SCID Interviul Clinic Structurat pentru Tulburările de pe Axa I a DSM-IV -IV
Copyright
Institutul Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate mentală Aplicată, -Bolyai, ClujCluj-Napoca - Napoca Napoca Universitatea Babeş-Bolyai, Coordonator adaptare: Prof. Univ. Dr. Daniel David Publicat de Romanian Psychological Testing Services SRL ClujCluj-Napoca - Napoca Napoca www.rtscluj.ro
DSM IV TR
DSM – Manual – Manual de Diagnostic şi Statistică a
Tulburărilor Mentale, traducerea românească 2003 Reper fundamental în diagnosticul tulburărilor mentale
Pentru a putea utiliza corect DSM este necesară utilizarea unor interviuri clinice structurate.
DSM – Evaluare – Evaluare multiaxială
Un sistem multiaxial implică o evaluare pe mai multe axe, fiecare axă referindu -se la un domeniu diferit de informaţii care pot ajuta clinicianul în elaborarea planului deznodamântul.. de tratament şi pot prezice deznodamântul Utilizarea sistemului multiaxial facilitează – 1. o evaluare corespunzătoare şi sistematică, – – 2. prevede un format convenabil de organizare şi comunicare a – informaţiilor clinice, – 3. de captare a complexităț iiii situaț iilor – iilor clinice, – 4. de descriere a heterogenităţii indivizilor care prezintă același diagnostic,
– 5. promovează aplicarea modelului bio – bio-- psihopsiho-social în condiţii ionale şi de cercetare. clinice, educaț ionale
Axele DSM (1)
Axa I - tulburările clinice, alte condiţii care se pot
afla în centrul atenţiei clinice; Axa II – tulburările – tulburările personalităţii, retardul mental; – condiţii medicale generale; Axa III – condiţii Axa IV – probleme probleme psihosociale şi de mediu; Axa V - evaluarea globală a funcţionării.
Axele DSM (2)
AXA I - raportarea tuturor tulburărilor şi condiţiilor din clasificare, cu excepţia tulburărilor de personalitate şi retardului mental (axa II); – dacă un individ are mai mult de o tulburare pe Axa I, trebuie – raportate toate; – primul este men ț ionat ionat diagnosticul principal sau motivul consultaț iei; iei;
– când un subiect are o tulburare atât pe Axa I cât şi pe Axa II, – diagnosticul principal sau motivul consultaţiei va fi considerat tulburarea de pe Axa I, dacă nu este calificat drept diagnostic principal diagnosticul pe Axa II.
AXA II - raportarea tulburărilor de personalitate şi retardului mental. Se mai notează elementele dezadaptative de personalitate care nu satisfac pragul pentru o tulburare de personalitate şi mecanismele de apărare; – dacă subiectul are mai multe diagnostice pe Axa II, se raportează – toate.
Axele DSM (3)
AXA III - raportarea
condiţiilor medicale generale (CMG) care sunt potenţial relevante pentru înţelegerea sau tratamentul tulburărilor mentale ale individului; – dacă o tulburare mentală este considerată ca fiind consecinţa – fiziologică directă a unei CMG, tulburarea datorată unei CMG va trebui sa fie înregistrată pe Axa I, iar CMG atât pe Axa I, cât şi pe Axa III;
– – Dacă rela ț ia ia etiologică dintre CMG şi simptomele mentale este neclară pentru a justifica diagnosticul de tulburare mentală datorată unei CMG pe Axa I, tulburare mentală se menţionează pe Axa I şi CMG numai pe Axa III; – Dacă un subiect are mai mult de un diagnostic pe Axa III, trebuie – raportate toate;
– Dacă nu are nici un diagnostic sau dacă diagnosticul este amânat, – se menţionează.
Axele DSM (4)
AXA IV - raportarea
problemelor psihosociale şi de mediu care pot afecta diagnosticul, tratamentul şi prognosticul tulburării mentale; – problemele psihosociale sau de mediu pot fi: » un eveniment de viaţă negativ; » o dificultate sau deficienţă ambientală, stres familial sau interpersonal; » o inadecvare a suportului social sau a resurselor personale.
– Problemele psihosociale pot avea rol în iniţierea sau – exacerbarea unei tulburări mentale sau pot fi o consecinţă a acesteia. Când o problemă psihosocială sau de mediu se află în centrul atenţiei clinice, se înregistrează pe axa I.
Axele DSM (5)
AXA V - raportul opiniei clinicianului asupra nivelului global de
funcţionare a individului, pentru planificarea tratamentului şi măsurarea impactului sau/şi predic ț ia ia deznodământului;
– se poate folosi Global Assessment of of Functioning (GAF) - Scala de evaluare globală a funcţionării; – este utilă pentru urmărirea progresului clinic al subiectului; – – este divizată în 10 categorii de funcţionare; – – se alege o singură valoare care reflectă cel mai bine nivelul global – global de funcţionare a individului; – descrierea fiecărei categorii de 10 puncte pe scala GAF are 2 – componente: prima parte tratează severitatea simptomelor, iar a doua funcț ionarea; ionarea;
– scorul GAF se calculează în interiorul unei anumite decile dacă fie – severitatea simptomelor, fie nivelul de funcţionare cad în categoria respectivă; – dacă severitatea simptomelor şi severitatea nivelului de funcţionare – sunt discordante, scorul GAF final reflectă pe cea mai rea din cele două.
SCID - Structured Clinical Interview for DSM Disorders
SCID--I - Interviul clinic structurat pentru SCID
tulburările de pe Axa I a DSM
SCID--II - Interviul clinic structurat pentru SCID
tulburările de pe Axa II a DSM
KID--SCID - Interviul clinic structurat pentru KID
tulburările sugarului, copilului şi adolescentului.
Sistemul de Evaluare Clinică
- SEC
În practica clinică, sistemul de diagnostic categorial tip DSM – SCID este dublat de unul cantitativ, prin teste psihologice, care dau o mai mare rigoare rezultatului şi permit analize statistice mai complexe;
Prof. David recomandă utilizarea Sistemului de Evaluare Clinică – – SEC SEC include probe psihologice selectate pornind de la
paradigma psihodiagnosticului şi evaluării clinice validate ştiinţific.
Evaluarea utilizând DSM – SCID - SEC
Evaluarea se derulează, de obicei, pe 3 şedinţe: Şedinţa I – interviu clinic semistructurat sau nestructurat, în urma căruia se identifică problemele potenţiale – – diagnosticul probabil; – se administrează probe psihologice din SEC. –
Şedinţa 2 – se administrează SCID; – – continuă aplicarea SEC. –
Şedinţa 3 – Se integrează datele obţinute cu SCID şi SEC pentru a formula – conceptualizarea clinică, care stabileşte: » ce probleme are clientul/pacientul; » de ce au apărut; » cum se pot ameliora.
DSM – SCID - SEC
Prof. David consideră că: – SCID şi SEC constituie o Platformă de psihodiagnostic şi – evaluare clinică (PEC) validate ştiinţific ( evidence evidence-- based based assessment); assessment );
– PEC (SEC + SCID) constituie o tehnologie avansată în domeniul clinic, care permite diagnosticul şi evaluarea clinică validate ştiinţific, ancorând utilizatorul în paradigma “scientist ”, care îi asigură o practică clinică validată practitioner ”, ştiinţific cu eficienţa maximă pe care o permite cunoaşterea actuală în domeniu; – PEC constituie the state state of of the art în domeniu, în acest moment.
SCID
Interviul Clinic Structurat pentru diagnosticarea tulburărilor or de pe Axa I a DSMDSM-IV Scop:: creşterea fidelităţii diagnostic Scop diagnosticee prin prin standardizarea prin facilitarea procesului de evaluare şi a validităţii prin aplicării criteriilor de diagnostic din DSM -IV şi aprofundarea unor simptome care altfel ar putea fi trecute cu vederea.
instrument eficient şi uşor de utilizat care să permită transpunerea avantajelor interviului structurat în context clinic.
Utilizarea SCID
SCID este un suport pentru realizarea unei evaluări clinice; NU este un chestionar.
NU codăm pur şi simplu răspunsurile clientului; Întrebările sunt direcţii generale pentru stabilirea gradului de satisfacere a criteriilor;
Întrebările se pun din perspectiva criteriului.
Utilizarea SCID Ex: Episod Depresiv Major Întrebare SCID In decursul ultimelor 4 saptamani a
Criteriu DSM
existat o perioada, in care sa va simtit aproape in fiecare zi in general abatut sau trist? (Puteti sa o descrieti mai exact? Daca da: Cat timp a durat aceasta perioada in total? (2 saptamani?)
1.) Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, indicata fie prin relatare subiectiva (de ex.: se simte trist sau vidat emotional), ori prin observatie facuta de altii (de ex.: pare inlacrimat) La copii sau adolescenti poate sa fie vorba si de o dispozitie irascibila, iritabila.
V-ati pierdut interesul sau placerea pentru aproape toate activitatile, care va faceau placere in mod obisnuit? Daca da: A fost cazul aproape in fiecare zi? Cat timp a tinut aceasta? (2 saptamani?)
2.) Diminuarea marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate activitatile, cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi (dupa cum este indicat, fie prin relatarea subiectului, fie prin observatii facute de altii).
Utilizarea SCID
Se cotează itemii corespunzători criteriilor de diagnostic, nu răspunsurile la întrebări. La răspunsuri simple de tip da sau nu, poate fi necesar să se ceară clientului să ofere exemple specifice. Este importantă judecata clinică a evaluatorului. Clinicianul poate considera un criteriu satisfăcut chiar dacă clientul neagă problemele. Invers, un răspuns pozitiv al clientului poate fi interpretat de clinician ca nefiind o tulburare.
Codare / evaluare
? – informaţie – informaţie insuficientă
1 – fals
2 – sub prag
3 – cu – cu siguranţă adevărat
? – informaţie – informaţie insuficientă
Informaţia este inadecvată pentru a cota criteriul 1, 2 sau 3
Ex: se neagă prezenţa unui simptom, care este însă sugerat de biletul de trimitere sau de internările anterioare.
Itemul poate fi recodat în
urma discuţiilor cu familia sau cu un terapeut anterior care confirmă prezenţa simptomului respectiv.
1 – Absent sau Fals
Absent – simptomul descris în criteriu este în mod clar absent; Fals – afirmaţia – afirmaţia din criteriu este în mod clar falsă
2 – sub nivelul prag
Pragul pentru criteriu nu este atins
Ex. simptomul este prezent, dar nu este suficient de sever pentru a produce o afectare sau un distres marcat
3 – Nivel Nivel prag sau Adevărat
Nivel prag – pragul pragul pentru criteriu este atins sau
depăşit.
Cotarea cu 3 este justificată doar dacă
– s-a obţinut o descriere, – un exemplu concludent, – există dovezi din comportamentul din timpul – interviului sau din alte surse.