ROMANTISMUL Definitie: Apare in ultimii ultimii ani ai sec al XVIII lea lea si se manifesta manifesta din plin in prima prima jumatate jumatate a sec XIX, ca o reactie la adresa clasicismului.Ca miscare estetica si literara viziunea romatica poate poate fi sintet sintetiza izata ta sub termen termenul ul “libe “liberta rtate” te”.Ac .Aceas easta ta miscar miscaree s-a impus impus mai intai intai in Europa, aparand in Germania si apoi s-a extins pana in America, fiind un curent cultural intrucat domeniile de activitate pe care le-a atins au fost multiple. Cei mai de seama reprezentanti ai romantismului german, curent care are la baza doctrina eului absolut sunt: Jean-Paul Richter, Holderin, Novalis, E.T.Hoffmann. Manifestul romantismului englez l-a constituit prefata la volumul Balade lirice, semnata de Wordsworth si Coleridge.Cei mai de seama reprezentanti ai romantismului englez sunt: Wordsworth, Coleridge, Byron, Shelley, Keats. Manifestul romantismului francez l-a constituit prefata lui Victor Hugo de la drama Cromwel. La noi romant romantism ismul ul coresp corespund undee perioa perioadei dei pasopt pasoptist istee , manife manifestu stull romant romantism ismulu uluii in literatura romana constituindu-l articolul “Introductie”la Dacia literara.Tinand cont de faptul ca in literatura romana clasicismul ca si curent literar a fost slab reprezentat de autor autorii de valo valoar are, e, roma romant ntis ismu mull roma romane nesc sc apar aparee nu ca o reac reacti tiee tota totala la la adre adresa sa clasicismului, ci ca un curent eclectic, care a preluat de la alte directii, trasaturi. In literatura romana, romantismul cunoaste trei etape: Romantismul pasoptist, vizionar, patriotic, de tip Biedermeier • Romantismul eminescian, ultima etapa a curentului la nivel mondial-tip High • Romanticism Romantismul posteminescian, interferand cu clasicismul lui • G.Cosbuc,simbolismul lui Macedonski sau samanatorismul lui Octavian Goga Apare ca o reactie impotriva clasicismului prin afirmarea libertatii absolute a creatiei, eliberarea de regulile stricte ale clasicismului : regula celor trei unitati, preferinta pentru person personaje aje aduse aduse din stratu straturi rile le social socialee inalt inalte, e, culti cultivar varea ea anumit anumitor or specii specii:: oda, imnul, imnul, satirul. In ceea ceea ce prives priveste te romant romantism ismul ul pasopt pasoptist ist,, acesta acesta este este domina dominatt de ideil ideilee romant romantice ice europene ale jumatatii secolului al XIX-lea.Astfel, acesta a demonstrat prin reprezentantii sai interes pentru istorie, printr-o atitudine admirativa fata de marile modele ale trecutului neamului.De asemenea, proiectarea constiintei romanesti in planul identitatii nationale, valorificar valorificarea ea folclorulu folcloruluii ca element element de recunoaster recunoasteree a unei culturi preexistente, preexistente, sunt obiec obiecti tive ve ale ale oame oameni nilo lorr de cultu cultura ra a epoci epocii. i.Ro Roma mant ntis ismu mull paso pasopt ptis istt capat capataa asad asadar ar specificitate, prin imbinarea marilor teme si motive europene cu realitatea istorica si culturala a Tarilor Romane. Spre Spre deoseb deosebire ire de romant romantism ismul ul pasopt pasoptist ist,, prepon preponder derent ent istori istoric, c, etnic, etnic,rom romant antism ismul ul eminescian este unul vizionar, inalt, preocupat de intelegerea profunda a existentei umane raportate raportate la universul universul -mamă. -mamă. Profunzime Profunzimeaa idelor idelor eminesciene, eminesciene, ancorarea acestora in culturile de traditie ale umanitatii, enciclopedismul eminescian, fac obiectul unei creatii care ne inscrie cu mandrie in circuitul universalitatii literare, fara a ne priva insa de orgoliul unui nationalism exprimat in cele mai desavarsite formule artistice. Trasaturi: -cultul sau primatul pasiunii-o estetica a inimii
-cultivarea imaginatiei si fanteziei creatoare -subiectivismulexpansiunea eului -atitudini romantice: patosul, revolta, ironia -aspiratia spre infinitul spatial si temporar -dragostea fata de trecut-istorie -recuperarea folclorului -melancolia -cultivarea solitudinii -visul, reverie -predilectia pentru mituri si simboluri -tema naturii -refacerea culorii locale Teme si motive: iubirea, natura, istoria, calatoria cosmica, visul, meditatia, revolta Modalitati: tonul solemn, predilectia pentru hiperbola si antiteza, personaje exceptionale in situatii exceptionale. Specii Specii romant romantice ice:: medita meditati tia, a, elegia elegia,, poezia poezia ruinel ruinelor, or, drama drama istori istorica, ca, nuvela nuvela istori istorica, ca, romanul istoric, poemul sociogonic. Reprezentanti: -Goethe: “Suferintele tanarului Werther”, “Faust” -Walhr Scott : “Rob Roy” -Victor Hugo: “Mizerabilii” -Gheorghe Asachi -Alecu Russo: “Cantarea Romaniei” -Nicolae Balcescu -Dimitrie Bolintineanu: “Legende istorice” -Alexandru Odobescu -B.Petriciu Hasdeu -Mihai Eminescu -Mihail Sadoveanu -Alexandru Macedonski exista exista un tip romantic romantic sau un homo romanticus romanticus care se opune unui tip clasic, unui homo classicus.
Clasic -rational -obiectiv -echilibrat -linistit -apolinic(Nietzche) -manifesta dezinteres fata de natura -moralist
Romantic -pasional -subiectiv -dezechilibrat -nelinistit -dionisiac -iubeste natura -metafizic-cunoașterea absolută
-canonic, are respect pentru norme si reguli -apara puritatea genurilor si speciilor -calofil, iubeste stilul frumos si ingrijit
-necanonic, nu are respect fata de reguli -accepta amestecul de genuri si de specii -anticalofil si nu pretuieste stilul
G.Calinescu in studiul sau Romantism, clasicism si baroc dezvolta celebra afirmatie a lui Goethe dupa care clasicul este sanatos iar romanticul este bolnav.Clasicul este sociabil si comu comuni nica cati tiv, v, exte exteri rior oriz izat at,, extr extrav aver erti tit, t, pe cand cand roma romant ntic icul ul este este neso nesoci ciab abil il si necomunicativ, interiorizat, introvertit. Clasicul este solar, romanticul este selenar.Ora prefe preferat rataa a clasic clasiculu uluii este este amiaza amiaza,, pe cand cand ora prefer preferata ata a romant romanticul icului ui este este miezul miezul noptii.Pe un ton de gluma, Calinescu fixeaza pana si regimul alimentar al clasicului si romanticului: “Si ca sa facem o gluma, semnificativa, de altfel documentata, din punct de vedere alimentar:clasicul bea lapte, apa de izvor si vin de Falerm ori mananca miere de Ibla si fructe.Romanticul consuma gin, opiu ori bea apa din Lethe fiindca el are nevoie ori de excitante ori de analigezice a naligezice ca sa suporte sau sa uite infernul vietii.” Calinescu isi extinde consideratiile sale la tari si popoare: Franta este clasica, Germania este romantica, Italia este clasica, Spania este romantica, India este romantica, China este clasica.
