Revistele de avangardă
Sunt prezentate revistele de avangardă din România sub aspectul parcursului şi adeziunii la curentele de avangardă care se manifestau în plan internaţional. Revistele care au fost analizate din perspectiva importanţei pe care o prezintă în constituirea şi susţinerea avangardei din România sunt Contimporanul, 75 H.P., Punct, Integral, Urmuz, unu, Alge, Meridian. Revistele Contimporanul, 75 H.P., Punct, Integral, Urmuz, unu, Alge au avut o componentă artistico-plastică puternică, protagoniştii orientărilor de avangardă din artele plastice fiind în strânsă legătură cu anturajul revistelor literare de avangardă. Se poate afirma cu certitudine că direcţiile imprimate acestor reviste au fost decise sau au rezultat şi prin aportul, alături de literaţi, a unor artişti plastici care au fondat unele din aceste reviste, cum este cazul lui Marcel Iancu (Contimporanul), Victor Brauner (75 H.P., Punct) şi M. H. Maxy Max y (Integral), sau care s-au aflat în anturajul fondatorilor acestor reviste: Miliţa Petraşcu, Corneliu Mihăilescu sau Hans Mattis-Teutsch.
Urmuz
Revista « Urmuz” a apărut în 1928 şi a avut doar 5 numere. Înainte de a-și a-și publica revista, Bogza a corespondat intens cu scriitorii pe care dorea săsă -i atragă în redacţia revistei. Câțiva dintre aceștia erau reprezentanții cei mai de seamă ai avangardei autohtone: Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Sașa Pană, ș.a.. Primul număr al revistei Urmuz a apărut în decembrie decembri e - ianuarie 1928 şi avea o calitate intelectuală surprinzătoare pentru tinereţea celui care a editat-o editat -o – Bogza nu împlinise 20 de ani!. Deloc întâmplătoare este prezenţa în paginile revistei din Buştenari a unor nume extrem de importante pentru mişcarea de avangardă europeană - Paul Eluard, Filippo Marinetti, Marinetti, Tristan Tzara, Benjamin Fondane şi Victor Victor Brauner - şi asta deoarece avangardiştii români aveau o mare vocaţie internaţionalistă, considerându-se considerându-se membri cu drepturi depline ai curentului artistic care car e încerca să dinamiteze arta acelor timpuri. Era un mod de a privi de la aceeaşi înălţime tovarăşii de ideologie literară din Occident, fără urmă de complex (de inferioritate) şi fără rest.
Numărul 2 are în sumar poeme de Tristan Tzara (Danse), Complect de Roll, Zăpadă de Bogza şi desene de Victor Brauner. De asemenea, este discutată şi susţinută intenţia lui Ion Vinea, Ilarie Voronca, Miliţa Pătraşcu şi Benjamin Fondane de a scoate revista „Contemporanul „ Contemporanul”” plus „Integral” Integral”. Numărul 3 publică un Descântec arghezian, un scenariu scris de Bogza şi mai multe versuri ce poartă semnătura lui Al – Miu,un prieten câmpinean al poetului. Tot în acest număr, Bogza publică eseul dedicat volumului Ulyse de Ilarie Voronca. Ultimele 2 numere sunt scrise integral de Bogza şi Al.-Miu. Al.-Miu. Revista îşi sfârşeşte apariţia în vara anului 1928, deşi Bogza ar fi dorit să o mai publice cel puţin 3 ani; greutăţile financiare ale tipăririi au contribuit la încetarea înc etarea proiectului editorial – editorial – tipărirea
revistei a fost finanțată din bugetul fabricii de sifoane pe care o dețineau frații Bogza la Buștenari.
Fragment: „ Dar scoarţa terestră obligă la zile cu preocupări mercantile până la abrutizare.
Atunci Urmuz pare un vis absurd şi adesea ruşinea că ai fraternizat cândva cu un nebun menit să fie înghiţit chiar de întunericul clipei următoare dispariţiei lui.” (articol Urmuz, revista Urmuz, nr.1)
Punct. Revistă de artă constructivistă internațională a fost o revistă literară romanească de avangardă condusă de Scarlat Callimachi, editată de Victor Brauner și tipărită la București în 16 numere(dintre care primul publicat sub formă de poster) între martie 1924 și sprilie 1925.Revista era consacrată curentului numit constructivism. Printre scriitorii și artiștii care au contribuit la revistă se numără Scarlat Callimachi, Dida Solomon-Callimachi, Victor Brauner, Ilarie Voronica, Tristan Tzara, Ion Vinea, Stephan Roll, Mihail Cosma, Marcel Iancu/Janco, Philippe Soupault, Georges Linze, Kurt Schwitters etc.
Contimporanul Contimporanul a fost o revistă(inițial săptămânală, apoi lunară) literară și artistică românească de avangardă publicată între iunie 1922 și 1932. Fiind cea mai longevivă dintre revistele avangardei românești, a fost și una dintre cele mai moderate, îndeosebi după mijlocul anilor ’20, când revista satelit Punct fuzioneaza cu Contimporanul, prin decizia directorilor acestora, ceea ce nemulțumește mulți dintre colaboratorii Punctului – ceea ce duce la formarea revistei Integral. Geneza revistei 75 H.P.(și prin urmare, și a Punctului și Integralului) se datora însă “Manifestului activist către tinerime” publicat de Vinea în 1924 în Contimporanul. Mai târziu, foștii colaboratori ai acestor reviste s-au reunite la revista Unu, unde Ilarie Voronca, în numele tuturor, va semna un articol- poleica, “Coliva lui Moș Vinea”, împotriva modernismului moderat a revistei lui Vinea. Condusă de Ion Vinea și Marcel Iancu(ce se ocupa de direcția artistică), revista i-a mai avut printer colaboratori de B. Fundoianu, Eugen Filotti, J.G.Costin, Ion Călugăru,Eugen Relgis, Lucian Boz, Paul Sterian, Al.O.Teodoreanu, Ion Pillat etc.
75 H.P. HP a
fost
o
revistă literară avangardistă ce îmbinea elemente de constructivism și dadaism. Unicul număr al revistei (dedicat pictopoeziei) a apărut în octombrie 1924 și a fost editată de Ilarie Voronca, Stephan Roll și Victor Brauner. Au mai contribuit cu desene M.H. Maxy și Marcel Janco. 75
Revista a fost retipărită de Jean-Michel Place în 1993. Coperta noii ediții (ce conține 36 de pagini) cuprinde o reproducere după desenul de pe coperta vechii ediții; de asemenea, sunt creditați ca autori principali Ilarie Voronca și Victor Brauner și sunt menționați ca și contribuitori Mihail Cosma, Miguel Donville, Filip Brunea-Fox, Marcel Janco, Fillippo Tomaso Marinetti, M.H. Maxy, Stephan Roll, M. Ségallene și Ion Vinea.
Integral
Revistă de sinteză modernă a fost o revistă literară avangardistă. Tipărită la Bucureşti (unde a fost editată de Filip Brunea-Fox, Ilarie Voronca, M.H. Maxy şi Ion Călugăru) şi Paris (unde a fost editată de Benjamin Fondane şi Hans Mattis-Teutsch), revista a apărut între martie 1925 şi iulie 1928. A fost reprezentativă pentru aşa-numitul integralism, al cărui manifest a fost publicat încă din primul număr al revistei. Printre autorii cuprinşi în paginile revistei se numără Ilarie Voronca, Stephan Roll, Benjamin Fondane, Tristan Tzara, Filippo Tommaso Marinetti, etc. În pofida înclinaţiilor constructiviste moştenite de la revista Punct, revista are un caracter ecletic, deşi nu la fel de eclectic ca al revistei Contimporanul. Revista cuprindea, pe lângă texte literare, agendă şi recenzii culturale. În timp ce primul număr prezintă manifestul integralismului, iar al doilea număr e centrat pe Constantin Brâncuşi, numărul 12 al revistei e devotat în întregime futurismului italian.
