Ion de Liviu Rebreanu
- Scena horei -
REZUMAT Intr-o Intr-o zi de duminica locuitorii satului Pripas se aa la hora in curtea Todosiei! Todosiei! vaduva lui Ma"im #prea$ Aici toti oamenii din sat sunt prezenti$ Atmos%era de sarbatoare este intretinuta de cei trei lautari! &ricea'! (oldea si )avan care canta atat de inversunat ca aproape isi rup arcusurile$ *e la hora nu lipsesc nici %runtasii satului ! primarul si chiaburii care discuta separat de taranii mi+locasi asezati pe prispa$ ,etele ,etele ramase nepo%tite nepo%tite privesc la hora !iar mamele si babele! mai retrase vorbesc despre 'ospodarie$ opiii se amesteca in +oaca printre adulti$ La un moment dat apare si Savista! oloa'a satului $ Toata Toata lumea se opreste!barbatii isi scot palariile!cei care stateau pe prispa se ridica!caci venisera preotul &elciu' impreuna cu doamna Maria (erdelea!nevasta invatatorului!cu domnisoara Laura si cu Titu$ Titu$ In acest timp Ion isi daduse intalnire intalnire cu Ana!in 'radina sub nuc$In timp ce stateau imbratisati!au %ost vazuti de catre Ilie!%ratele de cruce al lui )eor'e!caruia ii si spune imediat$Acesta impreuna cu tatal Anei!se duc la locul cu pricina!iscandu-se un scandal !cu tot %elul de reprosuri$ reprosuri$ &aciu il acuza pe Ion ca ar vrea sa-i suceasca mintile Anei pentru a-i lua pamantul $ *upa toate acestea oamenii se imprastie unii ducandu-se la casele lor iar altii spre carciuma$ Scena (orei este momentul in care cititorul dezvaluie persona+ele$ La aceasta iau parte Ion al )lanetasului! )lanetasului! chiaburii! Ana! orica! orica! .asile .asile &aciu! primarul! preotul &elciu'! (erdelea si %amilia lui! Ilie #nu! )eor'e &ulbuc si cei trei lautari$ Scena este redata redata cinematografc cinematografc ! autorul dezvaluind /ecare miscare a
Somesanei! un dans care le starnea buna dispozitie localnicilor$ Acesta e"empli/ca pasii speci/ci ! vi'oarea dansului si navala cantecului sustinut de catre lautari 0 u cat &ricea' inteteste inteteste cantecul$$$acaii cantecul$$$acaii trec %etele pe sub ma mana! na! le dau drumul drumul sa se invarteasca sin'ure! topaie pe loc ridicand talpile! isi ciocnesc z'omotos calcaiele! isi plesnesc tuercii cizmelor$$$1umai arar vreunul mai tantos incepe o chiuitura in tactul zvapaiat$$2
SIM&#LISTIA Simetria romanului Ion rezulta si din scena horei $ *in punct de de vedere simbolic ! hora corespunde motivului 3cercului3 ! su'erand ciclitatea $ (ora reprezinta viata ! reunind reunind toate persona+ele semni/cative semni/cative in evenimentele evenimentele ce vor / narate $ (ora este o pa'ina etno'ra/ca memorabila prin +ocul traditional! vi'oarea acailor si candoarea %etelor prin lauta ti'anilor care compune ima'inea unui ritm impetuos 0 *e tropotele +ucatorilor se hurduca pamantul$ Zecile de perechi bat Somesana cu atata pasiune ca potcoavele acailor scapara scantei! poalele %etelor se bolbocesc! iar colbul de pe +os se invaltoreste! invaltoreste! se aseaza in straturi +oase pe %etele brazdate de
sudoare! luminate de oboseala si de multumire2$ (ora e un eveniment cu semni/catii adanci in traditia satului$ Aici oamenii stau asezati dupa prestanta si locul /ecaruia intr-o ierarhie nescrisa ! dar respectata de toti$ *e aici se distin' cate'oriile de bo'atasi si saraci$ ele doua 'rupuri de barbate reprezinta strati/carea economica$ ,emeile in varsta stau si se uita la cei tineri amintindu-si !parca! de tineretea lor$ Alaturi de acestea se aa %etele nepo%tite care se uitau 0 cu +ind! soptindu-si uneri cine stie ce si izbucnind in rasete silite2$ 1a%rama de matase de pe capul %emeilor simboliza %aptul ca erau casatorite si puteau intra in hora doar cand barbatul vroia sa o ia la +oc$ 4n tradi5ia popular6 0ie7itul la hor62 8nsemna trecerea celor care implineau varsta cuvenita 8n r9ndul %etelor 7i 6c6ilor$ *e numele acestui dans se lea'6 7i e"presia 0dac6 ai intrat 8n hor6! trebuie s6 +oci2! ceea ce 8nseamn6 c6 un lucru 8nceput trebuie dus p9n6 la cap6t$ (ora nu este un eveniment oarecare! ci unul care o%er6 prile+ul unei autentice mani%est6ri de s6rb6toare 8n via5a comunit65ii! %etele de la hora avand o vestimentatie deosebita$ ele care +ucau in hora erau imbracate in ii albe! acestea semni/cand si puritatea lor dar si porturile populare speci/c zonei$ ele tinere aveau 0 la urechi si in cosite2 0 buchetele de vazdoa'e pestrite si in mana cate un manunchi mai marisor2 acestea urmand sa /e daruite baietilor care le invitau la hora pentru a si le pune in palarie$ Este un ritual bine stabilit accentuand respectarea traditiei ardelenesti$
ARATERIZAREA PERS#1A:EL#R ,amiliile prezente la hora sunt strati/cate pe plan social in; tarani bo'ati! cu mult pamant < &aciu! &ulbuc= si tarani saraci! %ara pamant <)lanetasu! ,lorica=$ Intelectualitatea satului era reprezentata de invatatorul (erdelea! preotul &elciu' si de primar$ Acestia erau respectati in sat si aveau un statut privile'iat! in discutiile lor nu se amesteca taranimea$ In aceasta %ramantare continua! actiunile invalamasite! patimile! micile conicte ale persona+elor redau tocmai realitatea ne%ardata a vietii! autenticitatea ei cea mai e"presiva$ Intelectualii satului! Zaharia (erdelea ! preotul &elciu' si Titu (erdelea au rolul de persona+e-reector care interpreteaza atitudinea celorlati oameni$ Rebreanu ii %ace o scurta /sa lui Ion ! din care aam ca era baiatul lui Ale"andru )lanetasu si al Zenobiei $Ion ! taran harnic ! dar sarac! o iubeste pe ,lorica insa ii %ace curte Anei pt ca este bo'ata $Ion este urmarit incontinuu cu interes $ Setea de a / bo'at ! de a avea pamant ! este conturata prin %aptul ca o curteaza pe Ana! %ata instarita $ Persona+ul se construieste din actiuni ! comportament ! relatiile cu lumea $ El se distin'e dintre acaii satului prin in%atisarea /zica si prin or'oliu ! nepusortand cuvintele +o'nitoare ale lui .asile &aciu 0sarantoc2$ Persona+ele Ion-,lorica ! )eor'e-Ana se aa in contrast $ Ana si ,lorica par a / create dupa modelul basmului ! in antiteza; ,lorica este %rumoasa ! dar saraca ! in timp ce Ana este urata ! dar bo'ata $ *e asemenea ! )eor'e este cel mai instarit acau din sat ! in timp ce Ion este cel mai sarac $
Scena (orei este momentul in care cititorul %ace cunostinta cu ma+oritatea persona+elor si cu relatiile statornicite intre ele! conictuale sau nonconictuale$ In centrul intamplarilor se aa Ion al )lanetasului $ Inca de la inceput este prezentat conictul dintre Ion ! persona+ul principal ! si .asile &aciu ! tatal Anei ! %ata cu care Ion vrea sa se casatoreasca $ A %ost atras mai mult de averea acesteia decat sa se lase indemnat de >>'lasul inimii >> $ Tot aici ! la hora !se aa preotul &elciu' si o parte a %amiliei (erdelea ! prota'onistii unui alt conict evident ! prin adoptarea unor atitudini di%erite %ata de .asile &aciu $ 1aratorul schiteaza conictul latent dintre Ana si tatal ei care bea %oarte mult ! conictul interior al lui Ion ! care nu stie ce sa alea'a ! iubirea pt orica sau pamanturile Anei$ Savista este oloa'a satului care tulbura apele atunci cand isi %ace aparitia$
TIPUL *E 1ARAT#R Pe parcursul scenei se denota prezenta unui autor obiectiv si omniscient care intervine prin comentarii e"plicative 0 vaduvia-i-saracie lucie ce a'oniseste un cap de barbat intr-o viata intrea'a! muiere nepriceputa prapadeste intr-un an de zile! si mai putin 0 si impersonal! care relateaza de la persoana a?a dand veridicitate evenimentelor$ 1aratorul inre'istreaza detaliile si evenimentele asemenea unei camere de luat vederi $
[email protected] Tipul narativ al scenei este auctorial ! evidentiand viziunea din spate $ Scena este caracterizata prin coerenta ! prin antiteza si 'radatie $ Stilul este sobru ! de o banalitate aparenta ! speci/ca relatarii obiective si omnisciente $ Limba+ul intrebuintat este bo'at in re'ionalisme ! /ind speci/c mediului rural ;3sura ! zadu% ! sopron ! palc3 $ Scena este memorabila nu doar datorita %aptului ca dezvaluie conictele romanului ! dar si datorita dinamismului cu care este realizata $ .erbe precum 3se hurduca ! bat ! scapara ! se invaltoreste 3 au rolul de a su'era vitalitatea scenei $ Lipsesc insa /'urile de stil ! e"primarea este obisnuita ! speci/ca romanului realist ! Rebreanu adoptand un stil anticalo/l $ < care nu acorda o atentie deosebita ori e"cesiva a e"presiei= RITII LITERARE Aurel Sasu observa ca Ion renunta la erosul identi/cat in ,lorica pentru a se indrepta spre tema pamantului $ Lucian Raicu demonstreaza ca renuntand la eros ! Ion se indeparteaza de%apt de sine ! constientizand mai tarziu realitatea tra'ica $ In arta prozatorilor romani ! Tudor Vianu considera ca .asile &aciu si Ion reprezinta 3pasiuni identice 3 $ Nicolae Manolescu observa ca ! intradevar ! la Rebreanu e"ista o adevarat tiarnie a semni/cativului ! ca in incipiturile rebreriene totul semni/ca ceva ! % iecare detaliu este o su'estie a unu destin$ *espre aceasta scena a romanului! Aurel Goci spune ca este inceputul drumului lui Ion spre a-si implini scopul; BInitial! Ion are sentimentul rusinii morale! ceea ce in
varianta sociala inseamna saracieC Ana! ,lorica! isi pierd in constiinta lui orice contur real! devenind embleme ale valorilor reprezentate$ Mama! Zenobia! este intr-un %el inspiratoarea tuturor actiunilor lui Ion! direct sau printr-un contra-e"emplu$ Strate'ia lui Ion incepe cu :ocul! mometul ceremonial devenind impuls erotic; dansul! chemarile! alcoolul! clocotul san'elui$2 Pentru Eugen Lovinescu! Ion este un erou cu o psiholo'ie comple"a! inteli'ent si care actioneaza intotdeauna con%orm unui plan; BIon! e"presia instinctului de posesie a pamantului in seviciul caruia pune inteli'enta! o viclenie procedurala si! cu deosebire! o vointa imensa <$$$= Redus la un instinct puternic! Ion e un om de vointa si de actiune simplu! %rust si masiv! el pare crescut din pamantul iubit cu %erocitate$2 George Calinescu in sa! vede in Ion un om lipsit de inteli'enta! condus numai de brutalitate si reactiile primare ale subconstientului! %ara contiinta premeditarii si a ree"iei; BActele lui Ion au aerul unor de%ecte ale deliberatiei si nu sunt de%apt decat viclenii ale unei /inte reduse2
