca nu toti iubescpacea.raspundemca nu cstenici una dintre existenlecaresAcaddcu totul din orice unire. Caci ceea ce e cu totul nestabil* qi n e m d r g i n i t i n a c e a s t ag i n e f i x a t q i n e hotamicit, nu e nici existent,nici intre cele existente.Iar daci acegtias-au despa4it de de oace si de bunurile pacii, bucurAndu-se i"rturi 9i minii gi de schimbariqi nestatornicii, spunemca qi ei sunt stapAniJide idolii intunecalix ai dorinlei de pace,deqi sunt tulburali de patimile mult miqcitoare. $i prin aceastaraman* fara sa-qidea seamadoritori ai ei, socotindcAprin implinirea celorpurttrea curqatoareranrAn in pacea lor; ;i se simt tulFuralidacdsunt lipaili de placerilecareii $3 stipineau:51.Dar ce va sptlnecinevadespre paiea revarsatAde iubirea de oameni a lui Dar ar putea zice cineva*: Cum doresc Hristos?*Prin ea invAfamsd nu mai luptAm* toatepacea?Caci multe sebucurdde diversi- nici cu noi, nici intre noi, nici cu ingerii. Ci tateaii deosebirealor qi nu voiesc vreodati lucram impreuna cu ei cele dumnezeiegti*, sAseconciliezede bundvoie. Daci cel ce zice dupa putere,prin purtareade grija a lui Iisus aceastaafirma ci diversitateaqi deosebireae care lucreazAtoatein tofl qi aducepaceaneinsuqireaproprie a fiecareiadintre existen[e*, graitAsi dinaintede veac hotarata9i ne imgi cAnici unadintreexistenlenu voieqtesa.se f acap6 noi fu Sineqiin Sinecu Tatal.Despre nu-l vom contrazlcenlcl leoedede aceasta, acestedaruri mzriDresusde fire s-a vorbit in o socotimo dar qi pe aceasl.a noi in aceasta. invalaturile teologice* qi a marturisitimpredorinla a pacii*. Caci toate iubesc sa fie in una iu noi gi Scripturasfinteihspiralii-)r. pace $i unite cu ele insele, dar sA rd.'rnana din ele gi din ale lor. $i e proprie iremiEcate $6 identitatii neamestecatepacea desdvArqita grijile prin le salveazi care pestreaza, o care $i Dar fiindci m-ai intrebat gi altAdatdprin ei dAruitoatede pace pe toate nedezbinateqi ce esteexistenfade sine, viala de Epistola* susgindnd gi intreolalta, cu ele neamestecate sine, inlelepciuneade sine gi eqti nedumerit pe toate in putereastatomica gi neclintita a cum spun uneori cd Dumnezeueste viala de pacii qi nemigcariixlor. 172
Despre Numirile Dumnezeiegti sine, altadatasupofful vielii de sine, am socotit de trebuinldL,sfinte suflete al lui Dumnezeu,sA-1idezleggi aceastaintrebarecdtre noi. $i intAi,ca sa reluAmqi acumcelemulte spuse,raspundemcAnu e cevacontrara spune ci Dumnezeuesteputere de sine sau viala de sine;i suportal vielii de sinesaual pacii saual puterii. Caci, in cazul primelor, este numit astfelpomindclela celece suntsau,mai mult, de la iele ce suntintAile*.El fiind cauzatorul tuturor. Dar in al celorlalte(estenumit astfel) ca fiind in mod suprafiinlial mai presusde toate cele ce sunt qi sunt intAile. Ceri sA spunemce esteexistenlade sine sau viagade sinesaucdtesuntin mod absolutqi desAvArqit Raspundemca nu e cevasucit*,ci incepAtor. drept ;i care are o explicagiesimpla. Caci nu spunemca existenlade sine e vreo altd fiinld sau ingereasca,care sA fie tudumnezeiascA turor cauzade a fi (caci numai Cel ce estemai presusde fiinlA e obArqiaqi fiinla $i cauzade a fi a tuturor existentelor),nici nu spunemca e nascAtoarede viafA a vreunoracare trdiesc altd dumnezeiredecdtceamai presusde dumnezeire.Caci numai viala e cauzavielii. Nici, ca sa vorbim pe scurt,nu au fost numite alte fiinle qi ipostasuri obArEiialeexisten!elor,.alte creatoare,sau raze 9r dulnnezerdln exlsten[e*. Nu i-au qtiut pe aceqtiacu adevarat,gi propriu* vorbind, ca atarenici pe ei (caci nu exista),nici pe parinlii lor. Deci existenlade sine gi viald de sine gi dumnezeirede sine numim in sens originar gi dumnezeiesc;gi
cauzal,obdrgiagi cauzaceauna mai presusde toate li mai presus de fiinlA. Iar in sens participant, puterile providenliale transm i s e d i n D u m n e z e uc e l n e p a r t i c i p a t ,l u crarea prin sine fAcatoarede fiinla, prin sine* indumnezeitoare,la care participa e x i s t e n l e l ei n m o d p r o p r i u l o r * . P r i n a c e a s t as u n t q i s e z i c e x i s t e n l eq i v i i q i indumnezeite qi celelalte. De aceeale este suDortCel bun celor dintAi,apoi tuturorcelor ce participd la El intregi, apoi celor ce participAca pd4i* ale lor la El. Cand Deci ce trebuiespusdespreacestea? unii dintre dumnezeieqtiigi sfinlii nogtri invafAtorinumescpe Cel Suprabungi Supradumnezeusuportal bunataliide sinex qi al dumnezeirii spun ca bunatateade Sine gi dumnezeireade bine facatoareqi indumnezeitoare provine din Dumnezeu, ca revirsarea frumuselii de sine, facatoarede frumusele.$i vorbescde o frumuseleintreagi qi de o frumusetepa4iala; qi pe cele ce existd din ea le numesc frumoasein intregime qi frumoasein parte.$i toatecelelaltes-auspus gi se spun in acelaqimod, adica aratAndu-le participante la providenla qi bunatate*, ca existentedin DumnezeuCel neparticipabil*; gi ca participdnd la debordarea lui intr-o revdrsarenegrAi6. Prin aceasta,Cel ce e cu adevAratCauzatorultuturor, e qi dincolo de toateqi Cel mai presusde fiinla, qi depAgegte cu totul pe celece suntde in mod supraliresc o oure.u.. iiinla qi firer54.
Capitolul XII DespreSfdntul sfinlilor, imparatul tmpdralilor, Domnul domnilor, Dumnezeuldumnezeilor $l Dar fiindcA s-a vorbit despremargineacuvenita a celor de care trebuia sa vorbeasca, trebuiesAlaudamqi pe Cel cu numepesfirqite si ca Sfintul slintilor (Dan. 9,24). Impdrarul impardllor (l Tiin. 6.15). despreCel'ce imparaleste in veacsi din veac(cf.Ps.145.10).dar li Ad.preD,,mnil domnilor (Apoc. l9.l6l gi bumtfe=euldumne:eilor(Ps. 49,1). $i intii trebuie spus ce socotim cA este sfinlenia de sine (autosfinlenia)qi ce vrea sAarateScrip-
tura prin indoirea numirilor*, s.t J4
Sfinlenia e deci (vorbind in felul nostru), curafia libera de toati impuritateagi d e s A v d r g i t aq i c u t o t u l n e p r i h A n i t d . Imparafiaestedaruireaa toataautoritateaqi podoabagi rAnduialaqi ordinea.Iar domnia nu e numai depaqireatuturor relelor, ci gi toata posesiadesivirqita a frumuselilor qi
173
Despre Numirile Dumnezeieqti bunetatilor gi siguranla adeviratd qi neclintiti in ele. De aceeadomnia* (xoptottlg) vine de la autoritate,(rOpog; qi de la Domn (rriptov) qi de la a domni (rr:preoov). Iar dumnezeireaeste providentacare e atent5 la toate gi inconjoara qi sus[ine toate cu bunAtatedesivdrgitagi umple toatede sine q.ie mai presus.detoattsgelece se bucurA d e p u r t a r e ae i d e g r i j a
sine cu bunAtatespre indumnezeiie celor intonrse spre ea. $4
Deoarece cauzatorul hlturor este supraplin de toate $i neimpdrta;ibil*, printr-o depagirece e mai presusde toate,e ldudatca SfAntulsfinlilor* gi celelalte,prin calitateade c a u z a c e s e r e v a r s Ap e s t e t o a t e 5 i p r i n depa;ireace-l ridicApestetoate,cum ar spune $3 cineva. Aceasta pentru ca cele ce sunt depagesccele ce nu sunt gi cele de care se Deci trebuie se lAudAmacesteaca fiind toatein mod impartA;esccelece seimpartagescsuntsfinte, ale cauzeicelei ce covArqeqte s a u d u m n e z e i e g t i ,s a u s t a p a n e ,s a u i m absolut*. Iar pe ea trebuie sA o numim De aceeacelce estepestetoatecele s f i n l e n i a c e i n t r e c e t o a t e $ i d o m n i a 9 i parate$ti. Impariiliamai presusde toateqi dumnezeirea ce sunt,e prin aceastapestetoate,iar cauzatorul neimpirtigit e deasupratuturor celor ce atoisf0nta.Caci din ea a venit qi s-a distribuit in unitate qi impreunA curAtia de- se imparta$esc$i a celor impartagite.Sfinli qi p l i n a g i a d e v d r a t a ; t o a t a o r d i n e a 9 i imparali* qi domni qi dumnezeinumescScripp o d o a b a e x i s t e n t e l o r , c a r e i n l a t u r A n e - turile ordinelecelemai de la inceputdintre toate (ingerii cei mai de sus),prin care cele de al p o t r i v i r e a ,n e e g a l i t a t e a *g i n e s i m e t r i a ,9 i primesc dupa aceea darurile de la doilea qi bine dreptatea identitatea se bucuri de o r d n d u i t aq i a d u n dl a u n l o c p e t o a t e c e l e Dumnezeu,inmullind simplitatea transmisiinvrednicite si se impirtaqeascade ea. Ea unii acelora,dupa deosebirile*dintre ele. Iar posesiunea tuturor frumusefilor, cele dintdi adunAin mod providenlialqi dumaredesAvdrqita cea buni, privitoare qi nezeiesccele ale celor mai de ios in unitatea providenla toatA e a celor providenfiate,ddndu-sepe lor256. susginAtoare
Capitolul XIII Despre Cel desdvdrgitgi Unul $l AtAtea despre acestea.SA trecem, in sf6rqit,la ceeace placeraliunii cel mai mult. De fapt,invalaturacareii atribuieCauzatorului tuturor toateimpreuna,il laudaqi ca Unul (cf. I Tim. 2.5). Prin aceastanu e numai desavdrqitprin Sine gi deosebitprin Sine qi in Sinein mod unic* qi cel mai desivarfit intreg prin Sine intreg, ci qi supradesivArqit,fiind mai Dresusde toate.Hotdmicind astfel toate nesfArgirea,se supraextindeca Cel ce este pesteorice margine,nu e incaput saucuprins de nimic, ci seintinde deodatAin toateqi peste toate, prin pdtrunderi fara lipsuri 9i lucrAri I se zice iaraqidesavdrgitqi ca nesfAriiter5T. 174
Celui ce nu creqteqi e purureadesdvdrgitgi nemicqorat,avAndde mai inaintetoatein Sine printr-o unicAgi neincemta!i gi revarsAndu-se dAruire,prin aceeagiqi suprapltnagi nescazuta qi le umple cele desAvdrqite caredesAvarqeqte proprie. de desavArqirea $2 $i este Unul, fiindca este toate* in mod unitar,fiind prin unitateasa unicAmai presus de toate qi cauzatorulunitatii fara ieqire din Sine. Caci nici una din existenlenu e neparta$a de Cel Unul, ci precumtot numdrul* e parta$ de unul, qi doi se zic unul, qi douajumatafl, iar unul qi al treileagi al zecelea,la fel, unul,
Despre Numirile Dumnezeiegti a$atoateparticipAca pa4i la Unul qi toatecele ce suntexista,pentruca existAUnul. $i de nu este Acela, cauza tuturor, unul* dintre cei mul[i, aceastapentru ci e Unul dinainte de orice unul qi de mullime qi definegtetot unul qi mulfmea. Dar nu e undevavreo mullime* nepartala la Unul, ci cele multex prin pa4i sunl una in intreg. $i cele multe in accidente, sunt unain suport.$i cele multe la numar sau in puteri sunt una in chip. $i cele muhe in chipuri sunt una in neam. $i cele multe in m a n i f e s t a r si u n t u n a i n o b h r g i e .$ i n u e s t e nici una din existenlecarenu seimpArtagegte intr-un fel de Unul aflat in toate, qi care le-a avut de mai inainte pe toate qi intregi, pe toate*cele opusein mod unitar.$i fard unul* nu va fi mullime, iar fird mullime nu va fi Unul, ca unitate inainte de orice numdr inmullit. $i dacale-arcugetacinevatoateunite cu toate*.toate vor fi una in intreg. $: Iar afari de aceea,trebuie $tiut li aceasta, ci dupa chipul sau mai inainte gAndit*, fiecare se uneqtecu cele unite dupi chipul fieciruia $i acestaesteelementulcel unul al tuturor.$i dacadesliinlezipe Unul*, nu va mai fi nici integritate,nici parte,nici altceva din celece sunt.CAcipe toatele-a avut in Sine gi le-a cuprins in Sine Unul in mod unitar. Astfel lauda teologia (Scriptura) intreaga obdrgie*^, dreptcauzaa tuturor dumnezeiasca Drinnumelede Unul-)d. $i Unul este DumnezeuTatil gi Unul Domnul IisusHristosgi Unul gi AcelagiDuhul, pentru neimpa4irea mai presus de toate a inin care sunt unite tregii unitali dumnezeieqti, toate in mod unitar gi sunt suprauniteqi in mod mai presusde fiinlA. De aceeatoate se refera cu dreptatela ea.qi se atribuie puterii ei* qi ramAnqi se suslin rii se implinesc prin ea gi seintorc spreea. $i nu vei afla cevacare sA nu fie din Unul, dupA care se nume$te dumnezeireainmod mai presusde fiinla; care sa nu fie in El ceea ce este qi sa nu se qi sa se mAntuiascain El. $i desdvdrqeasca trebuie ca qi noi, intorcAndu-nede la cele multe spre Unul, prin putereaunitalii dumnezeiesri-)e sa laudam in mod unitar dumnezeireaceauna gi intreagi, pe Unul cauzator al tuturor*, Cel dinainte de tot unul qi
mullimea gi partea qi ?ntregul gi hotarul gi nehotimicirea qi marginireaqi nemArginirea, pe Cel ce hotamicegtetoate existenfeleqi insaqi existenla;pe Cel ce e cauzatorulunic al tuturor qi al tuturorintregurilorimpreunAqi e inainteatuturor qi mai presusde toateSicare fiind mai presusde unul insugidefinegteqi pe cel ce este unul insuqi* qi fiind Cel ce este Unul, face ca unul, intre existenfe(sAdevini) numAr*. Caci acesta fiind numdr, se impartaqegte Dar Unul cel mai presus de hin1ar60. de fiingaqi Unul care este,hotarnice$tetot numarul qi El este qi inceput r;i cauzA a unului qi i numarului gi a tot'ce iste26l.De aceea clumnezefieamar presus cle toate, cunoscutAde noi sau de allii din existen[e, gi laudataca unitate(monada)qi ca Treime, n u e s t e c u n o s c u t An i c i c a u n i t a t e (monada)*,nici ca Treime. De aceeaca sdo qi rodnilaudamcu adevdratca supraunitatea cia dumnezeiascA*,numita prin numirea treimicaqi unitara,sAo numim dumnezeiasca mai oresus de nume. fiinta mai presus de fiinla, fala de celece ,unr:o:.Caci ni:fiind nici monadAsau treime, nici numdr. nici unitate saurodnicie, nici altcevadin cele ce sunt sau din celeimpreunacunoscutecu vreunadintre cele ce sunt teologii,ridici peste toatA r a t i u n e ag i m i n t e a a s c u n z i m e as u p r a d u m nezeirii care in mod suprafiinlial e supraexistentapestetoate.Nu existAnici nun'real ei*, nici cuvint pentruea, ci e ridicati in cele neapropiate(inaccesibile).Nu-i dam nici numele bunatalii, ca fiind corespunzAtor ei, ci din dorinfa de-ainlelege* gi spuneceva despre firea negraitA,ii dedicdm intAi cel mai venerat dintre nume*. $i suntemde acord qi in aceastacu teologii. Dar qi prin aceastarimAnem departe de adevArul realitalii. De aceeagi ei au preferaturcuqulprin negatii, ca unul ce scoate sufletul din cele familiare lui* gi-l conduceprin toate inlelesurile dumnezeieqti,ca sa-l scoati din ele pe Cel mai presus de tot numele gi de toata raliuneaSitoatAcunoqtin{a,iar la urmatuturor El sa-l uneascdcu Sine, intrucdt ne este cu putinlagi nouAsAne unim .u 91263.
$4 Expundnd acestenumiri dumnezeieqti i n t e l i g i b i l e ,p e c a t n e - af o s t c u p u t i n ! a ,a m
t75
Despre Numirile Dumnezeiegti ramas departe nu numai de confinutul lor exact,(cA;i aceastaar spune-ocu adevarat qi ingerii*) ci gi de inlelegerealor asemenea 6elei a ingerilor. Fiindca qi cei mai tari dintre invAtatorii nogtri despreDumnezeu ramAn departe de ingeri. Dar El este cunoscutin mod ultim qi inferior.nunumai de invafatoriidespreDumnezeuqi de ascelii dintre ei gi de cei c^ele urmeazA,ci qi de cei de o treaptacu noi. Insadacdcele spusesunt drepte qi am.reuqit sA ne atingem cu inlelegerea de numirile dumnezeieqti desfaqurate,lucrul trebuie atribuit Ca,riatorului tuturor, care ne-a ddruit intai sa grdim spre El, apoi sa graim bine. $i dac.a lipsegteceva din ."r" E" u""";ii f"i"J, va trebui sA le cugetam pe acesteaprln aceleagimetode.$i dacanu sunt dreptesau qi am raracitde la adevar suntnedesdvdrqite iubirii iie in intr.gi*i, fi6 h-p;;,;;ne talede oam?niti indrepter" pe cel neqtiutor i i t a - i t r a n s m i t ac e l u i c e ' a r e n e v o i e s A
invete ceva din ratiunea proprie. Caci se cuvine sa-i ajutdm celui ce nu are destuld putere gi sA vindecampe cel ce nu voieqte sa ramanabolnav. $i fie ca ie ai prin tine, fie prin al1ii,avAndu-letoateprimite de la C e l b u n , t r e b u i es An i l e t r a n s m i Eqi i n o u a . $i sa nu ocoleqtisa faci bine omului iubitor de bine. Caci vezi cd nici noi n-am inchis in noi inqine nici una din raliunile 4aruitenoui in mod ierarhic,ci le-am transmisnefalsific a t eg i v o u Aq i a l t o r s f i n l i b a r b a l i * ,i n t r u c A t suntemqi noi in staresaspunem*cele auzite' neslabindu-le'$i astfelnu vom strdmbaintru nimic din cele ale predaniei' daca nu vom slabi inlelegereasau exprimarealor' Dar acestea'ca si placa lui Dumnezeu' trebuie si se pdstreze9i sA se spunala fel' $i aceastae m.argineacare trebuie pazitl in numirile dumnezeiegti inteligibile' Dar, prin condlcerea lui Dumnezeu' vom t r e c ea c u ml a T e o l o g i a s i m b o l i c d * '
t
SCOLIILE SfdNtUIUiMAXIM MARTURISITORUL
Despre NUMIRILE DUMNEZEIE$TI
Areopagitnl. Titturile ce le aveau Elinii odinioara deveniqislurgiqi le-au atribuit tArd sAse ruqincze9i dupii ce s-auintors la Ilristos; caci. iata, Areopagituls-anumit astfel,ca si dunrnczeiesculIustin in sciereaCdtre Elini a lui Iustin filosoful. impreund - presbiterul. Numele de presbiter indica gi pe episcop;caci episcopuleste ;i presbiter.$i aceasta ie oratain Fuptele Sfinlilot't\prtstoli'cind in Asia Pavel se intdlnegtecu Bisericile.(Fapt.20,28;. CaPirolul
I
$1 Teologice. Noteaza cii Parintele a alcituit 9i o alti lucrare,ca o introducere$i pregatireelementari a cclor spusedespreDumnezeuici-colo in Scripturi; saue vorba di o scricrecircia ii urmeazascriereade fa1a. Nu tn (cuvinte) convingdtoare.Inlelcpciuneaomeneasci culegedovezile probabiledin cele sensibile;caci mareafortd a silogismclorigi ia prilejurilc din geometne; dar in cccacc privegtecele nemateriale'mai hine zis cele qi mai presusde toati fiinta (substanta)' suprramateriale c u m a r c u n o a l t ec i n e v ai n m o d l o g i c ( p r i n s p e c u l a l i e ) ' ceeace nu se poate explica nici prin floareaculnlinantd a minlii (neqtiinla despreDmrtezeu)?Ceea ce se poate cugeta prin evlavie pura, in chip negriit. Sd cugetdm ceva despre (dumnezeirea) cea mai presus defiinld Dumnezcu este rrrai presus de fiinla' 9a ilind .uget"t mai presusde orice liin!4, fie inteligibili' tie inlelegatoare,cu atdt mai mult simluali (sensibili). (Acelei) suprafiingiatitdfi. Daca fiinla {ouoia, esenla)sc zicedc b a .fi (eivcxr), iar al indica inlelesul venirii a ceva lr existenlf,din producerctlopaycoyql. in lcgeturacu Dumnezeu nu se poate vorbl proprlu-zrs de fiinli (ouois, escnla).CaiciDumnezeueste mai presusde orice fiin1i. nefiind nirnic din celece sunt' ci fiind deasupracelor ce sunt qi Cel din care sunt cele ce sunt; cici dumnezeireacea ascunsi a lui Dumnezeuestc slng u r i l p u t e r e a o t r i i r l i e i d u m n c z e i c 5 t ia t u l u r o r . c a r e itipancqt" peste toli aqa-zigiidumnezei, fie ingeri, lie o a m e n i s f i n l i , p r e c u m e 5 i c r c a t o a r e ad u n l n e z c i l o r provenili prin plrticipare; caci ea estc adevaratdumnezeircaprLnsine, existenti din sinc insaqiin ntod necatzat(Stol,tstita u reltutt idcettde ens a se, dar liirti sri o tle:wlte ptind la capdt.Ens a se inseamnda nu intplit'tt
nintic de obiect tn eristenld: a nu fi udus de cewt sau de cinet,a la exisrcn!(i,ci tt Ji prin sine, deci a li din veci prin sine,tdt'i cet'unu poatefi aduslu eistenld din nimic prin sine. Ens a se inplitti deci caratlerul uctit', subiet'tival u n e i e . \ i s t ( ' n l (v t ' S n i t ea: n u r t | e l t t t i t ' i l t t l i : \ t ' r ' n i A u n subiet'tsuperior.Dat'ri existtiSi rtltele,toatesuntprin El. El e Tatul prin excelenldul tLtturor.Neliind intru nimic obiect, este,Suhiectulprin extelenld.$i cum nu se poale (ugelo satnu fi fost cevu din eternitate,acel ceva esle estePers(,an(iubsolut liberd, Subietul pritt e.rt'elen1ti, ftird.sd se li produs pe Sine insuSiprin oceustdlihertilte. Niti o lege nu podte li tleasupra luturor. Ci deasupra leqilor este un subiet't, iar tleasupra tuluror Iegilor Suhiet'tul pur ;i suprent.Avem In dtedslu (?tt mdi cilte' goricti dotudd tt existenleieternea unui Dunrne:eu'fald, core n-ore nintic de thiect in Sine. Pe de oh(i parle, un Tati etern nu poate fi cugetut.fdrd un Fiu etern, de u c e e n gtio l i t u t e l i b e r dc a ; i ' f a t a l . A c e s tF i u e ; i E l l i p s i t E ! e n d s t u t . d d r . \ (l i n i l t t e . d e , ' r i t e ( t u t r t [ e r( d t ] l t i e L L Nunni iuhirea poute erpli(a QLeustde.tisten!(ieternd rleptin libertl ;i itr otelu;i timp nesingulurd Numai iultireo uneStefn ea absenla unei legi tnte dd unei e.\istenlecurdcter de obiect, cu caracterul liber ul existenlei.Datd Dutnne;eu ttr existctdin veci.frirtlwtie' ar fi supusunei legi; ducd ar existttcu wtie' lu Jbl s-ur supune unei legi (ktte de El. El e dincokt de oceustit alternativti. Iur iuhireu clesrivirqitiiintre doi nu pootefiin
177
DespreNunririle Dumnezeiegti dumne:eiuscii Si energiile ei necreate,reluatd de SfiAntul Gt ixtt ie Paluntu, n. trad.). Prin - cuviinld faqd de cele dumnezeieSti. CAci nu trebuie sa finr cu indr;izneal:tfali de cele durnnezeiegti' c i s i n e s u i mc u c u g e tc v l a v i o sl a r e s p e c t udl e D u m n c z e u , expriurind gi tilcuind numai acclca despre Durnnczeu carc sunt lblosite in Scripturi,cum a spus mai inainte Teologia (Scriptura) - atotadevdrald. Privcqte cum numelte Scriptura,teologie, dumnezciesculPavcl: cAci el estccel carezicecd f'ieciruiasedaruieqtede Dumnezeu luminareain chip limpede,pe mesuraputcrii lui, precum gi Domnul spuneucenicilor mai dcsava;i$: Vtuti t'i s-tt dut sd (utnilsteti tuinele Inpirdliei (Mat. 13,11), ca unora ce iau anrinte cu mai multa inlelegcre la cele poruncite;qi nu o spuneaceastamareleDionisic sprc a o inlelegenumai despreoameni,ci qi despreingcri, pe care obi5nuiegtesa-i numeasca.dupa unii dintre filosofii din afarA,minli; ei s-au numit minli ale treptelor de sus, ca unii ce au in ci in chip fiinlial roatamintea 9i inleleg toate' primind in mod unitar in ei cu atenlie toate cele Lc curg din Dumnezeu la ei; de aceease qi spune desprepreasfin1iilleruvimi c6 primescintregi intregul. Cele dumnezeieqti se reveleazd (se descoperii). Noteaza ca qi ingerii se invrednicescpe misura lor de c u n o q t i n l al u i D u m n e z e u . Cu pdstrarea dreptd(ii. De aceea,zice, Dumnezeu i se descoperi fiecAruiadupa puterea lui, nu pentru ci pizmuicgtemai nrultul, ci pcntru a salvamdsuradreptalii in cunoaqtcrealui Dumnezcu;caci e propriu drcPtatiisa masoiuefiecaruiadupAvrednicic.Deci cunoqtrnladespre dar noi avemnevoiede mdsuri; Durrrnezeue nenrasurata; cAci.daciini s-ardcscoperifari nlasura,nu ne-anrmantui. cum nu se poatenici ochiul trupescsa primeascdsoarele intreg. Cobordnd in chip dumnezeiesc ' mai presus de mdsurd. Nun)c$telipsa masurii insagi dumnezeirea9i iluminareaei dupAcit e cu putinla. Cdci precum - necuprinse. Prezinte aici necuprindereacunoqtinleidespreDumnczeu; cdci dacAnici cele simple rii nefigurate,chiar daca sunt fiin1e,nu cad sub simliri, cum sunt ingerii qi sufletelepentru cei trupelti, cu cdt nai nrull le intreceDumnezeucarenu e nici fiinli' nici minte, ci e ntai presusqi de fiinla; nici simplu, ci mai presusde simplitate;(Dunute:eue de altJel ntai .sintplu decAtsintplituteusdrd(d ( .fdpturilor, n. trad-);nu e nici m i n t c ,c i n r a ip r c s u sg id e n t l t t c : n i c i u n i t u t cc, i m a i p r c s u s qi de unitatc;(nu e lip.tit de ntinte,dur e de rt ntinte ;i de o unitute.ture e In ocelu;i tintp ntai presus de ele; nu e ninte,pentru tti e ntui presusdc eu, tttte lipsit de ea; ce Iipsa de uritate teu nrui presusde ullilille podte in.semnu sau lipsttde ntinte ceu mai presusde ninte? Cine p(,dle inlelege'!n. trad.);gi nu e nici circuurscrisin vreun holar, dar e libcr de cele exislente prin lipsa de hotar (prin indefinit). Auzind deci in Scripturd desprc lbmra lui D u n r n c z c u ,d e c h i p u l q i t a i a l u i , c u g e t ap r i n r i d i c a r e5 i p o t r i v i t c u D u n r n c z e ul a c e l en r a i p r e s u sd e t r u p u r i ; i a r auzind de unilatc, sa inlelegi o intAlnirc in unitate a c e l o r d i l c r i t c : d a r n u d e s p r cu n e l cc a a c e s l c ac s t c t o r b a a c u n r ,c i d c s p r eD u m n e z e uc a r c n u e n u m a i i n c c p u ta l n u m c l o r ; i n e c o n t p u s c. i e g i o u n i t a t em a i p r c s u sd e c e l e d e o s i n g u r at l i n l a . I;dcdtoarc de unitute.Dupice a ridicat cele din jurul
178
lui Dumnezeu din toate cele existente,umiind mAsurii Iimbii noastre,(cici nu nc este cu putinla sa o depa$im pc aceastalil laudiipe Dumnezeudin ele,din cme l-a scos pe El; qi-l numesteunitale.dar ficitor al unitalilor, adici Creatoral fiinlelor simplecum suntingerii r;isufletclc;5i Mintc neinleleasa(vo0v crvdqtov), fiind neinleleasade vreo minte oarecare;caci, daci cel ascmeneasecunoa$te de catre cel asemenea,ar trebui, daca ar fi minte, sa fie inlelcs dc caftreminti; dar titrc d dttloscLtlminlett f)rtm' rrrrlli'l Dcci estemintc ntai presusdc minte qi nume nrai presusde orice nume. $i numaleMeu, zice,nu l-unt sptrs Ittr.De aceeaestegi lira nunrc (anonim) pentru to!i; dar nu estenici existcnt(or-6d c6v);caci.dacaEl crceazdccle ce sunt (celeexistente)din celc ce nu sunt,nu e din cele c e s u n t ,c i d c t t s u P r a c e l o r cseu n ui a r d e z i c e : E u s u n tC e l {e rrfit, cugetacum se cuvine ca e fira de inceput qi fari de sfirqit, dar gi de nepilruns: (spunAndIo pre:ent: Et) sunt ccl ce sunt. .rrfll,i cd e pururea, tti n-u .fitstcindva tdnd n-afost Si nu t'uJi tindt o, clnd nu ta.fi; e pLtrurca e x i s t e n tn; - u r ep e c ' i n e t us a u ( e t a i t n i n t e , n i t i d u p dE l ; nu e obiett dl dtiya: eristii prin Sine din t'eti ;i pdnd in vet;i:;i trebuie sti.fieo esistenlridin veci,deti prin Sine, neavAndetistenlu co un obiett produs de ultcet'a sou de ult, ineru : trehuiesd.fie un S ul,ied lritt ?.\L( len(d, ex lusiv Subiect.n. trad.). Ql
Cunogtinla - a ceea ce este. CAci numai Dumnezeu insugi qtie cele despre El insuqi, gtiindu-se in mod cunoscatorgi propriu pe Sine ca este 5i cum este; iar tuturor celor de dupa El e necunoscutin Sinc' adica ce esteli cunt este.Caci nimeni nu cunoagtepc Tatal, dccit Fiul. nici pe Fiul, decdt Tatal (cf. Mat. I1,27); caci, cunoscindTatal chipul sdu,adicape Fiul. secunoaltepe Sine insugi;acela;i lucru (Eebuiespus)9i despreDuhul Sfiint: cici nimeni nu cuno(ile cele ale lui I)untne:eu' d e c i t D u l r u l C e l d i n D u m n e : z t r .D e c i , t o a l e c a t c l e inlelege acestfericit barbat le inlelege desprevenerata Trcirnc; (rrnpoli (unod;le pe Duntne:elrdecit ta Tatit, co origine a L'eed(;ee ld uIu de desirArqit,deti tuTutd alFiului; LtnDuntne:eu uscet, un Dunute:eu cure nu e 'f(ta, nu e Dumne:eu: dar Tttdl core t1il;le$i din yeci iube;te elin t'eci un Fiu, nu poille sri nl-qi wnurttite h u t u r i a t t c e s t e ii u b i r i S i D u h u l u i ; n ' u r . f i o i u b i r e desd t'i r ; i t ri ; ttumui t omun i u neu desdt'Ar; i t ri i nl re p er' sttunele JereEtede taracterul de obiecte,n. trad.). Nemdrginire. Ceeace e marginit poate li 5i cuprins' pe drept cuvint, aflindu-sc intre marginile celui ce-l cunoagle;iiu daca Dumnczcu este locul tuturor, nu in mod corporal.ci in nrod creator.caci El urnple cerul gi pamantuiqi toatc.dar estegi in alira acestora.e vadit ca cslc ncnurrginirca.adic?ro putcrc cc nu arc rnargine. ( D u n m e : e t t e k t c t t l t t t t t t r t t rt a C r e a b r : t d t i E l i ; i paistrcu:atpernutnent in rehlie v,itd LLttoale (ele lticute twlitutea ;i puterea de Creukt, itulut(t
Despre Numirile Dumnezeieqti aceosla se arald infttptul cd toate sunl supuse unor legi, ingustote de legi. Duntne:eu e mai presus de legi, e Creutrn'ullegilor; tot <'ee sub lege e ohiect. itt tr,tal sutt rntitur ittparte. [) umne:eue I)dtdt rtrul legilor moi presus rle legi. El e prin uteaslu ulotputenliL:.fuptLtl(.ii todle sunt supuse utur legi, cdre sunt obiette in paile sdu tolul,le u'(td pe toute creete de un Subiectmni presus de legi, ddtdtrtral legilor; tol rc existdt'tt tthiectsuu suh legi e treut de o elisteva subiet't,nui presus de legi,n. trad.). Nu std necomunicat. Adic| toate se impartasesc de comuniuneaqi lucrarcamdntuiloarea Providcnlei. Mai presus de finld. Uneori numc,stedumnezeirea fiinli, alteorimai presusdc fiinla. ca Si nrintc neingeleasii Einume mai presusde orice nume; de acceao nume;te qi fiinta mai presusde finti* (lui Dumtte:eu i se atrihuie Si nuntirile ue(lurilor, dar e socotil;i nui presus de ele, t'dt'i deqi nu e L'uele, e totusi tentelia lor. Iur tenteliu e ;i tleosehitit ;i u.sendndtoarecu tele pe c(re le tntenteiu:ri, n. trad.). Se itnpdrtdsesc. Se cuvine a cunoa$tepe cele a caror inlelegerene-adat-o Dumnezeu qi a ne apropiade ele cu minteanoastra;dar nu trebuiesacautamnimic din cea ce trecepestemargineasldbiciunii noastre;dc pilda, putem sAcunoaltemca Dumnezeue bun. ca e crcator,de oameni iubitor qi cele umratoare;dar ce e fiinla lui Dumnezeu, nu cerceta. N-au puterea proprici indrdzneli. Bine a spuscA sunt fara putcre (td o6uvrlt
$3 Mai presus de minte. E clar cd in aceasta se face aluzic la mania lui Arie qi Eunomie, care au indraznit sa vorbcasciicu mc$telug gi despre llinla negraita !i nrai presusdc liinli a Unuia Niiscutului. Cdci estc mai presusde minte necuprinsulobirrqiei dumnezeieqtisau al liinlci atotimparatclti;i de nenunrit; (fitntu duntne:eiustd e.steolotimpdrdteus(ti, rteuvirtd ninic de ttbiect supus in'eu, ti t^ntpdritlindttt Suhiect pesle t)ate, n. trad.). Al dumnezetuqtii obirSii, gr. tfrg OecrpXiog. DumnezeiasciobirEie(0eapXiav) nunrc;tepreturindeniTrepentru faptul cd stapine$repeste imea atotimparateascA aqa-ziqiidumnezci.adiciringeri gi sfinli, prccunram spus inaintei iar ascuns, nunlc$te necuprinsul acelci fiinle n c r r u r n i t c le c e e a c c s p u n e 5 i p c s t c p u l i n c u t t i t ( t e inle leuptri qi a spus gi mai sus prccunt esteinBdduit ;i in t'ltip slint. ObArqiaddtdloare de bine. Aratd prin ce este Dumnezeu inceputul oricarei aritari luminoase qi cdre sunt aritdrile luminoase1i modilicarile de fomre.
Ridicarea. Aceastaeste ceeace a snus Simeon. cdnd a vazut pc Hristos: Alcsrn este pus sltre t'tidereu Si ridicurea multora din Israil (Luc. 2,34); spre ciderea rtrului din noi gi spreridicareabinelui. Celor ce se lumineat.d iluntinare. Spune cA acestea se fac treptat,inaintAndsprcnraibine.intii lumindndu-se. apoi desavirqindu-se.A se des:ivirgi este a fi dus spre desavdrgireprin propAqireain buna vie;uire dupA Botez; (tei ce se bole:ilLteruu tluntili ulunL'icei te se luntinou; tdci prin Bote: t'ede intii omul luntina. cunoscind pe Hristos, ca sensul vielii omene;ti,fdcAnd pe oanteni.fii veSnitu i i | u i D u n t r t e : e ut,e e u t ; ei n t p l i t t i p e D u m r t e : e u t ' u ' f r e i n t e , n . t r f , d . ) .P r i n a c e a s t ap o a l e s p u n eu i n c v a : Drumul l-ant isprdvit,credinlu unrpi--il (II Tim. 4.7). Se inlelege cA inchinataTrcune incepe aceastddesavArqire, ca una ce e obirgie a toatddcsAvir,rirea;(de ot eet. Bote: uI sau lumirturea se fute in numele ;i prin mdrturisireu Sflntei Treimi, esenlaC re:lftri. n. trad.).Deci cei ce sedesavArqesc prin propAgirese indumnezeiescnumardecit, facAndu-se pdrta;i ai.firii duntne:eieyi (ll Petru 1,4).Dumnezeu li se face pe misura lor obir:;ie a indumnezeirij, fiind inceput al celor devenilidumnezei.Dupii acesturcu5,ajung la simplitate; tacindu-se prin inviere deopotrivdL cu ingerii qi nemaiavind, dupa Apostol. un trup sufletest (psihic). adica persistAnd1i nrigcindu-se prin suflet, ci dulun rtit esc (I Cor. 15,'1,{);(trupul cektr inviuli nu mai are sintlirile;i trebuinlele trupeSti, ceea ce-i dd urt tonlinut psihit: El ore ttumai sintliri dulnvniteSti, trt, pleSite de triiirea lui Dunrrc:eu: prin acea.rtaau o lrdire usenliitldt()urc(u u ingerilor. n. trad.).Pcstcei nu se mai revarsdin locul Preasfintului Duh mullimea variati zt compozigieigindurilor gi sunt eliberali de simqiri; de aceease qi unifici, fiind dugi spre unitatea simplitiilii. precum am spusinainte; cAci spunein altd pane: q^ierzr ittinu telor ce tt'edeuuuttu,tu Si.ru.flerul lor (Fapt.4,32), Viald celor yii. Dunrnczeu in Sine insuqi nu se inplege; dar. intrucit cste cauza gi obArqiaruturor, este sinrplitateacelor sirnpli,viala celor vii. cel rnai presusde fiinla al fiinlelor, gi simplu, diitatorultuturor bunatalilor. $4 Tdlcuirea. Tilcuitori 1er
179
Despre Nunririle Dumnezeiegti $i toate celelalte (lumini) dumnezeieqti lucrdtoare. cupinde morginile pdmdntului (Ps. 94,4)l ba 9i cerurile; Lumini dumne:eie;ti lutrdttnre nulneltc inva!;iltlrile ca;i in El, zice, sutlttoate (Rom. I 1,36);dar 9i in muricunoqtinlar;i facc pe cei torul din noi vedemcelespusecaci sufletulseindrcpteazA sfin1ilor,ca lumina care insuf'la a s c u l t a t o nd u r n n c z e i . in Duhul, in caresuntintemeiatesimlurile qi raliunileprin Ascunsd a (dumnezeieqtilor) ' tttvd(dlorL Notearza care ralionam in cugetaregi cele ale^omulai,sunt ;titrle cele desprecele inaltc 1i mai prcsrrsdc auzut celor ca deci (l I I indreptAndu-se Cor. 2' ). Apos-tol dupa de duhil , fie despreDumnezeu,lic despreiconomiade viala mul1i, din el qi simlirile spre 9i suflctul spre duh, se indreaptii in mod ascuns facatoarea lui Dumnezeuau tbst predarte prin el spre trup. $i in minte inlelesurilc\c inrl)artoirrede durnnczeiegtiiapostoli,descopcrindu-lein chip tainic cum si, ramific'indu-sein alre qi altc. inaintcazi de la celor dcsilvirgiiii hu toate ltot .fi spuserteplin tutuntr: primril inlelesla al doilea,sprecelemai bune (mai inalte)' l n t ( l i ! I t t ( r e L l t n l c ii n H r i s t " s I t te + i L e | u t | ? t( t n w n i R t ! beci zico ca intinzindu-nc spre Dutttnezeu,dcvenim in tuntror, n. trad.); pe de alta parte cele alc apostolilorse unitateaaceeaun intreg ncimparlit' diferenlelen'rultiple o r e d a ut o a t c n e u , r t l i r t t t t u t\ei n c \ ( l t i t i l h I t t ec. c e l c c i n ceva in lor inrpriqticrea din ale noastre adun6ndu^se i a u n t e a a 5 i r e l e p r i t i t r u r e l d t t m u l i r r t l e l ; o ' cl c . ' c a q i nu adicA supralirmesc' in mod unitar 9i unificAndu-se Aoostolul. scriind Tesalanicettilor,zice cA ei trcbuie sa sirnlual,ci inlelegdtor,nemailiind noi neimpdcalicu.noi, pdzeascacAtc le-ant auztt,.liepritr c'Lrtittte, lie prin epis' ci ajungAndin chip unitar unul, cum este:;i El Unul (cf. ioki $lTes.2,l5); si lui l-inrotei iariiEiii spune ci i-a Ioan 17,22),cum zice Evanghelia. predat in tainii ceea ce s-a spus acum Itt ntod clesutperit Ca Treirne. Noteaza ca nume$te lrelzra procesiunea (II Tim. I,i0). pannreascaintieil ipostatica,atotroditoareqi mai presus Prin sJintele perdele. Noteazi cd trebuie puse Pe de inlelegerespre aratareaFiului 9i a Stintului Duh.;qi treaptaSfinta Scripturaqi predaniileepiscopilor aceeaEi ci numarul, nu se indica deoarece bine ipune caTreinte, (pe care s-a obiqnuit si-i nurreascaierarhi - capeteniide slava.Domnul Duntne:eul nostru este singurtrlDomn pieogi- ca cei ce povalttiescpc preoli' adicape presbiteri (Deut. 6,4); (in creaturi, intre cele nunkirote este o qi diaconi qi ponari, cum spuue in ierarhianoastrzi;dc eutLtntilitdespdrlire, cdreia i se potriteSte intr-un sens iceea ascultam qi de invaldturile lor in privinla dogn k t i t t L ' a t , l l u . t nl u n u i r u l : i n D t t n n e : e u n u e n i c i o melor); din cuvintele lor, zice, ccle mai ingroqateimbraca de.spirtire.Jey e t' distintgie: lierure din tei trei are cele mai prcsusde fiin1apentru inlelcgerca:;i tainica introinfinitrttea,L'un1n-o ttu cele c'reute.nici Iuott'in porte' ducere (mistagogie) a noastra;de exernplu' pe Dunnezcu prin pol unele stdpAnite hrc: de aceea toute fu un nic'i fi il arataca foc sauca t]atrin lui Diuriel qi ca hirbat vechi de altelenu Ioale la un kt. ca obiecle'Lunlttu slt|lttposlaszile lui lacob, gi altclc ca rcestea;la fel vorbesc'despre urile treintice,n. trad.). ingeri, cind l{eruvintii sunt aritali in lbnne de :nimale 9i P in care - toatd paternitatea. P.rfi paternitd li veal$i ' in chipul unor lrarbatigi tinen. buie inlelese treptele din care provin cele din aceeali (V arielatea) simboalelor tmpri4ita. Scriptura il inoceata, oarecum unite intre ele: Heruvinrii, Seralimii, menegtcpc Dumnezeucind il nullre!tedin celeonreneSti' incepitoriile, Stapaniile.Iar in ce ne privelte' 9i cele imbraclntiu-l in picioare,qi miini, 5i f'e1e. spiriiuale,ca inrudite; gi unele din altele' cum aratA9i Cdnd - nesticdcio,;i. La invicre' sfinlii vor dobindi Moise. lui rudeniilc cu nestrjcdcitrnea odatii lui 5i nemurireastiirii asemindtoare creaturile Toate sunt. ce Pentru cd toate cele lui Hristos,luminind mai mttlt ca soarele,ca Ei Domnul' Dumnezeusunt bune qi au iost facutebune foarteqi sunt cind s-aschimbatla ti4a,in n.runte;cici Apostolul spune aqaintruc6trimin in ritrduiala ceadupa fire' cum au fost despresfinli cA atunci vor fi cum estcEl $i totdcaunavor ficute; iar abatcreadin rinduiala cca dupi lire, fle cA se fi cu Domnul (cf. I Tes.4,17). producc in inger, fic in sufletc, fie in oriee t'el de corputi' De ardtarea lui dumnezeiascd.Noteazaca nume$te p i e r d e f r u m u s e l e a ( b u n a t a t e a )5 i p r i c i n u i e q t e .p r i n qi trupul lui dumnezeiescQrdldre dunurc:eiascd v6zul6, abatereaei, urAgenia. ieeu ce c contrar Nestorienilorqi Acctirlilor 9i celor ce Cu adevdrat tn tntregime. Bine exprimi aici cugetaca Domnul nu estenici acunr9i nu va fi nici atunci Noteaza patimit. a Treime din cd Unul iconomia,pentru cu truDul:mai noteazdca daci va lto ardtare dumne:einsa ca Unul din ipostasuris-ainpirta;it in intregimede iasLd rat:uki a lui. ea va fi un trup insutlelit: ier cca ale noastre;qi pe insuqi Domnul nostru Iisus Hristos l-a spirituali sau prin minte. ne va fi inrparta;itaatunci in numit sinrplu,apoi compus,readucind la Sine micilrrea chip mai desilvirqit; tle aceea,intorgi fiind spre Du,1Bine sptrncmdeci ca Unul din SfdntaTreime omeneirsca. nezeu,vom fi desiivirqitlumiirali de El. dcveniti in chip a fost pe cruce;(e lttrntulu cdlugdriktr scilis(u trtL'o-ro' unitar una, eliberali de difcrcnlele compozilicl noasfre Ne'stoimpotriva Acczsta n. trad'). pe la unul 520, nutni, t r u'iitr-o p e $ t ic. a r ea r a t as i n r l u r i l t9' i d o r i n l e l el u r l r c l t i . s-a ipostusuri ca din zice UnLrl caci rienilor r;iAcefalilor; imitare mui dumnczeiascd.A numit ilttitare intpurtti;it in intreg,imede ule noustre' cum zice Aposmai dumnezeiascirviala mai inalta qi mai voitii' precum tolul cA irr El lotuieSte lrupeste toatd plinatalea dumgi acum viala de vrednicieingereascaa sfinlilor se arati ne:eirii (Col. 2,9). Iar aceasti intregime e afirmata 9i in stareade laudAqi de depaSirea sinrlirilortrupeqti'chiar impotriva lui Apollinarie; caci arati ci El a asumatpe de aceeaceleale imitaliei sunt dacanu in mod desavar$it; omul deplin. acur.nnrai rnasurate,dar atunci vor arita desAvirr;ireain A luat miqcare temporald. SpunAnd ci Tatil a luat acestea. inlelege cA esrcmasuratemporalda mi;care tent|:<,rtLlri, Vederilor - spirituale. Prin simboale, zice, vedem cele petreceriiDomnului in truP. spirituale ale ingerilor, cunr aratd 9i prin faptul ca_lezice Neamestecatd CAci insuqi Dumnezeu CuvAntul iseneneu cektr dumne:eieSti.Nlususa aratat$i simboalele (facindu-se om), a ramasin mod neamestecatceeace era'
180
DespreNumirileDumnezeie$ti despre ei, in scierea Despre ierarltiu cereascti; de acestea acum 5i celedesprcDuntnezeu. leaga -odihniid. A numit t'dihnLit Iutrdrii inleleg,tittnre necuorindereafirii dumnezeieqti;caci nimic din cele ale a c e s i e i a n u s c c u p r i n d p r i n t n i S c a r e am i n l i i s a u inlelegereanu e pttrtati sprc ceva cc se poate nlartunsl sau ti,ttu.i, deci spre necuprinsul c:rre e cuprins prrn nelucrarea proprie; (e un pdrad('x; prtu tlettttScure(t ntinlii, ne da,^'sennta de netuprinsul dunitrc:eirii srtu neutprittsul ei' n. trird.). c'uprindem ' Au preexisiat in chip supranegrdil.. Trebuie. sa nd silirn sa inlelcgcm ce inseamni ( .lt preeusnr, c'cr toate Din accastaseva intelege' lucrurile seinlelegdin aceasta. cum zice Apostolul, cA noi suntemiIr Dumnczeuinairlte de intenlei;tea lunii (Ef. l'4)' Trebuie ;tiut, deci, ca aducereatuturor la cxistentadepinde de El, ca cel ce e cauzagi obirEia lor; dc acecase ingelegqi ca ccle ce vor f i p r i n v o i a I u i n c i n l c l e . r s ai n' t r u c i t a u p r c c x i s t a it n E l - eci' c a r e 5 t i ag i c i l c v a p r o d u c c5 i c i n d l e v a p r o d u e c D fiind in Ei prcqtiutedinaintede veci, au preexistatinainte de-ah aduseIa cxisten;i celecugetate,caresuntveacurue e u n o s c u l ed c E l i n a i n t ed e t o a t ac r c a l i a) i s e v o r l a c ep c um)a, cum s-a spus: Cel ce le Stiepe-toate itutinte de te pld'smuitin pAn' .ftrt:erettlorl gi iaraqi:inui.ntede-o Ji IeL'e,te-um cunosclttpe rine (ler. l'5)' Pe care nu e cu putin(d nici a o in(elege Aqa zice Grigorie Teologul, metafrazind spusa Elinilor.: pe Duinezeu a-l cunoaStenu e cu Putinla; iar a-l vedeae g' i m a i c u n e p u t i n l a ' Si - lut'uror. Dupa ce a vorbit de nturginile t ' u n i , ; t i n l e l t , rs i p u t e i i l t , r f i i n l i u l e . a r c l u a t a c e l a g i c u v a n t , p e c a r e l - a s p u s q i m a i i n a i n t e , a r a t a n dl ' ) t r t e / a u . s p u n ep r l n a n l m t r g i n i l e l u l u r t ' r ( u n ( ' : t i n t ? 1 (' )-S b c l e e x p r e s i i c e e a c e a s p u s $ l m a l l n : r l n l c 'c a l n Dumneieu toata cunoltitlla se oprestc$i ili gaseltc s f i r q i t u l t o a t i m i q c a r e a ,p c n t r u n e c u p r l l l d e r e i tI l r l l d u m n e z e i c q t i ,f a p t c a r e s e c o n t e n r p l ai n j u r u l e . ie t e r n s i n u i n t i m p ; s a u ' m a i b i n e z i s . i n E l e m a r g i n e a9 i i a p i i t u l ( a i o a t i c u n o g t i n l a )s r t r s l a r l i t u l o r i c a r c i c u n o q t i n l cA. c c s t e as u n t f i i n l e l e5 i p L r t c r i ldc c s p r er l e c i r o r c u n o g t i n l ez i c e c d s u n t i n D u m n e z e u ' p r e e x l s tdnd in parte gi impreuni in Dumnczeu, potrtvtt raliunii negraite i pregiiinlei lui' care :;tie pe ficcuc din ..i" p" .ut-. le aduie la existenla, cum vor fi prin fire qi puteic din El, care este fiinla mai prcsusde fiir4a qi mai presus de cunoa$tcrc.Dar trebuie $tiut ca-ahceva.este 'fiinla ' gi altccva puterea;cea dintdi este dintre ccle ce subzistain ele insele; cea de a doua e din cele ce au existenlain altul. Cd;i dacd ' cunottinlele Explicarea cclor spuse' Bine a spus;ciici, dacd cunoqtinlelcsunt.desprefiinle qi celc ce iunt, iar Dumnezcu nu e nici in liin!e' nici ceva din cele ce sunt, pe drept cuvint e dincolo 5i de cun(r\ttnlii. $5 Nici tnchipuire. Altceva este inchipuirea.:;ialtceva 9i inlelcgereasauinltllesul;caci provin din puteri.diferiLe dintr-o miEcare deosebitii. Inlclegereaeste lucrare $l acliune; ia; inchipuirca este piitimirc ai intipltrire.ce anuntaceva sensibil sau asemanatorcu ceva sensrorl;Sl
simlirea sesizeazicele existentein formA de grimadel; iar adicasesizeazicclc ce suntin alt tnod minlea deosebeqte' ceeace e corporal sau spilitual Despre simlul. nu cu ;i iau in care sunr simlurile, am vorbit qi inainte; pitimirea este Si o migcareformatoare;dar judecata9i distingerea e de itribuii sutletului gi minlii; deci trebuiedcoscbitin suflet ceca ce sesizeazdqi ceeace producc inchipuirca' Funclia inchipuini se imparle in trei pa4i; prima da chip celor-sesizatepentru a face scnsibila sesizarea;a doua produceo intipariredin celece rdmin. neflind intenleiata pe niscai chipuri; aceastae 9i numita in mod propnu inchipuire; a ireia e cea in care e toata placereabinelui paruiprin inchipuiresau supariileade la raul parut:deci n i c i o ' i n c h i p t r i r cn u a r e l o c i n D u n t n c z c u iE l e s t c5 i s e aflAchiar ntai presusde inlelesultuturor; iar piircreaeste o inchipuire a ceeace pareci exlsta Nici atingere. Atingere nume$te arcl cupnnocre inlelegatoarc;de fapt, cind ne intdlnini cu minteain mod c,ino.iutot.u cele spiritualeqi nematcriale,ni se pareci ne atingem de ele qi simlim prin minte cum sunt, ca 9i prin aringcreacelor sensibile;dar de Dumnezeu nu ne nici in rnod in[elegator. atingem "Nenumit qi maipresusde numii.Nenumit zicein loc de nenumit prin vreoinsu;ire; d;r El clreamdh fiin1dcelece nu .srnr(Rom. 4,17). ca pe Cyr inainte cu atilia ani 9i pe Iosia. Ceea ce. Se explici continutul tratattrlui' Despre teoIo gice. tti in giitu r ile (tnotun<6oeol) be o dumnezeire. Numeqte de o dumnezeire' P r e a s f A n t aT r e i m e . Potrivite tngerilor. Spundnd despre Dumnezeu ci esreneinlelcs1i dc neexprimatde noi, se lbloseqtede ceea ce e mai mic vorbind despreDumnezeu;cnci daca cele despre ingcri nc sunt nccunoscute'ce trcbuie cugetat despre Dumnezeu?Deci' spune ca creaturilc ingereqti sunt ca nigtc aratariale buniitllii dumnezeiegti;iar prin aratare(dnrpol,qv) rebuie inleles rniqcarcaimpirlita in mod neimpa4it la flecaredin cele imparlite' adicAspre aducereali existenlaa fiecarciadin fapturile spirituale; (in acliunea credloareu lui Duntne:eu se (rotd cel mol ntult nedesprirlireuCreutorului de creulurd: nu e tn aceastaric:ipinteism, nici despiirlireu lui Dumne:e.ude cele creute. n. trad.) E cu putinla a intelegeaceasta!l ala' ca modurile unirii cu Dunrnezeu,cuveniteunirii ingerilor cu Dunrnezeu,intrucdt sunt uniri cu Dumnezeu,lle sunt daruiri ale bundtalii lui Dumnezeupentru inallimea lui, fie sunt primite de la El ca o descoperirca bunatalii lui; qi astt'elsunt necuprinsenu numai dc noi' ci qi de ingerii mai de jos; ele sunt cunoscutenumai ingerilor celor mai de sus.ia unora ce sunt invrednicili de unirile amintite; (de;i nu putemJi despdrlili de buttdratealui Dumne:eu n' trad'); cu creaturi, totu$iinlele7ereuei ne depdEeSte, in tratatul Despre ierurhitt t ereils.ti sc arxt!lli treptcle ingerc5ti. Mi-nlile de chip dumnezeiesc unile cu acestea'Minli de cltili clumne:eiesc,pe care le vede r;i ca imitalii ingeregti intlucAt ajung si-qi inalle la ele -sfinteleputen, sunt cele numitc inatnte Puteri ingerc;ti; prin acestea trebuieinleleqiautorii Scripturiidirtre noi, adicdproorocii gi aposiolii;caci nu trebuieinleler;iprin ele ingerii.din faptui ca a spus ca sunt intitalii ale tngerilor
181
Despre Numirile Dumnezeiegti Caci nu ingerul imita pe inger, ci cel loyploptp{tcoq). mai n.ric.Iar numind pe teologi (autorii Scripturii) min1i, a spusca ajung la o unire cu Dumnezeuintr-un chip ce imiti pe ingeri,dupe pudnla,ca uni.ice suntindumnezeigi prin odihnade toatdlucrarealumeasca:(: i uLestd est e un inleles al veqniceiodiine a cebr udormili irt Dttmnul; ei nu nui trec in ginclirett lor de la una Iu alta, ci au tn Duntne:eu tolul, n. trad.); cAci in cele spirituale toati gi toati lucrareae odihna activd,care conduce nrigczuea spre desavdrgireaunillcatoare,dacA in cele vegnice gi necorporale,care sunt odihne gi liniqti gi opriri ale lucrarilor. toate implinesc ceea ce e dupa fire, care este in unitate. pricinuitoarede odihnAqi de desavArgire Odihna. CAcie cu neputinlAa se uni cu Dumnezeugi a deveniin oarecaremod dumnezeu,dacanu seodihnegte cineva de lucrarile materialeprin sintluri gi cugetare. Desprindere de cele ce sunf. Prrn desprindereade toate cele ce sunt se ajunge la necompararealui Dumnezeu cu cele ce sunt; ca spune cd nici un corp, nici putere qi nici toate celelalte nu au insemnatate. Dar - nu e nintic. A nu lt Dumnezeu nimic trebuie inleles cA nu e ninric din cele ce sunt; cAci Cauzatorul celor ce sunt e mai presusde cele ce sunt; de aceease spuneci e gi pretutindcniqi nicaieri;fiindcii nu e nicaieri. adica undcva toate sunt prin El gi in El ca nefiind nimic din toate;qi iaraqiin El sunt toate,ca in Cel ce e pretutindeni; caci altelesunttoateccle ce suntprin El, intrucAtEl nu este nicaicri undeva; ;i se umple toate, ca Cel ce e, dupa prooroc, pretutindeni;dar nu e nicAieri,dupi altul, carezicc: Sau caree locul odihnei Mele'l (Is. 66, l; Fapt. 7,49). Caci,dacAar fi numai pcstetot, El ar fi toate 9i in toate in mod spalial; astfel este qi nimic, ca fiind peste c e l cc e s u n t . A toatd depinderec. Deprinderea este o dispozilie statomicii; miqcarea, opusul odihnei, preocupati de multe. Iar via1a,cea care le arata pe toate in lucrare; ?nchipuirea.ceeacc c intiparit in cugetare;pareree presupunereahotarata. Dar se deosebe:iteinlelegereade cugetare.caci prima aratafunclia inlelegatoarea sufletului, iar ultima, miqcarea inlelegerii. Toate acestea$i celelaltecate sunt numite aici nu sunt fiinla, ci se vad in jurul fiinlci; de aceeaa qi distins-ope ea de ele. Pronia - ca obdrqie. Acestea desfiinleaza opiniile proste;ti ale celor ce indrAznescsa spuna ca funclia creatoareapa4ine prin fire lui Dumnezcu, ca qi funclia l r e n ti l i ( i ( ' r ' e r P i n . ! e r(eu l e q ( ' r i ( d l e s u t u l upi a i a n j e n i l o rt a u ideii t'ti st rierile lLtiDiortisie uu un carutrer plolinian panteist.Dacd ar line de.firea ltti Dumne:eu sd crceae' n-ur mai Ji o deosebire intrc ceea ce (reed:ii Sifirea lui, n. trad.); cici zice ca Dwnnezeu numai pentru bunatarc producetotul. (lur o hundtutesilitii nu e bundtate,n. trad.); de aceeanici tcologii (autoriiScripturii)nu indraznescsa-l laudepe Dumnezeu din ccle alc lui Dumnezeuinsuqi;cici acesteasuntde necunoscut;ci din ieqireafer npoo6ou) la celc din afard, care este pronia pentru cele cau:ole, adica pentru cele ce subzisti din El ca Cel ce e cauzi $i nlanurisescprovidenlalui Dumnezeupentru toate.Caci toate se doresc dupA purtarca de griia (pronia) lui D u m n e z e u , p r i n c a r e e x i s t i i g i s u b z i s t a .d a r c e l e c u n o s c a t o a r eq i r a l i o n a l e i n m o d c u n o s c d t o r ; i a r i n l c l c g i i t o a r es e n u m e s ct o a t ec e l e c c e x i s t a ,p e n t r uc a sunt nrintc gi inleleg ccle intcligibile supcrioare;caci
182
inteligibil esteceeace se inlelege. care este qi o hrani a celui inlelegator1to0 voepoo; sau care inlelege ('uoo vooOv,og) aceasta.Deci toate cale prin faptul ci sunt inlelegatoarein[eleg prin minte. fiind ralionale.aspirind qi migcAndu-sespre pronia lui Dunrnezeu,se dorescpe misura lor dupi Dumnczeu;iar celcce suntmaijos de cele inlelegatoareli au un suflet simlual,adicAtoateanimalele ca trupuri insuflclite,dar neralionale,avind sufletulconst6nd din elcmenteleqi din focul malerial. au existenla intr-o suflare matenali. (Erou ptireri ale tintpttlui uceluiu, n. trad.); acestea traind nurnai din simlire (simluri) foamea qi setea dorescin chip cuvenit in mod sinrlual ceeace li se oferd, dupi cuvAntul:Todte uqleapt(ide lu Tine sd le dui hranu la timpul potrivit (Ps. 103,18).De felul acestavei afla multe la Iov qi la David. $i toate cclelaltecdte au o miqcarcde creltere sau numai vitala farAsimlire qi suflet,ca toateplantelegi ierburile,careau numai o suflarc vitala, au fiinla lor fara simlire, ca toli arborii, cum s-a spus, qi fiind lipsite de suflarea neuscicioasi,se milca sprecre$tereqi intlorirc; de aceea par qi ele ci se dorescdupa pronia dumnezeiascd,prin care subzisti gi infloresc; de acecagi de ele se vorbe$te in Psalmul 148,sprea liuda pe Dumnezcupnn faptul ca subzistaprin El. Se impartigescdeci qi accsteade providen[a negraita,dar numai pcntru a vielui, chiar dacain mod neinsuflelit qi firi simlire, dupd deprindercacare este proprie puterii lor. Caci dcprindcre se numelte insuqirea statomicd, prin care se indica calitatea dispoziliei qi puterii proprii; numai prin aceastadcprindere a vielii naturalese zice cd se imparta$escin mod fiinlial de puteresprecrestereaSimigcareace Ie e proprie,dar in mod neinsufletit ti fara simlire. dorindu-se dupa bunatatealui Dumnezeu._ Cele tnlelegdtoore. Inlelegatoare numegte firea ingereascd;iar ralionala,cea omcneasca:iar prin cele inferioareinlelege firea neralionala.cAreiai-a spussensibila (o,io0qtG6), adicasimluala:celclaltesauplantele gi toate cdte sunt neinsuflelitc;i nenrigcatesunt cele ce a u m i q c a r e av i t a l a , a d i c i d c h r i n i r c ! i c r c l t e r e ; c A c i a c e s t e as e a r a t a i n p l a n t e ; i a r c e l e f a r a s u t l e t a u i n e l e n u m a i e x i s t e n l a ; d e a c e e a l e - a s p u sf i i n t i u l e g i stdrttiloare.
$6 Ca - veSnic.Privegte cit de clar minuriseqte din cele cauzalcli createpe Cel mai presusde toatc;caci nulre$te le;rric pc Facatorulveacurilor5i e cu adcvirat veac Cel ce este pururea;de aceease numegtegi veac; dar vegnic nu este vcacul insugi, ci cel ce se impanase$tede veac; de fapt zice lsaia. Dumne:eu teL re;nic ((re d preBdlil nrarginilepdndntulLti (1s.40,28).Iar Dumnezeunu este al doilca dupa veac (urmator veacului), ca sA se impa(Afeascade el, ci Facatorulveacurilor. Ca neimbdtrdnitor. Dupa cuvintul: Iar Tu Acelasi e;ti ;i unii Triinuwtr,rfir';i(Ps. 101,28). Ca - in adiere.Aceastaesteceeace s-a spusin cartca Regilor'.c?tttiti itt cLtlremur,nici in nor nu era prezent Domnul vorbind lui Ilie; ci in glas de adiere sublire il chema Domnul (III Rcg. 19,ll-12); iar prin aceasta spuneca ;i in trup este Dumnczeu,Cel ce e in toatede necuprins; cAci de suflarea lui se imparlalesc toate $i e
Despre Numirile Dumnezeieqti in toate 5i nu e cuprins de nici una, cum zice 5i in Evanghelic Domnul: Duh este Dunuze:eu;i tei t'e i se tnthintr, trebuie s(i i se inthine in duh Si adevdr (loatr 4,24). R?
Lipsa numelui. E ftrra nume, pentru oa este toate fi nimic din cele ce sunt, ci toate sunt din El, precum se explici insugipc Sine insuqi. Ca obdrgie. ObArqieca cel ce di existenta;ca marginc, ca Cel cc suslinein cxistenla(in ulurit de El nu e existenld.n. trad.). Toate tn toli. Toate cele ce sunt, precum faptul ca din El sunt toate. $i casc. A spusci El e casatututor, ca fiind locagul tuturor sfin1ilor,cullr a spus Donnul insusi: Rdmdneli tntru ntine(loan 15,4). Caci precum noi suntemten)plul lui, dupd cuvdntul: Voi locui itt ei ;i t'tti umhla (ll Cot. 6,16), ala gi el e casanoastri; bine a adaugatde aceea indata: in chip uttit; fiindca a zis ca El estetoate gi in El sunt toatc, ca nu cumva coborAndmintea la compozilie sa cadadin adevir. socotindca toatesunt purtatein ntod ingranraditin Dumnezeusaucd Dumnezeucstetoateprin compozilie;a vindecatdeci aceastaspunind unite, adicit in unitatealui, mai bine zis El rirninind ntai prcsusde unitatc,supraumplAndtoatein mod neimparlitgi neamestecat, Iiind toate cele ce sunt in toate; dar este /?e.rtrp&.t re!u1iilor,adicanu e stapdnitsaucircumscrisde nimic in m
Capitolul
II
$l (intregii) obtrqii dumnezei{fi. Acest capitol ii combate mai ales pe Aricni qi Eunomieni. care suslin dar gi pe Nestorieni qi Accfali. OhirSie neasemanarea, duntne:eiastd numeQte intrertgu eristettld a Sfintei qi ca dumnezcirecunoscutiin trei unicei Treimi inchi.irate, ipostasuri; caci e obiceiul lui sA nunteascdinchinata Treine intreaga dumne:eire', cici aceasta,descoperind ce este intreaga dumnezeire, a aratat prin prima deosebirea Persounelor.adicAdistinclia in trci ipostasuri,cu proprietalile lor, sau ci unul e Tatal, altul Fiul 9i altul Duhul SfAnt; dar cei trei sunt o unici Ei singura dumnezeire;dar e de qtiut ce in legaturacu Dumnezeunu se vorbe$tede existenla (unap(61 in senspropriu; caci esie preexistetl!(i (npo6fiqp€tg), adicd inainte qi de existenld;iar fiindca toatAcxistenlae din El, se numesc toatedin celece se arati din EI, ca sa.fieinlelesmai presus de acestea. Ardtdndu-le. Adica ficAndu-lecunoscutesauvddite. D um nezeiasca obArqie, gr. rilt 0eaplicrv. NoteazA ci cuvdntul poate fi spus qi in mod ontcnesc.dcqi se a t r i b u i e d u m n e z e i r i i p e n t r u u n i t a t e a P e r s o a n e i( l u i Hristos). Nu - vreunei pd(i.Bine spusce ,lL r'rcuneipdrli. Cdci lucririle qi toate cuvintcle de laudAale invaliiturii despreDumnezeunu se atribuiedeplin nturiai uncia din PersoaneledumnezeieqtiiTreimi, ci ele sunt comune T r e i m i i , a f a r i n u m a i d e i n t r u p a r ec: i c i e a e s l c n u m a i a Fiului. cum spune in cele umrAtoare;dar numai proprietalile caracteristiceale celor trei ipostasurisunt in parte gi in mod propriu ale fiecaruia,cum e al Tatalui sa fie Tata gi nu al altcuiva.Tot aqagi despreFiul qi Sfdntul Duh. intregii. Noteaza cA se aplicA intregii dumnezeiri Trcimea. Nu (recunoaste) - despre tntreaga. Noteazi ca cel ce n u s p u n ec a t o a t on u n l i r i l ed u n r n e z e i c | tsi u n t c o m u n e . sfigie fara cvlavie unitateainchinatei Trcirni. Un prooroc. Aceastao spuneDavid. Acestea zice Cel ce esre. Noteazaca acest Smnt Dionisie primegte Apoculiltsa celui intru sfinii loan Evanghelistul;cdci acoloestespusaaceasta.Iar faptul cA atunci c.lnd cra in Patmosduurnezeicsculevanghclista vitzut St Apotulrp.raa fost cunoscutdc sfintul Dionisie, ceea ce vei afla gi din Epistola pe care a scrls-o catre SfAnrulevzrrghelistqi teolog Ioan. Care este, care de Ia Tatdl. Cugeta cum o folosegte spusaaceasta:caci nu o spunetotdeaunaaga. Dumnezeirea, gr. tilv 0eopXiov. in alte locuri: viulo - dumne:eiosttt tbirSie lOeoppxqv (roqv). Dumnezeirea ndscdtoare de Durnnezeu- Noteazaca nulncstc dumnezeirenascatoaredc Dumnezeupe Tatal qi dumnezcirefiliala pe LTnulNascut. de:mai pe Prin desfdqurare, gr.6re(o5rxA6.inloc 1n|g (nlo, utqpcog). Toate - prin E/. Noteaza ca atunci cdnd zice ca toale intrcaga.adici sunt din Dumnezeu, indica dumnezeir-ea SfAntaTre.ime; iar cAnd zice: toote s-au t'reat prin El ;i
183
Desprc Nunririle Dumnezeicqti spre E!, vorbeqte in mod precizat (desfagurat) despre ipostasuri;caci acestlucru l-au inlelcs toli despreCuvantul creator. $i ale lui. Adici ale CuvAntului. Comun Ei unitar. Noteaza ca a spus:comune sunt ale Sfintei Treimi. Lucraile dumnezeiegti.De exemplu, El in Duhul lui Dunute:ensctr denutni (Luc. I 1.20); inchinarea,ca: Celui te huleStepe Dulrul Slint t'tu ise trt iertu (Luc 12,10); impartirea darurilor (td 6d r6v 6ope6v), adicdu hurisntelor',prin spusa:Veli prini putere venind Dulrul Slhnrpesreloi (Fapt. 1,8)' Izvordtoare. S-a spus in Psalmi: ('ti la Tine este izvorul tie!ii (Ps. 35,9); 5i la Ieremia: M-uu pdrdsit pe M i n e , i : w t t u l u p e i t ' i i ( I e r .2 , 1 3 ) .D u r n n e z e u e n u m i t d e c i i:t'or, ca un pintece qi obirgie 5i cauzaa tuturor celor ce se aratagi vin la existenla;cele pe care unii au obignuit s a l e n u m e a s c ag e n e r a l es a u S e n u n s a u i t r t r c g u r ts a u cuprinzatoare,pe acesteadumnezeiegtilcScripturi le numesc cauzd izvoritolre; deci pentru caracterul creator $i faralipsurial celorcesubzistaprin Duhul qi pentruci Duhul Sfdnt este rii El Cauzatorul tuttlror celor ce sunt, cum s-a spus qi in inleleptiune,in mod cuvcnit se nurnelte $i El cauzd izvoratoare; iar perpetuitateacreatoare a lui s-o inlelegidin cuvintul:TatdlMeu pAttdtt
184
sunt cuuze ale tuturor ce vin in stare de creaturade la El, fiind [:l cauzatorula tot binele,precum s-a scris' pcntru ca t(rt binele esteul lui. (Ceeace epropriu)Tatalui.Iat vprafiinlaeste comunA precumTatilui. aqaqi Fiului qi Sf6ntuluiDuh. Iar in cele distinctc ale Sfintci Treimi (e vorba de numiri) nu e nici o reciprocitatr'saunilnic con)un:cilci nu sc polte numi cu evlavieTatil Fiu. nici Fiul TatA;la f'elgi Sfintul Duh. (Via1u),ca noi - a lui ILsus.Noteazacd numai a lui DumnezcuCuvAntulesteinomenirea.O numeqteaceasta desavilita, impotriva lui Apollinaric, ca fiind din sutlet inlelegitor gi din trupul nostru;aceastao aratacandspune ca noi (xc0'r1p06); accastae qi impotriva lui Eutihie; iar imootriva lui Nestorie,cind zice cti Iisus ttt Duntne:eu ari eti sten1u nest hinlxt tri,Jticindu'se t o n r ti. $i ztce cA cum e foamea, tainele itt inonenire sunt fiin1iole,'in trup' n. trad.), oboscalir (dar sunt ;i dumne:eie;ti pe apa, intrarea prin u.sileincuiate la ucenici 9i paqLrezr iapta scularii mo4ilor gi insaqipatima gi toate cele asemenea. Tainele fiinyiale. Noteazi cA .fiinliale se referi la intrupa.relc:ici a spus-oaceasta,ca sa inlatureopinia ca e o nilucirc. $4 I niliali tn chip sfdnt tn tadilia. NumeStei niliali in chip slint licpopriotcrt) pe cei introdu;i in cele sfinte' Ascuns qi neardtat. Uniri ascunse numeste cunogtinlclenecuprinsedesprefiinla dumnezeiasci;ce este fiingainsaqia Sfintei Treinri, nu va qti nimeni niciodata. Distittc[ii. Distinclii nurneqte inchinatele existenle ipostasiatc,adica a Fiului, suiilucireanegraitadin Tatil Ei purcedereaneinleleasaa Sfintului Duh din TatAl. Llnitatea tncepdtoare.Unitatca mai presusdc unitatea incepatoare inseamni neinipirgirca firii duntnezeieqtiqi sinrplitateaei mai presusde toataunitatea$i simplitateain celc ce exista. Negrairea. Negraire, pentru imposibilitatea de a da nume fiinlei. Atotspiritualitateo. Se spune cum este Dumnezeu necunoscut gi atotinleles 5i cum dobindint in necunoltinla cunor;tinladesprc El. Caci Dumnezeu se face cunoscutin neqtiinla;iar negtiinlasa nu o socote$tr neinvalaturt;ciici aceastaesteintunericul sufletului;nici caci cilci DumnezeucsteNecLlnosculttl; ca cunoscaioare, qi negtihrlaesteun fel de cunoa$tere;ci se cunoa;lc prm acea ncgtiinli. prin care devcnind simpli prin ridicarea pestcinielcsuri,care se inrpragtieinmullrndu-se5i iariqi involueaz:afara se tlc o unitatel?ra putinlii de inniullire. Deci, depigind toatAinlelegereadcspre Dumnczcu. ne faceni simpli, ajungind negtiutorica umrare5i rimAnAnd indistincli prin stareade unitate qi stind cu siguranliiin unirc, ne;tiind ca nu qtim, adica neqtiindceva deoscbit; astf'elignoram ca unii neinvalali9i putind invAlacele ce nu le cunoagternacum, dar nccunoscind cele necunoscute, cu er'lavie ri
DesprcNumirilc Dumnezeiegti fala de toata grlirea, nu $tim nici aceastacd nu $tim; apoi iaragiintorcAndu-nedin ncgraireataccrii li cobcrind din tacerein graire$i inlelcgAndca nu gtim,ne oprim in sfir;it de la cautareacelui necunoscut.Apoi Dumnczcu este iara1iatrrinleles. liind inlclcs din providenleleiubitoarc ditatoarede daruri.ceeace inseamnAca qi din celecreate; din unelecA esteMAntuitor,din altelecd esteCreator.$i afirmarenume$teexistenlalui, ca cea din careesteexistenla tuturor: filosofii nunresc qi ei afimrare fomrcle suprapuserrrateriei;iar negzuea,cind se neagi acelea,ca de exemplu greutatcapdmentului sau fluiditatca apei. Deci Dumnezeu,care le preschimbii$i pe accstea,este afinnareaqi negareatuturor; afimlarea tuturor cl Cel ce a pus qi iacut toate qi le-a facut sA dureze;caci in El se suslintoate.Iar negarcatuturor esteca Cel ce producAnd preschimbi insigi formcle (afinlarea) celor ce sunt qi ca Cel ce scoatedin cele fdcutecele dupd firc; cdci, dacAse mArturisesccelefacutc,clc sestrictr;iar lll, din plinatatea bunitalii, desfiinleazi stricAciuneaunora, ca a ingerilor g i a s u f l e t e l o r ; i a r s t r i c a c i u n e au n o r a o p r e f a c e i n nestriciciune;i caracterulmuritor in nemurire,ca trupurile noastrcla inviere; c vidit ca El, fiind pentru noi mai presusde acestea,este mai presus qi de afinnare gi de negare;gi fiind temelia gi radacinatuturor, nu spalial,ci in calitatede cauzator,El nu e nici negarea celor ce le are. CAci El are insdqi nerrrurirea;iar nemurirca ;i necuprindereagi neputhla de-a fi cunoscut qi cele ca acestea.le are nu ca Cel ce nu este; dimpotriva, este printr-o insugireoarecaretuturor negraitqi neinleles;dar e scos din toate $i negator al luluror qi nu e inleles gi cuprins de nici una din cele create.ca Unul ce s-aridicat pe Sine insugi din accastaprin nemarginire;cAci nu are vreo margine. Dar noteaziica ipostasuriledumnezcie;ti sunt fixate qi intemeiateuna in alta. Caci a zis: Ea slnt tntruTattil .siI-atol intru Mirre (loan 10,38). Ca luminile unor sfeSnice.Mintea intreagaa Tatalui are acestmod. A dat ca exemplu al Sfintei Treimi trei sfeqnicesau candeleaprinseintr-un tcmplu sau o casa, deosebiteprin ipostasuri sau desp,ulite intre ele; caci fiecarc este in mod propriu alt qi alt sf'er;nic;dar au comuniunea firii qi a lucririi unite in lumina gi nedespa4ite;5i nimeni nu poatedeosebigi spune,in casi .sauin aerul ei, care estelumina acestuisfeqnicqi care a altuia.CuvAntulintrupat participdla lumina intreitadupA raliuneaiconomiei,caci afirma ieqireaslivita a lui DutnnezeuCuvintul din TatAl;qi dupd ce dA spusalui: Etr anr ie;it de luTutdl Meu ;i Md duc la futiil Meu(Ioan 16,28), adaugaexplicind: Dur ;i datd tinet'a ar s(()aleunul din sfe;nice din (usd, nu va sLoute cet'u din luntina ei, nerdpindin sineniti ttrutdittcelelalteluntini acel sJeSnic, niti ttu t'tt ldsu lipsite de luntina sa pe teleluke. Cici venind Fiul din Tatal in lume. nici n-a adusimpreundcu El pe TatAlqi pe Duhul in Sine,nici n-a lasatiegind,lipsili de lun.rinasa pe a celorlalli, ci qi-a facut nedespa4ita iegircasa de pctreccrcasJ cu acela. Mai presus de fiin(d. Unirile trupurilor ale celor vazute intre elemente gi ale celor altfel amestecatc,se schimba prin putcri 9i insugiri ;i unirea lor constituie altcevadccit firea cclor simple dupa fire; la fel 5i puterile suflctelti au ccva deosebitprin rniqcare.Dar li unitalile ingerilor au cevaparlial fali de ilurninarilcdur.nnezeiegti, potrivit cu treptelelor; dar dumnezeireain St'6ntaTreinte
Ei cele ale ei. neliind tAia6 de nici una dur cele spusesau in Sine. se crede in mod cuvenit ca e nedeosebindu-se mai presusde toateunirile. Luninile supracere$ti. Noteazi ci nulneqte gi sufletele qi toate minlilc lurnini supracere;ti;gi spune ciiL toate fiinlele acesteavii sunt unite intreolalta,cum s-a spus, in pilda multor sfegnice.intr-o casa, fiind a s e m a n a l o a r ec u D u m n e z e u 5 i i m p a r t A q i n d u - s ep e a lui Dumnezeu;aceste mdsuralor cu unitateasupraunit;iL uniri se produc in mod neconfundatin cele netrupegti, riim6nAndneconfundateintre ele.
$s pr"ri, de fiin(d. Nagterea dumnezeiascd *oi Notcazacd numeStena$teredumnezeiascimai presusde fiinla gi izvor al ei pe Tatal; gi ci nurninle nu se schimbi in nrod reciproc. U nirile gi distincp'ile. Cele desprenegriita Treime le tcologhise;ta e c u n )f e n a l a p r o c e s i u n eaa t r e i i p o s t a s u r i ; aceastapentru ci Dumnezeu qi TatAl, migcat in mod netemporal qi din iubire, a purces la distinclia ipostasurilor. ranrdnindncimparlit gi nemic$oratin intregimea proprie, supranumitqi suprasimplu;din El provine existenla strilucirii proprii, ca a unr,richip viu, ;i Preasthntul Duh care purcededin Tatil in chip preainchinatgi mai presusde fiinia, cum ne invalii tainic Domnul; caLtzagi izvorul tuturor s-a inmullit din bunatale intr-o dumnezeireintreita ipostaticA.Acesteale spr.rnegi Grigorie 'Ieologul in scrierealntpotrit'ttlui Euruntie. DarexistAqi in alt sens o distinclie dumnezeiascd:purcederealui Dumnezeu,pentrumullimea bunataliisalc,la multit'clurirneacrealieinevazuleli vazute;dar pronid;i bunitatea c r e a t o a r e s u n t c o m u n e u n i t a l i i i n t r e i t i p o s t a t i c eq i se pune in stare distincte.Cdci Treimea atotimpArateiscd de-afi panicipatddecelecesepot impartaqi.intr-un mod nesupusrelaliei qi ncimpartaqibil;cAci fiecaredin aceste doua arataacelaqilucru. Cdci se impa(a$eqteDumnezeu relaliei, nefiind re[inut in spaliu de cel nesupunAndu-se ce se impdrtigegtede El, nici nu se impana$ettein mod simgual,ci e intreg in imparta$ireafieciruia de El gi ridicat pestetoate;precumproducindu-seun glas ntare, toli cei dc fata sc impana$escdupa putereaproprie: 5i dar unii avind barbatulqi pruncul gi celenecuvAntatoare; mai multa tarie,allii mai slabii,glasulcste,siimparta5ibil potrivit lucrarii auzitoale, dar rAmAnind in sine ;i neimpartaSit. Celc de care se funptutdgesc - sau cele care se impdftdgesc.Dupa {iinla, dunrnczeireanu se impaflii$e$te, nici nu se inlelege; dar se face impane$iE in faptul ca din ea sunttoater;ide ea se suslintoatein existenta. $i in fecare din tntipdriri. Se spunc prin pildi cum Dumnezeu se face impiftalit in mod ncimpanalibil. $6 Nu estepecetea. Opinia contrari Ei explicarea din ce eStepecetea. Deosebirile, gr. onopopypotct. Se refera aici la deosehirile intiparirilor. $i nu contrare. Ca nigtepietre 5i lenrne sau iarigi cele dc substantafluida, care nu primesc peceteadin deget
185
DespreNumirile Dumnezeieqti (din inel). Dar s-a deosebit Noteaza ci s-a deosebit de Sfinta Treime in intregime qi cu adeviiratinomenirea CuvAntului. Fald de noi. Aici vorbe$te iarAgi de iconomie, comunA atribuind-oIui DumnezeuCuvintul, nefAcAnd-o nici Tatalui,nici Duhului SfAnt,decatnumai dupavoinla. a iconomiei,ca qi-al?cut Dar noteazi descriereaintocmai fiinla ca noi, din noi, DumnezeuCuvAntulcel mai presus de fiinla in mod neschimbat,intrucdta ramasDurnnezeu qi s-a infiinlat ca noi din ale noastrein intregirnc,adicA avdndtrup qi -sufletcu adevirat; gi ca DumnezeuCul'intul este(cu adevarat)cel ce a pdtimit, seinlclegecu trupul (tot dultti t'dlugdrii.sc4l, n. trad.); $i ca toate cele ale icononriei sunt lucrarealui dumnezeiascainomenitA; qi ci nu gi le-a ficut pe acesteacomune TatAl,nici Duhul Sfdnt, decdt prin bunavoinla qi prin voirea intruparii gi prin conlucrarea cu Dumnezeu Cuv6ntul in minuni' NoteazA-leacesteanrai alescontra Nestorienilor, a Acefalilor 5i a Ndlucitorilor. FdcAndu-se - Cel neschimbal. Cum spuneca Cuv6ntul a patimit Sic'amdinilentustre au pipiiit Cuvdntul l i e l i i . i l l o a n I , l ) a n t ^ e x p uisn a i n t e . S-au qi dislins. Inseamna c6 Cuvdntul treimic 5i dumnt'zeiesc s-a deosebit prin faptul intrupdrii in intregimegi cu adevaratlu6rd al nostrudin noi sauraliunea inomenirii Ei intruparii lui Hristos qi lucrlnd :;i patimind cele inalte ale lucrarii lui dumnezeieqtiinomenite. Dar zice ca a facut inalte qi exceplionale,adicii curate qi ireproqabilecele ale firii lui. careestenalterea,copilaria, cre$terea,setea,oboseala,intristarea,lacrima, scuipatul, sAngcle,sudoarea,coruperea,curgcrea,moarteade buna voie, ner'orbirea,nemiqcarca gi cele asemenea.CAci acesteanu qi Ie-a facut comuneTat;il ;i Duhul in nici un mod intelcs. decit dacAar zice cineva cd prin bunavoire 5i voh1a. $7 Akele - lainice.Dupa inlelesul aflat in pAine 9i in potir. ' Mai presusde puterea - tn(elcgdloara. inlelesul celor spusedcspreDumnczcttil va dezvoltarsau tAlcuimintea slinlitd care se ocupa in intregime de ccle dumnezeieqti qi ramdnenetulburatdde cclc pamdntcgtili pdtima$c;dar dc cele dumnezcieqtinu se poate apropia decAt prin odihnd de toata migcareainlclegatoarea celor ce sunt; acestao spune prin cuvAntul nmi pre.susde lucroreu inlelegdtonre',aceastaare loc ca atunci cAnd cineva, cuprinsdin toatepa4ile de necuprinderealui Dumnezeu, inlclcge ceeace cauta. Prin - participdn. Completeazi cu: numi ri. lar paro' ticipdri nurncqtediruirea de care Dumnezeu insuqi a celor de calc nc'irnpartagim. Ascunzimea. Nici numele de Dumnezeu nu indici fiinla, nici ce esteDumnezeu, ci o oarecarelucrare binefiicatoare lald de nor. $i facern gi din impartdSirile de getedaruite de Dumn.rJu noua numiri desprebunln",,"u; dar ce esteDumnezeu csre tururor de neinleles; cici cxistenla se va 1audacu vrednicicintrucitva dc noi dunrnezeiascd cAnd pdrasindnoitoatalucrareagiacliunea.darmaiales
186
cea inlelegatoare, ne va primi prin sfanta tacere pe noi, clue ne lonl apropiacu mintea de darurile ce vin de la El; caci producein noi ccle ce sunt prir voLnla,cand noi stdmtarein nedistincliaminlii noastre,pe carea numit-o pulin nrai suscuno{it1!d inlru tte(ut1ut;lere. Iardqi - cd - este - izvordtoare. Noteazi numele venerabile qi infricoqatoarereferitoare la neprihanitaTreime; spunc ca Tatal este dumnezeireaizvorAtoare.iar Fiul qi Duhul SfAntvlastareale dumnezeiiriiniscatoare, adica ale Tatafu,i,mkidile dumtle:eie{ti Si.flori;i luntini mui presu.sdef iinJd.S-a spusmai degrabdin Scripturici sunt r,/risralr(Fl.qotouq) dc la viziuneamAslinilorlui Zahuia, al unsprczeceleaprooroc; caci cei gaptezecizic ca sunt do./(i rumuri (6vo xl'riEougl. iar alli rdlcuitori zic ca sunt.rpicegi vki.sturt (or6.7uog xcri Bl"ootoug;. lar lumini. unde se spune:Pirintele lumitribr giLunina din lumind. Iar patcrnitatea(flqrptdv) numclte Deci adaugASifilialia parinlimea 1ti1v fiotpotti,a). 1ti6tt6;; caci zice Apostolul: Din care se nunrcsL'toale i n t e r ; i 1 t ep d n t d n t( E f. 3 , 1 5 ) ; c a c i a f i t a l i q i a s e n u m i I-ri vine de sus. Fiul fiind din 1-atal prin fire; iar Tata al tuturor este prin crealie $i invdtaturi; de la El sunt 5i parinti netrupelti li fii spiritualiai dumnezeilorqi fii prin invalaturaqi in inleles superiorintre ingeri qi tlrepli, cum aratdqi Apostoluli existaun Tata incepitor gi propriu-zis al tuturor parinliloq caci El da o astfelde impirtdqire Ei e inccpatorultuturor fiilor Fiului. care qi El s-a facut prin aceastaparticipabil,cum insuqi zice: Ardtol-am numele Tcittoumenilor (Iom 17,6);cAci se numegteTati cel ce are pe Fiul insugicare a spusacestea. $8 C e l e c a u z a t e .C a u z r t c s u n l t o a t c . e l e p r o d u s cp r i n crealie, fie in cer, fie pe pAmAnt.Iar cauza sunt cele adicacele trei ipostasuriale Sfintei Tresupraexistente, imi. E vAditdeci canu e nici o inrudireintreunelegi altele; de aceeale spunenrcauzeli cauzate.Binc a spusdeci de cele cauzateca unele sunt t/rtprrli ale t'au:elor (tv6e,(Otl€vc4); caci nu sunt toate. $i dacd ar spune cineva cd via(a. Cele ule celttr cau:ile prceri.rtti in ntod prixtsitor ;i flinliul in cou:e; deci nu spunembinc afirmAndci dumnezeireavieluielte gi se lumineazd;caci aceastaestecauzda vieluirii noastrc qi a faptului de a ll noi luminali; deci precxistafiinlial in dumnezeirecele ce ni se dau dupi har; iar aceastainseamniiprin lturticiltare; cdci zice Apostolul: Prin lnr sunteli mintuili (Ef. 2,8). $i noi spunem ca suntem mintuili. Iar El estelt{Antuitorulnostru.$i iuASi:Cd din plirtittareului rui t
$9 Dar gi ' din toald tnvd{dtura despre Duntnezfu' Numeqte invalatua despre Dumnezeu cele desprc inomenire; qi numeqte fonna pipaibila luata de Dunulez€u intrupare a Domnului Iisus; ace;rstamai alcs impotriva Nestorienilor,pcntruaspunecaEls-afacutfiinlainmod omenesc.Dar observAca spunede trupul Domnului Iisus ca a luat forma pipaibila din singcle f-eciorelnic;mai
Despre Numirile Dumnezeieqti norcAzacA spuneca unii ingeri sunt foarte vechi 9i ca unul dintre ei este intAiul. $i vorbeqtc de ingerii mai vechi dumnezeicsculIo'nin Alxtnlipsri. Iar la Tobic arn citit cA sunt lapte prinrii ingeri, ca qi la Clement, conform cu ce a scrisin carteaa cnc ea a i nvi lti t uri /(r' ('Y7ioT!7rd)ocoJv). Iar cel mai vechi inger a obiqnuit sAnumcascdprimele trei trcpte:Tronurile.Serafirnii.Hcruvinii. cunl aralAdc ntulte re i eru r hiu cerertstri;iar aici spuneca nici ori in cutea De.q,o celui mai iralt dintre ingeri nu-i este cunoscut modul inomenirii. De strdlucitul, gr. xai tQ xl'elvQ. De slavitul. invd(dtor. Da de inleles ca invalator propriu pe Sfantul Ierotei, clici s-a folosit dupA Pavcl de acesta:$i spune ca acestaa tbst inspirat astfel poate lihdca a patimit cele dumnezeieqti.Iar ce estenu numoi a invdlu, t i Si u ltti ti nti' s-a spusin Epistola ctitre Et'ret,L'iic'ia inrdldl ast'tthureu din celete u pdtimir (Bvr.5.8). Fiindcacel ce patime$teia din experien;aceeace invagi, dc pilda cel ce a pipait nui mult decdtcel care a auzit numai; dar 5i mai mult, cel ce a cee d urereagi iEireprezmtdmai fostlovit vreodatacunoaqte mult ce esteea; a5aqi'cel higiat prin descopcrireva tAlcui mai dumnezeiegtecele dumnezeieqti; iar a patimi cele dumnezeicgtiestedc felul acesta;caci s-a spusde Apostol: Sd ne hgropiint c'u Hristtts,La saine ;i stuldnt cu El ;i sti tmpdrdlim t'u El (Epistolele Slhntului Pale1, ex variis locis); iar cel ce s-a rastignit Pe sine 9i trupul sau poarti stigmatelelui Hristos in trupul sau; pe drept cuvint va 9i imparali deci imprcuntr cu Hristos 9i va indrdzni si priveascatainele Iui, cand odata ce de accstsfdnt spuneca gi cel n-a invalatnumai. ci $i a palimit ccle dunrnczeieqti; ce e iniliat prin descoperirein taine iesedin sine qi bine se zicc ca a patimit cu folos acesti patinla. ca sasefacalocasul lui Dumnezeu.S-aspusdeel ca a patimitceledumnezeielti, pentru ca nu le-a primit numai invalind prin cuvant invalaturadespreEl, ci a lbsr qi intiparit prin dumnezeiasca iluminare qi s-ainsemnatin inlelegerealui ceasfAnti de cele mai presusde lue. $i aceastainiliere in cele dumnezeiegti a numit-o impreund pdlimie (simpatie) sau impreund sim$re. $10 Cauza tuturor. Di aceste cuvinte dumnezeiegti, aritand cunr 9i Fiul e toate in toli gi capul tuturor, dupi A p o s t o l ( c f . C o I . 2 , 1 0 ) ; q i s p u n ec e e l e s t e p l i n i r e a q i suslinatorultuturor;el strangein reciprocitatecreaturile, adicd pa4ile in totul, ca Cel ce estetotull deci ca Cel ce le adunape toateeste.in mod cuvenit qi in partc,fiindci gitoati parteaestepartc a totului; darnu e nici totul' nici parte,ca nefiind nimic din ele. ci fiind Inai presus;i de ioata fiinla; iar pa4i ale intregii lurni sunt cele vazutein ca acrul, pimdntul, plantcle qi celelaltc;9i dumspecia.l, nezeirealui estc numita dcsAvirqita,in raport cu noi cei nedesavir;;i1i,cum se spune la Matei: Fili desavArqili. pentru ca Eu sunt dcsavAr$it(cf. Mat. 5.'{8); dar falii de ingerii desavArqili.Fiul nu-qi spuneca estcdcsavar$it,ci supradesavlrgitgi obdrqia desivirqirii (Telerdpxng) fiind incepur(&pxoJv)al ei. caci esteinainteadcsavir;irii inpot6).erog); ala se spuneca e 9i chip in cele fara chip;
gi necorporal, ca Creator al tuturor chipurilor 9i inceput a tot chipul; iar fala de toatechipurile e farAchip .simai presusde chip, fiindca gi chipurile 5i ideile sunt cele de al drtileu (secundare)fali de El. Distingdnd. in loc de: deosebind qi ralvZindu-le de confundare. $i e mdsura. M(isura estea celor ce sunt, fiindci in ea toate sunt trecatoaregi s-ar puteaspunecu dreptate5i veacicAcidacAsespuneveac(qicov)despreceeu( e esle pururea (q€i c6v), Duntnezeu insugi este cel ce este 'I'u acefuSie;ti Si anii Tdi pururea;fiindca s-a spus:Inr nu t'or sfir;i (Ps. 101,28); 9i iaraqi: Cel ce numdrd ntullimile stelelor (Ps. 146.4) Stnuisrxrtti cerul cu palnn Si ptintintul cu pumnul (Is. 40,12). Iar El e Facatorul veacurilor,ca Cel ce esteFecatoral ingerilor (caci aceStia sunt nenuritori): ca atare, se zice ci avind nemurirea pururea,e via1a,veacul,dar nu timpul; cAci e fira sfirqit gi va fi pururea; deci nu i se spune veac in inlelesul timpului, care are sfArgit,ci in inlelesul cd estepurltrea, in veacuri care nu au sfirqit. Plin'd tn cele cu lipsuri (tn cele nedesdvdrEite).Ceea ce a spusmai sus:nedesdvdrtittiln teLedesdtit;ite, aici spune'.supraplind tn tele pline; 9r deci nedesrir'lirSitti tiebuie sa insemne supradesavirgitain cele deshvirqite. Pdnd la fire. Vezi cum spune a venit pAnd lu fire. inlelcge firea noastra; gi nu vorbim drept, spunlnd fire a lui Dumnezeu;caci iata cum spune:.r t'ohordtpitna Ia fire, adictta ajuns la cel mai lipsit de cinste' din care nu a c i s t i e a tE l c e v a .N o t e a z as e n s u cl u vi n t e l o r . in"mod nesihimrcr. Noteazaca a cornunicatcu noi in mod ncschintbatqi neconfundat,deci 9i fara patiml; Si ca a ramas in cele naturaleale noastremai presusde Iire qi in cele ale liinlei noastremai presusde fiinla; qi a avut ale noastre mai presus de noi. ca nagtereadin cu putcrealui Dumnezeu Fecioara,lipsa de pacat,grai-rea qi implinirea tuturor, umblareape ape qi cele asemcnea. Notcaza ci nimeni nu teologhiselte a5adespre iconomie irnpotriva Nestorienilor,Acefalilor gi Nalucitorilor (Fantezigtilor). .
$11
Numirile comune. Numirile comune gi unite ale Sfintei Treimi se numesccelece vin din darurileei la cele de dupa ea; unor astfel de daruri li se spunc qi di.ttirrclii9i nrul1inti. Se inmulleEte in chip unic. Aceasta se spune impotriva Nalucitorilor care inmullesc pe Unul; cdci deoarecedin El qi prin El gi spre El sunt toatc Ai El este capul tuturor celor ce sunt qi El a adusla existenlatoate fiinlele in mod cuvenit, se zice cd se innlulteSteprin cclc ficute de El; cdnd toatese vor supuneTatalui 9i El se va numi prin celefacutede El, pentruca se supunlui, atunci, cum zice Apostolul, qiFia/ in.rr;i se vu supunelui(lCot. I 5,?8);qi pentruca acestaa ramasUnulin mullinreacelor create de El, a ranias Unul 5i Acclagi, in revirsarea nemicgorataa darurilor lui gi e totul in parli gi nu e nimic din tot; caci estemai presusde fiinlii 1i nc ajuns de noi; aceastao explica rnai ios. in (aducerea) uiitard. A numit unitara aduccrea luturor la cristcnla,indicind ca s-aucreatodatacu voirea gi celc I?cutenu au venit pe incetul qi parlial la existenla.
187
Despre Numirile Dumnezeieqd Dar difu"uireanu se lasi micgorata; iar crednd Dumnezeu c e l e - c es u n l .n u - ! i m i c f o r e a z ai n t r u n i m i c b u n a t i l i l cl u i . Inlelegind-o - cdlauzitorul comun ul noslru. CAlauzitorr;i indrumator comun este Apostolul Pavel; caci prin el a crezut,cum am cunoscutdn Fapte (Fapt. l7). $i noteazaca Sfintul Ierotei a fost invalat de Sf'dntul Pavel. Dacd sunt - aga-zigii (dumnezei). Chiar dacri sunt mulli dumne:ei Si dontni. dar Unul este Dumnezeu cu adevirat gi Tata gi Unul cu adeviirat Domnul Iisus; aceastaarataca Cauzatorulqi Crcatorultuturorestedumnezcireaprin dAruireaneimpirlita 5i nesfiqiati a numirii dumnezeirii gi domniei proprii, care a adus la existenlii pe aqa-zigiidumnezei gi dtxrli, nu sfA;iindu-sedumnezeirea in parli de dumnezeire, ca aurul in multe monede;nici mulI dumnezeiintregind durnnezierealui; ci se zice ci Dumnezeu se inmulgeqtecu fiecare prin aducerealor la existenlacu voirea sa, inmullindu-se in procesiuni proniatoare,dar riiminAnd Unul neimpa4it, ca soarelece trimite raze multe qi r:imdne Unul in unitate; cici s-a spus gi despreSoarelcdreptelii cA se impartein fiecarezi qi nu se consumi; dar bine s-a spus qi despre cele dumnezeieqticA unirile sunt mai putemice decdt distincliile; de fapt, cel ce asculta cu cuminlenie vorbindu-se despre Dumnezeu, auzind spunAndu-secA e unitate,nu trebuie sd inleleagAo slibiciune a lui. nici auzindcii e simplu, sa-l inleleagaca lipsit de putere;caci nimic din cele spusede noi despreDumnezeunu trebuie inleles ca redind insur;ireaaceeain inleles propriu, nici ca o lipsa, ca de pildii nemuritor qi cele asemenea,nici ca afinnare, ca ],idJdsau unittte; ci cAnd spunem Untrl, sal inlelegcrn ca de necomparatcu toate, ceea ce are fiecarc ipostas,farA sA-l scoatAdin unitatcacu celelalte ipostasuri;caci ramdneAcelaqi,chiar dacavoinla parea se deosebiin producereacelorlalte.Cici lipseqteorice distinclie in aducercatuturor la exislenJa.Dar cauza anterioarAgi cea mai putemica esteunitateaneimpi4itA a lui f)umnezeu. Dar in cele sensibileobservam contrariul: caci nu esteo unitatea lor, ci dcosebirileelementelor preexistacdnd ajung Ia conlucraregi se unesc;gi aqa produc unirile, ca pc cele de al doilea prin compunere; dar in cele dumnezeieqtinu este ala. In ele preexistA unirea care produce prin voingadistincliile, ca pe cele de al doilea. Capitolul
III
$l Obdrqie a binelui. lzvorul a toate buntrtatea. Dar nu toate. Cum nu sunt prezente toate lui D u m n e z e u ,o s p u n e g i e l , d a r o v e i i n l e l e g c g i d i n descoperireadumnezeiasci. Aprttpiali-t'ti de Mine y Eu ntti vtti upropiu de t,oi, zice Domnul. D eci noi (sd ne tntinde m). Noteaza ca rugaciuneane inallApe noi spreDumnezeu,nu il coboari pe El sprenoi; noteazaqi frumoasele pilde. Lanl mult luminos. Frumos a comparat cu un lang rugaciuneanoastri. Precum cel ce voieqte sd urce la inallimea cerului se $ne tare cu mdnile de aceasta fringhie. F uniite,gr. tt€1o[r6{ov. Frdnghiile.
188
Pretutindeni. Cum e Dumnezeu pretutindeni gi nicaieri, al.nspus mai sus, in explicareaal carei inceput filoxlii il rtumescctlirmure. Deci, precum celui ce se ridici prin rniini i separeca atragefrAnghia,dar el insuqi se ridica pe incetul prin urcug, aga qi cel ce se roagi staruitor prin fapte pe care cuvdntul le numegtemiini, prin lucrarea5i rugirciuneacontinudi$i inalla ntintea sa spre Dumnezeu. Dar daca desprindem rnAinile de fringhie gi nu ne ingrijim de inallareaspre cele de sus, ciidem din inallimc. La fel e cu corabia,dacainlelegem prin ea cugetareanoastrdbatuta de valurile vielii; iar mareae viala bituti de multe lurtuni; iar piatrae Hristos, dc care linindu-ne neclintili, ramAnemcu viala atrasa soreEl.
$2 Vestitul. Slavitul. Vorbim tn deSert,gr. pd, otol"oYfrocrt. Vorbim degeaba. in mod elementar, gr.6xotxarco06vta5. O spune aceastain loc de: cu folos. De ltiut cii dupa Pavel, a invalat de la Sfdntul lerotei. Ca un presbiter. gr. ttp€oporlKdq. Prin bitranelele unui presbiter trebuie inleles prin experienlri ;i t'uno;tin1d (preotLtl era { unul cure cunogtea ca un hdtr1n in[elept cele ale lui Hristos; presbiteri se numeuuitt inceputepiscttpii,n.trad.);spuneci definiliile 6pooq) au in ele inlelegerea rezumative (ouvonttror4 c o n c c n t r a t a ; a c e a s t aa a r a t a t s p u n a n d g i : i n t r - u n u levro.ioq); re:undri (oDvsliEetq) numelte poate gi exprimarilepe scun. $i pe noi - dupd putin{d.Adica dupi cAtimieste mie cu putinta sa talcuiesc indcmnind gi eu, cum alli invalatori au tilcuit ca noi; acestae tAlcuireaa ceeace ne depdqeqte. A doua Scripturd. Observiim ci scrierile Sfdntului Ierotei trebuic socotiteca o a doua Sfinti Scriptura. Vederea de sine tnlelegdloare. Spune de inlelegerea a ceeace esteneacoperitqi mai vadit, cA e una cu ceeace se inlelegc. P resbiteriald. Spune cA autoritateapre shiteriu lii este mai desdvirqitA $i mai invalitoreascii (didactica) decit a tuturor preolilor. Iar ce estepresbiteriullnpeoButtrtl; vei inlelege din /snia, care zice:Nu britrdn, nu inger. ti insuSiDomnul ro veni ;i ne t'a mdntuil Si din Apocalipsa Sl?ntului Ioan, carespunecAa vazutdou6zeciqi patrude batrini in jurul tronului neinlelesal lui Dumnezeu (cf. Apoc.4,4). De vfu(d tncepdtor. Trup de viali incepator Si de Dumnezeu incepator numeite poate pe cel al Sfintei Nascatoarede Dumnezeu,atunci adormit. Noteaitaci vorbegtede Iacob. fratele Domnului; qi ci era de fa1a, impreuna cu Petru qi cu lacob gi cu apostolii, acest dumnezeiescbArbat. A teologilor. VorbeEtede sfin1ii apostoli. Sldbiciunii dumnezeiqti.Numeqte aici slabiciune dumnezeiascipogorirea de bund voie a Fiului pin6 la trup. afara de pacat.Cici necunoscitrddeloc pAcatul,a binevoit sd se facd pentru noi pacat in mod nepiicatos. neieqinddin ale sale,ca pe noi cei robili pacatuluisd ne
Despre Numirile Dumnezeiegti readuci la libertateade la inceput prin inficrea noastri prin Sine. Caci, fiind bogat prin dumnezeire, se saracelteintr-o sardciede bogalie facatoare,asumind hai presusde fire trupul nostru, ca noi sa ne imbogalim qi cu duninczeirealui; qi, fiind in chipul lui Dun.rrfezeu Dumnczeu prin fiin1a, s-a imbracat in chipul robului prin revirsareabunatalii, fiind Cut'intul simplu, ipostasiat,s-a ftir:ut fara schirnbaretrup (lo'ut I,14). Adauga gi toati vieluirealui saracain trup,ieslea,lirgain la acestea Egipt, convicluircanedlstanlatacu dcsfrinatelegi cu tilherii, alegcreacclor mai saracipescari.lipsa de adapost, vieguireaprin sine, siracia la culnrc a vielii lui trupeqti. moafiea dezonorantiipe cruce (cAci hlestennt era kil cel u l A r n o l p e t r u t e , G a l . 3 , 1 3 ) , n u m a r a r e ac u t d l h a r i i raufiicatori, inleparea cuielor, strApungcreacu lancea in coasta,palmuirile, scuiparile,oletul anrar,cununade spini, batyocuragi luariJein ris, ingenunchcrilc, cea ntai umilitoare luare de pe cruce 5i inmormintarea. Iar accasti nebunic;i slabiciunea lui Dumnezeua fost ceamai inleleaptA pentru ra{iuneaiconomiei 9i pulcmica fara asemanarepentru oarneni,o supraputcmicd;i suprainlelcaptavictorie prin biruinla deplina, strigatAprin tacereanegraiteli prin fapte, neinleleasaintrcgii zidiri. Cdci degi s-a ti,rrlqnit din slabiciune, dar vieluieqtedin putere,dupAdumnezeiesculPavel ; despre aceeaqi fapta a folosit cuv6ntul skibitiune Si duntne:eire; cAci pentru pogorirea de buna voie la noi a suportattoatept?ndla nuurte. iur nunrleu pe trute (Frlip 2,8); $ El poarta slabiciunile noastre9i cu rana lui noi toli ne-amvindecat;qi patinrasespunea lui, dupi cuvAnrullui Petru, care zice: Hristos deci a pritinit petilru noi cu trupul (IPetru 4,1). $r: D aca ar fi ;ti ur. nu l-ar.fi rdsrignit pe Dtnnrtul slut'ei (I Cor.2,8). De aceeaIudeii senumesc si - omordtori ai Domnului. ilsocoteo, ca un canfirel.Ceidinjurulsfintului Ierotei spuneaucu grija gi psalmi qi cAntiri, ceeace se spune dcspre rostirea de imne gi dcspre cintare (ilpi vol,oyeiv 5i upvq$eiv). Accsteasuntinalte qi negraite gi trebuieferite de cei mul$; dar cei tari in cele putemice gi ugor de dovedit, trebuie sd le griiasca spreinvalatura gi celor mul1i. $3 Ale celor dumnezekqti. Adicaale Scripturilor qi vederilor. Pentru evlavia prisositoare. Este un lucru evlavios a nu cautaccle mai dumnezeieqti. Am printit. Noteaza ca nu trebuie neglijati cunoaqlereacea cu putinlA a celor dumnezeieqti,ci trebuie transnrisi qi altora; ciici minlile au prin fire dorinla sa cautecunoaltereaposibila a celor mai prcsusde fire. Cele mai presus de noi. Nu trebuie sd ne arAtdm curioqi pentru cele mai presus de noi, dar nici sa nu neglijim cunoa$tereadumnezeiasci,ci sa prcdAmgi altora cele primite. Caci s-a spus in Ecclesiast'.Cele mai inulte (sd nu le cuuli Si cele nni addnt'i ca tine); cele ce ti s-uuporuntit, aceleu le <'ugetri. A poruncit. Dupii Apostolul care a spus: Ace.rlca predd-le oantenilor credincitt;i (ll Tim. 2,2). Deci Si noi de acestea.Observa de unde a venit gi poruncade-a scrie. De lerotei. In cele ce sevor sDune.va talmaciceleale
lui Ierotei. Capirolul
IV
$l Sd tndintdm deci. Vino deci. O deosebesc,gr. a
189
D e s p r eN u m i n l c D u n r n c z c igc t t truoului. Lumineazd tn senspropriu. Cele netrupe5tiqi cereqti sunt cugetate;i cugeta. Paza gi locaEul. Statomicia (povti) $i casa (6otio) inscamna prin paraleli acelagi lucru. Iudeul Filon, in scrierea D esp r e sa b ia ar zd t ou r e Si d esp r e herut' i mi' zice: Sutomicia (n 6d povttl persistentia pa4ilor lumii s-a numit de cdtre cei vechi, printr-o dreaptAopinie, casi. Aceastao spuneqi mai sus,spresfArqitulprimului capitol in paragrafulal Saselea.
$2 De acolo (au) ele. Noteaza cele despre ingeri 5i ci cele nematerialeincap gi unele in altele fara sa se confunde,dar suntqi departateqi suntca niqtegrade9i trepte, prime gi secundare;5i ca minlile dumnezeieqdse inci supravdrtescin jurul Ior, nu intr-o invdrtiretrupeascA, lumeascaqi inlelegitoare; 9i observa cum se invirteqte mhtea, icSinddin sine spreinlelegereqi intorcAndu-sela sine, neie5ind din sine prin impraqtiere qi intoarcere; aceastao dau de inleles 9i ro!ile cu ochi mulli de la dumnezeiesculIezechiel; dar observi $i ca sunt in i d e n t i t a t e g i l a v d r f i n j u r u l d r a g o s t e id u m n e z e i e q t i ; iar prin identitate trebuie inlcleasa nedesparlita a t e n l i e l a D u m n e z e u ; i a r p r i n r < ? r -iln l e l e g e i n a i n t a r e ai n l e l e g e r i i g i f i i n l e i l o r p d n a l a d u m n e z e i r e ;i a r prin unirile intre ele ule celor inreligibile' inlelege d r a g o s t e a( E p o ' c c ) i n t r e e l e , d e m n a d e D u m n e z e u care, fiind dumnezeiesci qi unificatoare,le uneqte pe ele, nu facindu-le o grimada, ci legindu-le in iubire (ayonq'r0tg); dintre existenle (
190
Dumnezeu; 9i ajunse la impartili-rea iluminarilor lui, propovAduir'sc cu indraznealA. ' 'in scrierea Despre suflet. E de cautatcarteaDespre suflet. SufleteIe nerdtio nsle. Vorbeqte despre sufletele neralionale'i simlitoute; $i noteazi ca altcevae sufletul 5- i a l t c e v av i a 1 a . in mod amfiDiu. Spunede reptilecA sunt amfibii. ca gerpii gi ca cei cu opt picioare.care vieluiescin pim6nt !i in pegtcriqi celec a accstca;darnoteazaca sufletelesunt altele dupa ingeri qi inferioarc lor; 9i ca sun! 9i nemuritoareca unelece sunt vicli fiintiale; qi pentruci sufletele s u n t c e l a u z i t ep r i n i n g e r i s u n t c a p a b i l ed e v i a l a ingereascd,cum s-a spustlrai sus. A primit pentru el depinderea fiin1iald. Deci toate cate sunt fara viala 5i neinsuflelite,au fost aduse la existenla pentru bunatatealui Dumnezeu, avdnd niqte calitiili proprii, ca diferitcle pietre (dar 5i plantele qi rldacinile) r1ipimantul li nretalele,fdcutepentru vreun folos qi pentruceledoctoriceqtigi penru altetrebuinleale noastie;rleciele nu-gi au din afaradeprinderealor, ci din fiinla lor qi au primit de la Dumnezeucalitateadeprinderii lor. $3 Iar peste toate. Privcatecum privaliunile la Dumnezeu sunt covarliri producitoare ale celor pozitive' ca lipsri de chip, de liinlu, de t'ia1d,de ntinte, acesteaavind sensula ceea ." nu este; dar in Dumnezeu, cel ce este in mod supmfiin$al,prin negareatuturor, (caci nu e nimic din cele ce sunt), sunt inlelese in sens de depaqire;aceastao limuregte mai deplin in cele urmdtoare. ca $i - eI insuqinu es/e.Cum ceeace nu este'e dorit fiinA binele? Caci daca el insu;i nu este,cum e dorit? SpunenrcA t'el te nLtestepoatefi inleles Ei ca fiind rAul' cum se aratamaijos; clici gi ceeacc senumelterau,existe (se nagte)din pricina binelui. $4 Celor cereqti. Cauza inceputurilor 9i sfirqiturilor ceregti zice ca este bunalatealui Dumnezeu; cacl ll acesteaau fost adusela existenladc Dumnezeupentru lui bunatatc.lar prin inceputuriqi sfirgituri covArqitoarea ceregtitrebuieinleleasacrcaliuneasferoidalacare subzistaca dintr-un punct saucentrual voinlei lui Dumnezeu asemeneaunui cerc;circi figura circularainceputadin El sfdrqegtcin El: iar substanlacereascdnu cre$te lr nu scade,ca una ce e deplina qi suficientasie:;ispre ceeace a fost ficuta; de aceeaspune cA e ;i neschimbatoare, neabitindu-se de la ccca ce a fost l?cuti; dar le-a numrt Si .sJAr;ituri sup&se (unonepaT ri:oetg;' nu sfirSituri sinple tanontpc'uciloctgt. pentru ca au o nti;care ciclici, dar nu un sfAr;it (o niargine)propriu-zis,ci ca un sfArqit(o margine)in acclaqice-i esteinceput,Iiind duse sprcacel sfirlit ca spre un rasarit.Trebuie notat ca zice qi ca cerul e miqcat fari sunct qi in mod nesensibil;iar prin nulta mi;ture ;i ntutttte u ututr slele.inlclegepc cea i planctelor.E de notat 5i aceasta'ci numai de ele s-a spuscA se mi5ca.Mai e de notat de unde sunt numdririle temporale.
Desprc Numirile Dumnezeieqti A celor doi lumindtori, pe care Scriptura ii numeSte mari. P'irncei doi lLrminatoriinlelege soareleqi luna; ii nume$tenrali urmAnd lui David; iar Scripturi numelte Psulnii lui. lar restubilireu lor periodicri numelte miqcarcade la acelagila acela5ipe caresoareleo faceprin el insuqi,strabatandciclul zodiac.iar luna in cdtevazile se miqci de la conjuncgiepind la dcplha ei micqorare. Mai notcazd ca gi nuniararile temporale provin din acestea.dar gi de la luni. Definesc, gr. ogopi(ouot. Le pun granilele. Dumnezeirii cea mai presus de toate. Aceasta an.I scris-o gi in cele de mai sus, anume ca Dunrnezeue in toate li nu e nimic din toate. Dar aici spune mai mult, anumeca esteqi pestefih1e. E ceeace sPuneqi mai jos, cd Dumnezeuestccel ce umple;i pe tele ce nu sunt'Dar observAcum zice cAttit i t ele de susnu ajung h ind llimea supremti a ei. nici t'ele de jos ttu trec de eu', adicl dumnezeireanu are nici inceput, nici sf6rgit(ntargine), puterile cereqti qi cele mai de sus necuprinzdnd-ope aceasta,nu pentru ca este li n-a fost cuprinsA: sa nu inlelegi aga;ci fiindcA dumnezeireanici nu este;aceasla estecuno$tinla in necurutStinld.Caci ajungind mai sus qi unindu-se,pnn iubirealui Dumnezeu,cu Puterilede sus, cunoa$temca. imprcuna cu toate, nu cunoaqtemfirea dumnczciascd. Lumineazi. AdicA pe cele ce cuprind intregimealui, pe masurain care o incap; de aceease spunc li ca este misura celor ce sunt sau ca este inceputul qi sfirqitul (narginca) tuluror qi e singurul Creator;cAci se explica pe Sinc insu,siniai jos. $i ordinea. Lui Dumnezeu i se spune ordine, fiindca toate le-a creat cu buna rinduiali; sau penlru ca se prin credinlain cei ce vin la El, nici venind siilagluieqte cu marc bogade in cei mai slabi, nici venind prin pogoranrantmai pulin in cei mai shn1i,ci potrivit vasului meu izvoriind in mine bunitatea lui. Revdrsarea de mukefeluri. Precum soarelesensibil lumineazacelc vazute$i celc ce nu participala lumina lui nu participapcntru slabiciunealor, la fel gi in cazul lui Dumnezcu, toli cAli voiesc se sfinlescprin El. Iar dumnezeicsculDionisie a tamaduit neclaritateacelor spuse desprcsoare;cAcispundndca soareleestechipul aratatal bunataliilui Dumnezeugi numind creaturachip al Creatorului. a adiugat indataca din el vlne o irad iere de ntuhe feluri gi ldmuregtein capitolul urmator accst lucru mai deplin. Dcci trebuie spus ce inseamni irudiere (revtirprecum dnril4rc); sare) de ntultefeluli (nol'l'ootdv dacacinevastrigAndqi prin aceastaspun6ndceva,cei de fa{a.intarif la auz, aud strigatul 5i ceeace s-a spus' iar pc atit aud cei ce sedcparteazapulin, pe cat sedeparteaza mai slab sunctul,iar cei ce se departcazamai mult, aud cu atit mai slab gi primesc o Partemai vaga din sunetul bogat.gi auzind un oarecaresunetneclar nu inleleg ceea ce s-a rostit, tot aga trebuie inleleasa lumina soarelui adevirat, chiar dacapilda c de neqomparat. $iIa nasterea.Sanu socoteqtici soareleestecauzator al na;terii sau al vielii sau a[ creqteriisau al desavAn;irii vreuneiadin existcnlc,precumnici vreo alta stihie,chiar de e dintre cele foarte necesare,ca de pilda apa; caci e posibil si duram qi fari soareqi apa,de5i nu perrnancnl, ci destul timp; dar qtiind Dumnezeu cd rdcealaeste cu totul neroditoare,iar calduramasuratae roditoare,9i ca
plantele gi seminleleau nevoie de cildurd, ca 5i toate corpurile ce au viala, fie sensibila,fie vegetala5i sunt curalilemult, incit sunt facuteqi albc,ca haineleqi altele, ba, caldura qi innoieqtesemingeleinghelate.a fdcut ca soareles6 aiba aceastafire; astfelloate cele spusese fac din lucrarea Creatorului, avAnd aceastdputere nu din voinla sau putereaproprie.Aceastao spunesfintul Dionisic in mod deplin,explicAndu-sepc sineinsuqimaijos, la sfirqit-ul capitolului cinci r;i la sfarqitul celui de al q a s c l e aI.n l e l e g ed e c i a c e a s t ac u n t s e c u v i n c q i n u o strimba. Este md.sura. Soarele se zice masura r;i numdr al orelor, Iiindcd face inceputul zilei; iar ziua care se repeta in cerc face timpuli de aceeas-a numit mdsurd,ca unul ce masoaraviala noastra;cici mdsoaratot limpul t|(trtru. Cdci ea estehrmina. Noteazi cA soarelea luminat qi cele trei zile dinainte de facerealui. flind fara forma; $i cd lumina creati intAi s-aformat in ziuaa patraca soarele. cum spune gi Vasile cel Mare in Hexuimeron; d'ecinu n e s o c o l ic i r c e l e m a i i n a i n t es p u s cn u s ' a u s p u sd e s p r e soarc, ci despre prima lumina creati care a primit forma soarelui. incepdtoare, gr. rbg evopprri. eaica inceputul qi cauzaunirii qi asemani,riiadevarate. Dupd el sedoresc toate. Observitmcum imparte toate existenlele gi anume in jurul Celui ce este Imparatul tuturor, dupa care se gi doresctoateexistenlele.Noteazii ca nume$le intii pe cele inlelegatoare(voepd). apoi pe celeralionale(Ioyrx
191
Despre Numirile Dumnezeieqti Din acestfrumos. Se spune:latd tolte suntfrumod.te (hune).foarte; SidttpirZuhario:Tot ce e frumos,s-afacut din bincle necauzatal lui; caci pentru frumusele s-au Trebuie curltli(i. Cici s-a spus:Ap ropiali-vd de El Si vti veli lLtnrinu;ifilele t'oastrenlr se wr ntai ru;irur (Ps' f a c u t t o a t e i n a r n t o n i c ( d < p a p p r o y d q r : 1diu r e r z a 33,5). l e g a t u n l eh h c o r i n d u i t e a l e t u l u r o r ,n u m i t e p r i c t e n i9 i Au iubit mult. Celui ce iubeqtemult' i se va 5i da mult; comuniuni ale tuturor celor ralionale virtuoase, iar celui ce iubeEtemai pu1in, i se va da pe mdsura iubirii cugetatoarela Dumnezeu,ca Bisericacelor intai nasculi lui; lamuregteceeace spunemai sus,c^ Dumne:eu este in ier gi pe pdmint; iar pentru turmele celor necuvinordinea Si miisuru noastrd. tatoare,mersurileimpreun[; iar pentruceleneinsuflelite, simiirile intre ele; toatc deci s-au unit in bine, intoarse $6 'orin oarticiparesprecauzalor' capatul $i e capdtul tuturor. Dumnezeu e numit S-a spus tutuior .u Cel ce le suslinepe toateimpreuna,ca Cel ce Mai presus de lume' gr. ilnepr6optov. le line in siguranlaqi ca Cel datoritacdruiatoate au fost minli mai presusde lume' intrucdt unele minli qi trepte aduscla existenla,neavAndele nevoie de altcinevaspre sfinie suni supralumeqti' iar alte trepte ingereqti sunt a seimplini; de aceeai sezice qi obirgia tuturor,in calitate intralumegti,adicarinduite spre slujirealumii, spreocupareade ea; ucesteasunt numite de unii qi conducdtoare de cauia, dar qi de mijloc, ca Cel ce da putereade-a subzistain mod prclungit; qi desavdrgireintrucit in voia ile lumii. Unete din minlile intralumeqti' oameni 9i lui au sfirqitul toateexistenlele;de aceeazice gi ca spre ingeri, sunt qi conducitori de neamuri qi de cetali qi de Biierici gi dL sfinli, cum spune dumnezeiesculIoan in El seintorc, ca Cel ce c capitul (tel.tr6v) lor' fiind atAt Apoculipsd,dar gi ai altor orinduiri lumesti, cum spune inceputul, cat $i linta, cum zice dumnezciesculIoan in s i P s a l m i s t u l :S t r t i i u t - t ' ui n g e r u l D , ' n n u h i i t P s ' ' 1 1 ' 7 ) : Ap otrt tip sti (Apoc. 1,8); dar e qi pilduitorul. ca Cel ce are i u o r a l u m e s ce s t ec e l d u h o v n i c e s ci ;n j u r u l l u m i i e s t ec e l in Sine de mai inainte Stiute5i rinduite toatecele ce vor ,uh"t"r.; in lume este cel trupesc; in alt sens, suprafi, inainte de-a le face,cum zice Aposlrtltl: pe tele t'e Ie-a l u m e s c e s t e q i c e l c e i n d r u m e l z d i n v a l a t u r ad e s p r e rdnduit de ntai inainte (Rom. 8'30) li cele urmiitoare; Dumnezeu, iar in jurul lumii, cel ce indrumeazi mareleDionisie le-ainlelesacesteaca modele,prin faptul cunoa$tereanaturalA,in lume cel ce practica vi-rtutea ca a rinduit de mai inainte in Sine cele ce vor fi, inainte fiptuitoare. de a le aducela existenll, adici inainte de-ale deosebiqi Le cupinde pe toate.ToarefdcenduJeqi suslininduJe disthge prin preqtiinlaunitara a lui care le cuprinde pe gi crescdndu-legi prefac6ndu-le' toate.Acesteale vei afla qi in capitolul V, urmAtor'Dar Dezbind. Necunoalterea separd de Dumnezeu noteazaca frumosul e acelagicu binele. (dezbind)dupe cum lumina mai mult adunA5i leagi, cum Cd Si ceeace nu este Cum poateceeace nu estesA s-a sDusmai sus. se impartepasca dc bine'l Caci daca nu este' nu poate lor' politeismul Opiniile. Despreidoli qi despre aueuni.i dori-n1iqi nici participala cevadin celece sunt; i nchipuiri, gr. qcrv{croidq,. Numeqte inchipuiri cugeti deci ca gi ceeQce nu e.rte' esteinleles in chip diferit inlelegerilcpomite de la cele sensibile. delcest dumnezeiescbarbat; uneori nunrclte againsdqi dumnezeirea,ca nefiind nilnic din cele ce sunt; alieori, materiai dar alteori 9i raul. Deci ii zice aqa in diferite s7 inlelesuri.Astfel se poate spuneca materia participala Si ca frumos. Frumos s-a numit Dumnezeuin Cdnbine, intrucit a fost prevazuti in forme qi a fost eliberati taria Cintririlor, precum se numelte 9i frumusele:5i de lipsa de forma de mai inainte; sau ci r6ul se imDavid'. impodttbit'eSti cu liumuseli mai mult decAtfiii partaqeyede bine, intrucit printr-o buna hotdrare Si ceea ottntenilor (Ps. 44.3). Se numegte frumos ;i ccea ce ce urii sa tie, prin pdrere, rAu' qi ceea ce vrea si fie oanicipala frumuselc.$i noteazaca se distingefrumosul Dururearau, dorind sa lie, doreqtebincle; dar inainte cu li in qi f.urnut.1.u in existenle,in cele ce se impii'rtagesc boua foi spunede DumnezeucA e mai presusde cele ce dar la Dumnezeunu e a$a;El iele de careseimpiiLnAqesc; sunt;deci ar puteaspunecinevabine, ci Dumnezeueste se numegte frumos, pentru frumuselea ransmisa din El mai presusdi cele ce sunt qi cel ce nu esteparticipi la gi pentru cd cheama pe toate spre El; e frumos, ca Cel ce bineia la Cel ce e mai presusde celece sunt9i nu e nimic este gi niciodata nu se micsoreaza sau creqte' din cele ce sunt;inlelegedeci cum ca vorbindu-sede Cel frumos, C u sinede acelaqiunic chip. Dumnezcu^este ce nu estefrumos 9i hun. sc vorbe;tede Dunrnezcu:cAci de un unic chip. fi.indcanici nu se despiutcln dePnrdcn lui Dumnezeui se spuneqi Cel ce esteli cel ce nu este, si deosebiride lrumuselefacatoare.nici nu c pentruunlt ca Cel ce nu e nimic din cele ce sunt, ci e in chip iru^or. p"ntt, allii nu: ci estc frumosul neschimbat.far:i necunoscutdeasupratuturor; dar nu e cineva care si inceputsi absolutfara silinla 9i purureala fel; 9i de aceea cunoascdin cc fel Dumnezeunu este. qi fiind se ziie ii iue in Sine frumuselea de mai inainte, Existenlelefiin(iafe. Bine a sprtsJiinliale; caci exisizvorul celor create qi obArriia :;i cauza fiumuselii; de tenle in sine sunt cele niai inalte dintre fiinle. Iar acum aceeaareSifrumuseleainsensde depigire;caci de':isunt fiindcd vorbegtedespre cele create' in mod cuvenit a multe frumoase, dirr sunt frumoase din El; $i nimic nu e addugat la termenul existenlei (Dtldpqctq)' liinfali frumos prin sine; El e frumos in mod necauzat,iar ele in Iar uniri li se spunepentruca nu-seaduna este looorril6eq). Dumnezeu deci mod cauzat qi prin impartaqire; ci pentru ca izvorul qi obArSialor a fost grdmada, o ca fiuEl sunt de dupA frumos intr-un mod unic, iar cele Dumnezeu gi de El au fost lbcute toate cele care lumoasedin El, qi au frumosul ca o calitate' $5
192
DespreNumirileDumnezeieqti mineaztr,constituind o unitate gi subzistind in ipostas toate existenlelc,incdt se arati gi ipostasedistincte.Dar sunt gi identiceputerilecelor inteligibile ce seinalla spre liindci sunt Dumnezeugi seunesc,fiind gi asemdniitoare, dh El gi apropiatede El. Dar sunt 5i altele,intrucAt se produce coborirea gi deosebirca$i impartirea procesiunilor dumnezeieqtiinferioaregi ultime ale voinlei dumnezeieqti,inmullindu-se in cele vAzute. Ba se fac qi fiindcAcel ficut estealtul in toatedecit neasemandtoare. Cel ce le-a crcat gi nu la fel. Dar imbiniirilc elementelor aduc o comuniunc a celor contrare;ciici toate corpurile suntdin patruelemen(e.Iar cele din aceleaqielementeale lumii sunt coerente,aducind o legatura prin coborire intre ceeace e vizut qi ceeace e inteligibil, inmulgindu-se dintr-o substanlaa materiei corpurilor celor tari gi realizind intre ele un gir; din acestea inlelege qi cele urmatoare.Cele unite sunt neamestecate,ca in cazul neamului omenesc.in ceea ce are conrun gi in identitatea fieciimi om; cici prin raliuneacomuna a fiinlei, toli suntem uni1i,dar in identitateafieciruia suntem neamestecali. Toate stdrile. Stari $i mi$cari spune ci sunt trei, pe care le gi inqira, ale minlilor, ale sufletelorgi ale trupurilor; deci trebuiesi le inlelegemin mod cuvenit.Minlile stauqi semigctr,cum zic Isaia;i IezechieldespreSerafimi qi Heruvimi, ftndca ei urcii gi coboarA,cum zice Moise; ei se intorc fara sfarlit spre Dumnezeu gi sunt {ixa1i in tensiuneaspre El, dcgi sunt trimiqi qi coboarl la cele inferioare,pentrugrija de cei ce sevor folosi; aceastaeste a sta sigur in apropiereade Dumnezeu gi a se migca in slujirile celor ce bencficiaztr.Se migcain a cugetala cele inferioareqi stau in a fi cugetali de catre cei mai dejos, ca inteligibili, rdminind in identitateaproprie; caci sunt paznici qi locaguriai lor ingiqi;9i locuiescin ei inqiqi qi se intorc in ei ingiEiEi sunt neimprdltiagiin cele strainede evlavia fap de Dumnezeu; gi toate cele inf-erioare se intorc spre cele superioare. Iar migcarile minlilor gi sufletelor sunt in fbrma de roli gi in cerc, cum zice gi Iezechiel,fiindci ies din ele insele gi se intorc in ele insele,neieqitedin ele insele. Acestease petrec cu cele netrupegti;iar stareaqi migcareacorpurilor se va inlelege, prin raminerea materiei in suportul propriu qi prin migcareaspre modurile ce se produc din ea qi prin schimbirile corpurilor insufle1ite qi neinsuflelite. $8 in mod circular. Noteaza cum se migci cele ceregti: circulzr gi pe linie dreaptagi in spirali; gi cum seinplege nriqcareain spiraliia sullctului. Minlile dumnezcicgrise migc:i sau circulur,
sau in linie dreupta
sau in .sPiraki
$e Iar miscarea suJletului. Fiindce, precum am scris inainte,celece cugeti suntinlelcgatoare(vo€pd), iar cele c u g e t a l es u n t i n t e l i g i b i l c( v o n t d ) . c e l ei n t e l i g i h i l es u n t hrantra celor inlelegatoare;deci pc dreptcuvint vorbe;te de puterile inlelegiitoare ale sut'letului, ca singurul care
inlelcge cele superioare; dar sufletul nu e inleles de nimeni; deci el e ultirnul din cele inteligibile. Iar puteri ale sufletului sunt cele capabilede simliri. In spirald.Yezide aici toatiideosebireasuflenrluifall de cele inteligibile; acesteainleleg in chip intelegator$i unitar, adica prin urtuire concentrata,ilunrindrile dumnezeiegtisuperioare,ce se descoperi pe rndsuralor. Iar sufletul e ralional !i in desfaqurare,adici impirlit dupa cele imp:irlite gi invilat prin participare. Mintea lui coborAnd la ralionamente,se imparte oarecum $i are nevoie dc raliuneadesfalurataprin multe nrodeleca si a ceeace esteinteligibil. Deci sufletul urce spresesizarea lucreazd in mod amestecat $i prin mutare. cAnd gi inlelege.Aceastae propriu sufletuluiqi cind e condusdin afaril sprecele mai inalte; caci urca de la cele striine. Sul'leteleralionalese mi;cri lie circuku',
fie in spirold,
Jie in linie dreuptd.
$10 Deci (cauzn) acestor (trei) - Ei a celor sensibile. Observaci spuneci gi migcririlecelor sensibilesunttrei: circular?t,in spiralaqi in linie dreapta;sunteminvagalide mai inainte sAle inlelegemacestea,din celespusedespre suflet; cAci ea (miqcarea)e circulari, cAndcele sensibile lucreaztr prin putcrile gi insugirile proprii, ca focul ce incalzegteqi ca apa ce racorelteqi la fel cele urmatoare; in spirald,cAndlucreazdmutindu-se, de pilda peqtii din apa. p;isnrileqi toiagul lui Moise asupraqarpeluiqi cele asemenea;qi in linie dreapta,cAndiaragivine la ale sale, de pilda cAnd dupi desfacereafipturilor revin iarzigila elcmenteledescompuse. $i miqcarea. Cineva ar putea fi indemnat si inleleaga migcareaaici ca schimbareaqi corupereacelor sensibile; cAci daci starea acestora inseamnd tacerea, e vadit ca migcareaindici contrariul;deci noteazaca gi schimbarile gi descompunerile sunt de la acelagiqi prin acetaSigi tind spre acela$1. De aceea toatd starea. AdicA de aceeatot binele Ei frumosul. E totul unul Si muQime. Cum se va in;elege cl totul e unul qi mullime? Presupunetoati lumea ca pe un mare arbore, vieluind in toate pa4ile lui insuflelire, oarecum ca nigte ridicini 9i tulpini $i in pa4ile pirlilor ca nilte ramuri, crengule qi frunze; considerali pe fiecare din acestea ca perfectA prin sine, pastr6nd in intregul siiu unirea gi ordinea dupAcare traiegtearborelein sine insugi gi cu parlile sale,cum vieguiescceleinlelegitoarcin mod inlelegator $i ralional, iar cele neralionalein mod sensibil qi cele neinsuflelite Si fari suflare in mod fizic qi prin obiqnuinlA;Ei fiecareestevieluind in sineinsuqi,cum am spus cA traie;te fiecare gi cu intregul in migcare, adici pa4ile cu cele generale;astfelvei cunoa$teintregul ca o unitate simfonici gi convieluitoare,dar ;i mulgimea,intrucdt fiecare din pa4i treie$te potrivit cu el qi in mod propriu. $i iara$idacadintr-un unic :;i singur Dumnezeu sunt toate,in mod cuvenit se va spunecii toatesunt una, pentrulegaturaqi armonie,dar qi mulgimepentrumultele fomle aratatein fiecare. Definigiile, gr. oi. i5por. Definiliile sunt raliuni expli-
t93
Despre Numirile DumnezeieSti cative ale fiin1ei fiecrruia dintre lucmri 9i ale genului 9i deosebiri si indicar.i a ceeace este ceYa. inc"pitul co modeJ.Este cauza 9i model sau inceput a c e e a c e e f A c u t ; a c e a s l ae s t c r a l i u n e a p r i n s i n e desdvdrgitoarea Dumnezeului etem exist6nd prin fire ca model vignic, spre care se fac cele ce se fac; cici raliunea qi modelele sunt necorporale;dar ele sunt $i cauza sau ;bartia, fiindca sunt aceea pentru care se desivirqegte ceeaie re face:saucauzefinale' cauzafiind nedespa4ita de rezultat,caci din existenlaei sc ive$tececace se face, ca substanlatuturor; dar Dumnezeu a adus-o 5i pe aceastala existenia; iar Facatorul este despd4it de rezultat, fiind Dumnezeu gi Cel prin caree ficut ceeace e fAcut. cele ce ;i loute cele ce nu sunt. Inlelege astfel _cum nu iunt, sunt in bine, fiindca in El tipsurile sunt mai presusde fiinli; caci nu putem socoti fiintr lipsa, pentru nemuritoarc 9i cele ia este fara inceput, nestriciicioasa. asemenea;caci Dumnezeu nu este acestea,fiindcd este qi inainte de acestea;pentru ca din El s-au cunoscut ce iunt acestea;qi de fapt nu cunoa$temnici ce nu este Dumnezeu,sau cum e negrait 9i necuprins;caci nu sunt acesteainceputul, ci ele sunt din El; deci El e gi cauza nimicului celor ce sunt dupi El, Iiind qi cauzaexistenlei gi neexistenlei;cici la El nimicul este lipsa; fiindci are existenla,pentruca nu estenimic din cele ce sunt 9i lind Cel ce nu'este, pentru ca este deasupralui, este' fiind Ficator gi nefiind, ca fiind 9i depagindu-le,mai bine zis qi supradepiqindu-le9i ca fiind supraliinlial. CiteSte5i in foaia dinainte expunereamea despreCel ce nu este' mai $i cele mai mici pe cele mai tnalte. Am scris 9i sus acelagilucru in primul capitol, ca cele inferioare Durur"u," intorc sprecele superioareqi sunt cuprinseqi ingrijite de acelealiar cele de acelali fel sunt in corluniuni iu cete de aceeaqitreaptd qi simplu toate se iubesc unele pe altele gi pe ele; dar 5i Dumnezeu le iubegtepe toate si face toatecele bune. iisdEi iubirea binefdctitoare. Minunat zice ci iubirea(erosul)ceabuni, preexistindca iubire,n-a ramas nerodiroare,ci a nascutin noi iubirea (erosul)cea bunA. pentru care dorim frumosul Ei binele; cici Dumneze-ue iaptuitor $i nascitor, duPe cum s-a spus:-Tctal Meu -pAnd. aium lutiea:ti ;i Eu !uo'e: (loan 5' l 7). ObservAmde aici mi;carea dumnezeiasci; caci dragostea bineftrcAtoarea mi;cat dumnezeireaspre pronie' spre suslinereanoastra, "u ia fi" gi faptuitor cel ce se migcA $i sa nu remana neroditor; din aceastavei inlelege 9i cuv6ntul ntonada ntiStdndu-se5i celelaltespusede Grigorie Teologul in primul Cuvdnt desPreFiul. Covinirea care le face. Adici a produs crealia. ca se arate prin ta miqcareaiubitoare' $I I
lucru). Trebuie gtiut. Pentru ce ne folosim de silabe qi cuvinte; citegtetextul. Ceeace voieqtesa spunae aceasta: cdnd voim si miqc;imo raliune rostita.de e despreceva din ccle sensibile,avem nevoie de cuvinte, silabe,litere sufletul ;i scris spre aratareacelor vorbite; iar de semigci de la sinespreceleinreligibileprin lucraridrepte,suntdc prisos simlurile indreptate spre ccle sensibilelcaci ili inchiouie cele inaltc: iar cind devine indumnezcitinairtind pe incetul in inalliri qi prin unire necunoscuta, ajunge la atingeri cu lumina nevazuta,atunci lucririle inteligibile suntde prisos.ca 5i simlurile,intrucdtsufletul inlelege cele mai inalte decat accstea,unit in sfdrqitcu Dumnlzcu: dar cind i5i inchipuic totodataii cele de jos gi se griibegtesa se milte 5i injurul cclor scnsibile.atunci irebuie sa caute raliunile mai larnurite 9i cele mai clare ale celor vazule. La fet - Si puterile inlelegdtoare. Noteazi ca altceva e mintea qi altceva sufletul. Lucrari li puteri inielegitoare nume$teinlelegerile care sunt mai jos 9i imprAqtierea minlii. CAnd deci sufletul voiegte si se inalle spre Dumnezeu ;i sA se uneasci dupa putinli cu El, trebuie sa-gi intoarCdinsiqi mintea de Ia cele parliale 9i si se salie spre cele mai generale; caci inlelegerile,sunt parliale prccum am spus inainte: deci cind sufletul devenir intreg minte gi, intorcindu-se spre cele dinliuntru, a ajuns intreg unitate 9i simplitate' va putea sa se intdlneajca cu razeledumnezeiegti.prin neqtiinlade laudi sau necuno5tinlainviJata; atunci cunoscAndci nu cunoaste cele necuprinse ale lui Duqrnezeu' va gusta,bucurdndu-se,stralucirile dumnezeieqti,nu prin prin acegtia,ci prin ochii sensibili; cici nu le sesizeazA stAril.'lipsite de ochi ale nrinlii. Prin sim(uri - mui vddite. Explica cigtigurile mai vadite ale simlurilor; gi spuneci acesteasunt cuvintele mai clare gi cele vdzutenrai inlelese' Se voi putea infdliqa bine. Adici cele simluale. $12 Dar unora - li s-a pdrut. Dar 9i iubirea (dtdnl) decdterosul' indicAerosul;gi e un nume mai dumnezeiesc Sti aud,n. Noteaza ca li atunci erau unii stApdnili de numct acestorale inchide gura cu dumnezeiascaScriptura. Dunnezeicscul Ignatie. $i din aceastasocotescunii sa critice aceastapropozilie,ca ncfiind a dumnezeiescului Dionisie, pentru ca spun ca Ignatie a fost nrai tirziu ca acesta;gi ium poatc cineva sd pomeneascape cel de mai tArziu? Dar e o invenlie li aceastaparere a lor; caci Pavel, care a luminat pe Dionisie, a fost mai tfuziu la Roma. in timpul sfAntului Peau,dupacareIgnatieajunge
rrebuie:iji::i;liT'l"ll::ilXilffiffi11ll'|"'TL"XilTBif Noteazacinu Darsdnusocoteascdcizeya. Ioan
folosire numirile (despre Dumnezeu).dacAnu apar in dumnezeiasca ScripturA, cum se spune gi acum despre eros; ca nu rr;buie data atenlie cuvintelor, ci inlelesului (forlei) scopului; cici ele dau expliciri desore Dumnezeu. brin alte cuvintc cu acclaEi inlelcs. Nu suntem impiedicali sAfolosim (alte) cuvinte pentru inlelesuri echiuul.nt". (Not"-e ca pnrpi8(r 9i nctpi6c spun acelaqi
194
nisie; iar Dionisie a trait dupi el; iar evanghelistul afostexilatsubDomilianlaPatmos,undeiiscrieDionisie; iar Ignatie mirturisegteinainte de Donrilian, deci inaintedeDionisie. Erosul meu. E de cercetatcum dupA Ignatie' care spune Ei scrie dupi Tinrotei, in vremea lui Onisim, Romanilor. erosul nteu s-a rdstigttit, Dionisie scriind lui Timotei amintegtede acesta,(cum scrisesedeja Ignatie);
Despre Numirile Dumnezeieqti si sd nu mai cautevreunul din filosofii din afarasa aduca i p u s a s f i n t u l u i b i o n i s i c d e s p r ee r o s u ld u n r n c z e i c scca o dbvadi in plus ci ea s-a introdusin scrisullui Ignatiedin neqtiinlanTaitArziu- fapt pe care l-am cunoscutca s-a intimplar adeseorimultora - gi cd scriereaacestuiaa existatf?ra acestcuvint; caci aceaslAzicere(apoftegmi) ii era fanriliara,ca gi faptul ci despreel se spunea9i scria ca este purt(itor de Dumne:eu (Oeupopog); caci nu existi dovada cdnd se spune: Scrie urutra, adica Romanilor; dar (se poatespune)simplu: Scrie dumne:eiestul Ienatie. in introduceile anterioare.Trebuie qtiut cAnumegte introducerianterioare,cele ale lui Solomon la Scripturi. de unde sunt luate gi cclc spuse. Dar iubirea tqydnq) indica erosul,al carui nume e mai dumnezeiesc. Mai ntull pentru cele dumnezeieqti Penru ce teologii atribuiecelor dumnezeieStimai mult erosul adevarat. Mullimea.NoteazAcd mullimile folosescqi cuvintcle potrivit cu ceea ce inleleg elc; spune ce face erosul 9i despre douii eroswi, dumnezeiesc Ai impi4it, adicd trupesc. Mai greu. Adicl reProgabil. S-a tntors. O spune David despre lonatan in prima (sic) carte a Regilor. Sfin(ii -fo lo sesc. Acelagi inleles il areerosul qi agapel gi care estelucrareaerosului. Amestecare. Adici amestecind cele ce iubesc cu celelalte. Pentru frumos. Ceea ce a spus mai sus, ci erosul dumnezeiescpreexistind in Cel bun, a niscut in noi erosul.prin cue doim hinele. $13 Extatic.Despreextazul erotic a spus 9i David: El arn spus intru uintireu ntea (extazulmeu) (Ps. 1 15,2). A ietit dinsine. Noteazacum se inlelegc:A ieSitdin sine in Dutrute:eu. Putem indrdzni. $i cd Dumnezeu iubeqte pe to1i. De aceea - qi rdvnitor. Dumnezeu se nume;te gi rivnitor, ca iubitor al mantuirli tuturor. $14 Dar ce voiesc in general il numeStepe Dumnezeu izvor gi niscator al iubirii qi al erosului;cAciEl avAndu-le De acestea,le-a araht in afari - inlelegem fapturile; 9i ben[truaceastas- azis'.Dumne:euesteiubire (lloan 4.16)1 dar gi in CAnlarea Ctittttirik:r i s-a spus la fel iuDire; qi iardgi dutceula 1i dorirtltt, care este ents', iu cel iubit 9i indrdgit cu adevarat,esteEI. Iar prin faptul cli revarsadin El erosul iubitor. se zice ca El il miqci' liind ndscatorul acestuia;iar prin faptul ci El estecel indraSit :;i iubit cu adevarat,mi$ca pe cele ce il vad (cautA)in cei ce a pus dc a-l dori. outerea ' indragil - Si iubit. inlelege pe Dumnezeuca pe Cel ce aducela unire qi migcAspre unirea iubitoarein Duh sau ca pe Mijlocitorul acesteiaqi ca pe Cel ce pune in armonii cu El spre a fi indragit gi iubit de catre fapturile lui; iar miqcatorii zice,ca miqcind pe toatedupi cuvintul lui, spre a se intoarce spre El' Iar cuv6ntul aducere
([poc[ToYrc[), degi la cei din afarl nu inseamnaun lucru curat, aici il arata ca pe cel ce produce mijlocirea unirii in Dumnezeu. prin $i - e miEcat. Noteaze migcareadumnezeiascl, care se migcd.Dumnezeueste$i aducator$i mi$cator. Ridicatd peste toatd.Untea iubitoare cu Dumnezeu e ridicatdpestetoataunireagi deasupraei; ii zice ridicatl tdfnonuivnv I ca mai presusdc toatAiubirea:cacierosul du'mn"i.ics. e.trefara inccpur qi fara sfArlit' ca pomind din bine qi intorcdndu-sc spre bine. in formA circulari; fiindca gi linia cerculuinu se cunoaltede unde a inceput gi unde sfirqegte;caci din El estedorinla binelui 5i tinde iarAqispre El; cici in El insugi este qi ram6ne putereade-a iubi a bunatalii gi a celor ce tind spre bine. Miqcarea indrdgild (a erosului). Migcarea indrigita preexistabinelui; ea fiind sinrplA9i pururcamilcatoarein irine qi pomind din bine. se intoarce iarigi spre el, fiind fard st?rgit $i fara inceput, ceea ce face aritat.i dorinla noasfa spre dumnezeire.Dar noteazaci cel ce pomeqte eiem est; binele, care pomind spre cele inteligibile 9i sensibile, se intoarce iaragi spre El insuqi 5i nici nu se opreEte,nici nu sfArgeqte. $15 Din imnele sftirttului lerotei Erosul. SAafle cunl cugclamarelelerotei foartebine pentru despreerosulde lauda;intii ii spunedumnezeiesc. ca qi prinracauzi a erosuluicerescesteDuntnezeuin chip ridicat peste toate qi necauzat;caci daca iubirea este. precums-aspus,erosulinsugi,dar s-ascriscdDumnezeu este iubire. e vadit erosulunificatoral tuturor sauiubi-rea este Dumnezeu; deci dc acolo pome$temutdndu-sela ingeri; de aceeail nurneqtepe el gi ingeresc,motiv pentru care ar putea vedca cineva erosul dumnezeiescqi ca putcre a unitelii lor; cici nimic nu e in dezacordsau in opozilic la ingeri. Apoi dupa inger. vorbcqte9i de erosul inlelegator.adica cel din oanreniiinlelepli in ccle dumnezeieqti.care sunt ai Bisericii; catre ace$tiavorbe$te Pavel: ca sd spuneli acelaqilucru (cf. Filip. 2,2) qi cele umrdtoare;5i Donrnul: Cu sd fie una, cum qi ruti una sunten ('loan l7,l l). Acestca, desprecele din adevirul crc;tinilor; in sfdrqitqi despretoli oamenii' in care este legea prieteniei; iar sufletelor ralionale le-a spus 9i inlelegatoare,pentru mintea lor dumnezeiasca;iar eros psihic a numit pe cel a[ celor neralionalc sau iubirca simlualA,adici lipsita de minte; cAcidin aceasteputerea dragostei(a erosului)zboari 5i pAsarilein grup qi ciorile gi rdndunclelegi corbii qi cdte ca acesteal$i umbli pe vitele qi celeinrudite; ti inoati picioareoile, cAprioarele, chilii 9i peqriigi celc de acelagifel; 5i celece nu umbla in tumre se milca spreintdlnireacu cele de aceeagifire. Iar eros naturalnumelte deprindereaobignuitaa celor neinsuflelite 5i ftrrd sinrluri, sau insuqirea celor ce sunt stapinite de erosul fagade Creator pentru faptul de-a subzista prin El; $i ele sunt intoarse spre Dumnezeu prin miqcareavitalii saunaturala.
$r6 Deoarece - dintr-una. Am spus mai sus ci cele ce
195
DespreNumirile Dumnezeieqtr inleleg (td vooowo) sunt inlelegaloare (voe pd) $i cele inlelese (td vooripevcr; inteligibile (voqtd); qi cele inlclegatoare(voepc) au deasupralor, fara indoiala, pe cele inteligibile,de aceeacele inlelcse (td voofgevo) sunl hrana celor inlelegatoare;deci cele inlclegatoare sunt indragitede celc inteligibile, fiind intoarsespreele gi oarecumin urcare;dar indrigesc Aiceleinteligibile(td voqtd; pe cele inlelegAtoarecu grija (in mod providenlial) de-a le transmiteun folos egal. $i s-a manurisit deci ca iubirile (erosurile) acestora se afla deasupra iubirilor celor sensibile.Dar socotcscca acesteas-au numit intcligibile $i inlelegatoare lvoqtd qi voepd; din participareala Cel ce este bun, fiind facute astfel. Iar iubirile (erosurile)de sine inteligibile, se numesc dumnezeieqtiin loc de celeale lui Dumnezeu. dupAcum este bun, celui ce estebun; gi altcevaesteceeace e simplu bun gi Binele insugi; altfel estei nreli gibil (vonrdv) cel inteli gibil cuiva, ca inleles de acela,qi altfel cel simplu inteli gibil; nu e ca timpul qi spaliul; caci qi acesteasunt inteligibile, fiindci nu sunt sensibile;dar mintea celor intcligibile estelucntre vie gi t'iu1ri:cici celc de dupa aceastase afld prin cercetare qi din ordinea celor ce se inrpun cercettrriisau din descopenre. C a uza - n esup usd refofiei. Nes up us rel aliei (do1eaov) nume$te absolutul, sau cel fari nici o relalie cu toate, avind-o aceastaca proprietate naturala. Erosul intreg din foale. SpunAnderosul intreg, arati gi pe ccle pa4iale,aratendca Dumnezeuestecel intreg 5i cel pa4ial, ca pricinuitor gi daruitor al revirsii'rij iubirii dupa putereafieciruia; cum poate fi Dumnezcuintregul qi panea fiind neiegit din Sine, va fi clar din raliunea seminliei (6t[eppottxoO l6lou); caci cAnd sam6nlase arunca neimpa4itii in pdntece.constituie enrbrionul ca unul. Iar de se impate sii,rnAnlain diferite celule ale pdntecelui, fiecare parte constituie un embrion intreg; iar o parte a sirninlei estenasul. alta ochii qi cele urmatoare, toatedepline.Ca ceva la fel trebuiepriviti fiecareminte deplina prin asemanare;caci intreaga lucrare cuprinde 9i pa4ile; !i fiecare din pe(i e deplind; qi una e dreptateprh sine, alta barbalie prin sinc li cele umrAtoarc; astfel nici nu se conlundainre ele, ci fiecarese distinge,qi nici nu au neimpl4irea uniti cu neorinduiala in faptul de-a panicipa fiecare din ele la totul, cum poate; caci fiecare de chipul intreg dupa capacitateaei; aga ae impartage$te gi Dumnezeue intregul eros $i pa,rlilelui.
slE Cdci tl doreStepe aceslt. Fiindca a spus ca qi cel ce n& ?.rledore$tcoarecumbinele gi voier;tesAlle in el; ceea ce il vei afla pe el spunAndgi nrai sus,inainte cu citcva pagini,deqio desprindede dogmeleElinilor, cici selupta mai ales cu Elinii ;i cu Mznicheii, suslinitorii de frunte ai acesteirele dogme, trebuie si expund mai pe larg: ce se numelte ceeace firi e.tle,$l pcntru ce ceeace este'este in n.rodevlavios gi necesar.un inceput al celor ce sunt; caci aceastaestesanatosa o crede; fiindci acestinceput esteDumnezeu; fiindca daca ar fi inceputuri diferite. fari indoiala s-ar arata o mullime nesfArSitA.DacA deci inceputul cel unul e Dumnezeu,el va fi prin aceaslaqi
196
Cel cu adevaratexistent gi insuqi binele; dar raliunea va afla in nrod necesargi celc conrare celor spuse;cici unde esteinceput,estein mod necesargi ceva care e ultimul; qi de existaCel ce este,esteqi cel ce nu este;5i dacaestc bine, este qi rau. Dar fiindci cele ce sunt, sunt fiinle 5i forme, cel ce nu este,este fara formi qi fara fiinla, fi-ind cugetat numai cu raliunea. Acest non-existentqi fara fomrA, cei vechi l-au numit materie, cdreia i-au zis gi ultirnadiformitate.Dar materiasezice non- existenta'nu pcntru ca nu estenilnic. ci pentru ca nu esteprin sinel caci Cel cu adevaratexistenteste Duntnczeu 5i El este binele;dar a fost adusi la existenli de Dumnezeudin cele ce nu sunt qi materia; dar nu cum au socotit unii fArA formA qi frira chip; de aceeanici nu e nrateria incepul al celor sensibile, ci mai degrabtrintregitoare a acestorali ca ultinr fundamental celor ce sunt. De aceeanu e nici c h i p a l l u i D u m n e z e u , c a c e l e r a l i o n a l e ,n i c i c e v a asenranator(ei&olov, sintukttru, n. trad.) al Celui ce este cu adevarat;qi simulacrul (idolul) sensibilal lumii cu adevaratinteligibile, care este sensibil,nu este fdri materie, e mai inalt ca materia, participAnd intrucatva la chip; deci niciodata nu se va ardtanlateria fara chip qi insu;iri, care sunt deprinderi; ciici cdnd a fost fiicut focul f:ira caldura sau apa fara ricoreali sau fluiditate sau culoare'JSau pAmAntulgi aerul la fel? De aceeaai gi spus prin raliune ci materia este fiira chip 5i fara insuqiri 9i fari forma; cAci din ceea ce s-au facut cele vAzute 5i nevazute,adica din cele ce nu sunt, au fost aduse la existenla de Dumnezeu, cum invala dumnezeiescul Moise nefiind mai inainte cabazd o materie fara forma' apoi ordonati ca lume (ca cosmos).Caci materiaestein Dumnezeu,ca una ce a fost adusala cxistenlade El; el fiind mai presusde fiin1a,ca Cel ce le suslineca Bine, toate se inleleg in Eli acesteavei vedea aflinduJe sporadic in ccle ce vor [i spuse. Cum neamul demonilor. In sfdrqit descoperAalte probleme,spunind ce dacatoate sunt din bine, de unde sunt relele qi cum s-au facut ingerii demoni?Toate sunt contra Manicheilor. Nu este in chipul binelui. Bine 5i exact a vazut in ingeri chipul binelui (td oyc0oer6eS); caci Dutnnezeu fiind in mod ftn1ial insugi binele, cele de dupd El' ca inrbunatalitedin participare qi din afard prin dorinla dupa El, pe drept cuvAnt se zic asemeneabinelui fo1cr0oet6fr1, nu prin ele insele bune. $i cum - Cel bun. Vezi cum aduce spre cercetare problemele, respingdnd poziliile contrare ale adversarilor, ca Manicheii; cici acestaeste scopul cel drept al acestui dumnezeiesc barbat; cdci se intreaba din ce inceput s-a produs raul; de e din altii cauza; gi cele asemeneaale celor nedrepli.Apoi cum Bincle a voit sAl producape acesta;gi cum e riul qi pentruprovidenla;din acesteaarataca deqi rtrul are existenla,o arc aceastadin bine; gi ci nurnaiProvidenlac6rmuiegtetotul gi de aceea din ea esteun inceputbun al celor ce existi. Acesteale-a lamurii acestdumnezeiescbarbat in acesteintrebiri; caci rnergind mai departe, analizeazd clar problemele. aratandcil riul nu estenici ipostatic(in suport propriu) nici in lire; ci producdndu-seprin lipsi, nu poateIi socotit nici ca existind, nici ca neexistind; gi aceastase da de ios inples in spusadin Psalmul36: A m vi:ut pe necredittL
Desprc Numirile Dumnezeiegti tndll1idu-se mai sus de cedrii Libanului $i um trccut iard;i ;i iotd nu eru ;i l-om uiutat pe eL aclirzilocul lui gi nu s-a uflat (Ps.36, 35-36); aceastaaratacA degi raul seinalla fbarte,dar nu este,nici nu ramine locul sauurrna lui; cici indatdce aparesedestrami,neavdndconsistenla; deci sa nu-l inlelegi ca spuneceva contrar.
$le Rdul nu este din bine. Noteazi cAt de minunat impleteqtesolulia din diferite argumente. Scopul celor (e sunt. De fapt cel ce se infurie (o opyt(6gevo6; gi se mdnie (cuvintul e dat ca pildi), ficdnd ceva rau celui pe care se minie voind sd-l aduci pe acela la contrarul. adici la bine, se foloseqtede o astfel de migcare. $i dacd toate cele ce existd. Am spus mai sus, daci Dumnezeu se zice cA e in mod mai presusde fiinla ca fera inceputqi cauzatuturor,opusul lui ca ultinradin existenle Si fdra fiinia, fapi.de Dumnezeu cel mai presus de Iiinli, adici materia. se zice gi non-existenta,dar se zice qi in Dumnezeu,fiind facutapentru bunatatealui; dar pentru cd e amestecatacu cele sensibile.nu e cu totul nici rau. nici bine,cum arati prin nestatomicia('[d dorqrov) ei; cici are rAul in nestatomicie,dar are gi o parte a binelui, tiirdcii a fost fAcuti de Dumnezeugi e in Dumnezcu;raul de sine (nu zic riutatea, care vine gi dispare ca chip qi calitatein cel ralional,ci simplu riul insugi),nu estenici in celece sunt,caredorescin oarecaremAsurAbinele,nici in cele ce nu sunt, decatin cele materialeca cugetatein Cel mai presusde ftn1a; dar 9i in ceeace nu este.care este propriu materia,riul e mai depane de bine, qi prin aceasta pe drept cuvdnt e mai fard fiinli (dvototrirtepov) ca materia, raul insu;i nefiind cu totul nimic. Deci raul de sinenu e simplu nicaieri.nicidecum; dar in materiese vede in lipsa bunatilii, cdnd e cugetatA ca nesimlitoare qi fAra forma; de aceea vei inlelege gi spusaprooroculuiAvdie: $i lru-.lica nefiind.(Avd. l, l 6). E vorba de pacato$i. De unde e deci rdul. De aceea propun6nd ceva opus, expune mai pe larg respingerea,printr-o combaterc intemeiata:caci daca nu admitem ca este ceva contrar frumosului. adicaraul, virtulea nu se va arAtaca bine, ci toate vor fi anestecale indistinct: nici laudat ceva prin virtute, nici un contrar reprogabil. precum nu va fi nici lege,nici pacat;dar opunAndu-se spune:dacAnuadmitem un rau contrar binelui, va fi binele contrar lui in cei ce pacatuiescprin lipsa bineluil Dar gi inainte de lucrarea virtulii omului virtuos vedemin sufletullui distingAnduse relele de vinute; cdnd partea ralionali a sufletului lucreazAceleproprii, nu e impiedicataintru nimic de cele bune; dar c6nd stapanelteparteaneralionalaa sufletului, care e arnestecatacu materia, atunci panea ralionala e impiedicata sd lucreze in mod propriu; deci partca iralionala se face rea din amesteculcu materia;dar cea ralionalanu seinriiegte prin amesteculcu materia.ci prin aplecareasprematerie, adica prin faptul ca cedeazapi4ii pe aceasta;ea ajunge astfel iralionale gi nu o stapAnegte ca un ochiu care apArdndintunericul,nu mai vede; deci aceastanu aratacA raul nu subzistAprin sine; riul cuiva nu arataexistenla riiului de sine, ci ci riutatea esteun chip
gi un accident al rdului; caci prin adausuri ajunge la a fi, ca sa se constituieca o riutate sau alta: de pilda nedreptatea este o rautate a suflctului; gi iaraqi felurile nedreptatii sunt dupa felul poftei;caci una seindreaptaspre bani, alta spre cinstiri; dupi cele adause(ruul ,tu poote sta singur, n. trad.) $i dupa pa4ile sufletului se fac gi (pA4ile) felurile relelor; frica qi indrizneala sunt legate de mdnie, neinfrAnareaqi prostia de pofta. Felurile raului provin qi din I ucrari;frica esteo Iipsaa putcrii de-aactiva, iar indrizneala e un surplusal activitalii; neinfrdnareae legati cu patimirea.Deci e clar cum se disting in suflet cele rele de virtuli qi inaintede lucrarealor. pentrupartea neraiionalagi ralionalAa sufletului. Aceste migcAriale pArlii iralionale arati o alti lege luptAnd in noi, impotriva minlii, cum zice Apostolul (cf. Rom. 7,23), dar nelindnd in robie partea ralionala, cum am aratat. Fald de ra(iune. ln loc de fali de partea ralionala a sufletului. $i deqi e o corupere a celor existente. in loc de: daca se vede stricdciuneain cele existentesau dacavreo existenla e supusAcoruperii, din aceastase aratAexisten{a riului; aceastaarlta cd nu-l face el. Sau oare nu - de multe on. E gi in acesteao contradicfe: ci in cele existenleesge5i rAul existenqchiar daca r6ul e corupere a celor ce sunt, aceastacorupere altadati duce la nagtere,precum oul ce se strici, se preface in pasAre; gi podoaba stricAndu-se $i sarnanla desfiicdndu-se5i ascunzAndu-se,se preface in chipul embrionului; qi trupurilenoastrein viermi qi alte animale gi alte mii de acestea;gi din cai se nasc viespi qi din tauri albine. Astfel rdul contibuie. Solulia contradic$ilor afirmate; dacd corupereac un rau. iar corupereacorupe gi raul, cum va fi rdul prin el insuqicel ce corupe?Caci riul e in materie, care e cea mai coruptibil6; dar materia este gi aceastase corupe pe sine insaqi; de hceeamateria se zice gi fara fiinla, in opozilie cu fiinla mai presusde ftn1A a lui Dunnezeu, ca ceac.tree coruptibilaqi nu e pururea $i e farAforma, in opozilie cu chipul lui Dumnezeu,cum a nunrit Moisc pe Logosul Creator:qi materiasenumegte neexistenlA,in opozilie cu existenla fiin1ei lui Dumnezeu.
s20 Ca rllu. Ca rrru (fi xax6v) in loc de intrucdt e rdu (to0 xcO'6 xqr6v). Mai bine zis.NoteazAcd gi in dumnezeiascaScripturi se afirmii ceea ce se gtie ca sigur prin raliune; cici gi in ea se prediiopinia cxpusAmai inainte in rnod ra$onal. ti neamestecategi tn tntregime bune. Cele nearnestecateli intregi bune vin de la Cel Bun celor inteligibile mai presusde lume, intrucat sunt qi fari trupuri; iar cele bune amestecate sevid in trupurileralionale,adicain noi, intrucat parteaneralionali a sufletului se impana$este, cum s-a spus, de materie prin trup, care e partal de un chip, iar partea ralionala, se apleaci spre partea neralionalii, cedind uneori ei gi de aceeaconsimlind cu materia. Cici raul prin sine trebuievazut ca masurade sine.nu ca rAu altcuiva; iar cel din urma este chip gi accidental rautalii;deci ar trebuica riul salie, cum am spus,ca ceva, cum e Dumnezeu marginea de sine gi misura de sine a
197
Desprc Numirile Dumnezeiegti tuturor qi ficitorul de sine al chipurilor gi ca binele .de sine onn fiinta: dar nu spun de el ia e altuia bine; fiindca ar ti riiul fiinlial Ei d..i.u* ;ilil;;;ft;;;id;", facut rau altora, amestecatcu toate existenlele, care au "iiri"nia in Ou^nezeu; cici cel ce e Binele frin nurF.nu e Dartasdeloc de nimic, cr toate seimpartdqescde'Bine nu ita in existenla, ci ;,i;;";;;;;;;"r"".i.,-a..i.arl i" iipra binelui. "'';;;;;;;;;ipla"itouttai"urmd.C^ultimetrebuie ililffi;;,;aiia"["-J. inlelese corpu.ite materialeqi pamAnteqti;caci.precum Dumnezeu e obi.giu tun .or, p.Jcum am spusinainte, aga ultimul dintre toateesteparteagroasaqi opaca9i paminteascAa materiei;de aceea." f;u-.qra 9iaqtemur al lui Dumnezeu,fiind ultima gl totusi drn bunitatia lui, ca una ce-l poarta cea din urma;.a.'irfun" siinlllept'iune.a: Coafu a."r,u pamantescimpovAreazamintea cu multe jurtea neralionila a sufletului e amestecata eril,; ilnru.at *u,".iul qi raliunea sufletului este luara uneori ;;ilil "'";{;'b-r-;;;r2nt. in stApAnirede ea. CAci cu cit se coboart cele din "r"u1i. ,pr" o'mai mare grosime qi materialitate,cu atdt pu1in,prin"lipsireae uine - ca de un ecou p""i.ipi*"i mai slab li mai de pe urrna; iar aceastacum am sPus, pi"rufun".a sriga;ineva gi striga tare;cei ce sunt mai lp.oo'pe qi mai tiri, primeic in"auz intreg srrigatul qi "irnor" qi ce"u." s-a giait; iar cei mai depirtili' pe m-asura Oirt*g.i aud mai p-u1inspusa; iar cii ce'sunt foarte f,g;;*tt, o primesc foarte u"g, .a un ultim ecou. Si insdri lipsalui.p"."i'*nuecurotullipsitde frurios, ci riumii pa4ial - qi tipsainsaqia binelui il face impariagindu-sl qiel in general prin ceva de ;;;;;;G, iinel caci raul este lipra pu4iula, nuiotala de bine. Si celece se luDtd cu el. vezicum zice ca gi cele ce u..i"i au primit existenla r;i-.se p""[" * it";;;;; mdntuiesc.Deci Dumnezeu e cau'zarelelor'l sfnu riet D u m n e z e u ,c a o b i r q i e q i C r e a t o r a l t u t u r o r , p e n t r u
neinfrdnat in neinfrdnarealui nu e lipsit de bine'?.$itotuqi subzis6; 9i zice de neinfrinarea in sine cii fiind in mod propriu lipsa a binelui. nu.esre.dar nici nu dorestecele ie tunu iaci ce erte neinfrinarea in sine fdrd chipul neinfrinarii'] Totu$i deoare-cecineva printr-o parere greqitasocotegteci.are un bine 5i ca e unit in prietenie iu iel ce se corupe impreuni cu el, chiar daci prietenia se arataca e corupta,totuqiesteun ecou vag al erosului dumnezeiescqi are o inchipuire (o nalucire) a binelui; cdci nu trebuie ignorat ca atunci cind partearalionalAa sufletului e stapdniti de parteaneragionaltr.e-impiedicati de a lucra cele proprii; qi.e de parere astfel cu partea neralionalacA nu e stapanitde impulsuri' nici nu.e de o.ori .u faptelelor;-caciopiniile falsenu sunt opinii ale pa4iiralionale,niciinlelegerilefalse,inlelegerialepirlii ialionale; ba nu sunt nici inlelcgeri cele false' De aceea qi cel mAnios izbucnegteuneori in mod grelit; totuqi nu e nepArtaEde bine' socodnd ci se foloseqtede minie spre indreptareacelui ce e pedepsit: 5i cel riu presupuneastfel placeiea ca un scop bun..De aceea9i cei ce luptd.sunt iertali, pentruca slujescbinelui: cAci cel ce nu e in lipsa totalaabinelui, ciin mod pa4ial,subzistadinbine qi face in gencral totLrlsa.participela bine; caci nu lipsa pa4iala' ci ieplina lipsi-a binelui estertrul;9i nu cel.lipsitpa4ial' ci ce[ lipsit dcplin de bine, nici n-a fost. nici nu este,nici nu va fi' nici nu poate ti' Nicin^u^poftegtecelecesunt'Noteazacineinfrnnatul . prin neinfrinareainsaginici nu este'nici nu poftegtecele i " r u n t , c i d u p a c h i p u l u n i r i i 9 i a l p r i e t e n i e is e i m paflale$lcvag de bme' Spre ceea ce pare Dnn' Noteaza cii gi cel ce se foloseqte de manie se zic^ecl se impartage$tede bine' intrucit se mir;cii indreptdndu-sespre cele ce par rele; astt'elsi cel ce participala cea mai rea viagii,participela bine parindu-i ca doreite-ceamai buna viali; qi cel ce
faceiaul,prinparereacafacebinele,participala.blne' intruidt Si boata Boala. evident, este o lipsa a il;;rt"t;;";t9i,o-LuUuna,aliiqipentruiubireasaii sAnatdlii gi o exagerarecovArgitoarea trupurilor materiridica Ei pe pacdtoli, ca sa-qraraie iubirea sa de oameni ale' care nu are niii masura' nici rdnduiala' ci prin nereligi libertatea fdpturii; cicl s-a spus: Iubirea rottre le acrt10,\2) SiCetcelacestirdsardsttareleSipeste nereadelaunadinmateriicenultneseamadecombinuea irri
198
DespreNumirileDumnezeieqti caci este oarecarelipsl a binelui, dar pentru firea lui este deplin; deci binele este, dar riul nicidecum, deqi participa prin lipsi la bine. Iar ceea ce nu e cu totul nepartaf la bine. dar e cdt mai apropiat de rdu, nu e cu totul rau; precum gi cel ce e cit mai pulin apropiat de bine, are ceva din bine qi poate va lua ftin1ddin el; ti lipsa binelui devine fiinla prin lupta totala cu binele; caci dacd ar fi o totala qi nestipAnitanefiinla a binelui, e vAdit ca n-ar fi nici bine in intregime, nici bine amestecat,nici riu prin sine; caci unde nu este binele, nu este ceva. nici ceva prin fire; deci cum ar fi raul nefiinfalizat de ceva'l Desfiinleazi trupurile gi lumina' gi nu va fi umbrA. A;adar nu este rAul in mod simplu, ci intr-un suport; iar binele are fire qi se salveazriqi fAri alt suport qi e bine. el insuqi prin sine; iar raul nu e fara alt suport care e pastrat de bine; caci se poate spune despre toate ca nu sunt, nici nu apar, nici nu se strici ftrri el; caci cum ar fi fArA un suport'?Ci e cu totul neexistentqi nu e nicdieri, nicidecum. Face sd fiinlezz. Adici binele face se fiinpze rAul. Cici daci raul este lipsa a binelui, iar binele face si fiinleze lipsa din el, face sA fiinleze deci raul' care e privaliune in bine. Prin participarea la el. Caciprin participareapa4iala la bine, ia fiintA qi lipsa lui. Cdnd e contrar celor. Acestea sunt, precum am spusinainte,formeleraului; cdci nu e riul fiinlial de sine, carenici nu este;caci aceastaesteriu a selipsi de plicerea urata, ca de un bine oarecare;el nu e raul prin sine, ci o fornrAa riului; caci riul total insugi nici nu este,fiindci participala bine, degi ca un ultim ecou; cici privegtece spune mai jos. Daca toate se imparta;esc de bine qi in toate cele ce sunt estebinele, rAul, evident, sau nu este, sau este in bine: caci nu e nici firea focului a rAcori; iar daci incepe sa racoreasca,nu va mai fi foc; deci 9i rAul, daci subzisti, participain mod obscur la bine; cici toate cele ce sunt, sunt qi rAmAnin bine; iar dacanu au nimic din bine, nici nu subzista fiindca chiar a voi si subziste esteparticiparebuna cum s-a sPusde multe ori mai sus. $21 Absurd gi cu neputinld. Noteazi ci 5i despre Dumnezeu se spune corect ca unele lucruri nl le poate face nici El, cum zice Apostolul: Dttcd nu credem , El rdmdne credincios, cdci nu se poote n e g a p e S i n e i n s u S i( I I T i m . 2 , 1 3 ) . Nici o dualitate. Nici o dualitate nu e obdr$ie;monada este insi obirqia a toata dualitatea. Noteaza cA aceastae contra Manicheilor. Cu totttl contrare. Noteaza acestea;caci combale tare pe Manichei, care dogmatizau fard minte o dualitate ca obdrgie a cclor contrare; cici nunrirarea duce impa4irea mulfmii din numeri la sfArsit;dar ei nu pun monadaa tot numarul ca inceput,ci dualitatea;insi dualitateanu e un inceput simplu, ci compus. Deci nu e simplu inceputul ftrcut din compozilie. $i cum s-ar mai numi inceput (obArlie)? Cici inainte de aceastAoblr5ie compusi, va fi ca obirgie propriu-zisaUnul, de la care ies monadele ce se compun, constituind dualitatca.Deci e vidit de pretutindeni, ca dogma a doua obirgii (inceputuri) e inconsistentA.
Dau nu - doud. Nu e cu putinla se fie douainceputuri (obAr$ii) contrare. Nu lipsit de greutd(i. Nu e nelipsit de reproq. De aceea cele bune sunt - iubite (prietene).Deoar*e toate se impafialesc de bine, qi prin existenla insa$i sunt inallate spre bine, binele 5i frumosul tuturor nu sunt primut bhe de care impirtigindu-se toate, se fac bune, facindu-se asemanatoareprin inrpdrtlqirea de bine; dar se aseaminii foarte obscur cu Binele qi Frumosul cel Unul, care se arata crescand5i in firea celor bune; de aceea gi todte sunt bune Jborte; dar firea celor bune' inaintAnd ca mullime, fiicAndu-se qi compozilii pe care oamenii obiqnuiescsAle numeascdbune, aratdde multe ori in ele gi rAul compus,numit in multe feluri; iar binele in cele ce sun! nu e nici fiin!d, nici gen, ci accidentcare dobdnditi pe incetul; cdci posedao oarecareasemanare, nu se arate cele bune ca un chip, ci in multe feluri; ili prin altele,chiar dacasuntbune toate ca$dgi asemanarea in multe feluri, dupi chipurile lor; 9i prin aceastase arati aseml.natoareqi familiare. Iar dacd tn Dumnezeu binele. Binele in Dumnezeu esteexisten!a. Nici in mod simptu. In loc de: etem. Pentru un timp. ln loc de: prin participare.
922 Dar - nici in ingeri. Despre ingeri, cl nu e nici in ei rAul; gi pentru ce se numescingeri. Bundtatea dumnezeiascd. Nume$te bundtate dumnezeiasci cele desprelrea ingerilor care ramAnin chipul lui Dumnezeu.Dar am spus mai sus pentru ce zice ca ingerii sunt in chipul binelui gi nu de sine buni: din pricinile acesteanu e riul nici in ingeri. Arati etimologic de ce s-au numit ingeri. Este chip aI lui Dumnezeu. NoteazA cA ingerii sunt chipuri ale lui Dumnezeu;qi noteazAcum zice aceasta. Dar - prin pedepsirea. Respingdnd anticipat din opozilie unele erezii, arati pe ingerii pedepsitori ai lordin porunca lui Dumnezeu, unii socotind aceastaca un rau; dar indata respinge aceastain mod prea inlelept 1i cuvenit, cAci aratand alungarea din Biserica sa a preoflor netrebnici qi intinali. pentru faptele lor urite ti necurate, declarAcl nici cei ce pedepsescpe cei necurali,nu o fac din rautate.Si nu fie! Cici s-a spus:Na in zadar poartd sobie; cdci e slujinr al lui Dumne:eu, ardland mdniu lui tmpotriva celui ce face rdul (Rom. 13,4). Cauta deci inlelesurilegi vei gasimulte carerezolvl celespuse,daci de la Dumnezeu sunt gi pedepsitorii qi stipAnitorii. Care opresc pe cei tntina(i de Ia lainele dumnezticEti. Noteaza ca cei intinali trebuie oprili de la Tainele dumnezeiegtiprin preoli. Nici pedeapsa. Nu a pedepsi este reu, ci a se face vrednic de pedeapsi. (Noteazi ci e vorba de preo$i 9i sEpanitorii care pedepsesc).
s23 Dar nici demonii. Nici demonii nu sunt rli prin fire. Apoi nici aceasta nu e - tuturor. NoteazAce, coruperea nu e rea oricui gi pururea, de exemplu pentru animale,reptile $i plante.
199
DespreNumirile Dumnezeieqti Dar nici nu se stricd. Nu se corupe vreuna din cele ce sunt.ca fiin1a. Ci prin lipsirea. Noteaza cA numelte corupere ll miqcareagregita qi nearmonioasi, contrari ordinii firii; o vezi aceastaSi la le:echiel despre diavol: S-u striLrtt cuttr1tin1atu intpreunticuft untuseleatd (Iez.28,11).Dar zice desfaniand spusaElinilor 9i a Mzmicheilor'cA nici demonii nu sunt prin fire rai; apoi arati cele spusede ei ca ipoteza gi le desfiinleaza,zicind: mai intii nu stricA demonii fihlele; caci fiinlele ca fiinle nu ajung la nonexistenla;apoi, chiar de s-ar intdmpla aceasta.nu coruDereatururore rea,cum e cazul cu animalele9i rcptilele qi planteleoravitoare ;i altele asemenea;e de cercetat deii dacademonii nu corup putereaqi lucrareal deci la incepurtrebuiespuspe scun, ce e putereali ce e lucrarca. Deci trebuie qtiut ca stricarea puterii pentru lucrare e aceeaa deprinderii pentru lucrareaconforma deprinderii; deprindereaesteinsugireastatomicd;aceastao arataclar pi.lda:focul are puterea de incalzire gi e o deprindere sau insugirea lui si incilzeasc{ deci are loc lucrareaconformii deprinderii sauinsuqirii, cind e incAlzit de el vreun corp; atunci se sivarselte lucrareadeprhderii focului; deci putereaare de la sine lucrarea;qi lucrareaputerii e efectulprodusde ea; tlindca puterease vede prin ceeace face:deci lucrareae corupereaputerii. precum li puterea fiinlei, cAnd se face contrar rdnduielii; c6nd lucrarea e contrara rinduielii gi simetriei qi armoniei, e o folosire slaba,care fiind gregita,nu pot ramane puterea$i lucrarea cum erau;dar gi hinla celor spuse'dacdslAbiciuneanu e, cum am spus, totali ci pa4iala; caci cAnd e tohla se distruge gi suportul in care e puterea 9i lucrarea; atunc-t nici puteiea, nici luc.a.eu dar nici fiin1a nu vor nrai fi vazuie, pierind cele a ciror corupere s-a produs: dar lucrarea nrinlilor inteligibile Si inlelegatoare constAin a faptui dupa fire, adicl a tindc spre Dumnezeu;iar puterea minlii e a cobori la inlelesuri; de se migca in pnvnla aceista gregit. se lipserc de bine. Deci rAul nu e nimic prin fire. Ci bine cu tipsd. Un bine in care nu se introduce coruDereadesavarsita. Apoi, cum suit (rdi demonii) fdcu(i de Dumnezeu"! CAtrecei ce zic: DacAdracii au fost fdcuf de Dumnezeu. cum suntrai?DA un rispuns laintrebareade ce dracii sunt rii: el zice ci nu sunt buni, nu prin aducerealor la existenli; caci au fost adugi la existenlaca buni, de Cel Bun; ci intrucit au slabit in lucrarea lor naturala' dentonilor' .. $i au primit Jiinp bund- E buna fiinla tu^ ipunt Srriptura. Noteazacurn inlelcgccd unii ingeri nu au pazit inceputul [or; ciici inceput nume$te ad-ucerealor li existenla; caci au fost faculi 9i ei spre tot lucrul bun, ca qi noi; din aceastasunt deci denronii; in sinsuri aceastase inraiesc;in incetareadeprinderiicelor bune si in nelucrareabinelui sunt rii prin alcgere,nu orin fire: iar'binele este in cele ce sunt prin fire; deci e mare dcosebirea. Depindeii celor bune dumnezeiegti. Noteazi deprindeiea gi lucrarea:caci ceeace a nurnit inainte putere' acum zice ca e dcprindere'cum am expllcat mal sus.ln 'oaragrafulcel mare. 6eci dacd ' pururea. Ceea ce e pururea la fel, e binelui. oropriu ' Cdci - purured tafel. A fi pururea la fel' e propriu
200
' binelui. Iar rdi -sunt. Pentruce se zic-demoniirii? O ieSire din - ale /or. Numeqte ieli-re (bKpqo16) departarea din ceea ce se cuvire; iar nedeplindtate t
Despre Numirile Dumnezeiegti dar fiindci convinge pe unii cAe ceva,va fi un simulacru intunecatqi obscur al celor ce sunt intrucltva. De aceea e gi un simulacruin lucraregi o minciuni in lucrare,adicd o mhciunA cu adevirat gi in mod real; de aceeariul e gi o non-existenli in Iucrare qi cu adevaratnon-existent; drept aceea,in celece suntin mod mincinos5i in intreagd acestam'inciunaa celor ce sunt,desfiinlindu-seminciuna, se desfiinleazatoatA tlinla lucrului ei; aga Ei cel ce iubegteminciuna, iubeqteccea ce nu este;5i in ceeace este, adica in uclet'dr n-u stdtut, cum spune insugi Adevarul (loan 8,44).Deci demonii,cum zice Iisus fiind mincinogi :;ipiringi ai minciunii, nici nu sunt qi nu doresc existenla.cind dorescrdul minciunii. $24 Iar de - se inrdiesc. Noteazl cii a fi impreund cu cei rai din grija de-a se imbunataf li ei nu e un rau, dupa spusa: Azr lost cu cei Jiirddelege, ca sd cAyig pe cei fdrddelege (cf. I Cor. 9, 2 l). Am spus9i mai susca nu se produceprin rau o totaldlipsire a binelui in cele ce sunt, tiindci s-arproduce Sio totalii corupere a coruperii insiiqi, ci o lipsirc pa4ialaa binelui;deci prin aceastanici sufletul nu are riiul total. ci in parte il are, in parte nu-l are; gi binele e fiinlial (line de fiinla), iar raul e din afara.Dar qi aqava zice cineva cii e un rau al sufletului impiedicarea de la lucrarea proprie dupA fire; deci degi impiedicarea e din afara,dar sufletul fiind impiedicat sa vada in intuneric va face rele.La aceastatrebuieriispunscii din cele spuse, se afIA cA impiedicareaface riu, nu rdul in sine. Caci rAutateanu e primul rdu, ci un chip al riului, precum virtuteae impreund lucrdtoaresprebine, nu primul bine. Rdul ca o existenld rea. Adica nu e o fiinla oarecare; dar nu se vede rAul nici in cei ce sun! prin fiin1a ca o intregire a acesteia,ca o putere gi lucrare; qi in aceasttr prezentarea ingelesuluise vede tot scopul Tatalui despre el (Tatal nu crea:(t rdul, nici ut .fiinld. nici c'uputere sau Iucrure noturald u .fiinqei ltipturilor: ci el yine din nefolosirea puterii Si lucrdrii lo' conJornt.fiintei,prin liberlule: c.ici puterea dutd fdpturii pennn a se nenline Si spt;ri tn existenlii, cere Si din partee ei un eforl. n. trad.). Ci ca lipsd. Aratd cum trebuie inleles riul. $25 Dar nici tn animalele. Dar nici in animalele neralionale nu e raul, fiindca nu sunt nici prin fire rele. nici rela[ile lor nu sunt rele, suslinute prin mdnie, pofte, inchipuire repezita. Cdci dacd inldturi. Relaliile animalelor sunt neragionalc,dar sunt naturale,ca mlnia leului qi a reptilelor 5i latratul cAinilor; deci liind naturale, nu sunt rcle. $26 Dar nbi in materie, Cis;restenatura,care prin mdiestria dumnezeiasca,se mitca spre (naqtere)devenire; gi rezultatcleacesteimiiiestriidumnezeieqtisunt plantelegi anirnaleler;i roadele 5i preiacerileelementelorunite in altele; qi in general e liin1a celor cc odraslesc,liind obirqia miqcarii gi a starii. Deci precum in cei ce modeleazAccara qi in artele plasticetrebuie sii fie ceva persistcntin ei, adicAraliune qi minte, ca si poatd face
prin miini lucrurile lor, aqaqi in firea tuturor esteceva persistent,adicaputerea,care nu lucreazi prin miini, ci prin vohla gi cugetarealui Dumnezeu,care proccdeazi cu miiestrie la nagtereacelor ce odrislesc. Cdci nu are firea nevoie de alte puteri pcntru persistenp care o milci; caci materia insa;i este cea care e rnigcati spre nagtere.Iar ceea ce o mi$ca pe ea este r a l i u n e a p u r u r e a m i S c i i t o a r e ,c e a c l i n t o a t e , c a r e e mdiestriadumnezeiasci;eaii dAfirea din cnreieseforma, deci nu din materie e forma; caci de ce are ea ncvoie de materiesaude calduri saude riceala?Dar materiacreatii poarti accsteain ea; nu trebuiesi vini foc, ca materiasA devina foc, ci lucreazAin ea raliuneacare e ;i un semn, nu mic. al faptului ci qi in animaleqi plante,suntraliunile facatoare potrivit firii, ca raliuni care persista; iar cele nascute au in ele raliunile in fbrma celor vdzute ale lirii sau ale raliunii nemiscatcgi persistentein ea. Cum deci va fi raul in firea generala,aflindu-se in ccle crcate raiiunile naturale;i neopunindu-senici unei parqia materieiintregi careestedin bine'l Deci dacii s-adovedit cd firea generalaestedin bine,iar ragiuniledin fiecaredintre creaturinu se opun firii gencrale,e vadit cA riul nu e in fire; cAci accstase opune binelui (frumosului); deci nu este raul nici in firea generala.Iar ccle contrarecrealiei aflati in chipuri, fie in ccle amestecate,tie in animale gi in celelalte, nu sunt ale lor prin tjre, ci contrare firii. deci ale altora; iar acesteasunt miqcate in mod gregit contrar firii, fiind o slAbiciune a ceea ce e conform firii; iar aceastanu e raul, ci mai degrabdo slabire a ordinii (qriinga modernd u descoperit nurrile energii ule milteriei erdtAnd cd eo nu poate Ji decdt de la Dumne:eu cel Atotputernic; dtrr ele pot fi Jrtbsite Si spre un bine Si spre un rdu proporlional, n. trad.). In firea generald (universald). Numeqte frea in general, cele din firea dumnezeiascA. Cdci dacd - toote. Todte raliunile firii sau cauzele dupdcares-aulacut $i sunt,existiidin fireadumnezeiascA pe care,cum s-a zis. o numeqtetire generali, tiindca din ea au rasarit toate; iar prin toaH firea inlelcge toate cele create de Dumnezeu. Deci nu e nimic in fire. care si se opunain intregimetuiuror; cici ceeace e fala existcnti a ceva deosebitca naturA,este natura altei existenle;iar aceastaeste brnele; deci pentru orice t-rrea nu ramdne in cele pentru care a fost facuti, e un riiu; gi a numit lipsAa celor ale t-irii, a nu implini din vreo cauzi oarecarecele penru care a fost adusa la existenli. $27 Dar nici in trupuri. Precum frurnosul este simetria madularelorgi a parlilor printr-o armonioasiiculoare,aEa urilenia e nesimetriaacelora. Cauza - sufletuhri. Deoarece unii din filosofi spun ci relelese fac de parteaneralionali a sufletului,amestecata cu maferia li cu trupul, sufletul fiind atrasde el, cum am ariita! mai sus, dumnezeiesculDionisie respinge foartefrumosatimraliacu exemplul altor f iinle netrupeqti gi neamestecate cu trupul, care grelesc Ai fAri trup din lipsa binelui. Putinla rdutd(ii de-a fi. E posibila gi lara Eup prezcn!arautalii.ca in dcmoni. Rdul - din trupuri. Ce esteraul.
20r
DespreNumirilc Dumnezeieqh $28 N u (are) prin ea nici p utere a de' 4 p dti mi ( s.uporta)' Este bine si ie prezinte in cursul expunerii opiniile celor care afirmd ca materia nu este 9i cum o numesc pe ea non-existenta.ca sa seinleleagi argumenteledumnezeiescului Dionisie. Deci spun ci materia nu existe: cacl sDunca ceea ce este' care se afli in ordinele inteligibile' s'-afacut de catre primul existent,care csle in categona ceea existenlei.Iar fiindca acelae mai presus.deexistenli' ce esteexistlnd din acela' s-a numit alti existenla'pnn coborArede la Cel ce este;cdci existenla de care vorbesc' o numescmareriacelor inteligibile, contemplatenumar prh raliune,spundndca qi eaesteforma li viald' oarecu.m iuputi nint.tot inreligibile:iar materiadin celesensibile' .u'unu .. e lipsita de toarecele aflatein cele inteligihile' nu e nici formd, nici viap' Ea s-afacut,cum zic' sub ceea ce Je, caci s-aspuscA i-a flcut de catreCel dintdi qi mai presusde {iin!a; deci nu spun ca ea estedin ceeace este' beci existenla. ci non-existenla; cAci zic ca e necesara cobordreagimersul pAni la cele din urma' qi de-aceea spunca maieria e altciva decAtceeace este 5i decAtbinele (irumosul),ca nefiind nici bine (frumos);deci spuncaea nu e nimic in lucrare, ci e lipsiti de toata lucrarea' dar se toate se aduna in ea. ca chip qi calitate; cdci nu formeaztrpe srre nici in chip. ca cel al cerulul sau oamAntului.acrului. apei.animalelor.stelelor,nici nu-;t (altcineva) cu ba calitali. ci e impodobita de altceva acesrca;deci ca cea iare nu e nimic din cele ce sunt in ea' spunca e chip qi calitate,fiind numai in potenla.acestea' aiica putAnd fi adusa la chip 9i calitate, nefiind prin lucrare ceva din acestea;deci pe drept cuvant este nonexisrentanefiind de sine prin lucrare;de aceeas-a numlt ce rau. deii ca una ce e tara chip li fara calitate9i ca una oecl nu c gi are nevoie de toate' Acestea le spune Jedeeandu-le,dumnezeiesculDionisie; dar cum ar face reu miteria care nu e nimic prin lucrare? Ctrci a face ceva " o.otiu Iucrariii dar nu poate nici patimi' fiind nu.mai dJ sine: caci e impodobiti pentru noi cu chip qi calitate J. ul,.t"uu, dcci nu pdtimeqrefiind de sine lar-daca nu sDuneticd nu e nimic, ca nefiind cu desavirqirenimic' u'un ni.i rAu,nici bine: iar de estecevaexistent'estesau din Dumnezeu, sau de la sine insigi, sau din alttr obirqie' ca una si ea si Dumnezeu:iar dacamateriae o necesltate' l.-inii.t"tr. lumea (cosmosul)'cum e un riu materia? ca Ca.i ae"finiliunecesarului este etemul' adevarul' riul ioforia., "u- "tte virtuteafolositoare;deci altcevae
reapta de coborare,deci trebuie sl se iasl din ea; de aceea seqi corup celemai dejos qi suntnestabile'neputAnddura gi ivea siguranlain ele, ca cerul Ei stelelc Dal daca.sl iacut in mod nccesaraga,cum e matcna un rau' avano p e n t r u n o i i n s i n e a c e a s t i n e c e s i t a t e ?D e c i n u e nicidecum materia un rau.
$2e Lipsa - prin puterea Lipsa nu e un ipostas,ci conste in lipsirea de forma a ceva. in care i se cuvine sA fie 9i i * l!.",.u $i aici; caci fi-indo lipsa pa4iali a-chipului (formei) in materie, va fi in ea ceva bun' intrucdt iubeqte ii ctripol si lumca qi le primeqtepe acesteaca bune' Dar iaul orin iine nu primcStenici perta9iela bine' pentruca nici nu este;cici iipsa totalanimiccqte9i trupul ca suport' incdt nu mai rimAne nici boala;deci e cu nePutinlaca sl mai fie ea (boala);iar lipsa pa4iala,avind cevadin bine' se zice ca ale Putere. intrucdt iu e - totald.Definilia scurttra raului' cAnu e dupA fre, ci prin lipsa pa4iala a binelui' $30
Cauza cea una. Numeqtecauza integralacauza tuturor. Iar de cea pa4ialA a vorbit, ca sa nege pe cea tohla; cici lipsa totalareprezintanimicll. Dimnezeu cunoalte rdul. Dumnezeu cunoalte $r de cele numite rele uneori ca bune. Autorul vorbeqteaici cici iatUooi", boli pedagogice,mo4i qi cele.asemenea; noul ni se put reG; da. sunt puteri ale cauzei binefacatoare:de fapr prur celespuses-adat multora pnle1oe pocainta.de cunoa$terea lui Dumnezeu 5i de binecreiin.io,;i": la prooroci raul e numil pedagogie'Citegte caoitoiul Y (moarteae un rdu real xtn ttttul numai dacd ni existtit'ktla personald t'iitoare, deci un Duntne:eu personuL; ini'-o tt,nceplie pdnleistd, in c(re todle ies 'dintr-o esenldunicat,loote suntrele: tele bune' atdt de trecdtodre,iunt numui amdBire'n' trad')' La El cauzek. Cauzariului plicerilor moleqitoaree pofta miScarAcontrarraliunii. Dar pofta insiiqie o putere iecatoarcde bine in fiinlelc ralionale.pentruca prin ea sa tindi spre binele real; nu insa in cele neralionale spre ootiit"i tuu dorirea celor ce seryescconservdl-iiproprii' Dacd rdul este etern. Aceslea sunt o respingere a Manicheilor Si o rastumarea opiniei lorl cAci deqi nu existr incA aceastiierezie (Sfintul Mur.in: rredeu^cti, u u t o r u le D i o n i s i s/ 7 2 1 ' p u g i t u lu ( e n t L UlIu t f u \ e l L d n d si nu existauManicheii, n. trad.), dar a inspirat o ferire '' -altcevaneccsarul. Cici raul tntrucdt (e) nitu' Respingind plrerile celor anterioarade rAtacireaei. Sattpoateaccstcasullt sPuse$l ce sDuneauca materia e rea, zice: Cum se na$teSl.se impotriva unor opinii din afara (un rdLt elern este tnext,r-'.r. ."t. ce rasardin pamAnt'plantcleqi animalele') 'ceea olicabil: el e una cu nimicul etern,ca o pulere pozilivd' sme Caci rcesteasuntdin lbrma !i materie Deci raul prm ce e o lotald (ontradiclie tn sine' n' trad )' (irii nu sunt cum nalte ;i hranegte9i nu corupe indata li se coruPel Tot ce (este)dupd fire. Adica raliunile am cum dar' raului; Fiindca aceista este o deprindere a far6 o rinduiala; iar lirii ii unneazacceacc e detlnit; caci cum spusmai sus.malerianu atragesufletelela-riiutate' gi raliuneaexplicativaesteo dcfinilie a liurlei lucrurilor' zic unii. nici prin partea iralionala a sulletulul'.llno irarand ca .*i" .".u ce era(t eet c'eeru gfindit de Duntcacl amesrccatiprin trup cu piuteairalionalaa sulletulul; explicdndci ceeace era ('ti flv eTvca ne:eu,n.ftad);i multi au stapinit aieasraparte.ca sfin1iilui Duntnezeui ( t ( dotrv) au acellli inlelesDeci tot ce s i c e e ac e e s t e unii dintre Elini zic ca cerul 9i stelclenu se corup.Pentru (conform firii) este dintr-o cauzd anunlili fire dupa e cele dar curata' mai materie dintr-o faptul ca s-au ficut (definita),penl,rucare se lace cceace sc fltcci dacadeci aJroniorede trupurile rnai stricacioases-au fircutdrntr-o este fdra cauzir- cdci nu s-a facut pentru ceva pe raul ultima la aflindu-se ilare'rie inferioira 5i mai groasA'
202
DesprcNumirileDumnezeieqti drept cuvAnt e qi indefinitl cdci nu este o raliune a lui, exolicdndca esteceeace era,nici dintr-o necesitate,nici dupi fLe; iar dacAe contrar firii, nu va aveao raliune in fire, cum nici lipsa anei in arti. Dacd - prin fire. Daca sufletul nu se inraieqte prin lipsa pa4iali a binelui, ci din afara firinlei lui, venind de la altceva,riul va fi lipsa a hinlei insiqi a binelui qi va apa4inetiinlial binelui; gi atunci,cum va fi sufletul'lCaci nu va fi nici viu; fiindci nu va avca via!a; fiindca viala e un bine; dar daca sufletul este,participdla binc, deci la viala; deci va avea in mod fiinlial binele qi nu riul; de aceeasenumeqtegi in chipul binelui. Dar prin slabiciunea in a lucraale saleconform firii, seinraiegte,devcnindstab qi uqorde miqcatsprepatimi; iar sliibiciuneasufletuluinu estecum e grosimeain trupuri sau o fragilitatein fiinla lui, ci inclinarea sprecele materiale !i trecAtoare;de aceea se qi migca in mod gregit;iar faptele lui le numeqteaici roduri (6xyovo) . Noteazaci lucrareasufletului nu are o neschimbare,ca una ce se produce$i nu PoatesAnu se produca. Iar dacd - prin lucrdri. Inplesul pe scurt e acesta: firea sufletului e bund, fiindca a fost facut de Cel Bun; qi lucririle lui sunt bune; cAci vedem pe oamenii buni lucrdndcele proprii; dar prin abatcreqi prin lipsa binelui, patrunderaul; deci nu e in fi.re,nici in fiinld rdul. $31 Dacd riiul (este contr@r) binelui. Unuiaii sunt contrare cele multe; deci dacii celor unice gi bune sunt contrarecele multe, riul arecauzemulte; qi dactr,precum am spus mai sus,raliunile gi puterile sunt facdtoareale celor dupa fire, migcarilelor gregitece provin din slibiciune qi neputinli sunt facatoareale celor contrare firii qi prin ele apareraul; uneori face rele qi amesteculnesimecind, fie cildura, fie raceala, tric de cele nesemanetoare, fie usciciunea. fie umezeala stapane$temai Inult ca celelalte;de aici se ivescde multe ori qi bolile. Deci cum s-arivi raul cind toatecele facutear ramanecum au fost sau s-au facut'?Caci acesteas-au facut din miScareavoii lui Dumnezeu qi ramin st/indnemiqcatein granilelelor gi-gi au marginile in Dumnezeu;iar contrarul acestora, raul in sine (auto-raul),e nestabilqi nu are margine,nici nu e definit, nevaz6nd ninric din ele in crealie. Deci cum ar fi raul enipostasiat(stdndde sine)/ RaqiunileEiputenle. Adica nu trebuiesocotiterelele necesarefirii prin raliune sau ca o proprietate fiinliala; iar omes|ecilred celor netsetndnritonreconsiderca trebuie socotitii milcarea purerilor naturale spre cele ce nu se cuvin, lucru pe careil facelipsade misura, candmi$carile nu sunt linute sa riimanain granilelelor, in care s-au 5i facut. $i - tuturor relelor. ObArgiaqi sfdrgitul tuturor relelor este binele. deoarecefacend orice, socotim ca facem binele; gi riul nu are ipostas(suport propriu), ci suport alaturat,ficAndu-sepenru bine (din pricina binelui) 5i nu pentlu sine: aceastaam spus-o9i mai sus' imunlc ca nu privind sprcriu il putem facepe accsta,ci pirAndu-ne ca tacembinele, degi rezultatule contrar. . Cdci pentru bine. E ceea ce a spus qi in capitolul dinainte:pcntru bine (6td td cycOov), deoarecesocotim ceeace facem bine.
$32 in realitate nu e drept. Dorind prin fire qi putere binele, facem uneori din ncqtiinld rAul, care noud ni se pare bine, dar in realitate este rau; cum a5a'l Pentru cA rizbunAnd pe cel nedreptilit, omoram uneori pe cel ce a ficut nedreptate,nefijnd vrednic de moarte. Inlelege aqa Ei nu vei greqi. Rdul e lipsd. Minunat a aratatcA relele sunt nesubzistente(neipostatice)dovedind ci sunt lipsa celor din rinduialA qi fire; iar lipsa nu subzistAde sine. cum am spus inainte; nu e prezenta ca ceea ce e natural 9i se impune; de aceea lipsa se numeStegi greSeali , sau nereugitagi cddere de la ceea ce se lagcpticv) cuvine gi ca lipsi de scop (cioxonov); sau ca lipsii de tinta, potrivit metaforei luati de Ia cei ce aruncA sdgeata;cici precum accla trimilAnd sageata spre o lintii, adica spre un punct, nu atinge bine ceea ce sAgeteaza,care se nume$te qi scop (oKofi6g), ala cei ce nu trimit sageataspre scop, gre;esc in ceea ce se c uv r n e . GreSeald. Sa nu inlelegi pin greqeald curvia, sau nedreptateasau altcevade felul acesta,ceva de sine. ci ceea ce spune e aceasta:nu inainteaz:i spre bine; e rnigcirii sprebine, saudupa fire EirinduialA nesavdrqirea gi prin aceastaea inseamni a fi dur;i spre iralionalul contrar firii )i spre neexistenlanedeplina qi fdra fiinla; de aceeanume$teriul qi ca nefiind nicidecumnimic. Nu toate sunt tuturor. A salvat dumnezcie$tetoate lreptelecoborite ale crealiei; cdci nilntea dupa care iau fiinli minlile dumnezeieqtiqi cu torul nemateriale,e mai presus de suflet; deci ingerul, care s-a miqcat contrar minlii in chipul binelui, a devenit demon; iar sufletul, care intrucit e inlelegitor gi ralional, nu activeazAconform cu raliuneaqi minteasainferioarapentruinlelegere. nu lucreazi cele proprr.i; iar trupurile inferioare slujind raliunii inlelegatoarecontrar firii, nu seintiresc in ale lor. $33 Cum sunt peste tot relele. Dacd e Providenla in toate, raul nu e nicidecum prin fire. Dar - sefac uzii. Dumnezeu se folose5teqi de cele ce sunl sau sunl socotiterele, in mod bun spre indreptareagi folosul nostru li al altora. Sau al altora sau propriu. Catre cei ce zic ci noi trebuie sA fim buni qi fara sd vrem. C are spun cd noi nefolosim de Providen(d.Noleaz| c u m l o v e $ t ep e c e i c e z i c : P e n t r u c e n u n e - a l : i c u t Dumnezeu a;a, ca chiar de voim, sa nu pacatuim (gregim)'l Aceasta nu e nimic altceva declt a zice: Pcntru ce nu ne-a fiicut animale firi minte qi raliune'? Caci a fi dur;i din necesitatela virtute, ar insemnastrnu ne fi facut pe noi stipdni pestecele ale noastre,nici si ne fi pemris sa avem o fire ingelegatoare,adica suflet inlelegatoricici inliturl libertateagi nu vom fi nici chip a[ lui Dumnezcu,nici suflet ralional qi inlelegitori li cu adevdratse va corupefirea, nefiind ceeace trebuies4 fie. Cind spune de sine mi;cdtot'i (crDToKlvnxov), trebuie inleles cii spune liberi qi stapini pe noi ingine; cici e una cu nemiqcindu-ncpe noi ingine ca niqteinsuf1e1ili, a nu ne migca,ca nilte caseqi mun1i,sau a fi mi5cali de
203
DcspreNumirileDumnezeiegti al1ii, ca pietrele qi lemnele; deci vorbind de vimrte ne de ararii nri$catori de sine (Toirg crutoxw4'roug); aceeane e potrivita Providenla, cea prin lege 5i prtn prooroci, gi prin faptelebune' precum aratAgi.Apostolul vorbind Atenienilor. (citi se pwrc in relicl .fuptul cd binele qi raul depind de cnnSriinyr Si libertatea pe,rsotuelir: dutti n-or fi detitt o natur(i impersotnld, pnt'enitu dintrtt csenld inpcrsonuld. n-dt nl(i fi o -deosebire inrre hine ;i rdu; nuntai o deosehire intre un Dunrtte:eupersonrtl ne(reat ti Cre1hr ti ni$teftipluri perxtnale,
204
ta deveni Ei el fntreg spiritual gi nemateriul, t'ici cei ce uu dobdndit trupuri nelrupe{ti Si ttu ujuns intr-tt sintlire mai presus de sintlire circuntscri;i .fiind, se vor ltt-c-enetii
V
$l Nu - (fiinga) nui presus defiintd. Cei de odinioard au numit pe DumnezeuUnul nu ca inceputal numerelor, ci pentru'cae ridicat pestetoate ;i nu are nirnic din cele de dupaEl irnprcunanumarat;dar Sipentrunecompozilia gi simplitatealui; dar aceastanLraratace este lltnla lul bunrnereu; fiinla lui Dumnezcunu poatefi exprilnati in mod propriu; cici estemai presusde fiinF. Fiingei izvordtoare a dumnezeieqtiioD6rgdi,gr. 0eapizvorAtoare Fiinla ouotcpliag. XrKig (ouorcrp26icrv;numelte obdrgiagi cauza a toata fiinta; caci rceastaestedumnezcireamai prcsusde toatafiin1a; iarprocesiune (np6o6ov) numegtelucraredumnezeiasca' care a produstoata fiinla (crcata). De fapt numirea dumnezeisscd a Binelui. Ctm * numeste bun. Vezi cum prezinti binele sau nurnirea lui dumnezeiascice se intindc la loal.ecele ce sunt 5i este deasupracelor ce nu sunq cel Urrrrlestemai presusde cele ce sunt gi El se extinde deasupralor; iar liz4a e mai presus de cele ce vieluie sc;iu hqelepciutretrseextinde mai presus de cele inlelcgatoareqi ralionale sensihilc.incAt e vidit ca
DesprcNumirileDumnezeieEti binele adici Dumnezeu e qi cauza existenlei qi a vie$i gi a inlelepciunii; iar faptul ca Cel ce este e cauza vielii qi a inlelepciunii,inlelege-lca potrivit cu cele ce sunt. Se extinde - Si Ia celc ce nu sunt. Binele se extinde qi la celece nu sunt,ca Cel ce le cheami pe ele la existcnla saudupdspusaTataluiinsuqi,e bun qi cccace nu este,c6nd Dumnezeu este contemplat ca suprafiinla; iar existente (tivto) numeqtepe celece nu sunt materiale.cum am aratat adeseorimai sus: sau,fiindca Dumnezeu nu e circumscris ca loc, pe dreptcuvAntspune ci El e gi rnai presusdc cele ce sunt,ca sa aratenecircumscriercalui. $i - mai presus de cele ce vie(uiesc. Trebuie gtiut cA atunci c6nd vorbeqtedespreingeri qi oameni, pe ingeri ii nume!te inteligibiLi (vontd), iar suflctele noastre inlelegatoare(voepdg), cum am observatde multe ori nrai sus 5i am expustilcurile cuvintelor inteligibil giinlelegator 1To0 vorltoO qi voepo0); dar acum, deoarecevorbeqte intii despre Dumnezeu, in mod potrivit numegte qi pe ingeri, cu noi, inlelegatori, intrucit ii vede qi pe ei intorgi prin inlelegere spre Dumnezeu, ca hranili de inlelegerea inlelepciunii dumnezeiegti,ca gi sufleteleomene$ti;iar pe ccle sensibile le numeqte neralionale. Dar de toate cele insuflelite spune ca se impArtaqescde inlelepciuneadumnezeiascdqi in pomirilc lor naturale.cum arataqi dumnezeiesculVasile in E-uinteron cdsiele au fost facutetoateintru inlclepciune(vo€poug,),cum^s-aspus:7'oatecu inlelepc'iune leti Jiicut (Ps. 103,25). lar InlelepciuneaesteFiul, Cel ce este;deci toate spuneca s-au ficut in Fiul cel ce este. R]
Explicatoare, gt exgo'vtoptx
sunt bune foarte; dar nu toate se impirtiqesc de via1l, sau de raliune, sau de inlelepciunc;de aceeaa qi dat aceste numiri intr-o distinclie deplina. Iar mai intregi {6ltxrotepag; le declarape cele vazuteIa mai multe, ca viala; cici ajungla plante,la anirnale,la celecuv6ntAtoare gi necuvAntitoare.Insainlelepciuneagi raliuneasuntmai paniculare;cdci acestease vAd numai la cele ralionale. $3 $i tnlelepciunea peste viald. Propozilia fiind oarecum mai pulin clarii, socotesccA spusaexprima acest inleles, de care seintreaba cineva: aratapentru ce numele exi,stenlei(toO 6vtog; inse$i e superior numelui vi4ii; qi iaraqi numele vielii e mai presusde al inlelepciunii, intrucit aceastao cere qi ordinea; aceastao spunedupa ce spunechiar el cu puiin inainte ca Si existenlati viala gi inlelepciunea sunt cauza de fiinla facatoare,de viala facatoare qi de inlelepciune datatoare a celor ce se imperta$escde fiinla qi de viali qi de minte, ragiune gi simlire; gi oare nu se vedea aceastaordine chiar in cele existente?Deci trebuie,dupa treptelespusede el ca cele existcntesi fie mai apropiatede Dumnezeu,decit cele vieluitoareqi sensibileqi inlelegatoaregi ralionale,adici decAt cele ce se imparta$escde minte gi de raliune'l Dar nu e a$a.ci dimpotriva; cdci sunt mai aproapede pronia lui Dumnezeudecdtcerul gi stelelegi pdmdntulqi apa qi aerul, cele in ele vieluitoare,chiar de lraiescviala vegetala, ca plantele9i ce-leca ele, gi decit vieguitoarelemai apropiate,cele sirnlitoare,adica neralionale.Caci sunt mai cinstite in viali decAtplantelegi vegetaleleqi animalele neralionale.Iar cele ralionalesunt mai apropiate de Dumnezeu dec6t de cele simlitoare; iar decAt cele rationale,minlile (duhurilc ingereqti),adici puterilemai presusde lume; caci celemai presusde noi, cei ralionali, sunt cu mult mai apropiatede Dumnczeuprin nematerialitateagi inlelegerealor, degi ar trebui, dimpotrivd, ca cele ce sunt si se bucure de mai mari daruri gi sa lie deasupracelorlalte,ca cerul gi stelelegi cele asemenea; aceastae nedumerirea;deci dupA aceea,dumnezeiescul Dionisie rispunde cobor0nd[a rdnd de la minte gi de la raliune gi de la simlire, aratand cinsti-rile primelor ca intAielecinstiri; a5avei afla dupa o paghA. De fapt trebuia ca cele - de darurt mai mart. Numegtedaruri mai mari numirilc dumnezeieqtidespre mai multe, decAtexistenla qi viala; dar cele ce se impana$escde acesteanu se vid numai intre cele dintAi Ei mai mari, ci gi intre cele mai mici, deoarececele dintdi sunt inalte, iar celelalteau insuqirileexistenlei,ale vielii qi prin aceastasunt mai inake (omul e mai inalt decdt cerul material,n trad.)deqinurnirilele aratiimai parliale; de iar cele ce poartiinumin mai Iargi, nu se impArtilqesc insuqirile mai inalte, adicii de inlelepciune, raliune, inlelegere;qi prin aceastacele dintdi sunt mai mici, ca de darurimai mici, decdtcelelalte unelece seinrpdrtiigesc care se impdrtigerc de daruri mai multe qi mai inalte gi mai apropiatede Dumnezeu. $i au o viald superioard celorlalte. De cele superioare se spuneci sunt mai aproapede Dumnezeuqi au viala niai inalta decAtcele inferioare; de pilda minlile dumnezciegtivieluiesc mai presusde noi, ca fiind mai apropiatede Dumnezeu.$i iarigi nouAca ralionali ni se
205
Despre Numirile Dumnezeiegti spune ci vieluim mai deptin decit cele necuvantatoare; qi iaragicele necuvAntatoire,avind simlire, vieguiescmai mult decAt plantele, ca unele ce nu au simlire. ci numai viap de plante.
$4 Cel ce este - tntregii existenle. Existenla atribuita lui Dumnezeue mai presusde toataexistenlala un loc; acesteia ii spunemai presusde frinla, in loc de ceeace exisu prin facere;cdci ceeace este,e fiinla; fiindca numele de liinla e de la a fi; deci Dumnezeu, hind siruat 9i deasupralui a fi (fiindca a.f arataa fr adusla existenlade o cauzaoarecare), esteinleles ca Cel ce estein mod mai presusde fiinla; de aceease zice ca este qi veac al veacurilor adusede El la existenli; caci ceeace nici n-a fost, nici nu va fi, ci numai este,avdndexisten;aca stAnd,qi neschimbindu-senu va fi, nici nu s-a mutat de la a fost la este- aceeaesleveac. Cdci trebuia nu numai ca toate cele ce sunt sd tie in totul gi in intreg, ci gi ceeace n-a fost vreoda6; cici nu s-a adus lui nimic din ceeace n-a fost mai inainte. Aceastas-ar putea numi aqadarpunere(aqezare)gi fire qi ar fi veac;caci veac (oi
206
$i nici n-afost. Nu se spunedespreDumnezeuin sens propriu nici cd a Jost, nici cd este, nici ca vd f; caci Dumnezeu e mai presusde acestea;dar i se zice gi acestea pentru ca esrein tot inlelesul in mod suprafiinfal. Bine a spus cd nici n-o fost. A fi.rt este indicator al timpului. Iar Dumnezeu este mai presusde a ftist, adrc| mai presusde timp. Deci vei zice: qi cum se zice despre Dumnezeu Cuvinil: La inceput era CuvAnnrl(loan 1'l)'! Iati ca se spunei €/a; dar spunem adeseori ca Tatdl e incepunrl gi cauza tuturoq de aceeadeci' zice: La inceput era Cut'Anul, fiindcii Fiul este in Tatal. Dcci bhe a spus: La lnceput era Cuvintuli iu ca va .fi e clar, caci aceasta arataci acum nu este, ci ci va fi vreodata'ceeace, spus despreDumnezeu,e nepotrivitli nccuvijncios Mai bine zis nici nu este. M sunt de subinples gi acestea,carora li se adaugain mod propriu erz qi cele ce sunt impreuna cu el; sau trebuie inteles qi altfel' ca fiind mai presusde toatainlelegerea5i inchipuirea lui a.f . Are qi inlelesul ci toate cele ce sunt (td dvtc) arataca au fost adusc la existenldriar adAugind Si existenla instisi a cektr' ce sant, a indicat duratalor. $) El (este)ca otare. Aceastanu trebuie inleleasi ca spundndu-sedespre cauzatorul tuturor, ci despre cele inteligibile gi inlclegdtoare9i sensibile qi celelalte ce subzistadh El prin crealie.Cdci precumam spusinainte' Dumnezeu esteinainte de a Jt', de fapt este preexistent Deci (npor6v); iar a fi e ca o aratarea cauzeiprcexistentc. Dumnezeu se zice preexistent (tnaittte existenl, trurinle de existenla, n. trad.) gi ca urmare se zice 1i Cel ce este (c6v).ca Cel ce e cauzatuturor; apoi din El estea fi toate. Dect a liinseamni ci au primit subzistenlaprin participarea la preexistenlalui, nu pentru ca s-ar fi impartit Dumnezeuin a fi qi a preexista,ci voinla care le-a adus la existentape toatecele ce sun[,aceastase nun]e$teceea ce subzistamai inainte in Dumnezeu;$i aceastavohla dumnezeiascdhotarind de mai inainte aducereacrealiei la existenla,voinga care este in mod cuvenit inaintea celorlalte qi la care participacele ce sunt ale lui Dumnezeufiind un inceput al existenlei,e inleleasaca Dumnezeu insuli; mai intAi este El gi apoi e gi viala 5i inlelepciunea. Caci intai se impina$esc de e-ristenld minlile neviiautegi cele mai de sus qi astfel9i de viala 5i de inlelepciune;caci precumin cazul nostru a subzistat, ca prima, o substanli din care suntem, ala qi in cazul minlilor netrupeqti, se inlelege ca o substanldinsigi existcnla fiecareia pentru chipul vielii, dupa care ia fiecare fiinla spre viala gi inlelepciune 9i aseminare. Iar gi identitateaam aratat-o$i mai sus.ca puteri asemdnarea ce inal16spre Dumnezeu,prin care ele se ascalnanalui' fiind apropiate tui; qi la ele participa prin cobordre intdi cele de dupa ele, participdndqi ele la existenla.Iar ca inceputuri (obirlii) ale celor ce sunt inlelegem primele fiin1ece iau suhzistenliiin crealie,ce se numcscinccputuri, nu pentru ca din ele sunt cele ce sunt, ca din ni5te srihii (elemenre),ci pentru ca. precum s-a spus.au lost createinainte de cele de dupi ele; de pilda in cele inteligibile inceputul crealiei sunt Tronurile 5i apoi cele ur-
DespreNumirileDumnezeiegti mtrtoare;in cele sensibile,inceputul crealiei estecerul 9i pamnntul; cAci la inceput a fticut Dumnezeu c.erul,{t pcimdntuli fiindcl acesteasunt primele create ale celor iensibile. Apoi gi altfel, ideile 9i modelele care sunt inlelesuri desivAr;ile prin elc qi eteme in Dumnezeu, prl.urn u* spus inainic, se inleleg ca ni;te elemente.gi inceputuri gi iubstanla nemateriald9i netrupeasci.acelor ce pinicioa la idei, ca ordinele netrupeStiadusela existenia. Ca.i viala de sine. inlelepciuneade sine. ordinea de ihe si celelalte,sunt modele dh Dumnezeu.la care panicipi creaturile,ca linii drepteale punctului sau centrului ce se miqcl in cerc. Deci pe drbpt cuvdnt - (mai tncepdtor) decdt toate' Dumneziu gi-a dat Siegi aceastanumire, zicdndl Eu sunt Cel ce sunt (1eg.3,14);de aceeaii 9i dAm in mod cuvenit numele acestiinainte de altele cdte se spun despreEl, ca viala gi inlelepciune qi cele asemenea' Iar s p u n d n d u : s ec a e s t e m a i i n a i n t e q i e s t e m a i p r e s u s ( 7 t p o € i v o t x a i t n e p e i v o t ) , s - a a r a t a tn e i n c e p u tul gi necuprinsul existen!ei lui Dumnezeu, care' o r i n h o t i r A r e a a n t e r i o a r i a c u n o g t i n ! e is a l en e g r a i t e , i r d n d u i t d e m a i i n a i n t e e x i s t e n l at u t u r o r ; c l c i p r i n hotArdrea aceasta cuprinzAtoare' mintea pune baza existenlei; gi apoi te contempla pe ele intrucAtva.existind. DLci deciardndsimplu ctr vor fi' n-a aratatSi cum vor fi; cici rostind int6i sd fle' pe urmi a vorbit de insaqi via1a,de insASiasemanareaqi de cele impreunl cu eie; intdi a aratatca insa5i a fi esteviala' ca e simplu a vielui, firtr sii precizezece fel de viali. Iar celelaltela fel se caracterizeazaintdi prin a fi. Precum-intr-o $i dacd voieEti' (obdrqia) celor vii. raliune oarecare,preexisti insuqirilor, insuqirile de sine (ci atare)ce le fai pe acesteasa subziste,aqainlelege 9i ilbeala corpului in-sine,care, adiugdndu-secorpului, il lor,.ca albeqie;againlelege5i cele spuseaici dupAmdrsura viali ce pieexistdndin Dumnezeu,da viala tuturor celor ce se impafla;esc de El. Participdri ca atare' Participeri numelte cele ale ciror cxistenlcpanicipA,ca insa;i existenlasau viala sau ordinea qi celelalte: sunt participari dumnezeielti ca daruri, pe carele-anumit 9i inceputuriale celor existente' $6 Este din ea si fn ea. Aceasta trebuie inleleasii astfel: prin sine' frnd minte 5i intreagi energie suprabunatatea (lucrare) esteintoarsa spre ea insagi prin lucrare, nu prin Dutere.mai intai fLind necugclare.apoi devenita minte orin lucrare:de aceea5i estenumai minte curata.neavand ldausa cugetarea.dar inlelegein oricc caz prin sine' Caci daca fiinli ei estealta,iar cele ce le cugcti altele,ea.sau fiin1aei va fi neinleleasa.Iar de are ceva' are de la sine, nu de la altul. Iar daci inlelegede la sine qi din sine' ea este mai presus de cele inlelese; agadar fiind minte' inlelegecu adevdratcelece suntca eacareeste;deci dacd inlelegdndu-sepe sine,inlelegecele ce sunt,-eaestecele ce suriu caci sau le va inlelegeca fiind din alti pane sau in sine insali ca fiind ale ei: dar fiind dm altApane nu le poateinlelegc;cAciundear fl intre celesensibile?Iar cele iensibili nu suntexistente,ca unelece sunt schimbacioase qi finite qi pieritoare; deci se inlelege pe sine qi in sine' Iar deoareceDumnezeueste Si Facatoral celor ce sunt'
le va inlelege pe ele chiar in neexistenla lor (cind nu exista); dar El Lste arhetipul acestui intreg; 5i cele ce le inlelege, nu le ia ca chipuri de la altele,El insuqi fiind .oa"tut celor ce sunt; deci nici El nu estein vreun loc' nici cele din El nu sunt in vreun loc; ci le are pe ele ca avindu-se pe Sine insuqi; qi fiind in ele, toate impreuna' sunt in m;d neimptirlit in El; dar se disting in mod neimpa{it in neimpartirea lor; deci cele ce sunt, sunt cugetarealui; iar celece sunt,suntchipuri; dar sa auzrca nu trebuie sl inlelegi aceastaastfel, cA deoarecea cugetat aceasta,s-a faCutaleasta.sau este aceasta:caci acestei inlelegeritrebuiesi-i premeargicevacugetat,ca s-o faca pe Sine' pjaceastao datace a cugetat-olci inlelegAndu-se inlelege cele ce sunt, deci cugetdccle ce sunt, ca Cel ce se-cugltape Sine 5i e unit cu celece suntin El; cici insiSi cugetarealui estefacerea celor ce sunt;deci ceeace este in El, este chipul Ei ideea lor; iar El fiind inreg minte' este intreg cunogtinltr; iar cele din El qi in El sunt minti capabile de contemplarilecuno$tinlei. Ele sunt 9i distinctein El, cum sunt qi in suflet multe ce se cunosc deodati, dar rimdn neconfundate qi lucreazi in afara ca una, cdnd e nevoie; gi sufletul are in sine toate puterile impreuna, prin care prevede mai inainte cele ale trupului gi iotuqi Ie manifestain mod neconfundatla vremea iuueniia activdndputereananrrali in legaturacu trupul, putere prh care il hraneqtepe acestaqi il cre5te.;i il face capabil spre a na;te; intre Puteri este puterea slmlltoare care se aCtiveazaprin vine 9i artere 9i prin came 9i nervi; prin puterea aceastasesiseazAcele sensibile, dar 9i put"r"u d.-u opina, prin carejudeci cele sensibile.Sipe cea a imaginaliei, prin care imagineazAcele sensibile' qi pe cea de iugravire, prin care desemneazi cele sensibile; gi pe ceu memoriald, prin care ele se amintesc, pe cea doritoare, prin caredoregteqi se miqci animalul in spaliu; gi pe ceacare asirniieazd,pe cea a mAniei qi a poftei; aceste puteri le are folosindu-se(sufletul) de trup in partealui ieralionalA; dar dupa moarte va fi lucritoare numai mintea, acesteaincetind. oarecare tn $i celc ce (sunt linute) tnt-un fel existinld. Zice cL dn suprabunatatealui Dumnezeu. care este insASiexistenla lui Dumnezeu, este exlstenla celor ce suntqi duratalor. $i spuneca sunt in mod unitar, sau printr-o oarecarecauzA simpld !i cuprinzitoare a celoi ce sunt, nesupusarelaliei; cici dumnezeireanu are prin nici o raliune sau inleles qi lucru, vreo relalie qi comunicare impusi cu cele ce sunt, ci estecu totul atingerecu li in toate ridicatA deasupralor' ele avAnd dumnezeireanumai prin suslinereagi pomirea lor de care ea,cum ar spunecineva; iar exempleleurmatoare fac crezuti raliunea tuturor din Dumnezeu' ca Ce[ ce e cauza existenlei lor, El existdnd ca altceva decAtele gi subzistind in Sine prin alta rafune decit ele. in merime $i are numdrul. Caci numirul creqte din multe unitali compuse;deci unitatea(monada)caree cauza numerelor.cuprindein chip unitar toatenumerele: cerc' aga - gi centrul sau punctul care cuprinde liniile din confirmi $i tn cent^. Acestea sunt exemple care judecata.Noteazaca ldmureqtecele despreDumnezeu9i din linii, asemandndu-lpe El cu un centru. Llnite tn chip unitar. A spus aici unitar in loc de simplu gi la fel; cici nu sunt altf'el.
207
Despre Numirile Dumnezeieqti
-
;
$
7
Dar qi tn (frea) intreagd s tuturor. Este evident ce in intreg sunt pi4ile; deci zice ca raliunile puterilor gi migcarilor vdzute natural in fiecare dintre cele ce sunt, se contempli in firea privita in general,cum spun filosofii dh afari care vdd cele ce existain ele insele qi in altele, pe care le numim insuflelite qi neinsufleliteqi au adus toate acesteasub o singurd categorie,careia i-au spus fiinla; ei au cuprins in acest cuvAnt insugirile fiecarei ftn1e in parte qi raliunile lor care riman neconfundate; cdci alta este raflunea celor insuflelite qi alta a celor neinsuflelite;la fel 9i a celor sensibile,adica a celor cuvdntitoare gi necuvintitoare; deci dupa raliunea fiinlei adicAa simplci existenlesunt unite: dar a afirmatca sunt in suflet in mod unitar, aratand ca una este puterea de viali ce se dA din suflet trupului intreg, care lucreaz4insi in mod variat in madulare. Cdci este obdrqia - celor ce sunt. DacA cel prin care este ceea ce se face este cauzator,cu adevarat qi in cauzatorultuturor au preexistattoateca intr-o idee 9i un model, precum am spus inainte; au preexistat toate impreunagi in mod unitar,chiar gi celecontrare,precums-a spuscd secontempli in Dumnezeu;dar cum sunt li unite gi contrare, sAinlelegi aqa:ceeace e impodobit are chipul imparlit, ca in lume (in cosmos),in alt loc fiind stelele$i in altul omul; 9i iaraqiin alt loc focul qiin altul apa;cici fiind contrare, de se aduna impreuna, se stricd impreuna; dar in cugetirile lui Dumnezeu erau toate cele ce sunt, impreund qi neconfundat;caci nu sunt corpuri, nici in corp, ci in cugetdri eterne,care sunt modele; de aceea Dumnezeu e qi inceputul tuturor; caci este inceput (ob6rgie) tot ce preexista a ceea ce se face; gi pe lAngri alteleestegi o ordhe a celor ce au fost a$ezatein ordine; iar ordinea este o lucrare a aseminarii intre ele a tuturor celor ce sunt qi o simetriedevenitacauzi a comuniunii (comunicArii)intreolaltaa tuturor celor ce exista;dar qi toata stabilitateagi toatii migcarea celor existenteeste Dumnezeu. Inszrtrebuie inlelese in mod diferit acestea, degi in cele inteligibile gi in cele inlelegatoare, frea care e inceputul migcarii qi stabilitrigiisau liniqtii, este aceeaqi gi o indicii o lucrare; c6ci qi migcarea,care esteo lucrzre vitala spre slujirile dumnezeiegti qi invalaturile celor inferiori, dar gi liniqtea gi stabilitatea care e veqnicA gi neschimbata,arata ca acdveazaminlile proprii gi sunt umplute de cele dumnezeieqti;iar in cele sensibile,frea fiind obdrqia miqcarii gi a stabilitalii sau a linigtii, arati migcareaca producitoare in existenla, iar slabilitatea sau liniqtea,oprirea sauschimbareadin corupereaexistenlei. Dar sespuneci acesteasuntDumnezeu,caree cauzatorul mai presusde flinla. Iar mi$careain Dumnezeuspreccle din El gi prin El e o procesiune proniatoare in bunatate; iar stabilitateainseamna a fi pururea la fel Ei avdnd prin neieqireadin Sine o linigte de necunoscut gi o neclintita netulburare. Dar noteazii cd a numit Puterile inteligibile veqnice,ca participAndla veacfirnd participante, Puterile ingere;ti sltnt creote: dar sunt numite veSnice,cdLi sunt destinateveyticiei, n. trad.). Iar cea care o spune aceasta esteScriptura: Crici celece se vdd sunt trecdtoure;iar cele ce nu se vtid sunt veSnice(ll Cor. 4,18). Iar cele ce sunt in altele,sunt de exemplu stinlenia,nemurirea,buna vieguire; iar aceasteasunt astfel in t-rinleleinteligibile (ingeri) $
208
inFlegatoarc; dar se zic ci sunt cugetate in cele inteligibi.leqi in noi, ca dumnezei qi domni gi putemici prin tirie sau prin participare; acesteasunt ingerii gi oamenii. Toatd definilia qi celelalte. Toate cltc sunt, prin faptul cii existazice cd se contemplaexist6ndin altelegi nu in ele insele; d;r fiinlele (caci pe acesrcale-a numit cele ce sunt),sunt cele ce sunt in ele, pe care le caracterizeazi nemurirea,inlelepciunea,ordinea, armonia gi cele impreuna cu ele, desprecare se spun ci existdin altele, precurn gi cele vizute prin simlire in corpuri, ca culoarea, figura, mdrimeaqi cele asemenca,carec cu neputinlasa fie in afara corpurilor. Piirintele le-a distins pe acestea prin cugetare.Iar acesteazicem ci se percepprin cugetare, ca inlelesul, ragiunea,simlirea gi cele asemenea pentruca le cunoagtemnumai prin cugetaregi reflexiune; deci se zice ca celc rntcligibile se cunoscprh cugetare, cici nu cad nicidecum sub simluri.
$8 (F ii n(ele) i nte li gibile Ei tnle legdtoare. Noteaz Aca se numesc inteligibile (votlto() in raport cu noi, iar inlelegatoare(vo€pdi) in raport cu Dumnezeu. $i existenla. $i existenla de chip dumnezeiesc. $i toate celelalte. El estecauza existenlei tuturor ti e inainte de-a fi (toatc), ca Cel ce e ideea qi modelul existenlei,cum se vedede aici; caci existenlainsiiqinu e Dumnezeu(Duntne:euca Persouttde posesorulJiinlei, e mui neinleles ca ee, spune Slhntul Mu.tim in Capctele gnostice,n. trad.);pentru ca esteDumnezeu,dar pentru Dumnezeu, este li se nume$te gi existenla; de aceea existenlaestein Dumnezeu,ca idee,nu Dumnezeueste in existenlii;caci El era inainte de a fi; totu$i pentru ca estecauzatol'ultuturor,e indicat gi ca producator$i este in afara tuturor; dar tlind cauzator al tuturor, se numc$te gi din insuqiriletuturor, ca Cel ce le-a prodLtspe toate. $i existensaestes lui. Existenlalui, ca fiind din El; giin El sepiistreaziide catreEl; dar nu esteEl al existenlei, nici nu esteconlinut in existenla;caci estemai presusde existenlaCel supraliinlial. $i nu El este tn existenld. E de inleles in amAndoud felurile gi faptul ca e L(Lt:d. adica existenlail are pe El drept cauzagi nu El areexistenlaca o cauzdanterioard. Potrivit cu toald cugetarea celor ce suzl. Vederea celor ce sunt,pe c.re aici a nunrit-trcugetare{enivotov;. {iind multa $i variati prin toata lucrarea minlii, afla inlelesul cauzei sau al Creatorului existnnd de rhai inaintel deci, spunAndcd se inmullette, arati ca se contempltraceeaqicauzi in cele multe. $i cd este qi cd va l. Cele ce le-a negat, acum vorbind dc Dumnezeu gi explicAndu-sepe sine in mod necesar,igi impune sa le inleleagi potrivit inlelesuluide catz4 decis-ufiicut, sef(ce li se vafice, le aplica in mod propriu creaturilor; ceea ce s-a facut odata e cerul, cdroranu sepoateaplica ingerii, soarclegi celeasemenea, sefute Sise vafuce. lar ceeace s-aspusde David: CeLce fute pe ingerii sdi duhuri (Ps. 103,5),trebuieinleles fie i. cum s-aspus:Tutrilpinu ucum lucrea:d cd sepastreaz (loan 5,171,fie dupa obiceiul Scripturii, care schimba inlelesuladeseoriternporal,gi se folosegtede viitor in loc de trecut. sau invers; dcci pentru acesteatrebuieinleles in mod propriu: s-uu J(icltl. Iar cele ce se fac se zice
DespreNumirileDumnezeieqtr despre cele ce sunt in curs de facerc qi de corupere gi se succed,ca noaptea"ziua, vara, primivara qi cele asenrenea',iarse vorJhce,sespunenumai desprecelece nu s-au facut, ci se alleapta, ca: prefacercauniversului gi cele legatede acesta;dreptcauzatoral tuturoracestorae liudat Dumnezeu; caci n-a spus:,4r'esteail caratteri:eu:ti pe EI, ci ct pentru acesteae liiudat; iar eru (
aratat mai sus, cum se definesc, fiindcA zice cl ideea sau nrodelul estegdndul etem dcsivArgitin sine al lui Dumnezeu.Aici mareleDionisie lamureqteScriptura,numind ideile predeterminiri,tilcuind pe dumnezeicsculPavel care zice catre Romani: Pe utre i-a rdnduit de moi inointe,pe aceiu i-u gi chennt (Rom. 8,-30);1i in alt loc: Ne-a rdnduit pe ruti mui inaittte intru yoiu sa (Ef. 1,5); caci inlelegecele r.naiinainterinduite prin voie modelele qi ideile. Dar prezintagi pe t'ericitulClenrent(episcopul Romei), spunAndci sunt in existenlemodclelecele mai inccpiitoare,care sunt sprc ceva. Astfel spusava fi mai clari; este o glndire care aseamAnatoate cu o linie; gi partea cea mai de sus a liniei este o vederc in cele inteligibile;iiu ceadejos,in celesensibilc;gi parteaprimi qi nrai de sus,care sunt celemai incepatoaredin acestea, sunt in mod specialccle inteligibile; iar cea de dupa ea sauparteamai coboriitasuntcelelalte,caresuntdupi cele inteligibile; caci aceastdgindire voiegtesa arateca nu sunt toate de aceeagivaloare,ci unele sunt dupii altele, cum fbrmeleinferioareau pe celemai gcneralcin crea$e ca inceputuri,pe careIe numegteinceputurigeneralemai incepiitoare;El prezinti pe sfAntul Clement zicind cA sunt Ei in f'apturi modele rnai generale,adicii idei indreptatesprevreuneledin chipurilemai coborite ca ipostasuri nrai inalte, cele mai de jos avandsa tinda spre aceleaca focul spreeter; dnr nu pe acesteale numegtepropriu-zis idci nrareleDionisie. ci inlelesuriledin Durnnezeu;chiar daca se vorbelte de modele in crealie, acesteanu sunt socotitevrednicede inchinat,cum zice Moise: dar unde a spusacesteasfintul Clement,nu a arAtat(Dionisie). Iar modele zicem cd sunt. PlatonaprivatgreDumnezeu in mod nedernnginevrednicde idei qi modele.Parinteleacesta s-a folosit de cuvint gi a explicat noliuneain mod binecredincios. A socotit voirile dumnezeiegtidetmitorii gi facatoare;pe de o pafie, pentru cA numai prin voinla lui dl existenla gi face toate (se vede aici caracterul persorutl ol lui Duntnezeu si uduc'erea luntii la e.ristenld prin crealie,n. trad.);pe de alta,pentrucd cele ce sunt se fac in chipuri dit'erite. NoteazA deci ci nunreqtemodele raliunile de fiinlA faciitoareale existenlelor,preexistente in Dumnezeu.sau predeterminiuile. $9 Nu sunt numii propii. Fericitul Clement a urmat mai mult opiniei cuiva care spune ci in facereaexistenlelor sensibile sunt nigte cauze incepitoare, ca ale lucririlor inteligibile sau ale ingerilor netrupcati sau aducAtoarela flinli, care au drept cauzeincepdtoareideile sau gindurile lui Dunrnezeu;in jurul acestoridei, care sunt modele,cele inteligibile sunt lucriiri incepatoare(!ii facatoere de fericire gi conducitoeue); iar pentru cele sensibile, cauza incepitoare Si ficAtoare de fericire qi creatoare este chipul, care se referi la materie prin inchipuire; cici zice cii raliuneafirii ce se creeazi, dupi care au luat lbmra cele sensibile,e incepatoarepentru un astfel de chip. Se pare cA aceastaa spus-o fericitul Clement; iar acesteanu sunt in mod propriu niodele sau idei incepatoaresau cauze incepatoare.CAci nu din ele sunt acestea,ci din gindurile lui Dumnezeu,care singur meriti inchinare. De la procesiunea qi bundtatea. Prin procesiune nu
209
DespreNumirileDumnezeieEti cu neDutinlao solulie, am declaratinainte stabilitatea facere. iar'nrilcare, schimbarea sau prelacerea Deci Dumnezeu este facet"a tuturor; cAci pururea le aduce pe acesteala existenla;deci Dumnezeu sta. Dar iarali se misca. Dentruca tuturor le prefaceforma 9i le schimbA rp.L ".uu mai bun: caci prin El devcnim mai buni; de aceeagi despreEl a spuscu pugininainte dumnezeiercul Dionisie, ci esteinciputul si sfdrqitul existenlelor' Ctci Celce nici nu srd, nici nu se miStti, face sd rtinfind in EI ceea ce iese din El gi, ieEind h l(,(rte, transmlte tuturor fiinlelor intregimea (integritatea) proprie; qi, conform celor spuseeste neschimbat 9i nepreflcut: /a r Tu acelusi eqrr (Pi. 101,28).Deci Dumnezeu qi iese qi rlmAne in Sine. Nici tn vreuna din existenle. A spus ci nr,r e in vreuna; penj|:ucl e in toate; 9i e in toate nesupusrela[iei; caci spune cA fiinlele mai presus de lume existti veSnic' o.ntru .a au fost facuteinaintc de lirea timpului (dar gi ingereSti(u rt,s! (reute. cunr se vedede aici' Lcele 1iin1e n. t.ui.); .a.iiitnpul se numarade la facereacerului 9i a DAmantului. ' Sau din cele ce subzistd temporal. S-a spus9i mai sus sl0 cA vegnicse nume$tein sens propriu nu veacul insugi, ci implrtdgirea de veac. $i i se potriveSte cevu lr-ebvre Ca CeI care. Mai sus' in capitolul dinainte' am spus inlelei ca dupa fiinla' Dar noteazi ca sunt unele din se care definind deplin cauza finali, ca ea estecea Penlru existenle (Si e,tistenlelesunt LreLte, n. lrad') velnlce' face ceva. ca de pildr ingeri'i (deci nici ingerii 1u suntprin fi^in1'd, Marginea tuturor' P/rn marginea tuturor se inlelege veSniii, ci se imp(irt(i;es( nunai de veSnicieSfAntul iar Dumnezeu e margineu luIut'ori cdcl nemArglnirea Mitim.fuce deosehire intre eternikreu lui Du.nme:eu -nu trece de providenla qi stApdnirealui; qi este nimic rcle ce sun! (re.rle in veoc Si penlru veci' inlr-o si "suprurentporulitute' pr('dus ul gindirii lui Dumne:eu' nemArginirca,deoarece'dupa dumnezeiascaScripturd: i4etefc'iunea lui nu are numtir (Priteperea lui nu ure n. trad.); Ei .4.""u ce e veqnic, nu e qi fard inceput;-in de cuv6nhoturl (Ps.146.5) Si Imptirdlitt lui nu vu aveu margtne capitolul urmator,cbiar lainceput se foloseEte ( s f u r ; i t ) ( L u c . 1 , 3 3 ) ' c a F r i n dn e c u p r i n sS i n e m a r g r n r t ; tul veac Ai pentru Dumnezeu qi ca cici icesteale are Dumnezeuin mod supraeminent Si mdsuile celor ce sunr. Masurile celor existente Cel ce e mai presus de toate 9i e marginea a .toata suni veacurilecelor inteligibile 9i timpul celor sensibile marginea;in El i9i au toate sfirqitul qi estemirginirea.a si misura ca mesura veacului, deci se numesc 9i cele toata nemarginirea.Chiar daca se nume$te $l malena masurarepotrivit cu veaculce le masoara:caci se declari caci cele nemarginire:ca una ce-5i schimba pururea formele qi 5i ingerii veqnici; a;a e qi cu cele sensibile: mereu se preface in alte chipuri. dar are sfirqitul in mAsuratecu timpul au acclaginume cu timpurile' precum Dumnezeu, deqi fiind nestabild qi nedefiniti e mutata qi miqcareasteleior gi a soarelui qi vielile plmdnte5ti; caci mereu de Dumnezeu in aceastdschimbare de chipuri; 9i cele mAsuratecu timpul se numesc temporale' in mod cuvenit. Dumnezcu e marginea unei astfel de nemirginiri 9i e nemArginitmarginilor existenlelor.ca Cel CaPitolul VI ce a produs ;i nlateria din cele ce nu sunt; cdcl zlcc 5cnpwrai D in El ii prin El Si spre E ! sunr toate (Rom l 1,36) _ $r Cdcitnti'unul, cum s-a spusde multe ori' Marginea mrinca af-rmare' negalie prin nemergrnirii 5i c opusa A numit-o suslinatoare suslindtoare. Cauza rorul gi nemuritorul.Bine le prezintadecic.atyuse; C,itcr care nu numai creeazavlala pe cea (ouvoltKTlv) ca pnn despnnoere ca propriu. in mod nu seopun una alteia din cele ce nu exista, ci o 5i susline ca sAdureze' alirmare' ^ si ' lipsa.ci cum s-a spus.prin negirrc5i Din ea - qi sufletele. Dupi viala ingerilor. ageazaca Prezent tn toale. CAci fiind pretutindeni,este in tleurrnare De cea a sufletelornoastre'ca unora ce sunt ll care in Dane5i in toate deodatagi la fcl $i se sPuneca ralional; qi au ;i nemurirea; iar dupa sufletele ralionale, Dumne)eu eite srabil prin faptul ca se contempla ca adauga viala sufletului simlitor 9i hranitor.qi pe cea neschimbindu-sein Sineintru nimic; dar 5i mi;cAtorpnn veeeiali, adicd a animalelor neralionale qi a plantelor' pe faptul cA susline $i pastreazaexistenlele; $i acesteamar "uie le nu."qre gi ultimul ecou' fapt pe care l-am tAlcuit presusde orice inchipuirel de aceeaa qi adausctr nici nu de mulre ori inainte.Iar vielile animalelornecuvantitoare std. ntu nu se mryut. gi ale plantelor nu sunt dumnezeiegti,ci-ale caldurii 9i Si std $i Je mi$cd. Cele spuse par opuse: cA srd {r se iufliirii; nuntai despre acestevieluitoere din urma spune niti nu .semi;cti Cacicum e acelaqi rniqcrigi niti nu .st,1. ci a zis David: Lua'vei duhul lor ;i vu'pieri ;i se vttr luiru ci sta qi se mir;ca sau nici sta, nici nu se miqca'l Mai itttoarce in lrirunn lor. Trintite'vei duhul Tdu ;i se vor. intAinu trebuieinleiesecele dumnezeieqtidin cele sensizidi Si t'ei iinoi fayr pdmLntului (Ps. 103,30-31)'Cici bile, sau de-a lua chipurile din acestea;ca sa nu socotrm
se Dreocupl numai de contemplarea sa' ci se revarsA gi *-art. si face sa subzisrccele ce sunt. ' Pi nare iz Size. Spune ci Dumnezeu se bucura de toate cele ce existd, poirivit cuvlntului din Psalmt' Ve' seli-se-vaDomnul di lucrtirile sale (Ps. 103'32) 9i din Pilde: Eu erdm cea care se bucurtt (npoo€Xdtpe)' Iar IIIPO€XElse spune aici in loc de a rdnduit de mui inainte (7too60toe) sitt t'rtn(stutde mui inuinte (tlpo€ilryp€)' ' 'Toald duatitatea. FiindcA unij declarau ideile 9i modelele subzistind de sine' ii loveqte aici pe Elini 5i zice: daci ideile nu sunt in Dumnezeu in mod simplu 9i unitar, ca inlelesuri suprasimple ale lui Dumnezeu cel suprasimpluqi supraunit,Dumnezeuva li El insugicomou.sdin modile, ie"u .c c nulmitduulitutei iar cuvintul se butura, corespundecu spusalui David: Veseli'se-va Domnul Si cele urmatoare. Precum gi glasul - uzul. NoteazA cd glasul fiind netrupescAi unui e auzit la fel de cei mulli 9i nu se^pierde penru ei (iei mulli). Aceastaarathunicitute4lui;in mod isemhiror, nici credinla nu se pierde prin impi4ire'
zto
DespreNumirile Dumnezeiegti numai despre suflerul simlitor qi despre viala vegetall inlelege acestecuvinte marele Dionisie. Nu le inlelege acesteadespre viala celor inteligibile 9i despre cea a noasra; c6ai creind Dumnezeu viala aceash in nrod {iinlial spre nemurire pentru cele inteligibile qi pentru sufletelenoastre,nu le mai ia lor insuqireade-avielui; dar fiindcd acelea nu vor fi liinle, ci animale reinnoite din piimint, David vorbe;te aici despre ele' nu despre acestea.lar despreviala celor ce au devenit cu voia lor demoni, adaugaca ea va dura nepieritoare,Dumnezeu Cel ce i-a creatvoind aceasta,chiar dacaei s-audepanat de El: r'aci lui Dunne:eu, care i-a facut de la inceput nemuritori, nu-i pare rdu de darurile sale'' iar ca ultim, numelte cea mai obscuraparticiparela via1a,caree' a$a zicAnd, gi ea imptrrtAqirede putere de vialA' De se retrag din aceasta. Cuv6ntul din psalm despre oameni qi despre invierea cea de pe urma $i oblteasca, spuneceeace a spusinainte mai lalnurit Parintele;dar aici aminteqtespusa,vorbind despretoate cele ce au de vieluit in oarccarefel. aratandca trebuieviizute altfel decit ca viald a lor de la DumnezEv',iar a se retrage, se spunein loc de a se despA4i. precwtintoarse e folosit in loc de participante; gi zicC ca acesteaslAbescin participare (la via;a aceasta), pentru cA nu au de la ele via1a,ci fiecaree dobanditade la burnnezeu: cici cele ce nu se vad vieguind de la ele' ci primesc aceastaprin alipireala Dumnezeu,intr-un fel revin la viala fi, cum zice el, furdSidevinunimule. l1 x!
Ca compuEi. Minunat invale toate dogmele cele drepte; ciici predAndacum modul invierii, ne declara muiitori, ca pe unii ce suntemdin suflet nenruritor9i din trup muritor, iar de viala fiinliala a sufletului spuneca e mai mica decAt a fiinlelor ingeregti; fiindca degi o nume$tede chip ingeresc 1oyyel,oetDfrl' n-o numeste ingereasch,adica nu propriu ingereasca'ci apropiata:!r de noi spuneca suntemin parte sufleteralionale,dar de noi intregi care tiind din suflet 9i din trup. spune ca trupuriJeitoastre se vor face nemuritoare la inviere. El spuneci dogma despreinviere era necrezutade antichitate, inlelegindu-o aceastadespre opinia necugetataa Elinilor, pentru iaptul c:i netnurireaeste contrara firii materiei;iar spunind antichitate,spuneneinlelegere;caci faptul invierii este tnai presusde firc. odata cc viala se prizinta supusa trebuintei de nlAncare, durerilor 5i bolilor; dar pentruDumnezeuttitl"ticnu e contrarfirii' nici mai presusde frrc, deoareceEl estecauzaa toataviala. voie$teca $i trupuri unite. Cuvintul lui Dumnezeu de nemurire,dupi qi trupurilc noastresa seimpana$easctr cum spune Apostolrtl. Crici trehuie ca ocesl lrup murttor sd se int\Tacein nemrtrire(l Cor. 15,53). Mai presusdefire. O spuneaceastapentruca nulnai lui Dumnezeuii estepropriu sAlie viu dupd lue (9i si dea viala). Tratatele - lui Simon, contrare. Zice ci Tratatele lui Simon suntcontraredogntci noastrecarespuneca trupul nostru va fi inviat 5i fdcut nemuritor,intrucit acestlucru e contrar.firii (se t'ede((i er( o rradilie cri SimottMugul a ldsut scrieri, tn care suslineu pQnteisnlul' stttt t'tt nu e un Dutttne:euntaipresusde lunte' (ilre sd invie truPurile: prin at'easta autorul se pre:inta iurasi ta ucenic al
Sfdntul Pavel gi contemporan cu Simon Mag.ul. n. trad.). Iir cei ce au vorbit impotriva lui Simon qi il combat in acesteaesteIrineu, Qrigen, Ipolit qi Epifanie. Dar marele Dionisie dizolvl dumnezeieqlespusa lui Simon ca invierca trupurilor e contrara firii; caci lui Dumnezeu nefiindu-i nintic opus, cum i-ar fi ceva contrar firii? Iar a socoti cineva ca din acesteavazute 9i sensibilePoate scoatc dovezi inrpotriva cauzei necuprinse9i tuturor nevazute,adica impotriva lui Dumnezeu,e un lucru cu adevaratcontrar firii: cAci cum va ristuma cele gdndite gi inteligibile ceea ce e mai presus de toata simgirea9i inlelegerea'l vAdifi simlirii. Zice ca nu trebuie, pentru cele sesizate prin simlire, sa nu credem raliunilor despreDumnezeu, care este cauza nevazuta a tuturor. Aceasta inseamne propriu-zis a spune ceva contrar firii: a nega ccle mai presusde simlire pentruceeace e cunoscutpnn simluri.
$3 Sau ralionald sau simlitoore sau nutritoare. Noteazdcum imparte pe cele cu viala panicipata;cAci numelte sufletul nostru un fel de inceput al vielii; de aceea e gi simlitor; caci sufletele sunt inceputuri ale vielii trupurilor care incep si se migte prin ele; iar Puterile inteligibile gi sufletele noastre sunl fiinle ale vielii; caci au fiinla care e via1i, ca pe o substanla oarecare qi ca suport gi ca forma insali. care exista concret;de aceeasufletele;i vivificd trupurile' cum am spus; deci Dumnezeu esteinceputul tuturor ca Cel ce e cauza gi implinirea vielii noastre,ca Cel ce le susline qi le impane, ca Cel ce a rinduit deosebirile intregii "ie1i, aie celor inteligibile, ralionale, sensibile, creicitoare; deci, fiindci a spus mai sus ci 9i soarele da vialri qi hrane$tetoate,si nu inlelegi cl de la sine iue el aceasta,ci din obirqia $i cauzatututor' Capitolul
VII
$l Mai presus de toatd tn[ekpciunea. Sunt unii dintre filosofii striini de realilate care ne spun ca daca voti sa declaralipe Dumnezeumai presusde toati inlelepciunea qi inlelegerea, il faceli neinlelept qi neinlelegator' Lor irebuie si li se spuni: Dumnezeulnostruestemai presus de toarcceleinlelescqi existente;deci fie cl e cugetatde noi inlelepciune,tie inlelegere,fre via1i, fie ipostas'fie existenli concreti, fie ftn1a. este mai presusde toate acestea,nu ca neparta! de acestea(fiindca acestae un lucru lipsit de inleles,cici cauzatorultuturor cum n-ar fi ci pentru ca toate,provenind din El, panagde acestea?), sunt partagela intregimealui; caci totul la care se particioi e mai vechi decdtcele din el; de aceease numelte gi i:;istent;i leat in sensprincipal, 9i timp' ca Cel c9 I iacut gi veacurile qi timpurile; aqatrebuie spus deci qi despreinlelepciunegi via1a,pentru ca este gi Crcatorul lor; ceci daci am spuneca acesteasuntaltfel, Dumnezeu s-ar afla inlelcptul $i inlelegatorulde pe urma, ceeace esteo indrrlzneal6a lor, nu a noasra. Sa nu fie! Soarele - ti 4l tnvdldtoruJui. Noteaza ca numegte
211
Despre Numirile Dumnezeiegti soare al seu qi al Sf. Ierotei pe apostolul Pavel lvlai noteazi cum a inlcles Pii'rintelespusaApostoiulul Uacl Gura de Aur gi ceilal! Parinli au inleles-oaceastadespre cruce. Ci este un obicei a! teologilor. Spusa cA e un obicei al teologilor sa declare lipsurile, contrare lui Dumnezeu,sa o inlelegemastfcl: voind aceiasa prezmte pe , entru ca c a t e c u p u t i n l i l u m i n a d u m n e z e i a s c dp e s t e n e a p r o p i a t a ; i n e v a z u t a q i c u e a n u s e .p o a t e c o m o a r a ^ n i m i c ,n i c i n e m a t e r i a l ,n i c i s e n s i b i l , a u n u m i t - o i n t u n e r i c ' c a : , f i - a p u s i t ' r l u n e r i c t r la c o p e ' r d n r d n t ( P s . 1 7 , 1 3 ) 'c e e ac e A p o s t o l u Ir e d i p r t n : Cel te lttcuie;te in lumina neupropirttd (I. Tim' 6 , 1 6 ) ; c d c i d e c e e ac e n u s e p o a t e a p r o p r ac l n e Y a , e s t e a s e n e n e ac u i n t u n e r i c u l i n s e n s d e d e p a s i r e ; partea (Lt|loo$tercoTQdin 5i iaraqi: Minurur!tis
2lz
caci mintea e simpla $i fara pi4i, iar inlelesurile foarte multe qi impraqtiategi ca niltc chipuri ale minlii; pcntru aceastaceleinlelcgatoare('[d vo€pd)' adicacugetatoare, suntmai mici decit cele inteligibilc (r6v vont6v) sau cugetatc.I:rr unire a rninlii numeqte.cum o spuneln-cele u.ullotou." mai clar' cea prin carc se extinde la cele de dincolo de ea. adici intrain vederealui Dumnezeuprin ie;irctt din toale cele sensibile;i inteligibile.ba incA qi d i n m i , s c a r e ap r o p r i e , c a s i p r i m e a s c a a s t f e l r a z a c unoStin1ei dumnezeie,sti. A'ceistd (inlelepciune) ne, a{ionald' Aici limureqte mai deplin cuni nebunia lui Dumnezeu e marlmea necuprinderii(neinlclcgerii) lui Dumnezeuicaci sPune c a a t i t a t l n p c 6 r s u n t e mi n c l r i 5 i n c e l es c n s i b i l ea' u z i n d 9i supraliinlialitatealui dc dog,nradesprenctnaterialitatca Dumiezeu, ritacim: astfel. ascultind unii invalatura dcsoreTreimea singurainchinatd 5i auzind unii despre intrtircr ipostadca;eimpa4ita $i nedcspi4ila. indata se indoicsc,ludnd seamala corpuri careau ne\ cle de spallu si de distante.zic6ntl:cunt sunl trci ipostasuridc sine Ei iunt nedespa4itc')Ei nu StiucA e o prostic si speculcze despre Dumnlzeu, despre ccle dumnezeieqtiqi despre altgmulte lucriri, pe tcmeiul celor sensibile;catrcei zice t"ttnt sptts te!e pdntinte;ti Si nu credeli' Domnul:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::Datti cum t'e1icreclede tui tuti spunecelecere;ti7 (loan3'12)' (sufletest.') Si dumnezeiescul Pavcl zice cA'.Omul.firesc )u prineye celeule Duhului. Cdt i pentru el sunt.nebunie. (l bor Z,t+). Deci ceeace e pentru oameni nebunia.lui burl'rn"r"u .suntcele duhovniceqticarc irebuie urmdrite; caci a numit inlelepciuneanebunieprin laptul ca nici o inlelepciunenu o poateinlelcgcleae 1i ncralionala5i ! arA minte, neexistindo raliune sauo minte caresa o explice sau sa o cuprindA.
$2 Din ea - (puterilc) inteligibile. Noleaza ca 9i in alte ll e drept locuri Puterilcsunt inteligihile5i'inlclcgiitoarel ci aceleasunt gi inreligibilc gi inlelegatoare;acesteasunt ordinelede sui: ele sunt inteligibileintrucit suntinlelese intruclt sunt qi altele de celeinferioare;iar inlelegaroare, m a i i n a h e g i t i n d s a i n l e l c a g ap c D u n r n e z c uC e l n r a i oresus de toatc. p" cit lc c cu putinla. Hr:inite de sus' irrancsccu inlclegcrcape cei ce inlcleg Ia un grad inferior' Sufletele noastrc stlnt numai inlclegitoarc: cacl inteleeAndsprc cullo:lltcrc pe cit pot pc cclc superioare' nu au"dupailc p.'cincva inlelt'gator.ca sd lie qi intelgy-; cii sufletul de dupa noi \crl tnimtli(. n tra(l )' e lara raliune qi fari mrrtc; dar inlclegerile mLnlilor dumneieicqti tale ingerilor)' nu cohoaraprin cugetin ca ale nou.tr" lu cele-[a care (urcd) rnintea noastra'din cele impa4ite, adica din cuvinte sensibile!i dcsfa$uratesau de'la lhipuri Ei mullime' ccea ce inseamnaca (mintea noastla);duni din cele materialeinlelesurinemateriale' privindu-le (contempllndu-le)pe toatein cel simplu' Inteligibile lvolitcril inlelege-le in raport cu noi; iar (voepai) in raportcu Dunrnczcu' inteles.atoare ' Siu din impailiri. Noi suntctnin irnpa4iri' adicA-in s i m l u r i ;c i i c i o i t . . u r . a u z u l 5 i a l t c e v av e d e r e a$ i l a f e l celclaltel gi prirmm cunogtinla cclor ce sunt-dtn cele sensibileinipA4ireprin sinrluri sau din noliuni impa4ite
Despre Numirile Dumnezeiegti ci are in calitate de cauzi qi relele in sine in mod anticipat sau sd conchidAdin aceastaci e cauzatorullor; caci nu despreacesteaeste cuvantul Pirintelui; caci el a aratat mai inainte ci raul nu e nici existent'nici in celece sunt; ci cuv6ntul lui estedesprecelc ce suntin flinld, caingerii qi celelalte creaturi, precum a spus ;i inainte, a caror cuno$tinla nu o are din faptul ca le invale cum sunt; aceastaa aratat-o zictnd:Ntt ullind cele ce suntde kt cele ce sant, gi: nu privind in mod specialpe fiecare,ci ca Facatoral lor, are mai inainte cuno{tinla lucrurilor sale, g t i i n dc u m l e v a a d u c el a e x i s t c n l :qi i p e n t r uc c l i n t e :9 i c a abatereade la acesteaqi lipsa sau neimplinirea lor qi neputinlaproprie le va aducerdul, pe care-l face lipsa a ceeace e conform firii sau contrarul firii; in acest scop a dat pilda luminii; caci prin tipsa acesteiase face prezent intunericul, care are drept cauzA absenla firii luminii, precirm gi deprinderile lipsurilor careil intdresc pe acesta gi care sunt, cum ar zice cineva' cauzelemai accentuate ile tui. Parintelevorbelte deci aici desprecele facutede Dumnezcuspreaducerealucrurilor la existen!a$i despre firea fiecaruia din acestea,ba spune ca au 5i preexistatin Dumnezeu prin preqtiinla lui 9i prin faptul ca le-a hotardt de mai inainte. Are de mai tnainte - fiinla. Cunoaqtereaare de mai inainte gi a conceput de mai inainte fiinla. Precum qi lumina. E o comparalie potrivitA; caci precum dacacineva ar presupunelumina aceastavazuta ce are minte qi raliune, apoi am intreba-o pe ea de cunoalteintunericul,ea ar spuneca il cunoaqtedinainte de-a se fi ficut intunericul, dar il cunoaqtenu din experienli (caci cum ar cunoa$telumina intunericul?Fiindci de e lumini, nu va fi intuneric), ci il cunoalteintrucdte lumini, de aceeaqi Stiecl de-;i va retragepropria lumini' nimeni nu va vedea - aqa qi Dumnezeu are in Sine, in calitate de cauza, cunoqtin!a tuturor' necAqtigdnd-o aceasta prin experienla, pretinzindu-se astfel ci la aceastAcunoqtinlaDumnezeu ajunge mai tArziu sau cA inainte nu cuno$tea.Dar noteaza ca intunericul este cauzat, aparAnd din lipsa luminii, ceea ce este contrar Manicheilor. Despre tntuneric. intunericul nu se cunoaSte din altcevaci din lumini. piln in chip desih.vrrcr.in chip desfiqurat 16te[o6rr6q) $i nu din cele ca suzl. ObservacumziceciDumnezeu cunotqte cele ce sunt nu din cunoaqtereatuturor, ci din a sa' gi in cerc irrkl,q:;, adici sufletul omenescnu inlelege precum lumina cunoaqteale intunericului deqi nu are nimic printr-o intdlnire totala a minlii cuno$tinla durffieze,iasca, din intuneric in sine ?nsi5i. Acestea s-au spusin multe feluri ci p.lmina adevaratainlelegere a lucrurilor trec6nd de la c u m D u m n e z e u c u n o s c d n d u - s es a u o parte la alta, prin care,deqie lipsit de vedereaingereascA i n c a o i t o l u l V : pe Sine,inlelegesaucunoa$tecelece sunt inlelegAndu-se cea cauza despre inlelegerea aduna a lui Dumnezeu, ca din modele. unicd a celor privite in mod variat qi se invrednicegte Deci nu (are) Dumnezeu. In Dumnezeunu e nimic astfelde inlelesurileingerilor. indoit, fiind cu totul simplu qi mai presus de tot ce e (Nu) dobindeqte ceea ce doregte. Mintea demonici simplu. egalitateacu Dumnezeu,dar nu doregtedin iragionalitate tari - Ei tngerii. Circi ingerii Stiu cele de pe pim6nt Itie cum ii este cu Putinla sa dobAndeasci aceasta' nu intAlnindu-seprin simguricu cele sensibile,ca noi, ci nepatimindprin fire neqtiinla,ci alegandcu voia ceeace prin puterea inlelegerii prin care se inleleg pe ei, cum se e iontra. firii. Dar e dc notat ca demonii. intrucat au vedea din Scripturi, de pilde de laTobie, unde poate dar facinduBun; de la Cel aceasta minte. au dobAndit-o arati cA dumnezeiesculRafael a spus fiului lui Tobie sA seneralionalili nevrind sarim6ni ceeace erau'au suferit unga cu fierea peqtelui prins albeala ochilor tatilui siu o cidere din inlelepciune. iviia (in ei) din gainalulunor pasari;cdcin-ar puteasocoti Prin depdqire. Cele spuse despre Dumnezeu ca cineva ci ingerul a invalat medicinacu osteneali;dar qi ca gi cele contrare,se inleleg prin de_piqire. privaliuni, " ingerul din Judecdtori, scolandpentruGhedeon foc din Nimeni sd (qtiinilu-le) dinwuntru'. toate celelalte $i piitra, nu a gtiut prin simguri, ca noi, despre foc cA e nu fie dus de acesteala cugetiri absurde'incat sa spunii
prin aceleaca pi4i; $i din invdlaturi impa4ite sau din cele inlelese, sau uneori qi prin raliuni desfilurate se face clar 5i explicatconlinutul lor. Iar tirile inteligibile aritind in ihip inleles toate in acestea, se lurnineaza printr-o inlelegereunitari qi cunoqtinlasimpla a adevarului. E tntipdritd. Spune ci ingerii au puterea 5i lucrarea venita dh inlclepciuneamai presusde hre a lui Dumnezeu; cacr dumnezeieqti-iingeri au, prin participare' Puterealuprin cire seir4elegpe ei inqigi 9i celece criirii inlelegatoa.re, sunt; Ei ingelegind inlelesurile in mod v6zittor, au spus ca sunt inplesun ale lui Dumnezeu. Doci au accastalucrare ingelegatoareadaugatalor de la Dulnnezeu, Cauzatorul' 9i inleleg cele ce sunt in mod superior sufletelor' dac-as_'ltletelJinleleg existenleledin existenleleinsele 9i se intilnesccu chipurile pe care le cugeti in mod desfiqurat 9i se miqcain cerc in jurul tuturor. Dirnpotriva' ingerii inlcleg in mod unitar mul$mea existenlelor (a celor cc sunt) din chipul dumnc:reiescsadit in ei qi nu se imparlesc in (conformitate cu) impriiqtierea variati a existenlelor sau in cele sensibile,ca sufleteleralionale;dar sufletelese invrednicesc intrucdtva de modul inlelegerii ingeregti' imitdnd pe ingeri, cdnd. adunAndinlelesul celor multe intr-unul. au totodata toate distincte intre ele in mod neconfundat;au qi sufletele,capacitateaajutatAdin afari' de-a inlelege,asemeneaingerilor; dar aceqtiainleleg din ei inqiqi 9i in ei in5iqi, ca unii ce sunt asemenealui Dumnezeu (;i ingerii qi sufleteleau de la Duntne:eu cttptttirotea de u inlelege e.ristenlele, dar tngerii le tnjeleg rlin ei lnSi;i, pe cind suJleteleieqind prin simluri Ii ele. n. trad.).Acesteadespreceleinteligibile.Iar despre Dumnezeu,cum inlelege El, ai (lamuriri) qi aici qi mai sus, in al cincilea capitol, spre sfArqit; iar cele spuse despre suflete, ca asemeneaingerilor aduni intr-un inleles cele multe, se vor implini cel mai mult qi desAvdrqitla inviere. cdnd ajunse iard5i in trupurile proprii, vor primi cunoqtinladesev6,r;itia existenlelor.Iar aceastao va avea,in mod desdvirqit. dupAcum am spus, invierea dreplilor. $i a;u, vom fi purureo LLtDomnul (l Tes. 4,17). Acum vedemca fn oglindd Si ghiciturd. iar a t u n c i . f u 1 dc d t r e f u l d ( l C o r . 1 3 , 1 2 ) ' v o m p r i m i cunostintacelor ce sunt.' in ciip d"sftaEurotgi - in cerc. S-a spus ce se inlelege
213
DespreNumirile Dumnezeiegtr arzator,ci din ceea ce i s-a aritat de sus; agaqi celelalte; iar daci ar intreba cineva: qi cum vor simli diavolul qi ingerii lui focul veqnic,i se va spunela locul potrivit. Dar gila Duniel, in capitolul despre Baltazar, ingerul care scrie qtie litere, fira sa fi invalat. Deci noteazace nu pnn simlir-ele vine ingerilor cunogthla celor sensibile,nici nu se folosesc ei de organele simlurilor' ci de puterea qi lrea minlii.
$3 Pe l6ngd acestea trebuic cercetat. DiscutA cum cunoagtempe Dumnezeu; 9i spunecu dreptatecA firea lui Dumnezeu,ca ceeace este,n-a fost cunoscuti vreodata de careva dintre creaturi, nici prin cunoagtere,nici prin vedere; caci prin acesteane apropiem de cele necorporale; dar Dumnezeu se cunoaqtedin rinduiala creaturilor; caci dacii.dupA Apostol. frumuseleacreaturilorvestelte pe Creatorul adica pe Fdcatorul, din crealie' pe drept cuvAnt ordinea existenleloroferl cunoaqtereaCelui ce le-a rdnduit; caci cele ce sunt, adici chipurile lor' qi flpturile tuturor in parte, ca cetele ingeregti qi toate cele sensibile,suntchipuri gi aseminariale raliunilor (ideilor) dumnezeielti;sau modelelelor sunt inlelesurieteme ale lui Dumnezeu, pentru care qi dupa care au fost toate in El, nehind altceva decdt El; 9i au fost aduse de El la exisrcnla;caci zice Siin Apocalipsti preadumnezeiescul Ioan, ca unul din ingerii cei mai vechi i-a spuslui ca toate erau qi s-au ficut, numind prin aceasta ideile (ratiunile)' fiindca erau, dar qi chipurile 5i asemdnirile raliunilor sau ale modelelor, care, toate, s-au facut. Ciici cele inlelegatoaresunt chipuri ale celor inteligibile, precum cele inferioare ale celor superioare' Deci Dumnezeu se cunoaqte prin inliiturarea tuturor in sensul depaqirii lor (Dumieziu e scosdin celece sunt,neliind nimic din cele crearede EI. t i Jiind deu.suprututuror in mod negrdit. n'
acolo, acum spunec{ qi prin celenegateacol.osecunoalte Dumnezeu,dar nu fiinla lui; gi iaraqici nimic nu are El din acesteasprc inlelegerealui; deci in calitatede cauza a tuturor se cunoa$tedin cele din El; dar ca Cel ce nu e nimic din cele din El, ramanenecunoscutdin toate;dar cum se cunoalte gi prin negtiinla,o spune 9i aici qi s-a qi mai sus,in caPitolulII spus D ar nb i n u se inlelege. Caci prin celecreateingelegem, ne atingemde $tijnlalui, gtim caexisti Dumnezeu.Dar cine esteDurnnezeusaucum saucdt de mare' nici nu inlelegem, nici nu-l numim, nici nu cuprindemprin minte sau simlire' Asemeneaacesteiacste qi spusa:Dumnezeuestein toate 9i nu estein nimic din toate. intr-o unire mai presus de minte. Noteazl ci prin cele spusea indicat vedcrea(contemplarea)lui Dumnezeu cea mai presusde minte. Cdci ea este dupd Scripturd. Aceasta se spune qi in inleleptiunea lui Solonnn. unde se zice ci inlelepciunea eite ite;trrn (lucrtitourea) tuturor (lnlel.7'21); Si in Pilde, unde se spune de citre inlelepcitne: Eu eram Ia DAnsul cea care tocnleem(Pild. 8,30); :;i la David: ?ocre le-ai fitt'ut tntru inleleptiune (Ps. 103'25). $4
Dumnezeu Cuvintul, DespreDumnezeuCuvdntul; gi pentru ce se spune CuvAnt qi ce insemneazaaceaste numire; aici se arati o singura cauzA pentru care se nume$teCuvint: pentru ci are in Sine cauzeletuturor celor ce sunt;caci raliunileintregii firi sunt in El, ca Cel ce e cauzaintregii crealiuni; fiindca prin El sunt toate; cici ideile qi modeleledh El nu sunt altele in altul, ci inlelesuri gi ragiunieteme ce fac toate;qi lirea e raliune. sunt avAndo cauzain ea^,o dati ce nu in deEcrtgi de_geaba firile existenlelor.Il numeqtepe El CuvAnt(Raliune) qi ca pe Cel ce se migca in toate in mod neimpiedicatqi strabateprin toate pana la cele din urma. cum se spunein trad.). Eoistola cdtre Elrei. Cdti viu esteCuttntul $i lucrdbr Din ftrea tui. Noteazi ceea ce e potrivit pentru Ei celelalte(Evr. 4, l2). dreptei credinle. aptrrarea ' AcestC uvdnt- esre.DumnezeuCuvintul, fiindinsuqi prin modele $i avdni chipunle. Aici rebuie inlelese gi in mod real adevarul, pe drept cuvAnteste $i cuno$tinta celgmai inainte hotaratede Dumnezeu,ale carorchipuri simpla a celor ce sunt. sunt rezultatele crealiei. Iar cele mai inainte, randuite, Caci dacd Etiin(a unegte. Limurind cunogtinla Aoostolul le-a numit hotardri de mai inainte, spunind in adeviirata,vede in ea pe insuqi Dumnezeu Cuvintul' Epistola cdtre EJeseni: Dupd hotdrArea (sfatul) mai unelte cu adevarat inainted.eveacur,(Ef. 3, I I ). Deci Dumnezeusecunoa$te Hristos Iisus; qi spunecA cunoltinla pe cei ce cunosc;i celecunoscute.$i Eu curutst'oile M-ele in toate fapturi.le,ca megterul in cele meqtequgite.Dar e ji suntcunoscutde.ele; prectrm Md cunoustepe Mine despA4it prin fiintA cu totul de toate; qi de aceea,fiind (loan l0'14-15). Caci prenecunoscutin cele megtegugite,se cunoaStedin aceasta' Tatdl Si Eu cunoscpe Tattil cum cunoltin!a,cunoscind ceeace a voit sAcunoasctr,se necunoattere,precum gi din inlelegerea cunoscdtoarell une$tecu ceea ce cunoa$te,ne mai avAnd o indoialA din gtiinla fapturilor. Reludnd acestea'a adaugat la ele despre aceasta9i ne mai fiind sf?5iatain alte 5i alte pareri celeurmatoare.Deci qi ideile animalelor sunt in Dumsi nistatomica gi devenitiide aceeanegtirnli. fiindcii nu nezeu,ca gi ale tuturor celor dupa fire in general; i-a conuins ca cunoaste,la fel credhciogii unili prin c i c i c e l e d e a i c i s u n t c a n i q t e s i m u l a c r el i a s e m a n a r i credinp cu Hristos cel conoscut,care estc Dumnezeu o a r t i a l ea l e c c l o r d e a c o l o ; f i i n d c a t o a t e c e l e d e a i c i CuvAniul,qi avind credinlain El, au credinlaatotstabill i u n i s i m u l a c r ea l e c c l o r d e a c o l o : p e n t r u c a s u f l e t u l gi neclintiti in cele cunoscute,anumeci au cunoscutpe e q i c h i p q i a s e m a n a r ea i d e i i . - prin cunoqtinl.i. Cum.se cunoa;te Dumnezcu qi au fost cunosculide Dumnezeu;$l a$aau Dumnezeu $i ie5itdin neqriinp,caream spusca dczbina5i rupe9i migcri Dumnezeu prin cele contrare 5i prin afirmari gi negalii'-o spre alte qi alte indoieli, ca necunosc6ndce trebuie si arataprin explicarealor. Caci dacAa spus9i mai sus,.in prin credinla primul capitot,ci nimic nu redafiin1alui Dumnezeu,.nici cunoasci;ei seafla in siguranla,incredinlali ca au cunoscutgi s-au unit prin aceastacu Cel cunoscut. ingelegerea,nici atingerea, nici inchipuirea, nici ophia' Dar cel ce se afla in intunericulnegtiinlei,dupd Apostol' nici clte le-a spus acolo gi aici, pe care le-am 9i explicat
214
DespreNumirileDumnezeieEi cletinat de ratecire, e purtat de orice vdnt al nestatomiciei omene$ti, ca cei rostogolili de valurile mirii (caci qi p.e aceastao spuneApostolul, cf. Ef. 4, I 4) qi ii socotegte cei ce cunoscsrapdnilide nebunie,cum a spus9i Fest ltii EStine' Pavel carebinevesteacunoltin!a dumnezeiasca:. bun, Pavele (Fapt.26,21). Cel cunoscAtorti cu adevarat creqlin, ca unul ce a cunoscut pe Hristos gi prir El a cAqtigatcunoqtinlalui Dumnezeu,adici cunogtinlaunitara a adevarului(cici cunogtinlasimpli 5i necompusae unitarA). a ieqit din lume, nemaifiind in parerea gi ritAcLea lumeasci; ci se cunoaStepe sine treaz qi eliberat de necredinla mult ratacita; de aceea 5i moare in fiecare zi pentru adevdr, nu numai primejduindu-se de fiecare datApina la moarte pentru adevar,ci 5i murind neqtiinlei, dar vieluind cunogtinlei Si manurisindu-se cre$tin. Cauza - impd(irii. A numit canza ^ impe4Lii (6torp6oe
VIII
$l Ca putere.ince senssezicede Dumnezeucee putere. Si domnia. Ca Domnul Puterilor, ucesta este lmplaraul s/alei (Ps. 23,10); si: Domnul Puteriktr e cu noi. uiutorul nostru Dumnezeullui lacob (Ps.45'l 1). Deosebind-o de Puterile. Deosebind-o lctgopi(ouocr;, adicA distingAnd-o gi despa4ind-o. $2 Prin puterea neclintitd, gr. KoTd drivoprv cixl,rtov. A numit-o neclintita (dxl'rtov), adici necoborati din virful ei; cici nu clintindu-seDumnezeudin putere crer-azl,ci fiind nemiqcat gi neincovoiat in taria lui produce existenlele; poate ii spune neclintit (drlettov) ti ca neinchis 11.tqxl,etogevov); 9i adauga 'i nemarginit (onepr6protov); cici nu se inchide, ca neputinciosin ceva; ci se deschidepururea in puterealui, puterealui Dumnezeufic6ndu-le toate. intdregte Ei sldbiciunea. Slabiciune numeqte trupurile acesteanraterialegi paminteqti,pe carele numeqte9i ultimeleecouri,cum am spusde multe ori mai sus,pentru impirtAqirea,in chip obscur qi dupA capacitatealor' de puterealui Dumnezeu.$i despretrupurilenoastrea spus: Toare le pot in Cel ce md tntdre$e pe nrine, adit'd in Hi'i.rros,(Filip. 4,13)l aceastase poate vedea insa gi in celelalteanimale,ca in llnlari qi in mugteqi in celeca ele. intrucit gi acesteanimale atit de slabegi repedepieritoare pot fi tari prin acelelor, fiind imputemicite de Dumnezeu care le-a facut; de aceeaDumnezcu zice qi prin dumnezeiesculproorocIoil desprelicusta 5i gAndacqi omida: Putereamea tea mare,cAciatotputemicialui Dumnezeu ajungepini la acestechipuri minunateli preaadevarate. Dar aceastao vei afla gi in cele neinsuflelite'privind in ierburi gi plante gi metale puterile odrdslitoare 9i folosi-
toare; 9i cele mai multe sunt fragile. iar altele tari qi dure ca diamantul.$i altfel: numesteslAbiciuneimputemicitA in acestea,pe cele mai slabe dintre animale, intrucdt au putereade-a fi cu adevarat;sautrebuie socotitAslibiciune firea neinsuflelita Si cu totul nemigcata,care a primit de la Dumnezeu puterea fiinliali, adica puterea de a Ii in general.
$3 $i de e tngdduit Adici nu era cu putinli de a fi ceva in general, de nu are ca suPort Putereadumnezeiasci. Puterea de a fi o are. Inlelege prin putere nu numai ta,riade-a subzista;ci indica prin ea 9i capacitateade-a fi un anumit fel de putere. Iar raspnndirea puterii numefte ieqilea proniei lui Dumnezeu 9i a bunatalii lui la cele din afari sprecelece sunt,Pentrua aducecele ce sunt la existenli. $i indica prima puterea celor ce sunt; acestea sunt existenlele inteligibile gi netrupegti,ca nemunto,ue; dar inrpreunacu cele inteligibile trebuie socotite9i cele inlelegitoare, numite acum sufleteqti 9i ralionale; clci ralionali este mintea, datorita careia sufletul prin concesie e numit dupi ingeri. Apoi inferioara sufletului e numita puterea simlitoare, a necuvdntatoarelor insufle1ite; apoi cea vitali gi vegetala, a tuturor ierburilor 9i plantelor, prin care infloreqte viala vegetala; dupa toate' e puterea flnliala (de-a fi in generul, n' trad.), adica a celor neinsuflefte, cum sunt metalele.cele pemantesti' care,ddnd subzistenld.face si 5i durezein existenlali dA putereainsugirilor calde sau reci sau ameslecate;pe cea de-a fi de folos sau de un anumit folos' $i puterile doritoare,de-a puteavoi pururea(celeralionale)gi de-a pofti, tot Dumnezeu le daruieqte;fi El le imputemiceqte pe cele unite prin afecliune gi comunicare; 9i seminiele tuturor sau elementele care se milca spre intdlnire prin potriveala dintre ele Ei spre amestecaregi spre bldnda apropiere; astfel le duce pe cele sensibile identice spre nagtere.De la El au putereaacesteiuniri 9i a amestecirii, cele ce se unescprin afecliune,precumam spus;de la El e qi puterea elementelor ce se miqctr spre diferenliere 9i despA4ire, ca astfel distincte si se migte spre naqterile animalelor. planlelor gi celor ca ele; aceasu putere a distinciiei sau a despi4irii o primesc de Ia Dumnezeu spre a exista gi a se naqtespre existenlacele de chipuri deosebite.A aratat deci aseminirile, distinclii.le, unirile gi afecliunile Ei a numit unirile chipuri confundate 9i prin distintlie. Noteazaca qi dorinlainsaqi neamestecate o au puterileingeregtide la Dumnezeu. $4 $i - sd (poatii) fi acestea. Firea celor ce sunt cere existenla nu prin proprie alegere, ci din necesitateaqi folosul existenlei;gi aceastao spunezicAndcl putereade a cere existenlain mod necesare de la fiinla dumnezeiasci qi atotputemici. $5 Bunele direclii, gr. €oet1roo1ivo6. Direclii bune numegteagezarile5i r6nduielilc drepte gi frumoaseale crealiunii, dar qi ale unitalilor gi simplitalilor ingereqti;
215
Despre Numiri.le Dumnezeiegti sao numeqte unitali (6vri6cg) simplitaiile fiinlelor lor, netrupeqti qi nemateriale.Notezzaca spuneqi de stele ca sunt pentru vecr. - neschimbate. Fiinlele ceregti $i rdnduielile neschimbatesa nu le inplegi aSa,pentru cA sunt eteme; cici ele sunt dupe cum s-a scris,dLrluri slujitoare (Evr. I,l4); ci inlelege neschimbareaca pdzirea marginilor impuse lor. Iar inaintare a timpului nume$telungimea acestuia gi miqcarea lui inainte; iar distinclie inseamnl revenireatimpului sauorelor la aceleaqi;de aceeaa numit gi circumttilulie louvel,i(ctg; migcarea timpului sau progreseletemporale,migcArilestelelorgi planetelorcare se efecnreazain intervalele drntre doutrsprezecea$a numite case.Iar restabiliri (onoKc[Tqordoete), revenirile la un punct dupii plecareade la el; de pildl soarelese milca strabAdndintr-un an distanlade la agazisul berbecepdnii (revine) la acelagi,iar luna o face aceastavreme de o lunA gi celelaltecinci in alt timp; caci din acestease miisoara timpurile. $i - puterile focului. Adici ale eterului. Vorbeqte desprecele patru elementegi spuneca pamantul nu su pe nici o temelie;iar Scripturazice ca s-a intemeiat pe ape (Ps. 23,2). (Puterile) Jiingiale. Poate fiinliale se zic gi toate cele neinsufle$teqi nesimlitoaresau se numesc agade la a f;. $i - indumnezeirea, gr. 06
216
sa reaca in non-existenld, lucru care unegteimposibilul cu blasfemia;cum deci seva zice Celui ce esteci nu este? Deci Dumnezeunu poaleaceasta,adicAestede necugetat ca El nu estc saunu se poateadmiteca El nu este;deci a nu putea fl Dumnezeu, nu e cu putinla; caci precum lumina, ca lumina, nu poate fi intuneric, a5aqi acestea sunt cu neputinlii lui Dumnezeu. pentru adevarul de nedispreluit;astfel dcci Duntnezeunu poitlc. prin privaliune, sii nu se gtiepe El sau sa nu fi experiatceva. Ceea ce este nu qtie ce este(rcea de-a nu Sti,sau de a igrutra.El nu gtiesAnu qtieprin privaliune;caci neqtiinla e privaliune,nu cevace subzista,ci e in afarafiinlei; cici e o lipsa a ceeace trebuiesd fie. Deci e lipsit Dumnezeu de nestiinlar;i niciodatAnu qtie sa nu gtie. Dar daci am spuneca Dumnezcu nu cunoafte neqtiinlaprin priva$une, neqtiinla ar line dc fiinla lui; negtiinla lui ar h fLinliali; qi Dumnezeu ar fi intuneric; cAci ncltiinla esteitrtuneric; aqa vei inlelege in nrod halt gi cuvdntul: nu poate sd lninta Dumnczeu; qi: nu poateface Fiul nimic de la Sine,daci nu vede pe Tatil fdc6nd; aceastae asemeneacu a zice: e cu neputinil sa voiascaalteleTatal gi alteleFiul. Caci una este voinla Treimir inchinatedupa dumnezeire;nici nu ignorim ci Fiul lui Dumnezeuqi Dumnezeu,Unul, din prealaudata qi preaneprihanitaTreime, facindu-se om, a luat voinla omeneascanaturali gi fara de pacat. $i a nu fi n u e.rte.Negatiapusacontra ncgatieieste afinnalie.Deci cel ce zicecd a nu fi nu estein Dumnezeu, deduceexistcnlalui. Astfel deci zice cd nu poate sa nu poate!i, la fel, nu Stiesa nu gtie,din carese deduceca El in mod sigur qtie gi poate; dar bine a adaus aici: prirl prit'uliunelcacinu se zic prin depagire,ci prin privaliune cA nu poale Srnu [lte. $7 Este socotit iafiqi dreptate. Prin ce este Dumnezeu dreptate'l Delinilia dreptalii e virlutea care imparte dupd vrednicie sau lucrarea proprie a piirlilor sufletului sau mAsura(nredia)inlre preamult gi preaputin saudeprinderea de-a infaptui a egrilitalii sau deprindereaalegerii folosului comun sau qtiinla celor ce trebuie ;i nu trebuie distribuite sau a amindurora. Defoind.Despre cei ce giliesc nedreptateimpotriva lui Dumnezcu, cum zice Psalmistul (Ps. 74,5), spuneceeace se polrive$te aici, aratand aiurearlacuvintelor lor; cAci v2And unul cd ne migcam prin noi, adicA liberi, gi nu ne stipAninr pomirile proprii, pentru ce, zice. am tbst fAculi liberi qi nu suntem mai degrabaimpiedicali pnn lipsa de voinla sapacatuim;ei ignora ca prin aceastavor sil fie pietre miqcatede al[i; qi avind noi trupuri parn5nteqti,de ce, zic, nu rdmdnemidentici, adica neschimbaf, fiind nemuritori, chiar daciine folosim de celc rnaterialeSitrecatoare;aceasta e propriucelorce nu cunosclirea celorsensibileqi inteligibile qi bolescde multa iralionalitate;cici trupul nostrufiind materialr;ischimbicios, in mod cuvenit aveanevoiede cele asemenea,adica de cele trecatoare$i matenale;iar sufletul fiind creat nematerial gi ncmuritor, in mod cuvenit are libertate din pricira asem;iniLriicu Dumnezeu; acestea neinlelegindu-le, bArfesc providenla duntnczeiasciin am6ndoui privinlele, deqi vad aceastamare 9i buni r6nduialA;aceastaaratiica atribuie cele ale unora altora.
Despre Numirile Dumnezeiegti Celor ce se miEcdde sine, gr. oitortv4, celor liberi.
orE. Adica
q8 Dar ar pulea spune cineva. Citre cei ce zic: cum nu e nedreptDumnezeu.ingaduind celor netrebnicisi faci rau celor drepli? Altfel. Aici ne da o obiec$e a altuia; citci zice: ar putea spune c'inevu Si.celelalte;qi rczolvA problema in chip evlaviosgi cu iubire de Dumnezeu;cacraratdpentru carc cauzAingaduie Dumnezeu, drept fiind, sti fie nedreptaliUoanieniievlaviogidc catrecei nedrepligi lacomi (cici vedernnrulli drepli suportind pagube.fie in bani, fie in Iucruri, de la cei nedrepli gi Iacomi); 5i raspundcin chip drept; cdci spune cA cei cuviogi sa nu se supere pentru cele pamAnteqtili trecatoaretfihdca in acestctv nu mai suntcuvioti: intdi trebuiesacautecelecu adevarat caci iubind banii, nu vrednice de iubit gi dr.rrnnezcicgti; mai sunt cuviogi. $i s-a dezlegat'intrebarea;aceastao spunedumnezeiesculPavel: De te nu suferili mai bine sd fili nedreptiilr1i (I Cor. 6,7), cerAndsi nu ne necajim pentrucelelunregti;qi iar:qi vorbind de iubireadeDumnczeu, pentruciirenu poatehnici ncdreptate,nici lacomie,zice:Clrre ne t'a despdrli pe tni de iuhirea lui Hristos? Vreun neco: sttu v'e() strAntu'ure @om. 8,35)'/ li cele umritoare. Iar impdtimiti numestepe cei alipili de cele materiale (npooftrouq) 9i preocupalide cele piminteqti; trebuie sa alegem (ncrper.6oxtpreio0ot) ceeace pare n-raipulin important. De firtugile ingeretti. Bine vorbegte qi de virtutea ingerilor, ca gi de a lui Dumnezeu, dupa cuvantul: a acoperitcerurilevirtutealui; qi dunnezeiascaprovidenla lasa sA fie nedrepta[ilicei cuvioli in privinla lucrurilor nateriale. obiqnuindu-ipe ei cu dorinla celor ntai duntnezeiegti. De fmpdtimirea de cele materiale. ObservA cum spuneca a nu se impAtimi de lucrurile materialeindica birbatia; cAcicei ce serobescpatimilor lumeqtir;itrupelti se numescin mod cuvenit afen.reiali.$i dreptateadutnnezeiascdnu voieqte sd ne dezmicrde li sa slabeasca cineva prin acestca,ci ne obi;nuieqtecu dispreluirealor, dupd spusa: Pe cel te-l iubeSteDonutul, il teurtd qi bitiuie;te pe totfiul pe tat'e-l printe;te (Evr. 12,6);dcci. ce'JCei ce au bogalie,nu sunt iubili de Dumnezcul Vei spune ci in primul rand nu bogilia in sine este rea, ci impatimirea de ca :;i reaua ei folosire; apoi cunoa$te Dumnezeupe cei slabi dintre noi qi voind sa-i duci spre mAntuire,le dii qi bani gi slavi, ncignorandce sunt; caci cum i-ar ignora Cel ce gtietoateinaintede-a se face'lDar o l'aceca sa nu avem nici o apirare, dupa Apostol: I)e d(eea etti fdrti aptirare (cut'int de rdspuns). omule (Rom. 2,1); :;i iardr;i:Aventurliereu mare, putand sd suferecu ttoi irt sltibitiunile runstre (Evr. '1,15). Sd nu-i (tase sd se)ntoleqeascd.gr. td pi1 06lptv. A-i moleqi inseamnd a-i amagi prin placeri. Dar se inlelege qi sinrplu a-i indulci. De cele mai bune. De ccle dorite. Nesldbitd ststornicie. Numeqte neslibila statomicie (apeil"rxtov oTdotv; rezistenlahotarita fala de dulcelile panrinte5ti qi neincovoierea spre cele materiale
prin ispite'
se (Cauza) lucrdrti sale - in toate, gr. tfig dv toig iilorq i6ronpcTicr€. A numit faptuire proprie (i6toi migcareaproprie a fiecireia dinue existenle, npo/ov; potrivit ftrii; cdcinu cstecu putinlii oamenilora facecele ale ingerilor sau apei cele ale lbcului 5i invers. De cele rele. Sa nu inlelegi aici cele t ele ca vreunele din creaturi,cici nimic in acesteanu e rau:ci pAcatul,care se ivegtedin alegereanoastraprin privareade bhe. Dar Dumnezeune atragedin accsta.dacAalergamla El. Neclinti(itn ei izsr,gi- de rele. Acesreasocotim ca le spunedesprecele sensibileqi aflatein crealie,intrucit le pazeite pe toatc in buna lor rinduiala; cAci nici una din ele nu s-a schimbat,ci au rdmasata cum au fost create. sau Aceastaarataca sunt neschimbate(sg€tdplqta) neaplecatesprecelerele sauca le-a facut pe ele vrednice de ales.sau ci nici una dintrc ele n-a ieqit din stareaei, saunu s-amutat sprecelc infcrioare.Cacicerul li pamantul gi cele din ele au rimas la [el; iat luotreu str(iind4 eI i nrinut -tt Si p ti : e;r e nesc'hi ntbate i nsuI i r i I e J i eul re ia', cici elementeleramin conlrare- qi caldura gi rdccalaqi umezealaqi usciiciuneaqi llecare din ele rimine in propria integritateqi nu se muta in contraruli caci niciodata focul nu se face apa, nici apa foc. Iar dacAse intilncsc dupi porunca Creatoruiui, ficcare din ele rinrine pdstr0ndidentitateasa. Mdsurile, gr. td4, crvol,o7io5. Numegte miisuri amroniile gi simetriile fiecirei firi. Nu - de sccrpul. Adica nu in afari de scopul Sfinrci Scripturi. i ntd;rind, gr. rbruepei8ouoo. Sprijini-nd. De - rdnile. gr. t6v lelcoB4idvcov. De lovituri ce provoacarana li inrautalire. Depdrteazd toatd inegalitatea. Nu zice simplu cii scoateinegalitatea,ci pe ceadin flecare,adicafacc si nu riimdni in mod egal qi la fel fiecare dintrc creaturi in identitateacea dupa fire; de aceea a adaugat qi prin pritaliune,
217
DesprcNumirileDunnezeieqtr acesei inegaliltrti. nellsend pe cele contrare sa se amestece qi si ajunga impreuna prin amestecarela coruplie. Cici precurn le-a adus pc toate la existenlA,a;a le 9i susline, ca si fie cum au provenit din obdrqie. Cdci inegalitate4. Noteazi ca afirma gi inegalitatea gi deosebircatuturor in totul gi c6 aceastainegalitateo nrenlincdreptatealui Dumnezeu.Deci noteazi cd existi gi o inegalitatenaturala. Capitolul
IX
$l Acestor numii dumnezeieEti. Prea inlelept spune: statuiale numirilor dumnezeieqti,mutdndu-lede la Elini la adevir; caci aceiale faceauca un fel de statui'carenu aveau nici mdini, nici picioare qi pe care le numeau Hermes; ei fAceaunigte tumulele de zid' cu porli goale. Iar inaintea lor ptrneaustatui, pe care le venerauca zei' pe c6nd pe cele din afari le numeau Hermes; acelti Hermes apAreaudeci modegti, dar inliiuntml lor aveau podoabele zeilor. Astfel vei inlelege gi aici numirile din Scripturi numai despre Dumnezeu Cel ce este 9i e Dumnezeul adeviirat,ca fiind spusein mod nevrednic despre Dumnez€u,ca mic Ai ca gezind 5i cele urmatoare.Dar aceste nume explicate gi infaligateca vrednice de Dumnezeu, se descoperaavlnd inlauntru statuile gi chipurile dumnezeieqtiale slavei lui Dumnezeu. Dumnezpu e ldudat ca mare in Scripturi. Zice cA Dumnezeue mare nu in comparaliecu altceva,precum boul e mai mareca oaia saulumeaca o panea ei, ci pentru ca nu se poatecompara 9i pentru ca marimeadumnezeiascd e cu adevarat necuprinsi; aceastaa inleles-o indicdnd ceea ce e propriu ('[d i6ioq) sau specific lui Dumnezeu.
52 Dumnezeu se numelte ileci mare. Deqi tAlcuieqte numirile atributelorlui Dumnezeu,e necesarsa le intemeieze acesteape marturiile din Scripturi. Deci s-a spus c|e mttre,unde s-ascris:Mare e Domnul nostru$i more e tdria lui (Ps. 146,5) qi c1te se spun ca acesteain Scripturti; iar cd este qi rnic, se arata in cartea a III-a a Regiktr, unde spune proorocul l\e: Iatd sunet de vAnt sublire, Si acob e Domnul (lII Reg. 19,l2). Caci il arata pe el cuprinsde o undA,ceeace inseamni sublirime.Iu ii El estetotdeiltnd h fel, o ai in acestcuvant:E& Janl Si nu md st'himh (Ma|.3,6); dar ci e Si altfel' o vedem cAnd se arati lui lezechiel ca om din foc ai chihlimbar (Iez. 1.26-27\: iar in alt loc'. Oc'hii lui ca.fdcliile de foc, qi celelalre (Dan. 10,6); rar loanin Apoculrp.szispune:Ca chipul arameigi al cuptorului;dar enu'nrittiasemdn.itor' c6nd spunecA a creal pe om dupti usendnurea lui (Fac' 1.26); iar neasemdn(itor,se declarain Isaia' cdnd zice: Cu cineMd veli usendna,:ice Dttnrnrrl(Is. 40'25),ca Cel ce nu are nimic asemenealuil qi srdnd Si nemiqcut, cdnd spune lui Moise despre piatr|: Aici um stut Eu inainte de< Ji tu gi cele asemenea;gi qe:dnd se arataunde spune Baruch: Iu qe:i [n rcuc qi noi pierint in l'eac (Bar.3,3); ti iardsi:Cel ce ;atle pe Heruvimi (Ps. 98, I ); iar miSc1nduJe se aratAcand zice: ,fi s-a suit pe Herutinti Si a:burut
218
(Ps. I 7, I 2); f i iarlgi'. Veni1i sd ne po gorAm,sll amestecdm Iimbile lor (Fac. ll .7) Si:A aplecut cerurile Si s-ctpogo"it (lI Reg.22,l0). $i acesteacares-audescoperitinparticuIar, vor fi limurite cdt va fi de trcbuinla. Aceostd mdrime este gi nesfargitd. Deoarece Dumnezeu este marginea desivdr;ita a tuturo^r5i este mai presusde desavargireqi suprainfinit cdci Imp(irdli4 lui n u a r e m a r g i n e( s f d r ; i t ) ( L u c . 1 , 3 3 ) ,c i e s t em a i p r e s u s de orice numdr. CAci degi se spune ci Dumnezeu este Unul gi una, este mai presusde una; cici Dornnul' degi indici o relalie cu nunterelecele multe ce ies din El qi pareoarecunrinceputulmullimii numerelor,totuginumai prin bundvoinlA a prirnit sA lle in calitate de Unul falii de cele ieqitedin El, deoarececa Unul in Sine estesin-rplugi neimpirlit. Dar astfel, s-a gi supraunificat lune-pqvcotot; mai prcsusde Unul. De aceeas-a spus: $i inlelegerii lui nu estenumdr (hotar) (Ps. 146,5). $3 Deci aqa trebuie tnleks cii Dumnezeu e mic. CLci toate existenlele, qi cele foarte mari, qi cele foane mici. s€ impanAlesc de Cel mic; fiindca nici una din existenle nu scapa de-a f,r mici in toate sau cele aflate in creStere inainteazAde la a fi mici la a fi mai mari; aceastao spune PArintele sau ci in ceea ce e mai mare se vede ceea ce e mic qi nu in cel mic se afl6 ceeace e mai mare.in ceeace e prin sine mai mare.$i pdtunzdnd. In aceastase aratA supraiulimea migcarii lui Dumnezeu spre cele netrupegti. Caci a patrunde pdni la desparlireasufletului 9i duhului parea avea acestsens; aceastao declarApentru ca qi unitatea necorporalA a sufletului poate ti impa4ita. De aceea Dumnezeu cugeta fi in;elesurile Pe care le cugeti migcindu-se qi lucrdnd, inlelesuri atdt de necorporale gi neimpa4ite gi ele (caci ce este la mijloc intre minte qi inlelessaucugetare'l).Dumnezeuintra in mijloc' precum s-a spus: Tu ai inleles gAndurile mele de departe (Ps. 138,3);dar Dumnezeupatrundegi intrc suflet gi minte qi duh, adici unde avem simlurile stabile,prin care sufletul se intdlnegte gi cu cele sensibile li avem puterea cugetatoarea gindurilor. Iar acestduh, inleleplii Elinilor il numesc 9i ca un fel de al doilea suflet simlitor al sufletului; deci acest suflet simlitor este cel ce patrunde pdni la miduvi gi la vine gi artere gi oase gi in trupul intreg.
$4 N emicqomt, nendsc&r.Noteazein cdte feluri inlelege sensulnenaqlelii;sauceeace nu e incA niscut, dar se va na$te, cum a zis Sara: Incd nu mi s'u fdLuti sau ca neterrninat,ca tumul din Halani; sauca fiind de 1acineva, ca Pavel: nu de Ia oameni; sau ca lustus, unul din cei doisprezece;sau ca nefiind niciieri nicidecum, cum igi dar in inchipuie Elinii Scylla qi Himera 9i cele asemenea; mod propriu-giabsolutinsugireade nefacutseatribuielui Dumnezeu.In acelaqisens,spunind ca Dumnezeueste neficut, il fereqtede explicArilenepotriviteale numelui lui. Ia seama si nu inlelegi acest cuvant in sensulca Dumnezeua fost fAcut(niscut), ca EicAndDumnezeuar aveape cinevamai presusde El, ca sa se fi fecut(nascut)
DespreNumirile Dumnezeiegti din acela creator sau bun sau duh sau foc sau ceva de felul acesta;dar sa nu-l inlelegi nici in pafie ne,ldscul, nici fiind deplin niscut, nici in facere,nici altceva;cum trebuieinleles rtefdcut.o spunein urmatoarele.Acestea le spunecontraArignilor gi Eunomienilor,carehuleaupe Dumnezeuspundndca se compune din fAcutqi nefacut. C i ca Cel total nefdcut. Dcoarece cere si fie socotit Dumnezeuca fiind mai presusde tot ce e nenescut$i sa spunem ca El este prin aceastanenascutduptr Sfdnta Treime, vino sAlanrurim ceeace vrea sa indice. $i e clar ci dumnezeiesculDionisie, de la inceput, fiindca pe atuncicrau activi in Efes filosofii gi se afimra qi filosofia ionica,pe cAndTimotei eraepiscopacolo.sesileasi mute toateafirma1iilegre;ite ale aceloraspreadevir. Deci qtia ca e o dogma a unora din aceia, teoria ca toate cele inteligibile sunt $i nemuritoare5i toateccle inlelegaloare sunt nascuteli nenascute;ca sunt nascuteca subzistdnd din Dumnezeu cauzatorul printr-o procesiune a iluminirii; dar nenascute,intrucdt au provenit nu in timp, ci in mod vegnic, adica in veci (era wt panteism fdfq, care confundu facerea tuturor ;i ne[lerea tu nefacerea Si netngterca,n. trad.). Dar noi am spusmai sus ci cele sensibileau timpul, iar ccle inteligibile veacul, din care pricini se spun 5i veqnice.Deci zic acesteaca lun.rinAnddin procesiunegi ca neficute. Dar iarA5i qtia pe allii care spuneauci gi aceastalume intrucetin eae totul: vazutae Sifacutagi nefdcuta.FAcLrtA, sau e din unul care inainteazi spre multe, ceea ce inseamnasprena$terilespeciilorde animalegi ale plantelor gi ale altora; sau din cele multe spre unul, ceea ce inseamnaca inainteazaspre coruperesau spre desfacerea elementelor.Iar nefacuE sau etema, declarau aceeagi Iume, intrucit dupa ci niciodatAnu se ivesc ($i nu se opresc)migcirile sprenagtere(facere)qi sprerestabilirea celor ce ajung la corupere.Deci spunemarele Dionisie ca oricind se amintegtede nefAcut,fie cum am spusnoi, fie cum spun Elinii. sa nu se cugete aceastadespre Dumnezeu;caci celelaltcse spun nefacutein chip cauzal (ttiti au fost tn cuu:ele ktr, n. trad.);Dumnezeuinsd este (nefacut)in chip necauzatgi absolut;cici caree cauzalui Dumnczeu,care pur qi simplu e mai presusde toate'l in mod unitar Si tn aceltsi mod. Br. Povo€rME xcri toritoer6eoq. A spusin mod unitar (1.tovo€t6eoq;pentru desavirqitaneschimbarea firii dumnezeiegti.Iar in acelaqi mod (Toritoer8eoq) pentru neschimbareaEi neprefacerea lui. Iar distincr (d
cu identic; adici prin faptul ci e monad{ e neamestecata nici una din toatc gi simpla gi prin faptul ca e acelaqi (xa, d cd taut6v) este in acelagila fel (rioqDto>g); cAci nu c nici o deosebire jntre a-i spune monadi (!rov
219
Despre Numirile Dumnezeieqti $6 Dumnezeu (este) asemenea ctt sine.Despre noi nu se poate spune (,senrcneo(6!rorov); ceci trupul nostru se compune dincele asemenea(doporopep6v) qi rrea.recum aratd qi Aristotel la ntened (dvoytototE6v). e(t unintilek,r; iar Duminceoutul scieii Despre t1(t1tet 'rn .""u ." ",t"' este deplin asemenea'fiindca 5i ;;;;'". scnptura zrccci'ii fiind purureaneschini-. dumnezeiasca n"ur'"-"n"u' cdnd spune:care dintre :ei ;;;;-;;;."t i r i s i ' .C u c i n e , r , t ) , , r r n r r u " u T i e , D t , t t n t t t et P ? s . 8 . 5 . z l . gi a n t t i t e l i t t s e n i n u . : i t e D ( , n t n u l ( l s . { 0 . 1 5 t S i :E u u m inntuliit vederile qi nt-am u,semdn(t!in ntiiniie pt'()or(r c i l , , r i o s . l 2 , l l ) , ; d i c d : E u s u n t u c ' e l u st 'iu m i n i f n s u n t i , .uo, ipunaIrineuin Crnttnt ere:iilttt'. piin imitarea dupd putere. Trebuie inleleasi aici imitarca lui Dumnczeu de catre lrea inlelegitoarc qi 'i?iriti-t;i ,"ti*"ia i"i"afri spreEl, dupi cuvanrul:Fili d--esavdrqili iit.stivi, cn Tuttil trtstru cel ceresc (l-uc. 6,joj, i""u"o sunt la Dumnezeu in mod propriu gi-mai oresus de tot hotarul si cuv6ntul, dar in'lapturi'-dupa iurereu fie.aruia, p" .irutu firii; ier prin imitare uebuie cel mai i"f.,f"r." ,iC ti imparraqir"uuarutade Dun-rnezeu oresus de tiintA, inrparritre pe care cele create au primi-
ce e animalul. Aqa spuneClement la inceputulcelui de al cincileacapitoI durStrtntare deci dacasunt asemcnea ce n-ar fi adevaratli ca nu sunt Xfft.f.ie :::"*?:"."J': Este obiceiul Asemdndrii, gr. cu'roopot6Trlr(4. marelui Dionisiela spuna ce Dumnezeu este in cele cauzatccxistenlaca atare5i -suponulexistenleica atare; gi ca El estc viila de sine 9i ipostasulvielii de srne (al de sineqi suporiutovietii); aqaesteqi acum asemanarea tul asenianariide sine' Dar o spuncaceasta'n^uzicind cl alta e viala $i altul faptul de-a fi produsviala inrudita' ca p e u n a c a r c n - a r c c a . t . u q o . tp,: D u n r n c z e u d. l l l l _ : l l : p a r r i c i p ac c l e c c p a r t i c i p al a v i a l a :c l p r e c u l ) sI c c x p l l c a pe tini in capitoiul. XI..Dumnez-cueste numit viala de iinegiputereudesineqi_asenranareadesineqiceleca a"".t"u, .u fi-ind (in mod) incepator.gidumnezeiescqi cauzator;caci esteqi acestoraEl insuSicu adeviratizvor; iar viclii de sine qi asemanariide sinc qi celor la felle este suport,.cacel ce daruiegtecclor ce suntadusein exisrenll sa-participela acest dan:caci toate participii.la.acestea potrivir tor; cele drntdi qi mai inalte creaturi ale celor inteligibile' in mod incepitor qi superior' iar cele urmatoare in mod inferior. Despre asemtulare.anr spus $l mai sus ci e forma de unitate a tuturor; caci ea arataca tot ce este participa potrivit siegi intr-o impreuni suflare, impartilindu-se de prima cauza; dar s-a spus ca nu e desavlrqita'nici intreagi imitarea'
i-oo"f*eafj..re,casaiiepArtageqidecelelalte,pecare le-am e*iu. in cele precedente lar spusa despre cele asemeneilui Dumnezeu dupa chip nu anuleazi ceeace $7 s-a spus despre om, ci a extins cuvAntul despre im'paflA$uegi la celelalte. F aptul de a nu avea, gr. td ono66ov. Prin ccea ce Cirip iEi asemdnare a) lui. Spune cum trebuieinleles le lipseqte. dupd cltipul ;i asemdnurea nu dupa lorma' cl oupa inioarceria sprc Dumnezeu;i prin faptul de-a aveamuttea intinsa spre Dumnezeu' Cauzatorul existenlei 5i al $8 existenlei bune; e ceea ce allii au inleles ca libertate' celor Dar ce (vom spune) Ei despre starea - dumneze.' deoareie Dumnezeu nu c dupA fiin1i asemenea. ioscd'l Stareagi qedereaau acelaqiinleles;caci au numit ralionale; :;i nici noi nu sunlcrll ascmeneacu chipunle noastredeieara qi de aramii'care sunt de alta substan[a, stare, nu a se'face drept din incovoierca pe scaun. ci sigurd a lui Dumnezeu,predegi in oarecaremasura asemenea;cdci se aseanana neclintireagi neschimb^area unil" .u altele, pe temeiul chipului anticipat,cele de cum a qedei e a avea imparalia mai sus numitd :;i a.se aceeagireapti, adici de o treapta 5i de o liinlii' ca odihniiontinuuinmodnecuprins;inScripturas-avorbit Heruuimii qi Serafimii 9i celelaltetrcpte; acestchip este de sculareadin qederc'ca in cuvintul: Sttul'i, Dtrunute' nemain ccle inrciigibile (ingeri)' ca un fel dc substanla intintpinti-i pe ,'i (Ps. I 6, I 3 ); 9i iara5itrecind de la stare t e r i a l a c a r c e - v i u 1gai f:i e c a r c d i n c c l e i n t e l i g i b i l e e s t e c h i p . l a s e d l r e . z i c e : C ( i t eui r ( . t p e ( i i i t t i i S it e y e is u i i n c u r e l e t.ie rle hituinla 1Avac.3,8) gi: S-a suitpe Herurimi ;i a Dar Dumnezcu nu e aqafalA de cele din El; cici Cauzat o r u l n u e s t e a s e n r e n e a c u c e i c a u z a l i ; i a r c e e a c e a m s p u s: b u r u t ( P s . 1 7 , 1 2 ) ;d a r m a i a l e ss p u s a$: e : u l - o ip e t r c n , dcsprcccle intcligibile,cuget-o5i despresufletelenoastre cel ce judet'i ( u drePt(te (Ps. 9'4) 9i: D untne:eua ;e:ut inlelegAtoare. pe tr6nul cel sfAmtL,l/ui (Ps.46,8). Iar acesteanu se spun ' , CEci numai celor de aceeasitreaptd Numcste de i.up"q,", ci dumnezeieqte. aceea5itreapti (6potayG:v) pe cele de aceeagifireintre cum e Pelru 59 care te intootce(se inverseaza)asemanarea, asemenealuiPaveldupa fire qi invcrs,Pavele asemenea Merge' spre toate' Se vorbeqtedespreD-umnezeuca lui Petru. Dar oare nu are 9i ihipul lor aceeagiraliune? emia:6u C a c i o a . e n u e i n a n r a n d o u i r a l i u n e a a c e l c i a q i f i i n l e ' c u m m e r g i n J 5 i m i g c i n d u - s e s p r e t o , a t cc' a i n l e rj-t'l-i): (Ier' ll e logic'l Dar de om se spune qi altl-el,-canu.e asemenea sunl Dunme:eu aproupe tt nu dePurte De iaraqi:Ce1in roateSiprin roate (Ef.4,6); qi mai ales:. chioluluipropriu: penrruca chipul s-a facut dupa asemamti t'oi sui la ter , Tu utnlo eSti qi cele umratoare(Ps. "*lf "i qi nu omul dupi aacesreia;aqaqiin privinla "r[. 'Cl"."i"r"f 138,8). Iar despre aratarile dumnezeiegti: Ap.leaca "i li a cetor din b,l; nu e o inveisarereciproci tule ;i pttgoard-te.(cf'Ps. 17,ll). $i: slirtt-s-a certuile care (dvtrotprl
220
Despre Numirile Dumnezeiegti se miqci. sii nu inlelegi migcareaspre fapturile.cugetate gi mai ales sensibilc;caci cele materialc se miqcd pnn mutare (Kgrd gopdv); iar mutarea este schinrbarea totalaa locului gi mai alescea carenu se poateopri cind voieqte;iar migcareaeste 5i cea prin schimbare(xo, o ol,l,oi
nascut. E de $tiut ca pnn $i dupd toatd egalilatea inteligibild. aceastase inlelege (vor1t6v) a nu cidea in simlire. nici a aueu puteiea inlelegerii in sine insuqi' ca puterile sufletuluiEiale simlurilor: inteligibil (voepov] in\eatnna a avea inlelesurile simple 9i absolutc. ca ingenl: lar puterca ralionala (loYrK6v) e cea care primeqte prin ia$une qi vedere cunogtinlelecelor ce sunt. ca mintea omeneaica; iar puterei simlitoare inseamna a sta sub simlire (simluri),ca pa4ile lumii careseimpart in fiinliale cu totul lpui existente) qi vegetale' adica existenlc nemiqcateqi nesimlitoarcqi carepot fi migcatespre-orice; caci defiresc firea ca inccput al migcarii' Iar egalitatea voita esteceaalcasii;nu ignor cA prima extinderese arata gi in sufletulomului ca o pulereinlelcgatoare5i ralionala' Puterii - fdcdtoare a ioatd egalitale4 Este o egalitate in firi de la iumnezeu' FAcatorul tuturor; 9i este o egalitate voiti, pe care o rcalizeazi cu voia qi prin alegerecei ce practici dreptatea;i egalilatea in viali; dar $i aceasta ' eci toata e s i l i t o t es i - a l u a t e x i s t c n l ad e l a D u m n e z e u D elalitatea qi dreptateao are Dumnezcuin Sinc insu5iin nioa *i-piu $i naimpa4il' ca Cel ce lc are de mai inainte in idei qi-modelein glndirea lui sau o cuprinde in ca, ca sii vorbim mai ProPnu. CaPitolul
X
$l Ca AtoQiitorul qi ca Cel vechi. Dumnezeu s-a aratat lui Daniel ca Vechi, avind capul alb ca ldna,pentrucare s-anumit gi Veclri de :ile (Dur-7 ,9);dar qi mai tdnardecit un bitrAn caruia ii albeqtepArul, cAnd s-a aratat lui Avraam cu ingerii; giinca mai tdnar;acesteagindindu-le, le-a explicat autorul aici: e batrAn'intrucat toate exrstentelesunt din DumnezeuEi dupa El: de aceeasunt $l mai rinere ca El: dar e tanar. ca Cel ce c pururea in visoare, in fericire statomica; dar prin aceastae invechit; iaidaci ar spuneca e amAndoui, adici batrln qi totodatA tinar, aceasiaarati ci dureazi vegnic'de la inceputpinA la sfirqit; trecdnd prin toate qi fiind de mai inairte, dureazi veqnic pAnl la sfirgit; accst sfir;it este mai tanar ca inceputul;gi aceastaare 9i ea o raliune;apoi adaugA5i oirerea dumnezeiesculuilerotei; $i da $i spusaacestur invalator, descoperindu-l ca propriul invalator al sau' $2 Si ca bdtAn $i ca tdndr- Cum uneori Domnul e desiris ca estevechi.alteoritanar;da pilda: /i.srsHri'rtos i e r i ; i a : i ; i i n v e c ia c e l a s i( E v r . l 3 ' 8 ) ; a z i e m a i n o u c a ieri. Fiindcd unitatea. Deoarecearitmetica a dus la capit mullimea ce e impa4itAin numere;unitateapuneinceputul i tot numarulfdoimeaaratape cei egali, iar numerele urmatoare inainteaza la o mdrirne. adici la o mullime; aceastae creatia,care estedin Dumnezeu;iar numirul aplicdndu-semullimii, pe drept cuvdnt cel mai nou e numit 5i e aratat prin numar; caci mullimea care -e qi numarita a fost adusala existenlain mod negraitdupa Dumnezeu5i de Dumnezeu;dar unitateaeste,precumam
221
DespreNumirile Dumnezeiegtr spus, cauzaincepatoare$i a acestuinumar mai nou sau a numerelor gi are oarecarerelalie cu cele multe, pomite din ea. Deci Dumnezeu,care e gi Cauzatorul acestora, avAndgi sensulde unitate,e mai tdnar (mai la inceput), dupi inlelegereaspusi, decit cele din El; dar sunt gi unii care au nunrit trupurile numar.
$3 Absolut nefdcute. Mai sus, ln al V-lea capitol. am vorbit pe larg despreveac gi timp; acum trebuic lamurite cele afirmate;cici zice ci Scripturanu nume$tenumai veqnicpe Dumnezeu cdnd zice: Dumnezeu ccl veqnic, care a pregetit inlllimile piimAntului; caci numeqtepe Dumnezeuin mod absolutnenascut(neprovenitin sens larg,n. trad.), cind il arataca existdnd in mod necauzat; ci numegteveac Ai pe celece participi la nestriciciuneqi sunt neschimbatein fiinla. fie ca sunt ingeri, fie cerul de mai sus,ca de pild6: Pusu-le-ape ele in t'eacSi itt veacul veacului (Ps. 148,6); Si: Cele c'ertu se vdd slt,tt ,-etttice (II Cor. 4,18). $i spune ca vor ramane neschimbate (crvol,l,oi
222
se nume$teveqnic veacul insuqi. ci ,[ nume.c ueEni.e cele ce panicipala veac;deci ccle hteligibile propriu-zis (ingerii. n. trad.) gi ficute ca existenlenemuritoare,trebuie numite gi vegnice,ca celece rimdn fara sfirqit prin voingalui Dumnezeu.pentruca sunt qi adusela existenlA de Dumnezeu,neexistind mai inainte. Vorbind qi mai propriu, cele veneratede filosofii Elini, le muta in mod sigur la dreapta credinli; deci spune ci Puterile fAra trupuri crcatede Dumnezeusuntexistenle5i veqnicedar nu coetemecu Dumnezeu,cum aiureauElinii, careindati ce spuneauDunrnezeu,spuneautoate(s-u tre(ut asltelde Iu panteism,kr Dunrne:euC reatorul SiIa ingeri,n. trad.)1 dar exista, zice, qi acestetrupuri pimantc$ti facute, pe carele vedesupusefacerii,careau materiaca baziigi sunt adusetoate la existenli deplinadupd luni. Iar unelesunt la mijloc, intre cele veqnice gi nascute,cu inveliquri groasegi pim6ntcqti,facute$i nascutedupa aceea;trupurile ce se nasc qi se corup, sunt la mijloc, cici sc ?mpirta:iescin partede veacgi in partede timp. Iar la mijloc sunt qi cerul gi toate stelele;cdci sunt 5i acesteacorpuri, deqi mai subliri qi mai curate,cum zice Apostolul: l-tpuri t'ere;ti Si trupuri pdmdnte;ti (I Cor. l-5,40);apoi lAmurind cum sunt acestea,adaugi'. Altu e slavu soarelui ;i ulta a lunii gi alta sktt'astelektr (I Cor. 15,41).Deci cerul qi pdmintul de mai sus au fost ficute in veacuri. Caci s-aucreatinaintede lumina creata,cares-anumit qi ziui, cum zice Moise; tdria qi steleles-aucreatla distanle temporale,fiind corpuri in timp; ciici sunt qi tangibile 9i viule; totu9i vor fi veqnice,intrucdt vor participagi ele la veacca qi trupurilenoastreprelicute in nestricdcioase; aceastao arata Si Apostolul, zicind cd va trece cltipul lumii acesreio(I Cor. 7.3 I ), nu lumeainsAgi. De aceeaqi despreacestecorpuri niijlocii s-a spusin Psalmi: Pusu-le-upe ele ln veac gi ln veutul ventului, porutl((i upus si uu r'or treLe(Ps. 148,6).Noteazadeci cA steleleqi soarelegi luna r;i cerul sunt corpuri, darmai subgiri,insAau devenitnemuritoareprin voia lui Dunmezeu, cum sevor facegi trupurilenoastredupi inviere.A/r/e1:dar a spusci suntqi sefac Iamijloc qiingerii5i sufletele,participind in partela veac.pentru nesficaciunea gi nemurirealor, in peute la timp, pentru ci se vAd in facere;de aceeale numelte pe qi vegnice;caci a spusmai inainte cAcele acesteatemporale ce se numesc ca sunt in jurul lui Dumnezeu se aratA rdnAnind in veuc; iar cele ce sc nasc, in tintpl iar cele veqniceqi cele temporalenu trebuieinlelesesimplu astfel, ci dupi modurile impreunAcunoscutein ele, adicii crezutecu claritate. Capitolul
XI
$1 Pacea - ca obdrgia impdcdrii tuturor. Noteazi ci a numit pe DumnezeuobArqiaadunAriisau concilierii; iar prin mullimea impa4itAinlelegepe cele sensibile. ' Unitute integrald. Prin unitatea intreagii au ingeles unii cauzasimpla gi neirnpa4itda existenlelor,sprecare se intorc toate. ca subzistdndin ea; iar allii amronia universului. imbinatA din elementede firi diverse; de aceeaa numit 5i razboi intem opoziliadintre calilalilelor, a caldurii fala de racealAgi a umezelii fali de uscliciune gi a altorala fel, cares-auunit sprecompletareaunui unic
DesprcNumirileDumnezeiegti cunzimeasa !i o perase$te. cosmos. I nteligibile qi expimabile la ea.NumeSteinteligibile Conlocuire unitard. Sl nu socotegtica Manicheii ci gi exprimabile toate participarile pe care spune ScriPtura materiadezbinatain ea instrqia nascutacestefenomene demonice,cA umczealae prin fire in razboicu uscdciunea cA le dorim. qi racealacu caldura;cici Dumnezeuuneqte5i pe cele ce iunt astfel intr-o al'ecliune qi intr-o compozilie a univer$2 sului; razboiul launtric inlelege-ldeci ca luesc. Prin unirea lor neconfunilatd. Numeqte unire CeIe mai lecfti. Puteri mai vechi nu numeqtesimplu (Evootv) qi adunareacelor ce intra in compozilie,chiar ordinea Serafinrilor, ci faptul de-a uni cu ilumindrile dumde sunt neasemenea;aratAce esterizboiul liuntric de care nezeiegtipe celece le au, fiindcA acesteaau o intdietate;cdci am vorbit inainte. ele primescprima adtare dumnezeiascdfu nuil neintptirlit, Nesldbit.Degi elementeleau, zice,imbinareaqi comadictrnu in unele in parte,ci neimpa4it in toate. pozilia intreolald neimpl4ite, totu$i insu$irile lor nu Sd se reverse tn nesfdrqire. Respinge acum mari pierd extremitatea lor, cum e cildura, uscdciunea9i retaciri ale filosofilor elini 9i le muta spre dreapta unii decelelaltein unireadiversitalii lor, vizute in intreg. credinlA;caci mulii dintre aceiadezbinAndu-se, Prin ameslecarea cu cele contrare. Amestecare clard ca din opozilie se nalte tot razboiul prin cearti qi numelte aici nu sublierea prin umezeala, care deslupta, iar allii ca numai din afecliune9i acord sunt profiinleaza lucrurile. ci consimlirea qi reciproca dependusetoate,neajungindu-sedupi vredniciela Dumnezeu; denla, care pastreazacele existentein armonie; sunt acesta(Dionisie) mutAnd numirile inventatede aceiala inleiese qi cele sensibile,adica cele care se nasc qi cele inlelesuldrept, a vazut pe DumnezeuFtrcatorli concilipotrivnice pe care le impaci una cu alta' ca pdmAntul.gi ator, inlelcgind prin razboiul launtric al tuturor neapa,de carepAmAntulfiind invaluit, nu se topeSte;qi nici conglisuirea naturala a celor necorporale qi nemateriale cerul prin api, precumnici eterulnu topeqtecerul; acesta li inlelegatoarecu trupurile gi cu cele materiale5i sensie rdzboiul Iauntric (natural), pe care Creatorul nu numai bile; Cici rrupul pofteSte imporrivt duhului Si dultul l-a inventat, dar care gi duce toate la afecliune 9i armonie intpotrit'a trupului (Gal. 5, I 7); dar nu numai aceasta,ci prin insegi elementelesimple, potrivit spusei:Tu ai fticut gi toate cele sensibile sau corpurile' cirora unii le spun v a r a S ip r i n d w t z ( P s . 7 3 , 1 8 ) . nesfArqite ;i care se corup la nesfdrqit; qi ci fiind un $i - neamestecotd. A spus neamestecateli dupe amestec al tuturor, caruia ii spun nesfArqire,se preface inlelesul de mai inainte. prin deosebire gi desparlire in pa4i ce se disting qi se Daloritd acestei (unitdli) - minlile dumnezeiegti despartspre nagteri;gi aceastadistanlaspatialacre$tetot unite. Am spus Ei mai sus cl minlile dumnezeieqtise mai mult gi nu numai cele amestecatese curalescde inleleg gi pe ele insele qi pe cele superioareqi inferioare; dezacordurigi instrdinare,ci maleriaduce9i la taiereqi la gi rimAn in ele insele c6nd lucreaza ale lor unile cu descompunerepe cele ajunsela con.rpozilie,ducdndu-le inlelesurile lor; qi par ci inainteazi spre cele exterioare, pe toate la neasemtrnare5i la desfacere;astfel se descomcdnd se cugetd la cele inferioare qi la cele superioare; 9i pun gi sestricatoate,afarade celesimplesaude elemente; ala urca, pe cdt se poate, gi la inlelegerea Cauzatorului pe sii se toate care opre$te fenomen qi zic razboi acestui tuturor; aqainlelegandminlile dumnezeiegti,se unescin uneasca. Marele Dionisie, fiind iubitor de adevar, chip congtient cu cele inlelese; caci inlelegand prin numelte acest fenomen cum am spus' rizboi natural; cuno$tinla,se unesccu cel cunoscut5i inleles' precum tnrz esle (natura.lil numegtesaudpgr5l"rov gi ofpgulov: cele ce ignord se dezbini, neinlelegind ceeace ignori. pe Dumsocoleqte prin aceasta nattoii): de aceeasi 9i Deci inlelegind o astfel de minte (de trryer,n. trad.)' se prin fire, sAdit in un razboi nezeu de acord cu el, adici cu inconvoaie spre sine, nerisipindu-se in afara sa, ci care aducein fire pacea qi amronia gi simfonia universuunindu-secu sine,prin celece s-auintors spresineinsuqi. lui; prin el Dumnezeu aduna toate in sine 9i impaci cele alta este unirea spirituali a sufletului decdt cea a Dar cerelti cu cele pamante$ti,cum zice Apostolul (cf. Col. sfintelor minti; caci acesteasunt inteligibile' iar sufletul 1,20); prin aceastaune$teputerile aqezatein toate; ceci este inlelegalor, fiind inferior tuturor ingerilor. El este ele striibatin chip slujitor la cele inferioare9i prin ele le numai inlelegator,pentrucauzelece le-am spusmai sus, intoarcepe toatela Sine, cArmuind;i suslinind toate' unde am vorbit mai pe larg despre cele spuse aici' in negldsuitoare. o numette lustus Pe care sfAntul capitolul prim. NoteazadespreIustus ca nume;te paceadumnezeiasca P ri n (t n(elege re a) n em ateriald gi nein p drlit d. Deci neglasuiregi nemigcare.De acestsfdnt Iustus amintesc gi in sufletelenoastresepoatespuneca sealla o inlelegere Fuprele Sl'inlilorApostoli care spun ca el se numea gi neimpi4ita $i nemateriala,cind adunatoategandurilelor l o s i f ( c f . F a p t . 1 , 2 3 ) ;m a i m u l t , a c e s t aa g i s c r i sc e v a , intr-o puritateinlelegatoare;cAci atunci inainteaza5i in degi s-a folosit de invalaturi nescrise. Aceasta arata unirca mai presusde inlelegereape o cale propnc lor. i a r i g i v e c h i n r c aS f . D i o n i s i el i c a a c o n v i e l u i tc u A p o s in conglasuirea qi in acordul - desdvdrSit.Numegte barbali acei ca Noteaza totii qi cu barbalii apostolici. $i pacedcsavirqitapaceadeplinaa tuturorbunatalilor.adicA dumnezeiegtise foloseaude cuvinte filosofice, numind oe ' Dumnezeu. pacea lui Dumnezeu neglisuire 9i nemigcare $i unind extremele. Extreme numelte Puterile de sus qi de jos gi ccle mijlocii, precum au spusinainte, pe ttirp0el(iov xoi oxtvqoiav). cele din materia cea mai curald, ca cerurile 5i stelelegi Pdrdse$teunitatea ei. Unirate (Evcoolv) nume$teaici celelalte extreme, celc de pe pamant li pamante$ti; simplitateagi unicitateasau neimpa4irea. extremele de sus fa1:ide cele de jos sunt inteligibile Rdmdndnd inteagd tnlduntnt. Adicd iese din as-
223
Despre Numirile Dunrnczeieqti (ingerii); iar extremeledejos falide celede sussuntcele pamantelti, carc se unesccu cele din mijloc. De acelaqi neam (6p6'yvtc) sunt cele inrudite gi provenite din Cauzatorul tuturor. $i de ukimek. Ultimele margini ale universuluisunt numite fiin1eneinsufle;ite,adicd cele in care nu se vede nici o miqcare de cregtere gi de hranire sau altfel. De acelaqineam (6p6yvto) gi din aceleaqielemente sunt c c l et r u p e g t iq: i s ed e o s c b e q tuen i t a t c at e v 6 t q g ) d e u n i r e (ev6oel) ; unitateaarataceeace e special$i neamestecat ficcirei firi; iar unirea e imbinarea cu altele sau simpla inrnartAsire. 'intriagd, cu sine tntreagd. $i acum pazeqteexactitateasa; caci vorbind de aceea:;ifire, ii spuneinrudita gi de acelaqineam (op6yvto;, fiindca toli sunt ai lui Dumnezeuce le da naqteretuturor, dupd cuvdntul folosit de Apostol: Criti al lui neum ti suntenl (Fapt. 17,28);dzu spuneqi cauzapentrucaresuntemtoli de un neam;$i zice ca pe cele inteligibile care sunt una cu unitatile (€v6Tnor), prin simplitateaqi necompoziliafiinlelor gi prin nenrurire,pe care cei ce au vorbit despreele le-au numit identice (TcrD'[6'[nrd), le face Dumnezeu inrudite qi de acelaqielement.La fel cele sensibileformate din diferite uniri sau imbiniri ale diferitelor elemente $i care sunt astfel amestecateprin naqtere li reciprocitali, s u n ta l c a t u i l eq i c l e c a i n r u d i t e . $3 Dar ar putua zice cineva. Riispuns celor ce spun ci nu doresc toatc pacea;qi ce este a fi altul sau altceva 16tqpot16). Insuqirea - (fiecdreia) dintre existen(e. Noteaza ca spuneca e insu5ireaproprie sAfie fiecarecum e prin fue gi aqacunr a lbst facut. Acestease spun impotriva Acefalilor, care nu $tiaucc esteinsuqireaproprie (i6r6tqg) a firii; explicd in plus termenulinsugire,lAmurindu-l. $i pe aceasla (o socotim) o dorinld a pdcii. Aceasta e rezolvarea; din ele (6ou, Ov), in loc de: din insuqirile lor (i6ropdt
224
tateafiecareiadin existente. Cdci ceea ce (e) cu totul nestabil. Minunat desfiinleaza opiniile Elinilor gi ale unor eretici asemanatori,ca a Valentianilor qi Manicheilor, care presupunmatcria ca aratandin sine cele contrare celor ale lui Dumnezeu; cici au atribuit materiei nestabilitatea gi migcareacirculard gi nesfdrgireagi nedefinirea li toate acesteaneincetate,ceeace se arati cu adcvarat g i c u d c s i v i r g i r e m i n c i n o s ;c a c i n i m i c n u e s t eq i n u a fost care sa nu fi fost creat de El cu un chip gi sa nu fie cu adcvdratca ceeace a fost creat qi si nu sc bucurc de providenla lui Dumnezeu.De idolii tnturrecali. In loc de prin inchipuiri i t l t u n e c o t e ; c A c i d o r e s c p l a c e r e a p a t i m a $ ad e c e l e c u r g a t o a r eg i s t r i c a c i o a s eq i u n i r e ac u e l e , a l e g l n d s d priveasci neincctat spre elc sau sa se imparta$eascede ele, fiind tulburali pentru ca acesteanu aduc paceain minte. $i prin aceasta rdmdn. Afirmd spusaaceastapentru cd gi iubitorii de ceartaqi nestatomici,ca gi inchinatorii la idoli sunt stapanilide iubireade pace:caci tulburatide patimi, voiesc sa staruie in patimi, socotindu-le prin nestiinta ca bune qi parAndu-lec:i dorcsc pacea,cAnd poftescin mod necuvenitsi se bucurede cele lrec:itoare gi de patimile rele; ei sunt suparalicand nu reu$escsa se bucurede cele ce par bune, dar de fapt sunt rele. Deci in generaltrebuie socot{i ca, dorind pacease tulburdcind nu reulescin patimile lor sa ajungi la ceeeacc li se pare pace prin satisfaccreapatinlilor lor. Aqa inlelegeca toli dorescpacea,adicabinele. Dor ce va spune cineva despre(pacea)' Iui Hristos'! Arata ca Iisus llristos e paceanoastragi a ingerilor, care a facut sa incetezeriizboiul Si u inlriturut peretele din mijloc al despritliturii (F |.2,l'1) qi a stabilitpaceaintre noi gi a facut din cele doua una,cum zice dutnnezeiescul ADostolcatreEfeseni. Prin ea tnvd(dm sd nu mai luptdm. Acela estecel ce nu mai luptAcu sine,carc a supusraliunii nrdniagi pofta. Iar in pace cL oamenii estecel care a dobindit o unicA parere cu toti oamcnii; iar cel ce gi-a facut mintea ascultatoarcAi de cele migcateprin ingeri, acelaa dobindit paceaqi cu ingerii. Ci - tmpreund cu ei celedumnezelegri.Adici aducem aceea5iadorareqi inchinare lui Dumnezeuimpreuna cu ei. ir invlliturile teologice.Noteazacii aregi o lucrare despreinvalaturile (unotunc6oeov) teologice; aceasta o spuncAi la inceputul primului capitol. $6 M-ai tntrebat - prin Epistol'i. A intrebat cum inlelege pe Dumnezcuca viali de Sinegi ca suportal viclii de sine gi ccle asemenca.Bine o spuncaceastagi in fpistole, mai. alesin a doua.Noteazdca Dumnczeusenumelte din cele ce sunt si din Sine. ca Cel ce e cauzalor. Din cele ce sunt fufiile. Cele dintAi socotescca zice ce sunt firile mai presusde lunie, ca participantela cele dintni 5i in mod curat la daruriledumnezeiegtiale vielii T qi ale celorlaltc.Deci din celc ce sunt (dr dv
Desprc Numirile Dumncz.eiegi gi cele la ftI. Im cind Dumnezeu se zice viap dc sine qi celc asemetrca,se zice ca fiindacesteamai presus de toali firea, adici mai presus 9i de ingeri Si d€ toaE.fiinta ingclegAtoarc. Cele dintAi existenle (ng6tcoq ,iivrct; 4u: oi sunt firile intelegaloary Si.netrupeq{, adiciingerii. insearnnAcA sunt pdmele 1cd ap2grrytr6€), p.ngu q au venit la existcnlA primele; dar Dumnezeu e cel mai
parca celor vrcdnici la darurile ce li se dau, (se drdtd dcosebirea intre Dumnczeu gi cele ce participd,n. d.); iar in al trcilea rind aceste daruri sunt parliale. Unelc se impana'esc numai de vivificare, altele gi de indumnezeire,iar altclc qi de toate impreund cu aceste,a,ca cele mai inalte puted ineligibile.
al celor inrcligibilc gi scnsibile. Fiindctr nu trebuie asculta$ cei ce zic ca puterile creatoare ale lui Dumnezeu sunt eb inselc dumnezei; acesta e un lucru fals; nurnai
suport al acestca nu sunt fiinp lui Dumnezcu (seface o deosebire
cunicur Factror ii f :#,ilW,f;.titr;"t ffi ffm#;,";caci ;; ;il"T;A-G;i'iripoG-vl iesc esG qi bunetafi de sine' Noteaztr deci ci
':ili Dumnezeu Dumnezcu Notcaz4 csrcclcaror. decicesinsur lIHf:::
e Fdcdmrultuhtmr celorintehqibilegi scnsibile. Sucr'1,gr. crymlov. Strairt.
Dumnezei irin existen4e.'{nscrunu suntdumnerci
f ;ffi :f::
o;;t::;','ry, ;:':: l:":;;::,
eh au ca ,rpori ,r"ito, pe Dumneze,,n- trad.), Citelt.
*'o;":;:m'#Yfr:#if;:K.fft#uio"ntr.i
saucreatori,nici altcevafiri Dumnezeu. Cu oderdmt qi propiu. Noteazacanici acestberbat
Uunitari tnpor,oicg g6r,aeo4rpcg) u"i"f.,a, p.aoLil
ad€Ira!(KDpi991iclf'q0691' Fdcdtoare definld prin sinz. A dztin accsea mai
am spus ci Durnnezeue participabil,acum ci nu e
sc dc Ei sine, iar alteori suport aI alestora sau Cel rx e la baza lor.
si are aceastacalitatein moa propriu qi mai presus de toate
de se acestea; la aceslea, se nurpsc din ele gi existenle gi indumnezeite. Sc zice cA Dumnczeu le-a fAcut vii $ fti4d, in loc dc a le fi dat El subzistenli celor ce surrt. InEi inlelegem acest lucru, apoi inqelesul lui gcneral; sau intii viata Ei apoi frinla contempiattr in gcne ral; apoiinlelcgem ccle pa4ialc sau chipul ficciruia ca al vigii ingereEti sau omcncgti $ alrylor-lalledcgarcelcgat{qjamintireacelorccparticip{ Adilugpnd apoi-pe toote cele,ce se impdrtdgesc, aariltzt ca nu bate sc i:npirtiEesc de toate; citci unele se impadi{esc numai de fii4e, altele qi de vi4A, altele !i de ingclegere sau de putrcainplegitoare; iaraltcle, pe lingd aceslea qi de ildumnezeirc. I'a iare (participtl) eistcnph tn mod propriu lor, Ceea ce pare rrai p4in cku, llmuregte asdel. Dumnezeu av6nd in Sine de mai inainl,e toate, cele spre mintuire in mod supnunit gi necorrpus qi ca obirgie izvoritoare pentru covArgitoarealui iubire Ei comunicdndu-le qi celor
capitolul V, ca c Cel cc este gi estc in ceL ce sunt qi nu e nimic din toate: sc spune c{e-in toate pentru ce le susline, le vir.ifrci gi le plsucazl pe toate; dar nu c nimic din ceb ce sunt, intrucite Cauzatorul cretuii tutuor, fare si fie qi o cauzi dinte celc cauzate; aqa qi aici, Dumnczcu e participabil, intrucat toate existonFlcse implrr,.lcsc de fi gi subzisU prin El; cdci ccca cc nu sc.impi?tiqeqte de St, nici nu este, nici nu va fi, nici n_a fosc $ic'iaraSi nepanicipabil, fiindc4 nici una din existenle ir* se impritiq.qG de hinla lui, caci Dumlezcu este mai presus it exisi.n1" dupfpropria fire
ramanand in irtregime in Sine, prin panicipare fiecaruia in mod propriu, din marile lui bunlt61i. De aceea iluminerile transmisein formaprimAdin bunAtd;ile unite ale gi lui, se numcsc Ei existenp de sine qi autovivificiri lndumnezeiri de sbe Si totle cate sunt de felul acesla prin imitarea obirqiilor, a
piralilor gi celc asemenea acostom-
intreprupriu qi "*tf;';'H:;:)#ffi;ffitf:.ffi?iffffifi1 dumnezciesc r,-i vrruto deoscbire iirtrco'arii insclcs cumtrcbuic cf,uneori ffi#f*,*tTffilff":l';TJ#J:tui$: craro rezorvarc zicc ci,Dumnezcu ccle impreuni-cu El est'c-viala
caEl,incarirarc
Capitolul
#:[,"*
Xil
$i ., c i . rnn 'n41'n24 numtlmt' lnooutanunrilor
raze, dinElprincreafe, iapcniste rransmitc, cesubzisri ffifiif
nuDetlc
ilTHf.TiT%frnHyriHt:liJ"# $2
De aceea domnra. Accstca le spun cci doi Grigorie: Teologul gi al Nyssei. $3 sii liiudiim
' tn mod absohti
in mod absolut
gtr*ffifl#"*lHlT;HTfiA*.ill"lf;i:} $iviataacestoraiialadesine,cacitnsdgivialadesinea lui Dumnezeu susline viala creaturilor: e acccntuatii unirea tntre ltuteiile lui i)umnezeu gi existenla creaturilor, inlrucit nu poate f ultitna fdra primu; Si totuli nu se afrni prin aceasta panteismul; aceasta se vede din fraza urnabdre, n. trad.); in al doilea rAnd se spune gi de accstea ci zubzisti, prin fiinlele ficutc subzistente de El, fiind vieEi cdstentc fiinlial Ei diruib prin partici-
^"frlrorfrl:t;. unitatcaesreoeaaegatir{iiqiidcntftegi; cfci aceastaeste cauza consimtirii qi-a compitim;di Si i mantufuii httruoE ceci ragunea uniUfti constf in a f, laf.l qi in a fi numit in mod corcsBunzltor; fiindc5 unitoka in pa4i este astfel Unul e Unui in pr4 $i e cauan primx a consimfiriiprinparticipare.DupiaceastinliunegiDomnul
225
DesprcNumirile Dumnezeieqti se roap.apentru ucenici t'a sdfie una Si ei ' Iufel cum Si Noi una sintim Sicu sulie desdfirSili in unime (lout l7' I I '23); aceastaarati sfinlenia sau irnpad$a; 5i Dumnezeu se bucuri (Yd\wD{ctt) sau se veselegtede fapturile.sale, dupi cuv6rttul din Psalmi: Bucurtt-se-vuDontnul de lucrurile sale (Ps. 103,32),ceeace aratAdomnia lui. $4 Cauzatorul ' neimp'iirtdqibiL Dumnezeu e neimDartasibilduptr ratiunea firii. slinsttor. A lamurit minunat E ldudat ca iland cum e Dumnezeu SfAntul sfinlilor 9i cum e laudat ca atare;gi spune cum se deosebeqtefirea curari li cauza insugiriloi qi a celor cauzate:caci acestaestcCel ce este fala de ceea ce nu exisla in mod propriu; 9i pe cit oarticipa la Acesta ceea ce participa' intr-atit se deosebeqteDumnezeu cel indicat ca Acesta de cele ce au ceeace au prin impArtAqire;cdci toate acesleas€ zlc si le au din Dumnezeu: iar Dumnezeu este dtn nlmlc' se zice SfAntul sfinlilor 5i imptuatul i."-,* *."t" impiralilor gi Domnul domnilor 9i Dumnezeul dumnezeilor. S/dn1igi impdra(i. invredincindu-se acest fericit de inspiratiedumnizeiasca'muta tainic 5i la dreaptacredinla qi le eiplica prin iubire de Dumnezeu pe cele cizure in unii in politeiim; gi inceputurile vtrzutein cele inferioare, rpun" ii trebuie numite prin excelenld sfin1i 5i impirali si domni, precumii intre oamenisenumescastfelcei mai inalli ca 9i cei riditali intre noi prin virtute ca inviiatori' intrucit au in suflet vLtutea concentratain mod unltar' Iar transmilind prin invaptura altora virtutea de la ei, dupi deosebireamullimii celor predate prin invatatura' se inmulleqte gi virtuiea ransmisi de ei, ceeace se vede intr-un mod mai intarit 9i mai dumnezeiesc la cetele netrupeqti; gi prin cele mai inalte 5i mai apropiate de Dumneieu,'citele inferioare Participa la darurile lui Dumnezeu: qi ca printr-un pahar ce se revarsa-$l rzuor"qte, uasele mai apropiate se umplu cele dintai' orimind ceeace le vine lor: apoi deborddnd9i ele, varsii ia alte vaseinferioare.dupi mullimea celor ce primescqi duoi deosebireainrrecelemici 9i mari, cum varsapaharul vailor prime av6nd dupA unitatea plinataiii lor prima revarsari din pahar; aga trebuie inleles' printr-o raliure mai ingro|ata. ca se revarsabelguguldamiciei,darurilor la toate prin cele dintdi cete $i Apostolul dumne"zeiegti este numit vas al alegerii (Fapt. 9'15)' Noteaza:acum zice cA Dumnezeu esteneparticipabil dupi raliunea firii' inmullind ' dupii deosebirile. Adici le arati mai multe; caci cu cat sunt mai deosebitecele ce seimpanasesc' cu adt $i darurile se deosebescin mai multe feluri'
CaPitolul XIII $l Deosebit prin Sine'in mod unic. Dumnezeu este qr hotarul qi locul siu 9i nimic nu seextinde pesteDumnezeu; ci El treceqi pestecelenesfhrqite;cici El intreceqi veacurile care sunt nesfnrqite(cici nu au margine), prin marimea nes{hrsitaa lui. iuprinz6rrdu-le prin multa sa nesf6rSire9i toata nehotii,rnicireavielii celor inteligibilel caci nu e
226
hommiciti de viala acestora.ca a oamenilot. ci ingerii au fost creali nemuritori. Iar Dumnezeu se hotarnice$te srdnd in etemitateasa mai presusde veacuri.
$2 (Esle) Ilnul, liindcd (este) toote. Sunt multe .la numir, dar una la chip, monezile gi argin$i 9i banii; iar chipul este unul, fie ca acesteasunt de aramAsau de aur sau de argint; sunt multe in puteri, ca ierburile,dar una la chip, cici toate sunt iarbtr;qi sunt multe.chipuri,cum e calul, boul, omul qi celeinteligibile (ingerii),dar una-in nearn,pentruca suntvietuitoare;iar creaturilesuntmulte dar una in obArgie;cici Dumnczcue cauza in manif'estari, tuturor. Ci precum tot numdrul. Bine dovedeqte ceea ce voieqte; cici scopul acestui bdrbat dumnezeiesce se susli;a ale lui qi prin aritmetici. Deci zice ca nu e nici una din existenle nepartasAde Unul, adici de Dumnezeu; deoarecetoi numarul participAla unitate(monada);caci dacAdh doud incepe careva.doimea nunrarape prima; qi in zece la fel, se pot vedeamai multe, aceashpentru ia din cele spuse ciueva s-a inmullit; dar !i jumatate implicd pe Unul; insi gi al treileagi al zecelea9!-aqa.mai deoane.incAtnu estenumir carenu participi la Unul sau la monada; gi chiar de amintegtede o pane, vei gindi la Unul: gi se'mai spune o doime, o zecime, intrucit gi acesteaDomescdin unitate. Cauza luturor, Unut. Scopul e clar: cel numit Unul esteDurrrnezeuli nu seamanacu unul intre numere Cici Dumnezeu este Unul, intrucdt e simplu qi fara pa4i li lipsit de deosebireadupi chip qi striin de toatepasiviti$le lpatimirite; qi accidentele; i se spune Unul 9i ca inc.eput cusetat al viitoarelor elemente.Iar acelagisau altul sau mii m-e sau mai mic, ba qi suficient sau prisositor sau eqal sau neeqal,ceeace se observi in numiri 1-11'vorbi cfreua bineciedincios,daci vorbind deinceput,le-ar [ace pe ele incepuu cici astfelde patimi 9i accidentesunt din beci sfdr5itulmullimii impii4irilor in numere' necesitate. duce la unitarc; iarinceputul in fiecareneam este atotsimplu; si deci in existcnlefie ci unul estemulte, fie ca cele muhe sunt una sau exista un inceput 9i un element atotsimplu5i un Unul care e tuturor neimpartaqibil'din ".", .u ditti.-un model qi o idee e qi in existenleUnul; de pilda, chiar dacd lumina sensibill estemulta in pa4i' "a in tout. stelele, dar vazutA ca intreg este o unica lumina; $i e multa in accidente, ca intr-o sinteza; dar avAndgi galbenulgi negrul 5i albul' in trup esteuna; ala trebuie inlelese li cele urmatoare' Dar iu e undeva vreo mullime. Aici dovedeqtedin aritmetic?i ceea ce a spus. Noteaza ci qi de Dumnezeu sDuneDe drepr cuvint cii e inrinte de unul, fiindcd este ir.r,oi tuu producatoral tuturor.deci 5i al numarului' Ci cele multe. Trebuie auzit in plus despre fiecare 9i cl e.ti.rtri,ca sd fie ceea ce se spune astfel, ca exista in pArli multe, cA unul cste in intreg; cu.me trupul' aEa9i lelelatte (sunt) una in suport sau in fiinla; dar multe in accidente,cum e onrul. Iar dintre accidente'unele pot fi desparlite, ca a :;edea,a se plimba ;i cele asemenea;tar atteie ;unt nedeipri4iteca albastrulsau rotundul qi cele qi iarali unul estechipul, cum e calul sauboul' asemenea; dar multe suntin numAr(in existenla);caci sunt mulli cai
DespreNumirile Dumnezeicqti qi'mut1i boi; dar qi multe-prin puterile naturale; 5i iardqi sunt multe chipurile, ca omul, calul, cAineleqi cclelalte, dar sunt una in neam (specie);cAci sunt, vietali, fiecare din acestea;aqa gi cele ce sunt multe prin manifestiri (nepr66otq) sau prin cele voite sau in fapte sunt una in obArqie. Pe toate gi integi, pe toate, Toate se zic c6nd sunt chipuri gi pa4i $i deosebiri qi impa4iri. Iar intreg. cdnd' adunate,pA4ile formeazAun intreg sauchipurile un ncam saucele contrareEi opusese liniqtescintr-o consimlirc qi impreuni patimire, ca apa qi pamAntul5i aerul 5i stelele arzatoareqi ccrul: de aceeatoate acestease zic cosmos (podoaba). $ifdnn unul. Deoareceanul are legaturi cu numarul, ferd unul nu poatefi mullime; caci sunto sintezaa unitalii numerelece exprima o mullime; e ceeace an spusmai sus,cL D untne:eu se inmulle{te, ca inleles din arilmetica; iar unul subzistagi csteprin sine. $i dacd toate (uni!e) cu toate. ExistA o presupunere (uno'0oit6 T1q sau Kcre' tn60eorv; pe care cineva n-ar lua-o ca existAndreal in lucruri, ci e presupusAdoar de raliune; aici insi nu trebuie inleles astfel, ci trebuie inleleasAca impusa de raliune, prin faptul cA totul s-a creat in identitate gi totul e impi4it in pa4i Si in intreg sunt pi4ile. $3 Dupd (chipul ) sdu mai tnainte gdzdtt. Dacd nu s-ar fi gindit inainte chipul omului, nu ar puteaspunecineva ci oamenii suntunili intre ei, evidentdupainsagiraliunea firii. $i dacd desftinlezi pe Unul. AEa trebuie inleleasA spusa,ca s-a unit fiecaredin cele mai inainte gdnditeca unite prin chip cu fiecare;cAci am spusinainte ci chipurile gi multele elementesunt imprimate prin obirgie de o unitate lind ridicate la un nealn, ale ctrrui chipuri sunt; fiindcA acestea,fiind unite chiar prin chip, cum e calul. boul gi cele unnatoare, sunt conduse spre un neam, numindu-sevieluitoare. intreaga dimnezeiascd obdrqie. intreaga obirqie dumnezeiasca(ijl,q Occplicl estePreaSfAntaEi inchinata Treime; iar pentru negriita unitatea firii, Cel Unul estell una. (Se refen\ - la ea gi (se atribuie) puterii ei. Prn ea (rxP' fig) se arau existenla (co'ci) gi din ea (e€ figl prin ea (6t' fig) ramin compozilia (ouvr6TsK'[dr); fij€l€r) $ in ea (6v fi) se suslin sau se pdstreazi qi spre ea leig iiv; arata ca se inlorc louv6letcrt); (enrotpeietsr); degiTaral a spusin special9i a rdnduit cuvintele; Qi l./dle sunt de la Ceea ce are (Treimea) comun. Dar bine a spusca dacedesfiinlezi pe Unul, nu va nrai fl nici intregime.nici mullime de piirli, nici altceva nimic; caci acestea le-a insinuat inainte 9i mai sus spunfnd: ca li jumatateae unul gi al treileaqi al zecelea, adicd qi pa4ile participala Unul. IJrrul cauzator al tuturor. N-au fost aduse la existenla prin orice unul, ci numai prin accl Unul, prin care se lauddgi se numegteca Unul, Dumnezeucel Unul; caci numai prin acestUnul suntexistenlele.Caci cel ce sPune acestnume de Unul, arataca neagamullimea; cici Unul
ca inceput in sine qitntliul falede alfii, introduce inlelesul celor multe din el. Dar acesteanu se polrivesclui Dumnezeu.Acest fel de Unul fiind numai Cel ce este,estecu totul nepasivqi neimpa4it qi cu totul suficientsiegi;cAci nu se implete;te prin firea lui cu altele, ca unul dinue numere; c6ci e strainde mullime gi de orice compozilie gi impdrlire, acest Unu propriu Ei anterior oricarui unu; fiindcii acestanu se numAranici ca mic, nici c3 mijlociu; ba. trebuiesa indraznim,nu e nici frumos, nici bun; cAci acesteasuntpasivitiili.cum sunt gi relaliileqi accidentele; d a r U n u l i n s u q i e s t e c u g e t a t d e a s u p r at u t u r o r ; i a r pasivitAlile,ca mic gi mijlociu qi cele cugetateimpreuna cu altceva,nu sunt simple. nici elementare.Deci Unul. cum s-a spus, care e simplu gi nepasiv, neavAndcele spuse,nu trebuiesocotitnici ca un neamdintre existenle; iar neamurilese impart numaidecdtin chipuri; dar nu e nici chip sau monadi in sens propriu; caci acesteaau relalii cu altele. Iar El este atotsimplu qi nu are nici o in-rpirlire; cdci nu are nici vreo milcare sau slare, ca lhigte; dar acestUnu nu trebuiecugetatnici ca existent, ci ca obArqieli samanlaa existenlei; iar celui existentii urmeazacu necesitatemullimea gi mullimii se adauga existenla,ceeace nu e la Dumneze|J;c\cit'eea ce este('td 6vS e fiinp (ouoia) de la a fi (€Tvdl); iar Dumnezeu estemai presusde ninla li mai presusde ceeace esteti Clci Dumnezeu unic (evrKG) in loc de firi asemanare. estetoatefi mai presusde toate.Deci bine a explicatfirea numerelor; gi fie ca e laudat ca Treime. fie ca monadi (unitate), dumnezeireamai presus de toate, nu e nici trcime, nici monadi cunoscutade noi sau de allii prin numere;ci Dumnezeue gi senumeStemai presusdc orice minte gi de e.rre.SpunAnddeci ceeace nu este,inlelegem ce esteDumnezeu. Definette Si pe cel ce este unul tnsuqi. Dumnczeu e mai presus qi de existenli, ca fiind toate 9i fiind facitorul qi creatorulnumArului. (Sd devind) numdr. Noteaza ctr cel ce e intre numere (cel ce se numara, evdpt0Fov), indica numarul; deci in cele ce sunt,adici intre creaturi,unul aratanumirul pus contra numarului. Nu este- nici - unitste (monadd). SA nu auzi simplu ch nu este ntonadd, nici treime, ci pune inainte de cuvAntul cunosclttat {6teyvcoop6vt'1), cuvintul na este; citci nu lrebuie desfiinlata aceastamarturisire; C u v i n t u l v o i e ; t e s a o c u g e t a md e n e P a t r u n s . C u adevdrat- rodnicia dumne:eiascd.Spune ca din numirea Treimii se arati rodnicia dumnezeiasca.Caci s-a cugetat numirul ca sA se prezinte existenla inchinatii a negriitelor ipostasuri,cum spun Vasile gi dumnezeieqtiiGrigorie. Dar a numit pe Tatal rodnic in mod abuziv, ca Tatil Fiului inchinat qi ca izvor al Prea S l ? n t u l u i D u h , i m p r e u n ai n c h i n a tc u e i . C a c i r o d n i c i a sau alta numire din cele cunoscuteoamenilor sau chiar Puterilor inteligibile (ingercati),nu reprezintaclar cele ale lui Dumnezeu. ascunsetuturor: caci cum ar fi cu putinla sa se numeasca din ceva ale celor (create) existcnte- Dunrnezeu.care nu e cevaexistentdin toate, ci e mai presusde toatecele ce sunt'? Nu existrdnbi nume al ei. Acest dumnezeiescbarbat spuneci nu existanici numeal ei, nici cuvAnt,ci e ridicata in cele neapropiate;nu in locuri neapropiate(sa nu fie!),
227
Despre Numirile Dumnezeieqti ci in raliune qi gAnduri.Cici cuvAntuldespreDumnezeu e neupiopiut'oiicareirninli gi gAndiri. Iai faptul ca nu binc qi in mod cuvenit; exisraniii nunreal lui.;n1etege"-t ciici toate celc ce sunt r" in?i.a prin numiri :;i lucrari cunoscute.Dar ce nune sal lucr:ue se poate uiritui lui Dumnczcucelui ridicatpestetoateexistenlele$i FacatoruluiqiCauzaroruluirururorlDeaceeanicibunatarcainsasi sau fiunuselea, spuneacestdurnnczeiescDionisie. nu i se potri\eqte in rnod propriu lui Dumnezeu,deoareceacestea se afla qi in existenle (in creaturi); 9i vei afla 5i in cele de mai sus ci aceste pasivitali qi accidente se socotcsc in existenle(in creaturi),ceeace nu cste la Dumnezeu,care e ridicat mai presusde toate. Ci ditt doin(a de-a inlelege. Noteaza ce frumos spuneca pentrua inielegegrspunein generalcevade.spre Dumnezeu,srApanilide donnla lui, teologii i-au atribuit lui Durnnczcu numele bunaialii' deoarJce Dunrnezeu estein rnod principal 5i suprafrringi nrai presusdc fiinli. Iarbunatatea,cumziceaiesla,enumelecelmalrespectat dinrre loate. Iar expresiile apofatice tonap
Y)nt.fit'u Domnul (l Tes 4' l7); zicind: $l a t0 totded.unu qi iaraqi: Acunt t'edent in gl.tititwri si itt oglindd, clar atunc'it'ontt'edeafqd LdtrelaSri(I Cor' 13.12). Cel mai veneratdinlre nume E de notat ca cel mai veneratdintrenunreeslehuniil?tca;deacecaseSi4tribuie ca cel dinlli lui Dulnnezeu. Din cele familiarc /ui. Familiare (oupqtil,cov) numelte pe cele de o lire ,sicunoscute qi proprii crealiei.
"f",ii!iii
Piver cescrieqidumnezciescur ceea capablieisirnri;-e
,'#,,:;lt,';',i.^i]'i',,',?::',:::,i,"';;':;:':,'.
n('pd(dtos,nu le inlclege nimeni, de e parta$de inlelepciune,in nrod obi;nuit; nici cele or.,n.n"u acestoracite
$4 Aceasta(arspune-o)cuadevdralgiizgeni'$iingccelc ale lui Dunrnezeu;dar 5i cel rilor le sunt necLrprinse mai dc jos dintre ingeri vcde mai mult decattoli teologii din Bisericadeci qi decit Apostolii' putere' $i dacd (lipsegte) cet'u din cele de aceeaqi chiar daca s-ar afla in Scriptura 9i alte numiri dumsa le auzim qi pe acesteaprin aceleaqi "'ffiff:tlfftt]il: ji ri"a qi anor sJinyibdrbagi.Nu rrebuie rransmise tutuior, fari aleg".c, ."le rainiie. ci nurnai bArbalilor ace-stui sfint barbatTimotei' $untem) si noi in slare sa spunem'Acesteale spune
se '" ?:t::i.l*1'i1',"i:;ii:;iti::i:i,ffi"ffi dinceleindicate, ci ieqind d"sp."D.umnezcu; sespun mai dumnezeiegti;de.aceea urca la inlelesuri tacutc li bine le nunreqtemai depanepc acestcanumiri mai dumnezeielti.caci ielind sutletul din toate simlirile trupeEti qi lumclri. le-a f :icur pc acesreasieqi simboale: aqa se uncqrcin mod curat cu cunoqtinlalui Dumnezeu,pi cdt inlclcs qi Aposrolul cum di <1e e cu putinla Iirii on.reneEti.
osiasint-
holiui din care nu citeaza,ca qi in alt capitoll dar de voieqti sa cuno;ti deosebireaintre T-eobgia simholitd 1tfrg oolrpohxilq 0coLoXic6l Siint'dltiturateologit'd citc$teal treilea (tfrg OeolOXrxig .tttotu-ncireoq), capitol al tratatului
NOTE la NUMIRILE DUMNEZEIE$TI
Capitolul I 120. Chiar faptul ciavern simlireaciexisti cevamai presus de putin{a noastra de cunoa{tere ne d.i asigurarea ctr ac,elccva existl. Jasprs a vorbit dc gtiinla cc o avem ct existf, ceva dincolo de cunoaqtereanoastrA. ,,8 de cugetat cl existi ceva ce.nu se poate ?n1elege" (,Es is dcnkbar, das es gibt was nicht denkbiu is{' ; Philosophie, H.1Il, Menphysit, Bcrlin, 1932, p. 39). 121. Dumnezcu cel mai presus de fiinga cclor create coboar.i, din bunitate, la misura cunoaqrcrii lor c6 El existi, dar nu se poatc face irceput de inlelegerca lor, Nu le-ar mai puteada, in acestcaz, simlirea clEl e mai presus de ele. frce cevac mai presusde inlclcgcrta l22,rotcelc.e celui ficut. Fiinga crcaloarc e mai prcsus de inlclegerea celui creat. UnitaEa facetoarc de unitate e mai prcsus de inlelcgerea unitAlii create. Cel ce face bincle e mai presus de in[elegerea celui cAruia i se face. Nimic din acestea n.au in elc pule.rca creatoare a cclor ce le crceazA. 123, Toztc cele crcatc, experiate de noi, cei creali, apa4in fiinpi. Dar Durnnezeu Crcatorul e mai prcsus de ele ca fiin1e. Pc ele le cunon{tem ca.existente, ca pe cele ce sunl. Creatorul e mai prcsus de ceea t:e cste in sensul cunoscut dc noi. lA, C"t @ crtxjaz,dtoate, intrucat pdn aceasta le mirgineqte cu puterea lui, estc nenArginit, Ccl ce facc toate din nimic nu e marginit de nirnic. Totu.Ei, intrucat le aduce pe toa.te la existenp din bunitale gi nu din rrccesitate, c{ci aceasta l-ar margini, se poat€ spune ca bunataka lui nu e nccomunicabila nici uncia din ccle ce sunt prin El, Prin aeasta Ic qi atragc pe oatc sprc impArtigirea de El. Bunitaka, coborAE h cle, lasA sA;t vlzutl din ea, de creaturile congtiente, o anumittr luminA. Dar nu prin ele insele au urcat la vederea acestci lumini. L25. Crcaturile congtiente vdd din fiin1a crcatoate mai presus de fiinp tutu$r celor crcate o lumina qi acest fapt le face qi pe ele str se bucure de aceasttr luminA coboritoare la ele gi s4 urce $ ele la mai multa vederc a ei. Pe dc alti parte, faptul cd Durnneznu face lumea din bunitate iI arati ca interpersonal din veci. Cici bunitatea nu poate fi decit a persoanei $ nu se poale adresa decit altei persoane,
l?i,pe dc o partc cunoscindu-l pe Dumnczeu ca pe Creator, pe de alta ncingelcgindu-l niciodatA deplin, cunoa$terea lui de cetle noi e udtl cu simlirea tainei sau ascunsului lui. C€l mai mult il cunosc F,cDumnezeu ca atare minflc supralumeqti sau ingeregti, neavindu-l acoperit de materi.ditatea simbolici a lumii. oe accca, min$lc omeneqti invali gi de la l?il. min$lc purc alc ingerilor sAinainlczc in cunoaEtcrea lui Dumnezeu. lvlai ales invalA de la acclea ci f)u[mezeu e cauza $ incepunrl Ei fiin1a qi rria{a in Sinc a tururor. 128. Oar, daca toati verietrtea c€lor create nu poaE fr &cit din obi{ia unicA a Creatorului, prin toate urctun la cunoaqterea unitafii lui. Iar aceastane ajutri gi pe noi si ne unifrcim in El. Aceasta intiregte expcrienla noastri cf, suntem legali unul cu altul, ci fiecarc suntem lega1i cu toli qi cu toatr. Tofi suntem intr-un scns ,,obiecte" fAcute. Nici unul gi nici una nu suntcm prin noi ingine, nu suntem ultima realitate, 129. oar unitarca ac€asta desf,ver$itl, superioari oricdrei uniri dintre noi, &ci neingeleasAdesivarqit de noi, o vedem in acekqi timp ca Treime. 130. Crci putcrea ei crcatoar€ dovedegte ca ar€ in Sine din veci o fecunditate prin fiin(4 nu prin puterc. Aceasta il arati pe Dumnezcu TatAl din veci. $i aceasta explici toati fecunditatea sau palemitatea din crealie, ca qi faprul naqterii din unele crcaturi a altor creaturi. Cauza a toata patcmitatea qi filiaFa din lume nu poate fi decit in existenla mai pre sus de fiinta, prin Sirte, 131. Iar in aceaste se. arattr buritaca de fiin1i ficaloarc, fAra sfirgit, a acelei existenle. Dar accast{ unital,e trcimicd a supremei fiin1c e gi baza armonizirii in unitate neconfundaa a tuturor c€lor creatc. Ac€asta este, o urmare a iubirii uita$i ncconfundate a celor trei Persoane ale Trcimii, care e qi forma supremi qi de Sine existenta gi vegnici a iubirii. 132. Oar tot univergul multiplu gi unilar existA pentnr o:rmeni. De aceca, in crealia lumii gi in susginerea ei se arati, cu deosebire, iubirca lui Dunnezeu fala de oameni, ca faptud con$tiente $iinsetate de tot mai multi iubire. Ctrci bunltatca nu se poate manifesta ca adevirati dccit unor fiin1e congtiente. Dumnczeu facc gi o lume de obiecte din bunitate. Dar nu pentru a-$i ailta accastabun5tatr ci, ci prin ca persoanelorumane. Accstora le arati iubirea sa, dar le-o arata gi prin darul bogat
229
Note la Numirile Dumnezeieqtr legilor crealiei.$i, intrucit se intimpld adeseoride nu le implinegte, cereiertareo gre;ulelor (a datoriilor neimplinite),-obligindu-sesi ierte 9i el datoriile neirnplhite iala de Dumnezeu qi de legile date de El sau pe cele neimplinite falii de el de cdtre semenii lui. Aceasta ajutd Dumnezeu 9i ea ia restabiiireaiubirii sau a imparaliei lui intre oamenl. 134. Conform cu cele spuse.autorul afirmd in continuareca Dumnezeua merscu iubirealui fald de oameni pinA la a se impartAti de ale noastre,ca qi noi s6 ne impartaSimde ale Iui. El. Cel simplu. s-a compus-cu creaturica s-o ridice la unitateacu El ca Persoani,Cel veqnics-a fAcuttentporalca sa dea valoarevegnicafaptelor noastre din timp; s-a facut interior firii noastre marginite :;i tiagile ca si-i dea bogalia sa infinita qi etemitarca.Prin aceastaa rimas 5i Dumnezeu,dar s-a fAcutgi om careimplinc5tedeplin porunciledateomului' Omul obiqnuit vine [a existenld qi traieqteatAt ca subiectparteneral lui Dumnezeu 9i al altor oameni,cit si ca obiect al altora.Fiul lui Dumnezeuvine el insugi la existenlagi ca om, dar ia 5i legile omului, insa in mod liber, gile iblosegtein libertateca sale implineascadeplin gi sa ajutesemenilorsaisa le implineasci.Chiar in modul veniril ta existentaacceptali unele din legile venirii la existenlaale omului, dar nu toate,nu 5i pe cele strdmbate care au fdcut greaimplinirea voii lui Dunlnezeude catre el. Fiul lui Dumnezeu se nalte ca om el insugi ditt Fecioari, ficindu-se conceput din trupul ei curat qi curat din ea. Cum a putut face pe Adam 9i ndscdndu-se pe Eva mai presusde legile obignuite'a$as-a putut tace pe Sine orn in partemai presusde legile obignuite.El se face,gi ca om, Subiectce vine de la Sine ca existenla,nu ca un subiect deosebitde Sinc. E supremainallare a riimanandinsa omului la treaptade Subiectdumnezeiesc, tru iubire. qi SubiectomenescAirealizlnd astfelcalitateade Subiect Omul vede qi in aceastaca exista un factor care este exclusiv Subiectsuperiorlegilor;i Creator prin aceasta oarteneratatal lui Dumnezeu'cAtr;i al celorlallioameni' Aceastaarataci in Dumnezeuinsu;i' mai precisin Fiul al unei lumi supuseunor legi prin caresaslujeascaiubirii' de-a se lui Dumnezeu,e data putinla, dar nu necesitatea, Lumea supusi legilor ca obiect nu poate fi de la sine 9i nici omul care este supus in parte legilor, dar in parte face qi om, dar nu numai om ca loti oamenii, ci partener con;tient de ele gi capabil sa le foloseasclcum vole$te' al lor ca om, ram6ndnd9i Dumnezeu. fiind insa chemat si le foloseascAin mod liber pentru 135. L-am cunoscut astfel ca Subiect intre noi pe iubire gi prin aceastasa se ridice la unirea cu Dumnezeu' Unut din SubiecteleTreimii 9i prin acestane-a venit in fAra a pierde umanitatea9i calitatea de creaturi' maximtr apropiereSfAntaTreime, dar prin perdelele simAclasta a fost posibil pentru ca omul nu e numai boalelor u-une, care gi ele sunt moduri ale iubirii lui de c o n s t i e n t ; l s u p u su n o r l e g i .c i 5 i d a t o rs a l e i m p l i n e a s c A oameni. liber, viizind in ele voia lui Dumnczeu.De aceea,pentru 136. lar tn viala viitoare acesteperdele materiale se oameniDumnezeuestenu numai Stapan9i Impirat care vor facetotal strlvezii. Materia se va face total luminoasi dAlegi, ci gi Tati carele da naturasupusa.organizatapnn qi incoruptibili; trupul nostru se va umple de lumina qi ascultarea intre ei ea iubirea prin a realiza legi,-pentru irupului iui Hristos pe Tabor. Trupurile celor ce au iubitoare de El. Astfel' omul e nu numai obiect supus c r e s c u td u h o v n i c e q t ep e p a m d n ti n c o m u n i c a r ec u E l implineasci qi dator sa unor legi, ci qi subiectcapabil s e v o r f a c e a t a t d e s t r a v e z i i 'c i v o r f i c a n i S t ei m i t a r i leeile sau voia lui Dumnezeucu iubire; caci acesteasunt ale ingerilor. Aceastava produce o suprema unlre crealie lcp.iale iuuirii 5i prin implinirea lor serealizeaziin c u D u m n e z e uc e l U n u l c a r e a l u a t t r u p u l n o s t r u q l v a iriparalia lui Dumnezeuca Tata.in aceastiiduhlacalitate t ransfigura tot universul' ridicindu-l peste legile n" inuuia Hristos si vedem pe Dumnezeuin rugaciunea gravitalieiqi compoziliei, f;ira a le anula' vlala penru adevarat qi prograrnul e care ru)stru, Tatal 137, Aceastaunire a celor stmlili qi a universului oamenilor,av6ndsa-l iubeascaca Tata iubitor cerind lui care sunt legali cu Hristosin lumina lui va coincide prin Dumnezeuajutor sa-l implineascii. a lucrarilor minlii noastrecare cunoa;rc cu o..odihna" n-u e cA omul De aceeise spunein aceastarugaciune cele ale lumii, separindu-lede Dumnezeuqi intre ele iii numai obiect, ci 5i subiect dator sd implineasci legile deci mArginindu-leprin dcsparlire.Toli qi toate.vor fi crea$eisau voia lui Dumnezeu. AceastAdubli calitatea vazuteuriite in Hristos - DumnezeuCel Unul in lumina omuiui e presupusade caraclcrtl de porunci pentru el al
al lucrurilor lumii, fapt carele dl 9i lorputinla sii-qiarate iubireaunele fali de altele. lar ca izvor al unei atAtde intinse iubiri fapde oameni nenumirali. aratataprhtr-un univers atit de intins gi in relalie gi cu nenumarate persoane ingereqti d-e trepte superioare,Dumnezeu se arata $i nesupusunor legi care i-ar mirgini puterea.El esteintreg iubire nesupusA.unor legi care l-ar mtugini qi da tuturor celor create legile iu-birii, facandu-le deci libere sa poatd folosi aceste legi spremenlinereali intirirea iubirii sau unitalii dintre toate. 133. Numai ficind oameni care pot rdspundeliber iubirii lui, Dunrnezeuse arataca iubitor, nu flicAndlucruri sau obiecte. Dar fdcdnd lucruri ce pot fi folosite de oameni pentru iubirea intre ei, i9i aratd in mod deosebit iubirea iala de ei. Sau se arata ca face lumea de obiecte pentruiubirea fala de ei. De aceease numeqtede oameni iubitor. nu de lucruri iubitor. Omul esteprin aceastadupi chipul lui Dumnezeu E'l isi da seamaca Dumnezeu e o fiin1i iubitoare, dar e atAt de iubitoare. ci n-are nimic de obiect in El, ci nu e intru nimic supusunor legi, pe cind omul e pe de o parteliber' pe de alta supusunor legi care ii arati ca nu e prin sine' bamenii pot folosi pdnala un loc liber legile' dar nu pot iesicu totul din ele.Oameniisunt faculi' dar sunt9i supuqi unor legi. ca o condilic a afirmarii iubirii. De aceea.omul ooateiubi tiber si pe Dumnezeuca Creator5i Dumnezeu se poateface5i om, pentrua intari iubirealor fali de Sine gi intre ei prin unirea sa ca Subiectsupremiubitor cu ei' Aceastaarata insa ci 9i umanitateapoate fi ridicata la toate legile imtreaDh unei subiectivitalicare depdqegte ouseomului ca obiectcreat.Fiul lui Dumnezeuficinduie in mod liber om supuslegilor lui, ca sAle depA5easci" implinegte numai rosnrl lor de condilii puse fipturii pen-
230
Note la
-Numirile
revarsata din El. Prin aceastavor fi vazute toate intr-un fel mai presusde cuno;tinga.caci vor fi vazutein Cel ce e mai presus de toata fiin1a celor separate,printr-o cuno$tin!amai presusde cunoqtinld. 138. Cici El insuqi,ca Cel ce e Cauzatorulqi Suslinatorul tuturor intr-un mod unit, mai presusde felul le cunoaqtein ium lc vede legatein viala pdnrAnteasca, mod mai presusde cum le cunoaqtemnoi' despi4indu-le lui e mai presusde raliune, gi miirginindu-le.Cunoagterea de cuvdnt, de atingere,de parere.$i de aceeaEl insugie mai presus de toate acestea. 139. Dar Dumnezeu fiind iubirea sau Binele prin Sine, pe de o parte El este o unitate treimica, pentru ci iubirea sau binele nu poate exista decit intre Persoane. Cu cdt e mai mare ca Bine, cu atat e mai vadit ca relalie intre Persoane,dar qi in cea mai desavirgita unitate. Dar acest fapt e qi mai presusde inlelegere. 1.10. Oe aceea,neinlelese$i negreite sunt li duhurile ingeregti care sunt pe de o parte rezulhte ale actelor de bunatate ce iradiazi din Cel mai presus de tot ce cunoa$tem noi ca existent,ca fiinla, gi pe de alta' primilea acestoracte de duhurile cere$ti.Pe acesteale imite gi oamenii, ca creaturi spiritual-corporalecongtiente, arunci cAnd se ridica peste lucrurile ce le vld despArlite li compuse. 141. pe de alti parte, prin ridicarea aceasta neanulind cele ce sunt in jurul nostru, ele ne fac si liudAm Adevarul mai presus de adevarul lor, drept cauza, fiinla, via1i, unire a lor, vAzAndu-l ca mai presus de fiinla. de vialA, de existenla lor, de orice nume, ca pronie gi bunatate, ca obArgie9i suportul tuturor. Ii dim toatenumelecelor bune createde El, dar cugetamaceste nume mai presusde toate numirile celor create. Vazdndu-le cauzate, din aceasti calitate a lor, il laudam ca pe cauza lor. Folosim mereu paradoxul prin care ii atribuim toate cele bune ce le cunoaqtem, dar in acelaqitimp i le negAmpe toate, fiind in calitate de cauzA ultima, cum nu pot fi ele, mai presusde toate. Dumnezeu i se cuvine qi numele Stapanil42.rui torul qi imptrratul impiralilor sau Domnul domnilor. pentru ca nu e Stapan,Impant qi Domn numai Peste unele existenle,ci peste toate; chiar peste cei ce au o relativa pozilie de impirali, de stapdni, de domni peste lucruri qi oameni. Cdci gi ei sunt supuqiunor legi. Dumnezeuinsi nu e supusnici unei existenle,nici unei legi. El e SubiectulstApanitorpestetoli li toate,fiind din veci prin Sine qi fiind Creatorul $i Suslinitorul tuturor. Nu se poatesanu cugetamo astfelde fiinta, stapanapestetoate Si nesupusanici unei puteri sau legi mai presusde toi ce este prin faptul ci nu este in relalie nevruti cu altele qi supusdaltora. 143. et e Cel Vechi de zile, Cel farlinceput Ei Cel ce nu imbatrineqte.N-are inceput, pentru ca n-are pe nimeni care l-ar fl creat. Nu imbatrane$te,pentru ca nu e supusnici unei legi carel-ar corupesau l-ar imbatrdni.E neschimbabil,nefiind supusunor legi careschimbiitoate. 144. E mintuirea, dreptateaprin excelenli. Se dau aici toate efecteleintruparii qi jenfei ca om a Fiului lui Dumnezeu:El e mAntuireanoastri, intrucat scapii firea noastrade moarte,e dreptatea,intrucdt ne ridica la implinirea voii lui Dumnezeu, rAscumpa(area,intrucit ne
Dumnezeiegti scoate prin jertfa de sub robia diavolului care prointrucdtumple luea moveazAegoismulin noi, e sfin1enia, noastrade curalia lui Dumnezeu.Autorul vede importanla lui Iisus Hristos, nu vede numai un Dumnezeuca unitateabsoluti, mai presusdc viala noasra 9i lipsit de iubirea prin care vrea sa ne mantuiasca. 145. et e in adierea sublire (sim1ittr de proorocul Ilie), pentru ca trebuie o simlire deosebit de sublire, de spirirualApentru a-l sim1i. 146. gt e toate cele ce sunt, pentru ci prin El sunt toate,dar e temelialor, mai presusde ele. t47 . gt e qi margineatuturor,ca margineaabsolutA' firi El neputdnd fi nici una din existenle.Dar e marginea nemarginita.Nu e alta margine dincolo de El. 148. E casa, locagulin care sunt toate.Nu e supus nici unei relalii, dar toate, tlind in relalie cu toate, sunt prin aceastadependentede El, in afari de aceastddependenla neputdnd fi ninric. Pe toate le face sA se intoarcA spreSinein mod unitar,darcelece sunttinutein legitura cu El fari voia lor nu se bucurd de bunatatealui, de fericirea,de bucuria data de El.
Capitolul II 149. Ori"e nu^ire dumnezeiascase atribuie intregii dumnezeiri. adica tuturor celor trei Persoane dumnezeiegti. Caci, prin dumnezeireaintreagi, autorul inlelege nu fiin1a in Sine a lui Dumnezeu, ci fiinla purtata de cele trei ipostasuri. Toate cele trei ipostasuri au in comun toate i n s u q i r i l e s a u n u m i r i l e d u m n e z e i e g t i .D i o n i s i e n u gindeqte la Dumnezeuca la o unitateuniformA,ci ca la Dumnezeu cel in Treime, degi pe de alta parte toate cele dumnezeieqti le sunt comune celor trei ipostasuri. 150. Oar tocmai pentru ca autorul inlelege prin d u m n e z e i r e ai n t r e a g A d u m n c z e i r e a p u r t a t i d e t r e i P e r s o a n e ,e l a c c e n t u e a z et o t a g ad e m u l t g i d i s t i n c l i a lor in Dumnezeu. 151. Cete comune intregii dumnezeiri sau tuturor celor trei ipostasuri,nu le numeqteautorulsimplu: fiin1a, bunatatea,dumnezeirea,viala, inlelepciunea,ci supraetc. Adausul de sttpru aratacele fiin1a, suprabunatatea proprii lui Dunrnezeu,deoscbitede cele faraacestadaos. in.udit"u, dar qi deoscbirease explicAdin faptul cA cele ale lumii sunt create de un Creator care prin aceastae 5i deosebitgi inrudit cu ele.Dumnezeuca necreatli Creator are acesteinsugiri intr-un fel superior,neinlelesde noi, pentru ca dcpiqegteexperienlanoasra. Cele createsunt cauzate,deci qi insuqirilelor. Dumnezcu gi insu;irile lui sunt necauzategi pur cauzatoare.Aceastainsearnnace Dumnezeu e lipsit de orice pasivitate.El nu e gi obiect sau gi pasiv,ci exclusiv Subiect.Nu sta sub putereanici unei legi sau puteri superioare,ci e deasupratuturor. $i trebuie si cugetamca exista o realitatenesupusAdeloc alteia superioare,deci exclusiv ca Subiect pur activ $i atotputemic,adicao realitatccare e iniltati de suprema putere, neavand in ea nici o pasivitatesupusa alteia, ultimd, putdndcreaqi fiind cauzatoarea toateceledcosebite de Sine din nimic, nedepinzindde nimic in puterea ei asupratuturor, chiar in crearealor.
231
Note la Numirile Dumnezeiegti Dar chiar realitateacare e pur Subiect qi atotputemica nu poatefi un SubiectIipsit de iubire, caci aceastaar fi o mare siiriiciea lui. In puterealui trebuiesAfie o bogalie gi o fcricire nemarginita.Iar aceastafcricte;i bogalienu poateti lipsita de comuniuneaiubirii. Aceastainseamna pe de o partece Dumnezeu esteo existenlainterpersonali' pe de alta ca aceastabogalie gi fericire qi plenitudine fara lipsuri nu are nevoie de nici o schimbare,caci aceastaar presupuneo slAbiciuneprin care cademai jos sau tinde spreo imbogalire,spre o innoire. 152. Revenind la adaosul de suPrc, atribuit insugirilor qi numirilor dumnezeiegti,autorul numeqte intre altele unitatea dumnezeirii tripersonale mai presus de orice unitatein creaturi.Caci ea e temeiul creatorqi suslinaroral oricii.fei unitali 9i identitili. Acesta e de fapt necunoscut,fiind altfel decAttoatecelecunoscutede noi, qi neputinga ca unelece sunt cauzate.Dar necunoaqterea a oricAreicunoagteri. exprinrariiIui sunt o antecedentA 153. I-a fel, lui Dumnezeui se poate aplica gi aflrmareagi negarea,pentruci e gideasupralor. Putemspune ce este,dar qi ca nu este.Dar ultinta o putem spuneca depaqirea atlnnirii care l-ar ardtadependentde ceva. Pe de alti parte,El e mai presusqi de orice negare.Trebuie si depa5im gi at-irmareagi negarea cAnd vorbim de El. Depagim afirmareacare il dehnegte,de exemplu, ci e fiinla, ca e bunatate,inlelepciune.dar 5i negarealor' cdci nu poate fi lipsit de nimic bun. L54. Despreipostasurilelui se poate spunece sunt unul in altul aqade mult, ci sunt supra-unite,mai unite ca orice unire intre ipostasurile create, dar gi neconfundate.Un exemplu palid il avemintre oameni,carecu cdt sunt mai interiori unul altuia, cu atet se simt mai mult bucurogide experienlaunuia prin altul saucu atat simte unul mai mult realitateaceluilalt.Dar persoaneleumane simt mereu cd nrai au un drum de fAcut pini a se aveain intregime una pe alta, cum nu simt Persoaneledumnezeiegti. 155. Cum putem inlelege ctr fiecare Persoani d u m n c z e i a s c Aa r e t o a t a f i i n l a d u m n e z e i a s c i ,d a r i n m o d d i s t i n c t u n a f a l i i d e a l t a ' ?C u m p u t e m s p u n e c a o Persoani are toatdfiinla qi cele ale fiinlei ca Tata, iar alta ca Fiu'? Prin ce se distinge o Persoandde alta, avdnd totuqi tiecare toati fiinla sau suprafiinla divini'l PArinlii au dat mai multe exemple din planul flzic. (De exemplu, Sldntul Vasile spunecd Petru are piirul negru, iar Ioan parul blond. dar fiecare are par ca 5i celalalt.) Nu se progresaseincA suficient in inlelegereadeosebirilor spirituale intre persoane,incluzind totuqi posesiv,de catre fiecare,toata fiinla. O oarecareapropiere de precizareaacestui fapt s-a dat prin tertnenul perihorezA,care ar putea fi tradus prin interiorrtale reciprotu. Propriu-zis, aceastada sensul adevitat al comuniunii intre pcrsoanelece-9i devin interioare fard si so confunde, stare realizatd ca model supreln in SfdntaTreimo. Acestail putcni interpretamai coniplet, ca Tat6, spundnd, de exemplu, cA Tatil. trdLrndu-se include qi trairca tilialiei Fiului, dar nu ca Fiu, ci ca Tata. Chiar un tata omenesctriielte in simlirea lui de tata li ceeace triier;te fiul ca fiu, fiind astfcl chiar prin acesteproprietiili personale qi distincli 9i uni1i. Sunt
/.iz
unili ldri a inceta sa fie distincli. Numai Tatil are prope Fiul. Darin nagtereaFiului triieqte prietateade-anaqte 5i pe Fiul ca pe cel pe care-l naltc, cum va spuneautorul cevamaidcparte'.Sunt un i t e ;i d i st i n t t e unu.frt1dcleu lto. In faptul cd Dumnezeue Tata care traieltc in Sine !i simlireaFiului, e implicatanu numai distincliain ipostasuri, ci 9i deofiinlimea.Daca n-ar aveaFiul tiinla Tatalui, n-ar simli tlccaredin ei pc celalalt.Daci Tatil n-ar avea un Fiu dc fiin1alui, n-ar avea pc cine iubi ca desavirgit unit cu El. Fiul, iubind pe Tatal, are aceea;i putere nemarginitain iubuea lui ca TaGl. Numai pentrucd sunt deosebili ca Tata li Fiu, pot trai aceea5iiubire nemirginita, deSiin moduri deosebite. La oanreni,nu e intrc loli relatia de tata ti fiu, deci triirea fiecaruiade catrc fiecarein aceastiicalitate.Dar ei se simt unili pentru ci au aceea5iinlelegerea existenlei, aceleaqidureri gi bucurii, dar flecarele traie$teca ipostas aparte in unire cu allii in mod actual sau are pulinla virtuali de a triii acelea5istari,ca cei ce sunt de o fiin!;], dar deosebi$ ca persoane.Traicsc qi oamenii acceagi fiinla in mod unitar, dar in mod deosebitca persoane deosebite.Deosebireain persoanenu cxclude triirea unilalri clcfiinla si unitateade fiinld nu excludetrairea ei i n m o d u r i p e r s o n a l ed e o s e b i t e .D i m p o t r i v A , n u m a i aceastale da viala reala. 156. Oar mai este qi o distinclie intre iiinla lui Dumnezcu care riirnine una in necomunicareaei qi procesiunileei, din bundtate.sprefapturi,cccace ne face s a t r a i m p e I ) L r r l n e z e u , , m u l t i p l i c a t "d, a r n e d e s p a 4 i tn tlecaredin darurilelui. Fiecarefapturaprimelte pe Dumnezeuunit. atAtin ccle trei Pcrsoanencconfundate,cit gi in prezcngatiinlei intregi a lor. E ca un punct din centrul cercului.caree prczentin toatepunctclede pe periferie' Dumnczeu se ilnpafia$e$teprin acestea.dar e 9i neimpirtilit. Supraunitateadumnezeiascd...se multiplitd potrit,it distincliei tluntne:eie;ti in darurile ne.sthinthute intre ele (...) Eu e LdLt:otulur(,r cebr de^care se int' pdrtdysc neinrydrtti;ibil celepartitipote.In nici un dar nu se imparta$esccreaturilcnumai dc o parte din dumintreagaqi ea rimine totuqigi nezeire,ci de durnnezeirea nici una nu se impArtale;te de intreaga tiinla dumnezerascd. 157. t-a obieclia ce s-ar putea face ca tiecare aratain sine alta intipdrire a dumnezeirii, deci nu ar prirni pecctea c i a c e a s t var r i e t a l c i n t r c - g idi u m n c z c iir. ; r u t o r url i i s p u n d e a intipanrilor nu depindede dumnczeire,ci dc capacitatea deoscbitara fieciirei fapturi de-a primi intiparirea dumnezeirii celei unice. Faptudle lipsite de minte se itnpana$escnurnai de lucrarcaproducitoarede fiinli, nu ;i d e c c a d a r i t o r r cd e i n l e l e g e r c . 158. Oar DurnnezeuCuvintul s-a fdcut distinct in legaturalui cu oamenii ia1:ide Tatal gi de Duhul Sf-int' prin faptul ci nuntai El lucrcazi asupralor prin untanitatca sa. Dar Cel ce lucreazliprin umanitateasa e tolu$i 'I una cu at,rl 5i cu Duhul qi sunt simlili r;i ace5tiain lucrarea lui F{ristos,totu:1iHristos e sinrlit ;i in rnod distrnctca Fiul caregi-ainsugitipostaticmodul omenesc d e - a l u c r a a s u p r a n o a s t r d .S e s i m t e d i s t i n c t , d a r nedesparlitde Taril qi de Duhul Stint. Caci Fiul rirnine chi:u in aceastilucrarcprin unranitateasa neschinibatca DumnezeuCel ce lucreazapn-nea.
'
Note la Numirile Dumnezeieqti l 5 g . F r p t u r i l e p r i m e s c c e l e d u m n e z e i e q r i n u mpari n imparta$ire.Dar dc liingadumnezeiasciallata la temelia lor nu se pot imparti$i. Aceasta inseamna cA ele se inrpirtiiqescnumai de puterilece vin din tiinla dumnezei a s c a s a u d c p u t e r i l e i n d u m n e z e i t o a r eA. c e i r . s t a r a t i iara5i ca, dupa autor, lunrea e crcata, nu e din tiinla dunrnezeiascicum au socotit unii, crczindu-l inllLrengat de panteismulplotinian. 160. Numai Fiul gi Duhul Sf6nt ies din dumnezeirea Tatalui ca niqte mladile sau flori, deci sunt de aceeagi fiinlA cu El. 16l. Oar faprul ca Dumnezeu Creatorul qi Susflnatoml tuturoresteunTatii,unFiugiunDuhSfAnt, imprinra :;i fapturilor un caracterpatem, filial gi Ie face si le serlene,dar Ei ritnrin in patemitatea:;ifilialia lor gi sunt prin depiigiredeasupracelor din fapturi. Intrc ele nu existiinrci o inrudire, a;a cum nu exist:iintrc celecauzate gi cauza lor. Cele cauzate au thipurile cauzelor, dar cauzeleinsele sunt mai presusde cele cauzate.Iar daci Dumnezeu este numai Cauzii, neavdndnimic cauzarin Sine sauin cecace face,El creeazicelec auzatedin nimic, caci altfel n-ar mai tl cauza purii. Faplurile sunt, in venircalor la existenld,exclusiv cauzate,chiar dacAsunt a d u s el a e x i s t e n i ac a s a s c c a u z c z ci n p a r t eg i p c e l e intreolalti, avandin aceastaun .llrp al lui Dumnezeu.Cea mai mare posibilitatede-a fi qi caLrzaintr-un fel voiti de sine. de a fi deci necauzate.o au numai fApturilecreate cu voinla libera (ingerii qi oamenii). Aceastapentru ce sunt createca sd realizezeo legituri de iubire intre ele 9i cu Dumnezeu,cile are ncvoic :;i de o voinlA libera.
nimic. prin Dumncieu a primit capacitatea de-a trai Dumnczeu ale salein ele sau de-a le cuprindein inftnitateasa $i de-a lc lzrceparticipmte la Sine. Dumnczeu Cuvintul a fAcut tlrea omeneascdtnediu capabildccuprindereauniversuluiintreg,pentrucieae mijloculcrealiei,avdndorclaqiecon$tientacuingcriiprin spirit gi cu ordureamaterialA.DunrnezeuCuvAntulpoate uni prin firea omeneasci toatii crealia in Sine, o poate indunrnezeiintreaga. In al doilca rind. ficAndu-seom, iqi menlinecalitatea de Fiu gi prin nir$tereadin umanitate,putdnd face gi pe oamenifiiailuiDumnezeuqiprineipuneinrelaliefiliala toati crealia cu Tatil gi o poate umple in mod filial de Duhul Sf Ant. El se poate face 5i Fiu al omului qi prin accastaface qi pe oameni fli ai Tatiilui. Relalia de TatAgi Fiu in crealie se reflecti nLrmli in unranitare.In planul biologic ;i vegeral,innrullireaprin sanlan!anu reflectAin nrod spiritualrelalia parenri-filiala.in ingcri na$tereanu existi deloc.Ei intra in relalia tilialii cu Tatal prin uniea cu oarnenii.ca 5i narrura. in al treileaiind, numai omul a c6zutin moarleprin pacar,avind rimp material.ingerii despa4ili de Creator n-au cazut in nrornea cu trupul, ci intr-o moarte spirituali.inaqa[cl.caFiulTrriluinuscputcanagregidinrr_un astl'elde inser cazutca s;l-i scaoede ,r.ru-t". in tegaiuracu acestea,acceniuiimtoru$i importanla ingerilor.Dacin_arfilume^lor,crealiavaz;tiiarfiopa;A :yioarba,ciici n-ar aveanici oarneniisulletec;rresunt in icgatur:rcu ingerii cit sunt pe prnranr gi ajung in comu-
existentaprin Cauzapura.de Sinc existenti, ele preexisti oareculn ca posibilitatc in fiinla lui Dumnezeu' prin voinla lui. Adica Dumnezeu pre$tiedespreele, inainto
nu va despi4i pe oarnenide ingeri gi tot universulvazutva cip:ita o stare tr:nsparenta. lurninoasa, in care ingerii gi ,."';;,, .,^; ^,.;;;'"^;;,; "'T::J,"jjr":$.i!i113#t'*1llai
162.o,trocmai prinfaptur vinra lTX"#Tilff'.x"nffi:i:;ili?::l'.j;$:i::,::]; catoare fapturle
voinla de-alecrea.Dacan-aravcaac"urtip.""*isrentdin lui Dumnezeu, El n-ar fi un Creator atotpuremic ai adevarat,c i ar euranaorbeqtedin El, lardL voia qi preqtiinla lui despre ere. El e creatorul voit al lor, pentru ca e narc^n,t t-. ';;:" . l 6 J ' A i .c i,s e p u n e i n r e l i e f t a i n a u n i r i i f i r i i o m e n e s t i_. - inclusiv a trupului ei - cu ipostasLrldumnezeiescal lui risus Hristos. E o raini de neinlcres. 164.DarrabazataineiuniriiluiDunrnezeucuvantul
cufireaomeneasc.r srarainarorasa
sunto scariinrre
., oameni gi lumea noastra'in general' 5i Dumnezeu'cum searatainviziuneapatriarhuluileeohEi nc conving despreexistenlasutletelornoastre,dar qi despreDumnezeu,fiind intr-o comr.rnicare mai simliti cu noi (ca ingcri buni:;i rai). Ei ne irari insa prin lumea noastrdsi putinla c::f;:j:'ll,t{:::::::l a F i u l l u i D u m t l e z c ' uf.::l i . s u i i,'l's a s e f a c do m ' l u i n d t r u p
t""ffi:' [".il,nfill;:?'iit;,'
..," dumnezeieqti in
distinclii se ntenlin qi unirilc dumnezeier;ti'a{inrla ca. diruindr'r-sein mod supcrior' Dumnezeu se distinge in rnttdunilur,se htnulle5tein nnd unrtor,.fiirti.stiittsdtlin stQrcu de Urrttl. Aceastapentru ci Dumnezeu' fiind in mod mli presusde liittli' produceca o mul;inre unitarii lunlea,pentrucdnuestenimiccaresdnu-laillalatemelia sa pe Ccl mai presusde ceeace este.El liind in toate.e Unul' care nu e nici parte a mullimii. nici un inger dh pir1r. El nu Participiila un Unul supcrior lui, ci toate participala El. Arc in Sine capacitateade a le dii putinla luturor si participela el, ca o unitatecare nu exist.iprin participareala vreo unitate superioara.Orice unitatc se poateimparli, cu riscul dc-a se de'sliin1a. El nu se poate imparli. pentruca nu sc poatenici desfiinla. El este unul prin Sine, nu prin participarela Unul superior.
233
Note la Numirile Dunnezeieqti
CaPitolul III 166. Ca se inlelegem in oarecaremiisura darurile bunitAtii lui Dumneieu, trebuie sa ne inillAm prin rusaciunespre Sfdnta Treime, obir$ia bunatalii' ca str-ucturaiubirii prin Sine. Prin rugiiciune urcam spre Dumnezeu,degini separeca El secoboarala noi Totugi, Dumnezeu inilllndu-ne, se face mai apropiat de noi' Dumnezeu esteintr-un fel pretutindeni, dar prin rugic i u n e n o i n e d e s c h i d e ml u i s a u E l n e a j u t a s a i n e deschidem. 167. Se accentueaz6importanla pre sbiterilor, in care se includ gi episcopii, care au o anumita b a t r a n e l ei n l e l e a p t a ,p r i n c a r e a u p r i m i t i n v a l a t u r i l e in mod iuccisiv de la Apostoli 5i le pot qi suntdatori si le predea altora. Ele iunt invalate dintr-o tradilie ce vine de la Apostoli.
CaPitolul N 168. Mui presus de lucrlrile indumnezeitoare' 169. Existenlaesteidenticacu binele.Cdcibunitatea e o existenla doritoare si se daruiasci din prisosinla ei' Binele deslvlrqit este existenla deslvdrqiti Dq19"9t estebinele desivdrqit,pentruca nu e nici o lipsa in El' El e binele prin inslqi fiinla sau existenla lui. Dar binele.e totodati bun&ate.'$ibunatateaseintinde qi altora qi prin aceastaqi cxistenla. Dar la aceastaintindere nu poate inainta, iaci nu poate inarnta de la nedesiv&qire la desavirqire. Dumnezeu trebuie sA-;i dea existenla sau bunatatea sa desavirqite din veci 9i altora li ca atare nu ooate fi decit o Persoina, bucuroasi de bunAtateaei 9i de intinderea ei $i catle allii. $i cei cirora le intinde aceastA bunatatesauexistenladesave$iultrebuie sa se poatabucura gi ei de ea. Din bunatatea lui Dumnezeu rezulta deci ireimea lui. Bunatateasuprema face o Persoanasa se diruiascAaltora total sau si-9i daruiasci insigi existenla sa celorlalte, dar fara sA se confunde cu ele, deci au aceeaqifiin1i in trei Persoane. $i aga e Dumnezeu din veci. 170. De acestedouA grade vorbeEte5i Sf' Maxim in Anhi gua, caPitolulVII. Oar buniitatea desavArgiti este pentru Duml7l. nezeu sa creeze 9i minlile netrupeEti5i pe cele omenelti in trupuri. capahilcsa cunoascabunatatealui li sa-i arate de bunatatealui. minlile superecun'o5tin1a.'inriparire rioare netrupeqti ie-o arata gi celor inferioare netrupeqti si :rccsteamintilor omenefti in trupuri, iar cele inferioare gi cele in trupuri o arata in forme de recunogtinla cAtre iele superioare.Iar existenla lor e pe mtrsurabunatdlii ce li se di ca fipturi create,mirginite. Ele nu sunt emanaltl ale lui Dumnczeuqi uneledin altele,caci aceastan-ar mal fi un act al bundta$i voite. Bunatateace le-a aratat-o faptul cd le-a . Dumnezeu credndu-lele-a arAlat-oqi in creatDcntruvelnicic ti revalsamereu asuPralor ca nl$le rirzc iarurile silc, ca niqte dovezi ale iubirii ncincetate' cum revarsagi cele mai inalte darurile lor asupracelor mai de jos. Bunatatealui Dumnezeule unestepe toate' 172. Treptelernai de susi;i aratabunatateasprecele mai de jos qi le ajuta sa urce spre ele, iar cele de la cea
234
mai mare inAllime urci spre Dumnezeu. Astfel, toate r e o r e z i n t do s c a r du n i t a r i d e s a v i r q i t o a r ei n v e c i , c u i z v o r u l b u n d t a l i i n e s f d r 5 i t ci n D u m n c z e u . C h i a r a n i m a l e l e ,p l a n t e l e ,n a t u r ai n t r e a g Ae s t el i n u t a i n t r - o u n i r a r eq i s e r v c s co m u l u i p e n t r u b u n a l a t e ac c l e - a sidit-o Duntnezeu. l)orinla dupi o bunatate ql o u n i r e t o t m a i m a r e c u D u m n e z e u9 i i n t r e e l e i n t r e l i n e g i v o i n l a d e i n l e l e g e r ei n m i n l i l e c r e a t e . 173. Dar, dacaDumnezeudil prin bunatateexistenla si fiinta. El c mai prcsus de existenla $i de ninla. mai p r c r u . d c v i a l a g i d c i n l e l e p c i u n ecae l e d a . A s t l c l . l u i n u i se mai potrivesc acestenume care au un lnceput !l o cauzi, fiind fara inceput l;i cauza.Dar El le da tuturor chinurile de fiinti, de existen!a.de bunatate'de vie1a. fiind cl insuqi mai presus de elc. Avem aici teologia negadvA,caree totodati mai prcsusde tot ce cunoattem noica pozitiv; ele in realitatenu au un fundarnentpozitiv in ele inselc. L74. Expresiecontrarapanteismuluineoplatonic' L75. Dumnezeu a creat 5i universul intreg intr-o a r m o n i e , c a r e c $ l e a o b u n a t a t ep e n t r u v i a l a 5 i inlelegerea omului. $i le susline pe toate in aceasti unitati armonioasAgi in stare si fie inleleasa de om, strabatandu-lecu lumina sa, asemeneasoarelui vizut' Toate sunt bune intre ele 9i pentru om prin aceasta armonie.in ele se aratabunatatealui Dumnezeu Numai in sensulacestase poate spune 9i despreele cii sunt bune; cA seryesc vielii qi progresului spiritual al oamenilor qi uniulii dintre "i; no iunt. cele create,bune uncle altora ;i omului, cum sunt persoaneledumnezeiegti. Dar armonta lor e o condilie pentrubunatateainrre oameni9i ei trebuie sa le menlina gi pc ele bunc' in accstsensde cilPacitate de slujire a lui. 176. Autorul trece acum la identificareabhelui cu lumina. Armonia tuturor, care foloseqte omului ca bunatarc, estetotodatao lumini. Chiar bunatateafepturii conltiente fata dc aha lapturi congticnti e una cu inleiegereareciproca,dar ;i cu inplegerea c-alun]iJtl.a uniueisului atai de tblositor prin armonia lui. Astfel, bunatateaarc in ea gi cunoqtinla adevaratarsau o curatle de intunericul negtiinlei.Dumnezeu fiind bunAtateasupremd, izvorAtoare de lumina, e 9i lumha suprema' izvoritoare de lumini. 177. Lumina izvordtaca bunAtatedin Dumnezeuse arata $i in faptul cl produce nu simple existenle. ci mai presui de toaieexistenleinlelegitoareale lui qi ale lumii ireate de El. Existenlele cele mai de sus' create de Dumnezeu, sunt nu numai inlelegatoare,ci 5i inteligimai de jos. Toatc tind spre bile pentru cele ingelegatoare lumina suprcma, spre inlelcgerea ei, care rimdne insi in veci neepuizatAin inlelegere.ascunsAin mister. 178. p" aceease 1i numeqtefrumuseleatractiva' 1 7 9 . D a r b i n e l ee i d e n t i t r c ant u n u m a ic u l t r m i n a c. i gi cu frumosul.E frumos,pentruca e armonios.Iar binele tuu lumina supremA,niciodata deplin primitA iopr.. sauinleleasadeplin,e 5i un frumos din careizvorAsctoate frumuselile, ca armonii dintr-un izvor mai presusde toate armoniile. Aceastaizvoratoarearmonie din El e un nou motiv Dentrua fi iubit. Dar acest frumos e iubit qi pentru ci e identic cu binele.Exista o frumuselea binelui care nu e deosebitade armonie,pentruca cel bun cautasAfie
Note la Numirile Dumnezeie5ti in armonie cu toli Si cu toate.Toate frumuselile din lume sunt iradieri din frumosul unic, care e cauza lor mai presusde mullirnca tuturor armoniilor. Frumuseliledin crealie sunt participante,Frumosul, cauzA suprema,e participat. Nu e identitate de fiinla intre El gi ele ca in panteism.El nu e numai izvorul tiumuse$lor din creagie, ci intrelinc Si o setedupa frumos, ca bine, sau exerciti o putere atractivdasupralor, fiind qi prin accastacauza a unitilii tuturor. El e pururea ttunros,din veci gi pAnAin veci. E gi cl un semn al bogAlieincnrirginite a existenlei. Ca frumos ce intreline in toate seteadupd el gi intre ele, e gi El o cauzi a unirii tuturorcu EI gi intre elc. El intreline gi comunicareaintre toate,dar qi pe fiecare,pentruca din unhea varietalilor lor armonioasesa se nasca Si sA se intrelini frumuselea. 180. Miqcareafirl sfdrEita minlilor (duhurilor)celor mai inalte spre bunatatea9i lumina dumnezeiascirgi voinla de primire !i de comunicare a bunatalii gi luminii primite celor mai de jos e gi in linie dreapti gi circularA. Caci pe de o parteies din ele spreceeace privescEi dau, pe de alta se intorc spre ele cu ceea ce primesc qi cu bundtateasporita cu care se aleg din daruirea ei. $i, intrucdt ea e qi un urcuq,are qi forma unei spirale. 181. Toate tind spreDumnezeuca bun gi frurnos.ca spre bhe qi frumos prin insugi faptul ca exista.Ciici nu pot ti in afara lui. Dar fiind in El, sunt intr-un fel printr-o putere mai presusde a lor, deci intr-un mod mai presus de fiinia. Nu e nimic fiiri sa-li aibii ultima suslinere in Cel mai presus de fiinta li fara sa panicipe la aceasta calitatea lui. Din cauzaca toatesunt in El, toateil iubesc pe El gi se iubescintre ele, unelein mod con$tient,altcle prin firea lor, fiiri sa-gidea seama.Din pricina aceastase suslin toate,cAci in aceastiisuslinerereciprocdse manifesti puterea suslinatoare a Binelui in care sunt. Pentru bunatatealui supremAle iubegtepe toate, le atrage pe toate,le desavirie$tepe toate. 182. Autorul pledeazapentru identitateade inlelesa cuvintelor eros gi agape inrpotriva unora care dAdeau cuvinrului eros un inleles infirior. in timpul mai nou se face o deosebire intre aceqti doi termeni. Unii teologi moderni (Nygren, tro.s und Agape) socotescci erosul e iubirea omeneascafali de Dumnezeu. plina de elan spre infinit, iar agapee iubirea blAndi4,ocrotitoarea lui Dumnezeu falii de oameni. Dar, in general, azi se folosegte aproape numai cuvAntul agape atat pentru iubirea lui Dumnezeu faqAde oameni, cdt qi pentru a oamenilor fala de Dumnezeu. 183. Autorul consideriici unii vtrd in dragosteade Dumnezeu extazul (iegireadin sine) omului, produs in el de misterul infinit al lui Dumnezcu.Dar el susline ca qi Dumnezeu traieqteo ieqiredin Sine in dragosteafala de oameni pentru covar$itoarealui iubire fata dc ei. E un extaz coborAtoral lui Dumnezeu uitind de mirimea sa prin miirimea iubirii sale de oameni gi din grija fala de ei. Erosul acestaextatic Ai-l arata Dumnezeu gi in rivna lui de-a face ca ei, pentru a cAgtigaqi rdvna iubirii oamenilor. E o ieqire a lui Dumnezeu la oameni, fiiri sa se faca totugi deplin aratatlor. N-ar putea fi incalzili oamenii de erosul nesfirgit fala de Dumnezcu, dacA n-ar fi patrunqide erosul lui.
184. Durnnezeue eros gi iubire, ca Cel ce creeazagi susline, iar indrigit qi iubit ca Cel ce atragecele create spreEl, ariitAndu-se frumos qi bun. Prin prirnanumire se miqcdin She in iubireatiri inceputgi sfirqit, prin a doua migca cele create,intorcdndu-lespre Sine. 185. Erosul, fie dumnezciesc,he ingeresc,fie sufletesc, fie ca migcareinconqtientain toate, e o putere unificatoare,rnigcAndpe cele superioaresprepurtareade griji a celor inferioare, pe cele inferioare spre inlelegerea celor nrai inalte gi pe toatespre unitateneconfundati. 186. Toate sunt linute prin eros in relalie, nici una nu poate propigi in bine fari celelalte. Dumnezeu, izvorul binelui, e nesupus relalici. fiind dincolo de toate, dar facdndu-lepe toate sA tinda spre El gi unele spre altele. Prin aceastaarataca e intreg in toate,intrucdt aceeagiunicii putere le line in unire pe toate qi le tace si sporeascein aceasti unire identicii, neconfunddndu-le, cdci le dii tuturor fomle diferite ce cauta a se intregi gi a se armoniza. Deosebireaintre Dunrnezeu,ca nesupus relaliei,gi toatecelelalte,ca supuserelalieisaunecesitdlii de-a se aduna,il arati pe izvorul bin-eluica necreatgi Creator, iar pe toate celelalte create. In panteism toate sunt supuserelagiei. 187. Oar autorul ia de la unii intrebarea:dacatoate tind spre izvorul cel unul al binelui, cum mullimea demonilor a ciizutdin dorinlabinelui gi se facecauzatuturor relelor'l Cum rAmdnind demonii in existenla- care e un bine - au inrpreuni cu bhele qi ri4ulin ei'l $i pe bazaacesteiintrebdriaudeqi altele:ce esteceea ce face in ei raul? $i, in general,ce esterdul'] Cum, daci estein ei existenlaca bine, poateproducerAul?Sau daci rdul e din alta cauza, care e acea alta cauzA'l$i cum doreqteceva din cele ce sunt r6ul, deosebitde bine? In rdspunsul la acesteintrebari autorul dezvoltii pe larg explicareariului. 188. Uai intai raspundeci rrTulna est e d i n bi ne. CAci nici riceala nu este din foc. Firea binelui e si aducAla existenldqi sAmdntuiasci,iar a rlului sa.strice.Dar raul areca suportexistenla,nefiind decAtin ceeace exista.$i. dacae afa, rdul nu estecu totul rdu, ci are ceyadin bine. Pe linga aceasta, toate cele pe care le fac'e rdul, Iefitce pentru L'di separ bune.Riul nu e de sine gi. deci, nici nu line de existenli. Dur atunti tum va fi rriul in cele ce srrnrsaudorind binele,adicdexistenla'? Dacii ar fi cu totul rau, ar fi neexistent.Binelee simplu existent,pe cdndrAul e qi in cele ce sunt gi in celece nu sunt.Riul lupta contra existenleica bine, dar n-o poate destiinla total, cici in aceslcaz n-ar nai fi nici el. Nimicul nu poate lupta cu existentul sau cu binele prin el insuqi, ci are lipsi de existenla sau de bine, ca si lupte contra existenleisau binelui. RAul igi ia putereadin existenlii sau din bine ca si lupte contra existengeisau a binelui, dar cu pirerea ci luptir pentruexistenlasau pentru bine. E contrar existenleigi toruqi are nevoie de existenli ca suport. Dar atunci este raul de la Dumnezeu care e izvorul existenleigi al binelui'l $i rotuqiriul nu e penru cd il vrea Dumnczcu qi pentru cii tinde spre Dumnezeu. De acceariul nu e totuqidin Dumnezeuqi nici pentru Dumnezeu.El nu poate fi explicat cugetandizvorul lui ca o esenia idenricii cu esenla binelui. El nu poate fi
235
-
Note la Numirile Dumnezeiegti
explicat prin panteism. in acestcaz' nu se mai poate face o deosebirerealAintre bine qi rau.Accstcaracterambiguu al raului nu se poateexplica dccit din faptul ca in fala lui Dumnezeuapareprin crealieo existcnladotatacu libertatea de-a folosi existenla gi contrar ei sau de-a lupta impotriva izvorului adevaratal ei ,si,deci, al binelui, cu piiierea ca lupta pentru el. Dar, intrucit creatura nu-l iecunoaqtepe Dumnezeu ca izvor al existenlei sau al binelui, ci crede ca are in ea insiiqi,ca existenli izolati' de a fi gi de a spori, acestfapt o face sascadi.. puterea Pe
236
contrarexistrugerealui totala:folosireafo4elor natLrn.i tenlei lor ca oamcni ;i cornuniunii dintre ei. Fiecarc faptura con;ticnta sau unealtd din lume e facutrideplin bund, in sensulci i:;i poateinrplini rostul ei. Corupereaei de care rau inseamnao slahirea binelui reprezentatde ea,nu in sensulci e facutamai pulin buni. Caci nici o creaturi nu e iruni in gradul infinit ca izvorul binelui qi nu e fiicuti ca una ce nu poateinaintasau slabi in bine. Numai Dumnezeu cste binele ncsfArSit;i, ca atare, indefinit. in aceastitbogtlie nesfariita a lui e putereaprin care di tuturor chipul lor definit sau binele deplin pentrurostul lor. Sprc deosebiredc riul care nu e in sine 5i pentru sine saustricaciunetotalAin sine,binelein celein ciue e deplin face cele deptine qi nealllestccate;i in intregime bune. Cind riiul aparesaue produsin cie, lace binelenedeplin pentru lipsa adusdin hine. a lui Dumnezeuse diruieqteqi BunatateadesavArgitA ea gradat fapturilor, pe mdsuraefortului lor' aflindu-se in unele din ele in grad maxim, iar in altelein mod mai redus, pinA la ultimul grad. Dar ele se inlbind spre armoniaintregii crealii,folosindu-scunelede altele,cele mai de sus purtand grija de cele mai de jos' cele mai de jos inaintAndsprebinele celor mai de sus. Orice existenli e piirtaqala bine prin faptul ca existii. $i aceastase arati in vreuna sau alta din insuqiri. O existenli fard nici o insuqirenu e nimic, deci n-arenici o parta$iela bine. Chiar ccl ce se migci sPrerele are in aceastamilcare ceva din bine, ctci socotelteca se misca spremai multa via1i. Chiar in pofta lui esteo partc din bine, de;i poftind ceeace e numai in aparcnlabun, dar nu e bun de tapt, sldbe;teviala sa r;ia altora,deci mare$telipsabinelui sau a existenlei.Dacd cineva s-arinrai total, n-ar mai exista, deci n-ar mai fi nici rau. Raul total, care nu vrea nici existenlasa, nu exista.DacAn-ar participadeloc la purtareacxistcnleilui Dumnezeu.nici n-ar fi. Raul nu poatedesliinlacevatotal,caciin acestcaznu mai e nici el. Deci intruc6t face :;i cl ceva, arata ca el participAtotuqi la bine. De exemplu in boalAnrr dispare toala orgrmizareatrupului, caci in acestcaz n-ar subzista nici boala.Ea esteun amestecde organizare:;i dezordine in trup. Raul este atnestecatcu binele' nu e niciodatA numai riu. Un rau cazutctt totul din bine,nu va fi nici el. Autorul a dezvoltatmai mult ideeancputinleiraului de-a ll exclusiv prin sine, fdrd bine. Dar aceastanu insearnnicAexistenlanu simteadeseorinel'ericircariiului nedomolita de binele existenlei. Existetrla demonilor suferii la extrem de riul introdus de ei in cii' cum poate suferi qi existcnla cclor ce se lasii cucerili de demoni. ldeea e ca suferinlaraului nu o poaretrii deciit ceeace existi saucel ce existA.O existenladesfiirtlaticu totul de rAu nu mai sufcrii. In aecastiise arf,td' um spunc' 9i caracterul pozitiv al negaliei pe care riiul il aduce in existenla. Dar aceastanefericire a amestecariicu rdul o triielte nunraiexisteniacreau. insi $i in aceastasevcdc platape care trcbuie sii o dea pcntru folosirea libertalii contrar lui Dumnezeu. Dar aceastanefericire sta $i intr-o cumpanA cu amagireain ciire riutatea, sau egoismul 5i mindria alese liber, socotesc ca-Si intaresc existenla $i gasesco
Note la Numirile Dumnezeieqti ,,mdngliere" in aceasta.Darqi hceastaeo falsa folosire a nazuinleispre bine. Dar nefericireape careo poateaduceriul in existenli, folosindu-sechiar de puterileei, aratdca acesteputeri nu sunt din fiinla necreatda lui Dumnezeu.CAciin acestcaz posibilitatearaului ar fi dati chiar in Dumnezeu.Aceste puteri sunt createdin nirnic. $i fapturainsaqie creatadin ninlic. Panteismulnu poateexplica raul. Faptura creatd poatc folosi prin libertate puterile create date ei de Dumnezeu contrar rostului lor, pentru ca nu sunt de esenlA divini :;i prin libenatea cu care este cinstita p o a t e s a f o l o s e a s c i a c e s t ep u t e r i c h i a r c o n t r a r l u i D u m n e z e u - a m a g i n d u - s ec u i d e e a c a e a i n s a g i a r e in sine izvorul existenlei intinite sau cu ideea ca totul are caracterul unei realitali care se miqcd intre existenla gi non-existenlii, fiirii nici un sens. De rau e legatA gi putinla fapturii ralionale mirginite de a-qi intuneca raliunea, fAcind-o sd admita un non-sens in exlsten!4. Autorul afirmind ci rAul nu se poate rezema decAtpe e x i s t e n l i ic. a n u e c u t o t u lo p u se i c a n i m i c , n e a g ap u t i n l a ca el si aibi un izvor propriu. Nimicul n-arenici o putere in el. Apoi cunr s-ar fi inleles doud obdrqii capabilesi produca doui tbrle contrare, care totuqi sa se imbine'? Raul nu are o obirqie proprie. Dar nu poate ti nici din Dumnezeu. Cdci e absurd cu dintr-un principiu sriirtslt doutilorle cu totul contrare.Deci nu se poateadmitenici un dualismde esenlein explicareariului, nici o provenire a raului din izvorul existenlei,care nu poate fi mArginit de o forla contrari. Izvorul existenleinu poatefi impii{tit, nici nu se poateschinrba,fiind cind aqa,c6nd altfel.Raul nu poate fi cxplicat decdtdaca alaturi de Dumnezeucel necreat;i creator existi qi o realitatecreata dar libera, pudndu-se folosi de existenla sa creau, marginita Si libera. Numai relalia intre un Dumnezeu personal, necreat;i creator li o existenlapersonalacreau poate explica binele qi riul. O esenldunica din carear iegitoate a;a cunl sunt, nu poate explica deosebireaintre bine qi riu. Un Dumnezeutripersonalesteidentic cu binele pur qi cu izvorul binelui. Dar un astfelde Dumnezeucrednd din bunitate existenlemirginitc qi libere, care sa rdspunda iubirii lui, poateexplica - prin libertateace lc-o di acestorapcntru dezvoltatealor spreEl saucontrarlui - qi raul. Dar acest riu nu-l poate atinge in bunitatea lui nemir€tinita. 190. Dar nu numai in Dumnezeuestebinele,ci qi in fapturi congdentcqi liberede El. Caci cele mai aprop.iate iqi au origineain El gi primescde la El tot mai mari daruri necreateale iubirii lui. Dar unii din ace$tiingeri au putut iadea din bunahtea curata, nevoind sd recwloascApe Dumnezeuca izvor al existenleilor. Ace5tiadevin rAi nu prin Iiin(a, ci prin libertate. Dar intrucit rdrmin in exist e n l a , r a m a n i n t r - u n a m e s t e cd e b i n e ; i d e r a u . Depiirtindu-se de Dumnezeu, ei suferd riul gi ca o pedeapsia lui Dumnezeu.Dar aceastaarataci poatefi gi altcerrace apare ca rdu, dar in realitate e un bine care nu poate fi in comunicarecu raul pentru ci vrea sAreaduca pe cei rai prin rdul pcdepsei,Ia bine. Astf'elqi cel bun in grad suprem sau nemarginit se poate folosi de un rau aparcntspre bine. Demonii nu sunt rai prin fire, caci in acestcaz ar fi rai pentru ca Dumnezeu i-a facut aga,sau n-ar face parte din
existenla, sau s-ar distruge p6 ei lnqigi. Sau dacl ar fi rii prin fire, qi-arnimici insagiexistenlalor. Ei sunt rai prin lipsireaa ceva din bureleexistenleilor. In generalacesh esterarul:un bine din carelipse;teceva,sau careaduceo neorinduiala in orinduiala celui ce-l face qi a altoradin creaturi- dar nu in Dumnezeu,izvorul nesfArgital binelui. Dacd diavolul ar fi cu totul nepartaqla bine, nici n-ar exista. Daca den.roniiar fi rai prin fire, ar fi fost pururea rai. Dar rAul e schimbiicios,e nestatomic. De aceea denronii nu sunt de la inceput rai, cdci au primit fi.inla bund din Dumnezeu.Sau dacaar fi fost purureardi, n-ar fi rai. 191. Nici sufletul omenescnu e rau prin fiinli. Caci cind e rdu, e din lipsa in fiinla lui facutd buna, prin cadereadin sldbiciunc.$i in demoni qi in suflete,raul e o lipsd a deplinataliibineiui. 192. naU nu vine nici din trupuri. Cici in acestcaz n-ar tl si duhuri rele. 193. Raut nu e nici una cu materia.Caci qi ea face parte din lume. in care esteo ralionalitate g! o frumusele. Ei i se potrivesctoate formele frumoase.Insa i le di qi Dumnezeugi in parteomul. Daca toateale lumii suntdin bine gi se completeazdunelepe alteleesteqi ea (materia) o operAa lui Dumnezeu,principiul binelui ;i numai al binelui. Daci materiae necesaripentruintregimealumii, ea nu e rea prin sine.Caci rAul nu e o necesitate.Cum ar fi materia ca necesardlumii, necesari binelui'?Materia nagteqi hraneqte.Dar aceastanu e propriu raului, care numai corupe.Faptulca materiaatragespreea,nu o face rea, cum zic unii, cdci atragereaei nu e irezistibili. Trebuie infrinata numai o atraclie exagerati spre ea. Dar omul a introdus qi in materie riul prin pacatul lui, fari sa o faci cu totul rea.Cum se va vedeadin unele texte citate din Sf. Simion Noul Teolog, intr-o nota la o scolie a Sf. Maxim (Capitolul IV $33), materia a fost ficuu4 la inceput ca luminii incoruptibila,in care aveau si se vad6 oarneniiintre ei, qi Dumnezeu.Sd.fielumind, a zis la inceput Dumnezeu.Dar avdndin vedereci omul va sldbi legaura cu Dumnezeuqi se va aplecamai mult spre acestmediu, Dumnezeua pus in ea gi posibilitatea de-a deveni opaca $i totodatasupus:ilegilor care o fac necesarahranei omului gi coruptibila. Dar prin aceasta materia nu devine cu totul rea. Ea a rdrmasfolositoare o transparenla tot mai mare vielii omului gi poatec^a$tiga pentruoameniicurali. In viala viitoareea va fi. pentrucei apropialideplin de Dumnczeu,cu totul luminoasi. Poate a c e s tl u c r u e s p u s c a o p r e v e d e r eg i i n a v e r t i s m e n t u l dat omului de Dumnezeu: CAnd veli mdnca din pontttl turut;tinlei binelui gi rdului, cu nodrtee veli nurl. Natura va deveni pentruel qi buni gi rea,in sensul cA chiar in fblosireaei ca mAncarc,nu devinc numai rea, ci rdmdne 5i buna; dar qi in sensulci prin expericnla dureroasAce o va faceomul prin materiadevenitacoruptibili deci qi prin trupul lui supusmo4ii, va spori intr-o spiritualizare luminoasi a materiei qi in viala viitoare ea va redevenicu totul lumini,^cum ii zice poporul romdn cosnrosului: lume-luninti. In capitolul despre ingeri, Dionisic spunecAchiar gi ingerii de pe trepteleinferioare au o legitura cu materia, putind apareain forma de trupuri materialegi lblosind sunetulei qi in vorbire. Dar nu numai ei se fblosescde materiaastfel devenita,ci si demonii.
237
Note la Numirile Dumnezeiegti Dar agacum pentnt cei ce se vor uni prin inviere cu Hristos materia va redeveni lumind, agapentru cei pentru care materia a devenit opaca, sau socotita ca singura realitate, folositi numai pentru trebuinlele materiale, pentrucei ce vor fi despa4ili cu totul de Hristos in viala viitoare ea va deveni un innrneric extrem. Ea va fi intunericuliadului lipsit de sens,cici ng va mai aveanici macar rostul de a-i hrani. 194. nrU e o lipsd in bine, sau in existenla. Ceci o lipsd totalanu poatelupta cu ceeace este. 195. Raut e din lucrarea libera, nu din fiinla fapturilor, sau din Autorul lor. E din lucrarea libera a lor, care are in ea pe de o parte puterea data de Dumnezeu, pe de alta fblosirea cum nu trebuie a ei, prin libertatea fiipturilor congtiente. 1.96. inceoutul binelui e unul. Dar relele au multe inceputuri.insa au inceputurilein celemulte bune ce vin de la Dumnezeu iar sfdrqitullor e tot binele. Caci tind toate spre bine, dar unele spre un bine care li se pare bine. Rdul e contrar firii, contrar inceputului gi sfirgitului adevirat al lucrurilor, conuar binelui gi scopului real al tuturor.El reuqeqtesi stricecAtde nrulte,dar nu reugelte si distrugAtoral nimic, ci numai sa dezordonezeqi sa ura[easca. 197. Cum se impaca rdul cu Providenla carc s€ ingrijeEtede toate'l Daci rdul e in existenle,qi nici una din ele nu e lipsitacu totul de bine, in toatecelece exista se afla Providenla, sustinandu-le.Ea indreaptA qi cele ce se fac riu spre folosul celor ce le fac, sau al celor catre care se indreapti riiul facut. Dumnezeu voiegte prin ProvidenlA ca toli sa fie mdntuili. Dar nu le impune mantuireacu sila celor ce nu voiesc. Insa ii menline pe toli in existenlave$nica. 198. Unii spun ca daci riul e din slibiciune, el trebuie ienat. Dar slabiciunea aritate in rau nu e lipsiti de voinla. Cel ce face riul se impacd cu slabiciuneacu care il face.Nu lupta impotriva ei.
Capitolul V 199. Autorul se va ocupa nu cu explicarea existenlei mai presus de existenla a lui Dumnezeu, ci cu iegirile lui active, creatoare ale celor create, sustindtoareale lor gi inelletoare spre Sine. Autorul numefte continurr pe Dumnezeu mai presus de fiinlti, adicd mai presus de existenlii, dat fiind ci fiinp vine de la af. Vom vedeamai incolo ce inlelege prin existenlii sau prin cele ce sunt.Chiar a fi sau existenlaa$acum o traim noi este o taind. Nu gtim ce inseamnegi cum se produce.Sin4im numai ca nu e prin ea, ci prin Cineva mai presusde a fi, sau de fiingain sensultrait de noi. 2 0 0 . T o a t e a c l i u n i l e c r e a t o a r e ,s u s l i n a t o a r ef i inallatoareale lui Dumnezeucel mai presusde fiin[4, sunt cuprinse in numele de Providenla. Ea e cauza tuturor celor create, fiind una gi in acelaqi timp multipla in lucrarile ei producatoare qi suslinatoare ale tuturor formelor de existenla,a$acum qi persoanaumanaesteuna in lucririle ei, dar lucrArilesunt multe. 201. Afirmana ca existenla e primul qi cel mai mare dar, de care se impartalesc creaturile, unii ar Putea in-
238
treba: de ce atunci ccle raiionale gi ingerii, care sunt numai minli pure, sunt mai aproapede Dumnezeu,decdt Autorul raspundecA cele sensibile,sauchiarnesensibile'? viaga, raliunea, mintea face o creaturd mai aproape de Dumnezeu, pentru ca in acesteinsuqiri e un plus de exisrenla.Altfel e traita existenlade cel ce vieluiegtegi mai intens, de cel ralional qi de minlile pure ale ingerilor. 202. Se vede gi de aici ca autorulnu e panteist. Existenlacu adevdratexistenta,mai presusde existenld, care e numai din dar, sau din participare, se deosebegtede aceastaprin faptul cii nu e creatA,ci creatoare in toate formele de existenle.E o deosebirede fiinlA intre ele, nu numai de grad. Deci autorul e strain de panteismulcareconfundAin {iin1i pe acesteadoua. Ceea ce face pe Cel mai presus de fiinla Creator, e bunatatea. Iar bunatateaimplici libertatea.Dumnezeunu e o esenll din care emani t':ird voie existenlele. Nu e o existenll asemenealor. Fiind suprafiinlial,sau mai presusde a fi, implica in ea $i bunatateanemiiraceastasupraexistenlA ginita qi total libera. Fiind Cel ce face toate, e insaqi putereaacesteifaceri; fiind Creatorul qi.suslinatorulveacurilor, e insigi puterea lor; fiind Creatorul timpului, e insiqi putereatimpului. Toate il au pe El ca putere suslinatoare.$i totugi El e deosebitde toate.El e chiar existentacelor ce sunt,caci El le-o da. $i totu5i e mai presusde existenlalor. Cele c'reatesunt,intrucit au o detinilie.Dar gi mi;cindu-se, El e putereastabilitalii gi mi:;ciirii lor, dar e mai presusde stabilitateagi miqcarealor. El a fost deci inaintede toate, daci Ie-acreat gi va fi purureadacAle sus[ne., 203. pt preexist6tuturor qi de aceeatoate sunt din El, carele gdndegteinainte de existenlalor qi are puterea de-a le aducela existenla.De aceeain El se constituiegi se menlrn toate. ca atare.viala ca 204. oin Dumnezeuesteexistenga atiue,raiiuneaca atare,astfelca acestea,in generalitatea lor, se fac inceputuri ale celor ce subzistriconcret:incdt pe de o parte ultimele existd prin particip:uea la cele generale,care sunt tot atateainceputuri, dar prin acestea participi qi la Dunuezeu careesteinceputul celor generale. Dar cele generalenu existAconcret,ci le vedem in ccle ce exista concret. Fiecare persoandparticipa la fiinla umane ca la un inceput, dar aceastaparticipa la lucrarea lui Dumnezeu, facitoare a fiin1ei umane. Prin existenla de sine, prin viala de sine, autorul inlelege fiinlele sau insugirile generale. Dar acesteasunt incadrate in relalii, pe cdnd lucririle lui Dumnezeu ca inceputuri, nu sunt stipanitede vreo relalie.Aici se arataiariiqici autorulnu gdndegtepe Dumnezeu ca o esenlade care seimpitutA$esc toate fard voinga lui. 205. Toate formele de existenlatau in Dumnezeu inceputurile- in lucnirilc lui Dumnezeucaresuntin El o unitate,dar pe masurace se realizeazAchipurile lor, se aratdin ele deosebite,cum se aratagi produselelor. Sunt ca liniile ciue pomind din centrulcercului,sedistingintre ele qi se distanleazii tot mai mult, pe masurAce sunt mai departatede centrul lor dunrnezeiesc. 206. Sufletulesteun chip al lui Dumnezeu,ca centru din a cirui unitate de puteri pomesc puterile ca mod distinct,cAndsufletulvrea sa realizezeun lucru saualtul. $i agacum sulletul e intreg in lucrare distinctA, aqae gi
Note ta Numirile Dumnezeiegti Dumnezeu intreg in orice lucrare a lui qi operi a acestor lucriri. 207. Existenla este a lui Dumnezeu qi nu El al existenlei. Se accentuear,l prin aceastacaracterul lui de Persoani.Desigur existenlasau fiin1anu e despia4itade Persoaneledumnezeieqti,ca celece au fiinla. De aceease spuneqi inversul.Dar in Persoanesemanifestacongtiinla dispunirii libere de tlinla sau de existenF. Libere nu in sensul cA ar putea face prin ea orice. Face nunrai cele bune. Dar le face cu libertate' nu se fac fard voie. 208. g o reciprocitale intre Subiect din veci 9i existenlalui; nu estcEl fara ea. nici invers. 209, Se exprima aici raportul intre Cel existentfari inceput qi celc ce au existenladin El. 210. Dumnezeua ficut. face 5i va face. 211. Dumnezeu e mai presusde toate li in acelagi timp Cauzatorul tuturor. Faptul caie mai presus de toate nu-i line in necomunicarecu toate.De aceeain El sunt toare.ca Cel ce e cauza tuturor, dar intrucAtnu sunt in formele lor distincte. acestease pot nega lui' El e fari form6, dar e cauza tuturor formelor. 212. Raliunile lui Dumnezeu despretoate, unite in El, se numesc modele sau predelermina,ri.Dar ele devin predetermhiiLri distinctcnumai cdndDumnezcuhotirdqte prin voinla sa creezcfiipturile qi si lc condueaconfonn ior. Prin aceasta autorul arata iara9i pe Dunrnezeu ca Persoand,sau comuniunetreimica de Persoane. e inceputul r;isfirqitul tuturor.Cici 213. Dun-rnezeu orin cuqetarea5i voia lui secrcazali sc conducloate.dar ie creaz--a si sc c-onducca sdinaintezespreEl. ca sddevind aceasti Eiprin eleiot mai asemenealui in bun,Itate.Dar in calitate Dumnezeu e qi marginea tuturor celor create' intrucdttoatesunt facutesa inaintezespreEl, ca margrne nemarginita.Nu poate fi o margine dincolo de El' mai presus de El. Numai spre El ca existenla $i bunatale nesfirqitapot inainta toatein mod pozitiv. El e incepuul tuturoi ca Cel ce e cauzalor gi e sfdrqitultuturor,ca Cel ce e linta lor. Dar chiar in calitate de cauza le creazAsPre a inainta spre El. El e cauzalor finalii. 211. gt e marginea nenrarginita' dincolo de care nu se poatctrece. 215. Dumnezeuesteastfelqi Cel ce iesedin Sine qi Ccl ce ramAnein Sine;este5i statomicin Sineqi migcitor al tuturor spreSine.Aici e origineadeoscbiriiintre fiinla lui Dumneieu qi lucririle lui necreate,invelaturapreluata de Sf. Maxim Marnrrisitorul qi Sf. Grigorie Palama' despre un Dumnezeu prezent in lume 9i activ in ea, sfinlitor al tuturor,nu un Dumnezeuexclusiv fiin1ainaccesibi.li,carelasdlumea nepartaiade El, ca in Occident.
CaPitolulVI 216. Autorul nume$teuneori viala insi;i sau in sine ci vi atageneralade louto(ror1;, nu viala durnnczeiasca, care se impirtii$esc toate ipostasurile ei (ingeretti' omencsti, animale, planre). Cand priveqti mullimea de oameni dintr-un sat,sinili ca toli se hranescdintr-o viala
comuna. Ea nu e despa4ita de ipostasurile in carc se manifesta, dar prin cugetarei1i dai seamacA e ca un fel de izvor din care sorb to1i.Dar deasupraei esteizvorul suprem,care nu se mai nume$teviala de sine, sau vrala generali. ci supra-viali (tln+(
239
Note la Numirile Dumnezeiegti
'
CaPitolulVII
219. liri inlelege prin inlelepciunea insiqi sau in sine, pe cea dumnezeiascd,nu Pe cea generala,produsa d e e a . $ i e p o s i b i l 4 a c e a s t aa l t e r n a r e 'p c n t r u c a $ i inlelepciuneacreati se na;te gi se menline din iradierea celei dumnezeie;ti. De aceea qi continua spundnd ca Dumnezeu e mai presusde toata inlelepciunea. 220. Se afirmA din nou sensulpozitiv al negaliilor atribuitelui Dumnezeu.Dumnezeun-areinlelepciune9i raliune, pentru ca e mai presus de inlelepciunea 5i raliuneanoastri. Cele negatein legatura cu Dumnezeu trebuie inlelese in sens contrar, deci ca pozitive, mai bine zis ca superioareatribuliilor pozitive aplicatecreaturilor. 221. Vfingte ingereqtinu cunoscin mod impl4it 9i succesivinlelesuriledumnezeicqti,ci in mod unitar' pe cdndraliuneasufleteloromenegti,cunoscdndprin trupuri gi prin cele desparlitesensibile,cunoscinlelesurilelor in irod desparlit,dar le pot adunaca 9i min$le ingereqti'in inlelesuriunitare. 222.oinEl cainceput. 223. Nu le dii numai forma, conform panteismului, ci fiinla insdgi. 224. Dunnezeu le gtie toate nu prin privirea la ele, ci av6ndu-lein Sine inainte de-a le crea in mod unitar. Dar dupa ce le face,le cunoaltepe toateca pe celelacute de El 9i le vede in unitatea ce-o au in ele inainte de-a fi facute. El cunoaqtedeci in Sine in mod nematerial cele materiale Eiin mod neimptrrlit cele imp54ite. Cdci le face materiale,imparlite gi sensibilepentruele, ca pe unelece suntmarginite,deci createdin nirnic, deci nu ca emanind d i n E l . C i c i i n a c e s tc u z n ' a r a v e a a t o t p u t e m i e i ac.i a r rdmdne dc fapt in El insuqi. Dar facand unele fapruri conqtiente,impa4ite 5i unite ca trupurile. prin legitura ce-o menline cu ele, le da putereasd se adune qi ele in unitatea lui, firA si se confunde, deci si se anuleze ca creatun. 225. oar cum cunoaqtem noi, oamenii, pe Dumnezeu cel simplu, din cele compuse'l Din ordinea lor. Aceastale di o unitate. Aceastale a r a t Ac a p r o v e n i n d t o a t e d i n u n i t a t e a l u i . T o a t e i g i au modelele viriualc in cugetarealor de care El ca o unitate.De aceeail cunoagtempe Dumnezeu din toate, dar gi ca Cel cc e altfel 9i in afari de toate.Adica pe de o parte il cunoagtem,dar pe de alta nu-l cunoa$tem. Caci le are toatein Sine ca nrodele,dar e mai presusde toale. E toate in toate ti nimic din toate. 226. oar pesteaceastacunoa$terea lui Dumnezeu din toare.ca CLI ce e cauzalor, dar nu e ca ele, existd9i o cunoalterea lui Dumnezeude care noi prin depaqirea lor qi ridicareanoasfa in unilatealui mai presusde mintea prh care cunoaltem lumea creau in impartirea ei. 227.in mod specialDumnezeu le creeazape toate prin Cuvintul seu, care e Raliunea unitard.in care se iuprind raliuniletuturor.De aceea,cel ce se alipeqteprin credintade Cuvintul lui Dumnezeule cunoagtepe toate c a u n i i c . i n u n i r e e u t o l i . C u n o a $ t e r eaac c a s l ac. i u c c L l l CuvAntuluidumnezeiesccel inmineazi in cunoaqterea t r u p a t , i i u n e l t e p e t o l i . p r e c u n l n c c u n o a g t e r c al o r
240
adevfuata, sau socotirea lor ca despa4ite de Dumnezeu Cuvintul, ii dezbina pe oameni. fiecare catutendalta explicare a lucrurilor. Dar cunoa$terealui Dumnezeu Cuvintul din cunoaqtereatuturor e unita cu credinlain El, caci El e mai presusde inlelegereadeplinAa lui de catre nor.
Capitolul VIII 228. P*erea dumnezeiascae deosebita de Puterile supracerestisau ingeregti.Autorul se gandeqteaici la cerul altrilor. In toate cele cc sunt e o putere,qi la baza iaraqi puterii lor e putereadumnezeiasci.Se depaqeqte ItAt despa4ireaintre lumea creata $i Dumnezeu,cAt 5i confundareapanteistaa lor. Oriundee ceva'e o putereqi putereaaceastae produsd gi suslinutAde putereadumnezeiasci. 229. Sul:.'tdate caracterizariale puterii dumnezeiegti care il aratape Dumnezeudeosebitde toatacrealia El e mai presusde tot ce putem noi experiaqi gAndica putere. Cacie Cauzatorultuturor formelor de putcre5i' tiind mai presusde ele, El are putereacreatoarede la Sine. Dactr nu exista existentafara puterc ai putere fara existenla, dacl insigi existentae putereqi putereaexisten!i' Dumnezeu tlind mai presus de a fi (suprafiinlial)' e mai presus qi de orice putere. supraputernic.El are puterea ireatoarede la Sine. Toate puterilecreate- incepind de la cele ingereqtiqi pAni la cea a niateriei - sunt dependente, deci marginite. A lui Dumnezeu cste independenta, deci cu adevdrat El e nemarginit. C)rice treatura, cit de putemica ar fi, se simtc dependentii de puterea superioari a altora gi in ultimi analiza a lui bitttn".eu. Si-t in aceastao slabiciunea lor. Dumnezeu nu simte putcrealui dependcntide nimic. C h i a r i n s e n t i m e n t u l d e d e p e n d e n l da l c e l o r constiente.sau in faptul constatatal dcpendenpi celor incongtiente,e implicata existcnla unLriizvor al puterii supreme.indepcndentegi cauzatoarer luluror putenlor. Toate cele inconStientedin lume nu-qi au, pe de alta parte,rosftrldecatpentruonl, iar omul trlre$tenecesltatea d e - a c r c ; t c l a n c s f i r q i t p ( ' n t r ue x i s t e t l l rs u P r e m sc- a s d durezela nesthrriiiin ea,aqacum dorelte fi culn nu poate dura in sine; de-a dura in existenla care are toatA mullumireain ea insir;i.Toa'.esunt de la aceacxistcnlaqi dureaza Drin ca. in puterea ce le e dati ste li existenla lor. Simpla existenlii a materiei, fAri nimic in plus (via1d.simlire, c o n q t i i n l a )a , r a t Ac a $ i e a c s t c d e l a D u m n c z c u .D u m n e z e u , c r e A n dd i f e r i t c g r a d e d e e x i s t c n l a , a c r e a t d i f e r i t e g r a d e d e p u t c r e . D a r c e l e i n f e r i o a r cs u n t e g i e l e n e c e s a r ec e l o r s u p c r i o a r e9 i c e l e s u p e r i o a r el _ d a u u n r o t t c e l o r i n l e r i o a r e 5 i f o l o s i n d u - l e .I e r i d i c i l a o p a r t i c i p a r el a f o r m e l e l o r d e e x i s t e n l aq i p u t e r e superioari. Fdri materie n-ar exista trupurile' prin c a r e s e e x p c r i a z At o t n l a i m u l t f b r m e l c v i c l i i s p i r i t u a l e . N u n u m a i o m u l r i d i c a m a t e r i a ,s p i r i t u a l i z i n d - o prin trup, ci gi materia ajula la imbogalirea spLrituala-a brnului. dcscoperindprin trup multelc cnergii aflate in m a t e r i eg i t b l o s i n d u - l cp e n t r u c r e s t c r e al u i s p i r i t u a l A . Otunenii, la rlndul lor, se ridicir prin experienlt-ledin trupurile lor la simlirea legaturii cu ingcrii' dcci qi
Note la Numirile DumnezeieEti ingerii igi imprimi prin oameni in materieviala lor spirituila. Faptul ci toatesunt createpentru o unitate,arati Si el cd toateau un Creatorunic gi toatesunt suslinute de El qi ajutatesA se ridice la trairi tot mai bogate ale vielii Si puterii spiritualea lui Dumnezeu. ' in puterilc date creaturilor se afla $i mifcarea lor. $i acestemigcari tind in mod firesc spre un bine mai mare, din intirirea legdturii cu Dumnezeu, care e izvorul a tot binele.Chiardorinlalorsprebineeoputereimprimald in ele de Dumnezeu. Dar crealia materiald qi animali se foloseqtespre inaintarea ei qi a lor in bine de creaturile conqtiente.in specialde om, care e la mijloc intre ingeri qi creaturile inconqtientegi deci intre accsteagi Dumnezcu. Astfel putereanu e numai una cu existenla, ci $i cu buniratea. O skibire in urmirirea conStientaa binelui, e o slabirein puteregi existenlA. Se scoatein relief unitateaintre toateformeleuniversului creat, o anumitd afecliune conftienta sau incon$tienEintre ele, conlucrarealor fara sa se confunde. Ciici tlecare formi iqi are importanla ei. Numai raminind toate in legaturAintre ele qi cu Dumnezeu, izvorul unitar de puteri al tuturor, cresc gi ele in putere. In afirmarea egoisti a cuiva, sti slabirealui. RAul vine din acliunea liberA a omului impotriva acestei unitati, condus de egoismul care socotefte ca bine. Autorul spuneca materiac sinrpla lucreazi pe_ntru existenla(de la a fi, e i vdt). Aceastaera mentalitateain timpulluiqialluiMaxim.Materiasesocote$teoexistenlii informi, pasivl se socotea ca Dumnezeu 5i omul ii adaugi nigte forme. Dar gtiinla a descoperit cd in materie suntputeri(energii)uria,ge.Dacielesuntlisategilblosite
real,ci ca Cel ce estemai presusde existenladependenta gi marginita a creaturilor. gradelorgi formelor 23 1. Strins unitacu repartizarea de puteredziruitede Dumnezeucreaturilor.stAdreptatea lui. A facut-o aceastaspre folosul tuturor,cunl am ariitat inainte.Cici celenrai mici suntincadratein cclc nraimari li toate igi sunt de folos reciproc. La obieclia unora ca Dumnezeu nu s-a ardtatdrept facAndpe uneleralionale, p e a l t e l e n e r a l i o n a l e p, e u n e l e p i e r i t o a r eq i p e a l t e l e nemuritoare. se riispunde cl cele nraterialeqi aparent pieritoaresunt gi ele fiicute pentru a ti spiritualizategi facutenemuritoare,ajutAndgi ele la cregtereaspiritualaa primelor. Materia e thcutAr;i ea sa dcvina lumina de la inceput,sau mai sus de ea, prin spiritul omenescumplut dedumnezeire.DreptatealuiDunrnezeusearataastfelin taptul de-a suslhe pe fiecare in rolul cuvenit lui in dezvoltareaintregului univers. 232. Se raspunde unei alte obieclii la afirmarea dreptAliilui Dumnezeu:pentru ce tolereazica cei drepli qi buni si fie ficuli sd sufere de cei rai'l Raspunsul arat6 ca nu prin alipirea la cele materiale gi trecitoare sporesc cei drepli in putere gi in fericire. Ei gasesc o fericire superioarain sporireain puterilespirituale$i sepregatesc Ei mai pentruo astfelde fericiredupa viala pamdnteasca. iontribuie prin aceastasi nu creascAraul intre oanreni. 233, niurand Ounrnezeu.prin dreptatealui, laprurile sa se mentina in rdnr.luialacomuna .e li s-u dat, neconfunddndu-.seqi nedezbinareprin atin.nareaegoistA,lucreazi prin iceasta r6nduiila la insaqi md-ntuireaqi fericirei lor vegnici. Le ajutn prin aciasta sa ramana intr-o egalirarea importanlei lor, chiar daci ele sunt
il,:i"':1fi:i:T,rfi"#*,iTL:: [,ffi;T,T,il; lLT"h!trfJ:i"?,'-t]$H'#J;#X
rAul produs astfel, ntai ales de egoismelecolective.inseamnanu numai dezordinein natura,ci gi suferinlein viala oanrenilor. Se produce o corupere generald in natura, dar gi in trupul omenesc, care-l duce pAni la moarte.Dar aceastanu distrugeputerilemateriei.cici ele u-noi forme in forme identice se combini dupi.o*p"."u sau deosebite.Moartea trupului, ca desconrpunerea lui, adusi de sl:ibirea spiritului cu." nu mai line natura lui 5i a lumii in unitate,-cAnde primiti insA de om din forla spLituata, intre care credinla in Durnnezeu gi iubirea aproapelui, poate fi invinsa p.itr .ecompunerea elementelor tiupului personal.Dar fo4a aceastan-a avut-oca om decit Dumnezeu Cuvdnrul, care o comunicA gi celor ce se unesc cu El. invierea va inalla trupurile Ei in general materia la stareade luminA, li care ar fi dus-o omul daca n-ar fi intervenitpacatul;el insa a dus-o la opacitategi corupere, cautdndin ea pliceri nespirituale. 230. Se iaspunde la intrebareacum e Dumnezeu abtputemic, daci nu se poate nega pe Sine. Se araraca aceistaarfiunacunepurinla.Eln-ueslabitinputereprin privaliune, cAci aceasian-ir mai fi putere; niii nu poate ignoro ""uu prin privaliune.El se poatecobori la nivelul JaUiciunii onieneqti,ia so comuni.e cu oamcnii, dar o face aceastacu voia qi rdnfne de aceea,in acelagitimp, in atotputemiciasa. Dumnezeu se poate exprima prin negali;ni, darnu ca unul ce ar fi lipsit in mod realde ccea cei si neagi, ci ca Cel ce e mai presusde toateatributele exisrenleiireate. El nu este,nu ia Ccl ce nu estcin mod
formelor lor.
t t* ---..^, Capitolul IX 234. tui Dumnezeu i se dau in Scriptura numiri opuse,dar toate sunt incadratein bine. Nu se spuneci e gi bun qi riu, ci numai cii e .9i mare 9i mic, 9i acelagi5i CAci toata altul gi asemeneacu creaturile9i neasemenea. varietateacreaturilorilaupeElcauzii,decipentruaceasti varietate are o temelie in E[, sau mai bine zis in voinla variatii, dar in_care lui. CAci produce o crealie_bogata, toate se intregescreciproc.El e mare, pentru ca existi o crealie uria$a gi componente mari in ea' dar e 9i mic, pentru ca e Creatorul componentelor mici. E asemenea cu toate, pentru ci toate sunt din lucr:rea lui, dar gi cu ele. fiind infinit mai presusde ele. Este neasemenea acelaqiin toate,dar in fiecarelucreazi ca altul. 235. Dumnezeu se aratamare nu numai pentru ce universulcreate mare,ci pentruca El e simlit ca neslhrEit mai mare ca universul. El dii mereu alte Si alte daruri creaturilor 9i o va tace aceastain veci. aritAnd mtrrimea sa ncsfhrqitA' 236. Dumnezeu se face in acelaqitimp mic, sau iqi face mici puterealui pe miisuracomponentelorultramici ale univcrsului. Caci nu vrea sti le copleqeascA.prin mirimea lui. Dar incadrind pe cele mici in mirimea universului, se arataca mare chiar in micimea lui. E o nematgini6. Se extinde din cele in micime nestdp6nita,
241
Note la Numirile Dumnezeieqti e o cfie apare aritand cl e in toate' in micimea lui dupi alanciin" n"tfatgiti, pusain valoare cAnd voieqte 9i cum voieqle. 237. f ecetaqi qi la fel in etemitate, nescezut' nedeqi schimUat.Clci are-in-Sinetoate in mod neschimbat' de contrare. Cici in El formeaza o unitate mai presus ce nu orice unitate dependenti de El. E Acelaqi ca Cel E creste.caci e dincolo de tol cc ar puteasa i se adauge' penru ca intr'-oidentitatemai prcsusde orice identitate' ea' ni.i nu i se aaaugii ceva. nici nu poate pierde ceva din El 238. evano o iaentitate care le cuprinde pe toate' presus de se aflA in toare. orical de variate. dar e qi mai drn vecr formele lor, care prezinta definiri ale lor cupnnse Fiind il-Ei, i; initi,u,"u lui mai presus de orice formi' in toate cele variate El apare qi ca altul' 239. foate fiind din puterealui, El esteasemenealor dar si te ar*ieste o tot rnui mare asemanarecu Sine'
ffiil;ru
timp in,*. ,p.. El cuvoialor'in acelagi
Celui nemigcatin sensul amintit, nemigcat din Sine spre lor' "-..-"u.*iit"n1"lor deosebitede El qi sprecrelterea miscare ilnpa(ita. variata 5i micqoratApe masuracreadar ru.ilo, .-. i" pot milca astfel5i clc in mod marginit' ut ci mitcarea intre PersoaneledumT:$"TT:"nruar nu nezeieqtigi cea intre fapturi 9i intre ele 5i Dumnezeu' po^t" n al.at iubirea. iar iubirea esteuna cu binele De lceeu spune Sf. Ma:
iemane infinit mai preius de asemanareacu ele' Cele cauzatesunt asemeneacauzeiultime' dar cauza cu ele' fartr cauzA este totdeauna profund neasemenea creasca Fiind asemeneatuturor li ficAndu-le pe toate sa le in aceastaasemanare.EI este 9i Cel ce le susllne ll in unitate. spore$te ' lui' 240. oeci toate sunt qi asemenea9i neasemenea tllnd Fiind asemeneapot spori in imitarea lui' Dar El deplini nesfarlit, nu pot;junie niciodata la asemtrnarea cu El. ca 24L. Dumnezeueste 9i Cel ce ste !i gade'El stl lucreaz6 Cel ce'si pastreazaidcnritateain mod neclrntit5i fu f.f ,Jr"'Uin"l" tuturor.De aceeaesteli cauzasrabilitaiii dln formeior si a migcariilor statomicespreEl' Neleltnd Sine, nu se micSoreazAprin darurile ce le dl' 242. Oar Dumnezeu e qi Cel ce se mi$cl Dar b'l e miscarea nu-l face sl se schimbe sau micqoreze e numai iq-.i-ti-is.irufmilcator. Nu se poate spune ca.El oln nemiqiat. clci are o iubire fala de toate E-ldaruleSte oe mlcl' Sine atita cit pot primi creaturile neslarllt a."r"uii" f"fl aJ El. teza lui Aristotel desprenemiScatul prin iubire' miqcAtordevine'rnleleasA 243. Dumnezeuesteli egal cu Sine nu numai ca Cel tuturor o ce rimane in nesfdrgireasa, ci qi ca Cel ce.le di "gJitut" prin interesul lui pentru-toate qi o importanla pentru realizareacrealiei.caintreg . eldA . . --l uel Dumnezeu nu estenumai izvorul existenlel'ca facute "".tt", ii gi al miqcarii, pentru cele ce nu pot fi spre desavirsiti li infinite ca El, ci au sa inainteze conceplta desaua.iire, cu ajutorul lui Se vede 9i aici nepanteistaa lui Dionisie. Dc altfel existenla adeviirata fi o existenla incremenitd' Chiar in Sine' ;;';r; intre.cele butin.t.u cel in Treime are mi;carea iubirii 'trei Persoane.Dar aceastae o migcare neschlmbata' nu crelte;l nu Dentru ca este o iubire infinita' care sale.spre miEcarilor baza la sta aceasta fUi5carea icaae. sim.to .i."ri. li a miqcarilordin creaturi'Caci 9i acestea a unltal[ migiare intre ele Ei spre Dumnezeu'ca dovada unitate' lor si cu Dumnezeu, a voinlei de-a spori aceasta Nurnni taut face miqcarealor mijloc de dezbinare' Aceastamigcaredesavirlita a iubirii intre Persoanete ea spre Sfintei Treimi il face pe Dumnezeu nemllcat Pnn migcarea posibila face tot ea El.-Dar de a"o."Uil "tuo
242
,
CaPitolulX
214. prn durerile dulci se face voia lui Dumnezeu cel iubit. cilcindu-se pesteegoismulcarepromite placeri amdgitoare' 245. Durnn"""u e cel mai batrdn sau Cel mai vechi' fiind infinit inainte de toate. Dar e qi Cel mai tAnar' cdci ni.ioauta nu irnbatrnneqteqi e linta spre care inainteazi care toate.Cici ceeace e tinta noastra'e mai tinir ca nor' inaintam spre ea. El nu imbatraneste, Pentru ca nu^se tij.a, .i ri*an" -.."o in Sine la fel' E cel mai batrdn' "u'in""putut migcarii tuturor, dar qi cel mai tanar' fiind se mllca toate' linta neschimbata spre carc 246. ca atare,Dumnezeuesrcnu numal etem' cr ll veacul in care se milca cele ce vor dura veqnic' insa 9i timpul sau baza rimpului in care se migca El se mipi De naiianau-t. pe toat;' dar ramene in Sine nemiqcat' aceeae qi eremitatcain Sine.dar ;i timpul in caresemi;ca toate qi veqniciasprecare se mi;cA Fiind origtneacelor ce sunt aduse la cxistenli li susllnute rn mtlciue lara sfArqite toodata deasupratimpului Ei veqniciei' 247. Oar intrucAt cele create sunt f,acute pentru a ve;nice' inainta in El in veci' primcsc 9i ele numirea-de desi inarnteazaspre El sau in El in tinlp Ele sunt dect veinicc prin imparrasirede vegnicialui, nu prin ele cum a prln esteEl. El e in slns propriu veqnicpentruca du^reaz vecr' tsl El in veci qi le faceli Pe cele createsa durcze ln "rt. Cuutuiotut u"gttiil"i. Mai bine zis El esteetern' cici nu e numai fara sfir:;it' ci qi fara inceput' Creaturile nu sunt orin ele rncoruptibile.cum esteDumnezeu' ct pnn imDartasireavoita de El. Sunt incoruptibileintrucit sunt Ele su.ntinsA.5i tinutein aceaslastareprin lcg:ituracu El iemporale.Numai in timp inainteazaln ve$nlcre'cacl
Note la Numirile Dumnezeieqti cresc spre ea- Ele au o neschimbare, intrucdt rlmin in aceaste mi$care in El, pe cand El este neschimbat nu printr-o migcare spre o tinta mai presusde El. Din acestea incA se vede deosebirea de tiinli intre Dumnezeu $i celelalte, adici o conceplie nepanteisti. Creaturile unesc in ele timpul cu ve$nicia, intrucat raman qi devin veqnice prin neoprirea inaintarii in Dumnezeu, Cel etern prin El insugi. Dumnezeu insd este pur etern sau velnic prin Sine. Veacul este un intreg al timpului, un timp cu o linta ca sens;sau esteo intalnire intre etemitatealui Dumnezeu qi timp. Veacul este mai mult sau mai pulin tinpul avdnd drept linti eternitateasau fiind mai mult sau mai pulin coplesit de eternitatealui Dumnezeu. Veacurile sunt qi intreguri temporale gAndite de Dumnezeu cu voia, inainte de-a le da fiin1i, sau care au primit fiinll de la El, sau care s-au umplut de etemitatealui Dumnezeu dupii ce s-au creat de El. Astfel, Dumnezeu Cuvdntul s-a niscut inainte de toli vecii. Dar pot fi gi intreguri temporalepreStiutede Dumnezeu in curgerea lor sau care au ajuns la un sfirgit care nu e o unire cu Dumnezeu. Dar ajung qi la unirea cu El cAnd dialogul cu El e temporal qi vegnic sau tot mai velnic, pe misura sporirii dialogului. Dar e gi o veqnicie a monologului nesfirqit al omului cu sine insugi, sau a falsultii dialog cu demonii qi cu dugmanii sai, socotit de el ca supremul dialog. Lumea ingerilor este mai vegnici in sensbun decat cea a oamenilor. pentru cA este in sens mai propriu. Ingerii nu cresc cu timpul. in timp. Fapturile umane fiind suflete imbricate in trupuri trecatoareqi coruptibile, mai ales dupi pacat, au un mai mare grad de temporalitate.Dar 9i ele sunt destinatesa ajungi qi cu trupurile, ba chiar cu universul vazul cu care sunt legate, in veqnicie. Dar la covArgirea timpului prin vegnicie, fapturile umane qi universul material vor ajunge numai prin inviere. Atunci toattrmateria universului cu care e legate gi cea a trupului, va redeveni lumini, cum aveasd devinAdacdnu interveneapacatul. Universul nu va mai aveanici o opacitategi intunecime in relalie cu Dumnezeu.Dumnezeu,izvorul luminii sau al sensului nesfArqit qi al iubirii nemArginitei se va vedea gi simgi prin toli oamenii gi prin tot universul. Toate vor rai unitatea deplini cu Dumnezeu qi intre e l e .D i m p o t r i v e , p e n t r u c e i c e a u c u l t i v a t d e z b i n a r e a egoistii qi duqmania,universul va deveni cu totul intunecat. Dar intunericul acesta va fi sporit de intunecimea felelor dugmdnoase.Se vor trai toate ca intuneric qi in acelagi timp intr-o chinuitoare singurdtate.Vor trai qi ele o incoruptibilitate in sensulci nu vor putea fi nimicite de rautatea dintre ele. Cici Dumnezeu nu-qi reneagacrealia,chiar dacao lasi si se simtA straina de El qi in suferinla duqmaniei gi dezordinii. impAralia lui Dumnezeu care va dura in vecii vecilor. va fi o impara$e care va reprezentaapropiereamaximA a lui Dumnezeu ca fmpiirat TatA qi a Fiului ca Impirat Frate,de oameni gi a oamenilorintre ei. Prin Hristos, Dumnezeu a coborit gi el la trairea in vecii timpului gi amintireaei o va pasfa trzmsfigurata vecilor adicain etemitateain carea adunattot ce s-atrAit ca drum sprevegniciede oameniqi de Fiul lui Dumnezeu
facut om, care va face Ei pe Tatil gi pe Duhul Sfint sa realizezecu preluire transfigurareacelor ce au fost triirc cu iubire in timp. DimpotrivA, acesteavor chinui in veci pe cei s-au imprimat cu incipalanare, in triirea lor in spirit, de duqmanie 9i de egoism.
CapitolulXl 248. Paceanu poate fi decAt intre mai multe. $i e paceintre ele cdnd cauti sAse intindA fiec;uc la nesf6rgit. E un paradox faptul de-a ramdne toate in granilele lor gi totuqi de a aveao pace,o armonie intre ele, avdnd fiecare nevoie de celelalte. E pe de o parte o despirlire intre ele. pe de alta, ceva ce le une$te sau o necesitatea hecareia de celelalte.Cel ce le une$tee Dumnezeu. 249.Paceae tiiauta.Nu e galigioase.in pacenu-Ei striga fiecare voinla de-a se intinde peste altele. Deci pacea e liniEte. 250. Paceaintre toate, care ramin totuqi multe, nu se bazeazanumai pe o inrudire lAuntricAintre ele. ci pe faptul ca ele sunt produsul unor procesiuni ale lui Dumnezeu, care in Sine ramine Unul. Prin unitatea manifestati in toate actele deosebiteprin care creeazi gi susline toate, le sus;ine gi le aduce gi pe cele create gi suslinute de multele procesiuni ale lui Dumnezeu, in unitatea sa, fArA si le confunde. Aceasta unitate mai piesus de orice unitate din lume n-o putem inlelcge qi exprima, dar putem cunoalte varietatea participarilor creaturilor la procesiunile sau lucrArile creatoare qi suslinatoare variate, ce pomesc din participari care le unegte,farA sa le confunde. 251. Unitatea izvorului dumnezeiesc al procesiunilor creatoare gi sustinatoareale tuturor, susline intre acesteao legatura, care in cele conltiente ia qi caracterul unei afecliuni. Toate se bucurd de toate, ceci toate se intregesc qi se imbogalesc din bogada nesfargitl gi bunA a lui Dumnezeu care se revarsa in toate. Cici insiiqi unitatea dumnezeiascasfAbate prin toate, prin lucrArile pomite din ea. Cel mai mult se imbogalesc de darurile dumnezeie5tiingerii, ca minli pure care tind prin fire si inleleagd pe Dumnezeu Cel Uirul gi sa rispundi prin aceastaiubirii lui. Intre ele 5i Dumnezeu se realizeazi o unitate neconfundata, caci ceea ce inlelegi mai mult, iubegti mai mult, sau voinla de inlelegere e animata de iubirea celui pe care voiegti sA-linlelegi. Prin inlelegere se realizeazio anumita unire intre cel ce inlelege gi cel ingeles.Dar iubirea face pe cei ce inleleg rnai mult prin superioritatea lor si comunice gi celor inferiori inlelegerea lor ;i prin aceastasd-i apropie de ei. Unii obiecteaza ci dacii fiecare vrea sd rdmAnAel insuqi qi sA se afirme pe sine, cum mai dore5te paceacu altele?Autorul rispunde ci prin faptulinsugi ci fiecare vrea sa ramana in identitateasa, nu voiegte nici si se amestececu altele, nici si se dezbine de ele, cici in amAndoua cazurile se pigubesc in identitatea lor. Prin pacetoatesuntpe de o partenemiqcatedin identitatealor, pe de alta sc migciispreiniillarealor in Dumnczeuqi spre imbogilLea lor in legaturd cu altele. Prin pace sunt qi miqcate qi nemigcatein identitatea lor gi se bucurii ca gi celelaltesAfie la fel.
243
Note. la Numirile Dumnezeieqti 252. Cniw dacl unele se afirma pe ele impotriva altora,nu voiescsi cadi cu totul din identitatealor, adicA din unirea lor launtrici qi sa devini nestabile. Iar stabilitatea in ele insele nu o pot avea decAtin lggiturtr cu celelalte,deci printr-o anumita pace cu ele. Intr-un fel sunt qi ei doritori dc pace, deqi se ingali socotind ca se menlin prin alipirea la celc trecatoareqi prin dezbinare. 253. Cet mai mult ne ajuta sa pistram paceain noi' intre noi qi cu Dumnezeu,Iisus Hristos.El ne-aimpacat ca om cu Sine qi prin Sine, ca Fiul lui Dumnezeu,cu Tatal.El ne-aadus,ca Dumnezeu,paceadinaintede veci intre Sine gi Tatil. 254. n pusi gi aici problema existenlei qi creqterii in Dumnezeuprin participare,no{iunecare n-a fost deplin clarificatain scrisulvechi bisericesc.Ideeadc participare o folosegtc 5i Sf. Atanasie. Creaturile exista 9i cresc spiritual prin participare Ia puterile dumnezeieqti.Ele sunt nu numai subiecteale existenleigi puterilor create din nimic. ci qi ale puterilor dumnezeieqti.care le suslin pe primele.Deosebirealor de Dumnezeue cd Dumnezeu ie ire prin fiinla, pe cdnd ele Ie primesc ca raze de la D u m n e z c uE . l e n u s u n t p r i n a c e a s t i tn i c i u n a c u D u m n e z e u ,n i c i s e p a r a t ed e E l . N u e n i c i p a n t e i s m , n i c i s e p a r a t i s mi n t r e l u m e q i D u m n e z e u . D u m n e - z e u e deosebit de creaturi prin fiinla, sau prin faptul ci El e mai presus de fiinla sau de existenla (o!oicx, de la etvdt) creaturilor, pe care ele o au de la El dlept cauzA' pe cAnd El o are necauzata$i cauzatoare.In aceasta ialitate Dumnezeuca fih1a este9i neparricipabil.
CaPitotulXII 255. oaca existi o sfinlenie in lume' daci existi o domnie in lume, trebuie sa existe un izvor al lor mai presusde ele. E un izvor nesfirqit al lor, cdci conducepe cei sfinli li pe cei cu o autoritatespiritualain lume spre o tot mai indta autoritate.Autoritateaadevaratiinsa nu e cea ciue sc impune cu sila. Fiecare om are o autoritate asupra naturii: ingerii au o autorilate asupra oamenilor, dar o autoritate iubiti. Adevarata autoritate e uniti cu sfinlcnia. care e una cu curAlia $i iubirea. Dumnezeu are o sfinlenicce se revarsagenerosca iubire cur:lla'neegoisti, in ingeri qi in oameni. 256. Dumnezeu nu e numai desivdrgit sau nemirginit, cum sunt desavar$iteqi se pot intinde nemarginit in El El cele create(ingerii, oamenii),ci e supradesavdrqit. e marginea nemirginita a oricarei faPturi, a oricarei nemarginiri in care se pot intinde fapturile. Din aceasta supranenrdrginirevin darurile in veci nemarginite,nesfirgite in toate crealurile.
CaPirolut XIII 257, lvem mereu in aceslescrieri deosebireaintre fiinla impartaiila qi lucrarile ei ce vin in toate, invalaturA afirmata de St?ntului Grigorie Palama. 258. fste Unul, pentruca estetoateEi mai presusde toate.Le cuprinde pe toate qi e mai mult decit toate. DacA nu le-ar cuprinde Pe toate qi n-ar fi toate din El, n-ar fi unicul Unul.
244
259. fiina Unul care le cuprinde potenlial pe toate. din El sunt toate.De aceeanici o existenlanu e nepartala de El. Toate sunt din Putereaqi prin puterealui. Toate au fost gAnditein prealabilde El qi sunt meniresd se adune in El. El esteunicul Unul, dar 9i Ce[ capabilsi le cuprindi pe toate. 260. Toate sunt parta5ede El ca Unul' precumtoate numerelesunt pafla$ede Unul. Orice numerotaretrebuie sl inceapa de la unul gi oricdte sunt cele nunrarate' formezrziimpreunA o unitate. Doi formeazi o unitate, zece, o grupa unitara. Iar de sunt mai mulli' formeazA impreuni o grupare unitaril: sunt legali toli intre ei prin ceva. O jumdtate a ceva,e legata$i ea de unul' din care face oarte. i6l. O* toate din univers, oricit de multe ar fi, nu sunt numai o unitate'intreele, ci provin ;i din Unul mai presusde elc. Caci acelUnul e nrai inaintede orice unul, s a ud e i n t l i u l l u n r e s c1 i d e o r i c c u n i t a t ea t u t t l r o r . Orice unul creatse afla fard savreain rclaliecu altele, deci nu e unul absolut,independcntde orice qi suticient sieqi.Daca toate din lume sunt dependenteuna de alta' lumea intreagdtrebuie si fie 9i ca dependenti de Unul independent,absolut, nesupusrelaliilor, care deci are toatein She. Lumca cu unitalilecompuscsaudependente este astfcl o dovadi pentruexistenla sau supraexistenla unui Unu absolut,independent,care are totul in Sine. E un Unu desAvdrqir,un Unu prin Sine. Numai El poate explica unitatea lumii, compusAdin unitilile ei, sau in care toate unitalile au nevoie unelede altele. Toate unitelile createsunt pasive'supuse'iar unele;i petima$. Unul suprem c numai activ. El e desavArqit liber, deci atotputemic.Caci o litrcrtateslibita inseamni o putere impulinata. lar libertatea adevaratalucreazA totdeaunabinele.Deci in Dumnezeunu e nici o pasivitate sau patimi. Se vede gi din aceasladeoscbireade fiinla inre Durnnezeuqi lume, contrar oricarui panteism.$i numai o libertate desavarqitapoate fi la
Note la Numirile DumnezeieEti Sine. Dumnezeu e minte, care se cugeta 5i se voieqte simlind bucuria de Sine sau de chipul sAu9i de simlirea sa. Astfel e Unul qi totuqi intreit. Tatil cugetdndu-segi cunosciindu-seca chip al siu, se vedc in chipul sau 9i ca pudnd cuprinde umanitateape care voie$tesii o creeze pentrua-giextinde iubireasa.Dc aceeaFiul' ca chip, este Cel ce asumi cu voiaTatalui umrtitatea, pentrucaTatil sa se vada in chipul sau ca putdnd crea qi subiecte iubitoarecrearedin nimic. Omul estc r;iel un chip al Treimii nu numai ca cel ce seimplinegteprin altul qi sebucuradc acelaprin al treilea, ci qi ca ccl ce are qi el un chip al sau gi se bucura de el. mea tald de ntine, ma aratdca doimc li Responsabiliratea in acela:iitimp ca unime. Bucuriamea tali de chipul meu mi aratdca treirnc ;i totuqi ca unime. Dar aceastapresucad puneo Trcime suprema.Faraaceasuresponsabilitate in grosolanie,in nesimlire. Aceasta grosoliinie gi nesinrlirc e produsa de orice panteism care anuleazi valoareapersoanci. Poate chiar in rugaciuneainimii in care mintea privcate spre inimi $i se trAielte unitA cu ea, bucurindu-se de ea ca de chipul iubit gi iubitor al sdu' se traie$te legaturacu Durnnezeu Cel Unul qi intreit. Unul supremnu se poate trai ca Unul pustiu, singur. Nici omul cdnde singurcu sinenu traie$teaceastaunitate ca o singuriitate. 263. Toatecreaturilesunt gdnditedinaintede veci in unitateatreimii qi se aduni in ea. Faptul ci sunt mul1i,nu le impiedicl de-a fi una, cum gi Dumnczeupe de o parte e Unul, pe de alti parte o Treime neconfundata.Din El gi spre El sunt toate;in El sc mAntuiescgi se desavir;csc in fericirea unitalii. Cel Unul e dinaintede tot unul creatde toatamullimea unitara.El cuprinde in Sine pd4ile qi intregurile,pentru ca e Unul mai presusde orice unitate.El cuprinde hotarele qi nehotamicia sa, marginilc qi nemarginireasa. Sau hotareleqi marginile nu mai sunt deplin hotare gi margini care separa,ci disting gi unesc.El e marginea nemirginita a existenlciinsiigi, sau a crealiunii intregi. Aceastaexisti numai pentruca esteEl ceI nemlrginit, cel
ce c cauzaluturor. Nu se poateopri existenlaintr-un gol, nu poate fi prin sine; nici nu poate fi ea insigi' in neputinlele ei, nemerginita.Ea traiegteca marginiti in nemar-ginirealui, relativitateaei in absolutullui. Fiind cauzatorultuturor care,ca multe, senumiri. El produce qi pe unul generalal creatiei,dar qi orice unul care reprezinti firi, specii, nezunuri.Orice unul din crealie de El ca Unul qi toatenunrereledin crealieseinrpiirtAqesc mai presus de ele, gi cauzatorul lor. Ele au fiinla sau existenlaprin impartAqire.pe cdnd Unul mai presusde numere e Unul prin Sine. El hotamicestetot numirul 5i pe fiecare din numere. Nu se poate inainta Ia infinit prin numdrare.Dar Unul Cauzatoral tuturor numereloreste infinit. Cele createde El suntnumaratepentruca pnmesc existenla gi nu sun! Unul infinit cu el insugi. ci sunt mArginite. Numerele reprezinti marginirea celor create gi de aici faptul ca cele numAratenu existi prin ele. Fiind mai presusde existenlAsaude existenlacauzati qi deci compusiidin componentemarginite,Dumnezeue mai presus5i de numar. Cdnd spunenrca e Unul in fiinla giintreit in Persoane, nu inlelegempe Unul gi pe Trei cum inlelegem pe unul qi pe trei create.Acestenumere n-au in Dumnezeuscnsulmarginit ca in cele create.De aceea lui Dumnezeu nu i se porrivegtenici vreo numire. Cici numirile indica deosebireaunora de altele,deci o marginire a lor, chiar dacaexistaintre ele o legitura care le unegte,dar nu intr-o unitate infinita. Noi ii dam lui Dumnezeunumirile noastrecareexprimAmArginitulsau un miirginit in care iradiazi din intregirnea lui infinita. De aceeape de o partenu i se potrivescnumirile luatede la creaturi,dar pc de alta intrucAtproprietalilelor vin de la El, li se potrivegtegi lor un sensdumnezeiescal acestor numiri. Li sc poate spune qi unor oameni care cresc in legaturi cu El, dumnezeieqtisau dunrnezeisau indumnezeili, ca subiecteprin participareale unor lucrAri gi insuqiri cAroraDumnezeule esteSubiectprin fiin1a.Dar Dumnezeuinsugi ca Unul qi izvor al unitalii prin Sine e mai presusde toateacestenumiri. Lui i se potrivelte mai bine negareaoricirui nume. Dar aceastanu ca lipsit de ceeace neagi ele, ci ca fiind mai presusde aceasta.
A celui intre sfin1i DIONISIE AREOPAGITUL R
ljespre
TEOLOGIA MISTICA Capitolul I Cdtre Timotei celece sunt,ci socotescca $tiuprin cunogtin[a lor pe Cel ce-apus fntunericulacoperdmAnt al lui (Ps. 17,13).Iar daci mai presusde Treime mai presus de fiint4, Supradumsunt* dumnezeiegtilelumini tainice, acegtia nezeule,Suslinitorul inlelepciunii dumnezeieqti cineva desprecei strAinide taine ce ar spune a cre$tinilor,indrepteazi-nesprevarful mai prepdl,l.ov sp6oroV), care caractegi lt6v culmisus de cunoa$tere$i de exprimare idzeaz|cauzaagezatamaipresusde toatecele nant al ra[iunilor unde misterele simple*, frumoase,absolutegi neschimbateale teolo- din urmi ale existentelorli spun cA ea nu e intru nimic mai presusde formele vizute de giei sunt acoperitein chip supraluminosin ei, ca fiind fari Dumnezeu $i de multe supraluminand tainic ascuns, intunericul Fa[ade aceastatrebuie si seatribuie supraaratarealor in cel mai mare intuneric Ai 1"1uti26s? Durnnezeu, Celui ce e Cauzatuturor,toate lui totul vedere* chip cu in fara minlile umpland nearatatli nevazut de strilucirile suprafru- afirma[iile caretrebuie sAsevadala ea* qi mai principal toate negaliile,ca fiind mai presus moase. Aceasta o doresc eu. Iar tu, iubite ca negatiilesunt Timotei, prin ocupareaintensi cu vederile de toate li sa nu socoteasca opuse* afirmaliilor, ci mai degrabAcAea este tainice, parAseftesimlurile* qi lucririle mai presusde toate.privaliunile $i de toata inlelegatoare;i toatecele sensibilegi inteliginegaliagi afirmaliarbb. bile qi toatecele ce nu suntqi sunt- 9i tinde in chip ne$tiut,pe cat e cu putinta, spre unirea cu Cel mai presus de toatA fiinla* qi $3 cunoltinla. Caci prin ieqireacura6 din tine $i din toate, nesupusarelaliei cu ele, qi absoDe aceeadumnezeiesculBartolomeu* spune lutd*, vei fi inallat la strAlucireaintunericului* dumnezeiesc,inlaturand toate qi ieqind cA Fologia (inva[atura despre Dumnezeu pulina gi foarte multa este Scriptura) negaliile cA $i din toate.Dar aceastainseamnd Evangheliaestelarga $i mare, $i iara$ifoarte cu privire la El nu se opun afirmaliilorrb{. concentratA.Mie mi se pare ca el a inlelesin mod mai presusde fire faptul cd buna cauzi $2 a tuturorestemult graitoare*$i scurtgraitoare Si totodatanegrAitoare,ca una ce nu are nici cuvant*, nici inleles,deoarecese afla in mod Dar ia seamaca nimeni din cei neiniliati* in taine sA nu audAacestea.Iar aceqtiasunt suprafiintial,mai presusde toate $i e descosHpani|i de cele existenteqi-gi inchipuie cd perita $i cu adevarataretata numai celor ce srabat toatecele sfinte qi curate!i au depa$it nu e nimic in mod suprafiinfial mai presusde
$
247
Despre Teologia MisticA tot urcugul tuturor culmilor sfinte qi toate l u m i n i l e d u m n e z e i e q tEi i a u p a r a s i tt o a t e ecourile*qi cuvintelecerelti ;i au patrunsin intunericul unde este cu adevarat,cum zlc Scrioturile, Cel ce e dincolo de toate' Caci dumnezeiesculMoise* nu primelte simplu intai el insuqi9i si Doruncasa se curaleasca ca sa neasemanatoare, cele de desparta ie audadupa loata curatireatrambileleputemic sunatoaieqi si vadd,sub multe lumini, razele curatesi bbgat revirsate ce fulgeraudin ele; si dupa aceel s-adesparlitde cele multe Eicu iei rirai de frunte dintre preoli a ajuns la culmea urcuqurilordumnezeieqtlDar nici Drin acesteanu se intalneqtecu Dumnezeu insusi si nu-l vede pe El (cici e nevazut)'ci locui unde a stat*. lar aceastasocotescca inseamndcA cele mai dumnezeieqti9i mai
culminantedintre cele vazute$i inielesesunt niqteraliuni supuse*qi subordonate(prin preCelui ce e mai presusde toate,prin su-puneie) care se arataprezenlalui mai presusde orice inlelegerein virfurile inteligibile' in care se afia ca in nigtelocuri proprii:era o prezenle carese afla in cele vazute!l ln cet ce vad; $l atunci Moise s-a eliberatde ele 9i de ei*. urmand sa patrundi in intunericul ne;tiinlei la Cel cu adevarattainic, intrare prln care parase$te toate perceptiilecunoscule,ca sa in iiunea- Cel cu totul nearatat$i nevazut, tiind-intresd incoIo de toate.nemaiaflandu-se in nimic, iici in al sdu,nici in al altuia. Caci era unit desavdrqitcu Cel necunoscutin sens bun prin neluciarea oricarei cunoalteri* li cunoscind mai presusde minte. prin faptul cA nu cunolteanimicio'.
CaPitolul II Cum trebuiea ne uni cu Cauzatorultuturor gi mai presusde toateEi a-i fnchina laude tn acestintuneric supraluminos (mai presus de lumina) dorim noi* sa ajungem qi sa vedem ;i sa cunoaltem prln nevedere$l nestiintaceeace e mai presusde veoere$r neputandfi virzut'nici cunoscut' cunoEtinla, Caci-aceastaeste a vedea $i cunoa$tecu adevarat;gi a lauda in mod mai presusde fiinta pe Cel mai presus de tiinla' prin inlatuiar'eatuturor celor ce sunt*. E ala cum cei ce fac o statuie naturala, inlaturdnd toate acoperaminteleadausevederii curatea celui ascuns,descopera,prin depArtafeaaceasta' ceeace e ascu;sin el insugi.Dar trebuie,cum
socotesc, sa lAudim negaliile*' contrar afirmafiilor. Caci incepind de la cele mai dint6i, ajungem la acelea(de la afirmalii la negalii), coborindprin celedin mijloc la cele din urmi. Iar apoi, facind din nou urcu$ulde la cele din urmA la cele mai de la inceput' negAmtoate,ca sa cunoaqtemin mod descope;it acea necunoltinta care e acoperitade ioate cele cunoscutein cele existente* $i se vedem acel intuneric n\ai presus de fiingd' caree acoperitde toatalumina din cele existente268.
CaPitolul III Care sunt invdldturil e cataJatice (afirmative) gi care sLmtcele apolatice(negative)despreDumnezeu am aratatcare in invaldturile teolog,ice, mai cele sunr numirile iroprii ale teologiei gi bune* dumnezeieqti firii cum sau catafatice i se zice unica qi cum treimica; care e parlnli*"u qi filialia de caresevorbe$tein ea; 248
ce vrea sl insemne teologia Duhului; cum, din binelenematerial9i neimparlit' au iradiat luminile din inimi; li cum au ramas'cu toata iradiereacoetema,neieiitedinstdruin[ainEl qi in Ei* 9i intre Ei; cum Iisus cel mai presus
Despre Teologia Mistici d e f i i n 1 6 * s - a f a c u t f i i n 1 a 2 6 ep l i n i d e adevArurilenaturii omenegti;9i toate celelalte cate s-au spus de Scripturi. Iar in scrierea D e s p r e n u m i r i l e d u m n e = e i e S t ic, u m s e numeqtebun*, cum e Cel ce este,cum e viatA, inlelepciune qi putere qi cite alte exprimate qe numiiile dumnezeieqtiinteligibile. Iar in Teolosia simbolica am aratatcaresunt trecerile ddla numirile celor sensibilela celedumnezeieqti,care chipurile dumnezeieSti,care metaforeledumnezeiegti9i pa{ile qi madularele,care locurile dumnezeie;tigi podoabele, care maniile gi doririle gi supirArile, begiile9i trezviile, care juramintele, care blestemele, cares6rile de somn, care vegherile li cate alte forme figuratecu sfinleniealechipurilor simbolice.$i socotescca tu ai vAzutcum cele din urrna sunt mai mult graitoaredecdtcele dintii. $i de fapt au fostnecesare*{lnttdldturile teologicepentru o explicaremai concentrata a numirilor durrrnezeiegtidtn Teologia simbolicd*. Cici, cu cat urcam mai sus, cu atat suntmai concentrateraliunile celor vazutein
cele inteligibile*. De aceea9i acum, patmnz0nd in intunericul nrai presusde minte' vom afla nu o vorbire scurta,ci o nevorbire gi o neinlelegeretotalA*. Iar de acolo pogorand cuvantul,ca de la cele de sus* spre cele din urna, pe masura pogorarii s-a lArgit intr-o lalime asemanitoare. Iar acum urcand, pe masura urcugului se scurteaza$i dupA tot urcu$ulse va faceintreg fara^graiqi se va uni intreg cu cel inexprimabili'u. Dar pentru ce spun in generalca, pomind de la afirmaliile dumnezeiegti, ajungem la negalia dumnezeieasc6a celor din urmA?Fiindcd vrem sa vedem pe Cel nlai presus de orice afirmalie din ceea ce ii gste mai inrudit, trebuie sA pomim de la cele dinmi* afirmatii de baza. Dar pomind de la ceeace e mai presusde toatd negatia*, adici de la afirmalia de bazd*, trebuie si nesam cele caresunt cele mai straine de El27l. Suu oar" nu e mai mult via[a li bunatateadeclt aerul qi piatra*? Sau nu se saunu spune suparali nu semdniemai_m-ult, mai multj/r? inlelege nu se li
Capitolul IV Cauzatorul,care e mai presusde tot ce e sensibil, nu e nimic din celesensibile Deci spunem ci Cel ce e cauza tulturor, fiind mai presusde toate, nu e nici lipsit de fiinla, nici lipsit de via1a,caci lipsit de ratiune, nici lipsit de minte, dar nu e nici trup. Nu are nici formi, nici chip, nici calitate saucantitate sau volum. Nu e nici intr-un loc*, nici nu se vede, nu poate fi nici atins in mod sensibil' Nici nu se simte. nici nu e sensibil' Nu are
nimic neordonat,nici tulburare; nu e suparat nici de patimi materiale.Nu e nici fdri putere, nici supusunor slAbiciuni.Nu e nici lipsit de lumini gi nu e supus nici schimbarii, nici coruperii, nici impirlirii, nici vreunor privaliuni sau curgerii. Nu este ;i nu are nici altcevadin cele sensibilelT3.
Capitolul V Cauzatorul care depd$e$tetot ce esteinteligibil, nu e nimic din cele inteligibile IarAqiurcdnd, spunemca dumnezeireanu e nici suflet, nici minte* gi nu are nici inchipuire, nici opinie, nici raliune, nici infeles.$i nu e nici raliune,nici inleles.Nici nu sespune,nici nu seinlelege.Nu e nici ochi,
nici ordine, nici mirime, nici micime, nici nici egalitate,nici inegalitate,nici asemanare, nici nu sU, nici nu se milca, nu neasemanare; arenici linigte.Nu e nici putere,nici lumin6. nici nu e viala. Nu e nici Nici nu vieguiegte,
249
Despre Teologia Misticl fiinfi, nici veac, nici timp, nici nu exista atingerespidtualea ei. Nu e nici gtiinF, nici adevAr,nici imparAlie,nici inlelepciune.Nu e nici unul, nici unitate*, nici dumnezeire,nici bunAtate*,nici Duh, cum il cunoa$temnoi. Nici fiime, nici parinlime, nici altcevadin ale noastre sau ale altcuiva dintre existenlelecunoscute.Nu e nici ceva din cele c e n u s u n t ,n i c i c e v a d i n c e l e c e s u n t ,n i c i n u o c u n o s c p e e a e x i s t e n t e l e * ,c a e x i s tenle. Nu este nici cuvant pentru ea, nici
nume, nici cunogtinti.'Nu e nici int u n e r i c , n i c i l u m i n d , n i c i r A t A c i r e ,n i c i a d e v a r .N i c i n u e s t e o a f i r m a r e a e i , n i c i negare. Ci f6cAnd afirmagiile gi negaliile celor de dupAele,nici nu o afirmAm,nici nu o negAmpe ea. Fiindca este mai presusde toatd afirmarea.ca cea caree cauzaunicA a tuturor; $i mai presusde toata negatia,ca pe toate, care e simplu cea care le depAqegte dezlegatAde toate gi dincolo de toate27a.
SCOLILE SfdntuluiMAXIM MARTI.JRISITORUL Despre TEOLOGIAMISTICA
Capitolul
I
$l Unde (misterele) srrzple. Simple qi absolute sunt cele inlelesegi contemplatefari simboale,a$acum sunt, nu prin parabole.Iar absolutea numit pe cele nesupuse prin dezvoltareanumirilor sau simboalelor,ci toatecele existente prin incetarea 5i inldturarea inlelesurilor a numit-o in cele dinainte nelucrare a sfintei migciri, iar aici yv6
Nimeni din cei neinigia(i. Noteazi ca neiniliali (opor'1totrg.tnume$tepe cci nepanagide taine,inviluili in cele sensibile qi care nu-;i inchipuiesc nimic mai presus de cele ce sunt. Despre cei nciniliali vorbeqte indata mai jos; 5i noteazaca socotelte ca allii pe cei gi ca allii pe strdinii de taine neiniliali lapurltouq) (sprioroug) sau ncintroduqi in ele. Iar dacd mai presus de aceEtiasun r. Cele dinainte de
acesteale-a spus despre cei ce au crezut in numele lui Hristos, care nu au ajuns la cea mai desavarlita cuno$tinla, ci masoari adevirul cu prrerea lor 9i nu cunosc deosebireacelor ce sunt in mod propriu gi sunt prin nume identice; cici sunt qi ele ale Celui rnai presus de cele ce sunt, care insa e qi mai presus de fiinp; deci cei de felul acesta,ca neintroduqi in taine (o,p6r1tot), (sunt c're;tini neprogresuli in cunou{lercu lilinelor, spre deosehire de cei ce refuzd cre;tinismll, n. trad.), socotesc ca cele mai inalte sunt cu adevirat un intuneric neluminat, aceastaumbrl care acoperi pe Dumnezeu gi-l ascundepe El de vedereatuturor; de aceast{ idee bolesc cu adevaratgi mulli dintre noi, ca unii ce nu cunoaftenl Iumina prisositoare care intuneci toata vederea. DacA deci sunt,zice.unii ca aceqtiaintre noi, ce si zicemdespre idololatrii care sunt cu totul nepanagide toate cele tainice q) in mod 9i se inchind celor striine'l Deci existenle (
$3 De aceea dumnezeie scul Bartolotnea. Noteazi qi de aici ci nu sunt inchipuiri acesteinvalatrrridumnezeiegti ale marelui Dionisie; caci pc linga faptul cA a arnintitin scrierilc dinainte dc unele afirmaiii ale unora care au convieluit cu Apostolii, acum aduceo afimralie apropiatii a dumnezeiesculuiBartolomeu aratatAprin ceeace spune (td
251
Despre Teologia Mistici si t'el r'e are net'oie de mulie clvirrle tnohiloyoq,), irebuie sa punA acccnrul pe antepenultima.precurlr 9i primul nds<'ur (tttrDt6ToKog) e antepenultim; iar fen'teiacure rut;le prima datri (ng:ltof6Koq) este penul-a tima. c unr zice H omer: C i nyrtt. cttre a ndscut pr nu' n tnttintede a Sti. nds<'ut Nici cuvint. Cuvlnt ce reprezinti firea proprie in cele cxteme. A;a cugeta1i despreinleles. Toarc [umiiile iumnizeieSti Si'ecourile. Ecouri 9i cuvinte cerestinume5tecelespusein Scripturi despreDumnezeu.ca rpi "" nu dupa inlelesul omenesc5i panrlntesc,ci spusc si nrcdatedupAinlclesuldumnezcicsc. ' Dimnezeiescil Moise' Notcazacdexplicaceledespre Ir{oisc, ci, urcdnd ir munte 9i in$nd in inruneric a vdzut' pe cit c cu puttnla omului, pe Dumnezeu.Noteaza $ ordinca cclor .saviqsite cu Moise inainte de-a se invrcdnici sl intre in intunericul dumnezeicsc. Ci tocul unde a stat. Care e locul in care a stat Dumnezeu inainte de lr{oise qi ce este culmea celor inlelesegi a celor vizute' am explicatla sf6rqitulprinului capitol drn scricrea De.rpre ierurhia cereasL(i. l'61oug) Supuse. Ralruni supuse (uno0etrxo\ numegi. pe cele ce descriu sau prin care se contempla existenleic,care a spusca sunt subordonate(supuse)lui Dumnezeu; caci prin ele sau prin persistenla li pastrarea lor, invAlanlca El esteprezenttuturor,nu prm scnlnlLlare' ci prin pioviclcnF; iar culmi inteligibile numclte fiinlele ccieqri!i inlelegatoarece se afli in iurul lui Dunnrezeu, pc cutei"-o numit 5i locuri preasfintcale lui Dumnezeu' iala de care este de asemenea mai presus sau liber' neavdndninric propriu lor. ei. - s'u eliberat de -Expl\care 9le Ei de $i atunci conientlata a sptrsei,pe careinlelege-oaga:Moise. dupi Cecele desficut s-a cc a vizut locul unde siateaDunmezeu. vazute,adica de toate cele sensibilc 9i de cei ce vad' adicii de toli cei ralionali sau de liurple inteligibile (ingeri).Si inlelegatoare,intre care sunt qi suflelelenoastre;9i atunci a inlatln intuneric, adica in necunoallerealui Dumnezeu' unde parasindtoatc inlelesurilecunosrciloiuc'a ajuns in mintea neatinsa5i necunoscutAdincolo de toateinlelesurilc cunoscatoarealc lui Durulezeu, unindu-se cu el in acest moci prin neltijnla qi nclucrare; nu vorbesc de nelucrarea orivitoarcla iine a rninlii propni. nici de nclucrareapriviioare la altul. prin faprrrlde-a nu mai cugetanici la she, nici la altul, ii de faptul ci' unit cu Ce[ cu desivirqire necunuscut,a cunoscutdincolo de toatacuno$tinlatotul Celui dc dincolo dc toatc lar cunr.se prin nccilnoa$terea o spuncll Jlcl.9l cunoalteDuntnezcuprin necunoaqtere. aln .*pur'o si in capiiolul II din scricrcaDespre nuntirilc dum,,i:eiesti.Dar ircbuie ltiul ca in Exod' unde s-a scris ca N'loisei intrat in intunericul unde era Dumnezeu,in evreiegtese spunealirf?/. cecace cei 70 (Septuagintu)Si Achila gi Teodotion au redat prin intunerlc (Tv69ov)' Simacha tAlcuiturt(el prin ceata(6!ri1l1lv)' Iar Evreul spunecAuru.l'ele nunteletariei.La ea a ajunsMoise' Caci soun ca sunt saptctarii' cAroralc dau qi numele a Sapte ccruri. czre nu'c ncvoie sA le spunem :rcum Am citit dcsnreacestc$dptec('ruri qi in disculiadintre Papiscus9i lason,dc*crisi de Ariston Pelleos.Cc cate scrieClcment din Alexandria in canea a $apteaainvdliiturilor teologirc (H.rptnypo:ekt')unde vorbeqteSf6ntul Luca' Totugi. in-
252
tunericul inples cu necunoqtinlalui Dumnezeu l-a t6lcuit ca mai
CaPitolul II ln acesl(tntuneric)- nai $i aici se vorbe;te despre intunericul dumnezeicsc ;i despre necunoltinla' $i noteaze ca a ajunge sub intunericul durnnczeiescinseamni a vedea;i cunoaqteprin ncvedere5i necunogunla pe Cel mai presusde vedere qi cunoqtinla, chiar prin-a nu vedea.nicii cunoaste;caci aceastaeste.zice. a vedeagi cunoalte cu adevaiat. Dar niciieri nu explici astfel cunor;iin1aprin necunoritinlA;dar citqtc SiEpist
Despre Teologia Mistici trad.). Caci lumina din existenle trebuie considerata ca o cunoaSterea celor ce exista,caexistenle(deci deoseb i te de Duntne:eu, n. trad.), precum aflam gi in cele urmatoare.
Capitolul III Cum firii dumnezeicEtiqi bune. AratA ce cuprinde tnoscierea i nv(i!(iturilor teologice (@ololtx6v turui)oeov). Temele qi motivele teologiei referhdu-se la toati cuno$tinla dumnezeiascaqi luminata a dreptei credinle - si se qtie cum e unicA firea dumnezeiasci, pe carePerintii mai noi au numit-o de oliniri (ol-tootiotov); qi cum qtiind-o intreita, ceea ce inseamnd inlreit au voit sa arate proipostdticu ('[p1oD[6oTc[tov), prietalile Persoanelor5i ce spun ele, ca de pildi parinlimea qi filialia qi care este puterea sfinlitoare qi teologia Duhului dumnezeiesc;5i cum s-a zts:Cuvdnt bun a rostit inima meu (Ps.44,1);qi cunr s-avorbit despre Duhul inchinat. carede Ia Tatdlp ulcede qi cum esteFiul in Tatil gi Duhul in ei gi in comunicarealor; gi cum sunt Fiul gi Duhul in mod coetem qi nedesparlitSi neimpa4it intre ei gi cu Tatal, intr-o unitate din care nu ies. Dar trebuie qtiut ca persistenla lpovri) Ei starea (o'cdorg) sunt acela$ilucru; insa migcareae altcevadecit persisten1a.Deci spunenl cii qi in firea dumnezeiasci, care e in persistenla ei nemigcata, se arata ipostasurile nrigcindu-se in lo^cuircamutuala intre ele. in El qi in Ei. Inlelesulcelor spusee acesta:existenla Sfintei Treimi cste coetemagi nu altfel a existatqi altfel s-a constituit dupi aceasta;nici n-a fost in Ea vreo despa4iresau prefacere;ci deodataqi impreuni esteFiul din Tatril 9i Duhul Sfint qi nu dupi El. Cum lisus cel mai presus deJiirtld. Noteaze aceasta conra Nestorienilorqi Acefalilor. Cum (se nurneqte) bun. E ceea ce se cuprinde in scriereaDes,tze ttunit ile dunne:eieSti. De fapt au fost necesarc. Pentru ce InYildturile ('Ytto'Eufi6oerq) $i scrierea Despre numirile dumne:eiegtisunt mai scurledecdtTeologia simboliuiSimbolic,i. Spune ca intAi a fost necesareTeologia simholitii. (Ragiunile) celor vdzute in cele inteligibile. A numit vederi ale celor inteligibile contemplaliile p o t r i v i t e s i m p l i t a l i i I o r n e m a t e r i a l e .I a r i n v a l u i r e a (nepto,6l"l,ovTot) a pus-o in loc de reducere (o1)ot6l,l,ovrot). Ci o nevorbire - totald. Nevorbire 1ol"o1icvl nume$te neputinla de a exprima prin cuvant cele mai presusde cuvint; qi neinlelegereiavoloicv;, neinlelesul qi ceea ce nu poate inlelege cineva mai presus de minte. Iar de acolo, - ca de Ia cele de sus. Fiindci cele inteligibile (t& vontd) 9i mai presusde minte ale lui Dumnezeu sunt unitali qi Dumnezeu este Unul, ba mai degrabanrai presusde Unul, cu dreptates-auconcentrat ca neirnpa4itegi neinmullite.Iar celede dupd Dunmezeu, cu clt coboaramai mult sprecele sensibile,cu atAtmai mult
se insolesc cu cele care pot fi impa4ite Si despa4ite (divizibile qi separabile)qi se inmullesc impreuni cu ele spreimpA4ireaqi despa4irea(diviz:rea) celor sensibile'La cele din urnui, adicd de la invilAtura teologica. De la cele dialdi. Numeqte cea dintii pe cea mai propriu sA-iajute inlelegerea,pentru cl Dumnezeu insugi a fost Cel ce s-a numit pe Sine Cel ce esre(o c6v). Mai presus de toatd (negalio)' Arata cum sa ne folosim de afirmalii qi negatii cu referire la Dumnezeu 5i ca afirmaliile le facem pomind de la cea dintii ;i mai inrudita lui Dumnezeu;iar negaliile, pomind de la cele din urmd qi mai depanate de El. Ajirmagia de bazd. Afirmalia este un cuvant care enunla fie ccva contestat,fie ceva implicat, fie impreuna legat,de pilda Dumnezeueste,Dunlnezeuestebunatate. Cici cuvdntul enunlator (unooettxtl) arata fie generalul, fie ceva contestal, fie ceva implicat. Deci e o declaralieenuntatoare(unoOettril xcrtdgoorq) saude bazadespreDumnezeu.ci El esteviala saubunetarcamai mult decAt aerul sau piatra; iar inlaturarile se fac prin prin enunlare,cum nega[iecontrardafirmaliei;afirma1ia,' s-a spus,e o declaraliepozitivi, pentru ca Dumnezeue viala sau aer; iar inliturarea care neaga nu-l suparape Dumnezeu,nu-l mdnie; in afirmalii incepem de la cele mai inrudite; caci e mai proprie lui Dumnezeu viala qi bunatateadecdt aerul gi piatra. Iar in inlaturari urcAm de la cele din urma, de pilda ca nu se indica Dumnezeuprh cuvdnt 5i nu se inlelegeceva mai propriu lui Dumnezeu decAt a nu se infuria qi a nu se mdnia; gi in general incepem de la a doua din negalii, de pilda spun6ndmai mult cA Dumnezeunu se mdnie, nu se infurie, decatce nu vorbeqtegi ci nu se mdnie decdtca nu inlelege.Urgia (Kpdrtldl,n) esteo supdraremare qi asprA,pentru cd furia (xcrpqndl,n) tulbura capul 1td xripcl qi-l miqca mult lndl.l,ouoo) ; iar mAnia (pfiug) nu este furia scurti, ci stdruitoare.Deci urcdnd de la cele sensibilespre cele inteligibile,toate acestenegalii sd nu fie inlelesein mod cobordt, ci trebuie la fiecare din cele spusesa auzim ceea ce a spus fericitul Dionisie; cici Dumnezeu nu e nimic din cele auzite,cunoscute sau inlelesede noi; dar nici din cele ce cunosc toate Puterile inteligibile (ingereqti). Caci loate cele spusesunt de la Dumnezeu 5i daruri ale lui; dar cum este El care providenliazi in mod propriu prin ele? Dar toate le-anl explicat in mod deosebit in scierea D espre nuntirile dumne:eiefti. Caci toate acestea sunt accidenteEi se afli in fiinlele de dupa Dumnezeu; iar Dumnezeu este mai presus qi de fiinla qi Cauzatorul acestora,deci mai presus de ele. Sau altfel: viala qi bunatatea,acesteasunt afirmiri sau insuqiripozitive, nu furia, nici m6nia; acesteasunt negalii sau stdri ce trebuie inlAturale(de la Dumnezeu). Decdt aerul qipialra. Aerul, dupi cele spusein ca4ile Regikr,este unda sublire.Iar piatraa vdzut-oproorocul. Viala gi bunototeo sunt afimralii gi indicalii proprii despre Dumnezeu. Iar dintre nega!ii, dimpotrivA, sunt 5i sfaine $i depane de Dumnezeufuria qi mdnia; iat u nu le spune e mai potrivit lui Dumnezeu qi mai propriu, deoarecee mai presusde orice minte qi cuviinla.
2s3
Desprc Teologia Mistica
Capitolul N Nu e nici tnt-un loc. in mod necesar Parintele a asigurat prin acestea pe ascultdtor ca nu cumva prin negaliile urmatoare sA creada ci dumnezeirea nu existi in general; ci prin aceste ahrmalii aratA ca o presupune exi.stAnd;iar prin acelea (prin negalii), ci nu e nimic din cele existente, ci e mai presus de fiinli.
CaPitolul V Nu e nici sutlet, nici minte. CAci acesteasunt deosebite intre ele, (cum s-a aritat mai sus); nu e nici inchipuire, opinie, raliune, inleles,care si se contemple cu nrintea.Mai trebuieauzit ca nu areriliune ca raliunea noastra; nici inlelegere ca in creaturile inlelegitoare. $i la fel trebuie cugetatecele urmetoare; qi la acesteatrebuie a d A u g a t :a l a c u m l e S t i m n o i ; m a i s p u n e c l f a c e afirmaliile celor de dupa ea, adica de dupA lrea dumnezeiascA,sau ale creaturilor, cdnd zice ca ele sunt viala sau luminA prin cele vazute in cele ftrcute, din care inlelegcm pe cele ce le-a dat subzistenla acestoraqi prin ele nu introducem vreo afirmalie a firii lui dumnezeiegti; gi iariqi facem negalia spunand ci dumnezeirea nu e nimic din acestea. Nici unul, nici unitate. Unul gi unilatea se deosebesc intre ele; primul arati pe Cel aflat deasupra tuturor, a doua calitatea.ca alb qi albime, bun gi bunAtate.Noteazi cA nici dumnezeireanu e fiin1a lui Dumnezeu,precum nici vreunadin cele spusede ei, nici din cele opuse lor; nu e nici una din ele fiinla lui Dumnezeu.Cdci acestea nu sunt fiinta lui, ci opinii despreEl. De aceea9i Sextus, filosoful bisericesc, gi Grigorie Teologul, in al treilea Cuvdnt teologic al lui, nu indicii nici dumnezeirea,nici nena;terea.,niciparindmea ca fiinla a lui Dumnezeu. Nici dumnezeire, nici bundtate. Note2nace nu e nici Duh, cum il qdm noi, nici fi.ime,nici parinlime;9i (expresia) cunt stintnoi ('cd
254
cineva,decdt Fiul Mar.1l,27); qi marcle Dionisi6 atlauga gi zice (ca nimeni nu cunoalte pe Dumnezeu ca ceea ce este),nici Dumnezeuinsuqinu cunoaqteexistenleleca ceea ce exista,adicanu $tiesa se atingade cele sensibilein mod sensibil sau de fiin1eca ninla; caci aceastae impropriu lui Dumnezeu;fiindcd noi oamenii inlelegem cele sensibilece sunt fie prin vedere, fte prin gustare, Freprin atingere; iar cele inteligibile (spiriruale)le cunoaqtemfie din invAlitura sau instruire sau luminare; iar Dunmezeunu cunoagteprin nici unul din acestemoduri celece sunt,ci are cunostinla cuvenita lui; aceastao di de inleles Du'iel, icAnd: Cel ce cunoe[te loote inointe defacerea kt, ceeace inssurme ce nu prin raliunea potrivid celor existentele cunoa;te Dumnezeu (carc estecunoalrereasensibila),ci prin alt mod al cunoagterii Iar ingerii le cunosc pe ele in mod spiritual 5i nematerial,nu in mod sensibil,ca noi; astfel deci qi Dumnezeu fiind incomparabil mai presus,nu atingAndu-seprin hinla cunoa;r cele celece sunt('[d ciwc) saufipturile nu sepot ce sunt.A,1t'41: intinde peste fuea lor in inlelesurile lor. Deci privind la ele insele, nu cunosc luea dumnezeiasci, aqacum este ea Deci a5agi firea dumnezeiascd.privind la ea. nu cunoa5tecele ce sunt ca fiind in Sine dupa raqiuneafrhpi lo[ aceastaa aratat-o supundnd:intrucdt sunt existenle - fiindca este mai presusde toate cele existente qi are insaqi existenla in mod mai presus de fiinF; cici altfel n-ar spune cineva ca nu cunoagte Dumnezeu creaturile lui. Prit'iutr Ia aceeasi'.Pentru ca nimeni nu cunoa$teneprihinita Treime, in ceeace esteea sau nu estein Ea nimic in a5afel' ca sa o cunoascape Ea cum esteE4 caci noi cunoaltem ce esteomenitatea,fiindcA sunten oameni; dar existenla neprihanitei Treimi nu cunoaltem ce cste; cici nu suntem din frinp Ei; astfel nici celeexistenteincelece sunt,canoi; Dunrnezeunu cunoa$te caci nu esteceva din cele ce sunt sau din ele insele. CAci deqi Dumnezeu insugi este Duh 5i s-a numit astfel Sfantul Duh. dar nu esteDuh cunoscutde noi saude ingeri. Dar de ce spundndmai sus,ca nu e luminA' nici adevir, cobordnd iarlgi, zice cd nu e intuneric, nici lumina, nici ratiicire' nici adevdr? Deci e cu putinlii sa cautim a spune cl intAi vorbe$tedesprelumina in mod absolut 9i ca nu e in ea nici o ratacircposibila ca in lLinleleingerilor, ci e adevdrabsolut prin sine gi adevarnecauzat.Iar de cele urmetoare,ce nu sunt nici din cele spreceva,cum e lumina ce se prefacedin intuneric, schimb6ndu-sedin lumina virtuald in lumina acruala,din relaliile inne lumini qi intuneric; caci nu e nici intuneric. nici lunrin:i; de aceeanici nu se preface prin opozilie din ceeace e virtual ratAcirein adevaractual.Cici toate acesteasunt cele de al doilea fala de El (posterioare lui), provenrnd in mod providentinl din El; deci nu este nimic din cele (care sl fie) de la El.
NOTE la TEOLOGIAMISTICA
Capitolul I 264.Damnezeu e mai prelus de cunoagterein ceea ce este in Sine, pentru ca este mai presus de existenla cauzata,limitata,posibil de cuprins, ala cum cunoastem noi. Dar ;tim ca exista, deoarececaracterul dependent al lumii arataca trebuie si fie o cauzi independenta,nelimitatAin conlinutul qi putereaei. Existenlalui e prin aceasta mai presus de orice indoiali, deci e supraluminoasd,dar ce este in Sine e acoperit de intuneric penFu putinla noasra de cunoaqtere. 265. Deosebi$ de cei ce recunosc pe Dumnezeu ca Cel de care depinde lumea care nu poate fi prin ea, sunt dou6 categorii de oameni: a) cei ce cred ci, cunoscAndpe Dumnezeu ca Cel de care depind toate, $tiu totul despre EI; ei nu recunoscmisterul care acoperi pe Dumnezeu ca un intuneric: b) cei ce socotesccA nu existenimic afara de lumea aceastavazuta; gdndirea nici unora nu merge pana la capat. 266.Fa1ade amiindouicategoriile de mai sus,gindirea adevirata admite cd despre Dumnezeu se poate afirma pe de o parte ctr are toate cele ce le are lumea, dar pe de alta trebuie sA i se nege cii le are aga cum le are lumea, pentru ca in El totul este necauzat,independent, nesupusrelaliei, cA El este in calitatede cauzatoraltfel decat toate: conciliere intre afirmalii 9i negalii. $i mai presus gi de unele gi de altele. Oricit am mari insugirile pozitive ce i le acordam lui Dumnezeu, El e deasupra acestora.Iar negaliile nu inseamni simpla negarea acelor insugiri,ci indica faptul ca El e mai presusqi de ele. Cdci ii neginr insugirile privite in lume, ca pe unele ce sunt insuficiente in a-l exprima, el fiind infinit mai presus de ele, dar avindu-le intr-un fel cu totul deosebit de cum le are lumea. 267. Oe aceea,teologia nu numai ce poate spune multe despre Dumnezeu (atribuindu-i toate insugirile lumii bogateqi complexe)sau puline, mullumindu-sesA spunddoar cA esrc,nu cum este,ci poateqi sAnu spuni nimic, czai chiar a spuneca este nu aratAcA inlelege pe acestesteal lui. Dar existi un alt drum spreDumnezeu: trairea intalnirii cu EI, depaqind toate inlelesurile afirmaliilor gi negaliilor cu privire la El. E o intilnire cu El in intunericul lipsei de inlelesuri qi de cuvinte, dar un
intuneric supraluminos; in aceasti intllnire se triieqte Dumnezeu in modul cel mai intens Si mai convingator. Aceasta raire e pe de o pane o despA4ire de toate cele ale lumii, pe de alta experienla fulger6r[ unei lumhi orbitoare, inexplicabile, ba chiar a unor puteri care zguduie fiinla omului asemeneasunetuluicoplegitoral unor trimbile. Aceastaexperien!de culmea cunoaqterii lui Dumnezeu, la care poate ajunge cel care se desprinde de toatecunogtinlelelui DumnezeucAqtigate din lume ca operi a lui. Cu cit igi di cinevamai mult seamade marelia gi complexitatealumii gi a omului qi a relaliilor lui cu lumea gi cu semenii, cu atdt poate experia, prin despi4irea de ele, mai intens intAlnirea cu Dumnezeu. Numai cei ce nu cunoscin profunzime lumea qi pe om suntincapabili$i de experienlatainci lui Dumnezeu,care e infinit mai presusde toate ale lumii.
Capitolul II 268. CunoEtinlelecAgtigatedin cele createmai mult acopera necunostinla lui Dumnezeu, echivalentAcu conqtiinlamisterului lui. Ele ne dau mai mult iluzia cii cunoaftem pe Dumnezeu, acoperind de fapt marea lui taina, care este cu totul altfel decit lumea. Ele nu ne permit sa vedem intunericul care acoperii pe Dumnezeu gi care. in mod paradoxal, ne spune mai mult ceeace este El, decit cunoqtinlele pozitive cigtigate din lume.
Capitolul III 269. CuvAntulcel mai presusde fiinla s-a ficut 9i creata. fiinla sau fire omeneascA 270. Ct cit vrem sd cunoa$tempe Dumnezeumai mult din creaturi, cu atat trebuie sa folosim mai multe inlelesuri gi cuvinte in cunoagterea gi exprimarea lui. Pentu ca in creareagi suslinerealor s-a folosit El insugi de iradierile lui ramificate. $i, cu cAt vrem sAne ridicdm de la creaturimai aproapede El, ca Cel Unul qi mai presus de toate, cu atdt ne folosim de mai puline inlelesuri $i cuvinte, pini ce in unirea cea mai accentuati cu El renunlAmla vorbire gi la inlelesuri,pentru cA El estein unilatealui mai presusde ele.
255
Note la Teologia Mistici 271. .}.laipresus de toate negalia este afirmagia cN DumnezeuesteCel ce este. 272.pomim de la afirmalia lui Dumnezeuinsuqici €.rte,pentru a-i nega toate celelalte luate de la creaturile de jos.
Capirolul IV 273. Se indica ceeace se poate afirma despreDumnezeu5i ceeace trebuiesAi se nege,ca existenliispiritualii. Dar qi afirmagiile referitoare la Dumnezeu au un caracter mai presus de inlelegere. Nu e in El nici o tulburare,nu se poate ivi in El nici o neordnduiald,nu e supusnici unei patimi sau pasivitali.E absolutliber. Nu e supus nici unei schimbari, fiind desavirqirea i'arAnici o lipsa.
CapitolulV 274. Oacit in capitolul anterior s-a spus cl Dumnezeu nu e lipsit de minte, nici de raliune, aici se spune ca nu e nici minte, nici raliune. Pentru ca mintea gi raliunealui nu pot fi ?nlelesede creatura.E minte mai presus de minte, e raliune mai
presus de raliune. DacA in capitolul anterior s-a spus ca nu e lipsit de viala, de lumini, de ordine, acum se spune cii nu e nici via[4, nici lumina, nici ordine, fiind viaii, lumind. ordine mai presus de via1a, lumina, ordinea creata, in calitate de cauzi a lor, lipsite de marginirea a ceeace e cauzat.Mai uimitoarc e declaralia ci Dumnezeu nu e nici unul, nici adeviir, nici bunatate, nu are nici caractermiirginit fi cauzat,a$acum cunoa5temnoi: nici cunoltinlii cum e cunoltinla noastra.$i mai indriznel se spune ca nu e nici Duh sau Tati sau Fiu, cum cugetam noi. Toate se neage,nu pentru c4 nu sunt la El, ci pentru ca nu sunt a$acum le cugetamnoi. Negaliile referitoare la El sunt mai presus de afirmaliile cugetate de noi in gradul suprem. Nu se poate spune ca Dumnezeu nu e toate acestea,ci le negam doar forma gi gradul in care le cunoa$tem noi, rnarginirea, caracterul supus inlelegerii noastre. Cdnd pomim in cunoa{terea lui de la afirmalii, trebuie sd negim cele ce sunt straine de El sau insuqirile lumii vizute qi marginite. Cind voim insi si ne ridictrm la cea mai mare inillime a lui Dumnezeu, trebuie sd pomim chiar de la negarea celei mai de baza afirmalii, renunlAnd a vorbi chiar de existenla lui. Dar, in general, e mai uqora-i nega lui Dumnezeuinsugirilenespirituale, decAtpe cele spirituale.
Ale celui intre sfinli DIONISIE AREOPAGITUL
EPISTOLE Epistola I Cdtre Gaius* terap,sutvl(monahul) s intunericul e facut sd disparade lumina qi mai alesde multa luminA.Cunoqtinfeleqi mai ales multele cunostinte fac sa dispara necuno$tinta.Acestea,inlelegindu-le in mod superiorli nu ca privaliune*, declarAin mod cA cei ce au lumina adevarata suDraadevarat gi cunoqtinfaexistenlelor (lucrurilor) ramdn fara necunoagterealui Dumnezeu qi a intunericului lui mai presusde cunoaqterealor li se acoperade toata lumina, care ascunde toatacunogtinlalui. $i daci cineva,vAzdndpe
Dumnezeu,a inteles ceeace a vAzut,nu l-a vezutpe El, ci cevadin existenlele(creaturile) lui* qi celecunoscute.Iar El, rdmAnAndapzat mai presusde minte gi mai presusde fiinla (de existenp),prin insugifaptul cAin general{'nu secunoscli nu sunt (celecreate),secunoa$te in mod superiorca estemai presusde minte. $i necunogtinladeplinaeste,in sensmai inalt, cunogtinF a Celui ce estemai presusde cele cunoscutelT5.
EpistolaII Cdtre acela$iGaius terapeutul(monahul) Cel ceestedincolo de toate* estemai presus celorindumnezeiti $i devenigibuni, Cel ce e qi de obdrgia dumnezeiascagi de obdrgia mai presus de inceputul a tot inceputul gi al bunatalii,daca inlelegi prin dumnezeire$i a$a-numiteiindumnezeiri qi bunatAliestedingi bunatate*darul binefacatorgi indurffIezeitor $i colo de obdrqia(deinceputul)dumnezeiasca unitateade neschimbata SupradurnnezeuluiSi de obArgiabunatatiideoarece,liind de neimirela[iei*,e mai presusde imitari Suprabunului.prh carene indumnezeintqi ne tat $inesupr.rs fac'embuni. D'e faot. daca aceasta se face gi de relalii,Si de cele imitate gi de cei ce se imparta5escr/ inceputul indumnezeirii qi al intbunarii
Epistola III Cdn'e acela.liGaitts terapeutul(monahul) are aplicat intrupdrii Ce ingelesare tndatd gi ce fnYeles o da de ingelesScriprura(cf. Mal.3,l), ci Cel inclata inseunnd c6, contrar nadejdii*, din de pAnaaici scoatela lumina iubirca mai presusde lii"ta e iegitdin ascunzimeasala nearAtarea de oameniceaprin Hristos.Socotescca aceasta aratare,ludnd fiin1ain mod omenesc.Dar este
257
Epistole inteleasanici unei ratiuni ;i nici unei mingi'ci ascunst qi dupi aretare sa].' c3 se spun mai chiar spusAramanenegraiti qi chiar inleleasa. lama pnn aceasta in a-ratare. dumnezeiegte, Sl $i necunoscutA-". ramane nelacanou-se ascunsa, lui Hristos a rAmas
EPistola IV Cdtre acela{i Gaius terapeutul(monahul) Cum zici ci lisus*, Cel dincolo de toate, s-a asezat fiintial in acelaqi plan cu toli oameniil Caci,nu se zice aici om ca Cel ce e cauzatoruloamenilor*, ci ca Cel ce El insugi estecu adevirat om, dupa fiingaintreaga'Dar noi nu-l separarnpe Iisus* in mod omenesc' Caci nici nu estenumai om, fiindca nu e nici mai presusde fiinla. numai ca om. Ci iubitorul de oameni prin excelenlds-a fdcut om cu adevarat,Cel irai presusde fiinla fAcdnduse din fiinla omeneaica,fiinla mai presusde oameni* qi ca oamenii. Dar Cel pururea.mai deiiinta estenu mai pulin supraplinde Dresus sitoare' iuprafiinli alit ate, din bogAliaei pr^iso s-alacut lllnla Si venindla liinta cu adevarat, mai presusde tiinla* 9i lucracele ale omului mai Dresusde om*. $i a aratat Fecioara zamiilind in mod mai presusde fire' iar apa
nestatAtoaresuportandgreutateapicioarelor materiale $i damanteiti qi neceddnd,-.ci tinlndu-l printr-o puterenlal presusde Ilre nescufundat (cf. Mat. 14.25). Dar cine ar Duteaaminti de toatecelelalte,atat de multe, ir.in .ute cel ce priveqtein mod dumnezeiesc va cunoastemai presusde minte cele ce se afirmi de.spreiubirea de oameni a lui lisus. o putere*expricareau in 6le.prin depAqire. mata prin negalie? De fapt, ca sA.vo,rblm rezumativ,nu eranici om' nu ca nelllnd om' ci ca fiind din oameni'era dincolo de oameni si fAcut cu adevaratom mai presusde om' A s t f e l , n e l u c r a n dc e l e d u m n e z e i e l t ic a D u m n e z e u *n, i c i c e l e o m e n e $ t ic a o m , c i D u m n e z e ui n o m e n i t c o n v i e l u i a c u n o i , implinind o oarecarelucrare noua* t e a nd r i c 4 1 7 8 .
EPistola V Cdtre Dorotei liturgul (diaconul) cdtremine' inraritu-s-a{i nu intunericul dumnezeiesc este lumina cunogtiil(aTade(Ps. 138,6).E ceeace spune pot sd o ajun,g locuie{te cA spune se care in neaDropiatd P a v e l ' c a a c u n o s c u tp e d u m n e z e i e s c u l l i fiindca.este Dumnezeu(cf. I Tim' 6.16)' $i ca fiind nlai precunoscandu-l bu*n"t.u, nevazuti,ca unace intreceputinlavedenl'll cunoltinla. De inlelegerea toata de sus lu$i de tot ea e neapropiatapentru revarsarea n e c e r c e l a t e s u n t aceea iudecalle Lut ;t mina covar{itoire mhi presusde fiinld, in el (Rom. | | .331Side netles' Lui cdile neDitrunse cunoasca sa $i aiunse*tot iel ce e invrednicit caree maipresus puc'ea Ltri' Lui crisclarurile Si s"aviaa pe Dumnezeu' prin insugi faptul ca l-a aflat pe Caci +'Z). mintea toatd lpitip. de ajungand Caci nu-l ved;, nici nu-l cunoa$te. cunoscul l-a toate de presus mai ce e $i cu adevaratin Ccl mai presusde vedere$l cle Cel iiindcd presus de ingelegere, m;i ce e Cel De aceasta.ca,e.ste c h c unoa$te iar.prin cunoa$tere. tu[iind Cauzatorrrl de toate. dincolo Lste dincolode toatecele senslblle;r lntellglDlle' turor279. s-a Minunatd Jlcut De aceeaziccu proorocul:
258
Epistole
Epistola VI Cdtre Sosipatrulirurgul (diaconul) Nu socoti biruin1a, sfintite Sosipatre,a injura credinfa sau opinia care nu se aratA bunA;nici faptul cd respingicu dreaptajudecatAcele bune ale lui Sosipatru.Caci e posibil* sa se ascunda 1ie qi acelora in multe falsun qi aparenteCel unul gi ascuns.Nu
socoti nici cA, daca ceva nu e rogu, e numaidecatalb; nici daci ceva nu e cal, e numaidecatom. De vei face aqa,ascultandde mine, vei reu)i sa vorbeqtiimpotriva altuia, dar pentruadevir*, incAtcele spusede tine se nu poatAfi respinse.
EpistolaVII Cdtreierarhul Policarp* catreel ci Elinii nu se folosescin mod cinstit d e c e l e d u m n e z e i e g t ip e n t r u c e l e d u m Eu nu gtiu, cdnd vorbesccatre Elini sau nezeieqti,incercind si alunge adorarealui Dumnezeuprin inlelepciunealui Dumnezeu. cAtrealfii, daci ma pot incredein mine ca om de bine gi dacdpot cunoa;teqi spuneadevArul $i nu vorbesc de cea a celor multi*, care insuqica atare,a$acum estein realitate.Ciici raman lipiti in chip material gi patimaq de acestadovedindu-sein chip drept ca atare miturile cele ale poelilor gi se inchinA creaturii in locul Creatorului, cdnd nici insuqi prin legea adevaruluigi ardtindu-seclar, tot Apollofane nu se folose$tein mod cuvios de ce este altfel, dar imita adevarul, se va dovedi* ca e mai degrabaaltcevadecit ceea cele dumnezeieqtipentru cele dumnezeie$ti. cu el. Deci Caci adevaralii filosofi trebuie sa se inalfe ce estecu adevArat$i neasemenea prin cunoqtinla existenplor (lucrurilor cree de prisosca sustinatoruladevaruluisacombata pe ace;tia sau pe aceia. Caci fiecare ate)*, bine numita gi de dumnezeiesculPavel inlelepciunea lui Dumnezeu(cf. I Cor. 2,7), afirmh ca el are moneda impAraliei, cind poate are vreun idol al vreunei parli dlrt spre Cauzatorulatat al existentelor,cit gi al adevar. $i, daca il vei respingepe celalalt, cunoqtintelor.$i, ca sa nu i se para lui altul gi apoi indata altul se va sfadi pentru el. A p o l l o l a n ec a e u r e s p i n g ,c u m n u s e c u Iar daca va fi recunoscutdin chip drept vine, opinia altora qi a lui, ar trebui sd ratiunea qi va rAmdne nerespinsade toli . qtie*, dacd ar fi intelept, cA nu s-ar putea ceilal$,se va respingetot ce nu seva aratade s c h i m b a v r e o d a t a o r d i n e a q i m i r ; c a r e a la sinein toate,ca adevArulreal prin persis- cereasca,daci nu l-ar avea pe Cel ce e tenla lui neclintita. Deci, cunoscdnd,pre- suslinatorulgi Cauzatorulei, careo mi$cApe cum socotesc,bine aceasta,nu m-am grabit aceasta(cf. Dan 2,2I X 5i e Facitorultutl.l-ror sa graiesc catre Elini sau catre allii. Ci ini lor dupaSfinta Scripturaj6'. qi DesavArqitorul a j u n g e s a - m i d e a D u m n e z e u s a c u n o s c Cum, deci, nu trebuiesA-lvenerim pe Cel pe i n t i i a d e v a r u l , a p o i s t i i n d u - 1 s, a v o r b e s c carc-l cunoa$ten $i din aceastagi sa nu-l desoreel cum trebuieJso. admirAm pentru puterea lui, a toate cauzatoare qi supranegriiita'lCum sa nu-l admir cdnd soareleqi luna suntmi$catede El* intr-o $2 puteregi stabilitatemai presusde lue (cf. Iosua neschim10,12-14),impreunacu nemiqcarea Tu insd spui ca solistulApollofane* mi bdrfegte$i ma nume$teparicid, ca pe unul ce batAa universului* in toate gi toaterAmanca masuraa zilei intregi pentru toate sau mai nu ma folosescin mod cuvios de ale Elinilor mult decataceasta?Cum sAnu-l admir, cind contraElinilor. Dar e mai dreptsAspunemnoi $l
259
Epistole toatecele mari gi cuprinzltoare, astfel purtate, celectrprinsede ele?$i. in vrcme nu amestecA ce in cele de jos o zi din cele succesive aproapese intreie$te* (cf. IV Reg. 20'11)' mergana pAna la aproape douAzcci de ore (sic).pe ciintl de altfel tot ocestIimP* se uratd in iriri contrare $ intoarce prin asrfel de contrastemai presusdefire in celealefirii de ro.s.Saucdndsoarelepe drumul lui* scurteazi iaraqi migcarealui de pestezi' readucandin mod minunat calea lui noui intreagala mai Dutinde zeceore?E ceeace i-a uimit pe drept iuvant si pe Babilonieniqi i-a supuslui Ezechia tara lupta, ca unuia egal cu Dumnezeu9i mai presusde oatneni1cf.II Reg.20.ll). $i nu rnai vorbescde marile fapte din Egipt saude alte semne ale lui Dumnezeu savarqitein alte pArti,ci de celecomune;i cere$ti,sdrbatorite ca irreiutindenili de toli. Dar Apollofanezice ca ele se povestesc iccsteanu suntadevarate, in cercurile(sacre)*persane;i le sarbitoresc doar inca nragii in amintirile intreitului Mitra*. Dar si-i fie ingaduit lui sarimAna in acesteapentru ne$tiintasau neexperientalui din lipsi credintei.Deci spune-ilui: ce spui desprieclipsaaratatain linrpulcruciimantuitoare'l AmdndouA s-au vazut prezente:luna aratandu-secu soarelein Heliopole* in mod minunat (paradoxal)* (cAci nu era timp de conjunclie).$i iar5qi,aceasta*rAmflnein mod
mai Dresusde fiecare de la ora a noua pane seara,in fala soarelui.Dar mai adu-i aminte aceluia qi de altceva:caci a vazut aparitiaei de la rdsdritul gi mergAnd pina la apusul qi iaraqinici atunci soarelui,apoi di.spardnd iu totul,ci aratindu-sela diametrul disoArAnd lui. Unele lucruri mai presusde fire ca acestea s-aupetrecutin acelaqitimp, fiind posibilede facut de Hristos, atoatecauzatorulcare face cele mari qi minunate,ce nu au numar. $J Acestea,de-1iesreingaduit,spune-mi-le mie, Apollofaneli, de poli. respinge-mape mine. c'elcaream fost Si atuncide fala cu tine si le-amvazutimpreutldcu tine 9i le-amjudeiat impreuna,fiind inallaliimpreuna.Dar nu sale gtiude undea inceputatunciApollofane. explicind cele fnleleaga$i a spuscatre.mine. iniAmplate:Acesrea.o. bunuleDionisie' strnt rasplulite foptelor dumnezeieEti'AtAtea fie spuse de noi in Epistolo. lar tu, care e$ti capabilsa intregeqticele ce lipsesc'sa aduci deplin la Dumnezeupe barbalul care e mult infelept, dar poate neinstare sa invele cu bhnd6te adevarul suprainlelept al credintei noastrel82,
EPistola VIII Cdtre D emofil* terapeutul(monahul) $1 Istoriile Evreilor spun. o, bravule Demnfile. si cA acel sfdnt Moise s-ainvrednicit, Dcntru multa lui blAndele,de aratarealui bu-nezeu (cf. Num' 12,3,8).$i, dacdil descriu o dati gi ca lipsit* de vederealui Dumnezeu, nu il arati despirlit.de Dumnezeu, decntcdnderalipsit de bldndefe.Caci spuncd Domnul se suparape el cu rndnie c0nd era foarte indrazn-e1gi se opunea voilor dumnezeie$ti.Dar cdndil prezind neopuscererilor hotaritl ale lui Dumn6zeu,il laudapentruimitareadeosebiti* a bunAtafiilui Dumnezeu.De fapt era foartebland $i pentru aceastae nuflut slujitorullui Dumnezeu 9i mai vrednic decat
zffi
to[i proorocii de vederea lui Dumnezeu ( c f .N u m . 1 2 , 6 - 8 ) . Dar qi cAndunii lipsili de ruqinese luptau impotriva lui qi a lui Aaron pentru preo0e $1 pentru posturi in conducereapoporului, se iidica deasupraa toataiubireade slavd*9i de s6panire ;i preda ocrotirea poporului celui alesde Dumnezeu(cf. Num. 16,16).Iar c.1nd s-au conjurat impotriva lui qi osdndindu-l pentru hotArdriledinainte il ameninlau,gi aoroapesc revoltau,blAndulMoise strigape Cel bun spre mantuire qi i:;i manifestaindrAzneala,dar cu multa bldndele,ca sanu fie cauzatorulnici unor rele celor condu$i.Caci qtia ci cel ce vorbe$tecu Dumnezeucel bun irebuie sa se intipareascade o cat nlai mare
Epistole asemanarecu El, pe cet e cu putinF, qi sa devina con$tient de lucrArile lui binefacitoare. Dar ce l-a ficut pe parintele dumn e z e i e s c *D a v i d i u b i t d e D u m n e z e u ? Faptul ca era bun gi bun cu dugmanii. Aflat-am, zice Cel suprabun gi iubitor de bine, barbatdupAinima Mea (cf. Ps. 88,20). De aceeal-a gi daruit cu o stapanirexbund,ca sAaiba grija gi de duqmaniisubjugati(cf. Ieq. 23, 4-5). $i lui Iov i s-a facut dreptate,fiind lipsit de rautate(cf. Iov 42,10). $i Iosifnu s-a iazbunatpe fiatii uneltitori (cf. Fac. 50,21). $i Avel l-a insolit simplu ii fara binuiali pe ucigatorulde frate (cf. Fac.4,8). $i Scripfura ii laudape toti cei buni, carenu segendeaude mai inainte la cele rele, nu se preficeau, dar nici nu se mutau de la bine din pricina rautatilor altora, ci dimpotriva, imbunnnd in chip dumnezeiescqi facand deschigipe cei rdi, revArsauspre ei multa lor bunAtategi-i chemau cu bldnde!e spre o purtare asemanatoare. Dar sA urcam mai sus* $i sa nu vestim numai bldndeteabarbatilor sfinli, nici numai bunatateaingerilor de oameniiubitori, carese miluesc de neamuri $i se roagApestemasurA pentru binele lor (cf. Zah. l,l2) gi cearta multimile pierzatoare $i rau facatoare (cf. Zah.3,2) qi le duc sprerele (cf. Is. 32,7),in vreme ce se bucuri de mantuireacelor ce se lasArechemali la cele bune (cf. Luc. 15,4), nici toate celelalte cate le predd Scriptura despreingerii binefdcAtori,ci primind razele binefacAtoareale lui Hristos Cel cu adevarat bun* gi suprabun,sane lAsamconduli in chip luminos de ele spre dumnezeieqtilelucrari ale lui. Caci,oare.nu e propriu binefacatoare bunAtafi negriite qi mai presusde inlelegere, ca face fapturile sa fie qi ca pe toate acestea le-a adus la existenla gi ca voiegteca toate acesteasa fie pururea* aproapede El gi pe fiecareparta$ade El, dupacapacitateaei proprie? $i, oare,nu le arein iubire qi pe cele ce se depafieazade El gi rAvnegte*gi tine si nu sefacanebinevoitorfap de cele iubite carese fring* pentru El qi rabda pe cei ce il birfesc in zadarqi se apara?Ba, fagaduieqtesa-i vindece qi cAndse 1in la distanlade El. $i, cAnd se apropiede El, vine spreei* qi-i intdmpina gi-i imbrAligeazaintreg pe ei intregi, unit cu ei, gi nu-i invinuieqtepentru cele dinainte,ci iubegte cele de acum qi face pentru ei o sar-
bdtoare qi poftegtepe prieteni,'adici pe"cei buni*, ca sa fie loca;ul tuturor celor ce se bucura (cf. Luc. 15,24).Iar Demofil, gi oricarealtul ce seopunecelor bune $i I certatcu dreptate, a invAlat cele bune gi se imbundtategte. CAci,cum n-ar trebui,zice, sa se bucurecel bun de mAntuireacelor pierduti gi de viafa celor omorali?(cf. Luc. 15,32).Ba, ia gi pe umerii Sai pe cel ce de abia s-aintors de la riticire qi migca pe ingerii buni spre bucurie. $i e bun cu cei nemullumitori qi rdsare soarelesau pesterdi Si huni (cf. Mat. 5,a5)ti insugisufletulsaugi-l punepentrucei c e f u g d e E l j 6 i ( c f .I o a n I 0 , l l ) . Iar tu, carete-aipomit impotriva preotului sfintit, cum aratAscrisoriletale*, nu $tiu cum ai respinspe cel ce zici cit e necredincios$i pacAtosgi l-ai impins fdc0ndun lucru contrar 1ie.Apoi, acelarugandu-se;i marturisindca a venit pentru vindecarearelelor, tu nu te-ai temut, ci $i pe preotul cei bun l-ai certat cu indraznealdcA a fost milostiv cu cel ce s-a pocait $i aiertat pe cel lipsit de evlavie. $i la sfdrqit ai zis preotului: Iegi! gi ai intrat cu asemenea(vorbe), fara sa fie ingaduit, in altar, $i ai sustrasSfintele Sfinlilor*, gi ne scrii noua ca pe cel ce avea si intineze cele sfinte l-ai departatdin purtarede grija gi le-ai pAstratneintinate. Deci, acum ascultacele ale noastre.Nu e ingdduit sd invinuiegti pe preotulx care liturghisegtecele mai presusde tine sau pe monahii de-o treaptd cu tine, chiar daci pare sAfi aratatlipsa de evlavie falAde cele dumnezeieqti,chiar dacd s-ar dovedi ci a fAcutcevadin celeoprite.Caci,chiar daci s-a facut cevanecuvenitqi fAri rAnduialain cele dumnezeiegtiqi in cele rdnduite gi legiuite, aceastanu e un motiv sAserastoamechipurile Dentru Dumnezeu. ordinea Dredanieidumirezeiegti.Caci nu i-a impa4it Dumnezeuin Sine. Pentru ca, in acestcaz, cum ramane srabilaimparalia lui? (cf. Mat. 12,25). $i j u d e c a t a e s t e , c u m z i c e S c r i p t u r a ,a l u i Dumnezeu, iar preo[ii sunt vestitorii* $i t0lcuitorii judecAlilor dumnezeieqtidupA ierarhi (cf. Mal. 2,7), iar de la acegtiase da gi 1iesainveli cele dumnezeieqtiprin mijlocirea liturgilor (diaconilor)* cdnd e vremea,odat6 ce prin ei te-aiinvrednicit sd fii* monah.Sau oare nu spun aceastagi sfintele simboale? CAcinu s-auinAltatdeodat6SfinteleSfinflor pentru tof. Ci de ele se apropie mai intdi
261
Epistole ordineasAvdrgitorilorcelor sfinte(a episcopilor), apoi treapta* preolilor $i pe urma acestora cea a liturgilor (a diaconilor). Iar celor randuifi ca terapeuli le sunt rezeNate porlile altarului*. Iar cAndslujescqi stau de fa;A,nu o fac spre pdzirea lor, ci pentru ordinea li con$tiintade ei inqiqi se apropiemai mult de preoli decatpoporul. De aceea.sfantatreapta i preotilordrimindu-i pe ei ii rdnduieqtein c h i p s f a n t p e n t r u c e l e d u m n e z e i e q t ii,n credinfAndu-le unele slujiri mai liuntrice. Caci, de fapt, cei ce stau in mod simbolic in iurul dumnezeiesculuialtar vad gi aud cele iumnezeieqti descoperitelor in mod clar; 9i, venindin chip bun spreceledin afarasfintelor perdele*,descoperA terapeulilorascultAtori $i poporului sfintit li treptelorce se purifica dupa vredniciecele sfinte,pazitebine, neprihanite,dacAnu ai patrunsin mod forlat la ele, silind sa 1i se dea lie Sfintele Sfingilor fard voie. Dar spui ca ai gi pazit cele sfinte, deqi nici nu ai vAzut,nici nu ai auzit,nici nu ai ceva din cele cuvenite* preotilor. precum n-ai cunoscutnici adevarul Scripturilor, luptand impotriva lor in fiecare zi sPre tulburarea asiultAtorilor.Dar, daci cineva a incredinlat cuiva o conducerea poporului farA porunca imparatului e cu dreptatepedepsit.$i' dac4 cineva a indraznit* sa judece un conducator carea facut dreptatesau a osandit.pecineva, cunoscand cale facute de el (nu zic oareil scoatedin funcgie?Iar respingandu-le), tu, omule, e$ti atdtde cutezAtorca te pomeltl impotriva celui blind qi bun 9i impotriva dreptului sAu ierarhic. Si acesteaar trebui spuseqi cAndfacdndcinevacelemai presus di trehpta lui* socoteqtetotu$i cd face c e l e c u v e n i t e .C a c i n i c i a c e a s t an u e i n g a duit nimanui. Cdcice lucru a facutOsea,de a mAniatpe Dumnezeu(cf. II Paralip' 26'16'19)'! Sau Saul sacrihcind (cf. I Reg. 13,9)'?Sau demonii tiranici, cdnd recunoqteaupe Iisus cu caFiullui Dumnezeu(ct Marc.3,l l)? adevdrat* Dar e de respinsxca invalator despreDumnezeu cel srain de episcopat.$i fiecare va rAmanein treapta lui de slujire. $i singur arhiereul va intra in Sfintele Sfintelor o d a t Ap e a n l i a c e a s t ai n t o a t Ac u r a l i a i e r a r hica bea dupa lege (cf. Lev. 16,2Ieq.30'102l;Evr.9,7). $i preotiivor acopericele sfinte, iar levitii nu vor privi la cele slinte, ca sa nu moard lNum. 4,20). $i s-a aprins de mAnie Domnul impotriva indraznelii lui Osea (lI 262
Paralip. 26,19) gi Mariarn s-a umplut de leprA*-incercind sa dea legi DAtitorului de t e l i 1 c t . N u m . 1 2 . 1 0 ) .$ i d e m o n i i - a g . s ? l ! fiilor lui Scheva*(cf. Fapt. l9'14-16) as-upra trimis pe ei, zice,Si ei au fugit-gin.u nu i-am Si ie-amvorbit lor Siei prooroceau([er.23,2I): si: neevlaviosulcare-mijertleqteun vilel e ca iel ce omoaraun caine(cf. Is. 66..1t Si, simplu vorbind,dreptateadesAvirgiti a lui Dunuiezeunu rabdape cei fara de lege' Iar celor ce zic'. in nurnele tdu am savArgit multe puteri (cf. Mat. 1,22),Ie spune:N,r vd cunosape voi,fdlarnicilor, plecagide la Mine toli cei ce lucrali nelegiuirea (Mat. 7,23). Caci nu e ingiduit, cum zic SfinteleScripturi' a se savarli nici cele dreptecu nevrednicie*. Fiecare trebuie sA ia aminte la sine sd nu cusete la cele mai inalte Si mai adAnci,ci si culete numaila celeporuncitedupavrednicia lui (cf. Rom. 11,20). l1 Y4
Deci, cum zici* ca nu trebuie corectati (invinuiti) preotii neevlavioli sau care fac ceva din cele necuvenite,ci le e ingaduit sa pe Dumnezeucelor ce se laudd necinsteasca numai cu leBea Prin cdlcarea legii? (Rom. 2,23) Cum mai sunt atunci preotii invafatoriai lui Dumnezeu?Cum mai vestesc pop-orului virtu!ile dumnezeiegti, neiunoscdndputerealor? Sau cum vor lumina cei intunecali? Cum vor transmitepe necrezandca esteDuhul Duhul dumnezeiesc, Sfint prin deprindere gi cu adevdrat?Eu i1i voi raspunde*la acestea.De fapt, Demofil nu e duqman,nici nu voi suferi sa fie stApdnitde Satana.Dar fiecare din trepteledin jurul lui decit ceamai Dumnezeue mai durnnezeiascA de.adevargi apropiate mai cele departata. $i de' lumina-sunt mai luminoaseqi mai luminitoare. $i sanu inlelegi apropiereain chip spatial*, ci ca o capacitate primitoare de Dumnezeu.Deci, daca treaptapreotilor este luminitoare, fAra indoiala cel ce nu lumineazi a cdzut din treapta qi puterea preoteasca,dar gi mai mult cel neluminat.$i il so-cotesccutezator pe unul ca acestade celepreolelti)t nu seteme'nicinu savar$elte lara salucrezeceledumnezele$tl seru$ineaza vrednicie qi socotind cA Durnnezeunu $tie cele de care el esteconqtient,credecA poate
Epistole amdgipe cel ceinqelatde el il numegtein chip mincinos Pirinte qi indrazneqtesa-i spuni lui vorbe (caci nu le-a$ spune rugAciuni) qi le aplica,prin numele lui Hristos, simboalelor* dumnezeieqti.Acesta nu e preot, ci duqman viclean,ce se amage$tepe sine gi luptA inarmat cu sabia impotriva poporului lui Dumnezeu(cf. Mat. 7,15).
graind, cu?n'spunScripturile, cel necredinciosin pulineestenecredinciosgi in multe (cf. Luc. 16,10).
$4
Acela,deci,hotaregtecelealepoftei, maniei qi raliunii dupavrednicie*,iar lie diaconii dumnezeie$tigi acestorapreofii, iar ierarhiipreoti,lor $3 gi ierarhilor apostolii* gi urmaqiiapostolilor.$i, daci vreunul din aceiase abatede la ceeace e convenit, va fi indreptatprin sfintii de aceeagi Dar nu e ingdduitlui Demofil* se vina cu a c e s t e i n v i n u i r i . C a c i , d a c i S c r i p t u r a treaptdqi nu seva ridica treaptapestefieapta,ci fiecareva fi in treaptalui qi in slujirealui. porunce$tesa se urmareascacele drepte (iar Atdtea sa-!i fie spusede noi despretrecele drepte* le urmdreqtecinevacAndvrea sd dea fiecaruiacele potrivite vredniciei lui), se buinla de-a qti gi face cele ale tale.Iar peritru cuvine tuturor si le urmireasca nu contrar birbatul care, cum zici, e neevlavios gi decizut din omenie, nu $tiu cum sa pl6ng* vredniciei qi treptei lor. Caci gi ingerilor e stareazdrobia a iubitului meu. Caci pentru drept sd le acordecele dupa vrednicieqi sa fie ce socote$tica ai fost dat de noi terapeut?De vazuti ca deosebili, dar nu de cAtre noi, o, fapt, oare nu socote$tica eqd pus de noi Demofile. ci aceastase cuvine sAse facaprin sluiitor al lui DumnezeuCelui bun* din treei nouA de catre Dumnezeu,iar lor de citre buinla de-anu fi strainde slujireanoasftasub ingerii mai inalti ca ei. $i simplu vorbind, in toateexistentele(create)se acordacele dupa privirea lui DumnezeuSide a-l ciuta pe El, gi vrednicie prin cei dintAi celor de al doilea de de-a sluji alli preoli, qi de-a fi dus spre de ei, qi de-a nu fi slujitor neimcatreproniamai presusde toate$i atotdreapE. desavArqire blAnzit al neomeniei iubite? Caci, oare noi Caci cei ce au fost rAnduili conducatori ai altora de catre Dumnezeu au primit $i dreptul inqine ne desavdrqimin sfingenieprin noi gi sa acorde celor de dupa ei gi supuqilorcele nu avem nevoie de iubirea de oameni a lui Dotrivitevrednicieilor. Deci Demofil sAarate Dumnezeu?Sau nu sdvdrgim,cum zic Scripprin cuvant*, minia gi dorinla pentru cele turile, pacatul indoit*, asemeneanecredincioqilor (cf. Ier. 2,13), neqtiindprin ce ne fieapta lui, ci vrednice $i sa nu nesocoteasca ispitim sauchiarjustificindu-ne pe noi in$ine cele incu cuvantul superiorsa stapaneasca* ferioare.Cici, daca vdzdndin piali pe slugd g i s o c o t i n d c a v e d e m , d a r i n r e a l i t a t e batjocorindpe stapan$i pe tinar pe batran $i nevazand(cf. Rom. 1,21-23)?Ficdnd ala s-a uimit cerul ;i m-am inspAimdntatqi ma indope fiu pe tat6,ba li atacandu-iqi lovindu-i, am iesc in mine insumi. $i, dacan-aqfi citit scriaparea lipsili de respect daca, nevenind in ajutorul celor mai inalli, n-am striga, degi sorile tale, care nu erau de trebuinfa, qtii bine ca nu aqfi fost convins,dacaallii ar fi voit sA i-am vedeape aceianedreptalili,cum nu ne vom ruqina trecnnd cu vedereacuvantul ce ma convingd despretine, ca Demofil nu sonedreptale$teqi nesocotegte,din manie qi cote;te* cA Dumnezeucel peste toate bun e pofta, stapanireadata de Dumnezeu,trezind de oameniiubitor, nici pe sinenu sesocoteqte in noi necuvenitaqi nedreaptaneoranduiala;i ca avandnevoiede Cel ce miluiegtesaumandispozilie gi nearmonie'l In mod cuvenit tuieqteqi hirotonegtegi pe preolii invrednicili sa poarte cu bunatatene$tiintelepoporului, fericitul nostrulegiuitor de la Dumnezeu*nu facandu-ibineqtiutorica gi ei suntinvaluili de aproba sd se a$ezein fruntea Bisericiix lui Dumnezeucel ce nu se afla cu bunArinduialA slabiciune. Dar sivirgitorul incepator al sfinleniei* urcaaltacale qi fiind desparfitprin in fruntea casei sale (cf. I Tim. 3,15). $i, de fapt, cel ce qtiesa lina rdnduialAin sine;tie sa aceastade cei pacAtogi*(Evr. 7,26) arataca o lina gi in alfi. $i, cel ce ;tie salina rAnduiala pilda a iubirii fala de noi iubirea preablandA a pastoruluifala de oile sale (Ioan 10,14).$i in casa altuia ;tie sa o fina qi in cetate.$i aceasta;tie sa o $ni qi in popor. $i, simplu numeqte viclean pe cel ce nu iarta datoria
263
Epistole impreuna sluiitorului sdu (Mat. 18.34) qi nu transntitemaiar in partedin bunatateafoarte mare daruiE lui. Dar il indreptalegte sa se bucurede darurilesale*pe cel ce faceaceasta, ceea ce trebuie sa respectqi eu li Demofil' Caci si celor ce n-au crezutin El* in vremea Datimii salele-a adusiertareade la Tatal' dar i-u ""rt"t gi pe ucenicipentruca i-au cerut fara Samaritenii ce l-au alunmila si fi-ebsdndili -Aceasta este bogalia insat (Luc. 9,54). Erazneataa epistoleitale,in carerepeli susli tareca nu pe iine, ci pe Dumnezeuil rAzbuni' Dar spune-mi:rAzbunipe Cel bun prin rautate?
si libertatea de toate cele rcle, vor primi in veaculpurureafiitor bunatdfileatotfericiteqi vor fi purureaimpreunAcu Dumnezeu,caree cea mii mare dinire toatebunatalile*.Iar cei din urma vor cadeadeodatadin paceadumnezeiascaqi a lor gi aici qi dupa moarte*.9i vor fi imp;euna cu demonii neimbldnzili. Pentru ac'eastane dAm toata silinla si fim cu Dumnezeucel bun qi cu Domnul tuturor si sa nu tim desparliliprin cei rAi de dreptul bumnezeu, suferind de la noi inqine dupi vrednicieceeace ne producecea mal mare teama. Si de aceeama rog sa fiu lipsit de Dartasiacu toate'relele.$i de voiegti.i1i voi a unui sfant iminii* de vedereadufflnezeiascd UarUut.$i si nu rdzi, caci spun adevirull84'
$5 Deci si nu facem aceasta.Catcinu avem* arhiereu care nu poute sa patimeascdim\r-e.' unacu noi in slahiciunilenoustre(Evr.4'15)' ci estelipsit de rAutate9i milostiv.Caci nu va certa, nici va striga(Mat. l2'19)' $i El este blAnd (cf. Mat. 11,29)$i iertfa de impdc.are Dentrupdcatelenoastre(l Ioan 2.2;' Deci nu brimini pomirile tale nerAvnitoare,nici daca vei imitd de mii de ori pe Fineas(cf' Num. 25' ' h i a rd a c a l - 1 3 ) s i p e l l i e ( c f .I I I R e g '1 8 ' 4 0 )C auzind pe Iisus spunand acestea'nu le-au plicut ucenicilornepirtaqiatunci de Duhul btanasi bun (cf. Luc. 9,54).CAciqi preadumnezeieicul* nostru invatdtor in cele sfinte invatd pe cei opuEiinvalAturii lui Du.mnezeu pe cel ne$tluca nu trebuie sa pedepseascAx tori, precumnu pedepsimnici pe orbi, ci-i calau;im.Dar tu-qiomului careincepesa-$i deschidi pupila ochiului luminii te opui 9i p^e cel ce cu multa sfiala se apropie de ea il respingi (qi acesta e un lucru vrednic de osa;dil, uitind ci e omul care, bun fiind, d u p Ac e a r a t a c i pt e m u n l i ( c f . M a t . 1 8 . 1 2 )i'l ca;ta Hristosgi dupa ce a fugit il cheamaqi Acesta aflindu-I, indati il ridicd pe umen (cf. Luc. 15,5).Nu ma rog sanu gAndimrau desprenoi insine,nici sAnu impingemsulita si sorenoi (ci. Mat. 26,52).Cei ce cautA* sa pe unii sau'dimpotriva.sale nedieptaleasca* faca bine, nu le-au fdcut aceloraceeace au voit ei, ci insugindu-giimplinirea bunatalii saurautaliisevor umpleaei inqiqide virtulile sau de patimile opuse.$l cel dumnezeieqti dintAica urma$iai ingerilor buni gi impreuni calatoricu ei, $i aici qi acolo* in toatapacea 264
$6 Aiuns cAndva*in Creta,m-a primit Carp (cf. Iitim. 4,13),barbatsfint ca nici un altul, invrednicit pentru curatia minlii de v.ederea lui Dumnezeu. De fapt, nu voia nici sa se aDropiede SfinteleTainedacantr i searita in uie*.a slintelor rugaciuni predesavarlitoare*. o vedere binevoitoare. El zicea ci, odata ce l-a intristat un necredincios(iar intdmplareaa fost ca acelaa atraspe-cinevadin BisericaIa ritacirea necredinleiin Dumnezeu in timpul unor zile vesele*), trebuie si se ca primind roasepentruamandoicu bunatate. aiuiorul MAnruitorului'Dumnezeupe unul sa-l intoarca, iar pe celalalt sd-l invinga.cu bunatatea.$i n-a incetat sa-i sfAuiascaviala i n t r e a g a *p a n a a s t a z i q i ^ s a - ia d u c a l a cunostinta dumnezeiasca'incdt qi cei ce lor, $i indoielnicA'asemenea avea;o iudecata o indrdineala firA minte au fost silili sA se cumin[eascaprintr-o dreaptajudecata- Dar inainte de a i se intdmpla aceasta'simgindin sine, nu Stiucum, multa dugmdnieqi amaraciune, a adormit. Iar intunecdndu-se,(cA era indispozilie' seara).in vremece erain aceastA pe la miezul noplii (fiindci obiqnuia.inacea pentrucintariledumvreme* s6 setrezeasca incAdinaintede-asetrezibine din nezeiesti). somn, caci era obosit. intrerupAndmereu sornnul,nu s-a simtit in afaratulburArii*. Iar rugaciune,nu avea stAndla dumnezeiasca toatalini$tea,ci se simfeaincAapasat,zicAnd ci nu e drLptsatraiasci oameniicaresuntfarA credintain Dumnezeu qi care se abat de la
Epistole cAiledreoteale Domnului. Si zicAndacestea. se ruga iui Dumnezeu sa l; puni fara mila capAtvielii amanduroraca printr-un fulger*. spuneca i sepiireaca vede Dar zicAndacestea, nrai deodatacasain care se afla, crapAndu-se intni qi apoi despa4ita prin mijloc in doua, incepAnd de la vAr[, qi o oarecare flacara foarte lunrinoasain fata lui, coborind din cer odna la el (caci locul i se parealuminat ca 2iua).Iar cerul il vedeadeschisqi in spatcle cerului pe lisus, avand in jurul lui ingeri nenumaralicu chip omenesc*.$i acestease aratau de sus Ei il umpleau de uimire. Iar in jos, spuneaca vedea Carp, aplecdndu-se p i m A n t u l d e s p i c i n d u - s ec a o a d a n c a prapastieintunecoasi gi pe barbalii aceia, careil suparasera. standinaintealui la sura prapastiei,tremurAnd,infricali, ca ce'i ce vor cadea in prapastia de sub picioarele lor*, iar mai de jos, din adAnc*,se ridicau $erpi ce se miqcau in jurul picioarelor lor, uneori tdr.lndu-seimprejur, dar gi apisAndu-i qi atragindu-i,alteori mu$candu-icu dintii saucu ghimpii saustorcAndu-iqi cdutAndprin toate sa-i arunce in adAnc.Dar erau gi unii oameni in mijlocul gerpilor, repezindu-seIa
ei gi impingdndu-i,qi lovindu-i, Sitragandu-i. Iar ei pAreauca suntgatasAcadA,pe de o parte vrdnd, pe de alta nevrand, siliti treptat de riul* din ei, deci qi din convingere.Iar Carp ziceacd aveaplaceresApriveascain jos gi sa uite de cele de sus. $i era supArat$i nemullumit cAaceian-aucazutinca qi ajutaspre aceastade multe ori, dar neputand,se supara qi se tulbura.$i silindu-secu greu sa vada iaragi,cum vazuseqi inainte,virzu pe Iisus privindcu mila la ceeace seintamplaqi ie;ind din tronul lui qi pogorAndpina la aceia gi d0ndu-lemana sa ceabuna*, av6.ndpe ingeri in jurul sau, apucind pe fiecare din cei doi barbali din alta parteli zicAndIisus lui Carp: Ai intins mAna* sa ma lovegti.Dar sLlntgata sApitimesc iaraqipentruoamenica sa-i mantuiescqi imi esteplacut aceasta,sAnu pacAtuiasca alli oameni*. Deci ia seamaca e bine pentru tine sA vezi schimb0ndu-sevieluirea cu ierpii in prApastiein vieguireacu Dumnezeu li cu ingerii cei buni qi de oameni iubitori*. Aceastaesteceeace auzindeu. cred ca e adeviratl85.
Epistola IX Cdtre Tit* ierarhul Care a fntrebatprintr-o epistoldce e casa tnlelepciuniigi ce e paharul $i ce sltnt mAncdrilegi bauturilelui
sr
cunoa$temnumai prin simboalelesensibile, apropiatelor. Dar trebuie ca. privindu-le, sa le vedempe ele in ele insele,ajunsedezvelite SfAntul Timotei, o, bunule Tit, nu r;tiu ;i curate.Caciprivindu-leastfel,vom cunoalte dacAa plecatfara sa audavreunul dintre sim- cu venera[ie*izvorul vielii qi-l vom vedeaca pe din El insugi$i gtiind de Sine netilcuitede unul ce sereva-rsa boaleleteologice(scripturistice) ca unul prin putere,simplu,de sinemiqcator,de nline.Dar in Teologiusinfutlic'd*i-am tilcuit pe sine,ci fiind toatecele ale ScripturilordespreDumnezeu, sine lucrdtor.neperasindu-se careDarmultoraca suntcuvinteciudate.Ciici cuno$tinlatuturor cunoqtinlelor!i pururea privindu-sepe Sine prin Sine. in cei nedesavar;ili cu sufletele se inAm socotitca e de trebuinfaatat lui cat $i t i p a r e q t e *o u r a t a a i u r e a l a c i n d P A r i n l i i inlelepciunii negraite descoperi prin unele aitorasdli seexplice,pecit e cu putinla,formele g h i c i t u r i a s c u n s eq i i n d r a z n e l ea d e v a r u l de tot felul ale sfintelor chipuri despreDumnezeu.CAcicele din afard* se aratacat de mult dumnezeiesc$i tainic,de neinlelescelor intinali. De aceeacei mulli nu credemcuvin- sunt o sinrbolizarenepotrivita,improbabilaqi Eaprezinta,de pildA,nagtereadumfantezista. t e l o r d e s p r e t a i n e l e d u m n e z e i e q t i .L e
265
Epistole a Celui negraitqi irevtrzut,c6ci cele atotsfinte mai presusde fiin1a'inchipuind un nezeiascA nu sunt mineviabile de cei neinilia[i' Ele se ffupe$tet nascand panteceal lui-Dumnezeu descoperi numai adevarateiiubiri a celor in icf. Ps. 109,3)un Dumnezeu5i proiectind (ct' evlavioqi,capabiliqi in staresa seridice peste de om inima dintr-o pomit aerun cuvant toatAfantezii copilareascala cele dezbrAcate is. aa,1). Iar pe Duhul il descriuca o suflare de sfintele simboale qi sa reaca pnn slmprezint4 Ea glra (cf. 32,6)' Ps. DomitAdin Dliutile potrivite nlinlii $i prin capacitatea hugt.t"uFiulii: ca completandsAnullui Dumcontemplativespre adevarulsimplu' but.iii o aducAndu-i ndscator, neieu ae Dumnezeu presus de fire giaflatdincolode slmboale' mai sauinchipuindu-lepe acestea laudatrupeasca aceea,trebuie sa se inleleagaqi linea Pe de sau pomi de forma in in mod natural sau invalatorilor despreDump-redania ca aceea plantesaude flori ce aparuna din alta sauca este indoitA: una e ne(teologilor) nezeu lumistraluciri ca ni$te idsnin de ape* sau i a r a l t a a r a t a t ai l m a l t a i n i c A , s r a i t a * s i noaseproducAtoarede raze sau ca alte sllnte gi simbolici* una 5i manifestata Eunot.uia: chipuii tdlcuitoare ale invataturilor iubirii de adresata alta sfinlitoare, acte in despre Dumnezeu cel mai presus-.de negrAitul c a d o v e d i t o a r e : li i n t e l e p c i u n es i i i i n i a . t u . i n c e p r i v e g t ep r o n i i l e i n t e l i g i p e d e o parte c a g r a i u l . i u i m p l e t i t $ i s i b i l e * a l e l u i D u m n e z e us a u d a r u r l l e s a u spuse'pe cele cu adevArul leaga* convingesi arAtarilesauputereasau unirea sau.scopul in Dumnezeuprin ridica i.tion"u-ra alta de 9i s a u sau stabilititea sau procesiunile inirien neinvilate. $i, de fapt' nici in preas.lind e o s e b i r i l e9 i u n i r i l e i l i n c h i p u i ep e D u m ale Tainelor' slurlu tele acte desavArqitoare fiaren"r"u o.n"n"qtesauin forma multipla a legiix. nu se tradiliei ai sau ai nostri initiatori ili u utto. animale $i plante qi pie^tre';i-l potrivitelui Dumnezeu' la simboalele* de retin arrne imbraca in podoabe femeieqti sau in ci vedemqi pe atotsfiniiiingeri.aducAnd.u-ne barbareqi-l invAluiein smimA' in piesede orin ehiclturi* in chip tainic cele dumartA; aramA$iiilde$, topite ca intr-o opera d€ h e z e i e q t i .$ i p e I i s u s i n s u g i i l v . e d . e m qi-l prezintaca pe un meiter fiurar sauil i!31 despreDumnezeuin paraboleqI invatandu-ne la arata ie iai saupe caresaupe tronun saurl o r e d d n d u n eT a i n e l e l u c r A t o a r ea l e c e l o r bspete*cu mancaruripregatite9i bdnd qi imhumnezeieqtiprin chipul celor de pe.masa*' baiAndu-sesau adormind 9i in starede bepe' Caci se cuuen'easa se pastrezeneintinate.de Dar ce s-ar putea spunedesprefuriile' incei mulli nu numai Sl'inteleSlinlilor'.c.t 9t iristdrile, juiamintele de tot felul despre insasivihtaomului*. careestein acelaqitimp parerile de rau, despreblestemele,despre neimparlita Si impar!ita. sA fie lu.minatA itraniit. de multe feluri qi indirecte*,despre potrivit ei de cunogtingele dumnezeleitl:.$I n e i m p l i n i r e af a g a d u i n l e l o r ,d e s p r e l u p t a parteanepatimitoare a sufletului*sa tle ncllc u g i g a n l i i d i n F a c e r e' . d e s p r e : 1 t : : . 9 lata Ia ceie simplegi atotluuntrice ale chipuspu;e:a Dumnezeua uneltit-o cu barballl rilor dumnezeieiti,iar ceapatimitoarea lui sa pe vreunll' cr a'ceianu ca sa nedreptaleasca denatura fie vindecata;i saurceprin uniLalea p e n t r us a l v a r e al o r ( c f . F a c . I 1 , 1 - 9 ) ;d e s p r e sDrecelextotdumnezeieltl pnn chtpunleslmIiitut ." s-a facut in cer pentru viclenia-gi bolice pregatiteanterior.Caci acesteasuntca pe cei ce, iaia.lr.u lui Ahab (cf. lli Reg. 22'19-38)l niqte ierd'ele inrudite 9i. aratA desnreCdntareade dragostepentrucel trupe$tl inteleeAndfi'ra acoperSmlnte. ln moo clar (Cint. 4 li 5) qi despre indrizneala pentru inlatitutu despre Dumnczeu (Scriptura;*, capabil ioute "etetutte ifintite forme compusg* li prodic in ei in;ili un chip oarecare. uiitut" alecelor ascunse'chipuri impa4ite ale sa-i conduca spre inlelegereai mlnunatel celor unite qi neimpArlite.chipuri.figurategt invdfAturi(a Scripturii). multiformeale celor fara lorma ll llpslte-cle .ftip, u caror marelie ascunsainlAuntrul lor daia ar putea-ovedeacineva,le-ar g.asi.pe $2 toatepline de tainA9i dumnezeieqti9i pline de multa lumind a cunoqtinlei de Dumitl t? 9 $i insigi crealia lumii qi lucrarea nezeu.cici sa nu socotim aratdrileacestor ale lul nevazute celor a intreagA iompozilii ca chipuri formate mai presusde aratarea gi dumnezeieqte zice precum Dumnezeu, cunoltlnta o ca noi 1i proiectatesprecei muiti 266
Epistole Pavel* qi raliuneaadevarate.De aceea,teologii* (autorii Scripturii) le privescpe unelein mod potrivit cetalii* qi dupAlegile lor, iar pe altele cu curatie qi neintinare;qi pe unele in chip omenescgi mijlocitor, iar pe altele in chip supralumescgi in lucraredesAvArqitoare; gi uneori le vad din legile aratate,alteori din rAnduielilenevizute,dupAcunt le-aucugetat autorii Sfintelor Scripturi qi se potrivesc minlilor (ingereqti)Ei sufletelor.Caci tot cuvdntul despre toate ce stau in fafi cuprinde nu o istoriesimpla*, ci o puterede desavirqire a vielii. Deci trebuieca qi noi, in loc de-ale gindi ca norodul obiqnuit, sa venim in mod sfinlit* inainteasfintelor simboalegi sa nu le necinstim, odata ce sunt roduri gi forme ale qi chipuriaritateale dumnezeie$ti trasAturilor vederilor negraitegi nrai presrrsde firel86. CAci, de fapt, nu numai llrminile mai presus de fiinla* gi cele inteligibile qi simplu cele dumnezeiegtisedratAdiferenliatein simboale figurate,cum sespunede pilda lui Dumnezeu cel mai presusde liinga foc gi de cuvintele inteligibile ale lui Dumnezeu arzatoare (cf. Deut. 4,33), ci qi ordinele de chip durnnezeiescale ingerilor inteligibili 9i in acelagi timp inlelegatori se descriuin forme variate gi de multe feluri qi in chipuri arzatoare.$i acelagichip al focului trebuieinleles altfel cAnde spusdespreDumnezeucel mai presus de inlelegere gi altfel cand se spune despre proniile sau cuvintele lui inteligibilex; qi altfel cind e spusdespreingeri. $i altfel e in[eles cdnd exprimA cauzax,altfel cAnd exprima existenga,altfel cAndexprimii impartagireaqi altfel cAndexprima altele,precum qiinlelegereaacestora*gi felul cunoagterii lor e deosebit.$i nu trebuie amestecatesfintele simboale,ci explicatepotrivit cauzelor sau existenlelor sau puterilor sau treptelor, saudemnitalilor, ale cAror forme revelatoare sunt.$i, ca sa nu trecemin epistoladincolo de cele cuvenite, sa ne indreptim spre cercetareacelor propusemai inaintede voi*. $i ee s a s p u n e mc a t o a t a h r a n a d e s i v a r q e g t p qi imcei hranili, tamAduindnedesiivdrqirea plinind nevoia lor gi vindecAndslabiciunea gi pAzindviala lor qi ficdnd-o sd infloreascA gi sa se reinviorezegi daruindu-lelor o bunA simlire vie, aducAndu-lescapareade tristele gi procurandu-lebucuria gi de nedesAvArgire qi desAvArqirea-6i.
$3 Cu dreptate,deci,e laudatade cAtreScripturi inlelepciuneabuna qi mai presus de inlelepciune,infaliqAnd-oca pahar tainic Ai iubind sfdnta lui bautura,iar mai inainte de aceastaoferind cu glas inalt hranatare celor ce o dorescdin nevoia cea buna de ea (cf. Pild. 9,2,4). Deci infelepciuneadumnezeiascaimbie la hranaindoitA:la ceatare$i durabila gi la cea lichidd* qi curgatoare;qi ofera qi procuradin paharbunAtAlileei provid e n l i a l e . P a h a r u l ,f i i n d r o t u n d * g i l a r g d e s c h i s ,e s t e s i m b o l a l p r o v i d e n l e i f a r i inceput qi fara sfArgit* venind pestetoate qi cuprinzatoare a tuturor. Pe lingd aceea, deoareceindreptdndu-sespretoate,ramanein sine insigi gi in identitatea nemiqcata;sau rim.lne totodata cu desavArgirefixatd fara ie;ire de sine, paharulramQnegi el statomic gi negolit.Se mai spunecalnlelepciuneaSi-a ziclirsieSicasd* gi in ea daruie$teqi m6ncdrile tari qi bAuturileqi paharul(cf. Pild. 9,1-6),ca sa fie tuturor celor ce se adunain chip dumvAditca Cel ce nezeiescla celedumnezeieqti e Cauzatorulexistenfeigi al bunei existente$i providen[adesavArqitd gi iese la toate Si este in toate* gi cuprindetoate; gi iarAqicA estein Sine prin depaqirea*tuturor qi nu e nimic in nimic prin nimic; ci e ridicat (scos)din toate, fiind Acela;i in Sine la fel gi etem li stAnd*qi rAmdndnd9i fiind pururea in acelagi qi la fel qi neieqindnicidecumin afarade Sine*, nici din Scaunul sau gi neparasindstAruireain locagulsaunemilcat. Dar gi in aceastase afli lucrnndtoatecele bune qi implinind purtarile de grija desavdrqite.$i indreptAndu-sespre toate, ramAne in Sine, qi stand pururea $i miqcdndu-se,nici nu sta,-nicinuse.migca,ci, cum ar zice cineva, avAnd lucrArile providenliale in perseverenlAgi perseverenlain provitlenla.in modconaturalcu toateti totodatA mai oresusde lu'els8.
$+ Dar care e hranatare gi care cea lichida? Cdci acesteasunt laudateca daruitegi providenliatede infelepciuneacea bunA. H r a n a t a r e * s o c o t e s cc d e m i j l o c u l desAvArgirii$i identitatii inlelegatoare$i durabile, prin care cele dumnezeieqtise im-
267
Epistole p a r t a $ e s c - c a o c u n o $ t i n t As t a t o r n i c a , putemica,unitara* qi neirnparlitd- acelorsimliri in gelegatoareprin care preadtlnmezeiescul Pavel,dupace a primit-o de la inlelepciune,o predi ca hranacu adevarattare(cf. Evr. 5,14). Inr cealichida e ceacaresevarsAqi seindreapta spre toate printr-o curgere grabita qi prin multe, variateqi impa4ite* forme calauzind* pe cei ce o primescpotrivit lor sprebundtatea9i cunogtinlade Dumnezeucea simpla gi neclatinata. De aceeaScripturile dumnezeielti aseagi inteligibile $i cu roua mdnAceledurrurezeie$ti gi cu apa;i cu lapteleqi cu vinul qi cu mierea, pentrupulerealor de viald nascatoareca prin apa $i crescatoareca prin lapte, de via[A intaritoareca prin vin ;i curalitoare$i pazitoare ga prin miere. Cici acesteale daruiegte I n l e l e p c i u n e ad u m n e z e i a s c ac u i m b e l r ; u g a r e c e l o r c e s e a p r o p i e * ,p r o c u r a n d u - l i e r i n t r - o b o g a [ i ed e s e $ i r e v a r s e n d u - l i - sp o s p e l ef A r al i p s u r i . C a c i a c e a s t ai n s e a m n A a s e o s p a t a c u a d e v a r a t * .$ i d e a c e e ae liudata ca facatoarede viata$i hranitoarede copii* $i innoitoaregi desavir;itoare:8e 1cf. P i l d .9 , 5 , 1 1 ) .
$s in acestinleles de sfflntospatse spuneca gi insuqi Dumnezeu cauzatorul tuturor bunurilor seimbata* pentruospatulsupraplin gi mai presusdc inlelegeresau.mai propriu vorbind, pentru obiqnuita buni lucrare gi negraitdqi mai presusde orice desavdrqitA misura a sa. CAci, precum la noi belia e o plinatatenemasuratAgi o iegire din minte qi cugetarein sensrau, ala la Dumnezeubelia trebuiein[eleasanu ca altceva,decdtca o lipsa de masurdin sensbun a supraplinata$ituturor bunatailor, prezentainEl cain cauzalor. Dar ieqirea (extazul) din cugetare ce urneaze beliei trebuie socotitadrept starearidicata a lui Dumnezeupestein[elegere,prin carefiind iniillat cu cugetareapeste cugctare qi peste putinta de a fi inleles* qi pesteinsugi faptul de-a fi gi simplu pestetoate cate sunt bune, Dumnezeuesteimbatat qi totodati* iegit din El (in extaz)qi din toateqi totodaHsupraplin,
268
intr-o depaqirea toatalipsa de miisurAqi totodataa;ezatin afarAqi dincolo de toate. ne vont impartaqiin Pomind de la acestea, acela;i mod* qi de ospeleledreplilor din Impiua[ia lui Dumnezeu.Caci venind, zice, tnsusi Imparotul ii va a.Ie:a Si le vct sluji (Luc. 12,37). Acestea arata o impArtagire conruna gi in bunA inlelegere a Slinlilor de bunataliledumnezeiegtigi BisericacelorintAi nasculi inscriqiin ceruri gi duhurile dreplilor gi umplutede toatabunAtalile.$i desavdrqite a$ezarea* lor socotimcA e odihna de multe osteneliqi viala lirrigtitaqi vieluireainduntnezeitain lumina gi lara celor vii, plina de toata simlirea sfantA r;i impArtAgireaimbelqugatade bunatatilefericite,prin cares-au umDlut de toata bucuria. Aceastainseamna ves'elia*ce le-o daruiegteIisus gi poftirealor la ospa[ gi slujirea lui r;i odihna veqnicA diruita de El gi daruirea $i revAr.sarea bunatalilorde carele va facc El parte-ou. $6 $tiu bine ca vei cere sa-[i explicam gi cuvintul despresomnul in sensbun* al lui vorbim de el, inlelegemca Dumnezeu.'Cdnd somnul dumnezeiescesteridicarealui Dumnezcupestecei providentig$iti faptul de-a nu avea nimic conlun cu ei-vr. Iar veghereae atenlia qi grija lui de cei ce au nevoie de cregtereaqi rnAntuirealor, spre a-i ridica la alte simboaledumnezeieqti.De aceeasocotim de prisos sa repetim acelea$i lucruri aceloraqi,parind ca spunemaltele,con$tienli cA voili sainaintali in cele bune,incetamcele spusedupa ce am infaligat,cum socotesc,in epistola noastri cu prisosinta cele datorate scrisorii voastre.Va trimitem toata aceasta teologiesinrbolica*a noastra.in careveli afla impreunA cu casa ingelepciuniiqi cei tapte stilpi explicafi qi hrana ei tare, inpirlita in jertfe qi pAini; Si ce esteamesteculvinului 5i iaragice e veselialui Dumnezeudin belialui gi insegicele spuseacum,explicatein ea mai pe larg. Ea este,precumsocotesc,buna tAlcuitoare a tuturor simboalelor,in acord cu sfinteletradilii gi adevaruriale Scripturilor.
Epistole
EPistola X* Cdtre Ioan Teologul,Apostolul gi Evanghelistul, care ti-a incheiat vieluirea tn insukt Patmos Ma adresezsfdntului tAu suflet, iubite, Dentruci imi esti mai familiar decAtmulli' bucura-te cu aaevarat.iubite. foarte iubit Celui cu adevaratdrag 9i dorit qi iubit. Ce minunat lucru este adevarulspus de Hristos c A a t u n c i c d n d c e i n e d r e p l ii i a l u n g a p e ucenicidin cetAli(c[. Mat. 13,34t' ei i5i orimesc cele vrednicede ei 5i cei rai sunt de ei' hesparlilide cei st'in1iqi se departeaza Cu idevarat,celevazutesuntchipuri alecelor nevezute.Caci, nici in veacurile* ce vor veni nu Dumnezeuva fi cauzadespar[irilordrepte de El, ci cei ce se vor despar[ipe ei inqigi in mbd deplin, aqacum ii vedem pe cei buni aiunsi la unireacu Dumnezeu. Aceasta' d e o a r e c ef i i n d i u b i t q r i a i a d e v a r u l u i ,s e de impAtimireade cele materiale deDarteaza si.'in libertateaiotala de loate rclcle 9i in de toatecelebune' drasosteadumnezeiasca iubtsc dreptatea 5i sfinlenia: l^t' o incep in de viala p.rezenta' desparlindu-se c h i p i n g e r e s cp e c e a v l l t o a r e .v l e l u l n o l n miilocul oamenilorcu toatanepatimirea9i in numele lui Dumnezeu*, in bunatateqi plini
de toatecelelaltebunuri. Iar oe voi nu sunt atatde fArAminte ca si vA socotescpatimind ceva. Ci, cred ca 5i Datimile trupului le simlili numai ca sa le judecali.Iar pe cei ce vi nedreptalesc 9i.soiotesc sa va strimtoreze,fara sa-i invinuiesc ca nu vAdin chip drept soareleEvangheliei*; doresc sa-i vad lasdndu-sede acesteacare lucreazdimpotriva lor, ca sa se intoarcaspre bine. iar pe voi apropiindu-vade ei. ca sa se de luhina. Iar pe noi nimic impArtaseasca de ltrminaatotcontrar* sa nu ne lipseascA stralucitoarea lui Ioan; acum ne intAlnim in memorie gi in innoire cu teologia ta iar pestepulin ne vom unl cu vol adevarata. insiva (o spun aceasta.deqi e un lucru indrazne().C'acisunt neindoielnicvrednic de crczare cind, aflAnd gi spunAnd cele mai inainti: cunoscutede tine de la Dumnezeu, socotesccAvei parasiinchisoareadin Patmos, si vei reveni in Asia, si vei face lucrdtoare icolo imitarea de cdtre tine a bunAtAlilorlui Dumnezeu, qi vei preda predaniilecelor de duoa tine.
SCOLILE Sfdntului MAXIM
UANTURISITORUL
la EPISTOLE
Epistola I Gaius. Presupun ca acest Gaius cstc cel clruia i-a scris dumnezeiescul Evanghelist Ioan a trcia Epistol(t, vizind gi in aceastao marturie despre cei cu care a convieluit dupi Apostoli acestdumnezeiescbarbat. Iar terapeulia spusin capitolul Yl al lerarhiei bisericeSticir se numeau monahii, unde spune gi cum s-au constituit netiind clerici, dar totu5imai susde popor. Pe ace$tiase arata ca-i admira Filon Iudeul, in scierea Despre iulrt contemplati'a sau Desprerugdtori, numindu-i terapeuli, unde descrievieluirea lor pulin inainte de sfArqitulcarlii acesteia.Dar citeqtecuvinteleinsele ale lui Filon. Nu ca priva(iune. Sa nu inlelegi, zice, acestea,dupi inlelesurile comune, fiindci precum intunericul e desfiinlat de lumina, gi mai alesde multi lumina, sauprecum necunoqtinla,careesteqi ea intuneric,seopreStecind vin c u n o $ t i n l e l e q i m a i a l e s m u l t e l e c u n o g t i n l e ,a ; a g i c u n o g t i n l a c a r e s e a m A n a .p r e c u m a m s p u s . c u necunogtinladin neinvilaturd; dar cu c6t se lumineaztr cineva mai mult, in privinla lui Dumnezeu,qi aduni cdt mai multa cunoqdnli a existenlelor(creaturilor),adica a celor intcligibile qi inlelegatoare,cu atAtmai mult, urcind in cunoqtinladesprc Dumnezeu.va cunoaltc necuprinderea sau necunoqtinladesprc El, care sunt lumina gi cuno$tinla mai presus de toate cele cunoscute; qi ca urmarecinsteqtecu tdcereanegriiireadespreDumnezeu. Deci nu prin privaliuneacunogtinleise vorbei;tedespre necunogtinlalui Dunrnezeu,ci prin dcpagireagi intreadici hindcaia cunoscutcineva cereaa toatdcunor;tin1a, pe Cel necunoscut5i necuprinsde toli gi de sine insuqi. Acesteas-auspusgi in capitolul I dinTeoktgitt mistitti 51 in capitolul II al scrieriiDespre nunirile duntne:eieSti. Ci ceva din existenlele (creaturile) lui. Cu cit are c i n e v a , z i c c , m a i m u l t a c u n o t ; t i n l aa e x i s t e n l e l o r( a creaturilor) gi lumina existenti, adica inlclegerea a d e v i r u l u i ,c u a t a tv a v e d e am a i m u l t c e l en e c u n o s c u t e ale lui Dumnezeu. Caci acesteanu se arataluminii sau cuno$tinlei prin lumina sau cunoltinla, ci n.raidegraba se ascund posesorilor lor; qi sporirea gi creqtereain acestea,adicd in lumini qi cunogtinlA,arata pe Dunrnezcu nevizut qi necunoscut;pentru ci cel ce a vAzut pe Dumnezeu gi a inleles ceea ce a vizut nu l-a vizut pe El, ci ceva din existenlele(creaturile)lui cunoscute. Prin tnsuqifaptul cd in generaL Trebuie subinleles
gi prin acesteacele existente gi cunoscute.Iar nu sunt s-a adus, fiindci este se referi la cele ce sunt (create); iar Dumnezeu este gi mai presus de esre, pentru ca este necreaL
*
Episrola II
Cel - dincolo de toate. Aceasta a spus-o de multe ori, in mod deosebitgi in scriereaDesprenuntirile dum' ne:eie;ti, prin excelenlaa explicat acesteainsa in capitolul IX al acelei scrieri, spre sfirqit spundnd cum Cauzatorultuturor este qi dumnezeiregi bunitate gi supon al dunrnezeiriigi mai presusde acestea.Dar trebuie citite astfel:ne intrebim cum e Dumnezeuob6rgiadumnezeirii'lDe inlelegi ca dumnezeircaestedarul din Dumnezeu prin care ne indumnezeim, deci nu Dumnezeu insugi,ai riispunsul;dar Dumnezeuinsugispunca estegi fiin1a mai presusde fiinli, care e gi mai presusde obdrqia dumnezeiascddaruitaqi harazitdde El, adicade indumnezeire; qi la fel despre celelalte. Apoi argumenteaza zicdnd ca dacAdarul din Dumnezeu se face inceput al indumnezeirii noastre.e vadit ci Cel ce e Cauzatorul oricdrui inceput tiind 5i inceput sau, mai degrabA,mai presusde inceput estedincolo gi de zisa dumnezeiresau Cici Dumnezeu nu cAqtigiiprin obdrSiadurnnezeiasca. relagiecu noi binele,ci il arein al ararelaliei;noi insii prin relalie,cdci suntemschimbatori,pe cAndEl esteneschimbAtor. Dacii - prin dumnezeire Ei bundtale. Nu vorbi, zice, de dumnezeirea ti bunatateaprin fiinta, ci de darul bineficator gi indumnezeitoral lui Dumnezeucel adevaratgi bun. Caci acestaesteincepurulgi cauzaindumnezeiriigi imbunatelirii gi in acestsensse spuneci Dumnezeueste mai presusde obdrqiadumnezeiasciigi obdrqiabunAtAlii; gi aga trcbuie inlcleasl. Dar noteazagi de aici ci dumnezeireali bunatateanu sunt insiigifiinla lui Dumnezeu; cADumnezeue gi dincolo de acesteas-a spusin capitolul XI al scrieriiDespre numirile dumne:eie;ti. De neimitat qi nesupus relagiei. Dunnezeu e Cel ce nu are ceva prin relalie,ciici lucrurile sunt din imitarea lui qiin rclaliecu El. impanafindu-scai imitdndu-lin ceea ce fac. Iar de Dumnezeu a spus c:i este de neimitat gi nesupusrelaliei,fiindci cu cit inainteazacinevalnai mult in imirarea lui Dunrnezeu qi in relalia cu El, cu atit inlclege nlai mult ci Dumnezeuramine de neatinsprin
271
Epistole imitalie gi relalie.
Epistola III indatd fnseamnd cd, contrar nddejdii Socotesc cl Gaius a intrebat dcspre acea proorocirc a proorocului Maleahi, carespune:$i induta va veti in rentplulsdu (in Biserica sa) Dttntnul pe core voi il criutali ;i ingerul legdnfinrului.pe core wti il dot ili (Mal.3,1). Credeca a intrcbataceastadin laptul ca adauga:Aceastasocotescca o da de inlclesScriptura;qi tilcuie;te aici in mod minunat Scriptura ca referindu-sela Domnul Iisus Hristos. Dar noteazd gi cum explicd cuvdntul indarri (d(oi
Epistola N Cum zici cd lisus. intrebi, zice, cum e aceastal Noteazaca inEebareae cum se intimplii aceastainiconomie (in urma intruparii). deoarecegi fara aceastase zice om ca cel ce e Cauzatorgi Facatoral omului. C'dci nu - om caCel (ce e) Cauzatorul oamenilor. Aceastao spuneqi africanul in C ronografe; caci se zice Dumnczeututuror celor din El, deoareceestein to1i.Dar in iconomie (in umra intrupirii) i se zice om Celui ce s-a facut tiinla dupa toatafiinla, precum s-a spus:Intru cure loLuie[le toatd plindtatea duntne:eirii trupeSte (Col. 2,9); dar ia seamala toatecuvinteleEpistolei; cdci e contraraoricareierezii, mai vechi ;i mai noi. Dar noi (nu-l separdm) pe lisus. Nu definim' zice, pe Hristosca uman.adicanu vorbinl dcspreom ca.strain. pentru raliuneafiinlei, despi4ind comunitateafirilor. ci in mod vadit pentruraliuneadunnezeirii. Cici a adaugat: Cici nu e numai om, ci qi Dumnezeu.Caci deqia asumat intreagafiinla a omului, nu-l despa4im pe Fl de dumnezeire; fiindca adauga: caci nu e numar om; apol' adaugi: Nici numai mai presusde fiin1d, spundndaceasta, intrucit e qi om. M ui presusde oameni.Mai ptesusde oameni.pentru ca e din FccioaraMaria; dar ci oamenii. pentru tinlpul petrecutin pAntece,sau dupa legile creagiei.$i din fiinla oamenilor, pentru cA precum a spus Sfintul Parinte' sl?ntul trup il lui Hristos estedin sangeleFecioarei. S-afdiutfiinld mai presusdefiinad. A numit Sidupa intrupare dumnezeireasuprafunlialinte. Iar suprafiinla acastciaconstd in faptul ci e mai presus de fiinla"de inielepciuneqi putere. - mai presus de om.E cu adevirat om, pentru ca $i e propriu voinlei oameneqti sa fie din femeie; dar mai oresusde om, fiindca a fost din Fecioara.$i noteazAca irupul lui Hristose pamantescli nu ceresc,cum au socotit unll. Prin depd$re, o putere. Iata cum vorbe;te 5i aici de depti;ire, in opozilie cu celeinleleseca privaliuni; (cdrrd se nedgu lui Dunne:eu nuirgittireu. e t' ne-gd|eft t't. prit,uliine; cdnd se aJirmu o putere necuplittsa a ltti
272
Duntne:eu, se vorbe;te de o negalie prin depd;ire. n. trad.).Dar ce estcafirmalia am spustttai sus,in capitolul lll alTettktgieimi.rtice.insd cum in Domnul nostruIisus Hristos afinnaliile au un inlelesde negalicprin depaqire' o explica ccle ontenegti.Caci deEiafirmAnidespreHristos, spunind ca e om qi e din Feciozuidupa fiinla noastra' dar taptul din umra areinlelesul ascunsqi mai presusde minte al negaliei.Caci va spunecel ce audeaceastaci nu e onr, fiindcA e din Fecioara,ci mai presusde om, deqi dupA celelaltee om. $i o explicii 9i aceasta'zicind ca a spunecii esteom in mod afinnativ aratace nu csteom in scns ncgativ,.ci mai presusde om, prin minunile facute de El. Nelucrdnd cele dumnezeieqtica Dumnezeu.Zice cA Dumnezeu nu lucra ccle dumnczeiegtica Dumnezeu, fiindca le lucra prin trup qi nu prin dumnezeirea goall. Totuqi erau dumnczeiefti;nici cele omeneqtica om; c6ci le lucra cind voia, cu putcre dumnezeiascadAnd timp trupului sd lucreze alc lui: dar crau totu;i omcncgti:iar cwdn::]ijjinomenit il arutd intruput. Iar lucrareateandrici qi omeneasci (despreltrt'rarea inseanrni dunrnezeiascA teundricd rorbetle SldntLtl Maxin nti nrult ln parleu intdi din Ambigua, ((re e d doua din ptrnct de t'edere croruilogic, n. trad.).Caci agaa convieluit cu noi, adicd pentru noi, pe pamAnt,lucrind. cum 5i-a propus, cele dumnezeieqtiqi ccle omeneqti.Dar noteazdunirea mai presusde fire !i negriita a Domnului. pentru cd nu lucra cele dumnezcieqtica Dun-nezeu(fiindci era om)' nici cele omene;ti ca om (cici era 5i Dumnezeu).De aceea dumnezeicsculGrigoric Tcologul vorbeqteminunat de un fel de imbinare a firilor, deci gi de o impreunarea nun.ririlor qi in mod perihoretic (prin intrepatrundere) intre clc. prin raliunca cocxistenlci.Dar cutn nLt liicea fapteledumnezeieqtica Dumnezeu,o arat.1gi ulnblarea in mod trupescpc nrare cu picioarelc;ciici c in puterea lui Dumnezeu sa intareascaapele,dar nu c propriu lui Dumnezeu sA umtrle cu picioareletrupeqti.Nici nu sunt ale dumnezeiriitrupul, picioareleqi oasele.$i e iaraqiin puterealui Dumnezeu sa faca Fecioarasa zamisleasca; dar nu e propriu dumnezcirii sa ia chip pentru vcdcre gi pentru celelaltemadulareonrenegti.La fel sunt valabile qi ccle contrarepentru acestea;caci n-a ficut ca onr cele omencAti.Fiindca eraom din Fccioara.dar nu eraaceasta p r i n o m . C a c ic c o n r e d i n F c e i o a r A$l i i a r i ; i e s t cp r o p r i u omului sa umble cu picioarele;dar a umbla pe ape nu e propriu omului; cdci care om a facut aceasta? O oarecare (lucrare) rroud' Nimeni si nu declare' adoptlnd o vorbire nebund, pe Domnttl lisus teandrit (0eav6pitnv); cdci n-a spus teandrit (eecv6ptrtKlv) de la 0eov6pi, nq, ci lucrare teandrica 10eav6ptxt1v), adicao lucrareimpletita a lui Dumnezeuqi a omului. De acceaspunecd Dumnezcus-ainomenit (ov6pto06vto;, qi nu ca Dumnezeus-aficut om. A numit numai lucrarea imbinata teandrica:caci a lucrat numai ca Dumnezeu, cind nefiind dc fa1a.a vindecat pe sluga sutaqului;qi numai ca om, degi era gi Dunrnczeu'clnd mlnca 9i se intrista.Dar a lucratin mod imbhat minunile.vindecind ochii orbilor prin ungere gi oprind curgereacelei ce-i curgca sAnge,prin atingere.
Epistole
Epistola V 1n el ajunge. Ceea ce spune aici Parintele, inlelege-o din pilda ochiului trupesc.Cici ceeace face a b s e n l a l u m i n i i , p r o d u c i n d n e l u c r a r e ap u t e r i l o r vizatoare, aceastao face qi privirea directa la soare in amiazazilei.
Epistola VI Cdci e posibil.Se poare, zice. ca cineva intre alte multe, respingdndo minciuna vAdita,elinsu$i sa se abatii de la adeviir.care este unul; cdci unul este adevarul'dar e ascunspentru taina dogmelor 9i are nevoie dc rnulta cercetareunitAcu harul dumnezeiesc;de pildri Ncstorie' respingind cele ale lui Arie 5i Apollinarie. sau allii ca el, alc altora aseminatori,au cizut in altc erezii aiurite.Dar nimeni si nu se simti indemnat prin aceastase nesocoteasciiscrierilePitinlilor impotriva eterodocAilor;nu aceastao spunecerind si nu respingaEiristoame opiniile celor necredincioqi (caci cum ar aparea el insugi respingAndin scrierea Despre nuntirile dumne:eie;ti opuriile lui Elima?); ci cd, potrivit cuvintului de mai inainte, nu trebuie si se mullumeascacineva de a grdi impotriva altora, ci de-a expune in chip exact li spre invAlaturi cuvantuladevdrului,folosindu-sedup.iimprejurdri de combaterearazvrdtirii necrddinciogilor.Altfel : nu trebuiecombitute opiniile altora,ci intaritainvatatura proprie;nici nu trcbuiesi sescrieimpotriva uneicredinlc sau opinii carc nu aparebunii. ci pentru adevdr.$i cunt trebuiefacut aceasta,o lamureqtein Epistola unnatoare. Pentru adevdr. Noteazapentru ce trebuiesi se scrie numai pentru adevar$i nu impotriva altora. Epistola
VII
$l Policarp. Sfdntul acesta Policarp a fost episcop al Smimei din Asia qi ucenical Sldntului lozn Evanghelistul, cum spune Irineu in atreiacltrle Inploivl gtto:ei L'Lt nunrc ntintirutsl el a murit ca nlartir prin foc. Acclali dumnczeiesc Policarp are Si Episrola cdtre Filipeni. AceastiEpist(,lda fericitului Dionisie di gi multe minunate Ei uimitoaredatc dcspreeclipsade soareintAmplalA in timpul crucii lui Hristos. Se va dovedi. Se va dot'edi indeob;te; caci a$acere fraza (se purre idol in loc de imitulie). A] Y:
Sofistul Apollofane. E vorba de sofistul Apollofane, care tuseseprietenul marelui Dionisie 9i il birl'ea pe el pentru ci se facuse cre;tin Ei grAia impotriva Elinilor @dg.Anilnr.n. trad.).(Caci 5i inlelepciuneaomeneascie de la Dumnezeu.) $i nu (vorbesc) de cea a celor muQi. Spusa trebuie inleleasaa;a: ;i nu vorbesc de pdrereacelor ce riimin lipili in chip material Si patima$ de cuvintele sau patimile poelilor. Cdci - prin cunoqtinta existenlelor (lucrurilor cre'
ate). A numit cunoftinla celor ce sunt, observarca miqciirii cerurilor qi privirea celorlaltepa4i ale crealiei' dupa nomrercca una a inlclepciunr.i.care cere sa se cunoascAexistenlele(crcaturile)ca ccle ce sunt existcnle (creaturi).Caci glasul Apostolului a spus in Episnh I ctitre Crtrinteni (1.71):Derrureceintru fntelepciunealui Duntne:eu lunteu n-a cunos(ttt prin inlelepciune pe Dunute:elt: el a inleles prin aceastaarmonia 1i ordinea aratatain crealie.Deci noteazd:cunoltinla existenlelor(a lucrurilor) se nume$telllosolic qi ea c deosebitade ceea ce numelte Apostolul in Epi.rtoh I tritre Corinteni inlelepciunea lui Dumnezeu. (Caci a spus Ia inceput scopul pentru care n-a scris nici impotriva Elinilor, nici a altora.) Apollofane - ar tebui sri glie. Din marturisirea de cltre Elini a ordinii tuturor lucrurilor, conchidcci Dumnezeue cauziia lor, zicind: din accasta,adica din faptul cd soarele;i luna rnenlinhotarclcorinduite alc zilei 9i ca tot ciclul cerului se invirtegtc injur, ldicii de la riisirit la apus, trebuie sA cunoascii pe Dumnezeu orinduitorul tuturor. Pentru cii, daci n-ar fi purtate ctt cerul care le cuprinde, soarele qi luna qi sf-eraneabatutaa stelelor nemiqcateinvirtindu-se de la risarit la apus, soarele9i luna ar avea o mi5carecontrara tuturor celor ce se invirtesc de la rdsirit la apus;astt'clsecunoa$teli se admira cu dreptateDumnezeuca flind Creatorulr;i orinduitorul universului. Accstealc-a cxplicat impotriva lui Apollofane, care spune calcerul nu s-a constituit imprcund cu soarcle.(Despreordinca persistentda stelelorprin voia lui Dunrnezeu,care totugie schimbatacdnd voiegteEl, a se vedeirla lisrrsNali :;i Ie:echiel-) Cdnd soarele - de EI. In acestease infali5eazdcele ale lui lisus Navi Ei se spun de istoria lor Sfintului Policarp,ca sale spuniilui Apollotane.Deci zice: Spune-i l u i ; i n v a [ a c u m D u m n e z c ua a q e z ast o a r c l cq i l u n a l a o distan[auna de alta gi dupa ce a apusdc sorre; spuneca a alezat luminatorii la locul lor, dindu lc o stabiliute oarecareprin putereaneviizutaa lui Dunrnezeu'Cauzatorr,rllor. $i a ficut universul nemiqcatcu cei doi luminatori; caci nici cerul. nici celelalte stele nu se ci stau nemiqcatecu cei doi luminitori. $i nu inr'"1rtesc, numai pentru pulin s-a oprit drumul universuluigi migcarealui, ci ziua intreagi. cum s-a facut in cazul lui Iisus Navi ziua dubla de 24 de ore, ctlm o spune clar accnstalisus al tui Sirah in cintarea Plirinlilor. Apoi adauga:iar daci ar spuneApollofane e cu neputinld.ctit'i ntr 5-qoprit ochtd tu cei doi lumintitori cerul gi t'elefulte stele',ci utelea se nti;r'ttu{i ocesle n-d slut, rebuie sa i se raspunda:aceastatrebuiesa te intoarci pe tine qi mai lui, carea mi$catcerul mult la Dumnezeu.sila cunoqtinqa carc cuprindcalumindtorii,dar linea nemigcaliluminatos r a l i o 5 i m l i m a r cp u t c r e r i i c u p r i n ; id c c c r .C i i c i a c c a s l a ceml gi celelaltestele, a lui Dumnezeucare,Itriqcirndu-se a t?cut soarcle;i luna si steanemigcate5i sa nu fie duse de acecaqimigcarc a universului, cu care sunt 1inu1i purureain migcare. Stabilitate mai prestts de fire impreunil cu (nemiscarea) - universuhri. Spunc cA odata cu polul rdrnasnemi;cat (caci ala a numit universul),s-a produs gi stareape loc a soarelui gi a lunii. Sau, ntai bine zis' sDune.a lbst cu nrult rnai minunat lucru ca in vreme ce polul se invdrtea (l-a indicat pe acesta vorbind de toate,
273
Epistole de cele mai inalte gi cuprin:dtoare), soarcle qi luna (cici acestea sunt cele cuprinse) nu erau invArtite cu cerul cuDrinzator. (O zi) din cele succcsive aproape se tntreie$e' A adaugat uproape, deoareqeziua aceean-a devenit prin inmullire intreita(de 32 de ore) de la rAsaritpAndla locul de unde s-a dat semnul, fiind zece de la rasarit qi douisprezecepana ta ultimul apus.De aceeaqiforma a cuvAntuluis-a folosit qi aici, pentru cd polul insugi impreuna cu soarele gi-a ficut inconjurul acela mai presus de fire in intervalul a24 de ore; saunumai soarele. De attfel tot acesfiirzp. Spusa se inlclege obiqnuit astfel: universul intoarce aceste migcari contrare' reluAnd dupa atata distanta de timp acelcaqi pozilii. Acestease arataqi in carteaa IV-a a Regiktr qi mai ales in edilia lui Simach qi in cartea II-a a Puralipomenelor' Sau - soarele pe drumul /ui. Milcarea anualA a soarelui face cinci intoarceri: urcuqul dinspre miazanoapte, adica de la echinocliul de primavara pini la solstiliul de var;i qi coborAreaspre mirzdnoapte de la solstiliu pdna la echinocliul de toamni gi coborirea de la miazazi sau de la acestechinocliuspre solstiliul de iama gi de la el iariqi urcuqulspre miazAzispreechinocliu: 9i il .incilea, cel contrar intregului curs. Deci indicdnd miqcareade direclie incinciti, a indicat migcareacunoscuta qi obignuita a soarelui. Iar ceea ce spune Parintele prin acestea,sA le inplegem astfel: sa presupunem ca soarelea fost in ziua aceeaIa ora rdsarituluiin prima parte a Berbecului,cind nu aveaminute; deci in alta parte el nu putea reveni, pentru cii nu implinise miparea dinainte incincita. prin cele 365 de zile qi prin patru anotimpuri. Deci se desfagurain l0 ore, de la I 2 in care era pana la locul in care-:;ifacearasaritullui, adica la prima ptrte a Berbecului, refic6nd in ea rniqcareaincincitd, adicaimplinind perioada unui an; qi in alte l0 ore revenind prin intoarcerela locul unde era cAnds-a dat semnul, a implinit' ca sii vorbim prin presupunere,in prima pfie qi jumatatea a Berbecului, aceeagirnigcareincinciti prin desprindereaa ceea ce a numit in mod analitic; cici nu era cu putinla si fie el iaraqi in Daneaaceastaa Berbecului.odata ce s-a despa4itde ea, deiat prin zilele anului, precum s-a spus. Si povestesc tn cercurile (sacre). ln loc de: in istoriile. Le sdrbdtoresc - (tn amintirile tntreilului) Mitm. Perqiinumesc soareleMitra. Deci intindereazilei inchinate lui o socoteauintreilA. Mai ia seamape ldngi aceasta gi la intunericulcares-alasatde la ora a $aseapanala ora i noua pestetot pimantul, in vremea ristignirii Domnului, de care vorbegte Parintele. in Heliopole. Poate vorbe;te de Heliopole din Egipt; cAciexistainca in vremeaaceeaacolo' in mod minunat (paradoxal). Clci spun ce nu se producea altfel eclipsa, decdt prin acoperireasoarelui de catreluna. descrise $i iardqi aceasta. Noteaza aici solulia tainei de EvanghelistutLuca. CAci nimeni n-a istorisit taina modului!i a minunii, decdtnumai el. Caci dumnezeiescul Luca spunAnd ca de la ora a lasea s-a produs intuneric prin crucea Domnului, soareleeclipsindu-se, toli s-auindoit pentru ce s-a numit aceastaeclipsa,luna "fiandu-se in a l4-a zi, deci neexistind o intdlnire intre soare gi luni. Aproape toli exegelii de mai tdrziu, traind
274
mult timp dupl aceea,au cugetat ci soarele insugi qia oprit razele trei ore pdn6 la noui; aici s-a indicat qi un mod minunat al eclipsei.CAci,zice,de la rAsaritfiind ora 14 (cAci nu era un timp al conjuncliei),a cazut o putcre deasuprasoarelui 9i a impins inapoi spre rasdrit discul solar.-De aceeaa venit luna gi s-a agezatin locul lui, acoperindu-l pAnt ce a venit inapoi discul lui. Deci trebuia, daca ar fi fbst o eclipsa obiSnuiu' din aceeaqi pane sase producagi eclipsagi dispariliaei, de pilda cind iuna trece prin cursul ei de sub soare,sa se aratede la rasirit prima parte a discului solar,cea rlsdriteanii'care a gi inceput sd fie acoperita;deci de acolo, dh parteade ralarit, incepe strse descoperediscul solar. luna trecdnd spre apus qi descoperind prima p;rte a soarelui' prin pirisirea gi treccreapestesoare,descoperindprima lui parte, adica cea de la rdsalrit.Dulr in timpul patimii mdniuitoarenu s-aint.lmplat aqa,ci dimpotriva. Caci venind luna de la rasarit, a acoperit soarele;i a ascunsintreg discul lui; apoi n-a mai trecutsprcapus,ci s-aintorsiardgi spre risiirit gi a dezgolit prima parte de catre apus a disculuisolar:cici s-arni;catinapoi, pe ditunetrulcontrar al soarelui,spre rasarit;deci nu s-a ficut acoperireaqi din aceeaqiparte.A amintit 9i Flegon'cronidescoperirea carul elin, in a treisprezeceac arrea C ronrtgrafiilor lui, in a treia Olimpiadi, de eclipsa aceasta,spunandca ea s-a oroduscontraobiceiului;dar n-a descrismodul ei. Dar qi Africanul nostru in a cincea parte a Cronogn$ilor Si Eusebieal lui Pamfil e pomenit in aceleaqica scriind de aceeagieclipsa. Epistola
VIII
$l Demofl. Acest Demofil era monah' cum spune $i titlul; caci nunreaupe monahi terapeuli.Certind pe presbiterul lui qi revoltdndu-secd a primit la pociinla pe careva dintre pacato$i,l-a fugarit pe cel ce se pocaia lovindu-l, iar pc presbilerl-a alungatgi s-a agezatin locul lui ca presbiterhirotonisitprin sine.Noteazi decicdrelele acesteaerau qi in vrentcaaceea.Deci cu dreptatezice:O ' viteu:ule Denufil, os6ndind taria lui necuveniti 5i nu gi prin aceastacriticind pe monah. evlaviadumnezeiascA $i dacd (tl descriu) o datd Ei ca lipsit. Adici atunci cind Scripturilezic ci El s-arevoltatimpotriva lui Dumnezeuqi s-aintors de la fala lui. Dar inainte,zice,il aratl pe el ajuns in afara blAndelei qi apoi suferind cizut de la vederealui Dumnezeu. Deosebitd. Noteazacii Moise era deosebitin imitarea lui Dumnezeu pentru blandeleapentru care se numea slujitor al lui Dumnezeu. Iubirea de slavd.Iubirea de slavainseamnaa iubi qi a dori cinstirea.Nu acestaalesde judecatalui Dumnezeu (eeoKpi'EQ)saconduci, ci cel judecatde Dumnezeuapt pentru aceasta. Dar ce (l-a fdcut) pe pdrintele dumnezeiesc. Numeqtepe David pirinte dumnezeiesc.pentruHristos' CAci zice dumnezeiesculPavel: Chentut h Evanghelict pe care u fagaduit-o mui inainte tn Sfintele Scripturi despre Fiul stitt,ndscut din stimdnyt lui David dupa trup (Rom. I , I -3). Deci cu dreptatee numit David parinteal lui Dumnezeu.
Epistole De aceea I-a qi (tldruit) cu o stllpdnke. S-a scris in lege ca sa ridice gi pe dugmanulcazut subjug. Dar (sd urcdm) mai sus. La ceea ce e mai inalt' Norcaza iubirea de oameni a ingerilor, care se roaga pentru neamurile lui Dumnezeu 9i pedepsescputerile adica Pe demoni. apostasiate, Cel cu adevdrat Dan. Despre bunAtateaDomnului nostruIisus Hristos,adevAratulDumnezeu(carein realitate tace sAfie, adica menline in permanenla). pururea. Flundcit $i - voieqteca toate acestea sd fie a spus toute, iar in toate sunt 9i cele neinsuflelite^9i neralionale, adatga dupd capacitateu /or, moderind 'orin opozitie ceeace a spus. qi ne in$i' rdv'negle.Cum iubegte Hristos toate deamnasi nu cddem din El, de aceeane aude5i ne ajuta gi ' Mdngiietorul. Se frdng. A se tiAnge e a se zdrobi. Se folosegte cuvintul qi pentru cei morli care, vizind aminati intilnirea cu Cei ce-i iubesc,se folosescde aceastdfringere trupeasca. De aceea se inlelege 9i pentru alte lucruri asemdndtoare. Cdnd se apropie (ile El)' vine (spre at). Se presupune in acesteacele ale paraboleidin Evzulgheliadesprefiul risipitor; gi cele asemenca.Minunat spune qi lntreg pe intregi, ruginAndpe creticii de atunci, care spuneauca e mantuit de Dumnezeu numai sufletul,nu 5i trupul' Deci zice ca intreg Domnul. care a luat sutlet qi trup, ne-a mintuit pe noi intregi,cei din sufletqi trup. Existauatunci nigteeretici ai lui Simon, cum arati Irineu 9i lpolit. $-icei a i l u i O r i g e n c u g e t a d o g m a t i z i n d a c e l e a g i .U n i t lneptgtrq) cu ei sau imbinat (fteput^crKeig) cu ei' Adicd pe cei buni. Noteaza de cine spune ca sunt prietenii chemali; dupa pulin arata ca inlelege prin ei pe ingerii buni. Observi 9i cuv6ntul: Cu stl.fie locasul tuturor celor ce se huctu'd.' Iar tu - cum aratd'scrisorile tale.Tu' zice, o, Demofile, ai injurat pe preot, care a spus ca trebuiemiluit, adica e vrednic de mila cel care, fiind lipsit dc evlavie' s-apocait.SocotesccaDemofil ainjurat presbiterul;cici se obiqnuieqteca preolii sa fie numili presbiteri,cum s-a aratat in Iirorhii hisericeascd' Dar gi aici. pulin mai departe,voi arataceeace zun spus.Propozilia spune.in trecere:Ocfua$tipe preotul care a iertat; qi: Cel neevlavios meriti sd fie miluil sau vrednic de mila. Ai sustras Sfintele Sfingilor. Le-ai sustras,in loc de le-ai umilit gi le-ai micqorat:sau nu aceastil'ci ai sustras in loc de le-ai luat, cum s-a spus,sau1i le-ai insugitde pe altar gi le-ai purtat, degi aceastae permis numai presbiteriloi qi diaionilor, caci legea zice: Preolii vor acoperi gicele spusein paginaumlatoare. Sfintele ' N u i ingadiit (sd tnvinuieSti) pe preotut. Nu trebuie sa fie invinuit presbiterulde diacon sau de monah chiar de pacltuicqte, cu atit mai pulin de laici, in-.afara.de ereiie; caci e dcasuprareptei monahilor sau a liturgilor, adici a diaconilor. $i cu mult mai mult nu e ingiduit sii fie acuzatePiscoPulde crneva. Iar preoSiisunt vestitorii' Noteazaca 5i preolii sunt vestito; qi tdlcuitori,adicainvalatori ai judecalilordumnezeieqti,dupa ierarhi; Ei de aici sc arataci lipitr')/rl s-a scris desprepreotul alungat;i ocArdrde monah' P ri n' m iji o cire a t it ur gilo r ( d i aconilo r)' N oteazi ca cei ce cer ta afle de la presbiteri cele dumnezeie5ti nu
trebuie sl o faci aceastaprin ei, chiar de sunt monahi. ci prin mijlocirea diaconilor qi aceastacAnd va fi vremea ootrivita. Prin ei - sdfti. Precum am spus mai sus'in lerarhia bisericeuscd,in capitolul despre sfinlirea monahalA, monahilor li se dtr schimamonahali prin preot. Treapta. Despre treptele biserice;ti qi care e slujirea monahilor. Caci pe ei ii numeEteterapeuli.Acesteale spunein Ierurhiu hi.teriteuscti Po(ile altarului. Ceci terapeulilorli s-a incredinlat pazirei porlilor biscricii, cum zice in Ierarhict bi seri ceu sctiin capitolul despreslujirile sfinlitoare' putin dupii ' incepurulcapitolului. Sfinteior perdele. $i atunci existau perdelein jurul Sfintei Mese. Nici nu ai ceva din cele cuvenite Noteazi cA cel ce se apropie fiire randuialaSi contrar sfintelor canoanede cele-sfintenu e crezut,nici ca vede' nici cA aude,nici cd are ceva din ele, deqi se atingecu mdinile de ele. A indrdtznit.E pedepsitin gcneralcu dreptltte. Cdnd facdnd cineva cele mai presus de tredpta lui. Chiar de facc cele cuvenite, daci nu lin de treapta $i demnitatealui, trecepesteceeace-i esteingdduit. Demonii - cAnd recunoEteau(pe lisus) cu adevdmt' pe Iisus ca Dumnezeu. Despredemonii carerecuno$teau Dar e de respins.E respins (eKKnpDKToq) ca manor al invalaturiidespreDumnezeutot cel strainde episcopat' $i Mariam s-a umplut de leprd. Noteazacauzapenlru iarc s-a umplut dc lepra Mariam, sora lui Moise' sltritasupra $i - asuprafiilor lui Scheva Dcmonii au fiilor tui Sctreuapentrucd.necrezindin Hristos ;i nefiind h i r o t o n i l it F a p r .1 9 . 1 4 1i .- a u e x o r c i z l t ,c e e ac e n u l e e s t e ingaduii decit numai exorcigtilor.Aceastase spune in Fuptele apostolilu". Nici cele dreple cu nevrednicie. Noteaza ce spune: ceeace e drept,cum zice Moise Cu dreptatesesdvArgeqte ceeace e drept (cf. Deut. I 6.20); Einu e ingaduit a save-rqi fara vrednicie. Vei citi despreaceastali in cele urmatoare' Mai pe larg le aratd acesteaOrigen in capitolul X al P ldngeriktr lui I eremiu. $2 Deci cum zici. lJn cuvint spus ca din partea lui Demofil cum nu trebuieinvinuili preolii neevlavioqi' Eu tgi voi rdspunde. Raspuns, la obieclia desprc lucrarile rrreotului. ' Pogorfile qi $i sd nu (tn(elegi) tn chip spafral. trepicle ingeregti nu trebuie inlelese spaliitl sau ca se a p r o p i e s p a q i a ld e D u m n e z e u . c i d u p a c a p a c l t a t e a flecaiuia;iaci Dumnezeunu e in spaliu;deci nici Puterile inteligibile (ingere;ti). Prin numele lui Hristos, simboalelor. Adici savlrgirea Tainelor. Sunt in chipul lui Hristos' pentru ca preolii, tblosindu-sede daruri sau de simboale' au treapta lui Hristos.
$3 Dar nu - lui Demofl: Caci nu e permis. zice. lui Denofil, care e terapeut, sA aduci invinuiri acestor DAcate.
275
Epistole Iar cele drepte. Ce este a transrnitein mod drept cele drepte;i cA ingerilor li s-a incredinlatceeace e drcpt. Deci Demofil - prin cuvdnt. AdicA Demofil sii-qi pedepseascA neralionalitatea, minia gi pofta iubirii lui de stApanire.Dar noteaza ca in toate.existenlelese transmit prin celc dintdi celor de al doilea cele ale demnitiilii lor. Sd stripdneascd.SAstApaneascA, zice,raliuneam6nia gi polia; caci accsteasuntcele inferioarc;cAciin relinerea lor se aratAstipenirea qi puterearalionali, ca sa nu se foloscascisimplu de ele, ci spreceva folositor. Legiuitor de la Dumnezeu. Numeqte pe dumnezeiescul Pavel. Nu aprobit - (tnfruntea) Bisericii.Dn Epistola ctitre Timotei. $4 Holdrette - dupd vrednicie. Noteazi ordinea vrednictr dc laudi a Bisericii, ca diaconii sA indrepte pe monahi gi pc diaconipresbiterii9i pe presbiteriepiscopii; iar pe episcopiapostoliiqi urmagiiacestora.Iar corecuuea in urmagii apostoliloro fac cei de aceeaqitreapta. $i ierarhilor apostolii. Noteaza ci apostolii gi urmagii apostolilor sunt mai mari ca episcopii; qi ca fiecaretretruiesdfie indreptatdc cel mai inalt. Iar urmagii apostolilorsocotescca sunt patriarhii de acum. Ntt Etiucum sd pldag. Noteazaarnaraciunea saumai degrabacompatimireaParintelui. De fapt oare nu (socoteEli cd) - (al lui Dumnezpu) Celui bun. De lapt de nu socote;ti cii eEti pus de noi terapeutal celui bun. cu siguranlaca egti striin :;i noui, gi intregii Biserici. Dar noteazAcA in parohia marelui Dionisie s-a greqit qi cii el insuqi l-a fAcut pe Demolil monah al Bisericii. Pllcatul tndoit. Noteazi ce numeqtepicat indoit cdnd pacatuind,cineva ignord ca a pacetuit.Aceastao spune Ieremia, cum lAmuregte in cele urmitoare'. Fiindcti ui pdcdtltit tle doud ori, pdrdsind.u-Md pe Mine, i:t'orul vielii (ler.2,l3) gi cele urmitoare. Cd Demofil (nu) socotegte.Multa $i mare este mingAierea compatimitoarc pentru pacitosi. Dar sdvdrqitorul tncepator al sfin(eniei. Aratl pe Domnul cA nu poruncestecele asemeneacelor fdcutede Demofil. Prin aceastu de cei piicdtoqi. Caci pdcat n-a fdcut, nici nu s-a t(Iat vicleSug tn guru lui; o spune aceasta Apostolul (l Petru 2,22). Cu aceastaconsunA:Despdrgit de cei pitc'ittoSi .fiind Si mai tnalt decitt cerurile (Evr.7,26). il tndreph\egte sil se bucure de (darurile) sate. Adicii de iubirea sa de oameni qi nu de intuneric qi pedeapsa. Cdci qi celor ce (n-au crezut) tn El. Aceasta se aflA in Evangheliadupd Luca.
$s Deci sd nufacem aceasla, Cdci nu avem. Sa ai multe bunatali.Parintemult compatimitor. Cdci Si preadumnezeiescul. Noteaza ca numegte pe ucenicii Domnului nepiifia$ide Duhul Sfant cAndcer si ardii cu foc pe Samariteni, cum aflim in Evanghelie. Dar
276
cum spuneDomnul citre ei:Nl;titi rticurui duh sunteli'! (Luc. 9,55). Poatea spus-oaceastaaritind ciirui har au alessa-i slujeasci;dar poategi Pirintele, privind la acest dar desAv6rgitpc care l-au primit dupd inviere, a spus aceasta,pentrucd s-ascris:Crici irttti nu eru Dultul Sfdnt, petltru Lu lisus.ittcti ttu .fusese.rrtlit (loan 1,39). lar invdlAtor in cele slinte il nunregtepe Apostolul Pavel, intrucAtl-a hirotonit intru arhiercual Bisericiidin Arena, cum s-a scrisin sfinteleCarsfilul ii upostoliLe. N u tre buie sd pedepseascd.Noteazi cuvantul frumos gi folositor ca trebuie sa fie invatati qi nu pedepsilicei ne$tiutori,precum conducemqi pe orbi, nu-i pcdepsim. Iar prin xctc xoppqg unii inlelcg rinrple (Kporcrqov. partea laterold u li unlii n. trad.) allii obrazul iar algii o pane a capului (pupila, n. trad.). $i e pret'erabilsA se spuna Kdpprlv decdt rp6ta
Epistole numit rugaciuni anterioare desavArqirii (npotel,eioug eu16g) cele saver$iteinainte de taina de viala facatoare pennu curalirea $i imp.uta$irea neosAnditade darul atotdesdvirqit gi desivirqitor. Iar primit 1e(evcycilyqoe) spune in loc de m-a printit L'ooa.tpete. In timpul unor zik vesele. Erau unele zile ale inchinatorilor la idoli, pe carele numeauvesele('ll"cpiog). Dar unelezile erau veselein mod parricular,ca cele in care cineva se casitorea sau dobdndea un fiu. iar altele erau veselein mod comun gi public, ca cele in care se proclarna un imparat, ceeace provoca vesclii ('l-Icrpio6,) publice. $i in ele nu era voie sd se poarte doliu, dar se siivirqeau 5i spedacole qi jenfe publice in irecare zi qi cei ce jeleau incctau gi vedeau spectacolelegi petreceauin ospete neincetatein anumite zile din cele vesele('ll.opiorg). La
adicd diavolul, cum li se pare Manicheilor qi Mesalienilor, ci ca faptuirea r6ului din supunere,intrucdt ddm Ioc in noi ingelatoruluicarc ne amageltecontinuugi care ia puteredin noi impotriva noasffa;caci, dacanu ne-am supune,n-ar aveaputercirnpotrivanoastra,penlru ce ne esteaproapeajutorullui Dumnezeu,carene sprijina,cum aratacele urmAtoare. Ddndu-le mdna (sa) cea bund. Observii negraitamili a Domnului. Ai tntins mdna. Adicdmdna lui Carp. Sd nu (pdcdtuiascd) alli (oameni). Adici si il rasdgneasc{ Domnul vorbcqtcde Carp. Buni qi de oameni iubitori. Observi ci gi Domnul declarape ingeri buni gi de oameni iubitori.
Epistola IX
Romani era o astfel de zi veselii ('ll,cpioq) o sarbatoarc $l speciala in cinstea maicii zeilor lor, n-raibine zis a demonilor. cunr zice Demofil in scriereaDespre jertfele Si Iil. Acest SfAnt Tit este un ucenic al Apostolului, care sdrbitu'ile la cei vchi. l-a pus qi episcop al Cretei. cum spuneEpistola dumVia(a tntreagd. Adici pina va dura viala prezenta. nezeiesculuiPavel scrisi cdlre TitDe notat ca iubitorii de Durnnezeutrcbuie sA sfituiasca in Teologia simbolicd. Arata ce cuprinde Teoktgia toata viala pe cei rdtaciJigi s6-i atraga la cunoa$terea simbolicria marelui Dionisie. adevarului.Deci c dc notat qi aceasta;ciici unii spun din Se tntipdre $te. la fomra (aaop6p( oie€o'r), pdt r unde neinvaliiturecontrarul,folosindu-sede spusaApostolu(evdflqrdlao0cr lui, care zice: Pe omul eretit' dupd prinn ;i a doua rcri eprpal,eiv) ceua in mintea lui sfatuire ocole;te-1(Tit 3,10); ei nu inleleg scnsul celor din lucrarea pictorilor care, ludnd seama la adevir, spuse,limurit nrai alesdin spuseleurmatoare.Caci nuzugravescicoancle.Iar pirinli ai inlelepciunii negrdi@ mai atunci e binevenildocolirea, dupa intiia ;i a doua numefte pe proorocl. sfdtuire.cind cel ce inva;i se hotarAltesa-l ocoleascape Cdci privindu-le asfel, vom cunoa$te cu venera{ie. vreunul, $tiindca acelasementinecontrar;dar o ascunde Vont t'uttousteur veneralie in loc de ti-l t,ont htsusi cu aceasta,judccdndu-sepe sine insugi. Caci e vadit ca er'lalie, il vom cinsti, il vom admira,vom h uimili. Noteazi referitor la Sfinta gi inchinata Treime afimrnrea:I:wn'ul sfinlilor invalatori li sc descoperAqi stareacelor ce vin la t ietii reydrsar in El insu;i qi stdruind in Sine in.su;i; cAcix ei. Iar al1ii,dup
z'r7
Epistolc (Ps.35.9) si cele aproPiate. in ce priveEte (proniile) inteligibile' Ele arate pronrite, ca de exemplu: Cu un t'ttltur vtt acoperi cuibul sr'tu Iu iDeut. 32,t 1) 5i celelalte.Sau darurile.de exemplu: rlesthizimdna Ta (Ps. 144,16) Si'.Cel ce dti hrand la tot truoul (Ps.135,25);caci aceastaesteqi mai mult un semn vazul al providenlei. Sau"urdtdrile' pentru ca s-a facut (l-ac' lb) in ctrip de om sfin1ilordin Vechiul Testament si ca buhul Sf6nt in chip de porumb' Dar providenla se irara r;i in pedepsireacelor necredinciogi;caci s-a spus (Osca orrn oiooto., Si ttt fi ltr t'rtp,tnlera qi ut purdr'sll i j,zi. rar putcrile iui le reprczintdochri 9i numele altor (lui Dumnezzu) rnadutut. irupegti.lar intre cele proprii (Amos' /)' e s t e1 i n c i m b l l r n z i r e ac .u m s e s p u n el a A ' t ( ' s se Caci e propriu firii dumnezeie5tia nu patimi 5i a nu tmblan;i. dupa cum 5i a pierdedcprLnderilcrcle' precum (mtslutl(tr) s-a zis: Dunne:eul ttt'rlru eile rtt( pierul(tr (Deut. 4,2.1).Iar celelalteinlelesuri ale celor spusesunt vidite celoriubitori de osteneali.$i inlelegereamai inalti pot si alegonca a lor nu e nepotrivita cu ele Dar se inlelele prin ele 5i scopurileEi stabiliralile'ca n-eschrmbarea5i neprefacereahrii dumnezele$tl'care se lncrupui . t . p ' . i n p i e t r e l e d e l a t e m e l i e l a r p r o c e s i u n i l c5 i rdsp6ndireabunitalilor existenteinmod deorebitile'a.uta fresc in El, ca in pilda crinului ce raspandelte buna mireasma,din care pricini i se qi spuneflourea cdntpului ca si crinul t'diktr (Cant. 2,1). Iar unirile trebuieinlelese intou.."r.u spre El qi legatura cu El a fipturilor'.motiv lar o"nou.u." e^indicaiqici piatra din capul unghiului podoabelefemrnine.pomenitc la Isaia' descriu bogalia i u m n e z e i e q (t ci f l s ' 3 ' 1 8 - 2 4 ) ' I t o r f e l u r i t aa p r o v i d e n l c d Iar smima,arima 5i fildequltrebuieinplese ca providenla care reface sau ii pute."a deosebitoareqi purificatoare' lar Dar se descriu qi cele prin care se inarnreazacmeva cele ele inchipuiesc-putereacare pierdc 9i desfiinlezza contrare. Iar la armatura putemicd se^referi poate $ t; ,rsn i,nt aurit (Pi 4zl'11) si: incinge sabi.a.Ta ;;;; p e s t em i i l , , t l u lT t i u , P u t e r n i t e r P s 4 4 ' 4 ) C a c i s a b i ae arma asora. cum istorise$lcFilarh' La fel esteun meSter tot cel ce lucreazi prin foc' faurar ' ia ospege.Sunt ospeleca in Evanghelie(cf' Luc' I 5)' canJie tJieuiletul cel gris 5i celelaltepentrufiul risipitor' De multefeluri Ei indirecte' Vorbclte desprenelnlplinirea fagaiuinlclor, intrucit cele prczise nu 5s viid iuse ta linrl; de piida. ca sa aratampuline din celemulte' (l' t't> | s p u s ac a t r eI a c o b .F i t 'te d rt m ntt I l t ( tI cI L t tl t i u a c : qi cele despre rAminerea.la imParalie ' :at"l."!tl .ll: oar i)arid. prezicerecarenumai la Jratarenu s-allnpllnlt' ce s-a nicidecum in inlelesul ei adeviLrat'Cici ceea din iaeaduit lui lacoL despre domnia lui 9i a celor lui s-a implinii in sens inalt in Hristos' ca 9i #;r;f" p"l"altllil sta^pinirea catreAvraam desprefagaduinlele -despre'binecuvAntarea neamurilorin el lar Iagidulnla si iatrc bauid se rclcrd numai la Hristos La fel 5i cele ce par spuse desprc Solomon in Psalmul 44' Deci l-agade l u * 1 i t . u . . . , . u . a v i n d i n l c l e s u r id i f e r i t c 'l e - an u m i t de la multe l-eluri,dar nu ca pe unele menite sa se abati cu adevdr,ci ca celc ce vor descopericeeace se a$tepta dupe ( tr' t ca e sfanta ttldnl u (Despre r n t u eu i C adevarat. aceqrisfinli; cici Teodor de Mopsuestiaa calomniat-o foane nebune;te;. Forme compuse. Forme compuse nume$tecele ce se
278
'
fac in mod simbolic mai presusde ele insele' mai presus de a fi inlelesea$acum apar qi sunt prezentatesrmplu^ln scris; caci nu ," duu drepi chipuri ci numai acoperimdnt si chip al intclesurilor9i vedcnlormai adinci' Daraceasta cei l- rfJn. p"itou ca simhoalelenu au fost inlclesede in.lpuUtti ca forme compusetainige mti.prg;us"de ele i n s e i e :o s p u n c .c a s a n u s e c o n s i d e r ec c l e d i n l a l a t o r demnede disPreluit. Una - nigraita. E inleleasa prin ea tradilia negraid ca una ce se si tainicaa Scripturii. comunicatasimbolic' liprinla prin siinboalc:dar ea e 5i sdlarEitoarea sfinlirii (TeleorlK(v), ca una ce preda actele sfinlitoare ale Tainelor printr-o tradilie sfrnlitoare'Acesl conltnut negraite inrplctil cu cuvlntul. carcpnn smbolul expnmaou igr E unit cu'conlinutul ncgra.it5i rainic' Caci in simbol gese$teo umbra adevarulnecunoscutpublic, ca.inpasca Iegii, Pasca adevarata.precum s-a spus:Pagtele nostru Hlistos, s-ajertfir pettu u noi (t Cor' 5'7)' Iar o altapartea tradilieiteologice(scripturistice)este aratata ti cunoscuta nu prin sirnboale; pe aceastao nu-"qt"'qi iubitoare de inlclcpciuneqi dovcditoarc'Ea este."u.-e ne predainvalaturilenloralenaturaleil cele de fAptuitalecrealtei.Aceastaarc o putereconvlngatoale mai uadita5i un adcvarnrai strdnslegatcu cclc ce lc spun; ptit ua"rttu este mai doveditoare Latura si.mbolici nu '-a efiou,".au de-a convinge, ci o lucrarenevazuta;i cienta care intareqtesufletele tainice 9i contemplauve orin ehicituri tainice sau sinrboliceqi le intemeiaziiin hrisris prin taineleinvatatcnu prin cuvant'ciprin ticere gi prin elc lumineazarttiltca prin dcscoperircaunor lluminari ale lui Dumnezeu sprc inlelegereatatnclor.rep r i i t e . D e c i n o t e a z ac a t r a d i l i at c o l o g i c i(i a S c r l p t u n l o r ) E s r ci n d o i t ai d u b l a r 5 i i a s c a n r ac u r n 9 i c a r ee s t e sivargitoaredc slmlre $i una simbolicd SimbolicA9i " aauau." ." savirgeqteprin simboale,ca celeale cultului dir Lege 5i ca Tainelesfrrtelor lucrAnlainiceale noasre: d"r alc-noistresuntnraiinaltc 9i nraiduhovnicc5ti'lar cea iubitoarede inlelepciuneqi doveditoareprin inlelegerea iapturilor gi a unor iconomii dumnezeie;tiqi a tilcuirii contemplativea celbr spusedespreDumnezeu'se spune inr iScriPturi. direct ---Con ngi leaga pundnd Si leagd. Convinge 9.i a d e v a r u lc a o l e g a t u r a9 i p c c e t ep c c c l c s p u . s e . l l l a c € c r e z u t c e l o r c e a s c u l t a .I a r p r e z e n t a r c as l m D o l l c a . l l c ri reed.i n c i o E if a n r i l i a r i l u i D u m n e z e u p r t n face p ' sea cueair q p r i n d e p r i n d e r e af l r p t u i t o a r eq. i p r i n cele . u i " le-a numit 9i inilieri neinvalate p L chipuri, PuoraloTiqq) luSr6dxtouq Sau ai tridigiei /egii. Nu numai tradilia legu'.ct 5t sivirsirea sfinteior Taine a fost legatade simboale'$i n, " de mi.tue, odatece 9i ingerii ne aduc taineledumarata nezeiegti prin ghicituri. $i insugi Domnul se invaldndu-nedeipre Dumnezeuin parabole' Iiin tradilia inviilaturilor desprcDumnczeu:unaeste lunegrdiui si tainica. carc e simbolicd !l slrnUtoare.ll cra"toare;iar alta e aratata $i cunoscuta' care e iubitoare de intelepciuncAi doveditoarc9i convingirtoare.. .. Iie la simboalele. Prima lucrcazd pnn slmbollca in naturald,a doua ne-a predat invaleturile neprihinite Scriptun. - -i'rin ghicituri. Prin ghicituri. cum face ingerul din ZoiorioTcf.Zah.3), care da chipul lui Iisus Iosedecai
Epistole imbricimintea lui gi vorbeqte despre El; 9i Gavriil la Daniel care istoriseqtecele despreHristos, spunind cele tainicereferitoarela El; qi alteleca acestea.Iar lucratoare ale celordumnezeie;tinume;te saupe celece fac pe omul ce se impana$eqtede ele Dumnezeu sau pc cele lucrate de Dumnezeu. Prin chipul celor de pe masd.. Prin cele ale mesei (tpon6(rootv) numelte Tainele sdvdrqitepe Sfdnta Masa prin binecuvantarea pdinii 9i a potirului. Dar noteazdca qi Vechiul Testament gi cel Nou ne preda multe prin simboale;gi pentru ce. Viala omului. Socotescca el a numit viala omului neimpa4ita intAi pentru lucrarea corporaliia sufletului, al doilea pentru complexitateaqi multele p14i ale trupului. Priveqte cdt de minunat reda ccle ale sufletului. Vorbind de ncimparlirea sufletului, o numelte partea nepatimitoareiiar aceastaeste ceea cc e mai sublre in suflet 5i, cum ir zice cineva,floareaIui, careestemintea, din care rdsaregi puterearalionala;prh minte sufletule qi intelegator;in minte se vad in mod cunoscatortainele simple gi oarecum dezvelite, fara simboale. Iar parlea impa4ita a lui esteceeace nume$teqi parteapatimitoare (pasiva$i patimaqa),iar aceastaputerea sufletuluie unita cu simlurile prin duhul, care e la mijlocul sutletului qi trupului; in duh au temelia puterile simlirii qi ale inlelegerilor cunoscdtoareprin gdndire. Aceasta este parteapAtimitoarea sufletului,intrucit sufletul e minat prin simlire spre impatimirea lui de cele sensibile. Aceasti partea sufletului,putem spunecd nu e curateca mintea,nici nu poatecontemplaceledumnezeieqtigi cele qtiuteqi inteligibile in mod nemijlocit, ci are nevoie de ceva mai ingroqat,de o calauzaspre cele simple gi netrupesti, lucru pe care il implinesc simboalele ce conduc prin cele irnpa4ite,adica prin cele sensibi.legi vdzute. $i partea nepdtimitoare a sufletului. Partea nepatimitoarea sufletului estecea inlelegatoare,nu total de patimire(de pasivitate),ci neavdndpomirile nepafla$A in afiua pdtimirii, intrucdt trupul cadesub multe inriuriri rele, pc care sufletul nu le suportA fArl propria voire. Parteapatimito;uea sulletuluie ceacarepercepeceledin afari prin simluri; ei au spuscd s-au predatin mod trupesc prin simboale cele dumnezeieqti,prin care suntemridicali la vedereacelor nemateriale. in mod clar invdldtura despre Dumnezeu (Scriptura). $i cei ce aud invalatura clara gi goala de acoperAminte despre Dumnezeu igi intiparesc in ei unele chipuri spreinplegere, cdliuzind prin ele pe asculdtori. Altfbl: teologia clara e, de pilda: S-a aritat Domnul lui Avraam saului Moise gi:A :is Domnul (leS.'7)tti: A.lbst cuvintul Donuutlui tdtre pntoro c (Ier. 47, I ) gi cele asemenea.Iar clarde cind nu se aratdDomnul prin simboale figurate.lar formd l'iguratae vedereaevlavioasi pe care o printinr prin astl'elde spuse,potrivite lirii dumnezeieqti. Un chip oarecare - spre tnlelegerea. Precum prin pomi dumnezeiesculAtanasie infaligeazaipostasuriJe inchinateiTreimi gi ceilalli sfin1idin altele.Dar qi crealia lumii a fost produsd ca un fel de simboale ale celor nevazuteale lui Dumnezeu. $2 Precum zice - Pavel. Apostolul zice aga:.Cele
nerd:ute ale lui, veEnicolui putere, in.fdpturi se vdd (Rom. 1,20). Iar Hristos (caci pe acesta il nume$te CuvAntul adevarat), zice'. Dacri v-am spus vr-tudcele pii ntAnte;ti ;i nu le credeli, cum veli crede de vd voi spune youii cele cerz;ti'l (Ioan 3. I 2) :;i toateceleca acestea. De aceea teologii. In mod cuvenit gi legiuit arata cA privegtebucuriacelor ce tac cele bune gi chinul gi osinda celor ce pacatuiesc.Iar sfaturileqi indemnurilece feresc de releleviitoare le numelte purificatoaregi neprihAnite. ca de pilda: Iar omenegtigi mijlocii, intrebarileinteresate, U nde este.frateletdu"!(Fac.4,9); Si:Pogordnd voi vedett (Fac. i8,21); fi: Domnul cercetea:dpe cel drept;i pe cel necredincios(Ps. 10,5).Acesteasunt la mijloc intre cele ce ii convin lui Dumnezeu qi intre cele ce apar cu totul necuvenite,adici asemeneatlarelor qi materiilor neinsuflelite. Iar facute mai presus de lume gi in chip numegtepe cele ficute in chip desivdrqitor, desavAr5itor, potrivit cuvintului qi singurei vornle a lui Dumnezeu. Legi vazute,ca ceacare scuzao f'ecioardviolatdin pustie qi cele asemenea.Iar rinduieli nevazute ca cea care sptne'.L-am iubit pe lucoh, iar pe E.wu l-um urdt Sraltele ca aceasta(Rom. 9,I 3). Pirintele le-a prezentatin multe feluri, pentru ci pe unele ScripturaJe-apredat in mod simbolic, pe altele in chip neprihanit gi mai presusde lume. i n mod potrivit cetltlii. O panea fi)osofieiestepractici, o alta contemplativd-Si o partea celei practice(faptuitoare) ca esteob$teasca!carese nume$te$i sociala(cetaleneasca), cea legiuitoare, iar alta individuali, ca cea etica- Iar la mijlocul celei practiceesteceaeconomicrl iar o partea celei contemplative este cea naturala, care cunoa$teprin cele sensibilegi schimbatoare,care estegi cosmologicii; iar cea vtdtoare (intuitiva) qi teologicdcontemplaceleinteligibile gi eteme. Iar la mijlocul celei contemplative estecea care cunoalte cele eteme gi sensibile,care este astronomicdqi matematica.De aceastanu vorbe$teScriptura,iar Evreii o av,in Deutentnom. Nu o ktorie simpld. Cele spuse in ScripturA in mod simbolic sauistoric nu descriuo istorie simpla"ci o desiv\ire a vie$. Iardesavdqirea viegiizicecaestescopulshnli.lor,care este ca prin Scripturi sa se des4v6rpascacei ce sunt invalaf spre viala veqnici Iu aceastao urmareste in mod necesar inlelesulinalt qi alegorical ei. Sd venim tn mod sfin{it. Scrie a trece (6tapoivetv), in loc de a patrunde(61cpdll,€tv). Aceastainseamni a patrundegi a intra sau a ajungeinliuntrul lucrului. Aga zice qi Diogenian. Luminile mai presus defiin(d.Lumini mai presusde hin1a,inteligibile gi dumnezeiegtinume$tepe atotneprihanita qi PreasfintaTreime. Iar intcligibili, ingerii superiori. Deosebirea acestoraam ardtat-o deplin in scrierea D e.spr e numiriI e duntne:ei eSt i Despre proniile - lui inteligibile. Despre providenle vorbeqteca in Evanghelir:Foc unt venit sd arunc pe ptlmdnt (Lrsc. 12,49).Desprecuvinte,ca la leremia:Na sunt c ut'i ntele M eI e uSam lbc ul. :i ceD omnul (ler. 23,29). Chipul focului trebuieinlelesdeci altf'elref'eritorla Dumnezeugi altfel referiror la cele inteligibile,la ingeri adicA qi la providenlelegi cuvintelelui Dumnezeu. Cdnd (exprimd) cauza. Chipul focului in sens de cauza se refera la cuvintele Domnului; iar in sens de existenlii, la Dumnezeu; iar in sens de impiifla$ire, la )1q
Epistole lnseri. Iar in sens de cauzl e deosebit de cel in sens de i;pnrtaqire; primul arata fiin1a care este prin ea insaqi, avdnd adaoschipul dumnezeiesc,care este al ingerilor. lar ceeace exisla cstecuvdntul dumnezeicsc,ce provine din Dumnezeu. Precum qi tnlelegerea acestom. Chipurile se referi la subiecte(substanle),chiar daca sunt identice. Cercetarea (celor propuse) - de voi. A venit spre cercetareqi tema din Prrt erlte despreinlelesulhrlnei' $3 La cea lichidl!. Noteaza ci a numit hranl Ei biuturi lichida. Paharul - rotund. inplesul paharului 9i al rotunjirnii lui. Fdrd tnceput qi fdrd sfdrSit' DeclarA providenia lui Dumnezeu fara inceput, nu pentru ca le-a precugetat incepdndsAexisle deodatacu lucrurile, dupa acei lipsili d c m r r t e c x r e s p u n :o d a t a c u D u m n e z e us u n t t o a t e ;c i pentru ca gi inainte de-a fi fost fAcutelucrurile de catre bu-nereu, (existenlele),au fost ideile saumodelelelor adica etemele lor inplesuri (de care am spus in scrierea Despre nuntirile dumne:eie;ti ca dumnezeiesculPavel le-a numit predcterminari)qi ca in ideile 9i inlelesurile acesteaale lui Dumnezeu erau prefigurate cele ce vor f i a d u s el a e x i s t e n l a ;5 i c a p r o v i d e n l a l u i D u m n e z e u a p r e e x i s t a tf a r a d e i n c e p u t i n t r e g i i c r e a l i u n i . C a c i a a[arlinut proniei lui Dumnezeu sau cugetarii lui a n t " i i o u . e - s av o i a s c d s a p r o d u c a c r e a ! i a ,c a i m p l i n i r e a bunatalii lui inainte cugetatoare (proniatoare)' Ca umrare, providenla (pronia) e declaratAgi fara sfarfit' ca cea care uu fi cu ingerii nemuritori :;i cu noi' care vom fi fiicuti ncmuritori. 5i va fi toatecelc bune pentru nol' inlelepciunea Si'a zidit siagi cosd. Arata .ce insea*na ca inlelepciuneaEi-a zidit sie:ii casa 9i in ea in ea' -b,src cele ce le-a spusgi sunt in afaraei 9i "pregateste tn toate. Despre aceastas-a vorbit in scrierea Despre numirile dumne:eieSti,cum sti li se mi5cA.Dar noteazi ca numegtepropriu-zispe Dumnezeu. in Sine prin depdgirea. $i in acestease arataprin deptiSirecA nu trebuiesa inlelegem ceeace se spuneca o privaliune 5i inexistenla. ce este casa $i stdnd. Aici mi se pare ca exphca (6oticr), adicara mdnereu cumeste; cici in grecefte cds i (€otio) estede la.r/ard (ilori). Nicidecum tn afard de Sine. Deoarece a inleles prin c u v d n t u l s t i n d p e r s e v e r e n l ai n n e s c h i m b a r e , i a r m i ; c l t n d u - s ec u r e f e r i r e l a p r o v i d e n l a ' t r e b u i e . s A adaugim i n i ntr eg,ime, ca sa seinleleagacum secuvlne' Caci nici nu stain intregime,ca qi cdndnu s-armiqcaprin p r o v i d e n t An,i c i n u s c m i S c ai n i n t r e g i m ec, a 9 i c i n d s - a r sa. A/tlel: a spuneca Dumnezeu muta din-persevercnta lui provili.slri, fi ie ;i ni;cri pltrurel' ardtandlucrarea Sauchiar a spunecdniLi nu std, denlialain perseverenla. niti nu se mi;cd arali perseverenla lui in providenla' Toate cele de aici le-a explicat de multe ori in scrierea i e;t i' D esprenuni r i le d umne=e ti4 Hrana tare. Care e hrana tare Si care cea lichida
280
Hrana tar€ e desivdrqirea durabila. Puternicd, unitard. Spune ca cunostinlaunitara 9i neimpa4itadespreDumnezeunu impartein cuvinteleei minteain inlelesurilemateriale,ci il f acesacugetcintr-un nrod unitar firea dumnezeilsci mai presus de lire 9i de neapropiat- pe cel ce are simlurile omului launtric depentru aceasla. pnnse ' $i impdrgite. Socotesc ca in general accastaimplicA in sine curgerea gi cele unnitoare. Cdlduzind. Ctrci nu intr-un singur fel, ci in multe 5i variatel'eluriltim sa conducempe cei pe carc ii invatarn spredesivirgireacunoltinlei lui Dumnezeu.(Adici penru ce aseamanicele dumnezeieqticu roua, cu apa' cu laptele,cu vinul gi mierea). Le ddruieSte - celor ce se apropie. Spune ce arati simboalele. A se ospdta cu adevdrat. Noteaza ca Parintele deriva numele grecescde ospa!leutoliaq) de la bine (t0) li a fi (6Ierv). F-dtdtoare de viald Si hrdnitoare de copii. A hrini tinerii buni. Aceasta (xoopo'[po9og) e din Homer; cici x6poq, inseamni tAnar iar prin addugarea lui t devine xo0poq,; de aceease spune KoupoTpogog, hrinitoare de copu. $5 Se spune cd - Dumnezeu ' se tmbatd. Noteaza cum se spuneca Dumnezeuse imbata qi de la cire vine belia nourtta; qi in ce sens vorbcgtedespre extaz (ieqire) la Dumnezeu. Fiind - peste putinla de a fi tn\eles. Dumnezeu e mai presusde-aingelege9i de-a fi inleles'ca 5i deasupra lui a fi. imbdtat Si totodatd. Noteazacum se spunein mod conccntratci de Dumnezeuse zice ca e imbdtat qi iegit din sine (in extaz). Ne t'om tmpdrtdqi^tn acelagi mod. Aratd care sunt cinele sauospelclein Inrprimliaeerur^ilor. Aqeztrei. Arari .a iqctrt"" in imparalia cerurilor csteodihna $i viala fara lipsuri Ei cele urmatoare. veselie sau bune cugetare Veselia. Prin se (ei)Qpoveiv; caci aceastaesteveselia:eoqpootvn). inlelegecu adevaratIisus.
$6 Somnul in sens bun. Arata cum a inleles dupd Dumnezeu, somnul 9i Privegherea. Teologie simbotica. Noteaza ce cuprinde Teologiu sintbolicri. in ea s-a tratat mai pe larg despre aceste chipuri.
Epistola X Epistola. Epistoh este demna de vechimea sf6nti qi de uienicul pe care il iubea Iisus' marturisindu-i mullumirea. Se poate deducedin ea 9i din Epistoh VII cdtre Politarp, ca atunci c6nd a scris-omareleDionisie avea in jurul a 90 dc ani. Ciciin Epistrtlu Litre sfQntul Policarp spune ca aflindu-se in cetateaHeliopolis din
Epistole E3ipt. a vizut o eclipsl a soarelui in vremea crucii lui Hristos, care a avut loc in al 18-lea an al imparaliei lui Tiberiu; caci in al l5-lea an gi-a inceput propovaduirea Domnul lisus, cum se aratiiin Evangheliadupi Luca. $i propoviduind trei ani qi puline luni. Domnul qi Dumnezeul nostru pitimette de buni voie, deci in al l 8-lea an al lui Tiberiu. Iar Tiberiu a impdrilit 23 de ani, incdt de la patima mintuitozLrepdni la moartea lui Tiberiu au trecut cinci ani. Iar sfdntul Evanghelist Ioan a fost exilat in insula Patmos, una din insulele Cyclade, in ultimul an al. imparaliei lui Domilian. Iar acesta a imparaft l5 ani qi 5 luni. Deci de la anul l8 al lui Tiberiu, cdnd a fost eclipsa. pina la moartea lui Donrilian sunt 64 de ani qi 7 luni. $i presupunemcd dumnezeiescul Dionisie, cdnd a viizut cele din vremeacrucii Domnului avea25 de ani, inc6t socotescci tof anii ce-i aveapAna la scrisoareacatre Policarp au putut ft 90. De exilul preasfAntuluiIoan in vremealui Domilian pomenegteqi Irineu in cartea III gi V, a scrierii Contra ere:iilor.unde a insemnatqi timpul. Dar qi Clement al Alexandriei in scrierea:Care bogut se va mintui'! Cdci nici tn veacurile. Noteaza ci nu Dumnezeu e cauza separdLriipacitogilor in latura de-a stdnga, ci pacatogiiingiqi sunt cauzeledespdrlirii, despa4indu-secu pe ei de Dumnezeu. desdvdrgire
$i fn numele lui Dumnezeu. Numele lui Dumnezeu inseamna sau a facc ei totdeaunatoate in numele lui Dumnezeu,sau ci cei ce se numescdin Dumnezeusau din Hristos,vieluind asemenealui, se nunlescqi ei dumnezel. Soarele Evangheliei. Numeqte cu dreptate soare al Evangheliei pe acestdumnezeiescIoan. Deci zice: Ci eu invinuindu-i gi ocirlndu-i pe cei ce te-au inchis pe tine, soareleEvangheliei intr-un loc, mA rog sa te vada gi sa alerge la tine, ca si se mdntuiascAlumindndu-se. Ciici precum qi-a pierdut mintea cel ce socote$tesA inchidi soarele acestaintr-un loc, aqa qi ace;tia qi-au p i e r d u t m i n t e a s o c o t i n d s a m a r g i n e a s c i ll u m i n a Evanghelieiimpreunacu dne in -insulaPatmos. Iar pe noi nimic contrar. In loc de nici find tu departe.Dar noteazaca marele Dionisie a qi proorocit, spunind clar ci Dumnezeui-a descoperitca qi sfdntului Ioan ci in scurt timp va fi eliberatdin exilul in Patmos; ceeace s-a qi intAmplat. Caci precum am spus,in scurt timp dupi aceea,in ultimul an al impiritiei lui Domelian a fost alungat din Patmos, pornindu-se prigoana lui Domelian; apoi in jurul morlii imparatului, Ioan, cel mai mare Evanghelist,vededumnezeiasca Apocalipsi.
NOTE 1a EPISTOLE
Epistola I 275. Lumina cuno$tintei lucrurilor createne ascunde intunericul sau misterul in care ne intdlnim cu Dumnezeu. Lumina aceastane pi.ueazd de trairea experienlei necunoaqteriilui Dumnezeu.Intunericultainei lui supraluminoasee acoperitde lumina cunoagteriilucrurilor. Cu cdt cunoagtemmai pulin lucrurile sau ne dam seanrade n e e x i s t e n l lao r r e a l i . c a c e l ec e a u o c x i s t c n l i n e s i g u r i ' lipsitdde fermitate.cu atAtcunoaqtemmai mult pe Cel ce susiinandu-lepe acestea.Pc Dumnezeu estecu adevdrrat, il cunoagtemcind ne dam searnaca e mai presusde cele cunoscute.
'
Epistola II
276. Se face o deosebire intre Dumnezeu in Sine gi lucranle lui lacatoare de hine qi indurnnezeitoare. Dumnezeuin Sine e mai presusde Dumnezeuca obirqie sau ca inceput al bunatatii qi al indumnezeirii. Darurile ce ni le comunica ne ajuta sa imitam pe Cel de neimitat in Sine qi si ne indumnezeim,dar El ca obirgie a acestor daruri riim6nede neimitat gi ca Supradumnezeu,cAci nu putem deveni obdrqiea binelui gi a indumnezeirii cum este El. Noi ne indumnezeim 5i devenim buni prin impiniqire de darurile ce ni le comunici; El insAesteprin Sine Dumnezeuqi bun, deci de o bunatategi dumnezeire deosebiti prin fiinla de cea dobAnditade noi. Noi ne facem buni ;i ne indumnezeim prin relalie cu El, prin darurilebenevoleale lui. El esteDumnezeugi bun nu prh relaliacu ceva saucu cinevadeosebitde El. $i trebuiesa fie cinevacarearebunatateali e Dumnezeuprin Sine' ca inceput al bunatalii gi indumnezeiriidaruite noua. Nu e nici o autoritatedeosebitade El sau superioari care-l indeamna la bine. El e bhele prin Sine. El e binele nerelativ. Avem aici o deosebireradicala, nepantcistii intre Dumnezeuqi crealiune.$i trebuiesaexisteun astt'el de inceput fara de inceput al bundtilii, iubirii, puterii $i unitalii tuturor. Trebuie sa lie o existenli prin sine,deci atotputemica,care e binele prin sine,nemarginitde nici fericitli gi absolut liberi a o autoritate.E spontaneitatea de nici o dependenla. binelui, nemdrginita;i nemicqoratA Putereaaceasta.nemirginita a unui bine in Sine' explicii gi orice bine in alte existenle,in relalia cu El.
Epistola
III
277. Dumnezsu rlmine mister li dipa intrupare. Dar pe de altl pane se faceqi cunoscutca Dumnezeu.De aceeapoate spunedespreSine cine este gi pot spune gi oamenii, dar de pe altA parte rAmAnede negrait. Precum in intdlnirea cu Dumnezeu cel neintrupat traim atat prezenla,cit qi taina lui, aqaseintdmpli gi cu Fiul lui cel intrupat. Pe de o parte se face mai cunoscut, dar aceasta nu epuizeazatainalui. Cum sepoatetaceipostasulFiului, ipostas al firii omeneqti'l Cum priveqte Dumnezeu prin ochi ornenegtigi cum il vedeauprin ochii lui omene;ti Apostolii qi ca om apropiat gi ca Dumnezeumai presusde inlelegere'?Cum graia Dumnezeu prin cuvinte omeneqti, dar se simlea in cuvintul lui puterea dumnezeiasci necuprinsi'l Se aratAin aceash ca omul e creat de Dumnezeu,cd nu e prin hinla contrar lui Dumnezeu,ci poatefi ficut in modul cel mai intim chip de tainl al lui. E gi omul o taina,degio traim in imediataintimitate. Pe de alta parte, degi mirginit, umanul e facut sa inaintezesau sacreascain Dumnezeu la infinit. Epistola
IV
278. niul lui Dumnezeu fiind mai presus de fiinli sau de existenli (fiinla de la gr. etvat) s-a ficut fiinla, deci existenla cauzata,marginita, creata,ramanand$ Cauzatorul ei Cel mai presusde fiinla. Dar s-a facut totufi fiinla mai presus de fiinlA, pentru ca nu gi-a luat luea umani ca noi din legaturadintre bifbat gi ferneie,ci a luat-o din Fecioara,punind in ca in lucrare putcrealui mai presusde lucrareaomeneasc,r.D:u luea lui omeneasca.dcqie facutdfiin1dmai presusde fiin1a- cum zice in Sco/li SfAntulMaxim - a fost totugi gi lre omeneascA. E qi aici o imbinare de afirmagieqi negalie.Caci esteom ca noi, dar in acclaqitimp e om mai presusde noi, cum nu se poate constitui prin legea flrii. Avem gi aici nu o negalie simpli, ci o negaliein sensulde depigire a ceea ce se petrecein crealieprin lcgile dateei. NelucrAndcele onene$ti numai ca om, nici cele dumnezeieqtinumai ca Dumnezeu, lucrarile lui sunt teandrice.E un temren introdusde Dionisie Areopagitul.Aceastanu e o alnestecare panteistaintre uman gi divin. Caci Dionisie nu vorbeqte de o fiinla teandricii, ci numai de o lucrare
283
Note la Epistole teandrica, in carc subiectul.e unic' dar firile doui. El uneqtelucrarile lor intr-una, fara str le confunde, dar nu si fi;ite. Daca fiintele riirnAndistincte.ca izvoareale unor iucr:iri distinete,iucrarile unile de ipostasrimln ;i ele neconfundate.Ele pot fi unite prin ipostasul lor unic. dar nu gi fiinlele sale. Cele doui fiin1e rdmdn necompuse lntr-una, ca doui surse de lucrari difcrite, pe care ipostasulcel unul, compus,le unegteintr-o Iucrareunitl, ,,prin noutateanrodurilol' saunoua,farasale ionfunde. Aceastainvalaturi a dezvoltat-oSf6ntul Maxim in AmDigaa,capitolul5 d; Taina iconomiei lui Hristos,,asalvat deodati atAt deosebirea lucrarilor' cAt 5i unirea lor, cea dintii putAndu-se contempla in chip nedespirlit-in ratiune; naturali a celor unite' cea de a doua cunoscindu-se in chip necontopit in modul unitar al celor slvArgite" (ed. rom., p. 58). Aceastapentru ctripostasul cel Unul al Cuvintului s-a facut,,compus" prin asumarea trupului (ed. cit.. p. 48), dar firile lui au ramas douA, nerealizindu-se o fire compusd. Cdci in acest caz n-arn.raifi fost nici Dumnezeu,nici om. Hristosnu umbla pe ap6 nescufundat,nici ca omul obignuit.nici ca Dumnezeu.Dar umbla cum numai omul putcaumbla 9i nu se scufundacum numai Dumnezeu nu se poate scufunda' Era autentic uman gi autentic dumnezeiesc in fapta accasla.dar ea rezultaca o lucrarenoua li penru om $i pentruDumnezeu.E cevaanalogcu privireaomului prin ochi. Ea nu e pur trupeasca,nici pur sufleteascii'dare $i autentic trupeascaqi autentic sutleteascA'E o lucrare nouA fali de amAndoua.
Epistola V 279. Precum lumina prea mare a soarelui ia ochiului omenescputereavederii, dar omul iqi da seamaca aceastA nevedere e produsA de lumina orbitoare, a$a !r o prea mare apropiire de Dunrnezeu duce la totala neinlelegere a lui. Cu cit egti mai apropiat sufleteqtede cineva, cu atAt i$ dai mai mult seama de taina lui. E prea mare lumina soarelui pentru ochiul omenesc pentru a o cupnn_derntreaga,deEie fiicut pentru a privi lucrurile prin ea. Cu atdt mai mare trebuie sAfie lumina dumnezetascApenFu om' deqi e facut pentru a o cunoa$te. Acestae sensulpoziliv al intunericuluidumnezeiesc' Cu cit il traieqti cu mai mare intensitate. cu atAtil inlelegi mai pulin ;i i1i este mai greu sa-l exprimi. Acesta e intun-ericuliupraluminos' Cind unirea cu altul e foarte mare, nu-li mai dai seama de ceea ce este el in mod distincl. Dar fericirea ce o traielti nu aduce o pierdere a constiinlei de tine gi de el.
EPisrolaVII 280. Ceeace stiituiepurureain consriinlaoamenilor ca adevar, deci conform cu dreapta raliune, aceeaeste adevirul. Iar aceastaesteconlbrm cu raliunea ce ne vrne de la Dumnezeu gi-L retlecti Pe El. 281. Oar Oeraliunea data de Dumnezeu, cei ce nul recunosc pe Dumnezeu se folosesc in chip strdmb de ea' Aceia soiotesc ca numai lumea sesizata9i raiu cu simlurile reprezinta adevarul. Dar lucrurile se dovedesc ca nu sunt di la ele, ci sunt createde un Creator mai presus
284
de ele, cere nu mai depinde de nimic superior lui. Pe de o parte lumea esteo ordine minunata, pe de alta se simte' in realitateacomponentelorei, ci nu e de la ea. Deci trebuies;i fie de la un Creatoratotinlelept9i atotputemicDar lumea vazuta se arata dependenta de un spirit suprem qi prin faptul ca e maleabili pdna la. un anumit grad chiar de spiritul uman, care se simte el insuSi dependent de toate imprejurdrile, dar mai ales de o putere suDrema. ' Omul e miqcat de aspiralialui spre o existenlivegnicd gi fericiti qi lumea e facuta sa poata fi miqcatd5i ea de catrc el. in folosul acestuiscop. Aceastamigcarespre o linta finala desavArqitinu poate sAvinA omului 9i lumii declt clela Creatorul ei. care unegtepe de o parte menlinerea lor intr-o ordine minunata' pe de alta ii face sa se migte spre o desivAr;ire pe care nu o au inca. 282. Putereasupremaa lui DumnezeuasupraIumii se vedenu numai in ordhea ei minunata9i statomica,dar in acela5itimp depcndentade un factor superior9i stlnd la dispoziliaomului in aspiralialui spreo f'ericiredeplina gi etema,ci qi in faptul ca uneori maleabilitatealumii in iaport .u Dumnezeu se arata li in minunile sAv6rqitede Dumnezeu in lume, in acest folos al omului flicind ca unele sa se savar$easciin mod deosebitde cele ale ordinii generale. in cadiul lor. Dumnezeu poate produc-eastfel de fenomene.aducdndin anumitecomponenteale lumii o putere superioarapentru un moment sau tlmp oarecare' careinsa nu stricaordineageneralAa universului. Daca omul poatepune, in anumitelucrArifolositede el, puteri noi din spiritul sau,cum n-ar puteapune Dumnezeu astt-elde puteri noi, cu mult mai mari' in anumite pa4i ale materiei, pentru scurt timp? Prin acte de sfinlire i tuturor lucrurilor qi acteloromenegti,Dumnezeuaduce noi puteri in ordinea lumii gi a vielii onrenegti'Omul insuli poate deveni sfAnt gi dumnezcu prin eforturile sale ajutat de puterile lui Dumnezeu.El nu se poateimpica cu gindul ci scurnpii decedali au dispirut de tot. Congtiinla unei vieli limitate la cea din lumea aceastaar fi pentru om un chin, chiar daca ea ar dura la nesfArqit.El are astfel experienla mirginirii lumii. $i el nu se poate impaca cu posibilitilile 9i orizonturile mirginite 9i monotoniu pe carc i le dtr lumea aceasta.De aceea,el trebuie sA traiasca o pregustarea veqniciei reale, prin gdndire gi experienla, inci in cursul vielii piimantesti. Aceasti deichidere spre vegnicie'inca de pe pamant,e tem€lia credinlei. $i plictiseala, imposibil de suponat la nesfarlit cu viala in lumea aceasta, face pentru el moartea nu numai un eveniment al tristelii, ci 5i al nadejdii qi al eliberarii. Daca prin trupul inviat al lui Hrisots 5i prin Duhul Sfdnt care din El se comunici in Taine credincioqilor' intarind spiritul lor, materia devine un mediu de intAlnire cu Dumnezeu qi cosmosul intreg inainteaza spre transfigurare qi desavdrqirein viala viitoare (careia minunile ii sunt o anticipare), prin considerarealumii ca unica realitate,f?rii alt rost decAta satisfacepoftele rupesti ale omului ea (nrateria)devine pe de o parte opica, intunecata, cum devine intunecata ti fala oimenilor care nu cauta decat aceste placeri qi se dugmanescinre ei luptdnd pentru ele; pe de alta face ca ldinla sa nu vada in armonia tainica a naturii transparenla ei pentru Dumnezeu, ci si dezlanluieenergiile
Note la Epistole elementelor descompuse,pintru satisfacereaexclusiva a , poftelor mereu sporiteale trupului. Aceastaa aduscoruperea in naturi gi moartea trupului omenescDar trupul inviat al lui Hristos qi perspectiva t r a n s f i g u r d r i i c o s m o s u l u i q i o d a t d c u a c e a s t ai n frinarea gi iubirea intre oameni, uniti cu iertarea $ i c u c o m p a t i m i r e a ,v a f a c e i n t r e a g i c r e a l i a l u m i n o a s a , t r a n s p a r e n t Ac, u m i n c e p e s A s e f a c i l u m i noasd fala omului bun inca de aici. In starea transfigurata a vielii in Hristos, toata materia va deveni lumina. cum este ea in fond, plini de lumina persoanelorumane iubitoare, avAnd ca izvor al intregii lumini pe Hristos ca un adevarat soarespiritual universal.Atunci nu va mai fi o mare deosebire intre ingeri qi oameni. Nu se va mai putea distinge intre un univers material ii p e r s o a n e l e l u m i n o a s e i n u n i r e a i n t r ee l e ; i i n t r e e l e g i Hristos. Dar cei ce n-au dezvoltatin ei in lumea aceastadecdt poftele trupegti qi duqmania vor emana din ei numai intuneric qi vor fi inviluili intr-un univers intunecat. intarit de demoni ca sursepersonaleale intunericului. Dionisie vorbegte gi de o prelungire a luminii solare in anumite momente ale istoriei poporului lui Israil. Era o lumini care pe de o parte se intarea din Dumnezeu, pe de alta din credinla oamenilor in care sporea lumina soiritului. Toate acestea arata cAt de mult lumea materialA e legatade Dumnezeu. Interesantereflexiuni despreaceastase pot vedeain articolul patriarhului Ignatie de Antiohia, Orthodo,rie et sauvegardede la crlation (,,Episkepsis" , Geneva, n r . 4 1 5 , d i n 1 5 m a r t i e 1 9 8 8 ) . R e g r e t c d ,n - a m a v u t l a d i s p o z i g i e q i c o n f e r i n l a D r . G e o r g e S u s s m a n ,D l e Granzen der Welt im Kleinen und Grossenin der Sicht der Phisikers, tinuti la Academia din Freiburg im Br., mai 1988, unde incepe in cadrul temei NaIur und Gott. Din afirmarea acestora,se vede cii Dionisie respinge panteismulfilosofiei eline,nefiind influenlatin acestsens de neoplatonism,cum au afirmat unii din comentatorii lui.
EpistolaVIII 283. Daca in Epistola yII s-a tratat tema relaliei se trateaza lui Dumnezeu cu natura, in Episrclu VIII tema datoriei omului de-a ierta pe semenii stri qi mai alesdatoria preotului de-a ierta pe cei ce se pociiesc de picatele lor, precum qi tema respectuluipe care treptele inferioare din Bisericiiil datoreazatreptelor superioare. Cei mai inalli in trepte nu trebuie criticali de cei din treptele inferioare, dar gi cei mai inalli in trepte au o rispundere in fala Iui Dumnezeu pentru a ridica duhovnicegte pe cei din treptele inferioare. prin invalatura, buniitate qi iertare. Prin aceasta,cei din treptele superioarearati ca sunt mai apropiali de Dumnezeu, care e bunitatea supremi. Un preot nu poate fi judecat de un monah sau de un laic, ci de episcop,care e superior lui qi mai aproapede Dumnezeu prin rtrspundereamai mare pentru cei inferiori lui. Aceasta e gi un mijloc prin care se menline o
r6nduiall in Biserici. Nu sepoaterlstumaln numelelui Dumnezeuaceastirenduiala,nu se poatecritica un preot prin motivul cd se apara prin aceastacauza lui Dumnezeu. Aceastaar insemnacd Dumnezeuinsugi admite sa se ristoame rAnduiala aSezatade El. Nu trebuie si se ridice o treapta inferioara impotriva celor superioare. 284. ConcentrAndu-nein mod deosebitasupradatoriei preotului de-a ierta pe credinciogiice se pocaiesc, iar cei inferiori preotului (de a ierta) relele sau parutele gre;eli ale lui, autorul observAcd nu se poate rAzbuna Dumnezeu Ce[ Bun prin rautate. Preotul trebuie sA compatimeasci pe cei ce au gregit qi si-i sfatuiasci toata viala prin invalatura qi pilda lui. Iar cei ce gregesc si vini la conqtiinlaca au gregit,sd se pocaiascd,pentru cA altfel iqi ?ndoiesc pacatul. Epistola cuprinde o mul$me de fine analize ale starilor sufletegtiale celor ce piicdtuiescai ale celor ce au datoria si-i ierte, dar qi si-i indrepte, analizeintemeiatepe exemple din Sfdnta Scriptura qi mai alespe pilde din viala lui lisus Hristos. 285.2a se incheie cu o vedeniea unui preot sfdnt (Carp din Cipru) care, suparatpe un necredincios care a atrasla necredinlape un credincios,pe carede asemenea s-a suparat,vede pe Iisus Hristos coborind din cer 5i ridicAnd pe cei doi de la marginea prApastiei iadului. Hristos insugicompatimeltemai departecu cei pacatoli, adici suferi cruceapenru ei, cum suferi gi de la cei ce nu-i iarttr pe aceia,ca un fel de noi lovitwi date lui insuqi.
Epistola IX 286. Aceasta Epistola e dedicatl rela$ei intre simplitatea infinit de bogati a lui Dumnezeu qi chipurile sau simboalelecreate,compuse,prin caree cunoscut.Tainele lui Dumnezeu le cunoaltem mai mult prin simboalele apropiate lui qi mai pulin in inlelesurile lor neinvelite in simboale. Dar existl o apropiereintre simboalele vizute gi inlelesurile dumnezeieqtinevazute.Cdci qi cele vazute sunt tpatede la Dumnezeu.El insugile-a gAnditqi pe cele vazute, ca si fie legate cu inlelesurile lui nevazute gi avAnd o oarecarepotrivire cu ele. Apa care susline viala biologica e potrivita ca chip sau ca simbol al apei dumnezeiegti care spore$te viala noastra spirituali. Apoi qi apa vizutd e create de Dumnezeu $i suslinuti d e E l g i e x i s t i d a t o r i t a p u t e r i i l u i c r e a t o a r eq i suslindtoare.Intre cele vazute gi materialeqi cele spirituale gi dumnezeieqtiexista o legdturl. Ordinea celor materiale,biologice, umane qi a lumii ingeregti,esteun intreg care nu ste de sine, desparlit de Dumnezeu. Pe lnngi aceea,puterile lui Dumnezeu pot fi chemate sA umple unele din acteleqi lucrarile vazuteqi intr-un mod deosebit, printr-o sfingire a lor. Atunci sunt facute simboale liturgice comunicante ale acelor puteri, deosebitede cele creatoareqi suslinatoareale crealiei in general. Dar sunt destui care nu vid prin cele vllzute cele nevdzutegi pe Dumnezeuinsugica suslinitor al lor. Cei ce vad prin cele vazute $i materiale, mai ales prin simboalele sfinlite de Dumnezeu, il vid gi ca pe Cel ce sta in Sine insuqi, dar se qi revarsi in Sine, prin iubirea intre Persoaneletreimice. Ca Cel ce are iubirea in Sine sau se milca in Sine qi se priveqte pe Sine, nu
285
Note la Epistole se miqci spre creaturi gi nu se lrnpinigegte acestora.El sepriveqtepe Sine. Dartocmai aceastailaratacaputand sAsemilte cu voia gi sprecelecreate,fiiri si iasAdin Sine. Dar viala in Sine a lui e atat de deosebitade cele create, care prin legile lor naturale sau prin puteri sfinlitoare deosebitesunt simboaleale vielii lui, incdt pot pAreacA prezinti aceav iala intr- un mod fantezist.Afa prezintain mod fantezistna$tereain cele create,nagtereadin Dumnezeu,cdnd o aseamanape cea din urmi cu prima. Dar nu numai viala intema a lui Dumnezeue prezentata prin imaghi sau simboale,care sunt departede a-l reda aqa cum este, ci gi cele care prezinta lucririle lui Dumnezeu in crealiune, lucrdri providentiatoare li sfinlitoare. Caci acestca il prezintA pe Dumnezeu adeseori in chipul unor animale (mielul, pardosul) sau intristandu-segi imbatindu-se de bucurie pentru creaturi. $i, in general,toatesimboalelesunt chipuri impArliteale Celui neimpiiLrlit,prezinta in forme pe Cel fird forme, dar care are in Sine in mod virtual toate cele impa4ite $i toate formele crealiei. De aceea nu trebuie sa socotim aceste chipuri gi simboale compuse ca chipuri lbrmate in Dumnezeu insuqi,proiectatespre noi. Dar numai cei induhovnicili pot vedeaprin fomrele impArlite gi compuse,descriptibile, pe Cel neimparlit, fird fomra, indescriptibil, negriit. Cei lipsili de credinla$i intinali de pacatenu vAdde aceea pe Cel nevazut,neinrpA4it,negrait, prin cele compuse, impa4ite, graite.Cei induhovnicili, cei cu spiritul sporit trec prin simboalela simplu. Caci ei igi descoperainsaqi mintea lor ca simpla,negriita gi fira forma. Dar intrucdt nu are intlnitatea lui Dumnezeu, are nevoie sd urce la unitatealui simpla prin bogalia de forme gi de ingelesuri ale lumii gi ale trupului facut pentru a sesizaaceasti mullime a formelor lumii, ca prin eamintea sAcontemple pe Creatorulqi Suslinatorulcel Unul 5i intiiul al tuturor. 287. Oar cei inzestiali de Dumnezeu si comunice altora cuno5tinlalui au primit de la Dumnezeunu numai forma de cunoaqtcrca lui prin simboale,ci qi prin cuvinte. Prin Simboalcca taine lucreaza Dumnezeuasupraomului sprc sfinlirea lui, ajutAndu-lsA-l expcriezeca taind activi, dar putin inleleasa.Prin cuvintele proorocilor 9i inva(atorilor,Dumnezeuse adreseazimai mult iubirii de inlelepciune,de inlelegerea omului, ca indemnali prin aceastaoanrenii sd implineasci voia lui prin faptele care ii apropiede El. 288. Uoaut comunicarii de care Dumnezeu a puterilor lui sfinlitoare gi intaritoare,dar qi a invalaturii lui prin cuvinte, e inchipuit gi prin paharul care pe de o parte ne ofera bAuturacare ne sustineqi intiregte, pe nesecat.El reprezintainsaqi providenla de alta rd,rnAne lui Dumnezeu sau pe Dumnezeuinsu;i care ne oferii pe
de o parte puterile lui ca o bluturi, pe de alta rimdne neepuizat in Sine. E simbolul providenlei sau al lui Dumnezeu, avAnd in cl providenla sau pe Dumnezeu. Ciici pahirul oferd biutura tuturor, dar rimine gi plin de ea. asemenealui Dumnezeu. Prin bautura ot'eriti, Dumnezeu iese din Sine, dar rAmdneprin infinitateaei totodatain Sine. DumnezeurimAne in Sine ca Cel ce e cauzanecauzataa tuturor,deasupratuturorcelorcauzate. El esteetem qi stanemigcatin Sine,dtr intrucdtlucrcazii i n t o a t e , c r e A n d u - l e ,s u s ! i n a n d u - l e .s f i n l i n d u - l e , aragandu-le spre Sine, se qi mi:;ci. Propriu-zis nici nu sti, nici nu se mi$ca, in sensulin care stau qi se migci fipturile, silite gi la una gi la alta de Creatorulnecauzatal lor. 289. Hrana tare e hranacelor spori$ duhovniceqte, care ii line statomici in cunoqtinla lui Dumnezeu gi trairealui, fiind ea insiqi o cuno$tinlaadancaqi unitara. Iar hrana lichida e cea trecatoare.care nu se intiPare$te adAncqi permanentin suflet. Ea produce placere momentani, ca mierea,ca laptele,dar efectul ei e mai pulin adAnc qi durabil. E bine cind puterile gi inlelesurile dumnezeiegtise dau prin amAndoui f'elurile de hrani, ca la niqte ospele imbel$ugate. 2 9 0 . O s p a l u l a c e s t as p i r i t u a l i m b a t i p e o m d e e n t u z i a s m ,d a r i l f a c e l i s a i a s a d i n s i n e ,n e m a i g t i i n d d e c i t d e D u m n e z e u . i n t r - u n a d e v d r a te x t a z . D a r n u numai omul se inrbatii de bucurie addnci ce i-o di e x p c r i e n l al u i D u m n e z e u ,c i g i D u m n e z e u i n s u ; i s e arati ca imbdtat qi iegit din Sine in om, datorita b u c u r i e i c e i - o d A o m u l b u c u r A n d u - s ed e E I s a u f a p t u l u i c a n u m a i b u c u r i a l u i D u m n e z e ud e o m s a u dirnicia de Sine a lui, plina de bucurie, il umple gi oe om de bucurie. De un astfelde ospAl,dar veqnicqi cu mult mai bogat ne va face Dumnezeu parte in viala viitoare. Aceaste panicipare Ia ospalul vcqnic va fi totodatao odihna de toate ostenelile, impartaqirea de bunatalile fArAsfar$it li farA eforturile spre ele, eforturi care sunt proprii vielii noastre de pe pdmAnt. Spre acest ospi! ne cheama Hristos sa ne pregatim, prin haina de nunta. '291. Somnul lui Dumnezcu de care vorbeste S c r i p t u r a a r a t a $ i e l s t a r e ar i d i c a t i i a l u i D u m n e z e u intr-o odihna peste toata odihna la care poate fi inallat omul. E odihna in fericireaproprie a iubirii i n t r e P e r s o a n e l et r e i m i c e . D a r o d a t a c e n e - a c r e a t , Dumnezeu se afli nu nuntaiin odihna fericirii prop r i i , c i g i i n v e g h e r e aa c o r d a t dn, o u d , c a s a n e r i d i c e q i p e n o i l a o o d i h n A f e r i c i t d , c a r e - 5 ia r e p u t e r e ai n odihnalui liuntricd.
