Securitatea retelelor de calculatoare subiecte-teme-intrebari

©Alexandru Averian

1. Verificare unei conexiuni fizice de retea se va realiza prin PING 2. Care program foloseste campul TTL: tracert/traceroute 3. Aplicatiile de control al conexiunii folosesc protocolul: TCP 4. Comunicarea dintre un client şi un server se realizeaza pe baza adresei de: IP 5. Comunicarea directa dintre doua hosturi din aceiasi retea se realizeaza doar pe baza adresei de: MAC 6. Vulnerabilitati la nivelul legaturii de date MAC Flooding 7. Vulnerabilitati prin ARP poisoning 8. Vulnerabilitati prin DHCP 22 9. Vulnerabilitati de tip buffer-overflow Dos, DDos 10. Vulnerabilitati la nivelul de retea IP Spooling 11. Vulnerabilitati la nivelul aplicatie Dos, DDos 12. Un server de web utilizeaza protocolul: HTTP 13. Cate situri poate gazdui un server de web? oricare 14. Un server de web utilizeaza protocolul: HTTP 15. Un server de web se asculta uzual la portul 80 16. Un server de web care accepta conexiuni securizate se ataseaza uzual la portul: 443 17. Un server de fisiere utilizeaza protocolul: FTP 18. Un server de fisiere se ataseaza uzual la portul: 21 19. Un server de fisiere livreaza datele pe portul: 20 20. Un server UNIX de web se administreaza de la distanta prin protocolul SSH 21. Un server UNIX adminstrat de la distanta primeste conexiuni pe portul 22

1

SMTP

22. Un server de mail trimite mesajele prin protocolul: 23. Un client de mail aduce mesajele prin protocolul:

POP3/IMAP

24. Un client de mail aduce mesajele prin protocolul:

POP3/IMAP

25. Un server de mail primeste conexiuni pe portul

25

26. Pentru a aduce mesajele de mail un client se conecteaza la un MTA cu pop3 pe portul 27. Un program de tip MUA se conecteaza la un MDA imap pe portul

110

143

28. HTML provine de la Hyper Text Markup Language 29. HTTP provine de la Hyper Text Transfer Protocol 30. IMAP provine de la Internet Message Access Protocol 31. SMTP provine de la

Simple Mail Transfer Protocol

32. POP provine de la Post Office Protocol 33. DHCP provine de la 34. DNS provine de la

Dinamic Host Configuration Protocol Domain Name System

35. Un server DNS raspunde pe portul : 53 36. Comanda ls din sistemul de operare UNIX Afiseaza continutul unui director 37. Comanda netstat din sistemul de operare UNIX Afiseaza starea conexiunilor TCP

adresa remote si portul 38. Comanda top din sistemul de operare UNIX Afiseaza interactiv procesele active in sistem 39. Comanda ifconfig din sistemul de operare UNIX Arata configurarea curenta a placilor de retea 40. Comanda df din sistemul de operare UNIX Afiseaza lista de partitii si spatiul liber si cel ocupat 41. Comanda du din sistemul de operare UNIX Afiseaza lista de fisiere si directoare si spatiul

ocupat de acesta 42. Comanda route din sistemul de operare UNIX Adauga o ruta statica in tabela de rutare 43. Comanda tcpdump din sistemul de operare UNIX Analizator de pachete 44. Comanda ipfw din sistemul de operare UNIX Este un program de configurare a firewall-ului 45. Comanda ps din sistemul de operare UNIX Afiseaza lista de procese active 46. Programul nmap in mediul UNIX Este un program de scanare a retelei

2

47. Programul bind in mediul UNIX Programul bind e server de DNS 48. Programul ssh in mediul UNIX Clinet de SSH din Linux 49. Configurare firewall-uri in mediul UNIX iptables 50. Configurare routere 51. Utilizare sniffere Dsniff, Ettercap, Cain 52. Se numeste retea de calculatoare o colectie interconectata de calculatoare autonome care sunt capabile sa schimbe informatii intre ele si sa partajeze resurse. 53. In LAN-urile cu inel fiecare bit se propaga independent de ceilalti pe inel, fara sa astepte restul pachetului.

54. Nivelul n de pe o masina comunica folosind anumite reguli si conventii numite .protocoale , cu nivelul n de pe alta masina. 55. Intre doua nivele adiacente exista o interfata care defineste operatiile si serviciile primitive oferite de nivelul n nivelului n+1. 56. O lista de protocoale folosita de un sistem, câte u n protocol pentru fiecare nivel se numeste stiva de protocoale. 57. Daca in retea datele circula: • într-un singur sens • în ambele sensuri dar nu simultan • în ambele sensuri simultan

simplex semi-duplex duplex

58. Daca transmiterea mesajului de la sursa la destinatie se poate face pe mai multe cai, trebuie ales un anumit drum. Aceasta alegere se numeste dirijare sau rutare 59. Elementele active ale unui nivel se numesc entitati. Entitatile aceluiasi nivel dar de pe masini diferite se numesc entitati pereche Entitatile pot fi: software (un proces) sau hardware (un cip I/E inteligent). 60. Una dintre caracteristicile unui serviciu este calitatea serviciului. Un serviciu de calitate trebuie sa fie sigur , adica sa nu piarda niciodata date. Pentru aceasta, receptorul trebuie sa confirme primirea fiecarui mesaj, ceea ce duce la introducerea unui timp suplimentar si deci la întârzieri. 61. Serviciul secventelor de mesaje orientat pe conexiuni , este serviciul în care se mentine delimitarea mesajelor. Daca spre exemplu sunt trimise doua mesaje de aceasi dimensiune, ele vor sosi la destinatie sub forma a doua mesaje distincte si niciodata ca un singur mesaj de dimensiune dubla.

3

62. Formal, un serviciu este specificat printr-un set de primitive (operatii) disponibile entitatii care foloseste acest serviciu. Acestea comanda serviciului sa execute anumite actiuni sau sa raporteze despre actiunile executate de o entitate pereche. 63. Prin serviciu întelegem un set de primitive pe care un nivel le furnizeaza nivelului de deasupra. El spune ce operatii poate oferi utilizatorilor sai fara sa precizeze nimic despre modul de implementare al acestor operatii. Acesta este definit în contextul unei interfete între doua nivele. 64. Prin protocol întelegem un set de reguli ce guverneaza formatul si semnificatia cadrelor, pachetelor sau mesajelor schimbate între ele de entitatile pereche ale unui nivel. 65. Arhitecturile de retea cele mai cunoscute sunt modelul de referinta OSI (Open System Interconnection) si TCP/IP (transmission control protocol / Internet Protocol). 66. Nivelul fizic al modelului OSI are rolul de a transmite bitii de la o masina la alta printr-un canal de comunicatie. Nivelul rezolva problemele de natura electrica: cum ar fi tensiunea si intensitatea curentului. 67. Nivelul transport al modelului OSI are rolul de a transforma un mijloc de transmisie într-o linie disponibila nivelului retea fara erori de transmisie. 68. Nivelul legaturi de date al modelului OSI cuprinde un subnivel de control al accesului la mediu care rezolva problema controlului accesului la canalul partajat pentru retelele cu difuzare. 69. Nivelul retea al modelului OSI are rolul de a controla functionarea subretelei. Acesta trebuie sa detemine modul de dirijare a pachetelor de la sursa la destinatie prin intermediul tabelelor statistice (cu trasee care sunt stabilite la începutul fiecarei conversatii) sau în mod dinamic (prin determinarea traseelor pentru fiecare pachet în parte în concordanta cu traficul din retea la momen tul respectiv). 70. Nivelul transport al modelului OSI descompune datele pe care le primeste de la nivelul imediat superior în unitati mai mici, le trimite nivelului imediat inferior si se asigura ca acestea ajung corect la distanta. De asemenea, stabileste tipul de serviciu pe care îl furnizeaza nivelului imediat su perior si utilizatorilor retelei. 71. Nivelul sesiune al modelului OSI stabileleste si întretine conexiunea între procese de pe masini diferite, permite proceselor sa defineasca proprietatile dialogului si sa-l sincronizeze. 72. Nivelul prezentare al modelului OSI realizeaza operatii de transformare a datelor în formate recunoscute de entitatile ce intervin în conexiune, transfera date între masini de tipuri diferite (Unix-DOS), realizeaza codificarea datelor în functie de caracteristicile acestor masini., ofera servicii de securitate (permite comunicarea unor structuri de date de nivel inalt, cum ar fi inregistrarile bancare)

4

73. Nivelul aplicatie al modelului OSI contine o multitudine de protocoale utilizate frecvent cum ar fi HTTP (protocol de transmitere a hipertextului), FTP (protocol pentru transferul fisierelor), SMTP (protocol pentru posta electronica), etc. 74. Protocolul TCP din cadrul modelului TCP/IP este un protocol sigur, orientat pe conexiune care realizeaza controlul transmisiei (pentru a elimina erorile de transmisie ce pot aparea între doua masini aflate î n retea) si controlul fluxului (pentru a evita inundarea unui receptor lent de catre un emitator cu o viteza mult mai mare). 75. Protocolul UDP din cadrul modelului TCP/IP este un protocol nesigur si neorientat pe conexiune care ofera posibilitatea utilizatorilor sa foloseasca propriul lor control al transmisiei si al fluxului. Protocolul asigura comunicarea rapida clientserver si între aplicatii, fara sa garanteze însa a curatetea transmisiei. 76. Nivelul aplicatie al modelului TCP/IP cuprinde toate protocoalele de nivel înalt. Unul dintre acestea este protocolul de terminal virtual telnet care permite unui utilizator de pe o masina sa se conecteze si sa lucreze pe o masina situata la distanta. 77. Nivelul aplicatie al modelului TCP/IP cuprinde toate protocoalele de nivel înalt. Unul dintre acestea este protocolul pentru transferul de fisiere FTP care poseda un mecanism de mutare eficienta a datelor de pe o masina pe alta. 78. Nivelul aplicatie al modelului TCP/IP cuprinde toate protocoalele de nivel înalt. Unul dintre acestea este protocolul de posta electronica SMTP 79. Nivelul aplicatie al modelului TCP/IP cuprinde toate protocoalele de nivel înalt si alte servicii. Unul dintre acestea este serviciul numelor de domenii DNS care stabileste corespondenta dintre numele gazdelor si adresele retelelor. 80. Paginile pot fi vazute printr-un program de navigare numit browser Exemple de astfel de programe sunt: Mosaic, Opera si Netscape, care aduc pagina dorita, interpreteaza textul si comenzile de formatare continute în text si afiseaza pe ecran pagina formatata corespunzator . 81. Obiectivul esential al criptografiei care se refera la ascunderea informatiilor fata de toate persoanele, mai putin cele autorizate, este: confidentialitate

82. Obiectivul esential al criptografiei care se refera la evitarea alterarii neautorizate a datelor este: intregritate 83. Obiectivul esential al criptografiei care se refera la identificarea unei persoane sau a originii unui mesaj este : autentificare 84. Serviciul care impiedica o entitate sa nege actiuni sau angajamente anterioare este:

non-repudierea 85. Concepte de baza ce apar in criptografie : A este o multime finita, numita alfabetul de definitie. M reprezinta spatiul mesajelor si contine siruri de simboluri dintr-un alfabet de definitie. Elementele din M se numesc: mesaje in clar 86. Concepte de baza ce apar in criptografie :

5

Multimea C contine siruri de simboluri dintr-un alfabet de definitie care poate diferi de alfabetul lui M (spatiul mesajelor). Un element din C este numit text cifrat. Multimea C se numeste: spatiul textelor cifrate 87. Concepte de baza ce apar in criptografie : K este o multime numita spatiul cheilor . Un element al lui K este numit cheie. Fiecare element e din K determina in mod unic o bijectie de la M (spatiul mesajelor) la C (spatiul textelor cifrate), notata E e, numita: functie (transformarea) de criptare 88. Concepte de baza ce apar in criptografie : Pentru fiecare element d din spatiul cheilor K, D d este o bijectie de la C (spatiul textelor cifrate) la M (spatiul mesajelor) numita : functie (transformare) de decripate 89. Concepte de baza ce apar in criptografie : Multimea {Ee |e din K } a functiilor de criptare si o multime corespunzatoare {D d | d in K } a functiilor de decriptare, cu proprietatea ca pentru fiecare e din K exista o cheie unica din K astfel incat D d =Ee-1 , formeaza : scheme de cripate 90. Obiectivul unui cifru bloc este de a asigura confidentialitatea. Obiectivul unui intrus este de a recupera mesajul in clar din textul cifrat. Daca un intrus poate obtine parti ale mesajului in clar din textul cifrat, dar nu poate obtine cheia, un cifru bloc este: lpartial compromis 91. Obiectivul unui cifru bloc este de a asigura confidentialitatea. Obiectivul unui intrus este de a recupera mesajul in clar din textul cifrat. Daca se poate gasi o cheie, un cifru bloc este: total compromis

92. Criptarea similara cifrurilor cascada, dar in care cheile nivelurilor nu trebuie sa fie independente si cifrurile pot fi ori un cifru bloc E, ori functia de decriptare corespunzatoare E -1 , se numeste criptare: multipla 93. Un cifru simplu de perioada t peste un alfabet cu s caractere care foloseste o cheie de t caractere k1k2…kt iar functia ce transforma textul in clar m 1m2m3… in textul cifrat c1c2c3… este aplicata caracterelor individuale astfel: c i = mi + ki (mod s), unde indicele i in k i este luat modulo t (cheia este refolosita), se numeste cifru: vigenere simplu 94. Un cifru bloc ce repeta secvential o functie interna numita functie repetitiva se numeste cifru bloc iterat 95. Cifrul DES este cel mai cunoscut cifru bloc cu cheie simetrica, este un cifru Feistel care proceseaza blocuri de text de n = 64 biti si produce blocuri cifrate de 64 biti. Dimensiunea cheii secrete este k = 56 biti.

DataEncryption Standard, Standardul de Criptare a Datelor 96. Cifrul IDEA este un cifru bazat pe o generalizare a structurii Feistel si consta din 8 repetari identice urmate de o transformare. În prezent, se pare ca singurul punct slab al lui este dimensiunea mica (64 biti) a blocului.

IDEA - International Data Encryption Algorithm 97. Cifrul SAFER este un cifru bloc iterat cu dimensiunea blocului de 64 biti. Spre deosebire de cifrurile Feistel, algoritmii lui de criptare si decriptare sunt diferiti.

SAFER K-64 - Secure And Fast Encryption Rottine

6

98. Cifrul RC5 este un cifru cu o arhitectura orientata cuvant pentru cuvinte cu dimensiune variabila (16, 32 sau 64 biti). Are o descriere compacta si este potrivit pentru implementare hardware sau software. 99. Schema de criptare Mc Eliece este bazata pe codurile corectoare de erori. Ideea este de a selecta, mai intai, un cod particular pentru care este cunoscut un algoritm eficient de decodare si apoi prezentarea acestui cod ca un cod liniar general. Cheia privata poate fi o descriere a codului original iar cheia publica o descriere a codului transformat. 100. Schema de criptare Blum-Goldwasser este cea mai eficienta schema de criptare probabilista cunoscuta. Ea se bazeaza pe imposibilitatea de rezolvare in timp real a problemei factorizarii intregilor si este semantic sigura (textul cifrat nu ofera nici o informatie despre textul in clar, informatie ce poate fi calculata in timp polinomial). Totusi, este vulnerabila la un atac de tip text cifrat ales.

7

Servere de date MULTIPLE CHOICE 1. Verificare unei conexiuni fizice de retea se va realiza prin: a) ping c) traceroute b) telnet d) arp 2. Care din urmatoarele programe foloseste campul TTL: a) ping c) traceroute b) telnet d) arp 3. Aplicatiile de control a conexiunii folosesc protocolul: a) ip c) icmp b) udp d) igrp 4. Comunicarea dintre un client şi un server se realizeaza pe baza adresei de: a) ip c) udp b) mac d) web 5. Comunicarea directa dintre doua hosturi din aceiasi retea se realizeaza doar pe baza adresei

de: a) ip b) mac

c) d)

email web

6. Un server de web utilizeaza protocolul: a) html b) http

c) d)

imap ftp

7. Un server de web de web poate gazdui: a) Un singur site b) Cel mult doua situri

c) d)

Oricat de multe situri Un numar limitat de situri

8. Care program nu este un server de web a) firefox b) lighhttp

c) d)

apache iis

9. Care program nu este un client de web a) Mozilla firefox b) Opera

c) d)

Safari Explorer

10. Un server de web utilizeaza protocolul: a) https b) pop3

c) d)

xml html

11. Un server de web serveste în mod uzual: a) fisiere zip b) date din baza de date

c) d)

mesaje de e-mail pagini html

12. Un server de web se ataseaza uzual la portul: a) 88 c) b) 8080 d)

1

80 21

13. Un server de web care accepta conexiuni securizate se ataseaza uzual la portul: a) 88 c) 445 b) 443 d) 22 14. Un server de fisiere utilizeaza protocolul: a) http b) ftp

c) d)

ftps udp

15. Un server de fisiere se ataseaza uzual la portul: a) 19 c) 21 b) 20 d) 22 16. Un server de fisiere livreaza datele pe portul: a) 19 c) b) 20 d)

21 22

17. Un server UNIX de web se administreaza de la distanta prin protocolul a) ftp c) imap b) http d) ssh 18. Un server UNIX adminstrat de la distanta primeste conexiuni pe portul a) 21 c) 25 b) 22 d) 80 19. Un server de mail trimite mesajele prin protocolul: a) xml c) imap b) http d) smtp 20. Un client de mail aduce mesajele prin protocolul: a) xml c) imap b) http d) smtp 21. Un client de mail aduce mesajele prin protocolul: a) xml c) http b) pop3 d) smtp 22. Care program nu este un client de mail a) Thunderbird b) Sendmail

c) d)

Kmail Outlook

23. Care program nu este un client de mail a) Thunderbird b) Evolution

c) d)

Postfix Outlook

24. Care program nu este un client de mail a) Thunderbird b) Evolution

c) d)

Outlook Exim

25. Care program nu este un server de mail a) Postfix b) Sendmail

c) d)

Cyrus Exim

26. Un server de mail primeste conexiuni pe portul a) 21 c) 25 b) 22 d) 80

2

27. Pentru a aduce mesajele de mail un client se conecteaza la un MTA cu pop3 pe portul a) 21 c) 25 b) 100 d) 110 28. Un program de tip MUA se conecteaza la un MDA imap pe portul a) 140 c) 23 b) 143 d) 110 29. Un exemplu de MDA este a) Thunderbird b) Cyrus

c) d)

Sendmail Gmail

30. Un exemplu de MTA este a) Outlook b) Cyrus

c) d)

Gmail Postfix

31. HTML provine de la a) HyperText Multi Language b) HyperTag Markup Language

c) d)

HyperText Markup Language HighexTensible Markup Language

32. HTTP provine de la a) Hypertext Transfer Protocol b) Hypertext Transmission Protocol

c) d)

Hypertext Transport Protocol Hyper Text Protocol

33. IMAP provine de la a) Instant Message Access Protocol b) Internet Message Access Protocol

c) d)

Internet Mail Access Protocol Interior Message Access Protocol

34. SMTP provine de la a) Simple Mail Transmission Protocol b) Simple Message Transfer Protocol

c) d)

Simple Mail Transport Protocol Simple Mail Transfer Protocol

35. POP provine de la a) Postfix Office Protocol b) Post Office Protocol

c) d)

Post Online Protocol Postfix Online Protocol

36. DHCP provine de la a) Detect Host Configuration Protocol c) b) Dynamic Host Configuration Protocol d)

Dynamic Host Connection Process Ddebug Host Configuration Problems

37. DNS provine de la a) Domain Name Service b) Dynamic Network Server

Domain Name System Domain Name Service

38. Un server DNS : a) Translateaza o b) Translateaza o c) Translateaza o d) Translateaza o

c) d)

adresa IP intr-o adresa UDP adresa de web intr-o adresa IP adresa IP intr-o adresa MAC adresa MAC intr-o adresa IP

39. Un client ARP : a) obtine o adresa IP intr-o adresa UDP b) obtine o adresa de web intr-o adresa

IP

3

c) d)

obtine o adresa IP intr-o adresa MAC obtine o adresa MAC intr-o adresa IP

40. Un server DNS raspunde pe portul a) 69 b) 55

c) d)

80 53

41. Comentariile în limbajul html se introduc astfel: a) //comentariu c) b) /*comentariu */ d) {comentariu} 42. Titlul unei pagini web afisat în bara de titlu a browserului se introduce prin: a) c)

b)

d)