Scena Scena seceri secerișului (Partea (Partea a III-a, capitolul capitolul I) I)
1) Rolul, Rolul, încadra încadrarea rea în contextul contextul romanulu romanului: i: •
•
•
•
•
•
Scena secerișului eviden evidențiază un moment moment semnificat semnificativ iv din viața țăranilor ăranilor români, români, constitui constituindu-s ndu-see într-o într-o adevărată monografie a obiceiurilor şi ritualurilor statornicite aici din timpuri străvechi, reprezentând pentru Marin Preda încununarea încununarea existen ței rurale Secerișul este anticipat de semne semne cosmice consacrate, precum dispari!ia norilor de pe cer" # Tocmai în această vreme, cînd dobitoacele dobitoacele scurmă ț ărîna căutând răcoare, răcoare, ori aleargă bezmetice bezmetice după umbră, viața oamenilor iese iese afară din sat și se mută cu totul sub soarele soarele năprasnic năprasnic al cîmpiei. cîmpiei.$ %a seceriş ia parte toată lumea" & Căruțele ies din sat prin toate părțile lui, prin toate uliț ele ș i ulicioarele și cu mult înainte de răsăritul soarelui soarelui casele casele rămîn rămîn goale goale de via viaț ă ș i drumul drumul e pustiu pustiu ș i tăcerea și căldura domnesc domnesc peste tot timp timp de săptămîni săptămîni întregi$ Secerişul are reguli precise, impuse de tradi!ia străbună" cel mai vrednic dintre copii este cel care, simbolic, porneşte recoltarea grânelor, măsurând cu pasul ' staţiile', păr!ile de loc pe care va trebui să le ducă fiecare secerător la capăt, apoi ' începe să taie spicele şi să arunce mănunchiurile în clăi urmă ', iar tatăl leagă snopii şi-i aşază în clăi (emeile se ocupă de mâncarea pentru secerători, secerători, iar în anul acesta recolta fusese foarte bună bună și, de aceea, o veselie nemaipomenită îi cuprinsese pe to!i, )atrina lăudându-l pe )el de Sus pentru ' mana cerească ', cum îi spunea ea grâului, ' cu care îi milostivise Dumnezeu ' )u toate acestea, acestea, astfel astfel de evenimente evenimente câmpene câmpenești se desfășoară uneori uneori dupa scenarii scenarii mult mult mai dure, cu bătăi violente, ca în cazul lui *irică, venit la secerat cu proaspăta proaspăta lui so ție, Polina, și al lui +ictor +ictor *ălosu, cumnatul său
2) Ce este este relev relevan antt pen pentr tru u con conț inut inutul ul căr cărț ii ii •
•
ste relevantă intenția tot mai accentuată a lui Paraschiv de a părăsi familia familia și de a lua cu el o parte parte din banii câștigați pe recoltă, fapt reflectat în atitudinea sa din timpul seceri seceri șului" & u avea nici cea mai slabă bănuială că !araschiv !araschiv socotea acest seceriș ultimul la care avea să ia parte și cu atît mai puțin bănuia că o dată cu aceasta aceasta !araschiv plănuia să smulgă smulgă familiei nu numai oile ș i caii, dar ș i ceva din acest seceri ș$ & u prea în înț elegea, era adevărat, de de ce !araschiv, !araschiv, în loc să se bucure că grîul ieșise cum nu"și aduceau ei aminte să se fi făcut vreodată, arăta arăta mereu mereu posomorît ș i secera ca și cînd ar fi tras la #ug $ Pentru .iculae, acest an reprezintă ini!ierea sa in tainele secerişului, el mergând pentru prima oară cu familia sa la secerat" # $sta micu, să meargă meargă și el la secere$/0lie Moromete1 # băiatul trebuie să vină la cîmp și să pună poloage poloage pe legături, să să aibă gri#ă de cai ș i să înveț e să secere$
!) Ce rol rol "oacă "oacă această această scenă scenă în evolu evoluț ia person persona"ulu a"uluii princip principal al •
•
•
2n afară de valoarea sa monografică evidentă, scena pune în evidenta şi rela!ia lui Moromete cu pământul, respectiv cu munca 3cesta este principalul punct în care 0lie 0lie Moromete se deosebeşte de de persona4ul lui lui %iviu 5ebreanu, 5ebreanu, 0on Pop al 6lanetașului 7aca 0on se defineşte prin rela!ia organică, mistică, supranaturală cu pământul, pentru 0lie Moromete pământul reprezintă legătura legătura dintre genera ții, un simplu suport economic, economic, ce îi va da sentimentul sentimentul libertă libertă ții, a posibilită posibilității de a nu avea gri4a zilei de mâine mâine Moromete evită munca de câmp, câmp, preferând să fumeze sau să vada ce au mai făcut vecinii, fapt ce demonstrează, încă o data, că protagonistul protagonistul nu este un rob al ac țiunii, ci un contemplativ Prânzul Prânzul luat pe pe câmp este este o nou prile4 prile4 pentru pentru 0lie 0lie Moromete Moromete de a- și afirma afirma autoritatea autoritatea fa fa ță de copii copii și ironia tipic țărănească" & %oromete %oromete rupse o bucată de mămăligă, mămăligă, luă din tigaie fasole și fără nicio gri#ă înghiț i duminicatul $ *ărbatul se fripse, dar în loc să bea apă, acesta l-a a șteptat pe Paraschiv
•
•
să îi urmeze exemplul 2n cele din urma, băiatul & rupse ca și tatăl său din mămăligă și rîni cu năde#de din tigaie /1 !araschiv, hulpav și absent, înghiți dintr"o dată, dar apoi ochii i se beliră ș i scoase un răcnet. &...' (etele pufniră în rîs, iar iculae, înț elegând, începu să răcnească ș i să dea din picioare, arătîndu"l pe !araschiv cu degetul $ )ulegerea roadelor pământului este, chiar și pentru 0lie Moromete, un moment de bucurie, de consonan!ă deplină a omului cu ritmurile naturii" # ...omul rîde încet, obsesiile lui se topesc și o bucurie liniștită, aproape neștiută nici de el însuș i, dar luminoasă ș i eternă ca ș i cerul, se aș terne pe chipul lui.$ Pentru prima dată în roman, 0lie Moromete s-a interesat de dorințele mezinului și i-a ascultat rugămintea de a merge la școală, .iculae prinzând astfel mai multă speran ță" & !arcă era o promisiune în glasul tatălui) *n orice caz, îl făcuse să înț eleagă că în familie nu e+istă numai !araschiv, ilă și chim și banca ș i fonciirea, la care el, tatăl, să se gîndească. Trebuie să se gîndească de aici înainte și la iculae$
