ENERGIA GEOTERMALA
1. Introducere
In sect sector orul ul energ energet etic ic din din ma major jorit itat atea ea stat statel elor or euro europe pene ne s-au s-au prod produs us tran transf sfor orma mari ri ma major joree determinate de necesitatea cresterii sigurantei in alimentarea cu energie a consumatorilor,iar in cadrul acestei cerinte,sursele regenerabile de energie ofera o solutie viabila,inclusiv aceea de protectie a mediului inconjurator. Necesitatea de asigurare a unei dezvoltari energetice durabile,concomitent cu realizarea unei prot protect ectii ii efici eficient entee a me medi diul ului ui inconj inconjura urato torr a condu condus,i s,inn ulti ultimi miii 10-1 10-155 ani,la ani,la iten itensi sific ficar area ea preocuparilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie si a tehnologiilor industriale suport suport.Pol .Politi itica ca U.E. U.E. in acest acest dom domeni eniu,ex u,expri primat mataa prin prin Carta Carta Alba Alba si Direct Directiva iva Europe Europeana ana 2001/77/CE privind producerea de energie din resurse regenerabile,prevede ca,pana in anul 2010,Uniunea Europeana largita va trebui sa isi asigure necesarul de energie in proportie de circa 12% prin valorificarea resurselor regenerabile.In acest context, in multe tari europene dezvoltate ( Franta, Franta, Italia Italia,, Germani Germania, a, Austri Austria),p a),pose osesoar soaree de resurse resurse geoterm geotermale ale similar similaree cu cele cele ale Romaniei ,preocuparile s-au concretizat prin valorificarea pe plan local/regional,prin conceperea si realizarea unor tehnologii eficiente si durabile,care au condus la o exploatare profitabila,atat in
partea de exploatare a resurselor(tehnologii de foraj si de extractie din sondele geotermale),cat si in instalatiile utilizatoare de la suprafata. 2. Particularitati ale energiei geotermale
2.1. Consideratii privind energia geotermala geotermala
Energia geotermala este energia termica continuta de materia anorganica din interiorul Pamantului sub forma de caldura sensibila si produsa in cea mai mare parte din descompunerea lenta a substantelor radioactive naturale existente in toate tipurile de roca.In zona in care,din cauza temperaturii ridicate,rocile se gasesc in stare topita(de magma),caldura se transmite in cea mai mare parte prin convectie datorita miscarii masei topite si prin conductie in proportie mai redusa.In zonele cu temperaturi mai scazute,caracterizate prin faptul ca materia se gaseste in stare solida,caldura se transmite numai prin conductie. Gradientul termic este incalzirea pe unitatea de lungime a Pamantului, pe directia razei,datorita energiei geotermice.In general,valoarea acestui gradient este de 25 grade C/km,insa exista numeroase zone in care gradientul termic din apropierea scoartei este mult mai mare. Cu cat se coboara mai adanc in interiorul scoartei terestre,temperatura creste si teoretic energia geotermala poate sa fie utilizata tot mai eficient,singura problema fiind reprezentata de adancimea la care este disponibila aceasta energie. În imaginea din figura 2.1 sunt prezentate principalele zone din care este alcătuit interiorul Pământului.
Fig. 2.1. Principalele zone din care este alcătuit Pământul
Toate zonele prezentate, sunt divizate la rândul lor în mai multe subzone. Cele patru zone principale sunt în ordine, dinspre suprafaţa Pământului spre centrul acestuia, cu dimensiunile aproximative: - Scoarţa : 0… 100 km;
- Mantaua: 100… 3000 km; - Nucleul extern : 3000… 5000 km; - Nucleul intern : 5000… 6378 km. Evident, temperatura Pământului creşte dinspre suprafaţă spre centru, unde atinge o valoare de cca. 6000°C, care însă nu a fost încă precis determinată de oamenii de ştiinţă. În figura 2.2 este prezentată variaţia aproximativă a temperaturii în interiorul Pământului, iar figura 2.3 prezintă o imagine sugestivă a temperaturii principalelor zone din interiorului Pământului.
Fig. 2.2. Variaţia temperaturii dinspre scoarţa spre centrul Pământului
Fig. 2.3. Variaţia temperaturii în zonele din interiorul Pământului
Este interesant de remarcat că 99% din interiorul Pământului se găseşte la o temperatură de peste 1000°C, iar 99% din restul de 1%, se găseşte la o temperatură de peste 100°C. Aceste elemente sugerează că interiorul Pământului reprezintă o sursă regenerabilă de energie care merită toată atenţia şi care trebuie exploatată într-o măsură cât mai mare. Energia geotermală este utilizată la scară comercială, începând din jurul anilor 1920, când a început să fie utilizată în special căldura apelor geotermale, sau cea provenită din gheizere, pentru încălzirea locuinţelor, sau a unor spaţii comerciale. Din punct de vedere al potenţialului termic, energia geotermală poate fi clasificată în două categorii: - Energie geotermală de potenţial termic ridicat;
- Energie geotermală de potenţial termic scăzut. 2.2 . Energia geotermală de potenţial termic ridicat Acest tip de energie geotermală este caracterizată prin nivelul ridicat al temperaturilor la care este disponibilă şi poate fi transformată direct în energie electrică sau termică. În figura 2.4 este prezentată o schemă de principiu a unei centrale electrice geotermale, iar în figura 2.5 este prezentată o asemenea centrală electrică geotermală.
Fig. 2.4. Părţile componente ale unei centrale electrice geotermale
1 – foraj pt. injecţia apei şi pompe de injecţie; 2 – zona de joncţiune între foraje; 3 – foraje de producţie; 4 – schimbător de căldură; 5 – turbinele şi generatoarele electrice; 6 – sistem de răcire; 7 – stocare energie de potenţial termic ridicat în sol; 8 – sistem de monitorizare seismică; 9 – consumatori electrici Fig. 2.5. Centrală electrică geotermală din Kamchatka, Rusia
Energia electrică se obţine în prezent din energie geotermală, în centrale având puteri electrice de 20…50MW, care sunt instalate în ţări ca: Filipine, Kenia, Costa Rica, Islanda, SUA, Rusia, etc. Din categoria surselor de energie geotermale de potenţial termic ridicat, fac parte şi gheizerele cu apă fierbinte sau abur, de tipul celor prezentate în figura 2.6. Fig. 2.6. Gheizer
Căldura conţinută de asemenea gheizere, ca şi de apele geotermale, poate fi captată şi utilizată cu ajutorul unor schimbătoare de căldură, cel mai adesea cu plăci. 2.3. Energia geotermală de potenţial termic scăzut
Acest tip de energie geotermală este caracterizată prin nivelul relativ scăzut al temperaturilor la care este disponibilă şi poate fi utilizată numai pentru încălzire, fiind imposibilă conversia acesteia în energie electrică. Energia geotermală de acest tip, este disponibilă chiar la suprafaţa scoarţei terestre, fiind mult mai uşor de exploatat decât energia geotermală de potenţial termic ridicat, ceea ce reprezintă un avantaj. În figura 3.7 se observă că începând de la adâncimi foarte reduse, temperatura solului poate fi considerată relativ constantă pe durata întregului an: - La 1m temperatura solului variază între 5…15°C;
- La 1,5…3m temperatura solului variază între 7…13°C; - La 4,5m temperatura solului variază între 8…12°C; - La 6…10m temperatura solului variază între 9…11°C; - La 10…18m temperatura solului variază cu mai puţin de 1°C în jurul valorii de 10°C; - La peste 18m temperatura solului este constantă, având valoarea de 10°C.
Fig. 3.7. Variaţia temperaturii în sol, în zona de la suprafaţa scoarţei terestre
Exploatarea energiei geotermale de potenţial termic scăzut necesită echipamente special concepute pentru ridicarea temperaturii până la un nivel care să permită încălzirea şi/sau prepararea apei calde, ceea ce reprezintă un dezavantaj faţă de energia geotermală de potenţial termic ridicat. Echipamentele menţionate, poartă denumirea de pompe de căldură şi au acelaşi principiu de funcţionare ca al maşinilor frigorifice, funcţionând cu energie electrică. Parametrul de performanţă al acestor echipamente este eficienţa pompei de căldură, εpc definită prin raportul dintre fluxul termic furnizat Q& şi puterea electrică absorbită P:
Structura unui sistem geotermal ideal
TIPURI DE ZĂCĂMINTE GEOTERMALE, CLASIFICARE: A) În functie de temperatură: Resurse cu temperatură 1. înaltă (>225°C), 2. medie (125-225°C), 3. joasă (<125°C), Resurse din roci uscate fierbinti, Resurse geopresurizate. Zăcămintele hidro-geotermale (1, 2, 3) sunt, la rândul lor, împărŃite în două grupe: 1. Zăcăminte de entalpie joasă, cu temperaturi <150°C la adâncimea de un kilometru,
2. Zăcăminte de entalpie înaltă, cu temperaturi >150°C la adâncimea de un kilometru. B) În functie de starea termodinamică a fluidului geotermal (lichid, abur saturat umed sau abur supraîncălzit). a) Zăcăminte dominate de apă, - Zăcăminte de apă fierbinte, - Zăcăminte de aburi umezi, b) Zăcămintele dominate de vapori. Aspecte privind utilizarea energiei geotermale
Utilizarea directa Rezervoarele geotermale, care se gasesc la cativa kilometri in adancul scoartei terestre, pot fi folosite pentru incalzire directa, aplicatii ce poarta numele de utilizare directa a energiei geotermale. Oamenii au folosit izvoarele calde inca de acum cateva mii de ani, pentru furnizarea apei de imbaiere sau gatit.Astazi, apa izvoarelor este captata si utilizata in statiunile balneare.
In sistemele moderne, se construiesc fantani in rezervoarele geotermale si se obtine un flux continuu de apa fierbinte. Apa este adusa la suprafata printr-un sistem mecanic, iar un alt ansamblu o reintroduce in put dupa racire, sau o evacueaza la suprafata. Aplicatiile caldurii geotermale sunt foarte variate. Ele includ incalzirea locuintelor (individual sau chiar a unor intregi orase), cresterea plantelor in sere, uscarea recoltelor, incalzirea apei in crescatorii de pesti, precum si in unele procese industriale, cum este pasteurizarea laptelui. Pompe termice Primii trei metri ai scoartei terestre au o temperatura constanta de 10°-16°C. Precum intr-o pestera, temperatura aceasta e putin mai ridicata decat a aerului din timpul iernii si mai scazuta decat a aerului vara. Pompele geotermale se folosesc de aceasta proprietate pentru a incalzi si raci cladirile.
Pompele termice geotermale sunt compuse din trei parti: unitatea de schimb de caldura cu solul, pompa termica propriu-zisa si sistemul de alimentare cu aer. Unitatea de schimb este un ansamblu de tevi aranjate in spirala, ingropat in partea superioara a scoartei terestre in apropierea cladirilor. Un fluid - de regula apa sau o solutie de apa si antigel - circula prin tevi si absoarbe sau cedeaza caldura solului.
Iarna, pompa transmite caldura acumulata de fluid in cadrul sistemului de alimentare cu aer. Vara, procesul este inversat, iar caldura eliminata din interiorul cladirii poate fi folosita la incalzirea apei, constituind o sursa gratuita de apa calda. Asemenea utilaje folosesc mult mai putina energie comparativ cu sistemele clasice de incalzire si sunt mult mai eficiente pentru racirea locuintelor. Pe langa faptul ca economisesc energie si bani, ele reduc poluarea.
Generarea de electricitate Energia geotermala are un potential urias pentru producerea de electricitate. Aproape 8000 MW sunt produsi de-a lungul mapamondului. Tenhologia de azi utilizeaza resursele hidrotermale, dar, in viitor, poate vom putea folosi caldura continuta in adancul scoartei terestre in roci uscate, sau chiar cea din magma.
In ziua de azi exista doua tipuri de uzine electrice geotermale: binare si pe baza de aburi. Uzinele pe baza de aburi folosesc apa la temperaturi foarte mari - mai mult de 182 °C. Aburul e obtinut dintr-o sursa directa sau prin depresurizarea si vaporizarea apei fierbinti. Vaporii pun in functiune turbinele si genereaza electricitate. Nu exista emisii toxice semnificative, iar urmele de dioxid de carbon, dioxid de azot si sulf care apar sunt de 50 de ori mai mici decat in uzinele ce utilizeaza combustibili fosili. Energia produsa astfel costa aproximativ 4-6 centi/KWh.
Uzinele binare utilizeaza apa la temperaturi mai mici, intre 107 si 182 °C. Apa fierbinte isi cedeaza energia termica unui fluid secundar, cu punct de fierbere scazut - cel mai adesea se utilizeaza hidrocarburi inferioare precum izobutanul sau izopentanul -, cu ajutorul unui sistem de schimb al caldurii. Fluidul secundar se evapora si pune in miscare turbinele, iar apoi e condensat si readus intr-un rezervor. Deoarece uzinele binare se bazeaza pe un ciclu intern, nu exista nici un fel de emisii. Electricitatea produsa astfel costa de la 5 pana la 8 centi per KWh. Ele sunt mai des intalnite decat cele pe baza de aburi. Desi uzinele geotermale se aseamana destul de mult cu uzinele traditionale, ele prezinta si dificultati speciale: gaze si minerale necondensabile in fluidul utilizat, utilizarea de hidrocarburi, absenta apei de racire utilizata in condensare.
Ce putem face in Europa Se poate estima ca pana in anul 2030-2050, noile tehnologii din domeniul energiei geotermale vor permite o productie semnificativa de electricitate in multe tari care nu sunt considerate azi ca avand resurse geotermale importante.
Aeroport ce foloseste energie geotermala Potentialul geotermal al Terrei: de 4000 de ori necesarul energetic global
Centralele geotermale,avantaje si dezavantaje
Printre dezavantajele centralelor geotermale se numara cresterea instabilitatii solului din zona, putand fi cauzate chiar si cutremure de intensitate redusa. In plus, zonele cu activitate geotermala se racesc dupa cateva decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi de o sursa infinita de energie, dar cu siguranta avem de-a face cu surse regenerabile. O explicatie pentru racirea zonelor cu activitate geotermala ar fi si faptul ca centrala geotermala instalata este prea mare pentru capacitatea de incalzire a zonei respective. Printre avantajele centralelor geotermale se numara faptul ca energia rezultata este curata pentru mediul inconjurator si regenerabila. In plus centralele geotermale nu sunt afectare de conditiile meteorologice si ciclul noapte/zi. Energia geotermala este si mai ieftina de obicei decat cea rezultata din combustibilii fosili. Ca scurt istoric, energia geotermala si izvoarele cu apa calda au fost folosite in secolele trecute pentru spalat si incalzit locuinte, in 1904 fiind inregistrata prima utilizare in vederea producerii electricitatii (un
generator care alimenta 4 becuri). Din 1911 pana in 1958 a existat o singura centrale geotermala, moment in care Noua Zeelanda s-a alaturat producatorilor de electricitate din energie geotermala.
Bibliografie 1. Abbado D., (1998), Abbado D., Orlando V., Minisale A., Tassi F., Magro G., Seghedi I., Ioane D., Szakacs AL, Coradossi N. Origin and evolution of the fluids from the Eastern Carpathians, Proceed. XVI-th Carpathian-Balkan Geological Association Congress, p 37, Viena. 2. Antal,C., Gavrilescu,O., s.a., (2000): Utilizarea energiei geotermale. Conversia energiei geotermale în energie electric ă, Editura UniversităŃii din Oradea, 2000. 3. Athanasovici, V. (1981): Termoenergetică industrial ă si termoficare , Editura Didactică si Pedagogică, 1981. 4. Bandrabur t., Cr ăciun p., GGhenea c. (1984), ConsideraŃii privind r ăspândirea si condiŃiile hidrogeologice ale structurilor geotermale din România. St si Cerc. IMH, 343-353, Bucuresti. 5. Bendea C., Gavrilescu O, s.a., (2003): Geotermalism si ape Geotermale , Editura UniversităŃii din Oradea, Oradea, 2003. 6. Bojar Ana-Maria, Neubaer F., Fritz H. (1998), Cretaceous to Cenozoic thermal evolution of the southwestern South Carpathians: evidence from fission-track thermochronology. Tectonophysics., 297, 229-249, Elsevier. 7. Bojörnsson, J., Fridleifsson,I.B., Hhelgason, Th., Jonatansson, J:M., Palmason. G., Stefansson,V., and Thorsteinsson, L. (1998).The potential role of geothermal energy and hydro power in the world energy scenario in year 2020. Proceedings of the 17th WEC Congress, Huston, Texas. 8. Carabogdan, I.Ghe. s.a. (1986): Manualul inginerului termotehnician , Editura Tehnică, Bucuresti, 1986. 9. Cataldi, R, Hodgson, S.F.,and Lund, J.W. (1999): Stories from a Heated Earth . Geothermal Resources Council and International Geothermal Association, 569 pp. 10. Ciulavu D., Bertotti G. (1994), The Transylvanian Basin and its Upper Cretaceous Substratum. Rom. Journ. Tect., 75, suppl. 2, Geol. Inst. Rom., Bucuresti. 11. Cohut I., Bendea C. (1999), Geothermal Development Opportunities in Romania. Geothermische Energie 24/25, 7. Jahrgang Heft ½, März/September, Zurück 12. Constantinesc V., Croitoru M. (1971), Cercetări hidrogeologice pentru ape termale în zona Hâr sova-Vadu Oii. D.S., Inst.Geol.., vol LIII, nr.3, 293-311, Bucuresti. 13. Crăciun P., Polonic P. (1989) , The geothermal conditions in the Central Part of the Olt-Arge s Interstream. St.tehn.econ., E, 15, 41-56, Inst.Geol. Rom., Bucure sti. 14. Cristea P., s.a., (1996), Cercetări seismice, gravimetrice si magnetice. Anuar.Inst.Geol., 69,1, 294300, Inst.Geol. Rom., Bucuresti. 15. Dumescu Fl. (1998), Les ressources d'eaux souterrains du deparament d'Arad. Proceed.Intern. Thermal & Mineral Waters, p 71-76, Miercurea Ciuc. 16. Elek P. (1984), ContrinuŃii privind apele termominerale de la B ăile Tusnad si posibilităŃile de valorificare ale acestora. Inst.Geol. Geofiz., St.tehn.econ., E, 14, 183-194, Bucure sti. 17. Fridleifsson, B. (2001): Geothermal energy for the benefit of the people , European Summer School on Geothermal Energy Applications, Oradea, 2001. 18. Fridleifsson, I.B. (2000). Energy requirements for the next millenium. Conference proceedings “On the Threshold: The United Nations and Global Governance in the New Millennium”. United Nations University, Tokyo, January 2000. 19. Gavrilescu O., (2005): Utilizarea industrial ă a energiei geotermale. Puncte termice, Editura UniversităŃii din Oradea, 2005
20. Gavrilescu O., Gabor G. Bococi D., (2002): ConsideraŃii privind posibilit ăŃile de utilizare în cascad ă a energiei geotermale , Analele UniversităŃii din Oradea, Oradea, 2002. 21. Gavrilescu O., Maghiar T., s.a. (2000): Simulation of the Geothermal Binary Power Plant’s Heat Exchangers From The University of Oradea - Computer Science and Reliability , Session B2, International Conference RSEE'2000, Felix Spa, May 2000. 22. Gheorghe Al., Cr ăciun P. (1993), Thermal aquifers in Romania. Journal of Hydrology, 145, p 111123, Amsterdam. 23. Gunnarsson A., Helgason Th., Gavri s M., Antal C. (1996): University of Oradea. The Geothermal Plant. SCADA System Description , Oradea, 1996. 24. Hauser F., s.a. (2007), Seismic crustal structure between the Transylvanian Basin and the Black Sea, Romania. Tectonophysics, 430, 1-25, Elsevier. 25. Hutter, G.W. (2001). The status of world geothermal power generation 1995-2000. Geothermice 30, 1-27. 26. Ionesi L., (1994), Geologia unităŃilor de platformă si a Orogenului Nord-Dobrogean. Ed. Tehnic ă, 280p, Bucuresti. 27. Kovac M., (2002), Geodynamic evolution of the Carpatho-Pannonian Region during the Neogene. Proceed. Intern.Congr. Carpath.-Balk. Geol. Assoc, Bratislava. 28. Kräutner H. G., Krsti ć B. (2002), Alpine and pre-Alpine Structural Units within Southern Carpathians and Eastern Balkanides. Proceed. XVII Carpath. Balkan. Geol. Assoc. Congr, Bratislava. 29. Lund, J.W. and Freeston, D.H. (2001). World-wide direct uses of geothermal energy 2000.Geothermice 30, 29-68. 30. Maghiar, T. (1995): Surse noi de energie, Editura UniversităŃii din Oradea, 1995. 31. Maghiar,Bondor, (2001) Maghiar, T., Bondor, K. – Surse noi de energie.Editura Universitatii din Oradea, 2001. 32. Mitrofan H, Firan Rodica, (1985), Thermal convection and heat budget in some geothermal systems from Romania. Rev. Roum.Geol., Geoph., Geograph., serie Geoph., 29, p 23-28, Bucuresti. 33. Mitrofan H., (2002), Status of Investigations for Mineral and Thermal Water in Romania.Selected papers of Romanian Hydrogeology, Oradea. 34. Mitrofan H., Serbu V., (1998), Optimizarea schemelor de exploatare pentru unele z ăcăminte de apă geotermală din partea de est a Bazinului Pannonic. Revista “ Hidrogeologia”, 1, Asocia Ńia Hidrogeologilor din România, Bucure sti. 35. Mitrofan H., Tudor Monica, (1992) , Rezervorul geotermal Malm-Barremian din Bucure sti. Revista “ Hidrogeologia”, 2, Asoc. Hidrog.România, Bucuresti. 36. Mutihac V., Stratulat Iuliana, Fechet Roxana Magdalena (2004), Geologia României, Edit.Did.Ped., Bucuresti. 37. Nakicenovic, N., A. Gübler, and A. McDonald , (editors) 1998. Global Energy Perspectives , Cambridge Univ. Press, 299 p. 38. Onica F., D. Bococi, Exploatarea c ăldurii din minerale abandonate folosind pompele de căldur ă , CIE 2002. Analele Universit ăŃii din Oradea. Conferin Ńa de Inginerie Energetic ă. Fascicola de Energetică, Nr. 8, Vol. I. SecŃiunea 1, Tehnologii moderne de generare a
energiei electrice si termice. ISSN 1224-1261, pp58-63, 2002 39. Onica F., D. Bococi, Studiu privind posibilitatea utiliz ării în JudeŃul Bihor, a sistemelor ce folosesc pompe de c ăldur ă subterane, Sesiunea Anuală de Comunicări StiinŃifice - SACS 2001. Analele Universit ăŃii din Oradea, Fascicola de Energetic ă, Vol II. SecŃiunea III, Termoenergetică. ISSN 1224-1261, pp287-292, 2001 40. Oprean A. (1982): AcŃionări hidraulice. Elemente si sisteme. Editura Tehnică, Bucuresti, 1982. 41. Panu D., Mitrofan H., (2002) , Atlas of Geothermal Ressources in Romania, plates 61-66 as part of : Atlas of Geothermal Ressources of Europe. Comm. Europ.Commun. 17811. 42. Rabagia T.,Matenco L. (1999), Tertiary tectonic and sedimentological evolution of the South Carpathian foredeep: tectonic versus eustatic control. Marine and Petrol Geol., 16, 719-740, 1999. 43. Ragnarsson, A., (2000). Geothermal Development in Iceland 1995-1999.WGC2000 ,CD-ROM, p.
363-375. 44. Rosca,M. (1999). Geotermalism si centrale geotermale , Editura UniversităŃii din Oradea, 1999. 45. Săndulescu M., (1984), Geotectonica României. Ed. Tehnic ă, 336p, Bucuresti. 46. Săndulescu M.,, (1968), Harta geologică a României scara 1 : 200 000 cu text explicativ, foaia 20 – Odorhei. Inst.Geol. Rom., Bucuresti. 47. Serban Zemira (2002), Inversia datelor de temperatur ă obŃinută prin măsur ători în foraje pentru determinarea varia Ńiei în trecut a temperaturii suprafe Ńei pământului. Rezumatul tezei de doctorat, Institutul de Geodinamic ă „Sabba Stef ănescu” al Academiei Române, Bucure sti. 48. łenu A. (1981), Zăcămintele de ape hipertermale din nord-vestul României. Ed.Acad., 210p, Bucuresti. 49. Visarion M., (1985) , Harta geotermică a României, scara 1 : 1 000 000, Inst.Geol. Geofiz., Bucuresti. 164. Visarion M., S ăndulescu M. (2000), Crustal Structure and Evolution of the Carpathians-Western Black Sea area. Intern.Sympos Geoph., Bucure sti. 165. Visarion M., S ăndulescu M., St ănică D., Veliciu S. (1988) Contributions a la connaisance de la structure profonde de la Platforme Moessienne en Roumanie, St.tehn.econ., D 15, Inst. Geol. Rom. Bucuresti. 166. Warnock I.G. (1988): Programmable Controllers. Operation and application . Prentice Hall International Ltd., New York, 1988. 167. WEA (2000). World Energy Assessment report , prepared By UNDP, UN-DESA and the World Energy Council. United Nations, New York. 168. WEC (1993). Energy for Tomorrow's World , St. Martin's Press, USA, pp. 320. 169. Wieting, (2002) Wieting, R.D. – CIS Manufacturing at the Megawatt Scale.Proc.29 th IEEE Photovoltaic Specialists Conf., New Orleans, 2002. 170. Wilhelm H., Demetrescu C., (2000), On the geothermal regime of the East Carpathian Foreland. Romanian Geophysics, 352-353, Bucharest. 171. Wonderware Corporation (1990): DDE Server. Allen Bradley Serial , 1990. 172. Wonderware Corporation (1994): Intouch. User's guide , 1994. 173. Zmaranda D., (1995): Automatic Control and Monitoring System for the District Heating System at the University of Oradea , United Nations University Reports, 1995. 174. *** (1986): Manualul inginerului termotehnician , vol. I, II, III, Editura tehnic ă, Bucuresti, 1986. 175. *** (1996): EUROTHERM DRIVES CATALOGUE , 1996. 176. *** Normativ pentru proiectarea si executarea instala Ńiilor de încălzire central ă, Editat de ARTECNO, Bucuresti, 1999. 177. *** Romstal România , Catalog 2001. 178. *** Schmidt-Breten România, Catalog 2001. 179. *http://www.geothermie.de/egecgeothernet/ geo_tech/geothermal_technologies_annex.htm15.10.2001 180. http://www.heatpumpcentre.org/Publications/Case_Studies.asp 181. http://ehpn.fiz-karlsruhe.de/en/themen/thema2.html 182. http://tristate.apogee.net/et/exth.asp 183. http://www.energystar.gov/index.cfm?c=home.index 184. http://geoheat.oit.edu/software.htm 185. http://geoheat.oit.edu/ 186. http://www.cyclon.ro/site/calcul_termic3.php 187. http://www.ornl.gov/~wlj/hpdm/ 188. www.ab.com/ 189. http://www.german-renewable-energy.com/ 190. www.mgasoftware.com/ 191. http://www.pdffactory.com 192. http://www.mathworks.com/ - The MathWorks –MATLAB and Simulink for Technical Computing 193. http://www.eng.fsu.edu/~cockburn/matlab/matlab_help.html - MATLAB/SIMULINK Internet Resources
194. http://www.taftan.com/ml/ - Help for PC MATLAB and Simulink
