MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIŢIE „Alexandru Ioan Cuza” FACULTATEA DE POLIŢIE DE FRONTIERA SPECIALIZAREA POLITIE DE FRONTIERA ANUL III Grua !"#
REFERAT MANAGEMENT REFERAT ORGANIZATIONAL
SALARIZAREA$ O%IECT MOTI&ATIONAL AL PERSONALULUI
Cur'n()
"*
No+'unea de (alar'u
,*
Pr'n'n-''' ''le ('(.e/u e/ulu' de (alar lar'za 'zare
!*
T'ur' de (alar''
0*
Codul /un-'' (' (alar'ul
Al'-area re1eder'lor Le2'' ,30 4 ,5"5 r'1'nd (alar'zarea 5.
#*
Ele/en.ele ('(.e/ulu' de (alar'zare
6*
Salar'u de 7az8 /'n'/ 7ru. e +ar8*
3*
Modul de la.8 a (alar''lor
9*
Pla.a (alar'ulu'
"5*
T'-:e.ele de /a(8
""*
Ca(ele de a;u.or re-'ro-
",*
Salar'zarea ol'.'<.'lor
"!*
Noua le2e$ e 'n.ele(ul .u.uror "!*"* Ele/en.ele '/or.an.e ale ro'e-.ulu'
"0*
Con-luz''
"=*
%'7l'o2ra>e
"* No+'unea de (alar'u) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de munca.(art. 159 din Codul Muncii) Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. Salariul este pretul muncii prestate exprimat in bani. !tunci cand munca se des"asoara pentru sine este o munca independenta si produce proft. #n situatia in care se realizeaza pentru o terta persoana este o munca dependenta si produce salariu. 1 $a stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex orientare sexuala caracteristici %enetice varsta apartenenta nationala rasa culoare etnie reli%ie optiune politica ori%ine sociala &andicapsituatie sau responsabilitate "amiliala apartenenta ori activitate sindicala. Salariul cuprinde salariul de baza indemnizatiile sporurileprecum si alte adaosuri. Salariile se platesc inaintea oricaror alte obli%atii banesti ale an%a'atorilor. Salariile se stabilesc prin ne%ocieri individuale sausi colective intre an%a'ator si salariati sau reprezentanti ai acestora.Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice fnantate inte%ral sau in ma'oritate de la bu%etul de stat bu%etul asi%urarilor sociale de stat bu%etele locale si bu%etele "ondurilor speciale se stabilesc prin le%e cu consultarea or%anizatiilor sindicale reprezentative.in punct de vedere economic salariul este remuneratia muncii adica suma platita posesorului "ortei de munca pentru activitatea des"asurata. *eniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind in opinia lect.univ.dr. !driana Popa+sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca a contractului colectiv de munca precum si pe baza actului de numire+ salariile de baza sporuruile si adaosurile de orice "el sumele reprezentand premiul anual si stimulentele acordate personalului din institutiile publice sau salariatilor a%entilor economicisumele primite pentru concediul de odi&na in caz de incapacitate temporara de munca valoarea 1
*ictor Savulescu Curs de economie politica !cademia ,enerala 19-1 p. /0
nominala a tic&etelor de masa tic&etelor de cresa tic&etelor de vacantaremuneratia obtinuta de directori in baza unui contract de mandat sumele primite de reprezentantii in adunarea %enerala a actionarilor in consiliul de administratiemembrii directoratului si ai consiliului de suprave%&ere precum si comisia de cenzorietc. !vanta'e+ utilizarea oricarui buninclusiv a unui ve&icul de orice tip. din patrimoniul a"acerii in scop personal cu exceptia deplasarii pe distanta dusintors de la domiciliu la locul de munca2 cazare &rana imbracaminte personal asupra muncii casnice2 imprumuturi nerambursabile2 anularea unei creante a an%a'atorului asupra an%a'atului2 abonamentele si costul convorbirilor tele"oniceinclusiv cartelele tele"onicein scop personal2 permisele de calatorie pe orice mi'loace de transport "olosite in scop personal2 primele de asi%urare platite de suportator pentru salariatii proprii2 tic&etecadou. Pentru producator salariu reprezinta c&eltuieli antrenate de productia unui bun sau a unui serviciu2 el este parte din c&eltuielile totale si anume un cost salarial. Pentru lucrator salariu reprezinta un venit. esi salariu este un pret platit de producator el trebuie inteles ca plata pentru serviciile prestate de lucrator si nu ca pret al muncii sau al "ortei de munca . $ucratorul ramane proprietarul "ortei sale de munca si dupa ce sa an%a'at . 3l a inc&eiat un contract de munca in care sunt prevazute obli%atiile de munca si conditiile in care se va ac&ita de aceste obli%atii . #n a"ara timpului de munca c&eltuit de înteprindere lucratorul dispune de "orta sa de munca si poate s4 o utilizeze dupa cum crede de cuviin4 poate des"asura munci suplimentare poate presta munca la domiciliu. Salariu este o "orma de venit2 el revine posesorului "ortei de munca in sc&imbul muncii des"asurate si permite acesteia s4 î6i satis"ac4 trebuinele 6i s4 duc4 o viata normala. Salariul reprezinta motivatia muncii . reptul la salariu este afrmat in eclaratia 7niversala a repturilor 8mului ca find dreptul acordat celui care munceste in mod ec&itabil si sufcient care sai asi%ure lui si "amiliei sale o existenta con"orma cu demnitatea umana .
,* Pr'n-'''le ('(.e/ulu' de (alar'zare)
Sistemul de salarizare poate f in acord (direct pro%resiv indirect etc) in re%ie ( sau dupa timp) pe baza de cote procentuale etc. si in cadrul aceluiasi a%ent economic salarizarea find di"erita dupa cum se re"era la munca de executie sau la munca de conducere si in cadrul acestora la posturi cu studii medii sau studii superioare etc. :
Sistemul de salarizare re%lementat prin le%ea :0-:;1; are la baz4 urm4toarele principii+ a) caracterul unitar în sensul c4 re%lementeaz4 salarizarea tuturor cate%oriilor de personal din sectorul bu%etar prin luarea în considerare a drepturilor de natur4 salarial4 stabilite prin acte normative speciale în sistemul de salarizare re%lementat de prezenta le%e2 b) supremaia le%ii în sensul c4 drepturile de natur4 salarial4 se stabilesc numai prin norme 'uridice de "ora le%ii2 c) ec&itate 6i coeren4 prin crearea de oportunit4i e%ale 6i remuneraie e%al4 pentru munc4 de valoare e%al4 pe baza principiilor 6i normelor unitare privind stabilirea 6i acordarea salariului 6i a celorlalte drepturi de natur4 salarial4 ale personalului din sectorul bu%etar2 d) sustenabilitate fnanciar4 prin stabilirea de ma'or4ri salariale în baza le%ilor speciale anuale2 e)caracterul confdential al salariului ispoziiile prezentei le%i se aplic4+ a) personalului din autorit4i 6i instituii publice respective Parlamentul !dministraia Prezidenial4 autoritatea 'udec4toreasc4 ,uvernul ministerele celelalte or%ane de specialitate ale administraiei publicecentrale autorit4i ale administraiei publice locale alte autorit4i publice autorit4i administrative autonome precum 6i instituiile din subordinea acestora fnanate inte%ral din bu%etul de stat bu%etele locale bu%etul asi%ur4rilor sociale de stat bu%etele "ondurilor speciale2
:
Sanda ,&impu #on
Petre =urloiu op.cit p. 1/;1/
b) personalului din autorit4i 6i instituii publice fnanate din venituri proprii 6i subvenii acordate de la bu%etul de stat bu%etele locale bu%etul asi%ur4rilor sociale de stat bu%etele "ondurilor speciale2 c) personalului din autorit4ile 6i instituiile publice fnanate inte%ral din venituri proprii2 d) persoanelor care sunt conduc4tori ai unor instituii publice în temeiul unui contract altul dec?t contractul individual de munc4. ispoziiile prezentei le%i nu se aplic4 =4ncii @aionale a Aom?niei Comisiei @aionale a *alorilor Mobiliare Comisiei de Suprave%&ere a !si%ur4rilor 6i Comisiei de Suprave%&ere a Sistemului de Pensii Private. #ntr4 în cate%oria personalului din sectorul bu%etar personalul încadrat pe baza contractului individual de munc4 personalul care ocup4 "uncii de demnitate public4 6i personalul care ocup4 "uncii assimilate "unciilor de demnitate public4 precum 6i personalul care benefciaz4 de statute speciale inclusiv "uncionarii publici 6i "uncionarii publici cu statut special.
!* T'ur' de (alar'') Salariul se prezinta sub doua "orme+ salariu nominal si salariu real. Salariu nominal reprezinta suma de bani primita de lucrator in timp ce salariu real reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce poate f cumparata cu salariu nominal cu alte cuvinte puterea de cumparare a salariului nominal. @ivelul salariilor depinde de cererea si o"erta de munca de productivitatea muncii si de ne%ocierile purtate de sindicate. aca cererea de munca este mare salariile se vor situa la un nivel mai ridicat2 intreprinderile vor f dispuse sa plateasca salarii mai mari pentru a atra%e lucratorii de care au nevoie2 în conditiile in care cererea de munca este mica salariile vor scadea. Bntre nivelul salariilor si nivelul productivitatii exista o relatie directa cu cat productivitatea este mai mare cu atat si cererea de munca este mai mare iar pe ansamblul economiei se inre%istreaza o crestere a nivelului salariilor. Cresterea productivitatii permite cresterea salariului real . Sindicatele apara interesele salariale ale lucratorilor. 3le ne%ocieaza un anumit nivel al salariului minim pe economie precum si cresterile salariale impuse de cresterea preturilor . orma de or%anizare a muncii si de salarizare ce se pot aplica sunt urmatoarele+ a)in re%ie sau dupa timp2
b)in acord2 c)pe baza de tari"e sau cote procentuale din veniturile realizate d)alte "orme specifce unitatii 8r%anizarea muncii si salarizarea in acord pot avea loc intruna din urmatorele "orme+acord directacord pro%resiv si acord indirect. Salariul de merit
!cest drept salarial se acorda an%a'atilor din unitatile bu%etare care se remarca pe linie pro"esionala dupa criteriile prevazute de le%e prezentate ast"el+ pentru rezultatele deosebite obtinute in activitatea des"asurata personalul poate primi un salariu de merit care "ace parte din salariu de baza. !cesta poate fi pana la 15 D aplicat la salariu de baza. Persoanele care benefcieaza de salariu de merit se stabilesc o data pe an de re%ula dupa aprobarea bu%etului în raport cu rezultatele obtinute îin activitatea des"asurata. Salariul de merit poate f acordat cel mult 15D din numarul total de posturi prevazute in statul de "unctii al institutiei din care cel putin doua treimi va f utilizat pentru "unctiile de executie.
0* Codul Mun-'' <' (alar'ul) Salariul este confdential an%a'atorul avand obli%atia de a lua masurile necesare pentru asi%urarea confdentialitatii.(art.150alin.1 din Codul Muncii).Bn scopul promovarii intereselor si apararii drepturilor salariatilor confdentialitatea salariilor nu poate f opusa sindicatelor sau dupa caz reprezentantilor salariatilor in stricta le%atura cu interesele acestora si in relatia lor directa cu an%a'atorul. Salariul de baza minim brut pe tara %arantat in plata corespunzator pro%ramului normal de munca se stabileste prin &otarare a ,uvernului dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor.Bn cazul in care pro%ramul normal de munca este potrivit le%ii mai mic de 0ore zilnic salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit pro%ramului le%al de lucru aprobat. Bn sectorul bu%etar raportul între coefcientul de ierar&izare minim 6i coefcientul de ierar&izare maxim pe baza c4rora se calculeaz4 salariile de baz4 este de 1 la 15. Ae%lement4rile au ca scop urm4toarele+ a) armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bu%etar cu importana r4spunderea complexitatea activit4ii 6i nivelul studiilor necesare pentru des"46urarea activit4ii2
b) stabilirea salariilor de baz4 a soldelor "unciilor de baz4salariilor "unciilor de baz4 6i a indemnizaiilor lunare de încadrare ca principal element al c?6ti%ului salarial2 c) realizarea ierar&iei salariilor de baz4 a soldelor "unciilor de baz4salariilor "unciilor de baz4 6i a indemnizaiilor lunare de încadrare at?t între domeniile de activitate c?t 6i în cadrul aceluia6i domeniu are la baz4 evaluarea posturilor di"erenierea "4c?nduse în "uncie de urm4toarele criterii+ cuno6tine 6i experien42 complexitate creativitate 6i diversitatea activit4ilor2 'udecata 6i impactul deciziilor2 inEuen4 coordonare 6i supervizare2 contacte 6i comunicare2 condiii de munc42 incompatibilit4i 6i re%imuri speciale2 d) transparena mecanismului de stabilire a salariului de baz4 a soldelor "unciilor de baz4salariilor "unciilor de baz4 6i a indemnizaiilor lunare de încadrare precum 6i a celorlalte drepturi salariale2 e) di"erenierea salariilor de baz4 a soldelor "unciilor de baz4salariilor "unciilor de baz4 6i a indemnizaiilor lunare de încadrare în "uncie 6i de nivelul la care se presteaz4 activitatea+ central teritorial 6i local. ,estiunea sistemului de salarizare a personalului din instituiile 6i autorit4ile publice se asi%ur4 de fecare ordonator principal de credite. ,estiunea sistemului de salarizare a personalului din instituiile de înv44m?nt preuniversitar 6i universitar de stat se asi%ur4 de ordonatorii principali de credite 6i de Ministerul 3ducaiei Cercet4rii
=* Al'-area re1eder'lor Le2'' ,30 4 ,5"5 r'1'nd (alar'zarea) !plicarea prevederilor prezentei le%i se realizeaz4 etapizat prin modifcarea succesiv4 dup4 caz a salariilor de baz4 soldelor "unciilor de baz4salariilor "unciilor de baz4 6i a indemnizaiilor lunare de încadrare prin le%i speciale anuale de aplicare. *aloarea salariilor de baz4 soldelor "unciilor de baz4salariilor "unciilor de baz4 6i a indemnizaiilor lunare de încadrare utilizat4 la reîncadrarea pe "uncii a personalului în anul :;11 se stabile6te prin le%ea privind salarizarea în anul :;11 a personalului pl4tit din "onduri publice. Monitorizarea 6i controlul aplic4rii prevederilor le%ale privind salarizarea personalului bu%etar se realizeaz4 de c4tre ,uvern prin Ministerul Muncii amiliei 6i Proteciei Sociale Ministerul !dministraiei 6i #nternelor prin !%enia @aional4 a uncionarilor Publici Ministerul !p4r4rii @aionale Ministerul Culturii 6i Patrimoniului @aional Ministerul Fustiiei Ministerul 3ducaiei Cercet4rii
#* Ele/en.ele ('(.e/ulu' de (alar'zare) Sistemul de salarizare re%lementeaz4 remunerarea personalului din sectorul bu%etar în raport cu responsabilit4ile postului munca depus4cantitatea 6i calitatea acesteiaimportana social4 a muncii condiiile concrete în care aceasta se des"46oar4 rezultatele obinute precum 6i cu criteriile prev4zute la art. 5 lit. c). Sistemul de salarizare cuprinde salariile de baz4 soldelesalariile de "uncie 6i indemnizaiile lunare de încadrare sporurile premiilestimulentele 6i alte drepturi în bani 6i în natur4 corespunz4toare fec4reicate%orii de personal din sectorul bu%etar. Bn cadrul le%ilor speciale de salarizare anuale se stabilesc ma'or4rile salariilor de baz4 soldelorsalariilor de "uncie 6i indemnizaiilor lunare de încadrare ast"el înc?t s4 se realizeze trecerea de la valoarea acestora determinat4 potrivit art. G alin.la valorile stabilite potrivit prezentei le%i p?n4 la aplicarea inte%ral4 a prevederilor acesteia. #ndemnizaia lunar4 pentru persoanele care ocup4 "uncii de demnitate public4 este unica "orm4 de remunerare a activit4ii corespunz4toare "unciei 6i reprezint4 baza de calcul pentru stabilirea drepturilor 6i obli%aiilor care se determin4 în raport cu venitul salarial dac4 nu se prevede alt"el prin le%e.
Salariile de baz4 soldelesalariile de "uncie 6i indemnizaiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulirea coefcienilor de ierar&izare corespunz4tori claselor de salarizare cu valoarea de re"erin4 rotun'induse din leu în leu în "avoarea salariatului. *aloarea de re"erin4 corespunz4toare coefcientului de ierar&izare 1;; se stabile6te anual prin le%ea pentru aprobarea pla"oanelor unorindicatori specifcai în cadrul fscal bu%etar potrivit $e%ii responsabilit4ii fscalbu%etare nr. /9:;1; la propunerea Ministerului Muncii amiliei 6i Proteciei Sociale 6i Ministerului inanelor Publice. $a data intr4rii în vi%oare a prezentei le%i valoarea de re"erin4 este de /;; lei. i"erena dintre dou4 clase de salarizare succesive este de :5D din salariul de baz4 soldasalariul de "uncie indemnizaia lunar4 de încadrare utiliz?nduse rotun'irea la a doua zecimal4 a coefcienilor de ierar&izare a"ereni claselor de salarizare. Clasele de salarizare 6i coefcienii prev4zui în anexe pentru "unciile de execuie corespund nivelului minim al fec4rei "uncii la care se adau%4 5 %radaii corespunz4toare tran6elor de vec&ime în munc4.
6* Salar'ul de 7az8 /'n'/ 7ru. e +ar8) Salariul de baz4 minim brut pe ar4 %arantat în plat4 (salariul minim brut pe economie) se ma'oreaza din 1 iulie de la G5; lei la 0;; de lei potrivit H, ::;1 din :: ianuarie :;1 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara %arantat in plata. Potrivit art. din H, ::;1 stabilirea pentru personalul încadrat prin înc&eierea unui contract individual de munc4 de salarii de baz4 sub nivelul celui prev4zut de H, constituie contravenie 6i se sancioneaz4 cu amend4 de la 1.;;; lei la :.;;; lei. Constatarea contraveniei 6i aplicarea sanciunii prev4zute la alin. (1) se "ac de c4tre personalul Ministerului Muncii amiliei Proteciei Sociale 6i Persoanelor *?rstnice prin inspectoratele teritoriale de munc4 'udeene 6i al municipiului =ucure6ti împuternicit dup4 caz prin ordin al ministrului muncii "amiliei proteciei sociale 6i persoanelor v?rstnice.
S!$!A#7 3 =!I! 33C<#* A3!$#I!
fnantele publice. #ncepand cu 1 ianuarie :;;5 salariile sunt platite o sin%ura data pe luna in perioada 515 a fecarei luni pentru luna precedenta. ata platii salariilor reprezinta data ridicarii sumelor in numerar sau data creditarii contului bancar al salariatului cu suma ce reprezinta salariul cuvenit. !vand in vedere acest moment al creditarii contului remiterea ordinului de plata catre banca de catre an%a'ator nu semnifca si plata salariului si nici nu coincide obli%atoriu cu data platii salariului. in punct de vedere fscal plata "ractionata in decursul a doua luni nu produce e"ecte salariul find considerat venit realizat intro luna. !st"el daca lic&idarea a"erenta drepturilor salariale datorate pentru o luna se plateste in luna urmatoare potrivit prevederilor din contractul individual de munca salariul se considera realizat sau incasat de salariat in luna pentru care sa e"ectuat plata. Plata salariului se poate e"ectua+ a? @n nu/erar find metoda cea mai "olosita de la casieria an%a'atorului sau prin intermediul unor persoane anume desemnate2 încasarea salariului este probata prin semnatura salariatului pe statul de plata sau a altui document care atesta plata. 7? r'n 1'ra/en. 'n -on.ul 7an-ar al (alar'a.ulu' salariul poate f platit si prin virament in contul bancar al salariatului. Pentru utilizarea acestui mod de plata este necesara includerea expresa a acestei posibilitati in contractul colectiv de munca . -? @n nu/erar (' 'n na.ura plata in natura a unei parti din salariu este posibila numai daca aceasta "ace obiectul unei clauze expres prevazute in contractul colectiv sau individual de munca . Pentru salariatii carora an%a'atorul con"orm contractului colectiv sau individual de munca le asi%ura &rana cazarea sau alte "acilitati care pot f considerate
avanta'e in natura suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu va putea f mai mica decat salariul minim brut pe tara . Plata salariului nu oa.e > eBe-.ua.a 'n.e2ral 'n na.ura* $imitele bunurile si modul de evaluare a acestora se stabilesc de asemenea prin contractul colectiv sau individual de munca . Exemplu:
!n Contractul colectiv de munca inc"eiat la nivel national se prevede ca , la unitatile producatoare de produse a#ricole, o parte din salariu se poate plati si in natura . Plata in natura , stabilita prin ne#ocieri colective in unitati, nu poate insa depasi 30$ din salariu %art. 3& alin. '.
Plata drepturilor salariale in cazul decesului salariatului se va "ace in ordinea prevazuta de art. 1/: alin. (:) din Codul muncii respectiv sotului supravietuitor sau in ordine copiilor ma'ori ai de"unctului parintilor acestuia sau altor mostenitori in conditiile dreptului comun. !st"el plata salariului se poate "ace uneia dintre urma toarele persoane+ a) direct salariatului care este titularul drepturilor salariale2 b) persoanei imputernicite de acesta pe baza unei procuri speciale sau %enerale autentifcate2 c) sotului supravietuitor sau copiilor ma'ori ai de"unctului parintilor acestuia in cazul decesului unui salariat2 d) persoanelor care probeaza calitatea de mostenitor pe baza certifcatului emis de notar sau a unei &otarari 'udecatoresti in conditiile in care salariatul decedat nu a lasat in viata cate%oriile de persoane mentionate mai sus (sotul supravietuitor sau copii ma'ori parinti). repturile salariale cuvenite salariatilor se platesc inainte de oricare alte obli%atii banesti ale an%a'atorului acestea capatand caracterul unei creante privile%iate.
9* Pla.a (alar'ulu') Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna la data stabilita in contractul individual de munca in contractul colectiv de munca aplicabil sau in re%ulamentul intern dupa caz. Plata salariului se poate e"ectua prin virament intrun cont bancar. Plata in natura a unei parti din salariu este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca. #ntarzierea ne'ustifcata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obli%area an%a'atorului la plata de dauneinterese pentru repararea pre'udiciului produs salariatului. Salariul se pl4te6te direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta. Bn caz de deces al salariatului drepturile salariale datorate p?n4 la data decesului sunt pl4tite în ordine soului supravieuitor copiilor ma'ori ai de"unctului sau p4rinilor acestuia. ac4 nu
exist4 nici una dintre aceste cate%orii de persoane drepturile salariale sunt pl4tite altor mo6tenitori în condiiile dreptului comun. Plata salariului se dovede6te prin semnarea statelor de plat4 precum 6i prin orice alte documente 'ustifcative care demonstreaz4 e"ectuarea pl4ii c4tre salariatul îndrept4it. Statele de plat4 precum 6i celelalte documente 'ustifcative se p4streaz4 6i se ar&iveaz4 de c4tre an%a'ator în acelea6i condiii 6i termene ca în cazul actelor contabile con"orm le%ii. @ici o reinere din salariu nu poate f operat4 în a"ara cazurilor 6i condiiilor prev4zute de le%e. Aeinerile cu titlu de daune cauzate an%a'atorului nu pot f e"ectuate dec?t dac4 datoria salariatului este scadent4 lic&id4 6i exi%ibil4 6i a "ost constatat4 ca atare printro &ot4r?re 'udec4toreasc4 defnitiv4 6i irevocabil4. Aeinerile din salariu cumulate nu pot dep46i în fecare lun4 'um4tate din salariul net. Bn cazul pluralit4ii de creditori ai salariatului va f respectat4 urm4toarea ordine+ a) obli%aiile de întreinere con"orm Codului "amiliei2 b) contribuiile 6i impozitele datorate c4tre stat2 c) daunele cauzate propriet4ii publice prin "apte ilicite2 d) acoperirea altor datorii.
"5* T'-:e.ele de /a(8) Ca si în toate celelalte L4ri din 7niunea 3uropean4 i în Aom?nia tic&etele de mas4 sunt re%lementate le%islativ prin le%ea 1-:1990 find un benefciu extrasalarial deductibil i exonerat de taxe at?t pentru an%a'at c?t i pentru an%a'ator i reprezint4 o alocaLie individual4 de &ran4 . !nul :;;5 a adus o sc&imbare "oarte important4 pe piaLa tic&etelor de mas4 din Aom?nia odat4 cu eliminarea prevederilor le%islative care fxau anumite cote pentru fecare emitent ceea ce a înt4rit concurenLa în domeniu. $e%ea prevede ca fecare persoan4 care primete tic&ete de mas4 s4 ac&iziLioneze produse alimentare în valoare de maxim : tic&ete pe zi. Bncep?nd cu data de 1 septembrie :;;9 valoarea unui tic&et de mas4 este de 0G: A8@ dar ea se actualizeaz4 semestrial. 3miterea tic&etelor de mas4 se "ace de c4tre unit4Lile autorizate de Ministerul inanLelor Publice sau de c4tre an%a'atorii ce au or%anizate cantinerestaurant sau bu"ete. Pentru a f valabil un tic&et de mas4 trebuie s4 aib4 înscris num4rul sub care a "ost înseriat de unitatea emitent4. e asemenea este obli%atoriu ca pe tic&et s4 fe imprimate numele i adresa emitentului valoarea nominal4 a tic&etului perioada de valabilitate interdicLia de a f utilizat pentru ac&iziLionarea Li%4rilor i a b4uturilor alcoolice spaLiu pentru a înscrie numele i prenumele salariatului care este în drept s4 utilizeze tic&etul de mas4 spaLiu rezervat înscrierii datei i aplic4rii tampilei unit4Lii la care tic&etul de mas4 a "ost utilizat. Pentru a f prote'ate împotriva tentativelor de "alsifcare tic&etele de mas4 conLin elemente de si%uranL4 (di"erite elemente %rafce cerneal4 termic4 sau Euorescent4 etc).
""* Ca(ele de a;u.or re-'ro-) Cas4 de !'utor Aeciproc (C!A) este un tip de #nstituLie fnanciar4 nebancar4 (#@) care are ca unic obiect de activitate acordarea de împrumuturi c4tre membrii lor (persoane fzice). $a nivel mondial exist4 Consiliul Mondial al Caselor de !'utor Aeciproc (N8CC7) iar @aLiunile 7nite au desemnat :;1: ca find !nul #nternaLional al C!Aurilor>O. Bn întrea%a lume exist4 5-.;;; de case de a'utor reciproc din 9G de L4ri care deservesc 10/ milioane de oameni. Bn Aom?nia C!Aurile nu sunt suprave%&eate de =anca @aLional4 a Aom?niei (=@A) find incluse doar întrun re%istru de evidenL4. Bn anul :;;0 erau înre%istrate un num4r de aproape .;;; de C!Auri care aveau aproximativ patru milioane de membri i active de circa o 'um4tate de miliard de euro. Bn mai :;;/ num4rul de Case de !'utor Aeciproc era de .;/ de trei ori mai multe dec?t casele de amanet. Bn Aom?nia 3C!A (ederaLia Caselor de !'utor Aeciproc din Aomnia) reunete 15 din cele mai mari C!Auri care aveau împreun4 peste /G.;;; de membri i active de peste -G milioane de dolari la fnele lunii septembrie :;;0. C!A aur avea la acea dat4 aproape 11.;;; de membri i active de 0 milioane de euro. 7n alt C!A mare este C!A 8menia cu 10.5;; de membri în anul :;;/. up4 1909 C!Aurile au început s4 fe uitate i s4i piard4 treptat importanLa pe m4sur4 ce noi instituLii de creditare au intrat în piaL4+ cooperativele de credit iar apoi b4ncile. LEGEA NR 122/1996 PRIVIND REGIMUL JURIDI C AL CASELOR DE AJUTO R RECIPROC ALE SALARIATILOR
SI AL
UNIUNII ACESTOR A
DEFINETE
CASELE
DE AJUTO R
RECIPROC ALE
SALARIATILOR CA FIIND ASOCI ATII FARA SCOP PATRIMONIAL ! ORGANI"ATE PE #A"A LI#ERULUI CONSIMTAMANT AL SALARIATILOR ! IN VEDEREA SPRIJINIRII SI INTRAJUTORARII FINANCIARE A MEM#RILOR LOR $
MEM#RII UNEI CASE DE AJUTO R RECIPROC A SALARIATILOR POT FI NUMAI PERSOANE FI"ICE
SALARIATE$
C ASELE
DE AJUTO R
RECIPROC ALE
ACTIVI TATEA E%CLUSIV CU MEM#RII ACESTOR A$
SALARIATILOR
ISI
DESFASOARA
C ASELE DE AJUTO R RECIPROC ALE SALARIATILOR
SE POT ASOCI A IN UNIUNI TERITORIALE AFILI ATE LA
UNIUNEA N ATIONALA A C ASELOR DE
A JUTOR R ECIPROC ALE S ALARI ATILOR DIN ROMANIA ! DENUMITA IN CONTINUARE UNIUNEA N ATIONALA ! IN SCOPUL REPRE"ENTARII LA NIVEL NATIONAL SI INTERNATIONAL$ C ASELE DE AJUTO R RECIPROC NU POT FI AFILI ATE IN ACELASI TIMP LA DOUA SAU MAI MULTE UNIUNI TERITORIALE ALE CASELOR DE AJUTO R RECIPROC ALE SALARIATILOR$
C ASELE DE AJUTO R RECIPROC ALE SALARIATILOR AU O#LIGATIA DE A PRE"ENTA ANUAL SITUATIILE FINANCIARE UNIUNILOR TERITORIALE JUDET ENE !
UNIUNII N ATIONALE ! PRECUM SI
DIRECTIILOR GENERALE ALE FINANTELOR PU#LICE JUDETE NE SI A MUNICIPIULUI # UCURESTI $
UNIUNEA N ATIONALA PRIMESTE ! VERIFICA SI CENTRALI"EA"A SITUATIILE FINANCIARE ANUALE ALE CASELOR DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATITOR SI ALE UNIUNILOR TERITORIALE ALE ACESTOR A ! IN VEDEREA DEPUNERII LA M INISTERUL F INANTELOR P U#LICE$
O#IECTUL DE ACTIVI TATE AL CASELOR DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR IL CONSTITUIE ACORDAR EA DE IMPRUMUTURI CU DO#ANDA CATRE MEM#RII ACESTOR A$ LA
IMPRUMUTURI
SE
REINTOARCE
LA
FONDUL
SOCIAL AL
MEM#RILOR !
DUPA
DO#ANDA
DEDUCEREA
C&ELTUIELILOR STATUTARE $
C ASELE
DE AJUT OR
RECIPROC ALE
SALARIATILOR ACORDA
IMPRUMUTURI
NUMAI
MEM#RILOR LOR ! PE #A"A UNOR CONTRACTE DE IMPRUMUT IN FORMA SCRISA ! DIN CARE SA RE"ULTE CLAR TOTI TERMENII SI CONDITIILE DE ACORDAR E PREVA"UTE IN STATUT C ONTRACTELE DE IMPRUMUT SUNT TITLURI E%ECUTORII $
PRIN DISPO"ITIILE STATUTARE CASELE DE AJUTOR RECIPROC ALE SALARIATILOR TRE#UIE SA SE ASIGU RE CA FONDURILE LOR ! RE"ERVELE SI LIC&IDITATILE SUNT SUFICIENTE PENTRU A ASIG URA EC&ILI#RUL STRUCTURII FINANCIARE SI APLIC AREA REGULILOR DE PREVI"IUNE SI DE RISC IN ACORDAR EA IMPRUMUTURILOR$
FONDURILE IMPRUMUTURI
UTILI"ATE
MEM#RILOR
SAI
DE
CASA
SUNT :
DE AJUTOR
FONDUL
CONTRI#UTIILE ACUMULATE ALE ACESTOR A !
LA
RECIPROC
SOCIAL AL CARE
PENTRU ACORDAR EA
MEM#RILOR !
SE ADAUGA
DE
CONSTITUIT PRIN
DO#AN"ILE ANUALE !
FONDURILE PROPRII ALE CASEI DE AJUTOR RECIPROC SI MIJLOACELE #ANESTI O#TINUTE DE LA UNIUNEA TERITORIALA JUDETE ANA SAU DE LA U NIUNEA N ATIONALA $
ACTUL CONSTITUTIV SI STATUTUL CASEI DE AJUTO R RECIPROC A SALARIATILOR SE DEPUN !
IMPREUNA
CU
CEREREA
PENTRU
DO#ANDIREA
PERSONALITATII
JURID ICE !
LA
JUDEC ATORIA IN A CAREI RA"A TERITORIALA ACEASTA ISI ARE SEDIUL $
C ASELE DE AJUT OR RECIPROC ALE SALARIATILOR SI UNIUNILE ACESTOR A SE CONSTITUIE ! SE ORGANI"EA"A SI FUNCTIONEA"A CA PERSOANE JURI DICE POTRIVIT DISPO"ITIILOR PRE"ENTEI LEGI ! PRECUM SI ALE
ORDONANTEI GUVERNULUI NR$ 26/2''' CU PRIVIRE LA ASOCI ATII SI
FUNDATII ! APRO#ATA
CU
MODIFICARI
SI
COMPLETARI
PRIN
LEGEA NR$ 2(6/2'')! CU
MODIFICARILE ULTERIOARE $
",* Salar'zarea ol'.'<.'lor) *enitul politistilor va f alcatuit din salariu de incadrare (compus din salariul "unctiei de baza salariul %radului pro"esional detinut %radatii si dupa caz indemnizatia de conducere) sporuri %enerale si sporuri specifce (norma de &rana nu "ace obiectul prezentei le%i)2 salariul "unctiei de baza se stabileste prin inmultirea coefcientilor de ierar&izare prevazuti in le%e cu salariul de baza minim brut pe tara %arantat in plata.
Bn raport cu timpul servit in calitate de politist salariul de incadrare cuprinde 1G %radatii care se acorda din trei in trei ani. iecare %radatie reprezinta /D din salariul "unctiei de baza2 pentru compensarea restran%erii exercitarii unor drepturi si libertati "undamentale si acoperirea incompatibilitatilor specifce activitatii des"asurate in institutiile publice de aparare nationala ordine publica si si%uranta nationala cadrele militare soldatii si %radatii voluntari in activitate politistii si "unctionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil benefciaza de o indemnizatie de :5D din solda "unctiei de bazasalariul "unctiei de bazasalariul de baza. Politistii care lucreaza in conditii de pericol benefciaza de un spor pentru conditii periculoase de munca di"erentiat in "unctie de %radul de pericol de timpul e"ectiv lucrat in aceste locuri calculat la solda "unctiei de bazasalariul "unctiei de baza respectiv la salariul de baza ast"el+ locuri de munca sau operatiuni deosebit de periculoase+ G 5;D2 locuri de munca sau operatiuni "oarte periculoase 1/ ;D2 locuri de munca sau operatiuni periculoase pana la 1/D. Pentru munca cu %rad ridicat de risc sau dupa caz in conditii de pericol deosebit politistii benefciaza de un spor de pana la ;D calculat la salariul "unctiei de baza respectiv la salariul de baza. Politistii care des"asoara activitati privind prevenirea si combaterea coruptiei benefciaza de un spor lunar de ;D din salariul "unctiei de baza respectiv salariul de baza. Politisti care executa in domenii specifce lucrari de exceptie si misiuni speciale apreciate ca atare de catre conducatorii acestora benefciaza de un spor de pana la 5;D din salariul "unctiei de baza respectiv salariul de baza. Personalul care lucreaza cu ci"ru de stat benefciaza de o indemnizatie de 15:;D din salariul "unctiei de baza respectiv din salariul de baza. Pentru activitatea des"asurata politistii benefciaza de un premiu anual stabilit in raport cu salariul de baza de incadrare respectiv salariul de baza din ultima luna a anului pentru care se "ace premierea2 Personalul bu%etar care potrivit pro%ramului normal de lucru isi des"asoara activitatea in timpul noptii intre orele ::;; si /;; benefciaza pentru orele lucrate in acest interval de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de :5D din salariul de baza daca timpul ast"el lucrat reprezinta cel putin ore de noapte din timpul normal de lucru2
"!* Noua le2e$ e 'n.ele(ul .u.uror)
$e%ea salariz4rii unitare sa dorit a f o construcie pe termen lun% dar din lipsa resurselor fnanciare cea mai important4 anex4 a sa cea a ierar&iz4rii salariilor na devenit aplicabil4. Prin aceast4 le%e sa urm4rit stabilirea unui raport între salariul de baz4 minim 6i cel maxim de 1 la 15 $ limitarea num4rului de clase de salarizare la 11; 6i pla"onarea primelor 6i sporurilor la maximum ;D din salariul de baz4. Bn prezent salariile personalului bu%etar nau putut f stabilite prin înmulirea coefcienilor de ierar&izare cu valoarea de re"erin4 con"orm prevederilor $e%iicadru nr. :0-:;1; ast"el înc?t sau p4strat salariile avute anterior intr4rii în vi%oare a acesteia menin?nduse totodat4 6i dezec&ilibrele preexistente. !st"el sporurile 6i indemnizaiile se acord4 în continuare în cuantumul existent la nivelul lunii decembrie :;;9 "4r4 a f utilizate prevederile $e%iicadru nr. :0-:;1; (la care s au aplicat pe r?nd diminuarea de :5D din iulie :;1; 6i ma'or4rile de 0D din iunie :;1: 6i G-D din decembrie :;1:) cu un raport între salariul de baz4 minim 6i cel maxim de 1 la 5 av?nd peste -;; clase de salarizare 6i o pondere a sporurilor 6i primelor de 51D din c?6ti%ul salarial.
"!*"* Ele/en.ele '/or.an.e ale ro'e-.ulu' 3lementele cele mai importante ale proiectului de le%e a salariz4rii personalului pl4tit din "onduri publice aplicabil4 din anul :;1- sunt+ Q determinarea salariilor de baz4 pentru fecare clas4 de salarizare ca valori nominale "olosind un coefcient în valoare de 0;; lei corespunz4tor salariul minim brut pe ar4 de la 1 iulie cu p4strarea coefcienilor de ierar&izare2 Q stabilirea unui raport între salariul de baz4 minim 6i cel maxim de 1 la 152 Q se p4streaz4 principiul di"erenei dintre dou4 clase de salarizare succesive de :5D Q cuantumul sporurilor primelor compensaiilor 6i indemnizaiilor va f stabilit ast"el înc?t împreun4 cu salariile de baz4 s4 nu dep46easc4 cre6terile salariale prev4zute pentru fecare an în parte prin le%ile speciale2 Q salariile vor include at?t o sum4 fx4 c?t 6i o parte variabil4 care va depinde de per"ormanele pro"esionale individuale ale an%a'ailor 6i de încadrarea în c&eltuielile de personal alocate fec4rui ordonator principal de credite2 Q limitarea num4rului de clase de salarizare la 11;2 Q pentru personalul încadrat pe studii medii care absolv4 studii superioare se va asi%ura la promovare cel puin clasa de salarizare deinut4 anterior a"erent4 %radaiei avute.
!plicarea cotei variabile a salariului în "uncie de per"ormanele individuale a creat dezbateri sindicatele apreciind subiectivitatea aprecierii acesteia dar 6i lipsa unor indicatori care nu iau în calcul elementele obiective ale activit4ii (ex+ sezonalitatea unor activit4i) precum 6i imposibilitatea prelu4rii acestui instrument din contractul de mandat în contractul individual de munc4 ca element pentru diminuarea veniturilor salariale.
"0*Con-luz'' Consider ca propunerea le%islativa ar f una binevenita avand in vedere ca ar duce la un sistem de salarizare predictibil in sectorul bu%etar insa noua sc&ema presupune si un e"ort fnanciar destul de mare. $e%ea ar trebui sa a"ecteze pozitiv pe cei care au salarii sub nivelul rezultat din aplicarea coefcientilor de salarizare. $e%ea cadru privind salarizarea personalului din sectorul bu%etar isi propune in principiu alinierea tuturor salariilor la %rila de salarizare prevazuta de le%e.
"=*%'7l'o2ra>e) 1. Codul Muncii :. $e%ea :0- :;1; privind salarizarea . $e%ea 1-:1990 privind tic&etele de masa -. $e%ea nr 1::199/ privind re%imul 'uridic al caselor de a'utor reciproc ale salariatilor si al uniunii acestora 5. 8rdonantei ,uvernului nr. :/:;;; cu privire la asociatii si "undatii aprobata cu modifcari si completari prin $e%ea nr. :-/:;;5 cu modifcarile ulterioare.
/. $e%ea :10:;;: privind politia romana G. $e%ea /;:;;: privind statutul politistului 0. $e%ii responsabilit4ii fscalbu%etare nr. /9:;1; 9. Sanda ,&impu #on